Friedrich Wilhelm

August Fröbel
( 1782-1852)
 BIOGRAFIE
 “M-am născut la Obresweisbach, un sat din pădurea Turingiei, în micul principat de Schwartz-
Rudolstadt, la 21 august 1782” ;
 Frőbel a frecventat de două ori şcoala primară,mai întâi în satul său natal şi pe urmă în Stadt-
Ilm;
 mama sa vitregă îl înscrise la şcoala poporului-“Aceasta fuse, zice el, începutul vieţii mele
intelectuale. Atuci s-au dezvoltat mugurii pe arborele vieţii mele.”;
 la Stadt-Ilm , Frőbel frecventează, pentru a doua oară ,sub tutela unchiului său, pastorul
Hoffman ,școala primară;
 acolo începură a încolţi unele din ideile sale practice de pedagogie;
 de acolo prinse şi dezgustul lecţiilor învăţate pe de rost. “Noi învăţăm lecţiile noastre ca nişte
papagali,vorbind mult şi necunoscând nimic real.”
 el învaţă acolo puţină latină, ştiinţele naturale, a botanicii , şi aritmetica;
 când a venit momentul să aleagă o carieră, viaţa câmpului fu cea care l-a atras mai întâi;
 la 10 ani el se angajează la Neuhaus în serviciul unui amic al tatălui său, pentru a învăţa arta
forestieră a geometrului aspentor, a supraveghetorului formelor;
 împrejurările şi spiritul său neliniştit îl îndepărtează pe Frőbel de această viaţă forestieră şi în 1798 se
înscrie la Universitatea de Filosofie din Yena;
 aici studiază chimia ,dar se dedică mai mult istoriei naturale ;
 la Yena, pătrundea, cum zicea el,” unitate în diversitate”, legătura forţelor naturii, asemănarea perfectă
a tuturor lucrurilor. “Totul este bazat pe unitate, totul revine la ea.”
 el punea o extremă importanţă în acordul, în armonia învăţămintelor şi astfel, în ştiinţa unificată vede
doar o educaţie dezordonată. Simţea bine defectul acestei educaţii necomplete “nu prea pot a mă da un
om cultivat”.
 după doi ani la universitatea din Yena, Frőbel vine să petreacă timp în casa părintească.
 dar, momentul său avea să sosească în 1805, atunci când avea 23 de ani,conştient de vocaţia lui,
hotărăște să devină învăţător;
 avea un singur gând şi anume acela de a înălţa umanitatea prin educaţie." O viaţă neaşteptată înflori în
mine, ea fecunda şi excita forţele intime ale spiritului meu.”
 primi oferta pe care prietenul său i-o face ,un loc de institutor în şcoala lui, şcoala model de la
Frankfurt condusă după metodele lui Pestalozzi și unde Frőbel avea de condus o clasă de 30 până la 40
de elevi de vârste diferite cuprinse între 9 şi 14 ani .
 din 1807, învăţătorul Frőbel deveni preceptorul celor 3 fii ai d-lui de Holzhausen;
 începe să-l viziteze pe Pestalozzi la Institutul său din Yverdon;
 în 1811 redevine student la universitatea din Gӧtinghen , apoi la Berlin ;
 între 1813-1814 se înrolează ca voluntar în armată,considerând acest lucru ca pe o datorie strictă
pentru un educator ;
 în acest timp îi cunoaște pe cei care aveau să-i devină cei mai buni prieteni și colaboratori,
Middendorf și Langethal ;
 în 1818 Fröbel se căsătorește cu femeia divorțată a unui pastor, inteligentă și instruită ,
d-na Wilhelmina Klepper. Ea aduse cu ea pe fiica sa adoptivă Ernestina, care avea să se
căsătorească cu Langethal ;
 înființează împreună Institutul Universal German de Educație la Keilhau;
 în 1821 publică ”Principiile , mijloacele și viața interioară a institutului de la Keilhau”;
 între 1822-1823 ”Educațiunea germană”;
 în 1826 ” Educațiunea omului” și ”Jurnalul educațiunii familiei”;
 în 1823 părăsește Keilhau și se stabilește în Elveția lângă Lucerna , unde deschide un nou
institut;
 în 1835 publică cea mai curioasă lucrare a sa ”Anul 1836 cere o reînnoire a vieții” ;
 în 1837 deschidea la Blankenbourg o instituție pentru educația celor mici pe care avea să
o numească KINDERGARTEN – grădina de copii ;
 aceasta a avut o răspândire grabnică în Europa , America , dar și în Asia ;
 în 1849 a întemeiat o școală normală la Libenstein pentru a-i pregăti pe profesorii și
profesoarele școlilor sale ;
 se stinge din viață în aprilie 1852 , alături fiindu-i soția și cel mai bun prieten Midderdorf;
 acesta din urmă a scris o ”poveste” emoționantă , ”Trecerea din viață a lui Frӧbel”.
Idei pedagogice :
 Fröbel s-a format ca educator și teoretician sub influența operelor lui Comenius, J.J.Rousseau
și Pestalozzi

 elaborează o teorie a educației copiilor în vârstă de 3-6 ani creînd o instituție adecvată acestei
vârste pe care a denumit-o “Kindergarten”- “gradina de copii”

 Lucrări pedagogice:
 „Autobiografia lui Fr. Fröbel”
 „Educațiunea omului”
 Prima parte→teoria educației și instruirii
„Omul în prima sa etapă de dezvoltare se numește sugar;
a suge este unica sa activitate; plânsul și râsul sunt niște efecte directe
asupra activității sale”.
 A doua parte→instruirea practică

 „Pedagogia grădinei de copii”

o Fröbel clasifică cele 3 vârste astfel:

 pruncie -predomină îngrijirea;
 copilărie- predomină educarea;
 tinerețe -predomină instruirea.
„ Omul nu este o ființă care numai privește (intuiește) și învață, ci o ființă care produce și creează, copilul dar
trebuie îndată după naștere, privit ca o ființă creatoare și așa trebuie tratat”.
 Fr. Fröbel susține în teoriile sale ideea unei
educații în aer liber , în natură. Copiii au
posibilitatea astfel să cunoască plantele,
animalele, produsele activității umane în
mediul lor și în locurile în care acestea se
obțin. Creșterea copiilor este comparată cu
îngrijirea unei grădini cu flori, idee care a
fost pusă în practică prin crearea unei
instituții pentru educația copiilor mici pe care
a denumit-o Kindergarten-„grădină de
copii”.
 Ocupațiuni:
 Cusătura;
 desenul;
 încrucişarea cu benzi de hîrtie;
 ţesătura;
 lucruri de paie împletite;
 îndoituri;
 tăieturi;
 lipitul,lucruri din materii cleioase;
 decupajul;
 modelajul;
oPrincipii ale educaţiei:
 Copilul repetă istoria rasei şi recapitulează etapele mersului înainte a omenirii;
 Sensibilitatea,simţul şi instinctul sunt germenii inteligenţei şi a voinţei;
 Trebuie să se respecte spontaneitatea şi activitatea personală a copilului (“self-activity”) care trebuie să fie un producător,un creator şi
care,prin jocurile sale manifestă o iniţiativă Dumnezeiască;
 Prin origini , natura omenească este bună :”Omul,zice Frőbel,iubeşte instinctiv binele şi îl preferă răului îndată ce a ajuns a cunoaşte şi
pe unul şi pe altul.Adeseori o educaţiune rău condusă face pe copil răutăcios şi vicios,atribuindu-i intenţii rele, în greşelile pe care nu
le-a făcut decât din ignoranţă,din necugetare,din lipsă de judecată;
 Copilul trebuie tratat ca un copil.Trebuie puse în mişcare organele rudimentare ale spiritului său şi a nu-l supune prea de timpuriu unor
reguli care convin numai adultului;
 Trebuie să trăim cu copiii şi pentru copii. Educarea copiilor este aceea de care trebuie să se îngrijească mai mult statul,căminul
părintesc,Biserica şi într-un cuvânt,societatea;
 Trebuie să avem încredere nu într-o metodologie savant elaborată care analizează fară încetare şi caută întotdeauna o explicaţie,ci în
resursele spontane ale intuiţiei naturale;
 Sănătatea trebuie să o punem pe primul plan al preocupărilor noastre.Sănătatea este condiţia,baza întregului rest;

Cum privește Fröbel lumea și viața?

 Lumea, atât vizibilă cât și invizibilă s-a născut din Divinitate, din Dumnezeu. Dumnezeu este unicul început al tuturor lucrurilor.
 Așadar, din perspectiva sa există 3 mari sfere ale vieții: natura, omul, Dumnezeu cu toate celelalte sfere subordnate.
 Din momentul nașterii ,copilul trebuie deja privit ca un copil al naturii, al omului, al lui Dumnezeu. Prin urmare, orice influență a celor
3 mari sfere de viață, în armonie între ele, în armonie cu legile dezvoltării și culturii, trebuie să lucreze asupra copilului încă de la
naștere și nici una nu trebuie considerată ca secundară sau de prisos.
 În ceea ce priveste instinctele sociale, Fr. Fröbel consideră că acestea se deșteaptă și se dezvoltă de timpuriu în copil.
 Însă atunci când un copil începe să-și dezvolte instinctele de sociabilitate, precum și cele de activitate (aceasta cam după ce au
împlinit 3 ani), atunci educația trebuie să se realizeze într-o societate mai mare, cu copii diferiți, dar de vârste apropiate.Această
educație trebuie comunicată oricărui copil și realizată de către femei care s-au devotat educației. Acest institut numit Kindergarten -
„grădină de copii”, precizează Fr. Fröbel, nu trebuie să înlocuiască educația primită în familie; din contră, cele două trebuie să
meargă(funcționeze) paralel. Ambele instituții (casa părintească și grădina de copii) să nu piardă din vedere punctele pe care le au în
comun.
 Fr. Fröbel menționează în lucrările sale că asemenea legilor naturii, se vor ține cont și de legile moralei cu cea mai mare severitate, în
privința copilului. Aceasta este însăși natura sa,, căci un tratament contrariu ar fi ceva nenatural .
 Sadisfacerea nevoii de joc și activitate a
copiilor- Darurile lui Fr. Fröbel
o O altă idee importantă pe care o susține teoreticianul german are la
bază sadisfacerea nevoii de joc și activitate în rândul copiilor mici .
o Friedrich Wilhelm August Fröbel a elaborat un set de “daruri”, (gifts)
menite să ajute copilul în joaca sa: o serie de obiecte aranjate în ordine
crescătoare a complexității, care încurajează descoperirea formelor,
simbolurilor .
o Sfera relevă copilului ideea de mișcare, de infinit, de unitate în
diversitate.
o Acesteia i se adaugă cubul, cilindrul, bețișoarele, cercurile,
triunghiurile și pătratele.
o În spatele acestor daruri ,pedagogul german consideră că se află
anumite simboluri evidențiind faptul că cei mici vor ajunge pe cale
intuitivș să le descifreze.
o El a introdus aceste figuri și corpuri geometrice în niște cutii cărora le-a
dat denumirea de daruri și care constituiau materialul didactic
fundamental în instituția pe care o promovează.
 Structura darurilor lui Fröbel este una extraordinară. Dorind să le
prezinte copiilor tot ce i-ar putea ajuta să înțeleaga natura și principiile
după care se stabilesc legăturile, realizează o serie de obiecte cât mai
simple pe care copiii le pot asocia ușor lucrurilor cunoscute.
 Descompune apoi aceste elemente până copiii înteleg totul despre
natura acestora. Odată cele mai simple lucruri înțelese, elementele
originare sunt iar construite și de-abia după aceasta, copilul poate trece
la studiul unor lucruri noi.
 În sfera jocurilor cu daruri el propune organizarea unor lucrări practice,
în grădini, în atelierul de lucru manual unde copiii desenau, coseau,
împleteau, decupau hârtie, modelau dezvoltându-se astfel funcțiile
psihice și formându-se deprinderi de mânuire a unor obiecte
simple ,copiii obișnuindu-se să lucreze împreună cu colegii lor.
Jocurile și lucrările practice erau suplimentate cu exerciții fizice și
însoțite de cântece.
 Multe au fost scrise despre Cadouri de la moartea lui Frӧbel în 1852,
dar traducerea neadecvată a unor materiale a dus din ce în ce mai mult
la o neînțelegere a sensului și scopului acestor material didactice. 
 Primul dar este inițial o sferă, fiind
caracterizat de ușurința mișcării și reprezintă
pentru Fröbel un simbol al unității; fiind
forma cea mai simplă aflată la originea
tuturor formelor. Este considerată prima
formă activă, simbolizând o serie de elemente
naturale: soarele, luna, bulele de săpun,
etc.Acest dar a fost modificat ulterior, în forma
sa finală fiind compus din 6 bile în culorile
curcubeului, cărora le-a fost atașat și un
mecanism de susținere pentru a facilita
observarea pendulării.
 Cel de-al doilea dar a fost conceput sub forma unui cub care, deși, ca
și sfera, este un volum echilibrat, atrage atenția asupra colțurilor,
muchiilor si fețelor, copilul observând acum diferențele între primul și
al doilea dar. Și acest dar a fost modificat conținând în forma sa finală,
un cub, o sferă și un cilindru, toate din lemn, fiind modulate după
dimensiunea de doi inchi și prezentate copilului intr-o cutie de lemn.
 Darul al treilea este inițial un cub mai mare, care se diviza în alte patru cuburi mai mici, egale. Scopul său era să elaboreze un set
de relații parte – întreg, interior – exterior, egal – inegal, multi-strat – uni-strat. Sunt exemplificate direcții în spațiu prin muchii și
colțuri ce ajută logica în ordonare și numărare.
Darul al patrulea este un cub masiv, tot de doi inchi, divizat o dată pe verticală și de trei ori pe orizontală, obținîndu-se opt
paralelipipede de dimensiuni egale. Acest dar subliniază diferențele de proporții și dimensiuni, copiii trebuie să observe diferențele de
echilibru, de rezistentă, fiind invitați să facă aranjamente cu toate obiectele primite.
 Darul al cincilea este tot un cub din lemn, de 3x3x3 inchi, împărțit și el, în 27 de cuburi cu latura de un inchi, împărțite la rândul
lor ajungînd la 39 de paralelipipede cu proporții diferite față de cele din darurile anterioare.
Cel de-al saselea dar contine, într-o primă variantă 27 de paralelipipede cu proporțiile 6:9:12, iar în a doua variantă 36 de paralelipipede
cu proporțiile 6:12:18. Acesta este ultimul din darurile tridimensionale. Celelate daruri, deși bidimensionale, creează o imagine 3D,
tranziția fiind considerată echivalentul spre concepte mai abstracte.
Darul al șaptelea introduce suprafețe care constau în tăblițe pătrate și rectangulare realizate din lemn lustruit, în diverse forme. Hîrtie
colorată de diverse forme și dimensiuni este pusă la dispoziția copiilor pentru a fi suprapusă peste tăblițe.
Celelalte daruri introduc elemente liniare ce ajută copilul, prin alcătuirea unei serii de tipare vizuale dimensionale, în familiarizarea cu
noțiunea de lungime. Darurile conțin o serie de bețisoare de lemn, cercuri sau inele și sferturi de cerc. Profesorii au fost instruiți să nu
încerce construirea de blocuri 3D prin suprapunerea bețișoarelor decât după un număr de lecții, după ce copiii și-au însușit proprietățile
pentru care a fost creat darul. Desi unele daruri necesită multă îndemânare și sunt , de multe ori, provocatoare și pentru adulți,
manevrarea lui îi oferă copilului dexteritate și permite ca o singură “linie” să se transforme în mod continuu. Solid, plan, linear, punctual,
linear, plan si acum, din nou, tridimensional Frӧbel folosește bețigase și conectori, inițial boabe de mazăre înmuiate in apă si ulterior
biluțe de ceară pentru a le da copiilor posibilitatea să creeze structuri tridimensionale, pe baza tuturor lucrurilor învațate din jocul cu
darurile.
Concluzii:
 Friedrich Wilhelm August Fröbel, s-a format ca
educator și teoretician sub influența operelor lui
Comenius, Rousseau si Pestalozzi;
 a susținut ideea unei educații în aer liber, în
natură,folosindu-se de excursii pentru a le oferi copiilor
posibilitatea cunoașterii plantelor și animalelor în
mediul lor natural și a produselor activității umane în
locurile în care acestea se obțin. Acesta nu-și închipuia
viața copilului fără legături strânse cu
natura,considerându-l un mijloc de educație
multilaterală a copiilor;
 în opinia sa, studierea formelor naturii vii le dezvoltă
copiilor spiritul de observație, le perfecționează
percepția senzorială a lumii, îi învață să cugete. „Scopul
educației și instrucției este de a scoate din ce în ce mai
multe informații din individ decât de a introduce mai
multe informații în mintea acestora”;
 pedagogul german rămâne în istorie ca primul care
crează un institut pentru educarea copiilor mici (3-7 ani)
căruia îi dă denumirea de Kindergarten “grădină de
copii” ;
 prin ideile sale inovatoare care dăinuie și în ziua de
astăzi menționând faptul că o importanță deosebită o are
caracterul ludic al activităților;
 importanța relației educator-copil în timpul jocului și
simbolistica deosebită pe care o dă darurilor făcând
jocul să devină antrenant.
 BIBLIOGRAFIE
 Caloianu, M.B. (1889). Educațiunea Națională, Tipografia Națională Ralian și Ignat Samitca, Craiova ;
 Cucoș, Constantin, (2017). Istoria pedagogiei, Polirom, București ;
 Compayne, Gabriel. Froebel și grădinile de copii, Librarii Alex. N Leon&Co, Focșani ; 
 Felix, I. (1903). Istoria igienei în România în secolul al XIX-lea și starea ei la începutul secolului al
XX-lea. Partea a 3-a : Igiena școlară, extras din Analele Academiei Române,seria II,  Biblioteca
Digitală a României ;
 Kӧhler,August , (1875).Educațiunea modernă, Tipografia Națională Intrep.C. N. Rădulescu ,
București ; 
 http://www.froebelgifts.com/gifts.htm ;
 
 http://froebeleducation.com/ ;

 https://www.youtube.com/watch?v=FN3tDUeRLQY .