CURSUL 14.

RISCURI ŞI AMENINŢĂRI GLOBALE

CURINS:
1. MEDIUL DE SECURITATE A AFACERILOR. DATE GENERALE
2. PARTICULARITĂŢI ALE MODELELOR DE SECURITATE
3. CONŢINUTUL RISCURILOR GLOBALE

3.1. Evenimente majore cu impact asupra securităţii afacerilor

3.2. Ameninţări şi riscuri rezultate din abordarea problemelor de
gestionare a spaţiului planetar
3.3. Riscuri generate de procesul reconstrucţiei statelor
3.5. Lupta pentru hegemonie

Prof. univ. MANDU PETRIŞOR

Doctor în Ştiinţe Economice; Doctor în Ştiinţe Militare
1. MEDIUL DE SECURITATE A AFACERILOR. DATE GENERALE

DEFINIRE: Reprezintă totalitatea condiţiilor naturale ( factorii fizici ,

chimici şi biologici care susţin şi condiţionează existenţa vieţii planetare),
precum şi reglementările (legislative, economice, financiare, ştiinţifice,
informaţionale, militate, etice, morale etc,) care alcătuiesc cadrul de
funcţionare a tuturor activităţilor umane necesare asigurării componentelor
de bază ale vieţii.
Mediul de securitate = spaţiul planetar şi aero- cosmic în care se produc
fenomene şi procese cu impact asupra securităţii vieţii.
Securitatea afacerilor reflectă capacitatea instituţiilor naţionale şi
internaţionale de a stabili şi aplica un set de criterii coerente cu privire la
tipul de relaţii internaţionale şi de a veghea la respectarea acestora.
Sistemul de securitate a afacerilor cuprinde structurile ,mecanismele,
procedurile şi strategiile de gestionare a factorilor naturali, sociali,
economici, militari, ecologici etc, care pot afecta integritatea fizică a
oamenilor şi rezultatele acivităţilor acestora.
 Structura mediului de securitate a afacerilor

Componenta politico Componenta

Componenta socială politicii externe
administrativă

Mediul de securitate Componenta

militară
a afacerilor
Componenta
educaţiei şi ( componente) Componenta
cercetării economico -
financiară

Componenta Componenta
Componenta Componenta
ordinii publice informaţională
religioasă culturală
 RISCURI ŞI AMENINŢĂRI ASUPRA MEDIULUI DE SECURITATE

ECONOMICE,
SOCIALE,SĂRĂCIA, BOLILE
INFECŢIOASE
ŞDEGRADAREA MEDIULUI

CONFLICTE
INTERETNICE,
INTRASTATALE AMENINŢĂRI TERORISMUL

ARME NUCLEARE,
RADIOLOGICE . CRIMA ORGANIZATĂ
BIOLOGICE ŞI TRANSNAŢIONALĂ
CHIMICE
 2.PARTICULARITĂŢI ALE MODELELOR DE SECURITATE

Evenimentele de la 11 septembrie 2001, - atacurile teroriste de

amploare asupra S.U.A., - au influenţat decisiv dezbaterile privind
proiectele ce se conturau la acea vreme, în urma evoluţiilor din
primul deceniu după încheierea "războiului rece". In planul
securităţii internaţionale , se consumaseră evenimente importante
din istoria relaţiilor Est -Vest - schimbarea hărţii politice a Europei
şi a altor zone fierbinţi ale lumii, finalizate şi cu semnarea
Tratatului de reducere a armamentelor convenţionale din Europa
(1999), primul val al extinderii spre Est a N.A.T.O. şi redefinirea
noului Concept Strategic al Alianţei, precum şi continuarea
reformei într-o nouă fază a organismelor militare.
Summit-ul N.A.T.O. de la Washington 1999, Bucureşti 2008 se
constituie în evenimente planetare prin proiecţia unei noi viziuni
asupra securităţii internaţionale şi necesitatea reformării
Organizaţiei.
modele de securitate : global, regional şi
naţional.
Primul, modelul global îl reprezintă cel promovat de S.U.A, Golul pe care
prăbuşirea Uniunii Sovietice 1-a creat în politica externă a Statelor Unite a avut
drept consecinţă nevoia stringentă de a crea o justificare alternativă a prezenţei
masive a forţelor americane în întreaga lume. Ce raţionamente au stat Ia baza
acestui model ? S.U.A. sunt singura superputere a lumii şi centrul de gravitaţie
politic, economic şi militar al lumii în formare.
După 1990 în nici o criză din lume S.U.A. nu au lipsit şi au jucat cel mai important
rol în realizarea coaliţiilor ce s-au implicat în conflictele care au "adunat" sub
acelaşi stindard comunitatea internaţională.
Modelul regional de securitate Denumirea generică consacrată a acestui tip de
organizaţie — Alianţă politico-militară. Modelul de securitate regional are astăzi o altă
configuraţie decât cel din perioada "războiului rece " unde N.A.T.O. şi Tratatul de la Varşovia
au reprezentat simbolul confruntării planetare, în viziunea ideologizantă a securităţii
internaţionale.
Particularităţile modelelor regionale de securitate, rezidă din principiul fundamental al
construirii acestora: asigurarea securităţii colective într-un spaţiu comun de civilizaţie, în care
"fiecare naţiune să perceapă orice provocare la adresa securităţii internaţionale în acelaşi fel cu
celelalte state şi să-şi asume un risc similar pentru a o prezerva.
Cel de-al treilea model - cel naţional , continuă să fie dominant în peisajul
securităţii internaţionale.
Aşa cum arată tabloul actual al comunităţii internaţionale foarte puţine ţări sunt sub protecţia
unei organizaţii de securitate colectivă. In consecinţă, majoritatea statelor lumii şi-au definit
modele de securitate "prin forţe proprii". Unele dintre acestea, au o poziţie specială în sistemul
relaţiilor internaţionale fiind posesoare de arme nucleare.
3. CONŢINUTUL RISCURILOR GLOBALE
3.1. Evenimente majore cu impact asupra securităţii afacerilor

ÎNTÂLNIREA DE LA MALTA 1989

Valletta este o aşezare din secolul XVI, cu multe clădiri din

timpul Cavalerilor Sfântului Ioan al Ierusalimului,
conducătorii de lungă durată a oraşului. Este numit după
fondatorul său, Grandmaster Jean de la Vallette.
11 SEPT. 2002
3.2. AMENINŢĂRI ŞI RISCURI REZULTATE DIN ABORDAREA
PROBLEMELOR DE GESTIONARE A SPAŢIULUI PLANETAR

DISCIPLINE DE ANALIZĂ: geopolitica, geostrategia

DISCIPLINE INTEGRATOARE: geosofia, geopraxis, geoştiinţa

FACTORI:
-Exploatarea resurselor
naturale
-Migraţiile umane
-Fluxurile comerciale,
financiare, informaţionale,
-Probleme de securitate

INIŢIATIVE:
-Programe comune de
securitate
CONSECINŢE ÎN PLAN GEOCULTURAL -Protejarea şi
-dezechilibrarea în continuare a situaţiei geopolitice utilizarea în comun a
-Iniţiative geostrategice cu preponderenţă pentru dominaţia spaţiului resurselor
maritim şi aerian -Păstrarea identităţii
-Orientarea fluxurilor financiare în funcţie de succesul economic culturale
-Concurenţa în plan economic pentru accesul la resurse şi tehnologii
3.3. RISCURI GENERATE DE PROCESUL RECONSTRUCŢIEI
STATELOR În 1989 s-au împlinit 200
de ani de la Revoluţia
Franceză din 1789. După
teoriile cunoscute până în
prezent, ultimul deceniu al
sec. XX (1990-2000) a marcat
triumful liberalismului.
1947-1989 La sfârşitul anului 2005,
lumea a devenit din punct de
vedere economic un câmp
unitar de acţiune. Din punct
de vedere politic lumea este
fragmentată. Deoarece
modelul politic democratic a
rămas în urma evoluţiei
economice planetare, criza
globală generată de aceste
contradicţii poate reprezenta
o sfidare la adresa
democraţiei.

ORIGINILE CRIZEI GLOBALE POT FI STUDIATE PE DOUĂ ETAPE: 1976-2000

1945-1975
-Acordurile de la Bretton Woods (iulie 1944) FMI;
-Acordul General asupra Tarifelor Vamale şi Comerţului GATT (1947);
-Se adoptă teoria liberală a lui John Maynard Keynes (1883-1946) care
refuză gândirea pur liberală;
-30 de ani de glorie (producţia creşte de 3 ori, volumul comerţului de
6 ori);
-Apar surse de instabilitate: inflaţia; dubla funcţionare a dolarului.
-fluctuaţii generate de: politica monetară şi
bugetară a SUA; semnalele transmise De G7 (G8
din 1997); previziunile pieţei financiare
internaţionale
-Noua politică monetară a SUA adoptată în 1975
a provocat o creştere a ratei dobânzilor ţ.c.d.
-Apar crize economice puternice inclusiv în
ţările est europene culminând cu 1989
RECONSTRUCŢIA STATELOR

Instituţii internaţionale Politici şi strategii mondiale

(Europene) (Europene)

STATELE PUTERNIC STATELE ÎN CURS DE

DEZVOLTATE (OCCIDENTALE) Transfer de resurse pentru dezvoltarea DEZVOLTARE
Domnia legii capacităţii instituţionale a statului (SĂRACE)
Capacitate mare de a Sărăcie
formula politici, de a Şomaj
concepe şi aplica legi Inflaţie
Administrare eficientă cu un CONSTRUCŢIA STATELOR Corupţie
minimum de birocraţie A. Anvergura activităţilor Droguri
Controlul mitei, corupţiei şi limitată statului (funcţiuni şi scopuri extinsă Terorism
traficului de influenţă Infrastructură
asumate de guvern)
Înalt nivel de transparenţă şi publică slabă
responsabilitate în instituţii B. Capacitatea instituţională a Insecuritate socială
Garantarea libertăţilor politice, puternică statului (posibilitatea statului de slabă Sănătate publică
libertăţilor civile şi proprietăţii a planifica şi executa politici şi precară
de a aplica legile corect şi Învăţământ
transparent defectuos,etc.

Slăbiciunea statului este o problemă

naţională dar şi internaţională: SIDA,
emigraţia, educaţia, corupţia, terorismul,
etc.
INTERES
MONDIAL
(EUROPEAN)

LUMEA(EUROPA)
3.5. LUPTA PENTRU
HEGEMONIE
HEGEMONIA SUA
AMERICA
Esenţa globalizării = evidenţierea puterii globale
Experienţa internă (caracterul pluralist al societăţii americane şi al sistemului său politic)
Se exprimă prin: predominaţia SUA în toate economiile mondiale; cultura americană; tehnica de vârf; capacitatea de a
acţiona pe tot globul; modelul economic american;
Hegemonia exercitată de o structură complexă de instituţii şi proceduri legate între ele; proiectate în aşa fel încât să
asigure consens şi să acopere asimetriile de putere şi influenţă:
1. NATO – legă cele mai influente state din Europa şi America (SUA = factor cheie);
2. Relaţiile bilaterale politice şi militare cu Japonia: legă cea mai puternică economie asiatică de SUA;
3. SUA = participant cheie la toate organizaţiile multilaterale Trans-Pacifice (Forumul de Cooperare Asia-
Pacific);
4. Golful Persic = regiune economică aflată într-un domeniu militar american;
5. Pătrunderea în fostul spaţiu sovietic cu garanţii de securitate Parteneriatul pentru Pace;
6. Reţeaua mondială financiară (FMI; BM) puteri considerate (incluse) în sistemul global american;
ACEASTĂ SUPREMAŢIE A DAT LUMII UNELE TRĂSĂTURI FUNDAMENTALE:
- un sistem colectiv de securitate (forţe armate integrate - NATO);
- cooperare economică regională şi instituţii specializate de cooperare mondială (BM, FMI);
- proceduri care pun accentul pe luarea deciziilor pe bază de consens (dominate de SUA);
- o preferinţă pentru relaţii democratice între membrii alianţelor importante;
- o structură judiciară şi constituţională mondială (tribunal HAGA; tribunal special-crime Bosnia);
Acest sistem a apărut pe timpul Războiului Rece (efortul SUA de a contracara U. Sovietică).
Sistemul era gata pregătit pentru a fi pus în practică în momentul în care acest rival s-a clătinat, iar
America s-a impus ca prima şi singura putere mondială.
CONSECINŢE
PE PLAN STRATEGIC:
- ies în evidenţă jucătorii geostrategici implicaţi: RUSIA, SUA, UE, CHINA,
INDIA, TURCIA, IRANUL;
- jocul geostrategic scoate în evidenţă concurenţa ruso-americană;
- s-a declanşat „jocul petrolier”, care a activat conflictele din Cecenia, Armenia -
Azerdbaijan, Secesiunile Abhaze şi Azere din Georgia, toate manipulate de la
Moscova şi Washington;
- descurajarea formării cooperării regionale central-asiatice independente;
- limitarea influenţei (SUA, RUSIA) în zonă;
- pericolul UE în curs de lărgire pentru proiectarea în Eurasia a ordinii
democratice de cooperare;
- apropierea NATO-RUSIA;
- război lung şi imprevizibil care a creat un clivaj între islam şi restul civilizaţiilor
lumii.
Interesul SUA = nici o putere unică să nu ajungă să controleze acest
spaţiu.
Întrebare = superputerile şi-au concentrat în zona geostrategică
logistica supertehnologizată pentru a duce lupta cu teroriştii sau
pentru a câştiga supremaţia geostrategică în spaţiul de conflict?
ISLAMUL
I. SURSE DE CONFLICT
- este o religie a sabiei glorificând virtuţile militare;
- doctrinele islamului pretind război împotriva
necredincioşilor, Coranul şi alte declaraţii de credinţă
musulmane conţin puţine interziceri ale violenţei;
- Islamul → Arabia → Africa de Nord → Orient Mijlociu,
Asia Centrală, Europa, Balcani, etc., i-a pus în contact cu
multe popoare pe care le-a convertit şi chiar cucerit; - este un
conflict de multe secole cu toată lumea (Occident, Israel,
acum SUA);
- fiind credinţă absolutistă îmbină religia cu politica;
- are ca trăsături militarismul şi proximitatea faţă de
grupările non-musulmane ceea ce exprimă înclinaţia spre
conflict;
- absenţa unui stat nucleu sau a mai multor state de acest tip
fac imposibilă medierea conflictului în interiorul Islamului;
- explozia demografică (disponibilizări - şomeri);
- problema curzilor ţi problema palestiniană;
II.TERORISMUL;
III. RĂZBOAIELE DIN GOLFUL PERSIC
EURASIA
- regiune pivot a politicii mondiale (HALFORD MACKINDER)
- VEST = mare putere politică a lumii;
- EST = periculos centru de creştere economică şi influenţă politică;
75% din populaţia globului; 3/4 din resursele energetice → puterea ce va
controla în sec. XXI Eurasia va avea 2 din cele 3 zone cele mai avansate şi mai
performante din lume (Ec.);
- se află cele mai dinamice şi mai active state din punct de vedere politic;
- după SUA, primele 6 puteri economice şi primele 6 state cu cele mai mari cheltuieli
militare;
- toate puterile nucleare declarate şi cele nedeclarate sunt în Eurasia;
- cele două state cele mai populate aspirante la hegemonie → Eurasia;
- existenţa în zonă a marii concentraţii de petrol şi gaze, zăcăminte de minerale
importante;
- concentrată în „BALCANII EURASIEI”: Kazahstan, Kirghizstan, Tadjikistan, Uzbekistan,
Turkmenistan, Azerbaidjan, Armenia, Georgia, Afganistan (9 state);
- Departamentul Energiei al SUA estimează cererea mondială de energie 2000-2015 cu
peste 50% creştere, fapt ce generează presiuni pe BAZINUL –CASPIC;
Cumulată puterea Eurasiei depăşeşte cu mult puterea Americii. Din fericire pentru
America, Eurasia este prea mare pentru a fi o unitate din punct de vedere politic, dar
rămâne tabla de şah pe care se dă în continuare lupta pentru supremaţia mondială.