Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs Faringe I
Curs Faringe I
FARINGIANA
Conf. Univ. Dr. Razvan Hainarosie
As. Univ. Dr Raluca Pulpa
Localizare:
Baza de craniu gura de esofag – vertebra C6
Înaintea coloanei vertebrale
Înapoia foselor nazale, cavității bucale, laringelui
Faringe – secțiune mediană (preluare Netter- Atlas of Human Anatomy)
Faringe – secțiune posterioară (preluare Netter- Atlas of Human Anatomy)
Anatomie clinica
Alcatuire:
Fața posterioară
două fețe laterale
două extremități: una superioară și una inferioară
Inserţia superioară a faringelui se face pe baza craniului sub forma unui trapez
având raporturi cu sinusurile sfenoide, gaura ruptă anterioară.
Extremitatea inferioara – gura de esofag - fibrele cele mai inferioare ale
constrictorului faringian inferior un adevarat sfincter.
Raporturile faringelui
Raporturile feţelor laterale ale faringelui sunt cu:
Pachetul vasculonervos al gatului:
Artera carotidă ACI, ACE a. tiroidiană superioară, a. linguală,
a. facială
Vena jugulară internă
Nervul vag
N. gosofaringian, spinal, hipoglos
Simpaticul cervical
Ganglioni limfatici
Glanda parotidă
Glanda tiroidă
V. jugulară externă, n. auriculotemporal, n. facial
Complexitatea raporturilor faringiene
(preluare Netter- Atlas of Human Anatomy)
Raporturile faringelui
1. Funcția de deglutiție
2. Funcția gustativă
3. Funcția fonatorie
4. Funcția respiratorie
5. Funcția de apărare
Fiziologia faringelui
1. Funcția de degutiție:
Reprezintă reprezintă actul II al înghiţirii – mecanism reflex
Faringele închide toate comunicările, mai puţin calea esofagiană prin:
contracţia vălului palatin – se ridică şi se apropie de peretele posterior al
faringelui
istmul bucofaringian se închide prin ridicarea bazei limbii şi apropierea
stâlpilor anteriori amigdalieni
laringele se operculează prin ascensionarea sa sub baza limbii
Alimentele sunt împinse în hipofaringe şi de aici, prin contracţii
peristaltice, în esofag.
Fiziologia faringelui
2. Funcția gustativă:
este percepută la nivelui faringelui numai pentru amar;
discriminarea celorlalte gusturi (dulce, sărat şi acru), făcându-se la
nivelui limbii bucale (2/3 anterioare).
3. Funcția fonatorie:
la nivelui laringelui se emite sunetul fundamental nearticulat, care
capătă intensitate, timbru şi înălţime şi la nivelui cavităţilor faringiene.
Fiziologia faringelui
4. Funcția respiratorie:
Asigurată de comunicarea largă între fosele nazale şi laringe de faringele
relaxat şi coborât în timpul respiraţiei
Participă la încălzirea aerului inspirat
5. Funcția de apărare:
La nivelul faringelui sunt descrise o serie de formaţiuni limfoepiteliale
care alcătuiesc inelul Waldeyer:
amigdala faringiană (bolta cavumului)
amigdalele tubare (peretele lateral al cavumului)
amigdalele palatine (peretele lateral al bucofaringelui)
amigdalele linguale (peretele anterior al hipofaringelui)
Patologie faringiană
Tulburări de deglutitie:
Sindromul fonator:
TUMORILE BENIGNE
Anatomopatologic:
Macroscopic - netedă, mamelonată, roz-palidă, dură, inserată în cadrul
coanal
Microscopic – angiofibrom, vasele sangvine nu au strat muscular, formate
doar din perete endotelial
Fibromul nazofaringian
Evoluţia:
lentă, progresivă, netratată putându-se dezvolta chiar peste 6 ani, însă cu
prognostic rezervat, letal prin complicaţii endocraniene şi hemoragice
tumorii este malignă prin extensie şi distrucţie, invadând: fosele nazale,
sinusurile, orbita, fosele pterigomaxilare, fosa zigomatică şi baza
craniului.
Simptomatologia:
debut insidios, cu epistaxisuri repetate şi obstrucţie nazală unilaterală,
parţială devenind în timp totală şi bilaterală
ulterior, rinoree mucopurulentă şi hipoacuzie prin obstrucţie tubară,
vocea este nazonată
faza avansată - apare exoftalmia, nevralgia de trigemen, disfagia, anemia
Fibromul nazofaringian
Examenul clinic:
Rinoscopia anterioară: rinoree purulenta, se evidențiază formațiunea tumorală
(polul anterior)
Rinoscopia posterioară: formațiune tumorala localizată în cavum
Tușeu cavum – contraindicat – risc de hemoragie
Examenul paraclinic:
radiografii standard
tomografii
tomografie computerizată
ecografie
RMN
arteriografie, extrem de utilă în precizarea diagnosticului, a extensiei tumorale şi a pediculilor
vasculari
University of Pittsburgh Medical Center
Staging System
• Septoplasty
• Neutralizing the vascular
pedicle with coblation
• Tumor segmentation with coblation
• Endonasal and Endosinusal segment
• Intracranial segment
• Trans nasal removal of the tumor
• CSF leak – reconstruction with Haddad Flap
Before embolisation After embolisation
IIC Infratemporal fossa with or without cheek involvement or posterior to pterygoid plates
Surgical strategy
• External approach
• Neutralizing the vascular
pedicle with coblation
• En bloc removal of the tumor
- lateral rhinotomy
Nasopharynx
Intranasal
Ethmoids
Sphenoid
Pterigopalatine Fossa
Medial ITF
Lateral ITF
Tratamentul:
genotipuri HPV cu risc oncogen scăzut (6, 11, 40, 53, 54, 70)
şi genotipuri cu risc oncogenic înalt (16, 18, 31, 33, 45, 51,
58, 59, 66, 68)
Anatomopatologic:
Microscopic:
Epitelioame (60%)
Sarcoame (40%)
mai rar cilindroame, melanoame, limfoame maligne non-hodgkiniene
Simptomatologia: debutul
neoplasmului de cavum, adesea clinic tardiv
datorită poziţiei anatomice profunde a regiunii, îmbracă urmatoarele
forme:
1. Rinologic
obstrucţie nazală
rinoree mucopurulentă
epistaxis
2. Ganglionar (40%)
adenopatie laterocervicală superioară, predominant unilaterală, şi care poate precede cu mult timp
apariţia tumorii primitive
Tumorile maligne nazofaringiene
Simptomatologia – debutul
3. Auricular
otita catarală
otita supurată
4. Nevralgic
nevralgia de trigemen
5. Ocular
paralizie oculară inexplicabilă
Tumorile maligne nazofaringiene
Examenul clinic:
Rinoscopia posterioară: pune în evidență tumora, caracterele ei
anatomoclinice, sediul, culoarea
Tușeu cavum – volumul şi consistenţa tumorală
Inspecție, palpare – adenopatie laterocervicală
Evoluția:
se extinde la baza craniului, pereţii laterali, faringele lateral şi fosele
nazale
evoluţia nu este mai lungă de 2 ani, cu metastaze la distanţă, sân, ficat,
pulmon, coloană vertebrală; se finalizează prin decesul pacientului, din
cauza complicaţiilor meningiene, infecţioase şi hemoragice.
Tumorile maligne nazofaringiene
Evoluția:
toți nervii cranieni pot fi implicați:
V ,VI diplopie – Sindrom GRADENIGO
II, III, IV, VI amauroză + oftalmoplegie totală unilaterală
II, III, IV, V, VI Sindromul petrosfenoidal JACOD
Evoluție:
Interesarea găurii condiliene Sindrom COLLET-SICARD
hemiplegie gloso-palato-faringo-faringiană (afectarea nn IX, X, XI,
XII)
Tratament:
Radioterapic– preponderent
Citostatic – adjuvant
- neoadjuvant
Rezultate:
Supraviețuie la 5 ani – 40%
Tumori maligne bucofaringe
Anatomopatologie
la formele descrise la cavum şi care sunt identice şi pentru amigdală,
se adaugă un procent sporit de leucoze şi limfoame cu această
localizare
epitelioamele sunt vegetante şi pot apare şi ulceraţii pe acest fond
sau pe unul infiltrat
sarcoamele se prezintă ca hipertrofii care ulterior se pot ulcera
Simptomatologie
debut insidios, cu senzaţie de jenă, corp străin, tumefacţie localizată la nivelul zonei amigdaliene
adenopatie laterocervicală – la prima consultație
disfagie, uşoară odinofagie, care se accentuează în deglutiţie şi care iradiază în ureche – la
anamneza amănunțită
Tumori maligne bucofaringe
Cancerul amigdalei palatine
Examenul clinic
ulceraţii mici pe amigdală, sau
un mic mugure roşu, care poate ocupa şi o criptă - în forma vegetantă
palpare - caracter dur al amigdalei
Evoluție
perioada de stare - mărirea de volum a amigdalei, sau prin extinderea
ulceraţiei cu caracter crateriform, care la palpare sângerează uşor;
forma vegetantă este exuberantă, friabilă şi sângerează usor. În această
perioadă prezenţa adenopatiei devine regulă
perioada terminală - extinderea tumorii la stâlpi, văl, limbă, spaţiul
pterigomaxilar, bolnavul acuzând odinofagie chinuitoare, cu otalgie
insuportabilă, sialoree cu striuri sangvinolente, tulburări vocale, halenă
fetidă, trismus. Adenopatia laterocervicală devine bilaterală
Tumori maligne bucofaringe
Cancerul amigdalei palatine
Evoluție
nu este mai lungă de 12-18 luni, moartea survenind prin
hemoragii cataclismice, caşexie sau compresii nervoase,
prin adenopatii care produc paraliziile motorii
Diagnostic – biopsie
Tratament - stabilit de comisia oncologică
Chirurgical - principal
amigdalectomii
operaţii comando cu eviare ganglionară, ligatură de aa. carotide, efectuarea lambourilor,
faringectomii laterale cu rezecţie de mandibulă
Anatomopatologie
epitelioame - vegetante, infiltrante sau ulcerate sau combinaţia
acestor forme
sarcoame – tumori dure, fixe, infiltrând mucoasa şi cu evoluţie rapidă
adenoame maligne - tumori bine delimitate, de mărimi diferite,
neinvadând mucoasa
Simptomatologia - senzaţie de corp străin, disfagie, odinofagie,
tulburări de fonaţie şi apariţia unui ganglion retroangulomaxilar
Examenul clinic – evidențiază fprmațiunea tumorală
Diagnostic - biopsie
Tumori maligne bucofaringe
Tratamentul:
chirurgical sau iradiant
se intervine chirurgical asupra adenopatiei, practicându-se evidare ganglionară
sarcoamele extirpate chirurgical recidivează rapid şi sunt radiorezistente
adenoamele maligne (tumori mixte malignizate) sunt radiorezistente şi
tratamentul de bază este cel chirurgical.
Tumori maligne bucofaringe
Tumorile maligne ale peretelui posterior al faringelui
tumori sunt accesibile vederii, la examenul bucofaringoscopic
Anatomopatologie
epitelioame
sarcoame
Tratamentul
iradiant - primar
chimioterapie de inducție
Reticulosarcom orofaringe
Tumori maligne hipofaringe
în proporţie de 97-98% sunt epitelioame şi sunt situate în sinusul
piriform, peretele lateral sau peretele posterior al faringelui
sunt extrem de rare, formele histopatologice întâlnite fiind
fibrosarcom, rabdomiosarcom (la copii), liposarcomul,
leiomiosarcomul
Anatomie patologică – macroscopic
aspect infiltrativ, ulceroinfiltrativ, vegetant sau ulcero-vegetant
adesea sunt tumori circumscrise acoperite de mucoasă intactă, netedă
Simptomatologia
faza incipientă - vagă, cu parestezii faringiene, tuse seacă, hipersalivaţie,
apoi disfagie, însă cu examenul obiectiv negativ, astfel încât bolnavii
ajung într-un stadiu inoperabil, în proportie de 75%
perioada de stare - apare odinofagia, mai ales nocturnă, disfagia iniţial
pentru solide şi apoi pentru lichide, halenă fetidă care denotă ulcerarea
tumorii
Tumori maligne hipofaringe
Simptomatologia
perioada de stare - examenul hipofaringo-laringoscopic - fixitatea
unui hemilaringe, edemul de aritenoid, sinusul piriform este
obstruat, în forma vegetantă putându-se observa un mugure tumoral
pe unul din versanţii săi
cracmentul laringianeste dispărut
adenopatia laterocervicală este prezentă
faza de extensie - înspre laringe şi/sau esofag - adenopatia cel mai
adesea unilaterală, devine dură, fixă şi aderentă la planurile profunde
aparcomplicaţiile letale, hemoragia fulgerătoare,
bronhopneumonia gangrenoasă sau asfixia bruscă
Tratamentul – complex
intervenţii chirurgicale (faringolaringectomie totală, evidare
ganglionară)
reconstrucţie primară intraoperatorie cu proteză faringo-esofagiană
Montgomery
iradiere
chimioterapie
Rezultate slabe, dezamăgitoare
– supraviețuire sun 5 %
Proteză esofagiană
Montgomery
Multumesc!
Intrebari?