JOCURI pentru

preșcolari
(prezentare alfabetică selectivă)
Conf. univ. dr. Ramona RĂDUȚ-TACIU
Joc combinativ
 Oferă o multitudine de variante de combinare a unor piese de diverse forme,
culori, grosimi, atunci când copilul descoperă relaţiile dintre obiecte, faptul că
poate realiza mai multe combinaţii între acestea (de exemplu: construcţii din
cuburi pentru trenulețe, case, adăposturi pentru animale etc.)
 Piesele de joc sunt confecţionate dintr-un material plastic rezistent, puţin dur, dar
care nu îi provoacă nici o dificultate copilului în manevrare și care nu îl rănesc.
Primele combinaţii ale pieselor de joc sunt realizate de către adultul care îi
propune jocul copilului. Prin imitaţie, acesta combină piesele, fără a-şi propune, la
început, realizarea unui anumit produs finit.
 Tematica jocului poate fi sugerată copilului la vârstă preşcolară, urmând ca,
ulterior, copilul să își autopropună diverse tematici, funcție de propriile preferințe.
Astfel, această categorie de jocuri stimulează procesele imaginative și creative ale
copiilor şi le dezvoltă motricitatea.
Joc cu instrumente muzicale

 Tip de joc tradițional/ clasic, online sau combinat.

 În cadrul acestor jocuri, elementul ludic este
reprezentat de instrumente muzicale, pe care copilul le
folosește imitând acțiunile adultului. Astfel: a) în
jocurile tradiționale/ clasice în care instrumentul-
jucărie este confecționat din material plastic și/ sau
metalic, copilul mișcă degetele pe o claviatură, ține un
instrument de suflat în dreptul buzelor etc.; b) în
jocurile online, copilul acționează tastatura unui
calculator/ laptop în aceleași scopuri, sesizează
producerea sunetelor muzicale și le identifică.
Joc cu jucării
 Sunt utilizate jucării confecţionate din diverse materiale şi de diverse
dimensiuni.
 Jocurile cu păpuși sunt specifice adesea fetiţelor și au un rol crucial în
dezvoltarea biopsihofizică a acestora, pentru că o păpușă le ajută să
înțeleagă mai bine lumea care îi înconjoară, rolul obiectelor, dar și
relațiile interumane. Cu ajutorul păpușilor, copilul înţelege mai bine rolul
său, transformând păpușa în propriul eu: o spală, îi dă să mănânce, o aşază
în pat să doarmă, o îmbracă, vorbește cu ea, îi spune povești, o scoate la
plimbare etc.; o păpușă de calitate îi oferă copilului o alternativă ludică
realistă. Copiii învață și se dezvoltă prin imitație, iar dacă până la 2 ani au
„absorbit”, de la 2 ani încep să pună în practică ceea ce au observat la
proprii părinți. În prezent, la noi sunt renumite păpușile Barbie, iar în alte
spații culturale păpușile Carlos sau păpușile Dasha. Pentru genul masculin,
echivalentul acestor jocuri îl reprezintă jocurile cu mașinuțe.
Joc cu reguli
 Elementul esenţial este respectarea unor reguli.
 Avantajele implicării copiilor în jocurile cu reguli sunt numeroase: dezvoltarea
capacității de autocontrol, de cooperare pentru atingerea scopurilor, de acceptare loială
a regulilor impuse de activitățile cotidiene, complianţa la reguli etc.
 Cel mai cunoscut joc cu reguli este jocul „De-a v-ați ascunselea”. „În timpul acestui joc
se observă comportamente diferite, în funcție de vârstă, ele oglindind nivelul de însușire
și de înțelegere a regulilor. Preșcolarul mic deprinde doar regula ascunderii și pe cea a
alergării la locul de numărat al celui care caută, dar acestea sunt neconcordante și
nelegate de conduitele celorlalți copii. El se ascunde, așezându-se cu spatele într-un colț
al camerei, faptul că nu mai vede pe nimeni echivalând cu „a fi ascuns”, ceea ce exprimă
conduita lui încă egocentrică. El stă ascuns, apoi aleargă la locul de numărat, după care
iar fuge să se ascundă, într-un fel de reacție circulară. Preșcolarul mijlociu caută să se
ascundă cât mai bine, uitând de prioritatea de a ajunge la locul de numărat, aceste
conduite punând în evidență dificultățile elaborării unor strategii. Preșcolarul mare
demonstrează în joc o orientare evidentă spre strategii ce facilitează atingerea locului
de numărat.
Joc de construcții
 Oferă copiilor posibilitatea de a explora materiale cu ajutorul cărora vor construi diferite obiecte.
 Pentru învățământul preșcolar, jocurile de construcție se înscriu în categoria jocurilor de creație care constau
din construirea, cu ajutorul unor materiale de construcţie specifice jocului, a unor obiecte (case, automobile,
vapoare, poduri, turnuri etc.). Construind, copilul sortează, grupează, asociază, realizează corespondenţe,
stabileşte raporturi între obiecte (cauzale, de mărime, de lungime, de greutate, de volum), relaţii spaţiale etc.,
organizează sau pune în valoare spaţiul (prin intermediul diferitelor materiale şi forme),
îngrădirea spaţiului, separarea, acoperirea lui. Pot fi folosite cele mai diferite materiale din
natură: piatră, nuiele, zăpadă, lemn (deşeuri), lut, bucăţi de cărămidă, cuburi de lemn, paie de
suc, scobitori, bețe pentru frigărui ș.a. Jocul de construcţie trece de la manipularea
materialului de construcţie cu eventuale încercări şi reuşite de suprapuneri, specifică la 3 ani,
la realizarea unor construcţii sofisticate din cuburi, combino şi lego. Subiectele acestor
construcţii pot fi propuse de adulţi sau sunt alese de copii în funcţie de interese, de aspecte
care i-au impresionat în momente anterioare jocului sau pot fi sugerate de natura materialelor
utilizate. Practic, numim joc de construcţie, arhitectura creată de copil, adică activitatea/
munca lui cu materiale de construcţie, atunci când sunt parcurse următoarele etape: a)
examinarea şi combinarea formelor de lucru; b) creaţia tematică; c) construcţia conştientă a
formei, inițial pe verticală, ulterior pe orizontală, odată cu definitivarea modelului. Pe
parcursul derulării jocurilor de construcţie, copiii stabilesc relaţii cauzale între obiecte (care
sunt mai mari şi mai grele cad mai uşor dacă nu au stabilitate etc.), respectă reguli, dau frâu
imaginaţiei, apreciază cantitativ materialele utilizate (mai mari, mai lungi, mai grele), se joacă
cu alternanţe de forme, de culoare în variante constructive care primesc denumiri, cum ar fi:
„Blocul în care locuiesc”, „Grădiniţa mea”, „Orăşelul vesel” etc.
Joc de creație/ creativ/ de
creativitate

 Valorifică experienţele ludice anterioare şi creativitatea

persoanei, demonstrând faptul că se poate trece dincolo
de lumea sensibilă.
 Sunt recomandate pentru inducerea atitudinii creative,
pentru dezvoltarea imaginației și stimularea potențialului
creativ al copiilor.
 Pot lua forma unui joc individual şi/ sau a unor jocuri
colective, de microgrup.
Joc de dezvoltare a
aptitudinilor individuale
 Inclus în Curriculumul preșcolar din România la
categoria jocuri și activități didactice alese, prin
intermediul căruia se particularizează personalitatea în
formare a preșcolarului. Sunt organizate în cadrul
grădinițelor cu program normal la sfârșitul acestuia, iar
în grădinițele cu program prelungit, în a doua parte a
zilei, de obicei în intervalul orar 16-17,30, înainte de
plecarea copiilor acasă. Vizează, de obicei dezvoltarea
aptitudinilor muzicale, sportive, artistico-plastice,
coregrafice și literare ale copiilor.
Joc de dezvoltare a vorbirii

 Urmărește dezvoltarea componentei expresive și

comunicaționale, în general a vorbirii copiilor (cuvinte
şi expresii noi, sensurile cuvintelor, cuvinte de
legătură, cuvinte care exprimă numere, cuvinte care
fac referire la sentimente şi emoţii, cuvinte din familii
de cuvinte, aşezarea cuvintelor în propoziţii, regulile
vorbirii etc.).
 Din categoria jocurilor de dezvoltare a vorbirii fac
parte: jocurile literare, jocurile funcționale/ de
exersare, jocurile logopedice.
Joc de dezvoltare socio-
emoțională
 Urmărește dezvoltarea componentei socio-emoționale a
personalității umane.Această categorie de jocuri
include: jocuri de comunicare, cooperare; jocuri de
autocontrol: de imobilitate, de tăcere; jocuri de
exersare a empatiei: interpretarea unor povești,
redarea unui personaj, imitație; jocuri de pezentare de
sine; jocuri de competiție; jocuri terapeutice. Toate
aceste categorii de jocuri primesc în practica
educațională valențe organizatorice și formative
specifice în funcție de nivelul de dezvoltare al copiilor.
Joc de explorare

 Circumscrie „încercările și tentativele copilului de a

cunoaște și de a descoperi lucruri noi. Explorarea este
una dintre acțiunile fundamentale ale dezvoltării
copilului. Ea permite cunoașterea lumii înconjurătoare
și stimulează motivația de a cunoaște, oferind bazele
dezvoltării potențialului psihofizic și aptitudinal al
copilului.” (F. Golu, 2009, p. 136)
 Jocurile de explorare sunt folosite și în continuarea
vârstei preșcolare.
Joc de exterior - Joc de
interior
 E:Tip de joc sau joc didactic care poate fi
desfășurat în aer liber (în curtea grădiniței, în
parc etc.), respectiv în exteriorul sălii de grupă.
 I:Desfășurat în cadrul unui spațiu închis (sală de
grupă, sală de sport etc.). Unele jocuri de
interior pot fi realizate în aer liber, așa cum
unele jocuri de exterior pot fi în același timp și
jocuri de interior și de exterior (de exemplu:
fotbal, volei, handbal etc.).
Joc de intercunoaştere/
prezentare
 Utilizatîn următoarele scopuri: facilitarea
cunoașterii reciproce bi- și multidirecționale în
interiorul unui (micro)grup; stabilirea primelor
contacte interpersonale; inițierea și instaurarea
de interacțiuni și relații interpersonale, de
(micro)grup; asigurarea apropierii între membrii
acestuia, ca premise ale realizării de activități
colective eficiente.
Joc de limbaj

 Jocde cuvinte care presupune existența

unui interlocutor și a unui locutor, care,
în cadrul unui context ludic, își comunică,
prin intermediul cuvintelor, ideile,
părerile, acțiunile și propriile
comportamente.
Joc de limbă
 Joc fonetic focalizat prioritar pe o categorie de exerciții logopedice utilizate în scop
recuperatoriu și compensativ vizând problematica auzului fonematic.
 Exemplu: Jocul „Telefonul fără fir”: Câți copii pot participa la joc? Minim 4 copii. Cum
se joacă? Copiii stau unul lângă celălalt, iar primul îi spune repede următorului copil
un cuvânt la ureche, fără să repete; acesta spune mai departe ce a înțeles și tot așa,
în continuare, până la ultimul participant. La finalul șirului cu participanți la joc,
ultimul jucător spune cu voce tare ce a auzit el. Cu cât seamănă mai puțin cuvântul cu
cel spus inițial, cu atât jocul devine mai interesant și mai amuzant. Cuvintele alese de
primul jucător din șir trebuie să fie dintre cele mai complicate. În acest fel se pot
crea: poezii cu onomatopee; imitații repetitive; exersarea pronunțării corecte a
diferitelor consoane; pronunțarea unor sunete în diferite combinații – cu sau fără
sens: Domnule director, doamna Daniela Dan dorește două dude din dudul
dumneavoastră de dincolo de drum; luni, la lumina lumânării luminată de lună, prin
luminator, i-a licărit o lumină în lumina ochilor; străinul străbate strada, strecurându-
se sub streșini, strănutând strașnic și strident; un vultur sta pe pisc, cu un pix în
plisc.
Joc de masă
 1. Joc individual sau colectiv în care se folosesc piese (de tip
puzzle, domino, loto, cărți/ jetoane), cartonaşe de cusut pe ele,
mărgele de înşirat, şah, remmy etc. În situaţiile în care se joacă în
microgrup, la aceste jocuri trebuie să se pună accentul pe
cooperarea dintre copii şi nu pe concurenţa/ competiţia dintre ei.
 2. Tip de centru de activitate (sector, arie de stimulare) bine
delimitat în spațiul educațional al grupei de preșcolari care conține
o măsuţă şi un raft unde se găsesc jucării mici şi jocuri de masă.
Este o zonă în care copilul, prin activităţile desfăşurate, poate
dobândi achiziţii în toate dimensiunile personalităţii sale –
cognitivă, socio-afectivă și psihomotrică.
Joc demonstrativ/ de probă

 Secvență ludică care anticipează

desfășurarea propriu-zisă a unui joc,
realizată de obicei de către propunător
sau de către un copil-model desemnat de
către acesta, dată fiind experiența ludică
a celui ales.
Joc de perspicacitate

 Foartecaptivant, pune la încercare

îndemânarea, inteligenţa jucătorului/
jucătorilor, solicitând un anume efort
cognitiv pentru identificarea soluțiilor.
Joc de rol
Etapele metodice:
 a) Alegerea din realitate sau imaginarea unei situaţii care va fi simulată în
cadrul jocului de rol, în conformitate cu obiectivul operaţional urmărit,
respectiv cu abilităţile, competenţele, comportamentele pe care preșcolarii şi
le vor însuşi/ exersa prin interpretarea jocului de rol;
 b) Transpunerea didactică a situaţiei alese şi proiectarea scenariului didactic;
 c) Alegerea interpreţilor/ actorilor/ protagoniştilor rolurilor şi a participanţilor-
observatori, distribuirea rolurilor protagoniştilor şi pregătirea lor;
 d) Învăţarea individuală a rolului de către protagonişti;
 e) Interpretarea rolurilor de către protagonişti, sub privirile observatorilor
(colegilor) şi ale educatoarei (care poate interveni, dacă este cazul, pentru a
reliefa anumite momente şi elemente semnificative);
 f) Reflecţie, analiză şi dezbaterea colectivă a jocului de rol, prin implicarea
activă a tuturor celor prezenţi: interpreţi (care au prioritate pentru a comunica
ceea ce au simţit în timpul jocului), observatori (colegi) şi profesor;
 g) Concluzii, discutarea soluţiilor şi a consecinţelor
Clasificarea jocurilor de rol
Jocuri de rol cu caracter general:
 Jocul de decizie
 Jocul de arbitraj
 Jocul de competiţie
Jocuri de rol cu caracter specific:
 Jocul de-a ghidul şi vizitatorii
 Jocul de negociere
 Jocul „De-a educatoarea şi preșcolarii”
Joc de simulare
 Constituit ca „activitate ludică prin care se imită viața
reală, formele de activitate altminteri inaccesibile
copilului (munci de tot felul, lupte, călătorii, aventuri
etc.). Această imitație prin simulare este adesea
evidentă, dar uneori ea ascunde, sub un simbolism mai
greu descifrabil, aspirații irealizabile, pe care numai
jocul le poate, măcar în parte, satisface. După o
explicație dată de Piaget, copilul care nu are mijloacele
de a se adapta la realul care-l depășește, se mulțumește
cu o asimilare fictivă a realului la eul său.” (M. Ştefan,
2006).
Joc de socializare/ pentru
dezvoltarea socială a copilului
 Utilizat în scopul promovării de interacțiuni intelectuale, verbale,
afective și de relații interpersonale la nivelul (micro)grupurilor și al
(micro)comunităților.
 Contribuie la consolidarea relației dintre copil și celelalte persoane
cu care el intră în contact. (Exemple: răsfoirea cărților care conțin
imagini colorate, pentru stimularea abilității de concentrare, dar și
pentru dezvoltarea simțului estetic; jocuri cu mingea, pentru
coordonarea ochi-mână; jocuri cu animalele de pluș etc.
 „Socializarea prin joc este dimensiunea fundamentală a jocului, ea
încurajând imitația și dezvoltarea aptitudinilor de comunicare socială
și de interacțiune cu egalii și cu adulții.” (F. Golu, 2009)
Joc de stimulare a imaginației

Utilizat în cadrul diferitelor tipuri de

activități instructiv-educative
curriculare sau extracurriculare,
indiferent de conținuturile învățării,
vizând prioritar funcționalitatea și
dezvoltarea imaginației creatoare a
copiilor.
Joc de tip puzzle
 Tip de joc de perspicacitate, englezesc la origine, care constă în îmbinarea
unor piese decupate (de la 10 sau mai puține, până la câteva sute) pentru
a reconstitui un întreg. Piesele care compun puzzle-ul, numite și carduri,
sunt confecționate din carton și/ sau din material plastic rezistent, au
diferite texturi, dimensiuni, culori şi modele. Puzzle-urile dezvoltă
abilitățile de asociere și potrivire/ combinare, spiritul de observație,
coordonarea ochi-mână, perspicacitatea, răbdarea și capacitatea de a
finaliza un proiect.
 Este un joc foarte util pentru uz individual sau pentru utilizarea în
colectivități – grădinițe, școli, locuri de joacă, în activităţi şcolare,
extraşcolare, de tip activități after school etc. Datorită faptului că jocul
poate conține piese foarte mici, care se pot înghiți sau inhala, existând
pericolul de sufocare, puzzle-ul nu este recomandat copiilor mai mici de 3
ani. De asemenea, este indicată supravegherea permanentă a copilului în
timp ce se joacă puzzle.
Joc didactic
 Joc folosit în scopul instruirii, educării şi formării
preşcolarilor, formă fundamentală de activitate
didactică, mijloc de realizare a educaţiei copiilor mici.
 Permite realizarea de obiective corespunzătoare
educaţiei intelectuale, morale, estetice, fizice,
tehnologice etc., într-o atmosferă destinsă, relaxantă,
caracterizată de bună dispoziţie şi de bucurie.
 Specialiștii din domeniul educațional au fost interesați
întotdeauna de această formă de activitate, cu multiple
valențe formative.
Clasificarea jocurilor didactice
În funcţie de conţinutul ludic dominant:
 jocuri didactice lingvistice; jocuri didactice lexicale; jocuri didactice literare; jocuri
didactice aritmetice; jocuri didactice geografice; jocuri didactice specifice
cunoaşterii, protecţiei mediului înconjurător; jocuri didactice muzicale; jocuri
didactice artistico-plastice; jocuri didactice sportive;
În funcţie de scopul urmărit:
 jocuri didactice de sensibilizare; jocuri didactice de pregătire pentru înţelegerea
unor noi noţiuni; jocuri didactice de exersare a achiziţiilor; jocuri didactice de
aplicare a achiziţiilor; jocuri didactice simbolice/ de ficţiune; jocuri didactice de
îndemânare; jocuri didactice de creaţie; jocuri didactice de construcţii; jocuri
didactice pentru dezvoltarea limbajului şi a comunicării orale; jocuri didactice
pentru formarea reprezentărilor matematice şi a gândirii logice; jocuri didactice
pentru însuşirea normelor de comportare civilizată;
 În funcţie de momentul/ secvenţa în care se folosesc şi dominanţa lor în ansamblul
activităţii didactice:
 jocuri didactice de sine stătătoare; jocuri didactice complementare;
În funcţie de componenta vizată la nivelul personalităţii
participantului la joc:
 jocuri didactice senzoriale: jocuri didactice pentru dezvoltarea
sensibilităţii tactile şi kinestezice; jocuri didactice pentru
dezvoltarea sensibilităţii vizuale; jocuri didactice pentru
dezvoltarea sensibilităţii auditive; jocuri didactice pentru
dezvoltarea sensibilităţii gustativ-olfactive; jocuri didactice
intelectuale; jocuri didactice de memorie; jocuri didactice pentru
dezvoltarea imaginaţiei;
În funcţie de resursele materiale utilizate:
 jocuri didactice bazate pe modele naturale; jocuri didactice bazate
pe modele materiale construite special; jocuri didactice bazate pe
modele grafice; jocuri didactice bazate pe utilizare de software;
În funcţie de modul de organizare a participanţilor:
 jocuri colective; jocuri în perechi/ binoame/ grupuri diadice;
jocure pe grupe; jocuri pe echipe.
Joc dirijat
 Practicat de copii și desfășurat sub nemijlocita
supraveghere şi îndrumare a unei persoane de vârstă
adultă.
 Jucătorii respectă precizările şi îndrumările adulților
care dirijează discret şi gestionează întreaga
desfăşurare a jocului; îndeosebi la vârstele mici, copiii
imită/ copiază comportamentele adulţilor.
 Aceste tipuri de jocuri debutează la vârsta preșcolară
(curriculumul pentru învățământul preșcolar românesc
evidenţiind relevanţa lor în realizarea finalităţilor
educaţionale) și continuă să fie organizate și la vârsta
școlară.
Joc distractiv/ recreativ
 Joccu valenţe distractive/ recreative
accentuate.
 Estepreferat de copii, indiferent de vârstă,
fiind adesea destinat pentru a se desfășura în
timpul liber, după o tematică flexibilă, la libera
alegere a participanţilor la joc.
Joc electronic educațional/
educativ
 Presupune utilizarea electronicii pentru crearea unui
sistem interactiv prin intermediul căruia o persoană
poate să se joace.
 Exemplu: Jocul „Decorează oul de Paște” se adresează
preșcolarilor sau școlarilor mici, care doresc să
decoreze ouă de Paște în mediul virtual, valorificându-
și imaginația. Prin simpla acționare a unui mouse se pot
alege şi suprapune diverse culori și diverse modele,
jucătorii bucurându-se de produsul afișat la finalul
jocului. Modelele preferate pot fi ulterior realizate și în
cadrul activităților didactice școlare sau extrașcolare.
Joc-exerciţiu

 Permite formarea/ dobândirea și perfecționarea

priceperilor şi deprinderilor (abilităților)
copiilor.
 Exemplu: În învățământul preșcolar pot fi
realizate jocuri-exercițiu pentru educarea
limbajului, precum: „Găsește perechea!”,
„Jocul silabelor”, „Cuvinte alintate”, „Eu spun
una, tu spui multe” etc.
Joc funcţional/ de exersare

 Utilizat de copii, începând cu vârsta de 2 ani, atunci

când ei sunt capabili să folosească anumite obiecte, în
mod adecvat (de exemplu, copilul ia o cană și se
preface că bea ceva din ea, având abilitatea de a-i imita
pe alții).
 În cadrul jocului funcțional „copiii sunt aduși în situația
de a explora caracteristicile și proprietățile anumitor
obiecte și materiale din mediul lor de existență.” (M.
Păiși Lăzărescu, L. Ezechil, 2015).
Joc individual

 Presupune implicarea unei singure

persoane în derularea și desfășurarea
jocului.
 Exemplu: Preșcolarii au fost rugați să
rezolve individual un puzzle, strâns legat
de tematica activității curente.
Joc interactiv

 Determină relaționarea a doi sau mai mulți jucători și/ sau inclusiv
relaționarea cu calculatorul, fiecare participant la joc având importanța lui în
desfăşurarea jocului.
 Stimulează îndemânarea, răbdarea şi creativitatea, contribuie la creșterea
stimei de sine, dezvoltă toleranţa, promovează respectul reciproc, stimulează
capacitatea de lucru în echipă, formează capacitatea de a accepta eșecul în
fața altora etc.
Joc în diade/ în grupuri diadice

 Poatefi organizat prin implicarea a doi jucători

(a unei perechi de jucători).
Joc liber/ nedirijat

 Practicat de copii în absenţa îndrumărilor/ dirijării adulţilor, în

conformitate cu propriile lor opţiuni şi alegeri.
 Aceste tipuri de jocuri sunt preferate de copii, deoarece au grad
ridicat de flexibilitate și permit manifestarea şi exprimarea liberă
și creativă pe parcursul activităților ludice.
 Jucătorii își manifestă libertatea de alegere atât la nivelul
conținutului ludic, cât și al elementelor de joc (şi negociază aceste
aspecte cu partenerii de joc) şi, în consecinţă, îşi asumă succesul
activităţii ludice.
Joc logic
 Solicită procesele cognitive superioare, în special gândirea, dar și atenția
jucătorului/ jucătorilor, până la stadiul rezolvării unor situații-problemă.
 Rolul copilului-jucător nu se reduce la contemplarea situaţiei în care este
pus; el reflectează asupra acestei situaţii, o analizează raţional şi critic, o
evaluează, îşi imaginează singur diferite variante posibile de rezolvare, îşi
confruntă propriile păreri cu cele ale colegilor; alege varianta cea mai
avantajoasă şi creează pe baza ei unele alternative noi de rezolvare;
învaţă foarte multe lucruri corectându-şi propriile greşeli: dacă nu poate
el, îl vor ajuta colegii sau cadrul didactic, care îi oferă sugestii. În
desfăşurarea jocurilor, este esenţială activitatea conştientă de continuă
căutare, de tatonare, de descoperire a soluţiilor. Verbalizarea acţiunilor şi
exprimarea rezultatelor obţinute, deşi sunt importante, nu se situează în
acelaşi plan cu însăşi activitatea.
 Există mai multe tipuri de jocuri logice, după cum urmează: jocuri libere
constructive, jocuri pentru construirea mulţimilor, jocuri de aranjare a
pieselor în tablou, jocuri de diferenţe, jocuri cu cercuri, jocuri de formare
a perechilor, jocuri de transformări ș.a.
Joc logico-matematic
 Tip de joc sau joc didactic matematic, care introduce operațiile logice în repertoriul
comunicațional al copiilor, încă de la nivelul preșcolarității timpurii, şi care urmăresc
formarea abilităților pentru elaborarea judecăților de valoare. Stimulează formarea
percepțiilor și a structurilor operatorii ale gândirii. Prin intermediul jocurilor
logico-matematice, copiii sunt pregătiţi pentru înțelegerea conceptului de
număr natural și a operațiilor cu numere naturale.
 În grădinițele de copii sunt folosite ca resurse materiale pentru aceste tipuri de jocuri,
trusele cu piese geometrice Diènes, Logi I și Logi II. Trusa cu piese geometrice Diènes
este formată din 48 de piese (fiecare piesă este unicat), care se disting prin patru
atribute, fiecare având o serie de valori distincte (mărime – mare, mic; culoare – roșu,
galben, albastru; formă – triunghi, pătrat, cerc; grosime – gros, subțire). Numărul
pieselor poate fi redus dacă se renunță la unele atribute sau valori, în funcție de
nivelul de vârstă al copiilor și de jocul logico-matematic propus. Astfel, la grupa mică
se folosesc, de obicei 12 piese (formă – cerc, pătrat; culoare – roșu, galben, albastru;
mărime – mare, mic), la grupa mijlocie 36 piese (se introduce forma triunghi și
atributul de grosime), iar la grupa mare se lucrează cu toate piesele. Trusa Logi I
cuprinde 24 de piese; față de trusa Diènes nu are atributul de grosime. Trusa Logi II
cuprinde, în plus față de Logi I, forma oval.
Joc logopedic
 Constituit dintr-o categorie de exerciții logopedice/ de ameliorare
și corectare a pronunției, utilizate în scop recuperatoriu și
compensativ, sub formă ludică.
 Exemple: a) poezii cu onomatopee, folosite în scopul exersării
pronunției anumitor sunete; pentru sunetele m, n, g, r,
educatoarea/ mama va arăta copilului o imagine sau o jucărie și va
recita versurile, apoi va repeta împreună cu el: „Ma-ma-ma/ Este
mama mea, Na-na-na/ Păpușica mea, Piu-piu-piu/ Puișoru-i viu, Ga-
ga-ga/ Gâsculița mea, Mac-mac-mac/ Rața e pe lac, Fâș-fâș-fâș/
Mergem prin tufiș, Vai-vai-vai/ Pe coad-o călcai.” b) imitații
repetitive; c) exersarea pronunțării corecte a diferitelor consoane;
d) pronunțarea unor sunete în diferite combinații – cu sau fără
sens; e) alte exerciții de dicție.
Joc magnetic

 Realizatpe un suport (planșetă, tablă)

magnetic.
 Exemple: jocuri cu litere magnetice, alfabetar
magnetic, cifre magnetice, forme geometrice
magnetice.
Joc motric/ de mișcare

 Presupune realizarea de acțiuni motrice simple sau

complexe, a căror execuție este dirijată parțial de
reguli, care stabilesc relațiile dintre jucători în timpul
jocului.
Joc motric/ de mișcare pentru învățarea/ exersarea
alergării
Joc motric/ de mișcare pentru învățarea/ exersarea
aruncării și prinderii
Joc motric/ de mișcare pentru învățarea/ exersarea
săriturilor
Joc muzical
 Contribuie la dezvoltarea aptitudinilor muzicale, la
crearea de secvențe muzicale (scurte linii melodice), la
interpretarea vocală și instrumentală a acestora.
Jocuri muzicale utilizate pentru însușirea elementelor de
expresie
Jocuri muzicale armonico-polifonice
Jocuri muzicale pentru cultura vocală
Jocuri muzicale de creație
Joc online educațional/
educativ
 Tipde joc electronic educaţional/
educativ fundamentat pe o aplicaţie
video modernă care rulează pe
computere, console sau dispozitive
mobile şi care se bazează parţial/ integral
pe mediul Internet sau un alt tip de reţea
cu funcţionalităţi similare.
Joc pentru formarea imaginii
de sine
 Tip de joc socio-afectiv de rol, care vizează în mod
explicit construirea imaginii de sine.
 Exemple: „Colțul casei”, „La cumpărături” etc.
 Conștientizarea sinelui este un moment esenţial în
dezvoltarea personalității umane, iar aceste jocuri
sprijină, în modalităţi specifice, acest aspect evolutiv.
Joc (dans) popular tradițional

 Tip de joc de mișcare cu text și cânt, desfășurat în

manieră individuală, în perechi și/ sau în grup, focalizat
pe păstrarea și conservarea tradițiilor populare
autentice.
 Preșcolarii pot participa la activități opționale sau
extracurriculare care presupun această categorie de
jocuri, atât în cadrul instituțiilor școlare pe care le
frecventează, cât și prin intermediul Palatelor Copiilor,
ale Caselor de Cultură sau altor centre specializate în
domeniu, beneficiind de modelele și îndrumarea
cadrelor didactice sau a unor instructori specializaţi.
Joc psihoterapeutic

 Bazat pe comunicare veritabilă, deschidere și încredere

reciprocă, care contribuie la obținerea și menținerea
confortului psihic al educabililor.
 Exemplu: Preșcolarii dominați de diverse inhibiții, care
au o stimă de sine relativ scăzută și/ sau se integrează
cu dificultate în anumite (micro)grupuri pot fi implicați
în jocuri de rol cu efecte terapeutice benefice.
Joc scenic

 Facilitează exprimarea liberă a persoanei, exteriorizarea în forma cea mai

pură a personalităţii umane.
 Copilul participant la jocurile scenice inventează, (se) adaptează,
reacţionează, exprimă, simte, trăieşte, experimentează, cântă, dansează,
își asumă riscuri, respectă și/ sau încalcă reguli, face greșeli și, mai ales,
se distrează fără teama de a fi judecat de către cei din jur. În felul acesta,
iese la iveală unicitatea copilului, se conturează personalitatea viitorului
adult, crește stima de sine, dispare timiditatea, se dezvoltă abilităţile de a
vorbi în public şi dicţia. De asemenea, se dezvoltă abilitatea copilului de a
lucra în echipă, de a se integra într-un grup fără a-și pierde personalitatea,
ideile, concepţiile, viziunile sau principiile proprii.
 În cadrul jocurilor scenice copiii experimentează o multitudine de situaţii,
parcurg procese de învăţare experienţială, trăiesc stări emoționale, învață
să fie dezinvolți, spontani, creativi şi îşi îmbogăşesc cultura generală.
Joc senzorial

 Se constituie ca experiență senzorială esențială în

dezvoltarea copilului, presupunând implicarea tuturor
sistemelor senzoriale, adaptabilitate și flexibilitate. J
 E foarte important pentru dezvoltarea simțului eului și
îl ajută pe copil să intre în contact cu lumea
înconjurătoare, folosindu-și toate simțurile: tactil,
vizual, auditiv, kinestezic, gustativ, olfactiv.
Joc simbolic/ de ficțiune

 Tip de joc sau joc didactic în cadrul căruia un anumit

obiect îndeplinește altă funcție, devine ceva ce nu este
(racheta de tenis poate deveni o chitară, covorul din
cameră este plaja etc.)
 „Activitate de tip ludic, care se afirmă după însușirea
limbajului, fiind specific perioadei preșcolare, chiar
dacă elementele simbolice se păstrează și în formele
ulterioare de joc (în jocurile cu reguli).” (M. Ştefan,
2006).
Joc spontan

 Se produce de la sine, fără vreo cauză exterioară

aparentă, care debutează brusc, pe neașteptate, dintr-
o dată, spontan.
 Apare prioritar ca o consecință firească a interesului
ridicat al preșcolarilor față de activitățile ludice, dar
poate fi întâlnit și în alte perioade de vârstă.
Joc sportiv
 Tip de joc de mişcare realizat în contextul practicării
unor sporturi;
 „joc de mișcare practicat sub formă de întreceri
sportive. Cele mai multe jocuri sportive se desfășoară
între echipe (fotbal, volei, baschet, handbal, rugbi,
hochei, oină etc.). Practicarea jocurilor sportive
necesită existența unor condiții specifice (teren, utilaj
sportiv), a unor reguli unitare, a arbitrajului, a limitării
timpului de joc etc., conform unui regulament acceptat
de participanți.” (Dicționar de pedagogie, 1979)
Joc strategic
 Implică existenţa a cel puţin două părţi participante, care au
interese contrare.
 „Situaţie de conflict în care există cel puţin două părţi - persoane
fizice, colective sau sisteme dirijate a căror activitate urmăreşte
un scop bine determinat şi în care interesele părţilor sunt
contrare. Rezultatul unui joc se numeşte partidă, aceasta dând
câştig de cauză unui anumit jucător sau grup de jucători. Diferitele
acţiuni executate de jucători în cursul unei partide sunt numite
mutări, dintre care unele sunt întâmplătoare, aleatoare (zar, urnă
cu bile, aruncare de monedă), iar altele sunt libere, jucătorii
putând delibera şi alege mai multe variante de acţiuni posibile. (P.
Popescu-Neveanu, 1978)
Joc video educațional/
educativ
 Joc electronic cu multiple valenţe educaţionale, fundamentat pe programe
specializate, în care jucătorii interacționează cu o interfață grafică pentru
generarea unui răspuns vizual pe un ecran.
 Rulează pe sisteme de sine stătătoare, pe dispozitive electronice dedicate
– console de jocuri, pe telefoane mobile inteligente, ceasuri electronice
inteligente sau pe computer prin intermediul utilizării combinațiilor
tastatură & mouse/ trackball, a unui joystick, a unui controller sau prin
atingerea unui ecran.
 Permite recompensarea eforturilor educabililor prin creșterea continuă a
scorurilor obținute sau generarea de mesaje vizuale pozitive, care să
mențină interesul acestora față de joc și, implicit, față de atingerea
obiectivelor educaționale ale acestuia.
Joc virtual educațional/
educativ
 Fundamentat pe o aplicaţie software prin intermediul căreia se creează
lumi virtuale, are loc o simulare a realităţii atât de reuşită, încât
utilizatorul poate avea impresia de prezență fizică aproape reală – atât în
locuri reale, cât și în unele locuri imaginare.
 În timpul jocului, una sau mai multe persoane utilizează căști/ ochelari
pentru realitate virtuală, precum alte echipamente cu senzori (ca, de
exemplu, mănuşi tactile pentru realitate virtuală), prin intermediul cărora
se realizează imersiunea utilizatorului în realitatea virtuală. Aşadar,
jucătorii sunt invitați într-o realitate virtuală, un spațiu de învățare
atractiv, în care ei pot desfăşura activităţi diverse. Spre exemplu, ei pot
deveni supereroi, interacționând cu jucători adevărați din întreaga lume,
sub forma avatarurilor proprii, dar pot, de asemenea, să viziteze muzee
virtuale, alte planete, să facă tururi virtuale ş.a.