Mituri din

romanul
“Baltagul”
Amariei Cristian Alexandru
Ciobanu Eusebiu
Gafita Andrei
 1
Mitul lui Isis si
Osiris
● Povestea Vitoriei Liapn in cautarea ramasitelor lui Nechifor, risipite
intr-o rapa pustie coincide cu drumul lui Isis in cautarea trupului
dezmembrat al lui Osiris.
● Fiecarui personaj din opera "Baltagul“ corespunde unui personaj din
mitul egiptean: Nechifor Lipan-Osiris, Vitoria Lipan-Isis, Gheorghita-
Horus, Lupu-Anubis, Calistrat Bogza-Seth si Ilie Cutui-complicele
asasinului.
● Nechifor se duce toamna la Vatra Dornei pentru a cumpara oi. Trecand
sarbatorile de iarna fara ca acesta sa se intoarca, Vitoria "trebuia sa
afle daca Lipan s-a inaltat in soare ori a curs pe apa". Acesta este
momentul in care se face trimitere la mitul lui Osiris, care reprezinta
ca divinitate soarele care apune si rasare, adica moare si invie; mai
tarziu a fost identificat cu Amon-Ra si cu Ptah, prin excelenta divinitati
ale soarelui statornic si datator de viata.
 Osiris, pe timpul cand era rege al Egiptului, s-a remarcat ca
fiind un judecator al poporului, un fauritor de legi, un modelator al
umanitatii. El era secondat in toate activitatile sale de sora sa cu care
se si casatoreste, Isis.
Typhon, fratele lui Osiris a organizat un complot pentru a-l
indeparta pe acesta si pentru a prelua conducerea regatului. El a fost
ajutat de 72 de complici si de o regina etiopiana pe nume Aso. Afland
in secret masurile fratelui sau el a dat ordin sa se confectioneze un
sarcofag nemaivazut pana atunci si sa fie dus in incaperea unde se
desfasura sarbatoarea granelor, organizata in cinstea lui Osiris.
Ca intr-o joaca, Typhon a declarat ca "va primi pretiosul
obiect acela caruia i se va potrivi sarcofagul". Osiris a fost convins sa-l
incerce, moment in care fratele sau a inchis capacul capturandu-l,
criminalii furand sarcofagul si aruncandu-l in Nil.
 Isis pleaca in cautarea sotului ei si il gaseste in Byblos,
intorcandu-se in Egipt cu trupul neinsufletit si ingropandu-l intr-o
padure. Eforturile ei au fost in zadar, deoarece sarcofagul a fost gasit
de Typhon, care i-a taiat corpul in 14 bucati pe care le-a impartit in
intreg Egiptul. Zeita Isis este din nou obligate sa porneasca in
cautarea trupului sotului ei pentru a-l reintregi.
Asemanator cu ce se intampla in acest mit, in romanul
"Baltagul", Vitoria pleaca impreuna cu fiul ei, Gheorghita, in
cautarea tatalui, dupa ce tine post si vinde o parte din produse
pentru a face rost de bani pentru drum "Astazi e sfanta luni si
incepem implinirea hotararii", "mai intai merge la biserica", "se
impartaseste", "duce daruri", "apoi vinde o parte din produsele
hangiului David din Calugareni ca sa faca rost de bani pentru drum,
pe care ii lasa in grija preotului Danila pana a doua zi, pentru a nu fi
pradata".
2
Mitul Mioritic
-Balada “Miorita” cat si “Baltagul” au ca tema
viata pastoreasca;
-Omorul este infaptuit de cei doi ciobani pentru
a lua oile lui Lipan ;”Am facut fapta asta,ca
sa ii luam oile”, aceasta intamplare fiind
prezenta si in balada;
-In ambele opere uciderea ciobanului are loc la
asfintit Vitoria facand precizarea ca ea stie ca
fapta s a intamplat la asfintit;
-Cainele Lupu este foarte devotat stapanului sau
la fel ca in Balada
3
Mitul crengii de
aur
 Este prezent in ultima parte a romanului, dupa ce
initierea lui Gheorghita se sfarseste, el fiind pregatit sa-si
asume rolul si locul pe care Nechifor le avusese in
comunitate.
Acest sfarsit are loc in noaptea in care feciorul
mortului coboara in rapa pentru a reincepe o noua viata,
dupa ce primise, in sufletul lui, fiinta celui dus: "Sangele si
carnea lui Nechifor Lipan se intorceau asupra lui, in pasi,
in zboruri, in chemari". In scena praznicului, baltagul
devine, "Creanga de aur" care va deschide drumul
tanarului initiat: lovindu-l pe Bogza, in frunte, cu baltagul,
Gheorghita isi va recupera nu doar oile, ci si locul pe care
Nechifor il avusese in comunitate (si pe care i-l uzurpase
ucigasul).
4
Mitul Soarelui
 Motivul soarelui strabate intreg romanul,
conferind oamenilor si intamplarilor o aura de
sacralitate; prin el se realizeaza dimensiunea cosmica a
iubirii, a vietii si a mortii. Soarele este mama, in care se
intoarce trecatoarea alcatuire umana; sub lumina lui
incepe lunga calatorie a Vitoriei care i se inchina ca in
vechile ritualuri pagane. Semn al puritatii, al sinceritatii si
caldurii sufletesti"... mai cu sama stau ei in fata soarelui
c-o inima ca din el rupta" si martor al clipei in care
Nechifor a stat in cumpana cu Neantul, soarele intra in
destinul uman.