Constitutia din 1866

Introducere

• Constituția din 1866 este actul legislativ fundamental care a afirmat

cadrul constituțional al României după proclamarea lui Carol I ca
domnitor.
• Legea electorală asociată constituției a făcut guvernarea mai oligarhică.
• Constituția a separat puterea executivă, condusă de domnitor, de cea
legislativă, a păstrat separarea puterii judecătorești, și a stabilit regulile
de succesiune ale monarhiei ereditare.
• Ea poate fi adoptată de Adunarea Constituantă a Principatelor-Unite-
Române fără a primejdui unirea și promulgată fără consultări cu puterile
garante și Imperiul Otoman datorită unirii efective și autonomiei interne
obținute în timpul domniei lui Cuza
• După abdicarea la 11 februarie 1866 a lui Alexandru Ioan Cuza, atât liberalii, cât
șiconservatorii înclinau, majoritatea, pentru aducerea unui prinț dintr-o dinastie
străinăpe tronul României, fapt ce ar fi garantat siguranța stabilității politice și
sociale.
• Astfel, s-a perfectat aducerea în țară a lui Carol de Hohenzollern-
Sigmaringen,care era văr din partea mamei cu Napoleon al III-lea și înrudit și cu
regele Prusiei. Carola acceptat propunerea la 25 aprilie 1866, obține acordul tatălui
său, al regelui Prusiei și alcancelarului Bismarck pentru plecarea către România.
Prințul a călătorit până la Turnu Severin folosind un pașaport fals, din
cauzaconflictului dintre Austria și Prusia. El a fost însoțit pe parcursul călătoriei sale
de Ion C.Brătianu.
• La 10 mai 1866, Carol I a intrat în București, fiind proclamat domn de
cătreAdunarea Legislativa, în clădirea Mitropoliei. Cu o lună înaintea venirii lui
Carol I,fusese aleasă Adunarea Legislativă, care s-a transformat după
venirea acestuia înAdunare Constituantă. Această Adunare Constituantă avea rolul
de a discuta și a votaproiectul unei Constituții. Noua lege fundamentală a fost
promulgată de domn la 1 iulie1866.
• Constituția din 1866 este prima constituție propriu-zisă a României,
adoptatădupă modelul Constituției Belgiei din 1831
• Maiorescu observă:
„Această Constituție (de la 1866) fiind
primităabstractă, toate legile următoare, prin o fatalitate grea,
dar necesară, nu se pot facedecât pe aceeaşi cale abstractă şi
acum cerințele poporului nostru sunt de a înțelege câtse poate
de iute ce voi esc aceste legi. Aşadar, când s-a introdus viața
publică a statuluinostru de sus în jos, când mai toate formele
noastre de viață sunt împrumutate din legilestat elor de altă
cultură, când la ’48 am ars regulamentul organic şi n-am voit
să-lamendăm, să dăm la o parte principiile cele rele şi să
păstrăm pe cele bune , ci am voit săprimim în totul formele
culturii apusene.
 Prevederi
• Constituția din 1866 este organizata in opt titluri:
I. Despre teritoriul României
II. Despre drepturile românilor
III. Depre puterile statului
IV. Depre finanțe
V. Despre puterea armata
VI. Dispozițiuni genrale
VII. Despre revisuirea Constituțiunei
VIII. Dispozițiuni Transitorii şi suplimentare
 Constituția României din 1866 a marcat o trecere către o monarhie constituțională. Iată câteva puncte cheie legate de guvernare,
principii, context, voturi și cauze:
1. **Structura guvernamentală:**
• - A stabilit o monarhie constituțională cu un monarh ereditar.
• - A introdus un parlament bicameral format dintr-un Senat și o Cameră a Deputaților.

2. **Principii:**
• - A subliniat constituționalismul și statul de drept.
• - Drepturi și libertăți fundamentale recunoscute pentru cetățeni.
3. **Context:**
• - Adoptat într-o perioadă de modernizare și schimbări politice în România.
• - A urmat unirea principatelor române ale Țării Românești și Moldovei în 1859.
4. **Voturi:**
• - Constituția a conturat sistemul electoral de selectare a reprezentanților în parlament.
• - Au fost definite criteriile de eligibilitate și drepturile de vot, deși franciza a fost limitată.
5. ** Cauze:**
• - A răspuns la necesitatea unui cadru legal stabil în urma unirii Țării Românești și Moldovei.
• - Menit să asigure un echilibru între autoritatea monarhică și reprezentarea parlamentară.!
Context
• Forma de guvernământ tradițională din Moldova și Muntenia nu a
fost o monarhie ereditară. Domnitorii erau aleși din câteva familii (de
exemplu, Mușatini sau Movilești în Moldova, Ghica sau Basarabi în
Muntenia) într-o monarhie electivă.
• Alegerea depindea de capacitățile individuale ale candidaților la
domnie și de circumstanțe. Similar, Cuza a fost ales domnitor al
Principatelor-Unite pentru a realiza unirea efectivă, cu înțelegerea că
nu va fonda o monarhie ereditară (condiție acceptată de la început de
el), deoarece celelalte familii nu ar fi fost de acord ca doar una din ele
să contribuie la domnie.
• Fondarea unei monarhii ereditare de oricare alt membru al unei
familii moldovene sau muntene ar fi dus la aceeași împotrivire din
partea celorlalți.
THE END.