Seruri

Imunitatea activă
• Secundară expunerii organismului la un agent patogen, urmată de activarea și
producerea de anticorpi specifici.
• Realizată prin:
• - Infecție/boală - care generează imunitate activă naturală.
• - Administrarea de vaccinuri - care generează o imunitate activă artificială.
• Particulatitățile Imunității active :
• Se instalează după câteva săptămâni de la infecție
• Este de lungă durată (obișnuit persistă toată viața).
• La un nou contavt al organismului cu același agent patogen- recunoaștere imună-
producerea de anticorpi rapid și efficient= memorie imunologică.
Imunitatea pasivă
• Organismul primește anticorpi din exterior:
• 1.Prin transfer transplacentar de la mamă la făt: imunitate pasivă natural.
• 2. Administrarea produselor care conțin anticorpi: imunitate pasivă artificială.
• Anticorpii de origine umană sau animală sunt prezenți în:
• a. Seruri homologe sau heterologe
• b. Imunoglobuline umane de uz IGIV sau i.m- IG
• c. Imunoglobuline umane cu titru înalt (IVIG sau IG) sau imunoglobuline specifice
(donatori convalescenți sau imunizați contra unei infecții).
• d. Anticorpi monoclonali (mAb).
Particularitățile imunității pasive
Se instalează rapid

De scurtă durată (săptămâni sau luni), cât timp anticorpii sunt

presenți în organism

Asigură o protecție imediată, comparativ cu imunitatea activă,

care are nevoie de câteva săptămâni pentru a se dezvolta
Anticorpii
Proteine produse de organism pentru a distruge sau neutraliza agenții patogeni sau toxinele acestora.

În infecțiile bacteriene anticorpii au următoarele funcții:

- Neutralizează toxinele

- Facilitează opsonizarea

- Determină liza bacteriei cu ajutorul complementului.

În infecțiile virale:

- Blochează pătrunderea virusului în celulă

- Contribuie la citotoxicitatea directă mediată celular a limfocitelor T-killer

- Neutralizează virusul +/-participarea complementului

 Sunt produse imunobiologice utilizate în terapia
și profilaxia bolilor infecțioase.

Serurile antitetanic și antidifteric sunt utilizate

din 1890 în profilaxia și tratamentul acestor
boli.
Serurile După 1940, odată cu apariția și utilizarea pe
scară largă a antibioticelor, utilizarea serurilor s-
a redus semnificativ
5 premii Nobel pentru cescoperiri legate de
anticorpi
 Serul uman de convalescent

• Utilizat prima oară în prevenția rujeolei în 1907

• În pandemia de gripă din 1918, serul de convalescent a redus severitatea complicațiilor și rata de
deces
• În anii ’30, Edwin J.Cohn a pus la punct tehnica purificării anticorpilor prin metoda fracționării cu
etanol a plasmei umane, cu producerea imunoglobulinelor, preferate pentru prevenirea infecțiilor
virale sau tratamentul unor infecții determinate de bacterii sau toxinele acestora.
• În infecțiile emergente cu virusuri noi, s-a utilizat ser de convalescent (plasma hiperimună):
• După 2003- plasma hiperimune în cazul SARS (Severe Acute Respiratoy Syndrome), MERS (Middle East
Respiratoy Syndrome) și al gripei pandemice cu virusul gripal tip H1N1
• 2020- plasma de convalescent pentru SARS-CoV2
Criterii de prelevare a plasmei în COVID-
19

• vârsta peste 18 ani

• Gc 50 kg
• 14-28 de zile de la rezoluția simptomelor de COVID-19
• Un anumit titru de anticorpi neutralizanți și lipsa anticorpilor de tip HLA
• Indicațiile de administrare pentru plasma hiperimună:
• Confirmarea COVID-19 prin metode de laborator
• Acordarea consimțământului informat de către pacient
• Existența unei forme severe sau critice de COVID-19.
Contraindicații în utilizare
Antecedentele alergice la produsele de substituție sanguină

Sarcina sau alăptarea

Insuficiența cardiacă congestivă (risc de supraîncărcare volemică)

Alte boli severe asociate.

Anticorpii monoclonali

= produse de sinteză
care se prepară Au fost aprobate două
artificial, având la preparate pentru:
origine o singură clonă antrax și infecția VSR
de limfocite B.
Eficacitate în profilaxia și tratamentul BI
Infecții bacteriene Profilaxie Terapie
Infecții respiratorii Dovedită (NR)a, b Dovedită (NR)b
(streptococice, pneumococice, meningococice, H.
influenzae)
Difterie Nedovedită (NR) Dovedită
Pertussis Nedovedită (NR) Nedovedită (NR)
Tetanos Dovedită Dovedită
Alte infecții cu clostridii
C. botulinum Dovedită Dovedită
C .difficile Nedovedită (NR) Posibile beneficii
Infecții stafilococice
Sindromul șocului toxic Nedovedită (NR) Posibile beneficii
Rezistențe la antibiotic Nedovedită (NR) Posibile beneficii
S. epidermidis la nou-născuți Posibile beneficii Nu a fost studiat
Infecții invazive streptococice (sindrom șoc toxic) Nedovedită (NR) Posibile beneficii
Nou-născuți la risc Posibile beneficii (NR) Posibile beneficii
Șoc, terapie intensivă, traumatisme Posibile beneficii (NR) Nedovedită
Infecții cu Pseudomonas
În fibroza chistică Nedovedită (NR) Nici un beneficiu
În arsuri Nedovedită (NR) Nici un beneficiu
 Eficacitate în profilaxia și tratamentul B virale
Hepatita A Dovedită Nici un beneficiu
Hepatita B Dovedită Nici un beneficiu
Hepatita C Nedovedită (NR) Nici un beneficiu
Infecția HIV Nedovedită (NR) Nedovedită (NR)
Infecții cu virusul sincițial respirator Dovedită Nedovedită (NR)
Infecții cu Citomegalovirus Dovedită Posibile beneficii
Infecții cu Virus Epstein Barr Nedovedită (NR) Nedovedită (NR)
Infecții cu Herpes simplex Nedovedită (NR) Nedovedită (NR)
Infecții cu Virus varicelo-zosterian Dovedită Nedovedită (NR)
Infecții cu parvovirusuri Nedovedită (NR) Dovedită (NR)b
Infecții cu enterovirusuri Dovedită (NR)b Dovedită (NR)b
La nou-născuți Nedovedită (NR) Posibile beneficii
Ebola Posibile beneficii Nedovedită
Rabie Dovedită Nici un beneficiu
Rujeolă Dovedită Nici un beneficiu
Rubeolă Nedovedită (NR) Nici un beneficiu
Oreion Nedovedită (NR) Nici un beneficiu
Encefalită de căpușă Posibile beneficii Nici un beneficiu
Vaccinia Dovedită Dovedită
Infecția cu SARS-CoV2 Nedovedită (NR) Posibile beneficii
 Clasificarea serurilor

După compoziția în anticorpi:

o Seruri antitoxice (conțin anticorpi anti-toxină): ser

antidifteric, antitetanic, antibotulinic
Serurile o Seruri antivirale: ser antirabic

o Seruri antibacteriene: ser antistreptococic

o Seruri mixte (antitoxice și antibacteriene): ser

anticărbunos.
 Terapeutic (curativ):
Difterie
Tetanus
Indicațiile Botulism
serurilor Profilactic:
Tetanos
Rabie
 Avantaje:protecție imediată, se pot utiliza
la imunodeprimați
Limite:

Protecție 2-3 săpt

Serurile
Acționează pe toxine/vv circulante nu și
fixate pe celule
Rr adverse: șoc anafilactic, boala serului
 Șoc anafilactic:după ser heterology, la personae sensibilizate/tratate anterior.
Necesită măsuri urgente: garoc, Adr, antiH, HHC
Rr general nespecifică: febră, frison, agitație, durere local- trat simpto

Rr locală tradivă (fen Arthus)-la 4-5 zile, inflamație/necroză locală

Rr gen tardive (b serului):

Reacții La 6-12 zile-rar 3 săpt

adverse Subf, erupții, edeme, atralgii

Rar- angioedem, GN, SGB, nevrite perif, miocardite prin CIC

Evol fav zile/săpt

antiH/HHC
Mod de administrare
Anamneza- teren atopic, adm anterioară a serului

Testarea sensibilității:

Intradermic: pe fața anterioară a antebrațului, a 0,1 ml ser diluat (1/100 sau 1/1000).

Testul este pozitiv: la 30 de minute congestie locală cu diametrul de 2-5-10 mm +/-edem.

Test negative- se adm tot serul im în deltoid/cvadriceps (nu fesier)- supraveghere 30 min

Adm și iv-difterie, tetanus, diluat

 Test de sensibilitate pozitiv: desensibilizare!

Schema minimă: cantități ptogresive de ser, începând

cu diluția 1/10

Mod de Schemă extinsă: de la dil 1/100 sau 1/1000

administrare Inițial sc apoi im, la 15-30 min interval

Pentru adm iv- se începe dil 1/1000 cu 0,1 ml la 15 min

Se monitorizează atent pacientul

Imunoglobuline
Ig totale sau polivalente IGIV sau IG

Ig cu titru înalt de anticorpi sau imunoglobuline specific

Avantajele imunoglobulinelor:

Risc mult mai redus de reacții anafilactice

Nu determină reacții adverse de tip boala serului

Administrate în mod repetat, fără risc de sensibilizare

Nu există risc de transmitere a HIV, VHC, VHB- metode sigure de preparare, testare donatori
Imunoglobuline
Limitele imunoglobulinelor:

Eficacitatea este dependentă de precocitatea administrării

Protecţia oferită este de scurtă durată (câteva luni)

Dificultatea de a găsi un număr mare de donatori

Lipsa de omogenitate a compoziției în anticorpi pentru Ig polivalente

Costul ridicat de producție.

Administrarea IG
IV/IM

Reacțiile adverse ale imunoglobulinelor

IM- reacții locale ușoare, la locul de inoculare sau febră

IV- febră, cefalee, mialgii, grețuri sau vărsături

De obicei - manifestări ușoare sau moderate, cu evoluție autolimitantă

Foarte rar: fenomene de hipersensibilitate sau anafilaxie

Indicații imunoglobuline
Preparat* Descriere Boala infecţioasă Indicație preparat
SIG Imunoglobulină serică totală Rujeolă Profilaxie postexpunere
Hepatita A rujeolă
Profilaxie hepatită A
(postexpunere / călători)
BIG Imunoglobulină specifică Botulismul la nou-născut Terapie copii <1 an
antibotulinică (toxine A, B)
CMVIG Imunoglobulină specific Infecție CMV Profilaxie la pacienții cu
antivirus citomegalic (CMV) transplant de organe
HBIG Imunoglobulină specifică Hepatita B Profilaxie postexpunere
antihepatită B Profilaxie la pacienții cu
transplant de organe
HRIG Imunoglobulină specifică Rabie Profilaxie postexpunere
antirabică
TIG Imunoglobulină specifică Tetanos Profilaxie postexpunere
antitetanos
VIG Imunoglobulină specifică Vaccinia Profilaxie postexpunere
antivaccinia
VZIG Imunoglobulină specific Varicelă Profilaxie postexpunere
antivirus varicelozosterian
Profilaxie postexpunere. Plăgi tetanigene
• Plăgi minore sau majore murdărite cu pământ, bălegar sau praf de stradă;
• Plăgi profunde prin înțepături cu așchii, spini, cuie sau corn de vită, chiar şi după închiderea
spontană a plăgii.
• Plăgi prin mușcături de animale;
• Plăgi cu retenția de corpi străini în țesuturi, anfractuoase, cu zdrobiri de țesuturi/devitalizate;
• Plăgi survenite în cursul accidentelor de circulație; Fracturi deschise;
• Plăgi infectate;
• Plăgi ale cordonului ombilical survenite în urma folosirii de instrumente nesterile sau aplicarea
de pansamente improvizate (nesterile) pe plaga ombilicală, în cursul nașterilor la domiciliu;
• Avort empiric (provocat);
• După unele proceduri chirurgicale: circumcizie;
• Arsuri de gradul II sau III;
• Ulcere varicoase cronice infectate.
Măsuri nespecifice

Toaleta plăgii

Antibiotice profilactic: PG+Metronidazol doză unică

Terapeutic:PG/Eritro+metronidazol
Protecție specifică la vaccinați complet
• - Se va administra, în maximum 24 de ore de la producerea plăgii,im o singură doză de 0,5 ml vaccin
tetanic adsorbit (VTA) sau preferabil, vaccin diftero-tetanic tip adult (dT), în funcție de vârsta
pacientului, data ultimei doze și disponibilitatea unității medicale:
• pentru copiii sub 7 ani: DTPa (diftero-tetano-pertussis acelular) sau VTA;
• pentru copiii între 7- 9 ani și pentru persoanele peste 65 ani: dT sau VTA;
• pentru persoanle între 10-64 ani: dTpa sau dT sau VTA.
• În cazul plăgilor majore și contaminate, dacă persoana nu a primit anatoxina tetanică în ultimii 5 ani
este necesar un rapel antitetanic;
• În cazul plăgilor minore și necontaminate, dacă persoana nu a primit anatoxina tetanică în ultimii 10 ani
este necesar un rapel antitetanic.
• La persoanele cert imunizate antitetanic nu se administrează Ig spec/ser antitetanic în plăgi
superficiale. În cazurile de politraumatisme grave însoțite de stare de șoc și pierderi masive de sânge și
persoanele infectate HIV- se recomandă administrarea.
Vaccinare incertă/incompletă
• Se administrează imunoglobuline specifice antitetanice în doză unică:
• Doza = 250 de unități
• În cazurile grave doza este de 500 de unități : plăgile cu risc tetanigen crescut, cu vechime
mai mare de 12 ore, persoanele cu greutate de peste 90 kg și/sau cu risc de contaminare
masivă;
• Imunoglobulinele se administrează în alt loc anatomic decât vaccinul tetanic cu seringi
diferite
• În cazul în care Ig nu sunt disponibile, se administrează ser antitetanic în doză unică.
• - Administrarea de ser antitetanic se va face în condiții de spitalizare
• Doza de ser antitetanic variază între 3.000 – 20.000 U.A.I, în funcție de gravitatea plăgii.
La nn în afara maternității
Toaleta chirurgicală și aseptizarea plăgii ombilicale: toaleta plăgii
ombilicale cu excizia părții infectate, pansament steril şi
supravegherea corectă obstetricală a lăuziei precoce;
Penicilină G, timp de 7-10 zile, în doză zilnică de 400.000 U.I.;

Seroprofilaxia antitetanică a nn: ig specifice antitetanice/ser

antitetanic în doză unică, 500 U.A.I.
Plăgi rabigene
• Riscul regional de rabie: există zone geografice cu risc rabic ridicat la
animalele sălbatice, de la care se pot infecta și animalele domestice.
• Sunt actualizate continuu de către autoritățile veterinare din țara
respectivă.
• Statusul animalului care a produs mușcătura: un animal sălbatic sau un
animal domestic necunoscut, fără stăpân (risc rabigen mare) sau este un
animal domestic cunoscut, cu stăpân cunoscut (risc rabigen mic).
• Starea de sănătate și statusul vaccinal al animalului.
• Sediul plăgii: plăgile situate la extremitatea cefalică, la falangele distale ale
degetelor sau la nivelul organelor genitale sunt cele mai rabigene
Ser antirabic
Din sg cabalinelor hiperimunizate cu Ag rabic

Dozele de ser antirabic recomandate sunt de 40 U.I./kg ser heterolog de cal.

Dacă regiunea anatomică permite, se administrează întreaga doză de ser local, în

jurul mușcăturii de animal.
În caz contrar, cantitatea rămasă de ser se administrează intramuscular, la distanţă
de locul mușcăturii.
Dacă nu este disponibil imediat, serul nu se va mai administra mai târziu de 7 zile
după momentul mușcăturii
 • Mod de administrare:
• O singură doză, la începutul tratamentului
profilactic, în primele 24-72 de ore de la
mușcătură
• Inj. în jurul plăgii mușcate atunci când zona
Ig specifice anatomică permite (1/2doză), iar restul se
administrează imla distanță de mușcătură
antirabie • Doza este de 20 U.I./kg, indiferent de vârstă
• Durata protecției este 21 de zile;
• Nu se amestecă în aceeași seringă Ig
antirabice cu vaccinul antirabic.
Rujeolă
• Ig polivalente administrate în primele 6 zile după expunere pot preveni boala/forma clinică ușoară, cu risc redus de
complicații.
• Durata protecției asigurate 3-4 luni;
• Indicațiile Ig polivalente pentru prevenția rujeolei postexpunere sunt:
• Persoanele care au o contraindicație la vaccinul antirujeolic;
• Gravidele;
• Pacienții cu imunodepresii;
• Persoanele cu alergii cunoscute la una din componentele vaccinului;
• Contacții din focarul de rujeolă care au afecțiuni imunodeprimante.
• Doza recomandată de imunoglobuline polivalente este de 0,5 ml/kgc;
• Eficacitatea imunoglobulinelor în prevenirea rujeolei la contacții din focar este foarte mare (100%) dacă sunt
administrate în intervalul de timp optim
Imunoglobuline specifice în HAV

• Imunoglobulinele polivalente (SIG) se administrează înainte de expunere/ în primele 7-14

zile după expunere
• Doza recomandată este de 0,02-0,05 ml/kgc.
• Durata protecției este de circa 3 luni.
• Indicații:
• Copiii cu vârsta sub 1 an, expuși la VHA,
• Contacții cazului de hepatită A;
• Persoane expuse şi care au contraindicație la vaccin;
• Persoane cu boli hepatice cronice, la care o hepatită A ar putea avea o evoluție severă
 La nou-născutul din mame cu infecție VHB:
HBIG în primele 12-24 ore de la naștere,
împreună cu prima doză de vaccin hepatitic B,
în locuri diferite
Expuneri accidentale ale cadrelor medicale la
Imunoglobuline sânge infectat: HBIG de preferat în primele 72
specifice HBV de ore după AES (maxim 7 zile)

Expunere prin contact sexual neprotejat cu o

persoană sigur infectată cu VHB: HBIG în
primele 14 zile după contactul sexual posibil
infectant.
 Pentru nou-născutul din mamă AgHBs pozitivă,
vaccinarea se face în primele 12 – 24 ore de la
naștere;

Vaccinarea În cazul expunerii la sânge/produse de sânge

postexpunere infectate, vaccinarea se recomandă în primele
asociată 72 de ore după accident (maxim 7 zile);

IgVHB
În cazul contactului
 Persoane susceptibile (neimunizate antivaricelă prin boală
sau prin vaccinare) și care sunt la risc de a dezvolta o formă
severă de varicelă:

Ig în
Pacienţi imunodeprimaţi;

profilaxia
Nou-născuți din mame care au prezentat semne/simptome
de varicelă cu 5 zile înainte de naștere sau în primele 2 zile
după naștere;

varicelei Nou-născuții prematuri expuși (contacți cu varicela), ai căror

mame sunt neimunizate prin boală sau prin vaccinare;

Gravide neimunizate prin boală sau prin vaccinare, care au

avut un contact infectant.
 Vaccinarea cu vaccin varicelos în primele 96 ore (3-5
zile) de la expunere (contact infectant). Doza a 2-a
trebuie efectuată la:

4-8 săptămâni după I doză, la persoanele peste 13 ani/

Vaccinare
postexpunere după 3 luni, la copiii cu vârsta sub 13 ani.
în varicelă
Imunoglobuline specifice anti-VZV se efectuează în
primele 96 ore de la expunere (contact infectant) la cei
cu contraindicații la vaccin (gravide, imunodeprimați).
 Perspective – anticorpi monoclonali
Afecțiune Tipul anticorpilor monoclonali / Stadiul Indicație
denumire
Virus sincițial respirator (VSR) Anticorpi monoclonali umanizați Autorizat în 1998 Profilaxia infecției cu VSR la nou-născuți
(Palivizumab) * și la copii cu risc crescut de infecție cu
VSR
Antrax Anticorpi monoclonali umani Autorizat în 2012 în SUA Postexpunere
(Raxibacumab)
Infecția cu C. Difficile Anticorpi monoclonali umani antitoxină Studii clinice de Faza 3 Prevenirea recurențelor de diaree cu C.
C.difficile (combinație de 2 mAb) Difficile
Ebola Anticorpi monoclonali umanizați anti Studii clinice de Faza 2/3 Postexpunere
virus Ebola Zair (combinație de 3 mAb)

Hepatita C (VHC) Anticorpi monoclonali umani anti-VHC Studii clinice de Faza 2 Profilaxia reinfecției VHC la pacienții cu
transplant hepatic
HIV-1 Anticorpi monoclonali umani anti HIV Studii clinice de Faza 2 Prevenirea infecției și terapie potențială

Gripa Anticorpi monoclonali umani anti virus Studii clinice de Faza 2 Tratament forme severe
gripal tip A (combinație de 2 mAb)
Rabie Anticorpi monoclonali umani anti virus Studii clinice de Faza 2/3 Postexpunere
rabic
Rabie Anticorpi monoclonali umani anti virus Studii clinice de Faza 2a Postexpunere
rabic (combinație de 2 mAb)