EVREII SI CONSTITUTIA

DE LA 1866

Venter Catalin
Bus Bogdan
Ardelean Bogdan Ionut
 Constitutia din 1866
 - actul legislativ fundamental care a afirmat
cadrul costitutional al Romaniei dupa
proclamarea lui Carol I ca domnitor.
 - a separat puterea executiva, condusa de
domnitor, de cea legislativa, a pastrat separarea
puterii judecatoresti, si a stabilit regulile de
succesiune ale monarhiei ereditare.
Constituția de la 1866
 Premisele adoptării Constituției din 1866

 După abdicarea la 11 februarie 1866 a lui Alexandru Ioan Cuza, atât liberalii,
cât și conservatorii înclinau, majoritatea, pentru aducerea unui prinț dintr-o
dinastie străină pe tronul României, fapt ce ar fi garantat siguranța stabilității
politice și sociale.
 Astfel, s-a perfectat aducerea în țară a lui Carol de Hohenzollern-Sigmaringen,
care era văr din partea mamei cu Napoleon al III-lea și înrudit și cu regele
Prusiei. Carol a acceptat propunerea la 25 aprilie 1866, obține acordul tatălui
său, al regelui Prusiei și al cancelarului Bismarck pentru plecarea către
România. Prințul a călătorit până la Turnu Severin folosind un pașaport fals,
din cauza conflictului dintre Austria și Prusia. El a fost însoțit pe parcursul
călătoriei sale de Ion C. Brătianu. La 10 mai 1866, Carol I a intrat în București,
fiind proclamat domn de către Adunarea Legislativa, în clădirea Mitropoliei.
Cu o lună înaintea venirii lui Carol I, fusese aleasă Adunarea Legislativă, care s-
a transformat după venirea acestuia în Adunare Constituantă. Această Adunare
Constituantă avea rolul de a discuta și a vota proiectul unei Constituții. Noua
lege fundamentală a fost promulgată de domn la 1 iulie 1866.
Intrarea lui Carol în București (10
mai 1866)
 Modificări aduse Constituției din 1866
 1879: art. 7, care condiționa cetățenia română de apartenența la rituri
creștine, este modificat prin Legea Revisuitore a Art. 7 din
Constituțiune, sancționată prin Decretul-Regal nr. 2186 din 12
octombrie 1879
 1881: România devine regat și titlul de „domn” este înlocuit cu cel de
„rege”.
 1884: pentru a face voturile mai egale numărul colegiilor electorale
pentru alegerea Adunarea Deputaților este redus de la patru la trei.
 1917: se modifică art. 57-67 (alegerea deputaților) și art. 19 (care
declara proprietatea sacră și inviolabilă), pentru a se putea realiza
reforma electorală (1918) și reforma agrară (1918-1921) de
împroprietărire a soldaților pe baza promisiunilor din 1917. La 50 de
ani după reformele electorale și agrare ale lui Cuza, marii latifundiari
s-au văzut nevoiți să accepte continuarea lor.

 Articolul 7
 - Insusirea de Roman se dobandesce, se conserva si se perde
potrivit regulilor statornicite prin legile civile. Numai streinii
de rituri crestine pot dobindi impamentenirea.
Evreii in cultura politica a
României
 Consecinte ale Introducerii Articolului 7 pana la
1878
• 1.Limitarea Drepturilor Evreilor
• Articolul 7 a impus restrictii semnificative asupra drepturilor evreilor,
negandu-le accesul la cetatenie si limitandu-le participarea in diverse domenii
ale societatii. Evreii au fost tinuti la marginea vietii politice, economice si
sociale.
• 2. Cresterea Tensiunilor Interetnice:
• Intridycerea articolului a contribuit la intensificarea tensiunilor
interetnice, intrucat a creat o diviziune intre comunitatile religioase
si a alimentat sentimentele de discriminare si ostilitate fata de evrei
si alte minoritati religioase

Consecinte ale Modificarii Articolului 7 din 1878

pana in prezent
1.Adaptare la Standarde Internationale:
Modificarea a ajutat Romania sa se alinieze la standardele internationale privind
drepturile omului si egalitatea, consolidand pozitia tarii in comunitatea internationala.
2.Extinderea Drepturilor Cetatenesti:
Modificarea Articolului 7 in 1878 a dus la extinderea drepturilor cetatenesti pentru
evrei si alte minoritati religioase. Acestia au devenit eligibili pentru cetatenie si au avut acces
sporit la diverse sfere ale vietii sociale, economice si politice.
3.Imbunatatirea Coeziunii Sociale:
Eliminarea sau relaxarea restrictiilor a contribuit la imbunatatirea coeziunii sociale in
tara, reducand tensiunile interetnice si creand permisele unei societati mai incluzive si egalitare.
Bibliografie
 Wikipedia.ro
 Wikimedia.ro

 Legislatie.just.ro
 Cdep.ro

 Constitutia.ro

 Historia.ro