Managementul stresului

in organizatii
 Stresul, reprezintă sindromul de adaptare pe care
individul îl realizează în urma agresiunilor mediului;
ansamblu care cuprinde încordare, tensiune,
constrângere, forță, solicitare, mobbing.
Stresul este epidemia globala a timpului nostru. Si
totusi, Hans Selye, cel care a formulat, in 1937, primul
model teoretic si experimental al stresului, valabil si
astazi in liniile sale esentiale, considera ca lipsa
stresului inseamna moarte (“no stress means death”),
astfel ca el a definit stresul ca sindrom general de
adaptare.
 Din aceasta perspectiva, stresul nu numai ca este inevitabil, dar
e indispensabil ca factor de succes adaptativ.

Atunci cand vorbim despre

stres ca factor nociv ne
referim la ceea ce Selye numea
“disstress”,
care apare in momentul in
care resursele de adaptare
ale organismului sunt
suprasolicitate.
 Simptomele stresului si efectele asupra sanatatii
Cele mai frecvente efecte ale stresului asupra sanatatii fizice si
emotionale:
Dureri de cap
Anxietate
Tensiune sau durere la nivel muscular
Stare de neliniste
Dureri in piept
Lipsa motivatiei
Lipsa de concentrare
Oboseala
Modificari ale apetitului sexual
Tulburari gastrointestinale
Sentimentul de a fi coplesit, "furtuni emotionale"
Stare de iritare
Furie
Suparare si depresie.
în ceea ce priveste comportamentul, stresul contribuie la:
Tulburari alimentare, fie se pierde apetitul alimentar, fie se mananca in
mod compulsiv
Abuz de alcool, de stupefiante
Folosirea fumatului ca mijloc de "relaxare"
Accese de furie
Izolare sociala
Mai putina activitate fizica.
 •
••••• • by
•• •
• • •
=. .Center
LINKgroup
for Career Development
•••••
•
•

Stres rău
(distres)
• SupraÎncarcare, suprasolicitare,
.. ...- :- • suprastimulare
adrenalina crescuta, rezerve de s e r o t o n i n a
< scazute

Stres bun eustres

Echilibru Între provocari si
rutine;Între
solicitari si resurse;
intre efort si recompense
Stres rău in echilibru
• adrenalina si serotonina
• substimulare,(distres)
dinamic frustrare
• adrenalina scazuta,
s er otonina scazuta

Center for Career www.link-academy.com office@link-academ

Și

1
 Tipuri de stres
Stresul acut
Stresul acut este cea mai frecventă formă de stres. Este cauzat de
cerințele și presiunile din perioadă recentă și de cele anticipate în viitorul
apropiat. Este vorba de stresul cotidian, obișnuit în multe situații normale.
În doze mici, stresul acut poate fi plăcut și incitant, însă devine epuizant
atunci când depășește limita.
De exemplu, coborârea pe ski-uri pe o pantă periculoasă poate fi o
experiență plină de tensiune și adrenalină dimineața, când ești încă odihnit,
dar seara, după mai multe repetiții, poate deveni obositor și chiar periculos.
În același mod, atunci când te forțezi peste capacitatea ta de a gestiona
stresul acut, acesta îți poate cauza probleme, mai ales în cazul unei expuneri
prelungite la stres, fără momente suficiente de odihnă și recuperare.
Stresul acut poate ajunge și la intensități mari, atunci când este cauzat de
evenimente traumatice și poate cauza în astfel cazuri probleme de sănătate
psihologică, precum sindromul de stres post-traumatic
 Stresul acut episodic
Stresul acut episodic apare atunci când o persoană este stresată în
mod constant, iar stresul acut se transformă dintr-o experiență
ocazională într-un stil de viață.
Simptomele stresului acut episodic sunt mai intense decât în cazul
stresului acut și pot cauza dificultăți mai mari în viața de zi cu zi.
Persoanele care se confruntă cu stresul acut episodic sunt mereu pe
fugă și totuși întârzie întotdeauna. Nu reușesc să se organizeze eficient,
uită de întâlniri, își pot neglija responsabilitățile și sunt adesea iritabile,
uneori chiar nervoase!
Adesea, stresul acut episodic este cauzat de un stil de viață
nesănătos, de îngrijorarea excesivă și de expunerea constantă la situații
stresante.
Dacă persoanele care se confrunta cu stresul acut episodic nu fac
schimbări pentru a-și ameliora nivelul de stres, acesta poate să se
intensifice și să cauzeze probleme grave de sănătate fizică și psihică.
 Stresul cronic
Stresul cronic este opusul stresului acut. Stresul cronic apare atunci
când o persoană nu vede o cale de ieșire dintr-o situație dificilă, se simte
fără speranţă şi renunţă la căutarea soluţiilor.
Stresul cronic poate fi rezultatul experientelor din copilărie sau a
traumelor ce devin internalizate şi rămân prezente pentru totdeauna.
Aceste experienţe ce provoacă stresul cronic pot afecta personalitatea.
O persoană care suferă de stres cronic poate gândi că este mereu în
primejdie sau poate avea o stima de sine scăzută.
Cel mai grav aspect al stresului cronic este faptul că oamenii se obișnuiesc
cu acesta şi uită că este acolo.
Oamenii sunt imediat conștienți de stresul acut deoarece este nou şi
ajung să ignore stresul cronic, deoarece este familiar și, uneori, aproape
confortabil.
 •
••••• • by
•• •
• • •
= ..Center
for Career
LINKgroup

•••••
•
Development
•

Dragă stresufe,
hai sa ne
despartim!

Center for Career www.link-academy.com office@link-academy.com

 Modalități de combatere a stresului

Nu exista o bagheta magica care poate elimina stresul din viata

oamenilor. Modalitatile de combatere a stresului sunt multiple, insa
necesita efort, consecventa si perseverenta:
Activitate fizica regulata, sport, plimbari. Sedentarismul,
activitatile "stationare" precum vizionarea unui film sau utilizarea
ecranelor pentru a verifica ce este nou pe retele sociale, nu fac decat
sa sporeasca stresul resimtit.
Adoptarea si practicarea unor tehnici de relaxare, pot fi sedinte de
masaj, yoga, dar si meditatie individuala.
Pe cat posibil, pastrarea simtului umorului ca modalitate de a face
fata stresului.

Center for Career www.link-academy.com office@link-academy.com

Alocarea unui timp special (mai mult timp) dedicat familiei si
apropiatilor, prietenilor.
Identificarea unor hobby-uri care ajuta mintea sa se relaxeze,
gasirea unor preocupari placute care suscita interes si implicarea
prin acordarea de atentie 100% sarcinii respective.
Un regim alimentar echilibrat, fara excese, inclusiv fara
excese de cofeina sau alcool si mentinerea unei rutine, a unui
program de somn.
Viata personala vs
profesionala?
Organizaţia poate să ţină stresul sub control
apelând la următoarele mijloace:
-prin definirea postului – prin stabilirea de
sarcini precise,prin reducerea elementului de
pericol generat de caracterul
ambiguu şi
conflictual al funcţiei şi prin acordarea
unei
autonomii mai mari angajaţilor în îndeplinirea
atribuţiilor lor, în limitele unei structuri
organizatorice bine definite; prin obiectivele şi
standardele de performanţă fixate - stabilirea
unor obiective normale şi realizabile, de
natură să-i mobilizeze pe oameni, dar fără a-i
împovăra cu sarcini absurde;
-prin modul de repartizare a sarcinilor
- încadrarea atentă a oamenilor în posturi
care
să fie pe măsura capacităţii fiecăruia;
prin modul de dezvoltare a carierei - evoluţia şi promovarea în muncă trebuie să aibă
la bază aptitudinile profesionale, fără a supraestima sau subestima angajatul;

prin managementul performanţei -trebuie să faciliteze dialogul

dintre managerşi angajaţi în legătură cu munca desfăşurată, problemele şi
aspiraţiile acestora;

prin acordarea de consultanţă - crearea de condiţii pentru ca angajaţii să poată discuta

despre problemele lor cu cineva din cadrul serviciului de personal, cu cadrele sanitare
ale companiei sau în cadrul unui program de asistenţă pentru salariaţi;

prin instruirea managerilor în legătură cu metodele de analiză a performanţei şi

tehnicile de consiliere, precum şi în ceea ce priveşte modalităţile de atenuare a
stresului care îi afectează pe ei, dar şi pe ceilalţi;

prin asigurarea unui echilibru între obligaţiile de serviciu şi obligaţiile sociale -

adoptarea de politici care să ţină cont de responsabilităţile angajaţilor în calitate de
părinţi, soţi sau tutori legali, aprobându-le înlesnirile cuvenite, spre exemplu concedii
speciale şi programe de lucru flexibile
Strategiile organizaţionale de prevenire a stresului ocupaţional sunt destul de simple, ele
constând în realizarea unui mediu de muncă adecvat din punct de vedere al
caracteristicilor muncii, al relaţiilor de muncă, al structurii organizaţionale şi realizarea unei
culturi organizaţionale sănătoase.

Designul muncii trebuie să îndeplinească anumite condiţii pentru a crea un climat

organizaţional pozitiv, fără stres.

Climatul organizaţional pozitiv trebuie să permită utilizarea abilităţilor şi libertăţii

angajatului;
sarcinile de muncă să fie suficient de variate şi provocatoare pentru a
menţine interesul angajatului; să se asigure că sarcinile nu vin în contradicţie cu interesele
personale şi că ele asigură o desfăşurare coerentă a muncii; să primească feedback
asupra performanţelor obţinute; să permită exercitarea responsabilităţii
de către angajat; să permită individului să participe la deciziile care-i privesc propria
muncă; să permită învăţarea profesională şi să se asigure scopuri clare, care
nu vin în contradicţie cu scopurile altora.
Cum te ajută psihoterapia în reducerea stresului?
Stresul nu trebuie să fie lăsat nesupravegheat odată cu
apariţia primelor simptome.
Atunci când stresul are repercusiuni asupra stilului de viaţă
este recomandat să apelaţi la câteva şedinţe de psihoterapie.
Psihoterapia individuală ajută la identificarea surselor de
stres şi găsirea unor modalităţi sănătoase de a gestiona
evenimentele stresante.
După identificarea tipului de stres alături de
psihoterapeutul tău veţi elabora un plan personalizat pentru
rezolvarea problemelor și eliminarea factorilor de stres.
Cum pot sa scap de stres?
O viata echilibrata
Dieta echilibrata
Sport
Timp personal
Hobby
Relaxare
Hidratare
Somn
Ce fac cu jobul?
Ia-o mai usor! Un job e doar un job, sanatatea ta
este mai importanta decat orice
Daca esti nefericit si frustrat pe termen
lung,schimba jobul!
Rezolva conflictele atunci cand apar!
Fii tu insuti!
Comunica asertiv