UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI

FARMACIE
„NICOLAE TESTEMIŢANU”

CATEDRA MANAGEMENT ŞI PSIHOLOGIE

STUDII EPIDEMIOLOGICE DESCRIPTIVE

Larisa Spinei
d.h.ș.m.,profesor universitar

May 13, 2024

05/13/24
05/13/24
13.05.24
 Studiile descriptive

• Evoluţia naturală a maladiei

• Determinarea alocării resurselor
• Sugerează ipoteze privind cauza bolii

May 13, 2024

 STUDIILE DESCRIPTIVE

 Individuale
Raportări de cazuri LANSAREA IPOTEZELOR
Serii de cazuri
Studii de prevalența (transversale)

 De grup
Studii ecologice (de corelație)

05/13/24
 Scopurile studiilor descriptive

• Modele de prevalenţă/mortalitatea/diz-tea
• Persoană, spaţiu, timp
• Planificarea şi elaborarea Programelor de
sănătate
• Formularea ipotezelor

May 13, 2024

 STUDIILE DESCRIPTIVE
PERMIT
Identificarea problemelor de sănătate
Ierarhizarea problemelor de sănătate în
funcţie de factorii de risc existenţi
Stabilirea frecvenţei bolii în populaţie
Stabilirea gravităţii bolii la nivel populaţional
Impactul social al bolii în populaţie

05/13/24
 STUDIILE DESCRIPTIVE

05/13/24
 STUDIILE DESCRIPTIVE

4W
• Cine? (Who)
• Ce? (What)
• Când? (When)
• Unde? (Where)

May 13, 2024

 STUDIILE DESCRIPTIVE

13.05.24
 STUDIILE DESCRIPTIVE

• Studiile descriptive, prin definiţie, nu includ un grup

pentru comparare, dar este posibilă efectuarea de
comparaţii valabile

Trei tipuri fundamentale de comparaţii

1. Demografice
2. Geografice
3. Temporale

May 13, 2024

 COMPARATIILE DEMOGRAFICE

• Comparaţiile demografice iau în considerare

caracteristici de persoană (cine)
• Datele descriptive despre persoană răspund la
întrebări de tipul : “La cine apare boala sau
problema de sănătate?” sau “Cine are un risc mai
mare de expunere?”

• Persoanele expuse sunt caracterizate după

caracteristicile demografice şi sociale cum sunt
vârsta, sexul, starea civilă, rasa sau originea etnică,
religia şi indicatori ai statutului socio-economic

May 13, 2024

 COMPARATIILE GEOGRAFICE

• Comparaţiile geografice iau în considerare

caracteristici de loc (unde)
Caracteristicile descriptive raportate la loc răspund
la intrebare “Unde sunt cele mai mari şi cele mai
mici rate ale bolii ? “
• Adică, “Sunt cazurile de boală distribuite egal în
raport cu ţara, mediul de rezidenţă urban sau rural,
sau teritoriul din cadrul unei comunităţi locale
afectate?”

May 13, 2024

 COMPARATIILE TEMPORALE

• Comparaţiile temporale iau în considerare

caracteristici de timp (cînd)
Datele descriptive despre timp răspund la întrebări
de tipul : “Cînd apare boala mai frecvent şi cînd
apare mai rar? “, “ Este frecvenţa actuală a bolii
diferită de frecvenţa corespunzătoare din trecut?”
• De exemplu, există ceva neobişnuit în distribuţia
apariţiei cazurilor de boală după anotimp, lună sau
zi?

May 13, 2024

 Modificarile temporale

• Fluctuaţii pe termen scurt

epidemii
• Modificări ciclice
modificări sezoniere
• Tendinţe seculare
modificările pe parcursul a mai multor
ani

May 13, 2024

 Tipuri de studii descriptive

• Raporturi de caz
• Raporturi de serii de cazuri
• Studii descriptive ale prevalenţei
• Studii ecologice (de corelaţie)

May 13, 2024

 Raporturi de caz (n≤5)

• Este un raport detaliat a unui singur

pacient descris de unul sau mai mulţi
medici, aşa ca progresarea semnelor,
răspunsul la tratament

• Sunt bazate pe evaluări clinice detaliate

şi anamnesticul pacientului

May 13, 2024

 Raporturi de caz (n≤5)

• Pot fi primele surse care ne aduc noi

date pentru identificarea maladiilor noi
sau efecte adverse datorate expunerii

• Se utilizează în cazul unor maladii rare

Ex: hepatita, SIDA, b. Hodgkin

• Prima treaptă a studiilor observaţionale

May 13, 2024
 Raporturi de caz (n≤5)

• AVANTAJE
• progres în domeniul medical
• identificarea unei entităţi clinice noi
• identificarea consecinţelor expunerii la factori de risc
• DEZAVANTAJE
• observaţie subiectivă, întâmplătoare, unică
• interpretare / realitate ?
• asociere / reală ?
• relaţie de la cauză la efect ?
• caz izolat / primul caz dintr-o serie ?
May 13, 2024
 Raporturi de serii de cazuri

• Sunt studii descriptive epidemiologice a unui grup

mic de cazuri (serii de cazuri) în cadrul cărora se
studiază asocierea între efectele observate şi
expunerile specifice ale mediului extern

• Sunt bazate pe evaluări clinice detaliate şi

anamnesticul pacienţilor

• Seriile de cazuri pot fi primele surse care ne aduc

noi date pentru identificarea maladiilor noi sau
efecte adverse datorate expunerii

May 13, 2024

 Raporturi de serii de cazuri

• Descriu de obicei caracteristicile a unui

număr de pacienţi (n≤100)
• De exemplu: distribuţia cancerului după
grupele de vârstă, sex, ocupaţie ş.a.

May 13, 2024

 Raporturi de serii de cazuri

 Gruparea mai multor cazuri individuale

raportate

 Frecvente în publicaţiile medicale

( 1/3 din articolele în medicină clinică)

BOALA EXISTĂ DEOARECE OBSERVAŢIA

SE REPETĂ
May 13, 2024
 Raporturi de serii de cazuri

• AVANTAJE
 aduc informaţii
 permit definirea unor manifestări clinice
 sugerează particularităţile de evolutii vitate
 generează ipoteze - de demonstrat prin
studii analitice
 impun aplicarea unor strategii (ex:
terapeutice)

May 13, 2024

 Raporturi de serii de cazuri

• DEZAVANTAJE
 observaţie descriptivă
 experienţa unui autor (cazuri asociate fortuit
/selecţie parţială?)
 nu aduc informaţii asupra frecvenţei fenomenului
 nu dovedesc relaţia de tip cauzal
 nu au confirmarea statistică (grup de comparare
absent)
 nu sunt decisive în aprecierea eficienţei ( ex:
terapiei)

May 13, 2024

 RAPORTĂRI DE CAZURI

• Marile reviste nu mai publică prezentări de cazuri

• Caracter EDUCAŢIONAL / cercetare

05/13/24
 RAPORTĂRI DE CAZURI

European Journal of Internal Medicine, oct 2008

• Citate rar, nu cresc factorul de impact

• Afecțiunile rare sunt rare și le găsim in cărți!
• Reacțiile adverse – raportate la agenții
• Daca n-ați mai văzut așa ceva, nu inseamnă că nici
ceilalți nu au văzut!
• Manifestare rară a unei afecțiuni frecvente

05/13/24
 Studii descriptive ale prevalenţei
(transversale)

• Sunt studii care măsoară expunerea şi boala

simultan într-o populaţie
• Studiile transversale este un tip de studiu
epidemiologic observaţional în care toate
variabilele de bază sunt studiate la moment –
poză /photo
• Este cel mai ieftin în realizare şi cel mai rapid
în efectuare din toate tipurile de studii
epidemiologice observaţionale

May 13, 2024

 Studii de prevalenţă (transversale)

May 13, 2024

 Studii descriptive ale prevalenţei
(transversale)
• Datele studiilor descriptive ale prevalenţei
pot fi utilizate pentru evaluarea prevalenţei
maladiilor acute şi cronice în populaţie

• Deoarece expunerea şi boala sunt studiate în

acelaşi timp, nu avem date de a determina
dacă expunerea a apărut înaintea sau după
apariţia bolii

May 13, 2024

 Studii descriptive ale prevalenţei
(transversale)

• oferă o prezentare de moment a unor

populaţii bine definite
• clasifică variabila bolii, şi în acelaşi timp, alte
variabile
• identifică toate maladiile existente
• sunt cunoscute în calitate de studii
transversale

May 13, 2024

 Studii descriptive ale prevalenţei
(transversale)

• culegerea periodică a informaţiilor generale

dintr-un eşantion selecţionat, reprezentativ,
din populaţie = calcule de statistică
descriptivă
• apreciază frecvenţa unor boli, factori de risc
sau alte aspecte medicale pe grupe de
comparaţie după: vârstă, sexe, rasă variabile
socio-economice, consum de medicamente

May 13, 2024

 Studii descriptive ale prevalenţei
(transversale)

• exclude şi controlează factorii de confuzie prin

culegerea datelor la nivel individual
dar
• nu precizează momentul expunerii/momentul
declanşării bolii (ce a fost întâi "oul sau găina")

• nu aduce dovezi incontestabile că boala/factorul

de risc sunt frecvente/ absente

May 13, 2024

 Studii descriptive ale prevalenţei
(transversale)

• Avantaje
Rapide, ieftine, utile

• Dezavantaje
Efectul de supravieţuire
Nesiguranţa legăturii temporale

May 13, 2024

 Prevalenţa crescută Prevalenţa scăzută
- venirea unui număr - plecarea unui număr
de bolnavi de bolnavi
- plecarea unor - venirea unui număr
persoane sănătoase de persoane
- mai multe cazuri noi sănătoase
- puţine cazuri - număr redus de
vindecate cazuri noi
- letalitate redusă - nivel crescut al
- mortalitate scăzută vindecărilor
- letalitate crescută
- mortalitate crescută

May 13, 2024

 Factorii care cresc prevalenţa

• Durata lungă a bolii

• Suprevieţuirea pacienţilor netrataţi
• Creşterea cazurilor noi (incidenţei)
• Imigrarea cazurilor de boală
• Emigrarea persoanelor sănătoase
• Imigrarea persoanelor predispuse bolii
• Îmbunătăţirea procedurii de diagnosticare
(raportare mai înaltă)

May 13, 2024

 Factorii care micsoreaza prevalenta

• Durata scurtă a bolii

• Mortalitate înaltă a maladiei
• Micşorarea numărului de cazuri noi
(descreşterea incidenţei)
• Imigrarea persoanelor sănătoase
• Emigrarea cazurilor de boală
• Creşterea ratei cazurilor tratate

May 13, 2024

 Studii descriptive ale prevalenţei

• AVANTAJE
• stabilesc prevalenţa
• uşoare, rapide, ieftine
• date uşor de cules
• aprecierea amplitudinii unui fenomen = utile
programelor de sănătate publică
• controlul factorilor de confuzie prin
stratificarea subiecţilor
• generatoare de ipoteze
May 13, 2024
 Studii descriptive ale prevalenţei

• DEZAVANTAJE
• nu stabilesc secvenţa temporală a
evenimentelor ("oul sau găina?")
• nu sunt studii predictive (RR)
• nu sunt utile pentru evaluarea incidenţei
• nu se aplică în cazul bolilor rare
• riscul unor factori de confuzie
• riscul erorilor de anamneză / riscul
interpretărilor abuzive
May 13, 2024
 Studii de corelaţie (ecologice)

• Studii de corelaţie (ecologice) – studiază

conecţiunile statistice între boală în diferite
grupuri de populaţie şi estimează expunerea
grupurilor
Folosesc datele caracteristice întregii
populaţii pentru descrierea rezultatelor în
relaţia cu anumiţi factori de interes, aşa ca
vârsta, folosirea resurselor, expunerile

May 13, 2024

 Studii de corelaţie (ecologice)

Analiza la nivelul unei populaţii (la scară mai largă)

Permit: CORELAREA: unui factor presupus de risc cu:
mortalitatea / incidenţa/ prevalenţa unei boli

May 13, 2024

 Studii de corelaţie (ecologice)

• Pima etapa in formularea ipotezei (ex: contribuţia

tabagismului - inclusiv prin cantitate- la cresterea
mortalitatii cardiovasculare)
• Coeficientul de corelatie “r”:
– masoara importanta asocierii intre
variabile - expunere – boala
– valoarea coeficintului de corelatie variaza
intre +1 si -1

May 13, 2024

 Studii de corelaţie (ecologice)

• Boala în relaţie cu Expunerea la nivel colectiv

• Datele din grupuri nu date individuale
• Unitatea de observaţie este populaţia
• Ex. Corelaţia dintre numărul mediu de ţigări vândute
şi rata deceselor prin boli cardiovasculare în 2 ţări
• Limită: nici un fel de legătură la nivel de individ între
Expunere şi Boală
• Tipuri: comparaţie şi tendinţă

May 13, 2024

 Studii de corelatie (ecologice)

• Avantaje
Rapide, ieftine, date disponibile

• Dezavantaje
Nivelul colectiv poate să nu fie egal cu
nivelul individual
Date inadecvate privind co-variabilele
Mediile pot ascunde legăturile complexe

May 13, 2024

 Studii de corelatie (ecologice)

• Studiile descriptive ecologice pot servi

pentru două scopuri importante

1. Pot oferi perspective majore în ceea ce

priveşte etiologia bolii
2. Pot furniza informaţii esenţiale pentru luarea
deciziilor cu privire la strategiile şi
programele din domeniul ocrotirii sănătăţii
(de ex., planificarea locului şi a mărimii
instituţiilor de asistenţă medicală)

May 13, 2024

 Studii de corelatie – dezavantaje

1. Datele sunt valori medii la nivelul populaţiei = lipsa

corelaţiei individuale
Ex.: cantitatea de carne consumată/loc. şi cancerul de
colon la femei
2. Asocierea poate fi statistică dar nu şi argumentată
biologic
Ex.: corelaţie puternic pozitivă între numărul de
televizoare color şi rata mortalităţii cardiovasculare
în diverite ţări

May 13, 2024

 Studii de corelatie – dezavantaje

3. Lipsa controlului factorilor de confuzie (stil de viaţa –

consum alcool, tabagism, sedentarism)
4. Dificil de explicat alte tipuri de corelaţie decât cele
lineare (nu totdeauna asocierea este o corelaţie
pozitivă/negativă)
5. Evaluarea unui FR sau a frecvenţei unei boli în
ansamblu = influenţată de caracteristicile populaţii
Ex.: consum de grăsimi/ BCV în populaţia vârstnică =
incidenţa crescută

May 13, 2024

 STUDII DESCRIPTIVE
Avantaje
• Conţin detalii importante despre trăsăturile clinice ale
bolii şi condiţiile însoţitoare
• Posibilitatea de a raporta o nouă observaţie (o nouă
prezentare a bolii etc.)
Limite
• De obicei grup mic de pacienţi minuţios selectat
• Nu există grup de comparare
• Nu se bazează pe ipoteză
• Nu permit generalizări de tip cauzal

05/13/24
 STUDII DESCRIPTIVE

n  P1  P Z / d  Nt 2 Pq
2
n
Nx 2  t 2 Pq
• N – volumul colectivităţii generale
• d – distanţa sau toleranţa • t – factorul de probabilitate egal cu
1,96 (95,0%)
• (1- α) – nivelul de încredere pentru
95.0% de veridicitate Zα =1,96 • P – probabilitatea de apariţie a
fenomenului
• P – cea mai bună estimare despre
• q – contraprobabilitate, q=1-P,
valoarea cercetată produsul „Pq” este maximal, când
P=q=0,5
• Δx - eroarea limită admisă, egală cu
0,03 (3%)

05/13/24
 BIBLIOGRAFIE

1. Aschengrau A.,Seage G. Essentials of Epidemiology in Public Health.

Boston, 2008.
2. Bhopal R. Concepts of Epidemiology. OXFORD,2002.
3. Dawber, TR. The Framingham Study:The Epidemiology of Atherosclerotic
Disease. Cambridge, MA:Harvard University Press,1980.
3. Feinstein, AR. Clinical biostatistics. The epidemiologic trohoc, the ablative
risc ratio and retrospective research. Clin. Farmacol. Ther. 1973.
4. Last JM. Dictionary of Epidemiology. 4th ed.New York, NY:Oxford University
Press; 2001.
5. Rothman KJ, Greenland S. Modern Epidemiology. 2nd ed.Philadelphia,
PA,1998
6. Spinei L. Metode de cercetare și de analiză a stării de sănătate.
Chișinău,2012,130-142.

May 13, 2024