Evaluare paraclinică în

implantologia orală
Dr. Crețu Cosmin Ionuț
 Evaluarea statusului general

• Evaluarea medicală a pacienților care iau în considerare reabilitarea implanto-protetică reprezintă

un aspect important și vital al procesului de planificare a tratamentului.

• Obiectiv principal:
Evaluarea riscurilor inerente asociate tratamentului reabilitării implanto-protetice.

• Factori ce influențează evaluarea riscului a pacientului implantat:

• Istoricul medical actual și trecut
• Istoricul dentar actual și trecut
• Utilizarea curentă și anterioară a medicamentelor
• Antecedente de alergii
• Istoria socială și consumul de droguri recreative
• Tipul tratamentului necesar
• Durata tratamentului
• Invazivitatea tratamentului
• Statutul psihologic
• Gradul de urgență al tratamentului
• Utilizarea și tipul sedării
 Evaluarea statusului general

• Pacienții care beneficiază de tratament implantar pot fi aparent sănătoși. Cu toate acestea, ei pot
prezenta boli sistemice sau urmează o medicație care pot crește morbiditatea.

• Deși dificil în multe situații, clinicianul trebuie să facă tot posibilul de a identifica pacienții
compromiși medical.
Scopul este ca fiecare pacient să fie tratat într-un mod sigur și eficient.

Un risc crescut pentru pacienți poate să apară în urma procedurilor care sunt prea invazive.

Prin urmare, este imperativ ca medicul să facă o evaluare a riscului pe baza istoricului medical
și dentar și să fie conștient de de amploarea traumei și stresului intervenției chirurgicale.
 Evaluarea statusului general

• Evaluarea medicală rămâne de o importanță capitală în implantologie, poate mai mult decât în
alte discipline din medicina dentară.

Tratamentul prin implant dentar este acceptat astăzi ca o disciplină chirurgicală, protetică
și de prevenție pentru pacienți adolescenți până la vârstnici.

Nevoia de tratament privind implantologia orală crește odată cu vârsta pacientului; ca

urmare, medicul specialist tratează mai mulți pacienți în vârstă decât un medic generalist sau cu alte
specializări.
 Foaia de observație

• Un istoric medical amplu, scris, este obligatoriu în implantologie.

• Totodată, prin anamneză, este prima ocazie a medicului e a vorbi cu pacientul.

• Timpul și gradul de seriozitate prezente în cadrul anamnezei vor dicta tonul întregului tratament
ulterior
 Semnele vitale – TENSIUNEA ARTERIALĂ

• Componentă critică a examinării medicale deseori neglijată în cabinetele de medicină dentară.

• Importanța obținerii și înregistrării tensiunii arteriale la fiecare pacient implantat este dublă:

• În primul rând, înregistrarea inițială poate servi drept măsurare de bază, care, dacă este prea
mare, poate indica o boală cardiovasculară de bază și totodată poate contraindica
procedura chirurgicală.

• În al doilea rând, când se află într-un interval acceptabil, tensiunea arterială inițială
acționează ca o linie de bază specifică pacientului respectiv. Dacă pacientul are în viitor o
problemă în timpul tratamentului, diferența dintre valoarea tensiunii arteriale inițiale și
situația actuală pot modifica riscul medical al pacientului.
 Semnele vitale – TENSIUNEA ARTERIALĂ

• Poate fi direct influențată de:

• Debitul cardiac
• Volumul sanguin
• Vâscozitatea sanguină
• Starea vaselor de sânge (în special arteriole)
• Frecvența cardiacă

• Valori (Seventh Report of the Joint National Committee on Prevention, Detection, Evaluation and Treatment of High Blood
Pressure 2017):
• Normală: <120/<80 mm Hg
• Crescută: 120-129/<80 mm Hg
• Hipertensiune stadiul I: 130-139/80-89 mm Hg
• Hipertensiune stadiul II: > 140/>90 mm Hg

• La unii pacienți poate să apară hipertensiunea ”halatului alb”, mai ales la cei anxioși sau îngrijorați
în legătură cu manoperele chirurgicale ce urmează.

• Se recomandă ca înainte de măsurare să se acorde pacientului 5 min de odihnă , să se

înregistreze la ambele brațe și să se asigure cel puțin 2 – 3 min între masurători.
 Semnele vitale – PULSUL

• Pulsul reprezintă forța sângelui împotriva pereților aortici pentru fiecare contracție a ventriculului
stâng.

• Locația obișnuită pentru înregistrarea pulsului este artera radială din încheietura mâinii.

• Alte locații:
• Artera carotidă
• Artera temporală (niv. reg. Temporale)

• Valori:
• Normal: între 60 – 90 bătăi / min.
• Bradicardie: < 60 bătăi / min.
• Tahicardie: > 100 bătăi / min.

• Unii pacienți cu fibrilație atrială cronică vor avea un ritm cardiac neregulat – medicație
anticoagulantă.
• Dacă pulsul pacientului scade la mai puțin de 60 de bătăi / min și este însoțită de transpirație,
slăbiciune, dureri toracice sau dispnee, procedura chirurgicală trebuie oprită, administrat oxigen și
obținut asistență medicală imediată.
• La pacienții cu anemie sau hemoragie severă ritmul cardiac crește pentru a compensa epuizarea
oxigenului în țesuturi. Prin urmare, atunci când se observă sângerări crescute în timpul intervenției
chirurgicale, evaluați pulsul și tensiunea arterială.
 Semnele vitale – TEMPERATURA
• Pentru fiecare grad de febră, rata pulsului crește cu 5 bătăi / min, iar frecvența respiratorie crește
cu 4 bătăi / min.

• Dacă temperatura pacientului este mai mare de 38°C, intervenția chirurgicală ar trebui
amânată;
• Dacă temperatura este mai mare de 39°C sau mai mare, este sugerat consultul medical .

• CAUZE:
• Infecții bacteriene
• Exerciții fizice
• Hipertiroidism
• Infarct miocardic
• Insuficiență cardiacă congestivă
• Leziuni tisulare în urma unor traume sau intervenții chirurgicale.

• Abces dentar
• Celulită
• Stomatită herpetică acută

• Temperatura crescută poate duce la:

• Complică faza de vindecare post-intervenție
• Deoarece crește pulsul poate determina risc de hemoragie, edem, infecții și disconfort
postoperator.
• Monitorizare postoperator ( sepsis / abces)
 Semnele vitale – RESPIRAȚIA

• Se evaluează când pacientul este în repaus.

• VALOARI:
• Normal: 16 – 20 respirații / min.

• Valori crescute pot să apară în:

• Boli pulmonare obstructive cronice
• Insuficiență cardiacă cronică
• Astm
• Alte forme de dispnee
• Anxietate (utilizare sedative)
• Anemie severă
• Valori scăzute:
• Sedare IV
• Obstrucție căi aeriene superioare

• Monitorizare saturație oxigen sânge cu pulsoximetrul ( >90%).

Semnele vitale

ÎNĂLȚIMEA
• Se determină mai ales la adolescenți pentru a evalua gradul de dezvoltare

GREUTATEA
• Factor important dacă se va utiliza o sedare IV
• Directă corelație între greutate și dozajul anestezicului

Pot să apară modificări în:

• malnutriție
• Obezitate
• Retenție fluide consecutive unor patologii renale, cardiace (insuficiență cardiacă cronică,
hipertiroidism etc) sau în cazul unui bypass gastric (absorpție afectată)
Analize de laborator

Screeningul de laborator - 12% - 18% boli sistemice nediagnosticate.

Cele mai uzuale:

• Hemoleucogramă completă
• TS/TC
• Hemoglobină glicozilată A1c
• TGP/TGO
• analiza urinară
• INR
• Creatinina
• Ca, glucoza, Potasiu
Analize de laborator – HEMOLEUCOGRAMA

Evaluează celulele sistemului circulator ( globule albe, globule roșii, trombocite).

Indicate mai ales pacienților care prezintă:

• anemii
• Tulburări de coagulare
• Boli renale cronice
• Terapie cu corticosteroizi sau glucocorticoizi
• Chemoterapie
• Istoric de neutropenie sau leucemie cronică.
Analize de laborator – HEMOLEUCOGRAMA

CELULELE ALBE
- Leucocite (neutrofile, limfocite, basofile, eosinofile, monocite)
- NORMAL: 4500 -11 000 celule/mm3 – crescute în infecții acute, inflamații, terapie steroidă,
producție anormală a măduvei osoase.

HEMOGLOBINA
- Responsabilă de transportul oxigenului în sânge

- VALORI NORMALE:
- Bărbați: 13,5-18 g/dL
- Femei: 12 – 16 g/dL
- < 10 g/dL pot indica:
- pierdere cronică de sânge la nivelul tractului GI
- Malformații ale vaselor de sânge
- Anemie cronică
HEMATOCRIT
• Procentul de eritrocite / volum de sânge
• VALORI NORMALE:
• Bărbați: 42% - 54%
• Femei: 38% - 46%
• Indicator a anemiei sau a pierderii de sânge
 Analize de laborator – TESTE DE SÂNGERARE

- 3 modalități de depistare a tulburărilor de coagulare:

- Istoric medical (include și membrii familiei)
- Examinare clinică
- Teste de laborator

- Patologii:
- Hemofilia A, Hemofilia B
- Boala von Willebrand
- Hepatite
- Ciroze
- Leucemii
- Anemii
- trombocitopenii
• Medicație ce poate afecta:
- Tratamente cu anticoagulante (warfarin, rivaroxiban, apaxiban (Eliquis), edoxapan,
dabigatran (Pradaxa)
- Tratamente cu antiagregante plachetare (aspirină, clopidrogel (Plavix)) – 2 săpt.
- Tratamente cu antiinflamatorii nesteroidiene (ibuprofen, naproxen) - 1 săpt.
- Deficit de vitamina K
 Analize de laborator – TESTE DE SÂNGERARE

- INR

- Timpul de tromboplastină parțială

- Normal: 25 -35 sec.
- Timp de sângerare
- Evaluează funcția trombocitelor
- Normal: 2 – 9 min. (în funcție de metoda folosită)
- Timp de coagulare:
- Normal: 8 – 15 min
• Nr. de trombocite:
• Normal: 150 000 – 450 000 celule/mL
• < 150 000 cellule/mL - trombocitopenie
 Analize de laborator
CALCIU SERIC
- Rol în:
- Transmiterea impulsurilor nervoase
- Coagulare
- Contracție musculară

Valori crescute:
- Absrobție intestinală
- Reabsorbție renală
- Resorbție osoasă
- Carcinoame, tulburări de absorbție, hyperparatiroidism, osteoporoză, boala
Paget

Valori scăzute:
- Hipoparatiroidism
- Dietă redusă
- Boli renale

CREATINIĂ
- Monitorizează funcția renală
 FACTORI DETERMINANTI
IN OPTIUNEA
IMPLANTARA

STARE Profil
GENERALA Stare psihologic
locala

DA NU
 SELECTAREA
PACIENTULUI

FACTORI

LOCALI COMPORTAMENTALI SISTEMICI

CONTROLUL COLABORARE BOLI

PLACII TABAGISM SISTEMICE
BACTERIENE GRAVE
OFERTA OSOASA BOLI PSIHICE

CONTROLABILI
DA NU

TRATAMENT IMPLANTAR TRATAMENT CLASIC

 MALADII SISTEMICE
BOLI CARDIOVASCULARE
• HIPERTENSIUNE
• Asimptomatică deseori
• Factor de morbiditate și mortalitate a persoanelor cu vârsta > 50 ani

• ANGINĂ PECTORALĂ
• Determinată de ateroscleroză
• Durere puternică în zona substernală care radiază de-a lungul pieptului, gâtului
sau mandibulei.
• Respirație scurtată, greață, oboseală sau diaforeză (transpirație abundentă)
• Medicație: betablocante, nitroglicerină, oxigen

• INFARCT MIOCARDIC
• Ischemie prelungită sau lipsa oxigenului – necroza mușchilor inimii.
• Infarct miocardic acut - durere acută în piept substernal cu iradiere în mâna
stângă sau mandibulă, cianoză, diaforeză, greață sau vomă, puls neregulat.
• Se recomandă: control medical, protocol cu un stres redus, minimizarea
vasoconstrictorilor din anestezice
• Risc ușor (>12 luni), moderat ( 6-12 luni) și sever (< 6 luni)
 MALADII SISTEMICE
BOLI CARDIOVASCULARE
• ISUFICIENȚĂ CARDIACĂ CONGESTIVĂ

• ENDOCARDITĂ BACTERIANĂ / PATOLOGII VALVULARE

• Clorhexidina utilizată cu 3-5 min înainte de extracție reduce bacteriemia
• Profilaxie
• 2 g amoxicilină – oral cu 60 min înainte de intervenția chirugicală
• 2 g ampicilină – IV cu 30 min înainte de intervenția chirugicală
• Alergici:
• 600 mg clindamycin – oral cu 60 min înainte de intervenția chirugicală
• 600 mg clindamycin – IV min înainte de intervenția chirugicală
• Evaluare INR (2.5 – 3.5)
 MALADII SISTEMICE
• ACCIDENT CEREBROVASCULAR
• Întrerupere burscă a fluxului sanguin către creier
• Cauza:
• Trombolică
• Embolică

• Sângerare, dexteritate limitată, medicație anticoagulantă

• CONTRAINDICAȚIE ABSOLUTĂ: recent
• CONTRAINDICAȚIE RELATIVĂ: istoric + anticoagulante
 MALADII SISTEMICE
PATOLOGII ENDOCRINE
DIABET ZAHARAT
• Tip I
• Tip II
• Diabet de sarcină

Poliurie, polidipsie
Hiperglicemia prezintă un efect negativ asupra:
• metabolismului osos
• Reduce densitatea mineralelor din oase
• Afectează proprietățile mecanice ale oaselor
• Formarea de țesut osos nou
• Microarhitectură osoasă precară

Hipoglicemia:
• Apare din cauza unui exces de insulină, medicamentație hipoglicemică, malnutriție.
• Slabiciune, nervozitate, tremor, palpitații, transpirații (zahăr, suc dulce)
• Evoluează spre: convulsii, comă și în rare cazuri deces ( IV dextroză)

• Pacienții sunt predispuși la infecții și afecțiuni vasculare.

• Medicația steroidă orală (dexametazonă, prednison, metilprednisolon) cresc nivelul de zahăr din
sânge!
 MALADII SISTEMICE
PATOLOGII ENDOCRINE
DIABET ZAHARAT
 MALADII SISTEMICE
PATOLOGII ENDOCRINE
HIPERTIROIDISM
• Atenție la catecolamine (epinefrina) din anestezice – furtună tiroidă (febră, tulburări
gastrointestinale și neurologice, tahicardie, hipertensiune)
• Probleme de sângerare (tensiune arterială crescută, puls crescut)
• Precauție extremă la administrarea de aspirină sau antiinflamatorii nesteroidiene (cresc
valorile T4 și scad eficaciitatea betablocantelor)

HIPOTIROIDISM
• Depresia SNC (respiratorie, cardiovasculară, hemoragie prelungită, vindecare
întârziată)
• T4 afectează vindecarea osoasă și accentuează resorbția.

TULBURĂRI ALE GLANDEI SUPRARENALE

HIPERPARATIROIDISM

XEROSTOMIA

SARCINĂ
 MALADII SISTEMICE
BOLI HEMATOLOGICE
POLICITEMIE (concentrație crescută de Hb, risc crescut de a forma trombi)

ANEMII (discrazii sanguine)

TROMBOCITOPATII

PATOLOGII PULMONARE

BPOC
• emfizem, oboseală, istoric de infecții respiratorii, wheezing, scurtarea respirațiilor
• Precauții anestezice (bronhospasm de la bisulfiți (epinefrină)), supresie renală
(tratament corticosteroid), afecțiuni cardiovasculare, suplimentare cu oxigen, utilizarea
bronhodilatatoarelor, sedarea poate determina depresie respiratorie.

SISTEM DIGESTIV
BOLI HEPATICE (CIROZĂ)
• Alcool, hepatită virală B și C, anumite medicamente
• Poate determina: hemoragie, confuzie, insuficiență renală, ascită

ULCER GASTRIC (atenție la medicamentație)

BOLI INFLAMATORII ALE INTESTINULUI
 MALADII SISTEMICE
BOLI OSOASE
• Afectează metabolismul fosfo-calcic

OSTEOPOROZA

DISPLAZIE FIBROASĂ

TULBURĂRI ALE VITAMINEI D (Osteomalacia)

BOALA PAGET

MIELOM MULTIPLU

OSTEOMIELITE

OSTEOGENESIS IMPERFECTA

DISPLAZIE ECTODERMALĂ

RADIAȚII
 MALADII SISTEMICE
BOLI AUTOIMUNE

SINDROMUL SJOGREN

LUPUS ERITOMATOS

ARTRITĂ REUMATOIDĂ

HIV

ALTELE

APNEE DE SOMN
PACIENȚI VÂRSTNICI
FUMĂTORI
ALCOOL
TULBURĂRI PSIHICE
 MEDICAȚIE DE INTERES ÎN IMPLANTOLOGIA ORALĂ
BIFOSFONAȚI
- tratamentul osteoporozei și leziuni maligne metastatice
Diagnostic:
• Tratament curent sau anterior cu medicație ce afectează homeostazia osoasă
• Expunere osoasă la nivelul maxilarelor ce persistă mai mult de 8 săptămâni
• Nu există istoric de radioterapie
• Fără diagnostic de osteoporoză / displazie cemento-osoasă

Clinic:
• Leziunile pot fi asimptomatice săptămâni sau luni
• Apar în urma unor intervenții chirurgicale
• Simptome: durere, inflamație a țesutului moale, infecții, mobilitate dentară, abces.
• RX: modificări osteolitice

Cu avizul medicului generalist:

Pre- intervenție: oprire înainte cu 9 luni
Post – interventie: reluare după 3 luni
MEDICAȚIE DE INTERES ÎN IMPLANTOLOGIA ORALĂ
 MEDICAȚIE DE INTERES ÎN IMPLANTOLOGIA ORALĂ
MEDICAȚIE IMUNOSUPRESOARE
GLUCOCORTICOIZI utilizați pe termen lung

CITOSTATICE

BIOLOGICE (IL, hormoni de crestere, antitoxine etc)

ANTICOAGULANTE