PAR TEA

c30racter mal particularizat stan~ele particulare ale vie~ii. parcursul individual

~i de Clrcum-

pnOBLE1vIE INTRODUCTIVE
*

*
~i regresie a subsistemelor psihice. Capitolu11

Exista

citeva

tipuri

de dezvoltare

In p~imul :ln~, ~ez,vo~tare.3. sub~is~emel~~ psi~jse~ .difuza In r;rimuJ an, se chferentl3.za ~l deVlDe megala m ann copllanel, se matunzeaza t,'cptat In adolescenia, tinerctc ~i viat3. adulta ~i apoi intra, tot inegal, 1:n re2;resie. t:~al doilea rind, exista etape de dezvohare predilecta a unuia din su(,sistemele psihice, dezvoltare ce influenieaza dialectic dezvoltarea celcrlalte. Asdel, In copiEirie, dezvoharea inte1igentei ~i a cuno~tinielor influenieaza dezvoltarea personalitaiii, In pubenate $i adolescenia dezvoharea personalitaiii influenieaza dezvoltarea inteligeniei. In fazele de regresie, destructurarea intelectuala influenteaza destructurarea afectiva, dupa ce In aza adult:! tardiva $ocul ie$irii din profesie (afectiv) infleen~eaza structurile de personalitate. 1n -al Heilea dnd, exista perioade de fragilizare a structurii psihice (crize) da torate fie unor modifidlri importan te de statut de vlrsta (aparitia menarhei 1:n pubertate $i imtalarea menopa'Jzei la sfir$itul fa zci adulte), fie datorate unei suprasamraiii psihice (crize matrimoniale sau crize de prestigiu), fie de intuire a incapacita~ii de a stabili echilibrul existential (crize legate de intuirea ratarii sau ce intuirea incapacita1;ii de a gasi calea proprie de exprimare in viall). La acestea se adauga crize episodice datorate pierdcrii unei persoane iubite ori datorate ~!Qor c]ccuri majore, ori deteriorarii sau subdezvoltarii profesiunii 1a 10cuI de munca .. Clnd deteriorarea sau criza intervenita 1:n subsiste:nele psihice centrale (ale personalitaiii) este foarte intensa sau brusca, efectele se ampEfica indefinit. Am dari tow$i sa subliniem fapm1 dl teoria sistemelor s~ rerera 1a aspectele formale ale comprehensiunii psihice $i ignora contmuturile, Elslnd In seama psihologiei analiza eseniei acestora, faPt ce est~ realizat In lucrarea de fata prin optica ciclurilor vietii. ~

DINA~HSlvI $1 E'VOLUTIE
1. REPERE (CArRE PSIHOGENETICE

IN VIATA Ul\fANA
~I PSIHODINAMICE A VIRSTELOR)

TEORlE GENERALA

E::ista doua probleme de prim ordin pentru 0 patrundel'e ;1yizara In psil1C'logia vlrstelor. Prima se refera la criteriile operative prin imermea;'Jl carora se poare efectua impaqirea In perioade, cicluri, stadii de aez':oltare psihica. A dOLla privqte Insqi caracreristide prep ante ~i cieci reprezemati,-c ale stadiilor delimitate ca ;:nare d'Jpa criteriile acceptJ.te.

Prima problema, a reperelor psihogenetice, mai exact psi~o(E'1amice (dco:lrece se refe:-a la !Date ciclurile vietii) este en atlt mal greu de anafint eu elt marea majoritate a autorilor ce au in atentie prob!eme de psihologia dezvoltarii sau de psihologia virstelor, decnpeaza S;)fe analiza doar unul din marile ciclnri ale vie~;i omdui ~i reconstituie uneori din oprica acest'Jia intreaga viata ~i Intregul proces de dezyoltare psihica ce 0 caracterizeaza. Contribu~ii mai importante In probleme:e repere!or psihcdinamice ale dezvoltarii persona1ita~ii umane a'J ad:.:s speciali~tii in psihologia ccpiIu1ui. 1.n aceste cazuri, accentul a cazut pc reperele psihogenetice. Reperele psihodinamice..Je exprima :in conduite, ca::.-acte~istici ~i trasatun" psilUce'lil'"dec'iJrsul Intregii vie~i. Ele au 0 latura instrum~JJa1;; . folosesc 1a sesizarea momentelor de schimbare d~n ciclur-ife yietii.~i 0 latura teoretica, ce consti In-raptiiTcapcrmrt~o-

~._~{.s:iil.:.:..!i ba~ilista ~~_. pr~specti~'-~"~e~YO~~l~ne ~emnlIlC~!l'ye._Exlsta 0 iatura umana generala If!especlIlca) ~l una partic~ (specifica) legadl de identitatea de ~ara, de neam, de grup cultural, social ~: profesional. Reperele psihodinamice se refera In tli la latura nespecifidl apoi 1a latura specifica.
18
19

In unde studii se evodl ritmul cre~terii naturale ~i ponderale. cre~terea schimbarea ~i deterioraTea danturii, modificarea condi~iilor alimentar~, maturizarea sexuah'i ~i regresia ei. ca repere psihodinamice privind ciclurile vietii. In parte, Ch. Biihler ~i W. Stern au utilizat astfel de repere psihodinamicc. In altc studii s-au pus in evidenta modificari ale conduitelor adaptative implicate in viata de fiecare zi (Gesell A.) sau dezvoltarea instrumentan:lui inteligen1;ei (J. Piaget), a afectivita1;ii (H. \t;Tallon) etc. Noi ne 'lorn referi mai jos ]a acele sisteme de repere care au influen1;at ~i contribuit 1r1ai mult la dezvoltarca psihologiei virstelor. Dintre numeroasele sisteme de acest tip exisdt unele mai relevante pentru rezonantele ~i adeziunile pe care Ie-au provocat in psihologia moderna. .'1.. Gesell [84] este de parere dl dezvoltarea psihica este animata de o fona pe care a considerat-o mai putemica dccit forta energici atomice, fort,a inascuta ~i direqionata datorita cerin1;elor ~i condi~iilor mediului de cultura care 0 utilizeaza. A. Gessel a diferen~iat comportamente1e maturizarii ca fiind mai importante ca cde cie achizirie in perioadele timpurii, apoi regimul de pregnanra se inverseaza. El a rinut seama de vlrsta cronologica, pe care a considera t-o drept ecran de referin~a esen~ial. Datorita acestei optici a putut surprinde un fapt important pentru caracteristicile generale ale dezvoltarii psihice, ~i anume, succesiunea neIntrcrupta ~i din ce in ce mai complexa de stadii de echilibru ~i de stadii critice - mai putin echilibrate. Demn de semnalat este ~i faptul ca Gesell a atras aten~ia mai multchiar decit contemDoranii sai behavjori~ti asupra "copilului concret", a conduitelor vierii de fie care zi, a dezvoltarii psihice a copilului, impunind cadrul ~i optica longi tudin ala in psihologie. Ni se pare semnificativ de semnalat faptul ca la interseqia dintre optica lui A. Gesell ~i aceea a lui A. Binet [is] s-a conturat in al do ilea ~i al treilea deceniu al acestui veac, analiza distantelor dintre "virsta cronologica" ~i "virsta de dezvoltare" (Q.D.) ca expresie a condensarii dezvoltarii motorii, senzoriale, intelectuale, de exprimare verbala ~i de sociabilitate. In timp ce Gesell a considerat variabilitatea raportata la ecranul vlrstei cronologice - demersul lui A. Binet s-a impus princonsiderarea variabilitatii psihice ca avind 0 mai mare ~ependenta ca virsta de dez\'oltare, determinata latent de ceea ce considera opinia curenta ca "trebuie sa caracterizeze conduita intelectuala normala". Diferit ca atitudine, concep~ie ~i stil fa~a de autorii citati, J. Piaget [174] a operat cu repere biopsihice ii de opera~ii mentale creind 0 teorie intelectualisdt originaEl - de mare rezonanra. Structura, rela~iile 20

eu mediu] se construie~te pe planul psihologic pentru Piaget. in mod dinamic, sub forma de actiuni, operatii, grupari de opetatii, Intii conl'rete apoi, in adolescenta, formal-Iogice. Emergen~a adaptarii are doua laturi dialectice intercalate, acomodarea ~i asimilarea. Inteligenta, ca expres.ie rafinata a adaptarii, se construie~te treptat prin antrenare ~i autoantrenare. In di, acest proces se realizeaza prin reactii sensorio-motorii (reaqii simple conditionate ii circulare 1a semnale - primare, secundare ~i tertia1e) ~icu deschidere spre semne ~i simboluri verbale (0-2 ani). Ulterior are loc constituirea de scheme preoperatorii (2-7 ani), cu organizarea configuratiilor ~tatice ale ansamblurilor de aqiuni $i organizarea de forme mentale semireversibile. Intr-o faza mai avansata se considera ca specifica formarea de schemebperatorii concrete (de la 7 ]a 12 ani), referin~e spa~io-temporare reversibile, utilizare a rela~iilor ca11za1e, formarea de sisteme de valori fixe ~i de codur; acceptate. In sfirsit, a patra etapa a construirii de opera~ii fomale (de la 12 la 16 ani) ale unci logici axiomatice (gindirea discursiva cC;1structi',-a) reprezint2 at;ngerea nivelului de maturizare a gindirii ~i inteligcn~ei t:ma:1e. v P recum se poa tc ] esne 0 b serva, J .. P laget cons1'd era mcC'.e1at Clem d e dez\-01 ;are psihica intelectual~ odata cu adolescenta. I se poate reprO$a aceasta"incheiere", ciar ~i faptul ca sistemul sau psihologic este accentuat individual ~i neglijeaza pe de-o parte factorul social in va:en\,ele dezvoltarii psihice, pc de aha tipologia diferentiala umana. in schimb ramine de necontestat aportul lui J. Piaget [161] privind analiza calitativa a dezvoltarii inteligcn\,ei, minuirea exceprio:1ala a a~a-numitei metode clinice in studiul dezvoltarii inteligentei, ciar $i decuparca proolemei "decalajului transversal san vertical", concept ce creeaza 0 baza explicit teoretica problemei atit de delicate surprinsa prin testele psihologice - a distantei dintre "virsta de den'oltare" ~i "virsta inteligen~ei" - prefigurata in opera lui A. Binet ~i in studiile privind dezvoltarea intelectuala ~i debilitatea mintala. H. Wallon a fixat structura reperelor psihogenetice pe construqia afectiva a eului ~i personalita~ii in care are loc intr-o prima etapa diferentierea impulsivitatii emo~ionale de impulsivitatea motorie-primara - ce creeaza consistenta subiectivismului primar - u:meaza cons:ituirea con$tiintei de sine (prin diferentierea comportamentelor de orientare, de verbalizare $i a celor Iudice), apoi achizi\,iile de rol co:1tureaza independen:a cului ~i, in fine, se constituie. sincretismul personalita~ii (lOII ani) prin includerea afectivita~ii in componamentele sociale si intelecttlale. H. \\'7allon a fost orientat mai pregnant spre conduitele Iejer patologice ale copilului in timpul dezvoltarii lui psihice. Complementar cu optica lui Piaget, fata de care a formula! numeroase critici, H. Wallon [274] a utilizat ca repere psihogenetice conA , ,

21

..

tradiqia dialectica drept instrument de analiza psihologidi, mai mult ciccit oricaredintre contemporanii sai, implidnd-o in esenta activitatii psihice ca Uil mecanism ce s-ar putea delimita prin conceptul de "decaIaj orizontal" de~i. el nn a ntilizat niciodata acest concept. Mai conturat antiintelectualiste, teoriile freudistc pun aecentul pe e:1crgia; instinctnala (biologidiln eSe'.1ta) care se exprima prin: sexualira::ea (libidinaEll, instinctul de conservare a vietii (foame, sete ~i agre.. 1 "]' ~ sluCie) ~I lDstll1Ctu~ moQl1, dlalectlc opus ce 11 a 1te d O:.1a. or A53. cum J. Piaget considera cerinta de echilibrare lntre asimilare ~i acomodare, S. Freud [79] o1'ereaza cuconce1'tul (dinamie ~i central) de catexis ~i eu 0 O1't1ea de verticalitate in care se poate diferentia 0 muctura numita id care exprima ~i reglementeaza, imediat dupa na5tcre, energiadisponibila. Energia ineorporata in gindire adauga alte doua strucwri, ego-ul ~i superego-ul. Ego-ul strati fica dorinie Invatate, teama, de;lI'inderi, limbajul, siml;uI de sine. Superego-ul se dezvolta in perioada .?re)colara ~i reprezinta cenzura con~tiintei. f\ceste strueturi ar trebui sa , rp Jcponeze armonlOS . .,.., V A V 111mo d curent e01111:cte ('mevlta b'l)e A .eXIsta ll1sa A 1 lI1tie cde trei structuri. Aceste conflicte ~i tensi:mi stac: la baza anxieta\ii. hin surprinderea acestor tensiuni pe venicaEi se p:me in evidenta un ciecalaj de dominatic a instantelor psihice holiste (de profunzime), ceea ' 1 ul ""d ce Illseamna ca S . F reu d aDso l'utlzeaza v, III moce 1' pSIDlC ; eea " d eca 13,j:.rlui transversal" complemental' "dee3.lajului longitudinal". Stac1iile dezvoltarii psihice sint legate la Freud de schimbarea ma; sus prezentata. Primul stadiu, oral, estc dominat de placerea activitatii de suptiune (foamea, absorbtia). Al doilea stadiu (anal) se caracterizeaza prin centrarea experientei pe placerea legata de evacuarea anala, Pe::ioada prc$eolara, de identificare a copilului Cll parintii sai, se caraeterizeaza prin constituirea de complexe eu struewri conflicruale ce implica modifiearea $i eomplicarea atitudinilor fata de interrelatii1e paternale (illeon~tient), Acesta este un stadiu de idemifieare a lInui statut. Dupa acest stadiu urmeaza 0 scurta pauza a dezvoltarii sexualitatii (stadiul falie), apoi se constituie stadiul genital (coincident eCl adolescenp). 1vEtizarea instinctului sexual infantil, tendintele pansexualiste exeesive ex,primate de S. Freud spre sflqitul vie~ii sale, insistenta pe patologizarea nevrotica preeum ~i caracterul sofistica t ~i impreeis al conceptelor utilizate de el, au creat reactii com1'lexe ~i respingeri masive ale teoriei sale. Totu~i Freud a atras aten~ia asupra Yerticalita~i.i implicate in structura psihic3: ~i asupra a numeroase aspecre ignorate total pin a la el, aspecte care prezima importan~a In dezyoltarea umana: Concep~iile neofreudiste (ca $i aceea a Iui Freud, dealtfel) au pa:runs insa profund 1.11 mentalitatea comuna culturala ~i in literatura ~i ana.
A ~ V

!n ac~::lSta enumeraTe de repere psihogenetice nn poate lipsi optica teeriei condi;io:1arii, de~i nn se refera direct Ja copll. 1. P. Pavlov [167], al carui :rr.erit .In decodiJiearea experimental:: a legilor actiyid~ii nervoase superioare este unie, a subJir;iat prin intregnl sau sistem rolul experien~ei concrete de via~a in formar~a cond;.:i:el, rold inva1;arii ~i al faptului ca nu e posibmi invalarea lara motivqie (reflexul ncconeEiionat sau absolut - starea de foame inexperimemele cu dinii ee era;.! ,,In\~ata~i,r $a apese pe clape pentru a primi hrana dupa ce se aprindea u.n anulnit bee). Sensu: ultim al concepiiei P3.VlOv1Ste se refera 1a ideea ca progresd .In dezvoltal'ea psihid (indusiv in rczolvarea de probleme) este po sibil in eonte,:,ul stimulilor di:1 ccndi1;iile mediulu;, DOCla mecanisme au fost puse in eviden;a de d:re 1. P. Pavlov. mec:mismal de asocieri noi prin condi(ionare, ;u deilea, de oDserEre< 'de Prim '11 . modele ii ecmunicare prin de (reflexele funqionale ~i invaiarea. operaata. dezvolr::H~ ulterior de Konarski ;i Skinner). !n acest din urma caz (reflexele funqior:a:e) inv:i1;:re;: nu se r;;.poneaz:l direct 13. condilii de satisheere de treb:.:inle Clt 1:1 crearea condi\iilor - solicitarea lor. (Clinele care face sluj fad sa i se fi cerut 0 mingiiere.) Tcariile invalarii au permis sa se abordeze mai indeaproaDe relali:Ie dintre inv:iiare ;i dez'.oltare, D~i 1. P. Pavlov a vorbit ~i seris despre ~,-irs:a refiexe:0r" ;i a d~z';o:rat :ceria ecler doua sisteme de semnalizare, a insista! mai pCl\:n pe acest plan extinzindu-se mai mult spre earacteristieile diferen\ierilor tipologice. G. :'.iarincscu ~i A. Kreindler au efectuat inca din prima jumatate a acestui seeol studii pr:viro:ue h reflexele ccndiiionate la copii CMarinescu ;i Kreindler) [112].
'"
'" '"

Constructive pen tru probleme1e repere10r psihogenetice Slilt consi- deratiile elaborate de A. N. Leontiev [128] care vede in dezvoltarea psihica atlr 0 mi~care dialectidi in care se trece de Ia comportamente simple primare eu 0 motivatie redusa, 1a eomportamente complexe rntre1;inute de 0 motiva1;ie coerenta socializata, dt ~i un proces de largire a condi1;lei interne structurale psihice formale .care coexista. Dealtfel, A, N. Leomiev ca ~i S. Rubinstein a expus cu muha claritate ideea ca influcl1~a cOilditiilor externe se realizeaza prin intermediul cO:1ditiilor inte;:ne (subieetive). El a delimitat perioada copilului mle, pina 13. 3 ani, ca perioada de insu~ire a deprinderilor elementare de autoservire ~i a instrumente10r independentei, mersului ~i vorbirii. Perioada preseolara de Ia 3 ani pina Ia intrarea copilului in $coala se caraeterizeaza dupa autorul citat prin punerea bazelor personalitaiii. Perioada ~colara mica (perioada eiclului elemental') echivaleaza eu formarea de strategii de Invatare organizata, lnvatare ce are caracteristiei similare cu ale
23,

22

rnuncii.Perioada ~colara mijlocie (de 1;1 10 1a 14 ani) este considerata de Leontiev ca 0 perioada de accelerare a dezvoltarii~i maturizarii, inclusiv ,a planului mintal. In sf,]:r~it, perioada adolescen~ei se caracterizeaza prin dezvoltarea vie~ii spirituale, dar ~i prin orientarea soooprofesionala a personalita\ii. Punete de vedere similare au exprimat numerosi amori sovietici, germani, cehi, bulgari etc., 1n lucrarile lor de psihologia eopilului. In psihologia romaneasea s-au manifestat preoeupari pentm detasarea de repere, mai ales psihogenetiee, in luerarile Iui I. Popescu Teiu~an [183], (care a combinat reperele bio- si psihogenetice)! G. Georgiade [82] (care a fost preocupat de axa intelectual-adaptativa a dezvoltarii psihice la virstele timpurii), apoi in a dOlla jumatate a seeolului al XX-lea AI. Rosca si A. Chircey [198], Stela Teodorescu [249], Ana Bogdan-Tucicov [258], Ursula $chiopu [223]. Am considera, cu privire 1a reperele psihogenetice, ca ne aWlm intr-o etapa in care sint posibile si necesare sinteze mai largi. Am putea rqine ea reprezentind posibilitaii de explieitare a dezvoltarii psihice 3 criterii: [223] In primul rind este transpa:-ent pentm dezvoltarea psihid tipul fundamental de activitate care se reiera la forme succesiye de aetivitaii in care copibl se antreneaza ~i care devin tot mai complexe, tot mai inc2rcate din punet de yedere a1 caracteristicilor psihice, Tipul fundamental de activitate, autoservire, joe, invatare, munea are 0 latura expresiva prin proieetia psihica ce 0 cuprinde si un 1'01 formativ prin disponibilita~ile psihice pc care Ie antreneaza - ca sa se raspunda la variatiile de solieitari si situatii din mediu (principiul aetivismului ~i postulatul privind rolul fo,matiy a1 muncii in formarea omului). Din acest motiv, tipul fundamental de activitate exprima direqionarea si structurarea fortei energetiee psihice prin organizarea atentiei, intereselor, inteligeniei, sensibilitatii afective, perceptiei etc, Datorita acestei an trenari de energie psihica, aceasta se amp1ifica retroactiv (feed-back de precipitare sau de dezvoltare). AviJ,d 0 foqa de adaptare ~i absorbtie foane mare, toate dimensiunile psihice antrenate in activitatile fundamentale se inearea de funqionalidii de cunostinte, deprinderi si abilita~i ce au ten dint a de a deveni trasaturi psihice ~i odata constituite ca atare, se exprima fara efort, fapt ce mareste farra de construqie interioara a tipului fundamental de acti\-itate. Al doilea repel' psihogenetic, tipul de re1atii, exprima structura evolutiva a adapdJ:rii si integrarii socia1e. Relatiile mai freevente sint obiecmale (J. Piaget) ~i de comunicare (sociale). In cadml acestora din urma se pOt observa atitudini de protejare, simpatie, empatie, dependenta, devOiiune, fuziune de generatie, domina tie, respingere, aversiune, frustratie etc. Ele pot fi intime, afieiale (ierarhice), pub1ice (despersonalizate, conform subtilei analize a lui Ed. Hull, dupa cum pOt fi reciproc pozi24

tive, reciproc negative "ii asimetrice etc. Se pot diferentia, de asemenea, In relatii: direqia, sensul (vertical ~i or1zontal), electivitatea, continu-. tul, struetura, disponibilitatea psihica implicata etc. Problema relatiilor si a conduitelor ce Ie irnplidiau pus in eviden\a faptul d exista diJerente mari intre conduite ~i motivatiile care Ie anima. Relatiile ca forme de comunicare permit ca sa se incorporeze 0 experienta uriasa In con~tiinta omului, care devine expresia totalitaiii relaiiilor soeiale in contextul careia se {Teeaza disccrnamlntul conduitelor responsabile, reglemen tate prin reguli sociale acceptate ~i utilizate ca ;Hare. Nu trebuie uitat faptul ca niei 0 forma de comportament nu exprima total disponibilitatea psihica si ca cu cl:t rela~iile siut mai complexe ~i mai tensionalc in structura virstelor, cu atlt permit 0 mai comple:d conturare a {;onstiiniei de sine si a u,nor rezonan\e complexe ale vieiii psihice interioare (subiective) faia de realitate .. A treia dimensiune ce poate fi considerata printre reperele psihogenetice este aceca a caracterist;cilor privind contradiqiile dialectice ale rela~iilor dintre cerin\Cle socio-cuhurale (externe), exprimate direct si Iate:1t fata de copilul ori adultul de diferite virste 5i posibilitatile de a Ie satisface 5i - pe de alta parte - eeriniele subiective (dorinie, ideabri, aspira\ii, a:e copilului :)i adultului de difcri,e ,-irste) 1:1 opozir,ie rela!iva Cll posibilitaiile societaiii de a Ie satisface. La aces:e doua categorii de contradiqii se adauga tensiunile si opoz:tia dintre stmcwrile psihiee veehi <;inoi (deprinderi, sen timente, interese) ca si ciintre diferite latur: si caracteristici ale personalitaiii (aspiraiii-posibilitaii, afeetivitate, inteligenia etc.) 'ii lntre constient ~i inconstient. Coere:11;aIn acest conte:~t de opoziiii este data de tendinta naturaEi spre echilibru ~i complemental' - tendinia de apropiere dintre aspiraiii si idealuri (obiective) ~i posibilitati, organizate in strategii comportamentale, activitaii si crea\;e, At:ngerea obiectivelor concrete ale vieiii constituie momente de echilibru ce se traiesc afectiv ca stari de confort psihic, de mulrumire, fericire - iar inteleetual ca organizare de aIte obiective. Dimensiunile -evocate permit descrierea nivelului, foriei, tensiunii ~i caracteristicilor dinamice ale disponibilitatilor psihice, dar ~i a caracteristicilor prospective ale acest"ia. Daca in cadrul condi~iilor de mediu ~i de educatie apar cerinte, relaiii', activitati noi, acestea determina restructurari lente sau bruste corespl1nzatoare ale condiiiilor ~i mobilizarii de resurse interne. in cazul In care conditiile de mediu ~i educaiie au un caracter instabil 9i dezor,donat, procesul dezvoltarii psihice este superficial si incarcat de disconfon, Daca se depasesc anumite limite din puncwl de vedere al instabilitatii solicirarilor, pot sa apara reaqii contradictorii, aberantcb rc, acr,ii de aparare, anxietate, reaqii agresive etc. In cazulin care influenta mediului ~i educatiei au un caracter relativ corelat si organizat, restruc25

,
'<II

turarea din condi~iile interne devine ~i ea mai profunda, complexa $i constructiva, deoarece are loc procesul imeriorizarii ~i devine posibil un bun echilibru Cll 0 an:bian~a sociala in elezvoltare. Aspectul constructiv al "imeriorizarii" este foarte importa:lt. A~a de pil&i, "interiorizarea" unor valori in con~tiin1;a~i personalitate creeaza 0 mobilizare pentru acele valori - fapt ce transform a consumatorul de v2.lori distant, filozoful - In militant pentru 0 cauza expr:mata prin valorile respective. In decursul copiEiriei ~i al adolescentei au loc multe procese de acest fel. N umeroase din cerintele legate de moraEl, practica sociala, dorinta de .a fi folositor societalii, devin cerintc ir..terne $i aqioneaza ca atare In strucrura imerna a componamernului ; de asemenea, 0 serie de cerinte igienice, estetice, exterioare la iucep:.:t, devin cerinre interne. In aceste conditii se modifica mereu schema de conditionari la care ne-am referit mai sus.
Ca atare, dezvolrarea ps~hid poate fi pnvna ca un pr<xes ce tmde ,pre armon~Zlre, echilibru cu mediul exogen (natural) ~i social ji Cll prop:-iile aspiraiii, dcrinie. E'-"ident, diagram a cvenimentelor ;i solicilarilor vie~ii 'concrete ji reale alimenreaza dezar!Tlonizarea realizad la U:1 moment dat - in limp ce for;eie creatoare ji activismul wlui armonizeaza !attlril~ dizarmonice. Ciud dizarmonia depa)cjte anumire limite ce adaptare, ;Jcornoda:-e sau asimilare, apar dificulta;i. Accstea pOt fi de adaptare, de d:':1inuad a trai,ilor afective ji a. ::1cadrare ~i stapinire a situa'liei prin nuanpre subiectivitaiii (instrainarea) sau de ravagii interne dominate de nelinL-ite ~i teama (anxletatc).

e) reperele psihogenetice sint mult mai evidente deci! mecanismele ce stau la baza lor. Aceste mecanisme slnt Inca putin descifrate ~i evocate de diferiti autori.
2. STADIILE DEZVOLTARII PSIHICE

Exista 0 serie de caracteristiei cu privire la reperele psihogenetice ~i psihodinamice. a) Reperele psihogenetice se exprimaln compozi~ii foarte complexe ce pOt pune In evidenta normalitatea san abaterea de 1a aceasta (l'ntlrzierez_ sau avansul In dezvoltarea psihica) ; b) prin intermediul ierarhizarii modului de a se exprima, al reperelor psihogenetice se pOt pune in evidenta caracteristicile de maxim activism, latura clinamica mai pregnanta, forta investitiilor psihice active la un moment clat. Pe baza cunoa~terii aceswi aspect se pot elabora strategiile educative de maxima oponunitate (zona dezvoltarii proximale) ; c) lntlrzierile prelungite de aparirie a caracteristicilor psihice considerate repere psihogenetice eonstituie indicii de retard sau debilitate psihica In majoritatea cazurilor in anii copilariei ; d) Innrzierile de dezvoltare dupa aparitia normala a caracteristicilor implicate prin reperele psihogenetice e';identiaza condi~ii defectuoase de: educa~ie ~i mediu sau conditii de existent,a stresanta ;
26

Analiza tabloubi vlrstelor cuprinde destule neconcordal1\c, adeseori determin:lte de preoc:!pari1e mai mult sau mal pUlin dominame pentru 3.:1umite virste ale unor autori - dar ~i datorita repereIor psihogenetice nonconcordante utilizate de ace~tia. La acestease adauga fapml di in timp ce primele vlrste aparin di'ferite studii ca fiind dominate de procesul dez\-o!tarii, iar vlrsta a treia e domina ta de regresii psihice vir3tele adulte slnt tratate ca reprezentJ:nd un plato:! de maturizare In. Gre dispar reperele psihice ... Se pare dl printre conceptiile care au contribuit la cOnturarea 'unei Ylziuni integraliste privind wate ciclurile vietii pOt 1'i cita,;! in primul rirld reprezentantii psihologiei abisale. Pentru S. Freud ~i adeptii Sat [215, p. 56-125], copilaria are 0 fo;:ute mare valoare, ceblalte faze S:1'1cicluri ale vietii reediteaza ~i se exprima C1 reZO;1J.nte psihice ale copi!ariei (aspectele dominant clinice:). Cel care este considerat lnsa ca psihologul cel mai centrat pe psihologia virstelor (mai ales adulte) a fost Carl Gustav Jung (1875-1961). C)[ectlncl caracterul secund acordat de Freud vlrstei adulte, in raport c-: copiElria, Jung suger;eaza ideea unei dezvoltari continue in care viap ',Jci:11:1 institutiile, religia ~i miturile au un lac de sea:na. EI a sesiz<:r ~i fa~tuj ca ill ju:-ul vlrstei de 40 de: ani are loc un proees evident d:; i::diyiduatie. foane interesama descriere a ciclurilor de denoltare umana a efectuat Erick H. Erikson [69]. Utilizind metoda biografica ~i analiza :storico-socio-psihologidt, Erikson, psiholog de pregatire freudiana, a fost ccya mai atras de Y ung~i, ca ~i acesta, a fost interesat ~i de caractcristicile adultului, fenomene neglijare in literatura de specialitate. Ca ~tare, Erikson considera ca dupa stadiile freudiene de dezvoltare (oral, ~:1al, hEe $i genital) exista stadiile psihosociale ale dezvolt:lrii cului. Ed:son a emis ideea existentei unor componente duale' (pozitive ~i negatiye) aflate in opozi~ie In fiecare din cele 8 stadii sau cicluri ale vietii pe care Ie expune. in ordinea descriptiya succesiva in stadiul oral (primul an de via~a) exista relatia bipolara de caracteristici, incredere-neincredere ca expresii ale dependentei copi1ului de calitatea Ingrijirii parentale. acest sellS, lngrijirea caIda, echilibrata, calma determina lncredere, iar lngrijirea dezordonata, capricioasa, dezvolta ndncredere ~i teama, suspiciune. Aceste caracteristici se instaleaza in structura intima a reac-

~iilor - se stratifidi In incon~tient ca 0 structura bazala. Ea poate fi greu schimbata. In stadiul urmator, de 1a 1 la 3 ani (stadiul anal) se dezvolta caracteristici levate de autonomia ~i emanciparea copilului de tutela: imediat Darentala ~ersus simtul ru~inii ~i al indoielii ca expresie a incapacitatii de a dobindi autonomie. Excesul critic privind micile accidente ale virstei (stricarea de obiecte, imiqiuni spontane etc.) duc 1a exces de ru~ine. Daca i se lasa liber terenul dorinldor copiiului de a efectua singur 0 serie de activita;;i marunte, se dez,-oIta autonomia. Ulterior, in aIte faze, aceste caracteristici pot fi modificate - dar adeseori se instaleaza intre structurile fundamentale. Stadiul a1 treilea (lntre 4 ~i 5 ani) este un stadiu dominat de constituirea initiativei - versus vinovatia. Iniliativa se manifesta ca motorie ~i imelectuaEl (imaginativa) ~i se instrumemeaza prin abordarea de tot felu1 de aqiuni, c.a jocul, comunicare3. prin vocabular. In cazul in care initiativa nu este lngradita, ea devine caracteristica psihidi. Ingradirea ~i evaluarea ei ca inoportuna creeaza sentiment~.:d de vinova~ie,. care se stabilizeaza ~i el in structura personaE tatii. Stadiul sau cielul .0.1patrulea de viata (lntre 6-11 ani) se consuma in juml pcrechii complementare de trasalUri psiho-potentiale, sirguinp ,-ersus interioritatca (Ia Freud = periaada de lateura). ~coala absoarbe ceo. m:1i mare parte a disponibilitatilor capilului. ~coala impune reguli ~i tendinte spre sirguinta. In fapt, in ~coala are loc procesul de dezvoltare al sirguintei, dar ~i traire:1 inferioritaiii in cazul in care capilul nu. poate raspunde cerintelor sirguintei impuse. Confruntarea copii1or Cll esperienta slrguintei este grava. Dllpa cum se poate observa, Erikson Elrge~te determinarea socjaG a dezvoltarii psihice. Inferioritatea se maoifesta co. reaqie de e~ec. Stadiul al 5-lea ~re lac intre 12 ~i 18 ani ~i este dominat de con~tientizarea identitalii eului, versus confuzia rolurilor. Dadl identitatea eului se traie~te amplu, se intaresc increderea,. ?-utonomia, initiativa. Confuzia de roluri sa~ identificarea Cll roluri negative estc frecventa la copiii delincvenii ~i implica intarirea neincreclerii, lndoielii, ru~inii, inferiorita1;ii. Comportamentul sexual este implicat ~i el in identitate. E~ecu1 de roluri nu este de nerecuperat - In, fazele urmatoare. In 0.1 ~aselea cielu .0.1vie~ii (virsta mijlocie) perechea de structuri antren3.te este intimitatea, versus izolarea. (E vorba de faDt de perioada tineretii ~i lncepuwl vietii adulte.) Intimitatea se cC:J.stit~ie ~i lntare~te r:rin ~ntemeierea unei noi familii - ~i se refera 10. prietenie, angajare ~1 deslgur, sexualitate. Al ~apte!ea ciell] 0.1 vie"\"iiimplidi vlrsta adult a !11i ilocie ~i perechea_ ~e re~a\ii alt~:lism, versus egocentrism. Altruismul exprima preocupari ~l fata de al1;ll nu numai fa1;a de cei din familie - inclusiv preocupari,
28

pentru genera1;iile vii to are, pentru progresul ~arii, 0.1 umanitatii etc. Egocentrismul exprima ratarea atitudinii altruiste. Ultimulciclu, 0.1 8-lea, se contureaza In anii batrlnetii co. expresie a nuclearizarii activitatii psihice in jurul trairilor derealizare, versus disperare. Sensul realizarii se construie~te din posibilitatea de a privi vlata ca pe 0 realizare - contrariul ei se constituie din retrospective c:: vad e~ecurile, ratarea san dii precare alese in viata. Erikson a comiderat di in 'iccare sradiu se manifesta crize ce implica comrarieri (prin familie sau societate) ale liniei de dezyoltare ':.tr-un anumit sens implicat in structura duala a celor opt stadii sau cicluri ale vielii. serie de autori - antrenati in aplicarea teoriei lui Erikson - aU pus in evidenta 0 oareeare deosebire intre structurarea idemitatii fetelor ~i a baietilor in cidul adolescent. La tinerele fete, organizarca ide:nitatii 5e prelunge~te pina dupa casatorie dnd se structureaza paq:ial prin idemitatea sotului - dupa cum considera Donnal ~i Adelson. In aIte studii privind ciclurile vie~ii, acestea sint mai plltin numeroase. D. Super ~i colaboratorii [221, p. 56-62] (1970) descr;e cinci stadii : 1) ,\=_QpiElria, ominata de procesul cre~terii (de 10.na~terc la 15 ani). d Dupa Super, in aceasta perioada se realizcaza integ.r<:trea soc:aEl prin instruire (socializarea cuno~tintelor) ~i prin constituirea de interese vocationale; 2) A doua pcrioada, a ado1escentei, se caracterizeaza printr-o evidenta maturizare biologica (de la 15 1.0.25 ani), In aeeasta perioada are lac cre~terea capacitatii de adaptare profesionala ~i a idemificarii de sine; 3) Tinere~ea (de 13025 1a 44 ani) este 0 perioada de maturitate in care are loc imegrarea in profesie ~i In numeroase cazuri, identificarea ca un domeniu profesional specific; 4) Urmatorul stadiu, Intre 44-65 ani este dominat de integrarea profesionala ~i este denumit stadiu1 men~inerii ; 5) Ultimul stadiu, 0.1 vlrstelor In::tintate, se caracterizeaza prin dezango.jare profesionala. Cum se poate 1esne observa, D. E. Super (1970) milizeaza criteriul pozitiei fat a de angajarea profesionala. In o.cela~i mod caracterizeaza ciclurile vie~ii ~i D. C. Miller ~i W. H. Form (1951) [145] care accentueaza relatio. individuala eu munea in cichrile vietii. In aeest sens, copilaria este etapo. prepo.ratiei pentru munca (plna 10. 10 ani), urmeaza initierea In munca (pina 10. 20 ani), in perioada adoleseentei. In stadiul tinere~ii (de 10. 20 la 30 de ani) se acumuleaza experi('uta de mundi. Intre .30 ~i 60 de ani are loc 0 perioada de munca stabiEl, iar ulterior lncepe perioado. pensionarii. Demografii, la rindul

29

lor, construiesc piramida vietii implidnd de asemenea criteriul preparatiei ~colare (integrarii ~i dezintegrarii in munca). i>lodificarile imponame din viata soci0.1a, ori profesionala, i~dustr;alizarea, urbanizarea au creat un cadru nOli mai activ ~i presant de a!1trenare 9i integrare socia1::, fapt ce a stimulat numeroase ini1;iative priyind cercetarea evolu1;iei capacitatii de In\-a\are - sociaEi ~i profesionala ~i 0 optica a ciclurilor viqii legata de aceste probleme. In as::fel de descrieri ale ciclurilor vierii, copilaria ocupa un loc relatiy restrins. 1n acest s~ns, H. Moers [148, p. 28-37] (1953) consider?: ca prima (0-20 a.l1i) estc de intensa forma:'c, perioada, a copilariei ~i tinerqii de intensa cre~tere ~i 1nva1;are. Intre 21 ~i .31 de ani se situeaza a dCJiJ2. perica.cIa a vierii ~i prima perio0.da adulta dominata de integrarca protesionaEl, dar $i de receptivitate fa1;a de invatarea implicata 1n viata sClciala. A treia perioada (1ntre 31 $i 44 de ani) este a miezului "ietii umane ~i S0 caracterizeaza prinrr-o receptl':itate scJzuta pentru lm-atare (probabil 5i datorita expansiunii In problemele complexe ale "ietii). de A patra perioa&i a viqii (intre 44 ~i .55 de ani) este considerata :\lcers ca 0 perioada de criza de autoc;l:iOa~tere (conditionata 5i de regresia fU11qiilor de reproduqie). in a cincea ~i a $asea perioada (de la 66-.58 la 69 de 8.11i ~i pina la sfhirul vietii) se conrureaz:: dGCla: pericade ale ba trinnii. Sintetizind aspectele ce se pun 1n nide:1d in legatura CD ciclurile, etz;pele sau perioadele vieiii, am consider a \"8.1i&1.0 lmpariire in cicLui de "iata de complexitate din ce in ce mai mare il1 care intereseaza ,t:-:1Crl!ra tipului de activitate, tipu1 de rela,\ii 5i strucrurile opoz:1l1te ce alimenteaz:t transformari ale dezvoltarii .
3. CICLURILE ~I ST ADIILE DEZVOL T.\.RII PSIHICE

Dupa cum s-a vazut, problemele denoltarii psihice ale omului sint foarte Ilumeroase $i cu adt mai dificil de abord2.t cu elt societatea rr:oCerna, prin dezvoltarea sa impetuoasa, a capatat 0 serie de carac1:e;:-istici care creeaza un cadru de condition are saci.?.!, familial, material, continental $i planetar special. In acest context, subliniem pregnanp 8. trei mari cicluri ale vielii ~i elteYa caracteristici ale 3.cestora, dupa Cl;m urmeaza : a) Ciclul de cre~tere # dezvoltare, din primii 20 ani de viata. Acest <:iclu caprinde clteva perioade de viT~a care la rlndul lor incorporeaza Eecare sub-stadii oarecum specifice (copiElria CD substadiile ei, pubertatea ~i adolescenta). Copilaria, ca prima etapa a vie~ii, se ]'ntinde pe 0 pericada de 10 ani 5i constituie etapa de maxima importan1;a pentru aproximativ 1:ntreaga dezyoltare ulterioara. In copilarie se formeaza toate conduitele 30

importante adaptative, se pun baule personalitaiii, se constltule structurile mai importante energetice, intelectuale, creative, indusiv sociacaracteristicile comportamenrelor de baza, bilitatea, 0 serie de aptitlldini, reac1;iile afective voli\ionale, mu1cilateralitatca aspiraiiilor etc .. Tot 1:n copiElrie are loc procesul alfabetizarii, proces ce 1:n societatea moclema lncepe Inainte de inrrarea copilului lil $coala. Prin aUabetizare, copilul se adapteaza conditiilor fundamentale $i primare ale nivelului social de cultura. Dezvoltarea pc acest plan se continua plna in mome:1tul In care posibilitatea de a scrie $i citi, devenite active, lneep sa seryeasca trebuin~e $i interese psihice inrelectuale doblndite (interne) $i btretine astfel un nivel de cultur)i, dinamismul $i apetitul sau. Perioada adolescen1;ei (puberratea, adolescenta de la 10 la 20 ani) este legata de problemele mai intime ale in tegrarii .'icalare ;i sociale a copiilor, dar ~i de aspectele complexe ale debordan rului dimorfism sexual. Se $tie ca sub influenta condi1;iilor nefaste de via~a, a dezotdinilor educative $i a mizeriei, delincven~a minora a crescut siili~itor 1n ultimul secol $i mai ales dupa al do ilea razboi mondial - End de mai mare incidenta in mediul urban ca in eel rural, ceea ce facepe multi autori sa 0 considere legata de procesul de urbanizare $i d~ s.::himbarea gener.11a a valorilor morale ~i culturale concomitent cu urbanizarea. Schimbarile profunde de stil de viata, confon, solieitari, distracti.i, aspira\ii etc., legate complementar de schimbarile in procesele de munca indusr:-iala creeaza un COntact educativ mai superficial $i episodic al p~bn,;ilor eu copiii, dar ~i necesitatea unci :1ten\ii din ce in ce mai mari far,a de procesul educatiei ~i instruirii pentru viar,3. social-wlturala .5i economica mai complexa. Sensibilitatea psihica a puberului ~i adolesceIi.tului aHat in pEn proces de dezvohare a eului $1 con$tiintei de sine ~i salt de mentalitate $i responsabilitate, pe care treouie sa-l faca - determina 0 fragi1itate deosebita fa1;a de arice fe! de influe!1\e. Panicularitaiile de personalitate se accentueaza in perioadele pubertalii $i ado!escen~ei dilatlndl1-se uneori $1 nudearizindu-se impetuos. Este considerata 0 perioada de trecere. Exista adolescenta prelungita (22-24 ani), perioada coilturata astfel prin preluIfgirea adaptarii $i matunzarea personalidtii ..

b) Etapa sau ciclul adult, ce pre[;.mge~te den'oltarea

psihologica. a

]a 65 de ani. In timpul acesrui ciclu (denumit $i virsta a doua), personaEta tea umana se an treneaza in responsabilitatile saciale $i profesionale contribuante. Acest cielu cuprinde ~1 el citeva ctape: tineretea cu substadiile ei (de la 25 la 35 ani), etapa adulta timpurie sau precoce (de 1a 35 1a 44 ani), etapa adulta medie (de la 45 1a 54 ani) $i etapa adulta prelungita sau tardiy8. (de la 55 1a 64 ani).

omubi, se extindep1na

31

Tabelttl

ny.

Cicllli vietii

Substadiile

implicate

I Caracteristicile

Caracteristici privind moditicarea

fUlldamentalel

Pren~"tal (91uni) Copilaria ~i pubertatea

il'lclusi~T
(1-

J.~~rn19'rea organlsmulUl, Na~terea

,~

Pcrioada I Perioada

Perioad2. fetalii precoce fehla tardi',a embrionara. - Primul an de viata; ...cPrima eo1'iliirie (perioada antepre~colar;l 1- 3 a.ni); !::: A doua copi/arie (perioada 1're9co. larA 3-6 a.ni); .::. A treia copilarie (perioada ~colarii micii 6 - 10 ani); -'- Pubertatea (10; 14 ani); - Adolescenta (H-,l 20 ani); .!:.. Adolescenta prelungita (20-24 ani)

I eel

creitere mai intens ritm de

dolescenta

(0-20

a:lli)

Insll~irea (in'riitarea) conduitelor de ere~tere, autonomia, autoserlire2., autoconI trolu!, irniitarca, insu~irea de stra tegii de illstruire )i autoinstruirea, socializarea conduitei, integra rea familial;l', ~colad, socio.15., subidentitiitile socio-culturalc, familiala ~i ~colad

Ritm foarte intens de cre9tere staturalii 'Ii ponderalii in 1'rimul an, ritmlll cre~te treptat eu un puseu in 1'erioada pre9colarii 9i altul in 1'erioada puberitiitii. La 24 ani ere~tere.a staturalii inceteaz1i

! .! !

I
I

Yirstele adulte active 20-65 ani

COIltritmie la '/iat:1 pro-l - Tineretea 25- 35 ani; duch?", construqia a I - Virsta unci familii deci adulta preeoce 35- 44 ani; su biden titiitilor pro~1 - Vlrsta adult~1. mijparentale fesionale, marit:11e 'Iii - locie 45-55 ani; Virsta 2.GultiJ. tardi'/a 55-65 a;,i DezJ.ng:1jare 1'rofe5iona15.ada1'tare la denuclearizarea familici - Perioada

EchiIibru 9i 'litalit"te procreere acti'la. In virsta adult1i precoce u90ar~l deteriorare senzoriald ('/izualii) care se extinde ~i spre 2.lte zone senzoriale intensificare

I I

Virstele de iWlolutie 65::::90 ani

de trecere: L~oar1i

66 - 70 ani; I - Perioada primei ba-, trineti 70-30 ani;1 -' Perioada celei de-a
1

a deteriorarii organice in perioada de treeere. Ritmuri foarte inegale de deteriorare a funcill tillar celelalte perioade 9i energiei psihiee eu deces in oricare din ele

90 douaani; batrineti 80-11 - Perioada IDarii ba-I trineti peste 90 ani. i

in etapele tinerqii integrarea sociala-profesionala si punerea bazelor unei noi familii, constituie cadrul trebuinte!or personale, dar concomitent ~i al solicitarilor sociale. in aceste conditii se structureaza mai profund subidentitatile profesionale (ca roluri prospective alimentate profund), subidentitatile legate de structurare., familiei personale ~i subidentitati parentale in cadrul noii familii. Aceste dimensiuni pot

avea grade de concordanta sau discordanta relativ complexe si sa aco~i al obiectivelor. In etapele tipere cimpul constiin~ei, al aspiratiilor nerelii are lac si dezvoltarea generahi a experien1;ei sociale cu lntreaga sa gama de inedit~i de responsabilitate. Etapele adulte siut incarcate de oSliga1;ii implicate In ierarhia profesionala, de obliga~ii familiale -- de aspene din ce in ce mai complexe si solicitante pe aceste planuri. Ierarhia profesionaEl, ca si antrenarea multilateraEi in roluri si statute, extraprofe'sionale pe linga cele profesionale, creeaza 0 oarecare criza de timp la nivelul !Utmor virste!or - mai ales a celor active. Data fiind viteza relativ mare a progresului impus de revolu~ionarea tehnico-profesionaEl, are loc pc pafcurs ~i 0 "perimare profesionala" mai mult ~au mai pli~in grava, care mareste distanp psihologica dintre cerin tde profesionale ~i posibilitatile indiyiduale de a Ie satisface. Pe plan social, acestei cerinte ii raspund reealifieari!e, recielarile, dubla ~i tripla calificare, "invaprea permanenta" [156]. Subidentitatile la care ne-am referit deja 15i modifica amploarea ~i intercorelatii!e. c) Ciclul al treilea sau etapele virstelor de regresie (ale bZitrilletii) se extind de la 65 de ani pint/, la moarte. ~i in cadrul acestui cielu se delimiteaza pe;-ioade (perioada de adaptare, aceea a batrine1;ii timpu.rii, a batrlneiii propriu-zise ~i perioada marii batrlner;i ~i a regresiei finale sau ciclul terminal). Perioade!e b~ltrinetii, considerate si ca post-adulre, se caracterizeaza printr-o acumulare de oboseaEi 5i uzura intern a care mineaza treptat organismul 5i modifica funqionalitatea psihid, scazindu-i produCtivit3.tea. Ie~irea din cimpul muncii, ca si reducerea nueleu1 ui familia! prin plecarea copiilor (fenomen de denuclearizare familiaEi) creeaza modificari complexe In dmpu1 preocuparilor, intereselor, a stilului vietii. Subidentitatea profesionaEi ~i matrimoniala se estompeaza sau intra in crize (prin decese). Bolile de degenerescenta fac din aceasta perioada fragila 0 etapa de instrainare ~i aceasta ell atit mai mult cu elt se tra:eFe sentimentul inutilitatii sociale si al "abandonului", data fiind criza de timp a copiilor deveniti adulti plecati din casa parinteasca in propria lor familie. Exista numeroase probleme p1'ivind transfermarile de "statut de virsta". Aceasta cu atlt mai mult cu elt unii aurori eum este L. D. Cain [33] se refera 1a ambiguitati intre statutul de vi1'sd( ~i referintele subiective ~i obiecti"e ale indivizilor (fapt la care ne-am referit, dealtfel, ~i noi in int1'oducerea acestei lucrari dar dintr-o alta perspectiva). Douglas 1. Hall (1976) [97] a subliniat pe buna dreptate fapml (copilarie ~i tinerete) ca In timp ce pentru ciclul de crestere ~i dezvoltare statutul de vlrsta ~i 1'01 de~i In pe1'manenta tranzi1;ie slnt institutionalizate (institutii ~eolare, militare etc.), odata cu casatoria (care are

32 33

tendin~e de a se realiza maiales in tre 23 ~i 25 de ani) schimbarile din virsta adulta sint greu de surprins. Exista i!lsa chiat in materialul ciclului de cre~tere ~i de dezvohare psihica, tendinte noi privind statuml de virsta stratificat oarecumsocial prin cri teriile care justifica delimitari de ctape. Viaia socia!;!: se schimba intens in zilele noastre impreuna cu funqiile ei subtile de "materie prima nutritiva" pentru procesul dezvoltarii psihice. Modul cum are Joc procesul dezvoltarii umane, momentele mai semnificative privind achizi1;ii componarnemale, cum ar fi comportamentele de mers, comportamentele verbale, comportamentele aqionale etc. ~i integrarea acestora in structura personalitatii, sufera un fel de proces de deplasare in treptde viqii spre virste mai timpurii. Se ~tic di exista 0 tendinta denumita (1964) [247] "seculara" a pubertaiii de a de psihologul J. M. Tanner cobOrI inspre etapele copiE"iriei. Pe de aha parte, exista 0 tendinia a adolescenici de a se dilata in spre al doilea ciclu de vlrsta, cel adult. Tar aceasta din urm:i, la rindul sau, tinde sa impinga ciclul sau virsta a treia peste deceniul al ~aptelea. Problema 10ngevid1;ii a capatat contur nou in societatea moderna. In anul 1750 durata medie a vie1;ii era de aproximativ 25 ani. In 1970 a ajuns in multe tari la 70 ani. Ocuparea oameniJor in piramida profesionaEi s-a extim spre 64-65 de ani ell tendinle largi de absorbiie a intregii populat;ii apte de munca. Datorita cre~terii nivelului de trai ~i a unei vie1;i ac:ive ~i mai SUPUS3reglementarilor sanogene, foarte rnul~i oameni sint in zile!e noastre inca deplin ap1;i de munca la 65 de ani ~i parcurg dificil ie~irea din responsabilitat;ile profesionale, fapt ce va crea intr-un viitor nu prea indepartat a preocupare mai intensa pentru rrieniinerea paqiaEl in munca peste 64 de ani ~i mutarea eventuala a pensionarii. Tendint;a ca atare se exprima in modificarile de legislaiie a muncii din multe 1;ari. Pe de aha parte, dezvoltarea intensa a mecanizarii ~i automatizarii produqiei modifid sistemul cerint;elor pri vind preparat;ia celor ce "produc", dar ~i creaiia de noi profesii ~i noi rela1;ii in structura generaEi ocupa1;ionala sociala. N u numai in statutul virstelor exista transformari deloc neglijabile. Personalitatea umana se diversifica ~i pluralizeaza. Inca T. Ribot [193] vorbea la sfir~itul secolu1ui trecut de coexistenia mai multor personalitaii in aceea5i fiinia umana. Contradiqiile ce anima con~tiinp. omulni modern au fost vazute de psihologii generaiiei lui Ribot ca puncte de plecare pen tru sf1~ieri laun trice care duc in esenia 1a patologizarea personalita~ii umane. *
Aeest punet ,ialist" . de vedere a fost difuzat pe plan filozofic de eurentul .existen-

Psihologia sociala moderna a adus 0 precizare pentru planul "tendint;elor divergente" sau opuse ce coexista in structurile intime ale personalitaiii. Nu e yorba de coexistenia de mai multe personalitaii in 1nveli~ul uneia, ci de multitudini de raluri ~i statute sociale reglate de o singura personalitate. 1n genere, statutele ~i rolurile sociale antreneaza obligatii, aspiraiii, interese, aptitudini ce se cer exercitate. Exista In special in privinia rolmilor ~i statutelor sociale trei categorii mai evia) rolurile ~i statutele naturale, obligatorii, programate dente [237]: pril1 structura primara, existential umana, saturate de demente situaiionale naturale. A~a sint rolurile ~i statutele de virsta, sex, cetaienie, na~ionalitate, statutele de fiu sau parinti etc.; b) a doua categorie este a rolurilor doblndite ~i de adeziune. Acestea siut incarcate de efofturile prin intermediul carora au fost dobindite. In aceasta categorie se Claseaza rolul ~i statutul de SOl' so~ie, cele profesionale, cde de titluri de ~colarizare, ca ~i rolurile ~i statutele de adeziune sociala, politica etc. ; c) a treia categorie, a rolurilor poten~ial vinuale sau prospective se caracterizeaza prin Incarcare cu aspiratii, dorinie, visuri. Aces:ea din urma au funqii irnportante reglatoare. Densitatea acestora este :naxima Ia virstele adolescen~ei. Dealtfel, psihologia moderna s-a apropiat de problematica subtila a solicitarilor de multe ori contradictorii ale statutelor ~i rolurilor. Ele pot sa se dilate sau contracte in funqie de numero~i factori ~i condit;ii. Rolurile ~i statutele constituie condi~ii de nucIearizare a subidentitaiilor mai caracteristice implicate in personalitatea umana. Se pOt deta~a ca mai semnificative trei astfel de subidentita1;i: subidentitatea de apartenenia familiala; subidentitatea ce implica roluri de comribuiie activa ~i amprentele acesteia asupra personalitatii (jocul. invaiarea ~i munca); subidentitatea integrarii socialculturale eu rolurile corespunza toare. In copilarie, subidentitatea de apanenenta familiala este dilatata, . clara ~i incarcata de dependenia copilului de parinli ~ educatori. Subidentitatea ce implica forma tie ~i roluri aservite activitaiilor se realizeaza prin cumulare de invalare spontana, joc ~i instruire ~ duce la constituirea autonomiei ~i a numeroase abilitaii adaptative complexe. Subidentitatea integrarii social-culturale se realizeaza difuz, legata de subidentitatea de roluri aservite activita~ilor, dar tinde sa se distan~eze u~or, treptat ~i se contureaza ca subidentitate apartenenia sociala, civica, de neam ~ de ~ara. In pubertate ~i adolescenia, subidentitatea de apartenenia fa."l1iliali se incarca de aspirat;ii spre independenia ~i emancipare de sub tutela paternaLi (inclusiv prin marurizarea sexuala). Subidentitatea de .roluri dobindite aservite activitaiilor se incarca treptat de roluri prospective profesionale ~ iar subidentitatea integrarii social-culturale se dilata, incarcata de cerinie sociale ~i cu roluri poten~ial prospective intii difuze 35

tendin~e de a se realiza maiales lntre 23 ~i 25 de arri) schimbarile din virsta adulta sint greu de surprins. Exista insa chiar in materialul ciclului de <:re~tere ~i de clezvoltare psihica, tendinte noi privind statuml de virsta stratificat oarecum social prin cri teriile care justifica delimit~tri de etape. Viata sociala se schimba intens in zilele noastre impreuna cu funqiile ei subtile de "materie prima nutritiva" pentru procesul dezvoharii psihice. Modul cum are loc procesul dezvoltarii umane, momentele mai semnificative privind achizi1;ii componamemale, cum ar fi comportamentele de mers, cornportamentele verbale, comportamentele aqionale etc. ~i integrarea acestora in structura personalita1;ii, sufera un fel de proces de deplasare In treptele viqii spre virste mai timpurii. Se ~tie ca ex:ista 0 tendinta denumita (1964) [247] "seculara" a pubertatii de a de psihologul J. M. Tanner coborl inspre etapele copihlriei. Pe de aha parte, exista 0 tendin1;a a adolescentei de a se dilata in spre a1 doilea ciclu de virsta, cel adult. Iar aceasta din urm~l, la rindul sau, tinde sa impinga ciclu1 sau virsta a ueia peste deceniu1 a1 ~aptelea. Problema longevitatii a capatat contur nou in societatea moderna. In anul 17.50 durata me die a vie~ii era 25 ani. In 1970 a ajuns in multe 1;a,i 1a 70 ani. Ocude aproximativ parea uameni10r in piramida profesionaEl s-a extins spre 64-65 de ani eu tendint;c largi de absorbtie a intregii populatii apte de munca. Datorita cre~terii nivelu1ui de trai ~i .a unei vieti active ~i mai supusa reglementari10r sanogene, foarte multi oarneni sint in zilele noastre inca deplin apti de mund: 1a 65 de ani ~i parcurg dificil ie~irea din responsabilitaii1e profesionale, fapt ce va crea intr-un viitor nu prea indepartat o preocupare mai in tens a pentru mentinerea partiala in munca peste 64 de ani ~i mutarea eventuala a pensionarii. Tendint;a ea atare se exprima in modificarile de legislatie a muncii din muIte tari. Pe de aha parte, dezvoharea intensa a mecanizarii ~i automatizarii produqiei modifica sistemu1 cerin1;elor pri vind prepara1;ia eelor ce "produc", dar ~i creatia de noi profesii ~i noi relatii in structura generala ocupa1;ionaEl sociala. N u numai in sta tutul virstelor exista uansformari deloc neglijabile. Personalitatea umana se diversifiea ~i pluralizeaza. Inca T. Ribot [193] vorbea 1a sflr~itul secolului trecut de eoex:istenia mai multor persona1itati in aceea~i fiinta umana. Contradiqiile ce anima con~tiinp. omului modern au fost vazute de psihologii generatiei lui Ribot ca puncte de plecare pentru sfl~ieri launtrice care duc in esen1;a la patologizarea personalitatii umane. * * Acest punct ~ialist".
de vedere a fost difuzat pe plan filozofic de curentul .existen-

Psihologia sociaHl modern a a adus 0 precizare pentru planul "tendint;elor divergente" sau opuse ce coexista in structurile intime ale personalitatii. Nu e vorba de coexistenia de mai multe personalitat;i in Inveli~ul uncia, ci de muhitudini de roluri ~i statute sociale reglate de o singura personalitate. 1n genere, statutele ~i rolurile sociale antreneaza obligat;ii, aspira1;ii, interese, aptitudini ce se cer exercitate. Exista in special in pri vin ta rol urilor ~i statu telor sociale trei ca tegorii mai evidente [2.37]: a) rolurile ~i statute1e naturale, obligatorii, programate prin structura primara, existential umana, saturate de elemente situationale naturale. A~a sint rolurile ~i statutele de virsta, sex, cetatenie, na1;iona1itate, statutele de fiu sau parint;i etc.; b) a doua categorie este a roluri1or dobindite ~i de adeziune. Acestea sint incarcate de eforturile prin intermediul carara au fost dobindite. In aceasta categoric se claseaza rolul ~i statutu1 de sot, sotie, cele profesionale, cele de titluri de ~colarizare, ca ~i rolurile ~i statute1e de adeziune sociala, po linea etc. ; c) a treia categorie, a rolurilor potential vinuale sau prospective se caracterizeaza prin incarcare cu aspiratii, dorinte, visuri. Acestea din um1a au funqii importante reglatoare. Densitatea acestora este ma:><ima . la virstele adolescentei. Dealtfel, psihologia moderna s-a apropiat de problematica subtila a solicitarilor de muhe ori contradictorii ale statutelor ~i rolurilor. Ele pot sa se dilate sau contracte in funqie de numero~i factori ~i conditii. Rolurile ~i statutele constituie condi~ii de nuclearizare a subidentitatilor mai caracteristice implicate in personalitatea umana. Se pOt deta~a ca mai semnificative trei astfel de subidentitati: subidentitatea de o.partenenta familiala; subidentito.tea ce implica roluri de contributie activa ~i amprentele o.cesteia asupra personalitatii (jocul, Invatarea ~i munco.); subidentito.tea integrarii socio.lcuhuro.le cu rolurile corespunzatoare. In copilarie, subidentitatea de apartenenta familial a este dilatata. clara ~i Incarcata de dependenta copilului de parinti ~ educatori. Subidentitatea ce implica forma tie ~i roluri aservite activitatilor se realizeaza prin cumulare de invatare spontana, joc ~i instruire ~ duce 10. constituirea autonomiei ~i a numeroase abilitati adaptative comp1exe. Subidentitatea integrarii social-cuhurale se realizeaza difuz, legata de subidentitatea de roluri aservite activitatilor, dar tinde sa se distanteze u~or, treptat ~i se contureaza co. subidentitate apartenenta sociala, civica, de neam ~ de tara. In pubertate ~i adolescenta, subiden tito.tea de apartenenia fa..'11iliala se Incarca de aspiratii spre independenia ~i emancipare de sub tutela paterna1a (inclusiv prin maturizarea sexua1a). Subidentitatea de roluri doblndite aservite activitaiilor se Inco.rdi treptat de roluri prospective profesionale iar subidentitatea integdirii social-cuhurale se dilata, indircata de cerinte socio.le ~i cu roluri potential prospective intii difuze 35

~i rdativ decentrate fa~a de aptitudini ~i posibilita~i, apoi mai legate de ele ~i de idealurile vie~ii sociale particularizata, socio-cultural. In adalescenta prelungita (de la 18/20 la 24 de ani) subidentitatea de apartenenta familiala se diladi 5i devine mai complexa, subdivizindu-se in subidemitatea de apartenenta la familia de provenienta, ciar ~i 0 subidentitate implicata in propria familie, eu roluri parentale ~i maritale, 1mii franjurate, apoi din ee in ce mai conturate ~i impregnate de ata5ament $i intimitate. Subidentitatile ce impliea roluri aservite prin activitati se afla in stare de integrare profesionala eritiea, fiind 1nea lnearcate de roluti prospective dense. Subidentitatea cultural-sociaEl este $i ea in diL:nare, depa~ind uneori, tot franjurat, dimensiunile subidemitaiii profesionale. In etapele adulte, subidentitatea profesionala, socio-culturala $i familiaEl (parentala ~i maritala) slnt dilatate. Caracterul subidentitaiilor este relativ stabil ~i bine conturat. Spre finalul virstelor adulte, s1,1bidentitatile profesionale ~i socio-eulturale se contraeta u~or, subidentitatea familiata tin de sa ram1na eeva mai dilatata. in fine, in perioadele virstei a treia, finala, subiden ti ta tea profesionala sc dizolva (pcnsionarea), subidentitatea familiaEi devine iar franjurata, ca ~i subidentitatea eultural-sociala.

denta eel putin anumite "fragilitaii" ale virstel~r omului. Pe aeestea Ie vom euprinde in lucrarea no astra. Exista apoi 0 anumita eidicitate - un fel de incarcari ~i descarcari cicliee .ale personalita~ii umane, perioade de echilibru, urmate de perioademaiindlreate~iefitiee.A.Gesell a surprins aceasta ciclicitate la virstele copiEhiei, St. Hall la v1rstele adolescen~ei ~i tinererii.

* * *
Din wate cele de mai sus se degaja ideea ca : 1) proeesul dezvoldrii psihice este dinamizat de forme de conditionare tot mai eomplexe, in contextul carora se dezvolta conduitele, ciar ~i viaia interioara care eonstiruie domeniul eon5tiintei eului ca instanta de liaj ~i identificare consistenta, continuitate, energie, inseriie ~i expr~sivitate a personalitatii ; 2) procesul dezvoharii psihice impune 1nrelegerea unei relati\"e cerinre de raportare a virstei psihologice la virsta cronologica. De$i acestea nu coincid deplin, constituie repere importante in psihologia ~i in \"iap sociala. Virsta cronologica poate i privita ca 0 constanta, variabila relativ egalitara pentru wate persoanele nascute la aceca5i data. In actele de idemitate civila virsta cronologica este implicata in marile solicitari (cerin~e) legate de viata sociala. ~eolarizarea, majoratul civil, pensionarea etc. se raporteaza la virsta eronologiea. Se poate face 0 ra portare a dez\"oltarii biologiee la vlrsta cronologica. Procesul de maturizarc sexuaEl exprima 0 latura a virstei biologice. Evident se ~tie ca denoltarea biologiea nu se manifesta exact 1n acela$i fel la aceea 5i virsta cronologica. In procesul de imbatrinire exista 0 inegala deteriorare a sistemului muscular, glandular, nervos, osos etc. * In eeea ce prive$te virsta psihologica, ca entitate generala, raportarea ei la virsta cronologica evidentiaza de asemenea diferenre. Ca ~i pentru v1rsta biologica, diferentele slnt de avans de dezvoltare sau de (retard) intirziere (de dezvoltare psihica) V1rsta eronologiea a ramas din aceste motive un reper sau ecran de referinte important, dar relativ. V1rsta psihologica nu se refera atlt la complexitatea personalita~ii, elt la stratificarea de conduite adaptative care permit forme ascendente de adaptare ~i de aport social. Pentru unele aspecte ale virstei psihologice ramin mai semnifieative aspeetele de structura. In eontextul dezvoltarii dizarmonice sau de decalaj transversal, intereseaza compozi1;ia caracteristicilor psihice de baza mai incarcate de
<

T oate acestea pun in evidenta faptul ea personalitatea are 0 compozi1ie complexa angajata social. Dezvoltarea psihica poate fi privita ca un praces de implan taiie tot mai larga 1n via~a sociala, proces ce tinde spre echilibrare 1n structuri ce se decentreaza dizarmonie, identificinciu-se (prin numeroase 1nsu$iri ~i expresii) CLl obiectiyele sociale 1n conIf''; tul carora se obiectivizeaza prin comportamente. In numeroase lucrari ~i tratate aceasta idee este asimilata in considerarea psihicului uman ea un sistem deschis, complex, de tip cibernetie. Personalitatea umana sufera 1n acela~i timp ~i reale deteriorari, traire a insuficien~ei, neferieirii, dar ~i deficiente, intirzieri de dezvoltare, senti mente complexe ~i ambigue, suferinte afective. Uneori cauza acestora este depistabila. A$a e cazul cindse pierd persoane dragi sau are loc un insucces graY. In alte situatii, cauzele sint de natura mai 1ndepartata, 1ntirzieri de dezvoltare, dezvoltari defectuoase, iar alteori au o etiologie mai complexa legata de conditii nefayorabile de via~a, evenimente nefaste cumuhte etc. Mica ~i marea psihopatologie ~i defectologie constituie domenii distincte ale cercetarii $tiintifice. Exista domeniul foarte larg al bolilor psihosomatiae ~i al tulburarilor minore de comportament a defectologiei de dezvoltare (f unqionale-recuperabile), 1n care incidentele mai semnificative la anumite virste pun in evi36

* c. r. Par h 0 n, a propus termenul de .ilikibiologie" pentru studiul biologic diferen\ial al virs".e:or. Ca alare, se poate vorbi de 0 ilikipsihologie, de 0 ilikisociologie Ii chiar de 0 i1ik:pedagogie. 37

energie, ce se virtualizeaza, dar ~i caracteristicile poten~iale, rezervelesau suplean~ele, aptitudinile neantrenate, deoarece acestea constituie 0 foqa importanta a personalitatii ~i creeaza coloratura sa specifica. In conditii de viata ce se modifica, supleantele pot intra in aqiune ~i facilita readaptarea. In astfel de conditii, caracteristicile psihice mai fragile pot sa se deterioreze, ceea cecreeaza tabloul tulburarilor de dezvohare ~i a dezvoltarii patologice. Rda~ia dintre vlrsta cronologidi ~i difer:ite unitati convention ale folosite ca expresii ale vi!stei psihologice (vlrsta inteligentei, a creativitatii, a memoriei, a afectivitatii, a sociabilitatii etc.) pot aparea ca de subdezvoltare sau supradezvoltare, dezvoltare patologica, dezordini de dezvoltare, intlrziere sau debilitate, deteriorare, paradezvoltare. Aceasta evaluare este conventionala ~i in esenla. statistica, adid are la baza argumente ~i acoperiri de cazuistidi statistica - fiind ca atare raportabila la legea numerelor mari ~i probabilitatea statistid implicata in atributele conventionale de normalitate. lata cum, din nou, strucmra dezvoltarii ~i problematica de continut a stadiilor em condi\ionadi de statutul de vlrsta validat social prin conformitatea la cerin\ele sociale.

PAR

TEA

A II-a

CICLURILE VIETH .

Capitolul DEBUTUL
1. DEBUTUL

II VIETH
VIETH

Deoarece fiiDta umana parcurge un lung proces de formare inca inainte de na~tere, aceasta fire~te influen\eaza in mod natur;d deosebit dezvoItarea uIterioara a vie~ii, fapt pentru care acordam 0 mare atentie observativa perioadei intrauterine. Aceasta este perioada celei mai intense cre~teri ~i dez.voltari a fiintei umane vii. A~a cum am :nai amintit, unii autori (mai cu se-ama cei de coloratura abisala) considera ca etape:e primare ale vietii omului (stadiile intrauterine ~i primii trei ani de viata) SIn! "determinante" pentru dezvoltarea ei ulterioara. Para indoiala - startul in viaia este important cel pu~in pentru vigoarea sau macar integritatea organismului ~i a resurselor sale adaptative. Drmind structura tabelului nr. 1 ne Yom ocupa in primul rind de perioadele embrionare ~i aspectele mai semnificative ce Ie carac.erizeaza.
EMBRIOLOGIA U\IANA

In momentul in care flageluI spermatozoidului patrunde in pere\ii o'\'Ulului, se elibereaza aproape instant<lneu 23 de particule numite cromozomi. Complementar, nucleul ovulului emite ~i el tot 23 de cromozomi. Impreuna formeaza materialul genetic. Acest proces de fertilizare se numqte misotis. Cromozomii slnt formati din gene care slnt particule complexe ce contin codul genetic. Se considera ca genele slnt segmente de acid daoxiribonucleic (A.D.N.). In cromozomi, genele au aranjamente specifice lineare. Modelul A.D.N. a fost decodificat ca un Eel de spirala de doua ori infa~urata in jurul unei axe (Watson ~ Criek).
39

Complementar pozitiilor spiralei de acizi dezoxiribonucleici se afla pe~i rechi de baze (adenine ce apar intotdeauna ca thymine, greanine cytosine): Desigur swdiul dezvoltarii embrionare prezima importanta atit prin of en a de a descifra regulile implicate in dezvoltarea pl~mara umana cle ~i prin faptul di permite depistarea factorilor nocivi, destructivi sau ai cdor ce influenteaza 0 dezvoltare aberanta in stadiile intrauterine ~i ulterioare - in vederea preintimpinarii acestor factori ~i a efectelor lor.

Ciclul de cre;<tere. Cop ilftria

PeriCJada r primei copi- anteprc~colarul 12- 18 luni ]j,rii (1-3 ani) Perioada alltcnrescolara

micl librului complex. Orientarea spre lumea Stabilizarea mcrsului, ci;<tigarea cehiobiectclor ~i experienta intcntionaliUttii mijl Dez'lOltarea intensa practice. luni bale, a inteligentei a. comunidirii vcrDez"roltarca autonomiei in autosenirea elemClltad. simpla. :\[area idcntificare ("ce este asta" ?), Animism precocc ltarea constiintei de sine, Iflrgirea ambiantei. )[ar~a intcrogatie ("de ec", pentru ce." "de unde )tii" i). Animismul in restrictie 1:~oar;;' ~
Dez"To

(d~ 'cre~a) formarea

cOD=?tiintci

antepre~colarul lociu 18-24

*
*

antepre~colarul mare (24-36 luni)

Cele mai sernnificative a'5pecte privind stadiile dezvoltarii embriologice ~i int'rauterine au fost condensate in tabelul de mai jos (nr, 2), in care se pun ill evidenta doua puncte de vedere sau criterii de descriere a fazelor dezvoltarii primare ale fiintei umane. Cele doua criterii sint: 1) Modul in care are lac organizarea sistemelor ~i organelor biologice fundamentale ale viitorului copil; 2) Pozitia si modul de a se hrani al embrionului si apoi al famlui in conditiile dez'.'oltarii emb,-ionare si in tr:m terine.
Tabclul
I'Y.

:\

doua
a-:;i).

co-

Pcri~
pre-

(3-

prc)colarul 3-4 ani

()~;t'la

mic Explorarca , largirea, cl1noa~terea< mcdiului, Adaptare la gr.l.clinija. re 1:-< ti-, difiei[:l. Amprellta medi11111i,jce expansi'r
Crc:;;terc a au tono111ici in au toscr"tire

~c()lar;l, dez, ;r):~arca baz',1". persoI~.:ll: ii

-;:G.l

Fazcle timpllrii

ale vietii -, copiI:'iria umana

Cuacteristici de u;,za

eiu 4-5 ani 'Ii imbrftcarc. Denoltare a jocului cu pre~colaru 1 mijlo-! subiecti. DCZ'lolta.rca imaRinatiei verbalc-jocul dc-a altcrnantc.~])e~'IOItarea I de aptitudini prc~colart1l

S\ll:stadii Cic:ul vi",ii

5-G

ani

mare

Sta(!iu 2

--0
Din primulciclu 301 'rietii

--1-"

Dez'roHarea comunicarea Dcnoltarca tudiniIor

sociahilitajii, jocul eu rOl, ("rorbirea eOJ<textuala) '1ietii interioare, a apH-.

24 de luni faza Cidul de cre)tere Copilaria Na~terca tardi'ra expulzarel sugarul,

0-20/

EmbrioFazi precoce logic ritm de (germinali) erqtere foarte in tens faza medie

Cariochineza, diferentierea foitelor brionare, diferentierea organelor Organigenezil. intensil., diferenticrca temului osossistem ncr'ros DeZ"loltarea functiona13, intensa, solidarc soma ticii. ~oeul na~terii - Sehimbare a conditiilor existentei Adaptare perceptiei senzoriala intensa,

emsiscon

_, treia co- ~colarul illCCP~\ tor 6-7 ani piline (610 ani), Pe ricada ~co-

Alfabctizarca - relatii de competitie; admitcrea. tutele!. IXrersificarea invatarii. Jocul cu reouli, submisia la reguli

angajare luni

radicala formarea dczmer-

Primul an 0-3 de viata adaptare pri- mie mara

Intc~rarca larimediul de I ~colarul mica, in de treccre 7 elaselorl Adaptare ~colara in lirgire. E:\:perienta -9 ani reticentei, fOflnarea de trasaturi operacultura soti-,e de caracter cial sfir~itul ciclului c- Expansiune intelectuala, denoltarea lemcntar spiritului de a7cntura, cOlectionarea, expansiunea curiozWitii, culcarcle 50ciabilitatii.

\ Ginguritul, comunicare 'wltare CS.Y,

afeeti'ra,

~-;;::e luni (belJeul) I Prehensiune bogata a obiectelor, 6 - 12 luni sugarul1, I suI, primele cu'rinte

Embrionul se dezvolta foarte repede. inca din prime!e zile volumul sau cre~te de 8.000 ori, iar diametrul de aproximativ 20 ori. in faza germinala are loc, pe linga Inmultirea celulara la care ne-am referit, 0 crestere masiva a masei celulare. Aceasta are loc prin produ4i

40

cerea de doua tipuri de celule - celulele primare (germinale) ~i celule exterioare de proteqie. Dupa ce oul trece prin tubul falopian al uterului, mai ales dupa fixarea lui de peretele uterin, Incep 0 serie de schimbiiri. In perioada fetala timpurie au lac numeroase modifidtri, dintre care acele ale formarii celor trei straturi (ectoderm, mezoderm ~i endoderm). Apoi procesul de diferenriere continua. Din ectoderm se vor forma celulelepielii. sistemul glandular, paml ~i unghiile, organele senzoriale si sistemul nervos. Mezodermul la dndul sau va fi punctul de plecare pentru mu?chi, straturile interne profunde ale pielii, sistemul circulator si cel excretor. Endodermul constituie straml de proliferare a majorita\ii organelor interne:. plaminii, traheea, ficatul, pancreasul, in testinele, tubul lui Eustache, glandele salivare, dar ?i giandele tiroida ~i timusul. Tot in aceasta perioada are loc 0 cre~tere intensa ~i continua a pIacentei care are importante funqii de proteqie a embrionului ~i de compatibilizare a nutritiei, oxigeoarii, hidrolizarii embrionului. Singele matern trece spre organismul eopilului prin cordonu! ombilical. Pcrioada fctala tardivZi se caracterizeaza prin cre~terea in tensa in marime a fatului, prin dez\"oltarea organelor de sim~, a motilitatii. Experien~ congenitaEl ~i mo~tenirea eredi rara au efecte Vezicolele primare importaIlte asupra dez\"oltarii romb,encefal mezencefal acestui nou organism. La ri:ndul sau ~i experienp gesta~iei prozencefc::1 1 (creIPru! arterior, este ampla ~i complexa, ceea ce justifica importanta ee i se aeorda. In fazele primare se cooserva unele caraeteristici imII )prozencelcl plicate in filogeneza (arcuri branhiale, urechi ascu~ite, // ( Cerebroie / ) ernisfere/e coada etc.). Dupa dteva saptamini de la eoncep~ie are loc Vezicolele secundare o diviziune ~ diJerentiere celulara 'extrem de aetiva, eam 20 000 neuroni pe mllnut. emisferele cerebrale - In contextul orgarr1ogenezei intereseaza in mod deosebit creierul mediu dezvoltarea sistemului nervos. posterior Aeesta este de provenienta . 13- 1/, saptCimini 1]1 ectode:mid ~i are 0 evolu~ie spinCirii prezentata grafic in desenele Figura 1 de mai jos (figura 1).
42

In a 15-a zi dupa concep~ie se formeaza pe fara dorsala a embrionului 0 Ingro~are (placa neurala). Aceasta poseda o por~iune cu pereri mai gro'ji (din aceasta se va dez.volta encefalul) 'ji e formata din cdule embrionare deosebite, neuroblastele. Celulele pEkii neurale prezinta 0 u~oara Invaginare. Aceasta se adlnce'ite tot mai mulL Capetele (crestele) 'jan~ului invaginat se apropie, formlndu-se 'janrul neural 'ji apoi tubul neural care se afunda In mezoderm. Celulele acestei forma\iuni vor proIifera li se vor transform a devenind celule neuroepiteliale. Tabelul nr. 3 Stadiile dezvoltiirii
Criterii 2

erobrionare

'ii intrauterine

Stadiile intrauterine 3

0-3
Organizarea ~i difereqierea sistemelor organis~
mului

Juni

3-6 luni I
Faza embrionara. coee organogeneza p:e-\ 1lltens5. (inima, stomae,1 plamini, intestine, fieat, rinichi etc.). Dezvoltarea sistemului 0505 (punete de osificatie ~i de eonsistenta. cartilaginoas5.). Dez'Foltarea tesu turilor (mu~chi, tesut adipos). Dezvo Ita rea ~i a sistemului nervos ~i a encefalului 3

6-9

Juni

Faza embrionara., germinala., earioehineza, difereni'ierea primara a organelor, formarea sistemului nervos, formarea priuura a encefalului - Vezicolele primare - Yezieolele secundare

Faza fetala tardiva., denoltarea intensa. funcrionala. 'ii consoJidare somatica, poa.te surveni na'iterea prematura sau imaturitatea

II
Pozii'ia

trafit Patrundere a se hrani C ite'ra zile al embrio- oui in troro- in u ter, hra.nuJui 'ii pa., carioehi- nire prin mucoasa uteiatului neza, formarea straturina (trorilor embri- fob last) apoi onaTe prin substanta sacu-I I lui vitelln

moaul de

I 'ii I P. His/a-

P. de Irecere

Perioada hemolrofa Hranire complexa - prin cordon, formatiune de viJozitati ectodermice ale fatului implantate in peretii roucoasei uterine straba.tute de vase sanguine.

Tubul neural odata format -prezinta 0 evolu~ie diferiu a capatului cefalie fa~a de eel caudal. Aeesta din urma se continua un !imp eu tubul intestinal, apoi se obstruiaza ~i fieeare forma~iune continua 0 ;aha linie de evolu~ie.
43

Capatul cefalic sufera 0 evolu~ie mai complexa. In esen~a, capatul cefalic al tubului neural este mai voluminos ~i sufera Intr-un prim momem doua strangulari ceea ce va duce la for. marea a trei vezicole desubstant;a nervoasa primara, numite vezicole primare. Intr-un al doilea moment se vor produce noi modificari, ceea ce va duce la formarea vezicolelor secundare. Tubul neural sufera $i el modificari condit;ionate de strangulat;iile la care ne-am referit. In imaginile din figura 1 au fost subliniate fenomenele mai sus descrise. Al treilea desen se refera la faza finaEl de constituire a creierului uman. Inca la 14 saptamini, creierul uman este propoqional foarte mare $i complex din punct de vedere structural. Cavitatea ependimara se dilata in unele paqi (ventricolele), iar in altele (inclusiv in format;iunea mediana $i inferioara .a tubului neural) ramine de proportiile unui canaL Dealtfel, aglornerarile de celule devin mari. N euronii( celulele neI'~ "\loase) incep sa emita prelungiri (axoni $i dendrite) care apoi se vor structura in contacte funct;ionale (sinapse), legind zone $i pani ale forma~iunilor nervoase. Se va dezvolta $i sistemul de enzime implicate in reaqiile chimice proprii funqionalita~ii formatiunilor nervoase. Aceasta perioada (aproxirnativ de la 3 luni dupa conceptie pina la na$tere $i apo! inca 2 ani $i jumatate postnatali) de\'ine extrem de sen, sibila la factori noci vi. Celulele pere1ilor tubului neural vor da prin migratie $i proliferare wate forma1iunile sistemului nervos. Maduva spinarii protejata de colDana vertebraEl se va ingro$a in dreptul membrelor (superioare $i in ferioare) in nivelul dlrora se vor forma nuclei motori puternici (ingro~area cervicala ~i lombara). tntre 4 ~i 6 luni incep sa se mielinizeze intens terminat;iunile neuronale ale maduvei, radacinile an terioare motorii, radacinile posterioare senzitive, radacinile comisurilor anterioare, cordoanele anterioare, laterale $i posterioare ale substant;ei albe, fapt ce va perfecta conexiunile ~i asociatiile dintre segmentele ~i etajele sistemului neryos. In finalul lunii a treia se dezvolta evident $i cerebelul (vermix), apar circumvolu~iuni1e lui. La Inceputul lunil a cincea se formeaza pe suprafat;a emisferelor primele ~anturi ; in luna a 7 -a scoaqa cerebraEi dispune de 6 straturi celulare pe cea mai mare parte a sa. * In genere, dezvoltarea embrionara se supune unei ordini specifice. Iutii se dezvolta mecanismele ~i organele ce deservesc funqiile biologice fundamentale, inirna, plarnlnii~ aparatul digestiv (viata vegetati\'a) apoi nervii care participa la functii1e de aparare centripeta, aparatele men,
* Creierul este un organ integral construite. aproape total er.editar, in schimb programele
sJ.!e sint

linerii echilibrului, nervii, organele sensoriale ~i in final, mecanismele nervoase ale mimicii $i ale expresiilor emotionale. Exista in zilele noastre 0 atenta investigatie a cauzelor produdiware d: anomalii (inclusiv cerebrale), de dezvoltare ~i de normaliwte a acestela. In tabdul de mai jos au fast condensate tame din tre aceste cauze. categoriile cde mai impor-

Tabelul

4.

Cauze

Erccte

Igiena de!ectuoas;:\

Toxoplasmoze in organismuJ matern AnornaJii cerebra lei HidroccfaJii tulburari vizuale, calcificatii cerebralel rnicrocefalii debilitate mintaHi, :,[alnutritie
mei

saul alimente alterate.,tructe .\lime.ntare cu conI sene.legume nespalate. ~i

a ma-

incetinirea crqterii numerice a celu- \-D-e-r-iC-i-t-d-e-p-r-o-t-c-il-le--9i lelor ner'/oase. in tirziere in .dcn"oltareal calorii, alimen tatie sit. intelectuala.. afectarea acti-1it:1tii elec-/ rad 9i putina. fiera ~rice a creierului (R.E. Borwn) Ilapte, glucide. Uncle gripe (asiatice) produc uneoril Frec"ICqa mediului neinchidcrca tubu lu nervos ral-- ~i dege-I infcstat eu epidcmii. i neu ncrarca tesutulni ori mal formatii. Hubcola mamei produce' adcscori maHormatii carc!iacc, defi' cite auditive ~i vizuale, malformatii; ale sistemului nenos ccntral la fH.! )'laIformatii grave. Au fost c1identia te la Ffiro~il11a. MaIformatii. debilitate generala.

Infeqii "/irale (la inceputul sarcinii),

gripe asiatice, ru-

heort

Eadiarii Paraziri

i
!

i
depis'i

Paraziti

transmi~i pnn pisiciJor ;;i genetice

Ereditate incarcati parentala

[11.,J

Boli genetice tate).

I Malforrnatii.

(cca 1800 au fost anacefalie,

aJ ciinilor. intermediul Consultatii neglijate.

Cauze

necunoscute

boJi genetice.

44

Organismul f:ltului se manifesta ca fiind viu ~i in plina dezvoltare printr-o serie de reaqii ce pot fi surprinse. Le prezentam, deoarece exprima 0 oarecare independenta existentiala a fatului. Cu toata dependenta organismului fatului de cel matern, acesta dispune ~i de alte tipuri de independen~a, hormoni proprii de cre~tere,
45

Tabelulnr.
Tabloul rcac~iilor ce se pot surprinde
Reactii
(mi~cari)

in via(a intrauterina
Autorii pentru

[146, p.

511-618]

Virsta
intrauterina

care au efectuat primele cercct5ri categoria respectiv3. de rcaqii

Prematurii au, 0 dezvoltare somato-nervoasa normala corespunzatoare "vlrstei fetale". Nascu~i la 7 sau la 8 luni, ei traverseaza In conditii grde primele 5-6 saptarnlni. Ei au cam 1500-2000 gr la na~tere. La aproximativ 2 luni ei pot recupera In cea mai mare parte handicapul de la na~tere claca SIn! ingrijiti In mod special, fapt ce pune in evidenta functiile imponante de stimulare a dezvoltarii aflate In mediul extrauterin.

Agitatie motorie
difuz3.

9 siiptiimini

Magnus

Imaturitatea se refera 1a copii cepot ramin nedezvoltati clatorita accidentelor intrauterina sau In timpul na~terii.

fi nascuti chiar la termen, dar (deja enumerate) din viata

Biitiiile cordului

10 saptiimini

Kergaradee (1822), ~lailliot (1856), Lee (1927). Hyman (1930), )Ianor ~i Bernstein (1941), D. B. Lindsley (1842) etc. SlaIling( 1900), Sarwey (1925), Barcrof Mason (1938), Henderson (1937) Yanase (1907), studE compara tin ~i

Ca atare, dezvoharea embriologidi reprezinta etapa de debut a vie1;ii ~i In primul prag de proba a vitalitatii, rezisten1;ei, adaptarii, prag ce se trece in conditiile de maxima proieqie a den'oltarii intrautel'ihe prin organismul matern.
2. NA~TEREA

~Ii~2.rile respiratorii ~1i~cari ale tractului digest i', ~li,?cari pozitionale (gitul. trunchiul, spatele), Sl.abe, inchide miinile

12 saptrtmini

16 siiptamini

Ultima terea "'.

I
I

expresie

a trecerii

la care

ne-am

referit

mal sus este "J1a~;'\Iomentul de na~ten: hormonii

tamini

12- 14 sap-

Se exploreaza prin raze X, in'/estigatie ce pune in e'lidenta ~i procesul de osificatie (picioarele se mi~d'i mai u~or)

I,
!

La speta umana na~terea are lac In tre 267-280 zile. na~terii se pregate~te prin Intoarcerea fetusului'pentru pozitia datorita dispozi1;iilor germinale ~i congenitale ce antreneaza oxitoxini produ$i de placenta. Se considera ca exista patru canalului cu etape ale na?terii capului : fetusului

~Iama simte mi~carile picioarelor (copilul mi~ca pleoapele ~i buzele). Vagitus uterinus (strigiit fetal) tipete slabe

16- 20 saptamini

I Reper

biogenetic

~i medica 1

1) Dilatarea
dilatat; 2) Etapa

angajarea ;

In

canalu!

expulzarii

fewsului

3) Expulzarea
24 saptamini
I M. Graham

placentei

~i a membranelor; ulterioare na~terii.

(1918), Korman

(1942)

4) Can tractari

~i expulzari

In genere, 1a primipare (prima na~tere), etapa 20 ore; a doua earn ore ~i a treia aproximativ

1-2

1 poate 1 ora.

dura

12-

R.C. (reactie comunicati-/a) inainte de na~tere

+8

luni

I Holt

(1931), Ray (1932). Sontag ~i Wallace (1934) - rezultate incerte, Spelt D,K. (1938) tactile urmate de

La multipare devine mai Incarcata de dureri etapa a doua ~i urmawarde, dar de cele mai multe ori na~terea este mai scuna. In timpul tra valiului pot aparea zentate in tabelul de mai jos.

sunete (la sunete) " a obtinut R.C. la vibratii

0 serie de situatii

ce au fast pre-

chimism intern propriu circulatiei sanguine ~i functii importante de supleanta ~j adaptare. A~a se explica de ce multi copij nascuti Inainte de termen supravietuiesc. 46

De$i na~terea este un proces fiziologic normal, aceasta este traita in mod subiectiv ~i rdativ obiectiv ca un adevarat ~oc atit pentru mama, clt mai ales pentru copil. Ne yom referi la acesta din urma. Pentru copii na~terea reprezinta 0 schimbare radicala a conditiilor de 47

Tabelul Pozitiile de angajare

Stafca

ny. 6 Schimbarea condi~ii1or de existent:! datorita na}terii

T abelul

/Jr.

in timpul travaliului
canJ.lului

~i efeetele lor

Tipu] de ;lngajJ.re

:\a'7terea

intrauterina

In viala

!n mediul
extrau terin Organe

Efecte

Pozitia eu capul angl1.jat ill canalul

:a t

dila-

Pozitic

de angajare

I I

=~~:~U_, __,_,_.

i:1'Iers[l (un picior ~i

?\a~tere non11ala. l\a~tere ce',a mai di[ieila, uncori rico 1 de axfixie cc dit forceps (pericol de lczare a eutiei craniene ~i presare a con'finutului). hipoxcmie b) insu[ieicnt dilatatrl, PC'I ?\'a~tere foarte grea. l\ecesar[, intoara) dilaiata cerea pozitiei (tchnierl delicata) san b) insuficicnt dilatat:, operatie cczariana (expulzarea ~e face prin abdomenul mamei). In primul caz, pericol de traume craniene. de sufoeare, de incol[lcire a cordonului ombilical. Pericol pentru mama ~i copil (oarte a) clilaiat[l mare. Se fae intcnentii d,.; acela~i b) nedilatat[l gen ca ITIai sus. a) dilatata
I

Efort mare, pot aparea

strangulztri

1. mediu1 lichid 2, digestie

de cordon,
hemoragii

plamini aerian I pa- digestie alimentara stomac, tub digestj"l, rinichi, pHficata. razitara sim'l glande 3. temperatura I tempera tura 'laria- termoreglabila. ( 18 la 26 tori (36 grade) I grade) consta.nta
I

medin

organizare respiratoric organizarea asimilarii ~i digestiei (ciclul ~i ritmu diges, ti'l)

terrnoreglarea

pra-

prie (se conditi0nea,

zaL vitalizarea Ofw ganisrnului. o:t1.~enarea

Si:lt perieu10.'15e:

4, circulatie

I alltrenarea

a) pozitiile

e:mtcn\<l. Prima reaqic dupa 11:l~tcrc este 1;iparul *. .:\cest !l1DmCnt det:Ja~it se diferen\ina in cloua subfaze, Prima, il11ediat d~lpa na~tere ca faza de intense ~i dificile adaptari la viata exu:nnerina ce dureaza S-10 zile ~i a doua, ce acopera primele 3::) de zile de \"iata, periGacia ;n care se atenueaza uept;1t caracteru1 penibil a1 aJ:J.ptarii, Imccliat Jupa na,;aere Glpi1ul sufera infh:entc1e complexe latci1te ale \ietii socia'e prin intermediu1 Familiei, a1 cutumelor legate de ccremo;-;ia:ele de inregisuare civi1a ~i integrare a copiluhi in familie. Prin i:1tcr:nediuI familiei care este un grup nabr:..1 de penoane unite prinu-o relatie biopsiho1ogica ~i sociaUl clubla, aceea a. genera,;iilar adulte ~i a copilu1ui, are Ioc nu numai circulati~1 eredita\ii bio:ogice, ci ~i un fe! de ereditate psiho1ugica care se exprima prin specificitatca de famiIie a cOl11portamentelor, prin circulatia de afectiune, asp:ratii, dOi"inte, bucurii ~i tensiuni comune. Prin famiIie are lac 0 trans:nisie l11ultilaterala de cultura, de ritualuri, obiceiuri, de forme de conservare a tehnicii si a patrimoniului, a nationalitatii ete. Acestei direqii de uansmisie de tre Conn L. n~mele de "eredi caracteristici sociale i s-a acorda t de . lV" tate SOCla,a .

tra:1s'/ersale (c;ri de aIr '-'cn)

gata de org-asanguina le'l' nul uterin I 5, organe de i simt neutrel lipsa de sti-I mulatie i G. imullitate imuno!,ene prin fiitre
'I

b) anga jarea
prelungit[l. in t~a'/aliu in pozitie grc~itt;. de ex-

circula-I sistemul circulator pendente tiei sanguine inde-!i stimuli numero~i i organe dc ~i [oarte diferiti i ; simt
I I

pulzie

in-fazii de J:licrohii I ~i ';irusi.poluantc, SUb-\ stante ipraf.

acti'fitatea de adaptare complex[l prill intermedinl senzorialit[ltii formarea coe[icien, tului personal de imunitate

;nater,ne. IT2unitate Placenta-'I InmaQaZlnarc! ra pnmara a reactllior 7. lipsa de ero rt e[~rt, oorganizarca
I'
'I

~i:

reactii,

mi~ca ri

comportamente
I nou echilibru
I

Baieti
==

I complexe

orga-

3 :SOO gr

50 em

monal ni[ierea glandelor 8. echilibruprohor-/ criza humorala, to-I priu conditi,' mamare, men,tre I ilor intraute-II miniaturale, icter fi-I
I

nizarea meta bo lismului prepriu acti';

ca

~i

organizarea

bioritmurilor
scaderea telnporara a greutatii apoi

Fetite

3300 gr
49 em*'

rille , fiziologic 9. un creier ne.! solicitarea

actilita-I

cre~terea noare, eliminarea I tii nerlOase supe'l antrenat, foarte aCti'la, de mecuum ~l sub-I timpu nasterii I stante 1absorblte in
'I

recuperarea 14 zile

12-

Ranke (1334-19.19), adept al iui S. Fr~ud, es:e teoreticianlll iip:ltului de :a naltere ca npresie a tr:lllm:ltiSmll:lli primar llman, eveniment ce marcheaz:l exis:e:1::l llmanJ. (vezi Ie tr,lUlil,ltisme ,,~ lee IWiss.Ulce, Paris, Payot, 1928, ori;inalul 1924.)

* Otto

* La. n2.~tere se acord1 0 notajl:: complexa. in e'/identfl gradul de dCZ'loltare a copilului.

Seorul APCAR - pin

care 'se pune

48

49

3. PRl1IUL AN DE VIATA Nou-nascutul (faza neontala).Infa~i~area general a a nou-nascutului (la termen) normal (eutrofic) este relativ specific;L !ntregul corp este pliabil ~i are tendin~a naturala de a sta pEat (pozitie embrionara). Capul este mare (de 4 ori lungimea corpului) ~i dispune de 6 fontaoele (por~iuni osoase moi - cartilaginoase -- ca slJdura). Membrele sint rdativ scurte, pielea este ro~ietica ~i l1~or tumefiata cu pliuri (de tip bra~ari la miini ~i la pulpele superioare ale picioarelor). Sistemul nervos este inca imperfect ~i poseda programe recluse. Activitatea electrica a creierului este foarte redusa, biolurniniscen~a este activa, ~i se interfereaza cu aceea a marnei ~i a altor persoane (fenomenul Kirtian). InlIn primele 3--5 zile are loc 0 sd~dere fiziologiC:l din greutatea tiala cu 150-300 gr. Dupa 4-5 zile, scadaea greuta~ii se opre~te, apoi 'lncepe recuperarea greut8:~ii pierdute. Daca nu s-a Hell! restabilirea greuta~ii de la na~tere in 14 zile, copilul este fie subalimentat, fie balnav. La na~tere, organismul dispune de 0 capacitate senzoriala generala . relativ bine dezvoltata, dar de 0 capacitate de reactii intentionale ~i coordonate aproape nule. mare parte din reaqiile disponibile au un canner primal' (uneori slrr t reminiscenre de stadii filogenetice preumane) constituind forme rnotorii de debut ale conduitei motorii (au fost condensate in tabelul nr. 8). Cea mai mare parte a zilei noul nascut doarme. Somnul sau este polimorf (ca 1a animale) ~i la cei mai mulli copii se extinde pe 4/5 din 24 de ore. Probabil fenomenul se dat0reaza epuizarii rapide ~i intense energetice a copilului in procesul de adaptare activa, somnul avind funqii de restabilire a energiei. Epuizarea intensa are loc ~i datori ta arderilor realizate la nivelu1 tubu1ui digestiv ~i a navalei de impresii ce bombardeaza instanrele nervoase senzoriale, traseele ~i sistem ul nervos cen tra1. T repra t, raponul din tre orele de somn ~i cele de yeghe se va modi fica. La 1 an copilu1 va avea neypie pentru recuperare de 15-16 are de somn zilnic, de~i activitatea sa din orele de veghe va fi mult mai densa ~i consumuri1e mai intense. Acesre momente de veghe vor deveni caIme, acti\'e, spre deosebire de caracterul lor agitat din primele zile. Tabelul m. 8 Tipurile de reaqii timpurii R.
Babinski Excitatie, flectarea capului, hiperextensia capului Raspuns:
I
'1

fleetarea extensia gam belor , membrelar inferiaare,

R.

Landou

Hipertensia capului ;;i Dispare 1a 2 ani noare a membrelor trunchiur:lectarea membrelor supe-I lui, flectarea pasiva a capului i
j' ntoarcerea paSl va. a capului la dreapta ori la stinga (copilul culcat pe bran I

-I

Tanice cenicale. Magnus ~i E:lein

--,--,---1
R. bra~clcr in crnce zitie ~ezind R. ascenscrului R. MoroFrandenberg
R.

Apare ceva mai Bratele se ridica in eX.!1 tensie' ~i pronatie, bra~ulj tirziu dupa nas<' de partea occipitalii. sel tere indoaie, cel din partea: faeiala se intinde

La sf, copilul sa cadal Bratelese Cruse pe spate din po-, antebratele ~i intind

indeparteaza, se intind pe (pozitia tonica

generala este I brate, degeteleinvinsa) se deschid

in drt1ffiul copilului ;~;tind, dege-! dii. pozitia vertieaIii. i sel tele se deschid bruse ill: I e'/an tai bruse

';~~;;c~

1'-----------1

Percutia abdominala,.1 Bratele ~i gambele se de-! In primele ~apte extensia pasi'ra a gam-I pi,hteaza in semipronatie! minute. La 10 luni dispar fata copilului flexie bei, suflarea brusca pel' ~i are atitudine de semi-ii Excitarca plantei
I

6-

De apa.:are R. De agatare

Retragerea

in

flexie

membrului in extensie. inferior, Excitarea suprafetei interne palmare

al Imediat n~tere apoil ,

dupa

DEZVOLL~EA

GE~~~~LA

Prinderea degetului ce al excitat suprafata internal palmara (infIex tonic). I

Cre~terea este foarte intensa dupa na~tere. Pentru a conrrola greuratea pe care copilu1 trebuie sa 0 aiba inrre luni se inmul\e~te nuse adauga greutatea de 1a marul lunilor cu 600 ~i la cifra obtinuta na5tere_ Calculul este valabil 5i pentru copiii CLl greutatea subnormala 1a na~tere.

1-6

R. mersului

ticalii inclinata, Tinerea u~orpozitie ver-I in I Schitarea in avint

R. prezent dupa na~tere mi~carii de mersl

I

R. laterocurbati',' al spatelui

50

Con tractia rnu~chilor spa-[ Excitarea pielii spate-I lui intre eoloana ~i hnia telui, in partea excitatal atiaIa I spatele se curbeazi'ilateral., 51

R
Babinski

Excitatie, flectarea capului, hiperextcmia capului Exeitarea tegumentelor pcribucalc

Raspuns: I flectarea mem brelor iufe- I rioare, extcnsia gambelor Ii

j

R. celor 4 puncte
-cardiDale de ori-

,entare (.-\. Thomas) La aces tea adaugZl: se

De'riere a capului, a bu-! E prezent zelor, a limbii spre partea! na~tcre. excitata, eu declan~areai ll1i~carilor de supt. I

dupa

Striinut, /------- sughit. tuse, zimbet, tipat, reflexele

I I

pnpilare, mimiee,

caseat,

gri

reflexc

etc. I tericne rictusuri, mase,

sfinereflcxe

La na~tere, perimetrul eranian este de aproximativ 34,5 em, la un an de circa 45 em, iar 10.3 ani de earn 47 em. In eeea ee prive~te perimetrul toraeie, aeesta este de 32 em 10. na~tere' (deei mai redus dedt eel eranian) apoi ere~te la 45 em 10. 1 an (egalare eu perimetrul cranian), perimetrul toracic In trece pe eel cranian (cu em). Se considera ca In eopilarie aeeasta distanpre Intre cele doua masuri (In favoarea perimetrului toracic) cre~te cu dte un centi-. metru pe an. Primul, perimetrul cranian, este legat de cre~erea volumului ereierului, organul atl! de important al adaptarii ~i dezvoharii psihice, iar al doilea (perimetrul toracic) este legat de cre~terea, dezvoltarea ~i consoliciarea cutiei toracice ce prOtejeaza funqionarea unor sisteme vitale. importante, sistemul respirator ~i inima cu circulatia sanguiniL Cei doi parametri Impreuna eu indieatorii de ere~tere staturalil Sl poncieraEi (lungime ~i greutate) constituie Insemne ale norm;:;Jita~ii fizice. '

1-2

Controlul ere~terii in ina:It;ime se ealculeaza aproximativ In aeela~i fe!, adiea se inmulte~te numarul de luni eu 2,5 Si se adauga inaltimea de ]a na~tere (pina la 6 luni). Inrre 7 5i 12 luni ealculul se efectueaza inmuli'indu-se numarul lunilor eopilului cu 2, ]a care se adauga va10area i'naltimii de la na~tcre. Cele doua valori obtinute se raporteaza ]a tabelele de greutate 5i inalt;ime etalon care exprima un fel de label de referint;a - ~i au mare raspindire. SemnaEim faptul ca exista o modifieare a aeestor tabele-etalon, in funqie de gradul de denohare a tarilor, indusiv a impregnarii mediului social ell eun05tint;e privind nutritia ~i medieina preventiva. Dam mai jos clteva date etalon :
T abelu 1 nr.
B;licti '\"I:~:a copilu]ui Greu ta tc grame InJ.ltimc
t;).Jje

Debutul yiqii trebuie raporta t la dezyoltarea umana din primul an de ',-iala .. \ceasta eu atlt mai mult eu eit primul an de viala este: dominat de dependFnp foarte mare a eopilului de axa parentala, m:lioritatea satisfacerii rrebuintelor biologice fiind condition ate de internntiac adultilor. T rclmintele de baza ale eopilului mie : Rolul rrebuintelor este foarte mare in ontogeneza timpurie. In esenp se poa te yorbi de trebuinte ce se eel' satisEieute eiclic ~i trebuin\e: permanente. Ciclica eSte trebuinta de alimentare, somn, apa ete., permanen ta este trebuinta de a parare, orientare, in yestiga t;ie. Natura 101'ineepe sa se eontureze dupa na~tere. Se formeaza trebuintele legate dealimemare (are ~i intervale alimentare), pentru satisfaeerea foamei ~i a setei - foane active la copilul mie eurrofie (sanatos). Ele se eonditioneaza de timpuriu, fapt ee duee treptat la eonstituirea habitudinilOl~ alimentare primare, care la rindul lor stau ~i ele la baza unor tre-buint;e mai complexe ulterioare.
puberta;il. La acest tip de cre~tere se pot raporra tali a, sche:ewl, mu~ch:i,. respirator, digestiv, rinichii, vasele mari. Regresia acestora este inegaEi ~ b) organe a caror marime ajunge la dimensiuni cvasi adulte dupa prirnul art (pina la al 3-!ea). In aceasta categorie se afla encefalul, maduva spinarii, aparatul optic. Regresia acestora este foane lema ~i incepe relativ dupa 30 de ani. c) Organe a caror dezvoltare este neinsernnara .in copiliirie, devine activa in, pubertate, funqionalitatea lor fiind foane puternid in tinere\e ~i in maturitate. I11 aceasra suua\ie se aLi organele genitale (sistemul endocrin eorespunzator). Involu\i@_ acestora este infifunqionala ~i marcheaza conduitele. d) organe ~i structuri ce cresc intens in copilarie ating maximum de funC\ionalitat~ intre 10 )i 12 ani, apoi descrese (timusul, organe!e limfo:de). perioada aparatul

Fete em. GreutJ.te

;:~r.:e

In . lltime

ta~ie em

la na~tere

3200

50

I.

la Ia la Ia

3 luni !j luni 9 luni 12 luni

3 000 000 8400 9200

5200 7300
8600

60
68 72 79

5100

49 59 67

9400

71
71

Pentru stabilire:l cre5terii * normale metrului cranian ~i a eelui toracic.

se utilizeaza

5i masurarea

pen-

Exista dteva tipuri de crqtere. J. Dupre vorbe~te de urmatoarele: ,,) organe a caror crqtere este foarte rapida in primul an de viala, apoi cre)terea se Qtenueaza trept;]t pentru G1. sa se amorseze din nou intr-un puseu e,'ident in

53

Trebuintele de aparare (supravie~uire) devin active ~i lncep sa se exprime prin mi~care ~i tipat in cazuri de disconfort ~i prin somn in caz de oboseaHL Trebuinta de mi~care se intentionalizeaza primar, fiind legata de explorari ale mediului. Se constituie, de asemenea, treptat, trebuinte psihologice cum ar fi aceea de a foqa prezen~a adultilor ~i rela\ionarea Cll ace~tia. La acestca se adauga trebuinia de a sirnti, auzi, vedea etc., trebuinia ce va activa reflexul de orientare ~i forma sa proprie, curiozitatea. Trebuintele constituie expresia energiei primare (a fiinidar vii), proiectarea selectiva expresiva a acelei laturi a existeniei individuale care se aWl in stare critica. Trebuint;ele prim are a~l 0 natura pronuniata de lntreiinere ~i alimentare a caracteristicilor biologice (foame, sete, trebuinia de ca]dura etc.) in afara de trebuiniele primare psihologice, dintre care .foamea de prezent;a adultului. T reptat trebuinie1e biologice vor dtpata un cadru de exprimare ~i satisfaeere consolidat fitmic (prin orarul zilei), formlndu-se astfel "ceasomicul biologic" personal, trebuiniele psihologice vor trece pe primul plan $i vor con~ stitui terenu1 de lntreiinere a comunicarii ~i invaiarii. Procesul satisfa<::erii acestora din urma va deveni complicat $i va sta la lYaza constituirii experieniei de viata, a nuaniarii ex.primarii trebuint;elor, a constituirii dorinielor $i a organizarii conduitei. Evident, exista 0 evoluiie a trebuinielor. Trebuinia de hrana (foame ~i sete), aer, temperatura echilibrata, somn, vocalizare, comunicare ~l de relaiionare (socializare); slnt cele mai importante ~i implicate in ae~tere $i dezvoltare. Ele se vor socializa treptat. Somnul. Carn 800j0 din timp, copilul doam1e pina la 1 an cu 0 Se modiEca pe acest interval descre~tcre in ultimul trimestru spre 50% ritmul ~i calitatea (adincimea) somnului. In primele saptamini copilul are cam somnuri scune pe zi - numarul lor se reduce la 4, dar mai lungi, dupa 6 saptamlni ~i de la 3-4 treziri pe noapte, la o data (la luni). La an se deta~aza somnuri pe zi ~i somn prelungit toata noaptea. Exista mari diferenie intre copii In ceea ce prive~te trebuinia de somn. Gama de diferenie este largita datorita unor factori incidentali ca balonari, disconfort biologic, zgomote, dar ~i factori emoiionali ca impresii puternice persistente. Dupa vizite in case necunoscute sau In zilele in care vremea nu permite plimbarea ~i aerarea zilnica, somnul devine mai agitat ~i superficial. Se difereniiaza doua ctape de somn : ctapa paradox ala (In care mi~carile ochilor siut frecvente, scurte ~i rapide (faza REM) ~i somnul profund. Relaiia intre cele doua faze se modifica. Faza RE:'v! este mai frecventa in primele 5 luni (400/0 din timpul de somn) decit faza nonREM. Raportul desere$te cu timpul faza REM ajungind la eca 25% din somnu1 total 1a 1 an.

T rebuinta de eliminate este reflexa la copilul mic ~i este rdativ densa. La 8 saptamini capilul are earn 2 scaune pe zi $i cam 1 dupa ee incepe sa mearga. Devine evident controlul excreiiei, condit;ionarea sa relativa intr-un ritm biologic stabiEzat (cielu biologic). Mai dificil este controlul miqiunii. Obi~nuinia Cll curihenia ~i Cll olita, lnainte de culcare, face ca in final copiii sa ajunga dupa primul an sensibiIi pe aces! plan. Dar copilul simte ~i un evident disconfort in caz de accideute de acest fel.
Foamea ~i setea. In ontogeneza timpurie foamea proyoaca a stare generala de agitaiie ~i tensiune, ,\ipete, crispari etc. Aceste trebuint;e sint implicate in lnvatarea $i comunicarea timpurie. in primele 10-12 zile sillt necesare earn 6-8 alimentari in 24 ore (lactaiie naturaEl). Dupa 4 saptamini, acestea se pOt reduce ]a 5-6. Alimemele se introduc earn 1a 3 luru, in societatea noastra, eu tendinia de a cobor! aceasta limita. Prin intermediul alimentaiiei se produc numeroase condiiionari, ,Joame" de relat;ionari dintre copil ~i mama sa, ca $i imre copil ~i condliiile mal genera Ie ale ambian1;ei. Setea eopilului se satisface prin apa, de preferinia fiana ~i racita, ~i prin ceaiuri (de anason, chimen etc.), sucuri de fmcte. Pina la sflrsitu] primului an se creeaza unelepreferinie alirneutare. Dulciurile incep sa capete funqii de recompensa ~i sint implicate in aliment2.iie ca desert. Satisfacerea trebuinielor este condiiionata social $i se impregneaza de comportamente ample - ce pot varia intre iipete, spasme, crize de solicitare de alimente pina la conduite evident educate, trednd prin scaderea interesului, apatie ~i sugere a degetelor sau se ignora, gustul lor). cind trebuinie!e ce pot alimentare se satisfac agitat stimu]a apetitul (prezentarea ~i incornp]et alimenteIor, aspecte

7-8

3-4

3-4

3-4

Prezenp de ritmuri in structura trebuintelor 5i a funqionalitaiii organismu]ui, a marilor sale sisteme fiziologice (ritmul batailor cordului, ritmurile digestiei etc.) au atfas ateniia in mod deosebit. Funqionalitatea mai complexa ritmica se manifesta in ciclul micterian (zi ~i noapte). In timpul zilei funqioneaza .din plin ritmurile vigile, procese1e fiziologioce siut mai accelerate, iar In timpul nOPiii are loc 0 reduc\ie funqionala evidenta. S-au constatat variaiii ale ateniiei, memoriei ~i chiar ale inteiigen,\ei in funqie de arele zilei ~i modul In care se instaleaza oboseala. Pornindu-se de la accept area ritmurilor ca avind 0 evidenta universalitate, s-a eonstituit

0 teorie

energetica

a bioritmurilor,

dar ~i masurari de psihoritmuri. Se considera ca un ciclu complet a1 bioritmurilor implicate In sanatatea generala este de 2.3 de zile, ciclul

54

psihoritmului efectiv se considera de 29 de zile, iar ed al funqionalita~ii inteligen~ei de 31 de zile. Dator:ta acestor nesincronizari apar perioade optime 5i perioade de caderi ori de crize. Tearia bioritmurilor ni se pare interesanta de5i ignora particu1arita~ile individuale, 5i nu da 0 explica~ie satisfacatoare a criteri1l1ui ce sta la taza numarului de zile pentru fie care ciclu psihic.

Tabelul

Hr.

10

S'.lb5tJdii

Caro.cteristici

evolutive psihice in primul an de viap

,.:~
Cerinia sau trebuinia de afeqiune

*
se realizeaza prin intermediul

30 zile (prima luna)

0-

Perioada primclor 30 de zile se divide Intr-o perioadi scurt~ (de 7-10 zile) ~i apoi pericada mai lunga - prima este cdticrt ~i dificila ca adaptare, a doua marcheaza organizarea. ritmurilor circadiene ~i a unui echilibru primar functional I iologic.

strllcturii rehiiilor 5i regulilor incluse in structura familiei [162]. "Foamea" de prezenia adultu1ui este foarte actid in primul an. Complexul reacti\-arii este expresia satisfacerii acesteia. E vorba de 0 reaqie complexa de inviorare 1a apropierea mamei. Ineareat de dependen~e, primul an de via~a este $i perioada de cl5tig a bazelor independen~ei prin trei serii de cond:.Jite achizi~ionate in experienp ontogenetica timpurie. Acestea sim: apucarea 5i minuirea CLl pU'1erea bazelor autoe1e:-ne:1tara a obiectclor (ceea ce echiv:lleaza ser':irii), mersul rostirea primelor (ea forma a dep1asarii cuvinte (ca instrumeme supuse dJrin~elor ale comun:carii). 5i \-oiniei) 5i

30-90 zile (1 la 3luni)

!U;J[i

Formarea de rdIcxe conditionate simple, apoi catenare permite stabilirca unor relapi complexe senzoriale cu mediul incon. jurator. Se dCZ"lolta. orientarea vizuala ~i auditi.,Ct ~i emotll primare legate de con fort ~i diseonfort. Se manifesta gillgurltul eeolalic ~i /ocalizari.

9-1HJ
(3 JllLi

zilt:
JJ.

iuni)

Formarea perccptiei la 3 luni, apoi curiozitatea - crearea unui spatiu proximal (30-50 cm) acopcrit de cimpul atentiei auditi"/c (de orientare) ~i .,izuale ;;i de pipait (tactila). Ernotionalitatea se lllcarca. de afeqiuni, de dependenta - inclusiv ris cu hohot - gclozie, minie, antipatie, simpatie, eu mimici corcsp~lIlzatoare. Acestea de'rin forme de eomunicare nOll'rerbala (CNV). Se realizeaza articulari sub forma de la;atiuni ca mol~cule incipiente de fonatie complexa.

180- 270 zi;e (6 lu;;i la 9 luui)

Deplasarea prin tirire, mers in cl labe sau eu scaunelul tras, largc;;te baza de mi~care, independenta. Apar manifestari de inteligenta adapta ti'ra. practica (actiunc acti'/a asupra. mediului), conduita suport a trecerii de sfGara ;;i a. prelungirii cu un baston pentru a se ajunge la obiecte. Spatiul se large9te in cuprindere. Imitatia este activ1\.. afectiunea se complica, copilul manifesta insu~iri de sesizare a dispozitiei mamei (empatice), incearca sa capteze atentia si buna.vointa, rostpste cu-/inte scurte bisilabiee en rol de p~opozitie (ho'lofraze), 'gesturi cu functii de comunicare (salut, cere mincare etc.)

Figura

2 a, 2 b, 2 c

270- 360 z:le Dezvoltarea tensa. 56 Se poate caracteristici psihosomatica impaqi specifice. Acestea in primul an de \iaia eu aspecte este foarte de cre9tere in5i
(9 luni la 12 luni)

in citeva

substadii

au fost condensate

in tabelul

de mai j05:

Copilul se ridid ~i merge pe linga obiecte "au de min1'l, se joac1'l mimind jucariile ;;i ducindu-le dintr-un lac in altul. Intelegind interdiqia, mustrarea, apelul, rugamintea, spune citeva cuvinte. Jocuri afecti're mai complexe. ata~ament. sentimente de abandon, pUns cu lacrimi, ris eu hohote.

57

ASPECTE

ALE SENSlBlLITA

Tn

PRI1iA.RE

Nu yoltarii

putem ignora din acui tatii senzoriale.

aceasta

scurta

descriere

caracteristicile

dez-

Aceasta furnize:aza impresii din lumea Inconjuratoare ~i reaqii Ia acestea. Exist'a componen te ale senzorialitarii ce deservesc trebuinrele biologice ale organismului. Pc baza acestora se constituie aIte reaqii senzoriale implicate in adaptarea mai larga ~i satisfacerea trebuinrelor mai complexe decit cde biologice. Fire$te, in omogeneza timpurie, sint mai pregnante funqiile primare biologice .atlt ale senzorialitarii de contact (miros, gust)apoi tact, clt $i a aceleia de distanra (vaz, auz). Senzorialitatea de cOntact a spariului ~i mediului apropiat este reprezentata prin gust, miros $i tact. Primele doua modalirari senzoriale sim analizatorii chimici (gustul $i mirosul). Funqiile lor biologice, implicate in Intrerinerea vitalitarii organismului justifica dezvoltarea reiativ foane avansata a acestora dupa na$tere, constituirea pe baza acestora a unor reflexe condition ate ce creeaza un cadru adaptativ senzoria1itaiii [35]. Vazul $i auzul, organe ale spariului la distanta, sc den-oha ceva :11:1i lent in primele luni. Au insa tendinp de a organiza situational conduitele. In tabelul ale denoltarii de mai jos au fost condensa:e aspectele senzorialitarii din primul an de v:a;;5. mal Imporw.nte

Dezvoltarea timpurie a funqionalit>atii analizatorilor (organe1or de simr) constituie baza sensibila a organizarii perceptiei ca proces de cunoastere. Percepria se structureaza sub forma a doua modele Inrudi te. Un mode! perceptiv contemplativ, care este prezent 1a 2 luni. Un al doilea model de perceprie are 0 consistenra aqionala $i se constituie la 3 luni. Prin acest din urma model obiectele devin cunoscute in masura in care devin obiecte ale apuearii controlate vizual sub imboldul unei anumite intentiona!itaii. Acest din urma model de percepJ;ie conditioneaza dezyoharea formelor complexe de prehensiune manu ala. Dupa 4 luni, percepria de\-ine forma de baza a informatiei senzoriale, iar apucarea obiectelor suponul ei principal. Prin intermediul acestuia se acumuleaza () experienia foarte bogata percepti\'-senzoria1a ce devine experienta de viaia (adaptativ psihologiea). In ansamb1ul lor, organele de simt capata funqii cognitive ce constituie un oarecare grad de disponibilitati subiective ale copi1u1ui in relaiii1e cu mediul Inconjurator. Aspectele fundamen tale ale perceptiei vizua:e (forma, adincimea ~i perspectin) se formeaza treptat in primii ani. Pina 1a 10 saptamini copilul prive$te neprefereniial un cere (doua dimensiuni) $i 0 sfera. Dupa 10 saptamlni sfera 11 intereseaza mai mult. La fel fata adevarata. 58

Tilbclul

m.

11

(continuare)
7

-----------1-~OHa

2 __ cCHtrahl in re-l

--~

r 4 ~-----_._~-~_."-

gillnca

lmlbara

in!

vecinatatea 1Ilni cortical Dc tact

nucle-I olfac-

con-

tif.
Pielea. Atingerea pielii, a diferitclor oi zono. Celllle senzoriale, rasp Indite illegal in diferite zone. discuri J\Iar]wt; formatiun i Krause pen tm frig; corpuscule Ihlffini peu tru Citld; corpuscu Ii YaltTPaecilli presinllc; -IlcofiiJrile bredoiZOHa "eceptoric

I
sil3. tea Depe'ldcntaeorpusc1l1ide den-/ lor ~i de intensitatea stillllllilor. Sellsi1,ilitatea clltanala tactila (ste cOlorati, afeeti'l: se implic" in formarca pel'ccptici obicctclor; --- .". illlplici, ill pcr('('I'lia spaliaL". biologice Punetii Funetii cognitive investi-

put in dczvoltat cald-rccc presinnc, durerc.

de

pentrtt

dltl'('re

(pallt're Docheli); -- corpuscu Ii )\]eissncr (atingcrc microscopica) . Se deZ'loltii. dupa ua'itere. De dis-tan/a dez'loltata ceva Illai putin la lUL~tere

Zonal, reartii (Jiferite locale; in jurul ochiIor reflexul de ap,'rare oculo-palpabiJe; in ZOlle!e o]'rajilor ~i bi,rbii rdlexlll de suptiune; -in palllli, refle.1(' xul Robinso'l PiThClisililH' ; -in plailt;l-I'd lcxn! Ihbiusl,i; -- in aile pilq i ITaclii ~()C (t n's,trire) I -frigu]---1Ii11difictlri '/asocol1stricti'/e; caldt1r~t- '/asndilatatii
ZOHa ccHtratii.

FUllCtii
cognitive

gative
deseopeperire (percep-

~li gati'Ie

investi-

tii

Impliea-

in spatrap-

~i

tiul tic.

descoperire (pcrccptie).

tic).

Viiz
(ochii) lIndele eJectromag_ Iletice illtre 800390 milimicroni 360- 4.50 violet

Acti-"itilti rclati'l mari, irisul a!bastru-celll1~iu luchis ((Jchi de lal'le); dupa. 3 IUlli cristalin mare cu pu (ere

In toaree capu! Spre su rsa de zgomot, apoi <loar pri'lirea, inchide ~i deschide p1eoapele, se mira. casca ochii,

De 1<1 oa1'ecare indifererJja vizual1i. ][J. a vedea,

-I coglliti~le
flIllCtiOllalitate vizualil..

Functii

Funetie cogniti'di ~i de orien-

Implicati\, in spatiul hepatic.

tare.

~,-._.""~",,,._
...

_.~---...-,...

...;...-~

--.,.,

indigo
a.ll'as-

450-480

de refraqie cclnI" mai

groa:--;e
:;-i

mica putine,
s{",urtc

straI,isil1 vede, apoi ill prinlclc

posihil pri'Je~te'l lutli

p1'i'li, apoi, la pcrccptie.' al

trll albastru verzn verde albas-

-18U-51O

410

4l)O

(acuilatc redllo'\); fixare lJillocularii difici]ii-nesensibiIizilrea nervjJor IllOtori de coor<lonare a. ochilor.

invest igatie ~i dp,sco~ perire,

tm
verde galben portocillin

490-510
550-575 575-590

590-620

ro~u

620Auz

SOO
Zona 1'eceptoare intoarce capul spre sursa de zgomo(, Complex de i1l'1ioral'e 1" "pl'opierca ol11ului (l'erccput5. auditi'l), ht auzul p,,~iloi etc. Cre~t\Tea lllare it prag 11 ri b II' a t \~';{\}11 it' ~i feren1 " ia I. pragllilli <li-ISUllete, in<liferenta al1ditiv:i., oricIltare Sunete o1'ientare Functie cogniti'l5. 9i rc1ationaW .. ,

I lmplicat1i bire, autoascultare 9i control al 1'1'0lInlltiei.

(meehea) de la 16 vibratii ,luble lil 30000 vibratii pe secumli,

Urechea medie invada tit de liehid u 1 amniotic; la nil~tere-sul'ditate u~oara. Urechea ex-

in vor-1-------

'Iocca

ternrL-colectarea:
~HIH'lcl(Jr df:

mamei
intre 12K ,<100 vil>ra\ii.

pivd-

]iOIl. t 1rl'chea
tiIllpanu

Itledie,
1.
CiOC{U1C-

Inl, scarita. ZOlla cOlln/l,i, 10bii temporali. l'entru auzul verbal emisferele stingi.

foncll1atic Se dezvojti, ill /orbire.

illlplical auzllll

I I i

:.,

g" ,.-., r:: -'>--..:..::::....=

2 ~'E

"' ' ,? -~1~

I""

I_!
I

~
...

,g
;::

.se .~ ""

.3:;

~ ~.~ ,c t; 7
r'" -

.~~

umana 11 intereseaza mai mult declt fotografia. Dupa 3 luni vocalizeaza, apoi glngure~te spre persoan~ concreta, niciodata spre fotografia ei, ceea ce are semllifica~ie. Prezinta interes experimentele legate de sesizarea adin'cimii. A fast pIasat copilul Intr-o oamera in care se afla in centru 0 foaie de stic1a cadrilata intinsa spre exterior. De-o parte a texturii s-a plasat sticla, astel incit sa creeze impresia de adincime (iluzia), de cealalta parte un perete In3:1\o.t. Copiii de 6 luni co. ~i animalele terestre se oprese In fata celor 2 situa~ii iluzorii de adillcime chiar daca mama se afla pe partea cu adlncime a cimpului perceptiv iluzoriu. (Exp. From-1961). Datorita experien~ei pereeptiv-senzoriale <::e se acumuleaza treptat -- se dezvolta functiile mnemice ~i devin .actiYe reprezentarile ell Intreaga lor impregnare de rezon::m~e afective. A. Gesell [83] a fa cut inregistrari imponante privind modi fica rile progresive ale acestora. EI a semno.lat fapml dl la 12 saptamini copilul druia i se da un cub 11 prive~te cu atenlie, dar nu-l a tinge, la 2J de saptamini il privqte ~i ~i-l apropie, 10. 24 de saptamini il pipaie eu intreaga nUna, la 30 de saptamlhi ell prive~te ~i il pipaie ell intreaga mina, 1a 36 de saptam1ni 11 prive5te ~i 11 pipaie cu degetele, la 52 de saptamini 11 prive~te, i1 prinde intre degetul mare ~i aratator ~i il plaseaza 1ntr-o constructie verticala. Cu ajutorul perceptiilor ~i reprezentarilor se constituie universul primar obiecmal. Adaugate perceptiilor, reprezentarile contribuie 10. crearea imaginii complexe ~i coerente a mediului Inconjurator, In care exista situationare (identitate ~i recunoa~tere) a obiectelor ~i fenomenelor ca fiind ale "universului cunoscut". In acest univers se constituie variate relalii concrete ~i poten~iale cu obiecte!e. Aceasta experienta stimu1eaza, angajeaza ~i perfeqioneaza oriemarea ~i afirmarea aqionaEl a intentiilor. Obstacole1e ce se gasesc sau apar in fata aeestora constituie conditii pentru asigurarea de solutii ,o.den-ate, de InEhurare a obstacolelor ~i de gasire de solutii elt mai potri,-ite. In aceste condit;ii se dezvolta ~i exprima inteligenp ca 0 noua relaiionare Intre copil ~i mediul sau inconjurator, In a treia parte ,0. primului an de viata. J. Piaget [171] a prezentat dteva conduite de experien\a senzoriomotorie impregnate de prezen~a inteligentci. In acest sens se manifesta "conduita suportu1ui" (1a 9 luni) ce apare in situatiile in care, daca se flutura 0 batista deasupra fe~ci copilului, dupa ee el Incearca sa apuce batista de dteva ori, se opre~te 10. un moment dat ~i apoi apuca mlna care mi~ca batista. Conduita sforii, deserisa ca activa 10. 11 luni 7 zile consta In ridicarea jueariei ce atirna de 0 s.foara pe minerul unui fotoliu, dupa Incercari de a ajunge 1a jucarie prin aplecare. Conduita "baston" este similara cu acele conduite ce au fost descrise in experimentele lui Kohler cu maimuiele. Cele de mai sus pun in evidenia faptul ca spre sflqitul prim:;lui an de viata copilul rezoh-a situatii63

5i

problema; manifestlnd 0 intel:igenta practica, im-entie ~i flexibilitate. Mai mult dCclt atit, ~opilul de 11-12 luni exprima conduite prin care dovede~te intentionalitati complexe, i~i pune caciulita ca sa indice Cd vrea fie !~i ia pernita ca sa .arate di vrea sa doarma sa etc .. dus la p1imbare,

caraeterul relati" fragil al inteniiilor in ceea ce prive$te direqia; Heptat, aceasta devine mai fenna $i dominanta si nuclearizeaz;: eforturile, accidentele de didere de\-in ceva mai rare.

c"re inunda

DEZVOLTAREA

MISCARILOR

Inventarul primelor reaqii ontogenetice realizat 0 sistematizare a liniei de evoluiie la 15 luni (vezi imag-inea 4). Ele se refera mers $i de interrelatii Intre ele [36].

e sarac. M. M. Shirley a a mi$cari1or de 1a na$tere la mi$dirile corporale, de 3 3

Exista de timpuriu 0 evidenta achiziiie de r:eaqii (invatate) care apoi se repeta ~i se descarca de don devenind "automatizale" $i prin <lceasta, malerie de baza a altor mi$can. Mecanismu1 cel mai simpliin elabararea de reflexe conditiaficat al acestui praces se evidentiaza nate simple $i catenare sau de grad II $i eventual III in ontogeneza mai t:mpurie [229] legate de apucare $i de mers. EIe se organizeaza ales cu inrarirea alimentara (Casa tchin [37]). Dinn'c expresiilc cele ma.i complex, dezvoltate in ontogeneza tlmpurie sim cele de echilibru implicat in cl5tigarea pozitiei nrticale $i a primilor pa5i. Primii pa~i ca $i achizitionarea UIhlr deprinderi de autoservire crcea.za trepte de autonomie in dez\-o!tarea psih:ca. Progresele in structura mi$carilor im plica te in mers sint evidente mai ales in ultimul trimestru al primului an. In ge:1ere, dez\'oltareJ. rni~carilor are 0 direqie de perfeqionare (cefalo-caudala-descendenta) ~1 sc intensific5 $i perfeqioneaza dup;l ce mi5carile pozi1ionale de ~edere dcvin confonabile pentru copil (dupa luni). In acest plan de den-ohare, copilul incepe sa se agale de grilajul parutului, de eel a1 \arcului sau de picioarele meselor sau scaunelor. Exista 0 COmpO:1enta psihologiea imponan ta a mersului $i a miscarilor in genere. In contextul acestei componeme psihologice aqioneaza pereehea bipoladi emotional.1 de intentii (ea dOl:inta de a "merge") $i teama de didere ce poate ajunge anxietate. Se il1timpla din acest motiy ca uneori copilul sa reu~ease.1 sa mearga la un moment dat, apoi sa nu mai mearg.1 un timp deoarece a dfzut ~i teama de cadere este mai mare decit dorinta de a merge. Mersu! dezvolta treptata intentionalizare a deplasarii ~i dezvolt:lrea autonomiei ~i initiativa personaEl (ce se realizeaza prin mers) $1 este implicat in perfeqionarea coordonarii miscarilor antrenate in echilibrul postural. La sHqitul primului an, copilul va avea 0 adevarata foame de mi~care, de~i mersu] nu exprima ;iltotdeaClna inrentionalitati clare. Deplasarea este savurata sub forma de impresii noi, multiple,

Figura

a,

Oboseala fren"enta, dupa episoade de mers, este marcata prin momente de sedere sau solicitare a copilului de a fi luat in bra\e, momente in care el adeseori 1si suge degetelc sau cauta suzeta, ca 1nsemne ale ceriD1;ei de calmare.

6-7

Figura

Comunicarea adaptativ,OZ. COl1lunicarea constituie unul din aspectele fundamentale ale adaptarii. Po ate fi abordata ca factor de echilibru al copilului cu mediul Inconjurator si este inearcata de foarte dense potenJe formative, mal sus. fiine! implicata in wate aspectele la care ne-am referit 65

Comunicarea se realizeaza prin vorbire (Embaj) si prin reactii nonverbale (CN.V.) in care se indud gestica, mimica (inch;siv de umor). postma si paralimbaj1.l1 (Kun Danzinger, 1976). Comuillcarea este ex) trem de importanta ca factor do echilibrare in familie, deoarece membrii familiei Isi petrec aproximativ jumatate din timpul viqii impreLl'1a. Com unicarea non verbala (CN.V.) include in variantele sale nenumarate "distan:;e psihologice". Acestea cresc atunei dnd parin~ii exercita conduite blamante, agresive. puni ti '"e, cind copiii manifesta conduite "Op02ante" sau dnd in familii domina 0 excesi,"ii penurie de comunlcare.
Figura 5 '" 5 b

P. I;,;man (1964), \V. Friese (1868) [78], Alain Drimmer (1973)

[65, p. 43-47] si al:;ii au Geur sinteze pertinente privind aspectele de coml1nicare si de rela:;ionare afectiv-sociala. Comunicarea intima de C::\.V. depistate si studiate de direriti aurori.
Copil111 mic este rdativ amorf din punct,"; de vedere al comunicari: saptdmini de "\"i::1\d),Robson K.. a semnalat 0 oarecare nelinistesi dezorientare din acest motiv la tinereie ma:::;e, mai ales la cele primipare. Chiar si copiii en trofici - care dorm si sug bine - nu se manifesta prea mult prin tipete .)i stari de agita:;ie dupa na)tere. La 3-4 saptamini se ma.nifesta zimbetul ca expresie a C.N. V. (comunicarc nOI1,"erbala). Spre deosebire de zlmbetul rictus fizio!ogic, zimbetul CN.V. are 0 adres3.re clara $i un continut ce este accentuat de "contanul vizual", 0 forma de privire intensa iradiant luminoasa. DeGuml acesta de comunicare aduce dupa sii1e 0 ade\"arata explozie de reactii C::\.V., ceea ce va largi comunicarea capilului S'Jgar cu cei din jur, destule momente In care ciar mai ales cu m3.ma. La 2 luni se contureaza capilul Isi intrerupe suptul pentru a zimbi, ca raspuns la discursu1 afectiv al mamei. La 2 luni \"ocea mamei va produce mai putine zimbete din partea copilului, dar slnt mai frecvente reaqii de \'ocalizare sau gingurit ca Un fel de schema de comunicare. La 3--+ luni zimbetul devine mai muIt reaqie la surlsul mamei }i mai ales reaqie 1a conluni). tactul vizual (la
Un primele

luni, capilul decodifica numeroase aspecte diu Dupa virsta mimica adultului. Pe lccul al doilea :in conte:nul CS.V. se afla gestica luni miinilor. La copilul mic, gestica miinilor este mai densa dupa 66

3-4 de 4-5

6-7

in intentii afectiw, reFuz, situa:;ii eeremoniale inva\ate pemrn oeazii de cC'1tact sccial (saIut). La adul:;i, gestica miinilor este implicata in numerL'a~e forme de comunicare cum ar fi intentionarea, refuzul, chemarea, D1lngiie:ea (afeniunea), pedeapsa ete. Gestica miinilor ramine preferen,i;'.! penrr'J maIDa sau persoanele discriminativ mai agreate. Dupa 4 Iuni be p.l,te d:n CN.V. intinderca miinilor ~i a corpului de catre copil pentru a fi L!at in braie, forme yariate de mimica pe::1tru stari de disconfoft (cind c,lpilul e ud, murdaI' ~i ],i este foame etc.), aga\area de mama pentru a fi bat in brate, 3.tragerea aten\iei pentru a fi luat b Sea111a ~i a s,abili. comunicarea, solicitarea, cond~litele de ex:primare , '" , ' bU v a alec1;lunl!, eonC1u;teJ e ae a b an d on (V taccra, 1111 f narea ) , gC:1:natu 1, 0 f tamI, tipatul, ris:.;l etc. "proxemicii", ad:ea ai fUDCE. Hull [1:3], unul din intemeietorii r;iei de comu:1ieare a spatiului, a pus in evidenta faptul ca i:1 distantele dintre cei ce comunica exista incorporate 0 serie de dimensic:ni asc~![fse de eCImunicare ~: de rela:;ionare afeetiv-social~. Comllniearea i:nimJ de maxima .afeetic:nc este de mica distanta (20-35 cm). II a arras ateD!;i" asupra faptuh:i C:l nu intimplator"distan!;a intima" este ega1'1 cu aceea cEntre fata :-:-.amei ~iaceea a copilului dnd suge, fiincl i:1 ora\c!e ei. enul in c:-.re intef\'ine 0 raceal2: in comunicarea dintre dy.!a perele se distal1teaza spc:nan, con~oane sau U:1 cJezacord, onein:;elegere, c0111itent se r::edifica wnul, vocea, mimica. A Goua forma de distan:;a, mai Pll1;in i:-:eJrcat[t de afeqiu:1e ~i mai socializata, in .care se comunica informalii a iost denumita conventional distanta pcrsonali'i. Urmeaza o distan1;a nU:11ita oficiala. Este distanta In care se comunica decizii, 5e ofzanizeaz2. .::eti,"itati etc. Cu ;:"teeas,a din urma se va familiariZ3. copilu]-cincl Ya primit in cre$a. copilaria timpuDistarna i::tima este, distanta marilor preferinie rie. ::\1.1 se peate ignora nici problema "atingerii". Atingere:2 este "distant.::" maxir:1ei iubiri ~i afeqiuni (a iubirii de mama, a intimitaiii, a dansului, a ccntactului de cupiu), clar 5i a maximei agresiuni (lupta). Cl,;::iLl urilizeazil atingerea ea forma de comunicare (se cere in braie). aar utilizeaza ~i respingerea atingerii cind se supara sau \'rea sa fie Eisat sa se t:rasca singur lntr-o direqie oarecare. Distanta intima $i atingerea slm preferate pina la un an. Momenml ]'nvatarii deplasarii (mersui) modifid. strucwrile clistantelor. Distanta intima cu 0 intensificare a atingerii ramlI1e reze::\'a momentelor de oboseala si de joc, distanp perso:1ala se {:onstruie~te complementar prin cerinia exprimata a copilului de a fi asistat in escapadele sale de mers. Tot pina la 1 an se con,ureaza ~i experienia distantei oficiale, fata de persoanele straine de fa;nilie. _-1.cestea sint tratate In genere ca imruse in "spatiu1 intim" ~i se manifesIa discordan:;e fata de ele. Intre timp 51:: di\'ersifica formele prim are de C.N.\'. Zimbetul conjugat eu mimica ia fcarte numeA

:i

67

roase forme, pnVlrea capata nuante de atentionare, contemplare, miscare, observatie, pinda ete. "Contactul vizual" de,-ine ~i e! mai inearcat de solicitare, repros, durere sau iucintare ~i iubire. Aceasta din urma, ca ~i zimbetul, diminueaza in contactele tension ale 5i devine nul in relar,iile neutre, cresclnd ca intensitate si frecventa in- contactele pozitive, pElcute. Gestica miinilor se dezyolta de asemenea foane de timpuriu ca forma de CN.\'. Componamentul se incarca de mici gesturi de afecliune sau de respil1gere dupa 6 luni [57, cap. 4 ~i 7] etc. Gesturile mrinii comunica Insa compozitii verbale adaugate, combinate rn CO[1duitele reverentioase. Copilul tinde spre confort de postura. Comunicarea nonverba!a (CN.V.) se conjuga treptat cu comunicarea verbal:i subordonindu-se acesteia. Ginguritul constituie materia prima a vorbirii. El cuprinde rntii vocale neclare apoi acestea devin clare (a, e, 0, i, u, e). Dupa 4 luni se procluc articulari de vocale cu consoane ~i diferentiere a cOl1Soanelor (a se articuleaza cu m, ii, p, b, t, d), apoi se face diferentiefea cEntre siflante 5i 5uieratoare. Urmeaza diferenr,ierea celorlalte consoane, clstigarea tonalitaiii de pronuniie. Ultimul care se poate prominim fiziologic careia se sununr,a este sunetul ,,1'''. Legea efortului pune pr()nun~ia sunetelor face ca sa fie intii emise ,-ocale, apoi labiale (consoane), apoi guwrale. In jund virstei de 5 luni incepe procesul de lalatiune co. faza superioad a ginguritului. Lalaiiunea este a expresie articulata 5i consLl dintr-o intens~l emisie de repetir,ii de silabe (rea:6e circulara). Spre sfir5itul 1unii a 10-a, aten r,ia copilului este eviden t indrcpta ta spre cuvinte care devin elementele cele mai imponante ale adaptarii. Experienlele 5i observaliile lui ]. Comeron, N. Linonsi Bayley [35. p. 331-333] ca $i cele ale lui J\loore [ljJ, p. 88-106] au pus in e"idcnla faptul ca [oane deseori copiii care ginguresc mult si de timpuriu ~i au aceeasi precocitate in ceea ce prive~te lalatiunea au 0 dezvoltare mai c,-identa a planului intelectual (Q.L mai ridicat la. 2-3 ani). Primele cuvinte pOt fi considerate ca un feI de molecule ale vocabularului. Recluse ca material fonetic, aceste prime cuvinte Sll1t sininvestite cu [unctii gramaticale difuze, ele sin! cuvinte-propoziiii holofraze. De5i par opaceca lanr,uri sintagmatice, holofrazele slnt potenlial intr-un vast sistem, intrudt limbo. funqioneaza in apropiat lingvistic al copilului. La 11-12 luni holofrazele siot activ ca nucleu al unor combina~ii verbale ce contureaza un de context. Copilul face rapid progrese de intelegere a I"orbirii ce adreseaza ~i a folosirii mai circumcise a holofrazelor la 11-12 Dealtfel, aceste prime cU\'inte cuprind numeroase imitari de sunete este numita miau, dinii - ham-ham, ceasul _ tic-tac, focul _ Numeroase hDlofraze se leaga de diverse funqii somatice si punind in evidenia caracterul pragmatic al comunicarilor

I"erbale. Ele sin! in acela~i timp relativ instabile. In funqionalitatea comunicarii exista pe de-o parte "competenia" (capacitatea copilului de decodificare a limbajului adult) ~i pe de .alta "performanta" (capacitateJ) de a utiliza ~i produce, de a pronun~a cuvinte ca mijloace de comunicare. Competenp este totdeauna mai sensibihi: ~i avansata decit K. Chomsky [47, p. 26-28] a atras aten\ia asupra perforn:anla. caracterului generJtiv al struct1Jrilor gramaticale ~i al limbii, caracter ce consta in capacitatea uriasa de a crea, "produce" combine'llii verbale. Indata ce sensul unui em'int a fost sesizat, d. paate fi folesi! in numeroase constrllqii verbale inedite (nelnvaiate ea atare). In caz de comunicari verbale reduse in famiEe se imboga1;e~te sisdar ~i performania (mai ales) limlemul CN.V. ~i scade competen~a, bajul raminind mai mult pentru mesaje de rutina. In eazurile de "disonanr,a" dintre comunicarea yerbalil si eN.V. in familie sau In cre$a copilul manifesta stagnari bizare in der,-oltarc'a comllnidrii verbale ~i a intelectului. Ccmuniearea ,-erbala contureaza numeroase cO:'lcbite no:. Dintre acestea enumeram simpatia ~i an tipatia, eyaluarea cih (-) ;i,;E.1 (+), gclozia, timiditarea, simularea si imita~ia la cerere, dar si ~'eJrla (du~ume lei 1:1 10cnl in care copilul a cazur). Copilul manifesta ;" sfiqitul primuL:.i an a mare sensibili to.re, 0 crestere eviden ta a "cern ?=ten lei", c:n mare atasament empatic faia de mama si de tatal sau. Teate cele descrise mai sus denota 0 eyidema d,~z\;oltare a sociabili tatii, care capata chiar uncle aspecte diferen1;iale. F:lia de acluiti, graciul de sociabilitate apare mai nident. Fa1;a de copiii mai :na:-i, de asemenea. In schimb, fala de copiii mai mici ~i de aceea~i yirsta, sociabiiitatea este saraca. Eyentuala atraqie este adesea explica:)ila prin faptul ca panenerul potential are eventual 0 jucarie sau este foarte atract:'-. Adeseari comact'..11 eu copiii de aceeasi virsta contine e:emente de gelozie ~i u~oara agresiyitate .. Di ferente psihoindividllale. Exista diferente evidente psihoindi viduale intre copiii pina la un an. Acestea se manifesta in aspecte dominante ale con:duirelor $i in stilul lor. Din acest punet de ndere exista copii nervo~i ~i iritabiIi, care au reactii vehemente de disconfon la cele mai mici dificulta1;i sau situa1;ii ce Ie solicita dort sau ii contrazic. La celiilalt pol se ana copilul tolerant la frustrar,ii, vesel, u~or de disrrat, sociabil. Intre aeeste extreme pOt fi foarte numeroase grade diferemiale. Des1gur, problemele cele mai dificile sint legate de eopiii foarte sensibiE. Uneori, ace~tia pot fi copii foarte sensibili $i inteligenIi (fapt semnalat de J. Kogan, 1971), mai totdeauna slnt insa putin cooperanti. aid problema delicata este aceea a pasivitaiii. Din punetul acesta de vedere exista copii ce se angajeaza r~pid in activitate ~i re:ati,' in comunicare, sint curio~i, inteleg u~or. Pasi __ sint mai putin ii

~i

69

cooperanti. Copiii pasivi pot fi buni observatori. Uneori pam;ltatea se datoreaza "avitaminozei afective". In astfel de eazuri este afectata intreaga den'ohare psihica. In tereseaza desigur caracterul ritmici tatii vietii vegetative (de alimentatie, eliminare, sornn, yeghe etc.), adaptade mediu, reaC\ii la stimuli nOl, intensitatea si bilitatea 10. schimbarile clarita tea nive1ului raspunsurilor, graded de an trenare in momente de joe si distraqie, graded 5i c1urata angajarii in activitate, autonomia, soeiabilitarea, comunicarea etc. In contextul sociabilitatii se manifesta spre sfiqitul primului an () u~o,11'a nuclearizare a structurilor psihice infantile in sensul ca, in cazu! in care copilul face eeva interzis, isi oa seam a de acest fapt si improyizeaZd conduite de constientizare care se exprima fie co. "rusinare", (;1" team v",",mcercare a uaca de reparatle ' " (;]'~ a udat pam. ] acopera ~ Iocu 1) , sau de ascundere. Uneori intensific;l draga:Eisenia sau rnascheaza conduita interzisa prin eruptii de afectiune. In acest context se creeaza distania psihologica intre ceea ce este copilul ~i intuieste ca po ate sa apara in imaginea celor din jur (model neacceptat) si model pe care vrea sa-l suprapuna peste cel ce s-ar fi puna can tura. Aceasta "distanta psihologid" este implicata in socializare ca 0 dimensiune "aspirati,'a" primar~i., angaiata in cerinta de afeqiun~ si confon psihic. Exprima Insa si 0 forma primara de inteligenta sociala. j ,. " f' t:~ , 1 1 i-lSpecte semmtlcatl'ce In expcrzenta "c:ctlc"',. ~ i'ael v lndOla,a,v experienia afecti,"a are 0 importanta excepiilJnaEl In primul an de viata. ce!e des crise flna acum a'l fost eYocate numeroase forme de emotii. Se obisnuieste sa fie prezer:tate separat pentru precocitatea lor ontogenetied ; zimbetul, apoi rlsul, simpatia e':identa si antipatia, minia, furia, Tnirarea etc. Exista in5a chiar In primul a:1 de yiata 0 organizare primara complexa atitudinalade afecte ee se i:1sinueaza in ansamblul adaptarii si reaqiilor copilului 1.1 sacul rcablui. 1'1 special S. Freud a atras alentia asupra faptului ca aces tea se C0nstituie ca structuri relati," complexe situationale.

Aceste forme de organizare timpurie afectiva au fast numite "complexe." S. Freud a atras ateniia asupra faptului ca ele se constituie ea efecte psihice nedirijate de constiinr:l, cd SI1'lt reglate inconstient printr-o emitate numita imago. Se considera ca teoria complcxelor si imago au revolutionat psihologia. Printre primele eomplexe ontogenetice se manifesta complexul servajului, care fixeaza relaiia si situatia de dependenta a alaptarii si este legat de imagoul matern. Servajul se fundeaza pe emotiile cele mai a;haice si stabile ce unese copilul cu mama sa ~i prin aceasta Cll soCletatea. Complexul servajului se constituie b primele luni si persista mai intens sau mai slab in toate conduitele de deoendentd ca un fel de cerinia continua de "lactatie". La persoanele ad~lte se manifesta sub forme deviate in toxicomanii (dupa Freud). 70

i
I I

I ,

I I
J

Tot in ontogeneza rimpurie s~ constituie complexul de imrusiune care se manifesta in variantele ge1oziei. De 1.1 2 luni la 2 ani capilul se confrunta eu cuplul ~i cu grupul fratreriei in atasamenrul dintre el ~i mama. Re1atiile sale slut adesea supuse imrusiunii din care mativ treptat se constituie tot felul de conduite fata de intrusiune, reaqii i:npregnate (mai ales) de riyalitate. Complexul intrusiunii exprima implicat;a introcucerii unni al treilea personaj lntr-o relatie afectiva du,oJa intcnsa. Acest complex are un ro1 imponant in identificarea si intuirea fOf\ei Iul alter ~i a lui ego. Pentru .acesta din urma, are lac 1a luni "gasire.a in aglinda". Copilul se descopera In aglinda, i~i misca mlinile, I~i zi:1:beste, observa, imp rima control de conduita _~i mimidi ;:i are apoi 0 explozie de energie, cornprehensiune. Imaginea speculara creeaza comp::ehensiune ~i eliberare de tipul de adaptare pr;mara nccentral. Imag.:,ul corespunzator este .11 1ui dublul eu. Momentul (c~iar si fara oglinda) se considera ca fiind de trecere spre un nin~1 de intelige:na instfumentalJ: si coincide cu constituirea structurii narcisiste a si:1elui, strUC1:lra ce' se exprima prin tendiniele de afirmare, pri:1 dorinta de a '\'Ceea $i a fi yazut, ca si prin dorinta de a aparea intr-o lumina fa "ora~ila. I demi ficarea se Ya con timla la fiecare ::i':el de oeFoltare pr::: Elrgirea formelor de autodiferen\iere. Grlcum, c:pilul are foarte mare ne'.-oie de afec\iune;::t :':3.:-::ei sale In primul an de \'iata. Multi aurori au semnalat preze:1p a;:es:ei cerinle ,'itale, cie prezenp stabiEl a marne: pentru dezvoltarea :1ormala a cODilului. Dealtfe1, cercetarile lui R. Spitz [215] ca si ede ale bi ::.1. Rutter de mai au pus in evidenta faprul c)l separatia de mama pc 0 perioaci mdt de 0 lU:1a, 1a 7 luni, duce la 0 adeyarara depresiune. _\ceasta are 3 faze. Prima (cite'.'a zile dupa pleearea mamei) se caracter:zeaza prin tulburari de somn, 0 scadere a tOnusului muscular si, in :ncd paradoxaI, 0 creFere a aerosarii socia1e. In faza a doua se ma:J.ifesta 0 susceptibilitate Ia boli ca: enterite, pneumonie, greata ;:i YOma. 50eiabi1itatea scade, creste plinsul mom;t si atitudinile de refuz. In faza a treia, copiii mai sensibili refuza jucariile, devin apatici, so:nnolenii, ell priviri vagi ~i goale. In primele Iuni de Plinsul capiilor sanato~i are si e1 0 evoluiie. \'ia:;a, majoritatea copiilor pling ara lacrimi, cu tipete concomitente. La unii, lacrimile apar tOt11~i devreme. Intre luni. pllnsul se InsoteSte de misca::i 9i agitatie. Dupa 6 Iuni eopiii pllng fara sa se agite. Plinsul este in primele zi1e legat de foame, apoi se leaga de L'1dispoziiii fizice, foa:ne etc., dar se manifesta si la persoane straine, ori in momemele de oboseala de dinainte de adormire. Apoi copilul dobl:ndeste mijloace mai variate de a-si manifesto. indispaziiiile, foamea. somnul ete.

3-6

71

Capitolul PRIlVIA COPILARIE

III (de Ia 1 la
.3

ani)

(P erioacla antepre,ICo Iat.i) In cele 700 genera~ii probabile ale spqei umane, perioada sau ctapa antepre~colara este prima care implica marile diferen~ieri care marcheaza specificul epocii, al ~arii, al regiunii,. a1 limbii ma terne .. .:-\ceasta napa are ~i alte caracteristici diferen~iale, tiind 0 perioadil de intensiya expausiune subiectiva.
a) Este etapa constituirii primare coerenre, .a trairii experien1;ei de ,'jala curenta, CopiIul incepe sa tie integrat in interrela1;iile grupului [;lilliEal ~i al celor cc frec,'cnteaza familia. In cepe sa sesizeze regulile, inrerdiqiile, orand 5i stilnl de viata al hmiliei, traind conflicte ~i stari de confon psihic sau de euforie condi~ionate de aceaSta rcalita!e complexa. b) ExperientJ. de via1;a de\'ine impregnata de inya1;area comUDlcarii verbale. La incepl.lud acestei perioade, yorbirea copilului est:: restri nsa, inconsisten ta ~i inc;lrca ta de nuri dificul tali de promll1\ie - la .3 ani copilnl vorbe5te reLuiv fluent - in propozitii inteligibile, dispunind de un limbaj situatiy bog~1t. EI poate sa formuleze impresii, dorin\e, constatari, interoga~ii etc. Lumea de.-ine pmtru copil un spectacol in care ii place sa fie asista t, de comunicare cu adultul. c) Copilul este angajar in perioada 3.ntepre5colara in Cautarea de mijkace de a~i consolida autonomia prin perfectionarea deplasarii, pe de-o parte, 5i pe de aha, prin consolidarea de deprinderi de. minuire de obiecte. Emanciparea rebtiya de sub tutela mamei ~i a inlocuitorilor ei este mai e\'identa pe plan ul aqiunilor decit pe cel afectiv. Pe acesta din urma se constituie adcyarate inflalii de dorin~e 5i inten1;ii moderate daar de teama de a nu pierdc afeqiunea ~i asisten1;a adultului. ani COnsta in Actiyitatea formativa cea mai frec\'Cnta intre minuirea de obiect. Relatiile cOpilului cu cei. din jur deyin complexe. El Hea sa atraga ~i sa re~ina adultul in mici colaborari, decupari de joc sau de activita1;i, cu obiecte, de cele mai multe ori.

1-3

Inca de la na~tere a existat 0 amprenta evidenta a indiyidualitalii biologice, ereditatea fiind incheiata. In timpul primului an, copilul a trawrsat un important impact biologic ~i un e\'ident ~oc social. Treptat a inceput sa se acumuleze 0 experien~a VaSta ~i eomplicata prin repetari auditive, prin facila rapOrtare la obiecte 5i situa1;ii noi a experien1;eIor tr~Gte (generalizare) ~i prin recunoa5teri motorii reflexive, in urma carora se acumuleaza 0 bog.lta experiendi de obsern1;ii. 72

la mediul sau In perioada de la 1 la 3 ani copilul este adaptat imediat - nu inca la caracteristicile foane complexe ale mediului social, complex care va determina situa1;ia singulara ca omul sa aiba ce.l mai Iunga copilarie dintre wale vie~uitoarele. Frocesul de adaptare va ayea loe in cercuri concentrice, dintre care cel de Ja ani este eel mai important, prin umanizarea ampEi a trebu:nrelor, inren1iilor, atitudinilor ~i a conduitelor de baza. Cnii 60'-0 din expeaurori considera ca pina la 3 ani omul achizitioneaza l'ient.1 iundamentala de via1;a (B, Bloom) [20]. In conrexrul intregii dezvoltari din perioada primei eopilarii po t fi desprinse trei subetape. In prima din ele (de la 12 la 18 luni) caracterist:ca este consolidarea mersului ~i eoncomitent 0 mai buna percepere a mediului inconjurator. La 15 luni copilul deyine deosebit de nestatornic ~i instabil, atras de wate reperele dmpului yiz'Jal stimJlat,' de cein1;e exterioare. Deplasarea ii ofera conditii prielnice de a caUta prin col~urile easei, prin sertare, ce este ~i cum este sub pat, Hea sa .-adil ce este pe masa ~i trage fata 'de masa, urca scara ~i 0 coboara, intii in 4 labe, apoi sprijinindlHe de balustrada ~i aduei:1d pe rind picioarele pc aceea~i Hea pta. A. Gesell [83] a considera t ca in aceasta perioada copilul este ca un fe! de "jep" in plina sehimbare in yiteza. El exploreaza cu frenezie taclte supr~lfe1;ele accesibile ale spa1;iului 10cati,' al familiei. A doua perioada, in He 18 ~i 28 luni, se caracterizeaza mai ales printr-o accentuata den-ohare a comunicarii yerbale, ~i folosirea de solutii noi in diferite situa1;ii de via1;a. Coneomitent, deplasarea devine mai putin nern'asa ~i mai subordonata finalizarii unor inten1ii supuse ceri;1ielor interne. Cre5te comistenp intereselor glosice ~i se deHol ta funcriile denominatiye ale limbajului, sunete, diferen1;ieri gramaticale. Spre sfir~itul etapei, copilul redevine nervos deseori. In faza a treia (dupa 2 ani ~i jumatate), se den-aha a mai larga conciliere cu ad:.d1;ii, un echilibru u~or meditativ - copilul este preocupat de aspectele e\"aluatiye ale aqiunilor ~i demersurilor sale, devine sensibil [a1;a de cei din jur, se antreneaza in jocuri. uneori cu un partener. Precum lesne se poate 'vedea, etape ~i momente de echilibru sint urmate de mamente de spargere .a aceswra prin conduite nervoase, debordante ~i mai mult sau mai putin opozante fa~a de cerin1;ele adul. tului. Aceste alternanle pun in evidenta un fel de deplasari ale angajarii energiei vitale ~i psihice intr-o direqie sau aha. directii ce devin dominante ~i creeaza dialectica dezyoJtarii.

1-3

Caracteristici ale cre~terii biosomatice. Intre 1 ~i 3 ani ritmul cre~terii este inca foarte intens ~i multilateral. cu 0 u~oara incetinire spre limita superioara a etapei. Diferitele segmente ale corpului au ritmuri de cre~tere inegale (cap, torace, membre), ceea ce contribuie la modifi73

cari ale J:nfa~i$arii generale a copilului. Parametrii de baza al cre~teru In aceasta perioada au fost condensa\i In tabelul nr. 15. Plna la 3 ani, perimetrul toranc Intrece pe cel cranian cu aproxi!Tlativ 2 cm. Capul eam de 1/3 din staturo. copilului la 1 an ajunge 1a 1/4 parte din corp la 3 ani. La 2 ani propoqia va deveni de 1/5 (abia 1a 8 ani raportul va deveni de 1/6 [1]). !ntre 1 $i 3 ani au loc osifidri intense la Divdul coloanei venebrale, al cutiei craniene, al oaselor meracarpiene, al tuberozitaiilor osoase umerale, la nivdul denti1;iei etc. r;:1a ]a 3 ani se comp]eteaza treptat den ti1;ia proyizorie (la 1 an capilu1 ?C'seda 8 incisivi).
Tabclul
\-::5ta
c::,piJ~l;ui

nr.

15

Fete
Talia
i

Greutatea

Talia

Gre',J,tatea

I Greut"te.

creiertI:u;

1 "-:1 .) 2.::1

92
==

em 71 em I .

9400 14000

gr
gr 0:92 em d:'74 em

I 9200

13900

tb 983 gr gr

gr

1112

gr

Cr2~terea ponde:-aLl (in greutate) ce'.-a mai influeniata de sistemul c:'~ nutriT;ie insumeaza 4,5 ]-;g pe intreaga perioada. Dezvoltarea sisteD1:Jlui nen'os are de asemenea unele particularita1i. Intre 1 ~i 3 ani ccntinua dezvo1tarea corpu1ui cdular a1 neuronilor, pigmenta1;ia lor, rz:mificatii1e denclridice $i sinapsele se inmul1;esc, continua procesu1 de nuclearizare. Crestera neapaliului (creierul DOU), a emisferelor cerebrz;:e (implicate in procesele de adaptare, invaiare $i rela1;ionare sociaLl) este acti'l'l. La 3 ani ereieru1 devine asemanator Cll cel adult, In ceea c:e pri'le$te reliefurile sale exprimate In circumvo1u1;iuni si scizuri. /1.cti"itatea nervoasa superioara devine mai complexa. Structura conicala mozaicala de baza lncepe sa includa angajarea TOt mai frec'lenta a zondor motorii specifice vorbirii, instituindu-se astfel principii funqionale noi. Caracteristica fundamental a a acestor structuri noi a ANS consta In constituirea de sisteme complexe r.etroaferente funqiona1e. Cercetarile din ultima vreme pun In evidenta modificarea bioritmuri]or, activarea lor rdati'la odata cu cresterea timpu1ui de veghe si scurtarea orelor de somn de la 14/15 (la 1 an) copilului In spa1;iu 1a 11/12 (la 3 ani), dar $i cre~terea nervozitatii inchis, In condi~ii de penurie stimulatorie a mediului inconjuratOr. In conditii de eruptii dentare sau de debut de stari maladive proprii ace.stei perioade in care fragilitatea sanata1;ii este relativ mare (se trece prin bolile copilariei). Dezvoltarea miscarilor este faane activa intre 1-3 ani. La 18 luni copilul poate duce' la gura lingura cu supa (varsind 0 parte din con1;i74

nutul ei) $i cu ceva fua~ muit sllcces ailmenteie mal consisten te. Dealtfef,. capilul lncepe sa mestece alimentele (biscui1;i, pi~coturi, mere) ; la 22 luni masticatia este curenta. Tot In aceasta perioada bea apa din cana (0 poate varso. uneori). Tine cana cu amlndoua mlinile singur ~i bea, la 3,0 de luni, iar 10. 3 ani poate mlnca cu furculita budiie1e de alimente ce i-au fost taiate in prealabil. Dupa 19 luni urea sdirile singur (eel putin 4 trepte) ~inlndu-se de rampa ~i aduclnd celalalt picior llnga primul. Coboara. scara Intii cu spatele In acela~i sistem de aducere -8. celui de al doilea picior llnga primul, bate din pal me, danseaza. Intre 2 si 3 ani copilul se caiara mult $i urca si caboara de pe scaune, fuge etc. La aceea~ vlrsta avanseaza cODduitele legate de tealed, controlu! sfincterian este evident. La 2 ani, copilul se poate iine citeva minute pina ajunge la oli1;a. La 2 ani $i jumatate l$i controleaza miqiunea In timpul zilei ~i merge 1a toaleta destui de des, rellsind sa nu se ude in cele mai multe cazuri. La 3 ani accidentele de acest fel sim rare ziua. La baieii pot fi cazuri de enurezis nocrurn. Ziua, cupiii de trei ani .,se cer afara", se pot descheia .5i panicipa 10. Imbracare . in ceea ce prive~te mi~carile mici se poate obsena 0 ade\'arata expll'zie a acestora inca de la 22 de luni, cind copilu1 este tentat sa deschida senare ~i dulapuri, sa s-coata obiectele, dar $i sa culeaga farl!Tlituri. Trage linii drepte yenicale, face mici constructii yerticale, La :2 ani si 6 luni poate insira margele mari, disfai paginile unei caqi de po\'C~ti cu imagini, coloreaza snprafata unui desen !Tlare fawt pe oi de hirtie, desurubeaza capace, ~tie utiliza mlDerul usii, bmoanele aparatu1ui de deschidere TV. La .3 ani poate turna apa dintr-o cana In aha, poate taia (drept) h;rtie cu foarfecele, poate da cu picioru1intr-o minge, poate deplasa obiecte mari, poate merge pe tricicleta. Copi1ul I~i descopera potentialitatea mare a miinii. Mi$carile au 0 foarte importanta functie de fixare a experientei perceptive conSU::1ate in timpul desfasurarii lor. Acestea cu atlt mai mule eu elt exista 0 tendin~a specifica de repetitie a oricarei mi~cari ee incheie un cielu observativ (reactie circu1ara). Aeeasta fonna de "rduare a mi~carii" eonstituie ~i 0 forma de Invaiare impregnata de curiozitate (0 u~a este deschisa la loc . daca este Inchisa cu anumita intensitate. Capilul repeta inchiderea, ba mai intens, ba mai putin intens. Daca intensitatea este adecvata $i u~a ra!Tllne Inchisa el redeschide u~ pentru a continua mi~carile de inchidere $i deschidere, chiar dad! trece prin mici accideme In acest ,,)oC ") . . Este evidenta legatura complexa (asocia1;ia) dintre obiecte ~i mi~are. Asdel, lntre 15 $i 18 luni copilul 1$i sufla nasul (adeseori la vederea batistei), ]a 12-13 luni Incearca sa-$i puna pantalonii de piiama daea i-a descoperit, chiar daca nu e timpul de culeare.

20-

75

Dezvoltarea mi$carilor se efectueaza $i prin imita~ie. La 17 luni copilnl imita modul in care cite$te tata ziarul sau mi$carile de fumat ale bunicului, tusea lui etc. Prin imitat;ie, copilul i$i Insu$e$te 0 vasta. experien1;a. Imitat;ia ramine 0 forma de invat;are, mai ales sociahl [156]. fenomen evident mai ales sub forma intuit;iei .. Ansamblul mi$carilor la care ne-am referit presupun 0 importanta integrare a copilului in mediul sau de cultura $i civiliza1;ie inclusiv Ia caracteristici implicate in revolulia tehnico-$tiintifica (ulinuie$te buroane, clant;e etc.). In genere, copiluI l$i dobinde$te un mare grad de independenla prin intermediul mi$carilor $i activitatilor. Mi$carea $i aeplasarea creeaza 0 Hirgire evidcma a cunoa$terii $i milizarii caracrcristicilor mediului inconjurator, fenomen vizibil in progresele ce se manifesta la copil in ceea ce privt$te orienta rea in me diu 1 apropial. Plirnbarea prin parcuTi, squaruri, strazi, cu autobuzul, trarnvaiul ete !arge$te aceasta experien~a incadrind-o lntr-o experienla mai larga $i mai difuza de explorare. In esen~a, experient;a acumulata pe planul mi$carilor permite sa se formeze strategii ale activitat;ilor adaptative curente, dar $i strategiile de baza privind achizit;ionarea $i transferuJ de experient;a traita. Constiwirea cOt/tralnllli mi~carilor. Adultul constituie pentru_ copil un punct de sprijin, de securitate 0i de referint;a. Perioada este extr~m ce dificila pentru adult, din cauza instabilita~ii psihomotorii a copi!ului. ciar 0i a solicitarii continue de asistenta. Dealtfel, copilul i$i creeaza Heptat reprezcntarea tlntli adult imaginar, replica a celui real. _\cest adult imaginar estc prezent in toate experimentele de via~a pe care copilul Ie traverseaza. AduItul imaginar este foarte disponibil, potentia:, neubosi 1. Asdel ,.in teriorizat", adul wI dc\-ine 0 prezenla con tin ua ce efectueaza evaluari, exprima exigen~e $i controleaza aqiunile, dimensioneaza planul interiorizarii unei imense experient;e de mi$car:" se:1zat;ii. percep~ii, impresii, experien~a de com:micare etc. Aceasta forma de interiorizari constituie nucleul de referinia al con$tiiniei cu primele ei cenzuri - $i a con$tiin\ei de sine opusa prin dorinie, in tent;ii, '-oint;a, preferinte, lamuriri obiective $i cenzurilor adultului interiorizat, $i a celui coneret. Aceasta este 0 aldi. interiorizare decit aceea a lui "alter" implicat in complexul de intrusiune, fiind insa corelata cu acesta. Do--' rinp de a fi pe placul adultului ~i de a i se opune, constituie terenul formarii afirmarii de sine ~i al evahirii condu:telor, fapt implieat in. Alter este insa parametrul mai complex al morala componamentului. intuirii dimensiunii mai severe de preZenla a adultului. Dintre psihologii abisali, Jung a sesizat esenta triontica a personalitatii (eu, tu, el) implicata in nudeul eiactiv. Deosebit de interesant este expusaaceasdi. esent;a in teoria lui E. Pamfil ~i D. Odogescu [164]. Ace$tia s-au opus 76

interpretarii date rala a organizarii

complexului Oedip $i au analizat triontice a personalita~ii.

eserria socio-cultu-

conditii de cre$a este importanta imb,Qgati1'ea mediului prin juc::!r:i, acvarii, seari, carucioa1'e, balansoare etc. deoarece acestea creeaza conditii de satisfacere a cerint;ei de explorare ~i fixare a ei in mi$cari ce presupun eforturi diferite (exercitindu-Ie, dar presupun $i 0 antrenarc. psihologica mai complexa, care constituie momeme episodice de joc). Reproducind observaiiile lui R. Hubert [102] care a controlat experimentele lui J. Piaget, se poate spune ca la inceput cunoa~tef(:a ~ste .gesrul ce a reu$it, apoi gestul reprodus intention at, apoi eel amag,nat.
CV:\O_.'"STEREA SI !:\V ATc\REA

Perioada antepre$colara mica impregnata de experiem;a, de mi~cari, Imb"iiate)te acrivitatea senzorial:i mai ales tactil-vizuala $1 de mi$care. Ca;1J.ieJe de informaiie de distania (impresiile vizuale $i auditive) incep sa le controleze pe cele de contact, fapt ce duce la 0 e,"identl de:enpercept;ia spat;iului, distant;elor trare percepti ,ii In care se perfect;ioneaza de c::n p ,izua1. Reperele perceptive se organizeaza ca sa serveasca telec'n:rolul. Decentrarea consumului mediului permite ca obiectele sa inceJ.pa a fi recunoscute vizual ca posedind insu~iri percepute anterior tacti; (eatiieaua e moale, blana este pufoasa, dant;a este rece). 1:1 acest context, imaginile de cimp (iconice) au un caracter complex. Cerce:arile pe aeest plan au pus in evident;a faptul exista 0 cre$tere treprata a extragerii aspectelor re~inute ~i utilizate din imaginile iconice. _1.cest aspect se poate studia prin Llsarea copilului un timp dete1'mina, intr-o situat;ie vizuala, apoi aceasta este intrerupta - $i se fo1'mu!eaza imrebari cu privire la ce s-a vazut. Copilul de 2 ani relateaza foarre pUT;in din aceste conditii (1-3 obiecte), cel de 3 ani adauga adesear: obiecte ce nu au fost in imaginea iconica,ceea ce pune in evident;a forme noi de manipulare a informaiiei torale $i potentiale, constituirea irnaginat;iei ca dimensiune a psihicului. Cam in jurul a 10 luni, experienta generala a copilului ii permite combinari mutale de anticipare a rezultatelor, fara tatonari prealabile. Pracesele mai sus descrise se realizeaza insa treptat. Dealtfel, obiecteIe nderii la distan~a sint mai pu\in corect evaluate de copilul de 3 ani decit de cel de 6 ani. In acela~i sens, marimea ~i distant;a sin tinea slab cordate, mai ales cind e vorba de obiecte mai pUT;in cunoscute

77

1a 3 ani. Progresele pe planulperceptiilor gustative ~i odorifice slut mai restrinse. Propriul corp e perceput ca obiect pus In relatii de reciprootate cu ceilalti, fenomen ce se observa In vorbirea copitului despre sine la' persoana a treia.

Cunoa~tere8, prin mlna se nuanteaza In pElcuta-nepLlcuta, care poate cleveni frumoasa-urlta, ceea ce lnseamna ca 0 astfel de cunoa7tere ofera materia prima ~iconditia comparatiei in funqie de \-alori diferite .. Experienta perceptiva este profund influenpta de progrese1e privinci experienia verbala. Copilul mic solicita adultului conjugarea aces!Ora in fiecare moment, fapt ce creeaza 0 diIatare cognitiva a prezen-' wlui (acum ~i aiei). Totu~i, comunicarea creeaza cerinia de a se expune pe rind ceea ce este dat "simultan" in perceptie $i impresie, fapt ce ciimensioneaza sesizarcJ. ~i con ~tientizarea suceesiunii din realita te $i .a suceesiunii Iogice. Totu~i structura perceptiilor este Inca fragil3:. Copilul recunoa$te greu 0 persoana din anturajul sau claca se Imbraca aldel decit de obicei. Acela$i fapt se intimpia cu obiectele a5ezate in pozitii neobi~nuite sau .In aIte locuri deci't cele cunoscute. *

*
<T

Dez7.oit.-,rc,i comlilllctirii. Inca la 12 luni copilul sesizena 1ntclesul ioane numeroase cuvinte, mailifesta 0 evidenta polisemie. II poate Tosti eu 0 ;:::ronuntie relativ inteli:;ibiia cam lCO cuvinte care alcatuiesc yorbirea s:ncretica sau holofrazid (cm-inte cu funqii de Fraze Lira. :rtatut gra:natical). Cerinta subiecti\-a a comunic~lrii verbale este consti:uita ]a 16 luni. Ixista aproximati\- cloua conditii mai imponante care ","ntreneaza comunicarea in aceasta erapa a dezyoltarii ps1hice. Prima este cerinp copilului de a se face inteles. A cloua este legata de faprul ca intre timp copilul descopera catoate obiectele, fenomenele, aqiunile. bsu~irile ete. au nume. Intre 18 ~i 24 de luni are lac formarea \'orbirii in propczitii, iar intre 48 ~i 60 de luni are lac organizarea sintaKei (llegulilor gramaticale) in vorbire, ceea ce ordoneaza vorbirea totala. Exista 3 Felmi de limbaj : a) limbajul "mic", primiti\-, de circula~iereStrlnsa (Intre copil ~i cei din mediul apropiat) ; acest Iimbaj dispune cuvinte onoma topee, de holofraze numeroase, de euvime circumstantiale, de circulatie restrinsa, nu poseda structuri gramaticale (Dt)do buf = Dodo a caZut, Dus-tu-tu tati tai tai = s-a elus tata cu trenul in caEltorie) ; b) limbajul situativ inearcat de cuvinte concrete, cu structu:.ra gramaticaIa, dar saturat de exclama~ii, forme verbale eliptice ~i gestid (C.KV.). Acest tip de limSaj este prezent dupa 2 ani $1 activ

rina la 5/6 ani. Carn la 2 ani limbajul rnic se dizolva In cel situativ * ; c) limbajul contextual, locu~ional, de vorbire desa$urata eu un text -;;i eu un context discret alimentat de structuri eN.V. Limbajul contextual evolueaza paralel cu eel situativ, pe care-l va domina treptat. EXlsta 0 forma de trecere lntre comunicarea verbala. $i nonverbala. Poarta denumirea de comunicare simbolica ~i are 0 circulatie relati v {oarte larga. Astfel, drapelele simbolizeaza forme de apartenenta, 1.a fel insignele, semnele de circulatie, uniformeie etc. comunid; situatii de interdiqie sau de libera trecere, informare etc. In sfiqit, lirnbajele ani stice, simbolice $i de, de$i mai pUiin structurate, au tendin~a de a-~i largi aria de influenrare, comunieare, exprimare, fixare $i cunoa$tere {muzica, picrura etc.). Dupa 1 an, copilul construie$te propozi~ii simple de 2, apoi de 3 cuvinte. EI in cepe sa foloseasea propriul nume in rererin~ele despre sine, dupa modelul Iuat de-a gata de la ceilalii (vorbe~te despre sine 1a persoana a treia 0 perioada de 2-3 luni). Treprat se verbalizeaza a mare parte a experieniei senzoriale afec:ive (acru, dulce, amar, sarat) cu integratorii evaluativi : bun ~i rau, sciraas. Ace$tia din urma exprima primele sinteze. La reI experienta odorifica (miros de floare, de parrum, de benzina, de murdarie) ca integratori -evaluativi : miros frumos, udt, pi~cacios, lnecacios etc. La fel se petree luerurile $i in ceea ce prive~te aspectele Insu~irilor perceptuale vizuale $i tactile etc. Sealele rudimemare de evaluare: mic-mare, U$or-greu, moale-tare, cald-rece etc. devin active. Un regim special are yerbalizarea impresiilor de culoare. Sint percepute $i denumite mai intii cuIorile vii. Senzaiiile auditive se verbalizeaza ~i ele (zgomot-sunet), ca direc1ie (in fata, la spate, linga), ca sudi (ciinele a latrat, pisiea a ni:cut miau etc.). Chiar ~i senza~iile interne se verbalizeaza (Pe Nelu 11 doale bultica - spune copilul de 2 ani). Copilul reaEzeaza concomitent cu o vasta investiga1ie in mediul inconjurator ~i un fel de clasificare rudimentara a acestuia. Copilul descopera ca foarte nume'roase obiecte diferite ca marime, culoare ~i chiar forma capata aceIa~i nume. Uil paltona~ galben, altul ro~u, unul cu blaniia, altul cu catifea, unul mai mare, altul mai mic, unul cu buzunare, aItui tara etc. se cheama tot "paltona(. Experien~a amorfa senzoriala se integreaza verbal c1asifidndu-se prin categorii verbale. La fel experien~a aqionala. Copilul incepe sa dormitul, mincatul, joculaqiuni denumeasca numeroase dlcatul, etc. .aproximJ.tiv 1100 cuvinte. * Clnd copilu] de 3-6
meaza vorbirea
;1;J.l se rasfala, speeifidi vlrsreiof mai mlci.

ca '5 ani scrisul, desenatul, La :,gatitul, copilul dispune de

folose~te euvinte

din limbajul

role ~i mi-

78
79

Totu~i, 1a Inceputul perioadei antepi'e~colare cuvintele au a s~praextensie si exprima a suprageneralizare (E. Clark) .. Progresele privind exprimarea sint evidente la 2 ani ~i in aite direqii. Copilul incepe sa-~i transfere foamea de experien1;3. senzoriaEi pe planul interogatiei verbale. La 2 ani se manifesta 0 faza de acma insistenta in intrebarea: "Ce este asta ?". Se considera acest moment ca un fel de "mare identificare" a lumii obiectuale. Copilul incepe sa-~i exprime verbal dorin1;de, voi11ia, dificulta\:ile, sentimentele. Dorin ta de comunicare devine intensa. Copilnl se straduie5te sa p,)",'esteascadin ce in ce mai mult ceea ce i s-a intimplat sall ar fi voit sa i se intimple. Capacitatea de intelegere s~ Elrge~te foarte mult, inc:usiv pe planul motivelor aqiunilor. Te ~tergi pe miini ca sa fii orat. l1;i ~tergi picioarele ~i tal pile p::lntofilor ca sa nu murdare~ti, Copilul inielege ce inseamna in mod diferen1;iat determinari ca: pe, in spate, sltb, in fat:!, .705, deasllpra, linga etc. Dar capacitatea de in,elegere are si alte caracteristici. Copilului ;i place sa asculte mici povestiri si prefera ca accsteJ. "sa se termine :)10e". Trece prin emo1;ii e\"idente cind personaju: pOYes:irii traieste momcnte grelc. Dupa 18 luni eopilul intelege ponstiri ell doua person.ljc, de Z'.proximativ 30 propozi1;ii, La 2 ani $i 4/5 Iuni poate intelege po\"t~stiri eu 3 personaje daca a,:'estea sint pIa sate in ambia:1;e familiale. La circa .) ani intelege povestiri compuse din circa 50 de propozitii scurtc~ cu 3 personaje. Treptat, in1;eIegerea de astfel de povestiri deyine 0 eerin1;a interna - deoarece emo1;i:!e de tatonare ale ...-ier;iipe care Ie provoJ.ea ii crecaza cupilubi trairi mai clare declt aee:ea &:1 ,"jata personJ.!:i de fiecare zi. Dezvoltarea in1;elegerii ceIor ce i se poyestesc deyine calea prin carc: experienr;a de eomunicare yerbala devine infinit mai '"asta declt experien1;a percepti'"-senzOTiala cu care se afla in concurenta. Copilu! sesizeaza infinitatea ipostazelor realita1;ii - fapt ce stimuleaza ca reactie dez,"oltarea inyentiei prin deduqie -, dar $i dezyoltarea famaie! Yerbale, un fel de joc verbal eyident ]a 3 ani. Copilul poate pi),'esti ca el"a "azut un gindac foane mare care era inghetat ~i I-a rugat sa-i dea ceya de mineare ~i el i-a dat un mar ~i gindacul a sarit pina toba. mica ~i din toba Un ca1;el care a in Y1rful casei, de un de a scas fugit ~i s-a aseuns linga un iepura~ care dormea ... " etc. Capacitatea de" repoyestire - (dupa un model) se dez,"olta 5i ea. La 2 ani, copilul foloseSte propozitii scune pentru relata rea unei pOHstiri de jJ de propozirii, cu 2 personaje. La 3 ani aceea5i poyestire capata un aspect propractic, se axeaza pe personajul principal ~i poate ajunge la

pozi1;ii scune. lata poyestirea "Scufita ro~ie" facut3~ de 0 fetir;a de 3 ani. ,,:'vlama i-a zis sa se duca in padure la bunica. D.1' lupu a yazut fetita 5i a fugit ~i a padilit pc bunica ~i s-a suit in pat (al ei). A Hut sa inghita fetira da' I-a impu$cat vinatorul". POHstirea pare e1iptidl, dar are coerenta logica. Copilul po~l.te inva1;a miei poezii ori "numaratori "care au funClii formatiye import.1nte, ca ~i c1tc'"a expresii de salut si de implicarie in conduitele reverentioase.
*'

Exista doua principii ce act;ioneaza in structurile de pronu:nie. P~imul este principiul economiei (eyident in numeroasele eliziuni ce neutralizeJ.za cuyintele mai lungi, dar $i in inlocuirea artin:larilor dificile cu an:culari mai simpIe5i U$or de pronuntat). Al doile.1 principiu este al tendintei de repetitie (reaqii circulare), evident in tendinta de repe~itic a silabei accentuate a cuvintelor, in colz ca ur:neccz3. silabe mai complexe. Perscyerarea it! convertirea cuvintelor se manifesra in cazul in care copiJul spllne: popata (lopata), fafea (cafea) ete. Tot acestui de .11 cloilea principiu i se poate atribui mutarea de silabe din cU\'inte (cafitecl = catifea, tormidor = dormitor, traiyan = tfJ.:nvai) . Roger Brown ~i co1. [29, p .. 375-385] au studiat etapele incipiente a:e 1imbajului din punctul de vedere al pronuniiei de :-norfeme pc 3 copii. Ei au considerat ca indicator MLP (media lungimii de prodLlqie de morfeme) ir, exprimare. Au pus in evidenta 5 ni,-eluri. Se incepe cu 1,0 morfeme (holofraze), 1,75 morJeme dnd se combina doua cuvinte si concura in exprimare cu utilizarea de holofraze, 2,8 marfeme, 2,5 morfeme, 3,0 morfeme si 4,0 marfeme. Intre 48-6C luni este exprimata 5i structurol gramaticala. Primele propozitii sint elipticGo rmediat dupa asocierea de 2 cuvinte ca propozitii (1ntre 18 si 24 de luni) apare 0 forma sau schema de propozi1;ie exprimata prin ordinea cuyintelor. Atit in aceasta faza elt ~i in urmatoarele (pina 1.1 48 de luni) lipsesc din propozi1;ie cuvinteIe relaiionale (prepozi1;ii, conjunctii), terJl1ina1;iile verb ale ~i modificarile cuvintelor in funqie de cazuri, Dupa 48 de luni se organizeaza unita1;i de vorbire demarcate prin pauze, structuri ierarhice. Inttrogatia are 1.1 inceput forma ProPoziiiilor obi~nuite, abia dupa 48 de Iuni se organizeaza propozi1;ii imerogative cu intonatie si structura adecvata, In stadiul 2 (1ntre 2-2,5 morfeme) apar clteva prepozitii (In, pe), pluralul, formuhhile in terminatie corecta etc. Acesta este stadiul mor:" fernic gramatical Ontre ani).

3-4

7-S

2-3

.80

81

In ceea ce priyqte varietatea expansionala a infonnatiilor vehiculate prin limbaj, aspectele de evolu~ie slnt relativ universale. Structura de yocabular este mai sensibila la niyelul de cultura familial. Acesta alimenteaza dezvoharea generala a vorbirii copilului. De~i la 2. ani copilul i~i 1l1vo.\a numele intii ca aI uoui obiect (din care motiv vorbe~te despre el 1a persoana a III-a) apare ~i folosirea Iui eu ~i a determinarii : al meu. Cuvintul folosit cOl1stituie un factor de prim ordin in dezvoltarea simbolisticii ludice complexe. l'vb.ya Pines [176] 0 efectuat 0 serie de studii ampra limbajului eopii10r miei in ramilie. Ea a lnregistra t pe benzi de magnetofol1, periodic, cOl1vers<l\ii (3 copii cu mam;:t lor, din momentul in care au inceput sa pronunte propozitii de 2 cuyinte, pina la 2 ani cind pronunpu Fraze). Aceste dialoguri, difera de cele ce au loc !rltre copii, ~i intre eopii ~i 0 persoana exrrafamiliaIa [39] prinrr-o mai evidenra :ncarCatura afectiYa?i exprima un doft deosebit al copilului de a se face in\eles. Desigur, ~i frazele mamei se adapteaza la dialogul Cll copilul, .iLl sensul d propozitiile devin mai scurte, mama rostqte mai t:lre, mai raspicat $i corect Hecare cuvint. Frazele mamei in astfel de cDnditii au fost mai lungi decit acele ale altor adu!\i in dialogul Cll copilul. )i copiii r<lspund 1n propozi~ii mai ferme $i cu frazele mai lungi, pe masurJ. in care ii in tereseaza conversa~ia Cll mam:t, cee:t ce se arata ro]u1 educ:ttiv a1 acestor con\"ersatii. Dupa 2 ani $i jumatate pUn in eviden\a mai mult caracteristicile generatiye ale limbajului, fe!1omen observabil mai ales in modul in care se manifesta "crearia" de cuvinte $i de expresii. ern acest sens, un copil spune eu insistenra f:teate! "- echi,"alenr pentru desf5.! ; pentru J.ra - folose$te euvintul "tractoreaza", sau aceb~i copil inrreJ.bi ... cum se naschez copiii _ in loc de "cum se nJ.sc copiii!" Formele "bizare" \"erbale apar ca urmare a integrarii utilizarii cuvintelor dupa substructurile complexe (de profunzime) ale gramaticii Yel"baEl, utilizarea ei in comunica\ia curenta. care intrerine ge8crati\-itatea La 3 ani copilul intra intr-o faza complicata de denoltare a limbajuJui (ca instrument al gindirii). Se instituie 0 noua etapa interogativa, in care intrebari1e perseyerente 9int "de ce ?", "cum?" Aceasta faza atrage aten~ia $i imeresul asupra planului gindirii in pIina expansiune, spre numeroasele interrelarii ~i dependente (indusiv de cauzalitate) dintre fenomenele din jurul copilului, dar $i dintre aqiunile inElptuite de <::ei din jurul lui. Copilul colecteaza 0 infonnaiie subtila legata de a5pecte1e aplicative ale fenomenelor observate, ceea ce pune in evidenra o decentrare a planu1ui mental de pe ordinea senzoria1-perceptiva a obiectelor ~i fenomenelor. Se $tie ca planul mental este amplu antrenat in procesul capacitaiilor de vorbire. J. Pia get a considerat ca, inca spre iusu$irii sfiqitul

primului 3:1 de yia1;a ~i primele luni ale celui de a1 cloilea an, se exprima scheme de aqiuni (copilul trage covora~ul pe care se ana 0 jucarie). Datarita implicatiei foane mari a sensibiEta!;ii, .a numeroaselor componente aqionale, p]anul mental are 0 serie de caracteristici ce decurg din aceasta cond;~ie. Structura condui tei chiar simple ~i prim are se incarea de pElcerea actului Insu~i ori .a rezultatelor ei, ceea ce stimuleaza. cautarea ; aceasta se manifesta prin curiozitate. Or, se stie ca in e,entJ. curiozitatea este un fel de apetit al inteligenT;ei. TOt ]. Piaget considera ca inue 2 $i 4 ani are loc treew~a de 12. em stadiu mai avansat a1 planului mental, stadiu num:t preoperator. Caracteristic pentru acesta este structura intelegerii care, d:.1pa psiholo gul elHtian, este impregnata de subiectivitate $i este dependenta de relatia copilului Cll obiectul. La 2 ani persista inca pla;wl ment:d, C:11'<1Cterul autist $i animist al gindirii copiilor si 0 dificultate suucturaLa de a sesiza cEferenT;ele dintre inrerdependenta, cauzalitate, deter:ninismul fenomenelor etc. La 3 ani atenT;ia se deplaseaza u~or spre re:JT;iile dintre fenomene si abiene, activeaza curiozitatea copilului si incardi mijloacele de in\"estiga\ie C.l strategii noi. Interoga\ia "de ce ?", "pentm ce~" permite 0 yasta acumulare de experienta, dar si crestere::'~ curiozitatii fadl de relaT;iile ~i interrela1;iile dintre ferromene, obiecte si sensibilizarea fa1;a de explicitare ca expresie a inteligenT;ei ce5e adapteaz8: l.a conditiile realitatii ca abiect al cunoasterii. La Incepl.:t, schemele meatale sim inca relativ rigide. lata 0 situ3.\ie care exempliEdi acest fapt. Un copil este intrebat ;,.,Ai un frate?" "Da, LClca". "Bine. Dar Luca are un frate?" "Nu". Nu trebuie sa uitam fapml 61 numeroase disonante cognitive perturba planul mental ~i creeaza "tensiuni" cognitiye ce :;:;Ot fi obsen-ate chiar la copiii de 3 ani. Aceasta este a doua cale de dezYoltare a curiozita1;ii. Tn sfir~it, a ueia forma a curiozitatii este legata de atraqia interdiqiei. ~i aceasta forma de curiozitate este aCtiya la coiluI de 3 ani. Denoltarea eyidenta a inteligentei practice, a mi~carilor animate de curiozitate care se transforma in momente de inters, contribuie 1a acumularea de experienia umana ~i la transformarea acesteia in conduite. Fenomenu1 acesta este foarte complex, deoarece copilul e in permaneDT;a animat de supunerea 1a tentatiile de dmp situational $i de moment. Aceasta face sa fie intens, dar sarac si demer conflictul dintre motive1e al caror obiectiv este de fa1;a. si cel a1 carui obiectiv lipse$te. Towsi, poate fi eyocat deoarece exista in rezen-ele mnemice ~i in tentatia permanenta a copilului pentru altce'.'a. Referindu-se 1a caracteristiciie actiyitatii intelectuale, semnalam impreuna cu ]. Piaget, faptul dl gindirea senzorio-motorie cOIlStituie punctul de piecare pentru forme mai complexe $isubtile de operativitate a inteligentei, dar ex-

83

"rima ~i forme diferite ale inre1igen tei ce reprezima trepte carita ti v diferite care, pe masura ce sint depasite, se restructureaza ca strategii si funqie. Asdel, in perioadele de dominalll;a a imeligentei senzoriomotor;i exista si momente de gindire simbolica percepruala (1 an), dar dominatia gindirii senzoriomotorie este evidenta. Dupa ce se intra in c:apa gindirii simbolice, preconceptuale (de 10. 2 10. 4 ani), gindirea snzorio-mororie depa~ita ramine subordonata ~i"si modifica 0 serie de l'1su$iri co. v[teza, ~onstientizarea efectelor, ciar si a etapelor implicate in acJ;iuni. :\u pot fi ignorate diferenie!e dintre caracteristicile intelige:Hei senzorio-motorii preverbale ~i gindirea nrbala care tincie sa [171, p. 165-170]. In acesr sens, diferentJ. ceJ. de-:ina concepruaEl mal pregnJ.ma consta in Eaptul ca inteligenta senzoriomotorie implicl o dilatare relativa a succesiunii de impresii (cu dilararile corespunzatoare subiectiye ale fiecarora), ceea ce mentine 0 caracteristica relativ ca:eidoscopi,..:a a reprezentari:or, 0 dificultate priyind unificareJ. si . nesubiectiva a acestora. OperJ.iiile inreligentei senzorioimpregnate de durata subiecti,'a si de bJ.lastul subiectiv din care motiv nLl se pOt detasa impresii Dbiecti,' compJ.f:lbile caracteristica importanta CODSta in faptu! Cd inteligel1\3. tinde in mod persistent la satisfacerea practica a cesubiecti\'e, a dorintelor, a intentiilor, a relatiilor etc, Copilu! necesitatea de a clasifica, de a decupa forme:e de interrela1ii de dependenta, de interconditionare etc.), inteligenta sa este spre rezolvarea situa1iilor de implica1ie practica 5i nu spre ade\,arului. In fine, inteligenia senzoriomotorie este implicata ;ituatiile in care distanp dintre subiect ~i obiect este relativ redusa, pUnct de vedere spatial nu numai temporal. .1.ceasta conditi~ de a impresiilor cu spatialitate alterneaza mohilitatea repreDin cele de mai SLISreiese ca gindirea verbala, complementara cdei are tendin te puternice de dece:1trare subiecti \'-tem posi de cunoastere. spa1;iala. Aceasta presupune 0 reconstituire a mijloacelor si for-

I
I i

I
! ,

I
1

I I
i I
I I

i i ,

I
,

structuri mai complexe de cognitie prezinta imponanta indiciul sau semnalul. Acesta constituie 0 parte a: semnificantului (uneori relatia inde jos constituie indicii diciului este de la cauza 10. deer -chibriturile ca cinen a deschis cutia de chibrituri ~i Ie-a scilpat pe jos) sau un raport de semnalizare (in cazul experimentelor de conditionare). Astfel de procese atributionale au Ioc in contextul jocului. Desigur, 10. 2 ani copilul va "hrani papu~a", doar dadi va avea lingurita. La 3 ani, copilul hrane5te papu~a cu un bar, (simbol pentru lingmita). Batul este z.dmis co. simbolizind lingurita, papu~a este obiecrul incarc~t de simbolizarea "unui copil viu 5i adevarat", iar el insu5i, copilul care se joadt devine "alrcineva" , un adult, probabil mama. Acesror realita1;i rransfigurate Ii se acorda nume (Co. semnificant) ce se atribuie"substantia1ist" obiectelor despre care este vorba. Jocul eu simboluri creeaza copilului o sinJ.tie 5i traire demiurgica ~i creeaza conditii asimiE'trii rolu1ui. Ge:' neza acestui proces este relativ complexa ~i mLllt influenPta de imitatie, care denota un fel de prelungire a acomodarii (ca aspect component al adaptarii), copilul asimillnd miscari ale altor persoane (imitatie) pe plan percepti\"5i de miscare. Imitaiia poate sa se reproduca la copilul capata funqii de peste un an, iar 10. un timp dupa ce s-a constituit insrrumentale, In astfel de cazuri se constituie pe baza de reprezentari si implidi mecanismele aminarii (:\1. Ralea a construit u;-, inrreg sistem de abordare a complexitaiii si implicit a dez-voltarii psihice prin analiza conlplicarii formelor de aminare in structura procesuaEtatii psihice complexe), Limbjul vorbit si limbajul artistic ofera copilului de-a gata numetoase semne c01e.::tive. Gindirea copilului decodifica si descopera aceste ,emne, diferentiaza ceea ce este semnificativ ~i semnificant, inventeaza simbo;uri, impletindu-le in aqiuni. Or, procesul acesta :J.'..l este prea faci1. "Chiar pentru aceasta perioadaa gindirii simbolice J. Piaget diferentiaza citen etape. prima etapa este de gin dire preconcepruala de participatie. Clasificarile nu sint inca distincte, difere:1ta dinue toti ~i citeva este neclara, cuvinrele opereaza cu aceste preconcepte (care s1nt scheme - imagini vehiculate prin cuvinte, simboluri wrbale). Ra\V. Stern Ie-a numit rationamente ,ionamentele sint ~i ele inca primitive. transductive. E vorba de rationamente primitive care vehiculeaza preconcepte ~i opereaza cu analogii, farii a putea realiza structuri reversibile. A doua etapa este de gin dire preconceptuala complexa cu elemente intuitiYe (1a 3 ani) ~i care de fapt se evidentiaza mai pregnant in etapa prescolara.

b perio;lda
o

an teprqcolara in cepe consti tuirea formelor gindirii '-erprima etapa a acesteia este gindirea simbolica preconceptuaEi ]. Piaget intre 2 si 4 ani). Elra Indoiala, utilizarea simbolisticii il1carcate de se:nnifica1ie pOt incepe dupa 12 luni. Comunicari inca in fazele inteligentei senzorio-motorii (cind copilLII, de se prehce ca doarme). Folosirea limbajLIlui impliei ins~ vehicuLl de semnificatii, ceea ce inseamna legarea dintre U:1 implicat in cu\'int) si 0 realitate semnificata. In aceste

85

DEZVOL TAP-EA AFECT1VITA TII $1 A COMUNICARII AFECT1VE De$i dupa \-lrsta de 1 an dispazi~ia generala a capilului este din ee ce mai buna, planul afectiv este instaoil ~i arza.tor, capilul se supune legii celei mai mari tenta~ii. Disponibilitarea afectid: buna decurge din adaptare.:t reJ.lizata, adaptare ce implica "starea de conl-lOrt psihic" ee rezulta din asccierea a numero~i stimuli din ambianta ce sint implicati in satisfacerea trebuil1telor (alimentare, de caldura agreabiEl, de aerare etc. ~i de afeqiune, proteqie, sigural1ta). Ata~amentul $i cerinp de apartenenta se dezvolta In aceste conditii .. CroDologic, la 18 luni rezonanta afectiva cre$te, copilul este mal 1il1presionabil $i intuic$te dispozitia marnei, reaqioneaza: la melodic trista,termenii "lirism", evidenta prezenta st~1riiafectiYe ce se denurne$te ceea ce pune in "rnelancolie" etc. p;in
1:1

La virsta de 1 an $i jumatate at.1$amentul fata de mama s.1u de perSl'ana care 0 in1ocuie5te devine aC:1paranr. Se manifesta gelozia, dad n;ama acor&l atentie altui copil sau chiar dad nu-i acorda lui (copilului) destula aten~ie. Gelozia este 1a copiii mici Un spa\iu dramatical triirilor psihice in care se activeaza ambiguitatea legatii deintrusiune (0 a treia persoana in rel:q:iile de afeqiune dintre copil $i mama). Ge!ozia presupune triunghiuI. In rinalul perioJ.dei ar,tepre~colare se formena (la fetite). ternal8: gelozie latend ata de intrusiunea p:lternaEi (1a ba:eti) san maTimiditatea" fa~a de persoanele strai:1e, simpatia, anripatia incep sa fie nuanpte. CopiIului de 2 ani Ii place "pacaleab", i'duma, comicul, sllride 1.1 compliment,;;, are unele :accese de generozitJ.te. Spre 2 ani, tata1 este admirat$i devine favoritul copilului. Dupa 2 ani, copilul devine impulsi\- $i neintelegator, instabil din no:.1.Tendin tele ostile fa~a de adult cresc, deoarece cre$te dmpul frustratiilor. Se constituie negativismul primar ce devine ,-ehemenr de muite ori. Copibl Se trin te$te, pllnge, tipa dae:! i se ia un obiect oarecare (jucaria), daca i se restituie - il arunca. Pe Un phn mai pUtin vehement, aceasta conduita se manifesta ~i prin faptul ca el dare$te sa aiba juc;iriile altor:1, dar dupa ce Ie obtine Ie parase$te. Tot yehementa este reaqia in cazul in care copilul nu poate sau nu e lasat sa faca ceva ce ,,\"rea" sa faea singur, chiar daca e evident ca nu poate. Se poate consider:1 ca la 2 ani ~i jumatate cucerirea propriei identitati se realizeaza prin opozitie cu ceilalti. Gesell at rage aten\ia asupra nesigurantei copi Timiditatea se deosebe~te de team::! ;:JriQ faptui apare numa: in situar;ii PS1hologice, ca 0 team a de sine faia de prezen\a Ene: alte persoane. H. ';',;:allon considera altcneste legata de r~aqiile de prest:lnr;a care e"alueaz'l s-.:rsele d~ rise b prezenp ca ..

I
!

86

lului in situa\ii de alegere la aceasta \'lrsta. Experienta aiternativelor incepe sa se constituie ~i devine relativ evidenta la 3 ani, clnd copilul i$i dobinde$te siguran~a de sine, 0 mai mare independenta ~i cooper are. Deosebit de pregnant se manifesta la copiii anteprescolari atasamentul. 0 serie de studii efectuate, printre altii, de H. Balow $i colab. asupra ata$<lmentului (la puii de maimu\8:), au impirat studiul atent~i larg al ata~amentului - in ontogeneza timpurie - la copii. Aceasta rezonanta afecti,"a: (atasamentul) face ca in momentul de teama (de ceva cu totul neobi~nuit) capilu1 sa se refugieze in bratele mam~i, sau (dupa 2 ani) sa se ascunda in spatele ei. Aceea;;i componen\a afeetiva face ca e! sa se ceara in bra1;e clnd e oDosit sau, dupa virsta de 2 ani sa se lipseasdi de mama, in aceea~i situa\ie. In aceeasi gama de conduite se pot trece momentele in care copilul "parase~te" pe cei ce i-au facllt ceva sau nu permi1.e mamei sa se indeparteze de el ca sa fie sigur .cd nu i se va intJ:mpla nimie rau. In acest din urma caz, ata$amenrul este combinat cu 0 anumita forma de anxietate. In orice caz, ata~amentul este diferit de dragostea fata de pa.rin~i care se mai manifesta si ea in juru1 virstei de 3 ani. Atasamenrul se exprima ca 0 dorinta de conservare a unei apropieri emoiionale cu 0 persoana data. Conduitele de atasament se com plica $i se diferen1;iaza, pOt sa se manifeste si fata de 0 ju61rie sau obiect, pe care copilul Ie poarta eu el peste tot. Ataprnentul este selectiv acti,,- sifata de membri ai famiEei. Se considera ca 1.1baza ata'lamentului sta fenomenul de "imF:nting" (imprimare), fenomen pus in evidenta de etologi ~i care cOnSta In faptul ca animalele tinere "manifesta" forme de ata~ament fata de arice fiinta ce devine protectoare la Incepu rul existen\ei. persoana Dupa 2-3 ani atas.1menml se poate eonstrui fata de inca necunoscuta, prin "garantii" verbale, adica prin declaratii din partea mamei sau a ingrijitoarei ca persoana in cauza este buna ~i se va juea, va merge la plimbare, se va ocupa etc. de copil. Manifestarile legate de ata'lament sint numeroase. incepind cn zimbetul, mingiierea, accese tumultuoase de afeqiune 7i sflr~ind eu solicitarea acestora prin tOt [elul de mijloace. in acest sens, copilul mle "folose$te", uneori, ata~amentul ca instrument afectiv. Se arata suparat, jignit sau exprima stari de "abandon" prin care pune in evidenta "ruperea ata~amentului" in mod interesat. (Fiindca a fast cenat sau nu i s-a satisfaeut 0 dorini"a sau pentru a atrage afeqiunea, lauda, dar ~i spontan intinde capSorul sa fie mingiiat, aeorda deci atentie etc.). Ata$amentul la acest nive! al dezvoltarii, oriclt de activ ar E, nu prefigureaza totu~i 0 dependenta afectiva excesiva ulterioara. Ata$3.mentul este influen\at de experienta de comuniune afectiva din famiEe. Este mai arzator 1a copiii din familiile tin ere in care exista inea

87

ardoare sexuaLl. La familiile mai pu~in tinere ata~amentul este uneori mai slab ~i apare mai evidenta nostalgia tatalui. Oricum, axa parentaEi creeaza nuaIl\e de afeqiune ~i ata~ament. _''tspecte deosebi te sin t leg a te ~i de anxieta te. Se considera ca in copilaria timpurie exista doua feluri de an:'oetate: anxietatea ata de persoane ~i sima!;ii st!'aine, ~i anxietatea de separatie. Treptat se constimie ~i anxietatea moraEi (Ph. L. Harriman, 1969) ca teama de pedeapsa ~i traire a sentimenrului de vinovatie. La unii copii de 12--14 luni, anxietatea fara de persoane straine este [oane inrensa. Imeresant este faptul ca la 15-16 luni unii copii alearga pe strada spre persoane straine care au ceva fami:iar, aratindu-le simpatia - ca dupa ce constata in relatia "face to face" ca sint perSO;lne necunoscllte sa fuga repede indarat la mama sau ingri.jitoarea Iui. T eama de persoane straine se diminueaza spre virsta de J ani. In schimb, anxietatea de acest tip se conserva fata de "necunoscut". Ca atare, copilul poate manifesta teama de., bau-bau", de "baba c!oanta" de "mo~u" etc. In astfel de siruatii se exprima insa 5i aspecte de teama morala (de pedepsire). _-\nxietatea de separa\ie (mai ales de mam~l) ia in .iurul \'irstei de de ILlni forme dramatice, nui ales daca copibl este obi5nuit ca mama sa fie cu el tOt timpul, sau daca persoana care 111grije5te copilul substituind mama este putin !andra. Desigur, diferente!e culturale joad un 1'01 impllrt:lf1t Cll pri\'ire b relatiile mama-copil. Se considera ca anxietatea de sq)araJ;ie 1111 este totu~i corelara strins cu "ata5amentul". Fenomenul de hospitalism, de abandon, in caz de ayitaminoza afectiya proba~;il, prin m~1rirca anxictZl,:i ore aqioneaza asupra resurintime ale dezvoltarii, deteriorind-o. In genere, dupa vi[sta de copilul in cepe sa intuiasca mai clar limitele ce i se impun, a expresie emotionalJ: este tot mai impregnata de deliberari interne, expresie a sesizarii conduitelor admise, a corectitudinii lor etc. Diamoti \'zq:ionala ce 0 impune dezvoIrarea relationeaza copilul Cll din iur $i se complica. Cerinta de afeqiune cre5te 5i se rafineaza. de persozme straine, manifesta dorin \a de a Ie cl5tiga, de a se lauda, vrea sa fie mingiiat. Uneori el dore~te ceva ~i ori neluat in seam a, aIteori este pus in simatia de a sesiza mai ales cele impuse de adulti, dar nu intotdeauna prefede el, de copil. Din aceasta cauza, la 2 ani, actul delibe1'atf\' este incarcat efecti\' ~i relatiy nesigur. La .3 ani, conduitele se orgastrategic. Strdtegiile de eYdziune se constituie din team a de peCopilul trebuie sa traHrseze aceasta experienia a cadrului vietii care stratifica 0 experienia afectiva, bogata $i nuantata. $i cu atit mai muIr, cu elt, dupa momente de conflicte, negativism, dramatice emotion ale - constatind efectele tension ale ale 1'eac-

21-24

tiilor sale 5i fapt:.!l d( cei din jur au obosit 5i manifesta mai purina solicitudine, ~i mai multa lipsa de disponibilitate afecti\'a, copilul se simte parasit ~i vinovat. Emo~iile 5i sentimentele de acest fel sint deja expresii ale "dragosrei", care este altceva dedt ata5amentul, chiar acaparant al copilului mic. Dragostea se formeaza din afeqiunea simbiotica fata de mama, care se con5tiemizeaza. Atent la toate miscarile mamei S:1U ale persoanei ce-l ingrije~te, copilul devine atasat, ciar In conditii mai complexe. EI incearca sa redobindeasca aten!;ia, afeqiunea, prin conduite deja probate ca de "succes". Clnd doblnde5te buna dispozi~ie, apropierea afectiva, confonui psihic care se constituie are toate dimensiunile ce se acor&1 de ob:cci termenului "fericire". Odata trait acest sentiment, copilul este atent la condi~iilc de dobindire a accstuia, fapt ce determina un fei de inYJ,z:e a imaginatiei In zonele afective. Componamentele afectuoase se inmultesc ~i creeaza "dragalasenia" copilului antepre5colar c1.1 0 dezyolrare psiho-afectiva echilibrata ~i bogata. Emotii complexe se manifesta ~i cind este dus la speetacol, unde traie~te episoadele dramatizate, adeseori imen'enind eu avcrtizari, daca personajul pozitiv este In primejdie. In astfel de situa~ii, fiqiunea scenica este eGnsiderata reaUl, simatia de spectator devine invadata de el110tii ce incita la intrusiune. Prezima importanta ~i dezvoltarea ex:perien~ei "reticentei". De~i restrlnsa, aceasta forma dexperien ~a echivaleaza cu aparitia unei reflexiyitaii mai mari privind ceea ce este permis ~i ceea ce nu este permis. In acest cadru se dezvoIta conformitati la dorintele celorlalti, mai ales 1a solicitarile aduItului (pe venicala). Se dezvolta complezen~a, comportarea 1'elati\' diferel1tiata fat a de diferite persoane, reglementata de caracteristicile acestora, ~i mai ales se dezvolta nelini~tea umana fadl de ceea ce eS'.e primeidios, perfid, rau, brutal. 5e dezvoIta timiditatea, are loc declinul tiparului ca reaqie de protest. Reaqiile opozante sinr implicate ~i ele In constituirea identitatii primare. La 2 ani acestea pot deveni foarte intense. Cele mai muIte manifestari de minie, ostilitate, agresivitate ~i negativism sint legate de exercitarea obiceiurilor ~i a regimului zilnic. Or, se ~tie ca acestea incorporeaza reguli de convietuire. Pe al doilea loc stau manifesta1'ile protestatare 5i ostile fat a de autoritatea cclor din jur (conflicte de autoritate). Pe locul trei se amI reaqiile de mlnie ~i protest fat a de dificu!tatile care se manifesta In joc sau in traseele de realizare a dorintelor. Spre 3 ani reaqiile protestatare ale copilului se diminueaza (se semnaleaza un declin al tipatului de SClina durata). St~'lrile afective ale copiilor mici sint intense, fara a fi profunde. Ele se muIriplidl, sediferentiaza ~i se compEd!. Axul diferential afectiv a1 ambilor p<'hinti creeaza echilibrul in familie ~i in comportarea copi1ului cu ei. 89

* :;: *

I
J
.~

In perioac1a primei copiEhii se dezvolra intens jocul de manipulare sub influent a trebuintei interne de a aqiona asupra lumii ~i a 0 schimba. Iste 0 activitate inca~rcata de disponibilita1;i psihoafective imaginative, ce ocupa 0 mare pane a zilei. Jocul este 0 expresie a activitatii efectuate ,pontan, din placere, hcarcata de satisfactii. In joc se lncorporeaza ,reptat evenlmentele vietii, decupaje situ8.tionale. Exista 0 componema cogniriva ($i inclusiv formativa) importarna privind inregrarea soci:lla a copilului 111 joc. Exist2, de asemenea, S1 componente afecri\'e foarte subtile. Structura cuhurii influenteaza jocul copiilor. !n medi ul rural, copiii se antreneaza In jocllri legate de obiecte ~i siwatii, afara dincasa Un cune eu animale, bete etc.). In ere$a, jocurile sint mai supravegheate. toare cazurile .sint influentate de anotimpuri, virsta $i chiar de 'noda.

f'"

!
i
1 1 1

In genere, in joc obieete1e dc\'in interesante deoarece sint plasare ::1tr-O pozitie psihologica care Ie favorizeaza $i se supun unei preschimfoarre inrensa. :cari incarcate de 0 energie panicipariva Inca in primul an de viata, copilul simte pIa cere in a se juca ell ;ropriile miini, eu picioarele, arunca pbieete1e, trage. Intre 1-3 ani, JOCU] se incarca de 0 a;npEl simbolistidt, ee-i creeaza 0 forma de participare deosebita. ]. Piaget, interesat de aceasta problema, a considerat dl se pDate vorbi de trei grupuri de simboluri ludice. Un prim grup este legat de interese $i forme de exprimare eorporale proprii, un al doilea grup este legat de sentiment, de famiEe $i rela~ii fam:liale, ~i un al treilea grup de curiozitatea privind provenientele. Exista scheme simboliee Iud ice. Ele yariaza in funqie de complexi,atea, densitatea ~i antrenarea psihica pe care 0 exprima. Sint scheme dominante de proiectare ~i scheme dominante de asimilare. Printre sehemele de proieetare, J. Pia get vorbe$te de schema tip AI, foarte simpla, in care se proiecteaza forme de actiuni cunoscute (obi5nuinte umane) pe obieete neinsufletite. De pilda, ursuletul (jucarie) doarme, papu~a maninca sau sta euminte. Tipul Bl deproiectare este ceva mai complicat ~icuprinde elemeute de imitatie. Copilul pune papu~a sa telefoneze (la telefonul-juearie), in rolul unei persoane eunoscute bine, care este imitara:. Schemele de asimilare duite ce este caracteristiea se caracterizeaza unor obieete. prin incorporarea unel con-

B2 ca schema Iudica incorporeaza evenimente trecute ~i creeaza Slm bolm"i de eompletare. Capilul se joaea de-a ascunselea eu un var plecat de 0 saptamina. La 3 ani jocurile de alternan~a (copilul. este pe dnd mama ~i copil In jocul ell papu$a) fae parte din aceasta categorie a simbolistieii ludice. Sehemele A3 ~i B3 sint scheme simbolice combinatorii cu scene intregi. (B3) cum ar fl, de pilda, joeul "de-a Ele pot fi combinatii compensatorii apa din ga.letU$a" (in \ipsa apei) dupa 0 situatie in care s-a refuzat eopilului un joc Cll apa la robinet. Astfel de joeuri se manifesta ~i in situatiile in care i se interzice copilului sa mearga la bucata1'ie. J. Piaget [172J re1ateaza reaqia joe a unni copil care poveste$te ursnlc1;ului ca un baiet;el a mers la bucatarie ~i ac010 cineya a seapat apa fierbime ~i. 173. a1's. Schema C3 de combinatii liehidatorii apare ~i ea dnd se aceept:1 0 situatie de interdiqie sau frustrare, dar se transfigureaza simbolic. A~a, de pilda, un copil neglijat deoareee a aparut in familie i1:1 aIt copil _ se joaea cu doua papu$i, una mica ~i una mare $i face sa piece in lume papU$a mica, iar eea mare sa ramina eu mama. Aceea5i schema se manifesta in jocul ce apare intr-un alt exemplu descris de' J. Piaget. Copilul a~ezat pe un seaun mai inah, pe care ii este frica sa ste;l _ se joaea eu papu~a sau ursuletul spunindu-i ca. este foarte bine S:l stea cuminte pe un scaun mare, e foarte bine - 0 sa creasea mare etc. (autosugestie). In fine, schema D4 de combinare anticipativa (liehidatorie sau de eompensaiie) este de asemenea complexa. Se poate desprinde din situaiia urmatoare. Copilul e chem;lt la plimbare $i nu nea, incepe sa spuna ca un copil s-a dus 1a plimbare ~i a venit un urs mare ~i era cit pc ee 5a-l maninee pe eopil. :\.eeea~i schema funqioneaza cu alee nuan1;e cind

Schema A2 este ilustrata de J. Piaget prin situatia in care copilul I~i plimba degetele pe masa $i la un moment dat ritmul lor eVQca mersul cillutului: se plimba degetele pe masa, se plimba, se plimba ... tropaie, tropaie ... dllutul. 90

cor::ihll relateaza ca. un prieten i-a spus ca un eopil a patit eeL: de mal sus. Seheme1e combinate sin! foarte active la ani. La ani sinr incorporate in jocul eu subiect $i rol. Simbolistica jocului se complic'il treptat, Incepind de 1a folosirea de obiecte subordonate imagistieii ludice, 1a minuirea de eomportame;ne In care copilul de\-ine un personaj imaginar - i$i asuma un rol prin asimilare de conduite adulte. La 18 luni, eopilul poate deveni in joc avion, ma$ina, tren, iar uneori pisica, robinet, orice. In aeest moinent al dezvoharii ontogenetiee este dominant inca jocul cu obieete, aqiunea ereind cO:1sistenta rolului trait de copil in joc. Con(:omitent, joeul eu adultul se dezvoIt;l in trei direqii: prima este a jocului de hanuiaEl ~i trlnta, ridicare $i a1'uncare in sus, jac zgomotos de mi$care ~i de energizare, a doua este a joeului verbal - fie sub forma de interogatii continui eomplexe

3-4

5-6

91

fie sub forma relatarii de povestiri (basme), In al treilea jocului didactic In care aduItul lndruma copilul treptat

rind sub forma ~i discret.

La 2 ani, copilul se joaca cam 90oio din timp. Totu~i, padlse~teu~or copilul prefera jucariile * cu jocul pentru masa. La 2 ani ~i jumatate roti ell care poate transporta - jucariile mecanice, combinele, jucariile muzicale, papll~i, animale, marionete, schemele ludice de proiectare de,-in mai actiye, dar ~i jocuriIe distractive cum siut baloanele de sapun chiar jocul cu apa, teatrul de marionete. Copilul dore~te foarte mult juraria, dar poate sa 0 paraseasca foarte repede. Jocurile permit COn1-binari, alergare, observare. E,'enimentele se revana in joc. Desigur, in;:ereseaza ~i materialele de joc ~i in aceasta categorie intra judiria, dar )i cuburile, mozaicurile ~i nisipul, plastiEna, lutul, focul **, pensula ~i culoarea, iar spre .3 ani intra In seria preferintelor tricicleta, mingea, cercul, balonul etc. Jocurile devin mai absorbame ~i copilul se simte {rustrat dara este Iuat brutal de la joc. Jocul eopiiIor miei este Intli singular, simplu $i spontan. Treptat, se Jecentreaza de pe obiect lm.:t;nd~-se pe subiecteie aqiunilor umane. ;\.cestea incep sa se dilate ~i sa se combine. Conditia mintaEi a jocului se a:nplifica. Apar noi tipuri de joc ("de-a familia", "de-a doctoruI" etc.), sc instituie numeroase rdatii intre copii si se compEdi situa,ia psihologica a jocului. Aceste jocuri pOt avea 0 oarecare longe\itate $i "a se iI1carce cu tot de e\'enimente, desi in genere au un continut aqional simplu .5i repetiti\- (adeseori). Rdatiile din jac au funqii mcrltipIe, ele imaresc cooperarea rebtiilor ale. .pozitive acti\'<::, dar pOt pune pe primul plan ~i relatii n::gati\'e, tension
ielul

Schematic, am pute;} considera ca spre 3 ani se poate vorbi de un debut al jocurilor colectiye cu roluri. In acestea, simbolistica ludica este 5i coerenta, iar actiunea tinde sa cuprinda sporadic mai multe . In jocul cu subiect se pOt vedea numeroase clemente de imiimi tati copiii mai mici rasfadndu-se, copiii mai mari sau lnteresul pentru joc devine din ce in ce mai mare, ceea in evidenta organizarea primara a sensuriIor experien,ei acu.Jocul impune forme de conduite noi ~i, fire$te, atinrdini. Roluorielt de fragmel1tare ar fl, organizeaza forme de cooperare sau de afectiva (atraqie, simpatie, atentie afectiva). Deahfe!, una din de demonstratie a simpatiei consta in aratarea (etalarea sau daruirea lor chiar provizorie. Copiii se Iauda uneori cu
" Exisla muzee ale jucariei. d jucaria cOpilului (1959).
,'<,

jucariile; la 2 ani copilul se joaca mult eu arice, indusiv la masa cu resturile, cu mincarea, ,eu piinea etc. La 2 ani ~i jumatate construieste din pietre, nisip, cuburi (cuburi pe verticala) ~i strica obiectele din curiOL.itate. Datorita limbajului, obiectele incep sa poata fi folosite penrru orice (prin aceastaiocu! J:ncepe sa-~i exercite funqii de actiyitate fundamental3: formatiya ~i stimulativa .a resurselor psihiee), Imaginatia este in mare progreso \\1. \\1aU a Inregistrat 1a aeeasta \'irsta 6-7 situatii imaginate in 2 ore, La 3 ani, copilul se joaca ~i construie~te ~i pe vertica13: ~i pe orizontala, merge pe marginea trotuarului, ii place sa invinga mici obst:lcole, organizeaza insa si mici sabotaje ale jocului ahora. Conduita copiilor in joc depinde de starea sanat~hii, de caracteristicile afectiyitalii. In aceasta ordine de idei, copiii viguro~i se joaca tot timpul 5i i$i' schimba usor interesele, preferintele $i direqia jocului, in timp ce eopiii mai debili ca sana tate se .ioaca mai mult singuri preferind jocuri lini$tite. Cind interesul Ie este foarte solieitat, intra in jocurile coleetive. Copiii debiE mintal se joaca violent, iar eei {oarte inteligenti sint absorbiti de jocuri linistite, cu multe episoade suplimentare in care se joaca singuri. Lnii copii inteligenti se joaca mult, vorbind $i aqionind jocuri in care interpreteaza doua roluri (de mamica sau tatie ~i de copil), schimbind tinuta $i vocea dupa 1'01. Aeesta este debutul jocului de-a ahernanp. DezL'oltarea sociabilit,~tii copihtlHi in joe face progrese imp~nantc ~ntre 1 ~i -' ani. In primul rind, conduitele copilului de\'in mai coerente fata de solicitarile jocului, mai ales spre virsta de 2 ani. In al doilea rind, Iumea de,-ine pen tru copil un fel de spectaeol ce-l atrage, dar la care nu "rea sa panicipe singur ~i pentru aeeasta solicita pe fiecare sa-l secundeze . La 2 ani copilul se joaca in tovara~ia altar copii, oprindu-se din clnd in cind spre a se odihni ~i observa jocul panenerilor. Momentele de obsen-atie eonstituie un fel de participare la jocul ahora. In genere, cooperarea cu alti copii este complicata ~i dificila, adeseori dramatid . i\par totu~i unele conduite de complezenta cum ar fi surisul, atraqia altui copil prin dedaratii de asisten la (" vi no sa vezi ce frumos ma jac eu" !). Copilul sub 2 ani nu po ate sa se joace eu alti copii din cauza earacterului restrictiv a1 atentiei de care dispune ~i a eooperarii complexe solicitate de joc ce-l depa~e~te. Totu~i, dupa virsta de 2 ani copilul poate sa-~i a~tepte rindul Cll alIi copii la di-ferite aetivitati ce ;i sint solicitate. Relatiile pe verticala sint mai facile. Cu copiii mai mici este mai intelegihor ~i cooperant, iar cu copiii ma: mari, mai activ ~i integrato Cu persoanele mari care se joaca eu el este perfect integrat.

La MuzeuI pedagogic

din Paris se afla un sector a aerului,

In perioada anleprelwlara copilu: lrece prin experier!~a congniriva pamintu)lli ji focului, incorporinda-1e in experiema primar:i.

93

c:eSCl:rC:l.

Dupa 2 ani ~i jumatate relaiiile in joc se pOt imparii In active (pozitive ~i negative), pasive (care pOt Ji de asemenea pozitive :;;i negati\'e) $i defensive. Printre re1aiiile pozitive acti"l~e se pot enumera situaiiile in care copilul cia a jucarie, illinglie un copil sau Ii propune sa f.161 schimb de judirii. Relatiile active negative sint legate mai ales de rapire.:! de iucarii ~i de ceana care uneori degenereaza in bataie. Cearta este 0 Incaierare pe plan Yerbal. Printre relaiiile pasiH pozitive se pOt cita cele in care copilul accepta mlnglierea, schimbul de juearii etc. Relaiiile pasive negatiye s1nt cele in care copilul ineaseaza blamul, ce:Hta $i chiar bataia de la panenerul sau. In teate cazurile intereseaza motivaiia. Desigur ca rapirea judiriei are 0 semnificaiie ~i un substrat psihic, claea e vorba de 0 < udtrie prefera ta, sau daca eel ce 0 face "I'rea sa dea j iuearia unui eopil ce nu are jucarii, ori nea s~l faea ordine - ori acapareaza pur ~i simplu jucaria. lntre forme1e de cooperare ce se constiruie in perioada primei copiLhii, rugamintea are Un statut apane. Ea poate degenera in rapire sau In bataie pentru jucarie. $i relaiiile defensive pOt fi active (fuga, solicitarea de .ljutor de la educatoare sau de la mama, angajarea in bataie pentru aparare). Au 0 oarecare inciJen1;a reJatiile defensiw pasive ce se exprima pcin faptul ca cel caruia ; se ia iucaria pli<nge doar la vederea micului agresor ce se apropie. In ~5tfel de cnur;, copiInl ce pli'nge nu a gasit :.'n a1t mijloc de a se

La 3 ani, amlndoua aceste imagini sin t in cre~tere eu tendinta de egalizare ~i suprapunere discreta. Ca atare, are lac procesul de difereniiere a structurilor con~tientulL1i ~i a constituirii in subcon~tient a unor .acceptori ai aqiunilor cu funqii de control. !n contextul con~tiin\ei se formeaza ~i demente morale apreciative ~i placerea inteIegerii regulii ca ~i supunerea 1.1 aceasta.
PROCESUL

DE IDE."HIFICArU:

cu Baule dez,,<olUirii con~tiintei. Emancip<:irea motorie, acti'.itatea c,biectele care se pat supune mai multor intentionalitati depe:1c!ente de dorin tel e?i voin ta copilului creeaza condiiia trairii de ca He acesta a faotului ca el este cauza a aqiunii, subiect .11 acti"l'itaiii. Mai mult dedI arit, el poate efectua 0 multitudine de aqiuni. Dependenp ecranului actional de propria persoana creeaza intuirea acesteia, dar ~ireprezentarea despre sine, inc1usiv aprecierea generala despre sine In compararie ;-:1 ceea ce ar dori altii (mai ales pariniii) ca el (copilul in cauza) sa din interiorizarea cerintelor parenfie ~i sa faca. Acest alter, constituit cale, aqioneaza In sentimentul vinovaiiei si in cel al obligaiiei. Oricum, perioada primei copilarii denota 0 evidenta eyoluiie pe acest plan. Anu:nite reguli ale mediului de cultura devin motiye e"l'aluative, cta ce creeaza germenele unui fel de alter desprins de modelele ce i se impun, se insinueaza latent in substructurile con~tiintei reprezentarii despre Difereniiat de aceasta este instan~a mai discreta a "ceea ce trebuie faca copilul in comparatie cu alii copii". Imaginea parentala de reeste mai toleranta ~i ampla decit imaginea Iui alter la 2 ani.

FaralndoiaLl, In structura comportamentului imaginea de sine, identificarea de sine ca atare joaca un rol important. In acest proces exista numeroase complicatii cognitive (mentionate mai sus), dar ~i implic.atii afective. Extras din domeniul speculaiiilor, fenomenul idemificarii legat de con~tientizarea identitatii a fost studiat mai ales prin "recunoa~terea de sine" in oglinda a copiilor mici. Problema nu este ins3: atit de simpla pe elt pare. l\Iodelul inter:or implicat in identificarea in oglinda nu poate servi ca reper de recunoa~tere deci! dupa ce s-a constituit ca atare, devenind expresia imaginii de sine, sau eel pUiin a ceea ce se n ume~te "sinele corporal" ca expresie a sinelui material. Se pot diferentia cel putin doua serii de evenimente cogniti"l'e in actul de identifical:e din o~linda. Pri:nul se refera la reeunoa~terea faptului ca in oglinda se afla propria persoana sau imaginea se vede In oglinda nu este 0 persoana ei, al doilea la faptul di ceeace in carne ~i oase, coneret Inconjura ta de lucruri concrete, ci 0 imagi:-:e ce se mi~ca In spatialitatea imaginilor ce reflecta prin spatialitatea imJ.ginilor, spatialitatea reaEtaiii. Imaginea speculara (in oglinda) se manifesta Inca la slqitul primului an ?rimr-o priyire atenta manifestata prin gest-control sau supraveghere a imaginii, apoi prin explozie de energie ce poate fi considerata "comprehensiune". Printre primii care au conturat semnificatia ~i momenteIe de idemificare in oglinda a copiilor a fast Preyer (1887) apoi, ceva mai tirziu, Baldwin (1897) ~i Ch. Darwin (1897). Preyer considera ca recunoaFerea de sine a copilului in oglinda devine evidenta la 19 luni. Darwin a plasat-o mai devreme, la 17 luni. In fine, In aceasta enumerare se inscriu studiile lui Merrill ~i Palmer (1931) dar mai ales cele ale lui A. Gesell (1934), care a dat 0 mai mare consistenia problemei, fadnd referiri la evoluiia rolului de identificare In oglinda ~i la copiii mai mari 1.1 care acest act capata semnificaiii noi. Identificarea primara a fast plasata de A. Gesellia peste 2 ani. 1\lai recent Rene Zazzo a deplasat spre 3 ani aceasta recunoa~tere in urma efectuarii unei vaste serii de experimenre (inc1usv comparative; copil-maimuie pui) efectuate Intre 1972-1976,
<

95

experimente ce au fost condensate1ntr-o lucrare ~i 1n tH~i filme inte(1972) 0 mare perplexitate a copilului in resante. R. Zazzo semnaleaza [ata oglinzii, 1ntre 18 ~i 24 de luni, 1nsotita de bucuria de recunoa~tere, oarecare teama {anxietate) ~i uneori e,itare. Oricum, comportarea generaEi a copilului este ca fata de propria dublura ce ar avea 0 stare existen'riala nJ se mai manifesta existen\iala proprie [281]. Dualitatea la aceasra "irsta 0 mentalitate animista 1a 3 ani, de~i copilul pastreaza fata de jucari; :;;i chiar fata de unele obiecte ~i situalii. In aceste faze timpurii ale d::zvoltarii umane sln! inca pulin coezive cele trei [a tete mai imponante ale sinelni: silicle corporal material (ce shule se refera la con~tientizarea caracteristicilor proprii corporale), social (ce se refer a stann, rol-apanenel1l;a de grup sClcial) ~i sincie spiritual, cJ.re se refera la aptitudini, actiyitati ~i circularea acestora. i\cesta din urma este, dupa cum spune \'17. Jamer, "sanct:Jarul emotiilor oji dorintelor".

Cap

it 0 1u 1 IV
(3-fj
ani)

A DOUA COPILARIE

(pCJ'ioada prc:;colara) In societatea COntemporana din nume1'oase tari, pflntre care :;;1 pra noasrra, copiluI prescolar ia contact mai st1'ins cu mediul de gradinita, diferi t de cel familial, si tra verseaza observa ti y mediul social (strada, magazinele, mijloacele comune de transport). Desi integrate 1n aceeasi viata sociala, cele trei componen te ale mediului solicita copilului nu numai ajustari ale componamenrului la sisteme nuantat dife1'ite de cerin~e, in conditii de tutela, proteqie si afectiune dife1'ite, dar creeaza concomitent 5i 0 mai mare sesiza1'e a diversitatii lumii si yietii, 0 mai densa :;;i complexa ant1'enare a deciziilor, curiozitatii, emotiilor ~i cunoa~terii in situatii numeroase inedite. !n aceste conditii se dezvolta bazele personalitatii copilului, dar :;;i capacitatile de cunoa:;;tere, comunicare, expresia ~i emanciparea personalitatii, Se dezvolta, de asemenea, capacitatile de proiectarein con textllI evenimentelor prin care trece copiluL Capacitatile de cunoa.stere devin complexe, sint ,insa specific impregnate de caracteristicile virstelor. Concomitent ell dezvolta1'ea capacitatilor perceptiy observatiye, se dezvolta reprezentarile (evocatoare, de completare, de anricipare :;;i fantastice). Fluiditatea acestui plan de produse psihice _ reHrs al per96

ceperii realita1;ii - alimenteaza imaginatia, componamente1e $i strategiile mintale care sint lncarcate de 0 simbolistica ampla ~i 0 emotionalita te complexa, fapt ce creeaza perioadei pre:;;colare acea unicitat~ ce face sa fie minunata virsta de aur a copilariei. Tipul fundamental de activitate este jocul, care reprezi:1ta 0 decentrare a psihicului de pe activitatea de percepere pe activitatea de implanta1;ic in via1;a cultural-sociala, prin simoolizari ample si complexe. Tipul de rela!;ii se nuan\eaza~i se diversifici, amplificindu-se conduitele din contextul colectivelor de copii. Are loc concomitent ~i diferentierea conduitelor h\a de pel'soane de diferite virste ~i ocupatii, afhte in ambianta cultural-sociala a copilului. ~i dezvoltarea fizica este eviden ta in perioada pre~colara. De la 3 la 6 ani are loc cre:;;terea de la aproximativ 92 cm la 116 em ca statura, :;;i 0 cre~tere de la circa 14 kg la 22 de kg pondera:' De asa'" menea, are loc 0 schimbare ~i dezvoltare a stfucturii mu:;;chi]or, descre:;;te ponderea tesutului adipos, pielea devine mai elastica, mai densa ~i mai pUtin friabiEl, procesul de osificare em intens la ni',elul epifizeloroaselor lungi, a celor toracice, claviculare, damura prm"izorie incepe sa se deterio1'eze ~i mugurii dant:1fii dcfini ti ve se intaresc (atlasele Greulich ~i Pyle permit calcularea virstei de cre:;;terc-dezvoltarc prin vl1'st3. osoasJ) Organismul 1n int1'egime devine mai elastic, miscarile mai suple :;;i sigure. Persista o. oarecare iritabilitate a cailor rinofaringiene si implicit 0 sensibilitate [ata de bolile copiJ:i:riei, plus 0 u50ara contrac:are de gripe ~i afeqiuni bronho-pneumonale. * Tot in perioada pre~colara continua dezvoltarea diferentierilor fine in antrenarea functionala a strucmrilor scoaqei cerebrale, angajarea mozaicaEl fina a zonelor yorbirii :;;i a dominatiei asimetrice a uneia dintre cele doua emisfe1'e (de obicei, stll1ga), fapt ce determina caracterul de d1'eptaci, stingaci sau ambidextru a manualita~ii copilului. In sfir~it, dezyolta1'ea biochimismului i:1tern devine mai complex a ~i impregnata de harmonii ti1'oidieni ~icei ai timusului (glanda cre~terii). Deosebit de actiya este formarea comportamentelor implicate iZl dezvoltarea autonomiei, prin organizarea de deprinderi ~i obi:;;nuinte. Dintre acestea ne vom referi 1a clteva mai specifice (comportamentele alimen tare, de imbracare ~i igienice). Comportamentele alimentare se culturalizeaza inrens. Sc ~tie ca alimentarea nu este uumai un act de satisfacere a unei trebuinte vitale de 1ntrebuintarc a o1'ganismului. Alimentatia este impregnata de 0 serie de ritualuri ~i s-a difereqiat in mesele principale ale zilei, micul dejun, prinzul :;;i cina, iar pcnt1'u copil un plus de doua gustari. Consisteota ~i
,. In c:dru! masuri!or medico-profihxice sanitare de pre':enire a bolilor contagioase. se fac vaccinari in campanii medico-

97

ore1e acestor mese se afla in plina transformare sub influenta regimalui de viata modern. Cea mai evidenta schimbare consta In cre~terea consistentei micului dejun ~i a cinei ~i dim:nuarea consistenrei ~i duratei mesei de 1a mijlocul zilei ca ~i ie~irea desertului din regimul de aliment premial, pentru a se generaliza ca aliment util integrat in hranirea rationaLl. Exist3. Insa un aIt aspect .a1 alimenta~iei, cel al modului cum se rea1izeaza. Din acest Dunct de yeelerc intereseaza a~ezarea ~i Ilnma la masa, utilizarea tadmurilor (lingurita, furcu!i\2, curitu1 etc.), paharu1ui ~i a altor ustensile (solnita, $ervetelele etc.). Perie'ada pre~colaca este dominata de intensificarea eonsolidarii deprincbilor legate de folosire;;;. acestor us tensile (latura instrumental;=;' a alime;narii). Spre sflr$iwl perioadei pre$cahre, aceste deprinderi sint c',-idente. Tot in procesul alimentariei exista un al do:ka cerc de conduite, cel al reaqii10r cultural-sociale privind modul de ~ se servi, de a cere, de a mul rumi, rinuta la masa, relationarea eu ceilalti, a ten ~ia lu cerintde acestora. Acestea iradiaza $i ln aite zone ale conciuitelor civilizate, Gina Intretinute apoi de cele din urma. In perioada pre.5colara, 1.1 tura instrumem::dJ: a alimenta1;iei trece prin faze progresive complexe. La .3 ani, capilul reusest:: s5 manince Cll furculita budlti de carne ce i-au fast taiate in prealabiL Intre 4 si 6 ani Isi ;nsu$e$te conduitele de utilizare adeevata a furcwlirei, lingurii si linguritei, paharului cu apa, a $ervetuIui, solni~ei etc. Copilul trece 1.1 0 alimenratie complexa. La 4 ani, preferintele alimentare devin mai selective. Pe p1anul conduitelor alimentare exista neadaptare culturala alimentara ~i mica psihopatologie alimentara. Keadaptarea culturaLi a1imenta,a se exprima prin carente in constituirea deprinderilor curente implicate in alimenrarie In sensul cdor mai sus descrise. Minuirea grosolana $i stingace a tadmurilor, ari ignorarea lor, nefolosire:l $crverelelor, rmprastierea de alimente, murdarirea ferei de masa, tendinta de a nu tine seama de ceilal\i in timpul mesei ete. hc ?arte elln insemnele in adaptarii cultural-alimen tare. La acestea se adauga mica psihopatologie ali:nenra::-a. E varin de unele reaqii nevrotice sau unele reactii excesi\-e ca 'lorna, dezgusrul, obsesiile alimentare (de dulciuri) sau refuzul lor, stocarea in gura de boluri alimentare ee nu pot fi lnghitite etc. Intre 4 ~i 5 ani, copilul trece printr-o diminuare a poftei de mincare, adesea determinata de monotonia regin:'Jlui alimentar sau de tensiuni afective. Progresele similare se manifesta $i In domeniul culturalizarii legate de imbracare, igiena $i toaleta. imbracrea implica numeroase deprincieri, dar $i competente implicate In decizia de a alege 1mbddlmintea in functie de 0 serie de factori sezonieri sau ai zilei (lmbradlmintea de zi ~i imbracamintea de noapte). Inrereseaza inca ~; dac;;' :mbracamintea

I i I

I
I

i
I

i I

este ordonata, daca este curata, neglijenta, adeevata, cocheta, daca este asezata seara astfel ca a doua zi sa fie ne$ifonata etc. . La 3 ani, copilul cste dependent de adult pe acest plan. La 6 ani, el dispune de numeroase manualitari $i deprinderi legate de Imbracarc. problema interesanta prin larura psihologica pe care 0 implidl es:e aceea a COI1tinutului buzunarelor copiilor. ani ;ire buzunarele relativ goale. Spre 5 ani incep Copilul de sa cuprinda dulciuri $i anvelope de dulciuri, spre 6 ani unele obiecte mici, copuri, baloane, pictricele colorate, capse si chiar cioburi de sticla colore.,a. Igiena alimentara, de spalare a miinilor rnainte de orice masa si dupa arice vizita la rodeta, spa:larea obrazului, a urecnilor, a giwlui, baia, taierea unghiilor, pieptanarea parului, spalarea dinti1or, conduita 10. toa1eta, folosirea hirtiei igienice, a jetuIui de apa ere. precum si folosirea de lo;;iuni, folosirea batistei etc. oglindesc gradul de dezvoltarc,' a depri"derilor igienice, ciar $i interesele copilului care contribuie 1a formarea imaginii de sine . .'?i pe acest plan exista diferenT;e mari inne copii. Unii se ingrijesc excesiv sau prelungit, deoarece transforma momentele de Ingrijire in joc. Sint $i copii carora Ie este teama de apa sau ramln indiferenti hta de murdarie. !n genere, pina la 6 ani copiii reU$esc sa stie sa se spele pe dinli (deprinderi) ~i sa a fadi zilnic (obi$nuin~a). In majoritatea cazurilor, ei devin sensibili 1.1 curarenie, iar tetirele manifesta adeseori forme evidente de eochetarie. Prin toate cele descrise mai sus, copilui i~i insuse$te elementele de baza 'cile fondului de adaptare culturala, amplu concentrate in asa-numi\ii "cei 7 ani de acasa". Expresia isi menrine sensul, de~i anii nu mai SIDt 7, ci 6, $i substanT;a condui telor la care se refera nil se mai doblndeste numai in familie, ci $i in gradinira. Prezinta imeres de asemenea 0 serie de aspecte leg.ne de somn. !n perioada pre~colara, capilul accepta mai greu sa mearga la cuI care, spectacolul reL:r;ionarii cu ceilalti, interesul pentru ce fac adul\ii (adultrism) ca -;:i placerea jocului fiind de mare atraqie. Proteswl fa\a de mersul la culcare poa te fi verbal, evazi v sau categoric, de tergiversare, lndircat de tot felul de tranzaqii, ca $i de necesitatea de a avea un feti$, prezenta unei per-soane (mai ales mama), a unei surse de lumina (ell U$a deschisa), cn lini~te tatala sau cu muzica etc. La 6 ani copilul exprima inca astfel de probleme, indusiv anxietate, teama. Exista difereil\e mari lntre copii, atit In ceea ee prive~te adormirea, modul de a dormi (acoperit, descoperit, lini$tit, zbuciumat), trezirea (prelungita, imediata), dispozitia (lini$tit, 6J:eut, vesel, rasf~tat, plIngacios). A$adar, pina la 6 ani are loc acest amplu proces de constituire de deprinderi exprimate prin conduite alimentare, vestimenrare (de rmbracare-dezbracare) ~i igienice etc. Importanta lor este foarte mare - pen-

3-4

~8

99

tru toata viap - ~i creeaza personalitatii un supon de adaptare ce are ccouri profunde ordonatoare generale, creind ~i U:1 supon de responsabilitate pentru propria persoana ~i de autonomie reala, dar ~i de contribu\ie 1a structura con~tiin\ei de sine, a euiui corporal.

Perloach pre.)colara cste una din perioadele de intensa dezvoltare Dsihid. Presiunea structurilor sociale ccdtur::de, absorbria copilului in ~:1stitu\iile pre~cohrc solicit:'i Wate posibilita61e hi de adapuire. Difercnrde de cerinte din gradini\a ~i din famiEe so:icita la rindul lor 0 mai mare varietate de conduite. Ca atare, contraciiqiile dintre solicitari:e e):terne ~i posibilitatile interne de"in mai active. Aceste forme de cmt:'adiqii constituie puncte de plecare pentru clezyoltarea exploziva J. comp0rtamentelor, a condLliteior socia!e c!iferc:1ti::ne, a ci~tig2rii de :1wclalita\i diyerse de activit~'i\i, a dobindirii de abilitati inscrise in programcle gradinitelor. Comunica ti vi tatea ~i sociabilita tea copilul ui cresc i:l aceste conditii. Deosebit de acti';a de';ine ~i contradiqia clintre cerin\2lc interne, dorintde, aspiratiile, intcresele copilului ~i posibi]it~tile de a i sa tis,":icute. Aceasta C1.ladt mai mult cu elt cre5terea 5i diversificarea expcrien(ci copilului constituie un imprevizibil teren de emcrgentQ a antrc:1arii personalitarii infantile in nenumarate directii si domenii. Pe acest pLm sc dezvolta negativismul infanti!, dar ~i 0 rcglementare mai proluneLl, de fond, a intregii activitari psihice, 0 interiorizare ~i un el~tig ~e ce nu este. ceea ce este permis ~i a ce nu e permis, a ce este posibil a ~1 a intelegere Copilul parcurgc in perioada pre~colara 5i conrradiqii legate de modalitati mai simple ~i primitive de satisfacere a ,rebuintelor ~i cerintelor implicate In trebuintele noi ~i in modalita1;ile mai complexe ~i civiliz:ltc de a fi satisfacute. Pe acest teren se ami conduitele de pe axa crdonat-dezordonat, conduite civilizate ~i conduite copilaresti. Contradiqii specifice se constituie 5i in planul cunoa5terii. Datorita dcZ';oltarii imaginatiei, copilul descopera faptul ca irnaginar el poate sa se transpuna in arice situatie, fie ea ~i fantastica, pe clnd in realitate Situa1;iile de viara sin t foane restrinse ~i ban ale ca semnificatie. Lega ta de aceasta contradiqie se dezvolta dorinp de a crea, de a schimba, de a se imbogati ~i de a trai din pEn viap. Perioada pre5colara poate fi impartita in trei subperioade: aceea a pre5colarului mic (3-4 ani), a pre5colarubi mijlociu (4~5 ani) ~i a prc5colarului mare (5-6 ani).

Prima dintre de, perioada pre5colara midi se caracrerizeaza primr-o cre~tere a intereselor, a aspira1;iilor 5i a aptitudinilor marunte implicate In satisfacerea placerii de explorare a mediului. De la un relai.i\" echi0 oarecare libru la 3 ani, are lac 0 trecere sprc 0 oarecare instabilitate, expansiune ce exprima 0 mare decentrare de pc obiectele con(:'ete si manipularea lor pe integrarea obiectelor In strategii mai largi de ntiIizare in care Ii se confera funqii slmbolice. Integrarea In gradinita se face ell oarecarc dificultate la aceasta virsta, data fiind deDendenta mare a copilului pre:)colar mic de mama sa 5i de ambianp {amiliala. Instabilitatea psihomotorie, anxietatea crescuta In situa~ii de desprinclere de mccEul familial etc., cOl1tribuie la adaptarea eEfieila a eopilului la conclitiile de gradinita, fenomen semnalat In numeroase swdii [30, p. 57-69]. .:\daptarca este Cll adt mai diiciEl, Cll elt copilul nu ~tie ir;c~ sa se exprime destul de clar $i n:J intelege prea bine ee i sc' spune. La acestea se adauga inconsistenta unor limite clare intre realitatea personala su~iectiva ~i realitatea obiectiva favorizind dilatarea ~i inundarea realita1;ii obiective de reaEratea subiectiY3, fenomen descris de J. Pia get ~i denumit prin termenul de egocentrism. Ca expresie a dezvolta1'ii, perioada pre5CO]ara mica este vadit de trecere de la centrarea activitatii organismului pe satisfacerea neccsit3\ilo1' imediate, adeseori dominant biologice prin mijloace simple - spre actiyitati In care devin mai complicate modalitatile de satisfacere a unor trebuinte psihologice. Pre~colarul mic este instabil, {oane impresionabil, .phage rlzind 5i trece u~or de la 0 dispozirie 1a aha. Durerea sa ca ~i bucuria sin t explozive, totale. Spre 4 ani, copilul devine mai puternic, dar ~i mai neindeminatic. Mi~carile sale de"in mai brutale, fapt explicabi!, data fiind antre:1area ~i constituirea (inca instabila) de {oarte numeroase conduite impEcate In cerintele de autonomic, In conditii variate, dar $i in contextul rdativ rigid al regimului de viata din famiEi si din gradinira. In perioada prescolara mijlocie copilnl traverseaza un usor puseu de crestere. Pe plan psihologic se intensifica dezvoltarea Iimbajului (39J (intre 3 5i :5 ani se clstiga cam 50 cuvinte pe luna). Tot evidenra este dezvoltarea autonomiei datorita progreselor ce se realizeaza In planul deprinderilor alimentare, de imbracare, igienice (pe care Ie-am descris In paginilc anterioare). Se intensifica, de asemenea, dezvoltarea con5tiinrei de sine, fapt ce se exprima prin cresterea opozabilitatii, a bravadei, a dorintei de a atrage atentia asupra sa (episod de negativism). Jocul devine in perioada prescolara mijlocie 0 activitate de baza, Inca,cata de caracteristici actiye de manipularc a experien~ei de via1;a, a obsena~iilor, emotiilor, a aqiunilor 5i a conduitelor ce se vehiculeaza in ambianta sa, punind in eviden~a 0 mare experien~a sociala d.chizition::l.ta 5i capacitatea de a crea verbal ~i comportamental roluri (prin mijloace do<:.

101

minant imitative) prin care copilul reconstituie episoade din realitatea inconjurihoare (jocuI cu rol ~i subiect). In genere, curiozitatea devine mai <lmp1a ~i abordeaza mai pregnant relatiile dintre fenomene (relatii de dependen~a, de cauzalitate, de condi1;ionare etc.). In perioada pre~co1ara mijlocie receptivitatea copilului h1;a de habitusurile conservate de famiEe ~i apoi de gradini1;a cre~te copilul i~i i:nsu$e~te regulile specifice implicate in convie1;uirea din aceste colective - in orarul lor de fie care zi. CopiJul de\'ine mai sensibil la semnifica1;1a evenimentelor. Conduitele lui deviu mai nuan~ate $i incorpolena mai numeroase rcactii ~i adresari revereD,\ioase. Cre?te insa $i fragilitatea sa afectiva (crize de prestigiu). Ii plac pO"e$tile, prezinta interes pentrn caqi C1.1 imagini, pentm desen, mOdelaj, jocuri cu ci"buri, T.V., desc'1e anirnate etc. teatm de papu$i or1 de marionete, )-0 am ill;1l1l esta~ 1:1 a:lsamo1 1u 0 mal . r;ure P rc~co 1aru 1 mare (-") '1' , fon)l, agilitate, imeligenta, reticente in situa\ii usor penibj]e, Cimpul atentiei este dominat de 0 intelegere mJ.i profund:i a siwatiiloI'. Exista $i in perioada pre$colara mare 0 oarecJ.re opozitie hla de adult, opozi1;ie ce se manifesta spontan ca atJ.re, urmata de dorint,c ,-adite de reconciliere. La unii copii, atitudinile opozante Slut oprimatc In comportament, dar alimentate subcon$tient. Se manifesta in conduitele alimentare (anorexie) $i pune in evidenta susceptibilita1;i nesatisfacute - 0 stare mai tensionala dintre dorin1;ele de a'Jtonomie ~i dependen\J. afectiva U$or contrariata de rivalitati frater:1ele. Aceasta cu atl: mai mult, cu cit, in numeroase familii copilul prescolar mai are unul sau doi frati mai mici. Caracateristica este la pre~colarul mare ~i <1daptarea mai evidenta a conduitelor [a1;a de diferite persoane, de caracteristicile acestora in cele doua medii eoncurente, hmilia $i gradinip. In acest sens, copilul poate fi acasa destins, disponibil, iar in gradini1;a, rasfa1;at, nervos, $i invers, fapt ce pune de asemenea probleme l~gate de dificultat,ile sale de adaptare, manifestate prin aceste mari distant,e psihologicc de conduita in cele doua medii. Adeseori, in timplll in care copilul are conduite Incareate de negati,-ism exista persoane devalorizate psihic pentru el - sau persoane cn care nu stabile$te relatii fire~ti datorita unor baraje psihice (din team a, diD. antipJ.tie, din nesiguran1;a). Concomitent se exprima cerin1;a activa a copilului de a i de folos adul1;ilor. Atentia mare fa1;a de <lce$tia se exprima evident prin imita1;ia disereta, contagiuni (indusiv de dispozi1;ie afectiva) etc. In perioada pre~colara mare, acti-..itatea creatoare este evidenta, cu tendin1;e de diferentiere. Desenul, mllzica, artizanatul marunt, colajele, construqia, mozaicul intereseaza foarte mult copiii. La. fel, micile serbari, poeziile, jucarii1e, jocurile cu clntece din colectiy [264] etc. 102

Capacitatea de invatare devine activa ~i este dublata de interesede cunoa~tere care incorporeaza $i forme mai evoluate de simbolizare In care aC\ioneaza integratori yerb-ali (alimente, pasari1 flori, fruete etc.). Dealtfel, In gradinita copilul traverse<J.za programe educative diverse care-i maresc sensibilitJ.tea intelecwal-observativa, II abiliteaza cu manualitati tOt mai complexe, uneori 11 pun in contact Cll elemente ale simbolisticii anistice (atelierele de creatie plastica pentru copii de pe linga, muzee). Imagina~ia utilizeaza probabilu1 fantastic mai putin in viata de fiecare zi (ca deer. a1 influent,ei planului intelectual corector), dlminlnd activa iusa in joe. :\1. Rambert [192] consicIera ca simbolistica infanti1a este impregnata de un deeJ.lajintre dezvoltarea afectivitatii ata de eea intelectuaEi. In acest se:1S, '.-orbe$te de 0 virsta a simbolului mimat intre 4 ~i 5 ani ~i o aza a ideiltificarii de simbol intre 5 ~i 6 ani. In orice caz, dominatia' plandui imaginativ este evidenta ca supon al dezvoltarii simbolistice ludice, daT si a unei anumite co1oraturi a univenului mental al copilului. *

Revenind la problema adaptarii::opilu1ui la ansamblul cerin~elor ce se exprima fata de el, inclusiv la diferen~ele dintre mediul familial ~i cel de gradini1;a, putem considera ca exista cel putin trei planuri ale conduiteIor in care este solicitata adaptarea prescolarului in mod diferit, p1anul deseryirii, cel al prezentei regimului de actiyitat,i obligatorii din gradini1;a si implicit solieitarea intensiva a atentiei, a memoriei, a aetivitatilor imelecrua1e, prin aceasta ~i planul integrarii in colectila un moment dat. Intr-o cervi tate, in aetivitatile ce 0 earacterizeaza eetare axata pe aceste probleme $i aspecte s-au pus in eyiden~a 6 tipuri de adaptare [226, p. 25-34] 1a mediul de gradini1;a, acesta fiind mediul "nou" **. , 1) Adaptarea foarte buna, ee se caracterizeaza prin despaniri fara ezit;:ri de persoana care a adus copilul in gradinita, prin conduite saturate de curiozitate ~i de investiga1;ie activa in mediu1 de gradini1;a. La ~i cu copiii acestea se adauga stabi1irea rapida de relatii Cll educatoarea tlin grupa;
" ;,1. R:lmbert (in lucr:lrs:l La '[,'ie affecti~le et morale de l'enfam 1963) a pornil de la teartl, catarcnca a jacuiui In versiunea ini ]. Plaget ~i a creat .ehntca marianereiar, ul'iLa n m.bilirea etiolagiei camplexe a tulbudidor psihice ale copiluiui. *,' Au fast ob,erva\i de nai ~i evaluate cOl1dllitele ;l. 80 de capii din grupa mica, .200 din grupa mijlocie ~i 220 din grupa mare, timp de 10 sapramsni, dte 1 ora pe zi, 4 zile pe s2ptiiminii. '

103

2) Adaptarea buna, ce se caracterizeaza prin despar~irea fara ezitari de persoana care a adus copilul 10. gradinita, prin stabilirea facila de rela1;ii verbale cu educatoarea ~i Cll cli;i\'a copii din grupa, ciar cu atitudine de expectativa ~i nl! atitudine activa de investiga1;ie. 3) AdJ.ptarea dificila, intermi tent tensionala, ce se manifesta prin nervozi tJ.te, rqinere tacita (de mIna) a persoanei insoti ware, dispoziiie alternanta, nesiguran1;a dar ~i curiozitJ.te 1'ata de ambianta. 4) Adaptarea tensionaEl continua, ce se manifesta prin tr-o nervozitate de fond, prin retinere ins;stenta a persoanei inso,itoare (insistente Yerbale uneori scincit), prin stabilirea de rebtii foane reduse cu educatoarea $i ceilalti copii in limitele stricte ale solicitarilor de moment. Conduite de abandon e\"idente. 5) Adaptarea dificila, ce se manifesta prin refuzul copilului de a se desparti de persoana insotitoare, prin refuzd c,,-asigeneral de a stabili relatii verbale (mutism), prin blocajul curiozitatii $i al investip1;iei, prin dispozitia tensionala evidenta $i continua. 6) Neadaptarea, refuzo.ctiv 0.1 copilului de a se despaqi de persoana insotitoare, negativism, uneori violent, conduite refractare, uneori agrcsive. In tabelul de mai jos au fast condensate caracteristicile adapt:irii copiilor pre~cohri, In prima zi de gradinidi (in %).

-----1

---1----I
, I

AdaptJ.r

,'d

------i'rc'.'coiari

;-;1'.

de s.

I
,

.
Foarte

~~rc:.lI

I
DificiL.l

F03rte

I i

Te~sionaLl c:::mt;nua

I TellW'''.':' Ink;:! .;:~~~,t,

_I'

bun<.l

rni,:j m~jlocii mari

SO 200 220

10

1,5

6
1.5

11,5

.30

21,_'i

20

12,5
9,5

26.5 13

Ui

+1,5

La pre)c01arii mici exista cazuri dnd adaptarea ramine foarte grea multc zile In ~ir. !n unele cazuri, parinrii abandoneaza $i nu mai adue copiii la gradinira. Adaptarea dificila poate dura la pre~;colarii mici de 1a 4 la 8-10 saptamini, cu 0 oarecare cre$tere a neryozitaiii In a doua ~i a ueia saptamina. Nervozitatea acestora devine ~i acasa mai mare ~ este insor;ita de anorexie (lipsa de pofta de mincare) ~i enuresis noc0 cre$tere a nervozitatii turn. ~i copiii cu adaptare buna manifesta intre saptaminile 4 ~i 6 Insotite de fenomene semnalate pentru cei1alti. Ace"t lucru se datoreaza probabil J,oboselii" de adaptare, amplificate de diferenr;ele de regim din cele doua medii. 104

La pre$colarii mijlocii, adaptarea foarte grea $i grea se amelioreaza saptamini. Totu$i, un procent de 3-40/0 din presimtitor dupa saptamini. ~colarii mljlocii ramin cu adaptare dificitl pina la Ace~tia manifesta neparticipare la activitari obligatorii, negativism, mutism. parte din copii Cll adaptare tensionala intermitenta in primele saptamini, zile se acomodeaza regimului de gradinita dupa 60/ odin copiii acestei grupe (cu adaptare tensionaEi) rain in insa in "alerta" tOt timpul. Adaptarea afectiva este mai dificila 1a ace$ti copii decit idaptarea prin deprinderi ~i obi$nuin1;e. Ei exprima adeseori atitudini de abandon. La unii prqcolari mijlocii, ca $i la cei mici, se instaleaza 0 afecriune de tip dupa citen saptamini de frecventare a gradinirei simbolic (dependenia afectiva) fala de educatoare, atitudine U$or tensiona1a, dar fo;,rte utila in constituirea de deprinderi $i conduite legate saptamini bine de regimul de ,-iata. Pre$co1o.rii mari devin dupa adaptali 10. regimul de gradini1;a. Un procem de 6-7% cazuri prezinta inca 0 tensiune u~oara $i nervozitate dupa 1 luna de la frecventarea gradinir;ei. Cercetarile descrise mai sus pun in evidenta 0 adaptabilitate ce\"a mai ridicata la copiii pre$colari, fapt prezent ~i in studiile cfecWate de NIargoulis ]. (1956), in Franr;a. De semnalat ni se pare faptul ca in primele faze de adaptare 10. regimul "ier;ii de gradinita apar co. rdativ in stare critica zonele afectivitatii. In etapa a doua, jocul este relativ blocat, copilul manifestind mai mult 0 particularitate doar observativa dupa intra rea in gradinita. in rc!ar;ia deprinderi obi$nuinte, deprinderile ramln mai neaherate, in schimb, obi$nuintele trec printr-o faza critica evidenta acasa, deoarece orele de masa, culcare, joc ete. nu coincid totdeauna cu cele din orarul gradinitei pentru astfel de activita1;i. Activitatea intelectuala (observativa), memoria. aten1;ia, gindirea $i chiar inteligenr;a ~ solicitate de activitar;ile obligatorii - sint paqial b10cate cam la saptamini dupa primele zile de frecventare a gradini1;ei. In genere, la multi copii din grupa mica $i la 0 parte din cei din grupa mijlocie se maniFesta neadaptare la situar;ii de refuz (care se supona greu), 1a situa~ii in care se denunr;a public vinodr;ia sau incapacitatea, reaua vointa (crize de prestigiu). Stilul de lucru prea rapid sau prea seYer in timpul actl vitar;ilor obligatorii prelunge$te tensiunea de adaptare. La copiii din grupa mijlocie $i la multi copiidin grupa mare se constituie dupa citeva saptamini doua stiluri de conduita paralele : unul acasa, altul la gradinita. Adaptarea la viar;a de gradini1;a afecteaza tot la tura afectiva $i a conduitei de acasa - creind 0 oarecare nervozitate ~j exc;beranta timp de saptamini, dupa inceputul frecventarii gradinir;ei. In aceasta faza are loc transferul unor obi$nuinte ($i deprinderi). ~Uneori se manifesta 0 tendin1;a de unificare a componamentelor de

4-5

8-9

3-4

5-

3-~

2-3

3-4

acasa ~i de la gr:Jdinira, prin transfer activ al stilului ~i conrinuturi1or activitari10r de gradinita acasa. A~adar, procesul de adaptare este rdativ difici1 ~i complex ~i are particularitatiin carese exprima vi1'sta, temperan:entul ~i experienta. anterioara. ~

In ceca ce privqte planu! senzorio-perceptiv, tactul se decalifidi. relativ de":enind un simt de control $i sustinere a vazului ~i auzului care co1ecteaza prioritar impresii pina 13.6-9 sani. !ntregul plan perceptiv (haptic) se subordoneaza aqiunilor de decodificare a semnifi .. catiilor, care Incep sa se C0115tientizeze. Aqiunile perceptive se incarca .. de intentii ~i se depureaza relativ de impulsuri, capihind direqie, foealizare $i funqii de intretinere ~i sa tisfacere a intentiilor.!n aceste conditii, perceptia devine observatie perceptiva ce serve5te invatarii in larga masura. !n ansamblu, satisfaccrea trebuintelor biologice devine dependenra de trebuiniele psihologice care se elenohi': ~i se ciilata, fiind btretinme de curiozitatea care eapata un statut similar eu cel a1 jocului. Scnzatiile ~i perceptiile furnizeaza materia prima extrem de importanta pentru plamd minta1 -7ial aqiunilor desfa~~rarii In mediul inconjurator $i in cel cultural. Copilnl pre$co1ar incepe sa cunoasca interiorul si exteriorul locuintei si al gradinitei, strada pe care merge spre gradinita, sau eventual magazinul alimentar. Incepe sa cunoasca denumirea mobiIierului, camerele,. particularita\ile acestora, poate identifica Iocul a diferite obiecte. Curiozitatea copilului exp10reaza caracteristicile fiecarui membru al famiIiei, identitatea acestora, comportarea; de asemenea cunoa5terea persoanelor din grad inita se realizeaza ea 0 identificare a lor. Copilul pre~colar incepe sa fie interesat de conditiile de viara, de activitatile ~i profesiunile u:nane de baza, ca ~i de bunurile implicate in aceste activitati (agricultura, industrie, ateliere, magazine, frizerie, mijloace de transport, Iibrarii, pOsta, dispensare, croitorie). Lurnea uneltelor Incepe sa fie cunosCuta: plugul, tractorul, semanatoarea, combina ete., dar ~i bicicleta, motocicleta, automobilu!, trolcibuzul, tramvaiul, autocamionul, trenul, vaporul, barca, avionu! [179] etc. Incep sa fie cunoscute semnele de circulatie, pentru pietoni, insemnele de insignele pioniere$ti. Se construiesc cuno$tintc cu privire la ora~ $i sat ~i se fac a\"a:1suri importante in ceca ce pri'le~te cunoasterea naturii, pianteic ~i viap. lor, p~htile lor, animale1e. Incepsa se consolideze generalizari cantitative, 10gica practica a relatiilor; rnarimea (lung, lat, inalt), cantitatea (mult, putin, foarte pUiin, delt'lc), spatiale (1inga, pe, sub, apr0ape, departe), ecuatia .. 106

tempor<lJl ~i spatiala, parte-lntreg (putin, tot, nimic, mai mult, mai putin, amlndoi, sfert, jumatate, Inca unul), succesiunea ~i simu!taneitatea (acum, dupa aceea, intii, dupa, deodata), comparatia (la fel, tot adt etc.). Observatia copilului {perceptia organizata) este ancorata in situatii diverse, complexe. PerceHia de spatiu ~i timp Incepe sa devina Dperativa. Experienta consolideaza con stante perceptive, conservanri, marimi de la distanta. In toate aspectele de maisus este implicata dezvoltarea ~i operarea cu limbajul. La copiii orbi ~i ambliopi perceptia ~i logica spatia!a prezima caracte1'istici, care a1'ata ca in formarea lor au un 1;'01 important coo1'oonarea mi~dtrilor de pipaire. La copiii cn tulburari evidente de limbaj, planul reladonarilor este mai putin dezvoltat, procesul de decentrare mai lent. Reprezentarile la cele mai elementare abstraetii legate de experiem;a perceptiva sint Incarca te de impresii concrete .. Transformari calitative imponante permit sa creasd( gradur de 1ntelegere. Desigur, reprezentarile sim de mai multe felmi, reprezenrari privind obiecte 'lazute, evenimente traite, dar ~i reprezentari ale eveni-mcntelor evocate care eircula liber dinspre adult ~i dinspre viap culturaLL !n ace3te conditii au Joc combinatii de rezerve de experiente aceeptate. Acestea sint reprezen tari ale imaginatiei. Ele se construiesc fie In situatii ce necesita completari pentru a i intelese aspectele noi, fie in situa~ii in care este solicitata antieiparea, fie in situatii de constrnqii mentale fantastice. Imaginatia cont1'ibuie astfel la construirea posibilului, la substantializarea ~i fluidizarea viqii imer:oare. !n domeniul posibilului aqioneaza reprezentarile fantastice, care de fapt cireula liber prin intermediul "ereditatii sociale" (Conn), al sl:bstantei culturii in care traie~te copilu!. Un rol de seama in dezvoltarea planului perceptiv $i al activarii reprezentarilor poate fi atribuit jocului. Acesta solicit a ~i antreneaza vigoarea, forta fizica. rapiditatca, supletea ~i coordonarea, echilibrul, evaluarea spatialitatii, abilitatea in folosirea diferitelor pani ale corpului, miinii $i membrelor. Concomitent jocul solicita coordonare oculomotorie (rima), coordonare audio-motorie (reaqie la semnale sonore), tact, sensibilitate cutanata, presiune, temperatura. Deosebit de activa se manifesta dupa 4 ani capacitatea de memorare. Datorita vorbirii, memoria capata caraeteristici psihice ~i sociale importante. serie de psihologi, Decroly, Claparede, dar ~i Istomina, Leontiev, ca ~i J. Piaget, referindu-se 1a memorie, arata ca este mai acti'la in joc. In aceasta conditie. copilul intuie~te cerinta fixarii ~i pastrarii sarcinilor care se traseaza. Copilul invata poezii ~i Ie reproduce cu placere. Reproducerea are Insa uncle aspecte In care se evidentiaza 0 oarecare rigi<ciitate. Astfel, copilul nu poate continua recitarea unei poezii dadl este

107

Intrerupt, trebuie sa reprodudi poezia Inlntregime. 0 aha caractenstlca a memoriei consta 6n impregnarea ei cu eIemente afectogene, ceea ce creeaza 0 relativ mare inegalitate a amrenarii ei. Evidenta este implicaria memoriei ca proces de fix are, pastrare, recunoaFere ~i reproducere 1:1 fixarca de conduite care reproduc pe cele ale celor din jur. Imitaria pe acest plan se asociaza eu observaria, fapt ce creeaza pIn a la urma numeroase asemanari Intre stilul conduitelor eel or din aceea.5i familie .. Totu~i, copilul pre$colar uita repede fiindca fixarea este fluctuanta ~i adeseori superficial it. DeaIrfe1, dmpul inca reIativ restrlns al capacitarilor de percepere$i implicit de fixare, confera p~strarii $i reproducerii caracteristici fragmentare. Recunoa$terea la rindul ei este In plina dezvohare ca Insu5ire individuala. Solicitata mereu in viara de fiecare Z1, recunoa5terea, mai mult decit celelalte caracteristici ale memoriei se manifesta tot mai pregnant ca un fel de $ira a spinarii pentruactivitatea psihica. Atenria este importanta In asigurarea elesfa5urarii oricard aeti,oitari $i prin aeeasta 0 organizeaza $i protejeaza, focalizInd $i ce:1trind energia psihicului. Atenria voluntara este alimema ta de inflaria mare a dorinrdor $i intenriilor $i necesitatea de a Ie finaliza. Jocut este, de asemenea, un teren de anrrenare a atenriei, de focalizare, can,. centrare, ca $i de dezvoltare extensiva a atenriei, aelica de distribuire, minute (la de largire a angajarii psihiee. Concentrarea cre$te de la pre~colarul mie), la 12-14 minu'te la pre$colarii mijlocii $i 20-25 minute la cei mari in situarii obi$nuite, $i ehiar 45-50 mi~ nute in joc - in audiria de pove$ti ori yizionarea de diafilme, teatrLj de copii ~i aIte situarii culturale. Toate acestea pun in evidenra faptul Cd intreaga dezvoItare a inte1igenrei intra intr-o noua etapa. Ie$ind din faza simbolica, dupa virsta de 3 ani, inteIigenra parcurge 0 etapa de inventi\-itate ce prega te$te glndirea operariva eomplexa (7/8 ani dup~ inruitiva opereaza eu repre-_ ]. Piaget $i 6/7 ani dupa noi). Glndirea zentari coordonate relativ. Acest fapt se exprima, pe de-o parte, prin "directia" ei, evidenta in discuriile cu copiii $i prin "coerenra" ei (ex~ primara) mai ales ca deziderat interiorizat. Pe parcursul acestei faze, progrese importante face noriunea de conservare. 0 serie de experimente eu pahare de acea$i marime, umplute cu margelu~e (Piaget $i Szeminska) ori cu Iichid eolorat (foarte numeroase variante), dintre care unul se pastreaza ca ecran de referinra, iar din celelalte se transfera eonrinutu] in pahare de diferite forme $i marimi, pune eopilului probleme dificile, Copilul de 3 ani $i ehiar eel de ani (dar 1a aIt moment al com, parhii) are tendinra de a considera cantit;;.tea de marge1e ori lichidul colora t ca fiind inegale, daea vasuI In care s-a faeut simuItan mutarn este m;;.i inalt sau evident mai plat, fapt ce modifiea foarte mult "ni, ,-dul". Aceasta inseamna ca nu este Inca elaborata deplin noriunea de consernre. Schematismul 5i dependenra cantitarii de nivel din mentali.

5-7

4-5

tatea eopilului prqcolar eonstituie indieatari pentru pregnanra pereeptiva care opereaza cu relaria cantitate - nivel (ceea ce este in progres) $i cu rdatia mult-purin (ca instrument de relarionare eurente), dar nu poate adauga evaluarea "volumului". Cantitateade factori implicaii In evaluare este probabil prea mare (cantitate, niveI, volum). Aspecte asemanatoare se manifesta $iln seriile numeroase de experimente cu plastilina sau alte ma teriale ce se pot modela, care siDt preschimbat~ in diferite forme perceptuale [11], a carar evaluare corecta este de asemenea aIterata la un moment dat, ele asta data datorita elementelor de yolum (sparialitate) $i forma. In dinamica den-obirii gindirii, coreeria, dar $i eroarea pe aceste planuri se datoreaza percepriei [188] $i reprezen tarilor care opereaza Inca lacunar. T otu$i, aceste scheme de evaluare logica se formeaza. Doyada faptul di "puncwl critic" -;- de enluare a conservarii cantitatii 5i a altar constante perceptiye" efe$i se ment;ine -- 1a aeest nive! de virsta, lasa sa crcasca aria situariilor in care constantele perceptive aqioneaza relativ corect. Dealtfel, spre 6 ani copil ul evalueaza cu mai multii coreeti rucline obicctele de ]a distant;a ca fiind mici sau mari -;- late' san lnguste. Dupa Sani 5i marimea persoanelor este e,,-aluata relativ mai bine de la distanra. In genere, sehemele legice primare slnt privite ca "incapacirati" chiar de catre J. Piaget $i Cl decte ale percept;iei $i contexwlui de "aparenre" pe care aceasta (percept;ia) le creena. Noi Ie-am considera ea paliere de progres in dcZ'."oltarea psihica $i ca efeete de exeperienra $i invararc. Dovada, chiar un experiment evocat de J. Piaget pentru limitele operativitatii gindirii pri,-ind conservarea cantitarii. Cunoscutul psiholog elverian a descris siruaria in care un copil pune deodadl en cele cloua miini cite 0 margica in doua vase [oarte diferite (unul plat $1 altul inalt ~i subrire). In eSeilra, copilu! evalueaza pas cu pas cantitatea prin egalitatea margelelor pnse in vase. Copilu! de ani accepta egalitatea ~i echivalenra pina la Un prag mulr mai inalt decit in tipurilc de experimente mai sus descrise de~i la un mOment dat nu a mai face. La 6 ani acest prag se P.1odifica lasind 0 mai larga inrindcre de aqiune echinlenrei ~i egalitat;ii. Exista $i alte aspecte ale gindirii intuitive. Tot]. Piaget descrie un experiment simplu, dar interesant. S-a aratat eopilului 0 gramada de margele de lemn cafenii $1 citeva albe, apoi a fost intrebat daea sint mai multe margele cafenii sau mai multe margele albe; copilul s-a orientat, 1a 6/7 ani, pe relaria cafeniu-alb $i .Ioarte greu pe sesizarea intregului. Daca. i s-a cerut eopilului sa-$i imagineze ca va face 0 salba de margele cafenii fie 5i din margele de lemn - el a manifestat aceea'li dificultate. Raspunsul oarecum tipic ce ni se citeaza este cam de tipul urmaror: Daca fac "salba eu margele cafenii, nu voi putea face aIta tot ell marge!ele acelea, <l$a ca salba din margele de lemn va fi alba". Interesante sinr ~1 experimentele des crise de J. Piaget [171, p. 175-179]

4-5

108

109

privind ordinea directa '$i inversa. E yorba de trei figurine ABC ce seintrodue Intr-un tub de cartOn cerl'ndu-se descrierea ordinii in care Vor aparea din tub. Ordinea direeta va fi intuita corect, nu $i ordinea invers'li (la ani). Copilul nu va putea raspunde eorect nici daca se. ?a in~oaree tubul (CBA) ajungind iar la pozi~ia ini~iala din pozi~ia. lnVersa.

4-5

ani _ reproduce La 0 aIta: Intoarcere - copilul pre$colar de ani, eu a rezisten~a eviclema la inversiune ---:- formula CB1L La procentul copiilor care reU$e$te sa sesizeze inversiunile cre$te. 0 serie de particularita~i. in $i relaria cauzala pune in evidenla cazul UDor experienle privind plutirea obiectelor, pre~colarul de ani asociaza m~himea Cll greutatea; La 5/6 ani dupa experimentari miml\ioase $i gradate -. copilul, de$i spontan,poate opera cu rdalia marime --: greutate, anticipeaza coreet in numeroase situa~ii, intuind principiul lui Arhimede [242]. Prin intermediul intuirii rela"liilor, se cO:1stituie treptat intuilii articulate $i ceva mai reversibile prin inrermediul carora se pregate~te operalia mintaEl ca reaq;ie fala de operalii concrete, creindu-se un ,,It rapOrt in tre Gparen la $i esen~a. Oricum, pIna !a 6 ani glndirea d,)blnde~te 0 operativitate generala (nespecifica) c:,,,i,' cornpiexa cu 0 oarecare viteza ce pune in evidenla constituirea Urlc,-)peratori de bazd pc acest plc:.n, figurile logice. :,krea frcC',-enr;a a intrebarii "de cc ?" ]a -l aDi constituie un indiciu peDtm marca fo,1me de realitate5i de sesizare de reia!ii a gindirii co360 de i'ntrebari 1a un c,)pil de pilulr:i prescolar. ]. Piageta inregistrat ;) ani, clintre accstea 2S0J0 (103) au fost de semnific:J.lie cauza15, 81 s-au [efe::!t h natura, 22 la m:l$ini (automobile $i obiecte fabricate), 6 1a calc:rle $i rehlii aritmetice, 9 la regu1i de eonvieluire. Exista inventare' -imiiare efectuate si de alIi autori.

5-6

6-7

4-5

Irnerogatia l$i schimb5 direqia in funqie de densitatea .$i saturatia cuI tura]a a mecliului $i in functie de caracteristicile de "cLsonan~a cognitl va" ell care se confruma eopilul, ori acest fC:lomeD. nu este ncgIijabil. Diferiti autori scot in eviden~a cresterea interesului copi1ului pentI'U universtd tchnico-$tiinrific, adaptarea timpurie h acesta. Re&lm observalii interesanre cok:tJte de Kornei Ciekovski *. mai jos dteva ~ln b;liat de 3 ani a observat care Astfel: s-a opnt. - Probabi1 ca n~re cUrem, rosti e1. Vnui copil i s-a "saza pe iarba ohind :rupt ...Pana de motol...
* Conremporanul d:n

in timpul

piimb3:rii

un ca]

in timpul

jocului

curelu$a

la sanda.

El

se

iulie 196,1 a prezentat

pag:na de Ciukonki.

Al te cazuri : Copilul intreaba pe mama sa: - Mama, e adevarat dl troleibuzu1 e un t1'amvai incruci$at Cll .autobuzul ? Mama vorbe~te cu fiul sau : - Un baiat are doi oehi ~i altu1 are tot doi ochi. Cl~i ochi au impreuna? - Copilul (plingind) : ochi nu ~tiu sa adem. - Da1' ce $tii sa aduni ? - Reactoare. Sau: - Cum se cheama garaju1 cailo1', mama? De altfeI, efect~]e revo1utiei tehnico-indust1'iale se eviden~iaza ~i in alte aspecte. Din 80 de copii pre~colari, de aproximativ 5 ani, int~eba~i 1l1ainte c1.115 ani, elt e ceasul, $tiau sa se orienteze dupa indicatoare1e cadranului doar 10 - in 1974 peste 50, dintre care 18 $tiau sa fo1'meze numa~-u1 de telefon (058) al robomlui pentru ora exacta. Desigur, fapwI ca mediul ap1'opiat, peisajul vielii de fiecare zi, juca1'iile sint impregnate de efectele RTS constituie condilia principala a acestor mutarii in menralitatea copildui. In 1968 lumca $i viziuuea automobilu!ui s-a 1113.nifestat prin cunoa~tere~ de catre copli a 1,3 tipuri de automobile lu medie 1a 5 ani $i 2,9 (X) la 6 ani (Cll A = J 10. 5 ani ~i A 4 ]a 6 ani). In 1975, deci 1a numai clriva ani, un ace!a~i numar _de copii a dat 3 (X) tipuri de automobile (cu A 4) 1a 5 ani, $i 4,5 (X) tipuri de automobile (cu A 7) la 6 ani (in mediul din Bucuresti saturat de prezenp automobilului). Exista numeroase studii care pun in evidenta $i aIte aspecte legate de presiunea reyoluliei tehnice asupra gindirii $1 mentalitatii copilnlui. Asdel, V. Filimon a prezentat observar,ii interesante privind denumirea ~i reC\.lnoa$terea de mijloace de transport, dar $i de identificare a functiilor L:nor obiecte, a unor uneIte etc. [75, p. 33] '" 1a ce folosesc ... ? ce he oamenii cu ... ? Astfel de intrebari se refera la insu$iri social-functionale ale obiectelor, Insu~iri ce solicita 0 experienra cognitiya re!ativ suprasenzoriala, impregnata de cuno$tinte. in alte stadii se evidenriaza capacitati de recunoa$tere relativ complexe dupa indicii putine. A~a, de pilda, N. Nicoara, M. Stoica, C. Popa [158, p. 54] au obrinut inca la copii de 3 luni recunoa$terea dupa sunete (cum face ... ?) a eoco~ului, gain ii, pisicii, dinelui, oilor etc. In alte cereetari au fost inregistrate cuno~tin~e privind lumea materialdor $i a proresiilor de catre copilu1 pre~colar mic, mijlociu ~i mare [240, p. 38]. Interesante insa par ~i observatiile Mariei Taiba:1. ~i ale Ilenei Plavita [245, p. 43] ce au pus in e\'identa, printre altele, valoarea evenimentelor pregnanre care creeaza puncte de radiografiere mai profunda a inteligentei copilului (cutremu-

110

111

rul, furtunile, accidente de transport vazute etc.). Aceste observaiii ne evoca ideea lui H. Wallon privind faptul ca in perioada prescolara cunoasterea si glndirea se antreneaza in structuri insulare; L. S. Vlgotski a conturat 0 ipoteza asemanatoare denumita a zonelor de asimilare de maxim in teres, In jurul carora devin mai active progresele intelectuale de operativitate a glndirii $i de organizare a cunostinielor. In genere, inteligenra copilului trateaza numeroasele imprcsii si reprezemari, acumulate si pe cale de acumulare, prin modali taii si strategii formate intre timp, dar si prin lucercare si eroare. Ac>cesul 1a cultura ofera lnsa 0 redusa experienia inrelectuaEl, ce se asimileaza ca atare oelata Cll faptele, situaiiile, activitaiile, prin care se solicita an trenare;l in teligeniei. In tarirea suplimenrara, prin "succes", "reusi ta", "rezultate bune" sau "rezultate slabe", "proaste" etc. constituie terenu1 de ,'alidarc practidl atlt a cunostinielor, elt si a strategiilor prin care se doblndesc sau se utilizeaza cunostiniele. Dupa unii autori (Jacques \\1.) se consolideaza jumatate din poteniialul intelectual 1a 5 ani, dupa al\ii la 4 ani, mai mult de 70% (Bloo;n). Gricum, perioada prelcolara este 0 perioada de mari achizitii culturale, de inrensa asimilare imdectuala, de largire a iniclegerii si a posibilitaiilor glndirii de a aborda situat:ii, repere, evenimente. Perioada prescolara se caracterizeaz~l si prin faptul 61 in toate situaiiile mai sus descrise inteligenta depa5este animismul primal', sincretismul simplist, i]westiga\ia interogativa ell privire la existenta, deplaslndu-se spre cercuri si aspecte tot mai largi ~i mai distan\ate de "acum" ~i "aici", Funqiile mintale isi amplifica fori'cle, directia, eficicnt:a, dar .~i s;:ructura datorita dezvoltarii capacitai'i1or simbolistice.

reconstruqiei realitai'ii ca joc distinct intelectual, alimental de energiile psihice mai profunde, se obiectiveaza in imaginai'ie. Imaginarul ramine instrument ,,1 vietii intime pc care 0 anima in continuare - dar si ca i;:Jstrument de interveniie In situatii noi sau diJicile - sursa de rezerve. de ipoteze, aspiraiii, diutare, comprehensiune intuitiva ~i creatie, dar si intuire a absurdului sau cel pUiin a unor forme ale acestuia [227]. Noua poziiie a acestor strategii se contureaza treptat. T erenurile pe care au loc aceste procese slnt jocul ~i activitaiile creative anizanale ~i de construqie.
COMUNICAREA SI FORi\IELE El

REAL UL SI POSTElL l.'L

Dez,'olrarea exprimarii verbale face de asemenea impoz:;:;nte progrese. Diferiti autori (Ch. Buhler, W. Stern) au dat dife,i:e ';alori de ,'ocabular me diu, maxim ~i minim Ia copii pina 1a 6 ani. In ,ezumat, <In aceasta ctapa a dezvoltarii social-culturale se ex prima carn 'Jrmatoarele valori extensiye ale vocabularului. La 3 ani, vocabularul maxim - aproximativ de 10:0 de cuyinte, minim de 400, mediu de ;-::-800 C:Jvinte, pentru ca la 6 ani vocabularul maxim sa Jiede 2.5:::;' c:.:yinte, cel minim de l.5CO, iar cel mediu de 2000 cllvinte. Raporrul din:re iimbajul activ (utilizat, implieat in performani'a) si cel pasiv (lnieb. ~i implicat in competentd) se modifica similar, limbajul pasiv apropiinc::l-se de eel acti,' ca valoarc de comunicare. Se dezvolta cerinta imef:1a de folosire de cuvinte noi, creatii verbale (391 si fantezii verbale. CODs:ruqia pro, POziiiilor se cor.; plica. T. Slama-Cazacu a semnalat <1spe::e interesa,1te priyind utilizarea cazurilor substantivale [38]. Expresiyi :a:ca vorbirii se amplific3:, ]a fel nuani'area ei, intonatiile. Limbajul copiiler conserva aspecte dialectale din familie, fapt ce evideniiaza rolul foar:e mare al acesteia in dez,coltarea vorbirii. In vorbire incep sa fie Jolosite numeroase adjective, str::cwri comparative si de evaluare, dar ~i acordari de sensuri aprox:::1ative sau irlcorecte. Redarn un mic dialog dintre un copi1 ~i mama sa. Cop:ld a fost pentru prima data la gradinii'a ~i era de 5,2 ani. A ?onstit ce s-a intimplat 1a gradiniia 1n cursu 1 diminetii. La un mome:1t dat s-a oprit si a intrebat: "Mami, tu ~tii cum se zice "ridi<;a-te" :in franiuzeste, ca eu am uitat. "Leves-toi", raspunse mama. -" Nu, nu a5a", spune copilul, apoi intreaba: - "Darin eng1ezeste?" _ "Stand up" - spuse mama. "Nu, spuse copilul", vadit deceptionat. _-\poideodata, foarre buenos, continua: "NIi-am adus aminte sa-:i spun la ureche (desi nu era c:neva anume casa auda). Bine, spuse ma:na,apledndu-se. Se zice prezent. Numerosi autori semnaleaza distante de dezvoltare intre ::emantic"a, morfologia ~i sir.taxa vorbirii copilului pre~colar. In genere, limbajul
113

Fenomenul de amplificare a simbolisticii verbalc si ludice duce la decemrare. Copilu1 descopera treptat 1umea larga, uni \'ersul subiectiv se Elrge5te, relatia subiectiv-obiectiv se modifid [178]. Domeniile posibilului si imposibilului capata noi consistente. Penrru copilul mic (de ani) posibilul si imposibilul se suprapun arice putind fi atribuit ca funqii pentru oriee. Mai mult dedt atit, animarea existeniei ~i trairea evenimentelor ca "de raportare" Ia sine (egocentrismul infamil) confera existentci Joarte multil inconsistenta. In perioada pre~colara fiqiunea si simbolul, mimate intii - apoi impregnate de identificare cuele, lDcep sa fie utilizate ca atare. Fantasticul joad 1'01 importam in mentalitatea infantila. Dad la 3 ani rantasticul esw cons:derat ca existent, realitatea ca impregna ta de el ; la 5 ani fantasticul este acceptat car 0 conveniie de joc. Strategiile posibilului, famasticului ~i ale 112

2-3

fixeaza experienta cognitiva ~i organizeaza activiratea. Acea:;;ta urma funqie a vorbirii, se pune in evidendl dnd copilul intoeme~te colaj sau deseneaza. Activitatea este marcata de exclamatii, evaluari, orimari de intentii etc. [5]. Dezvoltarea vorbirii se realizeaza ~i in direc~ia alcatuirii tului. Propozitiile devin mai lungi ~i mai complexe. Interes deosebit preZiIlta problema dialogului copiilor. Dezvoltarea vorbirii eonfirma punctul de vedere generativ cusut Cll cuI ~i m-am :lmpungit - model generativ evoluat). Se u~or observa hptlll ca un cuvim nou iilSU$it de copil se . foarte seun timp intr-un n ... numar de combinaj:ii, fha 0 ganizata a Qcestora. Flexionarea Iui gramaticaLl ~i chiar de copiii mai mari) pune in evidenj:a structura gener:ni,'a: a (N. Chomsky) [47]. Dealtfel, fiecare stadiu al dezvoHirii limbajului i$i are tond" in A.N.S. (activitatea nervoasa superioara), dar $i in "atmosfera lingvistidi" :In care funqionarea maxi ~i minimala este conditionata. Exista, fara Inc1oiala, ~i a adaptare a Iimbajului adulj:ilor la capacitatea de inj:elegere ~i varbire a copiilor. Maya Pines [176] sub conducerea lui Roger BresoIl a studiat aspecte ale acestei probleme. Sociologul Basil Bernstein G. fast preocupat $i el de aceasta problema $i a surprins competente $i pcrformanj:e reduse la copii ce traiesc :In mediu lingvistic sarac. In aceea~i ordine de idei, R. Hess a inregistrat dialoguri mama-copii Un 3 familii) in situaj:ia de a~ezare a jucariilor. Din lucrarile lui Maya Pines reiese ca exista diferen~a sesizabila intre vorbirea (comunicarea) dintre copii, dintre copii ~i adulti, copii si eomunicarea CClmama. Spre 6 .;.wi se manifesta diferen~e de comunicare intre ace~tia ~i copiii miei. In acest din urma caz diferen~ele apar CJ. reducere a lungimii propozij:iei, evitarea cuvintelor dificil de promic. nun~at, inloeuiri pe aloeuri ale acestora eu cllvinte din limbajul eazul comunicarii cu copii mai mari, se manifesta reticenj:e, ceva mai recluse dedt :In cazul comunicarii cu adultii mai p1i~in cunoscuti. In comuniearea cu educatoarea din gradinita, eforturile principale ale copilului se orienteaza spre alcatuirea de propozi~ii complete ~i u~or srereotipe. In comllniearea cu mama se manifesta cea mai libera forma de exprimare ca topica ~i cea mai mare deschidere spre largirea "performanj:ei" [52]. Medierea verbaEl prezima foarte mare importanj:a. Din acest punct de vedere nu sintem de aeord cu J. Piaget care considera ca limbajul mai mulr reflecta dedt influenteaza dezvoltarea inteligen~ei. Orieum, comunicarea verbaEl foqeaza inte1igen~a 1a 0 ordo;lare complexa a datelor ce se comU:1ica, ori pre cum se $tie, orice efort aqioneaza in mod complex formativ.

Defeetele de vorbire (de pronunj:ie) 1:n perioada pre$colara eer 0 activitate logopediea adecvata. Ele sint dislalii,defeete de articulare, tulburari de debit ~i de ritmal vorbirii ~i distonii (mai rare) ca defecte de emisie, rezonanj:a $i motricitate verbala (bradilalii $i tahilaIii). Se mai manifesta ~i forme de mutism electiv, logofobii, afonii (vorbiri cu voce foarte slaba sau in ~oapta, fara voce), disfrazii (tulburari de frazare ce pot p~me in eviden~a ~i :lntlrzieri de dezvoltare intelectuaEl) ~i logonevroze sau bilbiieIi. DiIltre dislalii (defecte de pronunj:are de S11nete) au 0 oareeare inciden1;a polilaliile (sunetele s, $, r, b ~i t) ori disbliile paniale care privesc in mod separat sunetele, enumerate mai sus (s, ~ = sigmatism, r rotacism, b = betacism etc.) [262J In eomunicare intereseaza fluxul vorbirii, dar ~i gestica (comunicarea nonveroala CN\') $i taeerea. Comunicarea nonverbala (eNV) devine mai discrera la pre~colari ~i Insoj:e$te comunicarea verbaEl, irrregri'nd-o .. sau anihillndu-i in parte mesajul. In recitarea de poezii, pre$colarul fo-' lose?re insa 0 gestiea pregnanta, al carei rol este bine cunoscut de IOata lumea . \tuIlci cind pre~colarul comunica, avind p;utener un copil mai mie ciecit el, gestica este mai pregnanta decit in comunicarea cu adulj:ii, Cu elt este mai mic partenerul, cu atit este mai il1careata eomunicarea ce i se adreseaza ell elemente de gestica $i mimica accentuate. A~adar, gest11rile $i mimica sint folosite in diferite prilejuri pe llnga limbajul ,"orbit, uneori s'Jbstituindu-l. Exista 0 gestica sociala care devine parte constiwtid a comunicarii in diferite arii culturale. DealrfeI se $tie ca unele popoare au 0 gestica mai larga $i variata decit altele. A 5a de pil&i, italienii au 0 gestica mulr mai bogata decit englezii. Habitudinile comunitare pe acest plan au 0 mare {orj:a de contagiune $i 0 oarecare specificitate. In acest sens bulgarii folosesc forma de dat din cap de sus in jos pentru 721t, spre deosebire de romani, pel1tru care acest gest semnifica da. Si pentru invers, semnele sint complementar diferite. Se considera ca mimica se eOilSolideaza prima~i poate fi dezordonativa, fapt eyident in perioada prqco1ara. Mi~carile miinii sint mai spontane ~i Incarcate de energie, iar ale corpului mai proiective ~i mai dense in structura tatala a comunicarii 1a acest nivel.

EXPANSIUNE

A PERSONALITATII

PRIN

Joe

Aetivitatea de joc ramine de departe cea mai contribuanta in formarea personalitaj:ii. Jocul se considera ca 0 activitate fizica sau mintala gratuita, ce se realizeaza cloar datorita placerii ce 0 provoadl, spune Chateau J. [43]. Desigur, conturarea motivului "placerii" ca implicat in dinamizarea jocu1ui anuleaza gratuitatea lui. Jocul "de-a famiEa" este intens proiectiv ~i prezinta {oarte mare importan~a ~i din cauza di familia este scena principa1a de via~a a
115

114

eopilului ~i totodata nueleul social In care se condenseaza ~i refIeeta In mod sensibilintreaga via~a soeiaEr. Am an'age aten~ia asupra faptului ca jocul de-a familia are 0 pozi~ie speciala in nomenelatorul general a1 jocurilor copiilor. Variabilitatea mare a acestui tip de joc se datoreaza faptului ca familia of era expcrienra cea mai nuanpta ~i traita intens de ca tre copii. J oeul "de-a familia" oglinde.5te habitudinile, atmosfera, stilul de comunicare ~i afeqiune din famiEe, respons;::bilita~i certe asumate de membrii .acesteia, dar ~i tensiunile ce se consuma il1 familie, evenimente1e ce 0 traverseaza. La 3 aniiocLd este inca legat de obiecte ~i cUDrinde elemente numeroase de ma~ualitate activa. To~u~i, incep sa apara terenuri noi, mai complexe de antrenare aleacestuia. Interesul mare al copilului fal)l de adul~i, concluitele ~i for~eleacestuia creeaza jocului 0 noua consistenta. Copilul incepe sa decupeze din conduitele urnane din jur momentc, situalii ~i sa Ie reproduca. In aceste conditii capata teren jocul cu subiect ~i rol. In acest sens, copilul devine in joc medic, telefonist, constructor, sora, invatator etc. Si in perioada anterioara copilul se juca adeseori eu papu~a - socotita un fel de fiin~a simtitoare - dar jocul a \'ea elemente numeroase de manipulare. Pre~colarul dcta5caza papllsa ca personaj In jocul "de-a familia" sau "de-a ~coala",.,de-a teatml" etc. De multe ori rolul acesteia se estompeaza relativ sau ramine pregnant pas:". In schimb, rolul copilului capata contur, prafil, se diferen~iaza ca a tJre ca rol de medic sau parinte, si se integrcaz,'i in tr-un subiect (vizita mcdic::tla la policlinica, in grad:nita sau in farnilie) sau ca episod de fa:'"ilie (copilul in rol de adult pune masa imprcuna cu papu5a sau deIce copiii (papu~ile) la plimbare etc.). La 4 ani, jocul nu mai estc izolat [1 SJ J. Partercnul concret este solicitat. cle~i copilul de 4 ani nu este intotdeauna mul1;umit de el, din carc moti ''- are numeroase interven~ii extrajoc in care spune panenerului ce sa faca. In genere se joaca mai bine Cll un copil mai mare sau CLI unul mai mic. In jocul eu copilul mai mare, initiativele acestuia alimenteaza 'joeul - in cazul jocului cu copii mai miei - eopilul de 4 ani i;;i asuma ~i rolul de animator (comanda ;;i organizare a joeului). La 5 ani, jocul cu subiect ~i rol atinge un foarte impOrtant nive! de dezvoltare, adaptarea la posibiIiratile de 1'01 ale panenerului sint evidente, dupa cum evidenta este ~i capacitatea de a alimenta subiectul. Apar acordurile ~i proiectele in joc. Din acest punct de vedere, In timp ce actiunea ;;i conduitele ce 0 compun, dar mai ales conduitele verbale devin din ce in ce mai dense spre 5 ani in joc (instrumentarea prin subiect ;;i conduitele ce-l intrc~in), jucariile ~i aceesoriile au 0 ere;;tere de participare mai putin pregnama, substitu~iile (imaginare) si "adaptarea" acestora la conditiile subiectului jocului fiind evidenta, T otu;;i exista 0 relatie pozitiva intrc jucarii ~i jocuri, subiecte de joe. Antrenarea ludiea 116

I , I I
I
I I

se reaiizeaza Intotdeauna spontan 'In cazul unei mari hogatii de jucarii. 5e cunoa~te [oarte bine faptul ca nu de putine ori copiii care au jucarii numeroase nu ~tiu sa se joace ~i nu doresc sa se joace cu de. J ucaria este un stimulent al jocului, dar jocul propriu-zis este 0 stare psihologica, 0 antren;lre energetid intr-o relationare imaginativa coerenta (oridt ar fi de s:?ontana) cu jucaria. Clte odata copilul are a lunga faza de organizare a jocului care ulterior poate sa uu se mai realizeze ca atare. In astfel de eazuri, starea de "jae" s-a consumat in organizarca, ce a potentat ca alternative subiectul sau subiectele posibile cu numeroasell'." detalii ce confereau jacului substanta psihica [223]. La :5 ani, copilul arc nevoie de partener (chiar adult) in cele mai multc cazuri, ceea ce pune in eviden~a 0 stimulare sociala interrelationaEi ca iDStrUmen tare a jocului. Fara lindaiala, copilul poate crea subiectul unlli joc ;;i .fara partencr la aceasta virsta, ciar acesta din urma aduce un plus' de neprevazut nece5ar in jocul cu subiect $i creeaza realitatca t;C1ei relatii duale de care copilul are nevoie, jocul lui fiind trecm pe planul existential al relat:ilor vii ;;i impregnat de conditia socialului. Subiecwl are 0 forta ad! de activa, indt adeseori copilul 5e joaca ~i cu parteneri imaginari la 5 ani. Exista a~a-numitul joc "de-a alternan~a" in care copilul sustine clteya roluri din dorinta dc a crea subiectul. lmeresant oi se pare faptul di rolurile se individualizeaza uneori ca temperament, stil de relation are ~i chiar ca virsta. Supus logicii vietii, jocul cu subiect are 0 organizare stfucturala operationala ~i simbolistica, preCU:11 ;;i 0 organizare instfumen tala. A$a, de pilda, papu;;a-copil este legan2- ta in rolul ei de copil de catre pre;;colarul aflat pe rol de parime, rol ce poate fi ddinit sau nedefinit. Organizarea instrumentalit a jocului prive~te densitatea si diversitatea rolurilor, a statutului jucariilor ~i accesoriilor utilizate in jocuri. Las'ind la 0 parte aspectele mai sus descrise: ale jocului, acesta poseda: 0 supraorganizare stfucrurala {ludica), s:Jpraorganizare ce se refera la energitismul psihic angajat, energitism ce: anima moti valia, tensiunea, integrarea ~i con tinuitatea jocului [223], Complementar, suborganizarea empatica a joeului punein aqiune dina-. mica rolului ;;i dependenla acestuia de aIt ro1. Oricum, operatiile in; joc nu eorespund aqiunii, iar aqiunile sint subordonate motivatiei Iu~ dice ~i nu obiectelor. Deosebit de interesante sint rolurile profesionale prezentate in jocu-ani (medic, vlnzaror in magazin, casier la teatruL rile copiilor de de copii etc.). Capilul utilizeaza paternuri elementare profesionle, decupate din profesiunile ce se exercita ,in public sau sim de contact cu publicul, a$a cd p:)t fi ohservate (Thomson). E yorba de roluri in care exista aqiuni tipice (conduite profesionale acceptate), 0 oarecare autonomie a componamentelor. Intereseaza schemele de 'conduid: exerci-. tate ~i intentionalitalile. Prin aceste jocuri, copilul se apropio; de uni--

5-6

117'

versul profesiunilor ~i al muncii. Copilul interpreteaza roluri pozlt!ve ~l negative. Peste paternul profesional se structureaza paternuri morale ~i de rela~ionare sociaE1. :;;i acestea sint de doua feluri : paternuri morale pentru rol~i interrelatiile subiectulni jocului. Imitatia in joc este creatoare [183]. Jocul raspunde trebuin~ei de creatie a personalitatii, dar ~i a sinelui In raport cu viata ~i ipostazele ci felurite. Analiza jocului pune in evidenta (oglindqte) statutul mimal, eel arcctiv, eel de sana tate <11 copilului. Dar ~i structura experientei $i a mediului de cultura. La 4 ani $i jocurile de miFare se com-plica ~i se dezvolta. Copilnl incepe sa se joace mai muIt cu mingea, cu cercnl, face Clltricicleta tururi complicate, ii plae jocurile de construc:;ii, dar $i papu~ile, carucioarele, este atras de tru:oe, colectii. La 5 ani ii plac cuburile mari, ii plac ~i casele de papu~i in care aranjeaza mobile. Este un moment ontogenetic in care papu$ile intereseaza $i pe baieti care Ie considera bebelu$i. Este perioada jocurilor "de-a magazinul", "de-a spitalul", preCl1m $i de desene, picturi, colaje - construqii. La 6 ani au mare atraqie jocurile cu apa $i pamint. Copilului ii place sa fad tuncle, lUmuri etc. Este solicitat trenuletul electric, traseele Cll mici accidente. :\Engea ramine pc primele pLmuri; apare 0 mai mare atentie fata de coarda (h fetite). Tot printre jocUl'de copiilor de 6 ani este privit cu iClteres jocui "de-a tiparit numeie", "de-a ~cris litereie". Jocul cu papu~i apogeu [223]. Are, de asemenea, 0 rr.are inciden ta jocul cu ~ljunge :oard::\, mingea, patinele cu ro\"i, dar ~;ijocul "de-a travestirea". Mai ales fet>dor Ie place sa se costurr.eze, rascolesc dulapurile, sau Imbraca ~i ccwraca papu~ile, incearca sa Ie confcctioneze 5i accesorii (po$ete, coliere"), baietilor Ie place mai mult sa se joace "dc-a pieile rO$ii", ori de-a cowboy". rclativ tot mai mare incidenta IDcepe sa aiba dupa 5 J.ni jocul cu rcguli [198]. :;;i jocurile didactice sin! jocuri cu reguli, ceea ce face sa se poata vorbi de jocuri cu reguli de mi$care (fizice) ~i jocuri cu reguli in care domina strategiile intelect:.de. Dealtfel, regulile Incep sa devina importante $i in jocurile cu subiect. Printre jocurile cu reguli, jocul "dc-a ascunselea" este tipic. In acest joc, copilul pre~colar mic, mijlociu ~i mare are comportari diferite, oglindind prin acestea caracterul ~i nivelul insu$irii 5i exercitatii regulilor implicate In desfa~urarea 1ui. Pre$colarul mic desprin de din regulile jocul ui "de-a ascunselea GOaLregula ascunderii $i aceea a alergarii la locul de numarat a celui ce are rolul de a cauta pe ceilalti. Exercitarea ceIor doua roluri este lnsa necoordonata $i nelegata de conduitele celorlahi copii care se joaca. In acest sens, pre$colarul mic se "ascunde" a5ezlndu-se cu spatele intr-un colt al camerei. Faptul ca el nu mai vede pc ceilalti echivaleaza pentru eJ cu a "fi ascuns", ceea ce exprima 0 conduita inca egocentrica. Nearticulata Cll activitatea celorlalti este 5i fuga pre$colarului' mic la lacul

de numarat. Copilul pre~eolar mic sta "ascuns"', apoi se duce ~i bate Iocul de numarat ~i se Intoarce iar 1a ascunzatoare, continuind astfel "iocul", Cd Intr-un fel de reactie circulara. Pre~colarul mijlocin face exces de zel privind regula ascunderii. El cauta 10curile cele mai complicate - dutarea locului camufIarii suplimen tar creeaza Insa pentru capilul pre5colar dificultati de debarasare de camufElrile suplimentare - ,fapt ce afecteaza de cele mai multe ori strategiile de ajungere prioritara la locul de bataie. Aceste canduite pun in evidenta dificultatile pre~colarului mvlociu de a n~dea latura de strategii, in jocul cu reguli, acestea din urma fac parte componenta din latura instrumentala. Prc$colarul mare (h 6 ani) exprima in conduita din jocul ,.de-a ascunseleac< 0 orientare mai evidenta spre strategiile care faciliteaza telul atingerii facile a locului de numaratoare. In acest sens, pre~colarul mare se ascunde aproape de lacul de bataie $i speculeaza atingerea lui Inaintea celui ce cauta pe ceilalti. [222) Un loc aparte In jocurile cu reguli 11 au numaratorile. Ele se utilizeaza de obicei la Inceputul jocului, ca in jocul "de-a ascunselea". Numaratorile slnt produse ale fiqiunii 5i folclorului infantil : de cele mai multe ori numara torile sin t un fe1 de incan tatii verbale In care cuvintele Slnt adesea fara seilS (ala, bala, portocala / ~i-o gaina, ~i-\ln coc05 / si-o rata fara cioc cioc, boc, treci 1a lac). De obicei, cine ramine In numaratoare ultimul rdncepe jocul sau ramine cel ce '"a cauta pe ceilahi. In timpul de ascundere, numaratoarea este de aIt gen - adesea se realizeazaca 0 numaratoare obi$nuita pina la un anumit numar pentru a se acorda un timp determinat de .ascundere parteneriIor de jac. Rezumind, perioada pre~colara este dominata de trebuinta de joc 'in care aqioneaza cambinatii mintale, reprezentari de imaginatie (jocuri simbolice) ~i sint aCtionate forme de experienta complexa. Intreaga perioada prescolara este dominata de socializarea subiectelor jocuIui, dar $i de sociaIizarea rol milor. De altfel, jocurile con ~in numeroase subiecte ~i structuri ce se transmit din generatie In generatie de copii. Regulile se reEera 1a conduitele de rol In jocul cu ral 5i subiect, la obligatia de a ramine In rol pentru a permite replica parterenului. Exista 5i ltfel de reguli de obIigativitate. Acestea se refera la obligatia copilului de a participa Ia joc dupa ce s-a ~lllgajat, astfel Inch sa nu se slrice jocul. Aceasta regula devine activa mai ales dupa vlrsta de 5 ;;mi, cind un capil ce 0 Incalca este taxat ca neserios sau nepriceput, neindeminatic. In genere, un astfel de copil este greu acceptat in jacurile urmatoare. Exista inca aIte aspecte iureresante ale jocului. Astfel, are loc a cre$tere a compozitiei numerice ~i de canduite diferentiate mai ales dupa 5 ani, 0 r~tere a organizarii jocului (implicatii de re1;uli) ~i ocre~tere-

118

" vietii joculni. Acest din urma aspect se refera la" durata unui situarea lui pe locul de joc prioritar. Din acest punct de vedere jocuri au 0 mai mare 10ngevitate1:ntr-o colectivitate de copii altele. Pe pacursul statlJtului unui joc (cu subiect sau cu 1'01) acesta amplifica ~i se campEd, devine extrem de acti\' apoi se un feI de sawratie psihidi ~i alte jocuri trec pe primul plan. Jocul capata roluri psihologice tot mai complexe, funqii functii de relaxare (exclusiv expansiv-proiective), funqii de facilitare a adaptarii copiilor 1a aspectele mai complexe ale mediului Inconjnrator, [unetie de umanizare, constituind 0 preparare a copilului pentru \'iata [222J. Fiind ve~nic supus cerintelor realitatii, jocul creeaza copilului 0 apropiere intuitiva complexa, de aspecte ~i laturi importante ale rcalitatii. In joc, copilnl descopera lege a gravitatiei, aspectele diferentiateale difeTidor tip~iri de pirghii, a echilibrului pozi\"ional al acestora, ale rclatiilor ~i diferentelor de viteze, chiar principiul lui Arhimede dar ~i numeroase alte probleme legate de principiile simple ale micilor motoare, problemele energiei incluse in desEl~urarea unui resort Cll cheie (judiriile mecanice), a tot felul de mi$cari programarc prin mici minuni tehnice (tobo''1arul ce merge in cadent:l ~i bate din roba, sau maimutic;l ce se tirZl5te, apoi se da peste cap), sau jucarii prin care se percep Insu~irile spa1;iuluj 'Ii are loc invingerea lui (baloane, avioarre, rachete, zmee de j1.1carie), S::11.1 se d~tiga lumea pErra de neprevazut a literelor ~i comuoic3.\=iei morse, prin telefoane miniaturale sau prin Iimbajul steguIe1;elor ~i al semrrelor de circuIa\=ie. Important estc si rolul jocului ca instrument ~i mijloc al educatiei sociale ~i morale. Prin jocul Cll subiect ~i 1'01 se hciliteaza ca acceptare aspecte legate de frustrJ.tie ~i de regulile de via1;a sociaEi mai greu de accepta t. Jocul vehiculeaza experienta llmana pozitiya, elt $i experienta negativa (betia, b;.'ltaia, condui te vulgare ~i badaranii etc.). Participarea ~i roluI adultului ill joc poate fi de multe feluri. Am enumera ajutorul material (in fabricarea sau 1:ll repararea jucariilor), ajutorul tehnic - privind modul io care potfi utilizate juc:iriile S3.U prin descrierea etapelor jocuIui. Tot adultuI are 1'01 de securizare III joc. In fine, rolul sau se pOcHe exercita prin participare - 1:ntr-un rol definit, 1:ntr-unul nedefinit clar sau In rolu! sau de adult (cducatoare). In genere, copiii se obi~nuiesc cu aceasta situa1;ie. Daca apare alt adult, jocurile tind sa Inceteze sau sa piarda caracterul lor span tan. jurul jocului ~i al jucariei se organizeaza 0 serie in treaga de conduite eva1uabile. A~a de pilda, sint grija fata de jucarii (dt de tentat este insa sa 0 Ingrijeasca sau sa 0 strice). In acest din urma caz inte-

reseaza dadl 0 face din neindem1:nare, 1:n crize de mlnie, din curiozitate etc. Im.:;reseaza, de asemenea, cum ~i dadi jucariile slntaranjate, au un loe determinat "'Ii sint puse la locul lor, in ce masura copilu1 este tent at sa faea mici repara1;ii ori sa gaseasca noi folosiri neprevazute, dad isi construie~te jucarii ~i daca e antrenat pasionat ~i totdeauna in joe. Intereseaza modul cnm cere 0 judlrie ~i permisiunea de a se juca, reac1;ia la refuz, posesivitatea ~i daruirea sau rapirea de jucarii - tri~ajul. Abin Rideau a diferentiat intr-o scara de evaluare 16 factori :in conte:;n:l jocului (5 factori de dominanta motorie, 3 de dominanta senzoriala, 4 de dominan1;a intelectua1a, 2 de dominan\=a caracteriala ~i 2 de dominanta socia1a).
APTITUDlNILE IN PERIOADA PRE~COLARA

Imaginatia se antreneaza1:nsa ~i In actividiti cre3.toare. Perioad3. pre~eolara estc prima in care copilul devine abilitat, manifestind aptitudini. Domeniul muzicii, a1 desenului, al picturii. al colajului, chiar pirogravura, modelajul, slut abordate de copii CLl succes. Se cunose remarcabile creaiii ale lui \Y. A. Mozart (1756-1791), copilul minune, sau ale Iui George Enescu. Ambii au manifestat talente pregnante muani a compus Friedzicale de executie ~i de creatie. Tot cam b rich Chopin (1810-1859) 0 prima poloneza. In domeniuI desenului, Gh. Tattarescu (1820-1894) era un desenator remarcabil 130 6-7 ani, la fel pierorul rus Surikov (1848-1916) ; ori Engen Delacrcix, Giorgio \-asClri atrag atentia asupra talentului precoce al Iui Giono. Exista 0 deHoltare a trebuintei de expresie creCltiva in perioada pre~colara [89]. Aeeasta trebuinta se exprima ca 0 cerinta a imaginatiei (interne) intretinllta de conditiile vieiii, fie ca trebuinta de expresie creativa solicitata in mediul social-creativ - fie ca trebuinta de expresie compensativa in mediul mai putin impregnat de solicitari artist ice. Multi alitori leaga constituirea ~i dezvoltarea trebuintei de expresie creativa de constituirea "sinebi" - ce este plasata In jurul a ani - ca 0 tumuItuoasa dorir:.ta de identi,ate Inso\=ita de tcndinte afective, opozitie ~i conflicte acute legate de existen1;a afectiva (~i pozitia afectiva) in familie. Dcsigur, mass media, mai ales T.V. are un ro! impOrtant In 1I1tre1;inerea~i difeziunea expresiei artistice. Exista ZOne de intercorelatie l:ntre <lrta ~i joc. Astfel, copilul de la 4 la 5 ani poate alcatui construqii de cuburi in structuri tridimensionale ~i anima spatiile Inconjllratoare ClI papu~i ,~i jucarii, fmnze, ramuri etc. - La 6 ani preferinia penrru consuuqiile bidimensionale este iar pregnanta accesoriile slnt mai critic a5eZJ.te, tinzind sa dispara datorita unui mai sever spirit critic dezyoltat Intre timp la copil [250].

6-7

4-5

120

121

Pictura, dcsenul, modelajul, colajul Incep sa emotioneze ~i sa liltcrcseze pe copili'n mod deosebit dupa 4 ani. Deoarece i'i place culoarea", el lucreazacu pensulele i'ndlrcate de culoare in linii largi. E place ~i pictura cu degetele, acuarelele, creioanele colorate. Amestecul de eulori ii sugereaza s-olurii specifice de red are a figurilor (a imaginilor dorite). Dificultatile legate de dimensiunile posibile de reclat pe foaia de hirtie (plata) pe de-o parte, ~i de red are propriu-zisa pe hirtic a formelor, pe instrumentarea ereionde alto., ca ~i cele legate de mi~dlrile miinii~i hinie sint numeroase ~i greu de depa~it de catre pre~colari. La 3 ani, milia copilului nu este inca apta de a reda intenriile. Copilul trage linii la Intimplare,conferindu-le apoi valoare ~i semnificatie. IvIai evidenta apare difieultatea de a reda obiecte complexe asamblate. Dupa 4 ani desenul copilului incepe sa capete organizare liniara, iar diferire obiecte Incep sa fie redate prin con tururi care au funqii de simboluri ~i sint iilcarcate proiectiv [235], din care motiv se folosesc In uncle teste proiective (tesrul persoana, porn, casa, testul arborclui. testell ramiliei, testele de creativitate). Exista In aces! proces de deta~re a formei 0 tendinra de stereotipizare, din care motiv copilul utilizeaza aproximativ aceea$i forma (cli~eu) In desene cu compozitie diferita. La 4 ani $i jumatate cli$eele dcvin mai numeroase $i uneori pentru acce;:;.:;i forma se exprima cli~ee. Un cli~cu este 0 modalitate de 3. de~ei1a forma obiectelo!." satisHlcatoare, construita ca expresie anisti61 ~i de eomunicare ~i are 1a baza aplicaria economiei :;i semnifieariei de conwr.

2-3

in desenul lini:1r al pre~colarului mijlociu exista tendinra de nivelare a proportiilor obicctelor euprinse in compozirie, ca ~i tendinp de :mpodobire suplimcn tara a compazi~iei Cll forme ornamen tale. Coloratia c;te neomogena cind devine cerinra In desen ~i se suprapune relativ greu pe formele desenate. La 3 ani copilul folose:;te cam 0 singura culoare. La 4 ani, coloratia devine generoasa $i originala intentionalitarile estetice sint evidente ~i coloristica devine proiecriva. Dupa 5 ani, desenul se debaraseaza In mare masura de suplimentele decorative, relatiile de marime, proponii nu se acorda inca la realitate, rareori apare relatia de perspectiva prin acoperirea unui obiect, eel depanat de unul apropiat. Specifica este $i 0 oarecare independenta a vizibilit~ltii. Lipsc:;te umbra, de~i adesea soarele este prezent pregnant. Apar ~i unele ciudarenii, cum ar fi fenomenul "rontgen", mai ales In desenarea caselor [223]. fenamen ce consta In cli~ee ale acestora din perspectiva exterioata cu uncle accesorii de interior (mai ales lampa), astfel Inch se creeaza impresia ele ziduri transparente. Desenul omulerli1ui a fost mai multilateral studiat (FI. Goodenough printre al~ii). Cu privire la acest desen 5e considera ca la pre~colarul mie desenul cefalopod este specific (CD membrele superioare ~i inferioare Infar;i~ate "4 linii mai mulr.

sau mai pur;in yerticale, oblice, parnite de la cap), pentru ca ulterior sa apara desenul cu corpul omului, apoi ve$minte, ornamenratii ale ..acestuia, detalii de fere, ochi, nas, gura, par. !n desencle de familie, ornamentarea personajelor ce reprezinra diferiri membri ai acesteia reprezinra investi~ii psihice fa~a de persoanele in cauza, simplificarea ori scotomizarea paqiala aVInd semnificarii inverse. Aprapierea, departarea, marimea, plasarea In foaie ~i fara de aceea a propriei persone In desenul familiei sint de asemenea projective. Desenul familiei prezinta 0 foane marc imponanr;a, aceasta Jiind scena de via~a principaEl a copilului. Mulr;i alltori atrag atenr;ia asupra ei. In aceste tipuri de desene, prezima importanra marimea desenului In pagina, pozitia lui (zonele din josul paginii sint In simbolistica proiective pentru dominatia incon~tientului, a regresiei ~i a pulsiunilor conflicruale, spre deosebire de zonele superioare care sint ale COilcepW;tlizarii .~i zonele mediane ale afeetivitarii ~i prezentiscl1ului). :\Iarimea personajdor $i desenarea lor cu trasaturi ferme pune 111 e"iden,\a yigoarea fizica. Desenele efecruate cu linii sub~iri ~i nesigure indid Jipsa de yigoare, dar ~i spiritualitate, finere de conduite. Daca persoanele descnate corespund cu cele ale familiei reJ.le, proeqia este transp:1rerna ~i cazul ire C:lre (oercnta (in acest cn e yorb:1 de un tip proiectiv). exista persoane In plus In desen, fata de numarul hmiliei re::tle. imaginile adaugate prezinta importanta fie ca exprcsie a unei disponibilitari afecti\'c, fie ca expresie a unor aspirarii, dorinte, dcdublari ale persoa:1elor vazute In doua varial1te sau un dublu al copilului (egau prospectat). Lipsa unci persoane din familie in desen (scotomizarea) pune in evidenta atitudini tensionale, negatie, opazitie, conflict acut. Desenarea incompleta, fara 0 mlna sau un picior sau aIte paf\:i de corp are 0 semnificarie similadl. Desenarea fara ornamentar;ii (devalorizarea) un or membri ai familiei ~i ornamentarea cu accesorii ~i podoabe ale aItora exFrima, de asemenea, tensiune ~i opozirie hra de persoanele deyalorizate ~i investirii de admiratie ~i afeqiune tara de persoanele ornamentate. Distan,\a dintre cel ce deseneaza ~i ceilalri, pozitia, direcr;ia privirii celorlalt;i $i a sa, exprima distanr;e psihologice ~i direqii ale acestora, ~i ,ale afeqiunii ce leaga membrii familiei. In fine, dnd exista probleme mai complexc, indusiv sentimente de eulpabilizare, capilul se deseneaza pe el Insu~i devalorizat ~i adeseori mic (regresie de vlrsta). Activitatile de tip colaje ~i artizanale sInt, de 'asemenea, atractive, chiar fascinanre pentru copil. Ele 11 pun in situa~ia de a domina Insu~iri particulare ale materialelor, de a-~i exercita funqiile creatoare, dar ~i demiurgice. Relativ repede, capilul I~i Insu~e$~e tehnici rudimentare ..artistice, dupa care fapt creatia se poate desfa~ura liber.

122

123

Creatia verbala se poate manifesta prin povestirea expresi\'a, In construirea de pove~ti$i In teatrul de papu~i sau de marionete (cu tema lluerav sau Cll temav data. Ph V) Expresiile ritmice - bazate pe potentialul ritmic, devin de asemenea active 1n jurul vlrstei de 5 ani. Ritmul se poate exprima prin dans ~i prin muzica. In acest din urma caz e yorba fie de elmec (vocal), fie de muzid instrumentaliL In primul caz are importanta auzul muzical cl:t $i vacea (inca putin formata la copil, dar educabiE"!). In ceh11alt caz, intereseaza mai mul! auzul muzical ~i digitatia (implicata in folosirea inSiTumentelor muzicale). Exista $i clotatia complexa muzicala, implicata in compozitie muzicaEl sau In dirijare:l de coruri ori orchcstre. Pe aceste planuri de creativitate exista mari diferen\e Intre copii. In unde gradinite se pun accente imponame pe educarea anelor ritmului, gradinitele posedind mici orchestre, de aparate de percqie, sau amuzante brigazi ani stice care executa dansuri, elntece, scenere $i texte sa tirice in Hrsuri etc. Organizarea de plugu50are, episoade wrsificate de urari in cadrul sarbatorilor de iama constituie aIte for:::e de implicatie a ane!or ritmului. Aprecierea artei constituie 0 aIta latura a activita\ii crcatoare [89]. forme b apreciere se consuma emo1;ii artistice ~i estetice, se manifesta speciale de expresie a sinelui $i a sensibilita\ii intereselor 5i creativitaiii. :\cestc capacita1;i se deHolta raminind Insa stratificate ca experien\a rcaciional8: sensibil8: ca forma de percep1;ie e\'aluativa ext rem oe :wcrt:zata in ceca ce prive$te simbolistica artistica. Fiind pariial perfectibila~i nuanFlt foarte diferita, se fac testari experimentale pentru a smprinde gradul de dezvoltare a acestei capacitati. Experimerltarile au loc prin solicitarca de evaluare ~i decodificari In urma vizionarii sau audiiiei (de mai mulii copii ill acelea~i condi!;ii) unei anumite opere de ani. Persoanele ce poseda aceasta capacitate au emo1;ii puternice pe acest plan ~i fac evaluari observative cu totul originale. Maria GirboYea,1U a efectuat numeroase experimentari de acest gen. in contextul tLlturor aptitudinilor, capaci tati10r, inclinaiiilor ~i abilita1;ilor se dezvolta baza senzoriala a acestora ~i creativitatea ca aspect de energizare a dorintei de exprimare a personalital'ii.
C\RACTERISTICILE AFECTIVITA TII Ir;TRE 3 51 6 Al'\JI .

Afectivi ta tea consti ruie macula tura vieili de relalie-tonali ta te eXls5i Ie ten1;iala subiectiva care, dilatlnd tdiirile, Ie confed pregnan!;a polarizcaza. Dcz':oltarea emotion aLl in ansamblul sau trebuie rapOnata in perioada pre$colara la procesul identificarii. Acest proccs trece prin dteva faze. In jurul virstei de 3 ani, identificarea se manifesta prin cre~terea
124

starilor afective difuze In care copilu! plinge ell lacrimi ~i ride ell hohore, in exploziile lui de afeqiune, de abandon sau de minie (furie alba), dupa care se simte vinovat. In toate aceste imprejurari, exprimarea spontana este treptat influen1;ata de con'duitele admise ~i respinse di;1 viata de toate zilele. Intre 4 5i 5 ani, iderrtificarea este mai avansata. Identificarea se realizeaza cu modelele umane cele mai apropiate, modelele paren tale. Conditia de identificare parcurge pa tru di [157]. Prima se realizeaza pe seama perceperii unoI' simili wdini de inraii~arc eu modelele parentale (parul, ochii), a dOlta pe seama perceperii unor similitudini de caracteristici psihice (este tot asa de atent ca tata sau tot :l.tit de talentat ca mama). A trei" cale se realizeaza prin adoptarea de conduite atribute ~i gesturi ale moclelelor, iar dtima prin hsu5irea de c,mduite, gesruri $i atribute pe care Ie idemifica urmarind I:'lOdelul'. Ori de clte ori copilul percepe sau con5tientizeaza similitudini cu modeluI, identificarca se intensifid. Identificac'ca cu parintii in cepe din per:aaca anteprescolara mai ales pe calea 3 5i 4. In perioada prqcolar:', sin t mai active caile 1 $i 2. Cind cei doi p5rirl1;i sint amindoi ad:nira1;i, copilul se straduie5te sa se identifice cu amind,)i. In mod obisnuit, identificarea mai activa este cu parintde de aceb?i sex. Impaqirea afecl'iUl1ii parentale nu se face fara fyustra1;ii $i tensiune. Din fericire, exista complemental' 0 forma de amnezie infantila puternic5 care elibereaza copilul de tensiunea acestOr aspecte afective. Dap~l :> ani, identifi,:area are tcndinp de a se largi datorit:! ccntactelor so:iale $i culturale care vehiculeaza modele de oameni foane diferi te ~i valori cultural-morale (in pove~ti, povestiri, scenete, cani pentru copii). Identificarea cu modelele paremale are doua efecte : primul consta in dezvoItarea de conduite considerate ca atribuibile sexului caruia apaqine copilul In conformitate cu modelele din mediul de cultura. Al dollea dect cOn5ta In formarea con?tiin~ei (a superego-ului). Con5tiiqa reune5te standarde de conduita morale, valori, dorin\e, dar $i autocontrol privind respectarea acestora. Din acest motiv, perjoada pre~colara se caracterizeaza prin dez':oltarea vie1ii 'interioare in care are loc evenimentul complex ca rezonan1;e ale evenimentelor reale. \/lap intima subiectiva devine 0 noua dimensiune psihica. Datorita prezentei vietii intime subiective, Indrcate emo1;ional {oarte dens reaqiile (conduitele de arice fel) nu epuizeaza deelt 0 parte din activitatea psihica - aceasta fiind incarcata de motiva1;ii complexe $i de rezonan!;e ulrerioare. * HesnJ.rd Angelo (L'inconscient, Paris, G. Dai;:J, 1923) a dezvolrar dimensiuni1e )i evo:utia idenrificarii ca proprie descoperire prin raporrarea 1a altii. Erapele identificarii constiruie socializ8.re3. lui evoluriva, prin trec~rea de la idenrific3.rea ca legatura resrrins:i. la idenrificarea colecti"a soci3.Ezara ~i apoi culturala. Cele de mai sus se refer:! la copilul pre)colar.

125

In contextul identifidi:rii prezinta i:mportal1ta deosebita triunghiuI afeeriv mama-tata-copil. Copilul (balat) descopera trept:lt, dupa 3 ani. ca mama de care este at1t de legat este altfel dec:t e1, iar tatal, la fel eu e1, este puternic, viril ~i iubit ~i admirat de mama, fapt ce cstc considerat ca 0 frustra~ic a propriului drept de a i iubit de mama. CU [etitele se petree relatii eomplementa1'e. Prezimcl imponanta 1'datiik fraternale. Se ~tie ca fiecare copil dispune de un anumi;: loc in iera1'hia familiala. 1\tentia ce se acorda fiecaruia este diferentiata. Mamele acorda 0 atentie mai r:1are copiilor mai mici. In. discretele preferinte in tra ~i expect2.\iile de wI sexu"l. Dupa 5 ani suuctura de idcn tificare in famiiie este constit'.lita. IcentiEcarea are efectc imponantc In ceea cc priYe~te dczyoltarea [209] Copilul i:1ccpe sa manifeste 0 mai mare nuantare personalitaiii. a emoiiibr. Printre a1tele, incepe sa manifeste rericerHe in manifestarea 5uferinielor, nu mai pllnge cind cacie (la 6 ani) chiar daca se love~te relatiy tare. Inca de la 5 ani se manifesta ~i un declin e\-ielent al negati\'is;nu;ui brutal ca 1nsemn de protest. ELDIE:\'TE COGI'\ITIVE IN PROCESCL DE CO"'lCR..;RE .'\ IDE~TITATII De~i in procesul de contur;lre a identita\ii exista numeroase laturi ;:"fecti','e, :1U putem igno1'a elementcle cognitive ale acesruia. Ele se rcfera la cunoa')terea curacteristicilor corporale ')i recunoa')terea lor. N u exista 0 toraEl concordal1\a evolutiva intre aceste dOcla laturi ale cunoa')terii de sine. In timp ce elll10a')tcrea earacteristicilor psihice este domin;n<l, pe de-o parte, de acceptarea imaginii impuse de eei din jur (... "eu 2.m oehii ca mama fiindca a')a mi-a spus tata" ... relateaza un insu')iri!or corpora!e proprii se realizeaza copii C~ -+ ani), cunoa')terea ca "imugi:le de sine", din suporturi perceptive. Rennim la experientele deja cyocate, cu oglinda, erecmate de Rene Zazzo, la 0 varianta In care copilului i s-;} faeut 0 pata pe fala, ~i a fost pm apoi in fa\a o;linzii : b 3 ani pata Stlrne5te oarecare uimire (dupa ee la 2 ani este tratata C'J indiferen\a), la 5 ani ccpibl 0 obsen-a u~or ~i manifesta tentative ordonate ~i cvidente de a 0 ~terge, fapt ce a fost interpretat de Zazzo ca [281] exprimind 0 tentativa de a recia imaginea de sine de a'stabili rapid eUrata. in schimb, persista la 5 ~i 6 ani dificultatea loealizarea de dreapta sau de st1nga a petei In imaginea din oglinda. Exista inca un experiment inte1'esant prezentat de Zazzo. Urmarind modul in care se deHolta la eopil plasarea imaginii de sine In spatiul virtual, Zazzo a folosit un experiment In care copilului ce se privea 10 oglinda i se aprinciea in spate pe nea~teptat 0 lumina ce clipoccJ.. Copilul identifid sursa de lumina ca fiind in spatde sau, eu ~ase luni mai

tirziu declt identifica pata de pe na . Pentru R. ZazM, i:dentificarea de sine coincide CLl acest moment 0.1 identiEcarii spa~iului retrovizat ca fiind decodifieabil prin ogEnda. Faptul ea atare <lre semnificalia disparir,iei ambiguitaiii de spa\iu dual, existential ~i in aglinda. Fire~te, imaginea din oglinda pune probleme de poziiie, mi~care, distante. In fine, folosind un magnetoscop prin intermediul caruia a creat concordan\e ')1 apoi discord ante intre mi~carile eopilului ')i acele ale im;;tginii sale, dar numai de la un moment ciar il1ainte, R. Zazzo a surprins conturarea unci acute nelini~t1 1,1 copilabia 13. 7 ani. P1na at1:1;1ci discordant,a a fost privitJ: cu oareeare indiferenta. Chiar dupa identificarea In astfel de condi\ii de discordanta, R. Zazzo a cleedat 0 oarecare incenitudine, nesiguran\a de identificare. In sehimb, imaginea fotografica este identificata 13.4-5 ani fara dificulta"\i. Probabil, 1:1 aceste situa\ii este implicata ~i 0 dimensiune temporala ~i de desincronizare pe acest plan, evaluabila ca atare in fotografii, mai pqin In Sa l1U uitam faptul ca la -+-5 situaiiile prezentate prin magnetoscop. ~ni i:o~ografia este eunoscura ca atare, ell functiile ei de conser':are d~ Imag1l11. Prin eereetarile ~i observatiile mai sus prezentate, R. Zazzo a crea;: o consistenta abordare a "fenomenului oglinzii" . IDE::-;'TIFICAi'ZL\.~I REGL'LILE ~IORALE J. Piaget [173, p. 181-198] a analiza t caracteristicile formarii;i aqionarii schef11elor morale, ad:ni~lnd alimentarca lor prin n~odeiel,~ parentale, dar acordind im12onan\a unor aspectc specifice, Cllm ae printre altele, rolul imperativ al regulilor prin aqiunea consecinie~;:. Copilul interiorizeaza regulile ad mise in via\a de familie ~i de gradinild. El interiorizeaza insa $i recompensele, dar $i pedepsele, din care motiv traie~te $i auropeciepsiri interioare. La ani jocul c:rcumstantelar atenuante este slab, severitatea parintilor creeaza ideea ne':';sitaiii de a fi pedel'sit pentru ariee incalcare a regulii. 1:1 mod se';er. Pentru pre~eolar ')i chiar pentru ~colar binele deri va din voi:1ta parin~ilor, apui a eduearoarei, care au in mod absolut dreptate. minciut1<l este grava cind nu este crezuta. Daca este crezuta nu mai ramine minciuna pentru copilul de 4 ani. Rolul educatoarei in dezvoltarea con~tiintei morale este foarre ma:-e, deoarece contribuie la eon~tientizarea regulilor ')i 1ncalca:-ea lor in coleetiv. * Dealtfel, colectivul genereaza seeurita te, situa~ii de emo~ii

5-6

'" In 1958 Kohlbe~g Lawrance (Chicago) a sus1;inut 0 teza de doc:crat de imp:ra1;ie piagetiana privind evaluarea moraHi. Cercetarile sale au trezit interes. ~Iai tlIziu L. Kohlberg a fundat 0 miFare de invatare moral:'! ce s-a extins ~n SUA sub denumirea d~ justa c?mmlmity. 127

126

comune de veselie, Incintare, entuziasm, emularie stari de colectiv se consti tuie emotii de mindrie (dilatare a vinovatie (rezonante afective de culpabili7a1't prin Incalcare'a reguEi), crize de prestigiu (5-6 ani), de pudoare. Printre aceste tipuri de stari emotiona!e complexe exista ~i a5a-numitd "sindrom al bomboanei a;nare", prill care se denumc5te situ3.tia 111 care copilul prime~te 0 recompensa nemeritata ~i con5tientizeaza .aces! fapt printr-o er::10tie penibiEl. Sentimentele de culpabilitate ca ~;i tenomenul de culpabilitate lncep sa devina active 5i creeaza trairi diferite ca distante psihologice intre modelul acceptat (inclusiv reguEle incluse in aceasta acceptare) 5i felul In care a reaqioEat copilu!. Con5tientizarea ;lcestei distante este 0 traire interioara ce pro"oaca reaqii afective (de rezonanta la aceasta traire), fapt ce duce la complicarea vietii interioare exprimind imbogatirea ei cu totul remarcabila. Intre 5 5i 6 ani identificarea se Jarge~te incorporind experienra sociala mai ampHl. Identificarea legata de patriotism are loc In aceste condi1;ii ca 0 forma de inte;rare In structurile cultural-sociale mai largi. Datorit:1 sima1;iilor de colectiv se dezvoltil sentimente 5i emo:,ii legate de re!alia ce trebuie sa existe intre fapte!e reale 5i promovore3. 10' [173 J. Acest tip de st3.re afectiva se manifesta ~i dnd copilul nu est aprcci3.t pozitiv dupa ce i s-a promis ca se va evalua efonul sau, orl el simte ca a corespuns intru tot;Jl cerin\elor morale. Toare aceste:< sint ex:presii ale socializarii planurilor afective. Aceste tipuri de manifest:lri afecti"e sin! strins legate de cerin1;ele respectarii de sine. Tot din aceas,5: categorie hc p3.rte trairile implicate In cooperare ~i competi1;ie, inclusiv altruismul, generoziLHea etc. Aceste din urma sentimente devin mai intense dupa succes, Starile afective de la polul opus printre care agresi\-itatea, brutalitatea (n13.i frecventa la baieti) creeaza bariere interne (psinologice) care pOt determina 0 dezvoltare ulterioara reaetiva, susceptibiEi, recalcitranta la influen'iele educative 5i excesiv neadaptata. In genere, perioacla pre~colara favorizeaza reprezentarea colectiva :t scopului 5i a demersurilor prin care pot fi atinse ~i chiar a organizarii acestor demersuri. In acest context capata importan\a dorin'ia panenerilor Oa 5 ani). Dealtfel, 111 viata de colectiv se exercita mai mult acele tipuri de conduite ce sint acceptate social. In colectiv se organizeaza performan\e de conduite (ce sint aprobate ~i cerute de grupul social), rolmi ~i atitudini acordate de expectalia grupului (rol masculin, feminin, de frate, de sora etc.), structurarea de atitudini, care sa permita angajarea de rela\ii sociale constructive. Efectele grupului social sint puternice ~i impon2.nte, dar condi1;ionate de numero~i factori . .1\5<1,de pilda, copiii cu abilita1;i ~i aptitudini recunoscute de ceilal1;i copii ~i de 128

educatoare se adapteaza vielii de gradinita tara dart. Copiii cu 111credere in ei ~i cu sentimente de securitate cauta roai muh sa imp ace si sa aplaneze situaliile complexe conflietuale. Ii intereseaza mai pu\!n standardele de grup. Copiii cu sentimente de nesiguranla ~i dificultati de adaptare devin izola\i sau ostili grupului, uneori atit de damici de a cl5tiga favoarea acestuia incit recurg chiar 130eonduite duplieitare sau la servituii .. Probleme1e cele mai complexe se manifesta In perioada prqcolara In ceea ce prive~te negativismul $i constituirea minciunii intentionate

[223 ].
Negativi-smul poate sa se manifeste co. forma de dezadaptare sau ca forma de inadaptare. Negativismul ca forma de dezadaptare se maniFesta mai ales ca reaqie la neconcordant;a dintre inflalia de dorin t;e ce apare la copii ~i cre~terea situa1;iilor de frustra1;ie 5i interdiqie de manirestare ~i satisfacere a m3.joritaiii lor. Inf1a1;ia de dorin\e este 0 expresie a expansiunii personalitalii in formare ~i este o.nimata de curiozitate, de dezvoltarea de interese, de descopenrea de tot felul de situa\ii, acti"itati ~i mai ales situa1;ii de joe ce absorb copilul ~i-l antreneaza pina la 1.!itarea de sine. Pe acest fond adultii intervin cu temperari, cu intreruperi bru5te ~i neindeminatice dorind sa impuna un regim de viata mai ordonat. OstiEta1;ile se sumeaza 5i copilu1 manifesta crize de refuz, negati\'ism, incapar,inare, adesea agresive, dar uneori cu tente depresive. Negativismul de inadaptare este mai pU1;in zgomotos, se manifestJ co. difieultate de a participa 1a activita1;i distincte din ait me diu decit in ace! de acasa. Nu numai ca nn se Incadreaza in activitaiile cu al1;i copii, dar uneori realizeaza miei escapade,fug de la gradinira sau refuza total orice, plaslndu-se Intr-o atitudine indiferenta u50r ostentati,"a. In fine, tot In perioada pre$colara se dezvolta minciuna intenrionat;1. Pina 1a 4 ani relatari1e copilului amestedi realitatea cu inten1;iile ~i cn dorintele. La 4 ani, copilul Incepe sa utilizeze uneori circumstan\ele <ltenuante ~i incearca sa iasa din situa\ii de culpabilitate prin minciuna, de cele mai multe ori spontana. Exista $i situatii de minciuna pentru a ob1;ine ceva, pentrn a sdipa de situatii nepElcute. Din pacate, copilul inulne$te In viata de fiecare zi minciuna conventionala, fapt ce are efectele sale de generare de confuzii. Fro.nciska Baumgarten a efectuat, prima, un studiu mai amplu asupra minciunii la copii. Unii alitori considera ca pina la 7 ani minciuna copiilor, dominata mai ales de teama de pedeapsa sau de dorinta de recompensa, nu prezinta gravitate.

129

Tot inpetioada pre~colaraare loc dezvoltarea deemotii .~i sentil11ente estetiee ~i imeleetuale .. Emotiile ~i sentimentde eStetieeslm relativapropiate de celemorale. In yiata de fieeare zi, latura moraLl ~i estetica siut intercorelate:sa te poqi frumos bine), nil e frumos rau), sa faei eutaresau litI cutare lueru. Penuria evaluarilor. estetice in perioada pre~eolara inseamna l:psa lor. Natura, arta ~i situatiile umane eroiee,difieile, altruiste ete. prilejuiesc trairea emotionaLl moral-artistica ... Sentimentele ~i emotiile intelectuale se dezvolta in lcgatura cu ccrintele de cunoa~terc ~i observare a victii inconjur;itoare, en satiS:lleerea curiozitatii, eu insatisfaqii legate de nel'ntelegere sau eu intelegere gre~ita (disonantc cognitive). Indoiala, nelini~teasint .emo~iide aeeasta categorie. Nuantarea intregii vieti afeetive se realizeaza in modamplu ~i in conditiile jocului [183], in care se estompeaza reactia ~i fondul afeetiv propriu in favoarea emotiilor ce decurg din simatia subiectului joeului 5i a rolului, foarte numeroase interdiqii, reaqii aparea t discordante ale adultului care ramine pohIi de referinta fundamental (adultrism), pot fi acceptatc dupa cc au trecut prin decantarea purific1toare a jocului. Aiadar, in joe ~i In viap de fiecare zi, preicolarul Invata sa-~i exprime cc':a m;}i discrer semimentele ~i ehiar $i Ie disimuleaza, sa aiba stil in exprimarea lor :ii sa exprime mai putin explozi v i:l1pulsurile. Se dez,'01ta discre~ia, mi];:!, mirarca; anxieta tea ~i .teama devin mai deseori 111 diverse situat;ii (teama de dentist), dar $i desituatii $i antrenate persoane imaginate (pitiei, Iupi, uria!li etc.) .. Feno:11cnul eel mai semnificativ 11 constituie Insa ierarhizarea afectiv-morala care crceaza, <1.5acum am vaztlt, 0 nQua ordine in viap ~i expresia subiectivitatii acordlnd un [01 de' control con~tiintei moretroaqiune) a.regurale - ~i 0 funqie normativ-sanqionatoare(prin lilor morale instalate in eon$tiinta ca reguli accep~ate. In aceste conditii. regulile morale capata funqii de acceptori morali <1cti i In conduitele v comune, sanqionabile din colectivitateade gradini~a $i familiala ori chiar in planurile derulate de imagimtie in viap interi0ara.

(=

(=

conduite, trairi intense ~i un fel de fericire a acestora. Jocul cfectuat ell pasiune este. izvor de bucurie. Specific acestei perioade - joeul de bordeaza personalitatea copilului, instalind-o In realitate .cu generozitate ~i stralueire. Totu~i, nu toti copiii ~tiu sa se joace, deli jocul nu cere neaparat judirii costisitoare. Dealtfel, cel mai cont:::-ibuant $i agreat este jocul de construqii .(din nisip, cuburi), chiar jocprile distractive eu apa cu sapun, jocurile sportive, cu tricicleta, zmeul ete. Joeul e terenul pe care personalitatea ~i interesul slnt foqele de dinamizare ale acestuia ; jocul se in 'lata $i se transmi te cultural. Interesul ala de activitati este inglobat in eel de joe ~i Intretinut de el. lnteresul social fata de oameni se satisface prin jocurile cu rol ~i subiect. Interesele culturale (fat a de produsele culturii) se dezvolta ~i sub influen la mijloacelor mass media (serialele pentru copii), prin can;ile' cu pove~ti, poyestiri, teatru etc. [266]. Copilul pre~colar ci~tiga 0 bogata experienta eult'Jrala prin in termediul intereselor. Personalitatea sa expansiva irad:aza prin trasee!e organizate de imerese, extragInd din substanta vietii scciale ,'alori eu care se hrane~te spiritualitatea lui abia formata. Uncle din insu~;rile dobIndite in pcrioada prescolara de,-in stabile (spiritul de eompetitic, cooper area, altruismul etc.), a:teIe influenteaza ca structuri speeifiee eonduitele In etapcle urmatoare (un copil anxios 1a 5 ani va putea fi timid !Ii retras in adolescen~a, 0 fetit;a dependenta are ~anse mari de a cleveni mai tlrziu 0 adolescenta dependema).

Capitolul A TRElA COPILARIE (Perioada

V (de 1a 6 la 10/11 3.:1i)

~colara)

Expresivitatea personalitatii se eviden\iaza in perioada pre~colara nu numai prin dezvoItarea de aptitndini. capacital,i, ('hiar talente, spirit de creatie, conduite. inclusiv rezonantele lor, ci $i prin interese. lnteresul pentru joe, specific virstei, este generator de numeroase activitari cese Incorporeaza in jocuri. lmeresul pentru jocsatisface ~i impregneaza distanta dintre realitate $i posibilitate Cll 3.ctivita\i ~i
130

Perioada dintre intrarea eopilului in $coa1a $i ter:ninarea ciclului elementar este adesea descrisa fire ca un fel de sfirsit al copilariei, cu particulari tati de virsta asemana toare eu cde prescolare, fie ca etapa de debut primal' al adolescentei, fie, in fine, ca etapa distincta a cop ilariei. in toate cazurile, referiri1e descriptive sIn t mai eerltrate pe problemele adaptarii ~colare ~i ale inva\arii decit descrierile privind aIte ctape ale dezvoltarii psihice, deli se ~tie ca in copilaria timpurie si in 131

perioada pre~colara are loc cea mai importanta achizitie de experienta adaptativa. Perioada ~colara midI prezinta insa caracteristici importante ~i prog:ese in dezvDltarea psihid, din cauza ca procesul invatarii se con~tienrizeaza ca atare. Intens solicitat de instiuJ\'ia ~colara care pentru .acesr niyel de dezvoltare psihica este obligatorie ~i gratuita in foarte numeroase tari cu traditii culturale, dar ~i in tari in curs de dezvoltare ~i din lumea a treia, lm:.:atarea devine tipul fundamental de activitate, mai ales datorita modiJidlrilor oarecum radicale de condition are a dezn)ltarii psihice in ansamblul sau pe care Ie provoaca ~i ca urmare a dificu!tatilor pc C:lre copilul Ie poate in timpina oii depa~i in mod inde;::endent. Copilul intra in zonele "galaxiei Guttemberg" [136] ~i s,~ inscrie pe orbitele dense cuIturale ale acesteia. i\.ceasta inscamna d. activitatea ~colara va solicita intens activitatea intelectuala, procesul de ;:;susire .gradata de cuno~tinte cuprinse in programele ~colii elementare si ca in consecin1)1, copilului i se vor organiza ~i dezvoIta strategii de Jnvapre, i se ,'a con$tientiza rolul atentiei ~i repetitiei, i~i va forma deprinderi de scris-citit ~i calcul. Invaprea ~i alfabetizarea constituie C\~:1ditiile majore implicate in viap de fiecare zi a copilului dupa 6 ani. !\ceasta conditie noua de existent;.) actioneaza profund asupra personaE:::,:i lui. Efectele directe asupra dezvoltarii psihice la care ne-am refer;! mai sus sint secundate de numeroase efecte indirecte ale ,-ieiii ;((':are. Prin alhbetizarea copilului, acesta cl$tiga potential instrumente Y,llide de apropiere de toate domeniile cultu~ii ~i ,/tiintei comemporane si a celei ce s-a dezvoltat in decm'sul timpului. Nu se pO:1te evalua in mod precis importanP5i efectele invaiarii (alfabetizarii) in formarea u:11.:iregim de activitate intelectuala, a spiritului de ordine, disciplina in . ~i In gin dire, in dezvoltarea in tereselor intelectuale. N u se poate 1:"1 ignora faptul ca ~coala creeaza cap:1citaii. $i saategii de invar;are pe:1t~u toata viata ~icontribuie la dezvoItarea planului deliberativ avertlzat al vietii interioare, la structurarea identitatii ~i a capacita1;ilor proprii, la dezvoi tarea de aspiraiii, la descoperirea vietii sociale. Mai m::lt decltatit, volumul mare de cuno$tinte pe care Ie vehiculeaza $coab permite sa se formeze 0 continuitate sociala prin integra rea culturaLl a cnpilului in orbita cerintelor 'Ii intereselor sociale privind nivelul minirr:al de cultura (solicitat de nevoile sociale), nivel cerut de conceptele ~i implicate in continuarea dezvoltarii economiilor nationale moderne ;n exercitarea de roluri profesionale 'Ii sociale [71]. ~coala se apropie In zilele noastre de economie, ca institutie, ~i devine implicit un fel de indumie a viitorului societatii. De ce:e mai muIte ori, ~coala raspunde$i dorintei copilului ca cei mari (adultrism), ca ~i doriniei de realizare, de satisfacere vohare a curiozitatii cognitive a acestuia.
132

de a fi 'Ii dez-

Realizlnd 0 educa~ie institutionalizata 'Ii obligatorie, ~coala egalizeaza social accesul la cultura. Fara Indoiala, $coala of era copilului cuno$tinte pe care el nu ar putea sa 'Ii Ie dobindeasca singur, deoarece interesele, trebuiniele $i curiozitaiile lui nu Ie solicita ~nit de i..T1tens lncit sa fie contracarat efortul implicat in aceasta inzestrare. In acela~i timp, $coala creeaza virajul de mentalitate spre lumea realului complex. Aceasta virare solicira intens adaptarea, iar aceasta din urma, intimpina la fiecare pas din via~a $co1ara numeroase confruntari. In ceea ce prive$te tipul de relatii, $coala ca institu~ie socia1a include in clasele sale colective egale de virsta, tutelate, care parcurg programe de insrruirc determinate intr-un spirit comperitiv, relatiile grupale fiind supuse acelora$i reguli ~i regulamente. Datorita acestor conditii de socializare a conduitei se contureaza rolul de elev din clasele mici ~i statutul social legat de randamentul $colar ~i de participarea copilului la sarcini1c implicate In via~a $coIara (organizaiia de pionieri,. In tara nOastra con~tien tizeaza copiilor mai intens aceste sarcini). ~coala impune modelele ei de viaia, dar $i modelele sociale de a gindi ~i aqiona. Ea creeaza sentimente sociale ~i large~te ,-iap inter ioara, elt $i conditia de exprimare a acesteia (mai ales exprimarea verbala ~i comportamentala). Prin preparatia pentru activitati complexe si variate, $coala formeaza capacitati de activit ate, respectul ata de mi..ll1Ca, disciplina ~i r..-:sponsabilitate ca trasaturi psihice active. Exista numeroase asemanari lntre $coala ~i procesul de prod::2tie, ~coala parcur~e programe $i planuri de lucru. ~i $coala, ca ~i munca din intreprinderi are orar ce include un anume ritm ;;i implica respectarea obligatorie a acestuia. Adt in ~coala cl:t ~i in munca din inrreprinderi exista norme, etape in evaluarea muncii parcurse, premieri $i sanqionari ce sint determinate de valoarea (calitatea) activita~ii depuse $i promptitudinea ei. ~i in $coala exista ierarhii, funqii ~i roluri, sarcini suplimentare legate de acestea. Prin toate cele mai sus descrise ~coala realizeaza ~i 0 preparatie pentru via1;a ~i munca. Implicit ~coala dezv~duie copilului viata sociala cu mecanismele ei. Desigur, legatura dintre ~coi11a ~i viata sociaIa po ate fi mai mult sau mai putin strJ:nsa. Reformele invatamin tului din deceniul 6 ~i 7 $i ulterior din muIte ~ari [254], dar 'Ii in Romania, pun in cvidenia nu numai intensificarea apropierii ~colii de viata sociala, dar ~i influenlele revoluiiei tehnico-$tiintifice asupra $coEi, care prin procesul ~i tendintele de "integrare" cu industria a capatat programe $i tehnologii didactice, orare noi ~i chiar progra:ne de aetivitati produc";ve ~i d~ autogospodarire. Primii 4 ani de ~coaEl, chiar daca au fost pregatiti prin frec"entarea gradiniiei, modifica regimul, tensiunea $i planul de evenimente
133

ce domina In viata copilului. Asimilarea continua de cun05tinte mereu Doi, dar mai ales responsabilitatea fata de caEtatea asimilarii lor, situatia de colaborare ~i competitie, caracterul evident al reguElor implicate 111 vialja ~colara contribuie la modificarea de fond existenriaEl a copilului 5colar mic. Ac1aptarca copilului se precipita $i se centreaza pe atentia fata de un alt adult dcdt cei din familie. Acest adult (lnvatawrul sau Invatatoarea) in cepe sa joace un rol de prim ordin In viata eopilului. 1 este si devine tot mai mult reprezentantul marii societati, al tarii, Cll idealurile s1 aspiratiile sale si al comunitatii din care face pane copilu!. In acelasi timp, el este eel ee vegheaza la exercitarea regulilor societatii ~i scolii S1 eel care antreneaza energia psihidi, modeleaza activitatea intelectuaEi a copilului si organizeaza vi at'!, scolara In ansamblul ci. - Pentru copi!, caraeteristica cea mai sensibil diferita, oclata eu intrarea In $coala, consta In neutralitatea (egalitatea) afecti\'i'! a mediului scolar, fapt ce creeaza eonditia eerintei de a clstiga independent un statut :In colectivit::nea clasei. Nu maislnt valide manifestarile de afectiune si farmec pe care copilul Ie poseda. El devine membru al unei colectivitat;i In care se constituic un nou climat afectiv, de recunoa5tere a autoritatii si raporturi de reciprocitate, Treptat, activitatea 5colara imprima modificari in u;-::'"emd interior. Se destrama mirul copilariei si se dezvolta realismd cOflcepiiei despre lume si viata In care aqioneaza modele noi sociale de a ghd:, sim!;i, aspira 5i tendintele de identificare CLl aces tea capati'. cCJ[)sisten1;i.

* * "

Procesul cresterii se tempereaza u~or Intre am pentru a sc intensifica ulterior. Tabclul de mai jos pune in evidenta aspectele mai imponante pe planul cresterii (ponderale si staturale). La 6 ani au loc cIte va procese implicate in cre5tere si d:~Z\'oltare. Dentitia provizorie :lncepe sa fie Inlocuita cu dentitia permanenta (cresc
Tabelu/
BJic\i

6-7

ny. 17

Fete
Talie (em) Greutate (kg) Talie (em)

Virsta (ani)
Greutate (kg)

7 8 9

20,2 22 26,7
29

113 118
128 132

19,1 20,9 256 28;9

111 116 126

131

primii molari). Fenomenul ca atare, .aparent putin . important, creeaza totusi disconfon (durere), modifidiri temporare ale vorbirii, oarecare dificultaiiJ:n alimentare. Nu poate fi ignorat faptul Cd dezvoltareadentiiiei perm9.nente evidentiaza intensificari ale metabolisrnului ealciul ui. Dealtfel,procesul de osificat;ie este intens lanivelul toracelui,al claviculelor si al coloanei vertebrale. Dupa 7 ani este intensa osificarea la nivelul bazinului la fetite, precum 5i procesele de calcifiere la nive1ul osaturii miinii. Articulatiile se lrrtaresc si de. Creste si volumnl muschilor.Se dezvolt3: musculatura fina a miinii. Date fiind acestea toate, Poziiiile incorecte in bandt (apasarea toracelui, spatele' stdmb )duc la deformari persistente. Servietele prea grelefac, de asemenea, deplasari de coloana (la 7 ani clJrbura cervicala ~i toracidi sint constante, curbura lombara este inca instabiEi). Are, de asemenea, importanta dllirea erganismului, sponu!, deprinderile igieniee [223]. Importante aspecte se cOntureaza in ceea ce privcste legaturile functionale nervoase. La 7 ani creierul dntareste earn 1200 gr, lobii fronrali ajung:lnd Ia 27 la suta din totalul s:Ibstant;ei nervoase a creierului. Dupa 6 ani se organizeaza legaturi funqionale implicate In lectura si scriere eonstit:.Iindu-se () Eirgire monicali'! a zoneler limbajului .. Totu~i, copibl nu e robust, nici solid ca la ;j ani. Dimpotri,-a, la 6 ani este sensibil, difici), instabil, obose~te u'i0r, are indi-spozitii Ia alergii. Bolile COl1t<1.gioaseSI11t Insa mai rare, datorita imunizarii active (In urma imbolna\'irilor depZi~ite) ~i a vaccinurilor. Dificultaiile temporale legate de schimbarea denti~iei .afecteaza si de poha de mincare. Copilul prefera mlncaruri mai, are mici fantezii alimentare. Mirosul se dez\-oha la unii copii relativ diferentiat. In genere, omul nu cstedintre fiint;ele cu miros foane dezvoltat, fiin\e ce utilizeaza mirosul in diutarea hranei. La 8-10 ani sensibilitatea fata de mirosurile civilizatiei contemporane se dezyolta. Capilul agreeaza sapunurile cumiros. pUlcut, apa de toaleta (mai ales feti~ele), dar si mirosurile de benzina, uleiuri, rasini lncep sa fie diferentiate siutiIizateca indici in experient;e; corespondema verbala a diferitelor mirosuri contribuie la diferent;ierea sensibi<jjta~ii odorifice .. Inceea ce priveste :lndemlnarea,ereste forta musculara ~i se accentueaza caracterul de ambidextru, dar si extremele de stlngaci si dreptaci se pun In evidenta, crelnd probleme :lnprocesul scrierii. aniincep sa aiba Rarele forme de T.B.C. care se manifesta la caracteristicica cele ale formeIor adulte. Pofta de m:lncare este activa, apetitul mare, dar stomacul mic; copilul mai este excesiv. atras de oesert, Ii place sa manince privind la T.V. In genere, ~colarul mic este maistl'ngaci, raStoarna usor wate din jur: Somnul este relativ bun. . Copilul~colar mle .rnanifesta 0 oarecare atitudine reca1citranta fa~a de

7-8

134

135

baie, este u~or neglijent in ceea ce prive~te imbradlmintea. Toate aceste lenomene sint legate de noul regim de viata care schimba accentele ~i dez';olta 0 noua repartitie a investir,iilor psihice. In contextul acestor sch:mbari, gratia in mi~cari este treptat inlocuita cu aspiratia spre

fona [162].
perioada cdei de a treia copiElrii (~colarul mic) transformarile psihice se fac totu~i in mod aparerlt lent, nespec!acular. Prima seh:;nbare care se pune in eviden\;l este latura de orientJ.re generala. Fc acest plan se face 0 parasire a intereselor evidente in perioada pre~cclara, Cl clescnul, mocleiajul. Din acest motiv, produsele ~colarului mic in aceste clomenii devin mai putin spontane, pline de ~tersiituri. La 7 ani, Gesell [84] considerJ. c8. ar fi un feI de virsta a gumei car;; pune 1n evidenl;! cre5terea virulentei spiritului critic. Se modifica preferinte!e ~i pe alte planuri. A~a, de pilda, 1ncep sa fie preferate biografiile, legC:1oe;e. Leqiile de aritmetica slnt preferate la 7--8 ani fadl de leqiile de ~tiintele naturii, ulterior ~i cele de ~tiintele naturii 1ncep sa fie privite cu intercs. in structura prderin1elor ~i intereselor se petrec ~i alte schimbari. Dc)i interesu-l pentru joc ramine foarte puternic, incep sa devina tor mai c:c::e la ani :nitudinile de supararc ;;i indispozirie atunci cind copild estc trimis sa sc joace in timp ce cite;;te. Interesul pentru film, cincn:Jtografie, televiziune devine mai cL,r. Dupa 9 ani bcep sa prezinte in teres carlile cu povestiri, cu acliuni pal pitan te. Tot i:1 perioada micii~colaritaii se conslituie un adevarat delir de coleqionare. Copiii Jnccp sil faca i11 consecinl;a miei coleqii de ilustrate, timbre, plame, rru11Z;:, porumbei, iepmi, insccte ete. Sertarele ~i buzunarcle lor devin pline cle tot fclul de lucruri. Aceasta cxpresie a pcrsonalit~tii ("coleciion.:l;-;:a") pune in evidenla, dupa Gesell, cerinia interna de reunire ~i clasificare. I\Iicile colcqii permit deta5area caracteristicilor difereniiale ale obiectelor asemanato:lre. Dcaltfel, copiii devin spre clase;e III ~i TV mici g;:;)grafi, bot:lni.5ti, zoologi, ceea ce constituie un indiciu de eviuenra expansiune ~i deeentrare care se instituie in universul copilului pc plan mint:ll ~i afectiv. Orientarea gindirii spre concreted complex clctJ.)2." de percepiia imediata se insoie~1e de operaiii logice, ce substituie intuilia neebborata de la nivelul perceptual - sau eel putin 0 supune unei ordini logice. alta caracteristica pregnanta a acestei perioade este aceea a unci mai mari atentii acordate jocului cu reguli in colectiv. Regula devine fenomen central, un fel de certitudine ce-l ajuta 111adaptare ~i pe care o considera repel' ca a tare.

reguli uneori exeesiva (la nivelul copiilor de clasele II ~i III) exprima 0 forma de restructurare a disponibilitaiilor personalitaiii, in care cre~te emanciparea de dependenra fata de regulile familiei ~i subordonarea aeestora cerintelor vietii ~colare. N u slnt putine situatiile In care copilnI impune acasa reguli noi motivate de faptul di: "a~a ne-a spus tovara~a invaratoare la ;;coala". Copiii tree ~i prin tr-o faza de excesi va sensibilzare fa ta de noi reguii [223]. Uneori, conduita lor este cen trata pe suspicionarea de :lncalcare a regulilor impuse, de cei din jur (de colegii sai). Se semnaleaza ncglijenie ale yccinului de banca privind faptul ca "ilU sta cu mlinile la spate", sau ca ,,~i-a uitat acasa caictul", sau ca "prive'ltc !)~ geam" ... etc.

*
*

8-9

Exista () dezvoltare complexa de-a lungul perioadei ;;colan~ mlCl. Structura bngitudinala. a accsteia se manifesta ca modifidlri in form3orea de noi disponibilitali fizice, integrarea accstora in economia c3or3octcristicilor psihicc prin trecerc30 de la momente de u~or dezcchilibru la constituirea de forme noi de echilibru, implicate 1n cre~terea inegaEl a diferitelor c3or3octeristici ;;i noi 111zestrari psihice. La 6 ani, copiJul este total absorbit de problemele adaptarii la viala sociaEl. Procesul acesta cste rdativ dificil. Daca invatatorul insista numai pe disciplina, copilul prezinta 0 adaptare mai grea ce se manifesta prin cre;;terea nernlZitatii, a obosclii ~i chiar in tulburari digestin. Invaprea citit-scrisului ;;i a caleulelor elementare constituie achiziiiile de baza aie acesLUi moment de dezvoltare. Dupa 7 ani se manifesta treptat 0 mai mare deta~are psihologica. o Ge~tcre a expansiunii, 0 mai mare extroversiune ~i trairi numeroase euforice 5i de exaltare, semn ca adaptarea ~colara a depa~it 0 faza tcnsionala. In vorbirea copiJului ineepe sa fie frecvent folosit superlatinl in descrierea de situatii, 11lt1mplari ~i obiecte. La 7 ani in cepe sa creasca evident curiozitatea fata de mediul extra~colar - aflat in teric')riilc dependentc de ~coala - ~i fata de mediul strada!. Tot la aceasta virsta arc loc ~i a cre~tere u50ara a rapiditaiii reaCiiilor. Copilul pare mereu graht. Man1ndi: in fuga, se spaLl pe apucate, ia ghiozdanul nearan jat, l;;i pune llniforma neglijent. Aceasta graba este in f avoarea timpului petrecut cu alii copii ;;i 1n defavoarea consolidarii deprinderilar legate de autoseITire 1n condilii noi de vial;! [85]. CopiIuI dispune 1:1 acest nivel de vlrsta de capacitaii mai stabilizate de a riti ~i scrie. V olumul lecturilor este in cn;~tere. ~i scrierea face progrese ca viteza ~i lizibili ta te [198].
137

Regula se deta~eaza 1nsa de condiiionarea singulara a jocului. Ea "e ma:1ifesta extrem de organizatoare pentru conduita de colectiv a copilului. Se poate presupune ca aceasta organizare de dependen1a de

136

i'"

.c;;eoIarul rUie, de ani, nu este eapabil sa respeete toate reguli16 unor joeuri de tipul foot-balului. Dealtfel, niei fort;a ~i rezistenia lul m.1 pOt susilne unastfel de joe. De aeeea,ehiar dnd se intcgreaza intl'-nn asHe1 de joe are momente de repaus. Totu$i nu parase$te joeul, ehiar dadi eeilahi indispu~i de ineureaturile Gcute de inabilitaiile Iui motorii reaqioneaza yehemen 1, Copilul de 7 ani se supara repede $i 11ita repede, este insa deosebit de sensibilIa ignorare dar ~i daca a [ost soeotit incoreet in joe .-- de$i nu totdeauna i~i da seam a ee regula a illcaicat (mai aies ca el s-a straduit ... ). Disputele din joe sint extrem de aeerbe ~i devin in fapt mici 1eqii de drepturi ~i datorii in condiiii foarte diferite fat a de aplicarea de reguE. In aceste condiiii se con$tien. tizeaza tematica obligativitaiii, loialita\ii, spiritu1ui de echipa,suportarea e$ecu1ui, precizarea caracteristicilor echitaiii, cinstei ete. In juru1 virstei de 8 ani $i dupa, devin mai multilaterale $i difereniiate interesele. Studiul aritmeticii trece printre preoeuparile de prim ordin. Cresc eVident capacitaiiIe mnemice, exprimarea discursiva. Competiiia colectiva Incepe sa devina de asemenea deosebit de aetiva $i se eviden~iaza In jocuri1e de echipa (sportive) ca footbal ~i diferite .alte jocuri cu reguli - in care copiii se grupeaza in mod spontan In acela$i feL j\Iomentul de S ani eSle rnarte :ensibil pentru educaiia snciala, dat fiind faptul di adaptarea a dcpa$it inca 0 etapa tensionala ;: copild a lneeput sa treaca intr-o laza de m:1i mu\t echilibru $i mai mare stdpinire a condiiiilor de acti\-itate ~cola"a pe care Ie traverseaza. Incepe sa c1evina ceY;l mai reflex:iv )'i preocc!pat de numeroase problcme dimre care ~i aceea a provenien~ei copiilor (de la 5 ani), dar ~i de probleme ?rivind apartenen~a sociala, identitatea de neam. Este un moment de in tensa identificare socia);1, pa triotica $i coneomitent de constituire a :.emirncntelor de ;lpartenen~a ia $eoala,dasa sa ~colara, un fel de mindrie pen tru aceste feluri de apartenente. , Tot la acest nivel de dezvoltare, copiii organizeaza jocuri cu subiect prelungite, ce se perpetueaza saptamini intregi in zilele Insorite pe terenuri virane sau parasite, apropiate de casa sau pc terenurile apropiate de $eoa:la. Organizarea de serbari ~eolare devine atractiva. 11 place sa construiasdl miei eotloane, eolibe. Mulii aurori numese aceasta etapa "Robinson Crusoe". , Dupa 9 ani, copiii de sex diferit iucep sa se separe iu mod spoutan in jocuri. Copilul devine eeva mai meditativ, se atenueaza eatacterul pregnanral ~xpansivitaiii in conduite. Este 0 perioada de Ineercari numeraase de a reiolva activitati, mai difieile. Evidenta este darin1;a. capiluluide autop~rfeCiionare, deimbogatire a cuno~tintelor. Copilul devine dintr-o data -mai ordonat,' mai perseverent In diferite feluri de, activitaii. Nu trece cu placere de la 0 activitate la aha. El simte nevoiade a
138

6-7

planifica timpul ~i, activitatile. Desenele, lucrarile scrise se Jmbunatatesc, 50 Imbunadite$te devenind adesea de performan>ta:'~i'activita:tea la orele de aritmetidi. Aeeasta intereseaza mult dacalnYa~atotulsau ,lnvatatoarea slot clestul ,de abili, pqt crea emula~ii '~omplexe: ,interese '~atorniee pentruaeeste domenii,. ;, " ,:>, ',', , ~''',',' ~i In planul integrarii In colectiv intervin unele schip,.Qaii J-copilul devine mai sensibil lainformatii sociale, ,la' opinia 'declasa '[223]. Preocuparea penu:u coleetiv se iilcarea de nuan~e, se _expnma prietenia 5; in cadrul acesteia se creeazaplanuri copilare$ti, confidente,'mici iniiiative. Datarita acestor. caraeteristici ,legate de atriqia'colectivului, copiii din aceasta perioa&l a dezvoltarii pot Ii atra$iln bande,uneori eu tedinie delinevente. ' , ", Progresele in dezvoltarea intelectuala siut de asemenea evidente. Intre 9 $i 10 ani are lac 0 [;fe~tereevidenta a spirituluide evaluare a .copilului, spiritul critic se dezvolta 1a fel. Capacitatea copiluhii de a .aprecia ce anurne a omis in raspunsul la leqie' ere~te: .In acda~i sens el l~i da seama relativ chr ce a gre~it la lucrarea de~ontrol,' etc; , DEZVOLTAREA INTELECTUAl.A, "',
,,>

_!\.spectele mai sus des crise privi~d dezvoltareapsihidl, in;lud m~di ficari mai profunde, care ne permit sa Inte1cgem imponania foarte mare a rolului ~colii in viara psihica $i In structurar.ea c1ezvoltariisale. In acest context ne vom opri asupra dezvoltariiintelectuale., ;,' , " Antrenata continuu in activitatea 1i-colara,activitatea :intel~ctua.la,.se resimte dupa 6 ani ca direqie datorita acestei influeni~ la.majorita~ea copiilor, Primul aspect al modifidirilor ruaisemnificati\l'~ peplanul :acesteia se exprima In schimbari ale earacterului. investigativi 90mprehensiv a1 percePiiei ~i observatiei ca instrumenteale cogniiiei., , Se ~tie ea activitatile cognitive pot fi lmp~nite;lnactivitati dire~te ~i indireete. Printre cele indirecte se poate enumeraa.?o<;ia,iia libera -evidenta in vise, reverii (ca expresii ale fluxului liber algindirii), pperatiile $i conceptele. Cogniiia directa implica percepiia, inprimul dnd, Separatia dintre cele doua categorii este mai ales didactica.' ';'; ,.;:" :,;;,;; Percepiia este implicata in orice fel de situatie.:dimensibn,ata C9.1)..eret. Ea se Structureaza insa conditionata de dimensiunile situ'nioll,~.le in care este solieitata, dar ~i de sensul, direqia, tensiunea in care ,!lre loc $i de interpretarea, memoria etc. In contextul carorase;prganlzeaza. Perceptia este procesul prin care se extrage informati~ ,'util~ic;:u sens din mozaicul larg al stimula~iei fizice. Intre informa~ie istimulaiie este, dupa 0 comparaiie sugestiva Hcuta de Mussen [157];0 relatie .de asemanare ca intre 0 fotografie $i 0 descriere. In timp cefotografia .cuprinde culorile, umbrele, toate cele aflate in scena respectiva, des<:f.i':139

erea selecteaza anumite aspeete ~i ignora altele, deci manifesdl selectivitate, coeren~a ~i subtile legaturi cu experienia anterioara, tendinte de integrare lntr-o inteniionalitate (dcci raportare temporala la ceea ce se cunoa$te sau s-ar dori sa se cunoasea) lntr-o semnificaiie. Aeeasta insu$ire este evidenta atunei dnd copilul fiind lntr-un parc, lntr-o zi lini$tid, vede ~iaude deodata mi~clndu-se ramurile In tufi$ul din apropiere. E:\:perienia Ii permite sa considere d este fie un $oarece, fie 0 pasare, fie un iepure sau un caiel. Priyirea fixeaza aria respectiva caurind aite indicii, semne, pene, blana, mi$care etc. Daca acest evenimen t s-ar petrece lntr-o zi vlntoasa, copilul nu ar efectua probabil acestc inHstig::qii, considerind ca vinwl ar justifica mi$carea ramurilor tufi$ului .. ~colarul urilizeaza adesea acest model de percepere In care elementele de in terpretare sint indicii audi ti ve, verb:1le, odorifice ete. An nena te $i e:\:ercit:1te, capaci taiile sensori:1le-percepri ve $i in terpre13.ti',e (S3.U comprehensive) ale percepiiei devin mai acute $i eficiente. Sensibilitatea dlscriminativa * $i pr:1gurile perceptive absolute ** se dezvol ta $i ele. Vedere:1, auzul :1ting performanie import:1nte spre 9-10 ~1ili, acuitatea aeestor forme de sensibilitate devenind foarte b\ln~. Dealtfel, pc de-o parte, activit:1tea $colara (citit-scrisul, desenatul etc.) solicita perceperea finil ~i in terpretarea rapidil, pe de al ra parte, acelea5i capaci tZl\,i senzori:1le se antrencaza In aetivitaii $i jocuri de performania ca acele de tras cu arcul, eu pra5tia, h iinta. etc. Pentru auz se creeaza 0 sensibilita te discrimina ti va forrnativa In identificarea fcnomenelor lncorpo. rate in cuvinte, in fluxul vorbirii, dar ~i pe linia convertirii lor in grafeme. Reeunoa5terea auditiva esre scnsibila ~i discrirninatiya ~i in proeesui :1daptarii curente. Daca copilulaude pa~i In urrna sa pe strada lntr-o seara mai obscura, va ~ti sigur ca nu Slilt ai unui copil clnd p:15ii vor fi apasaii 5i greoi. Cunosclnd oamenii din canier, va stabili eu oarecare aproximatie, dllpa diferitc indicii vizuale $i auditive, daca este yorba de 0 femeie sau un barbat ~i daea e yorba de 0 anumita persoana cunoscuta sau nU. Acest lant de relaiionari nu ar fi inteligibil daca pcrceptia ar fi privita ca absoluta ~i l'ntotde:1una Ia fel. Datorita. dez,'oldirii experientei 5i percepiiei, copilul sesizeaza ca 1a vecinul din dreapta se manlnca ceya dulce, ca Ia cel din stinga miroase a "canoE pra,iiii" . Importante aspecte discriminati,'e se dezvolta la copii in legatura cu spatiul mic. Orientarea sp:1tiala pe oia de hlrtie, percepiia de SlJa* Sensibilitatea discrimin:niva se refera Ia camitatea minima de e~citam ce FO'. d:lce 0 modificare a senzatiilor ji perceptii1or. ,'~ Praguri!e absolute se refed m:lximum ~i minimu:n de inter.sitate ce pro\'o:cd senza\ii.

tiu, decodificarea prin difereniierc a grafemelor (literele scrise) antreneaza 0 extrem de fina activitate perceptiva. Orientarea dreapta-stlnga, 5uS-jOS, In rindurile orizontale ale scrierii (din civilizatia no astra) constituie punctul de plecare pentru 0 activitate intelectua'la complicata ~i rnultilaterala - actiyitate legata de alfabetizare. Aceasta activitate cuprinde antren:1rea memoriei, a inteligentei, a atentiei, a reprezentarilor, pornind de la pereepiia care se constituie la rlndu1 sau pe suponul mieilor semne scrise pe foaia de hlrtie. * Noi ne yom referi 111 aceste dnduri mai ales 1a evolutia normaLl a copilului ce frecventeaza $coala. Scrierea ~i cititul pun probleme de Jogica spayiaJa de p~rcepere a marimii, a propoqiilor literelor. Procesul aeesta se realizeaza treptat 51 angaieaza afara de percepiiile vizuale auditive $i kinestezice 5i modificari ale expecraiiei. In ace:1sta evohqie se delimiteaza trei etape m:1i semnificative. primt:. etapa de identificare a sunetelor (literelor) ca elemen te componente ale cuvintelor. Acest proces se realizeaza prin aqiunea de despariire a euvintelor In silabe. Silabele ca unitati de pronllntle cxtrase din fluxul vorbirii $i al cuvintelor se aseamana mai muIt sau mal pu,in I11tre ele, permi\ind ca prin lngustarea cimp1:lui auditiv de analiza a acesror:1 sa se evideniieze mai bine componcntclc lor sonore. Aceasta taza numita preabecedara creeaza 0 noua optica hta de limb:1 vorbita )'. 0 posibiJi tate nOlla de abordare a ei. Dcspaqirea in silabe se exerci ta pIn;;: devine 0 capacitate curenta, probata intens In situaiii1e de despar~He a cuvintelor Ja capatul de rind. Concomitent se face $i 0 pregatire a capacita~ii de scriere. Beii50are, cirlige, In jns $i In sus, cereule,e constituie clemente concrete de prcgatiri matcrialeale scrisului. Activitatea de acest gen creeaza 0 mai mare flexibilitate $i precizie a mi]carilor condeiu1ui pe spa1;iile delimitate prin Jiniatur:1 ajlltatoare a caietelor. In procesul exercitarii despartirii cl1\'intelor In silabe ~ de exersare d~ 1inii $i semne mici grafice, situatia de expeetaiie este Inca relativ rcdusa [216]. Totu~j, perceptia aqioneaza ca atare. Se considera In genere ea meeanismele lnvaiarii pereeptuale se realizeaza ft'in cautarea de indicii care se retin nu atlt datorita Incercarii ~i erorii sau pe seama recompensei ~i a pedepsei, ci din cerinia adaptativa complexa de reducere a incertitudinii.

I
I

1n a (lolla etapa lncep sa fie diferen~iate sllnete ~ corespondentele grafice ale acestora ~i sa fie asociate mintal. Cu aceasta Incepe alfubetizarea activa (etapa devine abecedara) [216]. Identificarea grafid a sunetelor ~i scrierea lor creeaza copiJului condiiia diferentierii literelor mari de tipar ~i de mlna de cele mici, proces relativ dificiJ, In care
* Fad indoiaEi exista inca in lume un numar important aces~ ten omen este, pracric, lichidat. de analfabe\i. In Romania

i!

140

141

ide~tificifea:' (citire~) pr~ptieiscrii mii ; .este 'mai >incetpedectabila ~. decit aceea ';iiextelortipafite. Copiiipareurg totu~i 'indteva luni prima pane a .abetedarului, ell invararea treptata de identifieare' a literelor (grafemelor) la stlnetele corespunza toare(fonemele) ~i scrierea lor. In aceastaperio'ada se afla lrltr-Q stare, critica, deosebita ' expectat;ia audi-, tiva (in eitirea textelor), fenomen' cese observaprin "completari'" "iDlocuiri"~igre;;eli de citire; prin sprijinirea peraponarea la ton text a acestor feriomene~ In a doua pane a primului an ~colar copilul conscylideaza capawatile de Insu~ire a simbolisticii implicate in alt'abet ~iin sCi-ierea ~i citireaeifrelor. Cu aceasta incepe de fapt ~ietapa a treia a alfabetizarii; in fapt cea mai lunga este erapa in care are loc consolidarea eitit-sc1'isului. Aceasta etapa se pre!unge$te in al doilea ;;i a1 trei'lea an de ~coaLl. Caracteristica este cre$terea dicient;ei expectaiiei in eitire, care devine treptat fluenta ~iexpresiva. ,In pracesui de indlprc a citit-scrisului este~mtrenata 0 actJntate psihica foane complexa -:- cese exprima in cre~tereaintensita~ii aten6ei ce corecteaz.a .in permanent;aproceslli de eitire (sau seriere) aflat in clesfa;;urare .[ 287]. Exista din punctul de vedere al citit-scrisului pa tru tipuri de situa~ii: a) copii care citesc cu maridificultat;i ~i gre;;eli $i rc\in put;in din ceca ce citesc. Acqtia nu surprind sensul propozit;iei citite, nici al texrului In intregime ca atare; b) a doua categorie ar fi a capiilor care citesc greoi, dar ret;in bine sensul cdor citite. In acesr caL:probabil percep~ia grafeme!or e inca dificila ~i se aWl in, decalaj de dezvoltare cu capaeitatea de lnteIegere a sensului care se manifesta (;1 mai dezvoltata; c) a trcia categorie este a copiilor ce citesc U$or, dar nu re~in ceea ce au citit. In acest caz, componenta stereotipa de recunoa~tere (identificare a literelor) devanseaza ~i debordeaza pianul con~tiint;ei, nepermit;lnd inregistrarea concomitentaa sensuriIor; d) a patra categorieeste a copiilor care citesc' u~or ;;i 'retin integral ceea ce au citit [223]. '.Ace~tia au capacita~ile de lectura bine formate.' Lecwra' este grea ~i obositoarcin primeleetape ale dezvoltarii ei. Din acest motiv copilul caura diferitestrategii care .sa faciliteze citirea. Din acestea fac parte orientarile dupa sens ,sau dupa asemanare. :Memoria f0ane buna 'a copilului de 7-8 ani 11 ajUta ca dupa 2-3 lecturi ale unui textscuft sa-l poata reproduce. Desigur, acest fenomen are <J,spectele sale amuzante, mai ales dnd sensul presupus nuse potrive~te prea biue. 'Lectura'tifrelor ,solicita $i' lnsu~irea sistemului de decodificare a sisiemului zecimal reprezentat prin' cifre. Exista litere ~i cifre greu de
" Datorid' titudini). faptului ca scriitura propr:e are prea medte indicii redundante (incer-

;~erinllh; La~,~it~~e ,.e~te d~fjsil~"legtrea ;~or in. ,,~~vlnter,I?i,~ 'punetl~~ de v.edere al senem, ~e pun m ieVlden~a.de, <\semenea cltev 't~pun, de ,senere. AstfeLsint: ..... ", <C.u,,) "'i) !',. , . , ' . a)' tip~li~~linat, al copi'dor care se~i~;)~u.t6cul apIe~jt, eu ,apasarea puternea>adegetului mare,euscrisulu~or ascu~it'; , r ' " , b) tipul indoit, crispat, ~cll,scriere'spasinodica; , ,., , c) tipul flexibil eu indexulactiv. ~iferm presat'-cu scris rq\:unjit ; d) iipurile combinate. StudiiIesemnate ,de Ficirica Bagdazar' [4] in ale acestor problerriele'scrisurilor au pus in evidenta numeroasevariahte tipuri. In genere, Iitereleg, b, t, diftongi, onografierea'$i citireagrupurilor ge, gi,ghe, ghi, ee,ci, che, chi -- se aHa in mai mare tlificultate inlnvarare. ';' ',' " .', -: ",i'.;',: , 'In procesul scrierii 'exista un permanent eoritrol prin limbajul ime~ rior. Dadl se da copilului ceva eesa tina in gurain timp ce serie, randamentul scade bruse. Chiar ~i lanivelul dasei a IV-aexista opermanentadialogare a eopiluluiin timp :cescrie. El i~i controleaza mi~carile ~i produsele (literele, euvintele) adaugind din dndin cind: ... "bine,stai putin ... nu inte1eg... ia te uita ... hm ... nu e cine ~tie ce".i.:,etc. ' Alfabetizarea ~i programele $colare antreneaza dez\;oltarea pereep~iei pe linia stabilirii mai de finet;e a marimii, a propoqiilor; a marimii la seara (prin swdiul planului clasei), faptce sta la bazaprirnelor cunO$time legate de semnele can ventionale ale haqilor [260]. 'Raponurile de marime (egalitatea tot atit de mare), :proporr;iile, 'juc m~1tate, sfen (idemificarea intregului, metrului, eentimetrUlui), identificarea liniilor yeri:icale, orizomale,' ale pozitiei (in' rotat;ie) etc. clcyin inclicii de oriemaredupa ee Ii se decodifica intelesul. ' ' Tot pe planul perceptiv se contureaza evaluaridin ce,In ce mai fine legate de marime, se pune in eviden1a kilogramul,multiplii..;;i subl1lultiplii acestuia. Perceperea struc~uriimaterialelor' (piene, 'roci, calita;;i diferitede .soluri;cristale, caramizi,argile, esent;e, de lemn",sticLi. materiale .plastice; hiftie de diferite feluri;iStofe)cu diferent;ele ee le carac~ terizeaza, intra in ex-perient;a :curenta a copihilui .;;colar: "./ . ,;; , Raponurile spapale deja, intuite~legate de ceea: cese lUielege prin aproape,pe,llnga, deasupra,;sub etc.devin raponuri ce indud ;;iAorrne de clistant;e. T otu;;i,evaluarea marimii ;este :1n ,defici tadl (copiiide ea 6-'-7 ani supraestimeaza marinlile; iarcopiiide 8.-9,anisubestimeaza marimile ~idistaniele).,'",,, I.:; ~,iJ.:' . "'c: , Organizarea spaiiului, se realizeaza;~i ca,distant;aipsiho-afectiva. In acest seris;spaiiul intim este' spa ti J.iLin~careintensi tatea relat;iilor jnter~ personale :ajunge)a un feLde.cuIrr,in;1iie in care, seadm,itdoar persoanele.<:-p'r6piat~, pri~~enu1..In spaiiu~,;in#mse; ,<,tfla J;~1aiiile eu .meJ1fb.rii [~i.: ,famlhel. :$pat;i1l1~persS)fial,se ,refera; la ,structura :dfstanielor .psrh,ologlee d ;;i spatiale cu colegii. Interrelatiile de cooperare '~i~c9mp~~iiie~; ar' '~}.de
143 ~ ..
\ .

142

informatic, se aHa in acel spatiu. In perioada~colara se precizeaza si distante incluse in ceea ce a denumit K. Hull [103] ca sp:liiu oficial. Acesta este spCltiul dintre superior ~i subalternul sau, dintre profesor ~i clev, este >spClr,iulierarhiilor. Privind spar,iul personal din prisma libertar,ii, autoenergiei si a relar,ici dintre comportamentul uman si ambiant,a fizica, Proshansky, Ittelson si Ri-din se refera la factorii culturali, inclusi in conceptul de spa1iu, iar Westin. a atf.ibuit sP3tiului personal 4 insusiri : singularitare, intimitate, aDOmInat S1 rezerva. Exista IDca 1lil aspect al spar,iului - cel ce se intersecteaza cu ideea de teritorialitate. Prin acest din urma term en seinr,elegc un aspect. cel mai larg al ambianr,ei. Unitatea teritoriala sau spatiul pc care-l reclamJ: sa-l pastreze opunindu-se o1'io persoana SlU un grup coeziv siincearca carei tentative (de rapire sau limitare) devine in perioada scalara mica o experienr,a complex;:!. Spar,iul personal este entitatea teritoriala In care se afla persoane, frecvent vizitate, 'ca $i persoane cunoscute 5i drumul spre cleo Spatiul poseda m;:!rime, forma, extcnsivitate, detalii 5i rehr,ii personale (deja descrise). Se considcra ca fiecare persoana poseda 0 hana sau imagine mintal5 a ambianr,ei mai prccisa a spar,iului personal care se refer.i: la zol1clc in care se aEEi: Wate obiectele personaleintr-o ordine ce per:-nite utilizarea lur fara dort si gasirea lor rapida. Acest plan este cd mai clar al imaginii mintalc. Aceste dimensiuni se formeaza 111 perioaJa ~colara mica. Spar;iul personal se structurcaza spre 10 ani ~i este impregnar de expansiunea personalitatii. Una din expresiile acestlji fapr este orgzl11izarca de adevarate batalii strategice complexe de meniinere a tcritorialitaiii ~i a franjurilor acesteia in viar,a cetaiii de carre cetele de copii dintr-~In cartier sau strada. Spatiul capa ta si alte dimensiuni In perioada micii ~colaritar;i. Astfel, Invar;area geografiei creeaza inielegerea simbolisticii elementare legate de Spaiiul geografic, de simbolizare a formelor de relief. Ca aspecte mai semnificative in legatura eu aceasta este ,J'nielegerea ideii de miqorarc "la scara", de com prim are a spatiului In vederea redarii lui "grafice" si a "citirii" uIterioare a simbolurilor respectiye. Complemental', elementara inieIegcre a spaiiului dinspre direqia macrocosmosului creeaza copilul ui 0 optica spar,iala in care coexista clemen te nebuloase - 0 viziune iegata de atmosfera basmelor in care se constituie distante impregnate de dep;:!rtari ,In timp - un spaiiu mitic [22.3]. Cuno~tinr,e elementare cu privire la miscarea de rotaiie a pamimului in jurul sau, in jurul soarelui, determina 0 revoluiie coperniciana de menralitate a copilului, revolur;ie Intreiinuta de cuItura timpului nostru (~i de mijloacele mass media). 144

0 De fapt, prin procesuIinvar;arii copiluI trebuie sa manipuleze cantitate enoffi1a de infDrmaiii asimilate sau care se eel' asimilate. Aces! fapt nu este posibil ,ara rransformarea cuno~tinr;elor In reprezentari. Acestea din urma se considera :a ,fi activitar;i cognitive de doua feluri : scheme ~i imagini. Schemele nu sint imagini integrate ale percepiiilor. Rareori oamenii pot evoca imagini vizuale complete,astfe1 Inch sa poata descrie toate amanunte1e de infaiisare, imbradlminte, coloristica. a unei persoane, chiar foarte cunoscute vazute inainte cu 10-15 minute. Cam 5-10 lasuta din copii au imagini eidetice (integral e) ce se conserva aproximativ 45 de secunde dupa percepere. In genere, schemele sint mai putin elaborate decit imaginile. Schemele~i imaginile se contllreaza in siruaiii de evocare acuno~tinr;elor privind animale, plante, insecte, episoade de povestiri, evenimente istorice, literare etc. sa~l fenomene si situar,ii fizice (ardere, cre$tere, transformare, principii d~ funqionare, foria ~i energie etc.). Spatialitatea implicata este condensa ta partial In aceste condi tii. Schemele $i imaginile spar;iale sub multiplele ipostaze evocate contribuie la modificarea. opticii existenr,iale, 1a anularea egocentr1smulu: inf an til. ~i in privinia timpului S1 a duratei evcnimenrelor au Ioc modificari eviden te [198]. Timpul subiecti\' arc teCldinp sa se re1ar;ioncze $1 raporteze la timpul cronometrabil care incepe sa capete consistenta. Ceasul $i ci tirea lui devine instrument al autonomiei psihice. Exista :'ji 0 organizare a schemei timpului. Determinarea $i plasarea evenimentelor In timp devine calendaristica. J\nul incepe sa fie considera.t de 365 de zile cu 4 anot1mpuri, 12 luni, 52 de saptamlni ~i scara trimestrelor. Evenimentele incep sa se raporteze la aceste repere. flehc legaturJ. C1.1 timpul istoric - a carui intelegere se refera la situaiiile nelegate nici intr-un ,fel direct de evenimentele biografiei personale. Schema timpului ca si imag1ni ale cronologiei imediate a activitaiilor programate prin ceas $i oral' constituie clemente coordonatoare importante. Totll$i ecranul de referinie temporale este inca plin de erori la copilul $colar mic. Printre unitatile cognitive se mai enumera .(alaturi de scheme ~i imagini) marea categorie a simbolurilor $i aceea a conceptelor. Cele 4 unitaiide cunoa~tere se modifica ontogenetic in ceea ce prive~te proponiile. Ca fenomen mai expresiv se semnaleaza cre~terea volumului simbolurilor $i apoi a conceptelor In perioada $c01ara mica. Ca $i imaginile ~i schemele, simbDlurile sint cai de exprimare a evenimentelor concrete si evidenr;iaza caracteristicile obiectelor $i ale aqiunilor. Cele mai numeroase simboluri slnt literele, cuvintele $i numere!e. Exista insa aIte numeroase simboluri. Un fulger ,pictat in ro~u inseamna pericol de electrocutare, 0 sagea ta luminoasa la ascensor este 'semnu1 pentru direqia In care acesta se 1?i$ca, lumina verde la imer145

'estesemnal de :avertizare ce indica trec(:reJiberaetc.Jn scheme se conservacantitati~irelatii: fizi~e. ale ,experientei percef)tu~le, in sim:holuri nu 'mai exisra ,astfel,deinsu~iri. $colarulmic' se: afla', 'lrltr-o de imenselnsu~iri de, simboluri. Regulile de jocf61osesc $ide 'domeniul ' educa~iei ,~i instructiei' anistice opereaza de .a'seme:Qea Cll simboluri.!n fine, exista ,0 vasta varietate delnsemne ~i grati0;, simbolistica specifica. fic<,,~ii pionieresti ce presupun deasemenea EXlsta $i simbolurile ce indica gradele militare $i tipul de infanterie~,artileric, aviatie, marina etc., ca $i insemnele premiale (decoratiile,. ITleda'liile $i insignele). Punatorilor de diverse premii ~i distinqii au la baza o \;a5ta simbolizare. In fine,simboluri de rezonanta sociala, imponanra eXFrima drapelele ~i stemele diferitelor tari, dar; $i lnsemnele,' olimpice, cde privind cluburi sportive ete '" ,',': ' '"". , Simbolurile sIn t, precumse poate vedea, fo~rte numeroas/ in viita In procesul invatarii$colare, intelegerea anumeroase probleme de geo:Y:1ctrie, geografie, implica masiv scheme, imagini, simboluri [223 i"Acestea. pOt fi evocate $i in sitllatie de completare (nu nurnai de intc,egere), Pe planul instrumentar ,al inteligentei secontureaza ~i con\inlltul conceprclor care constituie a 4-a unitatea activita\ii cognitive. Conceptele reprezima setul comun de auibute ce se pot acorda unui gee:? de scheme, imagini sau simboluri. Deosebirea principaEi dintre concepte ~i sirnboluri comta In ,faptul ca in timp ce simbolurile se refera la evenimente 'specifice, singulare. conceptul reprezinta ceea, ce este comun In l'nai multe evenimente. Litere1e siut citite la iDceput de ca.t:'c copil ca simboluri, abia ulterior de ci~tiga in conceptualizare [268J. Cuyintul poate fi folosit ca simbol. schema, imaginesau concept; clnd ani spune'c:J nu e cuminte penuu ca a span 0 ce,5cuta, un capil de Cd simbol. Indata ceprive$te diverse lndlldiri de el folosqte cuvlntul reguli. dezordinea $i chiar ignorarea cerintelor ca fiinddatora te fapwlui ,a cacineva "n u e cumin te" se afla In pEn proces deconceptualizare cmdntului"cuminte". 'Nu totdeauna exista categorii verbalecorespunza:toare pen tm unele concepte, Conceptul de' frumusete cste g:-eu de descris tocrnai din acest motiv, Exisra seturi mai mari sau mai restrlnsede insu~;:ri centrale (sau critice, sau esentiale) ce dimensioneaza diferirele concepte. Conceptul animal se dimensioneaza :printr-un set larg d.e 10.sU~Lri centrale aproximativ egale, cum ar fi : capacitatea de reproducere. schiimb de oxigen, locomotie, ingerare de hrana,si eliminare de rezidmui, Cam -in acela$i,fel se defineste ~i qmceptuL plama,minus locomo;-ia [181]. Conceptul copil se centreaza pe dimensiunea virsta. J Oricare aha dimensiune este eventual r~levarnaT qat mi' cenirala, (~ritiqa). Exista uei atribute ale conceptelor:ce se modifica odatacu virsta. Aceste atributeslnt: validitatea; statutul $i accesibilitatea (de 'Sint stdns in1"ercorelate) [157 p 271-275]" "" r,,,,,,...

3-4

.,.

'.

"

..

-".

'

~.

' .

'

I,

,~

~.

"

',. 'validitate'accdnceptelor se refera la gradul In careintelesul ce este acordaiunui' concept de dltre copil este acceptat ca adevarat, de niyelul de dezvoltare statuat 's06;1l1a un moment :clat, in genere,intelesul acorclat diferitelor .cu,vinte este ,foarte putin asemanator de la un copil la alnil(la copilul mic) . Ulterior, la., 8-10 ani,ln telesul acestorcuvin te devine relativ asemanator la toticopiii$i acceptabil din ,punct de yedere social ca empiric. Conceptul devine in acest sens mai valid. Spre sfir~itul ,perioadei ~colaren;:lici, copiluI. dispune de peste; ,300concepte rei ativ validede acest tip. " ",,::, : .. : ',0,:" , StatJ.tttd conceptelor este unul din atributele cele mai imponan te ale acestora $i se refera la claritatea, exactitatea$i stabilitatea de folosire pe 'planul gindirii a conceptului, Conceptul de numar capata statut de folosire conceptual a cloar la ~colarul mic, la fel conceptul de "mul1;ime" "mul1;ime vida", ,,,intersectata", "reunire" etc. ca s; conceptele de "corp" ~i de "substan\a" ca forme conceptuale. integratoare. La ~tiinlegate de plante, animale. tele naturii se dezvolta concepte numeroase Conccptul de animal erbivor, ca multe altele, se reune$te in folosire de ~i conceptul integrator de catre glndire cu cel de "animalcarnivor" ,,fiinta vie". Prin statut transpare aspectul de integrare In releo. de sistem a conceptelor. Perioada ,$colara mica este prima in care se constituie relele de concepte empirice prin care se constituie $ise organizeaza piramida cuno~tin\elor. , V. Pavelcu [169, p. 195] exprima [oarte sugestiv esenp accstui aspect al problemei in planul mai profund al atitudinilor, semnaEnd faptul ca: "Daca marul are pentru copil un sens alimentar, un mijloe atragator de a-i satisface 0 trebuin\a, acela~i mar poate fi situat mai tirziu lntr-un context de ,Jruct-pom-gradina" apar~inind cui,'a, spre a sestructura ~i mai tirziu ,Jntr-o specie sau varietate de plante, in produs de valoare comerciala, obiect de satisfaqie estetica etc. In acest proces are Joe 0 desubiectivizare, 0 descentrare a eului." Accesibilitatea este unul din atributele cele mai dependente de Im'atare a conceptelor. Se refera la disponibilitatea satisfacerii de in forma~ie a g:i:ndiriiln a 1ntelege ansamblul atributelor conceptului, conform statu ~ului lor real (a tribu tele centrale cri tice Slnt adesea greu de desprins dincauza relatiilor dintre aparenta~iesenta). Accesibilitatea se refera cieci 1a capacitatile de intelegere $i .de a Ji comunicate ale eonceptelor. Existagrade Gin cein ce mailnalte deses~zare.alntelesului conceptelor de catre copii. Unul dintre. aceste 'gradeeste' cel exprimat prin faptulca ,din conduita sau din madul cumseopereaza cu un concept, elpare a avea' un statut; totu$i copilul nu poate sa comunice asupra lui. Exista '$i situatii inverse. In astfel desituatii se pun in eviden ta obstacole ~i dificultati in lntelegerea ~i In folosirea efectiva a conceptelor, In procesul lnvatarii ~i In mentalitateacomuna, conceptele slnt considerate
147

146

ca .absolute. Este necesa.r ca ~colarul mic sasesizeze faptul dl unu1 ~i acela~i concept utilizeaza unele din insu~irile sale definitorii (centrale) in cazul unei anumite rela~ii ~i alte insu~iri definitorii (ca centrale) In cazul de rela~ii evocate. A~a de pilda, aceea~i persoana, mama cui va, este cOJ1{:omitent ~i so~ia altClliva ~i evident 111 ambele situa1;ii, f"meie. Aceasta arin1;a de rela1;ionare a Jnsu~irilor conceptelor la contextul ~i obiectivele date se adjusteaza abia spre 10 ani, devenind activa. Redam in tabelul de mai jos condensate momentele ontogenetice ale constituirii conceptelor de sub stant a, greutate, valum pe loturi de cite 25 de copii (de vlrsta Intre 5 ~i 11 ani).
T.zbelill nr. 18 "
'0 .. _

Concepte SubstanUi
I-

Grcutate

VOiUlll

\ lrstJ.

In

o.m I I

ftl'
" r; ~ :3

l.I~"j
.~

t
5
<-J

~.~
"

I-<

.2
-'

e::

'":J

S
l-r

'"'"il

~
~

...

----.----.----------------I

g U

. I.

B (/)

g U

.~ I...

2 'I'l

5 Ii
S 9 II 10

8'1
68 6'1 14 12'1 -

0
1(; 4 '1

[6
[6 32 72 84 -

100
8'1 76 40 11 0 Hi

0
'1 0 8 12 '1 S

0
[2 24 52 72 96 76 I

[00
[DO SS -H 56 [6 29

0
0 0 28 12 '1 20

0
0
12

28 32 82 56

Exista ~i numeroase dificuha1;i Sn regimul de concepwalizare legate de fenamenele de omonimie ~i sinonimie. Cuvintul clasa se utilizeaza sub forme aparent foarte diferite de: clasa de vie~uitoare, clasa de devi ~i clasa sociala. Copilul nu paa te sa se ridice III cazul de ata 1a :abstracti zarea necesara pentru conceptul de "clasa" independent de particularizarile curente mai sus expuse, prin care se exprima ipostazele diferite ale acestui concept. In perioada ~colara mica au lac numeroase achizi\ii conceptuale in diferite domenii. Se sesizeaza ~i In\elesul unor concepre operation ale cum ar fi cel de "cauzalitate simptl", "Cluzalitate complexa". Copilul sesizeaza pe rind caracteristicile "cauzalitatii biologice", "fizice", "mecanice" [223] etc. Se creeaza 0 aprapiere de conceptul de "dezvoltare" ori de "transformare", de "interdependen1;a". Concepte:e geometrice,gramaticale, de genuri literare, operat;ionale IDcep 5i de sa fie utilizate (triunghi, romb, cub, substantiv, verb, adjectiv sau leg'~nde, basme, pavestiri etc.). In genere, exista tendinta ca In structura cor;ceptelor sa se creezc 0 diferentierc .a semnific:1t;iilor [198] (insll~irile centrale sau critice). Conceprele se supun operJ.tiilor de gruparc. Exista patru feluri de grupari mai importante : a) grupari de sub ~i supraordonare sau categoriahi: (integrativa): astfel mere:e, percle, piersicile, cirejele etc. sin! fructe ; b) grupari func\ional-rela\ionale, sau gn:pari de mul~imi (..j. copii care se joaca, chibriturile cu t;igara, pasarea cu colivia etc.) ; c) grupari locat;ionale (animale salbaticc ~i animale domestice); d) concepte analitice care grupeaza categorii foarte diferite ce se pot reuni printr-o Insu~ire (fiinte ~i lucruri). Acestea din urma opereaza cu abstractizari Inalte. Dezvoltarea cuno~tin~elor ~i a sistemulul conceptual creeaza 0 anumita corelatie intre real-po sibil ~i imposibil In procesul cunoasterii. P. Popescu Neveanu cu colaboratorii sai a efectuat 0 serie de studii eomplexe in problemele formarii de concepte ~i reprezenrari ill perioada ~colara mica, privind fizialagia [181], geometria [182] etc., Ana Tneicov-Bogdan [259] a sandat prin eercetari concrete caracteristici ale Insu~irii de concepte gramaticale. In acela~i sens, Ion Beraru [13] a aVut in atentic studiul comparativ al farmarii unar concepte matematice subdomina\ia ideii de aptitudini specifice, la $co1arii miei $i mijlacii. Pre zinta interes ~i studiile complexe efectuate de C. Pufan [186] cu privir~ la transferul can~inutului conceptual .al cuvintelor din limba ramana In alte limbi prin mecanisme complexe asociative ~i comparative. in subti?;;:t autarul citat are a aptica -generativa cu privire la astfel de Invatare (de limbi maine). In perioadascolara mica: se dezvolta cunoasterea directa, ordonat;l, constientizata, prin leqii, dar creste ~i inv-aprea indirecta, dedusa, suplimentara, latent implicata In cunoa~terea ~calara de a:1samblu. Sub 14S

Se considera achizitie .din subieqii de a virsta.

dnel

aceasta

eite evidenta

la eel put;in

670/0

Coafuziile nu sint rare totu~i chiar In stabilirea notdar definitorii centrale ale conccptului. f\~a de pilda, se considera "conopida" drept fruct ~i se accepta greu faptul ca este vorba de 0 efloresc~nta. Evident, conceptualizarea de acest gen influen\eaza restn:cturari In conceptul de: floa:-e. ':'Iirosul, culoarea, Jorma special a de5i ramln In mentalitatea capilului caracteristici ~i Insu~iri definitorii, intra In COnCurell~a cu ideea 6i floarea are drept caracteristidi: central a (critica) faptul ca este organul de inmu1tire al plantei. Aceasta insu~ire In cepe sa se dep1aseze treptat spre zanele centrale ale conceptului.
* Dupa With Bang ~i B. Inhelder. 148

presiunea acestei corelatii l'ncepe sa devina inconsistenta lumea Jictiva a copiLhiei,caracterul de "posibil" a1 personajelor .din basme capata un 0 conceptie reanou statut de acceptan01. Asdel, are lac trecereaspre list-naturalista. In gindire incep sa se manifeste independenta (8 ani), suple~e (910 ani) ~i devine mai evident spiritul critic intemeiat logic. Gindirea opereaza precum se ~tie cu cuno~tin~e (scheme, Imagml, simboluri, cOl1cepte), dar ~i ell opera~ii~i reguli de operaiii. Regulile sl'n! afirma~ii esentiale despre concepte. Acestea pot fi staprivind relatiile dintre concepte, tice (descriptive) sau nonconvertibile, $i dinamice sau convertibile, care se refera la un set de proceduri posibile cu coneepte1e. Se mai po ate considera ca in sisternul regulilor exista reguli informale, care exprima pareri despre lume ~i descriu uncle din Ctracteristicile lor (dirnensiunile) puse in relatie (prima verile sint frumoase, bolile eontagioase sint periculoase, schimbarile pOt fi observate imediat etc.) ; regulile formde, ea a doua categorie, se refera la re1atiile adevarate $i specifice dintre concepte. Din combinarea cclor mai sus descrise se degaja 4 felmi de re?;uli :
a) regHli informale necoll'i..:ertibile ; b) reglfli infomwlc convcrtibile ~i d) reglfli formale com'crtibile. c) reglili form<~le neconvcrtibile; ;

Fiecare din leqiile ~colare pune in evidenia una sau alta din aceste rcgclli. Cele mai numeroase reguIi ce se utilizeaza sim regulile informale neconvertibile (a) (Primavara este un anotimp insorit, florile au mirosuri minunate, cea mai bogata lara din lume esle...). Cuno~tinieIe din domeniul ~tiintelor exacte din ~coalJ opereaza predilect cu reguli eonvertibile formale (d) - iar ~tiintele natmii eu reguli informale ~i formaleeonvertibile (b ~i d). Literatura, istoria, $tiiniele sociale opereaza rela ti v dens cu regulile a $i e (informale ~i formale necan vertibile). Exista 0 interrelaiie operaiional8: intre reguli, deoarece elementele de baza ale regulilor slnt operatiile. Operaiiile sint instrumentele de baza ale re!aiionarii efectuate de gin dire ~i inteligenta eu conceptele sau eu informaiiile. Regulile se imp un ~i ele celor trei atribute (accesibilitatea, validitatea ~i statutul). Regulile exprima valorificarea concepte1or efectuata de inteligenta, ordinea pe care inteligenta ~i gl'ndirea 0 realizeaza prin intermediul informaiiei. Accesibilitatea regulilor este dependenta de niyelul de dezvoltareal gl'ndirii ~i inteligen~ei, inclusi~y a informatiilor de. care dispune$i pe care Ie poa te manipula. J. Piaget a elaborat un sistem psihologic interesant in care a facut referiri cu predileqie 1a reguli ,~i operarea eu reguli, studiind In special dezyoltarea ontogenetica a operaiiilor ~i a gruparilor de operaiii prin care se pun in evidenia regulile tip b ~i d (infonnale~i formale convertibile). Aceasta forma de operativitate este de prim ordin ~i exprima
150

c:aracteristicile 'operatiVitatii'nespecifice' a i gindirii . Anlplificarea trep,acestora are loc .pe linia gruparii<deopera~ii(simple)~i derelatata iionare simpEl ~i complexa.Astfel uebuiepriyiteschenieleurmaware : Scherria sitnpla A == B; B =C,deci' A=C, 'sau ')1maimicca B, B h1ai mic c~ C,deci A maimic' cae. Din gruparile simple de tipul cd or de mai sus' s:e degaja .gruparile multiplicative com.plexe~i numeralia Cll operaiiile numerice in care acestea i~i pastreaza unitatea. Totodata se 'wnservaechivalenteIe incluse.ln iteratia simpla a unita\iio;(1+1=2,2+1-3, 3+1=4 etc.). In aceste condiiii, devine concomiteilt element alunei. clase,dar ~i il unei serii, fapt ce permite trecere3. numarului din domeniul intuitiv in domeniullogic [171, p. 183-190]In perioada ~colara elementara gindirea sesizeaza ordinea in succesiuni spatiale, inc1uzlnd intervale1e saudistan iele, structurarea de perspectin ~i de seqiuni. Totu~i, gruparile logice - rnatematice ~i spaiio-temporarecese constituie sint legate de concretO. Piaget) de~i uneori concretul lncurdl in operaiiile de grupare *. Astfel - se pun mai multc probleme penuu copil cind i se cere sa spuna elt fac 3 fIori gal bene cu 2 flori ro~ii, decit daca i se cere sa rezolve exerciiiul 3 + 2 =? .:\m putea considera progresele privind utilizarearegulilo:' ca progrese implicate In dezvoltarea inteligeniei genera1e, a factorului g din teoriile factoriale ale inteligentei. J. Piaget a considerat intreaga evoluiie a gindirii ca tinzlnd spre "gindirea logica formal5.". Funqiile de "control logic" exista la nivclul situ<ltiilor deductive ~i inductive, ca ~i in variate situatii in care dificultatile de ra~ionare exp1icita au la baza resurse verbale slabe, lipsa de interes (motiva{ie), incomp1eta inormatie sa:J pur ~i simplu operarea predilecta la. nivel de fenomene, intuitii concrete etc. Aceste situa{iidau un .caracter de gin dire oscilant logic. La fiecare nivel al dezvoltarii psihice a copilului exista 0 vasta tipologie a glndirii ~i 0 plasare denivel operativ foarte diversa. Aceste <lspeete au fostsurprinse prin testele de nivelde inte1igen~a (de depistare a vlrstei mentale}abordate prin eforturile cle cercetare ale lui A. Binet la lnceputul acestui secol, prezente apoi in foarte numeroase cercetari. , Se poate deci vorbi de un hive! .de dezvoltare a inteligentei ~i 0 tipologic a,;gindirii'~ce.este eyidenta la .nivelul de dezvoltare. olntre 6----....10 ani. In aeest sens;exista yariante degindireconcreta-intuitivtz (practidi), saturatade repere spa~ialeinclusiv. mecanica spatiala, dar~i artistica). variante.de gindireteoretica (implicate in predileqiapentru generalizare ~i sesizarearelaiiilor abstracte),va,riante c:Je'gindire social,'i{indtreatc de sesizareacerinie1orsoeiale ~iadaptarea spoma~ala acestea) etc. Aceasta optica privind dezvoltarea gindirii ~i a tipologiei ei operative, instaurata in psihologie prin reprezentaniii psihologiei factoriale . (!c'

* Din lucrarile practice efectuate cu studeniii .. ::.

cL

151

tOt la incepuml secolului (1904, Spearman) se afla in zilele noastre 1n concurenia cu modelul lui J.Piaget. Reprezentantul cel mai remarcabil al acestei optici de variabilitatc a gindirii este J. P. Guilford [95 ].:t\/lodelul intelectului expus de J. P. Guilford cuprinde un bloc de 120 ce!ule factoriale in care aqioneaza .5 structuri factoriale de grup: C abilitaii cognitive, M = factorii divergente, N = factorii produciiei mcmoriei, D = factorii produqici factorii abilita1;ii de evalu1re. Structurile hctorialc con',-ergente, E Slnt privite in conceptia lui J. P. Guilford din puncrul de vederc figural, simbolic, semantic, comportamental $i pun in evident:; pregnanp acestor planuri de antrenare operativa a inteligeniei. In perioadJ. ~colara mica, operativitatea gindirii annse::lz:i pc pbi'wrile figural, simbolic semantic $i aqional la nivelul unita1;i10r claselor, relzl1;iilor ~i sistemelor ~i ceva mai lent la nivelul transformarilor $i impliotiilor. Curiozitate::l iradiaza mai profund in lume::l interrelaiiilor $i ~1 n::;;l1;iilor dimre csen~a ~i aparenia. Curiozit::ltea are perioJ.de de acti[249] a reclat un expcl"iment simplu n.re s?ecitic~ .. Steh Teodorescu decmat C'J. copii intre 5 $i 9 ani; s-au dat copiilor cani an'active cu consemnul de a nu fi deschise. Pentru a se controla abiinerea copiilor. c5.rtile au lOSt legate cu fire de par. S-au pus in evidenta aoua momente de clriozitate mai pregnJ.nta, la 7 si la 9 ani. Putem aegaja alaturi de opcrativiutcJ. nespecifica generJ.Ei a glndirii operativittltea sa specifica. }\ceasta se mganizcaza cu grupari sau structuri de oper11;ii (reguli) invaiate, destul de flexibi1e pentru a fi aplicne la situa1;ii foarte diverse $i destul de unitare spre a constitui gn:~<iri sa\.! strucmri de operalii distincte. Aceste reguli operative sint aclevara1;i algoritmi ai activitaiii intelectuale sise pOt grupa in trei ca-

t2gLI:-ii

,<

de lucru sau de aplicare-rezolvare; b) algoritmi de iden tiiicare sau de reC1moa$tere a unor structuri, rehiii, tip de fenomene ctc. $i c) algoritmi de control care implica grupari de revers ibilit2ti .. Orice algoritm al activit~liii inte!ectuale este campus din pasi $i strategii [122]. Pa~i ca expresii ale cclor mai elementare componente ale gindirii, regulii de opera1;ii potfi pUiini (algoritmi simpli), numero$i, varia1;i sau de acela~i tip, ca in adunarile sau scaderile cu 111mere mari. Algoritmii complecsi coniin pasi numero~i ~i variaii. In funnie de strategiile implicate in algoritmi, acestea pot fi lineare (ca in adunare ~i scadere) sau ciclice (ca in inmul1;ire ~i impaqire Cll nu:TIere mari).
'c) Algoritmi * ~I\eeste tipuri de opera\ii se aseamana se alc:ituiese pentru ma~inile de calcu!. 152 eu algoritmii inclu~i in programele care

1I1goritmi de lucru (cum ar fi cei de adunare, sdidere, inmu1tire $i impaqire) ai regulii de trei simple $i regulii de trei compuse, a afLlrii suprafc~ei dreptunghiului, triunghiului etc., sint implicaii in rezolvarile de probleme $i exerciiii aritmetice, geometrice etc. AlgoritInii de rCC:o:1oa$tere sint specifici pentru situatiile de identificare a datelor cunoscut::: ~i necunoscute ale unei probleme aritmetice, a identificarii statULu;ui gramatical (simactic ~i morfologic) a1 cuvintelor, in identificarea de repere geografice pe harii etc. Algoritmii de control se utilizena In calculele aritmetice, in activitaii intelectuale, care se supun unor r~guli implicite (ce trebuie respectate de fiecare data etc.) ~i ale caror rezdtate duc la rdaiii comrolabile. Algori tmii acti vi ta tii speciJice [232] (pen tru domeniul ari tmeticii, g~ografiei,'itiinielor naturii etc.) se insu$csc prin invaiare ~i ex:erciiiu ~i condcnseaza ccll10stinieie $i operaiiile valide pentru un domeniu, ceea ce inseamna ca odata 1nS11$iiialgoritmii, permit rezolvarea prin r:1\10n1rea ::Jo:-tubi intelectual a. foarte numeroase siwaiii-problema. Efortul de inv;lpre al algoritmilor eSte incomparabil depasit de faciliuteJ. de rezolvare pc care ace~tia 0 genereaza prin utiliz::ue. JJgori tmii sln t supu~i erodQrii prin uitare in caz de neutilizal"e sac1 de neconsolidare satistacatoare prin exercitiu. Prin intermediul algcri:;nilor activitaiii inteIecwale se realizeJ.Za 0 permanenta anaEza ~i un continuu liaj in struct"'J.racunostinie!or si se dezvo!ta competenta de domeniu (aritmetic, gr:!matical, geografic etc.). Algoritmii insu~iti in perioada micii ~colaritati In timpul aIhbetizarii si al consolidarii acestei:!, spre deosebire de algoritmii ce se 'lor insc1~i in perioadele ulteriClare de dezvoltare intelecruala,au proprietatea de a fi foane stabili. lvIajoritatea acestor algoritmi nu se ating in c1ecursul vie~ii, din CJ.llza ci'i sint implica1;i in formele de baza ale instruirii contemporane ~i sint intreiinuti deansamblul viqii socio-culturale. Unii copii poseda algoritmi de lucru foarte bine consolida-;:i, dar algoritmi de identificare inca slab dezvoltaii. Ace$ti copii dau rezu!tate f()~lrte bune 1a exercitii (deoarece exercitiiIe indica prin semnele corespunzatoare - operatiile cerute), dar nu rCU$CSCsa se descurce in cazul problemelor, dcoarece nu identifica U$or structurile operative solicitate. La copiii care poseda algoritmi de identificare dezvoltati (acestia sint adeseori mai impregnati de anivitate intelectuaEl nespecifica)$i algoritmi de lucru inca slab dezvo!ta1;i, se remarca determinarea corecta a modu1ui de a se rezolva, a problemei$i greseli de caIcul pe par curs, gre$eli care a!tereaza rezultatele si care gre$eli sint adeseori trecute pe seama neatentiei. Se poate combina tipologia de mai sus $i cu starea operativa a algoritmilor de control. Caracterul mai sever $i "la subiect" al gindirii, cenzurarea de raspunsuri fanteziste arata ca a1goritmii de control se exprima eel pUiin
153

Ca re{inere indicind con~tientizarea: limitei:de bperativitate~i ca' .:nare o ra{ionalizarea situa~iei. "r: ;.; '.'1 Pe parcurs,ll1t:re' 6 :~i 1 0/11 ~.n'i;;'operati vitatea .specifidi: devine tot mai complicata, continutul probleme1or fiind din ce Inee maicomplex, fapt ce creeaza dificulta{i relativ mari In rezolvarea lor [223]. Aceste difiClllta\i se manifesta, pede-o parte,' prin cre~terea con~imltului de mijlociri operative ale rezultatului final, ceea ce presupune operarea cu necunoscute de gradul I, II ~i chiar Ill, pe de alta pane, clificultatea cre~te datorita prezen\ei de numere mari ~i mici, intregi ~i frac{ii ordinare ~i zecimale, procente etc., care se cer transform a te, evaluate, dar ~i datorita faptului ca unii algoritmi nu au trecut de fazele critice deconstituire.

i'

In procesul de instruirepot aparea inprobleme1e de rewh'at doua sau uei cai de solu1;ionare ~iposibilitatea de control prin rezulLlte, fapt ce large5te ideea de echivalcn~a. Fenomene relativ asem:1a:ltoare pOt ~,parea in cazul temelor de gramatica .. a gindirii cu srrucwriledisiJ0Spre 9-10 ani, operativitateaspecifidl nibile de algoritmi creeaz5 un mare grad de libertate gindirii nespecifice a copilu;ui In situatii-probicma, fapt ce intensifidl acti\'isrn,Il clasiiicarilor de operatii (intli de coleqii figurale elementare, eu grad ridieat de a,i:nibre), apoi se intensifica organizarea de subeoleqii figurale;i Donfigur,lle - pentru ca in continuare sa aiba loc clasifieari ierarhice de eombi:1ari mobile de procedee de inclusiune, descendente sa:'1 ascer:dentc (J. Piaget). Dar operativi tatea nespecifiea se c!cz\-o!t5 nu numai pe seama aper<::.tivit.11ii algoritmice specifice,ci ~i in altesituatii. Exisra prableme care nu pot .fi rezolvate la un moment dat prin mijloaccle cunoscute (algoritmii disponibili la ni velul de ~colarizare primar). Sesizarea ace-storz. crceaza un fel de imcres ~i 0 stare de incertitudine intclectuala specificl ce face co. aceste situa~ii problematice sa de\ina de mare stimulatie a dczvoltarii intelectuale. Zeigarnik [283, p. 1-85].a srudiat unalt aspect in~eresant. A dat spre rezolvare di<feritetipuri de probleme 1a doua lomri de copii. Copiii din unul din loturi au JoSt l:ntrerup{i inainte de a termina lucrarea. Al doile:t lotadus la bun sfiqit terna (Lira :n trerupere). La interval de saptamina. s-a ceruteopiilor din cele doua 10t,1ri sa-~i aminteasdt problemele dectuate, Acele ale elevilor 1". care s-a Intrerupt activitateade rezolvare au fost pregnant mai bine redate. Fenomenul Zeigarnikeste dependent degradul de il1teres, aboseala, intervalul de timp ce se scurge lntre Jntreruperea activita~ii ~i evocarea ei. Fenomenul ca atare pune in eviden{atensiunealegata de activitateaintelectuala, antrenareasa in rezolvarea. deprobleme. Zeigarnil" l-aconsiderat ea un fel de cvasitrebuin~a.,.i '... ' ..

Un aspect similar se manifestain legatura cu situatiile in care sint contrariate cele cunoscllte. Asdel de situa~ii se numese de "disonania :cogni tiva". T ermenii "eonsonania" ~i "disonania" se refera la relaiii1e ,care exista intre perechi de demente (cuno~tinie) din punet de vedere a1 asteptarii persoanei. Leon Festinger [73] a pus In eviden~a faptul ca disonan{a este neconfortabila din punet de vedere psihic ~i motiveaza o persoana care incearca sa reduca disonan{a~i sa reaIizeze consonan{a. PGfltrU ~colarul mie, disonania cognitiva se poate manifesto. ~i co. sesizare de nonconformitate 10. ceea ce el a aeceptat co. valid, do.torita faptului ca i s'-a spus de eatre persoane autorizate (care in principiu au intotdeauna dreptate, dupa el), dar ~i co. nonconformitate de justificare si motivare a uneia :;;i a aceleiasi fapte - sau in eonfruntarea de opinii. La nivelul ~colarului mic, disonan~a eognitiva este Incarcata mai mult afeetiv decit valoric - cognitiv - ~i se traie~te ca atitudine opozanta In raport cu un obiect dat (prezento.t ~i in lucrarea lui Cltalin .i\lamali eu privire la rela{iile interpersonale) [139]. Adevarul se considera imuabil, J.temporal - la acest nive! de virsta - iar deseoperirile ~tiin{ifice, .ca un fel de eiuda{enii din domeniul dezvaluirilor preferen{iale ale adevaruhli. La nivelu1 copilului de 9-10 ani disonan{a cognitiva devine o sirua{ie de problematizare. Atitudinea in ceea ee prive~te adevarul se leaga in mentalitatea scolarului de activitatea omului de ~tiin1;a care caura sa-l descopere. Dezvoltarea intelecwaEl nu se consuma numai prin rigorile leqiilor scolare. In contextul viqii de fie care zi exista 0 ere~tere a aptitudinilor inteleetuale In genere ~i 0 crqtcre a tensi11nii cuno~tintelor acumulate - ccrinie de coeziune intre de. Mai mult decit atit, ca ~i in cazul limbajului ~i in cel al planului mintal se manifesta racordari ce da;,! structurimatriceale complexe (de' concepte, imagini, simboluri, scheme, algoritmi, reguli) ce exprima funqii generative. Gr. Nicola a stabilit ca dintr-un lani de 6 structuri, in urma aplidlrii unor procedee cores. punzatoare de instruire, se pot ob{ine 2996060 variante [159, p. 228231]. In genere, se colltureaza pe seama luerarilor cu punet de plecare in cercetarile lui J. Piaget ea ~i ale lui J. Bruner, cele ale ~colii lui Galperin, sau Elkonin, Da vidov etc., faptul ca exista un fenomen de "pre.cocizare" prin instruire, a planului activitaiii intelectuale. Remarci interesante in aceasta problema s-au semnalat intr-o lucrare semnata de AI. Ro~ca [199], cu ocazia unei dezbateri ~tiin{ifice privind teoria ~i ,practiea in cercetarea procesului inva{arii ~i mai ales Intr-un studiu semnat de B. Zargo [286] care a sintetizat con tributia adusa in aceasta privin{a prin propriile cereetari in care a aqionat prin modele obiecruale, facilitind si grabind la eopii capacitatea de a opera cu simboluri, fapt ce a o.vut co. efect formareo. de structuri opera{ionale intelectuale lmai inalte.

154

155

CREATIVITATEA

LA SCOLARUL

?llIC

In timp ce ~colarul din clascic I-II se izbc~tc ~i estc dominat derigorile reguIilDr ~i cerinta de operare cu concepte in moduri specifice, ,1 CarOl' indilcare este sanqionata prin blam ~i note ~colare -- aspectele implicate in fantezie, ca ~i in investiga~ia libera se interiorizeaza ciiscret in aceste noi condit,ionari. $colarul din primele doua clase manifesta. fantezii mai reduse in execur,ii de desene, modelaje, cobje. ManifestS. ~i un spirit critic ridicat fata de propriile produse pentr~l ca Ie eyalueaza mai sever din pnnctul de vedere (realist) al recognoscibilit5tii ca forma. Totu~i, fantezia incepe sa gaseasca noi domenii de exerci:are. Se formeaza tfeptat, dupa 8-9 ani, capacitatea de a C0mpune, ereste capacitatea de a povesti ~i de a crea povestiri, se creeaza irr pO\'estiri intriga de aqiune, culoarea locala, abilitate-a de a folosi ele:l1ente descriptive literare. Spre 9-10 ani desenul devine mai in6irca t de "atmosfera". Clisee!e de pomi, case, persoane devin puncte de plecare penuu indi\'idualizari de teme, se ci~tiga tehnica redarii elementare a perspectivei ')i a desenarii suprapuse (acoperi te) a obiectelor din desen [235]. SuSiectul capata consistent a in desene ~i in compozitii. Incep s,l sc manifeste stilurile ~i aptitudinile creatoare pe aceste plan'-1ri. Desenele dqi im:nJate de elemente proiective co. ~i compozir,ia, antreneaza formarea de abilitar;i care se dezvolta dupa 9 ani, cind aceste actiyi::lr;i dcyin iar Je in teres pen tru copii. Serbarile ~colare, cercurile de crea\ie de diier! te tipuri devin preocupari de actualitate. In cbsele ~cl)lare in cate lucreaza in\'atatori cu experienr,a ~i cultura personal a, se dcnolta evident la copii crcativitatea. Exista numeroase clase de antrcname:1t, experimentale, in ~coli. Formele de gindire divergenta se antreneaza, dealtfel fiind favorizate de lcqii in care se creeaza atmosfera de emula~ie, joc pentru cautarea de cuvinte care sa ince<1:pa cu 0 anumita silaba sau sa sfir$easca Cll una anume, momente de construqie de propozi~ii ete. Ghicitorile, jocurile de iSteiime, construqiile de probleme etc. constituie terenul pe care se dezvolta ~i creativitatea *. Un alt teren de dezyohare a acesteia este dictat de activitaiile practice, de activitar;ile din cercuri ete. Copilul este domic ~i capabil sa-~i construiasca mici ambareatiuni cu motoare sau ell vele, planoare, elicoptere ete. (dupa 9 ani). Dealtfel, jocul devine indireat de atributele revolutiei tehnico-indu5triale ~i de cerinr,a crescinda de explorare de terenuri noi, de jocuri de echipa, nu numai de tip fotba1 ci ~i de tip "de-a indieaii". Oricum. jocurile incorporeaza forme noi de fantezii ~i incita la creativitate3instrumelltaia pentru joc. In timpul pauzelor, la ~coar;i, ;ocurile dcyin
* E d war d deB 0n0 creativit;:tea .gind;re latcrala" ldeseori citat de speciali~ti.

un fel de revarsare de energii motrice. Copiii se joaca in pauze cu vehementa, fugind, strigind ca un fel de eliberare de sedentarismu1 leqiilor. Toate acestea creeaza 0 comp1exa annenare a capacitar;ilor psihice multilaterale, dar ~i condir;ii diverse de antrenare a numeroase abilitati, ale inventivitar;ii, ale antrenarii de strategii ~i tehnici creative ~i de inteligenr;a care suplimenteaza activ dezvoltarea psihidi. Evident, se pot cita persoane cu inahe capacitar;i creative manifestate chiar intre 6 ~i 10 ::mi. Asnfel, Haydn a compus 1a 6 ani muzica (ceca ce presupune implicate In exprimarea grafica a cunoa5terea notar;iilor ~i simbolurilor sunF,:telor muzicale), Hendel a compus la 11 ani, Mozart ~i-a inceput actiyitatea creatoare la 3 ani, a campus la 4 ~i a facut un prim turneu de copil-minune la 6 ani. Au mai manifestat evidente capacita\i erealOafe Chopin (la 8 ani), Liszt 0.1 9 ,ani), Verdi (Ia 10 ani), Mendelsohn (la 11 ani) ete. Se pot adauga ~i aIte cazuri de creativitate specifica precoce. Astfel John Stuart Mill a Invar;at greaca 1a 3 ani, latina la 5 ani ...
C\PACITATEA DE NVATARE

(1n Lateral thinkilzg, Penguin Books, 197C) ~i a construit un program de antrenarnent

nume~te complete

Dupa cum a reie5it, in yap.re:1 este de maxima implicar;ie in procesul dezyoltarii psihice. Bazindu-se pe inr,elegere, invar,area se dezvolta ea ins15i antrenata nu numai prin utilizarea intensiva a percepr;iei observative 5i a memoriei, ci ~i a strategiilor diverse de invar,are ~i de cxerci[are a acestora in situar;ii foarte diverse care fac sa capete consisten1;a pla;nl intelectual. E:~ista 0 evolutie a invar;arii in decursul primilor 4 ani de ~coaIJ. 1.1 prima clasa, copiii utilizeaza forme de invar;are simple (repetiiii idcle de formulari sau de texte scurte). Invar,area pina in perioada ~cobra antrenata de seismele impresionabilitar,ii ~i ale atractivitar,ii (eulaare, imagine) se adapteaza la cerint,a de a opera pe cimpuri restrinse de i:1forma~ii (pe amanunte) ~i devine dominant empirica vizualiz:1ta se s'..lplirrienteaza cu 0 mai inalta antrenare a verbalizarii [223] (reproducerea) . Reproducerea acti\~a utilizata in inva\area de poezii, dar ~i in timpul lec~i:lor, cste in clasa I 5i a II-a un fel de obiectiv a1 invar,arii. Reproducerile mnemice sint nu numai verbale, ci ~i de aqiuni, ~i chiar afective. In a,:este conditii, memoria se constituie co. un fel de 5ira a spinarii a personalitar;ii 5i capata funqii psihologice numeroase. Reproducerile mnemice aqionale devin deprinderi~i au 0 mare stabilitate. Cercetarile noastre ne-au pus in evidenr,a faptul ca reproducerea din leqie este relativ fidela la copii de 7-8 ani, de~i necompleta [234]. W. Stem, care a dectuat numeroase cercetari asupra copiilor, a gasit 0 mare 157

1.56

lipsa de fidelitate, numeroase detalii ~i supunere la sugestii a memOnel pina spre 10 ani, dupa care palier de virsta reproducerea devine fidela. Exista 0 serie mare de smdii privind memoria copiilor ~i reht;ia dintre fixare, reeunoa~tere ~i reprodueere ("V? Stern, Harloch, Newmark, A. Ray, L. Carmichael etc.). In aces! context se considera ca1a 7 ani copilul ~colar mie poate mai u~or sa recunoasca decit sa reprodudi, probabil ~i din cauza "pastrarii" relativ neorganizate a materialului de memorat. Este, dealtfel, neantrenat voluntar in memo rare' 0 cre~tere eviden ta a ~i reproducere. La 8 ani copiii ~colari manifesta performant;elor mnemice. Din 30 de cuvinte, copiii recunosc cam 2324 de CLlvinte $i pot reproduce doar 5 dintre ele. La sEiqitul perioadei. micii ~colarital;ii lista de 30 de cuvinte se sconteaza Cl circa 28 de cuvinte recunoseute $i in jur de 14 reproduse. Dezvoltarea inegala a, celor doua caracteristiciale memoriei - este impulsionata de cerin1;ele vie~~i . $co1are, dar se manifesta $i ca particularitat;i tipologice ale memonel. Oric;.1m, memorarea cunoa$te in perioada $colara mica 0 importantzt dez \'oltare, ea se con~tien tizeaza ca acti vi ta te in teleetuaEl fun damen tala. in ima1;are ~i repetit;ia devine suportul ei de baza. Nu se poate neglija, fuoqia de intre1;inere emergenta a inva1;arii, pe de-o parte, de catre:cuno~tin1;ele deja stocate, pe de alta, de nivelul medi,:bi de c;Jltur~ care nhiculeaza numerOase evenimen te culturale $i ~tii11i:iiice ce circula libel' in societate (mai ales TV ~i radio au aceste funqii) [22-']. AceitC' tipuri de cuno~tinie aqioneaza asupra yolumului de cuno~tinle ale copiiului, consolidindu-l astfel ~i imboga~indu-l latent, lnyaprea, capa-citate legata de satisfacerea uebuin1clor de dezvoltarea autonomiei in copiJ:iria timpurie, devine in perioada ~colara mica antrenata intensiv in p1amd achizit;iei de cuno$tinie. Deoarece acest plan este relatiy diferi! de cel primar al copilariei anterioare, baza lui de intretinere se 12:rge~te suplimentar f=U interese ~i cu elemente de motiy'a1;ie cedecurg din acestea .. Unii a;.1tori vorbesc de doua fcluri de motivaiii: motiYat;ie intrinsec~l, interna ~i motivar;ia extrinsedl, externil. Exista numeroase aspecte ce dau consistenta' motivatiei implicate in di feri tde sima r;ii ~i forme de in va r;are. ~colarul de clasa in di in \'ar;a. sub influenia impulsurilor aduliilor, a doriniei sale de a se supune statutului de ~colar care il atrage ~i sub influent;a dori:w::i de a nu. supara pariniii. Treptat intervinein motivaiie invaiatorul sau ind.ta toarea, locul ~i rol ul psihologic ce capa ta ace~tia pentru copii [198]. Se adauga ~i elemente de rezonania dinrclar;ionarea copilului cu ceilalii copii -' clemente de cooperare, competiiie. ambit;ie etc., care im:pulsioneaza invar;area (latoate obiectcle).La 9 ani devin active ~] interesele 'cognitive - impulsiollirrd J:nvaiarea - dar mai ales invar;are;?l prefereniiaEl .. A~adar, exista motive ce impulsioneaza invaiarea inge-,.

nere{conipetir;ia g&nera13:Y~i. iriotivecedntreiinlnvaiareaIireferen fiala. Acestea din urma capa ta .fortaimportanta deinflueniarea glndirii, intereselor (mai complexe ~i mai' active), :pe clnd.Jmiar;area ce este im'pregriata deelementeledecompeti~ie-':":.are rol Jonnaiiv (maiales) pe linia dezvoltarii sinelului,a structuriloroperative ale ,caracterului(rab;dare, perseverent;a, harnicieetc.). Cerint;a de 'a invap pentru a satisface un fel de sentiment de identitate personaE! sau a familiei ~i de a pastra afeqiunea parint;ilor ~i respectulcelorlal~i ramineo structuramotivaiionala de baza la copii ~i este in .genere mai tensionaEideclt lll\-aprea 'motivata prin celelalte categorii de mobiluri: ";,' Deosebitaimportanta in invarare'au e~ecurile ~i succesele.,Succesul repetatare rezonante ps'ihologice imponante.Pe de-o,pane. succesul ,<l.trage copilului' aten~ia. asupra strategiilor prill. ,care: a fost, obtinuL Succesul aqioneaza insa~i asupra resorturilor psihologice mai profunde, creeazasatisfactie,ll1credere, 'dezvoltaexpansiunea' sinelui, creeaza optimism, siguranta etC. Succesul 'iradiaza .1n structura, colecti',-ului ~colar, consolidind pozir;ia de elev bun hinvaiarura $i pozir;ia vocationala pregnama.Aeeasta pozitie ci:;;tigata atrage in mod automat 0 reputatie vocat;ionaEi ce face ca micile gre~eli ale copilului, de acest tip, sa fie adeseaignorate, iarsuccesele capata 0 foqa de acceptare mai mz,re ca a copiilor ce au dat acelea~i rezultate, darnu au reputalia c:eat3: prin succese repetate. Succesul singular pe fondul unei aetivitatirnediocre de invatare atrage atent;ia in mod deosebit. Spre vir5ta de 9-10 ani exista copii care devin [oarte buni la efecmarea problemelor sau a temdor b limba~i gramatica, care' ajuta .al1;i copii eu succcs dar nu au 0 pozirie de succes oficializatain fata invat;atorului - care ~i-a format 0 parere de apreciere moderata a copiilor in cauza. Ace~ti devi devin adeseorinonconformi~ti':""':'" $iuneoridau rezultate mul! sub posibilitati1e lor in competiiia din. dasa la lucrarile decontrol -'- sub influen1;a erodantaa opiniei stabilizate .a invar;atorul.ui,sau invatatoarei. Succesul$colar are la baza numeroase aspecte:~i condi~ionari. Dueori e vorba de copii care nu manifesta interes pentru activita~ile ~cohre, alteori de copii cuunele dificultaii deadaptare~colarasau recluse .,capacitar;i de reclare organizata.a cuno~tintelor decaredispun ..La aceste ca tegorii seadauga a acelora care considera~i nedotati, ~i nein teresati, nu potdepa~i acest statut ~colar. In fapt, pu~inisinLcci care intra in categoriacopiilor cu deficit intelectual sau a celor ce aLputea fi denumir;i lene~i: Andre Le Gall [80] (1963). atrage aten~ia asupra hptuluicaexisu stlccesul veri tabil (~ichiar definitiv) ~i e~ecul: aparent~i. remediabil. . Oricum, numero$i. autori arataca, cu cit motivaiiae'mai puternica, ~ctivitatea fiind recompel1'sata, Inva~rea e mai intensa.Cum s-a vazut 1:nsa mai sus,' performaniamaieste influen~ata ~i de frustrat;ie. Comunicarea rezultatelor creeaza repere imponante si>devine factor de pro-

158

159

gres. Experimente interesante facute la Cambridge de Bartlett arata ca perceperea rezulta telor (ef2ctul performantelor) s'lstin Inyaprea, b treill ruperea perceperii rezultatelor (lntr-un experiment de performan~e ]'11 toarcerea unei manete) deterioreaza perforrnantele. Comunicarea rezultatelorcreeaza un fel de energizare care este 0 expresie a controluluide dOft ce da rezultate~i perspeetiva autocompeti,\iei. 1ntruc;t l'n procesul de l'nvatare relatiile cu l'nvatatorul sau inv3.,\atoarea au un 1'01 foaneimportant, 1'01 ce se condenseaza ~i in nOta $colara ca expresie a. evahlrii "invatarii" - 'yom semnala clteva aspecte legate de efectele generale ale atitudinilor implicate In rehtia Inva,\ator-elev. Robert Rosenthal [195, p. 37] referindu-se la a~a-numiml fenomen "Pygmalion" - reunqte, sintetizeaza aproximativ 200 de stud;i privind aces! fenomen. Printre experimentele citate ni se pare remarcabil urmatorul. S-au efectuat aplidlri de masurare a Q.I. (cotientul de inteligenta) la $colari de dasa Intii. Copiii au fost ulterior impaqiti l'n funqie de rezulta tele ob,\inute, in 3 grupuri: de vi foarte buni, de mijloc ~i slab;. S-au ales la intimplare 200/0 din fiecare grupa ~i invatatorii c1aselor respective au fost informati dl cei tree uti pe tabel au potential in telecwal consistent, dar nu antrenat. Peste 8 luni S-:), rcpetat testarea. Copiii J.le$i au prezentat 9 puncte plus Q.I. fata de grupul de control (2 puncte b testele yerbale ~i 6-7 puncte la cele de rationament nonverbal). Fenomenul acesta, numit fen omen Pygmalion, se explica dupa autori ca Epstern, J. Adair, Michael Palardy etc., prin faptul dl l'n jurul cazurilor respective s-a format un dimat social ~i emotional stimubtOr in atitudinile invatatorului. Nu S0 poate ignora faptul ca acestor subiecti 1i s-au comunica t mai adeseori rezultatele, a tIt cele bune elt ~i erorile, ceea ce a facut mai clara instruirea. Li s-a acordat implicit 0 instruire mai larga ~i de un nivel superior ~i in fine, ace~ti copii au fost l'ntrebati (incitavi) mai des in a raspunde. In genere, aceste studii au pus lU evidenta faptul ca are importanta calit:lt.ea ce se acordJ: procesului de instruire, efortului spre reu~ita a1 aCestUla. In legamra cu acest fenomen, ]. 1v1. Palardy semnaleaza faptul ca 5i in alte imprejurari aqioneaza fenomenul Pygmalion. A~a, de pildi1, multe cadre didactice ale primului ciclu considera ca baietii au mai mari dificultatidecl't fetitele in in vatarea citit-scrisului. In urma unei largi anchete a reie~it fapml ca la invatatorii care considerau ca nu exista diferente -acestea nu existau, pe dnd la cei ce spuneau in vers, existau diferentele respective. ~i in aceste cazuri aqioneaza efectul Pygmalion. Exista ca atare 0 importanta cota de ant:::enare a copiilor in invatare ce se datoreaza creditului afectiv, increderii acordate copiilor. Chiar ~i dezvoltarea creativitatii este pro fund influentad. de inyatatori -~i aceasta l'n conditii relativ complicate. Exista in lnva160

tamintul traditional 0 cerinta de rnemorare mai activa decit de stimulare a creativitatii. Getzels ~i Jackson (1962) [86] au cerut invatatorilor sa evalueze devii creatori ~i sa exprime opinia fata de ei. Din aceasta ancheta a reie~it (ca ~i din alte anchete) ca modelul de elev dorit este acel .al unui copil silitor, conformist, cooperant. Elevii creativi nu sint not<1~i bine, datorita reaqiilor lor nonconformiste, spiritului lor de interoga~ie mai accentuat, asociatiilor ~i problemelor mai neobi~nuite pe care Ie pun. Multe din reactiile lor nu sint stimulate ~i pentru ca nu seincadreaza in distan~a ofieiahl profesor - elev. Rolul Invatatorului, mai ales in primele doua clase este, a~adar, foarte important. Stilul de lucru, {l.titudinea generaEl, experienta de cunoa~tere a copilulni, eultura invatatoarei sau invatatorului au in fluente formative puternice. In clasele mai mici, inv8,ta toarea, binevoitoare, calda, emotionaEl, eu 0 personalitate puternica, entuziasta, plina de initiative ~i de creativitate, este mai iubita ~i ascultata declt l'nvatatoarea dominanta, severa, atenta doar la realizarea programei. Virsta l'nvatatorilor ~i a Invatatoarelor are ~i ea importanta. lnvatatoarele tinere creeaza copilului un cadru .atractiv pentru lectii. 1nvatatoarele de Ylrsta mijloeie slut mai exigente ~i mai preten,\ioase, mai preocupate de propria perfeqionare dar ~i mai lncarcate de probleme personale care erodeaza entuziasmul. Invatatoare1e mai In virsta slnt tentate sa luereze mai mult cu elevii buni care fae sa se desfa~oare leqia mai u~or. Acestea din urma slnt mai generoase la nota~ii (adeseori), dar mai putin deschise la experimentari noi. Un 1'01 important il .are ~i instructorul de pionieri.
LL\1BAjUL ORAL $1 SCRlS

Exista diferente relativ importante in ceea ce prive~te gradul de dezvoltare al limbajului copiilor la intrarea in ~coaE1. Aceste diferentc privesc nivelul exprimarii, latura fonetica a vorbirii orale (dialecte, jargouri din mediul linyvistic de provenienta a1 copilului), structura lexicului, nivelu1 exprimarii gramaticale ~i literare. La acestea se adauga neintelegeri partiale sau totale ale sensu1ui cuvintdor (expresiilor), nesesizarea sensului figurat al cuvintelor (locu~iunile), necunoa~terea termenilor tehnici ~i ~tiintifici (~i, ca atare, incorecta lor utilizare), eonfundarea paronimelor, confuzii privind sinonimele ~i omonimele, tendinte de a crea cuvinte noi pentru notiuni ale caror denumiri nu se cunOsc ori nu au fost retinute. Exista ~i un procent de gre~e1i de atribuire de sens unor cuvinte ce siut pe cale de a disparea - dar sint ronserva te In scrierile literare. *
* In aceasd situa~ie, pridvor.

,tfla ~i cuvinte din fold or, precum cuvintele ~ sarid, vatd,

161

in ~coaE'i se manifesta cerin~e mai subtile privind exprimarea. in afara de dovada nerespectarii normelor gramaticale, se considera neavenite expresiile ~ablonarde, folosite excesiv la un moment dat, expresiile ~i formularile neclare, negIijente, cele de argou, cele prea familiare, cele lip site de eleganta. In vorbire se manifesta adeseori omisiuni de litere, lnlocuiri ("r" in )" (lata/rata, plimavalaJprimavara jucaliiJjucarii) sau a sunetului "e eu "g mlngare a l' U1" d" CU "t " (pature, trum ) , a l' v UI" b" eu "p " (patul) etc., dezacorduri, 'omiterea artieolului hotarlt (devu vine ...). Un alt fenomen lega! de particularitatile limbajului oral la copii in primele clase eonsta In dificulratea de a realiza exprimari explicite. Utilizarea, delimitativa ~i restrictiva a limbajului la ituatii, mai mult de comunicare ori dialog simplu - In via~a de familie - creeaza 0 saracie aexprimarii specifice [263] - un fel de tendinta spre exprimari eliptice, economicoase, dar neglijen te adesea - fara nuan~ari ~i fara caracteristici ale vorbirii. i',~, Problemele de omonimie se implicii de aseme;ea ca generatoare de difieulta~i. Continutul propozi~iilor Fetira sare coarda ~i Mai trebttie purina sare este diferit, de~i cuvintul sare este la fel ca structura sonora. La felln propozitii1e "Noi tori vom veni" ~i "T ata ~i-a pus bainele noi" sau propozitiile Vin Ji eu cu voi ~i Vl'ei un pahar C1t vin ? etc., presupun probleme de precizare a sensului ~i semnificatiei cuvintelor. Competenta lingvistidl este In genere mai dezvoltata dedt performanta verbala. Prima este Intretinuta de limbajul pasiv al copilului. Vocabu1arul total (activ ~i pasiv) cuprinde cam 1500-2500 cuvinte la intra rea copilului In ~coaEl fata de valoarea de aproximativ 600 cuvinte vocabular activo In masa vocabularu1ui ce va fi Insll~ita pina la sflr~itul clasei a IV-a exista cuvinte clenumiri, cuvinte instrumente gramaticale, cuvinte auxiliare, cuvinte neregulate printre care $i adverbe primare. La sflr~itul perioadei ~colare mici vocabularul activ va ajunge ]a aproximativ 1500-1600 cuvinte ~i un vocabular total de 40004500 cuvinte. Debitul verbal oral se modifica, de asemenea, crescind de la circa 80 cuvinte pe minut la nivelul clasei Intii, la aproximativ 105 cuvinte pe minut 1a nivelul clasei a IV-a, iar debitul verbal scris cre$te de 1a circa 3 cuviote pe minut la nivelul clasei Intli la aproape 4 cuvinte pe minut In medie.
" "( A )

are loc investirea gindirii copilu1ui de 1;. contemplarea ~i intelegerea intuitiva a fenomenului, a cazului, 1a Iogica regulii, a legii pe care 0 exprima cazul, fenomenu1 ~i operarea in aceasta con'ceptie, fapt ce reprezenita 0 adevarata revolu~ie In actu1 de cunoa~tere, a schimbare de structura a In~elegerii [223]. Totodata se modifica trebuinrele, interesele, preferintele, are loc un proces de apropiere a intereselor de aptitudini, acestea din urma devenind intuite ca atare de catre copil prin caracterul valorie mai inalt al produselor activitatii salt In competi~iile(~~'''i' ~colare. Deosebita imponanr,a eapata doua categorii de probleme strins lc-'; gate lntre cle: prima se refera la dezvoltarea interre1atiilor soeiale ~i a caraeteristicilor acestora, a doua prive~te rezonan~ele In structura personalita~ii a noii experiente - inclusiv a cdei sociale - pe care 0 traverseaza dezvoltarea psihiea. Desigur, interrelatii1e sociale la care ne vom referi mai jos poarta. amprenta vietii sociale in ansamblul ei ~i a vie\ii ~colare ~i familiale din mediul nostru de cultura. Exista demente universale in aceste aspecte, clemente implicate In umanizarea conduitelor - in conformizarea lor la cerinte1e generale ~i particulare create prin prezenta ~i influenta $colii asupra copilului, dar exista ~i mai numeroase caracteristici panicularizate specifice, legate de interrela~iile familiale, ~colare ~i colegiale ale copilul ui. Loeul familiei ~i al relatiilor din familie, al atmosferei ~i reguliIor, stilului ~i earacteristicilor familiei capata 0 noua pregnanta. ~coala creeaza copilului conditii directe ~i indirecte de a intui existenta altor tipuri de familie dedt a sa, ~i de a face comparatii. Ocaziile directe se manifesta In cazul numeroaselor situatii In care vin sau nu vin parint;ii cu eopii la ~coaEl, mai ales la Inceputul anului. Ocaziile indirecte slnt mai numeroase ~i se manifesta, pe de-o pal :e, prin conduita generala a copiilor, pe de alta, prin relatarile lor spl1ntane privind mici liberta~i ~i restriqii, ca ~i forme de experien~a din familie. Date fiind aceste situatii, copilul eonfrunta ~i con~tientizeaza din neu influentele sale familiale. Din acest punct de vedere exista citeva dimensiuni generale ale familiei ~i stilului ei general de existent;a, care se reflecta In acest moment a1 dezvoltarii psihice - prin rezonante componamentale ~i afective pe care Ie ereeaza In personalitatea copilului. Dintre aceste tipuri de dimensiuni ale familiei, mai consistente slnt rel<l.tiile afective pozitive de acceptanta ~i caJdura ale parintilor (amindurora) sau a unuia din ei fa1;a de copil, versus atitudinea de rejeqie (camuflata sau nu) ce se manHesta prin ostilitate (autoritate brutala); complemental' exista axa autonomiei psihice (pina la a neglija orarul $i activita1;ile copilului) de catre parin\i, sau variate forme
163

MICUL $COLAR

IN .MEDIUL SOCIAL

Sub influenta rigorilor ~i a regulilor vietii ~colare, a cerintelor ,:1cesteia, se produce 0 schimbare de fond a lntregii activitati psihice,
162

de control (Iejer sau ferm ~i sever). Combinaiia acestor 4 caracteristici - a distribuiiei (la unison) sau inegale (de divergenia) la cei doi parinii faia de co;)ii constituie 0 foarte bogata paleta de influente ~i rezonanie comrortamentaJe ~i afective. Atitudinca calda din relaiiile cu pariniii ~i dintre ei (acccptania ~i l:nielegere-) este in genere de cfecte pozitive. Pariniii afcctuo~i ~i calzi pOt fi ci~ controJ Icjer sau activ intensiv. Ace~tia din urma :naresc dependenia copiilor de ei. In comecindi, copiii din aceste familii slut rnai putin prieleno~i ~i creativi, rnai putin liberi (autonomi) cu dificultati mai mari de maturizare. In familiile In care acceptania ~i caldura este ,>.sociata cu un control Iejer ~i neglijenie copiii slnt rnai dezordonaii, necompetitivi, deseori neadaptaii la profesorii care nu supena autonomia ~i independenp. Permisivitatea ~i restriqia la pari8tii calzi dau efccte diferite, mai accentuate in sensul celor des crise mai sus - 1a baieii. Dadl re1aiii lejere ~i afective au fost dominante In primii !rei ani de viata, iar dupa intrarea copiilor in ~coala pariniii devin mai restrictivi, copiii VOl' deveni treptat conformi~ti, U$or agresivi, dominanii, c.ompe~itivi ~i orientati spreconformitate cu lnvatatorul, spre a-I atrage Slmpana. Daca In copiElria timpurie pariniii slnt restrictivi, calzi$i aten~i hta de autollomia copiilor, iar In perioada $coJara midi: ramin calzi ~i atenti (control activ), adeseori copiii lor devin ordonati $i pretenti05i In conduitele cu colegii lor. Copiii ("1 aceasta categorie manifesta mai putine conduite mizere cind Invat~. L(' 11 nu e de faia ~i au motivaiii bune in munca ~colara (mai ales baieiii). Cele mai bune sitllatii slnt cele ale familii10r cu atitudine clara, calda:, atcntie la autonomie, control echilibrat. Pariniii ostili, cu autoritate (rejectivi) creeaza la copii deseori conformism U$or agresiv ce nu poate fi exprimat. Deoarece In forul lor interior ace$ti copii nu admit ostilitatea constituita $i 0 con damna adeseori traiesc sentimente profunde de culpabilitate ~i revoha de sine ~i de aici incidenia reaciiilor nevrotice la ace~ti copii, uneori tendinie de autopedepsire, incredere redusa in ahii, "dificultaii" in relaiii cu colegii, team a de adulti, timiditati, nefericire. Pariniii ostili (rejectivi) neglijenii In controlul conduitelor cOpiilor maximizeaza activitatea duritatea, neglijenp, impulsivitatea. Daca astfel de parinti au accese de disciplinare a copiilor (de cde rnai multe ori arbitrare, inconsistente ~i dezordonate), provoaca stari ~i conduite dezordonate. In aceasta categorie de familii se intilne~te mai deseori delincventa juveniEL Ca atare, disciplina dezordonata In familie are decte1e cde mai daunatoare. Desigur, comideraiiile de mai sus constituie caracteristici subliniate ca atare In foarte nume164

Toase Iuerari ce au la baza cercetari, observaiii, anchete de familie etc. Totu~i, este greu de susiinut in mod predictiv d un copi1 dintr-o anumita categorie de familie va avea in mod cert structuri reaqiona1e de un anumit tip. Uncle studii, efectuate mai ales in Danemarca, au pus in evidenia un fel de imunitate fata de influeniele negative ale familiei ostile restrictive ~i dezordonate la unii copii. Probabilitatea ca efectele stilului din familie sa fie cel descris mai sus este totu~i statistic validata. In perioada $colara mica se contureaza atitudinea faia de parinti. stilul evaluarii acestora. Rose Vincent [197] a efectuat un swdin mai amplu privind imaginea marnei ~i a tatalui la copii de la 4 la 8 ani ~i de Ja 9 la 13 ani. Observaiiile sale au fost condensate in tabeluI nr. 19. In genere, copiii sint mai seven fata de mama $i mai critici. Au fata de ea 0 imagine ideal a: mai putin clara. Fata de tata, opiniile ~i imaginea SIn! mai dare. Bineinieles, daca pariniii sint ambii acasa, dar nu se Inie1cg, efectul este mai gray ~i incarca. de nevroticism ~i stari supertensionale, depresie, conduitele, fapte ce duc in cazuri extreme 1a sinucideri etc. Din nou semnaJam faptul df cele de mai sus constituie cloar un cadru general de situaiii pe serii mari statistice ($i pe observaiii ~i ccnsemnari) ~i au valoare probabilista pentru cazuri particulare concrcte. Relaiii1e din familie (dintre copii ~i parinti ~i dinue parinii) au efecte $i In ceea ce prive~te formarea con$tiiniei de sine a copilului ori de aceasta depinde in cea mai mare masura autoechilibrul ~i acele fonduri de trairi subiective ce se denumesc prin termenii de fericire ~inefericire. Copiii ee traiesc tensiunea rejeqiei ~i a autoritarismului excesiv ~i brutal sufera de pe urma simiirii valorii lor inadeevate. Ei tind sa se simta inferiori ~i au dificultaii in a primi ~i da afectiunea ahora, se simt singuri 9i nefericiii, vinovati $i depresivi din aceste motive. Copiii rejectaii traiesc tensional potentialul lor redus de a reu~i ~i de a In vinge difieultaiile vietii. Unii dintre ei sint agresivi cu tendinfele defensive exacerbate ca reactii de aparare. Copiii acceptati 9i eu caldura in familie manifesta in genere estimaiie inalta de sine, au incredere. primesc responsabilitati Cll autocon$tiinta realizarii lor.
SOCIALIZAREA AFECTIVIT ATII

Desigur, conceptia despre sine se formeaza odata cu intrarea copilului in ~oala prin modul in care sint eopiii tratati de invaiator ~i de colegii lor. Copiii cu estimaiie inalta de sine au tendinta de a considera e~ecu1 ca fiind accidental, de~i ii afeeteaza mai mult dedt pe cei cu 165

II

,0 0'

~
CO
)(1\

"
I ;;

N
.0

~ ~ o
S

I
...

I
I

;~

'" .-B

+'

c
::l c.l

...

)::j

rJ

8 c
+'

I ,

E
II

...

I~I
I

~..... M j 5~

_ 0

"
'"

..

esnmai1e medie. Cei cu estimaiie joasa nu au in credere, nu slnt comprehensivi, nu adera la idei clare, nu vor si\ supere pe a11;ii, dar nici sa atraga ateniia, chiar dad; au preocupari personale deosebite, mai ales pentru dificultaiile lor. [119] . De fapt, dupa vlrsta de 8 ani se con$tientizeaza 0 diferenia mai mare de evaluare lntre cum se percepe micul $colar $i cum e vazllt de parinti, de cadrele didactice $i de ceilalii copii. Copilul sesizeaza faptul dei i se apreciaza mai ales caracteristicile implicate In obiinerea rezultatelor $colare de catre cadrele didactice $i parinti. DealtfeJ, ocaziile de a se exprima In aIte direqii slut relativ restrinse. Acest caracter didacticist al cunoa$terii elevilor a fost studiat $i surprins in nnmeroase lucrari, dintre care semnaElm un smdiu al lui M. Gilly [88] care a colectat cam 1500 caracterizari de elevi efectuate de 164 cadre didactice care lucrau la c1asele primare. Faptul dl estirnaiia de sine nu coincide Cll estimaiia inVai~ltOrului $i a celorlalti copii, creeaza un spaiiu de trairi complexe ale vietii $i competiiiei $colare. Copilul incearca in genere sa se adjusteze mai ales la estimaiia $i ceriniele pariniilor, ca sa e'1ite raceala, repro$ul, pedeapsa, decepsia lor in ca'z de ~ec. De aceea ei pot recurge la s!rategii de evitare, de evaziune (simiindu-se vinovaii) $1 in extremis, la minciuna. Daca aceste mijloace se dovedesc de succes, incep sa fie folosite cu mai rnulta frecvenia $i dezinvoltura. Apar conduite deliberate de evaziune $i in clasa. Copilul care nu vrea sa i se treaca nota in camet - declara ca I-a uitat acasa. La fel poate proceda cu caietele etc. Oricum, in viaia $colara exista frustra\ii, conflicte, succese, realizari, e$ecuri, anxietate. TOiii copiii, impreuna cu Inva\atorii lor ~i cu pariniii au numeroase probleme specifice acestor virste. Axa afectivitatii capata nuanie diferite $i complexe legate de rezonanp sociala a activitatii ~colare trairea acesteia. Reaqiile afective devin mai controlat voluntare, capacitatea de simulare $i empatia cresc evident. Mai ales ..anxietatea $i mecanismele de aparare ale sinelui prezin ta interes. Anxietatea camuflata poate duce la nervozitate, tulburari de somn, diverse ticuri, ~i chiar la fobia ~colii, la inadaptare, panica etc . In viata $colara mica se formeaza iusa $i stari afective numeroase legate de activitaiile care se desfa$oara in spaiiul leqiei - emotii ~i sentimente intelecwale, estetice $i artistice ~i social-politice implicate in identitatea sociala, de neam ~i iara. Acestea din urma legate de educatia social-politica. se dezvolta mult $i prin apartenenta la organizatia de tineret care'-$i centreaza acti'1itatea pe educaiia social-politica ~i ideologica a tineretului. Problema valorilor morale ce se instituie ca factori de reglementare .a conduitei prezinta 0 importanta psihosociala, data fiind continuitatea
167

~i responsabilitatea sociaEl implicata in viabilitatea ei ~i progresul social. Exista modificari in vaIorile umane. Considerata inainte cu 100 de ani ca un dorneniu irnuabil ~iinflexibil, rnorala sociala a d~tigat treptat In democratizarea ideii de Iibenate ~i egalitate, dupa 0 drarnatica confruntare a ornenirii cu ideile rasiste In timpul celui de-al doilea razboi monoial ~i Cll 0 Indehmgata experienva legata de tolonialismul imperialist. Morala este legata de "iata sociala. Adaptarea morala este ~i adaptare sociala. Cele mai cunoscute studii asupm dezvoltarii morale In copiEirie ~i adolescenta apaqin Iu! J. Piaget (1948) [173]. Psihologul elvetian 0 diferentiat doua tipuri de moraElin dezvoltare, la copiL moraia in care domina raporturile de constrlngere, autoritarismul, obligativitati severe impuse din exterior, ~i 0 morahl a cooperarii in care ansamblul regulilor de convieruire sau marea lor majoritate se constituie dawrita respectului reciproc ~i trairii intense a senrirnentului de egalitate, echilibru ~i inrerioritate .a sentimente10r de datorie, cerinta de cooperare etc. J. Piaget a analizat intelegerea regulii, intelegerea ideii de corectitudine ~i a aceleia de incorectitudine, wleranta ~i inwleran,\a (motivatia ei), minciuna ~i diferentierea ei de in~eDlciune, eroare, glumd, limite de toleranta (~i re1ationare) ale conduitelor de sanqionare ale aduhilor (sanqiuni corecte), admisibilitatea morala fata de copii mai mici ~i mai mari, ideea de justitie, egalitate fata de evaluareo. vinovapel etc. Jocul cu bile, cu regulile Iui numeroase i-a servit lui ]. Piaget ca pretext pentru studiul eva1uarii conceptiei morale a copiilor intre 12 ani. 1 a surprins atitudinea copiilor fata de pedepse ~i a deta~at ideea pedepsei ispa~itoare ~i acordate la circumstanta. Referindu-se 10. dezvoltareo. caracteristicilor morale se poate vorbi de acceptori morali [223], care opereaza in comext1il concepte1or ~i regulilor morale ~i Ie comroleo.za validitatea ~i sto.tutul. Psihologul american Kohlberg L. [114], pomind de 10. conceptia lui Piaget, a diferenriat trei niveluri ~i ~ase stadii .ale dezvoltarii morale. Primul nive1, premoraI, cuprinde dupa Kohlberg - doua stadii, unul de orientare 10. pedeapsa ~i de ajust<are a ascultarii ~i tinerii In evidenta a restriqiilor pregnante, a1 doilea de hedonism naiv ... Nive1ul II se caracterizeaza, dupa autond citat, prin moralitate de conformitate ~i de rol conventional ~icuprinde stadiul al 3-lea caracterizat prin o.daptarea la "copilul bun" din mediul cultural ~i stadiul 4, 0.1 moralitatii mentinute prin autoritate. in sflqit, oivelul III este al moralitatii autoacceptate ce trece prin stadiul 5 al acceptarii regulilor morale co. legi sociale necesare (contractualitate acceptata) ~i stadiul 6, al moralei ca acceptant;! interna. Desigur, acceptorii interni se instituie lntr-o ierarhie complexa cu funqii evaluative.

Aspirariile Slnt legate de acceptori, ciar ~i de con~tiinta de sine, din care motiv numeroase situatii se evalueaza in functie ~i de rezonantele de prestigiu .ale situatiilor. Gradul de coeziune, echilibru ~i activism al acestui sistem este foarte diferit de 10.persoana 10.persoana.
INTEGRAREA SOCIALA A :MICULUI SCOLAR

In Iegatura cu integrarea sociala a mieu1ui ~colar exista trer probleme la care am dori sa ne referim. Prima, prive~te integrarea copilului in organizatia pionierilor ~i colectivele acesteia. Caracterizata prin obiective1e ei pregnant revolutionarsociale, cu structuri ierarhice, organizaria de pionieri of era copilului un teren vast de lnvatare de conduite sociale, dar ~i un mod de a glndi ~i Intelege lumea ~i viata din jur. Mai mult decit ~coala, organizal"ia creena copilului condiria unei inserari in evenimentele sociale curente ~i prin aceasta un cadru de raponare .a acestora 10.optica de construqie a socialismu1ui ~i a servirii intereselor principale ale tarii ~i poporului. Copilul ~co1ar realizeaza In acest context, pe de 0 parte, 0 identificare ell organiz.aria $i co1ective1e ei, pe de aha parte, 0 identificare socialcultural a ~i apropierea de judecati elementare politice. Participarea activa a ~co1arului la aqiuni, ceremoniale, activitari patriotice ~i ob~te~ti, aflarea In responsabilitate de diferite misiuni ~i sarcini organizatorice, culturale sau de alta natura (lntrajutorare, organizarea unei ~edinte etc.), are influenre formative privind dezvoltare.a 1atuni sociale responsabile a personalitatii. Sedintele de analiza a muncii din grupe ~i deta~amente, comriburia la realiz.area de gazete de perete sau de lozinci, campaniile de strins materiale recuperabile pentru industrie ~i economie, intrecerile sportive organizate, concursurile ~i excursiile etc. dezvolta simtul responsabilitatii ~i 0.1 onoarei, a1 autoexigenrei, simtu1 cooperarii, democratiei, a1 Inrelegerii valorii sociale a muncii, progresului ~i planurilor de dezvoltare economico-sociale ~i culturale ale tarii. In fine, prin intennediul sesizarii fonnelor de transmisie a sarcinilor ~i prin ierarhia pioniereasca (inclusiv insigne1e ~i Insemnele de evidentiere), ~olarul l~i insu~e~te nu numai 0 simbolistica sociala ierarhica ampla, dar ~i inte. legerea unitatii de aqiune a Intregului tineret din tara sub conducerea ~i indrumarea organizariei tutelare a adultilor. Organizatii similare exista In tarile socialiste, iar In Tarile capitaliste funqioneaza organiz.J.tii de tip cerceta~ii" etc. Dad slnt bine organizate, activitatile mai sus enumerate dezvolta interesul ~i faciliteaza identificarea sociala a copiilor. 169

6-

168

o <l doua problema legata de integrarea copilului in viaj:a sociala~ pe care 0 consideram importanta, este aceea <l adaptarii la dimensiunile economice ale viej:ii. Dependenj:a economica a copilu1ui de famiEe ~i relativ restr5'nsele ocazii ale acestuia de a minui sume de bani in perioada pre~colara, creeaza 0 redusa imagine privind caracteristicile viej:ii economice ~i a cunoa~terii prerurilor $i mecanismelor care aqiol1eaza si reglememeaza conduitele $i relariile sociale implica.te il1 minuirea banilor. Comportamente1e de cumparator se diversifica in perioada $COlara mica. Disponibilitatea baneasca a copiilor este :1nfunqie, de asemenea, de faptul daca familia Ie aloca sau nu sume mici de bani. Comportamentul de cumparator se dezvolta in doua direqii mai importante. :1naceea de cumparator pentru famiEe (aceste comportamen.te se dezvolta treptat ceva mai devreme) $i de cumparator pentru sine: de dulciuri, baloane, covrigi $i, ceva mai t:lrziu, dupa 9 ani, de timbre pcntru coleqie. Trcptat, copilul incepe sa cunoasca, pe de-o parte. diferite tipuri de magazine $i marfurile mai imponante care Ie caracterizeaza (a1imentara, magazine de materiale textile, farmacii, tutungerii etc.), pe de alta parte, devine mai clara cunoa$terea uno I' prerurl $i m:1nuirea monedei divizionare. La nivelul clasei intii persista achizitii minore pe aceste pIanuri. A$a, de pi Ida, :1ntr-o cercetare efectuata :1n 1969, copii de 6 ani cuno~teau pretul p:1inii de diferite caIitati (22,400/0)" al j:ig~lrilor (50Ja), prerul unor dulciuri (28,60/0) etc. [224, p. 331-343] La niveIul cIasei a II-a, cunoa$terea pre~urilor s-a exprimat ceva mai clar ~i precis la copiii din mediul urban. La nivelul clasei a IV-a. diferenj:ele dintre fete ~i baieri in mediul urban ~i rural se diversifica mai simritor (baie~ii (unosc mai multe feImi de marfuri ~i articolecomerciale decit fetele in ambeIe medii). Domina cunoa$terea prerurilor marfurilor alimentare, dar incep sa se cunoasca preruri Ia articole depapetarie, jucarii, picsuri, mingi, caqi pentru copii etc. Oricum, situatia de cumparator creeaza condiria de plasare a copi1ului pe 0 pozirie "economidl" practica ce se refera implicit la "valoarea economiei de schimb" ~i la antrenarea unor structuri de personalitate, la legarea un or dorinre~i aspirarii in realizarea lor, de bani, la sesizarea situatiei materiale a familiei etc. Aspiratiile bane~ti se leaga de aspira. riile cele mai numeroase ~i devin active la 9-10 ani, iar la 11 ani copilul incepe sa stdnga bani pentru cumpararea unor obiecte ceva mai consistente Co minge de forbal, 0 bicicIeta etc.). Tot la acest nive! de vlrsta incep sa se dilate evident aspirariile bane$ti, ceea ce exprima 0expansiune a sine1ui material. Dealtfel~ aceasta este virsta la care se manifesta unele mici ,,fraude" de bani sau obiecte din casa, din care motiv nu mai poate fi neglijata educarea legata de conduitele pe acest.
170

plan. In ceea ce prive~te concepte1e economice simple, de au 0 evoluj:ie re1ativ sinuoasa. La nivelul clasei .a II-a intereseaza doar prerurile marfurilor cunoscute [231, p. 55-64]. Conceptul "prer de cost" este considerat egal eu "banii", valoarea economidi este 0 suma de bani, rentabi1itatea este "ceYa bun ~i folositor ..." La nivelul cIasei a IV-a, rentabilitatea este "ceca ce se face In fabrici" sau "clt fac oamenii din intreprinderi", iar aserriuniIe trai" viaTa" predomin:1nd "niyeIul de etice. este suprapus peste "nivelul de A treia problema legata de integrarea sociala mai 1arga este aceea a orientarii ~colare ~i .a cunoa~terii lumii profesiunilor. Orienta rea $COlaraeste 0 1atura importanta a OSP, latura ce exprima prepararia multilateraEf de cuno~tinte (inclusiv economice), deprinderi, aptitudini intelectuale ~i practice, atitudini, spirit de iniriativa ~i harnicie, trasaturi ~i caracteristici prin care se garanteaza 0 buna antrenare viitoare a dnarului In viata profesionala. AEhuri de aceasta cuprindere larga d~ obiective (de Invarare In primul dnd) exista un aspect mai direqionat al e.i spre cUnoa~terea profesiuniIor din viata sociaEl in vederea focalizarii treptate a intereseIor spre .acele direqii de cuno~tinte ~i activitari ce sint mai so1icitate social, antrenlndu-se maximal ~i aptitudinile corespunzatoare. Exista un contact latent permanent a1 copiilor cu persoane ce-~i exercita profesiunea, oarecum, In yazul tuturor. A~a Slnt profesiiIe de vlnzatori in magazine, casieri, ~oferi, tractori$ti, aviatori, persoane ale ordinei de stat, miIitari, medici, educatori, funqionari, oameni care lucreaza pe ~antiere etc. Conduite ale acestor profesiuni au fost incorporate inca in jocurile eu rol ale copiilor pre~co1ari. $colarii acumuleaza mai muIte cuno~tinre cu privire la profesii, interesul lor fiind atras de profesiile temerare. T. v., viara sociala, viziteIe la in treprinderi, informarii din contactu1 eu copii ce descriu accidental detalii despre profesiunile parinrilor lor etc., largesc orizontul cunoa~terii profesiunilor foane muIt spre c1ase1ea III-a ~i a IV-a.

*
*

La 10 ani se Incheie cicluri1e copilariei - constituirea bazelor personalitatii, constanta de sine, doblndirea sta.tutului de ~colar alaturi de acela de membru al fami1iei creeaza copilului 0 deschidere larga spre viara sociala. Inarmarea lui pentru lungul drum a1 vietii a trecut printr-o prima validare. Astfel , se trece ,spre perioa:dele de maturizare tuteJata _ a omului. din Urmatoare1e doua subetape ale perioadelor de dezvoltare ~i formare

171

"

Capitolul PERIOADA PUBERTATII

VI ~I ADOLESCENTA

concrete privind forta de mund)' necesara In diferite domenii ~i secware de activit ate, mundl necesara in vederea realizarii planurilor de dezvoltare social-economid a tarii.

Pubertatea ca ~i adolescenta - specifice pentru a doua decada a vi"'tii omului - se caracterizeaza prin trecerea spre maturizare ~i in tegrare In societatea adulta, cu solicitarile ei sociale, politice, familiale, profesionale etc. Acest parcurs este cu adt mai sinuos, cu elt viata sociala este mai complicata. Perioada pubertatii ~i a adolescentei sint perioade in care tutela familiala ~i ~colara (relativ pregnante la 1nceputul viqii copilullli9 se moc1ifica treptal, modificarea fiind integrata din punet de ndere social in prevederi legale ale un or responsabilitati ale tinerilor incepind cu 14 ani ~i a ob1;il1c1'iimajoratului civil la 18 ani, ca ~i a exercitarii (lcestuia incontil1uare. Nota dominanta a intregii ctape con5tal11 interrsa dezvoltare a pcrsonalit8:tii, contemporanizarea ei. Exista 0 mare varietate a dezvoltarii psihice in perioada adolescentei. Inrr-o lucrare referitoare la teorii (asupra) despre adoles<;;,enta, l\lusscn [157] a dat 16 interpretari diferite. Accstea slnt fie reductionistc, fie biologiste, fie sexologice, fie culturaliste, an tropologiste etc. Tipul fundamental de activitate pentru perioada pubertaiii ram1ne lm-;lp.rea ~i instruirea, teorctid ~i practiea, inclusiv prepaniia pentru cxereitarca coreeta a unei activitati profesionale productive *. Imbinarea intre ~coala ~i pregatirea profesionaEi are tendinta de a optimiza in tegrarea ~colii ~i a tineretului in economia national a, prin preparatia timpurie a capacitaiii de a exercita 0 profesie, beneficiind astfcl fiecare tinar de antrenarea in munca reala ~i chiar in produC1;ia de bUiluri materiale ~i spirituale - dat fiind faprul di ~coala este Iarg tutclata de formele de industrie 10cal8:. Diferenta dintre perioada anterioara (a micii ~colaritaii) ~i perioada pubenatii din punctul de vedere 301 activitaiii maximal formative, adica a insrruirii, consta In faptul ca aceasta se suplimenreaza tot mai mult cu interese ~i aptitudini, devenind GStfel in mare masura invatare sociala diferentiata ~i autoinvaiare. Ultima dintre acestea contureaza maio pregnant caracteristicile personalitaiii tinarului. Aceste aspecte justifica suplimentarea instruirii ~colare ell programe de orientare ~colara ~i profesionaEi, care sa ajute tinarului sa ia decizii privind viitoru1 sau profesional In cuno~tinta de cauza, dat fiind faptul ca orientarea ~colara ~i profesionala se sprijina programatic pe ceriniele
Aspectele de instruire politehnizata sint rasp Indite In programele ~olare din mai multe lari, In special In lar~le industrializate ~i in plina industria\izare.

Tipurile de relatii se camplidi progresiv in perioada pubertatii, copiluI ~i apoi tinarul integrindu-se tot mai rnult in generatia sa (grupul social mai larg) prin exprimarea identitdtii prop1'ii ~i prin exprimarea identitaiii fata de adulti. In ceea ce prive~te mi~carea interioara dialectica a formarii personalitaiii in perioadele pubenaiii ~i adolescentei - aceasta se dimensioneaza relativ seismic ~i dramatic in opoziiia dintre componamentele impregnate de atitudini copilare~ti, cerintele de proteqie, anxietatea specifica virstelor mici in rata situatiilor mai complexe ~i solicit ante ~i atitudini ~i conduite noi formate sub impulsul cerintelor interne de autonomie sau impuse de societatea vlrstei. lncep sa se contureze mai cIar distaniele dintre ceea ce cere societatea de la tinar ~i ceea ce poate el $i dintre ceea ce cere el de 1a sacietate ~i viata ~i ceea ce i se poate oferi. Pe aceste distantc de cerinte' $i posibilitati are loc dezvoltarea personalitatii care este tot at1! de impetuoasa ~i complicata in pubertate ca ~i cre~te(ea (in puseu) $i maturizarea bio1ogica [223]. :0.Iaturizarea este centrata, In aceste perioade, pe identificarea resurselor personale ~i realizarea identitatii proprii $i a independentei, 1ncepind cu deta~area de sub tutela parentala. Independenta $i autonomia se cuceresc pas cu pas. Acest proces echivaleaza cu 0 a doua na$tere, cum spunea cindva J.-J. Rousseau. Tlnarul in cepe sa l~i descopere atitudini, abilitati, fona fizica $i spirituala, incepe sa-~i construiasca intens lumea interioara a aspiratiilor, intereselor ~i idealurilor. lntreaga personalitate traiqte cu fervoare prC'""L.en ~i-~i construie$te viitoml care devine 0 wI dimensiune a sinelui. In aceste conditii se dezvolta a titudini, concePiia despre lume $1 viata [198], au loc manifestari de creativitate ~i implicit structuri motivationale puternic energizate ~i se contureaza' idealurile ca slructuri psihice va10rice prospective $i de tensiune ale personalitaiii.

* * *
In dezvoltarea psihica a copilului de dupa 10 ani se pot diferentia trei stadii marcante $i anume : 1) Stadilil pHbertatii (de 1a 10 la 14 ani) dominat de 0 intensa cre~tere (puseu), de accentuarea dimorfismului sexual cu 0 larga gama 173

tot

172

de rezonante In dezvoltarea psihica ~i de dezvoltarea mare a so:::iabilitatii (mai ales pe orizontala) ; 2) Stadil11 adolescentei (de la 14 1a 18/20 ani) dominat de adaptarea la starea adulta, de procesul de ci~tigare a identitatii, de intelectualizarea pregnandi a conduitei - ~i 3) Stadilil adolescentei prelungite (de la 18/20 1a 24/25 de Gni) dominat de integrarea )Jsihologica primara 1a cerintele unei profesii, la conditia de indcpendenta ~i de optiune maritala. Fiecare din aceste stadii cuprinde substadii cu prob1eme ~i caracteristici proprii.
aU tendinp Reamintim fapw1 ca pubertatea ~i adolescenta ciiIata ~i complica in societatea comemporana -- influentlnd general al virstelor ulterioare [223].

de a se tabloul

* * *

1) Plfbertatea, dominata de procesul de cre~tere Sl matunzare sex-uaLi intensa, cuprinde substadii care, de~i foarte diferite de la caz la caz ca moment de dec1an~are ~i durata, au aceea~i lirrie de succcsiune ~i siut in linii mari urmatoarele : a) Etapa prepltberal'ii (de 1a 10 la 12 ani) ce se exprima prinrr-o accelerare ~i intensificare din ce in ce mai mare a cresterii (staturale mai ales), concomitent cu dezvoltarea pregnanta a caracreristicilor sexuale secundare (dezvoltarea gonadeIor, apariria pilozitatii pubiene ~i a celei axilare). Tinerele fete trec in aceasta faza prinrr-o cre~tere accentuata ~i cl~tiga 22 em in Inal\ime. La baieti cre~terea poate incepe este cc"a mai tirziu, intre 12 ~i 16 ani $i este mai evidenta. Crq.terea uneori impetuoasa ~i se insote~te de momente de oboseala, dureri de cap, iritabilitate. Conduita generanl capata caractcristici de alternanta intre momente de vioiciune, de conduite copilaroase exuberante ~i momente de oboseala, apatie, lene. Totodata, conduitele copilului se incarca de stari conflictuale ce se pot centra pe efecte1e acestor momente de lene care determina admonestari a tit in familie, cit ~i in ~coaVi - de~i au 0 geneza complexa de cele mai multe ori. In:rarea Intr-un nou cielu de $colarizare cu noi cerin\e ~i soIicitari mai di\'ersificate cantitativ ~i calitativ, contactul eu "modele umane" de profesori, mai diferentiatc, modele de leqii de 0 mare diversitate constituie pentrL! etapa prepuberala 0 schimbare generala a cadrului de desfa~urare a invatarii ~colare. La aceasta se adauga discreta modificare a statutului de elev, fapt ce rrage antrenarea in acti vitati ob~te$ti mai responsabile, adeseori acti174

..

vitati pe liniade organizatie de tineret cu copii mai mici $i mai mari. Antrenarea in brigazi artistice, in cercuri tehnice, in concursuri de fizica, literatura etc. pe $coa1a apoi pe judete etc. creeaza exp~rimai larga a valorii activitarii efeccnta competitiilor $i 0 intelegere wate ca foarte buna, mediocra sau slaba. Incertitudinea, pe acest plan specifica majoritatii copiilor din primele clase, dispare. Prin toate acestea se ci~tiga statutul de elev bun, slab sau mediocru, fapt ce contribuie la dezvoltarea con~tiintei de sine. Si in f :amilie incep sa se manifeste modifidiri de eerinte fara de Duber. De obicei acestea sin t mai incerte. Uneori rinarul este considera t ~opil, aIteori i se atribuie ie~irea din copiEirie, ceea ce creeaza reaqii diferen~iate [183], dupa imprejurari. In arice caz, incep sa creasca situa tiile de u~oara apozitie fata de aceasta incerti tudine de sta tut ~i ro1. In genere, puberul se simte din ce in ce mai confortabil in grup care-~ securizeaza $i accepta stilul sau gaEigios, exuberant $i uneori agreslv. Sub influenra cre$terii experienrei, a rea]ismului ce preseaza dinspre CLl puseul de cre$tere, puberul viata de fiecare zi, ca $i a confruntarii in cepe sa se simta nelini~tit, nesigur de sine, adesea agitat, cauta solulii de impacare a cerintelor ce se manifesta fata de el, considerind ca dominan te cerin tele grupul ui ~i cele ~colare. Canditiile mai sus descrise Eirgesc insa$i canditia interna a "independentei" $i "libertatii spirituale". La 11 ani copilul incepe sa aiba initiative, largindu-~i el insusi regimul de independenta. Totodata cre~te integra rea in grupul de copii de aceea~i virsta (colegi) In care el se simte nu numai securizat, dar ~i puternic, pEn de initiative. Diferentieri subtile incep sa apara in conduitele din clasa, se creeaza a discreta distantare intre ferite $i baieti ~i 0 competiiie, inc~rcata de forme u~oare de rivalitati intre ace~tia. De obicei, fetitele sint mai disciplinate ~i mai dezvoltate din yunct de vedere fizie. Ele au adeseari o cre~tere ~i dezvoltare mai intensa 1a 11-12 ani, decit baietii. Intensificarea ritmului de cre.5tere $i la ace~tia din urma duce ]a aparitia de momente mai numeroase de nearentie ee au tendinra de a se exprima prin mai putina discipIina ~i tendinte spre reverie, disrragere in ore, pierderea timpului de facut leqii, abdicarea temporaE:i de 1a miei sarcini familiale sau ~co1are. In aceste conditii, reaqiile de sanc~ionare sau admonestare slnt privite osti1. Dealtfel, se organizeaza treptat 0 modificare mai de fond a intregii conduite. Capilul incepe sa fie din ce in ce mai absorbit de petrecerea timpului cu prietenii $i colegii sai, in cepe sa-~i manifeste mici refuzuri de a participa cu familia la mici ie~iri ale acesteia, preferind copiii. La acestea se adauga refuzul pasiv (se face ea nu Gude) sau activ (pretexteaza ca are eeva de facut sau se irita refuzind zgomotos). Influentele $i sistemul de cerinte al
175

vreunuia dintre membrii familieise devalorizeaza, rdativ, pentm copil in aeeasta perioada. b) Pubertatea propriu-zisa (sau momentul culminant al puberta~ii) ,de rIa 12 la 14 ani este dominata de puseul de cre~tere. Aceasta intensifieare este mai evidenta intre 11 ~i 13 ani la fetite ~ intre 13 ~i 14 ani 1a ba:ie~i. Dupa virstele-limidl ale puseului, ere$terea se incetine$te $i continua ulterior lent, mai muhi ani (pina la 24/25 ani). Cre$!erea este mai evidenta in ina1time (nu are loc in mod propor~ional ~i concomitent in toate segmentele corpului) L 123]. Intii se lungesc membre!e inferioare $i superioare, crese $i se maresc articulatiile" apoi cre$te trunchiul. De fapt cre$terea are loc mai ales pe seama lllngirii trunchiului (toUl$i ba:iatul iese intii din pantalonii sai care--i devin scurti, data ,eu cre:)terea trunchiului are loc cre$terea apoi din vestonu1 sau). umerilor :)i prelungirea taliei. La baieti este intensa $i cre:)terea masei musculare, cre$terea mai intensa $i prelungita (plna la 16 ani) fara sa se mareasca mai mult$i organele interne aflate In torace (inima $i plaminii). In perioada puseului de cre$tere dispare grasimea - cre:)te for~a, puterea fizica. Din acest motiv pe dnd in pubertate fetde $i baiet;ii sint egali ca fort;a, dupa puseul de cre$tere fona este asimetric marcant mai mare 1a baieri. In schimb fetit;ele, mai putin musculoase, posed a un substrat de ~esut adipos subtire subcutanat, repanizat relativ egaI, fapt ce cia pielii un aspect marmorean. Totodata se subtiaza talia. cre.;te busrul. latre 12 ~i 14 ani se dezvolta partea facialJ: a craniului, damura permanenta :)i oasele mici ale m'linii. P:Jseul de cre~tere este secondat discret de maturizarea sexuala care se in tensifica in jurul ctapei de maximum de cre5tere. :Maturizarea sexuaEl se pune in evident5 prin apari1ia pilozitatii, cre~terea organelor sexuale, modificarea vocii 5i ineeputul funqionarii glandelor sexuale. [237] Acest din urma fenomen se manifesta 1a feti~e prin menarha (prima menstra neovulata de obicei) ~i instalarea ciclului, $i prin primele ejacuElri spontane (adesea fara spermatozoizi) 1a baieti. la acestea se adauga ~i modificarea de voce. De5i in timp exist a 0 oarecare distantare (de luni) lntre momentul de maxima intensitate a cre5terii (puseu) $i maturizarea sexuala, s-au gasit corelatii statistice semnificative intre aeestea (intre virsta menarhei $i cre5terea butonilor bustului, cordatia este de 86, iar intre dezvoharea acestora din urma ~i aparitia parului pubean de 70). Pe de aha parte, dezvoltarea osoasa (contro1abi1a prinatlaseIe Greulich $i Pyle) $i menarha este predietibila. iar la baieti virsta osoasa este predictibila de asemenea pen tru crqtere (scheIetul miinii are aceasta valoare predictiva). Momentul culminant al pubertatii este in genere tensional 5i indircat de confuzie.

8-9

Din punct de vedere psihologic, cre$terea $i maturizarea sint legate de numeroase stari de disconfort. Acestea slnt provocate de durerile osoase $i musculare, dar au ~i 0 aha natura mai subtila. Cre5terea inegala a diferitelor patti ale corpului creeaza aspecte earicaturale ale taliei $1 infat;i5arii. Hainele devenite scurte, strimbe, lTIaresc aspectul rdativ ciudat oalpuberu1ui, ceea ce creeaza disconfort psihie. La acestea se adauga aparitia neplacuta de aenee, transpiratii abunden te ~i mirositoare, 0 sensibilitate "emo~ionala" a pielii (eritemul de l?udoare 5i paloarea in diferite momente emot;iona1e). Toate acetsea cfeeaza neIini$te privind aspecwi general, dar ~i eu privire 1.1 G.ceste mecanisme active de dezva1uire <a unor sim~iri ce puberul Ie vrea mai degraba camuflate. In fine, tabloul disconfonului psihic este suplimentat de cre5terea gradului de stl:ngacie in mi~ari 5i reactii, determinata de neadjustarea mi~carilor la propof\iile modi fica te ale corpului afl at In cre5tere intensa. c) Momentul postpuberal. La pu~in timp dupa atingerea punctului" eulminant a1 puberta~ii, baietii manifesta 0 schimbare in eonduite, adeseori intra in faze de exagerare, impertinenta eu substrat sexual, cu 0 agresivitate mareanta in conduite 5i in vocabular. Tinerele fete tree prin doua faze demarcate de catre Roussellet [201] ca fiind, prima de femeie-copil, plina de eonduite timide $i exuberante, dar ~i de afeqiune, idealizare de eroi ~i personaje inaccesibile. Aceasta prima faza este impregnata de trairi complexe $i ambigue de inferioritate, culpabilitate 5i jena. Tinara fata se simte adesea impur;''l: Dezvoltarea treptata a feminitatii, inutirea efectelor acesteia, discreta intii. apoi mai accentuata, face sa se treaca in faza a doua, cea de femeieadolescent, cu 0 larga disponibilitate sentimentaEi ~i curiozitate. Tlnara fad: devine u~or provocatoare, staplna pe sine, comp1exul de inferioritate dispare. Dealtfel, momentul postpuberal este de trecere 5i in acela5i timp pu~in diferen~iabil de momentul preadolescen~ei (de 1a 14 ani. 1.1 16/18 ani). 2) Adolescenta. Dupa ie$irea din pubertate (de la 14 1a 18/20 ani} are loe in mod intens ie~irea din societatea de tip tutelar, familial $i $colar 5i intrarea in via~a cultural-soeiala mai 1arga a $colii $i chiar'~a ora~ului. Aceasta intrare este complexa 5i dependenta de gradul de integrare a ~colii In vi.1ta socia1a. Din punctul de vedere al ana1izei noastre, ado1escentul trece deasemenea prin citeva stadii. a) Preadolescenta. Aceasta este 0 perioada de stabi1izare a maturizarii bio10gice. Multi alitori consideraintreaga pubertate ea preadolescent;a [36]. In aceasta etapa se CODtUreaZa$i se, adlnce$te m.1i lTIult in.~ivi?ualiz~re.1 9i~ale 5on0 faz.1 de mtensa dezvoItire pSlhle.1, IilcarCata de ~tnntel de sme. Este conturti1du-~e c.1r~cteristiQ:~~~{onf!i.i~eiA
177

176

conflicte interioare. T.inarul manifesta .inca 0 oarecare agita~ie ~i impulsivitate, unele extravagante, momente de nelini~te ~i momente de dificultate, de concentrare, oboseala la dort. Expresia fe~ei devine insa mai precisa $i mai nuan~ata. Pofta de m.incare este inca dezordonata, selectiva $i in cre$tere. Individualizarea se intensifica pe planurile intelectualc $i de relation are. Parerile personale incep sa fie argumenta te $i capzlta deseori 0 validare de genera tie (s-au schimbat vremurile ... pc vremea noastra ... !). Incepe sa creasca interesul pentru probleme abstracte $i de sinteza, dar $i pentru participare la roluri mai deosebite. 5e rafineaza interesul pentru lectura, Elme, T.V., tehnicZi etc. Apare m:ai pregnanta dorinta de afirmare personaEi ca expresie a socializarii. Cerin t<1 de cunoa$tere se secundeaza de placeri in telectual-afective $i se angajea:z.a atitudinal. In sHqit, experienta afectiva se nuanteaza $i se impregneaza de valori. b) Adolescenta proprirt-zisa sau marea adolescenta (16/18 ani, la 2:) ani). 5e caracterizeaza primr-o intelectualizare intensa (dezvoltare a g.indirii abstracte), prin imbogatirea $i largirea incorporarii de conduite adulte. Exprimarea independeniei nu mai este deziderativa $i revendicatiya ci expresiva, mai naturala. Adolescentul cauta mijloace personale de a fi $i de aparea in ochii celorlalti. 11 in tereseaza responsabilitaii in care sa existe dificultaii de depa$it spre a-$i masura foqele. Individualizarea 5i con5tiinia de sine devin mai dinamice [183] $i capatJ dimensiuni noi de "demnitate" $i "onoare". Apropierea de Vdlorile culturale este de asemenea larga $i din ce in ce mai avertizata. 0 forma de evaluare impulsiva critica se trece la forme de evaDe luare in care cauta sa se exprime originalitatea. Gustul personal are mai mare pregnanta $i se poate sustine $i demonstra. Intensa este $1 socializarea aspiratiilor, aspectele vocationale, profesionalizarea ce se contureaza treptat, cuprinzind in esenta $i clemente importante ale conceptiei despre lume $i viaia. In contextul tuturor acestor aspecte exista un dinamism deosebit ce vizeaza transform area (revolutionarea vietii $i a lumii). T.inarul este pregatit psihologic $i se pregate~te moral $i aptitudinal, 11 atrag cuno$tintele pentru confruntari sociale complexe (examene, probe, concursuri etc.) pentru a se exprima ca atare. Totu$i, structura sa biologica este inca fragila. Se in tregistreaza un revirimen t in virsta a TBC-ului, forme de nevroze, autism, debuturi de psihopatii (schizofrenie), anxietate $i in cazuri mai rare, sinucideri. In astfel de situatii, ca $i in cele de delincvenia minora se pune in evidenta conditionarea tensionaEi a dezvoltarii psihice, condi tionarea determina ta de complexitatea vietii $i a ritmurilor ei de cre$tere, dar $i dificultatile de adaptare, de depa5ire agreutaiilor ~i complexitatii solicitarilor socioculturale $i profesionale. In societatile mai putin dezvoltate, pubertatea $i adolescenta se consuma fara acest tablou tensional.

c) Adolescenta prehmgita cuprinde tineretul deja integrat in forme de munca precum $i tineretul studentcsc (de la 18/20 la 25 ani). Sub 0 forma sau aha, independenta este doblnditasau pe calc de a fi dobindita la aceasta virsta, fapt ce aduce cu sine un plus de energizare $i dilatare a personalitatii. Gustul informaiiei continua diversifidndu-se ~i oriemindu-se mai mul! spre domeniul profesiona1~i cel social [198]. Tinerii (fete $i baieii) sint mindri de statutullor nou [283]. . Tot 1a aceasta vlrsta manifesta un oarecare modernism $i simt nevoia unei participari sociale intense. Viata sentimemala este intensa, dar relativ instabila. Aceasta este etapa lnvaiarii rolului sexual. Este 0 perioada in care au loc angajari matrimonia1e. Acest din urma fapt va contura 0 noua subidentitate implicata in responsabilitati legate de constituirea unei noi familii, ceea ce va crea conditia intimita1;ii ca forma de traire noua. Intimitatea nu se refera, ca ~i identitatea, numai 1a sexualitate, ci $i la prietenie, angajare (Erich Erikson). In mod concentrat, aspectele mai imponante evolutive ale acestor etape au fost concentrate in tabelele 20 $i 21. In ansamblu, perioadele puberta\ii $i adolescentei cuprind cel putin trei categorii de reaqii legate de seria de modificari mai sus descrise: a) Se dezvolta preocupari ale con~tiintei $i con$tiintei de sine (ca percepiie de sine int.ii, indusiv schema corporaEi) ca expresie a identitatii egoului [209]. Puberul $i adolescen tul fiind confruntati cu schimbari multiple prin care trec, cu transformarile obiective $i subiective legate de maturizarea sexuala, dar $i de descoperirea dimensiunilor realitaiii sociale - proceseIe de identitate ca $i cel de identificare sint complexe $i sinuoase. b) Modificarea $i transformarile ce conditioneaza ie$irea din conformi-smul infantil au loc prin opozi'lie, incarcata de cerinia de cautare a identitatii, ceea ce face ca sa se tread;' printr-o experien1;a personala densa, trecere impregnata de nesiguranta $i de nazuinte puternice spre independenta $i libertate, demnitate $i onoare [237]. Nesiguranta are la baza spargerea sentimentului infantil de dependenta. In acela$i timp, libertatea ~i independenta fata de relaiiile parentale sint adesea frustrante $i creeaza nu numai nesiguranta, ci $isentimente de culpabilitate. Acelea$i fenomene au loc $i cu privire la grup. Apanenenta la grup este competitiva $i adesea tensionala, ceea ce va genera semimentul de dependenta, dar concomitent $i de independenia $i 0 oarecare nesigurania. c) In 0.1 milea rind are loc gasirea unei identitati vocationale [204] ce prive$te un fel de autocunoa$tere $i autodescoperire de posibilitati sau incapacitati cu 0 fervoare ~i dorin\a deosebita de autoperfectionare. Identitatea vocationala este axata mai ales pe trasaturi de 179

178

Tabelul
Baia 4
Crc!;jterea

ny .

.eO

~;r;:i\a
o

I Sanatato

(lra,i1itatc)/

Polta

de
2

mlncare

Sumlin

Vcstimentatia

l\1aturizarea 6

10-11

Buna Vnele migrene, dureri de stomac, dureri de 0 boseli dinti, freevente

Buna.
carnea,

Prefer1i
sosurileJ

Vise eu

co~mar

alimen tele u~or picante, inghetata, dulciurile.

Detestd.

Nu-i prea place nici sapunul. V nii sint foarte metieu lo~i ;;i se spala cu r1ibdare

Spana-

cnl, pc~tclc, Iicatnl, chiar ro~iile

Fetitele ~i biiietii relativ Se aleg eu grija hai-I egali cn. maturizare. nele, Hir1i. insa'i dezordonat. gust Lejeril. modificare de talie, la fetite (butonii bustului), pilozitatea inceputa. 0 oarecare soliB1i.ietii ditate 0 ere~tere inteFetele rioara.

11-12

Mai

fragila

Foarte Ceva

gripe, ce pot degenera in sinuzite, infeetii de ureehi, pneumonii, oreion, lllcnillgitcJ

continua.

bund

~i

mai

mare

dureri de picioare, de dinti de oehi

selcctie. Refuzuri alimentare neslatornice. Discnjii nlimcntare. Predileetii pt. mincat dup1i masa
Foarte buna.

Bun. Adorm repede. Totu~l se obtine 0 ora mai tirzie de culcare (unii copii citesc ill pat, noaptea, pc furi~, plni, tirzlu)

Baiet!i rnai sus;

ca

fetitelc ceva mai sensibile la ap5. cald5., sa-I punnri bune ;;i aI''' de toaleta.

Interesul pt. vestimentatie cre~te, lipse:;;tc gustul, In schimo ostenta tit ~i bizarerie

Puseu de ere;;tere. Baietii atL'1g80% din talla aduWi ;;i jnma.tate din greutatea de Ia 21 ani. Cre~terea greut1i.tii-rapida la unli (erectii ;;i ejaculari spontane). Totu~i oaietii alcatuiese un grup mai neomogen.

-------------1
12-13
Sana/atea excerareori lentd,

gripe ~i bron~ite. IndispozitH 1;], fetitemenarha

Maninca mereu; vorbe~te mult la mas1i

Adine, lmediat

Lun,

Se spala mai mult, uneori exagereaza.. Picp!il.naturiIe, freza, se prefera clu~ul

Ceva mai mult gust. I~i aranjeaza. luerurile ~i camera, colruI, duIapiorul, sertarele.

Baietii lntra devin inegali, ~i exaltare.

in puseu' entuziasm

13-14

Foarte

bU/H%, dar oboseala intermitenta; experienta fumatului. Sanatate perfecta. la 14 ani, rareori forma. de astm. Chiar del t merge la ~coall1~i nu are nimic,

.Foarte

buna

!ncepe ~i se tempereaza deliberat. Prefera fruetele. T1icn la masa. t Pracerea mesei la 14 ani. Frecventeaza cofet1irii.

Ceva mai tardiv. Place patul, asculta radio, muzica; citesc inainte de culcare; baietii viseazil. sport, fetele visead baieti, ora
de cnlcarc
~c

modifiea i~,r, cite~te iIlaiIlle de a adorrni,adoarme ll~or, v isea-

Accep!a!{, ;;i ta baia. Din cauza transpiratiilor abundentc Ii], sport, baia cle'/inc ccrinja. Cnr5.tenia devine cerinF' internil..
n tiliza

Depcnden to. de prcferintele grupnlui. Meticulozitate, freza. Camera - incep sa. domine dnp :;;iactori de cinema la fete. Petrec mult tirnp in
camera..

Fizie frumos, activ in gindire. Ina.ltirne earn egala.. La fete se formeaza. talia inaWi. La 14 ani, 95% din talla adnlta. VIlii baieti erese mult, schimbarea voeli, pufulet pe fat1\..

illgrijc~te haincle.

za mult, uita

dar

11-16

Bunt'i; aenee, dermatoze

Experienta ceaiurilor dansante, buna, selectiva, interes pt. alcool, m1ininca inca neglljent dnd e singur, ingrijit dnd e cu

seara

Bun; cite~te noaptea, uncori se culea. tirziu, invata. mal bine

Obi~nuita, la tinerele fete mai mult, feteIe se preocupa cle spala tul parulni

Sc aleg cn grijil. haineIe, se ingrijesc; baietii Invata sa coasa , ingrijirea camerei, colaje; fctele aduna poze de arti~!i sau de seriitori

Maturizarea intensa 1a baieti, agitatia, impulslvitate extinsa, nelini~te, dificultati de concentrare, oboseala la efort; la baieti - primul contact sexual.

a.ltii.

16-181

Buna; pericol ulcer duodenal, astenie

cite~te, Experienta ser- Bun, b/hilor dansante uneori insomnii, buna., seleetiva, visuri, eo~mahlteres pt. ea- rnri. Invata. pina seara tlrziu fea, manindl. ceva mai ingri- ~i uneori noapjit, este inc1ircat tea. eu program ~i nn terrnina masa adeseori

Obi~nuit1i., b1i.ie1'1pantofi, palton, eiotii folosesc ma~ina de raS; fe- rapi; grija de toaleta, Fetele aeorda a tentiel tele se fardeaportmoneu, za., sint preocu- serviet1i., de eamii.~i, dar ~i del pate de coafura., camed" carti - se fae eforturi de a avea nn miini ingrijite aparat ,o.r~~~_

zat elcluI sana tate buna, eehillbru, au activitate Tinerele fete stabilinizare de loisiruri, intelectuala. unii. buna.. seXll 1;1 1a a viat1\. Orga-

de radio per-,.l~l_~i~.l=:, __ .

..

caracter $i pe interese $i abia in a1 doilea rind pe aptitudini - in perioada puberta~ii - pentru ca sa se dezvolte apoi din ce in ce mai mul! ~i identitatea aptitudinala. Foarte sinuos, acest aspect de identitate I1Urealizeaza l:ntotdeauna concordanta il1t1'e interese ~i aptitudini. T1'eptat, aspira~iile Val' modela spectrul vocational pe axa profesionalizarii, fenomen mai pregnant in perioadele adolescen~ei (marea adolesccn~a ~i dupa aceea).
DEZVOLTAREA CON$TIINTEI DE SINE (A IDENTITATII)

d:='
cd

;:j 8:2.0';::

0
rr.

)d....4

u
~

U;-'
<l)

o....-!

N.:; .. C'd'-'
0 V
I
("j C) Q) cd

'1j
lo::-'l

.. rj
Q)
I/} ~

g 0. . .0:;:; I
~
~)~

t: 0 :.. "" '" .0 .: '" ::

.-0

r'

N
I
22

;:;:<

N
I c N

Problema principala a perioadei pubertatii ~i adolescen tei este aceea a identifidl1'ii de sine (personale) sau a dezvoltarii con~tiin\ei de sine. Dezvoha1'ea conFiin~ei de sine este prezenta ~i in perioada ~co1ara' mica $i se contureaza pe baza rezultatelor activita~ii ~i a compensat;iei ~i raportarii acesteia la ceilalti ~i 1a cerint;ele lor. Perioada pubertatii ~i adolescent;ei repune problemelc dezvolta1'ii con~tiintei de sine datorita, pe de-o pane, modificarilor ce survin in sistemul general de cerinte ce se manifesta fata de puber ~i adolescent, iar pe de aha parte, datorita schimbarilor prin care trece personalitatea cu structurile5i substructurile sale. De aceea, dezvoltarea con~tiint;ei de sine se complica. E yorba de intensifica1'ea percept;iei de sine care are clteVa aspeete, din tre care: propria-i imagine corporala, identificarea ~i con$tiinta egoului, identificarea sensului, rolului ~i statutului sexual ~i mai ales a celui social (in adolescent;a). Percept;ia de sine ~i imaginea corporaEl devin critice, datorita schimbarilor de silueta, fizionomie ~i tin uta. a) Imaginea corporala, af]ata la periferiile con~tiint;ei in copilarie, devine din. ce in ce mai centrala incorpori:ndu-se in con$tiin1;a de sine ~i lncepe sa fie perceputa ca atare. Fara de imaginea cor}lorala nu se poate Qrganiza identificarea. Puberii ~i puberele au 0 etapa de scrutare mai profunda a caracteristicilor corporale ~i mai ales ale fet;ei. E perioada in care stau mai mult in baie, se privesc in oglinda (narcisism). Identifica amanunte ignorate ale frunt;ii, ale gitului, ale ochilor, ale zimbetului etc. Oglinda capata noi func1;ii. Dorin1;ele de retu~ sau de mascare a diferitelor impuritati ale pielii sau aIte tipuri de aspecte, devin evidente, mai intii la {etite. Aceste retu~uri exprima dorin1;a de adjustare a sine1ui corporal, dorint;a de a aparea agreabil Oi) ~i prezentabil etc. Totodata, aceste adjustari reprezinta conturarea sinelui social ~i spiritual. Adeseori puberii aflati in fat;a oglinzii fac grimase, zimbindu-$i, cautind expresiile cele mai diferite pe care pot sa le reproduca. Narcisismul puberal este alternativ critic ~i ingaduitor, cu momente devastaware dteoda t~L

Identificarea nu este un proces simp1u ~i direct. Copilul ~i-a <,:onstruit intre timp 0 imagine de sine din experien~a sa genera1a eonturata prin ochii celorla1~i. 1 se considera puternic sau slab, cu trasaturi pElcme sau nu. Aeeasta experienta inf1uenteaza imaginea de sine din rimpul puseului de cre~tere ~i dinspre finalul acestuia. De aceea, acei copii care erau slabi ~i debili inaime de puseu1 de cre~tere puberal, au tendinia de .a se vedea mai mici ~i mai slabi dccit sint in realitate; eei ce erau puternici ~i voinici tind sa se considere ca atare, chiar daca in timpul puseului puberal au clevenit longilini ~i Erav!. Se preocupa mai mult de aspectele fizice tinerele fete. Adeseori pubenatea Ie spore~te gradul de auactivitate, dar de nu con~tientizeaza acest fap! dad! In copilarie nu au fost considerate atractive. In perioada centrahl a puberta~ii faia este adeseori disgra~ioasa, privirea u~or neclara ~i se evita contactul vizual. Uneori apar dermatite sau acnee suparatoare. Zonele din jurul nasului sint de obicei mai lucioase, grase. Toate aceste motive constituie obiective de griji ale puberilor ~i adolescen~ilor. Nemultumit de infati~area sa, cu porii deschi,;i, din ce in ce mai stingaci (pe masura ce cre~te), transpirind din bel~ug, incalzit ~i agitat, inspaimintat de neindeminarea sa, pEn de acnee, cu miinile marl ~i greoaie, sensibil 1a arice aluzie, atingere, ironic (fapt ce se manifesra prin eritem intens facial) cu pudoare agresiva, cominuu in alerta; puberul sc indoie~tc de sine, se crede mai putin inteligent, aratos ~i respectat, pentru ca se percepe pe sine cu nemul~umire [223]. Percep\ja de sine se poate manifesta ca negativa in cazul progresului ~colar slab sau a inadaptarii ~colare. Aceasta, deoarece modul in care puberul este privi! de colegi ~i de profesori afecteaza structurarea autocon~tiiniei. Intre eleviiunei dase ~i profesori se consti ruie forme de feed-back complexe. In cazul in care puberul are 0 autocon~tiinta mai inalta dedI atitudinea evaluativa a altora desore sine se sinnc izo1at, depresiv ~i se zbate in a gasi forme de exprim~re care sa aduca acceptare a ~i admiratia. In aceasta optica se manifesta teribilismele, cre~terea la paroxism Q opozabilitatii, criza de originalitate - uneori sublimari (in ana, poezie, literatura etc.), iar - alteori - in acte delincvente. In orice caz tinerii eu estimatii de sine Inalte [41, p. 86-87] ~i cu buna acceptanta in colectiv primesc sarcini sociale-ob~te~ti sau ~colare C1J expec!atie pozitiva, eu incredere. Ei l:~i sustin l:ntotdeauna opiniile cu in credere. In genere, ace~tia .au mai putine probleme personale. T 0tu~i exista uneori diferente de estimatie intre elevi ~i profesori cu privire la unii tineri (mai ales in eazul liderilor in familie). Tinerii ce au estimatia de sine joasa, nu manifesta initiative, nu vor sa se exprime ca sa nu gr~easca sau sa supere pe a1pi - adeseori 0 fac pentru dl nu vor sa atraga atentia. Au probleme personale legate de dificultatile lor.
184

Expectatia parintilor fata de rezu!tatele ~colare ale eopiilor au de asemenea un ro! imoortant in dezvoltarea con~tiintei de sine. Mai ales mamele se preocup;( de problemele rezultatelor ~colare. Mamele copiilor Cll autocon~tiinta inalta, siguranta In adaptarea ~colara ~i rezllltate bune, au tendinia de a manifesta eonduite lejere fata de eopiii lor, se mindresc ell rezultate1e ~colare, dar in fa:pt men tin reguli severe ~i cerint" fa~a de tineri din tcama ca ace~tia sa nu scada atentia aia de ob~inerea de rezultate bune ~colare. In pubertate, parintii cu expeeta~ie balta suplimenteaza pina la refuz preparatia ~colara a tinerilor (pubertate). l'vIamele cu tinericu expectatie joasa au tendinta de a subevalua capacita~ile acestora ~i trateaza uneori eopiii ca pe 0 povara, ceca ce erodeaza dezvoltarea con$tiintei de sine a acestora. Exista ca atare forme subtile de feed-back intre tineri ~i familiile lor, forme ce opereaza pe terenurile G.lltoevaluarii ~i a formarii con~tiintei de sine. Percepiia de sine alimenteaza ideea de sine. in truclt In pubert::tte $i adolescenia percepiia de sine se modifica ~i se corecteaza mereu, procesul de autoidentificare ramlne deschis. * \\7. James a fost primul care a acordat atentie dialecticii dezvoltarii con~tiiniei de sine ** ~i distantei din tre "eu" ~i "sine". Personalitatea tatala al carei nucleu devine "eul" ~i "sinele" este prin aceasta, duala. Consta din "eul" cel ce cunoa$te $i este con$tient de "sinelo" care este cel cnnoscut. Sinele cuprinde .3 felmi de clemente, sinele corporal material, sinele social ~i sinele spiri tual. Sinele corporal material se refera la corp, vqminte, familie, camin, cOf\i, obiecte, da;' ~i prieteni, vecini etc., dcci sinele material se refera la tOt ce poseda 0 persoana. Al doilea, sinele social, consta din reputatia ~i recunOaFerea unei identitati anume, consideratia pe care 0 obtine 0 persoana in mediul sau. Unele componente ale sinelui social au 0 mai mare pondere ~i importania decit altele. A~a sint onoarea, reputatia. Sinele social incorporeaza 0 eXiperienta sociala de roluri ~ide statute sociale. A treia componenta a sinelui este a sinelui spiritual ~i se exprima prin c0n~tiinta propriei activita~i, a tendinielor ~i aptitudini10r psihice. Acea"Sta este "sanctuarul emotiilor ~i dorinte1or" (W. James) este teritoriul acte10r de vointa ~i reprezinta trairile prin care o.mul. se simte maio profund in sine insu~i atit P!in perceptia lumii, elt ~1 pnn procese1e Intelecwale pe care Ie poseda. Sinele are 0 natura sociala in toate accep~iile ~i elementele sale componente. eu problemele genezei~i dezvoltarii con~tiintei s-au mai ocupat Allport, J. H. Baldwin, dar mai ales H. Wallon [274]. Acesta din unna a analizat relatia eu-sine in complementaritate ell "alter" care
* Maturizarea se extinde pe 0 perioada de aproape 8 ani eu foarte mari variaiii. Tennenul sine (sa; In lb. eng!eza) a fost tradus ~i eireula In aseriiuni diferen~iate; in unele eazuri se difereniiaza "sinele" de "minele, al doilea avlnd aeeepiia mai aeeentuata de sine material. Altiidatii ~sinele~ se folose~te in sinonimie eu eon~tiinia.

**

185

este, figuraliv vorbin'd, oglinda "eului" sau a "sinelui". Rela1;ia eu-alter proiectiva ~i efectiva (adica eul proiecteaza asupra altora propriile sale insu~iri, trairi, sentimente, inte!l1;ii, aspira1;ii etc.y este sociaEl caci se constituie ln cadrul ~i ln limitele impuse social. E1 ~i alter slnt concomiten1;i in con~tiinta inseparabila *. Alter are 0 natura duala (tu ~i eu) $i reprezinta afirmarea autoritatii societalii ln raport cu persoana. Ivlatricea rela1;iilor sociale este reprezemad: de alter, care implica interiorizarea contextului socio-cultural In perioada pubertat;ii ~i adolescen1;ei. Eul ~i alter pot sa se afle in pozi1;ie convergenta ~i divergenta. Convergenp 1Otala, greu de ob1;inut, 5e traie~te ca sentiment de impacare, lini~te ~i fericire - starile de divergen1;a -- se regasesc in COI1flicrele de con~tiin\e ~i se traiesc sub forma de mustrari de con$tiin1;a, remu$cari, sentimente de culpabili,tate [184]. Desigur, se pune problema iD ce masura este ~i ramine alter nealterat, In nuc1eul con$tiin1;ei $i mai ales al con~tiin1;ei $i al constantei morale. Cea ma; mare influen1;a a sinelui In relat;ia cu alter se manifesta in atitudini. Sub aceasta in fluenta se contureaza eul prospectiv. ,Proieqia acestuia eSJte foarte puternid. Identitatea prive~te con$tientizarea distaniei dintre eu (sine) ~i alter. Exista unele diferent;e intre identificare ~i identit3.te. Cl~tigarea identit8.iii este precedata de identificarea pe care 0 face eui ca directie, ca densitate ~i consistenia de abilitat;i, de aptitudini ~i de situare sexuala - toate acestea sub semnul schimbarii. Elll (egoul.) devine in aceste condi1;ii consistent $i multidimensionat. V. Pavelcu [169, p. 122-127] adauga acestor feluri de considerat;ii ideea ca dinamica personalitat;ii reflecta;ta In construC\ia de sine apare ca sUpllsa unui ritm necontenit pe care autorul citat 11 asemuie~te unei pulsat;ii similarc celei cardiace de sistola ~i diasistola - polarizare ~i depolarizare a relat;iei subiect-obiect, individ-lume, eu-lume. In perioadele pubertat;ii ~i ale adolesceniei so contureaza separat;ia dintre planul real-obieetiv al lumii ~i vietii ~i planul subiectiv ca spat;iu al con$tiiniei $i a1 reprezentarii lumii. In acela~i sens so diferentiaza planlll mentalitaiii diferitelor grupuri ~i generaiii, ca ~i mentalitatea de bun simt de maxima circula1;ie. Con~tientizarea acestora serve~te drept ecran de confruntare cu propriile opinii ~i cu mentalitatea personala. [249] Aceste forme de relat;ionari dintre subiectiv ~i obiectivul condiiionat social determina 0 tipologie discreta printre adolescent;i. Departajarea subiectiv-obieetiv, ca atare, este conditionala partial de' insu~iri de personalitate dinamice ca expresivitate, dinamismul ~i expansiunea personalitatii ln viaia activa, dar ~i de cuno~tiniele achizit;ionate de tinar.
* Atragem din nou atenlia asupra concep\iei triontice expusa de E. Pamfil ~i Ogodescu. Bazele relaliei duale eu-alter se contureaza in perioadele timpurii ale ontogenezei,_ 186

Ceriniele complexe ale condiiiilor la care trebuie sa faea faia tinarul puber sau ,,:-~?lescent pOt f} depa$ite $i de~e~.mina const~tuireAage ~nst~~men!are pSlillce adecvate III caz.~.l,ada;Ptar:l bune .. E;;:lsta .:nsa .$1 dlfIcultaii de adaptare, ~colare, famluate ~1 soclale ca $1 SltUaill de madap~ tare 9i chiar de dezadaptare, adica de deteriorare a Unor structllfl adaptative deja formate. [237] Acestea din urma se manifesta cu atlt mai "delicate" ca evenimente psihice cu elt exista 0 iradiere a dezadaotarii In structurile psihice mai 1argi. A$a, de pilda, frustraiia creeaz~ 0 forma de dezadaptare, stari depresive. Or, acestea afecteaza conduita un timp mai mult sau mai pUiin larg ~i, dupa ce situa1;ia de frustrare s-a consumat, altednd reaciiile la situaiii optime, reduelnd astfel oponunitatea ~i calitatea lor. Cu elt <1ceasta extinqie este mai Vasta, Cll atlt [ona ei de antrenare in resorturile de baza psihice cre~te mai multo In fine, identitatea sexuala se dezvolta discret, influerttata intens de modelele parentale ~i materiale, fiind la Inceput difuz integrata In subidentitatea familiei. In acest sens, b3:ieiii care au un model parental cu masculinitate redusa, au dificultat;i de identificare. Cei ce au un model parental puternic conturat ea masculinitate slnt mai siguri de ei, mai lncrezatori, protectori, re1ax'at;i, exuberanti, calrni ~i chiar fericiii. Profesorii au mai pUiine momente implicate In dobindirea de roluri sexuale [157]. Tinerele fete au 0 siwaiie mai complicata, deoarece rolul feminin este el lnsu$i In schimbare pe plan social. Exista modele feminine diverse: tradilfionale, de tranziiie ~i moderne [280, p. 353-379]. In genere, tinerele fete cu iclentificare feminina tradiiionaia sin! mai incarcate de conflicte. Daca modelul matern este tradit;ional, identificarea este mai pasionala ~i faciVl, claca model ul ma tern este modern, tinerele eu iden!ificare tradiiionaia au dificultavi de iden tificare ~i identitate mai mari. !n cazuri In care identificarea este de model tradiiional, tinerele in cauza sint mai centrate pe imbradiminte, fardare, sint mai mult preocupate de rolul femeii (rolul biologic), ~i de casatorie, camin, .familie. Ele privesc rolul feminin ca restrictiv de libertate, au pUiine interese ~i tree prin dificultaii in a face prietenii. In schimb, exista tin ere care se identifica antifeminin. Acestea au 0 autocon~tiint;a autorejectiva ~i eu identificare pregnanta privind aservirea profesionala ~i sociala. Uneori Sln! paqial defeminizate. !ntre aceste doua tipuri de tinere fete exista un grup de adolescente pregnant feminine, dar Dare se simt atrase de roluri tradit;ionale masculine. Tinere1e care fae parte din aceasta categorie urmeaza cursuri ~i 0 prepararie profesionala Ingrijita ~i adeevata pentru roluri1e spre care aspira, dar deseori eonserva ~i roluri tradiiionale feminine in mentalitate (atitudini tradit;ionale - privind casatoria ~i maternitatea).
187

Procesul formarii con~tiintei ~i alltocOil$tiintei se adjusteaza ~l prm raportare la cei din aceea~i generar;ie. T reprat se organizeaza In adolescent;a 0 serie de categorii perceptuale ca sistem personal de cunoa~tere (Tangillrii) pe care Kelly Ie-a numit constructe personale. Ideea a fast preluata $i prelucrata de Stroe IVlarcus ~i Ana Catina [140], care au abordat roblemele sistemelor de intercunoa~tere la adoleseent;i. Centrat pe Intreag-a teorie a intercuDoa~terii, din optica interculturala a operat C. IVIamali lDtr-o lucrare: referitoare 1a in tercunoa~tere [139]. Fara lndoiala, atitudinile ~i opiniile far;a de sine ~i far;a de ceilalr;t constituie un teten complex al subiectivitar;ii. 1. Feadn [189] a atras atcnlia asnpra prezentci un or di~ee evaluative ~i apreciative, ceea ce se apropie de conceplia mai sus expusa. In ceea ce privqte aiitudinile,. acestea poseda cel putin insu$irile de: direqie de opt;iune, grad de intcnsitate, eficacitate ~i coercnta eu alte atitudini. H. Eysenck a semnabt 0 bipolaritate factoriala In cazul atitudinilor, bipolaritatc ce se consuma intre prag-matismul situa~iei (~i evident presiunea consecin~elor atitudinii pc plan practic) ~i contextul tcoretic filozofic la care a aderat con~tiin\a. Atitudinile sint componente foarte mobile ale personalitar;ii: legate de succesiunea curenta ;1 evenimentelor, situa1iilor, dar ~i a a-spira\iilor, idealurilor, conccPliei despre lume $i via\;;l. Ado]e5centul se caracterizeaza printr-o mobilirate evidenta a atitudinilor implicate in cnnimcnte, dar ~i printr-o nuelearizare arzatoare a atitudinilor implicate in nueleul con~tiintei a nivelului social ~i spiritual. Autoevaluarea acestei realitali subiective, a lumii atitudinilor, este cen mai rigid:;' decit evaluarea legata de realitatea exterioara. Rczumind, idcntitatea ~i idcntificarea se nuclearizeaza intre 11 ~i 13 ani, in cautarea de sine (conflict puberal), in perioada dintre 14 $i 16 ani prin afirmarea de sine (conflict de afirmare) 5i se constiwie subidentitatea culturala, intre 17 $i 20 de ani se realizeaza pre~arar;ia profesionala (prin conflicte de rol ~i statut), orga~izindL1-se wbidentiratea profesionala (aspirativa) ~i in perioada dintre 20 ~i 24 de ani integra rea profesionala prin stadii de practica ~i exercitarea profesionala (prin conflicte de integrare socio-profesionaIa). b) Ie~irea din conformismul infantil echivaleaza eu cl~tigarea independen~ei. Intmelt exista cel putin !rei feluri de dependen~a : materialeconomica (instrumen tala), emotionala (de confort, afectiva ~i de apartenent;a) $i de mentalitate (valori), dobindirea independentei este compEcata ~i conditiQnata de ce anume se considera in societate ~i de catre parinti $i colegi ca inseamna independenva {limi tele acceptate pe aces! plan). Exista 0 conditi<mare a ci~tigarii independentci prin modele1e de acest gen care intra in zonele de observatie ale eopilului pina la intrarea in pubenate $i adQIexen~a. Prima care se dobind~te este inde188

penden~a de mentalitate (valori). Aceasta se realizeaza prin devalorizarea unor idei considerate valide In copiElrie ~i a unor obiceiuri care devin .considerate invechite sau demodate ~i slnt tratate ca atare de catre puberi ~i adolescen~i. In adolescen~a se manifesta opozi~ie fata de rutina, deprinderi, invar;are, care digera in ne~tire erice. Opozitia este de faot l'ndrepta ta impotriva stabilitatii, a fonei cerin~elor ce regleaza yi;~a in mod meschin, rutinar ~i echivoc. Opozilia lmpotriva banalita~ii 9i a mediocritatii constituie un 111semn al formarii aspiratiilor spre autodefinire in contextul lumii in continua schimbare. Independenia emotionala (de apanenenia ~i confOr,t afecti v) este .dificil de dobindit mai ales in cazul tinerelor fete. Dependenta afectiva ca ~i dependeni'a material-economica sint deosebit de active fata d,~ parinti in puberta te ~i adolescenta ~i complica obiectivarea tendin~e1or :naturale spre independenta. In pubertate intra in stare critica, totu$i, dependenia afectiva. Puberii Incep sa se indoiasca de profunzimea afec~iunii parentale. Aceasta Ii se pare lipsita de tensiune, interpreteaza momentele de ignomre sau de neaten tie ca e;<;:presii ale lipsei de afec~illne, iar momentele de grija ~i interes, ca intrusiuni in viata personaEl pe de-o parte, ~i ca aote de rutin a $i obligatie, pe de akl parte. Dupa astfel de evaluari, tlnarul se simte vinovat $i ran. Totu~i reia procesul. Relar;iile dintre parint;i par de asemenea plate ~i banale ~i indircate de compromisuri. Disponibilitate3. afectiva a puberilor ~i adolescentilor este foane larga ~i incarcata de aspiratii ~i speran~e - ideale ~i necomparabile fala de ceea ce vad. Expectatiile pe acest plan sint foarte inahe. Relativ inalta estc ~i sugestibilitatea. In fine, dependenta material-ec:onomica (instrumentala) devine greu de suportat de$i creeaza condiiii de exercitare de mici acte de independenta. Multi tineri au un mic buget personal care Ie este oferi,t saptaminal, lunar sau la cerere (ocazional). Independen~a material--economica se contureaza ~i se integreaza ea aspiratie in identificarea vocaiionaia spre 0 profesie ~i alimenteaza proiectele de viitor ale tinerilor. Procesul acesta de apropiere ~i in tegrare se realizeaza in perioada adolescentei, fapt ce face ca subidentitatea familiala sa capete noi consistente $i sa se apropie de subidentitatea aqional responsabila. c) Identificarea vocationala se manifesta la puberi mai mult ca 0 .descoperire de aptitudini, capacitate ~i abiEtali - apoi ca preparatie ,activa direqionata - ipregatire pentru examene de admitere in institute de invatamint superior, sau preparatie profesionaia activa suplimentara. Viata sociala este Incarcata de experienta ~i modele profesionale (voc0.\ionala). Modelele profesionale se considera ca accesibile prin efoft intelectual ~i practic, de munca ~i randament, dar ~i ca fiind conditionate de aptitudini lnahe. In fapt, are impoftan~a deosebitaln aceasta problema presiunea sociaia profesionala care se manifesta prin solici189

tarile sociale profesionale mai evidente (reglementate ~i relativ dirijate prin Iplanurile ~i proiecte1ede dezvoltare 'sociala). Influenteaza ~i moda, aspiratii care se manifesta in mod individual il1 famiEe [204] sau in mediul ei, dar ~i in ~coaHi etc., faptee seoglinde$te In .densit<ttea de inscrieri la concursuri de admitere - pe loc disponibiI. Se men tine ca atare a oarecare noncoincidenta ,l'ntre of en a sociaEl-profesionala si aspiratiile profesionale particulare. Fenomenul 'ca atare se manifesta datoritacomplexitatii reale a problemei orientarii ~colare ~ profesionale. Ritmul de dezvoltare social-industria!;l ~i perimarea profesionala care se creeaza pe marginea acestuia dezvolta 0 mare mobilitate ,a diviziunii sociale a muncii in tarile cu ritm activ de dez\'oltare, eeea ce ~i preparatie creeaza posibilitatea de '<Ise face virari profesionale corespunzatoare - la toate nivelurile de virsta. Sistemul de invatamlnt este destul de deschis indtsa permita mi$cari pe orizomala ~i antrenari [152, pe verticala. Preferinta pentru unde obiecte de lnvatamint p. 157-158] constituie un punct de plecare pcntru substanrializarea cerintelor de cuno~tinre implicate In ISUbidentitatea vocational-profesional~l. i\ceasta latura a rolului prospectiv profesional se contureaza mui devreme decit aceeace include aptitudinile profesionale. Gh. Iosif, P. Ene [106, p. 98-99] atrag atenria asupra tri'adei: pregatire profesionala (cuno)tinte mai ales, n.n.), formare multilaterala (stimulare a rezervclor genera Ie dedezvoltare atitudinala, n.n.) ~i antrenare a capacitatii de adaptare laspecificul sistemului de munca industria!;1 pentru a se garanra 0 buna integrare profesionala. A. Liiceanu [132, p. 51-52] a basi t, prin tr-o cercctme ,concreta, 0 mai mare dominarie a iden tificarii psihoemo\,ionale la Jete ~i 0 mai pregnanta identificare p5ihosociala 1a baieti (con vertibila cu identita tea socioculturala). Accesul tinerelor fete la viata profesionala este egal cu al tinerilor in Romania. Totu~i, la unii~i la altii alegerea profesionala, interesele profesionale slnt relativ neclare p:lna la 14 ani si se concentreaza mai mult pe aspeetele romantice ale profesiunilor, ignorind caracteI'nl rutinar al exercitariiacestora. De 10. 14 ani, orienta rea pro fesionala devine mai pre santa. T:lnarul se angajeaza in efonuri mai focalizate de calificare, ceea ce creeaza 0 experienta importanta. Nu se altereaza viziunea romantica a profesiunii nici :In pcrioada adolescentei prelungite. Interesele ~i alegerea profesionala trec (dupa Ginzberg ~i col. 1951) prin trei stadii: 1. stadiul fantezist, ce acopera :Intreaga copiHirie pina la aproximativ 11 ani ~i se caracterizeaza prin tot felul de preferinte (pompier, doctor, buditar, militian etc.). Aceste alegeri sint de profesii ee se exercita in viata ,de fiecare zi $i de contact cu publicul (de servicii) ; 2. De lacirca 11 ani la 16 ani se ccnstruiesc planuri de alegere bazate pe interese care nu Intotdeauna sint acordate CD aptitudinile - in schimb se acorda eu aspiratii mai ge:1.::rale impli190

cate in eonceNia despre lume ~i via\,~L Etapa a 3-a este "realista", de cristalizare rezolutiva, adica de ,specificatie, incarealegerea se particularizeaza ~i se incepe preparatia profesionala, mai profunda, ce va duce la conturarea subidcntitatii profesionale ~i social-,culturale lncarcate nu numai de roluri ~istatute deziderative, ,ci ~i de iCuno~tinre, aptitudini ~i abilitati mai adecV!ate la aceste rolmi ~i \Statute.
r.U\TUR1ZAREA TIMPUR1E $1 1IATUR1ZAREA TIRZ1E

Maturizarea biologica (sexuaEf), intelectuahl ~i moraHi nu se realizeaza concomitent, de~i exista tendinte interne puternice de 'a se miqora decalajul transversal intre acestea. Exista foarte numeroase studii privind caracteristicile maturizarii in directiile mai sus menrionate. Din ansamblul acestora reiese ca tendinra de cobor:lre a virstei de maturizare sexuala (ie securrdeaza in multe rari {dezvoltate ~i in curs de dezvoItare) de 0 accentuare a puseului de ere$tere, ceeace duce la modificarea (cre~tere lnalrimii medii a tineretului, dar ~i la 0 oarecare modificare u~oara) a fragilitatii psihice lasistemul cerintelor sociale-~colare prin precizarea cerinteior socio-morale. Se semnaleaza cazuri ceva mai nu' meroase de maturizare morala intlrziata sau de inadaptare sociala. To, tu~i este In cre~tere aportul social al tineretului in tarile socialiste in WI'S de dnvoltare In primul rind, apoi in iarile foarte industrializate din Europa Occidentala ~i in S.U.A. Aceasta ie~ire In arena :a tineretului exprima 0 mai timpurie maturizare socialacarese datoreaza unei mai largi dezvoltari a instruirii ~colare a tineretului ~i a unei mai complexe dezvoltari a politehnizarii, dar ~i edueatiei sociale cetatenqti $i patriotice. In tarile socialiste exista 0 severa proteqie a tineretului de dependenta de droguri, dependenra ce se extinde In anumite tari ca 0 plaga. Studiile mai vechi ale lui N. C. Burstin [32], ,cele mai recente ale lui J. M. Tanner [247, p. 9-12, 248, p. 85-89] semnaleaza caracteristici reIativ diferiteale copiilorcu maturizare sexuala mai timpurie sau mai tardiva. Au fostsemnalate aspecte subtile legate de atitudinile colectivului fata de retardul ~i avansul de maturizare. Evident, caracteristicile tinerilor 'care se aHa inavans de ere~tere ~i maturizare, foqa ~i rezultatele lor, vizibil mai mari la performantele sportive, in competiriile fizice sau intelectuale ii impune ~i Ie creeaza autoritate ~i acceprie sociala In grup. In 'schimb, tinerii cu intirziere de maturizare ~i cre~tere resimt acest fapt nu numai prin mentalitatea ce 0 exprima (mentalitate infantila), ci ~i printr-o nelini~te ~i un disconfort evident privind normalitatea dezvoltarii lor in 'COmpara1;ie eu altii. 191

Dad!. exista cazuri de pubertate timpurie prea ,distaniata in marea masa a tinerilor intr-un colectiv, tinerii cu pubertate timpurie 'se sinH singuri, izolar,i. Se pare di in astfel de cazuri, pr~cocitatea nu este de prestigiu, ,ci oarecum de ie~ire din comun (ciudata), ori aceasta din urma este aItEd privita, ceea ce face ca cei in cauza sa \Simta oarecare jena ~i disconfort psihic ~i sa caute mijloace de aparare ce se exprima prin conduite de mascare stingace, cum ar fi pozir,ia aplecata de spate (tinere1e fete) pentru a ascunde proeminenr,ele bustului, conturarea siluetei. Pentru 'cre~ terea ~i maturizarea tardiva sau precoce se modiEdi nn numai menta litatea celor aflaii in acestesitua1;ii, ci ~i poziiia ,socia!)i mai larga din colectiv. Pozir,ia de acceptat, tolerat, neglijat ~i rejectat" intr-un colectiv este dependenta de numero~ii factori pe care i-am meniionat. Dezvoltarea maturizarii sexuale este iDsor,ita de expansiuneJ. \'iri!itaiii, erotizarea senzorialitar,ii $i a fanteziei. La puberi virilitatea este relativ impetuoasa. La tinerele fete se ccnsidera di este mai ambigua $i difuza. Erotizarea vieiii in pubertate estesinuoasa, impetuoasa $i tensionala, avind In vedere faptul d: exista In viaia sociahl 0 subext::itare erotica ~i 0 permisivitate foarte diferita de la un mediu de cultura 10. altul pe aceste planuri. In pubertate, erotismul este dezvohat, sexualitatea nematura, concluita sexuala este inca primitiva ~i impregnata de afeqiune infantiEi, tlnarul este fiziologic matur, dar sexual steril de cele mai mul te ori. Pe planulcomportarii sexuale, tinarul este indrcat de anxietate In acela~i timp de culpabilitate. In adolescent a, erotismul este dezvoltat, de asemenea, dar ceva mai inhibat ~i staplnit voluntar, afectivitatea este In curs de maturizare. sexualitatea este matura, conduita sexuaLl este in curs de dezvoltare irnpregnata de nelini~te, tinarul este matur ~i viri!. Pe planul COI11-portarii sexuale se organizeaza ceva mai bine responsabilitatea, persista grade diverse de anxietate. ~i educa t, afectn adolescenp prel ungi di, erotismul este dezvoltat tiunea puternica ~i marura, sexualitatea dezvoltata, eonduita sexuala mai larga ~i complexa, virilitatea deplina. Pe planul comportariisexuale poate sa in tervina dlsatoria ~i reglementarea vieiiisexuale,crearea intimitaiii.

aoul1;i este opozanta ~i nesigura, integrarea in grup este simbiotiea ~i secllrizan ta. ctapa adolescenr,ei, relatiile' dintre fete ~i baieti siut mai putin distantate, pot sa se organizeze prietenii de grupuri mixte, eonduira scuaEi intra in faze de timida organizare. Prieteniile cu tinerii de acelasi sex sin t pline de confidente ~i se organizeaza pe prcocupari comune. Atirudinea faia de adulii picrde din opozabilitate, integrarea in grup este competitiva $i de generaiie, pEna de aspira1;ii anaIre. . In etapa adolescentei prelungite, relatiile ,clintre fete 5i baieri slnt mai relaxate, eontaetelemailargi$idiverse.prieteniile mai selective. Atitudinea far,a de adulii este mai de acceptania diversificata 5i mai permsiva. Integrarea in generaiie este afectiva, IndlTcara de idealuri ~i aspiraiii. Cum spune M. Debesse, adolescenta apare prin toate acest~ ca virsta entuziasmului ~i a eX3.ltarii ce lnlocuie~te nelini~tea specifica pubertalii. De~i etapele pubertatii $i adolescentei sint travcrsate de numeroase probleme si de un ascutit simt de opozitie, manifesta sensibilitate la educar,ie, politete, la modalitatile de conduite mature, la responsabili:2:ti, inc1usiv sexuale - wate acestea fiind deosebit de imponante pen:ru "ia\:a de familic de mai tirziu.

~i

In etapa pubertatii, relatiile dintre fete ~i baieti sint distanpte mai ales in momentul culminant al maturizarii biologiee [183]. In schimb, prieteniile eu tineri de ace1a$i sex sint, la fete, foarte tandre, afectlloase, U$or capricioase, iar 1<1baieti afeetuoase $i strinse. A titudinea faia de
PoziTia sociala in colectiv se stabile~te prin teste sociometrice. CreatoruI acestora este L. ]. Moreno.

Dezvoltarea senzorial-perceptiva trece de asemcnea prin schimbari importante. Degajate de tensiunea ~i necesitatile ir;1plicate 'in adaptarea la sarcinile alfabetizarii - capacitaiile senzoriale i~i restructureaza mecanismele incarcate de noile Insu~iri dobindltein perioada anterioara parcursa. Acest proces de restructurare este secundat de maturizarea puberala, fapt ce ,-a conferi senzorialita1;ii 0 evidenta erotizare. Aceasta se exprima mai mult in sensibilitatea vizuala, auditiva ~i tactiEL Modificarea sensibilitatii vizuale evolueaza In direqia dezvoltarii cimpului '\-izual, a praguriIor absolute ~i diferentiale ~i In cre~tereacapacitatii de a \-erbaliza si simboliza impresiile vizuale,ceea ce va duce in eontinuare la capacitati mai inalte de percepere $i evaluare. Sensibilitatea '.-izuala devine de 2-3 ori mai fina 1a 13 ani, dedt la 10 ani. Cresterea cimpului vizual este asimetridl (adesea eu dominania de stlnga) 5i are aspecte particulare pentru diferite culori. La 'culoarea galbena sau albastra capacitatea de identificare la diferire intensitati in dmpul vizual devine mai fina 1a 13 ani. Mai pUtin evidenta este aeeasta capacitate 1a culorile rO$U ~i verde [238, p. 225-257]. In genere, culorile ineep sa intrt in sistemul preferential In domeniul imbradlmintei, al alegerii de obiecte personale, In colorarea modelelor decorative din desene etc. Vederea In profunzime 5i finelea discriminativa vizua1-observativa ere~te mai sim1;itor In perioada adolescentei, acuitatea vizuaEi purind fi valorificata social maximal in operatiuni de asamblare (microprocesoare sau circuite integrate) sub microscop. E vorba de 0 profesie (modema), de 193

192

data recenta. In perioada adolescen~ei prelungite, aeeasta forma de acuit ate des':re~te. Nu este inca sigur daea aceasta scadere se datoreaza Ullor partieularita~i de virsta sau uzurii vizuale. Exista ~i 0 evidenta dezvoltare a preluerarii irJormatiei vizuak Are loe ~i 0 dezvoltare a evaluarii vizuale a maril11ii (de 1a distanta), a evaluarii de suprafete ~i a altor repere de marime (volum ~i forma), convenirea in unitati de masura, fapt ce pune in eviden1;a rolul foane mare al experien1;ei ~i invatarii, ciar ~i rolul ordonator al glndirii asupra planului perceptiv. Totu~i, tinerii pu~i sa efectueze linii de diferite marimi au numeroase gre~eli, la adolcscente acestea se reduc usor, pentru ca la tinerii de peste 2: de ani sdiderea sa fie adesea mai evidenta. Vizionarea ~i deserierea ulterioara a unor tablouri bogate in detalii se modifica simtitor in decursul pubertatii, adolescentei ~i adolescentei prelungite. Puberii au deserieri eu tendin1;e de a crea un sens, dar cu atentie inea legata de retinerea detaliilor, la adolescenti descrierile devin mai legate de unificarea sen,ului ~i semnificatiei incarcatura proiecti\'a devine bogata in demente privind rela1;ionarea sociaLl. Tot la acest nivel de V]rsla sc exprima mai pregnant atitudini $i probleme personale eon,"ertile (proicetiv) in descriptie $i naratiunea adiiiona!ii. In perioada adolcscenici prelangite, astfe! de situo.iii de vizionare provoaca raspun'iuri in care este evident dortul de deeodificare a detaliilor mai subtile scm nificarive, fapt ce pune In eviden ta 0 ma turizare in terpreta ti \'3: mai
!11,1re.

Scnsibili ratea audi ti va are ~i ea aspecte de modificare imporran te . Pc dc,o pane, porentia!ul de orientare la intona1;iile voeale din diferitc \: puri de eomunicare cre~te foane m ul 1. Se dezvolta, de asemenea, caf,lcitatea de a inielege muzica, preferinie in acest domeniu. Uneori in teresul pe acest .plan dace la alea ruirea de miei gru puri de tineri instrumenti$ti, o.lteo1'i la aka tuirea de discoteci, cu interese acti \'e de imp1'imare de muzica. In perioada pubertaiii, astfel de preocupari au un caracter mai mult imitati\'. ?-rluziea este ascultata eu f1'enezie (mai ales muzica moderna), dar adeseori la 0 intensitate exeesiva - eeea ce oglinde$te nu atit 0 oarecare insensibilitate auditiva, clt 0 agresivitate auditiva ce se cere satisfacata. Pe de a161 pane, tinaii $i tinerele descopera arta interpretativa, teatrul, ceea ee se traduce adeseori prin organizarea in adolescenia de eehipe de teatru. In adolescent;a prelungita, b1'igazile artistice imbina ana interpretativa cu muzica instrumental3: $i corala ~i ea dans. Evoluiia sensibilitatii gustati\'e a fostcuprinsain tabe1ele 17 ~i 18 (in linii mari, in legatura eu alimentatia), de aceea ne vom referi mai mult la sensibilitatea odorifidl. In genere, mirosul nu are funqii foane imponante Ia om. Tota~i in perioada pubertaiii are Ioc 0 erotizare $i dezvoltare a sensibilita1;ii odorifice. J\firosul de transpiraiie, eel implieat 194

in rot fclul de emanatii ale eorpului tinar in crestere $i maturizare incep sa fie sesiza te diseret. Com plementar sedezvolta in teres ~i sensibilitate rata de mirosuri de aeoperire, mascare : deodorante, ape de toaleta, sapunuri (tinerele fete inca in pubertate). In adolescenia, acest proees se intensifica, concomitent cu cre$terea aten1;iei faia de rigori1e igienei, dar ~i a con rurarii imaginii de sine ~i a imaginii corporale. La tinerele fete, sensibilitatea odorifidi pentru mirosuri cosmetice 5i de iden tificare a mirosurilor de eondimente alimen tare se dez\'olta ~eva mai mult declt la tineri. :0.1ediu1 cultural conserva diferen1;e de cosmetica feminina ~i masculina $i acestea se contureaza ca atare. 1'1irosurile de benzine, uleiuri incep sa fie de asemenea identificate ca atare, odata cu ere~terea interesului tincrerului pen tru automobil co. insemn 0.1 cor1temporanei tatii .. Sensibilitatea eutanata se denoldl ~i ea e\'ident. Tlnarul identifica tactil Llra dificultate numeroase materiale (stofe, pinzewri, piele, materii plastiee, metale, argile, esenie lemnoase etc.). ?-rIai ales Faetiea de contriSuie dezatelier ~i leqiile Cll diyersele lor aspeete aplieati';e yoharea acestei experien1;e. Tot in aceasta perioada are loe ~i 0 denoltare a indcm:narii ma!111ale. Probele de in~irare de margele, de dame, de sortare de diseuri, ceIe de apping etc. sau capacitatea de a face noduri (probele A. Rey, C. Bomi!:l sau W'alter) pun in eyiden1;a faze critice, adica de profunda restructurare ale 3.cestora la 11-12 ani. Frenajul voluntar (evideniiat . prin probe in care se cere 0 mi~eare continua, cit mai lenta posibil (eurba sau dreapta) la 0 distat1\<l determinata (mica) de 0 linie reper) este relativ bun 1a 9 ani, se desrrucrureaza, relati\', la 10-11 ani, ea sa atinga un niyel inalt dupa 13 ani, cu aha serie de desrructurari $i reyeniri. DealtI'd, tinerii dupa yirsta de 13-14 ani 1m'a ta, mai ales, sa repare obiecte ce solicita cunO$tin1;e elecrro-tehnice, i$i construiesc miei mecanisme, auronave, planoare etc., in care utilizeaza 0 sensibilitate taeti1:1 foane fina. Observarea generaLl este in mare cre~tere in pubenate. Tinerii pot ara sa 1a 12-14 ani sa enumere foarte multe marci de aatoturisme fie consultate Iucrari sau rratate; aeela~i fenomen apftre in legatura cu timbrele ~i coleqiile de timbre din diferite iari. Tot in cre~tere se afla ~i capacitatea de a comunica observ3.1;iile colectate pe planul perceptiv. Asocia1;iile in acest caz pun In evident a traseele de ordonare a experieniei perceptive. De remarcat faptul ca in .acest cOntext se contureaza doua direqii ; prima de incareare a im presiilor senzoriale cu 0 tendinia de apropiere de natura (probabil darorita influen1;ei literaturii) ~i a doua direqie de incarcare a experientei sensorial-perceptiye de experien1;a sociala aqionala, Exista pauu tipuri de situatii priyind relatiile dintre dezvoltarea perceptiva ~i experien1;a de cunoa~tere concepruala: a) si-

195

tua~ii in care experienp perceptiva ~i conceptele corespunzatoare so: dezvolta imercorelat ~i relativ concomitent; b) situa~ii in care formarea percep~iilor precede pe aceea a concep~iilor corespunzatoare (conceptul de perspectiva se formeaza dupa constituirea conservarii marimii ~ formei); c) situa~ii in care conceptul .se dezvoha, dar perceptia (0respunzatoare se deterioreaza (ap se Intimp1a cu percep~ia de greutate greu sesizabWl datorita concuren~ei cu marimea in situatii concrete), timp ce conceptul de greutate se fo1ose~te curent in calcule subtile); d) situatii in care conceptul este prefigurat in actul perceptiv (constantele perceptive). Puberul antreneaza in activitatile de Invatare teoretice wate acestecaracteristici relationale. Activitatea intelectuala complexa. Ceea ce caracterizeaza actlVltatea intelectuaEi a puberilor dupa 10-11 ani este modificarea ei structuraLl prin construC\ia aparaturii logice-formale, fenomen ce se pune in evidenta in reactivarea curiozitatii (evidenta la 13-14 ani), spre explicitarea complex a a fenomenelor. La 15 ani abordarea filozofica devine oredileeta,concomitent cu antrenarea .acesteia intr-un contact critic eu lumea valorilor. Acest contact critic nu este de neadaptare sociala, ci de cerinta interna de a proba validitatea valorilor ~i de In~elegere a starii existenr,iale a nonvalorii ~i noncompetenr,ei. i\ceasta este 0 Intilnire rragica. In mod pozitiv, aceasta eonfruntare duce la dezvoltarea afgumentar,iei ca instrument .11 activitatii intelectua1e la 16-18 ani, si !a con turarea placerii discur,iei 1a ~i dupa aceasta virsta.

Din pUDCt de vedere intelecmal, in perioada adolescenr,ei se atinge. aproape maturitatea intelectuaEl cu disponibi1ul ei complex de modele ideo-verbale a caror minuire are loc In conditii cureme. E yorba de instrumente ale gindirii discursive. In cazul unei prea sarace alimentari culturale, acest nive! nu poate fi atins. Intre 10 ~i 12 ani, deschiderea spre lume se stabilizeaza definitiv. De 1a 12 la 14 ani, perioada de puseu de crestere cu angoasele si opozitionalitatea sa eclipseaza pentru moment produsele inteligentei (criza de scolari tate si de disciplina). Imre 14 ~i 17 ani trece pe primul plan eonstituirea concepr,iei despre lume ~i viata, 0 betieorgo1ioasa cum spune H. Ey [68] ce contureaza p1anurile de viar,a. Se considera in genere ca In perioada adoleseenr,ei gindirea atinge nivelul de maturizare pe care multi amori 0 apreciaza ca apogeu al 5tarii ei avansatc .. in planul intelectual exista numeroase aspecte partieulare. ~dulte din acestea se datoreaza incompletimdinii cunostintelor. Altele au 1a baza at en lia si imereselc, curiozi ta tea puberilor. Tot ca aspect specific se exprima interesul activ al puberilor fat a de felul cum se informeaza aduhii, cum l~i veri fi d; informatia, cum fac sa ajunga la concluzii. De asemenea, deosebit de mult intereseaza la 12-14 ani cum se poate 196

ajunge 1a prediqii si cum se pot cunoa~te regulile ce ordoneaza si impulsioneaza 1umea ~i "iata, ca ~i clnd ei In~i~i, adolescentii, ar trece printr-un proces de ordonare a lumii fizice pentru a 0 staplni, intelege si compatibiliza la un nivel inteligibil. Fete1e mai mature si sirguincioase nu depa~esc dezvoItarea inte1ectuala a baieti1or. 8im mai bune 1a ma~ teriile ce implica exprimari verb ale mai eomplexe - pe dnd baietii sin! adeseori mai buni la matematici. $i la unii ~i la altii devin mai denseconduitele inte!igeme. In perioada adolescentei, inteligenta devine mult mai activa ~i intuitiva, dar In adolescenta prelungita mult mai in carcata de competente. Treptat, tinarul puber ~i adolescent intuie~te faptul ca atit cuno~tlnlele, clt ~i trairile lui sint inundate de asociatii, izbucniri de amintirr SaU de exprimari necontrolate datorate unor stratificari mai vechi san mai noi de experienta. In aceste condilii .are loc .intllnirea cu incon~tientul ~i Incercarea de a-I cenzura, apoi adeseori de autopedepsire pentru 0 slaba cenzura. Exista si altfel de situa~ii, acele de tensiune ~i extraordinara productivitate originala, a momemelor de inspiratie. ~i acestea exprima momente de l:ntllnire cu incon~tientu1 ~i structurile lui energizante .. Viala imerioara devine un domeniu al acestor incoereI1Te ~i eonfruntari ale libertaTii ~i independentei, dar si a foqei de sine, a de-eiziilor ~i cenzurilor, a strategiilor de conduita ~i expresie. .0.'Iemorarea ~i Invatarea sint insa acelea care sufera cele mai imponan te transformari. Tlnarul ~tie ca prin reproducere realizeaza comunicarea, ca reproducerea este cartea de vizita a inteligentei. De aceea.. tinerii ~i tinere1e inteligente sint deosebit de .atente la retransmisia cuno~tinlelor pentru care realizeaza constructii de scheme rezumative, dt mai origin ale, elegante ~i expllcite, cu grija de a epuiza con~inutul lecliei. In cazul leqiilor 1a profesori vanito~i, se fac mici complezente ~i citatii (dupa 17 ani) la formuElri ale acestora. Schemele de reproducere ale cuno~tintelor se organizeaza mai asemanatoare sau mai distan\<lte de leqiile oralesau din manuale, In funqie desituatiile subtile ale ati" tudinilor ~i cerintelor profesori1or, dar cu respectarea solicitarii de originalitate (18 ani) pentru a raspunde cerintei de autocon~tiinta ~i identitate. Memoria logica devine forma central a de memorare [198 J. Dealtfel, memoria .are un statut extrem de complex in exprimare.a ei pe aceste planuri intersectate, in care deserve~te funqii psihologice complexe. Dupa conceptiile abisale exista 0 memorie a ereditatii, ~ncon~tienta, cu un cod special, oar exista si 0 memorie a con5tiintei, suprapusa peste prima 9i mai pUTin structurata. Con5tientizarea duce l<ll anularea efectelor negative. Invatarea este expresie a <1mindurora. Paleostructurile memoriei pot intercorela cu neostructurile in sens integrativ. Filtrele constiintei ale materia1u1ui mnemic permit sa se organizeze coerenTe ~i sa se reglementeze caracterul pulsional 9i nedireqionat ai 191

memoriei incon~tiente care este .pro fund afectati( de orice enmmente. Aceasta organizare a mecanismelor mnemice permite sa creascii eficienta mecanismelor de Inmagazinare de cuno~tinte, strategii de abordare a situatiilor diverse de invatare ~i experienta utila (la 13 ani se .ninge maximum pe acest plan). Are lac, pe deo parte, constituirea unui sti! de memo rare, iar pe de aha parte, a intensificare aproape exploziva de achizi\ii de cuno~tin\e [223 ]. Tot datorita acestor condiiii, memoria cle~i foarte buna estc pro fund afecta ta de arice evenimen t. in sfiqi t, caracteristic este ~i faptul ca puberul poate memora foarte u~or ~i ceea ce nu intelege. Un aIt aspect In modificarea activitatii intelectuale consta in cre5terea memorarii htm-iIor abstracte ale cuno~tintelor ~i manipularea relativ faciEt a acestora. Aceasta modificare duce la cre~tere:l volumului conceptelor, a vali&hii, a :lccesibilitaiii ~i statutului lor, dar ~i 1a cre~terea calita1;ii operatiilor gindirii ~i la cre~terea capacitaiii de lntelegere. In perioada adolesceniei 5i a adolescentei prclungite este foarte activa nazuinp de a fi cult din care motiv tinerii citesc mult ~i uneori sistematic din literatura clasica, modema, contemporana - retin nume de autori, idei, maxime, citesc biografii celebre, lucrari de popularizare a ~tiintci. Totodata inteligenp. ~i culmra capata amprente particulare 5i sti1. Se conturcaz:l subidentitatea culturaEl ~i ata~amentul aia d~ valori autenticc. Sedezvolta inteligenp. sociaEl ~j 0 oarecare Ingimfare gnoseologica.Unii ad0lescen~i realizeaza 0 proasta "digest:e" a celor citite. La sEr,itul acestei perioade se deta~eaza 0 tipologie cuhurala in care curba lui Gauss pune In eviden~a ~i un procent de semidocti care distorsioneaza cuno~tin~e, valori, concepte, maresc redundanta circulatiei ideilor ~i stavilesc uneori cu ostenta~ie progresul valorilor. Daca i~i insu~esc unele cap:lcirati de activitate intelectuala ~i poseda 0 oarecare harnicie "descopera" numeroase fenomene, idei cunoscute, fapt ce Ie ciiIata con5tiinta de sine In mod aberant. In aceste conditii, cun05tiniele puberilor sint din ce in ce mai diverse ~i mai complexe. Situatiile problematice SIn! de fapt de numeroase tipuri ~i pun in evidenta forme de flexibilitate ale memorieicare utilizeaza relatiile dintre scheme, imagini, simboluri ~i concepte, in condi~iile in care se aplica in mod curent. Organizate in sisteme ierarhice din punctul de vedere al gradului de abstractizare, cuno~tintele dintr-un domeniu sint legate de realitate prin regulile (algoritmii) ce exprima legitatea. expresia ce ~ine de natura realitatii descrise, prin care conceptele pot i folosite. Cunoa5terea acestora inseamna insu~irea codului. Strategiile slnt moduri suple ~icomplexe de abordare a situatiilor problematice. Strategiile implicil informaiii, scheme, imagini, simboluri, conceptii, al198

goritmi ~i inteligenta ce anima cuno~tintele. Cele mai curente ~l tlplCl~ antrenari de strategii sint implicate in urmatoarele situatii : 1) Situatii in care dupa ce se parcurg diferite informaiii, urmeaza stabilirea cauzei sau legitatii dlreia acestea sc subordoneaza. In astfel de situatii se trece prin analiza de la situatii concrete la lcgitatea pe care 0 exprima (prin algoritmi de recunoa~tere san idcntificare). Faptele din domeniul istoriei se aHa in aceasta conditie de cunoa~tere. ~i in cazul analizei literare se folosesc -astfel de procedee logice. 2) In aIte imprejurari se prezinta 0 teorie oarecare, dupa care urmeaza demonstratia printr-un lung ~ir de propozitii. Aceasta strategie exprima in fapt ipostazele in care poate i gasita teoriain cazurile particulare date. In astfcl de conditii se contureaza ~i regula de aplicare a teoriei in cazuri concrete. Astfel de strategii se utilizeaza i'1 ml1lte tipuri de leqii, dar mai ales in numeroase momente din le"C\iile de fizica ~i de matematica. 3) aha categoric de strategii consta in stabilirea unci reguli sau definitii dupa care se aplica pe l.:n material eterogen clasificari prin sistcmul de reguli ~i definitii in cauz;;. Analiza chimica ~i analiza gr:lmaticala se sup un acestcr tipuri de strategii. 4) Situatii in care se combina strategiile de mai sus. Prin aceste tipuri de strategii are loc validarea, accesibilizarea $i str\lcturarea statutului conccptelor, pentru ca activitatea intd~ctuala denota ir:totcleauna aceasta direqie ordona toare. in structura cuno$tintclor mentalitatii puberilor care trayerse:lza gimnaziul, se formeaza concepte relativ de mare complexitate, sc fac insa ~i pa$i importanti in operarea cu probabilitatea, posibilitatea etc. Se consolideaza obi~nuinta de a gindi, de a observa. Studinl matem~1ticii devine de mai mare complexitate. Puberul poate opera C11 numeroase forme de reIatii logice (algebra, geometric plana ~i in spatiu), cu fraqii, cu simboluri, cu numere zecimale, Cll .proportii, Cll formule etc. in domeniul fizicii se conceptualizeaza cuno$tintele privind prob1emele nivelului in vaseIe comunicante, cuno~tin1;ele in problema gravitatiei, a greutatii; are loc subtila intelegere ~i olosire a unitatilor de masura, se ia cuno~tinta cu baze1e mecanicii, hidraulicii, electronicii, chimiei etc. In domeniul istoriei se creeaza ordinea substratului complex al dezvoltarii dinspre unghiul de ,'edere al orinduirilor soci"ale an care modul de produqie, fonde ~i relatiile de produqie creeaza momente evolutive de intercorelarea domeniului istoriei eu acel al economici politice. ~i in domeniile $tiinte1or naturii au loc conceptualizari eomp1exe privind speciile, increngaturi ale lumii animale$i vegetale (optica sistematica) in clase $i varietatile lumii vii. Rationamentele, judecatile puberului devin treptat tot mai complexe. Exprimarea in cepe sa cuprinda rationamente asertorice, apodictice, ipo-

199

tetice (disjunctiye) sau propozi~ii de excluziune, de implica1;ie, reCi1'roc1tate etc. Abilita1;ilc intelectuale deyin mai evidente spre 13-1-t ani, expnmarile verbale mai Icomplexe. Fercle devin mai abile in acest din urma aspect. Baietii au 0 organizare mai pregnanta a planului gindirii conv"rgente. $i unii ~i al Iii reorganizeaza ma rerialele leqiilor astf el Incit sa Ie inteleaga, ori acest fapt implidt imponante conduite inteligente. Acestea devin de ahfe! mult mai dense ~i se manifesta In mod curen t in urmatoarele: 1) se clau raspunsuri mai complexe $i nuan1;ate 1.0. leqii ; 2) sporese abilitatea de a vedea elemente semnificative ~i de a In1;elege rela';ia dinrre cauzele m ultiple ~i efectele posibile ; 3) se dezvolta abilitati legate de intelegerea rela~iei exprimate prin simboluri (rnatematica, fi ;:ica, chimie) ; 4) 0.1;e loc urilizarea fina ~i nuantata a limbajului ; 5) se dezvolta capacitatea de analiza abstracta ~i de definire de fenumene aparent foane diferite ; 6) cre~te capacitatea de a sesiza u~or abs:.rrditatea; 7) cre~te capacitatea de a colecta informat!i; 8) cre~te capacitatea cl~ a evalua ~anse ~i de a organiza prediqii plauzibile. In problemele invatarii au elaborat studii specifice: P. Golu ~i N. Mitrofan [92], CLI privire 13. concepteie din domeniul fizicii, R. Depsihologice ale formarii mctrescu [60] care s-a referit la panicubrita~ile n01;iunilor de gen ~i specie literara (:lccesibilitate ~i st:ltut a1 acestor concepte), ca $i reprezentarile de personaj poziti\'5i negativ, probleme ale tipieului ~i tipizarii in literatura (accesibilitatc:l ace,ror eunostinte). T. CrC\u [53] s-a ocupat de gindirea tehnica a micilor ~c()bri iar Pad.1 Constantinescu [51] a avut in aten~ie dezvoltarca (accesibilitatea) conceptelor si opera~iilor din domeniul algebrei si ai chimiei. In sistemul sau teoretic, J. Piaget [171 J semnaleaza faprul ca dupa 10 ani gindirea are tendinp de a genera $i explora sistematic wate solu~iile $i ipotezele posibile, ceea ce inseamna cavalidit.atea ca instrument si stra tegii a gindirii nespecifice devine complicata si extensiva. A doua caracteristidt a gindirii dupa J. Piaget este aeeea a trecerii spre operatia abstracta in care se folosesc combina~ii de structuri complexe ce confrunta argumente. Concomitent se evalueaza condi~ii, factori,. tifecte coeZlva. paqiale ete. Activitatea intelecwaia devine astfel mai

Solicitarea complcxa a intcligentei puberului ~i adolescentului ann"cneaza cresterea productivita1;ii ~i randamentului ei. Productivitatea este generata predilect de dezvoltarea operativit~hii gindirii nespecifice, pe cind ranc1amentul are la baza dezvoltarea mare a operativitatii gindirii specifice, avansurile in dezvoltarea de reguli $i concepte in eontextul cuno$till1;elor de domenii in care gindirea parcurge pregnant arii mari de cuno~tin\e $i se folose~te de algoritmi compiicJ.ti. Desigur, dezvoharea imelectuala se autoraponeaza la modelele culturale ale spatiului geografic socio-cultural. In perioada pubertZllii aceasta modelare devine evidenta ~i se incarca de logica genetica, decerminista, a eauzalitatii multiple etc. Caracterui critic .0.1 gindirii se dezvolta in mod deosebit, ason:1t ell atitudinea generahi critica. Nurnai ca pe planul actiVitaiii intelectuale, gindirea critica se raporteaza la adevar sau cel putin la aparen1;ele lui. Cercetarile privind "poten~ialul inte1ecrual excitat" 0.1 carol' initiator este Edward Back (prin eiectroencefalograme aplicate in timpul unar srimulente senzoriale) - au creat un interesant domeniu DOU de studiu al imeligentei. Progresele din informaticapermit ,sa se calculeze infime schirnbari ce apar in EEG la secvente de stimuli, intreruperi ete. L. Ray John a pus la punet 0 baterie electroencefalica ce masoara poten1;ialul intelecwal. In perioada adolescentei potentialul cre$te evident ~i are un paralelism surprinzaror. Creste, de asemenea, Q.I. care aqioneazJ: ~i in domeniile inteligen~ei sociale. Disputa de idei este foarte importanta pentru adolescenii ~i are in atentie conceptii morale, rela~ii ~i limitele dintre diferite valori, caracteristici ~i Insusiri umane morale. Deosebi t de mult avan seaza si gindirea ,practica, tehniea. 1ntr-o serie de experimeme prin care S-a testat capacitatea de electromontaj a adolescentilor, s-au pus in eviden~acapacitati inegale de operare ell reprezentari tehnice ~i aetivitati ce conjuga rdativ fara difieultati reprezentari topografice, de circuit (funqional) ~i de organizare a activitatii. In urma practicii, acestea se integreaza operational bine.
CARA.CTERISTICI ALE LIMBAJULUI

A treia caracteristica legata de celelalte doua eonsta in urilizarea forrnelor de reversibilitate. J. Piaget vorbe~te de caracteristici rdativ distincte a doua feluri de reversibilitati. Reversibilitatea simpla, prirnara, ce se exprima prin inversiune ~i prin negatie. A doua opereaza prin 12 ~i ~i reeiprocitate ~i rnult mai Intre simetrie 15 ani reversibilitateaeste de a doua complexa categorie rransformari identice, inverse, reciproce ~i coreiative. 200 ~i mai subtila. se include in

Exprimarea vrerbala devine fluenta. Intr-un studiu privind dezvoltarea limbajului, inclusiv caracteristieile debitului verbal printr-un set de probe irnprimate pe banda - fapt ce a perm is calcularea aceswia s-a pus in eviden~a 0 dublare a debitului verbal pe distanta de la 10 la 11 ani ~i 0 triplare pin a 10. 14 ani in probe u$oaresi tot 0 dublare intre 10 $i 14 ani in probe dificile in care se opereaza ell concepte si cuvinte ce se refera la fenomene mai complexe. In ceea ce priveste fluenta de,bitului scris, sahul mai semnificativare loc intre 11 ~i 12 ani. La acd

201

Din] ~re loc eresterea de aproape .) ori a debitului seris, raportat la eel al eopiilor de 10 ani. In probele grele, salmI se ana pe palieruJ. dintre 18-11 ani, deei eeva mai devrerne decit in eazul probelor u~oare. Ulterior e'ioluiia este mai evidenta In cazul probe1or u~oare. In orice b f v '] l' caz, 1~ .pu e~tate se ormeaza earactenStlCl e scnsUlUl, 111 ado escenia se stab1hzeaza. Intre 16 Ii. 18 ani se adopta un mod propriu de a se isdili, dupa exerciyii prealabile. Tot ]a aceasta virst8. se formeaza, datori61 exerci;li]or, numero$! algoritmi verbali utili in ]uarea de cuvlnt In ~edinie, de rebtare a unor situaiii, de dare de seama .$i referate orale $i scrise. Se :118.:::1ifesta, de aserneneJ., exigente tOt rnai mari In expr~mare, 1:1 disG1iiile constructive :ii contradictorii, in situatiile de iqo1'mare, de eonfesiune. Vorbirea devine mai nuani3.ta $i plastid, adaptata la eir:"mst;l:1:e. Caractenl melodic a1 vorbirii devine evident. In situatii mai
A A '] ~

":L:lt sau :1?ai~p';liin of~.eiale ~i i? situaiii, intime ~n ~ca1'e tinarul SJ.u t'n.~;a eX?;'lI11Cl 51 C'Jn~tllnt~:. de sme ca yaleare, eX1sta 0 mare atenite sensui, s"n,l1i;icatiJ ~i 10]osi1'ea eore:ta a termenilor. Adolescentul [1/4]. ~',.,ceas:~i. drsta C,lI1l'aste puterea fO~lrte mare a cuvintului La :~,<)(~r ersisra in fh;xul vorbirii numeroase aspecte necontrobte p :l:" c';pri:1J?(;'ii, (',;vi:,te parazitc, excese de exclamatii, de superlative 02xt;;c)din.lr, ncmaipumenit), de expresii $ablon si cli~e,~ yerbale (-,mie-mi ',,' 1 . 'PUt, .,iJ.S-O 11 ta; I" ... ) , (ar 'i1 ,'u ]'gansme Xl U uneon ... vOIte, agramatlsme, I nee.,i ;~:';:.~; ,,\tei, t.l;:i \<1: ca expre:;ie de teriuilism. Este eviclcma ~i trans~.,:t;IL~.l c:n~ori deziJrdonat~1 a ideilor din limbajul interior in cel ex:-:1':('[', CJ. c)r:~:wizJrea inca impe1'fecta a gindirii. [234]. ExiSti ~i ]nc,(lifie~1;'i de ait ::O;CD. in scoli se dezvold. jargonuri ~eola[i.~ ,:l: :e ;;15Ui:1 adcsea liJ tradiiiile locale ale scolil (mai mult la puberi). <dl::nbare.1 yocii, mai accentuata la baiqi $i mai lejera la fete; ereeaza ,1 IJI'imii UZl diseonfort de comunicare . [) ~lr eel 1 mal mteresant renomcn care se mam 'f esta A -legatura v ell ' V m V l;::~baju\ (OnSta in cre~terea ea?acitaiilor de creaiie in domeniile literaturii. Este antrcnata poezia in creaiia debutan~ilor. Personalitatea jJui)erului este suEeient de exaltata, sensibiE; ~i de capabiEi de stari i:neie.:tuale-afectiye intense ~i complexe, care se centreaza pe ceca ce se demtme$te prin tennenul de "inspiraiie".

~i

CREA T1\'ITA TEA $1 CRIZ:\

DE ORIGIJ'.L\LITA TE

Capacitatea de creaiie in adolescenya de\'ine 0 stare psihica ce se (auta de catre puberi fapt promoyat social prin competiiii ~i concursuri (~coJ.are) de iiteratura, dar ~i in domenii1e tehnice (micii tehnicieni, cercurile tehnice) organizate chiar pe echipaje la nive] inteqcolar judeiean ~i intre judeie. In genere, creaiia literara t'lnara a fast luata
202

In consideratie mai intli de C. Mura~an [155] care a facut 0 analiza compoziriilor libere ale ~colarilor. EI a seos in e-;idenia 1a ~colarii de la ilIa 14 ani compuneri cu con~inut ideatie-dramatico-didactieist. in perioada investiga~iilor lui C. I\Iura~an (1930) crau mai ?referate ciccit aZl epigrame1e ~i fabulele care slnt forme literare ee expun ptlncte vedere critice morale. in zilele noastre, pr,)c:1uqia liter;1rZl de debm este dominata de sentimentesocia1e. in Derioada de duoa 1965 a crescue numarul re,'iste1or ~colare ~i a1 produqiei ]iterare tinere. In 1967--1968 ~ 1 .., ' , a aparut 0 anto l' ogle ell as! f e I ae cre:q:l1 I" :terare (pOeZll), pretap.t ae 'Victor Eftimiu. Peste un an, in 1969, au aparut aIte antologii de proza, apoi alte antologii de poezle eu prezemari analitice in teresante in care po"rc fi eitat volumul semnat de T. Opri$ (1977) [1.37] ore a subliniat, printre altele, fapwl ca aptitudinile 5t creaiia liter;],ra au tendin 1;8. de a cobod ca vQrsta. Oricllm, aeest fenomen este tJina la urma un fapt de cultura In aceea~i masura in care este un feno~lcn de ma t;:1rizare a sensibilitarii. Puberul prive~te creaiia ea un lnse:nn de in deIn pendenia ~i crqtere ~i ca pe 0 traire de exeeptie, ce-1 difcreni:aza. dcest sens, erearia tinara este 0 expresie a "crizei de originalitate" 1:1 sensul de cerinia de originalitate, ca cerinra de idenritatc. Termenii "criza de originalitate" difuzat de :\1. Debesse [59] printr-o luerare CLl acest tit1u priveau J:n mod univoc latura critica a c:izei de originalitate - nu ~i !atm"a creatoare-valida. Se $tie ca exista produqii literare interesante efeetu.He la virste timpurii. Printre altele, Rimbaud a scris "Corabia beatj," Ia 17 ani, Emineseu a prezentat lucr;J,rea "La moanea lui Awe. Pumnul" la 16 ani, Labi~ a publicat poemul pEn de sensibilitate cu 0 simbolistica subtil~, umanist-sociaEi "Moanea cd prioarei", tOt 17 ani, :\Iaiakovski, poetE1 militant sovietic, Ii-a scris "N orul in pantaloni", poem ora tarie, cam in aceea~i perioada, Emil N elEgan, poet c:.n<.dian de 0 mJre sensibilitate, ~i-a scris intreaga opera intre 17-19 ani, dupa care a contractat 0 boaia grava psihica etc. Creai:a tehnico-stiiniifid a cunoscut de asemenea 6 con triburie t> nara remarcabiJ2:. Edison, Marconi, Stephenson, Traian Yuia, Tiolkovski etc. au eIaborat inveniii valoroase In adolescenta. 5e cunose preeocita~ile de crearie ale uno1' matematicieni. Printre cazurile de preeocitate surprinzatoare se citeaza geniul timpuriu al lui Pascal. Acesta era stra]ucitor de copil. Tot printre cazurile deosebite de precocitate poate fi citat Thomson, ma-i tlrziu lord Keh'in, care a fost unul dintre eei mai mari fizicieni ai sec. al XIX-lea. "A_cesta a fost admis 1a Universitatea din Glasgow la 12 a:J.i, In ace1a~i sens, Norbert Wiener, fondatorul ciberneticii, $i-a terminat studiile secundare a 14 ani ~i doctoratul en science (in matematici) la 18 ani. Claude Clairant ~i-a prezentat primul mernoriu valid matematic 1a
.a

203

ani ~i a fast numit membru al Academiei franceze la 28 ani, Ges-, sendi a ob~inut 1a 1 S aniconcursul pe postu1 de profesor universitar. La 22 ani, D' Ahmberr ~i-a publicat lucr,sea sa ce1ebra ,,:\Iemoire sur Ie ealcul integral". La 24 ani a deYenit membru a1 Academiei franceze. Karl '\v'itte a intrat la Universitate la 9 ani ~i a ob~inut titlu1 de doctor in filozofie la 14 a"l $i cel In elrept la 16 ani, cind a ocupa t poswl profescr ]a Universitate:l din Berlin. Din pacate exlsta $1 cazuri de precocita\i ce nu se Y:llorifica mai tl:fziu. ClLimul din cei citcl1;i TIU a '~xcela1: prin nici 0 crea\le rezistenta. In domeniu1 picturii pot fi citate numeroase creatii timpurii semPrintre aiteLe:, to\i marii pictori au luerat ca ucenici in atemae$trilor 1n pel'ioada Renasterii. \-asari prezima, din acest ;:)m,cr de ':edere, m:meroase rdatari din care reiese fapml ca de timou~:u se elefineau prin tre ucenicii tineri, mariIe taleme. ::\'1ai aproape de noastre, Grigcrescu a al'llt produqii remarcabile la 17-18 ani. la 1'el piCCOI'd Ta ttarescu. :\Iuzica a cunoscut de asemenea produqii de preeoeitate valoroase,. :"h)Zart este bine Cl1l10Scut ca geniu timpuriu, .\Iendclsohn Bartholdy a (,::lPU .,\'i$ul unei noPli de vara" la 12 ani, ~osta;';o\'ici a scris, ~i e:, L1 12 ani "Simfonia nr. 1", Enescu avea la 17 ani 20 de lucrari 01:1~:nai~, iar Schubert a seris opera "..le1-:o" 13. 19 ani. \ In zilelc noa$rre, mll!;:e din clomc:1ii1c crc3.tiei sint c.lceritc Cel im. '1 1 -. LlSU.eSCll) [ 298 , ~ett:uzlt;1.tC , Ji1Cepll1U Cl jJcnoa d Cie a d 0 1esCentel. (:;it. ~. I J. Intcgrarea puberului [:1 via1;3. cultuf<1Ll cu dorturi pcrsonale ce nu :rJ.,;er~:e~za neap~irat rnedi:.J farn~lial este J~ ;1senlenea 0 expresie J. exce se cxprima impctllos. , "acli'nomiei ~i J. cel'in\ei de idcntitate Creati\,itatea manirestzl ~i tendinte de socializare, de integrare 111; .,CLlrcmele cre:nive" moderne [1961 COll5umurile CiI/turde. In acest context, consumurile culturale ale In,',coiescentului se diyersifica. In primui rind, au 0 mare raspindire :nmirile pentru imprimare ~i ascultare de muzica domeniul muzicii, 0 expresie a autonomiei. Concurenta Cll aceasta. :noclerne devenind iorma de con sum cultural este aceea incorporata 1n cercurile ~colare de literawra, tehnica, activitatea in echipele de cor, sport, excursii explo~atoare etc., ca ~i eercurile de ana, Acestea sint forme dominetnt (0lective de consumuri culturaie. La aces tea se adauga forme de consum cultural ce se realizeaza individual, cum ar fi lectura, vizionare3. de filme, tearre, muzee, TV ~i radio, citirea de presa si l'eviste. Se considera prin deceniile 6 ~i 7 ale acestui veac, de catre multi autori, ca in competitia dintre filme ~i carte va ci:~tiga filmul eu antrenarea lu!' vizual-emo\ionala. Apoi s-a pus aceea~i problema de concuren\a intre carte ~i TV. Canea a dimas insa biruitoare in toate aceste bataiii.
'1.3

Interesul pentru lecmra trece prin romanele de aventura ~avalerre~ti de tip Ai. Dumas ~i ancoreaza In caqile Iui Jules Vernes, :\1. Twain, 'Walter Scott, Jack London, Radu Tudoran, Constantin Chirita, Rad~l Nor etC. (pina pe 1a 15-16 ani) .. In literatura propriu-zisa, puberul este absorbit mai mult de ac~i de ~iune, de aspectele confruntarilor de caractere, indrazneala vointa croilor; acum sc citesc romande de aventul'i ea "Toate pinzele sus" (Radu Tudoran) sau "Cire~arii" (c. Chiri\a). Aceste tipuri -de Iucrari tree prin experien\3. de lector tara dificuhar,i, la fel povestirile nu prea lungi, ell stnJctura umoristica ("Domnul Goe" d;:: 1. L. Caragiale sau momentele surpriza din "Vizita" de acda"i autor). In adolescen\a, tinerii se indreapta spre capodoperele literaturii, spre filosofie. InceDe sa se acorde 0 noua credibilitate valoridi si pasionalJ. ideilor incorp~rate In cJ,r\i. Acestea raspund mai bine setei luf de adeval' ~i euno;stere (subieetiv) dech lec\iae ~i chiar dedt realitatea care pe distan\e mari de timp. este mult mai plata ~i adeseori neinteresanta In timp ce puberul nu accepta ideea de aproxima\ie care i se pare ignorant::!, deghizata, adolescentul 0 intuie~te, ~i faptul intensifica nevoia de lec:ura, ceea cc mareste caraeterul eneiclopedist a1 lecurilor sale. Se cite)te astfel de toate, se memoreaza volume 1ntregi de nrs'Jri din autori celebri. Exista 0 oarecare 1ncorporare de fiqiune in ereditul acordat ~tiin;;ei si arrei 1n perioada adolescen\ei. In adoiescenta prelungita in cepe s5 se sesizeze limitele cuno~tintelor ~i faptul ca l::xista un progres al ~tiintei si cu;turii imposibil de re!Jetat exact. In u-un in teresant stueliu, Bianca Draw [25 J a pus 1n eyiden;;a fa ptul ca 1n numeroase cazuri lucrarile ele':ilor recurg la ponretizari, idee interesanta mai eu seama 1n cazurile in care 1ucrarea ce se analizeaza literal' nu eupril1de indicii privind ponret1.l1 fizic. Contactd e1eyilo;Cll modele literare de mare 1'oqa are importanta, deoarece cristillizeaza ~i nuclearizeaza cunoa~terea tehnicilor liteI'ar.:', sistemele sensibile de metafore, limbajul sensibil, asocia~iile ee irnpresioneaza si modalita~ile inteligibile de eonstruqie verbala a unei intregi creatii literare. Exista o epoca Eminescu, in adolescenta, apoi Top1rceanu, Niehita Stanescu etc, Lectura ziarelor, de~i face progrese evidente, este discontinua, in ziare ~i reviste lneep sa intereseze ~tirile sporti\'e ~i textele pri\-ind descoperiri ~tiintifice deosebite, aventuri de explorare temerare. Fi1mul ~i cinematogra1'ul intereseaza de asemenea deosebit de multo Nefiind un spectator de experien\a, puberul este mai atras de filmele eu subiect istoric eroie, de cele poli~iste, de filmele de averlturi sau cele ell animale ciresa te; desel1ele animate sIn t de asemenea urmari te cu mare interes, dar ~i filme1e ~tiin\ifice. De influen~ele acestor tiDt;ri de mass media asupra spectatorilor s-a ocupat ]dv/iga Komoro'.ska' (PO:J203

204

nia), Anton Jurovski (Cehoslovaeia), Gheorghj~a Fleaneu. in genere, aeeasta problema a fast abordata mai mult In legatura eu inf1uer}\ele negative legate de stimularea agresivitaIii ~i de sexualitate, In dis;lUte polemiee sus~inute jurnaListic, fapt ee a dus 1a restric~ia vizionarii d", catre tineret a unor Elme excesiv sexi. Nu se poate ignora faptul ea personajele din filme, ca ~i cele din lucrarile literare, au funqii mode!aware imponante. Exista 0 fun.qie modeJaware ~i a situariilor, tipurilor de ocupatii, de mod de a petrece timpul, dea raspunde 12. situarii stresante sau neobi$nuite in filme. Interesul puberilor pentru acestea estt mare, cu ~ltit mai mult eu elt nici ~eoala, nici parintii, niei cl1iar literatura nu abordeaza astfel de probleme. Influenl,ele legate de conduite sint trecaware, dar se adiIioneaza treptat, in masura In care o<nt permisi,oc 'Ii pdtrund in structura mediului de culwra. Puberii SiDt interesari de excursii, v1Z1te la locuri istorice, 1.1 loemi ell renume (monumente ale naturii, sta~iuni balnc2re, pcisajc mUD:oase - plaja ~i Slnt Eoane mari. mJre:1). Fo,lmea de spa\iu, curiozit:1tea pe aceste pL:muri Ii iruereseaz2. mersul eu trend, Car ~i eel bieiclet:l, Cll ,oehicule mie: ca motorete1e. Deahfei ere:)te performan 1;a in ceea ce prive:)te mersd ' .. v .. ' ., ') , 1 ",11l:lr pdl110aloe,: l' I pe ~151C,I era, ..pat:~a]Ul, slx,nelrlle SCZOI1lere ~l ]DOtu. ," Clpata hmql1 sOCIale. Prin tOZl,e acestea, puberul Ge,oine un consumator de cultura. Se ,tie c<l integrare<1 in mediul de cultura se fJCC prill COnsum ')i prin con::'jDuric 1a eultura. Puberul este ')i un conrribuant la cultura. CaLleteristici!e sale psihice aeti,,~e, antrenarea absorbanta a imoarZirii ea stare c:lrentd psihica, marea energie i:westig::niya de care dispune, wate acestea :lntreneaza 0 disponibilitate de contribu\ie foarte mare ;l puberilor, care lnca se sinn bi:-:e In cl'Dsumuri de energie efectllate prin adeziune, elm se intlm;)lJ: 111 cazell ceIor descrise. Tow?i, treptat el devine ~i tIn s:Jporter, un panici:;J:lnt ce "..-izioneaza ", este specta tor ~i in tr-o oarec;:;re masurJ: evaluator, aro.itru. ImOestitiile sale psihice SID! Insa ~i In acest caz foane mari ceea ce face ca efectele psihologice sa aibel in :oate aceste panicipari innuel1re e,'idenre asupra dezvoltarii multilaterale Cl personalitdlii sale. Aceasta eu atlt mai mult cu elt consumurile culn:rale raspund ')i unor probleme de \~iata ~i contribuie 1a conturarea .atitudinilor fala de nenumarate situatii ce nu apar prea des in via~a de ~iecare zi. Dill aceasra experienta bogata rdati,' neorganizata se constiruie ~i aspiraiii, inte::ese noi 5i 0 mare exercitare a emotionalitatii ~i angajarii. Astiel de si tua~ii sin! tn1i te de puber cu ardoare. In oriee caz, ~daptarea sociala a proceselor ideoafective atinge un nivel inah. Concuite1e ludice se lnlocuiesc Cll conduite de insenie In grupul social. In 206

perioada adoleseentci se formeaza 0 serie de tendinie generoasc firesti, o deschidere ~i identificare ClI marea umanitate, eu tara si identificarea implicita in constiinta de sine 1a care ne-am referit pe Lug. CAR1KTERIsnCI
IN PERIOADA

ALE AFECTIVITA TII

$1 .i\DOLESCE:-\TE1

PL'BERTATII

Experienp afeetiva se nuanieaza si datorita raponurilor nemijlocite ~i antrenarii in foane numeroase situa~ii de via1;a. Creste mODilitatel mimica, expresivitatea ')i funqiile de comunic:lre ale .o1'i"1rii, jocul mu~chilor fe~ei (CNV), cre:;>te erYlOtivitatea inrema ~i e::citabilita tca, mal .ales in subperioad3, a doua. Aces! fapt \'a determina treceri rapide la st8.:'; afecti"e excesive (semnaIate inca de Stanley Hall). Aceasta excesiyitate de emo1;iona1itate debordeaza 'Ii in limDaj. Puberul folosqte free','eDt super!ativul absolut. A fost ce"'a nemaipomenit... era un tip eXuaordinar etc. Acesteia ii corespunde stari de exaltare. Totu~i, ieI timpul lectiilor are loc 0 evidenta inhibi1;ie a efuziunilor intense. Gama afectiya prctestarara ~i de disconfon se imbogaie~te de asemenea, plictiseab, opoziiia, sentimente de arnOr propriu jignit sau lenre de prestigtu (sentimentul de rioicol) si de culpabilitate, manifesta1;ii mimice, cornponamenta Ie, yerbale se asoeiaza cu eomportamente ironice, uneori jig:1itoar.~ in mod ,,'oit. Stare;). protesta tara are episoade de dorninatie in domeniu! culminant a1 pubertalii, cind se manifesta chiar ~i in imbracaminte care poate cleveni bizara. Starea opozi1;ionala se manifesta insa mat consistent in conduita general a. Puberul se opune uneori chiar unor re;di simple de politeie pe care elle cOl1sidera abs:Jrde ~i ipocrite. [2.37] Persista in literatura de specia1itate eu pri,,~ire 1a puber ~i adolescent 0 viziune pozitiva optimista si una negati,,a: pesimista. ,,'iziunea pesimista arata tineretul mai wlburat emotional. mai rebel. mar iritZlt sexual, mai lipsit de respect fa\a de autoritate, mai critic, ;:nai dezax:at ~i poteuiial delincvent, tentat de ideea slnuciderii, de folosirea doe dr0guri, de huiiganism, agresivit<.tte etc. \'iziunea optimista se sprijina pe hptul ca tineri: doe azi sint mal stralucitori, mai serio$i, mai sinceri, mai onc5ti ~i deschi~i, mai putin ipocriti ori obsedari, mai putin tulbura1;i de crize misti:e ~i de atitudini sexuale ciudate. Tn fapt, cele doua viziuni reprezinra doua expresii extreme ale mode1elor eulturale. Fara Indoiala mai sint ')i altele. EducJ.tia se disti1eaza ')i rafineaza 1a aceasta \'irsta, puberul apoi adolescentul fiind dominat de cerinp reevaluarii dihotomice, bun - rau, a tOt ce se petrece in uni,,'ersui experieniei personale. AceJ.sta este Insa puternic debordata de mesajele de comunicare nenumarate, vehiculate prin TV, ziare, radio, re,,~iste, carti etc., ce sparg 1imitele teritorialita~ii personale. :\Iesaj~ lmporrante parvin din direrire pani ale lumii. Sensibilitatea se lncarca 207

de emotiile resim1;ite la citirea poemelor Iui Pablo Neruda sau ale camlor lui Lev Tolstoi, ale dramelor scrise de Ibsen etc. In universul tlnaLului civiIizat din 'zilele noastre, carc este coleg cu un tinar din Zair care are un prieten din Porto-Rico si lon:ieste Intr-uTI camin :in care locuiesc si doi tineri arabi, unul din Yemen si altul din Siria etc. in:ervin numeroase trairi si emotii ce creeaza 0 sensibilitate distal a emoIn infonn::q:iile tinetiva, inegalabil2 cu aceea .a generatiilor amcrione. rerului persista si tensiunca marilor confruntari ale iswriei COl1temporane, grija ce decurge din criza de energie, din pericolul armelor atomice si "I f(\CareIor de lncordare interna1;ionaEJ, sentimemul nelinistitor leg-at de dcscoperirile $i ci.lceririle spatiale. Ivlai muIt ciecit atit, mentalitatea tins::'~lh:i din zilelc noastre tr~lie$te emolia unor descoperiri de domeniu] '~ir2colul ui pentru gener2.tiile an terio~:re, zborurile supersonice, serv} .. clile electronic]] )i modificarea profunda a conceptelor (de ]a fiZ;C2 ne'\'toniana 1a fjzica einsteiniana $i ]a problemele fizicii nucleare). r>~ista, a$adar, 0 mare cami ta te de solici tare emolionala care se consuma :rme niveluI vielii de fiec~lre zi si eel 0.1 Inaltimii potentiale atin5e de :" teli gen r;a $ia pti tudinile u:nane din zileIe noastre, soIicitan; ce d5. identi tatii)i identifi6'irii emorionale 0 coloratura extrem de com pI ica ta, (:is?onibilitatea afcctiva devine foane mJre ~i absorbi<''1 energetic de ,~rob]emele complexe aie instruirii ~i ale adaptarii sociale. Totu$i, nu purine t momentde in care tinarul se manifes1.a 10 familied8rnic de afectiune. j',icerc:n::! sa 0 faca sa sc cxprime. Ca'..:tarea prieteniei cste un al:. an,:II1)('Lt legat de cautarea de afecr;iune ca 0 '~rasatura a ad\)l.:scentci. ~\.titc:dinea ger:;erala este dramatizata sub imjJulsul opozitiei de .1nd, ee' l1(>te pasio11ale5i tiranice la puber. In Iinii generale, de Ia 10 Ja :: ani yiar,a afecriya estc cxtrem de mobila si complexa, de$i iritabili:~teJ, instabiJitatea sint cvidenre, Com::Jonamentele sinr adcc:,ne Ia aceaSta \lrsta. GustuI :::vcnturii este Ins;{ pregnant $i sc manifesta prin ;Iwestir;arii animate de idei fan teziste, cum ar fi camarea de comori, :;r;narirea de suspeqi, gasirea de Iocuri secrete etc. Spre 14 a11i se camplica trairile emotionale din spa1;iuI IeqiiJo::- (cmor:i intelectuale) In care se' face Ii tera tura sau se rezoIva probleme, se fac proieqii sau se realizeaza practic mici minuni ale principiilor fizieii. Curiozitatea intelecrual5 se cere satisElcma ~i C5te antrenata in in treaga activi ta te de In Yatare, ca .5i In cautarea in&vidu2.:a de informalii. La acest plan afeeriv - imeIecwaI legat de Ieqii, se adauga un altul latent, ce emana din starea de competitie ee se c011suma in munea :Cl'!ara 5i soeiala. Acestea din urma Sint mai pregnant de opriune ~i mai frustrari etc. solicitate de atitudini. Ele provoaca anxietate, culpabilitate, Trai,ea esecuIui $i a succesului se nuanreaza. Act1yitatea scolara gene:-eaza Insa 5i im"idie, admirarie, suspiciune, intuirea ipocriziei, a modestici etc. Mediul ~cojar cuprinde in fapt numerosi factori stimulatori 208

si tral1matizanti In aceTasi timp (datorita profesorilor, a eIevilor,a programelor 5i a notdor scolare). Exista lnsa si numeroase subdominante ce conditioneaza emotional relariile cu profesorij 5i ele\";i cu valorile ul11anitarii, locale si universale. Asa SID!: subdominant3. de independe:1ta, subdominanta cerinr,ei de rol si statut, de forl2, de calm, de ;,,:,odernitate etc. Exista si TIurr;eroase emotii pozitive structurate de mbdominanr;e. A7a este sentimentuI de comuniune afecti\'a, de implinire etc. Un loc aparle prin funqiile erodante ce Ie produce, cste cel ~11 plictiselii -- si un loc ambiguu prin efecte este cel al dragostei. .r\ceasta din mma are 0 stare existenrizda foarte eteroge:1a. Poate fi dragoste de parinti, dragoste sexuala, dragostt de 0 ideologie. In rela1;iile Cll parin\ii starileafective aqioneaza mai acut cc: subtensiune mai mare in pUDenate [53 J apoi oominan1;ele men1;ionate, la eu temperare treptata in adolescen1;a, dnd are loe -0 rede,chidere sp~e spatiuI familiei prin scaderea 1:errsiunii de opozirie 5i culpabilirare. Deschidcrea spre familie se accentueaza in perioada adoleseeniei prelungite, fiind IIlsa secundata de 0 disponibilitate afeetiya foarte ma~e. In relatii1e cu sexul opus se manifesta sentimente ~i e:not;i n01 medite, ca simFatia ~i sentimentele de dragoste. Simpatia eite 0 stare <lJecti\a poz;t;,'a, in care suGiectul simte 0 stare de atc:1tionare usor exaltata In a crea conditii de reu~ita ~i stare de c011fo1't psihic pentru ;>o]';,);]'11asim?.1tiDlta, ajmind-o, p1'otejind-o si faclndu-i oucurii. Simpat;a reciproca este expresia unei in\e1egeri intuitiv empatice. Dragoste;1, sentiment de mare intensitate, se cOnture;:rza in perioada puberta~ii ca 'cr:iire tainica ;1elini~titoare, mai puternica decit simp;:rtia, uncori cu mal1ifestari de condui ta bizare. In adclesccn~a, dragostea se coI1tureaza ca ,raire complexa de ata~ament, emo\ionalitate exaltata pentru perooan,1 iubita, cu for~e absorbante, ~i cu efofturi ca acest sentiment sa nu para neinsemnat (5i sa se neglijeze) sau sa se transforme toate imprejurarile dificilc In drumuri ce trebuie invinse pentru a fi la inalrimea (personal construita) dragostei (in acest caz se mobilizeaza resurse extrem de mari ale psihicului). In perioad::: pubertalii dragostea este adesea idiIica, inaccesibiIa, incarcata de trairi imaginare fantas,ice. Ea are functii importante de coeziune nu numai <1 foqelor afeetiYe si inte1ecwale ale personaE ta Iii, dar ~i de mode1are a caracterului si a structurilor mai profllnde psihice. In adolescenta prelungi ta,' dragostea poate duce la oficia1izarea ei prin casatorie. Exista numerOase probleme ~i eomplica1;ii (imerioare) psihice legate de domeniul dragostei datorita fen'oarei ei $i reh1;iiIor ce Ie arecu atraqia sexuala. Alte tipuri de stari afective - active In pubertate $i adolescenta slnt teama si anxietatea. Teama este considerata ca emotia cea mai specifica. Ea ere reaciie 1a un obiect, fenomen, persoana, identificabile, care pct duce 1a un efect nedorit sau 0 situatie de disconfort, un pericol

209

pentru persoana in cauza. In cazul anxieratii, team;;;, este ,fara obiect precis, claro Este rdativ greu sa se Jaca diferentierea dintre aceste doua tipuri de stari afe-ctive. Aceasta cu atl! mai mult cu dt, in unele situatii ee se ~tie ea ar pute-a produce decte nedorite, se manifesta curiozitatea (0 ~devarata atraqie), iar alte situatii necunoSCUte proyoadi tcama _ Ill: anXletatea. Celc mai evidente puncte de p1eeare pentru constituirea de teama sim conflictele ~i situatii1e de frustratie a dorintelor, a aspirariilor ~i a in tereselor. Conflictele pot fi endogene ~i exogene. ConfEctele endogene sint ale domeniu1ui subiectiv Cse manifesta Intre dorinte $L res]Jonsabilitati, aspira{ii $i posibilitati etc.). Conflicte1e exogene familiale-, $colare, socio-relationale, de genera tie etc. pOt fi ocazionale sau permanemizate $i genereaza teama $i strate-gii de evitare, de traire ca atare .a (lupta), de camuflare sau de modificare de statut sau 1'01 pentru ccyeni de neatacat (mai rar). Conflictcle pot fi normale, patologice $i intermediare. In perioadcl puoena tii ~i adolescen rei, con flictele se traicsc ten sional rnai in ten s deeit se structureaza ca IHare. In legatura cu emoriile se pune In evidenra 0 serie de aspecte complexe. T ermenul emoiie este din ce ln ce mai mul t lncorporat in prca consider;}t in:1inre hlc:nelc moti\'a{iei. 1'1'1.F. Mayer [142, p. 292-300] In acee:l~i dicc: dteva decenii c5 termenul \'3 dispareJ, Argumentind rcq ie in cce;1 ce pri ve$te termen u1 emoric, E. Duffy considera c5. aCeste~l Ill! pl)sec1<l caracteris tici exclusive, ci sin t forme de manifestari implica te in wate reaqiile de~i exista reder;i nonemotive. Substrucwrile ~i structur!le fizio1ogice angajate in ematii (ca tahicardia, YJ.sodiLltarea perifcricJ, activitatea gastro-intestinaEl, procesele endocrine m:1i obscure), reaqiile mimice, gestuale etc. sint reflexe ~i creeaza emotiilor un staten special extrem de complex. In perioada PUbertaiii $i adolesceniei CrnOtiile de$i nu slm controlate volunrar, capacitatea de stapinire devine actid, ca ~i capaeitatea de a masca emo\ia prin dirijarea spre a actiune :)areeare (scoate 0 carte din raft, ridid ce\"a de jos etc.). Gama emo\iilor devine foane larga $i vibraiia emoiionala (rezonanta afeetiva) -extrem de vie. Regrete, satisfaqie, dezgust, tristeie, repulsie, ru~ine, fuga, invidie, gelozie, teama, amaraciune, pudoare, groaza, mindrie, excitare, elan, exaltare, pIacere, calm, a\'ersiune, ferieire, nefericire, veselie, incimare, grija, Ingrijorare, minie, inaltare, extaz, duio$ie etc. sint daar clte\"a tipuri de stari afective evidente in pubertate $i adolescenia. Evide me sinr in aceasta perioada ~i capacid,\ile de a mirna, nu numai de stapinire de~i reaqiile vegetative $i mai ales eritemul * de pudoarc
* EriremuI de pudoare se exprima prin lnro~ire3. brusd a fe\ei C3. reJ.qie lend emo\:ionala la 0 reaqie gre~id S:lU Ia () sicla1iede surpriza.

v:o-

210

pOt juca oeseori feste tinerilor simulatori. In fine, unele stari psihice puternice pOt deveni cOi1tagioase in pubertate ~i adolescen\a. S-ar putea vorbi de sentiment care reflecta concordanre $i nonconcordan{e de informarie, via\a, dorin\e, aspira{ii, talent senti.:. men:e care mobilizeaza dorin\e persona1e In aspira\ii ~i idealuri. La aceste niveluri de dezvoltare se manifesta doua aspecte mai imporrante din puncrul de vedere a1 integrarii sociale: primul se refera ]a complicarea interrela\iilor sociale, ~i prive$te sentimentele constituite ]a ninlul de complica'(ie cJ acestora, iar a1 doilea se refera 1a integrarea in coleetiv [258]. Evident, in cursu] unui an ~colar ~i a1 ciclurilor ~colare se petrec modificari ale dezyoltarii interrelatiilcr sociale $i 3.1:; sociabili ta'~ii. Integrarea in colectiv este deosebit de faeila la puberi. Dupa vlrsta ce 10 ani exista 0 foarte mare tendinta ~i atraqie a puberului spre grup. In grup, formele de interrelaiie sint mai numeroase, expansidta tea sociaEl cre$te, la fel coezi \-ita tea gru pul ui . .:\ceasta c:-e~tere este cvidenta pina la 13-14 ani, dnd exp:1nsivitatea exuagrup devine ;;eti<. fa s-a cIezveltat inrre timp. A,ceasta inseamna ca de'.'ii au in geere prieteni ~i colegi buni, cu care se simt bine, dJ.r au prieteni tOt z.tit de Duni ~i in aIte clase, sau chiar in J.ltc $coli. Fenon:n::l ;JCcsta ,,<;tc u:1eori faciEtat de fartul cd \1U totdeauna copiii depe aceeasi strada mer::; 1:1 acec::l~i ~coala. Aceasta inseamna ca participarea de grup se diycrsifica ~i un copil peate face parte dintr-un grup cel a! chsei sale - dar si din grupuri mai pqin omogene, cum sln! grup:1file strazii, ale canierului ete. Prcces:.d c!e expansiunc sociala creeazZl 0 :11ai mare varieta te a inrerrelatiilor copiilor. La 14-16 ani expansiunca soc;:lla se a:enucaza user, in schimb creste coezi".-itatea din grupuri, Intre 16 ~i 1S ani se forme:1za grupuri mai mici, dar 8:1i stabile, de interrelaiii. ulterior, catorita integrarii in activitate sau inrcgrarii in .institute de lnva\amJ:nt superior, interrelaiiile se modifica din nOu" Relatiile cu sexul opus tind sa se cristalizeze si sa devina mai complexe. 1:1 perioada pubertatii, dar mai ales a adolesceniei, rol:.:rile doblndite $i de adeziune se multiplica. Ele genereaza treptat roluri prospective. Imotdeauna unul din roluri este dominant. Rolurile dobludite program ate au 0 mare irnportanta in forrnarea tinerelor in confor:ni:ate eu ceriniele programarii (societate). S-ar putea alcatui () tipologie a tinerilor in runqie de situaiia rolurilor de care dispun Oiiponderea lor numerica, ca ~i de direqia acestora. 1:1 orice caz, in uncle din rob:'ile de care dispune, adolescentul tin de sa atinga staturul de lider of ieial (prin sarcini ~i competente) sau de licier informal, adica lider prin statutul de repuratie vocation ala. Reputatia yoca~ionaia conrribuie la structurarea statului, or, se stie ca statutul este emanatia eyaluarii ~i

a competenrei aVlnd cieci aha condirionare ~i Structura psihogenetica decit rolul, de~i la fiecare rol se tinde spre dobindirea unui statut [223]. Dar rolurije ~i statutele sint eondi\ionate de prerogativele adulrilor care aqioneaza multipolar. Parintii traieoc un sistem de ccrinre 3.clesca ridieate fata de mUDea 1colar3: a eopiilor lor, ciar TIU ~tiu practic cum ~i ee trebuie sa fad., A.deseori au conduite [oarte irnprovizate ~i manifesta un regim de c~rinte relativ clezordonat acasa, Exista insa 0 infIuenta a ~colii asupra eelu .. parinriIor, influenta ce ereeaza 0 oareeare ordine in incertirudinile ca ti "e ale acestora. Rolul profesorilor este dominat de citeva tipuri de prejuded\ri cum ar fl, prejudecata ~colarita\:ii, dicIacticista, a normalitarii ~i auniformitajii'- Prejudecata .?colaritatii se exprima prin exees]v.]. extindcre a ~i rcrolulLli ~i re;~ularncntului scalar In Intreaga viata a eopilulul s1:r1ngcrea e\'idcnta a orice depaseste statutul de dev $i rigorile accstui.l. Prejudecata didacticista se exprima prin considerarea ca randamentul exprimat prin note reprezinta caracteristicile Teale ale elevului (chiar d:lca notele ce se obrin slnt purine in fiecare trimestru). PrejudecnJ. normalitatii consta 1n ideea caclevul nu are ~i nu poate fi cIecit normal, conform unui model reiat;v simplificat si legat de disciplina profesorului respecti,'. Prejudec,n8. uniformitatii ignora trara1'ea indi\'idLla]a, considednd ca '~gali tatea social a estc cchi ',aIenra cu egali ta tea re"llCcClOr $i caracteristicilor copiilor. Condui tele adul te reglemen teaz;], ..1.pdar, rolurile $i sratutele tinerilor. inFluenta de seama 0 are organizatia de tineret, prin faptul cJ organizeaza si perpetueaza experienra ciemocra\iei, stimuleaza cons,ituirea brur;i consrructiye a crizei de originalitate, acorcIind tincrilor roluri .$i statute variate, numeroase ~i Incarcate de responsabilitate, formeazQ la tineri demnitatea de apartenenta si responsabiIitate in icrarhia colectivitarii, si in aceste tipuri de organizatii se creeaza ierarhia de grup ~i 0 retea de Intr-ajutorare a elevilor mai slabi. De~i diferenre!c dintre sat ~i ora~ l~i pun amprema asupra dezvolrarii adolescenrilor din lumca contemporana conditia generati\'ii a comunicatiilor, cuhurii, ~colii ~i industrializarii agricultllrii, formelor de organizare noi ale vietii satului influenrele ,'ierii caminelor cultumle si ale ~coliJor generale de zece clase, toate acestea sparg structura satului apropiind mediul rural de cel urban. Egaliza1'ea de sanse este intrqinLlta ~i de statutul nOll al oamenilor satelor, care adeseori lucreaza ~i 1n Intreprinderi industriale locale ,5i ad:lc 0 noua mcmalitate ~i 0 permanenta prezenra a ora~ului. Tineretul se adapteaza la aceasta condi tie de modificare a sawl ui. 212

LUPTA

CD BARA]ELE

IGNORANTEI

In suuctura personalitarii puberului ~i t1dolescentului se formeaza ~i cuo anumita acceptanra ~i respingere In planurile inyestigariei noasterii. Din acest punet de vedere prezima importanta constientizarea limitelor proprii ~i a limite10r temporare ale cunoasterii, mai ales constien tizarea ignoranrei. Exista mai multe feluri de a fi ignorant. Data fiind dezvoltarea a cunostinimpewoasa a sriintei ~i tehnicii (exista aproape 0 dublare sin t inevitabile. relor pe secvenra unui deceniu), zone1e de ignoranta Inrereseaza, datorita acestui fapt, nu ignoran,;a, cit consticntizarea ei. Acest fenomen atiwdinal subtil este conditionat sacial si intelectual. Social prin faptul' ca In diferite perioade social-istorice au existat :ttitudiDi diferite de cOIl$tientizare sociaLi <l statutului ~tiin1;ei ~i a stawtuJui ignorantei. In secolul al iX:VUI-lea se considera ca omeilirea <va pu tea sa cuprinda cogai ti v toa te fenomcnele, ca ~riinra este capabila sa descopere ~i sa rezol ve tot. in zilele noastre, acesr optimism supraciilatat s-a mai eradat ca fenomen de mentalitate, Exista impresia $i sCllti:llc:1tul 6i este foarte Vast domeniul faprelar ce nu pot fi abordace si carora nu Ii se pot da raspunsuri ~i ca exista 0 e"trema multicondltionare a fenomenelor complexe. Foarce multe teorii 'ii cuno~tinre s-au perimat sau au fost social condamnate, disecate prill argumenre, uneori de cu totul alt ordin decit acel din ordinea imediata de ca~lze :)i conditii implicate in fenomenul sau seria de evenimente respective . 1:1,r-o astfel de siruarie se ana domeniul energiei atcmice, <11ingineriei 51 cOl1~tientizarea ei are un genetice etc. In aceste condi1ii, ignorania de caracter '~i 0 pozitie afectiva Si de mentalitati, sociaLl ~i personala, all tip, de ahe nuante ciecit in prime!e decade ale acestui ':eac. Ignoranra a devenit Intre timp factor de Impiedicare a dezyoltarii saciale si de aceea au aparut preocupari pentru acesr fenomen. in perioada adolesceniei se con~tientizeaza cIte\-a aspecre ~i specii ale ignoraniei. Le enumeram mai jos. 1) Se con~tientizeaza ca aspecte ale ignoranlei fapte ~i evenimente de care adolescentu1 nu esre sigur, deoarece Ii lipsesc clemente din ~iru1 necesar argumentaiiei. Ca atare, este vorba de 0 ignoranta legata de zonele periferice ale cunoa~terii. Gasirea argumentelor este tdiita subiectiv uneori mai mult dedt Insu~i fenomenul ale carui argumente a u fast clescoperi te. 2) Se con~tientizeaza ignoranta data de fapte 5i domenii despre care se ~tie ca exista, dar nu se cunosc. Acesta este domeniul ignoranrei datOrate structurii genera1e a instruirii. Ele se afla in zanele marginale ale culturii generale individuale. 213

3) Se con~tientizeaza ignaran~a fa~a de fapte ~i clomenii ce se vat ale C'Jnoa~te probabil :in vii'tOr. Aceste2_ slnt fenomene ~i evenimente domeniului previ?ibi1 a1 cunoFin~elor actuale In care exista 0 mare irrYesti~ie de inte1igen1;a umana. Individualizata, aceasdl forma de igno T,lfl~a se aiEl 1n zonele tangente cu cunostin~el,<;; organizate ca sisteme. Remediul :,/i al altor boE sc aWl In aceste zone, la fel pro bIemele implantarii de organe. ignorant8de $1 fenomene care a~ 4) Se con;.ziemizeaza putea fi cunoscute, dar se schirnha mereu. Acestea SInt cuno~tinl;eIe ~i fenomenele clom-;;nii1e cele mai act;,"c re:volutiei tehnico-Fiin\ifice (cum ar G dornenii1e optirl1izarii electronicii, zJe circuitelor integrate ~i ale microprocesoare1or, 8.1 energeticii ~i al hidraulicii). :;) S!~ . ignorant;a tala de fapte '7i fenomene, e,-enirnente (.~'cest dorneniu face parte "rnarele n.ecunOSl~ut'~_. 6) fine, constiemizeaza ignoranra care se refera fapte ~i renomene care I,U yor i verificate niciodata. In ace2.sta categoric, David Cohen (1979) [49], care a ebborat un interesam srudiu ampra ignor;;;11\ei, considcra ca exista doua categorii de ignoranra. Primul 5e re]a fapte inexplicabi1e (percepute ca ata1'e) ~i care depa~esc r;l\i,;Jalitatea ~i comprehensiunea si se at1'iSuie Epsei de curro~tin1;e, metc:,~ etc., ~i in a doua categorie pe aces: plan se afl:1 bptele implic:rt~ III cTcdintde re1igioase :;i politice. _\do1escentnl Inccarca sa restringa igr10ranp sau s5 ,) cJ.m~lflae pt;n difcrite tipuri de strJ.tegii. lntruclt ignoranT;a indiyiduaE:i ~e rapc:tcna la c01ectin11 din care face parte 0 persoana concreta, con'it::~~Jtizar\:a ignoran~ei este dependenta deacest fapt. ~cola1'u1 mic i>i d:i scama relativ gre1.l de gre:;elile comise datorita ignoran~ei (lnlucrarilc de control, clictari etc.). In pubertate se con~tiel1tizeaza in special tipude ignorarJ1;a prezentate la punctele 1, 2, 3. In adolescen~a este dec)cbit de ~ctiva con~tientizarea celorlalte .3 tipuri de ignoran~a. Exista imarurizari ale con:;tien tizarii ignoran rei. Ele se exprirna prin: 1) COil-' siderJ.i"ia Cd structura cuno~tin~elor este neschimbaw3.re $i ca Fiinj:ele se cb.';olta prin adaugiri, fapt ce po~lte duc.~ la 0 hiperincredere In curll,,',intele Iivre~ti; 2) consider3.j:ia d( stat"tul conceptelor este prioritar inlHl!1 domcniu, fapt ce deJce 1a diIatarea aspectelor speculative ale cU:lostinj:elor ~i lndepanarea lor de realitatea obiectiYd; :;i .3) consisesizare dedusa personal reprezinta 0 descoperire dcrat;ia d; fiecare \. ak.roasa, minimalizarea ca atare a dome:1ii1or de specializ3.Ie. Un alt domenil! cu care se confrunta adolescentu1 este cel a1 mor~ll. 0 incidenra ere scuta de pierderi prin deces a unui /l.cklescenrii supona bu1'Lic, bunid., accidental parinti sau rude apropiate, prietcni, cuno~etc, Aceasta intilnire cu iretinF, in arice eaz 0 persoana apropiata venibilul crecaza 0 furtuna afectiva ~i in planul rationamentelor ~i
214

eontureaza 0 accentuare, fie a fondului de anexietate ~i de?re~june al al acespersonalitatii, fie a fondului croie san a fondului compensator reia. Astfel de:;ocuri psihologice se traiesc ell maTe intensitate. Dadi un astfel de ~oc este trait pe ondul .altor ~ocuri (insuccese ~colare semnificatlve urma!i:~ ~i de decep~ii In dragoste) sau constituie starea de fond pe care se CamenTIa ahe ~acuri, adolescentul are crize puternice, depreslyc. Sinuciderile au la baza astfcl de situa~ii. Fragilitatea struc!Ul'ilor ice in adolescent;:i ~i In adolescenia prelungita se pune b evidenta mai gray Eind "sindromul" schizofrenic. ,1 :n cre~tcrea psihopatiibr, Prob"bil l1~oara fragilita:e de fond a structuriIor personalita~ii In adcL::'scenti:i se datoreaza, in parte, faptului ca experien~a general~l.~ indusiv cogniti,-a: ~i afectiva, este foane vasta, daf nu dep1in valorifica sa constituie 0 baza vaEda pentru aspirarii ~i idealuri, ceca ce Pe acest fond, cmoa~terea creeaza un fond de neliniste ~i incenitudine. de sine tinde sa fie depreciata. In fara dnarulni se comureaza nazuinra spre fericire, dar ~i dificultati1e prl.yind diile ~i realizarea fericirii cJ.re sint 0 emanatie a 2spir3.1;ii10r ~i a stapinirii oqei de a 1e realiza. -i'rZ:ircJ. fericirii ~i gradul ei de complexitate se modifid Cll vir-sta. F,~r2. lI1doi~11a! ~n. structurile de rol exista ~spira~~ de aut01:e~izal:~ . c,~ ajl~Lcnte~za enclr~a, ,Jar aceasta ,~es~e 0 s~ructura prosp.e01';~ pS1~llU, mal complcxa, 111 audeul carCIa adolescentul ImpLea ~I donnra sFe comllniune Wlala, aeqiune profunda. $i expansiva, inelusiv aspira>;ii ale eu1ui moral, ~exua!, social etc. Tendinra spre fericire estc In ccrilarie ~i pubertate :ndltcata de bucurie ~i In credere. In adolescen~a, aceasta de,-ine melancolica :;i se con~tientizeaza difiC"Jlta~i de parcurs, ObslJ.cole, d:ntre care adeseori "n obstacol este cel a1 distanrelor de ge;;eraiie. Totodzlta se nuanie3.Za stari1e de aspiraiie spre [erieire ~i gradele de traire ale autcrealizarii cu astfel de stari. CondiitCmarea soeiaIa, dar ~i eomponenrele sociale implicate nuam;eaza eel mai mul t trairea fericirii . \dolcscentu1 cunoa:;te $i formele de Fericire ce se ex prima Cll anularea de anxietate ca armisti~iu pasager eu sine Insu~i, ca jenfire de dorin\c, de yisuri, de aspira~ii ~i chiar de sine, pentru mai binele altora sau pentru marcarea fonei prieteniei, iubirii, idealului. Fata IndoiaE:i, opiniile cDncomitente ale p~hinrilor ~i copiilor de diferite ".Jrste privind valo1'il~ mai importante ale lumii, ale vietii, ale societalii, prezinta diferenie. Acestea sint condi.~ionate de experienia cognitiya, sociala $i existentiala diferita a persoanelor ce fac parte din generaj:ii diferite, S-au facut numeroase cercetari privind difereniele ~i starea de conviciuire (opozanta sau colaboranta) dintre generaiii. In pubertate ~i .adolescenta opozi~ia ~i criza de originalitate, oridt de yehemente s-ar manifesta, sint mai impregnate de tensiunea implicata in doblndirea autonomiei :;1 a conturarii con~tiiniei de sine. Andre Berge [16] (Franta), G_ A. Harcev [99] (D.R.S.S.), .:\Iitscher21.5

lich A. [147], Hector Rodriguez Tome [257], O,-idiu Kldina ~i Fred Mahler [8] sau T. Rudica [202J au Hem sondaje privind intereomunicarea (!in tre generatii prin modali tatea cum se yad adoleseen tii ~i parin"iii Intre ei ~i cum considera ca Ii yad eeilalti. Demersuriie de eercetare de aces~ fel siIlt e::~trem. d; delieat,~ $i pun in eyidenr1 incomprehensiunile considerate de apt ~l de mentalltate. Intr-un rapm'i: iniyiat de Federatia internationaLo'i a Folii pLz,-intilor # edi;catorilor, spriJinita de UNESCO, efecwat in Franta, Iugoslavia ~i S-J.U Romania privind raporturile dintre generatii In eadn:! familiei, subliniat fenornene de discontinuitate, dar $1 de eontinuitate 1n roLl famiEci ~i lntre generatii. Viata sociala se afla lntr-un proees de sehi,r> bare intens sub influenta revolutiei te!micc-industriale. Familia se S.jpune unor pmerniee infiuenr,e d~ dispersie; absorbtiei tatalui in viata sociala ~iprofesionala i-a urmat absorb~ia mamel. Aceste absorbtii se traciuc prin conracte muh mai scurte ~i pUtine cu copiil in familie, adese~1nesemnificative, dcoarece parin1;ii revin in farnilie de cele mai multe Dri tensionati de numeroasele p"obleme traversate in cursul zilei. Torusi, in studiui efecruat de Fred lvbhler ~i Citalin :".Lmuli [138] pc un lot de ::lcloleseen(i simat intre 16 si 21 de ani (fete si baieri) ~i parln1;ii acestora, s-au pus in e,-iden1;a zone reIativ numeroase de acorcl in ceca ce priYt~ste modul curn '.-ad copiii pe pari;}tii lor, ~i cum vad parintii pc copiii lor (imaginea reciproca). :\cordul $i dezacordul privinci nwdul de a priyi diferite yalori sociale 5i conduite nu au aparur prea distanpte lEtre pa:'inti si adolescel11;i ... \utorii au sesiZ:Jt dif~ren\e mai evicleflte de mentalitate legate de b.milie, dar 0 e\'identa apropiere in ceca ce privcste problemele ee se refera la valori de orclin social (valoarea muneii, valorile prioritare in yiata politicc, profesionale. morale etc.). l\m eondensat in tabdul de mai jos rezultatcle mai semnificative ale ac,estor studii (tabel 22). In esen1;a, in familiile srudiate, s-J, pus in eyidenta faptul ca exista forme inca patriarhale de existenta, bazate pe autorit;lte ~i supunere, supraidentifieare a copiilor cu parintii. In genere, cerintele fa1;a de tinerele fete si permisivitatea fata de gesturile si conduitele lor de emancipare slnt mai severe. La fel ale adolescenlilor fa1;a de mame. Nu putem insa ignora faptul di exista distan1;e culturale intrecopii ~i parin Iii lor chiar pe parcursul perioadei pubert~ltii ~i adolescentei. Aceste diferente se datoreaza nu numai condiliei de dezvoltare naturaE:! a cuno~tin"ielor in via~a sociala, ci ~i schimbarii de statut cultural al tineretului prin facilitatea socialista a accesului la il1vatatura a intregului cultural a a tineritineret de virsta $colara. S-a creat astfel 0 distanta lor fata de parinlii lor care au frecvenrat mai pUlini ani de ~coala $i chiar daca au facut ulterior ~coli de perfeqionare ori s-au cultivat prin lecturi $i eursuri de cultura generala - nu poseda efectul de cul-

tura coerema ce se dobinde$te prin procesui de $colarizare in copilarie $i tinere1;e. Intr-o cercetare efectuata pe 24 de famiEi privind genealogiile famiE:Je (1979), pe laturapsiho-componarnental::i) s-au pus In evidenla diferen\c foane mari intre generalii (4 generar;ii) in privinla orientarii $cola1'e $i profesionale ~i a canritar;ii de ani de $colaritate pe genera;;ie [22.5, p. 155-167]. Nu poate fi ignorat acest factor complex ce emana din coeziunea pe care 0 da, in sistemul de cuno$tin1;e instruirea ~colara efectuata in anii copil::iriei ~i ai adolescentei. Aceasta, deoarece dupa perioadeie adolescentei aceasta condir;ionare subiectiva a 1m"ar;arii nu mai este atlt de incarcata subiectiv de trairea nouIui, a ineditului, a descoperirii lurnii ~i vie;,ii, ci cuno$tin1;ele se plaseaza i11tr-o pozi(ie de polarizare fa;;a de cerin~a de a Ie poseda (nu de a Ie trai).

N PERIOADA

OR.IENTARE .. SCOLARi\ $1 PROFE5I00TALA -\ PLBER TA TIT $1 ADOLESCENTEI

Pe tere:lLIl acestei aetivitar;i social-educative (OSP) are lac clarificarea $i d~cantarea de roluri prospective profesionale ca $i aqiunea de confruntare a intereselor $i a ra1;ionamenrelor de op1;iune profesionala. Dinspre punctui de yedere profesional, OSP constituie pentru puber, apoi pentru tlnar, un iung ~ir de momente de con~tientizare a necesitatii de a dectua 0 0ptiune profesionala. Orielt ar parea de liber acest proces $i oriclt de :nult ar dori puberul (mai ales) sa-si exercite op1;iunea fara imi::tiuni (ni~i thiar ale p~lriniiior), considerinci ca este vorba de 0 decizie ce am;a:eaza nu numai viitorul profesional, ci ~i firul lung al vieiii ~i al echilibrului (daca se poa te fericirea) ei, acest proces este puternic conditionat de ofena vietii economice ~i de gradul de dezvoitare a1 acesteia (cerinta de Forra de munca). DJ.ta fiind foarte inrensa rata de schimbare a yietii economice (revolutia tehnico-industria1a ~i tehnico~tiin1;ifica 0 intretin ca atare), lumea profesiunilor sufera ~i ea 0 schimbare continua intr-un ritm rapid. Este de la sine Inieles dl pe masura In care este mai intens procesul de den-ohare economica intr-o tara sau In mai multe, ecranul profesiunilor sa se modifice si el relativ concordant. Se considera ca tot 1a 15 ani are loc 0 schimbare radicala a tehnologiilor de produqie din diferite domenii. Schimbarea aduce dupa sine coexisten1;:l de exercitare a unar profesii sub forme de suporturi tehnologice foarte diferite, de la exercitarea manufacturiera depa~ita a acesteia, la farmele de exercitare mecanizata. In primul caz, sint solicitate indemlnari rnanuale, yiteza ~i precizie, planuri perceptiv senzoriale bine dezvoltate, rezisten1;a fizica ; in a1 cloilea C:lZ se solicita mai ales caracteristici psihice intelectuale, cuno$tinte, spirit de observatie etc. Exista 0 tendin1;a naturaEi de a se face 0Piiuni mai frecvente de profesiuni ale "automatizarii" care cl~tiga teren datorira gradului mare de 217

216

Tabelui

22

Acod ,i
Opir:ii

dezJcord

COpll

parinli

in inten'e12liilor

lor

Conilicte

(CeZ,:CCTC1

':

(cpili despre
1:{.:-inti

t~Lt2.-fiu

19ien:~, ser!ir:iu

illili-

t3.t.:".-fiu

tar,

reu;:it{J,.

i:: ~/iat2
sn1r~ii na~

profesiune,

Ieu~it5. ill 'fiat,\, i;ien.?l., studE, 'li,~~~i in cc'}::-:c1.}'! G.-::ti'ritate profesioDQ1:J

t~:~::t~fii~~[L alcoohll,

experiel1}J.

---------

5e~:ua,lCl.

studii,

sCl--,iciu 1:1ilitarj i,r:i(':-;:~!t a:C:::1L-fiu ~ctilirD:t.i pro~ fC5ionalc! reu~ittL in

-fiat::., 'llar-a in !~(Lturtl, moral{t igiena, rcu~it~l ill ,'iJ..t2,; studjl, "liata in colec h-r I acti'/ita tea profesionalCl.., rnorafL, in n8..tu1'[i, b3ni" liat<:J.1

---i---;::a:l1Z:.-fiicrL

I !

alccc:'l~ll, toriz(l te

H::'~1~'L'2 r:c)C -.:0rlle , CG!lcluC,erea. '/tllict:lelor r.10-

li~)er, politica torio P:~1ri::tij de,pre copii

,?i

tiI~p C[lSl-:

-----i
alcClc'1.

rcu~it~i in '/ia~a, sc'r- tc.::\-fiu 'iiciul militar, politica.' studii, marilla, profe,: siune, igien{t, 'liatZt colecti'r igien{t, profesiune, mo-; raW., !"eu~itrl In ~liata, viata in eolectiv
I

it si:-i

I:,)'=-

turne

t2..t<l-fiic:i,

ie~iri l1ocn':'7ne, con ducerea ,'ehieu In.,lor matorizate, alcool ie~iri nocturne, conducerea ~Eehi<:,u ... Ielor lnotor-iza tc conducerea vehiculelor rnotorizate, ie~iri nocturne, alcool

mama-fiu

stud ii, serliciu miIi-i manl.:l-fiu tar, reu~itrJ., in "l'iat8)

igiena, ti'f marnil-fiica

'/iata

in colec-: mamit,fiica

reusitil. in 'riata, ',iata in 'colocti'f, igiena,' studii

rentabilitate $i productiyitate, ca ~i datorita faptului ca produsele automatizarii au 1a baza standarde interna1;ionale, U$or de In10cuit ~i campetitive pe piete1e internationale, Miscarile complexe 'din lumea profesiunilor fac sa fie mai dificila ~i nelini$titoare penrru tinar etapa de 0p1;iuni prin care trece. Mai exista un fenomen ce Incard de complexitate op~iunile. eu elt dezvoltarea profesiunilor este mai complexa, cu adt capacitatea de ap1;iune are un teren mai putin craic de exercitare. Totu~i ramine de prim ordin faptul di orienrarea profesiona1a este dependenta direct $i indirect, decl multilateral, de structura ceriD1elor saciale de forr,a de munca. Prin planurile propoqiona1e ~i progresive de dezvohare, socialismul cauta sa creeze 0 coeziune elt mai mare a ofertei sociale de profesiuni, astfel lndt sa fie asigurata exercitarea profesiunilar pentru care a oferit op;;iuni 1a un anumit moment dcn. In a1 doilea rind, exist8. 0 determinare -a opj:iunii profesionale care se exercita prin oPiiunea ~colara, iar aceasta este ce,'a mai lesne de HeLlt, dat [iind fa}JwI ca tinarul este mai con~tieQt de atraqiile ce L: simte fata de diferite clomenii de cuno~tinie In care interesele sale de cunoastere sint mai multilateral antrenate, declt de profesiunile pc care Ie of era societatea. Din aceste motive, revolutia tehnico-industriaEl, care a impulsionat dezyoltarea reielelor de $coli elemen tare la incepuwl acestui secol, solicita acum dez\"oltarea de $coli mai aproape de ceriuiele dc intrqincre a gigamicei rcide de forme de industrii ce S1llt in:plicate 1n ec,Jnomia unei ;;ari. Or, constituirea liceelor de profil creeaza 0 conclitie nod a opiiunii, reduclnd simtitor clistanta dintre e,'antaiul profesiunilor ~i~coab care a de,'enit mai direct producatoarea de foria de munca. Tot~.!i, pe masura in care pro fesiunile de,'in mai autom a tizate, necesi ta tea de prepar:t\ie ~cCJlara devine mai de calitate 'Ii multilateral:! 5i, desigur, mai de d:.uata. Dcaltfd, orientarea ~colari1 'Ii profesiorula impJicJ 0 ide:1rific::;'c 50ciaL1 din ce In ce mai connlexa, deoarece preS1.!Dur;e 0 autoamrenare ~l organizare nu numai a u~ei opr,iuni, ci a tutu;'or resurselor inrerioJ.re psihice ale adolescentului, prin care, in fapt, devine autodeterminare 5i mai ales socializare voca1;iona1il, adidl orientare a energiei ~i eforturi1or psihice in yederea adaptarii concrete la profesiunea alcJ.sa, ceca ce pretinde eforturi de dobindire selectiva de cuno?tinie prin orientareJ. curiozita1;ii ~i prin organizarea de :lndcminari specifice care sa materializeze identifiearea. 1n s11'$it, in cazul orien tarii profesion ale, 5e angajeaza ~i 0 mare parte din rezerve1e personalita1;ii. Acest amplu proces de identificare poate fi total. Aceasta se IntimpEl in cazul marilor opriuni profesionale"fericite" .?i, partial, in oriee fel de oPiiuni. Rolul oriemarii $colare $i profesionale cons61 in a facilita procesul idemifidlrii, atit din punctul de ,'edere al societalii elt $i din eel al tinarului.

218

219

Ultimele reforme din Romania, dar ~i din alte tari, privind Invatamintul, au lac in direc~ia profesionalizarii mai accentuate a pregatirii ~colare, punIndu-se }n evidenia 0 politehnizare a acestuia. Prin acest fapt societatea i~i exprima mai clar cerintele de foria de munca. In acela~i timp se acorda 0 cre~tere de ore pentru activitatile practice profesional~ (ca ~i legarea ~colilor de intreprinderi ~i organizarea de mid planuri de produqie), alaturi de 0 depa~ire a caracterului scolastic sl generalist al pregatirii ~colare, un mai mare spirit practic, capacitate de in\elegere a situatiilor de ordin concret ~i intuirea paniciparii active la viara economica a iarii. Exista forme de OPiiLE1i profesionale superficiale, legate de a tracrii spontane ~i intretinute de interese neconsolidate prin cuno~tinte satisfaCd toare 13. unii tineri. Ace~tia se sinn adesea deceptiona Ii In 0p~iunea crau prea multe elemente construite ad hoc, prea multa nonconcorcanj:a lntre imaginea lor cu privire la 0 profesie ~i caracteristicile ei realc. Exista apoi 0Ptiuni diferite din pune: de vederc al profunzimii identificarii profesionale prospectin, fapt la care ne-am mai referit tangenlial nui sus. Din acest punct de vedere exista 0Piiuni ce se efectUeaL-a pe 0 bna dominant afectiva. Asdel de oPliuni se exprima io . cazul tincrilor care "doresc" foarte mult sa devina profesioni~ti intr-o c1ireqie dat;l. dar nu ~tiu ce sa faca. nu poseda cuno~tinle satisfacatoare, solide, teoretice $i practice. Ace$tia au de obicei esecuri mari inceput, e'iecuri ce oelata traversate creeaza profesioni$ti de inaIra clasa, aha categorie de 0Piiuni paate fi domiindragostili de profesia lor. 71ata de interese, cuno~tinre teoretice ~i curiozitate, ara 0 antrenare afectiva prea profunda. Ace~ti tineri pOt avea succese la incepur, reulesc sa depa'ieasca examene, concursuri ~i testele implicate in accesul b 0 profesiune, dar aceasta nu are pentru ei rezonantc interioare prea mari ~i profesiunea in cepe sa apara anosta $i greu de ex.ercitat din cauza acestei distan re afective de ea. Exista $i caZLlri in care tinerii n u pot face 0 opriune, sau in care schimba mereu oNiunea etc. In fine, in eazurile in care exista 0 nepotrivire temperamentaEl la profesiune, sau dorinta ce implica ideea de cl$tig material drept criteriu fundamental ori alte oponunitati se creeaza 0 foarte variata tipologie a opriunilor profesionale ~i a iden tificarii pe acest plan al vietii sociale.

In perioada adolescentei prelungite mai are Ioc un eveniment important ce creeaza 0 relativa omogenizare a procesului de maturizare sociala. E vorba de prestarea serviciului militar. Acesta antreneaza tinarul imr-o activitate disciplinata complexa, in care se formuleaza mai se\-er cerintele de autodisciplinare, autoservire, dar ~i Il1deminarile necesare acesteia. Programul perioadei de stagiu militar este de mare importanta pentru educatia cetaieneasca ~i cuprinde instruire complexa, ind Llsi de spirit 5i rezistenra v fizidl $i morala. 1n genere, dupa stagiul militar, marea majoritate a tinerilor c0115tientizeaza eondi1;ia de cetalean adult, responsabil 5i angajat In apararea patriei, a Iibertatii .5i \'alorilor ei, apartenenia socio-culturala treeind prin perioada ei de idemificare complexa.

Cap

i t 0 1u 1

VII

PERIOADELE

TINERETII

Datorita acestor considerente, In ~ara noastra s-au accentuat preocuparile legate de OSP prin elaborarea de lucrari in domeniu, organizarea de laboratoare OSP cursuri, conferinte ~i a unor lucrari de sinteza. Am enumera In acest sens lucrarile Iui A. Chircev, R. DascaUrsula ~chiopu. lesell, D. Salade [45, 46], cele ale lui M. Ghiviriga, [230], AI. Cazangiu [40] etc. 220

Perioade!e tincrc\ii au fost studiate rdatiy nonconvergent ca enotati psihologice, din eel pUtin trei motive. Primul se datoreaza faptului ca insenia sociala a tinerilor este atit de di-versa ineit se poate greu concentra printr-un criteriu clar ~i operativ. In al doilea rind, tineretul crcc-aza in conditiile inseniei sociale 0 reinnoire continua de menralitati, priem-un fel de "rc""V"arsare--<~comp]ementara" ,;absoi-btiei" de --e~(periew;a. sociaEl, caracteristice pentru fazele de dezvoltare anteriqare. Fenomenul a fast privit ca natural, ~i neproblematizarea in care s-a consumat a fast de economisire de forte pentru stadiile mai pu~in pline de vigoare $i mai fragile ale dez'loltarii psihice. In al treilea rind, insertia tineretdui in 'liata sociala nu a pus prea muIte probleme in secolele anterioare in care "ucenicia" profesionala ~i sociala s-a realizat In conditii de "tutela" relativ severa a tineretului, comen-ata prin traditii ce s-au perpetuat discret din evul mediu, ca 0 distanta psihologidl. mai mare intre generarii. In uItimul secol, tineretul a patruns impewos in viara sociaEi ~i politica - aducind nu numai 0 intarire a idealurilor sociale ci si un foane important aport social-economic. Intrarea In 'liaia socialeconomica ef-ectuata pe baza de competi~ie $i cooperare a pus numeroase probleme 5i a creat conditii mai dure de seleqie. In perioGiciele de criza economicil primii care au suferit au fost tinerii. Organizarea politlca a tineretului, antrenarea lui socia];i, secundata de Innoirea de idealuri din viap sociaL3:, de dificultaiile de absorb~ie ale societaiii, fiind de 221

data recenta, au putUt fi mai greu surprinse co. atare. Totusi, In zilele Cll ;Joastre tineretea $i perioadele tineretii se impun cercetarii psihologice atlt mai mult cu elt aspectele 10. care ne-am referit mai sus ridid numeroase pfl)bleme psiho-sociale care, desi In pEna schimbare, au 0 con5isten\a cvidenta ce poate si trebuie sa fie analizata. Schema no astra de analiza, chiar daca ar i imperfecta, pennite 0 coordonare a perceperii stiintifice a evo1utiei omului coneret. Pasajul }Jrin perioadeletineretii este important - si J.:1o.lizabil co. a tare. Nu am putea face aceasta operatic daca nu "m sublinia de 10. inceput faptuI ca [ormatia eclucativa $i insuuctiva cuprinde un contact afectiv cu marile ':;;.lori ale umanitarii. Programele $colare conlin intotdea.una un suote:n de analiza a lumii ~i viqii si 0 platforma de valori, cu argumentele CZ)reSpunzatoo.re ]:1 Ln-oarea lor. Acesre \-a101'i servesc ideeo. de progres, chiar In cele mai cOnservatoare tipmi de programe scolare. Dar progresul :nsusi eSle strins legat ~,i conditionat de diile prin care se realizeaza. Per~al1enta nazuire spr~ progre; este 111tre\inuta de nazuinta naturala a llmu]ui spre m"i bine ~i spre fericire. Pina il1 perioada adolescen\ei nu "pare 120 ccpii () te;:din~~l prea comurata de a observa gradul de \"alidilate a lextului 5i subtexmlui v:llorilor cu care este p~IS sa se confrun te ::1 \'iai:l reala. C:li'.-ersul copilariei are rezerve uriase de speral1le ~i (:e o'Jcmii legate ae explorarea spatiului (teritoriului), a oo.menilo1' din iur ';i () afonie de st!.'uctura fala de al1:lliz3. ::1odului cum este. alcatuidt :~lmea 5i ,.-iap. Chic-r dac~l trece prin dificulta1;i, copilul Ie considera 5itua tive, uneori datori ta necunoscutui ui, da:- lumeo. este conside!.'a ta SlabiLl. Dllpa \-1r"a de lCl ani incepe progres'ell de interogalie, ce caura prin ielen ti tate 5i icen tificare probele propriilcr posibili tati co. $i 0 validare a textului ~i subtextului valori10r ~i a aplicarii lor in vio.i"a. La ::-:ceputul perioadei rinerq-ii acest proces este demarat. Cele mai flag::ante neconcordanie intre ceea ce este re:l1 ,i deziderativ se con~tienrizeaza intens. Acest praces, odata inceput i'n adolescenta, creeaza 0 optica interioara orientativa spre \'iitor, co. 0 prelungire prospectiva a propriului destin .. In tinew;e optica prospectiva. devine mai Incarcata de cerinla de contribulie 1a imbunatatirea si schimbarea lumii. Tinarul de\'ine sensioi1 si recalcitrant cbe intllneste nonvaloarea. noncompetenta, du deyine atent si receptiv $i hia de modelele ce incorporeaza valori recunoscute, care de aproape par banale - persoa1Je deosebite, interesante, G~iar necunoscute etc. Eyident, unghiul de vedere dinspre care se. face evaluarea este amplu conditionat social. Perioada de la 20 la 24 ani, a adolescentei prelungite, se exprima ca 0 perioada de trecere in care se manifesta caracteristici ale adolescenlei si caro.Cteristici noi ce sint ale tineretii, ale starii de adult tinar. Nu putem ignora faptul ca de citeya decenii lumea adulra. se exprima ca 0 lume sfl~iata cu rupturi e',-idente intre clasele socia1e in numeroase tari . .:vIai 222

mult dedt adt, divizarea de blocuri s-a repercutat asupra Dlvelulu1 rela~iilor inrerstatale, ceea ce a creat 0 tensiune sociala puternica. Insecuritatea, instabilitatea yalorilor sociale au devenit perpettIe. In aceste condilii s-a deyalorizat profilul parental adult din prima jumatate a secolului XX ~i s-a conturat un profil de adult activ, aservit obiectivelo:, 50cia1e, dar absent din familie. Din ce in ce mai muh, tipul fundamental de <lctivitate ce define~te tinarul deyine cd de persoana angajata social, produditoare de bunuri materiale, spirituale sau de prestar; de dife1'ite tipuri de sen-icii sociale (munca salariata), co. adaptare Ia un anumit gen de acti\-itate, expresie a di\-iziunii sociale a muncii. Tipul de relai"ii devine foarte complex. Pe de-o parte, rinarul se insereaza in ierarhia profesionala, pe de aIra parte, in forme de intercomunicari Cll colegii de munea. Relaliile sociale realizate In etapde anterioare se rarefiaza. Relatiile in familia de provenienla se emancipeaza deplin, data fiind constituirea unei noi familii5i absorblia in rela,\iile de intimita te ale acesteia. Deosebit de complexa .5i deEcata este problema subetapelor tineretii. Lim;ta in[erioara se supro.pune peste perioada de la 20 la 24 de afli, pe;';I)adJ: in care exista clte\'a categorii de tineri. Unii care se ana i,--. produqie, altii care-~i reaIize:lza studiile superioare, a trei:l categorie este .1 cclor care lucreaza ~i continua studiile serale. Toate categoriile de tineri preste:lza ~i diferite forme de servicii militare sau ob$testi. Ca atare, perio.:tda cuprinsa intre 2'::5i 24/25 de ani este pregnant de trecere spre statutul social \-inual de adult, pe cind perioada adolescentei r::mine 0 perioada de trecere spre statutul biologic potential de adult. Cistigarea statutul'ui social ele :ldult echinleaza cu dobindirea autonomiei economice (pril1 remuneratie-salariu) ~i oineil1teles acest fapt creeaza o autonomie (indepenclenta) foarte mare, precum ~i conditia organizarii condiiiilor de trai In con textul acestei independente. Oblig:ltiile de prestare de serviciu prin reparritie, conform pregatirii capacitali10r ~i 10curilor de munca aflate In disponibilitate, face ca adeseori tinarul sa aiba Iocul de munca in aha 10calitate dedt familia de provenienia, ceea ce creeaza 0 nOlla conditie de ie~irea de sub tutela famiEei.
10. aceasta vlrsta se consuma sub sem;1ul pro viSitu:ltia tinererului zoro.tului, 0.1 oportunitatilor sociale. A~a cum am mai mentionat, In iari1e capitaliste, in perioade!e de criza economica, aceasta are cele mai puternice influenie asupra tl:narului care gase~te greu de lucru. In tarile socialiste este asigurat dreptul 1a munca. Totu~i, situatia de provizorat exista pretutindeni uncle este tineret - nu atlt din cauza problemelor de integrare profesionala, elt din aceea ca tineretul trebuie sa-~i gaseasdl locuinta, trebuie sa-~i organizeze canfanul vietii cotidiene - ~i fire~te - sa constituie 0 noua familie.

i.

de la 17 ]a 22 ani virsta de D. Levinson [130] nume~tc perioada adult tinar ~i eonsidera ca se caracterizeaza prin coexisten~a statutului de de adolescen, eu eel de adult tlnar. Considera dl este 0 perioada tranzitie oomina61 de trecerea tinarului de ]a starea de copil-barbat ]a aceea de barbat tinar. J. Rousselet [201] semna1eaza pentru tinerele fete ~) astfel de evolu~ic ecya mai devreme, in perioada adolescentei dupa stabilizarea relatiya a ciclului. Dealtfel, 0 serie de autor] printre care Douvan ~i .Ace! son [62] considera ca adolescentcle nu tree prin crize identitate pmernice in adolescen~a, elt mai ales in perioada de tranzi\ie (adolesccalJ. prelungita), cu un moment de mai intensa identificare c,i identitate dupa casatoric. Perioada tinerqii irnplica 0 dilatare la limita sa superioara, in zilele noastre, fapt ce deterrn"ina oarecare nonconsecven~e in detenninarca acesteia de catre diferiti amori. In acest sens, Daniel Levinson considera cl virsta adultubi tlnar se rdera 1a 0 distanta de dezvoltare psihica imre 17--18 ani la 45 de <,.ni, CLl 0 oarecare diferenta Intre cele claua sexe, ;n sensul ca pen tru barbati aceasta vlrsta se consuma Intre 20 ~i 40 de ani [13C]. Pentru subetapa de adult tlnar, de la 18/19 la 22 de ,,:'.i, autorul citat considera ca e specifica ,-igoarea fizica e\-iclentJ:, clubb tZi de in teligent;l, rnemorie, abili t5 Ii, aptitudini deplin urilizabile, ;i de bun ranclamen-c" mare stapinire a propriilar posibilita~i'ii.Joqe ::rC'caza un scntil11ent de plinZitate, de fona si vigoare fizica si snirimalJ, antrenate In a lupta pentru \eluri propuse si pe~tru constituire; familici' Ii stabiIirea locului In societate, Prin wate acestea, perinada tinerc\ii este cseotiaEl In supravietuirea spe\ei. Am adauga nota~ia intercsama ca' tinere\ea este perioada in care, dupa ce in stratificarea forma\iunilor saciale (familia, profesia) se face debutul profesional, are loc 0 cont1'ibu\ie imponama, 0 cota de mund:, economii ~i contribu\ie la bun8starea $i oi \'dul de trai al "tribului", adica a acelei parti a spetei CLl care se ;"clenrifica tineretul. in terminologia anglo-saxona aceasta este perioada de junior.

D. Hall, T. B. Schneider ~i H. Nygren [98, p. 170-190], Kroll ~i col. r 117] pun In eviden\a faptu1 di tinere~ea este ultima ctapa in care joaca rol central $i-~i pun amprenra de demarca~ie institu~ionalizata eycnimente deosebite ca : $coo.1a obligatorie, majoratul, prestarea serviciului mi1itar etc., disatoria ~i condi1;ia parentala. in clasificarea Iui N. Baylev [7], axata mai ales pc dezvoltareo. inteligentei, perioada de adult este plasata cadezvoltare lntre 22 ~i 44 de ani. in schimb, OMS considera tinere~ea ca desfa~urlndu-se iiltre 18/2':] de ani ~i 35 de ani, limita superioara a perioadei adulte tinere coinci.zind cu vlrsta 1a care taa te organele ~i sistemele organismului funqianeaza In conditiv ~i la parametri superiori.

'"

'"
"

Erik Erikson [68] a caracterizat vlrsta tinerc\ii (ca virsta mijlocie in ciclurile vietii) ca fiind dominata de amplificarea identitatii saciale 'ii de angajare, implicarea pc acest plan ficindu-se prin sarcini sociale. In acela~i timp, tinere\ea se caraeterizeaza, dupa acest cuooscut autor, prin trairea inrensa a experien\ei dragostei ~i inceputul viqii de familie, ceea ce duce la dczvoltarea intimitatii. Ca atare, aceasta perioada se dczvolta influenrata de pendularea dintre intimitate, izolare ~i starea in care eul simte necesitatea de a se lega de noi persoane, grupuri, organizatii, cauze etc. Se dezvolta astfel calitatea ~icapacitatea de partener ~i, legal de acest statut, se dezvolta diferite foqe morale interne intime care justifica ~i alimenteaza sacrificii $i compromisuri. Dragostea '\ ~i munca capata un loc central in structura de con~inut a persona1ita~ii. )

Noi consideram df tinere1;ea, inclusiv tendin\a u~oara de dilatare a acesreia la lirnita superioara, se extinde intre 24 ~i 35 de ani. Consideram, de <tsemenea, ca perioada tinere\ii se poate imparti in trei subctape. Aceea de ado.ptare, intre 24 ~i 28 ani, ce se paate caro.cteriza ca .;:erioada de ucenicie, stagierat. Adaptarea este profesionaEl ~i familiala. /i c~o:Ja perioada este cuprinsa intre 28 de ani ~i 32 de ani, de imphn:a~ie, in care se intensifica experienta profesionala ~i se dezvolta si statutu! de parinte, dat fiind faptul ca adeseori apare un a1 doilea copil in ramilie. A lreia subetapa, intre 32 ~i 35 de ani, este 0 perioada de stabilitate relo.tiva a o.daptarii, a valorilor, conduitelor ~i aspiratiilor formulate Inrre timp. Etapa cuprinsa intre 24 ~i 35 de ani, in ansamblu, pose&l inca un :poten\ial de opozabilitate, dar ~i capacita\i flexibile de adapto.re. 1ntrarea ~i adaptarea profesionala pune tl'narului ~i tinerei numeroase probleme. Tinarul se intreaba ce ~tie, ce poate ~i acestea raponate la ce ar vrea sa faea, sub semnul aspira~iei spre .autorealizare, fericire ~i independen\a. Exista tipologii foarte numeroase privind unere\ea. Comun insa acestor tipologii este faptul ca Intreago. eonduita este dominata de eforturi de lnva~are practica productiva ca $ide 0 puternica Mai dorin~a de autoo.firmare, aspira~ii de aport social ~i productiv. neclare sint situariile privind modul cum sa se realizeze toate acestea. Procesul adaptarii este intre\inut rdativ de experien\a de adaptare din perioada adolescen~ei In care profesorii numero~i, cu stilurile lor diferite de cerinre $i discipline, au contribuit intens "la dezvoltarea acestor tipologii adaptative. " Acumularea treptata de experienra de munea va modifiea tipologia iniiiala. Activitatca praetiea influen\eaZa foarte "mult antrenarea tine225

224

rilar in vial;a sociaEl, fapt aceea din vial;a ~colara. *

ce creeaza

~lta

ierarhie

de valorizare

decit S-a reu)it adaptarea 1a orarul de roundi (chiar In cazul in care in 3 sehimburi). La fel ada.ptarea 1a ritualul muneii. Intre au intrat aliii mai tineri in dmpul muncii. Acest fapt creeaza a in ierarhia muncii unarului de 28 de ani. Deoarece experienia 3:n munca permite lnnlnirea cu aspecte ameliorabile ale mundi, tinarul 5i unara simt nevoia de instruire. Din aeest motiy, adeseori urmeaza 0 9coa1:3, 0 facultate serala sau un curs de perfeeJ;:ion are, cursuri de limbi straine, fac sport ete. In activit8.iile Ob5tqti ,e primese res" ponsabilitat;i mai ferme. 'Oneori are lac intrarea in organizat;ia politid. Rela;;iile sociale se extind. In comextul acestora, inter,;in ~i elememe de rela!;ii oficialc 9i semioficia1e, invitat;ii 1a colegi, 1a superiori etc. in familie, respansabilita~ile educatiyc 9i gospodare5ti se multiplica. Se poate sa mai apara un capil. Intotdeauna extinderea familei pune probleme legate de orarul familiei, aprovizionarea ~i satisfacerea trebuint;elor ei. Consolidarea brniliei se pune in e\'ident;a prin eumpararea de mobile, rearanjarea spat;iuiui loeuin~ei, marirea confonului, cumpararea de frigider mai bun, uneori de masina de spalat, dar ~i de aparat TV sau radio. Distraqiile dc':in mai put;ine in famiEe. Cerinp de supraveghere a copiilor sta b baza acestei modificari de program .a1 familiei. Persista plimbarile de joe ale copiilor miei, vizionarea TV, lectura de literatura $i a presei. Creste Icctura de specialitate, 1ecturi legate de organizarea muncii, vizitele la prieteni ~i antrenarea In aetivita~i culturale ~ obstesti. CrC)te, de asemenea, volumul informat;iilor legate de educalie, sana tate etc. Tinerele marne au dificulta~i privind bugetul de timp, restrlngerea loisirurilor, in sehimb se bucura de aspectde pozitive ale maternita~ii. Subetapa de 1a .32 la 35 de ani aduce un nOli cere de integrare socioprofesionala. Statutul social prof esional este din nOli in progreso Experienta proksionala deyine mai 5upia. Contributia mai multilaterala. In activitatea obFeasea se realizeaza responsabilitali mai complicate. Adeseari, in aeeasta subetapa se dau in subordine responsabilitati speciale (secretar in Heo comisie organizator de echipe de tineri etc.), in comisii profesionale, se acord5 sarcini de coordonare, de documentare etc. Are lac $i extinderea relatii10r oficiale pe yerticala. Se fae eooptari pe acest plan. In famiiie vial<1 se stabilizeaza. Se organizeaza yacanle mai complicate ~i in funqie de cerinlele intregii famiiii ~i a bugetului. Aspira~ia 0 ma~ina devine uneari motiv de discutie ~i de ecode a se achizitiona nomii in familie loisirurile se 'largesc, devin mai bogate. Uncori se intensifid lecau loc i~iri seara 1a teatru, ic)iri La filme, expozitii, tura de literatura, dar ~i lecturile profesionale ~i TV ca loisiruri de evazuine. intreaga perioada a tineretii este marcata de activitatea pro-

Suber.apa cuprinsa Intre se exprima 28 de ani,dede identificare de primara dificllltal;i evollll;ie profesionahl, de stagiar ** 24 ani ~i pe linie prin cunoa~tef(Yd treptata a programului de munca, a stilului, ritualului, sistemului de organizare, ehiar a ritmurilor biologice (arele de masa, de somn, de odihna) ~i adapt area la acestea. in ierarhia muneii, unarllJ de adaptare se resimt mai mul! ca tensiune' are 1'01 auxiliar. Difieulta~ile interna $i structurare a responsabilitatilor ~i a aspiratii10r spre aces tea. De fapt, perioada de identificare primara profesionaEl nu este incarcata de foane multe responsabi1ita~i stabile, or, tinaru1 are 0 sete de responsabilita\i cbre ~i ferme. Integrarea llli in colectiyul mare a1 intreprinderii sau institu;:iei, in ro1uri sociale ~i in oblectivele $i perspectivelc acesteia, este de asemenea centrali Concomitem are 10c procesul de integrare in colectiv S::lU colective (depinde de natura muncii)~i in ierarhia profesionaLl. Tinaru1 are de conturat rolel sau profesional. Uneori, dupa primii 2-.3 ani are loc 0 rotalie sau un curs de perfeqionare, un ex amen de defini tl va t etc. ~i, concomiten t, sesizarea tu turor caracteristici10r vizibile$i latent.:: ale normdor. Tot in ace~ti primi ani de adaptare profesionala are loc intllnirea cu dificulta~iJe procesului coneret at muneii. Londe de acti\"itate extinzindu-se $i spre activitatea ob.}teasca in care tin arul ca pa ta uncle sarcini. T oa te acestea serycsc 1a integrareain procest:! muneii. :\ cloua direqie de solicitare a adaptarii este Iegata de dls2t:1rie dupa care unneaza ad3.ptarea h rolul de so~ sau de SOlie. Clsatori,l reprezinta oficializarea unei legawri complexc afecti\"e, sexuale .$i sociale (rol dobindit). 1n cele mai numeroase eazuri, este urmata de apari\ia unui copil in familie, fapt ce ccl1tureaza statutul de parinte $i adaptarea prin experien\a la acest 1'01 (natural). Se eonsidera ca in gencre, tinerii nu au 0 preparatie pedagogic;! prca dezvoltata pe acest plan, fapt ee creeaza uneori difieultaii in exercitarea aceswi rol. Tinerele fete au in genere in aeeasta prima subetapa a tinere~ii 0 disponibilitate afectiva mare ~i aspiraiiispre alcatuirea unui camin. Tinar::! mama are difieult~lli privind urarul, dorin~a de a eunoa~te mai muIte cu pri\'ire la educaiie, la psihologia copilului, cu privire 1a problemele rela~iilor sociale ~i ale rchiiiIor scxuale cel purin in ~arile eu puritanism in educaiia tineretului, ca .~iin iarilc ell restrictii religioase. ~i til1arul $i tinara fac efonuri de marire a eonfortuilli din familie. Subetapa de la 28 la .32 de ani devine de implantalie mal eonsistenta in munca ~i de identificare venicala mai complexa in cerinrele profe* Considera\iile noastre au 1a baza modelul cu:tural din '(ari ca Romania. ,,* Tel'menul .stagiJI''' este utilizH cu semnifica1ia de poziiie de acomooare-adaptare ~i identificare primara eu prof~siunea,
226

227

fesionala. Aceasta ac'~ioneaza profund asupra intregii activitati psihice, indusiv asupra capacitati!or senzoriale perceptive, imelecwale, aptitudinale, asupra intereselor, aspiratiilor etc. ' tinere~ii Cele mai sus descrise pun in eviden ~a faprul dl perioada se caracterizeaza prin intensificarea sinuoasa a identificilrii profesionale ~j a ,integrarii difereutia!c in ~olurile .~Ls;anltele socialc! dob1ndite de adeznme, pe care Ie cupnnde Vlata soclala 1a un moment clat.
DEZVO~T.\ItEA SE:\fSIDILITA

oada 'adolescent;ei $i ramlne re1ativ diferential continua sa se dezvolte, .pre sfiqitul perioadei tineretii -capacitatea de receptare organizata senzoria1e solicitate profesional, eu luereaza 1a maximum de randament. unele opacitar;i neluate In seama de
l~'\TA:rAREA, INTELEGEREA,

larga in perioada tineretii. Pragul dar are 0 u~oara curbil de scadere ramlnlnd In schimb [oarte activa 9i rapida a tipurilor de informatii alte cuvinte, eaptatorii senzoriali Poarte acute pe acest plan devin

OSP. *
ATENTIA $1 GINDIREA

Tn

SENZORIALE

MEMORAREA,

Se consiclera ca planurile senzorial-pcrceptiye nu sufera traasformari evolurive dura adolescenr;a. .analiza mal atenta a problemei pune In evidenr;a a serie de aspecte importante pe acest pl;;).n. Nu putem ignora faptul ca observa\ia vizuaEi devine in foarte num::roase profes;i extrem de activa, perfectionlndu-~i caracteristicile discriminative. In acest sens se poate vorbi de observatia vizuaEl a textili$tilor, aceea a biologlllui, a chimistul ui, arhitectul ui. sccnaristul ui, picrorlll ui de costume, a medicul ui, geologului, operatorului, agronomului, psi~ologulul. Se doblndesc 1DSu~Iri particulare senzoriale discriminative dupa 8-1C ani de exercitaf'~ a profesiunii. In esenr;J, observar;ia vizuala j'ncorporeaza sinteze $i ca., ~acitzl\i discriminative subtile, 111carcate de informa~ii bogate 1n planul in care sc exercita. Se dezvolta ~i adaPtarea la intuneric. Estimaiia ,"izuala devine foane fin~l. Solici ta ta ime~ls 1n industria electroniC)i suS microscop, intra in declin dupa 27 de ani. Auzul este in unele profesii foarte solicitat, ca In profesiile muzicale saLl de educa;:ie muzicaEl. Tipologii auditive diferite, fin perfec;:ionate, apar ~i 1a sportivi, 1a cei ce 1ucreaza cu motoare sau in mine etc. Se dezvolta ~i sensibilitatea auditiva implicatd in pozir;ia de C011sumator de concene, ooera etc.

Tactul capatJ. de ~semenea Finne discriminativa complexa 1a i:1ginerii constructori de poduri ~i ~osele, de asemenea la cei ce 1ucreaza in gastronomie, mJ.rina, agronomie, avia~ie. $i alte forme de sensibilitate senzoriala discriminativa fina se dezyolta meteorologii sesizeaza apropierea fununii, modificarile ceie mai fine .ale schimcarii 'Temii. eei ce lucreaza in industria mobilelor, constructorii de unelte, asamblorii etc. manifesta 0 dwsebi t de fina dezvoltare a tactului. Simtul echilibrului devine deosebit de dezvoItat la montatorii de balta tensiune, 1a constructorii de inaltime, 1a reparatori, la sponivi etc. Procesul de dezvoltare a personalizarii senzoriale ~i capacitar;ile discriminative slm componentii mai imporranii ai acestei modificari. In tensitaii1e peste pragul maximal sint adesea percepu te ca durere, intensitaiile sub prag nu se percep. Distan\a intre acestea cre~te in peri228

Planul complex mental cunoa~te de asemenea unele modifidlri. Cuno~tintele ~i ",bilitatile bine dobindite dau pe oe-o parte "ex.per"ii" care progreseaza mereu 9i devin extrem de activi ~i necesari, $i pe de aha pane, creatorii, inovatorii domeniului. Exista l11S8.un numar important de profesioni~ti care trebuie recalifica1i, reciclati, reprofilati fie din"' cauza modifidirilor profesionale (cam la 15 ani are loc 0 moclificare radicala a profesiilor prin remanierea tehnicii), fie datorita necesitar,ii absolute de a se iine pas cu indicatorii mondiali de progres ~i randament, fie datorita faptului ca tinarul G. nimerit, din diferite motive, alt:l profesiune decil aceca pentru care s-a prcgalit. Reciclarea are deci 1) perimarea profesionala propriu-zisa, 1a baza aproximaliv 3 motive: lcgata de progres_ele ~i avansurile re\'olutiei tehnico-industriale ~i teh2) procesul de disparitie a unor profesii (tot datorita nico-~tiintifice; unoI' profesii noi pentru care nu motiHlor mai S"uS evocate) ~i aparitia exista 1nca forme de prepara1ie prin rctelele obi~nuite de instruire; 3) perimarea unor il1su~iri individuale, absolut necesare in exercitarea un or profesii. In acest din urma caz se ana tinerii din atelierele de montat microprocesoare sau aparatura electronidL 0 aha varianta din aceasta categorie este .aceea a persoanelor care au suferit un handicap oa-recare, sau accidente, ca ~i aceia ce au fast obligati sa se mute din motive familiale din zO:1ele inclusrriale In care puteau sa-~i exercite profesiunea ~i In noul teritoriu nu mai gasesc forme de activitar;i profesionale de: profi1. in perioada tinere1ii, cota de perimare profesionaEi din primele doua motive nu e prea mare. Dar eacre$te cu tlmpul, ceea ~i 0 reantrenare a ce face necesara 0 improspatare a cuno~tinr;elor capacitatilor de invatare. !n aceste conditii se organizeaza procesul J:nvatarii permanente. Clmpul de ",qiune al memoriei se restructureaza, lncep sa fie subtil sesizate mciden rele critice, problemele cheie, are loc procesul de adaptare ~i sclectare din cuno$tinte a celor ce sint neiZesare. Are loc ~i dezvo!tarea selectiva a necesita~ii de a revedea anumite informar;ii.

>I<

fetiollal;i.

Inabilitatil~ nedepistate contribui

adesea 1a e~eclll sau la l'leadaptarea pro229

Date fiind cde de mai sus, nu ...outemadmire opinia conform carel a tinere~ea sau etapa adultului unar ar fi 0 perioada de platou de dezvoltare perceptiv-senzoriala. Dimpotriva, 'consideram ca este 0 perioada de foarte mari perfeqionari senzoriale-perceptive ~i de in tensa socializare a acestOr disponibilitari psihice. Aten~ia care deserVe5te traseul de colectare selecriva a experienrei profesionale este activata ~i ca complex pe ceriDl;ele profesionaie ~i de ritualurile specifice ale muneii. Exista unele particularitari ale invararii in perioada tinerqii. 1m primul rind se modific5. propoqia dintre invararea programara social (~i considerata curent ca expresiva pentru cerin~ele ei) ~i aceea ce s-ax apropia mai mult de amodidacticism - in favoarea acesteia din urma. Llv2:\area s-ar mai putea clasifica in inyapre organizata, sistematica, im<lpre originala, invarare inserata, interpolata ~i invarare incidentaEL Ultimele trei forme de iflvapre se ctezvoha continuu in perioaJa tinererii cam 'CLI aeee:J..5iintensitatc. Ele ar putea fi inglobate In ceca ce se in rclege prin tennenui "cnculturation" de eatre etnologi. Ci~tig1l1 pc seam:l inviharii este relativ mare, dar va cre5te in ctapeIe urmatoare ale dezvoltarii psihice, dupa 'IvI. Gladis 5i H. \'\,. Braun. In schimb, conseryarea informariilor, amintirea atinge un pUner relativ lnalt, d:lr ramine in platou pentru ca in perioada urmatoare sa scada 1150r ca viteza 5i claritate. Si pentru lnvarare se poate vorbi de ;lchizitia din punctul de ,-edere al direqiei in care se realizeaza 5i al scopului _ se poate vorbi de il1vap.re din necesitate - in special ocupa~io!1ala. La unii tineri domina aceasta din urma. Dat fiind ca in zileie noastre profesiile trebuie intreiinute '...orincuno~tin\e tehnice si economiee _ in sfera invararii ocuparion;lle intra ~i aceste tipuri de cun05tinre. Exisra ~i 0 angajare spirituala 5i nervoa,a tcnsionaIa in munca In zilcle noastre, date fiind cerin~ele de gdbire a procesului de dezvoltare economica ~i presiunea revoluriei tehnico-industriale. Monotonia muncii, antrenarea marc a ateilliei, condiriile ambianrei de Iucru etc. in numeroase profesii creeaza 5i oboseala - uneori minare a sanatarii. Aceasta este 0 problema sociaEi imponanta, ce a determinat pe plan social scUrtarea zilei~i a saptaminii de lucru din ultimii :30 de ani, organizarea ambianrei5i proteqiei muncii, optimizarea condi~iilor desfa~urarii ei - ~i studii privind oboseala 5i 'curba muncii. Pe acest plan sint cunoscute studiile lui Kraepelin de la inceputul acestui seeol. Kraepelin a intregistrat modificarile curbei muncii pe ora, pe zi, pe saptamina, trimestru. Procedeul a fost pre1uat In viata economica in numeroase tari. De obicei, curba 'cre5te in cursul dL.lline~ii apoi spre prinz scade (oboseala), dupa masa performanra este ceva mai joasa (digestia), apoi iar urea pu~in spre sflqitul zilei de mundi, probabil datorita apropierii sFlqitului lucrului.
230

In cursul saptamlnii, curba randamentului cre$te pina miercuri sau joi, descre~te spre sfir-7itu1 saJptamlnii. Diferen~ele indiyiduale sint foarte numeroa.se. Dealtfel termenul "oboseah;;" <lcopedi fenomene extrem de Dumeroase, complexe $1 multe necunoscute. Senz<ltia subieetiva de oboscalZinu traduce gradul 5i modul obiectiv al acesteia. Exista numeroase ' . . v persoane care nu au SenZ<ltlasub'H;ctrv-a d e 0boseaIV [""9 ,L~73 , p . .)-'l-a .I 35], de~.isint obosite. Exista 4 indicatori ai prezen\ci oboselii : 1) scade randarnentul cantitatiy, dar mai ales calitativ (care dealtfel este ulrimul achizitionat) ; 2) au loc modifidrf fiziologice, respiratorii, circulatorii, con sum in exces al rezervclor energetice '5i acumu1arc a dC5eurilor nediminate; 3) au loc sdideri a.le aC1i"ita1;ii intelectuale suple. !\ceasta se tra-duce mai ales in ritmui ~i nuen~a vorbirii - in scaderea debitului ei, normal ~i a utilizarii e.i pentru a densifica in terre1ariile sociale $i afectiye (se ~tie ca vorbirea este una din achiziiiile tardive ontogenetice) ; 4) are loc 0 exaltare a funqiilor inferioare, a automa tismelor, ticurilor - uneori dec1ansare a poftei de mincare excesiw - {apt ce duce 1a grascilitaii maladive $i deregEhi ale homeostazelor -- sau se declan$eaza boll psihosomatice. Recuperarea oboselii se face prin odihna activa - se bazeaza pe faptul ca antrenarea in activita~i placute im-plica trasee nervoase aflate in zone de inductie 5i se reactiyeaza astfel energia funqionala nervoasa. Se .pare ca omul poseaa mecanisme regIatoare ale efortului de care poate dispune_ Ziua de munca de 8 ore cn pauze mici permite recuperari reparatorii de energie - de asemenea modificarile de obiective. In cazul muncii fizice repetitive, oxigenul consumat este indicativ preiios pentru energia fizica ce s-a cheltuit. fenomen studiat de A tzler in Germania 5i Chareau in FraniJ.. Recuperarea trebuie sa iina seama de aceste fenomene. La tineri, forta de recuperare a starii de oboseala este foane mare. Un alt factor, mult studiat in ultima vreme, este cel a1 motivaiiei. Promovarile, recompensarile, dar ~i simpl3. evaluare (onorifica) slnt forma de stimula~ie ~i de constituire de motiv3.\ii pozitive in mundi. Primre factorii de stimula~ie se citeaza adcsea arnbian~a. Exista 0 intema dezvoltare a organizarii activita\ii de la locul de munca, a esteticii. a Imbunata\irii lui ergonomice * evidenta. Exista foarte numerOase tipuri de activitate profesionala, mai ales In perioade de intensa dezyoltare, datorate coexisteniei formelor vechi 5i noi de a exercita diferite profesii, dar ~i una ~i acee<J.$i rofesie. S-au incercat numeroase clasifidri p ale profesiunilor. In genere, In profesiunile ~i intreprinderile noi, media
A

confortul mentLl2~l,i~

" Ergonom;a are in atenj:ie adaptarea locului de mund la am, pemru a-i crea ~i "umanizarea" ce se converte~te In cele din urrna in cr~terea randa-

231

de virs!a este earn In jurul vlrstelor considerate tinere (chiar prima subfaza) Acela$i fenomen se Illtimpla ~i in cazul formarii de seqii 1101 in intreprinderi, dat fiind faptul dt tinerii parcurg in $coli programe de instruire mai moderne ale muncii industriale $i sint receptivi Jfl. nou.
*

TotU$i, numeroase studii pun in eyiden~a, pe ling a a sesizabila modificar;; de a ti tudini esen fiale fa~a de lumea inconjuratoare a tineretulu1, $1 unele dificulta1;i de idemificare ale acestuia, dificuldJ:~i legate de e\-olu~ia situa~1ei economice 5i circumstan~iale sociale. Unele din aceste dificulta1;i sint mai accentuate In ~ari1e capitaliste [oarte industrializate. Din acest punct de vedere citam un experiment interesant. serie de psihologi $i sociologi au camparat atitudinile tineri10r in 1950 5i apoi In acela5i mod, in 1958, in SUA. S-a apIica! un chestionar eu 200 de itemi, de atitudini, ce se refereau la probleme 5i situatii [oane diverse, cum ar fi acelea ale casatoriei, ale rolului femeii, a1 barbatilor, a1 copii1or $i al educa1;iei in viata sociala. Tesrul s-a apEcat pe 1881 d~ persoane. S-au pus In eviden~a cu aces! prilej schimbari In atirudinile ($i cicci valorile) matrimoniale. In 1950, raspunsurile erau In genere fOJ.rtc optimiste la foane mu1~i tineri. In 1958, raspunsurile puneau in c\'idenra 0 expeetan~a de criza economica. In 1971, 1a 0 noua aplicare, ./Jesimismul a crescut. In tarile socialiste In curs de dezvoltare, tineretul prezinra 0 mai evidenta integrare, mai multa independen~a, forme de emancipare rnai sensibile la via1;a sociala etc. $i forme de apOrt eu totul remarcabile ale tineretului pe $antierele mari de munca pe care Ie programeaza organiza~ia de tineret. Dificultatile apar mai mult pe planul stabilizarii conditii-Ior de continuitate In munra.

La adolescent subidenritatea aqionaEl (profesionala) se am: in dilatare $i expansiune (cuno$tinte, iudeminari, interese, expectatii, roluri prospective) la fel ca subidenritatea social-cetateneasca. 5ubidentitatea familiala impliea forme de tutela $i autonomie filial a, rol natural de fiu, exclusiv nepot etc., dar sexuahl. frate, ~i roluri prospective poten~iale de logodnic, SOt, identificarea
In perioada adolescenrei prelungite, subidentitatea aqionala (ocupationala-profesionaLi) se contureaza devenind centrala ~i dominanra, subidentitatea social-cetateneasca este $i ea ampla. Se COntureaza roluri ~i statute pe aceste doua planuri. 5ubidentitatea familial a, in dilatare $i ea, se axeaza pe cOnturarea rolului de SOt sau de setie (ginere, cumnat sau cumnata, nora, cumnata etc.), roluri co coexista. cu cele mai vechi ,din fami~a de .1?ro:-enienra. Peate sa ~para 0 a treia)'?rmatiune. de .~ol' HI aeeasta subldentltate, aceea de tata sau de mama in noua famdle. In fine, in perioada tinere~ii propriu-zise, subidentitatea de SOt (;naritaEl) $1 de parinte (parentala) se divid, subidentitatea profesionaLl ~i sociala incarca de roluri noi devenind wate patru se dilatate $i intercorelate. mai ample 5i respansabile, Fara indoiala, in aIte Zone sociale culturale $i politice, subidentita\ile mai sus prezentate au dimensiuni relativ diferite de cele prezentate mai sus. A5a, de pilda, in ~arile nordice ale Europei ar prezenta 0 mJi marc dilatare subidentita tea sexuala 10. adolescenti ~i dimensiuni (sensibil,\ :nai reduse (la v1rstele de mai sus) a subidentita~ii sociale.
PROBLElvIELE INTEGRARII SOCL\LE

Un alt fenomen legat de criza de identificare cu valorile sociale ale tineretului, mai ales ale celui aflat Intre 18,20 $i 24/25 de ani, s-.a manifestat prin anii 1968-1970, ani de re\-olta a tineretului din 5U.\ sub forma de protest latent 6 activ-po1itic, mi$care protestatara ce s-a extins apoi in tari1e de vest ale Europei. Studeniimea din campus:.Jrile universitare a criticat societatea capitalista, pun1nd in eviden~a Un potential de opozi1;ie evident fata de lumea adulta. Protestul a stimulat ~i extinderea curentu1ui hipl!lY. Desigur, procesul de identificare este complex $i multilateral. De aceea am considerat utila abordarea lui din direqiile mai pregnanre In care evolueaza, fapt pe care-l consideram satisflcator pentru 0 analiza frantala. In acest scop ni se pare Inca 0 data binevenit termenul de subidentitate, prin care 1ntelegem idenrificari direqionate. Daca am reprezenta structura subidentita~i1or caracteristice din perioada adolesceniei, a adolescentei prelungit@ $i a tinerqii in genere, am avea urmawarele situa~ii : .1

In ceea ce pri ve$te in tegrarea 1n genere, aceasta are mai m ulte la turi .calitative care do.,-an [151]). au fost condensate in tabelul de mai jos (dupa }I. .:\101A5a cum rezulta: din tabelul de la p. 234, integrarea este extrem de complexa. Se poate realiza, deoarece tineretul poseda resurse ~i capacita\i deosebite ce trebuie canalizate ~i antrenate in direc~ii foarte diverse. Prezinra importanta satisfacerea intereselor, a motivatiei proprii, pe de-o parte, iar pe de aIta parte, o19tinerea unor rezuhate In activitate care sa raspunda pe dcplin cerintelor societatii. Integrarea profesionala $i sociala deplina constituie PCntru tineret nu numai 0 condi~ie de adaptare, ci $i una de men~inere a sanata~ii fizice $i rnintale, de dezvoltare .armonioasa a personalitatii. P. Pinzaru [177] considera ciiferentele dintre social~are $i integrare ca fiind remarcabile. In tegrarea sociala se realizeaza in mai multe direqii. Cea mai imponanta din acestea este integrarea profesionala. Dealtfel, probleme1e cele mai spinoase apar In domeniul acesteia. Aceste difitulta1;i izvorasc ~!it din caUZe obiective, elt $i din motive subiective. Din categoria 233

232

~allzeiot obiective he .parte i.it1e1ecleficiente ce tin de organizarea 10'cului $i a procesu1ui de munca, nelndeplinirea sarcinilor de munca, incompetenra conducatorilor, atmosfera nesanatoasa In colectiv etc., iar printre cauzele subiective pOt fi citate: necunoa$terea reala a greuta7j:ilor ce se ridica In activitate, formularea unor idealuri care depa$esc posibilitarile profesionale de realizare, existeni<l unor deficienre pe linia pregihirii profesionale, deficienie caracteriale etc. In literatura psihosociologica se releva efectele $i ralul atmosferei in colectlvele de munca ,ca factor determinant a1 angajarii active a persoanei $i a randamentului in activltate. 5e $tie ca 1n colectivele de mund: Incarcate de tensiuni, productivitatea nu se ridid 1a niveluI cerinrelor Intreprinderii $i se realizeaza 0 sIaba cooperare 1ntre membrii colectivului. Cind conducerea liltreprinderii nu se preocupa de realizarea unui climat psihologic pozitiv apar insatisfaqii $1lipsa de interes perrtru problemele produqiei. In astfel de situarii, tineretul fie ca adopta'. comportamente de aparare' ~i izolare fara de colectiv, fie ca incepe sa manifeste fenomene de absentism, dezinteres fara de mundi, ignorarea problemelor colectivuiui. "Acwal:nente, nimeni nu se mai indoie$te de faptul ca adaptarea omului 1a munca - integrarea sa In cadml profesiunii a1ese _ depinde nl! numai de calitarile 5i aptitudiniIe persoanei, ci $i de conclitiile sociale 5i psihologice ale vierii de intreprindere, acestea putlnd sa stimuleze sau sa frlneze "resursele" umane : intereseIe profesionale, spiritul creator $i originalitatea, dorinia de a depa5i rutina. Astfel de conditii se refera, mai ales, Ia structura $i comunicariile 1ntreprinderii, regimuI de munca, securitatea muncii etc." [187, p. 169], spune pe drept cUV1nt, P. Pufan. Exista 0 serie de conditii care fa vorizeaza instabilita tea angajatilor ce au un caracter mai mult sau mai putin valabi1, in diferite tipuri de Intreprinderi. Unii autori se refera 1a aceste cauze, Incerdnd 0 ierarhizare a lor Ph. Mulleri $i col. [154, p. 390-452] enumera urmatoarele: 1) 1n recrutarea angajatilor nll se au in vedere aptitudinile acestora; 2) nu se satisfac toate promisiunile date angajari10r Ia inceputul incadrarii lor; 3) atmosfera din intreprindere este dezorganizata, conducerea inconsecventa, membrii colectivului se aHa 1ntr-o permanenta discordie; 5i 4) se adopta principiu1 favoritismului pentru promovarea in mundl $i pentru acordarea stimulentelor. Printr-un studiu efectuat pe tinerii cuprin$i Intre limitcle de Vlysta de 1a 17 1a 26 de ani in 6 lrltreprinderi din capitala, profilati pe meseriile prelucrarii meta1elor prin a$chiere (strungari, rabotori, frezori, mortezori etc.), s-a constatat ca la baza fIuctuaiiei 1n munca $i a rezuItatelor sIabe in procesul de produqiestau 0 serie de facrori, dintre care amintim : a) slaba optimizare a factorilor psihologici ai muncii; b) manifestarea neg1ijen~ei in atitudinea fata de tineri, in acordarea stimulentelor ~i a promovarii ; c) ig~norarea meritelor personale 5i a rezultatelor bune obrinute In acrivitate ; 235

d) in distribuirea sarcinilor nu se rine seama de capacitatile tinerilor. La aceasta se adauga e) slaba calificare profesionala ~i, ca "tare, impoIn fine, f) atmosfera sibilitatea de a indeplini sarcinile de produqie nefavorabila in colectlvde de munea [91] etc. Fenomenele de mai sus pun in evidenta faptul ca dnami se gase~te intr-o etapa complexa, oar fertila de dezvoltare ~i afirmare a personalitatii. Conditiile concrete din Intreprindere faciliteaza canalizarea aspirariilor ~i a capacitatilor proiectve in direqia valorifidlrii $i utilizarii maxime in scopuri consrructiYc. In caz contrar apar Darasiri de locuri de mundl (absentism), dlutarea altara mai favorabi1e, apoi a ahora (fluctuaria fortei de munca), fenomen relativ plin de consecinte pentru economic, eu efecte negative In nivelul de trai. Acest fenomen .este mai activ in perioada de ritm intens de industrializare, datorita absorb~iei intense de tineret In intreprinderi Inca nepregatite satis[lcator in a crea cQndi~ii de identificare profesionaEL Integrarea sociaEl strins legata de integrarea prafesionala penduleaza la tineri lntre dorinr3. de .a gasi un colectiv deschis, receptiv, in care tlnarul sa se simta legat de via~a ~i de mundl $i un loc de mundl In care sa-i fie respectate ~i evaluate eforturile in mod corect $i continuu. La modul concret, caracteris:icile imegrarii profesionale ale tineretul ui sint foarte diferi te, impregDate de 0 oarecare tensiune.

~i,

Din unele lucrari pentru obtinerea gradului didactic, efectuate sub conducerea no astra, care urmareau 0 analiza ,1 integrarii a 64 de tineri absolven\i 80i unei ~coli de copii orfani Intre 1969-1974, in diverse jJrofesii, s-a constatat dl in 43,750/0 cazuri, absolvenrii nu $i-au schimbat profesia, de~i majoritatea au trecut printr-un stagiu de perfectionare, calificare, c1riva an trecm sa lucreze in sisteme de lI1vatamint postliceal. Fluctuatii de 1a primul lac de munca se datore;1za in primul rind casatoriei (12,500/0 cazuri), dorintei de apropiere de Iocul natal (26,56% enuri). La un procent de 7,81% tineri, a doua schimbare a locului de munca reune$te cam acelea$i procente din acelea$i motive (casatorie ~i apropierea de locul natal). Exista $i un procent de 1,57% reprezentind a treia schimbare a locului de munca ce are loc in urma casatoriei. Pregnama a aparut in analiza raspunsurilor 10. un chestionar tendinta de trecere din mediul rural in medl;]l urban a absolventilor, mai ales la generatia din 1974. Dealtfel, in timp ce onentarea $colara se face in cadrul gratuitaiii $co1ii, eel purin pentru nivelul gimnazial ~i 0 p:1fte a celui liceal, In multe rari, pe masura ce se trece spre nivelurile superioare ale invaramintului, intervin forme de seleqie sau se pun in eviden1;a filtre discriminative economico-sociale, in esenra de clasa (in ~arile capitaliste). Integrarea profesionala se face, din aceste motive, In condirii de stres latent sau acut. Unele profesii antreneaza un coeficient de stres mai mare ded. cel ce decurge din eompetirie ti scheme

profesionale resrrinse penrru nivelurile profesionalemai inahe. Exista in mod individual grade de rezistenia la stres. IV1. Magureanu [141] a studiat aceasta ipotetica rezistenta printre care; intr-u!) experiment ce stimula situa1ia stresanta de examen, caJcule mintale considerate eliminatorii la tineri sporti vi cuprin~i intre 19 ~ 24 de ani (para$uti~ti) $i a permis 0 intregistrare (tirori) intre 28 91 32 de ani. Ex.perimentul concomitenta a reactiyitatii de repans ~i de activitate intelectuaEl, frecveqa cardiad., arnplitudinca pulsului, reaqia electrodermala, electroenceialogramc (rirmul aHa), ca .'1i Inregistrarea tuturor intervalelor de timp $i a timpului de reaqie (plus probe psihologice). Exista 0 tipologie a 1 c:lracteristicilor de rezisten~a la stres (hiperreactivii, normoreactivii . p ~l 11l oreaCtlVll) . serie de autori printre care Hall, Schneider ~i Nygren [98] semnalena fenomenul denumit ,,$ocd realitatii"In contactul eu lumea profesiunilor 1a tineri. In tegrarea 111 munca estt pEna de surprize, 'Ii dominata de un anumit grad de anxietate, deoarece i11 intreprinderi $i locuri de mundl expectaiia fa~a de noii veniti are compone::ne de relativa anulare provizorie a intregii biografii de eforturi $cclare in fa-,oarea unor lilsu$iri prezumtive de aId natura. St:ldiul deciziei in aIegerea profesional<l J. locului de munca a cuprins in preaIabil numeroase alter:1ative, dictate de nUITl~ro~i factori. Soelberg (1966 )[2H] considerJ ca decizia se realizeaza $1 clarifica treptat in subcon$tient Inainte de a se clarifica pe planul con~tiintei. Referindu-se la gradul de maturitate in a1egerea carierei, John o. Crites [54] a definit maturitatea in termenii a patru factori: 1) conSeCVefl\d alegerii profesiei ; 2) realism al aiegerii carierei; 3) competenj:a in cariera aleasa ; 4) maturitate a atitudinilor alegerii. R. W. White [276], care a insistat asupra faptului ca acordul dintre expecta~ia $i perceperea capacitaj:ii profesionale prezinta mare imp ortanta, a aratat ca daca se acord3: sarcini profesionale clare $i evidente, tlnarul ce intra intr-un loc de munca dezvolta asnecte noi ale sinelui

din aria profesionalii ~i se realizeaza 0 cre$tere yrofesionala. (1963) [255] considera ca dupa alegerea parTiedeman 'Ii O'Hara ticularizata a unci prafesii, implanta~ia duce 1a reducere a disonanrei (a conflictelor interne determinate de atraqia alternativelor) $i ajuta la con$tientizarea faptului ca s-a facut decizia. Acest stadiu a1 implantariei poate sa dureze - alternativele fiind dictate de numero$i faetori. Se pare ca notiunea de "integrare" a fost formulata prima data 1a conferinia UNESCO de la Havana din 1956 ~i a fast acceptata $i utilizata intens dupa aceasta datiL 1ntr-o lucrare recenta [64] exista dteva observaj:ii interesante privind aceasta problema. Oricum, integrarea treee prin citeva stadii care ar putea fi vazute ca trepte gradate de integrare (acomodarea, adoptarea, paniciparea ~i inte237

236

I 21-25 grarea propriu-zisa). Frnil deiiciente de auz in timpul parcurgerii acestor stadii, are 10<: ~i 0 eu deficiente Categorii de auz modificare a motivatiei de rol. Se trece de la acceNia , de tip supunere, ! 1n care aqioneaza motivatia de recompensa ~i comportamente reglate din exterior, la motivatia de autorealiz..1.re (din aniultimul stadiu), in care sc' I ~~b 20 I exprima comportamente reglate dinspre interior (autorcglare). VictorTi:rcovnicu a obsenat ~i el ctape, forme ~i ritmuri ale adapd'rii eleyilOIdin ~colile profesionale, 1a yiata urbana, ~colara ~i industriaEi (deer un cadru mai hug). D. C. ~v1iller ~i W. H. Forn [145] se refera 1a a$a-numitele situa1;ii ('cupar;ionale treptate $i progresive. El descrie patru astfel de situar;ii. .)i tipurile de profesioni$ti mai frecn~nte - corespunzatoare :

Total

----

V!rsta (ani)

,.

I 25-30 36-40 17,1iI 31-35 ') i') 5l,OOI iIi 10,0 1 41-60II 12,0 -.68,8 .~ 25>0 26,0 7, 10.2 2,0 4;1 5,8 I10,0 III
I

---~--_.-15, 21.2 2.3.91

I

Tabelltl2J

1) Profesioni$tii eu paternuri stabile. Aceasta este situar;ia ln care se trece de ]a ~coaia la Intreprindere (muned). ln aceasra situatie se afla mulli pro[esioni5ti care lucreaza Watd yiata Intr-un singur lac. 2) Profesioni~tii eu paternuri de cariera eonniltionaia se exprima in situar;iile In care se fae dteva 'Incercari, apoi are loc integrarea Inu-o profesie stabi];;, eei mai multi manageri au avut aceasta evolu1ie.

J) Situaiia de paternuri instabile. In acest caz se aWi persoanele ce nu se stabilize;lza nieiodata, Il1ceard tot aIte servicii. S-ar parea ca au a 111,ailarg~ ~i instabila atraqie profesionala declt cei legaii de 0 singura profesle.
4) In sfirsit exista profesionisti Cll paternuri[e de alegere multiplil profesionaEi largd .. acestia au 0 disponibilitate La tinerele fete, alegerea profesiunii este mai complieata. Exista. G:Jpa denumirea data de Epstein, barierele ocupaiiiior de barbaii care sin! Inca kier restrictive. Rolu1 de so\ie apoi cel de mama Inearc:t tensional timp~l femeilor care se integreaza profesional. Din acest motiv, tinerele fete traiesc integrarea profesionala mai Cll anxietate. Horner pC 1] relateaza faptul ca anxietatea este mai puternica dupa insucces la femei dedt la barba~i, iar ie5irea din performanr;a se tr3ie~!e dramatic. Dealtfel, chiar in situa\ii de succes, la femei persista a u~oara anxietate. Din aceste motive, femeile prefera situa\ia In care statutul proresional este mai relaxat. Dar adaptarea 1a mund; $i cadrul ei general este adesea difieiL Fluctuaiia fortei de munca constituie expresia acestui fapt. Maria Mol0 fluctuatie latenta a fortei de munca $i una do\"an [151] diferen\iaza reaE!. Flucruaiia latenta se manifesta prin inteniia schimbarii categoriei. locului de munca in Intreprindere $i dorint<1 de schimbare a profesiei $1 a Intreprinderii. A operat camparativ pe femei cu deficienie auditive si Ulra. In tabelul 23 s-au dat rezultate in 0 '0 ]a aceasta problema. - pe vlrste (in 1977, 1978).

Dupa cum se poate lesne ooserva, plna ]a 35 de ani este eea mai mare fb",ctuatie cu punctul de Ylrf intre 21 $i 25 de ani, vlrsta 1a care in cepe stabilizarea, eeva mai e\"idendl la femeile eu deficien\e de a.lZ declt la auzitoare. Dealtfel, clstigul mediu al femeii faia de cl$tigul barbatilor este legal mai mic intr-o serie de ~ari, cum ar fi : pentru 1975 In Danemarca cu un deealaj de 17,7, In Suedia eu 16,2, In Finlanda cu 28,4, 1n Anglia cu 39,.3, in ElYeiia cu 34,6 $i in E.. F. Germania cu 29,2. Fluctuatia Jatema In aceea$i l;1treprindere este rebtiv d;ferita, dupa M. Moldovan. Doresc schimbarea locului de munea in aceea)i Intre:Jrindere earn 43,1% femei hipoacuzice .'Ii abia .5.10% femei fara deficit aa21,2o!ry feme: ditiy. Doresc schimbarea meserici 10,20/0 hipoacuzice~i fara deficit de auz. Pretentiile .'Ii autoevaluarea femeilor cu deficit auditiy siut mai reduse. Doresc sehimbarea loeului de munca .'Ii a profesiei 9,Co '0 femei Cll deficit de -auz $i 13,1% rara ~i, In fine, dorcsc schimbcuea 'intreprinderii 2,00/0 femei hipoacuzice $i 40,30,'1) femei Lira deficit de auz, fapt ce pune in eviden1;a mobilitatea latent5. de asoiraiii a acestora din urma. " Evident, felul de a priyi problema randamcntului este simplu ~i general 1a tineri. T otu~i, ci se refera In sub text ]a uei feiuri de randamen!. La randament-productivitate ee exprima cantitatea de materic prima necesara pentru a obtine 0 produciie definita, apoi 1a randamerrtul financiar, care se refera 1a masura in care cre~terea inYestitiilor dintr-o Intrcprindere permite 0 ere.<;tere a produC1;iei (investitii de tehnologii .'Ii ma5ini noi mai productive). In fine, exisdl randamenwl-mundi \:e sc refera 1a cantitatea de prod'Jse obiinute datorita muneii um3.ne Intr-o unitate fixa de timp. D~i progresul (viteza cu <;arc se depa$esC dificultatile 5i se pun Ia punct noi tehnologii, idei, prod'.lse) este un bun al intregii omeniri, exista o inegalitate a ritmului lui :;;i a tehnicii pe naiiuni, 0 incorporare inegala a progresului $tiintific in diferite domenii tehnice, .'Ii a inega1itate

a denoharii ~tiin\ei in diferire ramuri, etea ee ereeaza diferenie senslbile de adaptare in mundL Firqte, exista 0 dimensiune mai subtila a muneii ca rela';ie dintre om ~i natura. Hegel sublinia cindva ca, gra1;ie uneltelor sale, omul posed~ puterc asupra naturii exterioare, pe dnd prin seopuri1e sale el este mai degraba subordonat ei. Opinia eu privire 1a policalificare este de 0.semenea diversa; 15,750Ja dintre tineri considera ca prin policalificare .are loc 0 dezvoltarc a sociera~ii (cicci 0 eonsidera ca atribut al progresului), 37,5co/o considera policalificarea ca 0 abilitate mai larga hta prod~qie, iar 18,750/0 se refera 1a caracterul utilitar pragmatic al policalifidlrii (se poate trece mai u~or de la un loc de munca 1a altul, In aceea~l liltrepnnoere ) . 1 Dealtfel, 0 serie de studii pun 1n evidenta a relatie relativ slab:: intre satisfaciia 'in mUDea ~i performanta. Zissu Weintraub a facut studii ce confirma aceasta idee ~i .a citat 0 serie de lucrari care au surprins acela$i fapt. Autorul eitat se raliaza 1a ideea c8: motiva~ia 1n adaptarea $i inregrarea profesiona1a are doua laruri: 0 1atura care se cenueaza pe aspecte $i elemen te dori te ,$ialtele ce se centeaza .pe trebuinta [unqionala de activi tatc. In .aceea~i oroine de idei, Zissu \'(,'einrraub, 1. Florea, G. Ohanesian (175, p. 127-129] considera, In urma unor studii privind persoane integrate in activita,;i repetitive, ca nesatisrac,ia ;n munca are mai mare imponania dccit satisfaqia, deoarece ac,;ionen;1 mai complex $i influenieaza performan,;ele. Prin tre defectele evocate ca impliea te in nerealizarea pe pla:1 FOfesional au fost trecute egoismul, lenea, minciuna, 1audaro$cnia, a1'o!';np, auritatca $i alcoolismul. Opinia cu privire 1a familie a fost rcIativ nuantata la tineri. Pe .primul loc se afld: bun a inteleg.;::re, stima ::eciproca, sprijinul convivi10r. Copiii se considera ca fiind factori de coeziune familiaEt. In studiul1ui P. Dumitru Stoica s-a eviden,;iat opini", tinerilor cu privire la mundt, opinie departajata In patm eategorii. Majoritatea .au considerat ca murrea are un rol .... ita1 de eJiberare (autonomie) $i dezyoltare a omului (64% din tineri). 0 categorie nu neglijabiEl a considerat di munca ofera un teren de afirmare p1'ofesionala, a sociaEl $i politica (21,87%). A treia categorie de tin<?ri (10,93%) considerat ce':a mai restrictiv rolul muncii, referindu-se doar 1a auwdez\'oltare, 1a impEnirea de sine a personali tatii prin formarea de tra,lturi pozitiye de caractei', iar ultima grupa (4,7C%) a considerat munca dual' ca mijloeul prin care se asigura existenta materiala. Prob1emele casatoriei ronstituie de asemenea una din situatiile de anxietate latenta $i de solicitare a integrarii. Rela~ii1e de casatorie Slat din cele mai eomplexe. Vlrsta celor mai frecvente dlsatorii este aetea sub 2C de ani la fete $i apoi de 20-24 de ani, iar baietii intre 20 si 24 $i 25-29 de ani (1n 1960), fenomen ce s-a deplasar u~or sub Ylrsta
A

de 20 de ani 1a fete In 1965, eu 0 u$oara cre$tere a casatoriilor ell tineri CUDfin~intre 25 ~i 29 de ani, situatie ce se aceentueaza dupa anu11975 ; i ca' atare, se manifesta 0 u~oara tendil11;a de mutare a disatoriei tinerelor fete spre virsrele 20-25 ani ell tineri de aeeea$i virsta ~i pe urmatorii. cinci ani *. I\1.ai mult ca sigur di acest fenomen se datoreaza prelungirii $colaritatii feminine. lnstitutia easatoriei este foarte solida, dar pune vrobleme de adaptare .a mentalita~ii celor doi parreneri, a earacteristi~ilor dobindite, gusturi, deprinderi, 5til de via~a, roici manii, preocupari~ atitudini ~i nive1 de cultura etC. In and 1938, Terman a Hem un prim studiu exhaustiv {792 pereehi) asupra acesrei probleme, urmat de studiile din 1939 de Iui Burgess $i Cottrell (526) ~i in acela~i an Kelly a stlloiat 82 de cupluri. In genere, in too.te studiile de acest gen (studiile pe baza de chestionare de opinii) a reie~it dl. prediqia casihoriilor reu~ite impliea. !ipsa de conHicte gro.ve ~i persisten te ell parintii, educatorii, in terrela~ionarii in copiEirie .~iadolescenta. In ultimii 25-30 de ani se rnanifesta mai mult interes privind prepara\ia pentru disatorie a tinerilor. In wlele 1;ari s-au constiruit oficii de eonsiliere privlnd casa toria. De obicei, penoada de logodna este o perioada de acoma dare a eclol' dOl parteneri. Exista Insa tendin,\d; de a se seurta logodna. in condiyiile societatii socialiste, dsatoriile tinere (lntre studenti $i lntre tinerii muneirori) au inceput sa se omogenizeze din punetul de veaere cultural, datorita cre~terii ni\'eblui general $i obligatoriu de $colarizare. Factorii economici, spaiiul locativ constituie nu numai cadrul in care se organizeaza vial" tinerei f amilii, dar $i cadrul aspiratiilor, dorin,\elor ~i antrenarii posibilita~ilor, angajarea de eeonomii, deprivari etc. In cadrul casatoriei .apar ~i probleme legate de eduearea ~i experien~a sociala a fiec:iruia din eei doi parteneri ai cuplului. Exista 0 foarte bogata ~i eomplexa literatura de speeialitate In aeeasta problema in diferire ~ari cum al' i Suedia, Franta, R.F.G. $i S.D.A. Datorita unoI' dificuha\i eare se manifesta pe acest plan, s-au dezvoltat terapiile de familie. Numero~i slnt autorii care pun in eviden\a faDml ea, in cazul di:satoriilor se manifesta pregnant a1egerea dintre alt~rnative pozitive $i foarte atractive. Casatoria poate dezeehilibra tlnaml sau tinafa sau sa le creeze 0 conclitie de energizare a acnvita Iii, a stare de echilibru. Aceasta poate sa se accentueze oelata eu na~terea primului cooil in fa:nilie. :vIul,\i considera acest eveniment ea un ~oc pentru ambii paneneri tineri. in ge'1ere, tinerele fete easatorite (la 19, 20 de ani) considera casatoria ideala 13. 22 de ani, eea ce inseamna ca manifesta un vag sentiment ca s-au grab it 'in propria decizie. Acela$i tip vag de stare tensional-depresiva se manifesta 1a tinerele eu 2-3 ropii nascu\i ;n
<

Datele sint dupa Anuarul statistic dill 1977.

241

perioada cuprinsa Intre 18 ~i 26 ani - tinere ce se sinn debordate de sarcini ~i de neprevazutul impliedt In cre~terea copiilor .. Aceasta c.oncluzie S-2, desnrins dintr-un studiu efectuat pc 8 ceo de tlnere salanate din to ate ram~rile industriale, studiu efectuat de Alexandru 1. Bejan [10 ~i declzia de a avea pnmul copil este relativ Incarca ta de anxietate Iatenta. In acela~i timp exista mai ales la tinere, mai mult Cd la tiun neri, 0 mai puternidi: dorinra de a ay<:>..a copil ca un fel de suplimentare a legaturilor afective din casnicie - ~i atragere a so\u1ui in responsabilitari mal complexe. Acest [enomen este mai evident in famifiile in Care femeile tinere constata ca nu pot avea copli ::tedt in urma unor tratamente complicate.

In perioacb de gestJ.rie (sarcina), atit la primipare (tinere afLHe b prima sarcina), elt ~i la multipare (tinere aflate la al eIoHea sau a1 n-Iea copil) se manifest:! atlt disconfon fiz1c, ce fayorizeaza tendin;;c impulsive, de tip oDsesiv, stari depresive ~i aIte tendin1;c de normalirate marginaEl, dt ~i anxictatc de fond, episodic intensificata, mai ales 1a gesL1ntele multipare care au a\"11t avorturi repeL:.te spont:lne, fara caUZe organice determin:ltc. Srudierea a 90 de gestante multipJre din cJ.tegoria acestora din urma prin examen clinico-psihologie, U:1 cncstionar eu 16 itemi, resw! familiei, chestionarul de anxietate C<lttel! $i analizJ. \-isclof, cfectua te in 1975 la un spiral din Bucuresti, au pus in eyid~n\5 in <11'arade starile de fond mai sus menriol1ltc, 0 stare ten';i'1I1.115\uDiimentara conturata in jurul efortului con~tient, aproac'.: obsesiv, de implinire pina Ia capa t a sarc.inii (eu spi t:llizJ.re aproape pc to<1t~lpet-ioadJ. de gestarie), dar ~i 0 rejeqie incon~ticnt,l, lntrc;;inuta de cmo,ionali ta tea )i experienp cOlectala prin cele1alte sitiIa;;ii de gcst<ltic tL1Hfsate, imposibilit<lte de identificare eu rolul maternal ~i culpabilinre din [rica de a pierde afeqiunea celor din jur ~i mai ales a $olului [l-tI, p. 207 ~208]. Dealtfel,5i gC$tante1e nom1ale au momente de disconfort J.deseori in primele luni ~i u~oare stan depresive in ultimele luni. Sarcina, apoi na5terea primului copll, lacta~ia ~i procesele fizioIogiee ce inso~esc materniratea sint conditionate social. Atitudinea faia de copil ca ~i de Int:reaga gama de situa~ii implicate in maternitate sint legate de gradul ill care primul copil, ~i apoi al doilea sin! dori;;i -sau rejectati subcon~tient. N epElcerile din timpul sarcinii pun adeseori in evidenia dependen;;a excesiva maternalii in eopilarie, adeseori ~i n oareeare reaqie de distanpre sexuala. Exista cheva momente de ere~tere a anxietatii ~i depresiuni u50are 1a 4, 6, 7 ~i m<1iales dteva $;10tam1ni inainte de na$tere. Durerile din timpul l1:a$terii pOt fi inten~ifiCHe datorita .:lI1Xietaiii. Experimentare.a durerii f~lra na)tere are la haza anularea anxietarii prin sugestie ~i cunoa~tere. Desigur, dupa nao;tere incepe 0 perioada relativ lunga de griji legate de alimentatia co-

pilului - de fluxul iactaiiei, cre~terea greutatii copilului. Se vorbe~te foarte mult de dependent,a copilului de mama. De fapt dependenia marnei de copil este tot atlt de mare. Ea se realize.aza nIl l1Umai prin aElptare ~i tramferul lapte1ui fluid in corpul copilului, ci si prin componentele active numeroase ce Insoiesc acest proces. Prima comunieare acopilului cu mama are loc In timpu1 supwlui. Faptu1 ca acesta se produce cu 0 oareca,e aviditate din partea copilului sau C.l nerabdare, 111ici ~rize de tipere, cu s,:urte momente de pauze etc. dera:1jeaza tinara. c mama. De fapt, chiaT copiii eutrofici realizeaza re1a~ii de comunieare difererrl-late Cll mama abia dupa 2-3 saptamini, pina atunci mama tln~1ra este In genere ades'e;l tulburata de lipsa de comunicare a eopilului altfel decit prin sup~iune 9i micile episoade ale aceste1a. In aetul de suptiune se conture3.Za forme de afeqiune si se direq:ioneaza strategii <de organizare de eonfort maximal al copilului. CreFerea in greutate a copiIului instaurarea eNV (comunicarii nonyerbale) c:-eeaza marnei siguranp afecte10r poziti\'e ale ingrijirii copilului $i in5taleaza ca1mul ferieit a1 maternitatii, renunprea n(.ra: regret 1a nu;;.eraase dorinle, obiceiuri, distracr;ii. Desigur, copilul mic gase~te de cele mai multe ori un stiI5i 0 strucn:ra f;lmiliala. Prezen\-a iui devine Insa 0 condi;;ie noua de fond .a reorganizarii familiei. lulian Segal ~i Herbert Yahres (1979) au 5tudiat aceste relatii, preluind 0 idee a carei paternitate se atribuie lui G. Beteson [2] (1977), teoreticianul tezelor "double bind". !n esen,a, dupa na5terea copilului acesta se va adapta la condi;;iile generale ce emana din viata ~i structura familiei, dar conccmitent, familia se YJ. adapt:! nu numai 1a prezen;;a copiiului in contextul ei, ci !Ii la earaeteristieile personale ale cOpilului nou aparut. Unii copii sin t difiei1i, dorm greu, nu manlnca, pIing mult, nu stabilesc usor rela;;ii cu cei din jur chiar dad: mama lor este 0 persoana delicata ~i echilibata. R. Bell [3] a insistat asupra diferentelor mari care exista intre copii, chiar aceia care sint yeseli in primele saptam~ni, sau care SIn! e:nrofici. Acei copii ca.re sint yeseli de felul lor, surid u~or ~i repede, stabilesc u~or rela~ii cu eei din jurul lor. proyoaca eel pu~in dteva condi~ii de optimizare a medi:Jbi familial. Dintre acestea. citam: a) creeaz3- momente de bucurie ~i fericire legate de spectacolul cre~terii lor; b) atenueaza tensiunea unor stari d{: disconfon provocate ~duliilor (din famiEe) de factori extrafamiliali; c) creeaza parintilor In credere in rol ul lor parental; d) creeaza pariniilor un punct de foealizare a dorin~elor de perpeware a momentelor de 111.clntare ce Ie resimt, reenergizind Intregul lor fond actional ; e) proiecteaza vii tor dorin~a ca prin copii sa traiasca mai bine ~i fmrnos desti;:;ul exist~niei umane ; f) securizeaza atraqia faia de famiEe G1 un adevarat camm.

242
243

Foarte de timpuriu copilul sesizeaza aceste aspecte de "structura" ~i "climat" al familiei ~i se adapteaza a:estora. In contexmI adaptarii, mama devine pentru cooil ecran de rtferin~e ~i securitate In primele etane onto;>-enetice, deoa~ece ea satisface trebuinrele vitale ale ccpilu A 0 1 cd' '" I' ~ " lUl, ca :;1 trebmflte"e Iun amentale d e a tl molt, tot ea creeaza caCf'.!l primaI' al interdicriilor. Am putea c3Dsidera confortuI~:;i echilibru1.ps~hic 81 fa!niliei ~a va: loare evaluativa, raportlnd numarul de tenslUDl ce 0 caractenzeaza 1ntr-o unitate de !imp data, b structura :;i Dumarul intcrrelariilor afective dimre parinri :;i copii. Analiza totaLl a confonului psihic al famiIiei ar trebui sa cuprinda :;i relariile capii-capii. Exista 0 evolu\ie a aeestor variabile. lvIuhi autori considera Cd studii COD crete valide slm [oane greu de rcalizat pe acest plan. Phnul adapt:lrii parin~ilor ]a prezeap. copiilor este animat chiar de eopi1 prin inflaria tot n13.i mare a dorintelor, a atraqiei obieetelor, a euriozita~ii, a dorin1;ci de mi~care ~i de a fi asistat ale copilului. Aceasta erup~ie a subiectivitalii, foarte evidenta dupa luni, a copilului se izbc:ite de disponibilitatile de timp ~i independerq:a ale mamei (mai ales). Copiii miei au timpul ~i ritmul lor de rela1;ionare. . Treptat se den-olta dorin1;a d(~ a efecwa singur tot feIul de .'1ctivira1;i Adl~hii 1;)i intensifiea treptat ineiziile brmaie In a.ctivita1;ilc pc care copilul vrea sa Ie finalizeze (deoarece eontravio flagrant regulilor tamilici) ~i dintrc acestea ar fi dorinra copiIului de a trage fala de masa, de a .'1rUDca toate obiectele eliott-un serrar deschis etc. Astfel, copilul se izbe5te de 0 aha forf} a adu1mlui, interdiqia, exigenla, iar ad~[tul sesizeaza dificultati deosebite privind educatia copilului. Tipologii ale tineretullti. Exista numeroase incercari de cIasificare ,]. tinerilar. Fara indoiala, structura profesiunilor creeaza 0 amnrenta difereD~iala discretJ. Tot atit de discret se creeaza diferen1;ieri prin densira tea (prezefl1;a sau absen1;a) oe roluri pa temale si ma trimoniale 5i, in fine, sta tutu] social (locul in ierarhia profesionala) constituie un fJ.ctor discret de diferen1;iere. Un tinar sau 0 tlnara care au Iuat unul sau doua brevete de inventie - san altul, care este frunta:; regional pe famUra de produqie, exprima 0 co:nponenta psihoindividuala specificapregnanta. Intereseaza 1nsa ~i aIre criterii. Tipologiile cunoSCUte ale Illi Jung (extra\-enir,i ~i introverti1;i), pre!1.late1:1 mai toate tipologii]e moderne, tipolagia lui E. Kretschmer [116] in autist interiorizat schizotim; picnicttl de sta tura medic cu git scun :;i masiv, piept 5i pinteee usor proeminent, instabil emotiv, 1.ipsit de voin~a; ciclotim de sta tura mijIocie, bine lega t, puternic, cu 0 oareeare lentoare $i fle;;nc1tism $i displastiwl, amestecat, se pot bine $i usor observa la ti~eri. :t:etre DJ.~~ulescu [58J atrage aten1;ia asupra tipologiei Iui Hans \'Veneke c 1 r . . .,1 "" . ]. 11d e . H \Y .lans \".ene;te pune ] a b aza d'lIeren\lenI tJpo l'oglce at1!u,;

7-8

dini de contact C11 lumea. Pe aceasta baza el diferen1;iaza pragmaticii, primitivii ~i receptivii spiritual. Pragmaticii, foa.rt~ num:ro~i~ printre tineri, se caracterizeaza printr-o buna adaptare, 0 Vlzare drrecta a suceesului care reprezinta acoperirea valori1. Printre pragmatici se diferentiaza tipul dominat de problemele muueii profesionale $1 eei domi:;Jari de mirajele lumii Iudice (distraqii). Categoria primitivilor, putin numeroasa este a tinerilor care i"iind maturi biologic, nu ajung psihologic h acela5i. nive!. Uni; sint imaturi psihic genetic - a1tii din conditii de deficit de alimentar,ie culturala. Primii, mai putin avamajari. raspund fo.ane putin la conditii de suplimem:are educativa. A doua categoric poate recupera partial handicapul cultural, dar adesea pastreaza un primitivism structural $i a mimare cancamrala a aduhilor. Gategoria eclar receptivi spiritual este pozitiv Incarcata cu 0 structura echilibrata a personalitar,ii, ~i CD multa creativi.tate. Tipologia Iui \\7 alter J aide [108] opereaza cu mal rnulte criterii, dintre care ~i eel al alegerii profesiunii. In acest context, el diferen1;iaza : dezinteresatii, vag interesarii ~i con$tientii C~ seop. Dupa criteriul emancipare-conservatorism diferentiaza trei tipuri cu cite doua variante fie.:are : naiy;;, conservatorii (rabdatori, pastratori nereceptivi), dezinteresatl! deta'!ati (emancipa1;i), investigatori: deei5i (in permanenta cautare de si;;e 6 de atiwdini noi). Jaide opereaza :;i cu criteriul angajarii social-poli:ice. Din acest punct de \'Cdere, el delimiteaza tipurile angajati, interesati, inciferenii, sceptici 'Ii destructivi. Termenii de descriere a acestor tipuri nu depa~esc sensul termenilor prin care se depanajeaza. T ow:;i, foarte numero~i autori relateaza faptul pina la 24 de ani tineretul este extrem de. eterogen. L._ Rosenmayer, comparind aceasta virsta eu aceea diatre 13)14 ani 0 gase:;te mai stabila, datorita faptului ca In a doua, diferentele de maturizare sint mai mari. Aceiasi autori au re1;inut lnsa ~i observa\ia Licuta de F. Neidhari. ea e,erogenitatea de integrare soeiala a tineretului de 20-24 ani este foane mare - ceca ce a facut pe primul sa considere vlrsta euprinsa liltre 20 :;i 24 de ani ca prelungire a adolescentei .. Pentru perioadele de la 25-35 de ani, caraeteristicile latente legate de subidentitatea profesionaHi, parentaL:!, de activita1;i social-ob~te~ti ~i maritala se exprima drept criteriu1 din ce in ee mai pregnant. Nu putem ignora din Qceasta trecere in revista discU1;iileprivind numeroasele farete ale diferentelor mai pregname, fara a ne referi la un studiu privind personalitatea prin mtermediul testului Szondi ~ ap1iearea acestuia 1a diferite virste [236, p. 433-446]. !n ceea ce prive~te analiza factoriaLi ~i vectoriala a rezultatelor la acest test proieetiv - se pune in eviden~a mtre 20 :;i 24 de ani ~i in continuare constituirea tre-

244

245

buinrei de afeqiune, trebuinta pentru cultura evidenta 1a baieti pIn a 1'1 29 de ani. Se manifesta conform reaqiilor din vectorul P. trebuinre .etice, evi tarea situariei de a se cia In spectacol, pudoare ~i cenzura moraU=; riguroasQ, capacitate de a se staplni, impulsuri situative moder<:ue, ciar ~i 0 tendinta de a rine cont de punctul de vedere al ahara. Eul spiritual este e,-ident lntre 18 ~i30 de ani, iar reaq:iile de deta~are~i acro~aj afectiv sl11t mai prezente dupa 25 de ani, clnd se diferenriaza. Ctte'vc1 probelerne speciale. Desigur, exista ~i 0 serie de aspecte legate <-ie comportamente!o atipice sau a celor deviate moral 9i ,social. Problemele inCraqionismului -- ~i ale variantelor sale - nu pOt fi Elsate la o pane. Chiar dadl cifra neagra a infraqionismului este greu de cunos"Cut, pe de-o parte, din cauza di victimele Inse~i renunra din diferite motive sa semnaleze infraqiunea - multe situa1ii se daseaza din lipse de probe etc. Nici chiar infraqionismul legal nu este suficicm de claro Exista nevinovati pedepsiri In unele cazuri ~i yinovari scapati abil printr-un proces nu suflcient de bine condus. In orice caz, se consiclera ca infraqionisrnul se modifidi odata cu vlrsta. In acest sens, tinerii marcheaL:a 0 incidenra a infraqionismului careatinge 0 culme absoluta in faza de Ia 2S la 30 de ani, llrmind 0 descre~tere la virstele ulterioare. In fazele aclolescente domina atentatele Impotri\'a proprietihii (furtul), abllzul de in credere Ia tinerii adulti (30 ani) ; funul scade dupa 25 de ~lI1i, excrocheria minge virfuI statistic la 21 ani, abuzul de incredere cre5te brusc peste 32 de ani ~i scade abia dupa 3S de ani, sparge rile ~i furturile c.:dificate cresc inrre 32 ~i 33 de ani, iar delincvenp.ln domeniul moranJrilor incepe In jurul a 16 ani, cre~te plna Ia 30 de ani ~i scade lent. Violenia impotriva persoanelor e mica la adolescenti, cre5te mul t la tinerii adulti (inc1usiv delincvent,1 rutiera). Curba delincvenrei Feminine este mai lent;i in ceca cc prive~te versanrcle de ascensiune ~i scade mai putin rapid ca acea a delincvenrei masculine, fiind tOtu~i totdeauna sub aceasta. Cauzele multiple. delincvenrei ~i ale creFerii acesteia 1a vlrstele tineretii sInt

Cap i t 0 1u 1 Vll1 VIRSTELE ADULTE

DisClitie pri7.;ind vlrstele adllte. Aparent neseismice, virste1e adulte ael fost mai putin decupate analitic in stadii de dezvoltare psihica. Mult8: neme s-a considerat dl psihologia generala este pinil ;.1 urma 0 psihologic a adultului. 0 astfel de opinie exista in mai toate lucrarile de psihologie generaEi, pina prin ultimele doua decenii. In ultima \"feme, asttel de lucr~ri cuprind 0 cantitate din ce In ce mai mare de materiale de raportare la copii5i adolescenti. in schimb, lucrarile de psihologie soc1'11;i au 0 mai mare atenrie fata de drste1e tinere. In mod inca restrll1s au aparur lucrari ce au 111atenrie in exclusivitate virstele adulte ~i cele terminale. in aceste conditii, exist a totu5i 0 mare cantitare de referiri la Ylrstele adulte, chiar in studiile privind psihologia virstelor de cre~tere. E vorba de un fel de raportare latenta a evenirnentelor implicate in dezvoharea psihica onrogenetica 1a punctul de virf adult. Designr, in astfel de siruatii exista 0 ipostaziere optirnisra: a virstelor adulte. N umeroasele materiale ce s-au colectat in diferite Imprejurari ~i cu diferite tipuri de tennici psihologice permit 0 abordare a acestora din optica stadialitatii, optid. bine implantara In mentalitatea gindirii modeme. Dificultati1e de analiza r:unin lnsa mari, datorita eterogenitarii materialelor, nonconcordantei de criterii privind evantaiul de evenimente caracteristice universului adu1~ilor. N umaruI mare $i divergent de referinle pe care Ie posedam astazi Cll privire 1a adult creeaza un obstacol in interpretarea lor. Desigur, exista ~i ahe numeroase dificultati in calea unui demers de sistematizare a acestor feluri de date. La ora actuala:, omul adult, Fauritorul principal aI vietii sociale ~i aI progresului, traie~te 1n zone foarte diferite ale pamintului ~i con~tientizeaza conditia existenriala a destinului sau social. Amprenta social-economidi ~i culturaUi a creat 1a adulti 0 conditie de diferentiere a structurilor dinamice ale personalitatii lor fata de tineret ~i copii. $i aceasta, deoarece oamenii adultl de azi sint marcati de mentalitatea~i stilu1 de via~a din deceniile 247

Numeroase studii evoca influenrele nefaste ale conditiilor de adaptare, influente ale unei familii dezorganizate, certate cu Iegea, lipsa de statut ocupational, alcoolismuI, 0 proasta structurare a larurii emotionale a personalitarii, lipsa simrului de responsabilitate ~i a educariei lui, indicatori de a.gresivitate manifesta ~i latenta foarte mari, inteligenra nealimcntata educational ~i con venita spre de1incventa etc. In genere, se considera ca cea mai dramatica perioada pentru b3:rbari este Intre 20 .5i de integrare In sisteme de 25 de ani. Este 0 perioada de contradiqii, gratificatii cu resturi de agresivitate de tipuI celor din copilarie. 0 a doua perioada 1l1carcata se contureaza spre sflqituI etapelor de adult dnar (35 de ani). Este 0 perioada de repliere ~i bilanr, de scadere a ar246

ale acestui secol.In copiLhia ~i adolescen\a adultilor de azi lumea e~a inca iswvita ~i saracita de dectde celui de al doilea razboi mondial, cu aspira\ii mai modeste ~i idealuri poate mai mari. Ivlijloacele de comunica~ie crau mai restrinse, drculatia ideilor mai precara ::;i mai J:ncarcata de presiunea razboiului rece. Diferen\e1e de receptare a ideilor in adolescenta adul\ilor de azi a fost mai abrupta ~i marcata de virulen\c critice, influen\ele ]colii 1i ale mass mediei au fost mai putin 1l1semnate (In special a TV-ulni, c::lre er~, inca 0 raritate), ca ~i ale 5c01ii care avea un caractc!' mai scobstic, fiind mai distanpta de via\a econol1;idl ~i intr-uil +d mai re~;trictiva chtorita dificulta\ilor postbeEce, Dealtfel, rqeaU:l ~colara distrusa prin razboi s-;). restructurat 1i a crescut treptar, neputind cuprinde deci ce~ia mai tirziu, marea majoritate a til1eretului in sisteme de instruire mai consistente. Ni se pare clemn de semnalat hptu! ca in timp ce in genera~iile cnprinse astazi intre 5()-60 de ani ex:isra desrui oameni care au jucat 1i jOJca rolmi imponante fiind autodidaqi sau Cll studii incomplete, dupa 1965 acest fcnomen este pe cale de dispari\ie. Apdar, exista anumite condi~ii ce ]i-au pus amprenta asupra dezvoltarii in copiElria 9i adolescenp adul~i10r, condi\ii :)i e,'enimente ce au modclat fclul de a gindi, a fi ~i aaqiona al acestora. Este adevarat adultii de azi au schimbat via~a sociaEl din zilele noastre, au consti~uit substJnp. umana ce a creat ~i vehiculat caract;:~risticile vietii modeme de azi,

4-5

consolidat optica privind faptul di dupa perioadele copilariei ~i o.do1e3cen~ei, perioade de foart<; mare plasticitate, dezvoltarea, Inceteaza. pentru ca apoi, dupa 0 lunga perioada de platou, fara evenimente semnificative (perioade1e adulte) sa Inceapa declinul vie~ii. Opusa ~cesteia est..: opinia de larga circula\ie di vlrstele umane se lncardl de experienia, ('uno~tin~e 1i comportamente profesionale importante In Intreaga viat2, ceca ce lnseamna dezvoltarea eontinualrl decursul anilor adu1ii. in aceste condi\ii, problema stadiilor de dezyoltare psihica a vierii adulre trebuie sa faspunda unci dileme importante. In cazul acceptarii ideii de dezvoJtare ~i pentru fazele adulte se pune problema reperelor psihologice, rcprezent:ative implicate in alimentarea procesului de dezn,ltare a stadiilor adulte. Acest demel's I-am incepe eu materia1cIe privind biografiile oameillior ceIebri $i media de virsta pen tru erea ~ia rezisten ta in di'eri te domenii [73, p. 5, 7-34] fenomen ce pune in evidenia un aspect 0.1 dezvoltarii jJsihice In perioadele adulte. Desigur, trebuie sa tine:n scama de faptu] 'ca, In genere, vlrstele adulte mai tinerc, de~i foane creative, J.U un potential de stabiEtate mai reclus (marea industrie a pus In eviden~a fluctllatia mare a for~ei de munca pina 1a 30-35 ani), fiind apoi urmat de stabilitatea relativ mare a celorlalte virste in proccs'Jl de ;Jerpetuare a progresului social-cultural ~i profesional. Un proces similar se manifesta ~i cu privire la infraqionism. Toate acestca au creat 0 ateniie crescuta pentta ?entru trecerea lor pe planul mai activ al eercetarii. virs~ele adulte ~i

Exista, desigur, trasaturi uni,'ersale umanc (caracteristicile mai generJle ce definesc oamenii), exista ~i caracteristici generate de coexistenta generatiilor in acela$i mediu de cultura, aspira\ii 9i idealuri sociale, ca 9i Insu9iri ce decurg din amprenra lasata de caracteristicile nivelull.li de trai $i de carJ.cteristicile consumurilor. Acest complex de caracteristici creeaza 0 valabili.tate relativ larga a swdii10r privind psihologia umana. N u trebuie sa uitam ca societatea moderna exprima 0 tendin\a puternica de omogenizare a aspiratiilor spre un nivel de Hai civilizat $i demn, spre 0 via\a culturala bogata, dl diviziunea intemaiiona1a a muncii nu este doar un deziderat, ci 0 realitate ]i ca In procesul producerii ~i difuzarii de bunuri materiale ~i spirituale sint angajaii tot mai mul~i oameni, fapt ce creeaza 0 nOlla dimensillne dezvoltarii psihice de amsamblu a omului din secolul nostru. In aces! sens putem afirma di exista diferen~e privind poten~ialul psihic llman de la 0 ctapa la alta de via\a. ~n acela~i sens exista evolu~ii socioprofesionale ~i Ocupaiionale, diferen\e de aspira~ii profesionale, de stil de via\a, de statute $i roluri sociale pe vlrste. Organizarea sistemelor diverse de suplimentare a preparaiiei profesionale (datorita amplificarii de patrundere a revoluiiei tehnico-industriale) a fost confruntata cu doua opinii consolidate, eonrradictorii privind omul adult. Pe de-o parte, In primele decenii ale secolului s-a

* *

Evident, exista un coeficient de interven~ie a factorilor biologici ~i m timpul vlrstelor adulte, ca $i In cazul proceselor de cre$tere din vl1'stele tinere. La virstele de peste 35 de ani au loc forme de exprimare de maxima f01'\a, energie, prin care se realizeaza contribu~ia consistenta .a :adul~ilor 1a cerintele vie~ii sociale. Dealtfel, vlrstele adulte se mai rnmesc ~i Vlrste active.
:I:

Exista 0 serie de factori amelioratori implica~i in via~a social-economica ~i culrurala. Ace1tia din urma se eonsidera responsabili de longevitate, de activismul mai mare a1 emului modern fala de eel din aIte perioade istorice ~i de victoriile lui o.proape incredibi1e priviRd staplnirea. energiei atomice, zborul In lURa, utilizarea electrGnieii,a laserului etc. 249

Primre psihologii mai cunoscuti, Ch. BLihler [31, p. 405-409] a (;Qleqion-at in jurul a lca biografii ~i 50 de anamneze din 1iteratura sa identifice curba pe care Ie-a tratat din optica vlfstelor ~i a incerclt ascendenta ~i degenerescema a viqii umane pc aceasta baza. Ulterior a disociat (1959) declinu1 biologic de cd intelectuaI. \\7. Stern a opera! en imaginea piramidei dinamice a virste1or, $i W'hite care spre anii adul~i 'drful se caracterizeaza prin diminuare. [ 227 cOnSl era ca eXlsta penoaue a 1 Vlrste"or a d ute ce contmua v con-] 'd v v v r1 1 1 . e ' centricitatea perioade1or din virstele de cre~tere. !n ceea ce priveste aspectele diferentiatoare, Allport [2] a enumerat ~ase trasaturi specifice :;>,duhului $i anume: constiinta de sine larga. rehtii si raporturi in time, securitate emotional8: fundamel1 ta1:i, preocupare obiecti\'a, obiectiyare de sine, armonie relatiY~1 cu propriile achizitii din experienta personaE!. Moers (149] (1953) a diferentiat 6 perioade, dintre care trei adulte, 1n care au importanta modificarile de imp::ilsuri suflctcsti. Perioadele se manifesta dupa cum urmeaza, din punctul de yedere al receptivit,hii de invarare.
Tabelul
A doua Prima
perioad<1

volta rea senzoriaIJ:, Jlervoasa, mental $i al simbo1urilor etc.

glandulara,

se dezvolta

~i complica

planul

In llumeroasele sale lucrari, H. Thomae [252] a atras atentia asupra veriodizarilor efectuate pentru vlrstele .adulte ; trebuie sa aiba In atentie ~ "1 c, sarcIlll '1e care matunzeaza, v '1' sensu Imp 1antanl . . v" . , ralUn III omu 1UI III sareinile sociale ~i in responsabili tali sociale. Din acest punet de vedere, exista anumite particularitati ale "amprentei trairilor subiective" dupa acest autor, "mprente ce se refera la aqiunea trecutu1ui, prezcntului $i viitorului. Pentru trecut se caracterizeaza ca fiind asimilat sau neasimi1at, preze:1tul ca fiind constructiv ~i obstaculat; iar viitorul ca deschis, -opac sau amenintator. eu un model multidimensional - R. Bergler [15] (1959) a operat de den'ohare In care variabilele socia1e au fost scoase pc primul plan ca si conexiunilc dintre de, ca demente deosebit" impreuna Cll atitudinile de sensibile .;;i importante. 1 s-a referit la faptul ca atitudinile slnt dimensiuniie psihice cele mai sensibile, deoarece sint inJlue:1~ate de ware evenimcntele viqii sociale, dar mai ales de : a) eoncurenta sociala si profesionaEi ; b) situa~ia familiaEi ; c) interiorizarea lumii ~i a imperfeqi"nilor ei reale ; d) ocupatiile cu monotonia propriei vieti cotidiene ; ,e) imeriorizarea caracterului definitiv al propriului destin; f) confruntarea eu caracterul finit al existen~ei In lumea reala. C. C. .:\files [143] (1931), analizlnd stadiile adulte, s-a referit 1a apariiia copiilor .;;i a considerat ciclurile vietii ca tinzlnd sa fie axate pc ciclurile de aparitie ~i cre$tere a copiilor, a fami1iei ca unitate. Tn accb5i sens, 1. D. Cain [33] semnaleaza faptul di este altceva sa fii tata1 unei fete de 10 anisi sa posezi paternuri1e de conduita corespunzatoare, sau sa fii tata la 30 ani sau 1a 70 ani.

21

perio~ld:i il viqii:
copiLlria ,?l t inere ~ea 0,0-20,0 ani

a vietii; prima perio..lda

adult"

21-30

dorninata de tinerl::te
a11i

A trcia perioada a vietii; a doua perioada adultii. Miezul vietH umane 31-44 ani

A patra
a

perioadl
\Oiepi:

a treia peric,ada a01l1UL (rlza de autocunoa~tere 45-55 ani

:\. clUCC;] perroad<'i a vielii; prima perioada a bdtriD.e~ii 55 ;:Ini

A ~asea perioaciJ a vie!Ii; a doua p<."xioadJ a bitrinetii;... deccsul

inClusi'r
:;;colarZi

;,rd,tarea

autoinstruirea

cea mal scZizutil. pe. rioadC, de recepti?itate prin instruirea adulplor. Dispare in teresul pen tru

cea mal puternic3. perioadii I

ca starea adulta este de consoli dare. Robert Lifton [131] susiine .;;i el psihice se optimizeaza, dar altele sedeteca 0 serie de caracteristici
rioreaza, la fel ca R. Berguss (1958), care 5e refera 1a capacitatile biologice ~i psihologice ale funqii1or, 1a productivitate, trasaturi caracteriologicc, integrarea profesionala, statutul social $i rolurile de virsta. D. E. Super ~i co1aboratorii [221] (1970) uti1izeaza un model de 5 stadii de dezvoltare, in care cel adult este de Implinire sociaIa $i profesionala $i se plaseaza in urmataru1 context: 1) CopilJria, in care evenimentul 19 ani). Integrarea sociahi se realizeaza irea intereselor vocationa1e ; central este cresterea prin 1nvatare, $i prin (plna la constitu-

o serie

de aurori

se opun opticii

periodizarii

adulte

~i emit ipoteza

de crue

In',atare

Evident, periodizarea de mai sus pune accentul pe virstele adulte. Criteriile de periodizare sint insa relativ putin clare. Guardini [94 J (1959) - apoi Castner [37] (1963) au avut in aten~ie "crizele" virstei adulte intr-un context explicativ specific vie1ii.,. analiza <1Semanatoare a efectuat ]. Kagan ~i H. A. Hors.

e!. 1. Leuba [129] a daborat 0 lucrare ceYa mai centrata pe virstele adulte, In care a stabi1it diferente numeroase Intre adultul tinar, aduItul de virsta mijlocie si adultul tardiv. Au efecte influentele culturale, sociale ale personalitatii adulte, dar se exprima particularita~i si In dez250

2) Adolescenta. perioada de maturizare biologica (15-25 ani) ~i de cre5tere a oportunitatilor de adaptare profesionala - perioada impregnadi ~i de imerese fa~a de oportunitatea diferitelor profesii. Super considera ca adolescenl"a este ~i stadiu1 iden tificarii de sine;

251

3) Tineretea (lntre 24 ~i 44 de ani) - perioada de maturitate in care se petrece in tegrarea in profesie, eventual gasirea unui drum specific. Este un stadiu de generalitate ;
4) StadiHI menfinerii (l'ntre 44 ~i 65 de ani) este domina! [rarea profcsionaEl ; " v tTste I e A' , J) 1," mamt?ite, ae ciezanga)are pro f' eSlOnaIV a. de inte-

Mai axat pc ideea prepara~iei pentru mund: drept criteriu <3.1 impar\;rii stadiale, D. C. :Miller $i ''\'7. H. Form [145] (1951) au descris $1 el 5 stadii -- jncare rela~ia cu munca are 0 evo1u~ie specifica. J'v1iller $i Form considera primul stadiu, de dupa na$tere, ca .tadiu de fantezie (0-10 ani). Acesta este urmat de stadiul de interese (10-12 ani), de capacita\i (13--14 ani), care lncheie primul ciclu mare a1 vietii. Urmeaza ciclu1 de exp1orare, de la 15 la 24 de ani. in carc se organizeaza mecanismele alegerii din alternative. are loc inva~area profesionaIa, inseq:iaconcep~iei de sine In aceasta Inva~are. Urmeaza, dupa cei doi amori, ciclul de stabilizare a vieiii (al treilea), de 1a 25 1a 44 de ani. Intr-o prima subetapa a acestui ciclu, l\liller $i Form considera ca se continua alegerea profesiunii, traversindu-se citeva schimbari. Mai j'erma Jevine stabilizarea dupa 31 de ani (plna 1a 44 ani). In aces! tpisod de via\~l cfonuriJe se centreaza pe stabilizarea roluIui profe:iona1. Perioacla a patra, de men~inere (de la 45 la 65 de ani) este domin~lta de antrenarea complexa in munca specifica postuIui ocupat. Acesta este un ciclu de viara productiv. In fine, urmeaza ciclul a1 cincilca, de declin. In ansamblul acestor periodizari, aparent dominate de criterii dife;'ite, evocam din nou teoria llti E. Erikson, cu cele 8 stadii ale sale 13 care ne-am referit mai pc Iarg 111tr-un capitol anterior. Rcamintim doar iaptlil ca stadiile adulte sint yazUte de acest auror ca antrenate profund in viara sociala din teama de cCi11promitere5i ca antidot fara de moartc. Impaqirea stadiilor ;}clulte ;n functie de evolU1;ia familiei estc mai interesanta la Douglas Hall [97, p. 55-58] . .Alitard subliniaza faptul ca femeile Slnt mai dependente de evolutia Eami1iei care marcheaza cicluri1e \riqii lor. Aceste tipllt'i de stadii incep dupa disatorie, care crce:na un cadm sl1plimentar de identificare a tinerei sarii. Primul stadiu dureaza de la casihorie plna 1a na$terea primului copil. Este un stadiu dominat de 0 u~oara anxietatc Iegata de dezvoltarea copilului $i de intimitate, de organizare a stereotipurilor familiei. Al doilea stadiu dureaza de 1a na~terea primului pina Ia a celui de ai doiIea copi1. Al treilea este al momentuIui in care familia poseda doi sau mai mul~i copii pre~colari (~i mai mici). Al patruIea stadiu (aI famiIiei in plinatatea ei) incepe cu intrarea primului copil In ~coala: ~i se termina in momentul in care primuI copil parase~te easa parinteasC'a:. Urmatorui stadiu, al cmcilea, In-

cepe eu plecarea primului copii din casa parinteasca ,51 sflr~e$te eu ple*. Stadiu1 de minim earea ultimului copil din familia de provenienta plawu estecel ce urmeaza, caraeterizat prin faptul ca toti capiii slnt pIecari din caminu1 familiei. Astfel privita dezvoltarea adulta, se creeaza o oarec.are difieultate de delimitare a cielurilor vie~ii adulte, data Gnd variabilitatea [aarte mare a evolutiei fiecarei familii nu numai In ce~a ce prive~te numarui de cop ii, ciaI' ~i faptul ca exista ~i familii Llra eopii. Dublineau S. enumera ca stadii: copilaria, ell doua faze de cltc 6 ani; perioada de Ia 9 la 12 ani (etapa terminaH( a celel. de a doua raze ) ; aC101escenp (e 1 12 ,2 18 am (d ommata "d e prepararea ~l acm, " 1 a 1 . . ,. zi\ionarea maturitatii biologice), de cre~tere intensa somatica, dar ~i psiholntelectuaia $i emqionaEi; perioada tineretii urmeaza seria vlrstelor' ca final pen tru stadiul ultim al crizelor ana tomice $i psihologice de G'C5tere. Pentru autorul eitat exista doua faze sau stari adulte: 1) starea adulta tinara (de 13. 25 la 35 de ani), dominata de nevoia de activi$i in ultima sa parte dominata de cre~tcrea tate ~ide viata sentimentala 5ensibilita~ii (starea de adult confirm at) ; 2) starea sau faza de maturitate $i de dezvoltare (de la 35 ]a 50 de ani) In care se stabilizeaza in~truirea profcsionaUl, sociaEl ~i familiaia. Urmeaza 0 faza critica, marcata de 0 scadere relativa (dupa persoana) a capacitatilor vitale (de b. 50 1a 60 de ani) ~i faze1e batrlnerii. <1 Prezin ta intercs modelul lui Schein E. H. [287] de incadrare perioadelor adulte intr-un model tridimensional conic ce are trei direqii: prima este verticaLl (In sus) ~i pune in eviden~a schimbari 1:1 ierarhia profesionala (rangul profesional); a doua dimensiune directionaEl este radiaia ~i se refera 1a mi$carea In sistemul profesiona1 dinspre rolmi periferice spre roluri centrale aflate spre interiarul de cere ~d -sistemului can, proces de cenrralizare profesionala; a treia dimensiune direciionaEl este circumfereniiala, pe cercuriIe din ce In ce mai Ii1guste ale conului (e siruaiia unui contabil de il1treprindere care este mutat de la 0 seqie periferid sau centrahi Ia 0 aha de acela$i tip). l\.cestor dimensiuni Ie corespund trei tipuri de reI alii : relaiii ierarhice (legate de dimensiunea verticala), relatii de incluziune (radialf'\ ce se constituie ca relatii de eentralitate, $i relatii funqionale sau imerdepartamentale. Perioadele adulte se pot prezenta pe zonele cilindrului p'1na aproape de partea superioara a aceswia. Autorul considera c;l substadiile ciclului

3-4

* Se considera familie tinara aceea ce eSle CO'mpilSa din 2 bunki, 2 ?arin~i ~i ccpii - ~i familia bihr:na, aceea in care exisla 4 bunici, 2 p5.rin~i ~i 1 copit.

252

253

adult se exprima cilindrul imaginat.

prin

substadii

ierarhice

ce se plaseaza

pozi~ional

II)

M. Zlate [284] (1975) a schi~at 0 impartire a virstelor adulte, dupa cum urmeaza: tineretea, maturitatea ~i involutia. Considerlnd controversata situarea tinere~ii ca registru de vlrsta, autorul citat adera totu~i 1a ideea ca tinerete:1 ineepe 1a 20 de ani ~i se eareterizeaza printr-o mai mare armonizare, stabilizare ~i maturizare, prin adlneirea soeializarii, specializarc:1 profesioD'ala, angajarea in vlata soeiala. Mamrizarea (perioada adulta) e eansiderata ea perioada unei maxi me realizari - ca periaada cele; mai inalte produetivita>;i, a armonizarii intereselor, apti-. tudinilor, deprinderilor, a modalitaf,ilor interrela~ionale, a con~tiinlei~ incl usiv a securizarii emo~ionale ~i a strueturarii eoneep~iei filozofiee de via\a. In fine, involutia (vlrstele de involuiie se caracterizeaza. prin deelin eompensar, inegal, prin uzur;! c1atorata imbatrlnirii etc.). Dupa cum se poate lesne vedea, fluetu<l\ia eriterillor de diferenrierea stadiilor, indusiv a eclor adulte este foearte m;1re. Datorita utiiizarii de eriterii inferioare mente ale ani ~iede dif erite, se consemneaza diferente in eeea ce pri'.qte limitele ~i superioare .ale fiedJ:rei etape adulte. Cele mai eritlee mociclurilor vierii slnt perioade1e de trecere de 1a 16 ]a 25 de de dupa 50 de ani.

1) Prima perioada adulta, intre 35 $i 45 de ani, se poate eonsidera ca se eonsuma vlrsta adult a de stabilitate in care implantalia profesiona;a este intensa, activitatea pe aces! plan este eumulativa, activa si sau un ereatoare. Adeseori la aceasta vlrsta se mai parcurge 0 faeultate doetorat, 0 scoaEl de perfeqionare, de reeiclare etc. Statutele ~i ro1urile soeiale ineep sa .fie mai incareate de responsabilitati, aeceml in ierarhia profesionaLl este activo In viala de familie, copiii Incep sa freeventeze ~coala, ceea ce creeaza 0 cre~tere relativa a eoniinutului sl.lbidentitaiii de padnte $i 0 modificare in evoluiia ,familiei. 2) Perioada adulta dintre 45 si 55 de ani se earacterizeaza prin treeerea pe planl.lri de mai mare responsabilitate profesionala si soeialobsteasca, aceste doua subidentita~i se VOl' ciezvolta. $i ace::tsta cu atl! mai mult ell c:lt vor fi mai muhe etape de reeiclare pareurse. Subidenti- " . tatea de sor se va diminua U$or ea ~i aeeea de p~irinte, ciat fiind fapwl di independenta copiilor (mari de cele mai multe ori) nu mai necesita o atentionare permanenta in aeest ro1. Evoluj:ia feminina este relativ mai tensionala $iincareata de indispozitii $i anxietati Cll substrat biologic-hormonal (menopauza). 3) Perioada adulta prelungita (de la 55 1a 65 de ani) se caracterizCJZa printr-o oarecare diminuare a fondor fiziee, 0 perioJda cri tica (111Ji JIes pentru femei in orice eaz Intii pentru ele). Diminuarea inegala, dar regula este \"alida eeler .j. feluri de subiclentitati este rdativ mJi ales pentru subidenritatea familiala de parintc. Familia se aWl in plin proces de deuuclearizJre. Are loe apoi diminuarea eanl.llativa a subicientita~ii profesionale, ramine 0.etiva subidentitatea maritala familiala, dominant maritaUi $i aceca de aetivitati soeial-eulturale. Intrarea in perioadele valeaza cu 0 importanta vitate, relatii soeiale etc. de pensionare - mai vaelit de regresie restrueturare 0. intregului regim de "iala, eehiacti-

In literatura de specialitate se atrage insa atentia asupra erizei de 1a 40 de ani, 1a care ne-am referit in parte ~i vom renni. Aeeste vlrste sint profund influeniate de ennimentele familiale. Primele se prelungesc peste limita i:lferioara spre zOl1e!e tinereiii. Virste1e terminale, ca ~i virstele eritlce in jurul a 40 ~i .a 50-55 de ani se afla sub semnul cre~terii longe\"itatii ~i a1 ie~irii din viata activa, profesion::tla .. Se tinde sa se eonsoJideze virsta matura tardiva prelungita elatorita. ere~terii eonditiilor de viata, a suportului medical $i de euhura medicala preventiva mai buna $i soeiala mai larga, fapt ee pune lU eviden~a. o dilatare a virstelor adulte eactive. 2. Subetapele vlTstei adulte. Avind In Yedere ideea ea stadiile dezvaltarii psihice au drept criterii de diferen~iere tipul fundamental de aetivitate :)i tipul de rela~ii implicate, se poate eomidera ca expan10 earaeteristieile muneii profesionale $i in ierarhia siunea cumulativa posrurilor de munea constituie tipul fundamental de aetivitate in perioadele adulte, iar structura re1aiiilor de munca soeiale si de familie (valoarea lor contribuJnta In afeetarea si dezafectarea identitaiii ~i a subide'Hita1;ilor) constituie tipul de rdatii caracteristiee si in aceasta. perioada. Ca atare, se pot difereniia urmatoarele subetape adulte:

DIK\~lICA' IDENTlTA TII

Din cele de mai sus reiese ca subielentitatiie profesionale eonnituie aspectul ce reprezinta persoana 'In perioadeleadulte. Este yorba de munca specifica, earia unei profesii (rolul profesional consta din expeetaiia celorlalri fata de 0 persoana Intr-o profesie data). Desigur, intereseaza convergenta ~i divergenra dintre subidentitatea Cll aceea privind viaia soeiala ~i cele legate de rolul parenprofesionala 255

~54

tal ~i marital. Schematic textul celm 4 subidentita~i

redlnd corela~iile cde mai obi~nuite privind maturitatea, de au urmarorul

in co(>aspect:

r~~;f!e (25-35cni)

Virsta

aduitii

de stabilitate

aproximariv

egale - 3545 ani

diferenra ara de generatia tlnara ce intra In produqie. Faptul ca atare se con)tientizeaza ca un plus de experienta practidi ~i 0 cerinta de reciclare sau de perfeqionare teoretica. Optiunea pentm ,unqii administrative execl'.tive de proiectare, In domeniu, se face aproape pe nesimviaia profesionala )i ob~teasdl devine mai densa In tite *. Oricum, probleme ce 5e resimt ca mai dificile $1 complexe, ~i in viap de familie apar probleme noi. Cre$terea copiilor, problemele legate de inrrarea acestora 111 :;:coaEi aduc dupa 5ine aspecto de educatie ~i instruire mai copil poate intra in perioada complicate, mai ales ca uneori primul pubertatii ~i poate crea tensiuni de opozabilitate, nemulrumiri, Statistic, aceasta este perioada celor mai numeroase desfaceri de casatorie -- mai ales dadi sotii lucreaza In localit3ti diferite :;:i fac naveta, iipsind astfe1 foane mult de acasa. Totu:;:i, angajarea mai profunda In munc3 creeaza un echilibru al personalitatii. !ntre 40 :;:i 45 de ani experienta profesionaEi devine bogata la multe persoane. Omul se simte In mijlocul vierii. Capacitatea de munca ~i randJ.mcntul se afla In prim plan. Este 0 perioada de expansiunc soeiaEi :;:i profesionala. In familie se reinstaleaza echilibru1 ~i un sril adecvat de interrelatii. Opozabilitatea copiilor este tratara cu mai mult calm :;:i cu mai purina nelini:;:te - cee3 ee arata ca familia a achizitionat 0 experienl;a pedagogica. Familia poate fi confruntata eu decesul parinrilor (bunici1or), ceca ce va duce la interiorizari profunde. Structura i:nerrelariilor sociale se va dezvolta pe vertical a ~i orizontala, In stfUctura ierarhiei profesionale, dar $i In afara ei. In perioada adlflta de stabilizare Jl (de 1a 45 la 55 de ani) se instaleaza U$or Incarcarea cu intimitate a subidentitarii parentale$i maritale, dar cresc $i responsahilitarile pe aceste planuri. Rolul de sor :;:i sorie se cunoJ.$te mai bine. Criza de idemitate a copiilor mai ayansari sau parasirea [amiliei de unul din copii (care pleaca 1a studii) contribuie 1a cre:;:terea tensiunii :;:i nelini~tii In familie. Perioada de 1a 45 1a 55 de ani se poate :;:iea divide in doua subetape. In prima, de 1a 45 1a 50 de ani, se perpemeaza structurile relatiei comp1exe ale etapei anterioare. Unele avansari in mundi, gradarii, gratifieari etc. permit marirea confonului in famiIie, plannri mai comp1exe pentru vacanre, Poziria profesionala este Inalta, can tributia poa te fi inalt creatoare. Dupa SO-55 de ani se exprima din nOu trecerea prin'" Jacques Elliot considera ca este 0 perioada in care cre~te incidenTa unei noi crize de orig;nalitate (cam la 37 de ani la arti~ti) ~i concomitent 0 rata mai mare de <leces intre 35-39 ani la persoane foarte angajate profesional in caz de insuccese repetate sau de ne~anse numeroase succesive. Rata deceseIor reintra in normal intre 40-44 ani. Complementar, acelea~i viTste sint semnificative pentru contribu;ia rezistenra a persoanelor respective in domeniile ltiinTei, tehnicii ~i ale diferiteJor activita;i anizanaJe.

A c'-;uo Vlrs!a de i:.cf:.:ritale

Naluriia!ea a III-a

(';5-55

cni)

( 55-50ni )

=seutial pentru fiecare din aceste dilatari $i conrractari de subiden::la,i cst:; faprul di se realizeaza in conte:nul unor rdatii de feed-bad, de evaluare, ca $i expec.;:'ri':i;;d randamenrul, efectele ~i expecta~iile :;::l;ii:e de recompense, promotie, responsabilitare $i iniiiative, rinere lD evic:';;:1\2: a opiniilor legate de statu suI social $i prestigiul acestuia. Toate a.::estea slnt de maxima importania In perioadele adulte. ?erioada de la 35 la 45 de ani se lmparte ~i ea In doua subperioade ; de 10. 35 1a 40 ~i de la 40 la 45 de ani. Desi In ierarhia profesionala persoanele de 35-40 de a:1i ajung la func~ii medii, sesizeaza

256

257

tr-o criza de interiorizare provocata de climacterium (menopauza) 1a fcmei. Aceasta criza bio1ogica este Insotita de disconfort fizic ~i arc ioc mai devreme sau mai tlrziu. Climacteriumul viri! poate fi mult mai t'<lrdiv. H. Lowe [133] (1966) a studiat 326 de biografii plus 2 000 de persoane. Autorul a conchis di exista un fel de anticipare-a~teptare (expecta~ie) a climacteriului care mare~te actiunea psihologica InsotitOCJ.re. diminuare a fortei fizice~i 0 modificare relativ~~ a starii de sanatate (astenie) contribuie la adlncirea imeriorizarii mai sus semnalate, care se organizeaza ~i in jurul ideii de valoare a propriei persoane. familie Incepe procesul de denucIearizare. Copiii primi se disatoresc, intra In produqie,au copii proprii. In perioada sa u ~)lrstcl adult,l preltmgita (de la 55 la 65 de ani) subidentitatea profesionala incepe sa se distanreze ca $i subidentitatea sociocuhura!)l, care slnt mai putin incarcate de sarcini. Super considera ca este 0 etapa de menrinere ceva mai 1ini~tita. SubidentitateJ. paremaLl ~i maritaEl se re1ncarca de intimitate prin aparitia nepot;ilor, lntr-un context nou. Ciclul vie~ii i5i inchide ~i redeschide inca 0 veriga. In prima subetapa (de la 55 la 60 de ani) numeroase profesioniste se pensioneaza, ceca ce modific:i bugetul ,[amiliei $i programul ei. Are lac 0 restructurare locativa de multe ori (la 60 ani). Dezangajarea profesionala a femeilor aduce 0 modificare a orarului familiei, problema preocuparilor, relatiilor sociale etc. Pentru femeile angajatc mai mu/t In problemele viet;ii de familie, problema nu este prea gra va - mai ales di dupa aceasta organismul feminin i5i recapa ta vigoarea. Barbatii continua participarea lor la procesul muncii. Experient;Q Indelungata Ie stratifica numeroase capacitat;i organizatorice de munca $i un randament facil de obt;inut pe baza de don mediu. A vind 111 subordine colective mai mici sau mai mari, echipe de tineri se 5traduiesc sa Ie conduca $i sa Ie invet;e. Poate aparea 0 opozabilitate de generat;ie In cazuri de crize economice sau schimbari sociale foane evidente .

Exista uncle diferent;e ]a femei fata de cele de mai sus. Emanciparea femeii s-a izbit 'de numeroase restrict;ii obstruqioniste dinspre partea societat;ii, dar $i dinspre panea S1 tuatiei reale familialC'. Rold de mama ~i de sOlie este mai indlrcat ~i tensional ~i, in genexe. cele doua rolmi (solie ~i mama)slDt totdeauna mai dilatate ~i mai active ca la barbati. Se pare ca din punet de vedere antropologic femeia are 0 mul! mai mica variabilitate la wate rasele umane, ramlnlnd mai stabila. Ea are matricea rasei 261. Deosebit de 1ntereSante ni se par observatiile lui Douglas T. Hall (97, p. 89-92] (1976) privind dezvoltarea trebuintelor in perioadele tineret;ii ~i ale adultului ,tIna.r, mijlociu ~i tardiv (indusiv perioada adulta prelungita). EI imparte ansamblul trebulltelor ]'n trebuinte de serviciu ~i trebuinte socioemotionale. In tabeluI de mai jos acestea au fost concentrate pc trei ni\'eluri de vlrsta (lmpanirea fiind facuta dupa criteriul stagiului in profesiune). Noi am adoptat tabelul original.
C.\R.ACTERISTICI PSIHOFIZIOLOGICE MAl IMPORT ANTE

Viat;a in famiEe se simplifica imr-un fel. Distraqiile put;in improviza te. Exista 0 oarecare rutina reconfortanta f amilie (tab ietu ril e).
*

devin mal a. viet;ii din

Acesta este un tablou foane sumar al perioadelor mature axate pe evolut;ia unor oameni obi5nuit;i ai viet;ii de mundi ~i aport constructi v in procesele de produqie. Evident, aceste corclat;ii ~i intercorelat;ii intre subidentitat;i pot fi extrem de diferite de la caz la caz.

Exista 0 serie de aspecte legate de sistemul nervos ~i virsta : mult cliscutata problema a regresiilor, chiar daca in ansamblu este de necontestat, este greu de detJ.$at ca atare. Fiziologic, se ~tie di perioadele de cre~tere Slnt dominate de procese1e anabolice, iar cele de Imbatd<lire - de catabolism. Exista insa sisteme de regresie chiar In perioadde de cea mai intensa ~i rapida cre~tere. Embriologii semnaleaza degenerari ale. unor zone cerebrale chiar 1a embrion. Pe de aha parte, H. B. Jame. [109, p. 87-88] (1959) a semnalat stabilizari funqiona]e plna Ia 60-70 2.ni. A~a, de piida, au loc fine diferent;ieri plna tlrziu in sistemul nervos auronom (Kuntz, 1939). Dealtfel, se ~tie 6i sistemu1 nervos aurODOm este extrem de rezistent la procesele de il}volut;ie. . Printre altele, hipotalamusul (creierul median) este activ ~i In progres ~i peste 60 de ani. In intreaga masa a creierului, panea cea mai perisabila se afia la nivelul conexului (pons) $i a creierului mic. DealtfeI, numarul neuronilor care se distrug in masa creierului (ace~ti neuroni nu se recupe:caza) cre~te dupa 25 de ani. Supleant;a are loc datoridi numeroaselor lUterrelatii struotura1e $i a uria~e mase de rezerva a substantei cerebrale. Funqional, activitatea imelectuala este alimentata $i intre~inuta de solicitarile permanente profesionale, 'culturale, sociale, de confart care devin numeroase ~i responsabile 1a adult. Se ~tie Insa ca ment;inerea vigorii fizice, solicitarea optimala a sistemului nen-os ~i a sistemului muscular influen~eaza ~i vigoarea psihidi. Igiena mintala ~i psihosomatica vad .aceasta rela~ie co. esent;iala. 259

258

Tabelnl 25

Stagiu In profesiune

Trebuinta

de sarcina

I
I

Trcbuinte

socio-emotlonale

De inceput

de asistenPi $i intelegere. 2. Cerinta. de autonomie. 2. 5:t se perfectioneze ca specialist. i 3. Sa-~i dez'folte creati'litatea $i' 3. SCt si'mtC, competitia $i opoziria stinlulati.,a. spiritul roteze ino"2_tie.n1ai apropiate I de in arii 1. Srl. se
perL I

1. Sa posede, dez'l"O!tlndu-~i, Price-! 1. Cerintii

dupC, 3- 5 ani.
~Iediu

1. S:i poscde priceperi $i abilitlti 1. Dori::ta de a simti viata educate mai inaltc decit noh in~ (este foarte ocupat, nu are trati in profesillne. tirnp, nu se poate odihni). 2. Sa-~i educe deprinderi integrate 2. Sl-$i reorganizeze ideile devcchi $1 noi. spre sine ('ICllorimorale, fami3. SC'-$l dczvolte 0 viziune largi lie, muncii, mo1'alitate etc.). pentru muncii $i organizare. 3. 5l-$i redud. indlligenta faFL 1. Sa sc ro teze ,nans [!ld in tr-o de sine $i S:l dep(l$eaSCa C0111noul treapta pro[esional(t penpetiti:l. 5(, simta illtelegerea tru a dobindi abilit:tj:i noi. I $i s(, h, r;1portat la stresul
profcsional cunoscu t. care
SCL

fie

re-

5tarea adu li(t

prelungitCl.

1. Dorint" de a fi cansu Hat, de a'/ea 1'01 de consilier. 2. Incepe sa sim ciL t[cbuie 5e implanteze in activitC,ti rioare prafesiei.

1. Cerinta de "ltelcgere ~i consultarc spre a ajuta s;l-~i intCltreze expericllta de '1iati C<J.platformol pentru alpi. 2 . \cccptarca de c1Ure altii $i de C{,tre sine in statutul de rirsU. 3. Deta$area treptatii de acti'ritatile profesioll<J.le stresante.

Cele mai bune performan\e de forla ~i durata se manifesta intre $i 29 de ani. Tabloul general are urmihoarele aspecte: 18-19 ani <)20/0' iar 20-29 ani 1000/0, intre 30-39 ani 950J0, intre 40 ~i 49 de ani 90,5/0, J:ntre 50-59 ani 750;0, iar intre 60-69 ani 67,70/0' Se pare casolicitarea prin munca este folositoare, deoarece men\ine aspecte .ale fonei. StudiiIe Iui Gessnez~i \\;/oltereek (1959) au facut referiri speciale la acest fapt. Totu~i, unii autori cum ar fi E. \,\'. Jok1 (1954), IVIi.ilier Hegemann [153] (1956) considera c~ scaderea performan tdor Cll drsta are loc din cauza nicotinei, cofeinei, alcoolului, somniferelor etc. Dupa 40 de ani, forp fjzidl scade u~or. Se manifesta ~i alte rnodificari de caracreristici fizice, de metabolism bazal, de secretii ale gL:l.!'delor pituitare ~i a hormonilor sexuali. Tot dupa 40 de ani deserqte u,/or energia, ell atlt mai mult Cll ell' inima ~i plaminii intra lntr-o faza de miqorare a capacitatii de pampare de singe. Descre~te in aceste condilii tonusul muscular, cre~te cantitatea de grasimi evident la multe persoane, mai ales la cele ce due 0 via\a sedentara. Pot sa se manifeste modificari de tensiune arteriala ~i sa apara probleme coronariene. Tot dupa 40 de ani are lac un declin al vederii, ceva mai marcant, ceea ee va face neeesara punarea de oehelari. Auzul scade ~i el, dar mal plJ\;in evident. Pielea deyine dupa 40-42 de ani mai pu\in coloral'a, mai uscata (mai ales pielea fqii), apar cearcane mai accentuate sub ochi ~i riduri 1a coilul extern al ochilor. Biirba\iIor incepe sa Ii se rareasca paru!, apar fire razlqe de par in nas sau in urechi, lncep sa apara fire aibe mai eviden l'. TOt in jurul virstei de 40 ani are loc 0 cre~tere (marire) a regiunii Plntecului, ceea ce duce 1a modificarea siluetei. Pc plan profesional se ating expecta\ii mai inalte sau devine mai clara imposibilitatea de a accede 1a un anumit post in ierarhia profesionala, post vizat de multa: vreme. Acest fapt va determina, dupa caz, 0 reajustare a expectativelor ~i obiectivelor de iuoga ~i seuna durata. Daca n u s-a produs schimbarea, ceriI1\a de schimbare este atlt de mare J:ncJ:t s-;:J.raspindit ideea ca intre 40 $i 50 de ani omull~i schimba fie slujba, fie locuinta, fie partenerul de viata.

20

Exista doua aspecte diferite : imbatrinirea ~i patologizarea. Exista un fel de imb01naviri ale virstelor. Este 0 cre~tere, de~i nu prea evidenta, a numarului de zile de imbolnaviri. A$a, de pild~, de la 25 de ani se pot Insuma cam 2,5 zile de boala anual, 1a 65 de ani cam 35 zile (Eitner - 1966). In stlidiile sale, Lawrence (1948) [124, p. 1507-1521J considera di pina 1a 25 de ani domina bolile de scurta durata de fapt bolile de lunga durata au curba mai semnificativa. La 2S de ani reprezinta 5010 cazuri, dupa 2S de ani reprezinta 7-10%, iar dupa SS ating 12-130/0' Capacitatea de munca ~i foqa au, de asemenea, un declin semnificativ. 260

* De men\ionat faptu1 dt scaderea fonei musculare ~i a rezisten\ci fizice se compenseaza prin dez\'oltarea complexita\ii capacita\ilor psihice in afara de situa\iile de stres care mineaza ~i funqiile psihice. Studiile Iui \V. Schulte (1959), F. A. Kehrer (1957)~ K. F. Rengel (1958) ~i K.Eiferth (1964) au pus in eviden\a treptele de san~tate, cercuri ale sanata\ii care au evob\ii diferite.

261

Aeeste cercuri sint : eardio-pulmonar, sistemul nervos ~i reglarea tensiunii, stomae-intestin, aparatul locomotor, sistemele nervos ~i psihie ~i IJrganele de simt.
CAPACITA TILE COGNITIVE

In perioadele mai sus mentionate ,au lac schimbari rdativ importante in structura generaEl .a caracteristicilor psihice. Amprenta profesionala se instituie asupra structurilor operative psihice. Insa~i capacita\i1e senzoriale se dezvoltJ: in anumite direqii sub influenta profesionalizarii ~i se deterioreaza sub influente convergen te biologice ~i de 5uprasolicitare. Dupa 50 de .ani scade capacitatea de observare vizuala ~i mul~i Odmeni utilizeaza proteze vizuale (ocheIari), corectia vizualJ: permitind ca acqtia sa-~i exercite mai depane sensibilitatea vizuaEl profesionalJ: doblndita. Se dezvol ta, de asemenea, mult caracterul mobili tatii vederii. $i acesta are 0 curb a descendenra spre sflr$itul maturitatii. In schimb, estimatia artistica ~i estetica a vederii este in cre5tere pina foarte tlrziu. Q studiat pe loturi numeroase timpul de reaqie auditiv A. Bonnardd ~i vizual pe grupe de virsta de la 20 de ani la 60. 1n opozitie eu studiile Iui R. M. Belbin (1953), ale lui ]. E. Birren (1959), ]. E. Bormardel (1953, 1955) a prezentat 0 serie de interesante rezultate care se refcra la funqioI1area auditiva ~i vizuala. lata clte\a (Bonnardel) : 0,6-1,0 4,0-10 2,0-4,0 1,1-2,0
Grupuri
dp. (ani)

Bonnardel Q ciat apoi acelea~i categorii de stimuli eu viteze din ce in ce mai mari (3 viteze) ~i apoi In eombinatii eomplexe de reaqii hlcrllci~ate ~i simple eu ffilna ~i piciorul (drept ~i stIng). in reZllmat modificarea in funqie de vlrsta a vitezei senzori.al 0 motorii studiata printr-un coeficiem de diferentiere nu a prezentat evolutie sensibila. Au aparut diferente eeva mai sensibile la vit<.-ze!c mari ~i mai cu seama la viteza stresanta (viteza J). Ca fenomen de supraso1icitare dupa 50 ani, J. Birren (20] considera ca intre 20 ~i 60 de ani me loc o scad ere de 10,200/0 a reactivitatii senzoriale generale. Aceea$i amplitudine a degradarii a aparut in eazul experientelor dominante perceptive, ca ~i in cele ce implicau factor! intelectuali mai compleqi de combinare, de mi$cari eu semnale vizuale $i auditive la viteze mari. La rezultate asemanatoare a ajuns $i Ch. Buhler (1959), citate de H. Lowe (1978) - in ordinea modificarilor, rapiditatea scade 1'1 apro ximativ 30 de ani, precizia In jurul vlrstei de 40 ~i mai evident dUp3 50 de ani. Concomitent are lac iune 20 ~i 60 de ani 0 miqorare continua a de cantitatii de lumina ce patrunde in pupila $i 0 sdelere a capacit3tii acomodare a cristalinului,' ceea ce contribuie la reducerea vitezei de e:~itatie
CIUre.

vizuala .. Aceasta modificare

va face

ca sa scada

treptat

capacitatea :

de

Aceasta
I

(scadere)

are loc dupa

cum urmeaza

40-50III.1II 20-30 reac~ie 30-40 Timp de 50-(,0 1,0-1,1 I ~fedie pe total stimuli

luminii

Tabelul 10-20 Intensitatea

26

\irsti
Auditiv : 19,4 Vizual Vizual Auditiv 15 51 52 1S 50 53 19

20-30 30-10 10-50

50-60

Stimulii s-au dat 1a intervale inegale. N u tabi1e in cazu1 timpu1ui de reaqie pe grupe 60 de ani es.te nesemnificativa in cazul acestor In <:azul reactiilor de solicitare 1a viteze multe diferente. 262

se observa diferente de virsta. Sdlderea reaqii simple. diferite au aparut

nospre insa

Aceste modifidiri ale pragului de luminozitate se corecteaza prin iluminatii de sursa mai strategic a~ezate pentru activitati "de lectura~ scris, desenat etc. ~i prin protejare vizuala (ochelari). Exista totu~i ~i persoane care vad normal plna la 50-60 ani. J. ]. Botwinick ~i cot [23, p. 85-88] (1959) au atras atentia asupra diferentelor In extragerea semnificatiei perceptive prin figuri ambigue. Pe acest plan perceptiv, se pun In evidenta diferente culturale ~i degradari mai mari dupa 45 de ani 10. persoanele necultivate. Acuitate0. auditiva este de maxima intensitate intre 10-14 anip urmeaza 0 scadere Ioane latenta a acesteia.ca abia dupa 40 ani sa aiba loc 0 scadere mai evidenta. 263

20 80

40

60

80

20

40
Defecl e

60
vi zua Ie

60
1;0

5 tabirea vederii orbire

fOra orbire

20 o 250 '50
100

..

---+---

)1
,..//
1

20-1 ,

~,../
:

I
1--;

-----!

~/

80

Sliibirea auzului

200L
50 _
o

:~ l
1; -

o~

21

01

Seaderea estc mai evidcnta pentru iI1altimea sunete!l)r care sc redLle adu1t<J.). In a dl)ua peril)a&'i adulta eu 3(;0/0 la 35 ani (prima perioada scaderea pe acest plan continua (ajungind 1a 40%)' Auzul este solicitat in mod predilect in uneie profesii, cum ar fi 13. eei ee lucreaza ell moroare cde muzicale sau de educa~ie muzicala, sau in mine, Capatd ;;i el amprente de profesionaJizare sau munea in telefonie la un anumit nivel de dezvoltare a acesteia. Exista Insa in l1umcrOase profesii 0 poluare de zgomote care modifica $i slabe$te aeuitatea auditiva, fapt evident ehiar dupa .35 de ani. Tacrul se profesionalizeaza de asemenea, fiind foarte activ la inginerii constructori, 1a muncitorii din confeqii, la eei din industria mobilelor, la strungari, frezori, asamblori etc., iar sub forma de rezisten~a la curent electric se dezvolta la eleetricieni, montatori TV, de aite aparate, reparatori etc. In eazuri obi;;nuite are loc 0 scadere u~oara a audibilitarii la frecvenrele foarte joase (125 eili pc secunda) dupa 45 de ani. Sensibilitatea tactila: are 0 curba lenta de descre~tere dupa 45 ani [285, p. 668(Zobel, 1938). Taetul este sim~ul de maxima erotizare 676 ]. Mirosul se perfeqioneaza in anurnite profesii. in genere, omul nu are un miros prea dbZvoltat. T otu?i, cei ce lucreaza in industria chimica, in industria cosmetid:, marinarii, geologii etc. au forme de miros asociat eu vazu1 ~i sensibili dt~i interne mai difuze ~i nedepistabile Inca, prin intermediul carora sirnt apropierea furtunii, prezenp unor zadf264

mime etc. Mirosul .cm: foarte Iegat de gust. Consumul de bauturi c8. ~i statuI in camere neaerisitc degradeaza mirosul in jurul vlrstei de 40 de ani. Rezumind, dezvoltarea senzoriala se realizeaza in Ylrste1eadulte sub dubla jnfluen~a a antrenarii caracteristicilor discriminative. Efectele se repercuteaza mai ales in cre~terea caracteristicilor discriminative $i de identificare ale capaeita~ilor senzoriale antrenate ~1 sc3:derea relativa a praglllui absolut minimal 'a mai tuturor tipurilof de senzavii ~i pereeprii, chiar ~i a cdol' dureroase, de~i dupa 55 de ani se manifesta . dureri surde ce se prelungese in timp $1 slnt de natura anritica, reumarica [208, p. 437-441]. , . Exista uneori opacita~i senzoriale Inso~1te de dorin1;a de a meniine 5ensibilitatea in prof0sie $iadeseori dorinp invinge. Un ral important fad. tl au acumuElri de experien1;a senzoriale ce se realizeaza aproape dificulta1;i. A existat prin 1965 un portal' la facultatea de medicina din Bucure~ti care avea, printre aItele, $i funqia de a pasrra materiahll demonstra ti v pen tfU orele de ana tomie (oasel,;). El Cl1na~tea {oane bi ne :;i pC! tea iden tifica mai bine ciccit asisten~ii tineri virsta osului, defecte1e si numeroase alte 'amanunte, aseulta $i coreeu studen\ii inainte de exarnf'1e cu demnitatea unui decan, numai datorita interesului $i expe;'ien\ci leg:lte de ma terialele oferite la ore:e de anatomie. Atenria deservcFc traseul de colectare se1ectiva a experienl,ei pro{csion ale, ereeaza $i orien teaza complex cerln rele profesionale, pc indicatorii semnificativi ai materialelor supuse activita~ii profesionale $i pc r;tuJ.lurile specifice .ale muneii, care intotdeanna are 0 anumita direqie dominantd. Totu~i, dupa Blumberg ~i Lowe (1978), are lac 0 scadere CeY;1 mai evrdenta Intre 30 ~i 35 de ani, apoi disereta de 1a 35 1a 58 de ani. Aceasta scad ere este mai evidenta in cazul in care concentrarea atenl,ici este solicitata 0 perioada mai indelungata (10 ori) Lira Intrerupere; in perioadele tinere~ii cre~te in prima maturitate, se men~ine in a doua maturitate ~i scade diseret ulterior. Cre~terea capacltarii de aten~ie in prima maturitate se datoreaza intensei solicitari a acesteia eu () mai mare selectivitatc ~i randarnent. Dealtfel, intre timp are loc inca un fenomen. Oamenii adul~i ~tiu sa dozeze foneie interioare mai bine, posed3: un fel de autoreglaj optimal derivat din experien1;~L Chiar in actl\-itari ce solicita aten~ie continua, adultii de 35-40 de ani ~tiu sa aspire, sa autoregleze bataile cordului, astfel inclt sa ob~id'i performante de concentrare a aten~iei pe perioade indelungatc. Deosebit de mult se dezvolta volumul ~i distriburia aten~iei (insu~irile extensive ale acesteia). Cimpul de aqiune a1 memoriei se restructureaza de asemenea sub influentele profesiunii. Se retin incidente1e eritice, problemele-cheie, legate de activitatea profesionala specifidi. Maximum de orga."1izare de ansamblu a memoriei (maximum de utilizabi1itate) se considera a i 265

, ...;

1 I

I
L;

LL-LJ~----L-LL"L"LJ

5
a

10 II

ore de muncii

dupa care moment 0.1 vietii are loc 0 scadere lenta pina 10. 55 ani, clnd "stingacia" ~i neindeminarea devin mai evidente. Totu~i, exista un procent, p:lna 10. 300(0 persoane de peste 50 de ani cu indeminari relativ nealterate $i capacitaii de invapre psihomotorie bune. Un 1'01 important in activisrnul invaiarii pe plan motor revine experientei amerioare, fapwlui daca persoana in cauza este san TIU obi$nuita CD mi$carea. A.duliii care manipl..;jeaza cuno~tinie manifesta yioiciune in acest domeniu, cei ce se antreneaza ~i tin 10. mi$care ramin vioi in achiziiionarea de mi~c;'lri, manualitate ~i deprinderi psihomotorii. Rolul antrenamentului este [oane important in .tipo10gia lnvaiarii chiar ~i 10. yirstele adulre 'tardive. in ceea ce prive~te problema inteligeniei, in perioadele adulte, exista date divergente numeroase. Ele se refera mai ales la ipoteza descre~terii ca pacitatilor intelectuale in jurul ~i dupa 40 de ani. in perioada cuprinsa intre anii 19.30-1960 studiile privind inteli-' gen\a au servit ipoteza ca inca dupa 17/18 ani exista un platou de st:1gnare a dezvoltarii imelecwale a omu1ui, iar dupa 25 de ani 'are lac o foarte lenta sdldere a va10rii, Q. I. D. \Vechsler considera ca e yorba de Yalori de scadere de 0,5 anual. astfel de ipoteza s-a bazat mai ales pe studii transversale. Concmente Cll acestea,unele studii longitudinale au pus in e\"identa viteze de deteriorari diferite. T estele de vocabular n u indica deteriorari nici dupa 65-70 de ani. in 1956 Schaie [206, p. 26] a etectuat un program de studiu in ..1CeaSta problema pe 500 de subiecti de la 20 la 70 de ani. cu retestari periodice a 13 funqii cognitive5i prin analiza factoriaIa a 4 factori independenti de inteligenta ~i aite caracteristici. Inteligenp. propriu-zisa a fast sondata in ceea ce privc$te comprehensiunea '/erbaEl, calculul, raT;ionamentul inductiv etc. A mai fost studiara mobilitatea cognitiva (capacitatea subieclului de a trece de la un mod de a gindi la altul, In cadrul operatiilor curente intelectuale). in paralel cu ace~ti indicatori ai activitarii intelectuale s-au masurat mobilitatea oculo-motrice, viiua1izarea. lntre 40-55 de ani nu au aparut caderi ale curbdor variabilelor mai sus mentionate, dimpotriva, cre$teri U$oare continue (datorate acumularii de experienra a persoanelor testate). Studiile lui Stepanova (1975) pe 2300 persoane de diferite virste (intre 18 $i 40 de ani) aU pus in evident a ea exista 2 perioade ale dezvoltarii inteleetua1e pe aceste virste una intre 18 ~i 25 de ani, iar a doua IJ1tre 26 $i 40 de ani, eu momente de virf ale inteligentei 1a 20-23, 32 ani, ale atentiei 1a 22, 24, 27, 28, 29 $i 32-33 ani ~i ale memoriei la 19, 23, 24 $i 30 ani. Din combinaT;ia acestora a deta$at 4 perioade. De 1a 18 1a 20 ani ~i de 1a 22 la 25 de ani sIn t perioade de

Ia zi

Figura

atins la aproximativ 25 de ani. Lowe evoca studii care pun in evidcn,\J. o valorificare mnemi61 mai inaIra la adulti decit la copii Cd vol urn (fapt ce, connnit in bit;, reprczima 107 unitati informationale pe unitate de timp). Foane dependenta de structura soIicitarilor de via1;a, memoria adulwlui este orienrata spre obiecti ve, are suplete. E. 1. Stepanova [218, p. 67-76] considera ca de fapt memoria atinge 1a adult apogeul dez,-oltarii sale. Argumente1e pc care Ie utilizeaza sint demne de rcriaut . Se sllstine ca intre 18 $i 25 de anicxista 0 dezvoltare evidenta a gindirii $i memoriei in decalaj eu nivelul de dezvoIrare a aten,\iei, ca intre 26 $i 29 de ani are lac 0 cre$tere evidenta a nivelului de utilizare a atel1~iei pe fondu1 muneii - platou de dezvoltare a gindirii $i memoriei, intre 30 $i 33 de ani se dezvolta din nOli toate eele trei ca platou, intre 30 $i 35 de ani $i eu 0 redresare u$oara intre 36$i 40 de ani. Exista prob1eme ale memoriei de scuna durata (MSD) $i de 1unga durata (MLD). Prima dureaza de 1a cIteva seeunde 1a 8-10 minute, are volum redus (de aproximativ 7 2 unitali informationale) $i se deterioreaza mai substantial in eazuri de $ocuri, boala $i stari de tensiune. Reducerea ei ca f1exibilitate In utilizare devine relativ evidenta dupa 40-45 de ani ~i mai marcanta dupa 55 de ani. Dintre componentele memoriei, fixarea $i pastrarea au 0 foarte mare longevitate in MLD. Recunoa$terea '$i reproducerea devin eeva mai purin prompte dupa 55 de ani. Dintre tipurile de memorare, cea 10gica este mai rezistenta, cea mecaniea prezinta semne de scadere intre 40 ~i 45 de ani. invatarea psihomotorie implicata in profesie dar ~i in forme1e de activitate curenta se aflaln platou pina laaproximativ 50 ani,
266

267

nivel a1 dezvoltarli gindirii, memoriei ~i atentiei; 34-35 de .ani cu <.) mai pu~in prodigioasa memorie, gin dire ~i atentie -- apoi iar 0 cre~tere a celor trei funqii studiate. A patra perioadh este dominama lntre 35> 40, 45 de ani (~i chiar dupa aceasta vlrsta). Se considera ca atare dol In dezvoltarea inteligen~ei este implicata 0 influenta mai marc culturaEl $i social2:. Generar,iile mai vechi au fast instruite intr-un siste.m mult mai formal, bazat pe memorie, de aceed) dispun de statute educationale l11ult mai inega1e, cu mai pD1;ine deprinderi ~i solicitari ale gindirii formate in ~coaE:i. Cazuri1e de aces! gm coboara media statistica de reu~ita la tesrele de inteligenta pe virstele de dupa 40 de ani. Lucrind cu "Matricele progresive Raven" (714. adulr,i Intre 21 'Ii 59 de ani), H. Lowe [13.3J nu a gasir scaderi semnifica ti ve ale dezvoltarii in te1igen tei. H. S. Conrad [50, p. 592-599) ca ~i G. A. Foulds $i J. c. RaVer!> [76, p. 133-142] au constatat acelealiaspecte. 1n schimb, H. C. Lehman [126] considera dl vigi1enta este maxima la 30 de ani, apai descre5te, pe dnd cuno~tintele ating maximumul la 40-50 de ani ~i rami!}, relativ stabile, deschise co. posibilitate deachizi~ie pina 10. 58--60 de ani. Exista ~i 0 atentie deosebita ala de virstele medii adulte legate de descopcriri sau apanuri remarcabile in diferite domenii ca expresie a dely:)l ~arii un or factori componenti ai inteligenr,ei in combiI1at;ie cn creauntatea. Din acest punct de 'ledere, descoperirile ~tiil1tifice s-au situat irJJ deceniile anterioare (1900-1950) mai ales intre 30-.35 de ani, cele ]iterare il1tre 25 ~i 30 de ani. In ultimele decenii se realizeaza 0 mutare divergenta a creativitat;ii in il1treaga structuraa virstelar. Cercetilrile matematice de aport s-au deplasat spre virsta de 30-40 de ani, cele literare au coborlt spre 20 (pentru poezie) ~i au urcat spre 60-70 de: ani pentru literatura. Cercetarile contribuante in chimie, biologie, s-au pIasar spre 50-60 de ani, in muzica s-au pIasat intre 30 Ii 50 de ani. in pictura intre 30 Ii 70 de ani (cu exceHii co. in cazul lui Picasso. Dorland). St. Milcu (1971) ra dat urmatoarele medii de vlrsta pentru realizari deosebite: fizicieni ~i chimi~ti (41 de ani), poeti $i drama turgi (44 de ani), nuveli~ti (46 de ani), exp1oratori (47 de ani), compozitori ~i actori (48 de ani), (lrti~ti (50 de ani), esei~ti (51 de ani), oameni de stat, medici (52 de ani) filozofi (54 de ani), matematicieni, astronomi. umori~ti, ziari~ti (58 de ani). In sport, virsra marilor realizari se plaseaza in tre 25 ~i 27 de ani (in unele sporturi, mai put;in gimnastica). Pentru premiile Nobel aportul de vl.rsta pentru fizicieni se situeaza. intre 35 Ii 60 de ani, iar in medicina Intre 45 Ii 65 de ani. Totu~i, exista realizari eu totul remarcabile efectuate 10. virstc inaintate, dar ~i domenii in care sint riscuri pentru perioadele vlrstelor inaintate. 268

s:

In genere, creat;ia cere eforturi, experient;a ~i insistenta in domeniu gasirea stilului ~i a formelor singu1are ,ale creatiei reale. valo5e ~tie ca inteligent;a se exprima prin Q.I., ori nu intotdeauna creatii. rile Q.I. 5e gasesc la persoane1e care au dat cele mai remarcabile Probabil, aceasta relativa nonconcordan~a se datoreaza numero~ilor factori care influenteaza creativitatea, factori printre care unii pregnant de oportunitaii sociale, dar $i factor! de cultura. W. A. Owens [163, p. 3-54] a pus In evidenr,a constanta mai 'mare a persoanelor ell :1in1 cultural ridicat, in ceca ce privelte cotientul de inteligent;a. 'Cbiar la vlrstele maturid1tii avansate, acest fapt este adeseori eyident.
INVA TAJ:\.EA PER.\L\NE0<lA

Exista Inca 0 serie de probleme deosebit de importante legate de ,detaminarea sociala a dezyo!thii psihice umane. In aceasta situatie se afla rolu1 $i statutul profesional. lmediat dupa :al dL)i1ea razboi mondial, femeile au continuat sa 1ucreze in numeroase post\iri de munca in care au trebuit sa intre din diferite moti\"e in timpul razboiului. Treptat, econo111ia iarilor beligerante s-a redresat, ,cu mici fJuctuatii, a anJt loc 0 perioada de [oarte mare expansiune econamica alimentata de un foane mare avint a1 Itiinielor fizice, nucleare, a tomice, 0.1 chimiei, medicinii, dar mai ales al autorna tizclrii $i .electronicii etc. Toate acestea au dus 1a mlltaiii tehnologice de foane marc rilm ~i, evident, ]a modificari ale schemelor organizatQrice (arganigO.lT.clc) ale intreprinderilor. Procesul aces to. s-a intensificat intr-o maeconosna fara precedent intre anii 1950-1965, ani de expansiune mica foarte mare. Acest proces a creat 0 modificare profunda in structura profesiunilor, 0 perimare profesionala rapida, lnsotita de cerinle de remediere prin reciclare, Invatari rapide, reprofilari etc. Inlocuirea bratelor de munca datorita schimbarilor tehnologice nll a fost prea -mult afectata, remedierile prin fenomenele eYocate mai sus au avut forte satisfacatoare de reechilibrare a siruatiei. Dupa 1967/68 a inceput 'insa 0 criza economica dublata de criza energiei (cea mai puternica ,de acest fel), fapt ce a dus 10. necesitaii mai acute ~i complexe de restructurare a economiei multor tari pe fondul unui $Q'lm2j e,'ident (in tarile capitaliste) ~i a unor devalorizari ~i fluctuaiii monetare dramalice. In acestecondiiii s-a evideniiat $i mai mult distanta dintre '$caala ~i produqia industriala, iar procesul crc$terii $i dezvoltarii so,ciale a capatat mai mult caracterul unci crize economice (de energie $i :manetare) tensionale de mari propoqii. Elememele de :lmbunataiire au fost antrenate atit in reforme~e $CO:lare (un ultim sistem preconizat a fost in R.S.R., cel de marire a tim;pului alocat activita~ilor productive - practice $i cclor de investigaiie), 269

elt ~i prin numeroase forme de educatie a adu1tilor, in vederea anul~rii diferitelor forme de perimari profesionaie. Acest sistem amplu de mstruire direqionata in ciduri de scuna durata, reciclarea sub forme foarte diverse ~i tot mai dense a dlpi'ltat denumirea de invatare permanenta. Aceasta presupune 0 viziune mai clara ~i complex;; asupra sistemului de interaqiuni dintre factorii tehnici, economici, psihologici ~i sociologici. In contextul acesteia exista forme directc de educatie profesionala. Educa1;ia permanenta reune~te taa te formele de prega tire profesionaEl in ,'cderea perfeC1;ionarii exercitarii unci activitati profesionale. EducJ.tia popular-a a fast mai mult 0 ex:perien1;a a tarilor in curs de dezvoltare (un timp). Co. aspect al inva1;arii permanente pentru toaTe yirstele (Universita1;iie populare) are 0 traditie relativ cam de 80 de Jni in Danemarca ~i foarte veche de asemenea 1:n R.F.G. Universitatile po pularea lJ in vedere un evan tai mai larg de pregatire culturaEl pen tru viata sociaEl, civira, economidl. in Franp, bazele educatiei adultilor au inceput inca de prin 1833 (Guisol). in R. S. Romania exista de asemenea universita1;i populare de care beneficiaza adultii. Exista un organism UNESCO ce are in atentie problemele eclucaliei adultului, organism important pentru conservarea ~i imbogaiirea patrimoniului culturaL adoptarea ~i recalificarea profesionaEl, partici')area la forme1e vietiiculturale ale societa1;ii etc. A 14-a Conferinta CNESCO, din 1966, la Montreal, a efectuat 0 sinteza ~i 0 serie de recornandari pri \-ind taa Ie virstele amrena Ie in sectoarele educa1;iei pern13.nCn re.

Exista J:ns;l 0 mare diferel1t;a lmre aceste forme de invaiare, care se realizeaza farO. 0 neeesitate imediata inclusa In motin!;ia 1:nvat;arii. 1n schimb, reeicElrile siot legate direct de ceriniele societa1;ii ~i ale omului indus il1 subidentitaiile sale. Acestea reprezinta forma eea mai complexa 5i noua a in valarii permaneme. Oricum, educatie permanenta (a adultilor) optimizeaza conditia de participare a tuturor oamenilor 1a progresul ~tiin1;ei ~i tehnieii ~i, fire~te, de\'ine intensificat ~i organizat in condiriile de transfer de tehnologic. lnVatarea permanenta atenueaza inegalita1;ile existeme in pregatire. prelunge~te durata paniciparii la virsta activO. prin 1mbogat;irea de cuno~tinte ~i adaptarea la schimbari, propune un sistem de valori ~i culturi innoite ~i legate mai direct de earacteristicile vie1;ii concrete socialeconomice ~i industriale, orienteaza ~i imbogate~te posibilitatea de adaptare a adul\ilor la conditii noi profesionale sau chiar creeaza condit;ii de dobindirea unei calificari noi, contribuind la ere~terea randamentu1ui ~i a productivita1;ii. ~i sarSe ~tie di 1a persoanele la care se dau mai multe competente cini legate de rolul profesional. cre~te subidentitatea pe aeest plan (are loc 0 cre~tere profesionala). POt cre~te in mod inegal insa cuno~tintele
270

sau motlvat;iile legate de rolul personal profesiona1 (ceea ce duce la dezvoltarea unor noi aspecte ale sinelui din zone1e profesionale). Exista, desigur, numeroase probleme legate de subidentitatea profesionala. A~, de pilda, masurarea obieetiva a succesului poate sa nu fie coincidenta ell resimiirea succesului pe plan subiectiv. Sfera obiectivelor ocupar,ionale tinde sa devina la adulti (mai ;:des in etapele 2 ~i 3) lncorporata in obiectivele sinelui. In genere, persoanele care au succes prezin ta 0 mai mare tensiune legata de angajarea profesionala. Persoanele care sint obi~nuite cu insucces tind sa fie in expectar,ie tensionala Q rezultatelor (White). Exista 0 trairc tensionala a perimarii profesionak Este ~tiut faptul ca tehnologiile noi solicita un mai mare grad de atenr,ie, imeligenia, informatie. Dealtfel, In societate eircula a mare cantitate de informatii libel'e (generale moderne) ~i 0 infonnatie profesionala de rezen"a. Aceasta din urma preseaza ~i in invar;a.mlntul superior. Exista eomentarii exceleme priyind educatia adul\ilor in culegerea "Educaiia adulr;ilor" semnata de V. Paveleseu ~i de 1. Biberi. Oricum, se pare ca procesul educ3.tiei permanente a adu!tului pentru conditia tehnica ~i economic3: a muneii este calitativ mai inCarCaTa de potential formativ decit relar;iile interumane. In'"a1;area implicata in educar;ia permanenta se adreseaza niYe;~Jrilor senzorio-motorii ~i psihomotorii, ni velurilor intelectuale, eel or sociale (morale ~i cultural e) ~i nivelurilor afective ~i estetiee" Aceasta rnultilateralitate de obiective este necesara deoarece exista a distanr;a social-economica. Intre generatii care, datorita perimariicuno~tintelor (ele se 1nnoiesc cam din 10 in 10 ani apl'oape total) tinde sa se mareasca. De aeeea, a~a cum semnala P. H. Giscard (1966), etapa ~i semnific3.r;ia cea mai imponanta a educar;iei aduhilor comd in adjustarea implicata in formarea de profunzime a intregii fiinr;e, pe cit se poate printr-un minim de interven1;ie cu un maximum de influenta. Pe de aha parte, Bernard Roux [203, p. 11-13] (1969) a ealifieat invatarea adultului "pedagogie a realului" ~i a atras ateniia asupra rltmului natural de care trebuie r,inut seama. Cel mai complex aspect a1 individualizarii educatiei adultului este insa, implicat in caracteristicile perimarii profesionale. Intr-un interesant studiu privind aceasta problema, Theodor N. Ferdinand [72] se refera la mai multe feluri de perimari profesionale. Prin perimarea profesionala se intelege utilizarea de cuno~tinte tehnice, teorii etc. ce siat mai putin eficieme in rezolvarea de probleme decit altele, aflate in mod curent la dispozitie pe plan social in domeniul de specialitate respectiv. Autorul citat difereotiaza trei feluri de perimari. Referintele sale se fac cu privire la oamenii de ~tiinta ~i ingineri. Demersul ~i e~antionui de referiota ni se par importante, deoarece aceste cadre sint implicate in re\'olutionarea tehnica ~i de mentalitate.
271

Forma de perimare de maxima semnificatie cuprinde cuno~tinre .5i tehnici ale disciplinei, fapt ce este exprimat printr-o relarie Intre gradul de perimare individual, nivelul cuno~tinrelor aceswia in disciplina; considerata ~i niveIul real a1 cuno~tinrelor disciplinei. Aceasta forrn5. de perimare este mai evidenta in perioada a doua adulta (lntre 45 ~j; 55 de ani). a cloua forma de perim.are are la baza specializarea exccsi,';} cwO' creeaza 0 inegali ta to de intrerinere neperimataa domeniilor activi rarii (este evidenta tot ill a doua faza <adult8: - intre 45 ~i 55 de ani). Prin cele doua feluri de perimare sc pun In evidenra caracteristicile perimarii gencraIistului (primul caz) ~i specialistului (al doilea cn). Este de presupus ca specialistul prezindl un grad de perimare ceva mai ridicat dccit generalistuL Perimarea profesionaEl exista mai :intotdeauna, specialisrul 0 Va ave:J., in mica masura pentru problemeie speciale delimitate in care lucreaza, dar specializarea ingusta este insorita de un de,:ade perimare mai mare In ceJ.elalte specia!itari ale domeniului. La aceste doua tipuri de perimare se adauga perimarea de pOSt sau de funqie in care speci:J.li$tii fOdrt<~ buni sin t numiri in posturi administrative ale cercetarii respective ~i cuno~tinrele (inclusiv prepararia., lor) nu Ie mai sint utile In activitatea de post. Exista numeroase cornbinarii posibiie ale perimarii profesionale, cambinarii in funqie de gra. clul de perimare ~i de tipul de post. * Perimarea de pOSt a unui blm generalist sau bun specialist pune pu~ine probleme pen tru recidarc. Gener:J.listul ~i specialistul inapt reprezinta Insa handicapuri serioase Sf obstruqionism in posturi de acest tip (~i mai ales specialisml inapt). Perimarea profesionala este determinata de evo1uria in diferite domenii a UnoI' cercetari fundamentale complexe ~i modificarea pe aceasta baza a unor paradigme ale domeniului. Al tor speciali~ti Ie lipse~te finet(!J tehnologiilor, fiind prea impJicali in teoria de domeniu. Este perimarea specifica academicienilor.

hj

Studiile prezinta

comparative prima vedere

privindlnvararea la prea mari diferenre.

~colari

~i la adcdri

nUl

Cele mai ample investiga~ii comparative pe acest plan au fost efec[253] {1928) care a cuprins iDtr-un prograrn wate de E. 1. Thorndike de cercetare forme diferite de invarare, inceplnd ell :invararea citit-scri* Theodore N. Ferdinand a dar urmaroarele formalizari penrru ceIe rrei sitl!:l,ii:

I)Op,= LPI\:

nivelul de cunojrinte al disciplinei, specialiw\ii (domenitLui) ji funqiei, iar LAK = niveIul de cllnojrin\e exisrenre in realitate in domeniul, disciplina, [llllqia respectiva. Od, Os, Of = perimarea profesionaEI (generalil, de specialist) de post sau funqiune.

1---- 100,2s= (LPES ) 100,3f= ( 1----100 O 1--O LAI\:d LAEs LAKi LPKd) ) J LPKf

iucare

i, dactilo- ~i stenografiei, a limbilor straine, a biologiei, matematieilor, istoriei la diferite niveluri de virsta (1a persoane cu niveluri de inteligenra diferite). In urma acestei [oarte vaste cercetari, Thorndike a pus in evidenta faptul ca exista 0 dezvoltare a viteze1 ~i randamentuIu! Invararii pina 1a 21 ani, dupa care moment se stabilizeaza un platou cu 0 scadere [oarte lent a dupa 30 de ani. E vorba de cantitatea de material insu~it de un subiect dat de 0 anvmita drsta Inrr-o unitate de timp, fara de a1tul. de aIta virsta, In aceea$i unita te de timp. Alte studii au confirmat 8.ceste rezulta te. S-:J. consta ta t ca scaderea randameDtului inva~arii dupa 45-50 de ani este rdativ lenta pina. la 75 ani chiar. Scaderea cste cam de 1 procen t pe an pen tru in vararea in tipurile activitarilvi' euprime In experiment. Diferitele forme de activitate au curbe relativ diferenriate de inva~are. In orice caz, inteJigen~ ~i acti,'itatea intelectuala, sanatarea ~i viap activa favorizeaza men~inerea uDei bune condirii a invararii, Intre rimp, pe plan social a avut loc 0 adedrata proliferare a formelor ~i metodelor de invararc, ceea ce a creat facilizari in acest domeniu. Diferen~ele dintre :invatarea la adulti fara de adolescenri constau In ; a) 0 mai mare eoeziune a capacitalilor de imbinare a formelor de analiza conn eta ,~i absrracta in actul invatarii; b) 0 mai rapida extragere a ceca ce este important $i semnifiealiv :inn-un material ce trebuie invapt ; c) 0 mai critica si pragmatica, acceptare a noului ; d) 0 mai mare ~i clara atitudine de refuz a ceca ce este neclar; e) 0 mai clara evaluare a surselar de informalie, fapt ce se exprima printr-o mai m:J.re independenra $i, "distan\a strategica" (P. $i M. Golu, 1968) fara de sursde de informalie; f) 0 mai mare cerinla de completare a laturilor aplicative $i pragmatice ale cUnO$till~elor; g) 0 mai puternica necesi tate de a, completa cuno5tintele de domeniu eu deprinderile, tehnicile, procedeele, opera~iile eorespunzatoare; h) 0 mai mare cerinta de precizie a cuno~tintelor. Aceste elemente diferite ale motivaliei inva~arii laadult se exprima in tendinla lui panicipariva, prin aqiuni, spre a surprinde toate momemeie, aspeerele, iutercorelariile ce se creeaza 111 aceasta condi~ie, Trei aspecte interesante s-au mai pus in evidenta in legatura cu invatarea la adulti: 1) Faptul ca i1n alarea reimpulsioneaza procesul general al dezvoltarii la vlrstele adulte $i ca adul\ii ce tree prin cursuri de reeiclare ~i In val are au 0 mai mare vioieiune $i participare sociala decit cei deaeeea~i virsta care nu o fac; 2) faptul ca strucrurile impiicate in Lnvatare se modifica 1a 0 mai evidenta direqiona're a invararii ~i, evident, 0 adulti, implidnd mai aetiva circula lie sociala a cuno~tinrelor $i tehnologiilor noi ; 3) f apla adulti constituie nu numai 0 necesitate sociala, ci tul Cd Invatarea ?i un mijloc de in vingere a alienarii (B. Suchodolski, 1974) nu atit prin modificarea de oral' ~i episodul de tip de activitate pe care Ie introduce
273

272

in biografia adultului, C1 prm antrenarea capadtarilor intelectuale emorionale, a resurselor acestora. Aceasta permi te dialogul eu $tiinp, cu trecutul, incita la filozofie, la cO!1$tientizarea progresului, a muncii, , I 40 YJ o 10 ~v ..:.-- ::0 a contriburiei avertizate la aceasta. P. Mure$an semnaleaza printre diFigura 74 Curba generala a capaClt2.~ll ficuItarile de Invarare la adulti stede invapre in r:lport eu virst:l (dupa Thorndike, 1928) reotipurile, interpretarea cuno$tinrelol' noi prin sistemul vechilor eunO$tinte, lipsa deprinderilor de Invatare, blocaje In fata problemelor prea abstracte, stres $i anxietate 'in fat a competitiei de Invapre; el expliea aceste dificultati prin slabul contact cu $tiinp $i cartea din panea adultilor $i prin modificarea motivatiei care devine pragma tica. Am adauga faptul di pentru adu1ti Invatarea reprezinta un episod de intrerupere a sarcinilor de mundi fata de care adu1rii se simt responsabili $i In competitie, fapt ee creeaza "stresul de Intrerupere" fara folos pentru munca saucel pll1,:in 0 atitudine prealabiLl ce contine acest stres.

l~

C\R.\CTERISTICILE

PERSONALITATII

L\

ViRSTELE

ADULTE

Omlll modern implicat in forme de responsabilitate complexa pc directii, subidentitati In care este solicitat (profesie, viata sociaEl, familie $i statut matrimonial) <se aHa in mare parte absorb it in angajamentele sociale ~i dispune de relativ putin timp. Standardul de viata se ana In cre$tere. Responsabilitatea in familie este complexa; capii; au nevoie de hrana, Imbracaminte, spatiu personal pentru Invaiare $i odihna, distractii, educarie. 1n perioada adultului tinar, personalitatea este antrenata in trairi afective intense, aspiratii puternice, nu totdeauna clare $i asonate la posibilit~:hile corelate personale $i de activitate. Se manifesta eonflicte de 1'01 $i sta tilt, deoarece aduItul tinar este inca prepara t teoretic $i practic multila tera!, are preocupari diverse, ori in tilne$te pe posturile de murita de care depinde, persoanemailimitate.maipragmatice. 0 mare parte din disponibilitari nu se utilizeaza social, ceea ce cree<J.za nesigurania $i deruta latenta. Studiul personalitarii legat de adaptarea profe,ionala $i sociala a pus in evidenta pentru aceasta perioada 3 tipuri de situatii: 1) Situatii in care eele de mai sus sint deosebit de pregI:ante $i se traie$te disconfonul legat de ,,$ocul realitaiii", ceea ce are drept consecinta inadaptarea profesionala, bazadi pe investitii mari de aspiraiii $i cerinie de responsabilitati ce nu sInt adaptate la eonditiile reale ale locului de munea ; 2) Situatii In care adultul tinar investe5te

ID activitatea profesionala aptitudini, dar nu muIte aspira~ii - $i adaptarea se realizeaza, dar nu este extinsa ; 3) Situatii in care aduItul tillar investe$te aspira~ii, largi posibilitati adjustate gradat pe care Ie Eirge~te - este eazul cel mai fericit. In perioada de tinar adult domina situaiiile 1 $i 3. In perioada de stabilizare (adult 1) exista 0 modificare a proportiilor dintre cele 3 categor:ii de relatii, aspiratii. In perioada de adult II se con$tientizeaza sim~ul reu$itei ~i implinirii sau al nereu$itei $i nel'mplinirii in combina~ii de reu$ita, ell nelmplinire ~i sim~ de ratare latent siw nereu$ita ell lmpliniri (la persoane [oane creative sau obsrruate), nereu~ita $i ndmplinirea (sim~ de ratare aetiv). In fine, exista $i eazurile de reu~i ta in Implinire. In perioada adult III - sub imperiul dezangajarii profesionale (pensionarea) are loc In mai mare masura con$tientizarea sim\ului reu$itei $i ral implinirii, 0 Incareare cu nelini$te~i anxietate $i pregatirea pentrli acest nOu ,,$OC al realitatii" in care 5e reproduc la un aIt nivel situa\iile de adaptare descrise pentru situa\ia de adult tinar de la primul pol al virstelor aduIte. Experien\a $i subidenritatea parentaEl ~i maritala trec, de asemenea, prin faze rdativ distincte in perioadele adulte din punctul de vcdere al Stfucturarii personalitatii. In fazde de adult tinar, dlsnicia este in plina consclidare, procesul de adaptare activ, intimitate, are caractcr arzator, libidoul este activ eu etape de cre.)tere, familia e5te dominata de expansiunea doriniei de intreiinere a confortului afectiv. Partenerii i$i descopera treptat Insu$irile de profunzime $i inceardi sa se adapteze. Rolurile in familie se diferentiaza $i eonsolideaza se instituie grade de dependenta, autonomie a fiecaruia din cei doi parteneri ai familiei -regulile de baza ale familiei, sensu! circulariei afeqiunii, zonele de tolerania ~i intoleranta, spectacolul crc$terii copiilor care sint inca mic] este tonic $i large$te intimitatea. In etapa de adult I (lntre 34 ~i 45 de ani) rolul parental devine ;nai incarcat, data fiind cre~terea copiilor, intrarea lor in $coala. Rolurile profesionale fiind absorbante$i ee:e parentale mai complicate, 5e creeaza a erodare a earacterului arzator al intimitarii. Oboseala, insatisfaqiile contribuie la aceasta erodare - dar ereeaza In schimb relaiiilor maritale un grad mai adine de inrimirate ~i confort afeetiv, libidoul este activo Se consolideaza identitatea de famiEe in fata competitiei ~colare a copiilor. Este perioada in care pot interveni crize in casnicie (cam la lC ani dupa dlsatorie), ce se soldeaza, uneori, eu divoq. In perioadele adulte 5e manife~ta din pEn capacitatea de procreaiie. Fecunditatea feminina .'ie afla in 1i.rile dezvoltate in oarecare con tra:ca:rare. Au existat insa pe acest pla~ adevarate recorduri (cunoseute). A~a, de piIda, mama cu eei mai mu1ii CQpii din lume se pare a fi fost prima 275

~otie a lui Feodor Vasilev, t~lran din Rusia (1816-1872), care a avut 27 'de na~teri, dintre care 16 perechi de gemeni, 7 tripleti ~i 4 quadrup1eti. Cei mai multi din ace~ti copii au ajuns majori, iar mama a fost prezentata la cunea iarului A1exandru a1 II-lea. Elisabeth Greenhile din Hertfordshire, di:satorita la 16 ani, 0. trait 64 de ani ~i a avut 39 de copii, cEntre care 32 fete $1 7 baieri -- tati au atilis maturitatea. In etapa de adult II (lutre 45 5i 55 de ani) viata de familie sc Incarea: de oarecare tensiune dinspre directia roluIui parental, data fiind crqterea instigatiei copiilor (puberi) 1a In calcarea reguli1or. Se in troduc astfel noiv probleme in famiEe, tensiuni, nelini5ti u amplificate de fragili\..' 1 v tate.a sanata\11 mamel ll1 aproplere ae menopauza, care este parcursa cu nervozitate 5i anxierate. Libidoul se tempereaza discret la ambii parreneri. Capacitatea de a avea copii,e anuleaza la majoritatea femeiloL Tltu5i, au [ost cazuri de maternitate tlrzii. Ruth Alice Kisler (nascuta Taylor), apoi E. Shepard (Ponugalia) au nascut la 57 de ani, Ainfred \ViIson Ja 54 de ani etc.
.-> ~.
C

1\

In etdpa de adult III, rolul parental de\'ine mai complex ~i situativ nou - prin plecarea primului copil din cas a parinteasca, apoi a celuilalt sau a celorlalti ~i prin inn-area in criza a iclentitatii profesionale datorita dezangajarii profesiomIe, libidoul este in temperare, dispar oracteristicile reproduqiei la femei. Legatura matrimoniaEl devine de securizare ~i acro~, din care motiv pierderea sOlului sau 0 sOliei eSle [oane clureroasa. In schimb .aparilia nepo\ilor rehce cercul vielii, al 301 reb\iilor, viitorclorin\elor - ]a lln nive! nou - restabilind inca 0 data proeeria in a omului. Fara inc1oiala, existenla de pre'ocupari sociale, culturale, extraprofcsionalc 5i extrafamiliale, cereuI de prieteni 5i de loisiruri creeaza in perioadele adulte resurse imponante cle echilibrare 5i de exprimarc a personalid\ii. * * * Inca din analiza de pina aici a reie5it ca in perioada adulta au loc modificari importan te in struct'.iLl [amiliei. !n trudt familia poate fi privita ca un "sistem" relativ deschis, in care circula afeqiune, intimitate, adjustari de idcntificare familiala (onoarea ~i rangul social al [amiliei, contributia sa sociala, un fel de statut social al ei) familia are un sti! pe care-l consuma, unul care se accepta ca reprezentativ (oficial) un nivel existential spre care aspira. Dupa un timp de convietuire, familia dobindqte un fel de stil comun (aerul de familie), care se exprima ca 0 similirudine discreta ce nu se bazeaza pe trasa turile fetei ori ale corpului, nici chiar exclusiv pe trasaturi de caracter ori temperament romune. Dar nenumarate ore petre<::ute impreuna, sute ~i sute de ore de 276

masa comune, momeDte de IDtllnire ~i de despanire temporala, de coopemre In realizarea de obiective implicate in bunul trai al familiei, chiar adevaruri 5i controverse rostite cu vehementa I~i lasa toate amprenta In gesturile, modul de a aborda pe ceilahi, in replici, expectatii etc. T oate acestea intra in stilnl de famiEe. Succesele ~i c5ecurile so evalueaza intr-un mod specific in familie ~i constituie un fel de momente de intarire a suportului afectiv 5i de intimitate al familiei. Adeseori familia apl.aneaza dificultatile de parcurs al unora sau altora din membrii sai, prin fona potential a cultural-materiaEl ~i de relatii de care dispune. Ca atare, echilibrul familiei se bazeaza pe farra de coeziune 5i respectarea regulilor sale ~i deseori are un lider, de obieei persoana ori mai capabila sa stabqeasea un cea mai de faqa, mai inteligema echilibru afectiv ~i material. Gradele de dependenta 5i libertate aie membrilor f.amiliei Intre ei este diferit 5i mai diversificat dedt dcpendeura de regulile familiei, respectarea carora are un caracter mai rigid. Familiacuprinde ,5i rudele implicate in arborele genealogic dar ~i genealogii prin alianla. Adaptarea 1a ace~tia se realizeaza de cele mai multe ori diferentiat ~i consistent sub influenta acdor rude care au un statut social mai proemil1ent sau a personalitate pregnant;\. Adaptarea la formele de coeziune $i la reguliIe familiei se face de catre copii prin incercare 5i eraare, iar dinspre parinii prin aderare la regulile accepute tacit, reguE printre care intra aceea de a meniine ~i apara situaiia familiaLi, de a oferi supon moral 5i material 5i de a respecta ierarhiile din familie. Desigur, daca se acumuleaza prea muira tensiune, e~ecuri 5i dificultali In familie, aceasta are tendinp de a capata caracteristici patologice ~i de a Ie impregna membrilor ei, sau de .a intra in faze critice de contradiqii .acerbe, dezmembrare 5i chiar anulare a obligaiiilor ce decurg din contextul de familie mai sus descris.

Capitolul VIRSTELE

IX DE REGRESIE

5i

Considerate ca vlrste fragile, de involutie, etapele de dupa 65 de a.ni pun desigur mult mai multe probleme clinice dedt celelalte virste. GerODtologia *, d-omeniul cuno~tintelor despre batrinetea umana, s-;J. nascut In contextul filozofiei ~i medicinii cu [oarte multa vreme Inainte de
~ Termenul .geriatrie" (inrudit medicale ~ de lngrijire ale persoanelor euin eel de .gerontologie") virsta. se refera la aspeetele

277

$otie a lui Feodor Vasilev, taran din Rusia (1816-1872), care a avut dintre care 16 perechi de gemeni, 7 triple~i ~i 4 quadrupleti. eei mai mul~i din ace~ti copii au ajuns majori, iar mama a fost prezentata la currea ~arului Alexandru al II-lea. Elisabeth Greenhile din Hertfordshire, dlsatorita la 16 ani, <a trait 64 de ani $i a avut 39 de copii, dintre care 32 rete $i 7 baieri -- toti au atins maturitatea. In etapa de adult II (lntre 45 $1 55 de ani) viara de famiEe se incarea de oarecare tensiune dinspre direqia folului parental, data fiind crqterea instigariei copiilor (puberi) la inc8]carea regulilor. Se in troduc astfel noi probleme In famiEe, tensiuni, nelini$ti amplificate de fragilitatea sanatarii mamei in apropiere de menopauza, care este parcursa cu nervozitate $i anxietate. Libidoul se tempereaza discret 1a ambii paneoeri. Capacitatea de a avea copii'e anu]eaza la majoritatea femeilor. T(,tu~i, au fost cal:uri de maternitate tirzii. Ruth Alice Kisler (nascma Taylor), apoi E. Shepard (Ponugalia) au nason la 57 de ani, Ainfrcd \Vilson la 54 de ani etc.

27 'de na~teri,

In etapa de adult III, rolul paremal devine mai complex ~i situativ nou - prin plecarea primului copil din cas a parinteasca, apoi a celuilalt sau a celorlalti ~i prin intrarea in criza a identita~ii profesionale datorita dezangajarii profesionale, libidcul esto in temperare, dispar oracteristicile reproduqiei la femei. Legatura marrimoniala devine de securizare ~i acro~, din care motiv pierderea so~ului sau 0 satiei este foarte durcroasa. In schimb apari~ia nepo\"ilor rehce cercul vietii, al reb\.iilar, viitordorin\.elor - ]a lln nivel nou - restabilind ind. 0 data proal eqia in a omului. Fara indoiala, existenp de preocup:lri soci;:l1e, culturale, extraprofesionale ~i extrafamiliale, cercu! de priereni $i de roisiruri creeaza in perioadele adulte resurse imponante de echilibrare $i de exprimare a personalita\-ii.
*

masa comune, momente de Intllnire ~i de despartire temporal3:, de cooperare In realizarea de obiective implicate In bunul trai <11familiei, chiar adevaruri $i controverse rostite cu vehemen~a i~i lasa wate amprenta in gesturile, modul de a aborda pe ceilalti, in replici, expectarii etc. T oate a.cestea intra in stilul de farnilie. Succesele ~i e~ecuri!e se evalueaza lntr-un mod specific in familie ~i constituie un fel de momente de Intarire a suponu1ui afectiv ~i de intimitate al familiei. Adeseori familia aplaneaza dificulta\ile de parcurs al unora sau altora din mem.bIii sai, prin for~a potenriaJa cultural-materiala ~i de relatii de care dispune. Ca atare, echilibrul familiei se bazeaza pe forra de coeziune ~i respectarea regulilor sale $i deseori are un lider, de obicei persoana cea mai de for\a, mai inteligenta ori mai capabiEl sa stabqeasca un echilibru afeetiv ~i material. Gradele de dependenta $i libertate aie membrilor familiei imre e1 este diferit ~i mai diversificat dedt dependent.a de regulile familiei, respectarea carora are uncaracter mai rigid. FamiJiacuprinde 5i rudele implicate in arborele genealogic dar $i genealogli pri.n alianta. Adaptarea 1a ace~tia se realizeaza de cele mai multe ori diferentiat ~i consistent sub influenta acelor rude care au un personalitate pregnanta. Adaptarea 1a statut social mai proeminem sau formele de coeziune ~i la regulile familiei se face de catre copii prin' incercare ~i eroare, iar dinspre parinti prin aderare la regulile accepute tacit, reguli printre care intra aceea de a mentine ~i apara situatia familiala, de a oferi supon moral ~i material ~i de a respecta ierarhiile din famiEe. Desigur, daca se acumuleaza prea mui ta tensiune, e~ecuri ~i dificultati in familie, aeeasta are tendinta de a capara caracteristici patologice 5i de a Ie impregna membrilor ei, sau de a intra in faze critice de contradiqii acerbe, dezmembrare ~i chiar anulare a obligariilor ce decurg din contextul de famiEe mai sus descris.

* Capitolul IX

Inca din analiza de pina aici a reie5it ca in perioada aduira au loc modificari importante in strucbra familiei. Intrucit familia poate fi privita ca un "sistem" relativ deschis, in care circula afeqiune, intimitate, adjustari de identificare familiaEl (onoarea ~i rangul social al familiei, comributia sa sociala, un fel de statut social al ei) familia are un stil pe care-l con sum a, unul care se accepta ca reprezentativ (oficial) ~i un nivel existen~ial spre care a,spira. Dupa un timp de convie\uire, familia dobinde~te un fel de sti! comun (aerul de famiEe), care se exprima ca 0 similitudine discreta ce nu se bazeaza pc trasaturile fetei ori ale corpului, nici chiar exc1usiv pc trasaturi de caracter ori temperament comune. Dar nenumarate ore petre.:ute impreuna, sute ~i sute de ore de 276

VIRSTELE DE REGRESIE
Considerate ca vlrste fragile, de involurie. etapele de dupa 65 de ani pUn desigur mult mai multe probleme c1inice dedt celelalte vlrste. Gerontologia *, domeniul cuno~tintelor despre batrJ:netea umana, s-a nascut ill contexwl filozofiei ~i medicinii cu [oane multi vreme Inainte de
* Termenul "geriatrie" (inr'..ldit medicale ti de ingri jire ale persoanelor euilleel de "gerontologie") vlr5ta. se refera la aspectele

277

epoca noastra. Observariile comune, manipulate in viata sociala, au permis sa se strlnga informarii imponante privind batrine~ea ca un fel de vl'rsta a inrelepciunii, anticamera a morrii $i a bilanrurilor, de obicei, ell tendinre de l'mpacare eu lumea $i de deta$are treptata de magma ei fierbinte. Cele mai vechi manurii cunoscute eu privire la batrinere $i la problemele ei au fast condensate in tabelul nr. 27.

T abelul nr. 28 Despre

Autor o

batrinere

in Grecia antid

~i Roma
Recomandan

Referiri

Conceptie 2
i

Empedocles 490-430
Documente
Anii

Continutul

de remeJii

Concep~ia

Le.n.

Etapele ',ietii se termina en batrinetea, care este o stare naturala..

Perioada lui Hammurabi, Nini1e, Bo.bilol1, Tabelele din Nini're

Giisite in 700 e,Il.

1600

Igiena ~i licori pentru men'tiIlerea tineretii, prescriptii de m,entinerea stralucirii pri'ririi ~i prennirea incaruntirii, Inagiel

Yiata este eterna. moartea este accident, bHrinetea pedeapsa a. spiritului, astro1ogie ~i magie ol1lului este sudestinuilli. As-

Elemente1e cosmosu1ui, I Cumpiitare, viaaerul, apa, pamintul 'Iii ta lini1)titii.. focul se aWi. ~i in corpul! omenesc 'Ii diminueaza ! spre batrlnete in modi diferit. I
I

incantatii Egipt, Inhotop (uni, 2900 Iel de 'o'izir, arhi-\ Le.n. teet, medic, ulterior! dinastia iden tificat eu zeuli III medieinii Anklepios,i cu emblema 93rpe) Papirus medical de :
I

Hippocrates 470-400 i.e,n.

Pre',enirea bolilor prin i Yiata Heori 'Ii magie, astrologie,) pusa a ridurilor. Profilaxie. pre'lenirea constipatiei

Batrinetea este 0 stare cosmo-I cle climinllare a umorilor; Optica naturalist gonica 'Ii filozofiea. Ai b5.trinii sin t exeen trici 'Ii fer'loarea singelui 'Ii cu intelepti (ca nebunii). "umed111 ~i sangvin ~i asociat tipul calmu1" CUI' "aeml", tipu1 melancoliel eu "bila neagra", recelel

Exercitii moderate,

fizice pier-

pricinuie'lte ade. seori caldurii derea imbolnavirile batrinilor.

cloar oamenii care isi ~i'l asigurau Nemuritori . trologie. mumifiearea, i ori acestia erau fai raonii ~'i familiile lor Toiaglll - insemn al biJ.trinctii. BMrinetea. ',irsta 'intelepeiunii' 'Ii a eliberarii de dqertaeiune Noah se eonsidera. ci a trait 950 ani. Mathuschah, Iosif ~i :\Ioise mare longe'ritate

1600 i.e.Il.

~i uscatu1 'Ii eu galbena, eolencul cu bila pamintul,I' caldul ~i uscatul, iar fleg-: matie~l eu recele, ume-! i clul 91 apa.
I

Tratament de intinerire,: -,irsta de 110 ani se eon-: siclera ea aspira~ie posi-' bilii .
I

Platon in "R epu b lica "

Veehiul Testament

, 800 200

i.e.n. i.e.n.

Batrinetea, scaderea pool tentialului vital ~i sexual.! a auzului, vazului +- tra-i tamente hipotermiee ;
I

Ba trinetea se earaeterizeaza prin sdi.derea dorintelor (inclusi', sexuale), a ambitiilol'. Are loc ~i 0 persistenta a caracteristicilor clin perioaclele anterioare Batrinetea stereotipii. caldura.

aparenta,. teoria via1:a Moartea0 este un incident'l (mitul ca'o'ernei). Bat~iidealista. a reminiscenteij netea inseamna frustra-I clorinte sexuale ciudate. tia ambitiilor'li citeodatil.j
i I

Moderatie.

Aristotel
"Retorica
It

Nu putem ignora faptul di in scrierile Vechiului Testament se aHa $i existenra expuse, in afara de semnalari de familii Cll mare longe\'itate unei opozirii soeiale (de sub text) lntre batrl'ni $i tineret, dornic de emancipare de tutela vlrstelor inaintate. Totu$i, virsttde inaintate erau respectate. 11ai toate comunitarile sociale antice aveau sfatul batrlnilor ca organ consul ta ti v ~i adeseori $i ca organ decizionaI. Desigur, in Grecia antica $i in Roma au aparut observarii peni nente ~i mai numeroase privind batrinerea, observarii ce au influenpt 278

liIoderatie peneste plina de Conceptia naturalista. cu tru longevitate Pri-,re'lte ba, trinetea Diminueaza pesimism, oarecare mi- fara neplacerile boIilor. nie ~i resemnare. Apartine primilor medici. A a-rot 0 conceptie simplistil. naturalista combinata. cu cosmogonism (astrologie). A conturat icleea de sanatate relativa (labila) ~i de mica psibopatologie. Dieta, moderatie, somn bun, ierburi 'Ii descintece, atentie 130 intestine ~i dezordini mintale.

Ga!enus "Sanitati Tuenclos"

Diferente1e inctividuale sint mari 1a batrine;:e. Aeeasta este 0 acumulare cle boli. A combinat intr-un sistem coerent ~i eomprehensiv' medieina greadi. ~i romana.

279

Tabelul nr. 28 (continuare)

2

T abelul

nT. 29

Despre

batrinete

in evul merliu au scris :

Cicero "De senectute" sau Cato IlIajor Sive de senectu te

Ciitre Cato batrinul des- Astrologia in mare cinste.I Dicta, exercitii~ fizice dar ~i acpre batrlnete. Tabloul complex, realist al Im- hic.a TIn siut egale (un tj'Titiiti intelecImb5.tr1nirea fizidi rezisb{ttrin!rii. feI de diferentiere ~i pSi-,1tuale. tenta intre 'dr~ta funch-! onali\. bi010gica ~i psihici).1 I

Autor

Referid

Coeceptia

RemedE

--I

Seneca

--"-------I

~ii Norme de cumBClrinqca t este 0 starel Conceptie astrologidt naturali, se poate c1obin-1 parte din natur{,. Vi etica, conduita ~i de Omu1 este 01 pat.are demna.viadi _-~--longc'ritEi.tea, I naturalistic. ..

J'\:licenna (980-1037) matematician, medic,

astronorTI

El a descris ciclurilc vie}ii il1clusil bii trio

nete2l.; S2 influe:lteaz2

unele pe altcle.

Astro logic:i. A fost in- Diehl., fluentat de Galenus. "" semnalat re1at!a dintre imb5.trinire '~i con-l diti.ile climatice care actioneaza asupra fUllCtionarii intestinelor cxcrctici, urinei..
J

exercitii

fizice.

apoi conccp1;iile !ii punctcle de vedere ale Rena!iterii !ii In can tinuare ale gindirii moderne. Exista lnsa ~i 0 situatie inversa. Aceea in care batrinii crau considerali a povara pe capul fami1iei :;;ia societalii. Desigur, aceasta situatie a fost inscrisa in tradilii stabilizate. I-iipt:rborcenii ucideau pc cei ce implincau 60 de ani, e,chimo:;;ii duccau b;:hrinii - 1a eerere - in til'lutUI:ile parasite, eu ceremonii complicate. Dupa ce i~i luau ram as bun de b wli, batrinii crau lasa1;i lntotdeauna toamna primre ghquri :;;i zapczi unde crau mincali de fiarcl~ salbatice ~i de vulturii polari pina in ?rimavara. Popoarele rhboiQice eonsidcrau batrinii ca inutili ~i ii Eisau sa moara sau sa so sinucida. S-a conservat In cintceele stravechi ale unoI' popoare razboinice glorificarea eroismului :;;i disprellll pentru moanea de ba tr1nole, considera ta Iipsita de sens !ii miec. Rena:;;tcrea a debutat nrintr-o intensificare a migratiilor ~i a calatoriilor, urbanizare :;;i dezvoltare a na vigaliei, spirit de independcnla :;;i intoarcere spre stiinla :;;iumanism. In 1598, in perioada elisabethana din Anglia, a luat fiin~a 0 serie de legi Poor Law, pentru ~chiopi, orbi, incapabi;i de munca :;;i batrini, Figura 8. Hierog:ifa reprezentlnd un om batrin Dinastia a V-a 29J:) B.C. aziluri ~i case de munca.
280

Maimonedes (1136-1204) medic celebru a1 vremii Aenold de 'Villanova (1238-1311)

Batri:letea tr(~buie pre.' A criticat 'lenit5. printr-o '/iaF ordonata.. COllcepti2 influentatCl de Galenus. Tratat
'/[Lrii

pe Galenus

Evitarea tensiunii, cump5.tare sexuala.

asupra
tincrctii

conser
::;i

1n- dic:ale din

tirzierii bitril~qii.

o.i ~colii 111C- Conser'lare prin minSalerno. A care bun5., 'lin, bait lucrat la un elixir ce a dus la prod.ucerea alco'lulJ,i.
;:;.i

Precursor

RO,QC'r

Bai.:nn

(12l-!-12'Fi
filozo[

Tratarea menrine,ea

b:dril1ctii tinerqii.

~JI Precursor

Folosirca lcnliklor ginJiri: (ocl1elaril pOJ.te pre. ~livat totu~i dei astro "/cni c1eteriortt:ca ,mo ..derne Il~fluelltat d( I zl1ala. l:'::'Cll1l'dii nau.llogice. .. -\ conser su rse clasice ~ isla rale \>i supr:.lllaturG.le mice .... -\ ccr~sicera t cz pot opri, a:~ula inlbAimba trinire3. nu est( trinirea. ire-litabila.

Dar mizeria, ignoranra, murdaria :;;i epidemiile erau de ndnchipuit. Bali endemice decimau populalia :;;imai ales copiii, oamenii saraei ~i batrinii. din pop:.:Intre anii 1348-1359 au murit de pEigi bubonice jumatate laria Europei. Pe de aha parte, s-au efectuat numeroase schimbari in mocbl de via1;a. Au ineeput sa circule n:lmeroase caqi, numarul ce!or $tiutori de carte a crescllt, au inceput sa fie traduse numeroase carli din Iimbile clasice in cele nalionale. Lucrarile despre v1rstele omului, ca ~i cele despre sanatate ~i cele de astrologie interesau eercuri desnl de largi. Au aparut :;;i circulat car1;i din China (taoiste), Islam ~i Bizani etc. Rena!iterea a echivalat Cll 0 schimbaro de mentalitate evidenta. In proble:mele ce privesc aporturile mai importante in problemele batrlnerii au fost centralizate in tabelul numarul 30. 281

T abelul Despre batrincfe

AntOi~ o

nT.

39
o

in Rena~tere

~i ulterior
Remedii

batrinetii
Reieriri
CDncep~ie 2

in

Renas,
I
I

terea ti~zie ..

j sitatea individuala. fluentat de Galenus. AI folosit obser'latii, dar :;>ilin imbiitrinirea bi disectii deoarece a vorbitl ologica. despre greutatea, marimea: inimii, pIamiIl!lor, stol: macului a etc. ConcePtie
I

I I I

Erasmus de I\otterdam

Ba trine tea este ine'li, Sn.rse grece~ti, conservtt 1egendele Entinii cu apa tabila, 'un fenomen tineretii reziduuri ale alnatural. chimi~i; idem ideea despre om de':ine centra1a ~i incarca ta de 'lalorizare; la fel icleea drepturilor 0mului.
i

A recomandat cind eli.:\:11 uri de lnlilturare a senilitatii

Francis
Bacon

Caldura 9i atractia nergie proprie.poseda bliniat fa rnilia lii , ca ~i di A su 0 e-I' Organismul Death" Arta de (1658) mulL I rolul ereditil.tii, a trai evident, eta au eiecte reo I confortante fizice 9i in anii ba'trinetii carel se datoreaza ~i deterio-I ~i energetice. scadel, I rari!. La batrinete energia. Pledeazi ca $il pentru legi: I Shakespeare "History of Life and!
I I

.! naturalista.

Gabriel Zerbi din Yerona

1505
(?)

"Gerocomia"

lucrare! Descrie

doua

cicluri

ale

bazata umorala pe lui Hippo- trologicil. a cOllceptia! batrinetii, crates ('i Galenus, A:icena. cute prin ue-I obligatiile

in viziunea asSe refera. la celor ce se 0-

versiunea

pesimista tensionaUi ca I cupa de batrini. Conceptia [10. AristoteL

I I
i
I

E'loca factod de ameliorare a bii triuetii (inclusi': ar hitecturaIi ('i ergo. nomici), Reco mauda exercitii, odihnli, nutritie, de cocturi, racoritoare ('/ipera distUatil. in singe de om $i soIIItie de aurL

Hanvey William, fondatorul fiziologiei circu1atiei ~i anatomiei Sydenham (1621-1689) Boerhaa':e

(16681738)

A facut 0 au topsie ce.! lebrii. (1635) asuprai lui Thomas Parr carei se considera cii. ar fil murit la 153 ani ..
i I

de ajutorare

a batrinilor.i

metoda. a autopsii1or. tal A determina t 0 ade'/ara A generat in teres pentru pa-, tOlogia virstelor inaintatel' si pentru arterioscleroza,
, I

Dieta ('i exercitii madera te fiziee.

Paracelsus

"De reno'latione et restauratione. De vita Aristotel $i Galenus pri- trinetea poate fi Este opozant rata del influentata. ca. bll.Considerii longa libri quinque" vind faptul cli batrinetea se datoreaza acumularii (1525-1527). de boli. Cind 'line ba trinetea, Conceptie ~i batrine1ea. Nu cumpatare. de omul poate regreta ca vind '1iata pesimista pri'j oarece nu are importanta.. EIL'(irurl_ nu a murit in copi. larie. Comportare all(mincare denta de viata emo poate conser:a 0 sana tate mentara ~i bautura) evitionala traita (de in- acceptabila 1a batrinete. Bil.trinetea e $i de tensita tea ei depen-II Optimist, considera. ca se tarea de emotii PDternice ~i stresurl I emotiile dure). (emotii dure). A efectuat cea mail Buna lucrare in care s.al S-a referit la cauza buna. lucrare asupra'. referit la in701utie. In.1 mortii $i la diver
i

BOlna':ii de diferitei virste, conceptul de'l I pacient. S-a preocupat de or-' ganizarea muncii medicale ~i spitalice~ti

Contributii clinica

la

descriere~i
'I

Dicta ('i moderatie.

a pacientului.

A practicat internarea bOl1 Dieta navilor :;;i obsenarea lal ment. patul acestora. A studiati diferentele in manifesta-: rea morbida, I

:;;i

trata-

Hunter William
(17181783) 1793)

Jerome Cardan (1501-1570)

Hunter John
(1728-

1a contu' Dieta, A studiat anatomia 9i A contribuit exerci tii, relatiilor din tre vir I tra tamen t. patologia batrinetii I rarea (respiratia). acuitatea sta cronologica :;>icauzelei senzoriala, muscula mortii. A contribuit :;;i laj conturarea sirnptomato-'

Fischer (1685-1775) Sir John Floyer

Cornaro
(14701566)

i tura, boli1e. Conceptie moderna pri I Dieta :;>i oderatie. m Boala e mai gra7a lal logiei ba trinetii. batrinete datorita sca-, vind diagnosticul :;;i tra-, I derii e~ergiei. tamentul. I Dieta, odihna, exer Prima lucrare eng1eza Mai Hippocrates:;>i Galenus citii moderate, desprell lui ba trinete in persistii influentelej
i

Benjamin Rush

Laurens
15581609)

,,1\ledicina Gerocomia" (1724) . atentie maJ Progresele pe acest "Account of the Sta-! A acordat te of the Body and! plan au fost foarte I lente, Mind in Old age". I mare bolilor mi~tale.
'I'

282

283

In esel1ta, secolele XV-XVIII au exprimat un progres evident fn sociale. Treptat s-au e[eetuat explorari planul general 0.1 dezvoltarii ano.tomice mai sistematizate, eonfruntari de date cantitative privind patologia vlrstelor, ceca ce a marcat inceputul explorarii medicale organizo.te ~imoderne ~i al dezvoltarii anatomiei camparate. In 1645 a fast inventat microscopd ~i s-au organizat serviciile medica:c. * Sydenham (1625-1680), prieten cu John Locke, a practicat obligativitatea bolnavului de a sta la pat ~i aceea a descrierii boEi. A crescut atenti.a pentru dieta ~i modera~ie la vl:rste!e inaintate. Interesant ni se pare faptul dl S-a inscaunat ~i ideea ca la VlrSleJe Inaintate trebuie evitate emo~iile puternice sau cele de durata. Tot in aceasta perioada s-au infiin\at primele asociali; de prietenie ~i intr-ajutorare prin cotizatii pentru batflne\e. Accstea erau insa pUline ~i restrlnse, dar se 'lor dezyolta mult in secolele urmatoare. In genere, secolul al XVIII-lea a consolidat tendintele conturate in secolele anterioare. S-au efecwat progrese in studiul anatomiei ~i patologiei batrinetii ~i s-a conturat simptomatologia ei. S-a acordat 0 atentie din ce in ce mai mare bolilor mintale ale batrine~ii. In secolul al XIX-lea s-au comurat ~i dez\'oltat numeroase direqii de cercetare ~i numeroase clescoperiri biologice .5i medica;c. Dezvoltarea medicinii a dc\"Cnit impetuoasa. Pasteur ~i Mecinikov au re\'olu\ionat oana ta tea publica prin descoperirea microbilor ~i a \"accillurilof. Aceste descoperiri au clus b imbtma ta\irea tehnicilor chirurgicale da tori t~'l pre\enirii infeqiilor. S-au C'lClll progrese in gasirea de tehnici de diminuare a durerilor la toate virs;:ele, Treptat a del'enit posibil con troiul mai IC\'er al epidcmiilor, ceea ce a dus la sdiderea mortalita\ii ~i la cre~terea numerica a popubtiei. AtCl1\ia a inceput sa se centreze mai mult pe problemele rcmediilor bolilor. Mecinikov a difuzat ideea co. batrlne\ca Ie cbtoreaza unor toxine ~i bacterii intestinale. Tratamentele legate de aceasta ipoteza nu au clus insa ia rczultatele scontate. Oricum, in secolul al XIX-lea batrinetca ~i sara cia au capatat semnificatii sociale noi. datorita studiilor numeroase de economie. Nu a disparut interesul pentru elixiruri sau tratamente speciale Cll a desehidere spre ipoteze de reziduuri mistice. A~a, de pilda, Brown Sequard ~i-a Gutoadministrat experimental injeqii cu extrase de tcstico1c de animale pentru intinerire. dar fadi succes. In acela5i sens, Steinach a incereat proliferarea celulelor hormonilor testiculari. In 1912, el a emis a tearie endocrina a imbatrl:-' nirii, din care motiv i se acarda paternitate. Voronoff a impiantat
* Frontul literal' contine citalii celebre privind batrine\ea, printre care cele ale Juvenal, Lucretius, Montaigne, Shakespeare, Goethe etc., care s-au apropiat de eterna tema a vietii, a moqii ~i a batrlnetii. Dealtfel, tema Iui Faust, tema multimilcnara, ca ~i aceea a mirajului ~i elixirurilor de intinerire, a nemuririi ~i a aspiratiei spre ea este incorporata in numeroase basme ~i pove~ti ale etosului popular. iui

de cimpanzeu 1a om (autoexperimem) sub influen\a teonel a imbatrlnirii, ciar a murit fara sa reintinereasca. plan social, s-a conturat ideea ca batrlne\ea ~i viata se supun legitati, pre!ungirea vietii fiind legic posibi!;l dar numai in anumite limite ~i conditii. In tabelul nr. 31 se afla citeva aspecte mai semnificative privind virsta a treia in secolu] al XIX-lea. In seria aporwriior interesante ale vremii, trebuie sa ne referim ~I la cel a1 lui J. M. Charcot, care a efectuat luerarea "Lectii cliniee asupra boliIor batrlnilor" (1867).
Tab:lul m. 31 Contribu!ii
.\utorul

la problcmele
Referiri

batrine~ii

in secolul al XIX-lea
Remedi'J.l

COl1cep~iJ.

'ThollW ..S

"The lOllge'/ity of Man. Its facts and fictions"

1873.

Dieta, cumpatare, 'hap. acti!a, pro' (Hanvey). A considera A atacat mitul lui vietii I filaxie. C50durata medie a Par poate sa creasca. A atraol a tentia asupra treia. lor virstei a dezordini- \ ) Regim alimental', A studi;:;.t propriul unor exercitii, profilaxie. silu/ metabOlism si al cercetatori d~ seama Iou.! A inceput studiul lezigitudinal (mai multi ani).\ senile) unilor. . creierului (Plagile'\

:\la!:!!1l1s

Lc'/\'

:\ ;l1ra~ atcllfia asupra descre~terii metabolisrnului la b:ltrinc~e

~ (1899).

~liIl()t

,\drcsa desprc batri- Inca din 1890 a mcnt!onatl Dicta ~i rroElaxie. netc la Asociatia a- faptul ca Sprc ba.trinctei mericana pen tru progresul ~tiintci (1890). top lasmei nllcleilor. A Ci-II se mic~oreaza volumlll dez'10 Ita t in tereslll pen trill pro b lemele mal . complexe; I implicate in proceslll im-! bil trin iri1. i
---------.--I

Beard

Osler

In 1874 sa ocupat l{esponsabilitatea legala responsabilitatea le- a ba trinilor a fast aborabia dupa gala a batrinilor (co- data frontal relata cu scaderea fa- 1900, a~a ca Beard a fost cultatilor mintale) , . un precursor in problema. S-a pus in discutie prob1emelepusede Beard, blema inteligen!ei la baA reluat in obsenatii 1905 pro-\ trini. Osler considera ca adaugind ~i contribuantecreatiei pro-I dent. in blemele la. aceasta se diminueaza virstnici. . i
evi-j
I

Legislatie tec!ie.

9i pro-

Legislatie, pro tectie, profilaxie.

284 285

Se mai pot enumera C. R. Prus (1840), germanul F. C. Constant ~i D. ::\hcladelan (1863), Am adauga la aceste aporturi 0 serie de preocupari ~i lucrari imponame elaborate de driva medici rom ani de renume mondial, carc au exprimat idei, ipoteze ~i tehnici medicale importante dedicate barrlnerii, a~a cum reies din tabelul urrrlator.
Tabellil m. 32

Autor

Concep!ie

Rcmediu

Gheorghe ::\Iarinescu

Problema biitrinetii ~i a 11lorrii naturale

(192-1).

A atras sisternu lui

Recomandii viata atenria asupra'i organizata nerlOS ~i a 9i e',idegradiirii lui (a neuro- tares. su rmens. jului excesi',' , nilor) in imbatrinire,

c.I.

Parhon (1874- 1(69)

Biitrinqea, senilitatea, A dezvoltat 0 concePtiel A atras atentia psihoze!e 'I irstei de ti:1 asupra sistemului rilor biochirnice (1925), iroolutie complexa, atragind aten-! asupra modificaBClrinetea t 5i tratamentul'ei (19'48), - dar a fiicu t 9i referir! ba trinet.ii. endocrin in imbatr.inirCI\ ~iasupra "tratirii" importantel:1 caracterisBio!ogi;J, 'rirstelor ticile psihice ale virstelori (195.5). de il;'fO!utie, ! A condus ~i organizat c\ ;J,tras Mentia asupra primul institut de '/itamine!or ~i antrenirii Qcriatrie din H.omania, in actl'/itClti organizatc. in care se fac tra ta-I mente apreciate in intreaga lume,
1952

Primul institut de geriatrie din Ro. mania, Tratament complex asia vita I etc, Milcu etc.

In secolul al XX-lea a devenit mai evidenta necesitatea statisticii popula tiei in vederea studiul ui piramidei vlrstelor mila in studiile ~i masurile de reglementare a produqiei ~i consumurilor. Interesa de asemenea problema morbiditatii pe vlrste. S-au perfeqionat problemele de anatomie normala ~i patologica ~i de degenerescenta. 0 adevarata revolutie medical a a avut lac. S-a dezvoltat virusologia, chirurgia, radiologia, endocrinologia, neurologia ete., S-dU raspindit antibioticele, vitamine1e, au fast studiate probleme1e diviziunii cclulare (microscopul electronic), s-a dezvoltat ingineria genetica, Utilizarea izotopilor radioactivi a permis efectuarea de experimentari de mare subtilitate, s-au facti! primele operatii cu riniehi artificiali, pEimlni artificiali, grefe de tot felul, operarii pe cord, $a1.1 Inregistra t unde progrese In studiul c.ancerului 9i al diferitelor boli grave. Tot In seeolul a1 XiX)-lea s-au dezvoltat farmacopsihologia ~i 0 mare industrie a medieamentelor, medieina sociala, igiena ~i profilaxia, legislalia medieala ~i a asigurarilor sociale, asistenta sociala. Toate acestea au creat conditii importante in contextul mai larg a1 dezvoltarii socialeconomice $i Impreuna cu cre~terea general a a nivelului de trai au dus la 0 modificare a mediei de virsta ~i cre~terea sperantei de longevitate. " Totu~i, virstde terminale ale vielii se afla sub semnul ie9irii din munca activa, fenomen impOrtant ~i profund modificator de conditii de existenIa, mai ales pentru eei ce s-au identificat foane mult cu propria lor profesie ~i au fost foarte activi. Fenomenul pensionarii are tendinta de a deveni un fenomen social universal, dat fiind faptul ca eea mai mare parte a populatiei se ana in productie, ineiusiv femeile.
PROBLElv1ELE SOCIAL-ECONO:\lICE ALE BA TRINE TII

Erachie Sterian, Gh. Popo'fici, 1. Biberi, 1. \Vestfried, ::'Iarcela Piti9, St. au abordat, de :1semenea, problemele 'rirstelor in in'rolutie D. Postelnicu, A!. Chira 9i y, Sahleanu In troelLlcere in J 969. ontologie, ger-II ConcePtie complexa cu iI sinteze largi pri'rind do...
I conceptiei91 cu prec1zarea . menml lor de baza,

Dealtfel, a circulat in sec. al XIX-lea in zonele noastre 0 carte a lui Chr. Hufeland des pre macrobiotica (1796) tradusa ~i in Iimba romana, de catre Pavel Vasici Ungureanu (Bra~ov, 1844-1845) cu completari. V. Sahleanu [205] care a facut notatia de mai sus atrage atentia asupra faptului di a existat 0 macrobiotica ce a circulat la Ia~i prin 1838 ; lucrare popularizata de ]. F. So bernheim, elev al Iui Hufeland (tr. de T. Albinet) $i note de macrobiotica in lucrarea lui Stefan Vasile Episcopeseu : "Apele melatice ale Romaniei Mari" (1837). 286

Pension area a fast introdusa intli In Germania (1889), apoi in Danemarca (1891), Noua Zeelanda (1908), Anglia (acela~i an), In S.U.A. (1911). La inceput, pensionarea a fost conceputa ca 0 forma de asistenta sociala (1889-191~. Inainte .de perioadele mai sus men~ionate, oamenii munceau pina In ultimul moment a1 vietii . .Frimele pensii s-au platit din ta..'{ele generale ale oamenilor, doar dupa 70 de ani ~i doar calor ell venituri mici ~i care au muncit regulat In timpul vierii. Intre timp luasera avint asociatiile de prietenie ~i Intr-ajutorare, cu depuneri regulate pentru .ajutor de boala, inmormintare ~i aIte evenimente. Succesul acestora, ca ~i 0 serie de alteaspecte legate de noua organizare a societatii impuse de a doua revolutie tehnieo-industriala a conturat ideea
* La rnijlocul secolului al XX-lea s-au amplificat forme diverse de interes fala virstele inaintate. Apari1;ia publiea1;iilor: The journal of Gerontology, incepind ell 1945 (S.u.A.) ~i The Gerontologist. In 1958 s-a 1;inut primul eongres de gerontologie in Belgia [a Liege.
de

287

de a crea [onduri de pensii prin contribu~ii In timpul vieyii de mundi. Aceasta noua conditie a scos pension area din sistemu1 de asistenta ~i binefacere ~i a integrat-o in contextul dreptului contribuant personal. Efectu1 pensionarii pe aceasta baza noua a fost foane important nu numai pentru ca pensia a devenit un drept inalienabil (nemaifiind b1amanta), dar ~i pentru ca a contribuit 1a apariyia "sadiciei standard" moderne cum spune D. B. Bromley. Pensia de virsta a crescut progresiv sub influenia n:forrnelor 9i calculaiiilor de proponionalitate, a imbunata ;,irii sistemelor de comribulie 1a fonciul de pensionare. ~i sectorul particular a inceput sa organizeze pensii pentru funqionarii sai, in afara pensiei legale care a ramas totu5i relativ modesta 'i11 iarile capitaliste. Tot in iarile capitaliste a mai fost necesadi infiiniarea unuL sistern de asistenta socia1:i, legat de aspectele contradictorii numeroase ale vietii moderne 6 mai ales datori ta tensiunilor economice legate de gren1e conduse de diferite sindicate proesionale. Acesta este sistemul \v' aH are, care a in trat 'in vigoare il1cepind cu 1945, dupa ce in 1940 au fost suplimentate pensiile $i s-a extins cota de pension are 13 membrii familiei (copii minori, sOlia $i chiar parin Iii ba: trini $i bolnavi). A$adar, exista 0 ,erie de aspecte sociale ale ba trlnetii. Primul este aed al cre5terii longevitatii rea;e $i potentiale $i protejarea sociala a acestcia. Al doilea, de tOt mai mare actualitate, estc aeela al fOhlsirii socia;e a expcrien\ei profesionale $i sociale a virste!or batrinClii, data iiind valoareo. sa. Aceo.sta problema a clevenit $i devine din ce in ce maiaCllta. In fine, a1 trei1ea aspect este acela 0.1 profilaxiei batrine(i 5j a\ luptei impotriva boliior drastice de degenerescenta. ExpecL:ll;ia de ,"irsta a oamenilor din diferite profesii a cresellt, de)i ramine diferitJ. :\Iedicii, de pilda, traiesc mai mult decit dentiFiio Cele 16 volume editate de Charles Booth intre 1889-1903 pri,oind conclitiile de vio.ta ale clasei muncitoare din Londra $i condi\ia de saracie extinsa ce se evidentia a cuprins referiri complexe. In volumul ce a aparut in 1894 a fost analizata relaiia dintre saracie ~i batrineie. Aceste 1ucrari au atras atenlia asupra problemelor legate de nivelul de trai, dar )i asupra schimbarilor generate de mentalitate ale popoarelor privinci ba trinqea. STADIILE PERIOADELOR DE INVOLUTIE
*

in anul 1933, G. 1. Parhon a organizat un congres medical 1a Sibil! privind batrlne\ea. Av urmat numeroase reuniuni na\ionale $1 interna1iona1e Cll aceasta tema, in care s-a colectat un important material privinci caracteristici1e biomedicale ale Imbatrinirii. La seminarul ini\iat in anul 1963 1a Kiev, de OMS, 111aceasta problema, s-au aCUt eforturi mai consistente de periodizare ~i de indudere a etapelor batrlne1;ii in ciclurile vietii. Nu 'lorn relua nllm<:roasele periodizari care au incercat sa exprime aceasta integrare deja activa ~i In numeroase lucrari de psihologie ocupa1;ionaEl. Dealtfel, numeroase periodizari au fost expuse in capiw1ele anterioare. In conformitate ell schema de lueru din capitolele anterioare, ne yom referi ]a tipul fundamental de activita~i ~i tipu1 caracteristie de rdatii oa clemente discriminative In evolutia stadiala a vIrstelor de involu1;ie. Din acest puner de veclere, consideram di se poate vorbi de .3 stadii: stadilll de trecere spre b:1trinete (de la 65 1a 75 de ani), rtadiId batrfnetii medii (de la 75 1a 85 de ani) $i stadiul marii belt/lneti ~au ai, longevivilor. In perioadele battinetii subidentitaiile 1a care ne-am referit pe rarcursul analizei noastre intra il1tr-o serie de noi pozi1;ii. II

Virsla

de irecere

Periocda

( 65-750ni)

(75-85

biitrinetii medii a~i)

Conceptul de batrineie a trezit nllmeroase dispute nu numai datorita f aptului ca imba trinirea este foarte diferita In diferite arii geograEice (factori bioclima tici), dar ~i de ]a per soan a la persoana.
* Prob!emele privind vlrstde Inaintate se exprima In trei direqii domeniile tcorerie, metodo~ogie ji aplieativ.

~Suprapuneri ale identita~ii confuzionism

mai impo.rtante:

j;l

Perioada marii bi'itrineti ' peste 85 ani

Figura

289

Daca avem In vedere toate subidentita~ile la care ne-am Gtunci 0 schema de sinteza creeaza 0 imagine de ansamblu :

referi!, ~
1,:- ':

Roluri prcspecti'le

Fj = Familia F2 = Familia

de pmveniento. noua

:':",iJ

Stare

critic

0.

F2M
F2

( Rol marital)

(Rol

parental) cultural -sociala pmfesioncla

11;>17!Tf'i\4

Stare

de expansiune C = SubidenUtatea

1""".!.lJ~1 Stare de condensare

p = Subidentitatea

h
Figura 10

Copiiaria
a

Adolescen,ta
b
c

Tipul fundamental de activitate devine adaptarea 1a un nou oral' de actividl~i (familiale ~i sociale), consultari profesionale etc. Tipul de rela~ii se modifica restringindu-se din aria profesionala, dar ~i din aria altoI' activita~i. Ie?irile incep sa fie condi~ionate tot mai muIt de timpul favorabil, insorit ~i de dispozi~ie. In perioada de trecere, subidentitatea profes:;cnaE'i se dczofieializc;lza si se integreaza In subidentitatea soeialobsteasca. Subiclentitatea maritala ramine esen~iaUl. Subidentitatea parentala ramine relativ expansiva, datorita apari~iei nepor;ilor care solieita emo~ional iden tificarc:J. de pre! ungire a urmasilor. Inceteaza caracteristicile reproduetiye ale vieiii 1a barba~i. Este 0 perioada de oarecare :ragilitate biologiea. Boli:e mai c:.:rente sint infarctu1, c:J.neerul, boli respiratorii. Dc obieei, boli1e se trec greu. La femei slnt mai frecvente tulburarile afective. In timp ce barba~ii slnt mai preocupaii de sana tate si meniinerea ei, femeile deyin mal preocupate de sanatatea so~ului, fjind angaja te In preocupari privind destinul lor In cazul cind so~ul va deveni bolnav, va muri sau va fi bolnav mintal.
In perioada batrlnetii p"opriu-zise, subidentitatea parentala se contfacta u~or, subidentitatea sociaEl se exercita In teritoriul social aceesibil. .Adeseori bolile degenereseente reouc mobilitatea. Mortalitatea este mai mare. Gripele de primavara ~i de wamnas1nt implicate In cotele de mortalitate ale stadiu1ui. In perioada marii batrineti subidentitaii1e uneori poate avea lac 0 diso1uiie de sine.

suprapuse

se contracta;

__ ;:~:!t tcrrdiv (55-65 ari)

R2crCSie
b

j
Figura 10

"

Longc .itatea. Expectaiia de longevitate a creseut muIt dupa 0.1 doilea : rhboi mondial (in Europa tinde spre 85 de ani pentru barbaii ~i 90 de ani pentru femei), iar durata medie a viqii spre 70 de ani 1a barbar;i ~i 75 la femei. Exista insa in uncle iari expectar;ii de longevitate de 95 ~i de 100 de ani. In S.U.A. existau eam 642 de centenari in 1971, in U.R.S.S. peste 224 de barbaii $i 368 de femei ee depa$eau 120 de ani. 291

290

Exista consemnari mai mult sau mai pu~in credibile de longevitate pentru perioade1e istorice indepartate - de~i media de VIrna a mona litihii a fost foarte mica pin a in seeoIe1e XIX-XX. Se pare di: eel mai credibi1 dintre astfe1 de eazuri este eel <11Iu: Christian Jakobsen Drachenberg (Norvegia) care a trait lntre 16261772, adidl 145 de ani ~i 326 de 'lile. Se vorbe~te de 0 longev'itate de 256 de ani in China veche, de eei 168 de ani ai Iui Shirali Baba Mislinov din Bar'lava .- Adz.erbaijan. Ca reeorduri autentice nationalc semnalam printre altele in S.U.A. pe Delina Folkins (n. Echer) (18151928) (113 ani, 214 'lile), in Canada, pe Pierre Jombert (1701-1814) (113 ani, 224 de zile), in Japonia, pe ]\fitto Nemta (1863-1975) (112 ani, 65 de zile) , in Africa de Sud pe Demetrius Philipovici (18181928) (UO ani, 150 de 'lile), in U.R.S.S. pe Chesako Dzugayev (1860197~ (110 ani) etc. Problema deseendentelor este de asemenea interesanta. Astfel, ultimul imparat din Iv1aroc, Shafisian, a avut 548 de baie1;i 1i 340 de fete, Wilson Ketle (Newfond1and-Canada2, 18601963, a avut 11 eopii de 1a 2 sOlii, 65 de nepoi"i, 201 stranepoti ~i 582 de descenden~i vii, REGRESIA BIOLOGIC\

T abelul nr. 34 Imbatrinirea ce!ulelor, a tesuturilor

~i a organelor

tesuturile,

Ce:o'de.

I -\--

Yelurile 9i caracteristicile

_orga;ele,

OrganeJe in care se aWl 2

lm~atrlnirea 3

1. Cell1lele, De si -/iata membrana, II 1)ferare mare cu proE-1 Celulele epidermei citoplasma, nueleu I (durata) scurta. 'I
I i -----

Proliferarea devine mai lenta, eantitatea lor seade, ',rolumul se miqioreaza. Pot aparea. proliferari anarhice. ri-I ProliIerarea de',ine 9i ti-I proliIerare mai lenta, anarhidi.. atrofieri,
I

mai lung1\. ~i proli- nichilor etc., ale : 2) Ca "iata (durata)! Celulele ficatului, t5., celule specifice I (parenchimul) , ferare ceva mai len- roidei etc.
13)
0

Ca 1a vlrstele de debut ale viei"ii, 1i In aceste perioade are loc 0 distantare a regresiei biologice de aeces a batrlnei"ii psihologiee, in care datorita antrenarii sociale 5i active mai reduse, se produe restructurar: ale caraeteristieilor persorulitai"ii ~i 0 modificare de stare a diferitelor functii psihiee, a eonFiin~ei 5i dinamieii viei"ii interioare. Cnii autori [205, p. 109] vorbesc ~i de 0 "\'irsta soeiala sau sociologica, caz 'in care se pune aCcent pe interesele 5i gradul de participare G batrinilor la viata soeiahl. Dar nu se exclude niei eonceptul de vlrsta biosoeia1a ce ing10beaza sintetie earaeteristiei1e virstelor biologice, psihologice 1i soeiale. In privinla modificarilor biologiee, fenomenul eel mai semnificat1\T este eel a1 scaderii energiei instinctelor (seaderea libidoului) ~i a efieieIw~i Z1daptarii, dupa ee 10 fina1ul fazelor adulte a avut loe anularea capaei6.1~ii de procreare. In ansamblu, se produc 0 serie de modifidlri bioehimice (hormonale), trofiee, de consistenla .~i funqionale, ale structurilor biolo~iee ale organismului. !mbatr'inirea fiziologica, spre deosehire de imbatrinirea patologiea, se realizeaza fara seisme prea evidente, dat hind faptu1 ca organismul antreneaza rezervele eo::npensatorii $i pare urge forme de eehilibrare proprii extrem de complexe. Fara Indoia1a, in imbatrinire joaca un rol important Imbatrlnirea celule1or, a resuturilor ?i a organelor. In tabe1ul de mai jos am condensat aspectele mai semnifieative ale imbatrinirii pe ,,-ceste planuri. 292

,t~

I
I

d~reazi1 toa t.'1 Vi-I Celulele central (cre-I bila lenta. irceuperasistemului Distrugerea ncnos ierul) Celulcle striati Cre~te in execs tesutul adipos (gras) din organe, ehiar dadi persoana nu e grasa (in inimii, ficat etc.). In biitrinetea inaintata depozit~le grase se ,150lese. Au loc modificiiri trofice, metaboliee, degenerari, atrofii,leziuni.

II. Tesuturi

tesut de Tesutul conjuncti" sau Considerat mezcnehimatos are sustinere se ana in funqii plastiee, de intregul organism. construqie, trofice Celulele tesutului me (nutritia), de apihare zcnchimatos. (prin fagocite, celule mobile care inghit microbi, resturi celulare etc.) intervine in de pozitarea de grasimi, in cieatrizare, fabrica. celule rosii si albe, Posedii ~eluie fi-xel (fibroeite) 9i mobile (fagoeite). Este eompus' din celule-fibre 9i subst. fundamentala. Partea eu functii trofiee, metabolice 9i de aparare a tesutului constituie sistemull fiziologic al tesutuluij conjuncti'"

293

Tabelul
o
2

nT. J.f.

(continuare)
3

III. Tesuturi

1) Braditrofe: cn dez-Jin cristalin, cornee,l S5.race~tecantitatea. voltare lenta ~i con-I in peretti arterelor, inl de apa., densificare, de sum redus de oxigen I oase ~i in dinti etc. I puneri de cOlesterol, capilare multe. atarej vertebrala, Nu au ca in tendoane, peretii ar- uzur5.. cOloana'l de siiruri terelor, valvele car'l
(,LaCe. "

de

calciu,

2) Tahitrofe:

,10ng:lln

creie:, .in mU$chiil S.cii.deretreptata 111 dlafrag.\

--I

I
a con

consum acti'r del ma etc. oxigen (mult). Ani scheletlo, Vlve dar fraglle. CUI vase capilare nu.' mobile (parenchimameroase. altereaza. toase), se Elcmentelel IV. Organele con tin : Ce[ule spccifice (pa renchimul). Tesut mel.ochimatos,; celule fagocitare, graseJ

forie, atrofic, ceea ce duce la scadcrea t1D.lltulu1 de azot fos i permeabilita tii
i I I

In organe: celnle[e hepatice, renale, fibreIe muscu]are. Fibre de ret1culi:1J., colagen, fibre elastice ce constituie reteaua de sustinere a celule lor pa;cnchimatoase (substanj:a fundamen-

hla).

Inlocllirea parenchi. mu[ui uzat cu tesut mezochimatos. Debilizare3. sistemu llli fiziologic al tesu tului mezenchimatic 51cresterea actiunii debi!iza~te asup~a paren chimului

Modifidhi importante au loc ~i in ceea ce prive~te somnul ~i funcriile lui recuperative, eU vlrsta. Se considera ca 0 persoana de 70 de ani a fast treaza earn 43 ani ~i a dormit cam 22 ani, mai mult sau mai purin profund. Sumarea timpului de vis se poate sima eam 10. 5 ani (timpul visului constituie a$a-numitul somn paradoxal). Dupa cum se ~tie, in timpul visului se produe secretiile hormonilor de cre$tere ~i de reorganizare a sistemelor ce se antreneaza apoi (spre consum) in starea de veghe, intrerin:ind-o. Somnul mai mult sau mai pUiin profund constituie baza retentiei amintirilor. Somnul paradoxal implica, dupa numero~i autori (printre care ~i Edmond Schuller), un joc al imaginilor legat de regenerarea lenta ~i plastieitatea neuronilor noradrenergetici ce pot fi atra~i de semnale1e biochimice manore insoritoare ale invatarii (noradrenalina este necesara :in funqionarea optima a swcajului informatiilor in memoria de lunga durata, pe clnd amfitarninele programeaza durata de a invata (curiozitatea). Inainte de 2 ani un copil doarme cel putin 14 ore, din care 4 ore jumatate soron paradoxal, fapt
294

ce antreneaza 0 imensa capacitate de stocare de informatii. La 50 de ani ~i dupa., se doarme cam 7 ore, din care doar 1 ora este de somn paradoxal. Desigur exista consecin1;e ale aces tor schimbari. T otu~i, somnul are ~i un cadru cultural ~i igienic. Gesturile preparatorii, aerarea. odihnirca gindurilor sint dependente de acest cadm. Oricum, insomnia chiar la b8:trlne\e nu este 0 boala in sine, ci cloar simptomul un;li dercglaj fiziologic sau psihologic. 1. Biberi [17] a facut analize subtile privincl venicalitatea dinamlca a psihicului, mancele de impresii ~i decupaje de trairi, atitudini, experie;~l1;a existentiaEl ce se exprima printre altele in vis. Acesta este impregnat in copilarie de el'enimentele vierii de fiecare zi, iar e7enimentele se ~tie di slnt traite de copil intr-o succesiune rclati,' dezordonata ~i dilatata de expansiunea debordanta a subiectivitarii fabuloase, ceea ce Ie confera 0 inrudire cu visul. A~a se face ca in copilarie graniiele dintre vis ~i reali tate sin t extrem de labile. In adolescen ra, apoi in tinerere ~i in virstele adulte -- subiectivitatea se con~tientizeaza ca ;nare. Structurile sl!bcon~tientului fiind indircate, visul devine expresia unci forme de decentrare a acestora. Prelungirea lui in stare de veghe se cheama reverie ~i, ca ~i visul, aceasta permire sa aiba loc 0 traire a dorint;elor, aspimtiilor, evenimentelor al caror deziloaamint nl! e posibil dupa dorinie ... In virstele de regresie, vis,;l devine din nou qor confuzionat ~i ~terge u~or granitele dintre realitatea oSiectiya ~i subiecti,'. In urma imbatrinirii cell!lelor ~i iesumrilor se manifesta in exterior o serie de caracteristici, dintre care mai eviclcnta este modificarea aspectu1ui general a1 pielii, care i~i pierae eIasticitatea, devine mai subr,ire, mai uscata ~i mai palida. Aceste caracteristiei ~i alteIe de modificare a texturii pieIii au la baza sdlderea troficitaiii ~i iriga~iei p;elii. ca ~i a secreiiei glandulare ~i umiditaiii pieIii. Se adauga pigmemaiia bruna ~i adeseori mici spargeri de vase capilare subcutanate ce duc la evideniierea de miei pete sau firi~oare u~or violacee. Fenomenele de ridare ~i pigmentare a pielii siIlt mai evidente 1a nivelul feiei ~i a1 miini10r (paqi descoperite ale corpu1ui). Abiotrofia pielii produce ridht ce se suprapun peste amprentele pliurilor mimicii speeifiee (~i dominante) ale persoanei in cauza ~i peste amprentele pliurilor mimicii lasate de profesie. Datorita asimetriei bilaterale a feiei, aceste suprapuneri dau ferei un aspect tragic, adesea asimetric. Exista Insa 0 evidenta pierdere a elasticitarii pielii ~i a iesuturiloT in aIte parri ale corpului. A~a SIll! pliurile de sub brai ~i de sub pliltec. Acestea , ca ~i ridarile ferei, se mai datoreaza ~i faptului ca in faza adulta timpurie ~i rnedie exista 0 ere~tere a greutarii, datorita depozitelor de grasime printre altele ~i subcutanat. In fazele batrlneiii timpurii, acestea dirninueaza lasind pielea fad suponul anterior existent.
295

Pie1ea este influentata $i de alimentarie. Or, oamenii in virsta au in genere 0 alimentare mai saradt In vitamine din legume proaspete1:1 anotimpurile reci. La aceasta se adauga 0 digestie mai dificmi, predispozirii colitice mai accentuate. Specific este ~i procesul de inc3run tire (acromo trihie). Acesta poa te fiziologice acromotrihia in cepe chiar 1a 3S de ani. In cazul batrinetii devine evidenta spre 50-55 de ani, mai ales 1a timple. Episoadele de boala sau de tensiune psihica intensifidl acest fenomen, ceea ce pune in evidenta aspecte mai complexe ale acromotrihiei. Se eonsidera d exista 0 programare ereditara pe acest plan. In societatea moderna sint vadite tcndintde de mascare a indruntirii prin colorarea anificiaLl a parului. In societatea medieval a ~i in rena~tere mascarea se Hicea pri" peruca (c1asele maiavute) care avea de fapt mai ales rolul de a masca rarirea prin ddere a parului (alopecia), mai cu seama b barba\i -deoarece .ace$tia sufereau mai heel-en t de aceasta forma de dege2crescent8. capilara. Purtarea de peruca a redevenit 1a moda In zile1e noasrre, ciar arc un earacter mai mult frivol, de aSOftZlrc 1a imbracaminte a culorii DJ,fUiui $i coafurii, fenomen Intre\inut de lupta de timp necesar In in"rr,~,inerea acesteia, d::na fiind densitatea de e\'enimente ce se cer lntreJ;imrcc prin ritmul vietii $i prin ceremoniale de moda. in virsta este cd .ll Un aIt aspect ce se resimte odata CLl Inaintarea mi~c:;ri1or. i\cestea devin mai grcoaie, lipsite de suplete .$i forti'!. SC~1derea clasticitatii mi$carilor ~i a cap;lcit~ltii de dart fizic este determinata mobilitatii articulariilor, iar pe de alta, pe de 0 parte, de diminuarea datorita atrofierii lor. In acela~i timp are ioc $i 0 slabire a mU$chilor scheletului legali prin tendoane. MU$chii devin mai scuni datorita unor mc;difidiri complcxe biochimice in structura lor proteica ~i In acee3. a fibre1or. Foqa musculara maxima se exprima In mod normal earn :a 25-30 de ani. Treptat contraqia museulara descrqte $i cu aceasta $i capacitatea de a sustine eforrul muscular. Dupa 50 de ani scade numarul fibrelor musculare active. La aceasta se adauga cre~terea fragilitatii oaselor prin rarefierea tesuturilor osoase, decalcifieri, ceea ce provoaca dureri osoase (de coloana, discopatii) sau de tip sciatica, dureri reumatisma1e care Impreuna cu depozite disproponionale de grasime (Inca din stadiile anterioare) determina modificari de tinuta, postUl-a, un confor! mai mare in anumite pozitii. In genere, silueta se modifica ~i datorita sedentarismului. Evident, caracteristleile de mi~cari sat! postura pot fi remediate in mare masura prin exercitii, mers ~i ocuparii nesedentare. Tot pe linia acestor caracteristici este evidenta pierderea danturii. Aceasta din urma se poate Inlocui prin proteze dentare care ereeaza unele dificulta~i la hranire.
296

J\Iodifidlrile In musculatura involunrara (dependenta de sistemul nen'os autonom aHat in pererii stomacului, intestinelor, ai cailor respiratorii, In organele interne etc.) sint mai reduse. Exista totu~i destule persoane (;are sufera de miqiuni mai frecvente sau de neplaceri de evacuare a in testinelor. $i In domeniu1 organelor interne au lac fenomene de degradare. ]\cesreJ. se refera In cele mai multe cazuri la cord $i flulmoni, organe vitale. La nivelul inimii are loc 0 mai mare incidenta, dupa 55 de ani, a infarcrului miocardic si, compelitiv, lezarea arterelor coronariene (care hranesc inima). Leziunile a~teriale au loc datorita a terosde1'ozei ~i ateromaziei. Pere~ii vaselor sanguine (arterele) se ingroa~a ~i se 1ngusteaza plna 1a astuparea lor, ceea ce determina ruperea lor, fapt ce produce hemoragii fie In apropiere sau in inima, fie b. nivelul creierulni. ;\.deseori aceste fenomene au 1a baza 0 alimentatie neraj:ionala, excese de alimentatie grasa sau excese de zaharuri. In perioadele adulte, batai1e inimii sint de 72 pe minut, cu cre~tere la dort, excirare, teama etc. Dupa 55 de ani bataile inimii devin mai slabe ~i neregubte. Or, precum se $tie, inima este 0 pompa ce distribuie prin singe oxigen, materii nurriti\-e ~i materiale de construqie pentru j:csuturi ~i colecteaza, din in tregul organism, de$eurile activitaj:ii organismului, pentru a fi evacuate. Contraqiile cardiaee $i rezistenta anerelor Inrrej:in aces! proces complex. Afectarea acestora degradeaza inrrcaga complexitate a desfa~urarii programului vital a1 organismului, pro\'ocind degradari in lanl, in toare componentele organismu1ui. Respiraj:ia la rindul sau (normal 15-18 respirarii pe minut la adul~i) deyine dup;'! 45 de ani mai superficiati, ceca ce face sa ramina aer rezidual In plamini $i sa se reduca gradul de oxigen are a singelui ~i apoi a j:esuturilor, organelor etc. Nici procesul invers de inhalare a bioxidului de carbon nu se realizeaza complet. Lipsa moderata de oxigen afecteaza activitatea musculara, eoordonarea senzorio-motrice ~i activita tea intelecrua1a- Lipsa mai severa de oxig.en produce pierderea cunO$tintei, confuzii etc. In esenra, cu vlrsta, scade eficienra respirariei ~i se produc efecte de sum are in procesul de degradare a J'rogramului vital al organismului. Desigur, in acest context se manifesta bron~ita ~i enfizemul pu1monar. Digestia constituie un al treilea sistem de schimb Cll exteriorul, a1 organu1ui, in vederea blocuirii componenrilor constiruanti :j:i a eliminarii de~eurilor organice. T raseul digestiv are latura sa organica, mecanica ~i componentele glandulare, de hormoni, fermenti, enzime etc. Exista $i 0 componenta psihologica a alimentatiei ~i excrej:iei. Prin activitatea sistemului digestiv se refac tesuturi, se menrine temperatura constanta a corpului, se produce energia necesara arderilor ~i transformarilor complexe organice. 297

Cu virsta are loc 0 sdidere a secrqiei salivare ~i a secre~iilor implicate in sucul gastric (enzime, fermen~j). Pancreasul, care este <lntrenat prir, secrqiile sale In digestie, i~i reduce lent secretiile, din care cauza grasimile slm mai prost utilizate. Ficatul esto mai pu~in afectat funqional, de Vlrsta, ciar deyine mai sensibilIa boli ~i scade in marime. Absorb1;ia devine mai lenta, de multe ori se deregleaza metabolismul lipidelor. Uni; autori considera ca deyin insuficiente fUDqiilc hepatice ~i renale. In genere, exista 0 scadere a poftei de mincare la persoanele 111 virsta, ori aceasta determina 0 s15bire a raspunsurilor digestive. Dificultarile de masticatie, sedcntarismd mai accentuat pot determina constipa\il penibile. Se considera ca alimenta1;ia la virstele inaintate este bin;; sa fie adaptata la cerintele mal mari de proteine ~i vitamine ale organismului. Derfeca\ia ~i urinarea pot sa devina inconvenicnte datoritd in;::ontinenlei urinei ~i constipa~iei, co. urmare a lipsei de deprinderi ralionale pc aceste planuri in virstele tinere, sau a unor regimuri alimen tare neralion::tlc, la care se adauga boli degenerescenre .. 1 eta 1: 1 '0 lsmu 1 l: 1 cre~te cu vHsta scercIla tHOle.e1 se d"" :lcaza" 'aza lmll1 M '(' .. 1 . ,~u timpul). Producerea de 6lidura interna se resimte, exista tendin~e de seadere In hipotermii. Termorcglarea devine mai putin aetiva, de$i c""alt:area tcmperJ.wrii nu se modifie~l. Se consideTa d temperawra afecteaz:l longevitatea. Ccncli'(iile de clima mai Iemperata nu supr~lso:icita preD Gmlt sis",emul de tcrmoreglare ~i prchinge$te viap, dupa unii a '.:tori. ?vletJ.bolism ul hidrocarburilor se modifica, de asemenea (f rec\cn~a diabetului la vlrstele inaimate confirma acest fapt). Proecsul de imbatri'nire este amplifieat de modifieariie hOrmOI13.k co survin mai ales dupa 65 de ani. Exista tendin~a de cre~tere a produselor corticosuprarenalclor (pe fondul diminu:1rii secrc\iilor glandei ~iroide, a gonadelor etc.). Cre~terea eonicosuprarenalelor duce la aiimentarea sclerozei vaseulare ~i a hipenensiunii arteriale. Efeetele serosimt In metabolismul ~i In realimentarea energetiea a organismului. SintezeIe humorochimice se fac mai greu ~i nu mai pot compensa uzura. care are lac. In genere, exista in organism Iimi te de toleranta ale normalita~ii (relativ largi). in virsteIe inaintate se consuma Iimitele de tolerania ~i echilibrul hormonal poate deveni critic. Degradarea ~i imbatrinirea sistemului nervos este legata de redueerea. capacltalii organismului de a satisface exigen\e1e aIimentare foarte mari ale creierului (irigarea, oxigenarea, alimentarea). In afara de ischemieri. legate de alimentarea creierului au lac intensificari de monificare a neuronilor, or, acest proces este ireversibil. Creierul i~i mic~oreaza volumul (de 1a aproximativ 1400 g1' la barba~ii de 20 de ani, la 1250 gr ... iar la femei de la aproximativ 1250 g1' 10. 1125 gr. Regresia este mai, accentuata (In limitele de mai sus) spre 70-75 de ani. 298

De~i funqia compensatoare Ineorporata in masa neuronid a creierului este foane mare, praecsul degradarii funqiona1ita~ii creierului determina 0 scadere lenta a capacitihii de adaptare a organismului (creierul este organul principal a1 adapt~hii), dt ~i a funqiilor de reglare (obiectivate in homeostaze, sisteme feed-back). Efectele acestei diminuari funqionale SIn! de intensificare a procesului de Imbatdnire a erganelor de simi periferice, degradare ce se efectueaza prin devalorizarea eompoziiiei ce!ulare a acestora ~i a tesururilor ce Ie sus~in ~i in tw;in local. Dar ]:n afma de modificarea gl'euta\ii prin mortificarea de eelule, creierul piercie 0 cantitate de apa are lac diminuarea ARD, In schimb pare sa creasca diseret ADN. Balania acidJ: a creierului ueee In minerale ~i enzime utile ale ereierului se U$or 111 dedin. Con~inutul modifid u~or. Are Ioe ~i 0 modificare In activitatea elect rica a creierului, se manifesta timp de laten\a creseut la stimuli compleqi. Electroencefalogra.rna este relativ diferita de a oamenilor adulti. In genere, are lac 0 discreta atrofie cerebrala chiar In ba ulnC\ea fizlologiea - atrefie ce se exprima ~i prin aplatizarea relativa a unor scizuri ~i eircumvolu\iuni ~i prin sterilizarea lenta a activita~ii mentale. Se Incetine~te funqia ceIol' doua componente, simpatie ~i parasimpatic, ce controleaza mu~chii involuntari, glandele eu secretie interna, reglarea funqiilor interne vitale, .care l$i au regiunea de integrare principala subconicala in hipotalamus (care se aHa in conjunqie cu aetivitatea nervoasa superioara) Implica~iile sistemului nerves in earacteristieile temperamentale au fost profund demonstrate de 1. P. Pavlov, de~i el s-a referit mai ales la ANS. Data fiind funqia de integrare a ANS baza sa funqionala este dependenta ~i derivara din substrueturile pe care Ie integreaza. Exista 0 modificare, ell virsta, a caracteristic:ilor temperamemale privind intensitatea sensibilitalii instinctelor temperamentale ca ~i a intensitatii sensibilitalii, echilibrului emotional, mobilitatii generale, caracteristici ce stau la baza comportamentului. Or, pe .acest plan, imbatr~nirea aduee dupa sine diminuarea mobilitatii reaetivitalii ~i impresionabilitatii, coneudnd un temperament cu note mai colorat flegmatice. Aceste aspecte eonstituie baza biologica a expecta~iei de via~a. In 1971 a aparut un tabel In aceasta problema in revista Social-Trends

nr. 2, p. 98.
Exista 0 modificare chiar a acestor expectatii de via\a. Tot mai multe remedii ~i mod.alita~i de tr<ltament creeaza 0 imbunatatire a conditiilor generale de via~a ~i creeaza 0 mai buna sana tate a oamenilor In vlrsta aEituri de cre~terea longevitatii ~i .a mediei de vlrsta inaintata. 299

I I i Anii/1901

--I

56.4 5 27.1 ani 14.9 66.2 19.7 7Ll 68.5 60.4 15.2 74.7 22.9 34.5 9.2 6.9 46.7 6.3 1.9 5.5 12.3 21. 31,8 28.1 54.0 i----37.1 41.2 ------ 42.7 --------I 9.5 51.8 48.1 45.4 50.7 55.5
I
I1966 1901 I I I iI IiI Femel 29.2 Barba,; '7 I IIi
,

-------~;-I 1966 I

I I .58,0

8.1 19.7 13.4 51.4 I I1-- 26.8 1 I

Tabelul m. 35
I

Totu~i, trebuie sa se porneasca In orice analiza a virstelor Inaintate de la un model normal ~i unul patologic de persoane In Vlrsta. 1n continuare, ne vom referi la caracteristicile dezvoltarii psihice a. persoanelor sana toase In vlrste1e postadulte.

,.
,.

Caracteristici psihice. Intregul tablou al activitatii psihice poarta. de pe 0 parte, amprenta experientei de viata parcurse, de pe alta, a. proceselor complexe de reechilibrare ce antreneaza foqele compensatorii ale experien1ei ~i cele funqionale ale organismului. Planul senzorial. Dupa cum s-a relatat In paginile anterioare, planul senzorial se afla lntr-un impact discret dual (periferic ~i central func300

tional) ce tinde sa se echilibreze pe seama imensei experiente senzoriale acumulate. Impactul se manifesta In prima etapa ca dominant periferic (scleroza u~oara a celulelor din receptorii senzoriali), apoi lncepe sa domine impactul central (diminuarea funqionalitatii ANS). Acest din mma proces este lent Intre 65 ~i 70 de ani - se intensifica u~or dupa 70-75 de ani ~i apoi se stabilizeaza la va10ri recluse lntre 75 ~i 85 de ani. Vazul se degradeaza prin scaderea capacitatii de modificare a cristalinului (presbi1;ie). Acest proces are 0 mai mare densitate la persoane1e care suprasolicita ';ederea (p1'in lectura excesiva cu lumina proasta), la persoanele cart lucreaza In mecliu toxic sau excitant cu puncte de luminiscel11;a foane puternid etc. Are lac ~i 0 reducere evidema a cimpului vizual, a ycderii stereoscopice (1n relief ~i in 1'1'0funzime). Scade capacitatea discriminatorie ,a nuantelor de culori ~i cimpul vizual cromatic. Are loc scaderea claritatii imaginii, a acomodarii vizuale $i cOl1'\;ergente, a acuitatii ~i discriminarii vizuale. Dealtfel, dupa 60 de ani survin unele boli degenerative ale ochiului ca glaucomul (tulburarea dinamicii umorilor oculare), opacitatea cristalinului ~i c:1taracta, dezlipirea de retina 9i In fine, mai putin gray, gerontoxonul. Corelatia marcanta adesea din He arteroscleroza creierului 9i a retinei face din examenul oftalmologic un indicator important. ]. E. Birren [19, 1'.267-271] a semnalat caracteristici de deteriorare vizuala privind adaptarea la intuneric, Chapanis [42, p. 1-31] a relidat seaderea acuitatii vizuale la culori, E. N. Semenovskaia [213, p. 34-38] 9i A.. 1. Verkhutina s-au ocupat de sensibilitatea la fuziunea licaririlor luminoase, iar Kumnich [120, p. 735-741], de raspunsurile pupilare. Toate acestea se modifica odata cu vlrsta, degradindu-se InU-un mod foarte diferen1iat, dar evident dupa 60 de ani. Dupa 70 de ani poate a,-ea lac 0 reechilibrare vizuala, care seamana cu 0 revenire discreta a ,-ederii. Auzul se modifid, de asemenea. Scade sensibilitatea absoluta auditi,,-a. Auzul fonematic devine mai putin sensibil. Fenomenele de surditate se manifesta de cele mai multe ori datorita sclerozarii urechii interne. 1n cazurile In care Slnt afectate celulele centrilor corticali ai analizatorului auditiv, au loc fenomene de surditate psihica ce se manifesdi prin faptul ca persoana In cauza aude, dar nu ln~elege. Exista sddere a toleran~ei auditive, 0 mai mare fragilitate a. acesteia. Pell [169, p. 79-92] a pus In eviden1a faptul ca pus In conditii de auditie in mediu de lucru agresiv-auditiv clteva luni, un adult de 40-45 de ani l~i revine dupa dteva saptamini, pe dnd un om In vlrsta risca sa aiba auzul grav avariat. In aceste conditii, prelucrarea informa1iilor devine dificiEl ~i deficitara. Pemru vaz ~i auz exista forme de protezari relativ variate ~i eficiente.
301

Sensibilitatea tactiDi se degradeaza cloar dupa 50-55 de ani, dupa Scade sensibilitatea la cald, la rece ~i la Zobel (285, p. 668-679]. durere. Se conserva sensibilitatea pentru dornenii de mare experienta Cd ~i simtul vibratil. Acest din urma fenomcn se explica senzoriaEi, probabil prin fapwl dl termina~iile nervoase receptoare ale vibrariilor se aHa mai in profunzimea pielii. Cosh (1958) ~i Howell (1949) [100, rezultatele unor studii privind sim1ul vibrap. 56--58] au concentrat t;iei :in tabelul Dr. 36.
.

J. E. Birren a arras care prezinta ce nuv fac exercitii ~i aten1;ia Inca

2.703,30J~

::...: >".:.-

94 91 100 81 7 8489 79 72 5 8799 74 55 100 50 15 ! 32 34 100 Ll 20D 16 62 100 94 98 12. 72 78 56 18 100 57 79I subi31 6"7 51 10 90 67 61 7398 62 3 I I4497 nunchi 76 I 87 53 97 Sacru 99 80 I 7dr. I I56 I st. 94 97 67 87 dr. st. st. JOO 8S I 79 I dr. G]ez~e piciorulul I st. I dL 89178 89

I I

Itibia)

----~---Tabelul
11'".

36

Ge-

"'",,'

FJuieruJ

',,,,d"',;" I

'

Enluarea gn::L!tat;ii, a stimulilor compleqi (figurile duble) pune In ~':ic1en\a 0 oarec:ne lipsa de abilitate analitica ~i slaba mobilitat,~ in abodarea situariilor complexe. E. G. Boring [22, p. 444-495] 2. ciat spre percepere in reprize de timp limit2-t a figura (bbEl (dnara-batdila) ,i a con sta ta t ca subieqii in virsta ca ~i cei cu educa~ie restrinsa ,-ad o singura figura ~i nLl pot sa restructureze imaginea pentru a veelea ~i cealalta figura, daca la inceput au LieU! fix:a~ie pe una din cele doua figuri. In genere, se poate considera ca in acest caz, ca ~i in multe altele, scade atent;ia senzorial-observativa ~i capacita1;ile ei. Viteza mi5c;;lrilor scade sim1;itor 1a subiectii in virsta, ca dealtfel coate performan rele. Scaderea excitabili tatii senzoriale afecteaza ni velul general al activit2\ii, reduc:indu-i antrenarea coerenta, continuitatea ~i timpul de reaqie (T.R,). Studiile lui Y. Koga ~i G. M. :Morant [113, p. 346-372] privind timpul de recreatie auditiv ~i vizual, cele ale lui Botwinich ~i col. [24, .p. 137-144] privind viteza scrierii ~i a expectar,ieiau evidentiat, de asemenea, modifi6iri care arara 0 incetinire a reaqiilor. Nu in aeeea~i propoqie sint afectate de degradare deprinderile motorii In care aqioneaza dexterita>;i (experienp acumulata). Droller [66, p. 239-244] a pus In evidenta faptu1 di persoanele care fac cxerci1;ii au un niyel de deprinderi motorii bun ~i rezistent fata de al1;ii 302

c~ es.teill cre~tere condu: ::/. ..":>":1 ...:") ..... lnainte cu 25 de ani ~~marul faptului ~ ~'~gj asupra 2,401 ::" Q scadere 3,00 :.:."~.':'.:'"""1 " de ani [165, a p. acestora. 25]. Mai Dealtfel. {lies fe{.;":::::j catanior de automobil de peste 6'J J;! ; coJ~ 1'/:: ..... "': . ~ . pe . meile s.e clovedesc mai apte vi aceste ~ 0:90i "' /-,. pbnun. TOtu$I, lDtelegerea raplda la sem- oq: 000 !j 0'601 '-' 0,30,~'.. ,: :.:':"::1 ': : :.: 1 . ,".. '" I l1J"e ~l In a" ,IcatOn senzona.1 cOIn, plecsi este critidL Dovada, accielenis 25 35 45 _ 55 65 75 85 "d .. bV 1 Conducatcn auto tele e pIetam care au 0 cur. a oe F' 11"d I 100 "00 'j 'dentav ... !gltra "",eel ente ~ ." ffil e cre$tere en de "ofaj. (B.~1. Marsh, Aging lWei Driving Dez'"0oltarea proceselor cbzmlce Traffic Engineering. Nov. 1960, 3-21) complexe. Procesele de cunoa$tere complexe slut influent<lte de experien1;a cultural-imelectuala, ciar ~i de capacita1;ile func1;ionale constituite intre timp, de.5i acestea sint relativ mJi fragile la deteriorare. In ceea ce prive$te problema memoriei, apar clteva tenomene caracteristice. Mai semnificativ este faptul ca degradarea memoriei este mai pregnanta pentru componenta ei de seurta durata (:\ISD). Memoria de mai lunga durata (MLD) este mai rezistent::. Oamenii in vlrsta uita U$or uncle au pus un obiect, ce au spus intr-o lmprejurare sau alta etc. in memoria de lunga durata (]\ILD) mai rezistenta, se fac totll$i asocia~ii confuzive. De,-ine mai lenta gindirea, ateI1\ia [165], vorbirea (au loc ~i modificari de voce). Aeeasta din urma se realizeaza eu pauze relativ lungi. Concomitent are lac 0 exacerba1;ie a emo1;ionali tatii, a nenozitatii, a starilor de irascibilitate, a fenomenelor de dominare $i refulare mai ales in faza a doua, dnd se manifesta $i tulburari ale unor funqii psihiee slab a cooperare, anxietate, capricii, de:)e:1den~e de moment etc. Desigur, exista clestule persoane 1n vlrsta care reU$ese sa-$i conserve luciditatea $i echiiibrul psihic general ~i r~min active, cooperante, deschise 1a nou, se pastreaza pe un palier de [:n::na adaptare vreme indelungat~. Dupa cum s-a specificat, muIte deprinderi se menlin ehiar daca viteza aqiunilor seade. Declinul psihie in batrlnete este condition at de 0 serie de factori ce tin adt de natura subiectiva $i de structura anatomo-fiziologica a individului, elt $i de condi1;iile de mediu, de rezisten~a organica $i mai eu seama a sistemului nervos central. Se ~tie ca viap subiectiva a fiecarui om este influen~ata multilateral de felul in care tdlie~te, de faptui daca au aqionat asupra sa sau nu factori stresanti, dadl a dus 0 via~a ordodad s-a realizat profesional $i a avut satisfaqii et~. Data $i echilibrata,

."!;~

:.:"1

J.":::'":>j
, "

l'

I"""""

303

La toate acestea trebuie adaugat ~i un alt factor de natura sa-~i puna pecetea asupra evolutiei omuluiin perioade de batdnqe. Este yorba de o forma de rezistenta genetica (dupa multiautori) care poate contribui 1a conservarea funqiiIor psihice ~i la mentinereainsu~irilor fizice in anumite limite sau dimpotriva, la accentuarea un or manifestari de "prabu~ire" psihofiziea a individului. Inteligenra poate I$a se menrinG: rdativ activa. Operativitatea nespecifidi se conserva relativ bine in prima etapa (65-75 ani). Totu~i, tumultu1 ideilor scade, se manifesta mome-nte de vid intelectual, urmate de momente de con~tientizare a declinului po care .11 reprezinta aceste momonte - team a de angajare in discursuri verbale pentru a nu aparea un astfel de vid. In aceste conditii se manifesta reticente verbale, timidirate, autism. Dupa 70 de ani, discursul verbal devine mai rar in cadenta. Exista cIteva caracteristiciale gindirii puse in e\-identa de cercetarile noastre. Pe de 0 parte, este yorba de 0 inilatie discreta a subiectivitatii, pe de alta, 0 accentuare a operarii in .cadrul unor categorii absolute (adevarat-fals, corect-incorcct, bun-rau, drept-nedrept), categorii ce evoca unele caracteristici ale gindirii puberilor. In a1 treilea dnd, se manifesta o mai mare inflexibilitate a opiniilor $i rationamcntelor ~i in a1 patrulca rind scadc evident (treptat) flucnta ide-ilor. Dintre caracteristicile operative ale gindirii devine restrictiva capacitatea de demonstratie argu:nentata ~i se manifesta 0 revenire a predileqiei la acclca$i probleme. Inca prin anul 1956 Bromley [27, p. 74-82] a scmnalat a parte din modificarile de mai sus la virstele batrinetii (a operat pe proverbe) $i te-a considerat ca fiind consecinte ale: scaderii potentialitarii performanrclor inte1cctualespre 70 ani ~i ale seaderii capacitarilor de eva1uare $i a antrenarii nuantate peacest plan. Inegali tatea mare de preparatie 'Culturala a adul rilor justifidi diferenre1e 9i curba de :declin a inteligenrei la virstelede peste 40 de ani (se pun mai accentuatin evidenra 1a 60-70 9i 75 de ani). Persoane1e cultivate, 'cu profesii inte1ecruale, dau 1a teste1e de informarie, vocabular, de comprehensiune, ,aritmetica (In genere probe1e verbale) rezultate bune - ~i rezul tate mai slabe la uncie teste deperformanta. In schimb, persoanele cu profesiuni de proiectare dau rezulta te remarcabile 1a teste1e ce contin factorii "s" (spatiali) etc. Multi oameni in virsta manifesta place-rea de a face calatorii, de a 'ledea filme, de a eiti, de~i capa.citatile vizuale fac lecrura indelungata obositoare. Dupa 70 de ani se manifesta flumeroase momente de observatie lini$tita, contemp1ativa a evenimemelor din jur, un fel de conduita de spectator ce are loc in mediul rural prin postarea pe banca din fa~ pOflii - strada devine in acest caz un spectacol viu la care se 304

participa fara emotiiprea mari, dar cu 0 1ini~te ~i un con fort interior J 1ini~te ce este stdtbatuta de rneditarii peninente. Rigiditatea ~i lentoarea se instaleaza treptat. eea mai specifidi in seria fenomeneIor de deteriorare este pierderea sau diminuarea capacitatii de evaluare cronologica. Pe de 0 parte,cronologia interna, legata de ritmurile biologice (ore de masa, de cu1care, de evacuare etc.) funqioneaza corect, pe de alta parte, evaluarea timpuIui, a datei, a zilei, uneori a anului devine adesea confuza. Se manifesta ~i unconfuzionism spatial. Orientarea ispatiaIa devine mai greoaie. Toate acestea pun in evidenta deteriorari de rnemorie $i promptitudine in a utiliza corect datele ei. Probabil, automatismele de bazaale memoriei se deterioreaza ?i datorita faptului ca viata oamenilor in virsta este incarcata dedi~ee ~i rarefieri de trairi psihice inedite, animate. Probabil acda~i motiv face ca oamenii in vlrsta sa fabuleze cu pri\"ire la trecutul lor, sa devina avizi de consacrari oficiale ~i onoruri (H. Wallon). Purini oameni ~tiu 1mbatrlni frumos - ace~tia devin urn ani~ti sau pantei$ti - spune tot H. Wallon. Problema deteriorarii intelectllale a fast mult studiata fie prin inter:nediul searii Wechsler, fie prin "matricele progresi've Raven", fie prin teste de inteligenta abstracta de tipul proverbelor. Pe baza tesrului \,\T}\IS s-a calcuiat un cotient de deteriorare a inteligentei ce se masoara in principiu prin calcularea diferente10r dintre coteIe normale de inteligenta ale virstei $i performantele personale, cieci 0 diferenta dintre funcriile in declin ~i cele nedeteriorate. Prin aceasta metoda s-a pus in evidenta 0 scadere a eficientei gindirii de 0,50/0 dupa 31 de ani ~i 0,18010 unitati Q.I. dupa 60 de ani. a doua forma de a masura caracteristicile deteriorarii se face prin raportarea performantelor de la 50 sau 60 de ani cu nivel ul maxim avut de persoana in cauza. Evident, acest fapt este posibil ciud se efectueaza masuratori eurente pc acest plan. in ambele cazuri exista 0 de-

Figura

12. Curba e.,-clu,iei in [?port eu virsta:

....
.

1. a dez\'oltarii inteJ;genlei (dupa Wechsler) 2. a mobiIitalii proceselor neroase (dupa Hilcenko ~i Cola) 3. a contributiilor superioare fn ftiinta ~i tebnica. (dupa Lehran)

.,
oJ

, 8-11 10

20

30

40

...... __

.-0

50

60

70

80

90

Virsla in ani

305

CreaJii lilerare

Descoperiri ;;Iiin!ifice

---

. 90
Figura

l/igilen,la -------'" VIRSTA

13. Inteligenia

~i realizarile in funqie de virsta (L e h nan, ~i Con r a d)

Jon

e s,

teriorare normaEt si una pato1ogidl. 1n tre acestea, exista 0 deteriorare de rezonanta biologica - legata de dominante biologiee dnd se manifesta diferent;e fizlce. in genere, emot;iile devin ceva mai primitive. Dintre toate manifestarile psihopatice prezente 1'n batrlnete, cele care se refera la tulburarile afectivitat;ii sint dominante ~i 1si pun pecetea pe intregul comportamenr a1 acestora. Sd'irile depresive au 0 freeventa mai mare la persoanele In virsta, la care derermina un dezeehilibru in plan in tern, pe de 0 parte, iar pe de aha parte, perturba relatiile individului eel cei din jurul san si se creeaza fenomene de dezadaptare. Se p;ue ca la majoritatea persoanelor in virsta depresia este Insoiita de 0 srare de teama fata de ideea mortii $i regretul pentru perioadele fericite din viala individuaEl. l\semenea stari se accentueaza dupa pierderea partenerului sau a cunostintelor de virsta apropiata. In alte cazuri, ideea de inutilitate sau cea de neluareln seama de catre cei din jur imprima un caracte, tragic de tristete si sen timentul de frustrare. Persoanele care sufera de depresie sint pesimiste ~i inhibate, nefericite ~i nelini~tite, manifesta negativism fa1;a de eonversaiii si au greurat;i in activitatea de eoneentrare. Batrinul preocupat 'eu predtdere de propria sa persoana traiqte 0 tensiune nep1acud $i devine iritabil 1a situatii nesemnificative. Se pot Intilni doua :ategorii de clepresivi: agita1;ii ~i retarda1;ii. Primii sint nervo~i, acuza freevent cefa1ee, insomnie, nemultumire, iar ultimii sint lenti, vorbese ineet ~i rar, au mi~cari stlngaee, nu au pofta de millcare ~i traiese sentimentul de abandon. Unii aurori, ca R. Held, considera ea indiferenr

de natura depresiei. ea se exprima printr-o disfunqie sau deteriorare somatica .. Un aIt fen omen care se manifesta In tulb1.1r::trile afective este eel de hipertrofiere a iSinelui, ca urmare a raponarii la propria persoana, a tuturor faptelor, ~i :de justificare .a comportamentului (sau) prin dilatarea drepturilor personale ~i atrofierea sensibilitatii. in cazurile mai grave apare sindromul de depersonalizare carese ex,prima printr-o pierdere a identitatii personale. Persoana In cauza se comporta ca~i dnd nuo-!)i apaqine sie~i, emotiile slnt reci ~i lip site de vioieiune, lucrurile se desfa~oara "ea in vis" ~i este inhibata latura comunicationaLl. Dupa ~i se masrresuri prelungite, sindromul depersonalizarii se aecentueaza nifesta asociat eu aIte dezordini psihotice cum ar fi ipohondria, isteria erc. ?vIanifestarile depersonalizarii slnt mai [recveute la femei, dar se pare di fenomenele nu slnt arlt de violente ca la barbati. Funqia mnezica are ~i ea de suferit In virstele lnaintate. eel mai adesea apar hipomneziile, dar ~i manifestari mnezice relativ limitate. De (ele mai multe ori, hipomnezia apare pe fondul unor nevroze ~i psihoze clnd se manifesta ea fenomen seeundar. Dar slnt ~i situatii dnd hipomnezia apare in prim plan ~i dnd are tendinT;d. de a se agrava ajungind la amnezie. La persoanele iu virsta se lntllne~te freevent a)a-numita amnezie infantiEi de origine afectiva. Citeodata uitarea acopera mome:1te din "iala individului ~i anume, primii 15-17 ani. Aceasta amnezie prelungiri este considerata de unii aurori (H. Ey) di apare In urma apararii persoanelor, prin uitare, de uncle momente penibile din via1;a. La unele persoane apare dominant fenomenul de perseverare. in aeeasta 5i watie, se repeta pen rru acela~i interlocutor faptcle prezentate In alre cKazii. Clnd i se atrage atentia de carre cei din jur se supara, se enerveaza ~i manifesra un negativism Yerbal temporal. Framintarile interiDare se produe accentuat in situa1;ia dnd persoana l~i da singura seama de neajunsurile sale pe linia mnezidi. T ulburarile memoriei se asociaza frecvent ell cele ale glndirii ~i limbajului. Ideile de persecuT;ie creeaza impresia persoanei ea este In permanenta observata ~i urmarita, lea nimic din ceea ee spune ~i ginde~te nu este pe placul altor3.. Aeeste stari se pot asocia eu ideile ipohondrice clud persoana se ere de bolnava soma tic ~i nu i se acorda aten~ia cu\'cnita, sau nu este erezuta. In plan verbalexprimarea devine anevoloasa, lema ~i incoerenta. De multe ori oamenii in virsta nu-si gasesc cuvintele potrivite, apar repetari1e si usoare forme de bilbiiala. Scrisul este nesigur, colturas, tremurat ~i sacadat. Fenomenele parkinsonice, care inten-in freevent, ingreuiaza ~i mai mult transpunerea ideilor In spa~iul r'

granc.

in plan componamenral, testa ca neryoase, irascibile

persoanele eu ast'fel de tulburari se mam~i traiese un sentiment de frustrare. In si-

tuatiile mai dificire, {:omportamentul aberant se traduce prin paraSlfea temporala a domiciliului, vagabondaj $i fuga de colectiv. Adeseori fenomenele res'pective seasociaza .eu consumu1 de alcoo1$i cu tentative de viola1 dlrui obiect devin persoane mai tinere, de preferinta minore. Aceasta se datore$te scaderii funqiilor sexua1e~i exaltarii libidoului, a admirarii posibilitatilor de procreare specifice tinerilor. De aiel $i apar1tia unor perversiunisexuale. Toateaceste abateri de 1aconduita normala semn~fica 0 proasta adaptare $i integrareln colectiv, 0 Jipsa de cooperare $i un pronunpt egocentrism. A$a, spre exemp1u, in manie, apar variatii rapide ale dispoziiiilor cu un mareconsum nervos in care predomina impulsivitatea $i agitatia psihomotorie. in scrumb,in melancolic se produc tulburari comportamentale dominate de agresivitate, care Se poate revarsa asupra ahora sau asupra propriei persoane; au loc omueideri, automutiElri $i chiar sinueideri. Tinind seJ.ma de ansamblul tulburarilor psihopatice, in literatura engleza de specialitate [63, p. 25] s-au efectuat statistici (1954) care scot in evidenta frecventa sinuciderilor la barbatii care tree de virsta de 55 de ani; la femei se rema1'ca o scadere neta a fenomenului dupa 65 de ani.
CiTEVA. PROBLE':vlE PSIHOLOGICE DE PE:\'SIOK-\RE LEG.\. TE

Longevitatea, ca $i 0 mai buna sana tate a oamenilor in virsta ;:reeaza eondiiiiea perioada de dupa pension are sa devina din ce :inee mai lunga, fapt ce pune 0 serie de probleme. Prima se refera 1a fondurile soeiale de pensionare, al caror necesar ere$te din ce ,in ce mai mulr. A doua se refera la fondurile de asistenta. medicala. Aeeasta pentm di de$i exista un numa1' mare de oameni in virsta fara prea mult probleme de sanatate, perioadele de peste 55-60 de ani 0 mai mare indircare eu boli ~i cerinte de asistenta medicala ciecit aIte perioade ale vietii umane. in al treilea rind, se pun probleme legate de constituireacadrului rSocialOcupaiional al persoanelor in virsta astfel incitsa pOena duce a viata civilizata ~i societatea sa restituie 0 parte din obligatii1e ce-i revin fata de aceste virste. N u se poate ignora faptul ca persoanele ~i cuplurile pension ate supona 0 scadere a nivelului de trai, in marea majoritate a cazurilor. Exista asociata la aceasta situatie material-economid una social-psihologica. Retra~i din mundi dar capabili, disponibi1j inteleetual $i cultural, angajati subiectiv intr-un p1'oces de recuperare a structurilor personalitaiii $i ale eon~tiintei de sine prin disoluiia subidentitatii profesionale, oamenii in vlrsta sint pentru societate oeantitate remarcabila de experienia, inteligenta, aptitudini cie rezerva,ce s-ar putea utiliza mai bine. Dezangajarea profesionala taie bruse influxul de ener308

gie, expansiunea soeia1;i antrenata prin exercitarea profesiunii care plna la acel moment intreiinea un echi]ibru adaptativ. Structura egou1ui exprimata prin modulln care se exerci ta trebuinle1e ~i impulsuriIe persoanei In relatiile sale eu mediul se eonfrunta eu un nou context psihologic al mecliului. in acest context se manifesta 0 intrare in criza a intereselor $iacapacitaiilor profesionale antrenate pidi ]a pensionare. La acestea se adauga 0 '(fiza de prestigiu. Criza intereselor se exprima ca 0 antrenare mai mare pe 'primul plan a dorintelor latente culturale ~i de loisir-uri. Casa,caminul i$i recapata centrul de aetivitati asociate la greutate. Incep sa se organizeze hobby-uriacestea. Desigur, aria intereselor se ajusteaza la condiiiile cuplului, la oraml acestuia. De multe ori are loc 0 rearanjare a locuiniei -- 0 organizare a programului zilei - 0 crC$tere a orelor de plimbare ~i de dr'Jmuri pentru procurarea celor necesare vieiii de fie'care zi. Prin aplicarea pe un mare numar de persoane Intre 50-70 de ani, pe 0 perioada de 10 ani - a eelor mai eunoseute inventare de persona!itate (i\{MPI, anxietate Cattel, Eyseneh, Guilford, Zimmerman, Wodworth) - am decupat 0 upologie cu reevaluare pe urmatoarele crite1'ii : sociabilitate, subiectivitate, extroversiune, introversiune, anxietate, echilibru afectiv, mobilitate, yitalitate (sau forta ergica), dependeni'a $i tenclinie de ap]anare sau antrenare in con.flicte etc., toate evaluate pe 0 scara de 5 trepte (+ 1,2 3 ; 4,5-) - ~i s-au obiinut urm~ltoare1e referinie de sinteza : In etape mai avanS8.te (dupa 70-75 de ani) se manifesta 0 evoluiie mai pregnanta a proceselo1' de imbatrl:nire. Exi'sta 0 lenta dezo1'ganizare mintala in care este afectata mai ales memoria (retrograda $i anterograda), fapt ce duce la uitari mai grosiere, ]a recunoa~teri false, fahulatii, 0 u~oadl cre$tere a iritabilitaiii $i egocentrismului. Aceste ca1'aeteristiei apar mai pregnant in cazurile de dementa senila $i psihoze. Aeeste etape sint incarcate de melancolie, de involutie (pot fi depresive, delirante $i demeniiale in eazuri de psihopatologizare). Uneori se manifesta <1$a-numitul sind rOm catard Icese manifesta prin negaiie (nu voi rouri niciodata, fiinia mea este enorma, dt universul, voi suferi etern). Con~tiinia de imbatrinire devine tOt mai dara, se manifesta printre altele prin con~tientizarea pierderii forielor ,fizice, mentale ~i morale fata de scopurile ~i doriniele privind realizari de vii tor, mai mul! sau mai putin ap1'opiat. Au loc modificari de caracter, afeetivitate, hanuieli, insensibilitati, egoism. In aIte cazuri se amplifica IDSu$irile ee existau in fazele anterioare. In fine, in aIte situaiii cre$te insensibilitatea (1a schizoizi). Poate di :insemnu1 eel mai dar al uitariiin aceasta faza eonsta in trairea In trecut. Fenomenul ca ata1'e pune in evidenia vidul de ideaIuri ~i aspiratii pentru viitar $i cautarea resu1'selor de identificare din
309

:}unrS.!~AO.I{Ur

sty

'Hm!SldAO.r~X~ z: '1 IINmSCI,L\mUm 'f ~jUO]~Atqm~ IINDIS CIIIAO<I.LXII

nUD"8p
;}lS;;) nu S'y A!pn .. qsu! f =F pmo!bJ Z :L+

ci" I N ""

l/'\
""

yiVd

.tJndClO::J aa

<IKlGDU.LV

'Sit,

' '(; '1+

IIDlJXIV.LlA

S'

't It

IZ

'r+

<I.LVJ.nIlION

aspectele consistente ale trecutului. Evocarea trecutului nu se face insa dupa regulile conservarii e\~enimentelor celor mai pregnante. !n genere, ne-am rcferit pIna acum mai ales 1a persoanele in vlrsta sanatoase. B;1trlne~ea este Insa marcata de [oarte multe ori de boala, sElbiciune, dezoricmare - 'ceea ce 111seamna dependen1;a de al1;ii. In cmele cazuri dependen1;a este mare (din cauza dificulta~ilor de depla~ sare), 1n schirnb personalitatea l$iconserva identitatea $i cominuitatea - conduita devenindlnsa limitadl. In alte cazuri are loc diso1utia con$tiintei de sine, conduitele devenind G.be,.rante a ca sa .fie afecta! mersul ~i diferite conduite de autoservire. far In fine, slnt cazuri 1ncare apar afectate $1 conduitele motorii $1 identitatea ;:on~tiiniei de sine. Oricum, tabloul sumbru de mai sus sur vine dupa 70 de ani.
PREOCUPARILE SOCIALE PENTRU LARGIREA SPATIULUI DE VIATA. AL OA,vlENILOR IN VIRSTA

S'

'y ' 'z '1+ mJllI1lHJIT

't> (~

'z '1+ J~SL\l.L::JV

'" "".

'IT~SdJruEUI 111"[",\
S'

(J~ !~ A) II,LVn:JXNV

't

' 'z 'r+

= 11.

:;;;

"'.
"t".
<'")

5' 't ' '0' 'I + IllS fll.LLJIT!8:i1S

Irj
....

(I) O!~OrOOP! nBS

5 '7 ' 'z 'r+

yiN3:GXlIdITG

:)UEOS1'dd/d

5 'I' ' 'z 'r+

<ILV.LnraV1JOS 1 ~.

I
I

In ultimii ani s-au instaurat ~i hlrgit preocuparile pentfU batrini pentru imboga1;irea conditiilor culturale $i ocupa~ionalc ale acestora. S-au ceat conditli de bricolaje simple, de abltuire de >cooperative de artizan3. t, programe cultura1e la casele de cultura un de se pot desfa~ura activitati artizanale. Se fac eforturi ca alaturi de organizarea unui confan material, de a alimentare rationala, sa se ofere 111 ;:asele de batdni un confort psihoafcctiv de$i familia ~i numai familia lntreiine 1a Datrini conditia viabi1a de identitate ~i apartenen1;a la con$tiinta de sine. S-au efectuat progrese importante in geriatrie - sanatorii de tratament general pentru batrini. La noi in ~ara exista <1-stfelde sanatorii renumite pentru tratamentul original intensiv ~i Icomplex. Oamenii in virsta 111diferite tari au acces, cu diferite facilitati, In transponuri, la spectacole $i restaurante etc. Interesanta este intra rea oamenilor de peste 60 ani in universita1;i (populare, dar $i obi$nuite). Asdel de intrari s-au initiat inca In a1 S-lea deceniu a1 seco1ului nostru in S.U.A. $i In Franta, 1a Grenoble. In anii 1976-1980 a exista t ~i la Bucure~ti un student de peste 60 de ani ce se profiIa pentru 0 licenia In limba latina. Studentii in vIrsta slnt relativ mai deta~ati de examene, dar rnai 'Cumulativi ~i ordonati. Adeseori intra Incompeti1ii strinse eu tinerii. Via1;3.social-cultura1a a persoanclor In virsta este in genere mai pU1in apta de activitati numeroase $i variate.
STAGIUL TERMINAL

De~i moartea este un fenomen curent, eercetarile in aceasta problema Slnt restrlnse. La alte vlrste declt la batrluete .illoartea poate fi consi310

311

derata ca un accident. La v'irstele lnaintate expectania obiectiva ~i subiectiva a mor~ii este din <:,eIn ,ce mai mare. T cama de moane trece pe primul plan. Activa $i neliniFitoare la Ylrstele adulte~i ale tinere1;ii, ;anxieratea aia de moane se constiuie in adolescenta, dnd forrele vitale .ale organismului In pEna expansiune conrureaza ~i rejeqia ideii de mOarte in subconFiem [48]. Moanea la oamenli in virsta se nume~te "stagiu1 terminal" ~i in cepe cu 0 boala. ce se cunoa~te ca ar fi fatala [118]. difereniiaza tfei far;ete ale evenimentelor termiI1ale: moartea bio.~~ogica, sihologidi ~i sociala [9]. p Moartea biologica se reIera la procesele fiziologice $i medicale, 1a ,degr2..darea progresivace se instaieaza prin boaEl. :::\u toate organele ~i .;istemele din organism, pani ale acestuia, mor d"odata. Exista citeva '-~Titerii medicale ale mor~ii biologice, printre cJ.re Incetarea batailor 1nimii, a actiyi ta\ii electrice a creieruIui $i incetarea respir,atiei. Datori ta ;7aptului ca multe organe $i parti ale organismului i~i inceteaza viap. z',c!a tiy mai tirziu (sc ~tie, prin tre altele, ca pami continua sa creJ.sca :Eup~{ moarte) unele pOt i extrase, conscnate $i folosite in transplanturi. In sali1e de reanimare ale marilor spit:lle are loc 0 lupta strinsa de nnen~inere in yiala a muribundului prin mij10ace tehnice, aptce uneori rcuic'ite sa impinga mOJ.nea biologica dincolo de limita naturala (chiJ.r c: cpre)te clteY<1luni, cum a fost cazul cu pre.icdintele Tito). )\h,mcnrul moqii este pU1;in studiat, printre altele, 5i din cauza ca ;.:.cca,r:i experienta cste fara nici un ecran de validare. La aceasta se ,s;daw;a faptul dl moartca este sinistdi 5i cere curaj, sacrificiu, demnitate ..--- dat fiind faptul ca muribundul paraSeite viap, dJ.r ~i cei vii din j::r 11 parasesc Intr-un feI, muribundul devenind un fel depericol poL=n\ial subiectiv. Este adevarJ.t ca in final fa'P, monilor are 0 mare :'t::niniit:1te, toru5i masca muribunzilor estc tr:1gica de ce!e mai multe o::'i, prcbaDi1 seninatatea cote un efect al destinderii de dupa intrarea in n10anc, (destinderea finaL! musculara). Oricum, momentele finale ale "tetli sint marcate de 0 tensiune suprema. Exista trei opinii cu privire Lt; durere in ultimele ore de yia\a. Dupa unii autori, durerile fizice d:,"~vinextrem de puternice. altacategorie d~ J.utori considera, dimpo!I"E.vJ, ca in fazele finale se instaleaza un fe! de stare euforid, deta~ata, su.fcriniele fiind anulate de moartca diferitelor organe. In sfir$it, dupa J. ucia opinie, sensibilitatea se diminueaza treptat, pe masura ce se petn:~c degradarile organice. Evident, depinde de cum are loc procesul degradarii biologice $i ce organe sint afectate de boala degenerativa. Orinzm, dezintegrarea dezordonata a homeostazelor (5i feedback-urilor) de Hatbilizare $i precipitare fac sa fie alterata mult sensibilitatea 9i - probabil $i suferinta. Reanimatii, singurii care ar putea oreri marturii credibile in ace:1sta privinta, nu vorbesc de sUrerinle mari. TOtu5i, nu se pe;ate ~ti daca absenTaamintirii (sau disrunqia memoriei) pune in evi-

denra ;absenta .suferin~e1. Se '9tie di $i femeile uita aproape total suferin~ele de la na$terea copiilor, ori acesteasim rclativ puternice. Moartea psihologica se exprima prin disoluria .componamentului, a con~tiinr;ei de sine (a identitar;ii 9i subidentitar,-ilor) $1 a rela~iilor cu cei din jur. Aces! aspect este extrem de complex ~i impreuna cu deteriorarea marilor funqiuni vitale se integreaza in fenomenul de "coma", agonie. in timpul stagiului terminal psihologic, stare a de vigilitate se anuleaza treptat, datarita desensibilizarii aten~iei, a capacitar;ilor intelectllale, care intra 9i ele in faza de dezintegrare, ca ~i vorbirea. Coma este 0 faza incarcata de deliruri, de imagini 9i glnduri ca in vis. Exista in numeroase cazuri un dort final de antrenare a <:on$tiinr;ei de sine. A$<l, de pilda, 1a mo~lrtea unei femei in vlfsta ce se aHa in coma (1977), a fost asistata de un remarcabil om de ~tiinr;a, monitoare1e inregistrau pUl1cte in jurul moqii cEnice * - $i deodata ea a spus cu mare claritate ,,1\1a numesc F.B., am 72 ani", Fenomenul s-a repetat de 4--5 ori la intervale de 0 jumatate de ora. Asdel de intimplari nu sint singulare. Ele pun in eyiden\a, credem, efortul aproape de necrezut ,,1 muribunzilor de a-$i conserva identi:atea, prezen~a$i integritatea con$tiinr;ei. !n alte cazuri, muribunzii simt ca vor muri $i au un moment de luciditate in care 15i ex prima frJ.gmentar sauconturat unele dorintc, fac uncle reflectii ete. Se spune ca Goethe a repetat Inainte de a muri ; "Licht, mehr Licht" (lumina, mai multa lumina, In sens de cultura). Se exprima $i regrete. Anxietatea se .atenueaza in stagiul final, Inlocuindu-se cu resemnarea. Exista in evolutia naturii umane un fel de oboseala spre batrinej:e, oboseala ce se cere compens:1ta $i compensarea devine la rl'ndul ei dorita ca un fel de neccsitate subiectiya. Moanea psihologica cuprinde dialectica aceswi proces. S. Freud a vorbit despre instinctul monii. In acest caz, moanea psihologica este foarte diversa :;:i 'in aceasta diversitate persista caracteristici culturale. A$adar, putem considera agonia ::a 0 etapa de desensibilizare progresiva. Ivlomentul mortii propriu-zisepare ca este extraordinar de ciilatat $i incarcat de 0 activitate mintala excesiva. Este momentul derularii vieiii sau chiar al trairii unei alte vieTi. Eira 'indoiala, In acest moment joaca un rol foarte important inteligenta ~i cuJtura. Inteligenta meniine un oarecare grad de cenzura, ludditate ~i coerenia mintala $i poate ca prin antrenarea instrumentala a curiozitaiii aqioneaza nefast asupra adapt~i:rii instinctuale la momentele mortii, adaptare ce are :;:iea loc In mod firesc. **.
. !n uneJe rari, familia ~i pacientul sint avertizali privind moartea. ca sa se poata face pregatiri, In alte rari se pastreaza 0 oarecare rezerva a anunrar:i din timp. ** Exiscl discu\ii In jurul euthanasiei, moarrea in cazurile in care nu exista nici o ~ansa de revenire la viala curenta ~i $Curtarea stagiului terminal.

313

Afectivitatea ~i comunicarea devin foane re-strlnse. Comunicarea. verbaLl cedeaza adeseori. Mimica devine mai putin mobiEl ~i fluida. Doar privirea, ca forma de comunicare nonverbala (CNV) aqioneaza, fiind incarcata de 0 extrema intimitate, control, rezistenta critic a ~i ne1;,-: uul~te * . Moartea sociala cuprinde inregistrarea moqii, inmormintarea, rezolvarea mo~tenirii materiale ~i spirituale a celui sau a celei ce a mur:t. rezol varea schimbarilor sociale pe care Ie implica moartea (schimbari asemanatoare cclol' legate de cZisiitorie sau de na~tere), ca ~i ritualuri funebre, comemorari ~i reculegere. Acest din urma aspect este determinat social ~i ca atare foarte diferit in diferite zone culturale. Binein1eles, moartea biologica ~i psihologidl. sint influen\ate de condii:iil.e sociale. j\Iodificarile complexe in obiceiurile ;i practicile noi ale vietii fac sa fie mai pu~ine cazuri de moarte nea$tept3.ta ~i mai muIte suporturi bancFi (asigurari ~i fonduri speciale pentm organizarea mor1iisociale). Exista numeroase discu~ii pri vind amplifica[{'a foarte mare a cadrului tehnic ~i medica: al moqii ~i 0 oarecare: n::::glijare a cadrului intim - ce se realizaln secolele anterioare prin veghea hmiliei la "pawl de moarte". 1\ici se incheie considera\iile noastre cu privire 1a psihologia virste!or .. Dincolo de aceasta IDcheieresint doar ipoteze ~i a:"orisme. In fapt, a~a cum am mai subliniat la incepc;turiie acesmi capitol. oarnenii traiesc in memoria celor din jurul lor, prin ceca ce fac ;;i prin ceca ce spun, prin ana, prin copii ~i operele lor. Desigur, fapwl ca ramine fiecaruia dupa suprema despaqire numai ceca ce s-a realizat mai bun ~i trainic, constituie aponul omului la conrinuitatea existentiala -- pentru cain hpt substaniele organice si minerale ale acestci alc~ltuiri cc sc cheama om intra prin disolU1;ia ce se cneama moane In circ1.1i mai mare al ctemi taiii m:l1eriei, al cicluri10r ei continue. tul

PAR TEA

III-a

PROlBl,EME SPECIALE

Cap

i t 0 III 1 X

CO:.:rSUMURILE CUL TURALE $1 DISTRACTIILE iN DIFERITE ETAPE DE DEZVOL TARE U1Yl1\.NA

privind

* Se considera

tanatologia slagiu1 terminal.

(de la Thanatos)

ca domeniu ~ cadru

a1 studiilot'

In ultima vreme, preocuparile psihologilor, pedagogilor ~i soc1010gilar slnt tot mai intense pen tru modul cum omul l~i petrece timpul liber. Aceasta eu adt mai muIt eu dt s-a constatat ca, pe de 0 pane, petrecerea pEkuta a timpului libel' are funqii de restabil.ire mai pregnante decit odihna obi;;nuita ~i, pe de aha parte, din cauza ca au fost inventariate ;;i prezentate in sistem de catre reprezentan~ii "~colii active" functiile foarte importante educative ale jocului (activitate ludica) ~i distraqiilor. Activita1ile distractive au ca atare 0 valoare psihologid, pedagogica ~i sociahl. Din punct de vedere psihologic, aceste tipuri de activita~i realizeaza concomitent eu refacerea energiilor consumate in aetivita~ile obligatorii de munea 0 revitalizare a intereselor, o.ptitudinilor ~i aspira~iilor, ceea ee creeaza 0 condi~ie fo.\-orizanta pentru reluarea activita~ilor in condi~ii psihologiee optimizo.te. Exista In structura psihicului uman 0 dispozi1ie naturala spre loisir-uri, dispozi~ie ce este intre~inuta de mecanismele de aparare impotriva oboselii, a plictiselii ~i a stresului etc., darintre~inuta ~i de tendin~a no.tura!;i sprel rclaxare ~i echilibru, spre 0 stare de absorb~ie placutaintr-o aetivitate ce nu angajeaza tensional resurse1e psihice .. Activitatea Iudica (joc ~i distraqii) em mai densa 10. virstele copihiriei ;;i tinere\ii. Se ~tie ca un copil de vlrsta ante- sau pre~colara exprima adeseori prin timpul, varietatea ~i absorbria in joc gradul de dezvoltare psihica, fapt la care ne-am referitin paginiIe noastre antenoare. Copiii se joaca aproape tOt timpuL Aceasta conJ,era conduitelor lor multa flexibilitate ~i creativitate. La vlrstele tinerelii ~i ulterior disaaqia devine 0 activitatecomplementara ruuncii'. Din acest motiv, 0 exagerata antrenare in distrac\ii punein evidenla 0 personalitate nematura, pueriEt

314

In literatura psihologica ~i pedagogica se poana in jurul jocului numerOase dispute. 0 davada in acest sens 0 constituie apari~ia a numeroase teorii care rncearca 0 ex-plicare dt mai adecvata acomportamentului ludic $i a cantinuitat,ii sale, a comportamentelor de joc ce ii sint specificc omului de diferite virste. Explicarea jocuIui trebuie raportata 1a modnl de via~a al omului, 1.1form.1rea $,1 evoluTia proceselor p~i.hice, a personalita~ii in general. !ntelegerea vierii de relar,ie specific;;: omului ne conduce spre ideea ca jocul 1a copil se incadreaza ln feaomenul mai larg a1 adaptarii sociale ce este specific 1a om. Crescl'nd impreuna, prna la 0 anurriita virsta, puii de cimpanzeu cu un copil, sOTii Kdlog ca s,i Lodlghina-Kots au puna pune in evident,a ca evoluiii ascmanatoare se produc numai in fazele timpurii de dezvoltare ale jocurilor dinamice, exprimatc prin conduite motorii variate. Odata cu cre~terea $i dezvoltarea psihidi, capilul adopta 0 conduita ludica complexa, impregnata de demersuriJe inteligentei, fapt pe care nici un animal nu-l paate efectua. Odata cu evoluTia s,i dezvoltarea copilului, componamentuJ ludic de relat,ionare cu ceilalti paneneri sufera modificari impOI'tame. Studiul efectuat de catre J. M. Parten asupra jocurilor copiilor este revelator din acest punct de vedere. Autorul citat clabore3.Za 0 scala privind modul cum panicipa, din punct de vedere social, in joc. 1 ajunge la concluzia di exista .$ase categorii de comportamente In ftlnqie de etapele de vrrsta: 1) comportamentul copilului care se plaseaza 111"afara ocupat,iei" ; 2) componamentul sau jocul solitar, izolat; .3) componamemul copilului care observa jocul ce 11 intereseaza ~i care poate eventual comunica cu unii din partenerii jocului ; 4) comportamcntul ludic paralel, in care un copil se joadila fel cu ceilalti copii, dar Hra sa coopcreze cu ace~tia; 5) componamentul ludic asociativ, dnd copiii 1l1cep sa se joace lmpreuna, dar tara 0 organizare riguroasa a aqiunilor de joc ~i a rolurilor, ~i In fine, 6) comportamentul ludic de cooperare, dnd aqiunile sint bine organizate ~i copilul de,'ine con$tient de rolul pe care 11 are In cadrul grupu1ui de joc.
;. Pi4get a implts expZicare4 jocului ca un proces de asimilare ce comporta 0 frinctie dublci. Pe de 0 pane, in timpul joctllui, arp. loc 0

I I
!

asimiJare de impresii ~i reactii ce duce la dezvoltare prin funqionalitate, jar pe de aha p:!ne, asimilarea se organizeaza datorita un or antrenari si orpl1izari de natura mentala. De aceea, prin intermediul iocului In care se manifesta conduite specifice, se elaboreaza scheme de actiune practid ~i mentala care stimuleaza ?i alimenteaza procesul dezvoltarii. In jocul simbolic, asimil.1rea realului este maxima. Jocu1 simbolic are 0 importan~a tOt atit de mare pentru planul intelectual, cum II are mi~carea pentru planul senzorio-motor. J. Piaget considera di jocurile au un caracter evident ego centrist ln prima ~i chiar 0 parte din a doua copilarie (perioadele antepre~colara ~i pre~colara).
316

Jocu1 nu se confunda cu placerea, de~'i prin intermediul aCtlvltatu ludice se realizeazadistraqia. Prin joc se obtine placerea, dar oplacere de natura morala, cum se exprima J. Chateau, ceca ce lnseamna ca copilul are posibilitatea sa disting;i intre joc ~i puml amuzament sau placerea legata -- sa spunem - de mincareaunei prajituri sau a unei bomboane. Jocul presupune un plan, fix area unui scop 's,irespectarea anumitor reguli, ca in final sa se poata realiza 0 aqiune ce produce satisfaqic. Prin joc se afirma eul copiJului, personalitatea sa. AduItul se afirma prin in termediul acti'vi tarii pe care 0 desfa~oara, dar copilul mic nu are aha posibilitate de afirmare declt eea a jocului. 1'v1aitlrZu, copilul sc poate afirma ~i prin activitatea~colara,ln aIr mod. Activitatea $colara se valorifidi In note, acestea se sumeaza in medii, rezulta wI final a1 111va\arii fiind tardiv din punctul de vedere al evaluarii $i .a1 terminarii unei programe (de obicei anuale), pe dnd jocul se consuma ca activitate creind bucuria~i satisfaqia aqiunii ce cuprinde. Jocul continua sa ramina un mijloc de afirmare imediata, directa. Ajutorul pe care 11 dau copiii adulrilor poatecrea, in uncle Imprejurari, 0 satisfacde a afirmarii imediate, .1semanatoare cu cea obiinuta prin joc $i creeaza bucuria realizarii - care este 0 bucurie a cali tatii. Capiii care srDt lipsi~i ae posibilitatea de a se juca fie din cauza ca nu slnt obisnui~i, fie ain cauza di nu aucu cine, ramin "saraci", ad! sub aspectul cognitiv, cit {mai ales) sub acela al personalitarii. Jocul ofera copiilor condiiii inepuizabile de impresii care contribuie la rmbogatirea cuno~tinielor despre lume si viaia, formeaza ~i dezvolta in mod direct capacitaii observative, iarln mod indirect jocul creeaza 0 mai mare antrenare, competenta, deprinderi activate, mare~!e capaciratea de Inielegere a situatiilor complexe. creeaza capacitat,i de retinere, dar s,i de dozare a fOr1;elor fizice~i spirituale, capacitaii de concentrare, de supunere la contextul unoI' regulisi dorintade a reu~i In jocurile Cll reguli, tensiune afecti va complexa, capacitat,i de a rezolva situatiL ;)[oblemecreativitate. Pentru omu1 adult, iocul procura placere, distreaza, amuza, dar toto data contribuie la dezvoharea $i reenergizarea, reantrenarea tonusului ~ anularea oboselii, ceea ce justifica utilizarea jocului ca instrument de psihoterapie. Pe bUna dreptate se subliniaza dl preocuparile serioase ale omului au forma unor jocuri sau macar cantin clemente ludice. Este suficient sa ne gindim la schiiele umoristice ale 1ui Caragiale, la desenele Iui Gopo, 1a unde cugetari scrise de T. Musatescu etc. Confeqionarea unar obiecte, broderii, sculpturi, instrumente, tricotaje denota prezenia unor demen te ludice care nu diminueaza valoarea lor. Realizate sub forma jocurilor, intrecerile anuale din Japonia de construqii din zapada $i ghiaia creeaza satisfaqii deosebite pentru participanii ~i maresc valoarea realizarilor care Incinta, emoiioneaza. Ca atare, exista 0 legatura Intre jac ~i arta.

317

Exista 0 strinsa rela~ie intre joc ~i mundi, amindoua fiind forme de activitate. Desigur, unele demente comune nu inseamna confundarea lor. Jocul nu se reduce 1a 0 simpla distraqie, de~i aceasta se realizeaza 1I1 toate formele activita~ii Iudice. A$a cum spune J. Chateau, in acord cu considera\iile valoroase ale lui Claparede, joeul face lega tura Cll munca, este ,,0 punte aruncata Intre copilarie ~i virsta matura" [43 J. Pentru copil, joeul presupune un anumit efon fizic, ciar $i un ei)nSUm nervos chiar atunci clnd este yorba de cele mai simple, ITlai facile act1vitali Iudice. 'In joe se lndeplinesc ~i se realizeaza sarcini pe care jucatorul Ie adopta in mod voit,deliberat. Daca accepta sa intre lntf-un grup de joe, copilul ~tie ea va trcbui sa se supuna normelor adoptate de parteneri, sa respecte regulile respectiH, sa adopte morala joeubi ~i a grupului cucare se joaca. Pe llnga legaturile jocului cu ana, terapia, munca, acesta este legat complex ~i de industrie. Industria jucariilor, a instrumenrelor de s?on, c~cur:ii, pescuit, bricobj, constituie tot atitea expresii ale acest;;: Legarun. Unele jocuri slnt complicate, altele sint mai simple. In functie de \'lrst3. ~i de posibilita\ile de In'ieIegere ~i actiune, copilul manifcsti ~lre:'erin1;e diferite pentru joc, de la 0 etapa la alra a dezvolrarii psihice. Copilul mic tin de, dore~te sa panicipe la jocuriie celor mari, iar atu:lei elm! nu reu~e~te sa se integreze contextului impus de joe, nu se resemneaza, ci dimpotriva, depune efon, lupta pentru a face fata In CJndi\ii elt mai bune. Pentru copiii mai mari jocllrile u.~oare nu prez;nta interes pentru ca nu 1e ereeaza condilia de a se antrena cu foqele disponibile pe care VOl' sa ~i Ie manifeste ~i nu Ii se creeaza 0 motivatie scrioas~l pe masura puterilor lor. Sint jocuri care solicita atlt de mult pe jucatori, inch pOt fi apreciateca fiind mai grele ca unele forme de DnmCa. Desigur, nu criteriul dificultatii sau al gradu1ui de efqrt soIicitat exprima diferen~ dintre mundi ~i joe. eea mai apropiat3. forma de munca prin structura sa de joc este munca de creatie. Este imponztnt sa remardlm 61 jocul pregate~te pe eopi1 pentru munca din doua direqii. Pe de 0 parte, 11 fonifica din punct de vedere fizic .ji 11 abiliteaza cu numeroase insu.jiri, cu gustul performantelor ~i mijloacele de a 1e reariza, ca ~i cu alte calita~i de oroin psihologic. Pe de aha parte, jocui creeaza deprinderi ~i obi)nuinte pe:}tru colaborarea de grup, pentru sincronizarea aqiuniior proprii cu ale ahara, pentru conjugarea efonului in comun in vederea atingerii unui scop comuo. Dad ne referim la aspectul distractiv, amuzant pe care 11 eon~ine jocul, atunci se poate determina ~i 0 a ueia direqie ~i anume aceea de creare a unei stari stenice,de buna dispozitie, un tonus bun, bucuria de a trai. Acest ultim element este prezent ~iin distraqiile omului adult.

Exista 0 evolu~ie a jocuri1or ~i distrac~iilor de 1a simplu la complex. Odata cu cre~terea, are loc un fenomen de diversificare.)i amplificare in toate planurile de realizarea acestor activita~i. Observlnd jocul de-a $coo.la .0.1 unor p1'e~colari ~i al unor ~colari, constatam ca desfa.)urarea 1ui este simpla, imitativ~l, la primii. Ace~tia repro due reIa~iile simple, condii;iile ceremoniale fundamentale ale vie~ii .)colare, datorita necunO<l.9tcriiin detaIiu a vie~ii .)colan:. La e1evi, se eviden~iaza rela~ii eomplexe ~i exacte in jocul de-a .)coa1a, se surprind ealita~ile intime ale conduitelor .)colare~i ale atmosferei, exprimarii etc. din ~coaH;, se pun In eviden~a tipo1ogii de vlrsta ~i psihoindividuale privind ~coala. La virsteIe mai mari jocul 5e modifica .)i eapata functii noi, se adopta ahe tipuri de joe ~i se creeaza modalita~i de interventie ce se structu1'eaza pina la vlrstele batrl'netii. I)rin trecerea omului de la copiE1rie la tinerete ~i mai ales prin perioadele adulte ~i batdnete, jocurile se desfa~oara sub forme noi ~i indeplinesc 0 serie de func\ii ce denota transformarea lor 1:1 activita~i distractive cunoscute sub denumirea de "loisir". Aetivitarile distractive nu exdud jocuri1e, ~i, In genere, majoritatea jocurilor au funqii distractive. Dar ~i activitatile distractive se pOt desfa~ura sub forma unor jocuri. Activita~ile distractive iau locul jocurilor anumite virste, dar pOt men tine 0 serie de funqii specifiee activitaiilor ludice prin desfa~urarea acestora la nivelul unoI' .forme caracteristice jocului. Joculi5i extrage substan\ele nutriti ve din v1a'ia sociala ~i se supune, In oarecare masura, imita\iei, modei, contagiunilor de acest fd. De aceea, exista jocuri ale copiilor inspirate din informaiiile ce Ie au ca urmare a consumurilor culturale ~i care, In fapt, consoiideaza integra rea lor culturaEL Exista 0 dimensiune social-istorica evidenta - ca ~i una t1'aditional-etnologica in joeurile copiilor. In jocul "de-a familia", "de-a doctorul" etc., copilul are 10.baza subiecte de carc a luat cuno)tinta in mod nemijlocit, in joeuri ca cde "de-a uria5ii ~i pitieii", "de-a 1'azboiul", "de-a cowboy-ii" etc., apar imagini din povesti;-i vechi ~i noi, din vizionari ale filmelor sau emisiunilor TV care 1-au impresionat, mai mult sau mai putin, pe copil. Oar odata cu transformarea acestora in subiecte de joe, substanp lor face ca eei ce sInt implicati in joc sa traiasca aceste evenimente ~isa imbogaieasca ~i .contactul dintre copii,contact ce intra intr-o re1ationare simbolica. In toate formele jocului, ca ~i in activitatile ocupa~ionale specifiee vlrstei pre5colare .are loc 0 intensa socializare tocmai datorita faptului ca jocul cuprinde ~i asimileaza dinamica vie'iii sociale ~i alimenteaza, acomodlnd relaiiile ce se stabilese 1ntre copii Inactivitate. Relaiiile de cooperare ce sint implicate 'in joc au 10.baza criterii de simpatie sau acceptare, dar valorifica ansamblul capacita\ilor de panicipare activa a acestorain activitatea ludidi sau distractiva. Ele se meniin relativ adaptate laactivitati1e care 50 li-

319

Figura

14. Grupul:
Numar: 27 JHieti (/",): 14

Pre~colari
13
So-

Figura

15.

Grupul:
Numar: 26

$colari

mici

A +-+ B Rela de preferin te reciproce /i ~ B l\.c1aiii de prcferinte unilateralCa ciograma a jocului

~ii

Fete (0):

Baieli (6): 14 Fete (0): 12

A ~ B Relatii de preienn te reciproce A +-+ B Rela~ii de preferinte unilatCf3!e

cita cooperarea, de~i unii parteneri nu reU$esc sa-~i coordoneze Gqiunile eu ceriniele activita~ii ce se cere prin subiecrul jocului. Clnd aqiunile SIn! mai complexe, cooperarea din joc tinde sa duca la formarea unor grupuri care aqioneaza rdativ independent (fig. 14). Acest fapt se dator~aza condiiiilor subiective de consumare a jocului ca relaiie specifica. Odata eu ere~terea experien\ei de via\a ~i a capacitaiii de a in\elege regula aqiunii, grupul se extinde ~i apare un conducator ce polarizeaza <1ctiyitatea ~i iniiiativa in joc (fig. 15). Pe masura ce condncatorul se impune tOt mai mult, el I~i manifesta funqia chiar inaintea inceperii activitaiii prin organizarea ei, prin repartizarea roluri10r ~i prin alegerea subiectu1ui. La ~colarii ruici se manifesta 0 tenta mai clara a consumurilor cultura1e care se desfa~oara sub forma de distraqie in care sintinglobate pronunpte elemente de joc. Chiar in activitatea de coleqionare foarte dezvoltata ~i datorita careia copiii "achizi\ioneaza" tot felul de obiecte, de "bogaiii", exista 0 sarcina logica implicita ce creeaza bucurie. Evident, aceasta poate fi canalizata spre stringerea unui material folositor In acti"i tatea ~colara ca: ierbare, ilustra\ii, insectare etc. in asemeneaactivitaii, dim.aq-ia este implicita, dar Insa~i de$H~urarea activitatii dezvoIta spiritul de observaiie a1 copi1ului, intcresul ~i stapinirea de sine, abilitatea ~i calta\ile volitionale. inclinaiia spre aVentura se men~ine $i la virsta pubertaiii, cind tendin\a de colectionare iradiaza $i se amplifica In multiple aspecte cotidiene, a)a cum arata E. Claparede.
320

La puber semanifes'ta mai pregnant preocuparea pentru categoria In care se men~in elemente de joc, dar predomina cerintele de activita\i distractive. !n micile ~uete, bancuri, tachinari, se intllnesc freeven! demente distractive. Citirea unor dlr~i, vizionarea unor spectaco1e antreneazaamuzamentul ~i distraqia puberilor. In joeurile amuzante de "soeietate", care se desfa~oara prin participarea {etelor ~i a baie\i1or, momentele de relaxare se manifesta zgomotos ~i spontan. In jocurile "telefonul fara fir", "portocalele", "joem"i cu gajuri", l~i gtlsesc ceren de exprimare sentimentele ~i emo\iile complexe, inclusiv crotice. In ;:J.ceea~i rdine de idei poate fi eitat "i dansul, care incepe sa-1 preoo cupe indi cn oarecare anxietate tot mai mult pe puber ~i care se dezyolta foarte muIt in ado1escenta. In perioada pubertal,ii sint [oarte frecvente jocurile eu caraeter competitiv intre clase ~i deta~amente de pionieri. J ocurile respective contribuie nu numai la dez\'oltarca suplctci stratcgiilor gindirii, dar ele genereaza sentimente1e intelectuale care intregesc motivatia unei bogate ~i sportive conduite afective. Din PUDet de vedere psihoeducativ, nu trebuie neglijate jocurile dcsfa~urate in grupuri de sexe opuse ~i cgalitare care permit cunoa~terea, apropierea, respingerea reciproca a tinerilor ~i pot imprima conduite serioase, mai mature. Astfel de jocuri stimuleaza spiritul creator in care .se folosesc strategii inteleetuale ~i pozitionale. La fel de importante slut jocurile c1ramatice deaorece creeaza conditii de va10rificare n:ai bogata a euna:;tin\elor ~i a experientei de via\a, dar mai cu seama presupun un dmp larg de afirmare a e!ementelor creative, ale imaginatiei ~i personalita\ii structurale [222, p. 15715 S]. In aceasta perioado. coleetivele Slnt mai omogene ~i relaiiile dintre parreneri mai intense (fig. 16) [264]. Adolescentii manifestO. preferinte deosebite pentru jocurile ~i distractiile ce au un pronuniat earacter intelectual, cum sint ~ahul, tintarul, remy, cariile etc. ~i in care se pot proba fonele intelectuale. In astfel de jocuri, tinarul tine foane mult sa-~i creeze 0 reputatie dt mai buna ~i face eforturi pentru perfeqionarea stilului de joc. Pentru aeeasta nu Dumai ca se antreneaza judnd, dar studiaza 1a modul teoretic (abstract), eventuale variame posibile. Parcurge lucrari cu privire la jocul de ~h, studiaza diferite situa~ii posibile, Ie combina ~i recombina, ajungind la variante noi. Dealtfe1, este virsta cind se pot crea performan\e ~i astfel de succese sint cunoscute prin participarea tinerilor la diverse coneursuri. Dezlegarea de rebusuri ~i a cuvinte10r Incruci~ate se Inscrie pe aceea~i linie de exersare ~i cultivate a aptitudinilor intelectuale. In cazurile de insuccese sau e~ecuri, tinarul cauta explicatii plauzibile can: sa motiveze astfel de comportamente, dar nidi sa renunie la afirmarea prestigiului sau, care se manifesta nu numai inactivita\ile lib~re,
loisir-uri1or, 321

Figura

16. Grupul: $colari (Puberi)

mijlocii

Numar: 32 Balep: (ill: 14 Fete (Q): 18 A <-+ B Relail! de prelerinte reciproce A ~ B Re11tii de preferinte unilaterale

vitaiile de aceea~i virsta, apreciaza ~uetele, dar $i diseuiii1e care pun ltl circula1;ie idei interesante ell privire 1a viata sociala ~iculturala. Cooperarea Intre tineri este intensa 'Ii coordonata la acest nivel de dezvoltare psihica. Liderul grupului manifesta calita~i deosebite $i este recunoscm de majoritatea partenerilor, fapt pentru care aetivitatea se centreaza In jurul sau (fig. 17). Tinerii se dovedesc capabiJi sa gaseasca momente de distraqie In manifestari creatoare (schi~e, desene), In selectarea un or expresii culturale san literare, dezlegarea de ~arade, euvinte !ncruei~ate. in vizite1e pe care Ie fac 1a al~i tineri se asculta muzidl In grup, se discuta pe marginea problemelor curente, a evenimentelor per$Onale, a persoanelor mai interesante eunoscute etc .. Plimbarile In grupuri de aceh.1$isex sau gn:puri mixte devin motive de amuzament, de relaxare ~i se indeparreaza tot mai muh de joe. eapatlnd earacterul unei veritabi1e distraqii. fn joe ~i In distraqie se refae for~ele, energia consumata in aetivitati ca aceea de lnvarare sau in procesul muncii, se realizea~ un echilibru al personalitarii ~i momente pElcute de reIaxare ~i expansiune a personalitarii. Este un fel de odihna activa care ref ace mai rapid fort;ele si recreeaza in acela~i timp. Pentru a <P. distra, tineretul devine un mare consumator de cultura: frecventeaza mult cinematografele preferlnd filmele de aqiune, sentimentale etc., vizioneaza emisiunile TV, aseult:l radio, cite~te caqi ~i reviste, merge 1a spectaeole de teatru, de revista Toate acestea au un pronunt;at eara.eter inte1eewal-artistic, SInt distraqii sau loisir-uri "de evaziune" eu funqii importante culturale. Concursurile "Cine ~tie d~tigaft slut relevante din acest punet de vedere. Ele reaIizeaf o distraqie eultural-inteleetuala nu numai pentru participanti direqi (loisir de antrenare), dar ~i pentru spectatori (loisir de evaziune). Momente importante de distraqie ~ relaxare gase~te dnarul $i in ~uete1e de la cofetarie, cafenea, 1n plimbarile din parcuri, strazi, ie~irile eu bicideta in afara loealitaiii. Excursiile, drume~ia. turismul slnt practicate intens de tineret In zilele noastre ~ exprima 0 "foame de spatii ~i de natura". Daca tinerii slnt casatoriti ~i au eopii - joculincepe sa reoeupe un IDe important in viara lor - de data aeeasta eu copiii, In vederea antrenarii lor, ca expresie a pElcerii ~i afeqiunii, dar ~i cu pronuntate intmtii educative, con~tientizate mai mult sau mai putin. Se reface astfel un eiclu al viet;ii ~i 0 reechilibrare a re1a~ii1or dintre joc $i distractii. Obliga~ia de a sta mai mult ell copiii, in familie, impinge 1a diversificarea lenta a joeurilor copiiloI', 1a preoeuparea pentru juearii potrivite virstei lor ~i la selectarea generala a distraqiilor In funqie de preferinte ~i posibilitati, data fiind restriqia de timp. Pe planul personal, tinerii cilsatoriti Ineep sa aiba mai numeroase distraqii de evaziune (1ectura,

C1 ~1 111 eele

organizate. Este perioada intereselor ~i preocuparilor pentru afirmarea personalitaiii in toate compartimentele vieiii socialc. Activita1ile de tip loisir ocupa 0 pondere tot mai mare '111 viata tinarului ~i inglobeaza,printre altele, leetura, vizionarea de spectaco;~ de joeuri sportive, dansul, serate muzicale. Tinarului ii plac coleeti-

p.

Figura

17. Grupul: Scolari mari (Adolescen~i)

Numar: 36

~m.le\l (6): 20 Fete (0): 16 Bdle\! din af.ra grupului (6): 3 P,te din .fara "rnpului {OJ: 5 . A ...B [{elatii de preferinie reciproc<i
A. ~

l3 Re:atii

de preferinta

rate

uniJate--

322

323

T.V. ctc.). dar ~i active (ca ~ahul sau pietrele), ce se pot desfa$ura io famiEe ... culturale. La virsta adulta distraqiile se imbina ell consurnurile Organizarea judicioasa a timpului acordat unor astfel de activita~i este 10 funqie nu numai de regimul oGupational al omului, dar $i de eapacita~ile de J:ntdegere ~i structura psihica. Distraqiile ~i consumurile culturale nu au caracter obligatoriu. Prin intermedinl acestora are loc nu numai descarcarea de tensiunea ~i oboseala acumulata in jictivitatea profcsionala, adeseori indircata de monotonie, ci ~i 0 reorgarrlzare emotionaJa ce previne pericolul "lnstdlinarii", erodarea pe care 0 poate produce acest fen omen. Tot la virstele aduIte au lac Hei fenomene privind distro.ctiile, ~i jocul. Pe de 0 parte se dczvolta adeseori forme de loisir /oisir-urile de tipul bricobjului. Se confeqioneaza mici mobiliere, renovari 1n locuinta etc., ell pElcere ~i dorinta de a da 0 ampr~nta personalii acesreia. in 0.1 doilea rInd, se parcurge impreuna cu copiii ~i odata eu ~i distraqiilor copilariei - apoi a mlei; cre~ tere" lor, gama jocurilor ~colaritati (coleqionarile, excursiile etc.), In sflqit, in eontextul distractiilor pcrsonale are loc 0 cre~tel'e a ie~irilor In ora~. Adeseori achiziiicr,area unci ma)ini permite astfel de ie$iri. Oricum, faptul ca dependenp de copii cstc mai mica, modifidi structura distraqiilor. In finc, In anii de regresie, dupa denuc1earizarea farniliei, cl$tiga distraqiile de contemplare. Adeseori cele 3 structuri de distr;lqii se reconstituie, data fiind aparitia nepotilor. Jocul impregneaza, alawri de dimaqii, Intreaga vi:!ta, fiind domeniul particularizarii expansiunii personalitatii $i a fonelor ei cmergente -, dar $i a disponibilului de trebuil1t;c culturale ~i sociale.

rituaEL Acesteacreeaza dificultat;i de adaptare 1a mediul de viata, fie ca este v'Orba de activltate $colara,profeslOnala, In re1atiile de farrllhe, colecti~in Insu~irea" un or fie C1 apar prGl>leme ale integrariill1
m~~~"Ej'ITed'-iH'e

due laJ<;;zvdltarea. persoanei. Desigur, ware aceste handicapuri Jt:pi1Hl nn -nuI1iaZ-crE"'11rst-aTacare se instaleaza, C1 ~i de natura $i cauzele care Ie-au provocat. dar mai cu seama [67]). de situal;1a prezenta 1a un moment ciat (E. Durkheim Precizlnd rolul juca! de difer!te discipline in investigarea handica[63, p. 33] aratadi purilor comportamenralc, Virgil Dragomirescu "psihologic" ~i medical conceptul de devian~a ca abatere comportamen0 tala: nu difera In esenta pc plan eomportamemal, atribuindu-i-se semnific<.liie simptomatica". in litcratura de landicap<.l~i $i se vfac chiar c"aSifican mai 1a ~rinci0 serie de referiri palde categoru e s .Jecialitate se mt! t sau mal puim acceptate. Unele Lucrari se refera Th~trei categofll pnnclpale de SQPli inadapr::l~ [93] ; 11: inadaptatii psihic (categoria debililor mintal, a imbeeililor $la 'd' 'j ,,,-.--.1...!..'fHf.rj ;, ' \..4.;: madapt~ll ... 1'71( cat~[Ia de f"'l loenll or senzonall "1 ; . (73) ll1adaptaiii social (Zategoria delincventilor, a psihoticilor ~i PSi-

r' (

hOJ:1~ere~ de~eglaril: bio;~gice nu duc Iaeomportal::t inad~p~::;,; decit in Imprejudiri de disconfort psihic, ca urmare a existentei unor conditii psihologice sau obiective care creeaza situatii stresante. Mot~Yarea unor ccimportamente aberante 1a copii fji stabilizarea lor poate Incep~ chiar de la lipsa de autoritatea pariniilor sau eu eX3.gerarea acestel:!.
*

Exista o~r"'t ..:1a:rrdlca uri ce au tn\ anumit specific J Ierne etape de dezvoltare a omuini. Uncle din aceste handicapuri nee neobservate ~I, In genere,' nu impiercaza asupra reLitillor-dll'ftte inCIivid $1 colectlv. in schimb, aIte handicapuri, chiar daca par simple l~ .. re jsi 'I>un amprerua asupra Intregulut cort1portamencal o~ull!i.atlt In domemu "aCtlVltapl sa.e" practlCe,"Cl ~i In s era sa spiin 324 325

. Cap t0Iu1 c, PROBLEME DE PSIHOPATOLOGIE . (Delincvent;a) XI '1"..... /

A VIRSTELOR.

T~

DE CONDUIT-A, MAEGINALA

,0: a douacategorie este"act:ca a.delincven liar atltudine a'Jtis~ce e mono 0 lZeaza Intrea a conduita.1nprimacategorie, autoru cHat COnSlera domit).a un fel qc' nevro:z,a, peCIna in al doilea caz .= ... vorba de exprimari de psihoze .. .e,ste , ., .." \. .

(4 )lIx::!.:~q.~l:)~i~E'-tl~ s~raporteaza soci'afe-$l ciilturale [21].

1a virsta si 1a structurile legislative

", .. . -.--.

'(/Wbt ..*.S~ . * (/*

(
,"'

r-v J AIle ratA.~)

1.

In genere, tipul predelictual este instabil, impulsiv in exees ell forme de hetero ~i autoagresivitate, pervers sau aberant, reactiv $i simulant, antisocial ~i pune probleme numeroase. Cele mai complexe probleme aJ:l.atiDsa la predelictualul tinar. ... , . La copiii mici, eomportamentul are anumite caracteristici care ,in esen~ fi~ au 0 1fmpregnare evidenta de rationalitatc si voin~a, 0 mare sugestibilitate si nediferentiere ego-alter. S,~ manifest::! oserie de conduite legate de interdie~}i greu suportate (cum este rapirea ,de Jucani), dziE:~L!eama de pedeausa sau de privare afectiva. Co.p.flietele, frustIapile se' consuma si se uita in scliittim la re~colari de,i sint foarte intense. UCSigur,agreslvltatea se ec an~eaza u~or a ;l.eeasta virsta ~l se poate perpetua ~i chiar intensifiea. Minciun'a pre~colarilor oate fi a"'resiva (minciuna pentru a provoea pedeapsa unul rate, sora sau a t co I) ~au din aparare llleiUSIVcu scopuri evazive sau in au aro~en~ (e2.ilui imagii'iCaza=evo~d'intlmpElriinteresantep[jn care a trecut). Orieum-;componamentele aberanteale copiiror se mamtesta mai akSca dc>mi-. nate de teama de sanctiune, ea inadaptare sociala si foarte rareori au aspeete antisociale. Uneori se manifesta tentativa de a parasi familia sau gradini ta, dn d sentimentut-m--rrb-mdtl11~-:ro1o-al:5ai1Oon~aeVJfr'rnten --'~ref.5'ITf; hlrgirea ponderii actiunilor rationale, constituirea 'con~tiiniei morale modifica structura de ansamblu a componamentului. :, La ~colarul mic (de la 6 la 10 ani)persista totu~i imineiuna"";' mal ales-:clm instinettir 'deapar~ poate sa aiba ponciere rnai mareIn" medlUl $colar sau III eel tamilial. A~are loc In cazul In care sistemul cerinielor (din clasa sau de acasa) sint tensionale pentru COpli. / Mi'ne1Una agreslva - relativ frecventa fa caplll dm dasele 1 ~111 ..... scade treptat spre sflrsitul aeestei perioade. Se manifesta In schimb ~~~r confliete Intre co ii, eonciuite ,rifereniiate legate de stabil.irea vinova.., t!el: ?n .p_~~va de este evidenta vma celUllU l1tate ~l?> Ulte a reslv: (JlJ;Jl!e~it~ (a -e)~iar daea aparare aetiv~a, ~in colegi~-~ cauza. ceS-iei-- un Insa In evidenta cre~terea sociabilitaiii, clnd est~ or e nOClvltate mformarea relativ ificila sta I irea gradulUl personalitatii copiilor. Ele atrag Insa ateniia si neeesita analize 'per"' tinente.
328

:T~_L~ :perioada ~colara' midi .~poate manife~t~ Ju,ga. qe;a~a,sa . " pnmele lilsenmeale vagabondajulUl.Acesta oate 1 ;rea Ie la cauditl! famiTiale dezorganlzife J~iuTRt'o-sifua~~co ara .tensionata~xceslv ..,.~ o 1fiCaIcare de reguli ~ota proasta .. _~calede all clatalnvlle~i~ eVldenta teama de pedeapsa. Fug\!Q.~"~s:asa "pe9.~~. ce~a.....ce une p goate fi msa provocat;l ~~edare 1a imita ie._4~,~~lue~I"bstrazii In care aqioneaza grupuri predelincventc. sau, e nevoia eXCe51Va aV:en~ de tura. Fu a deacasa ~i vagabondajul 1m in h In~eEltorii sau b. cer$e!OD_4opiii din 0 un e e cmema manevratl ' e a pI ceva mal mari, expertl in "bilete in plus" ~i ceqetorii au treeut adesea yrin vaga:bol1daj ~i slnt adeseori ancoraii in acestea .. ' :' .. ,Jr;; .. 'Fi.lrwLse manifesta 1n 'perioada ~eolara mica mai ales rin Il1SUIrea de gume, erelOane, ccasun etc. ; a eseon acestease ura mntr-o atrac Ie ere mo '. ca sa Ie arum:, . fcarte rar ca' sa puna In igcurca tm:a ~i-ill stare tenslonali pe eel deposedat. . " :, 13ataia oate a 1iC de a1tire, ,de terorizare, 'sau eritru a Iua un obiect. Uneori copii! mai puternici mearca e serVI Ism pc cels a i, fapt ce trebuieconsrderat ca 0 conduna predelictuaE;. mai ales dad1 tania devine situatia curenta de rezolvare de conflicre. Inperioada $Golara midi, In genere eonflictele au tendin~a de a se extinde latent ca durata. De muhe ori Slnt legate de ambitii implicate in statutul de ~colar. In sfir$it, ca 0 m::l:l1ifestare predelicruala poate fi considerata la .aeeasta virstap'iromania,ce are la baza plaeerea capilului de a se' juca foeul $i cu chibriturile. ~ ~ . se dez\-olta: dorin~a ;'deafirmareln care are loe ideinificarea eu1ui cu ele independente de componament, cre$te in\elegerea::semnificatiei 'conduIt r, a substratului lor nloral corect sa u dc,c;:n, experienp sociala devinema' ensa. , Dupa date1e un or autori (26, p. 89], Iburarile de componameritau <:ea mai mare frecventa intre14 ~i 16 a~apoi sa se atenueze, deponderile $1 a tItudinile sociale se restructureaza,- e~te 8piritui <:ntic $i .autocritie, se dezvo1ta ::lhmpt maturizarea sexuala $i caracterul seismic .a1'a rec1efii de sine si al 'con tiin ei de sine, fapt 1a care ne-aln rcferit in' lucrarea noastra. ntr-un CUVlnt. cTeste responsabilitatea; P..rqgrallll11 seolar devenind mai dens $i dificil - situatra $colara eunoa$t.e oscilatii ell ecouriin ceriniele $i atitUdinile Jamiliei ~ Qle profesorilor.Procesul dezvoltarii poateprovoea deregEiri temporale sau persistente de origine crganica. ," ... 'Minciunaineepe sa devina mai suhtila, (si mai densa ca autoa'pa:r~r~), creste In eriere tendin a s rei .. 1ntirzier~ 11;~::l~ >lca;,J 31 u-neIor sau carnetu Ul e no~e etc., t'c~eeaee echiva!eaza Cll. cre~terea' ielatid: a' con~ .duneror de In$elatone. ~

In

329

Tendin~ele 1a fuga Sint Inso~ite de opozi~ie critica faia de autoritatea pariniilor, uneori a unui profesor sauchiar a ~colii ,~i de un oarecare grad de tendin\c spre nonconformism ~i infatuare. Se manifesta'fuga de la cele la d.e la are mai ales de 1a cde corrsiderate foart~J';E~Ic:~ care nu S-dU e cctuat acasa erne e cerute . 'AtraqiastraZI~, a ga$tIror este foate mare 'i .,~ moment oarte putermce In care se pot ria~te acre de huli~ ffii?i tentatIve de fud {"t1in S lflt de avenTtrr3. m ',JIm]! dedt ~
ce 1

ate.

--DIn s-plrit de aventura, 1n eombinaiie ell dorin1;~~,_,g,.,if.td11-~;l_inl~die1;i'l,-puberilfrec\'enwlL~ fiLm: ilhlJeCV~amzeaza reuniuni exeentri.?;i:~!1:i'h2 ea~1J2~ l! SI ;n d 1f 01'1 te ~~.eE l:2P s~rl2irQ..._4~.""~~T}au .. cuh-osc expeneQJiLlllppy " --Uato'~1aturizarii sexuale se manifesta prima experienia sex:uaEi

ian]'

~i ap'Oi se struerureaza conduita sexuala, c;~at~orme .aberante._ denate, sub influenie nefaste sau sub influen1;a agresivita1;ii ~i opozabilitaiii (viol) - m:li rar apar perversiunile (incest, necrofilie) 1a aceasta virsta. In genere, infract;ionismul ~i concluitele sexuale deviate sau aberante

au la baza :
-'_"1)

--------"-'-

incidente sexua1e in CO :Elria mare sau pubertate ca, de seduqia e ca tre un homosexua 1 sau VlO ul ; 2 ~efl1 care nu au avut modele sexuale (C:ira tata In am11<:~) ell care sa se identifice ~i ca atare au eonJuiLc: ~exujle needucag_~1 un mai mare rise de a deveni inaclec',';:l\i;3) iz.olarc:1 excesiva rlf' J1ti <;opii ~i lips:1 de eduea~ie sociatl generala, ca urmare a lipsei de sociabilitate generahl ce este inso~ita de team .. e sexul opus,.Japt ce constituie un rise mai mare pentru <:onau;.-te abe'rantc (Cxlb1~lOI1lSm, n:asttgJ?ati~etc.) ; 4) t~ama de responsahililate inso~ita de irnaturitategenera1a conduce 1a~dependenie de adult ~i cno:ea-z;aFondi1;ii mai lesnicioase pentru deviatii sexuale ; ...... ~. din familie 5i 5) e~cesiva teama, creeaza 0 tensiune. ce (uneori) ;

6)

vi,;;u

reale ~i de~l1den1;a din eV1atu sexuale . . Inadapraret ~colara este legata de atitudini pedagogice inadecvatc, de lip5a de emulatie coreera, de fridi de sine, aprecieri (evaluari, dupa aprecierea tineri1or) nedrepte, neglijente, de evaluarea faptelor, in mod nonconcordant ell gravitatea. 330

de furt economic (spionajul 2"a1lc, de secrete de substan bu .. iaie pretlOase smt funul de secrete de stat este

economic), de brcYete, de secrete de fabrie on de .ca italun Invesme. 'l\cestea fIintl 'prote)ate (lin a esea secrete de stat)~i delict de inaldl traclare. -

- E)~is~~if~Jrturi mai rutin depistabile, cum ar fit pT~gi~'t~l (f~rt de idei sau iucrariliterare), fun de lucrari in curs de exccut!e ~l funul de ilel @:fJniJ1are.. ----------~xista apoi gm1''' infrartionista legata de interrelatii; enumerare;} de mai jos a acestor tipuri de conduite COnstitUlC grup penalizabiLa :)i nepenalizabila a acestora. Se pot considera trci categorii de interrelatii indIcate -- rele profesionale (p.arazitism i l1i~arazitism absenteism), eersonal~ (aces tea SID sexuale, colegIa e ~i amicale) t socialci; .(abuz de ~bil1lnarel,. cnr:llno~ene ~l S1l1UCl~n. La acestea se a auga cre5terea Joane mare a defictelor, sanqlOnate sau~e-circii1arre.---nrsta 1l1amtata, vo umu a or .antlSOCla e sca e. nmeIe devin rare , p .. J;,~ un oarecare procent smuCideri~"malares de~ iii-ilrma unor ierderi im ort.ante cum ar ifi aceea a parteneruim ler en materiale,' conf iete afectlve, neintelegeri grave~'lmll1e,dlvortun - urmanre penala .. "_ umarul batrinilor mor1;i in delicte decirellla~ie estc ceva mai mare .E!~~ier:~~~~!st~~~ ei~rn:~~ac\i on~la ~';t~- m ui'~~di~:~;~ifi;~~r"C~~';e gul; latenta, exista pe plan social 0 tendinta a cobodrii delincven1;ei pe seara drstelor (Lehman) ~i de a de"l"eni mai violenta ~i rafinata 1a wate vJrstcle. La tinerele fete cre~te u~or incident a delictelor sexuale in tarile capi tali ste. tntre 18 ~i 2D de ani infraqionismu1 se plaseaza in jurul a 2,55/0' din popuJa1;ia \'lrstei, ir1tre 20 ~i 25 de ani ramlne aproximativ la acelea~i valori (2,50/0) G3. lntre 25 ~i 35 de ani se atingevaloarea maxima procentuala de delincventa masculina (in 1963 era de 2,8070/0, in 1964 de 3,1840/0, In 1965 de 3,3870/0, pentru ca in 1966 sa scada la 2,679%). Intre 35 ~i 50 de ani are lac 0 descre~tere evidenta - se ajunge sub valorile exprimate de stati~tica pentru virstele de 25 ~i 35 de ani. La :femei scaderea este eeva mai lenta pe fondul unor valori evidente mai sdlzute la toate virste1e. Referindu-se la propoqiileabsolute ale felurilor dedelincventa,. M. Kelin [111, p. 18] enumera urmatoarea ordine: earacteru1 mineinos (in propoqie de 360(0) ; lipsade .vointa (29%); duritatea ~i cruzimea (16%); depravarea (l1{)!o) ~i interesul exagerat fata deinstinetele sexuale (50fa) ... ' . Faetorii incriminati in deliricventa sint numero$i ~i complec~i. ;Se incrimineaza familia dezorganizata sau incompleta (Ghueck ~i Glueek) (1950), de~i In familiile dezorganizate curba de distriburie a delinevcntei 332

~i

este normaF,1, Helene Monneref a facut referiri compiexe la sdJ:derea funqiilor educative ale familiei care incardl 5coala cu problemele sale educative,de~i aceasta din urma are copilulln grija un timp relativ limitat. De asemenea, este incriminatalcoolismul *, toxicomania, deprivarea cuIturala ~i mediul imoral. In cazul recidivelor,'alcoolismul are o incidenta ceva mai mare. Experienpo sociala privind delincvenra minora, dar mai ales reeducarea ~i recuperarea este foarte diversa. Am cita, printre alteie, experien~a comunicata de A. S. Makarenko, In foarte interesantele sale luerari "Poemul pedagogic" ~i "Steaguri pe turnuri". Exista experimente interesan te in numeroase tal~ pc acest plan. De pilda, Intarile nordice, mai ales Suedia, In S.D.A., S-;lU institu~iona1izat $co1i speciale pentru deiincventii minori. In genere, reeducarea se realizeaza ~i printr-un program de activitati lucra!iye ~i supraveghere educationaLl cornplexa. [61]

Cap
, .... , ..... ' ..

i t 0 1 u 1 XII
, ... " .._,'~~"w",,_~ . -<,_,_.~

i~ruLBUl~;~,~I11~"RJ~ .... .. 2~~~~Q~r~~~j!, 1 R~C.. STJ?r;:~.:~1.SJ~.A,b~QJ).~)

C~t~ria tulburarilor ell' rll'7mklrl' p<;tp fmqe compI9xa ~i afecteaza ~ln m'Od diEerit procesul normal al construqiei psihice specific ciclllfilor vie~ii. Incidenta tulburarilor de dezvoltare este mai mare vlrste timpurii. EecteIe lor SIn! cu atlt mai profunde, ell dt instalarea lor are loc mai devreme In ciclurile vietii.

~ Desigur, tulburarile. de dezvoltare se pOt datora unor partictllaritati mal putin coerente ale nive1urilor de dezvoltare psihid. Se ~tie c~ txista niveIuri Junqionale ale tuturor capacitati~or psihice. Ele se _anplifica licitar~ .. aar in funqie de radul de v v .... p ~l e 111 1 erenta ce or din 11J.ediul in care traie teco iluL La rindufsau,.e recuperare natura a, foarteflctiya, .1a ,tciat.:~ eXlsta ~1 0 capacItate -.lrstele .~i desigur ~iln copilarie. Peaceasta capacitate se sprijina mijloace1e de recuperare. Aceasta capacitate poate fi de eel putin daua feluri. N aturala, de recuperarepropriu-zisa ce aqioneaza prin segmente1e subsistemuluipsihicaflat In stare critica ,~i de compensatie ;S~}1- su. Datde OMS au inregisrratln lume 70 d<: miIioane de alcoolici, din care 5 miEoane dependenii. Numarul cre,?re cu 200000 de' cazuri anual. Alcoolismul det;ine aI 4-Ie~ lac inrre cauzele de mortalirate, 4 din 5 aIcoolici slut barbaii (media de virst~ 45 ani).

333

pleanta, dnd f uncriile tulburate se preiau de aIte segmente ale sistemuluipsihic. Aceste fenomene recuperatorii slnt lntrerinute de plasticitatea funqionala a sistemului nervos ~i de iutegritatea acesteia, dar ~b de caracteristicile generale ale calitatii vietii, educatei, de foqele de expansiune ale personalita1;ii ~i de atitudinile sale de amplificare sail diminuare a semnificarii10r Imprejurarilor princarese consuma eyenimentcle vierii de fiecare zi. f . v ., 1 . \''om con densa '10 CIteyo. p,aragra;e (d'm oprlCo. pSl!10oglca relun 'l e mai caracteristice de tujburar~!.1nD.Qnale ale structurilor$i substructurilor psihice. -,. - Inge;e;e, exista pentru nivelul senzorial sensibilizari excesive (hi perew:zii), sensibilizari reduse (hipoestezii), raponate 1a normal. Si unde $Y - nifesre ca fiind de altele afecteaza dezvoltarea totah'i. Ele 0 v
A V) {"'
0

toxlce~l

rime In exces (hipermnezii) sau lIlburarife de. memone pona se mteqlOase. !1ipomnezlIle apar adeseori ~n

fond sau episodice. Pliintr~

0

.....

"'"

enzorial

Jercc. tfVe'se manifesta

SII1t l1Umeroase fe~ri, iluziile se dlierenr;iaza IlUZlle pri\"mddeormele 1 ro or'iileprintre cde XLzualc si h:J.!ucinatiiJe{l't~ obiectdpl". ASiJe1:, 10 cro S11, 0 Jecte e smt vazute mai mari cieclt In realitate, In--C:'azu e lmcropsii apar mai miei, iar In eazun e e lamegalopsilOblcctcle apar ddormate, alungite, TItite, rasllcite etc. Tot :llredistanta, obiectele in cazurile de paropsii. L r:lYe sint \"azute, dar de aceste tipuri de iluzii se adauga cde de recunoa~tere falsa (fenomencle de "deja \'u") ~i complementar fenomenele de nerceunoa$tere a persoane!or cunoscute. I1!:!:!-iiIe izuale se exprima 10.persoanele normale In trecerea v de Ia veghc la somn, la copii, lil boli neurolo ice 1 sihlce la adul i In in toxi l ii pro esion::te $1 m a coo Ism crolUi;. Exista iluzii .gust;:ttiye. (~tive, lI1t~I.r",t:e:[5'ti\'e (visceral e) are schemei corporale (dismorfofobii) ~i ~\;;-cEi1t'lft"IZllauditiVe. ~ ~Halucjl;;;;-irej;~esupun absenp unui obiect ce se intuie~te ca ~i dnd ~L h prezent.Mai'"Trec\-:ente sint halucmatllie de up auditlv (se ~ud su- " n~te, voO:CUVinte, ropoz1tll, ,fraze, dlscursuri, adeseon amemntatoare" S~1LYQ.cL.r~s:.e a persoane.e Cll tei'lclinr;c mlstice. Ii.alucinariile v'i~u ot fi moria ~i policrome, O"ulivernien . " , . 1 -ID>J:.1.!.ariste.,",p.UU1& linn, acan, 19ura e ~i scenice. T ulburari ale reprezentarilor apar ca l'ii1tasme ce se pOt constitui din pete de lumina ~i umbre (umbreIe chineze~ti). Siut rela'tiv frecvente (normal) la copii in joeuri eu 'imagini de pe pereli. La copiii sugestibili normali se pot manifesta mai freevent pseudohalucinaiii. Ele sint lnsa numeroase In patologia infantila ~i evident In sdlri reactive (psihoze, encefalite, t0xicoinfeqii) ~i in stari de surmenaj. Sinestezia este 0 forma a reprezentarilor ce se caracterizeaza prin reprezentari excesiv de vii. Audiria colorata. se exprima prin impresii vii vizualecolorate In timpul 'unei audiiii muzicale.

ca ~l mSltua1;llmanifestatotal ob oheni ~i la v1rste e e hpsite la de intel::s pentru per Clf~gresie. -::xista numeroase stu 11 pnVlil amneziile. Acestea pun In evidenta prabu~irea potenlialului mnezic. Amneziile pot fi de fixare (mai frecvente In debutul unor afeqiuni), de evocare ~i integrare. La 'acestea se adauga amneziile lacunare (se manifesta in episoadele confuzionale) ~i amnezia electiva i11 carc se blocheaza incon5ticnt anumite evenimente, mai ales cde negative saU destructive. lulburarile :de$lfldii-'e pot sa fie de7Vn\r:np.(debilita te $i in tirziere r:Jlentala), dar eXlsta $i lulhnrari leg;JtP .-1e flw<"ul. ciireqia ~i consistenp gindirii, de 'coere ". a acita te de ex rim are, comunicare a ideilor. Ele slnt temporare la persoancle norma e. ot. ovocate de surmenaj, su rasolicitare, stari emolionale, tension ale str etc.
[~' ]Lice:

edebilitatea n mintaI~,t~~e~_~j$i yom 0 ll1 contlnuare asupra a trei cate h"~ndicapuri!e orii de tulbu
~"'~'.'.""""'_>", __ "'_''''''. -. ,_._. ,.. ',' ..__ ".. __ ' .."_,."c _
.. _,.~e.,,.~ ..,

Ciclurile vie~ii au un curs'1te"dezvo:'rarc (Ie mai mare probabilitate \"-,nocmal. dad in "ad,ae DEBILITATE:\. in ,impal na"ecii ,i in cole toOi (1. emb<ionm. MINTAL\'! / faze ale copilariei nu au loc infIuenie nocivc de durata. !n ceea ce priyesc problemele 1l1tlrzierii de dezvoltarc - acestea pot fi biologice sau psihologice ~i combinate. Prezinta inter:?s deosebit rctardul S~lU de-

",---J/

.... ~

\ ~. ~.
\1

\J

R.etardul 'intelectual sau minral dezordinile mintale. (}~""i!d,.",,~$ ficitul de dezvoltare intelectuala ~i exprima 0 situa~ie sau Istare a ,psihi::--~:;n:.; impregnata de caracteristici deficitare nu numai intelectuale,ci ct asociate mai intotdeauna Cll 'tulburari emolionale ~j ehiar organ1Ce ceea ee-l face deosebit de complicat ca abordare. [263] . Tel" 0 ia rivind retardulintelectuaLeste foarte divers~L(debiJ .. minta moron, im eCl, I ,lot sa!:!....2!1KQ1I~.!.lL'." --"NOi yom folo~en'llfffe debilitate mintaLl cu r;radualitati: u~oara, .'.' ~_~, =moderata, severa. $i ..Bfofnndii'
'0
o

~i~(~~ea 1 ,,:5 6u~oa~~~ard E Yorb~ de. un grup mal 1]1~re ge ~~P::, u~or) se eXR,rima prjn unitati con.,:,enr.. ce ~~on J SlUt m esenr;a educablh ~l fac fala cennr;elor ~colare obl~nulte pmape 1a 10 ani, daca Ii se suplimenteaza activitatea de instruire ~i se' acomodeaza Ia posibi1italile .lor. Copiii cu debilitate u~oara slnt dedoua feluri - unii la. care exista 0 real a debilitate(~i 'coreslmnd caracteristicilor descrise mai sus), iar' a!tii cu debilitate u~oara funqionaUi - 1a cO-redebilitatea este de subrnnrir;ie cuhurala. Ace?~ia pot rccupera ,lrnir335.

-1 ...

3:34

normali ta tii. iIJ..,.':nere. copiii sugestionablh, adeseori ell : CO 1 Ivitate in aetivi~ at 11 recruta'\l i.n. grupun e Inevente, ar pot bum executanv In profesll' nu prea com Jl1cate c\icar3"ct 1~ aCe$Ll COpll pOt sa se maUHeste a~a-numitii idioti re ... savam;i "- adrar d<o:Lilin,intalett-rmele apLiwdini ce stau 1a baza unor {de t:Xcmplu de caieul l:,6 J sa4.. de re1;mere a pwormantercmarcabilc car ensticdor meteorologice e sefll man ,d~ ani ctc.). -- ...,---- ... ---. e Iltatea mo er!U.i se exprima prin 35-50 Q.I. unitali convenr;ionale). Ating mvelul minta de am a V'Irste.e a ,:.1 te, ...!1 cefU-oarte ain a. _ ~ i eplstap l!1 co 1 ana timp~ Ei"~ vaa sa vorbeasca mai "'reu, St?)l ese greu re adi socIa e, nu 1 se formeaza 0 persona !tate conturata, sJ;Jt dC12endenti de 0 persoanadin ~nturaj ~i au adeseori anormalita,\i fizice, fapt ce poate atecta. c:oordo!larea mi$canlor on comportamentul {exista $i debili moderaticu tendinte agresive). A~easta categorie de debili oate tUn\'a1;a_ sa citeasca ~i sa scne $1 c lar sa ucreze m a teliere rote' a s u 1n f<1.L11l actIVlta1;1 pro UCtIVC u~oare (cosuri, olarit, ma !LH'i. perij 10, :m.~ __

zonele

ca pa_cil11iidebili mintal tind sa perpetueze.~Q.l]~c:!mL.~t~ deprivare culilir~~-fUnd' refractari 1a influente culturale. in rneCIiuldeprivat cultural-uu circula stimuia1;ll,mbtlvatiJ. asplra~ii culturale,datorita lipsei de condi,ii materiale ~i Oportl1nit~hii. Din acest motiv, f'otentialul p'sih~<::_"?l copiilor nti este antrena~Jln cazul pseudodebilitatii sau a debIJ1: ta~ii Junqionale A se ",p~~e .recuper~ri spe ~ulo~se. _~~e:tadDd:.,~~li;:Jt~a ~ a 1 IT'rm:i.1 t s~1!~mal PUllp est~ l~f~uentat~ 1I1S 1 de all facwn en cel de d~12P:v:re cu .;~r~ a. D r~ aCe$!Ia at enurpefa : a d~ fl: va.r .', .. ; "Jllve ul se'azut a1 medlUlul com1Jn:i6~~:mal verbal,;/c) tulburari/{mo60nale~evere($?cur:i -emotio'na:rey.--c.

i/ ..

-.....

-'DebiTitatea intelectuala u~oara, ca ~i pseudodebilitatea, se manifesta In special prin saracia relai'iilor sociale (vid de comunicatie .111 situatii obi1~uite de relatii sociale) $i nive! scaZUt de exprimare verbala ~i 'comUl1lcare. in aceasta situatie comportamentala se afla $i copiii cu diferite tipuri de deficiente senzoriale, datorita carora au handicapuri de intelegere. Este importanta stabilirea In cazuri COncrete a diferenteidinue pseudode~ilitate intelectuala ~i pseudodezordine mintala (pseudodement5} Revenind la debilitate $i pseudoretardul intelectual, semnalam faptul ca daca se maresc U$or exigentele culturale implicate In insuuirea ~colara in cazul adoi copii suspeqi de usor retard intelectual celcu retard real va cleveni depa$it de noua situatie - pe cind cel cu pseudoretard 0 va depasi. '. 2) A doua categorie de factori incriminati Indebilitatea intelecfactq!:iL.(LO~rt1Ql;Qmi!J.fiic,get1~tici:. In acest caz e vorba wahi 0 constituie fi<: de 0 ereditatesaraca, fie de muta~iide gene:'Exista la ora actuala atlase complexe de boE genetice ce au fost identificate si 'care, shiar de 1 800 (boli claca sint foarte rare trec. peste cifra spectaculoasa ~i D. Duca Marinescu [144, p: )Q] genetice). St. Milcu, C. Maximilian cemnaleaza faptul ca In "uncle colturi ale Iumii 300/0 dimre paturile de spital slnt ocupatc de boinavi cu tulburari genetice, 7% slnt expresia unei singure muta1ii genetice, 0,40/0 a unei anomalii cromozomiale, 18% sint malforrnatii congenitale, 3,9% slnt tulburaricondi~ionale poIigenice. in altele, 6,9()/0 dintre paniri sli1tcopii cu malforma1iide origine necunoscuta, apari~ia lor impiicind foane probahil 'uncoeficient genetic mare". In rezumat, debilitatea mintala poate avea 1<\ hazafie o anomalie genetica, fie 0 milta~ie genetica, 0 pol !genie sau cauze ne::" > , .; ~. cunoscute. nate eam

plang etc..... ,,,, . )

~ ~:este cnprinsa lntre 20 si 35 de unita1;i COl1Yenpov<;l[ba de 0 categorie de COpll Sl tmeret care nu depasesc rlaie l~ ni\:eful inteIectual de am. in~ata sa vorbeasca 1a un nlve] foane

2-3

sirnplu. $1 anomalii fizic.DeI?endenta aC~~L;,t,Hl persoanele or de dc.[cue flzi(adeseori), din anturaj este rdativ $i slDt fra~li eoarec.e mare, n\.l--ii~~en'I. --{kbilitateaprQftJI1.Qa sub 20 de unita i conven lonale'te ce,a mal gr a. _ a e persoane care nu pot Inva~a nid maCaI' In ;J,utoserVlfea elememara. l\cestla. trebulC mi cariIe simple implicate su~ raveo.1ea 1 ermanent SI mgn)ltI, nu lspun eclt de""mijloace rud!men tare de comUillcare VOl' Ire , -POtlili1criminatl numero r factorill1 retardul intelectual saudebiI!tatea-- mlilta <!:.:e yom referi in continuare a cel mal Important!.

1) F(lctorii so,ciocultur(/.li. Exista f amilii, chiar comuni t;1Ii foarte .mll.!n inte~r',lte In'"clrcultur'sodo-economlcSI cultural. F,amiliIledepriYate cultural se ,aHa im zonele marginale aie VIetH sociale (alcoolicii, neintegratii In 'munc~ ce traiesc dm expediente, corUPtle, rlezordini sexuale etc. ). Acestla se Intllnesc in zonele ," ale marIlor ora~e, lQc~ In ronditii ll1sa u re sau in asezari neintegrate In circuitul
:Dci?cu!tural ~~tiv [201 D~pa 3tatisticil.e. mon~iale, exista earn 10.,C% dm copm de $coala p,nmara cu debIlItate, mastfd de zone, spre deosebire de zonele favorizate sociocultural si economic, In care debilitatea mintala este semnalata cloar'ln propoqie de 1-2%. Se considera 336

----.-

3)

l{~~;;rdl!2ik ..~9.,c;kj!2li(e#,metabolice b ai ales in formele de debilitate

25 de bo 1 rare meta 0 Ice, In

,-

si,!!!. de 'asemeneaincrimisevera si rotunda. Exist3 care 5e expnma deficit :>al

337

(fenilketuneria,

e) ttill2'U~~le. (le .:'l.fl"rtiviy:1!t' .. de..dtZ.Y:oltare a s_o::iabilita~ii"ale ca:: .. rac~e~u.Iui etc ..."".l'~ .. e.s_c..._aQ_es~a debilitatea rnintala, a:e~-I50tTi ~e unm mte1ect norn'hl,J. ..s._.QJ.Q.t! de afectivitate hipo- ~i hipettimie de diferite Exi~~--i;;- grade -e~ rade' neadaptare, autlSrrl, i ine, ar~l con uite antisoC@e-~l difente or e e SOCIOpatu. ~- intr~'o cercetare e eetua pc aza de analiza .de caz ~i observare pc un lot de 150 de subieqi u debilitate mimaEl, am constatat 0 serie

i~

'SInge ..

hl

l~a te de diferi te cauze, ind usiv de travalung'-jn- timpul na~terii implicatln combinatii de pozi~ii defccte 1a nJl..tere. une e orcepsun, anoXIe prelungita (lipsa de oxigen in timpul
6) T l'aulr:atiS!!1~kti?i{J?

ni1teri~ adicttiile fJrg":oa.f}i'2~IttC!:fiLgerl~tiEe1, ~omalii cromozomiale -.. .... 7) ~i tulburai:lde dezvoltare ale embrionului (numeroase anomalu dm tI rile mai sus enumerate s-au obscrvat 1a pcr~ ~i N<i.asal~i). in socicHtea moderna, doza de iradiere a crescut in zilel n~-;Stre~datoritrinvestigaililor medicale. iradierilar TV,- radioactivitaIii p?ovenne dm exploziile nucIeare etc. (de ]a 125 razi norm::d la 138 razi). EVIdent, ~I penculozItatea iradierii a crescut. Se pare ca nivelul .. ..atins va mai cre~te in viitor. S)Exista ~i alte ~ cum ar fi fttmo.~if~er~i?~,!I~,n,opJa.:n.:I1l,
'" -

de -- rnstabIlrtatea afectlva AC ~1?<:,rtamenSci.ui tu~burat [265] :. car<:cteris~i~i speeifice. a~e HlSO\lta de stan. anXIOase, depreslve sau impulsive In propoqie de 19,8/0; \ - neacceptarea colaborarii ~i manifestarea ostili ta Iii fala de cei din jur :In propor1;ie de 14,8% ; - slaba dezvoltare afectiva ~i indiferenia fala de apreciere In proporiie de 13.9%; - evitarea persoane]or din jur ~i a colectivului In propor~ie de
13,10/0 ;

----

"".ee~. ca --EteCteTC-acestcH-[acton ll1cnmmati in retard ~i debilitate mmtah1. [acton sint numeroase. in.~eral se cxpnma pc

iinii'"' debilita\li mmtal,e, pnn :

(VI.--

a). nestructUrarc a ~.~l:!~a~i:i men~a!e. ~i fizice\'in perioadele de cre~Itere ~l formare a organ~mubl 111copllane; \ ~i b) inabilita\i de a st);uctura ~onduite so_ci~I<:_ '{'curaiionale profesionalc : ... -- ~=---""\ c) gindire deficitara, in a acita i in rezo:yarea de\problcme ~i capacitaflrCCIuse de insu~ire de trategii de lnvapre ; \, .' - d) deficitul de com~nicar (,,~rbire ~~dezvohata, nei~Feligibila a~_orr peplacuta) este de ase enea 1l11plicar in deficitul de adaptare. Se pOt enumera 4 grupe major de dezordini de vorbire. asociate 1a debilitatea mil1tala severa ~iprof cia (mai ales) :dduriqir de articulare (dizaNria), disfunqii de fonail ,sau proQuqia vocaEl defecta (falsete. nasonari, ragu~eaEl),disfunqii de flux verbal (bradilalia ~i tahilalia), disfunqii de structurare a cuvintelor, propozi1;iilor etc. ;.
338

- con~tientizarea relativa a deficien1;ei ~i trairea unei stari tensionale in proponie de 11,3% ; - repu1sie fa~a de activitatea ~colara In propoqie de 9,60/0 ; - dereglari .ale rcla~iilor eu familia 111propor1;ie 'de 6,90/0 ; alte dereghlri nervoase In propor~ie de 3,8%. Trairile men~ionate 1n plan intern se traduc in plan extern prin manifestarea dezorganizata .a activita~ii. Capacitatea redusa de a-~i controla ~i regIa comportamentulin raport de situa~ia care I-a pro\"ocat Jetermina manifestari predominante .. Interesul tOt rnai mare acordat deficicn1;elor de intelect .are 1a baza nunumal ratrunt teDretlce, dar mal cu seama practice. Se eaut~t tot mai iii:Sistent solu ii ehClente In vederea recu cram handica a1;i1or respectj-"J.:-. tara noastra, cste organizat, du a cum se ~tie, unslstern--un!tar e lcien i or e mtcu sc de pentru instrUlrea 1 recu erarea a--l orma entru viata i munca e indre tate In aceasta dire~ e~I anevoioase ~i dificiIe, au un pronuniat caracter umal ital" ~iSfrrt lme de sperant,e .. p '.. ': ... ~ Ie ."- Pentru a avea 0 perspectiva de ansamblu asupra probiemelorce implidl recuperarea deficien~ilor de intelect, speciali~tii in domeniti sint preocupaii de frecventa handicapurilor. respective. De~i datele difera de 1a specialist 'la specialist sau de 1a 0 1;ara 1a alta, de pot const; tu~ un punct de repel' pentru a ne face 0 imagine generala Qsuprafenomenu1ui. Astfel , dupa datele Iui R. Lafon [121]. 'speciali~tii indica 1,5 --'2% deficienti de inte1ect (debili profunzi, imbecili, idioti) din popu1a~ie. iar Organizatia Mond;ala aSanata~ii .adopta ideea ca 2...c-30/0 din capii 339

trebuie ~colarizati Intr-o~coaIa speciaEl, ca urmare a deficien~e1or de intelect ... De obicei, In aprecierea si dia no ' 'ntelect se face rapohareaa copm norma i de vlrsdi mai mica. A~t..J2,1L.Q~~ vedJ:re a -stat $1 la baza elaborarii scarii de dia noza ui A. Bi N. n cest sens"s:-arrlntro .us oua unitati de masura ~i anume coeficientul intelettua1~Q.L) ~I virsta mmta a ( i.l 1.). Iv I recvent, han lcapatu de intetecf' este comparafcl! JersoaneJe normale de aceea 1 vJrsta crono10.1:; v i se cons! era e leit atunci cm eXIsta 0 abatere de 1a media gnipulul (validare statlstica). Asemenea modalit~hi de. apreClere se ga:sesc in Seara \\7 echsler. Se in~elege ca acest procedeu nu exclude n1ci modalitatea de comparare a handicapatului cu persoane de aceea$i vlrsta minta1a $i de aceea$i virsta cronologica. T'oate aceste demersuri aU scopul de a crea un tablou a1 caracteristicilor specifice diferitelorcategorii de deficienti de intelect dt mai apropiat de realitate. Sarcina nu este u~oadl, mai ales claca se are in vedere particularirati1e adt de distructurii sistemului sociorerite de la individ 13. individ, ca urmarea economic in care traie~te deficientul. Totll5i, dteva din aceste caracteristici slnt importante pentru lntelegerea fenomenului de deficienta de in telect. Urmarind descrierea unui profil psihologic a1 handicapatului de inte1ect, R. Zazzo [285, p. 335-364] scoate in evidenta Eenomenul de hcterocronie ca fiind specific. Prin aceasta, autorul citat rem area dezvoltarea diferita, inegala a principalelor modalitati psihice (decalaj i~,iidezvoltare). R. Zazzo concepe heterocronia ca pe 0 particularitate de structura ~i arata ca In uncle cazuri debilul mintal poate prezenta avantaje datorita vlrstei reale, daca se raporteazala capilul normal de aceea5i virsta mintaia. Dar acestea se refera mai mult la aspectele de 'orclin Ejzic (cum slnt fona ~i viteza). Explicatia fenomenului poate fi gasita in heterocronia principala dimre dezvoltarea mintala ~i cea fizic5, sau dezvoltarea cerebrala $i cea somatica. Dezvoltarea iljegaIa --a proceselor 'psihice ale copiilor deficienti de intelect este mentibnata ~i in Iucrarile unor aurori romani. [185, p. 200] 1m ortanta e.ste entru cunoa. terea deficienjelor de intelect -?i desenomenul~ de crierea ata e . lnhe er [105] prin prezentarea / viscozitau e:t"IlPtiGa.p" . - . u este capabi1 sa atingaillvelul ;. gindirii formale oarece are la baza 0 cGnstructle netermmata. aca fa no a 0 te 0 stata trecere . v e v a cel rlOr (de exemplu, de la opera~l1 concrete 1a operatii formale), 1a debilul v lun a stagnare la un anumit nivel ~i un driini-an!;--trrtn'ta voWs de fixare pe un illve supenor .. ---Deficieniii. de inrelect cupnn~l sub denumirea dedebili minta1 sau debilitate u~oara ~i moderata sint ~colarizati in $01i1e speciale ajuta-.
340

toare ~i ~coli speciale profesiona1e. Aceasta categorie de copii riu .-s-i:t'tt u~or de clepi.stat 1a prima veclere, In lipsa probelor psihologice 'aclecvate.

I In perioada nelnsemnate,
V

copiElriei seama deosebirile dintre normal ~i hanclicapat slnt mici, clnd lipsesc unele anomalii fizice particumaicu lare (cum sc intimpla ffecvent). In pwcesul insnuctiv-educativ diferentele dintrc normali ~i handicapati devin notabile nu numai din perspectiva randamen tu; ui ~co1ar, dar$i din aceea a asimiIarii $i reproducerii cuno$tintelor. Odata cu inaintareain virsta, aceste diferente se accentuoaza tOt mai multo In plus, intervin ~i aIte fenomene cum ar fi tulburari1e de limbaj $i cele de comportament. De pilda, Arnold arata dt: 1a oligofreni exista 0 proportie de 45-44010 10gopa~i, iar Knopf a gasit hllbliala i11propoq-ie de 17,70(0 1a baieti ~i 9,80J0 1a fete, iar tumultus sermonis -'- 80J0 1a bilieti ~i 11,60J0 1a fete. Exista 0 cate9"orie a arte de conii ca;'e manife v , ~. ,-' -' rare 111 en'oJ tarea sihidl ce se reflecta nemi ilocit 111 randamentul 1a v este infantilismul mani1nva atura. nnCI a aracten 1estat in evol'";:i'tiaproceselor psihice ca i in articulari ta ile si 0 IZlce. , .. a' . ortana. De 1 a, "'T'Utl5TIrari e nutntle e lil perioada sarcinii, boli1e virotice, trauma tlS~flald.lc;sau ashx111e ~tc. R~t da nal,te.re 1a uncle insuficiente i1t~.Q~.L.~~;~;.genenll~ ~ cQpi.llil.ul. 1WaI1.!1~.~t~nl,e S3mporta~;~ ace.?l.0rcopILsmt ",semanatoare cu ale ~ Vlrsta mal mIca cu CIrca f=-2 ani. In faia sarcini10r ~colare ei lnt1m~.icl1lt;Jii rle lQ~~ere $;asin:illa~tm.tJor 1::1 niI~ril11;elor programei ~colare pentru \:lr-st~=rp~Et.iy,L ~i din aceste motive, interesul pentru activitatei instructi,-a este scazut, iar in activitate se poate manifesta 0 t'atigabilitate accentuata. eu aceasta categorie de ~colari este necesar sa se desfa~oare 0 munca pedagogica intensa, 1eqiile sa fiemai variate ~i cu un con~inutemotionalmai bogat . ' ;', Pentru astfel de C02ii este indicataamlnarea $colarizariicucirca un an~~r-:aes~ unei a~llrrdiviclua+izne;'rrrru"':-a--f<rciHfamt~area Clt mal rapl a m cO ectIV.; n SltUapIe cm intlrzlerITepsi:.hice .temporareSlrit'SeCondate ~l J<:: c uI1~le.insuficienre ale.auzului sau vazului (cum. este '.cazul hipoacuziei sal.l..ambliopiei) masurile '2si~()pedagogice spe.cialetrebuie coordonateu cele de ordin medic~l,iarprotejarea este necesara de timpuriu. Dar pentru satisfacerea acestui deziderat se impune 0 depistareti.rnpurie ~i 9 cunoa~tere amanuntitaa parricularitati1orspecifi'Ce~i;a posibilitarilor ~psihice alecopiilor respectivi.
.. -,

(=~_l,!!l~l:!?!~~~UiILE 'nE .ii;IBAj:):

, \ ." ..,:""'--~=~"""'7""'~'""="""~_L''''':::'("''''''~'''''''f'':''~'''''-'=-'' ---

-Ha!ldica ~Y.tik..d~~'lY...Q.1rYk\:mt~_~.aJiY _,mar.e~E1e.,influ.eIJ:.. _ ieaziC negativ r anda~E:Ll.<::?t~!.~~1_j!1.--K.<:~r.aI..inregr:ar.e.a.-m.;.cQk~!.LY_:. '-"

---::;--_. (--,
",

~{;~cti\!itatSl' Dupa ce yom evidenria simptomatologia acestora la wate t'atc1f6"fiilede subieqi handicapati ~i In raport de vlrsta acestora, ne yom referi la unde metode ~i procedee generale care privesc recuperarea lor. Ordinea pe care 0 adoptam in prezentare;/va ,fi In fUI1Ictie de frecvenra handicapurilor la copii/~i de efectele,J6r nehvorabile in planul personalitatii .. ' .// .'

1 p slh~s~c . ca,
1

l~~~;;l)!:,kl1.g.,.J}1Ll})..jlLh..'i ~~L1Ll}-_~<;,9to r~.-h~,.m......apx~Cl~~a

~unos,cutJaptul

c,a ~ai irr1ult :lec!!

o;:itare

a1t~ ~aracteri.stica

dez:'o~tar:I_Y3~~generale a" ~ 1l!l1~1, d,Ji" el ~'::_~~_~,.~~J.Qgl!:s,~_?~ e,'()lUll(~ continua ~l eVI enta,."atl! pe chre9'\la cantltatlva, cn ~1 pe cea calititiva: Ir)/'cazurile dnd se ~rociue det lOrari ale limbaiult!!)~voluJia este i:pgreuiaJt,s~1J~iQP~~ta"(l);' uncr1e gravitatea tulburarii) atlt In planul expresiv, elt ~i In el imprcs' . In plus, implicatiile ce urme~a se fac simtite in intreag activitate psihica, ~i ca .Hare modifidi comportamentul persoanei in cauza. Daca avem in vedere ca une1e din aceste handicapuri pot exista asociate 1a aceea~i persoana sau di ele coexista cu aIte deficien~e, atunci yom intelege mai bine implicaiiile profunde $i complexe pentm evo1uria handicapatu1ui ~i a rezu1tatelor sale obri101,lu,dn,aqivitate. '! pislaliaJ ca tulburare de pronun\ie are frecven\a cea mai mare dintre h~ndicai:)Ur;le de limbaj, atit la subie:CDi'''no-rmill- din punct d~_ vedere

t ,,'

psih;l~;'Clt~l'Ta-"cercUde

fi cIen~e--aelnt-~-ct-~-i-seD;or1ik. -

--

"'pislaEa--e-ste--o t~l~urar~cl~gnicul<l\ie ce seI11aflifesta. prio ,deforma~ea':-()m-lterea, suostituirea, Inlocuirea i inversarea s.unete1or.}n cazurilede'clislalie,;lstfel de fenomene se produc ~i 1a nivehi1 silabelor 5i chiar a1 cuvintelor. ' .... ~j~1ril~gr:scola5 h
c!i..slalia

Dateledin literatura de speciaiitate cu privire la frecvenra dislaliilordifera de la autor 1a autor nu numaiJ'I1 funqie de specificul limb ii, dar ~i In raport de exigen~a celui care diagnosticheaza~i tesreaza popularia respectiva. Astfel.Sheridan (1946) este de parere di la. vlrsta de 5 ani dislalii1e sint in 'proporrie de 26U!o la fete i de 340/0 la baieIi, iar la 8 ani, 15% 1a fete ~i160/o la baieIi. Nika~ina [160) gasqte printre copiii de clasa I a ~colilor de masa 19,3% handicapaIi de limbaj. Se poate constata ca dislaliile scad ca freeven~a la-copiii de virste mai mari ~i datorita faptului co. mnIte din acestea au Jost corectate pe parcurs .. ' . Sunetele ~.~_~n U:n.a,L~m_ilL~Ja teJin.u~~"mlJ:, lTL<ll...1t:r"~.~L_ lflYQr:f)}L~~:~~QP-iilox: y,i,bJ~A~,i'""l,'" afric.<lt~l~ !,~,g,f, sit1antele "s, z." ~i ..~uier~lQar,e~e..... '.'.! i<\.1" ,yocaleleL.~i .nprimut.rine r .. J',a;( ~,tll",' 'consoa-~ ' n.ele<,![).>d, t,111.:1n'" care apar de iirilpciriu 'invorbire sint ~i rar tulburate 126'2].Pe'llnga aceasta, trebuie avut In vedere ci exista 0 seriede cuvinte sau anumite "critice" care 1a handicaparii de limbaj, prio creeaza difieu1ta~i ~imai mari in tension area psihica ce 0 provoaca, planul expresiei verbale. [263] Disla1ia este provocata de 0 serie de factori, printre care amintim : imitaieaunorpersoanecuoprohllh]'iedeficilara, metode. neLi\-orabi1e oe-cducafie-' care nu auc-TistiffiuIarea vcn'bifll,Yncurajarea cop,iIulu! pr~J~:~m:c~-carreul t in proii'unI;lXt::~J5mga;-pentruamuzamei1t;Ceea ad ce duce 1a "stiiliiTiZ-area -deprinde"hi gre~ite, iu::plantareadeft:iGJl,lo"sa ".<1: dintiJor, 51iferite anomalii ale aparatuluibuca1 (cumsinr despidturile debuza ~i"devaJ;"cunoscTrfe-suo"ii1i!ri'eTe 'de',~buza ..clei?pl.lre;" ~i"gura

,,~,j

are 0

atura tzzioLoglca,c~llr.l11are

c~IeCifa,l'f::PEJJ:d'CaTel";..-a"'njl--ii'or m . , ~rrra: am, acestea ~z.\. utea realiza pronuniie t~.1Ul 0 , a._.n.~.>.a '.o}tar.~~~.1J..~nte,""",,~ar. t, te entru oarttsu a~~E_~l,~,,~l~~.e..m.,_<:~~t-, .... df}"11ii--sufiCleJ;#.aezvO ... corect~. 'lQ_c;l"ZlJLln.cL . ien de ronun ie s~ent;in __:i..-dupa : aceasiayf[.sJ~, __Y..eIlL.,dl:.:::.1l,~e_ a ~ sau e1e tind" sa se transforme In obinuinte negative datorita persisten\ei pe 0 perioada prea bdelungat;L Dis1alia ce apare 1a v'lrstele ulterioare se ciatoreaza unei etiologii complexe incriminate In producerea handicapurilor dellimbaj In genere. -Clnd deficien~ele de articulatiese limiteaza_ numai 1a nivelul unoI'

J-4

arata 6i ereditatea carea handicapu1ui. mai freevent dnd ,.~Qintr~

/matiJFnF'O!jOCU

d~~'EE-=')-;"?'e~11Te-cereDrate;--tn suficienr"a'aez vol tarii psihi ce. de.fici~nie ar~.."~:Z;~lE, neao'apTafea'-auzu1ui.. fonematie, progenia ~i prognatisniul" ~.a:in disla1iile grave, unii autori, prinrre Care M. Seeman [210, p. 61~

Ii

poate eonstitui un factor important pentru expliPe linie paterna, trasaturi1e respective se transmit se asoeiaza ~i insuficiente motorii. !.iK1JZ4ti~meJQIi,~ parasig~' apar atunci Gind au be defor':

e mai

f recven te dislalii,~rttpa -urrloc cenlral. A:cestea'

.marl;stlEstittfifi;~-6 ~Silinia1esunetd-6rsi

l(dislalie sim

s!:1flrf~_::t~Qt.ue=-~l,ln gem~"~e~maiiiIestrs~b 0 forma a.::V~111:2._ 1(1 . u,"':r aJ At1!!!ci.dn9 .._l1uhJ,lriri1s... re_~ 1rl!"l,.fl,.~~,!:1W:9_~igri,~-t~?net~!2s_:~L~}I.no_~ .. rupe,~ ..sila~!-:'~_.E0arta ~ de}l_t1mu.:t;_:L.rl~L.dzslalz<; eoJfrnorJa,~lar .1Jr1n.. afectarea .tutl!fQ.LJ_uI1.e.:~elo~j,

~a:-

{g:::er~=a sa.t
342

: ..a"a~-I,1 t umi /~.~~_~~.:i:~Ii~_ sil~l~el~~_,~i_~~:Y. .. ~.!~121~:i.f]:juri]

"

fOfa

a. ,,,, .. 1
i

~1dii1fl],:,\

t_l:_~:C~~~.Q;-Re~-gi?Tac ""~!"~pfe~'otfr~~olarii mici, eel mai des sfrlt Intllnite omisii.inue ~i defor vile, iar la logopatii mai mari apar deseori ~i inlocuirile. Exi~ta. mal muIte rme d~ sigmatism,....din.....c~,.g~@~!l!~ [262, p. 58-611 (15) sig1rlcztis'!}z rr,lentql aRarUt.ca urrnare .a pronun~arii ~unetelor r~sPective eu limba fixata imre dinti:' In 'perioa'd-a SCETmDmi denti~lei71a'Co-pit apar recvent emenea orme de sigmatism. dar dispar - In mod normal - odata eu er rea dintilor ~i se fixeaza ea defect atunci dnd persista prea mult sau slnt 'al~i factori determinanii, ca spre exemplu in vegetaiiile adenoide ~i in vbirea mu~chilor 343

fIa~=-iliieratoare~_.tJ,

z: ... ,

linguali ((~sigJrUltiS!l!IClt~r.a), care e~te de trei feluri ~ lateral dexter __ dnd ie$ire :.eruM se face prin dreapta In lac de mijloc ~ lateral sinister, in cazul ie$im ",erului prin stinga$i - sigmatism bilateral _ in care aerul se Impra$tie. e ambele parti. Sigmatismul.lareral ia na$tcre adeseori, ca urmare a pa ':zei paq:iale a ner'lului hipoglos dud este ed mai rnult afectata siflanta .. cQmparati'l ell $uieratoarele; (3) .signzctfis'T!]. s addenta) produs prh~._~.p.tii:~i!ea --yil;fuluiJiznb.iLQ~~rni ~i nu permite ca aerul sa-iasa'prin spariul . terdental. Acest tip de sigmatism poate fi lrnllnit freevent la hipoacuzici, atorid peneeperii deficitare. a pronnn .. tiei ~i In progenie $i prognatism, . ntru ca In timpul pronu~rieinu se efectueaza sineronizarea adecvata a ,i$carilor maxilare10r ; (4ri sigmalisw ..j2a]Qt.ql prodJ:l.s prin pronunprea unet~lor siflante $i $uieratoare i~:U<.. g];l.".vtr.f)J.win:ili.iWiL~.L~~~t~na: . \5)'sJgrnqtism . .i?;,ifi.,ent m~llif<:s.~a~YZllltE:::.9_ s012Q!:ltateexagerata a ~ eloree perturb a perceperea aseuhatorului;7?J sJgmatisrr:?u:z~al aparut In urma unor defieienre ale palatului moale,eare-nu~$i poate indeplini nqia normala, ceea ce determina scurgerea aerului, paqial sau total, rin intermediul .cailor nazale. Astfel de sigmatism apare in desp~eaturije palatale $i la eei eu calepalat prea rigid, datorat seunarii sale sau unei intervcn~ii chirurgiun etc. /( Rotacis!J1!11 sipararo t~~i5"1'ltl cQns.t~ ill.clef{)rmare~, cI11isi ! ... une~, ..... i11::ersiune;'~'i'"'inTo~cu~rea suncwlui' HI'''. t:"onsoani;;11i a'~a'l:ede'oGlcci' 10:vorNtea 'co'iWIGi - in 'ii"rrri"a'sunetelo I' s'iIIant'e""i.~ "ui'e?atoare-'-rar"em'islunea .P -.---.--. .. . .. ~ ~ _ __.! _ _ ei e,:ject a pl:~S!:lPl.ll1~ {).il.11:~!!1i!.L9::!:.\:()1I'l[~_a~p'1[<lJl!1.1Ji..fQuQ.a.iIic:.l:I!ar ~i mi~eari fine de sineronizare. Din aceste motive, la maJoritatea eopiilor ant e p re ~co1ar i '$i chiar pre~'Coa.. m.~l...... ..r~.o.:. ...i ~ e. .... . :9.j!e sa~ seinlo.~:;ie~E~S~1::2~t:~~t=-ri1:g:C[i!C~:0~:~g,p" ..y::,. iI~"~iaii~s;i!i~!ijI~(;,:.r" Data. fiin d. semni~ic~\ia defectologlea acdormanlor sunetulUl "r , prezen\a. rotacIsmulUl ~i a par.arotacismului peate eonstitui un inclieiu al existentei unei dislalii mai extmse .. "
I. rl.. se._J? ..

rea buzelor; J) 1"Otacism labiodental ee apare prin 'vibrarea buzeisupenoare in atirngere eu incisivii inferiori, sau' vibrarea buzei inferioare in momentul a tin geri inci,sivilor superiori; 4) rotacism apicalrecunos: CUt dupa faptul ca Iimha se :ana in momentul pronuntiei lipita de alveoIe, ceea ce nu-i permite sa 'libreze suficient; 5) rotacism velai'Irl <care nu 'libreaza virful limbii ~a cum este normal, ci valul palatm ; 6) rotacism nazal;datorat Iaptului ca orificiul palato-faringian nu ,se Inchide suficient, ceea .ce face sa se procluca vi bra rii 130 nivelul parrii posterioare a palatului moale $i perete1ui posterior alf,annge1u1, i..'Lr -emisia Iui "r"este stridenta ell caracteristici nazale ; 7) rotacism uvulm' produs prin vibrareamruJei in articularia sunetului "r" ; $i 8) rek'1cisrn hueal fo.rmat prinscurgerea aerlllui printre limba ~i obraji care intra 'in 'librarie, .

Cg ..9.frecyenl~. mai .mica .<l.u.JQ.ruJ!:)1j[~ri~ial~eelorlal te sunete. P rip tre. ace:stt;<1 am) lltiln: ..L~ilCi SI!L~i-Jl;1r.al;m1d..m.sm.1 cin_g ..~5Je. af ec1.) ;. afe.eta..~~<:ism_'$i - s.un l.".. ;. t ... 5).... r)aragamacism (afectarea sunetul uLglL.deWt.cisru--4i-,p.a.Gl.d~is..m (till :..~ ou.rai:"=Sliuetului ~d);"fitacism ~i parafitacism (tulburarea sunetuTUj"") ; I nUtd.c:i.s!11 ..:T"p]:Yamu~l!~:ID:Inam;fC1ful:~t~_ h8,11"1 ..... burarea sunetul ~j.-J.r.tal acism (rt11 eiSQL...~.lli![ill-talcim.L".(tuJ b urarea 'sunetiil tiCllT~clsm~a12aranllttacism-L~ea. ..mne.tuluLlnl; ,:i:S1:~t.,"iji~:IL2~E~.;E~Si~rgj.!1lLQgK~r~ .. ~2Y:!}~0-'1J.a.
e.t.u." ....

.c~~~~::]j~EacaEa~~iJ.e~la.t.-S.UUtlUGJ; tat Stliletu.I.. beta.'cism ..J!._~a. betaeis.m i9n.Leste .

prea seun sau p~ea 'lung a1 limbii, leziuni ale nervului hipoglos,iea,rc influenreaza . negativ mobilitatea neeesara mi$carilor limbii, defieiente al ::!l:uzh!I!;!!fizie $i fonematie, i!11!t~Jiid~fi<.:jJ<lre ..PIQI}l1QJ!el, . .<lle factorl' nega tivide natura psil1osoeiala etc .. " '" . Porn~nd deb' c~iteriuI simptomatologie $i etiologic, In: li~eritwra logopedica slut descrise peste)O de forme diferite de rotacism.,Dimre acestea, noi Ie 'lorn aminti pe cele mai frecvente~i caJ,'~.sint specifice limbii romane: 1) rota.cism interdental <.:eia na$tercprbn prOJ,1,untarea SUinetului ,;r" cu vibrarea virfului limbii sprijinit pc incisiviisuperiQri sau mai rar, (lting~rea limbii pe buza superioara intimpul vibrarijn~:cesare; 2) rotacism labialreaIizat pnntr-un joe u$oral Iimbii $i vibra344

ana~~f,:Zji'l~~~j~~~f~:\:;;b~,f!~-'f;\ll:f~;;;~~~i~jfm6fr~f:l~il

Tulburarea vocalelor se produce mult mai rar, iar atunci dnd are loc este un indiciu al unei dislalii grave sau existenrei $i aahor handicapuri de limbaj cum Sint disartriile, afaziile, alaliile sau li tulburarilor de ritm. Trebuie aratat ca in unde situarii emisia sunetelor izolate Se peate producecorect, darapar tulburari la nivelul silabe;or $i itl ,cuvintelor. Asemenea situa~ii Slot' fnsorite de tulburariale ritmului vorbirii,ceea Ce face sa se ree ~ioneze dificil vorbireade catre imer. 'lOCutor.. ,'- ' __ , ;,.:;...:._ . Afec.taFe~ai1.e{'..:....c at~ $i .nucIeilo esponsabili lrCvo.J.~dei terrnin~ a~-numit . l~lqli~,f7J.tr(/la ... pUnctDe ve~P?'Sii1iptetna~ lolngic,fenome. e sTnt aseman~e 'dislaJiei ~1lite,. dar natura ,.rt:Y:~Ji::J.1L:.. 2~r.S..Q$11~1i:..._ 1 s.a eS'te diz rica. DislaIiac~ala:. es'te mai .. .. ~-:-rr--piisil'1n"' .. eV1dent~mai u~or,laad ul~i 'Cu q~~fE~~~c.~m~l.r;"~ asociaza lamalfoarii ale organe1or penferice .dccit IG copii.Clnd'se de'lorbire, dislalia are.<oformadeosebit de complqa$i poarta de'numirea de dislalie mec?mica ISaUdisglosie. $i, In fine, OJ.Qr.lllL~seqr~natoare. dislaliei ,este ,.inqlaliqJa)baza careia. stau{):seri~AemaIIr:' :nalit'ce }in t..lOCa1iz<it'd~"li7niyel,gE::i@luIUL .. -::p~lsau- 111suli:Cien teTe .deZvoltarii-acestUia:caurmare a. unor bo1i infeqioase), 'y~g~li;J,Jii,lea:d:'noide, polipi, .Iltonia S;l;U para~iziayalului. paI<i!in, despid turilerabicr.:-

-"""""--"""_-...c..

.. --.._M

~.~-.~-"f.,,',

...,",._ ...... "........ ,. __ '., , , "

345

maxilo-pala:i:ine, biEQ~cuzia, functionareadefectuoasa ... . mu~chilor sau a a ',Talllh1i pa..l<niI~Lci:,q:li:nii'PQt~desclricte: traie-ctilLna:zaltf1.t:1l11pulpro:.;. numarii ..sunetelQi.'llaZal~ ete. in rinolalie aqioneaza ~i deficiente are rezonantei sunetelor, defonatie~i chi<:tr de. voce (in (:azurile accentuate). Rinol'alia poate fi deschiscf sau aperta,'ln care sufI ul aerului necesar pronuntarii sunetelor aTe l.n .. PC ealea nazala. lnchisa sau clauZcr. in care unda expiratorie necesara 'pronuntarii sunetelor nazale (m,n) se scurge pe traiectul bucal $i mixta in care nnda ex:piratorie trece 'alternativ, atlt pe cale nazaJ:l, dt ~i pe traiectul bucal, indiferent de caracteristicile articulatorii a;e sunetelor. Deficiente1e de pronuntie ce au loc In rinolalie prezinta un caracter variat In raport de etiologie, In primul rlnd dar $i in funqie de nivelul de dezvo;tare psihidi al logopatului, de mediulsocio-cultural in care traie5te,de perioada in care Se produce interventia chirurgicala si de rezul ta tele ei, de caracteristicile de personalitate a deficientului. A$a de exemplu, in acela$i tip de rinolalie, 1a un subiect se pot intl1ni forme U$oo.re $i paqiale de omisiuni ale unor sunete Ca cele din categoria siflantelor $i fricativelor, In timp ce 1a a:t rinolalic cu acelasi diagnostic apar de asemenea fenomene accentuate de paradislalie si vari.ate tipuri de deformari ale sunetelor labio-dentale, siflantelor, fricative:or si omisiuni care ingreuiaza inteligibilita tea vorbi:rii. '.""'~,t_ . ~ __:l ta ,_f:?r~0_11Llb.l1 rar_iL!.~E.~iul u~__ ~Eal ~-~..9 t':.1ef'bllk iiaJa: '[: nsti Dm punet de vedere al efecte10r negative ce J:e""are m p!anm"persoua';;A' l~~li dm )ur ,_.llI,Ul.al!l.~RITZllU~,-Un..J1.!l.l1ili.p0diil~i~c-~.rea11t:at~=a;L~13Iill9.f_<lces,tui~",.~,u=J?~~:oa:' n e1e m_<JL~_ co Q!12i!I';1tL,::::rrr-

necesita un efort mai mare :1n emisie (pI, bI, cr,di,. 51):.sau ce1e... e c apar mal tl:fziu lff1ontogeneza ~i51nt maipu~infonsolid~te(r,s, ~, z). La u.nii h<un-dicapa~iapar sunete san silabe parazitare ce Slnt intercalate In vOI'bire, produdnd un efeot gezagreabil., In cazul adultilor~i ..al adoiescentilor se poate simti frecventa unor ~iretli.cu.ri prin folosirea pauze10r exagerate, dlnd impresia ca se glndesc 1a ceea ce spun, ciaI' in realitate se feresc de cuvinte1e entice sau adopta ouvimte parazite cu acela~i scop. Spas-mde de 1a nivelul aparatului fonoarticulator _slnt Insojite ,de ml$ca,ri U$oare ale buze1or, grimase, incordari ale fetei $i chiar ale t"uregulu.i corp, gesticuIa\ii sau rigiditateexagerata. In ... oateformele .{]~J).:1kqii~J~"capaL,o....sericdereac_tii_~]JILg?'I~, __ t ea .... ef ectal" Incol.ilariic{ ..t1P:r:iJ,solidTarn . .sistemuhli_!1~rY~_,_PriI1t~e acest:~ Slnt n=~i!e,~o~.~tiJe ~uro v.~g~~L~h~!-'!:QC'<L.~ill.. n Q,rii f el~:.._.Jr~iil'XI'.?:Ue;o-, tut~_~1:~.~~_.~~ __ ~2~~~b!tI~",!"_!?:'::~ .. ~o~r.~t.~.L .. .r.~lllJjln_<i .. .9~vlne " .
SCUrt~...~l.l.n treru p ta, cSeY:Qrhe~.te.lntlmFuI'-","'fl.sp.l1"-ap.e1..-c.e.ea ..
<:<: ..

c:o.m~

pHd. $il11<li'ih~It=~llJ?ii,~.l<ie!c. Farmele ce1e mai grave Sf manifest~h, adult$i" adolescent. Bllbliala apare lntre 2 ~i 4 ani ~i jumatate ~i de obicei, poate fi considera.ta fizialogidl.ln. !ipsa unOr faetori favorizan\i Care sa a mentina ~i sa 0 consolideze ", f:2<is~a0 :Strll1sa lega tura :1ntr~~ ... Mlbiiala~i l1ogOil1evro~ajpin p~nct d~,.. Yedere ~ "~~omato19j!-:-~e .siI1~~f?arte~~~.~~!2iiFe,~~da!_ .... maA~",:: eele mal multe or/1(}gonevroza este malacc~~JiU.fuwa. In
n

li~~~te~~~~f~~~;~rrg~~evr~;;~~~~ia~tn~~~~~i~:~~~'
ttii"a ....

L~.E~u:m

di'i;la:lia::I5atorita acestui fapt ea .a .E~~ocuEat :1nca din,<1nti<:hil.<lJ,~~J:>T,~: a' (QrrX:HiS!ave ? de"1)lJ:15i1ataacelutc:e-;fvea'-sacIeVlna marele orator Demo-stene. Inrerezirit:1"l n tires, ~p1'fm:re-alfere;--aes'Crlerea'(je-cat-ie-PTliiarh

tr3irii acesca(n:tra~nm~i!l~I.~g.~_inJ.sllal:e-..a-,~.sihiLui4ilo..r_Q.~_.<::.<l!e Ie are"-Tfi.Jlvlaul:--BlT5ffi11aem un fenD-men mai mwt de reperare a 'sune-1"""'" 'st~ur ' 'Jrv. . v teor; ... h-l..~..... (;1ivlfite 1o;r:-iaro~I.iOneVl"oza resupune;-pe"1mgaaceaS'ffi, ~l ,. mociificarea. atitucliriii --fata-ae--':YOi1)ire -$'r-'<:remeolut-mconJm1roy in

fondne-vroticca .... iiimar:ea-~zarunalli[ca.p.W.lJLsLa

~~lt-eslnt'<1i-cex:~:!.!ili:~_,ge-~jfTolg,sir~iL.yO::~cLP.~i1i2l~eu.t.l<;:~~.l'~::,:'S~.!:e,~::l e-a aQQt3- D e2!2.~!!~.J:::.~.tru__ t ~LJ5!IL!l...J:le-lln_.a;)~m~,~ea hall!;h~ap. Desigur, eviden~ierea simptomatolo~iei ~i etiologiei bllbiielii ca ~i deZV61 tarea concep~iei eu privire la terapia complexa :1ncorectarea handicapulrui au fost posibi~e abia in secolul nostru, ca urmare aprq~ gresului realiza't In ~tiin~ele conexe logopediei. ~ , lJllbli@l~.... $~!!}~if.~st~_J2ri~ .. !:~pet~E~~~~~o~io~~._~ };11WL2i1~b.~.J.a _ In.<::.~p1,l .. t.111_~1!I!!Jr~:~S:["~uvlntulUlprezentarea unor pauze mtre aces-tea cu .' ....... , .... ::-:-ro-"Ml " 1'' ,I- ... " .... .:1.'.[; ... _1 sat] ...pnn.,.. ,p"'D s;a.. ~asme@: ...a::-:nrv:eui:o:ap:ar..:atyju.i':l:c):rr~.t!~Qi!it~r;"ea:l'e-.. ? ~ lmpiedica desfa5urarea:,'orbirii ritmice...,ji cursive. 1n primul caz, bil- . bliaIa se nume5tec-[onzi:\z;"'"iarii1'"c-;;[d';-afdOilea tonica, Clnd se mani~ festa at:1t prima forma clt ~i a doua,ease 'nume~te mixtasau donotonica ~i tonodonica. In funqie de aspectul care predomina. Reperarea silabelor ~i a sunetelor se produce, In primul rInd, pentru celecare
346

.sau psihonevrozate, factorii nocivi (mi1 '-en seam1 traume1e psihice, stresurile) pot provoca direct logonevroza prin ruperea stereotipului dinamic al vorbirii. i
v ~~r:~.c~1.e .El~LLrecven.t~cauze C<l.U.9.!....ill"ovaca_.hill>jiala~~ ..1!.um~l:<!.~."' unl~plre<:~ .. l~IQLml~l~~::::}_.~!li).a unor I>e:sO<1[1e.~t(ftirte sau .

~~~ak,:~{~~~lte=1:re~~:~i~~g1!

~Pffdfr;T~~~f~~~~~r~~~~~~~t~~~o~~ d6nte'~iccac'".ata:re~r~"'-iinor silabe sau sunete pin a Ja gasireacuvintului; traum:Ie psihice, stJ:"~_llril~ determinate d~.erno~ii __ "~p~rieWc, t~:i~:!,aime;"'aeprimare' afectiva, impresia'~q~rustare; d~fnedreptaie etc ..;
347

~f~lhi~(~~~~~;m~~~~~J~~1;!l~~~:a

tulburari

ale

respira~iei

manifestate

prin

apari~ia

spasmelor

1'e5eK-

ptratorii Sau~"a-lncei;cIriIor de yorbire311ti!11puLin$pi[<giei piratiei a~a cum estenormafinrat()ri ..de natura ereditara
subliniati,
111

~i
111

'TIU

a care

s:1nt

special cei ce pravin pe linie paterna. 0 inentiune aparte menta sa OClJpe in eadnll cauze10r bllbiielii, stingacia sau fenomenele de (ontranere ,t sdnv,aciei care pot sta la baza ~i a altar handicapuri de limb;:;j cum sint ~ dislalia, disgrafia, dislexia, tahilalia, bradilalia, tumultus sermoni5. Acest fapt se poate explica prin aceeJ. ca in producerea proceselor psihice intre cele doua emisferecerebrale sc st3,bilesc faponuri de subordonare, una se ma.nifesta ca dominanta, 18.rce::dalta C:l subordonata. ~u toa!e funqii!e psihice sint 1a fel loco.:iza.:e in cde doua emisfere cerebrale. Asdel, exista functii ouremi,: lateral isint limbajul, percep,\ia muzicii, reprezent;rea euIu} flzic, Z3tC cum operatij~e motorii (locomotia $i manipularea obiectelor) ~i funqii slab localizate ca pe.rccptia \'izuaE1, operatiile mcntale (analiza, sinteza, calcul), atcntia, procesele aIective [137, p. 75-78]. Limbaiul C1 fene-lie putcn:c localizata se realizen:l in un;l din cele doua emisfere: ci;'eapta la stlngaci')i stinga \a dreptaci. In clinicJ. dc: ncuro" chirurgie S-;1 confirmat aiirmatia de n1ai sus. Spre exempJu, W'. Pen :ield [170, p. 97] a operat un numar mare de pacienti care J.ll suferi'.' :c:-:iuni in cmisfcrul sting; sau dreTn ;;i a constatat efectele latcralizarii amprJ. i)fCducerii 8.faziei. Din 175 de bolnavi dreptaci, la Cal"e s-a. nivelul emisferului sting, au manifest;:;.t tulinterye'tit chirurgical bur~ri atazice 111 de pacien~i, ia:- din 252 de boln'l.vi b. care s-a inter' enit chir1.'rgical in emisferul drept, la un singur pacient s-au produs tulburclri afazice. Di:1 datele de mai sus, ctt $i clintr-o serie de :Jsp,,:cte omogcnetice, rezulW: ca pentruconstiruirc;l limbajului oral $i scris domin;ln~a emisferului sting prezinta 0 mai mare II1semnatate. .'\')ad.1r,lateralizarea .d.reapta ce este specifica pentru stingaci implidl. dificulta~i de natura funqionala care potduce la apMitia unor handica.puri de limbaj. Datele logopediei vin ~i ele sa confirme idcea de mz.i sus. Daca ne referim la copiii stingaci, vom constata ca apM mai frec;ent intirzieri in dezvoltarea limbajului $i unele handicapuri. Ce:-cetarile efecmate de H. \Y. Simens aa aratat ca din 67 de copii Stll1gaci au prezentat tulburari ale Iirnbajului 22,5010, invl'eme ce din 250 de subieqi dreptaci Dumai 6,9% au manifestat h~mdic.apuri de limbaj, iar Beckey a depistat h 50 de copii stlngaci 32% care au' t1.1:-

tulburari de' rirm ,,1 \'orbiTii, pnmre ore cele mai apar ~i ca simp tom a1 bllbiielii, dar pot f; prezente $1 in afar-a ei. Dintre acestea, aftongia ia na5tere arunci dnd in mU$chii limb;i Sl': produce un spasm tahie de lunga durata :;i Inso~e~te de cele mai mu.Ite ori bllbiiala ; tulblirari de 'vorbire pe de coree (tic, boE de ticuri nerv'oas\~ sau coreice ale mu~ale creierului TIne) determinate concomitenr -chilor aparatului fonoarticular, mimicii ce Sf: manifesta <:u producerea vorbirii, tahilalia caracteriza ta printr-o vorbire exag,erat de rapida ~i apare freevent persoane.1e cu Jnstabilitate nervoasa, hiperexcitabilitate; bradilalia ce este opusa tahilaliei ~i se manifesta prin vorbire rara, iGcerinita ell exagerari rnaxime ale acestor caracteristici in oligofrenie, unde poarta cienumirea de bradifrazie. Daca tulburarile dentm afecteaza cadeni'-a vorbirii, hilJ1{;tic;l.j;;nu:iLe de ..voc.e p erturba m e1o.!.cita te,!:!._~g:!~g.iI~l<:;l_ .. IilliQmL._Y.D:ci. \s\:f <::1, .._~i i :ml1t~[iap7.if(5tc)gicZC7i-=i:Q(ii $e~atore~tetransforrnaci1or de la nivelul sistelTIlilui eliaocri.n manifesta te prinscninibare~fllnc~ieihi pofizare$i a~ffledifjx:ariiuriTo:ffi1-5i1i1 0r s exuall;-~crre" infhren teazanu nUITIai-struc ~ tura'ahatCffi1(j~:Jl1ncf16naTa --a-Tar~tul,'di f .$I.:r!}.Qg;:dit~JU~<k ~g<d(): r nai-e aleslstemuTulIiervos' <:en'traC c?:re"se'adapteaza lent 1a condi\iile blonlecanice ... In ..cazt.ir'iuf51iraijT()f'\ endocrine, cum este acromegalia, 'C il ui. H1ani f estit--o Y(Yce-D~foateascih-:_iar-=ID~Ciiferite f 0nn ede .insufiop __ ta ci enta "'j nnKsCuta a p are -mu-ta va-"vo~ii i_TI51im~".!li :\:'~I~t.i!.:QQi~ilUi (pe 1a -'8=11"' a;-1i!:~I?]:r.~RilliSl .9si'SlfiJ~If~_._<:A.J~.l~~~~L_cj~_ .. .d}imQ;tr~_a
lmportante vocii la aIM. G. ParrerTTbJ este cle--pal-ere ca In situatiile laril1gelui nor~i a absen~ei mlburarilor endocrine, vacea infantila se mal dezvoltat datore~te, pc de 0 pane, dischineziei vocale ca urmare a necordona1'ii fonotoniei ~i a fo10si1'i; ei ell brutalitate 'in perioada de schimbire, iar pe~~altaparte, atrofierii testiculare ~i a castr-arii. j3lii!t~e~,1~ I vocal aqllc<::~.b1_.:pi~t~J;rf;_~. __ ._e-~pr.esiyiJ;a~iL fQn~i... YQ<::iL 11.ijiaI~:iri):i~l~_.iIE_bo l~J,"~!di arjEg~tlli.._>;l,~~j19..r,:[~~p.i@:!~~i ) ;Cpl'1nra::;,' ~~l<l~gJ:'lpe) $1 a gangIlO11l1o'f flxa~i pe coardele vocale. D.?cS;a.Ju.aceaSl'iJ..,
ti11$ln ", fli:PTe?"e:l~Fcu,nel-voCi"'151nite:-cu-osciiat~-f-r-apide-. cle- 'i~--uri- to n

Exista

~i alte

fa~ade

vrrsta

copilului

sa

lntlrzie,

ceea ce dao nota .de jnf.;J,n-

~i.....

f ~era9.~lii.1

~E:ni:a,.,2r:e~._~~_.:.irr~rgitl}i . ... L.i_~lptr!;m~:?;,:_.~u~

bt~=--~ e 0 lcel, ragu~ala ..l3l ..~. U~lt.._ ..P=l.D.~~5IE:~?~ f?. rm., ..1!-~ ~ IUn<:l~:g,~._~,_<lJ? _::;1_~~~r.t e.r~ot;l().J1;1.t':_J?U:..~r"'~. __ JlL-.sl.aLMe. _._ _..1.~p._ _.~l;lDa3:3.fe. ~E~... .~ _ . .. l
t._

burari de yorbire. Pe baza observa~iilor

ternice~l-in-ThloslTea'exceslv~-~_Y:9.fii. va~ev H

J~~~~

[1~

re<:ornanua

pen1

noastre [90}, am consideratca bilbliala cste ~i eJ. favorizata de stingacie, dar totodata denotacaracteru1 tran:z;iCa atare, ouata cu consolidarea dominan~ei emistoriu a1 stingaciei. feru1ui sting prin trecerea ccpilului de la folosirea miini; stingi la eea. 5i se poa.te corecta mai u~or. cireapta, bilbiiala se amelioreaza 348

tiU-am~~~~J~::Q:[~I~~]i~lJf;_l1J1g~._.!r3~m~ii1iiLm~~iggrrL~to~
utilizare !1orm:aTa~Qt12iriL ...-... ---.--.-.... .~!?iigl,it~!?L~itJi~jjiiQf(jB~srelJIfij aude Folosirea incorect;( (in special funqionala.

rep~usul vocal $1 apllcarea .tIoar prf~g~~ __Q.(;sltg;;eJ.o.gopedlce.ca.re,-~a ~ llliIi~:~~~iesta15tiirea~-'v=il-~~r-'ieaarea iI1~.~:~\(rii.~I1_P2~i~ilit~Jil~ ':ie ...

349

vaeii. . (dntare~,

profesori, oraton) fon.ast'eme:--pseuaof'OnaSteIllci-c"c'se

intllih e~te' ta1.Inii"preveo'trrl

ca~ilari[1gitele

pot Ja na~ere

prinabuiul ..~deYQe; dar.:iii;:;:i:useai1ia . iristarlle'e111ot ona Ie.' .r n joritatea cazunlor, ...fcnastenia ..e~te.lllsotitade .p ..serie. de-aereglari ordinpsihlc (frustrare,nesig1Jrinta;jeanla, rid:;).care o' mentin ... chiar o acce'mueaza. ,Toate formeie de fanas-rente due 1a scaderea im:ensitatii
'I.~bcii,

l.a 'apa rc qi

con5tienta. T t11burar<:<l:.':.i~~E:~.~r:is~!~~L_gH~gle.aza .... integrarea .sociaEl. prin manifestarea~:-' muhe eazuri - a .lmorcomportai\e~t,t"arltiso{;iale datorita unoi: e~ecuri ~i conflicte permaneme (1ilviat.a~cilaraJ;Clt -1i . a .. ~stal ari~1J.~?E!r~s.~E~lrj_s:?;g~ri_?'l~."n~~;gj v ~.".S<1.:I1.eg;~till.ist11.'iI;descuraJarea,lner~1a, nepasarea, lzolar~a. La preadOlesCentl $1 adolescentr' ~Lceste caravtei'fsr:k:-j-""sea(:cffimeaza"' prin prezenp agresivitatii daca

i..
.}i

IIi

pierdereacaIiiapl or m-~-lD:"freru:per~J.~-rateul-vi5:Cil;fre,,:

dislexia

disgraJia

!JlU SlIlt corectate.

... devreme. Arnold [134] face referiri interc ..... asemanatoare fonosteniei ~i care apar vocale, in urma modifidrilor tonicitatii ml1~'2hilor fenatori. Aceste fenomene due la tremurul vocii, timbru tipator, guwralitate, hipersensibilitate ~.a. Ca. 0 cancteristid pentru tcrapia Jonasteniei se poate remarca ineficacitatea tratamentului medical local ~i succesul metodelor logopedice ~i a1 repausului vocal. Tulburarile paqiale ale mu~chilor laringelui, ai coradelor.vOQ.l:e anomaliiIe, constituite prin noduli bucali, polipi provoaca (disf()71ile,; I~ ..aceast~ .. ~i!~l;l~~_ Yocea.esrc faIsa, bitonaEi, !11()!l1()tona,nazala'-t11~it~, v ()ala ta , sc~:ctlt~1r1;::in,i~11~i1~J~~ __ ,f'i!!ib0i,::,:rri~g~C(;.tc~Q~eglai:ile.$i ... spas:' :l~e;e respir:;).t()r:~i_pr.Q_4yse ...fie ca ..uri11are a. tonu~J:!i~~$~l~L~I~Q:--fie :)<; baza tracului, a emo~iilor~~o-E; 'a-angoa"sei;pot der~m11n>ijn~t~bili,i.ij~--a v o.. in~il) itla:.:ei~=-m0;:;~t0iiia=:~i:-cat~I~"ilr -~.:n~Qiieren. t.. .. .-.5i~.~. _, ---'",,-, ti.a Cea mai grava tulburare de voce ester afonia:/ Ea apa~~--fn-Imbolna!, vlri e acute crOriicealelaij:n"'e'l:ul-ca-areze'-id~~.m:ii.<;JiiIQr-'sai.i'ro:::cese .irlnam~do~i':~V'o~e;:-~n-astf~raeslt~i;;:(E~a 'n u._rlisP;u:~':~Q-ni~I~i; 'se. producenu!l1ai'.lli~~apta;"oin"-cauza"n-e,~brarircoardelor vocale .... . ~ inceput, .voceasenianifesta'-prin ragu~eala, scadere~ .... :lj!l_jnI~[l~!!ate;< ~0 pti rea, ..ca .'ap oiia"-se-a)un~a"ra"'alOriie:-I>~[Qe1"t?i":t9gJ~!1.YO(;ii.,l?I9~ v?adunde1Jlimur~i}:=p3i1ile:c;'clar'}r~Je<;tiul1ilel'sihice grave. pot detcrinina aparitia .afoniei. Se. curiosc . o$erie desu5iecF'-care"-at{rr~it e!l101;ii-~o:,stresn~;ClJmj5te}(e'ae::iliI~!"QDta-te-'lacire's:a' lnstala'taf oni:r h mod' nemijlocii saiil;i'--care'- sa .prodUSd.lsfo"nia-rn-raza-iiii~lala, ca apoi, pc masura agravarii sa se ajunga Ii pierderea totala a yocii . in literatura de specialitate [81] -se cunosc ~i aIte clasificari ale tulburarilor de voce elt ~i analiza ama'IlU'lltita a cauzelor care provoo.dl difertte handicapuri dinaceasta perspectiva,dar ;fioi ne-am referit mai eu seama 1a aeelea care intra sub incidenta logopediei.

. ~i obosirea ei santede"yoce pe baza deschineziilor

~i

Ca~zele .. ~r~ stan .1~.~aza cli~lexiei.j~_Qi.?,gr~3:Jii;:i.<0u c JQ~t.;:lnaIizate. de speclatl$fL P.~stfcl: C1. [aunay [l2:},1 scoate 111 eviden~a lasufiei en tel e fu n qi on a1ellI ela be rarea lim ba j ul ui;-ate-ui"aerni'j1arii-m-a-iiuale;a+e-s"dremei-curp'N~ie-'""'$iaterll'fITal\.li,-ca$i-"unli fac!On"pedagogict-Cte:'; Anne Marie Ficho t [7 4 rgase~te"11psa i5m6geriid'(~111n-taTe'rall'zare, st1ngacia inso~ita de a latcralizare Incruci~ata, tulburiirile spalio-tempora1e, infl'ler1~aeredit~hii, iar S. Morel-Maisonny anna ca 9'J0J0 din cei care tulburari au avut dificuldl.ti in elaborarea limbajului suIeradeasemenea

oscifede

sub forma

unei

lntirzieri

in. aJ?~ritia_

~-rre-T11lJ.~~~tc:~r[@"lirt-ji!1fiuro~z volmi ei. Am 01 d [1.34 ]' sp tine ca"cni'ar rezult8: principalii [actori care ruJr'~tulburarile lii'nascute'de'drit:::SCDS""
due la dislexie $i disgrafie, Leapidevski [125 corticale ~i even maleIc tulburari a:e vazului mai recent, Tomaris [256], Seeman

vQr.tiiiii"s~~~cl~fKcitede-petcep~ie
J

~i. ;j,uzului, incriminate

se refera

laafeqiuT}ile in
$i

C ....l.
--

i'. ..

dlsgrafie-$l~cre"'catrel< us'smauT;-rvj~rga;:-'IVi~s;~ ~:Ga Iif [et-G ranger

,,-

[211] etc.

'.'

'

'

parBf~x~W~-~~al5!~~lifisill~~m~~~~~~\iZei~\~1-f}-aii~,.-h~~~f~c~ti~':::a. s$l
.scriere'a:'-Subiectul cu tulburari dea5=_<,:.sI"~g~JtL~;::~f()l}.Iuzii c:6nstantc' ~i 'reperale lntreronemeleasernii:iiato::tre acustic, literele ~i- rafismul g lor. inversiuni,adaugiri~i omisiuni de litere i grafE:ri1~~omisi:uiii~inveTsll.1ni ~1--adaugir.ide=C~~Iic-~1-=-ililI~~,:Eio2.9Z!1~la el tulbud'iri combina' eu::' are \'Tfnelelnllmtati mai mari de Iiffibaj, apar greuta~i in a ale lizibilitatii $i ale laturii semantice etc. La unii disgrafici, grafemele sint plasate defectuos In spa~iul paginii, slnt inegale ca marime $i forma $i in general, au 0 orlnduire dezor,donata. Q"a,tQrh~1l.e.indeminarii.dea ..s.cciele;gul . .. ste scurt, lacunar Iii filra. ul1i!;t!c::J2Kicih Dincauza. IleJ:nteIegerii celor e -+t1'fe"'1~-dri:aT'-1l-propriului lor ssris~redarei la .dislexicidii disgrafici es~~!;r,~U:~afli;"plinrae-"'om'lsluni-saii al"te"cazuri, . con tinea&lugiri de tl1 .I .. " _.. _-r-................... ..-- 1- ...................... "..' e @l~jsLc!.. u J.lgura~Hl'textu-:respect1v ... n ..se-"f::ke- de ditre acqtialn majoritatea in scl1iri1b~ciilieaciIretof cazurilor fara erori sau cu foarte putine .

Dat fund taptul ca mSU.}lrea Cltlt-scnsulul COIlStltule forme ale hmbajului ca achizi~ii recente in condi~iile instruirii, presupune un grad inalt de complexitate, eu 0 participare intentionata, voita, afectiva '.~
350

v~!~r:~,"!"p"~.i~~~_~~ti~~i".'.:ar". se<l.:11~~ .."1:"::~lJ<.1:!~l~ l.<l..l!lY:~l~mra: ..

sSDsJJIiit,5tfJ~rexla ..P .... dIsgralza jdeoarece __ d.unfl u~n.t~.~~z-.

.0

cat.e:orie.~e~~~b.il,,~e-;~.i!J1go;-J.giua Q~~zin.l:~icap'uri.1e

ciEit~

.-r~p~~Ell,t,~~pt~~!iz~ii tUl~!.~:i~ .. ~L:"l~.E~~~ve.e.i:~Ej.:t:g.~23IJii-~~Jiu

categoru
"""'~" ~-

IT!.."_t~t~i~J2K.Opedi<;a dislexieii~i eu

disgraficii

am

o~senTatc~sllh

$i~~i,wctt'a~;il-~::t)jcei care sesi#ea-zT~~fi<:,i~Ql~ 1 I~=a.:rrIT~=4a~:Jlq_~ ; 1 l.~i. {3') pel care hi clau seama de.dehcienta respectiva, aar slnr IncapaDlh de
~ ".' .,.''''.''~_._ ..'''.,."_.." . ~.~''''~ __ ''"~,.~ ' _ ""~~ ..~__ ~. ~ ~.~,~,~_~~ __ "_~ __ M~"' __

(11jcel<.ga.r~nllc-~l<t<tUseam~ ..Q.~_CIeEclenta

respect!

va-,~I)J.c_LJ<l. __

H'

fae coi:e:,i.taFe --rT{-T68~C270T-La--cercri11 ul ti m a . ca H~actlvltatea logopediea se desfa~oara mai u~or$i eu rezultate poziIntr-un timp mai scur!. ]ntr-o ccrcctare efeetuata pe elevi nevazatori care lnva\a In BrailIe [267], am putut constata di manifestarile disgrafiei au ulleori particugenerale slnt asemana ware en dis1arit:1\i specifice, ciaI' caracteristiciIc graficii ee scril.l in albnegru. Dintre fenomenele eomune, adt in scrienea alb-negru, elt ~i in Braille, putcm eita pe unnatoarele : omisiuni de Liter.e ~i silabe, omisiuni de cLlvinte, propozi1ii ~i sintagme, contopiri de cuvinte, substituiri de grafeme, substituiri ~i deformari de cuvinte, adilugiri de grafeme $i cuvinte, disortografii, rlnduri libere satl.Pi::lrap1,1seetc. Din eategoria handieapurilor polimorfe fae pane i{alalia) $i (~razia. :\ceSle a s iutif~1:_.mai_g.r~::~_!1l1tJJ.diI.L.Q~jimQ.;Ji c u im p ea"il com p lex e nu l1umalpentru comllnicare ~i rela~ionare ell eei din jur, dar ~i pentru evoluiia psihid a logopatilor. Astfel,!;Z[qZia]afeetcaza atlt jimbajul lmpltcsiv elt $i eel expresiv. Dupa dale!e lui Traugolt, la alalicii motori li1tclegerea vorbirii este in 100/0 din .cazuri tulburata, in 20% sdlzura, iar in 700/0 normala. Dar in alalia senzoriaEi proccrnul de nein~elegere a vorbirii este mult mai marc.

cei ~aremanifest~l

sensibilitate

1a .deficiema

Ii

T errncn ul. d~ alalie :y:i!lLd~_.1~ re eesul ,.aL.ll~.:'.,.c.a.re.-in.s.eanllLL.fill:L ..,g .,'::9rbiresa\lrrii:lte~ie:fn literatura lopogedica mai circula 0 serie de tct:me"i similari cuni-slDt eei de audinmtitatc, intirziere innascuta a vorbirii, mu\cnia auzitorilor, mUlenia ideopatiea, mutism fiziologic prelung it $.a. Vorbirea alalicilor nu se conf~n<:jL<;:!LJi..P.fi.;1~QLvo(lli!:s;. .. ..a.:.defihiemil.9r de inttrect--accentuati;il .... suraorrlU~ilor. G disart~cilor .sau a afazicilor. A~acum-arata Cl. Launay ~i Hvattev; alalia nu presupune deficit de intdect QcJin.9nJ;2frenic, iar s. Borel-Maissi5nY'es'fe--<tq5~rerecmeligentaalalieilor este ;PJo:cimativ normaEl, darexista tulburari de'per: cep~ie;'intimere~lneln emmaFe'-motoriC:- Acesteca racteriSfiCisfnt~l'-in ~l!!..U\}tJJ:Hs;.kg~--~m.gluf\iilc~iehae-TormaaraTiel.-Ti:i-atatiamOllfrie, ":~r1 t<;.lQl, .... ~i-1J-I.~in.e.diqL,-p.,,1~_p.2.?:!~.EE()~':l.I}.E;,g.2I:~c..~lJ~ ..~E~i,!"l.l::I.~ .... ,:e11'.<!l.e ~lpOate. argJ,L .. h1S:.I::J.dL.Jil0l,cate. PQa te emne. unele suue1~ ... Q D.f_<!IJ!cul.<1te ~ich~<ti..CllYin!e-mOJ1.{t:-4[J?iiiJ_~~ice. tYi'n--i)urictde-v~e clinic, alalia m'otorie se aseamana cu afazia matorie a 'adul~ilor, fiind ~i forma cd dimpotriva. prin mai des lntllnita. Alalia senzoriala S6 caracterizeaza, aceea ca alalicul nu intelege sensul vorbirii, dar poate repeta (eeolatic). De~i aud bine, au dificulta~i de percep~ie a direqiei sunetelor. Alalia senzoria!aa 'capiilor se aseamana. din punct de vedere simptomatologic eu <lfazia senzoriala a aduhilor. Forma eea mai grava de alalie este cea mixta, in care predomina fie caracteristicile din prima. fie din' eea de a doua. AIalieii din aceasta categorie au posibilitatea sa pronunte unele 352

si1abe $i cuvinrc, dar pc care Ie folosesc fmnte rar. Au . de 0.semenea, posibilitatea sa In~eleaga unde cuvinte izolate, dar SInt incapabiE sa descifreze sensul propozitiei. Slnt~i unde earacteristi,ei generale, camllne, pentru toti alalieii indiferent de forma ~laliei. Printre acestea se pot men~iona : li1'sa de expresivitate, rigiditatea in mi$dhi $i comportament, dezinteres pentru act1vitate, vointa scazuta, deficite de atentie $1 de perceptie etc. Cauzele care stau 1a baza produC:~Iii al51..1.iei,_slnLdeQsebi:l;dec9mplex~$i f6atte-difldltlej;'-feclzaClll-tr-un leaz: sau aItu!. Ele pot i grup;:ltelP trei ca tegarii mari : Zl):t,!:uz~geflr~l~, Inca r.e. s.ep();ig,~I1J..<:le.;ak.QQ1i~m~Lp3~dns}IQ r, .ru:-" denia de singe a .p~rll1siL()!. y,fihs!;lEtllQ~rculoza pan~W!~E!b{)llleh~ray-e repi;ta!e::-(e.:ru::hefalltCl., vancela1. rahlt!$m) ; 2)~Jca t1ze1'~ihice care sc. rcfera Ia lips~ imP9151u.Jpi3nYQIP.ire! teama ~iJil]jidi~~eiL bo ll1~~:isi ~sa,. tOn ll"s"psil1l'cscaZ:)JL.lle.dcz.~:Qh,are". 111 riei ; o eD1 .If?} ca~zemot~ni maniJestate prin intlrzierenlo1one,_ deficien~a generala a m6ti:icita~iisaudezvoltal:eaei hintlrziata, .nefolosirea suficienta a organelor fonatorii: Majoritatea autornor [14, 134, 125. 210} se refera Ia aeestea lntr-un fel sau altul, iar Seeman a emis mai recent teoria pouivit careia alalia ar putea fi provoeata ili de tulburarile aparatului vestibular. In activitatea desf;:t.turata eu co1'iii alalici. in vederea iulaturarii handicapului, se poate apreeia prognostieul favorabil prin utiIizarea unor procedee specifice ~i posibilitatea reeuperarii totale in sifua~ii dud nu sint cumulate aIte defieien~e ~eum Sll1t eele de auz ~i de in~elect)J268l 111 timp"'hce'h.alalia.~S.K_<uulburare Innascuta de li~~.ill. la1Ciziai apare dupa .. obil1gir~a.compoIta.m.e,UiUrtiLyerD;[:~~J11anreever1i~tta~vlrstele d -;i~ulte~~l! .tn.Q~lrID<:4.e->--_dat fiind ,faptul dl persoarleTeresp'ective-slilt 'supuse mai des ,faetorilor nOelvi care 0 provoaca. Speciali~tii i-au aeordat modifi.cari pt;bcea mai mare importan~a pentru ca afazia determina funde In sfera limbajului (impresiv ~i expresiv). iar 1a nivelul personalita~ii se produc destructurari rnasive. Noi ne yom referi. a~a !Cum .am procedat ~i plna acum. doar 130clteva aspeete deoarece nu este 10cu1 1'0Din aceste motive vor fi eviden~iate, trivit pentru 0 trat<1re detaliata. In primul r:lnd,acde idei asupra carora nn e}ist~ dispute contradictorii. .. ~la romaneasc~ (115] s-a impus prin pr?fu~imea anaIizei af3:' Zlel ~ ..2.f-W-iiOut.<lli:.a..lUeilo~, .ceeac-e-at1nr~ecr~lmpon:~:n1~ teo~e!isa $i pra~t!,<;a . .t\stfel, D .. 1'i~~a (19~1).E!"Em.~t-Ee 1a ojJ2~rvat;~ _Ch!?lC~. emlte Idel,de necontestat : m ~~azieapar tu15urari aleJl:f:l'C:~PJ!!19J'_$1!~.htrve~=Y!?:E(;!lli.l~Tln pron9j}rl~'se "con:S1atit cac;uYinte1e. uz_\lll~l1l! ~sill t a tlcae. 'al tera te. G1i:1YI~mesciI-'~i---]\-:~fl:in-dler~' ap1iana-inetooa EEG in sttfdiul ""afa.ziei, l.oeearca explicarea mecanisme10r fiziologice precise prin afirmarea tul15urarilor dinamicii 'Conicale. (112). Gh. Marinescu.

353

impreuna cu Grigorescu $i Axente,' se intereseaza de dominanta emisferica pentru limbaj in diferite forme $i aJazie, iar G. Si~.2rgiade (1942) :aplica probele psihologice in swdiul afaziei (pentru prima (ti'ia). Elaral~.ca in "f azi e ..areJ,Q_t;"SU,r;gg~L~.a ..g1ndi.r:,ii,a.-w.emo.rici.._'l,_.aJ;en~iei2L. ar tulburari" . l.e~ic~lIe, grafice ~ ..i9.~, .. .<':I.~~~L'w, E "

leit e~aiura. ..Sl?~f;illi!.J...t.E9ll1ia~3.Q~I1:e,mY)~.~J,g~tfi~~ri ..... afaziel . .d~ ~l~.. ciat fiind faptuI d'aproape 'tori autorii mai insemnari dau che 0 c1aslficare, La baza acestora stau cri terii etiologice sau simptomatologice, ia1' unii ,.peciali~ti leiau in consideratie pe ambele. Dar noi ne yom referi DUma! 1a cele mai cunoscute clasifidiri ~i cu 0 circulatie mai mare. Din 1) verbala'(asemaacestea vom aminti clasificarea lui Head in afazie: rena ware Cll afazia de tipul Broca) ; 2) nominala: (In care se pastreaza lativ vocabularul bogat, dar ntl gaseste cuvintele potrivite pentru ceea ce spune) ; 3) sintactica (se manifesta tulburarile de sintaxa si de ritm) : 4) semantica (nu i~i poate da seama de semnifica~ia cuvintelor, apar tulburari de gindire, de orientare ~i de caIeu!). Goldstein, de~i nu neaga existenra afaziei de conducere ~i transcortieaEl, se refera 1a trei categorii orineipale: 1) expresiva ; 2) recepti\'a ~i .3) amnestica ; Luria, in ultima :hsifieare. se refera la cinei eategorii: 1) senzoriaEl (determinata de 2) motorie, cu eele doua forme, aferenra L.:ziunea temporal3: stinga); ("mde se gasesc leziuni postcentrale) si eferen ta (baza ta pe leziunea an te(aparuta prin leziuni temrioara a ariei motorii) ; .3) acustic-amnestica porale) ; 4) seman ticZl (leziuni parietale) ~i 5) dinamica (ca urmare a leziunilor frontale), $i, in fine, merita sa evidenriem faptul ca, c?ala germanada cea 1]1uL;!.rElfuic~... ~LJ>I:Qfunda clasificare dip cele en 0 mare ur"matoareTc' ~.'1)/ ~f~zia. m.QtQs,ie r:1spbdire:Aceste1iP.uri~,de af azii ;JIit~ p ur;L.den urn ita ~i suJ)corIicat~'-(lD-==~(:~f~-=::~f~zicjJt.Jlk:~YQrQ~.5!~!._.<ii'lIe s p}'is :~ea3~Jimbai!!L!!!..!~Ei.?E_l!_jDi~.L~K~Jea) ;?y at~t~.!~._l.(?~~E~,~ E~~~I.!~ Slmllara cu afazla Broca san cortlcala (cH~~QglaQ....Y111.DJJ.",P"Q9J.LyQjJ5I, sgk4 .... ~iJi,.jrLs_chimh .. ~~-fl~m.e,-<l.?:~ s __ tDJ~lege'rea) (3t:a[<l?:i<l~!E~~,~:?E!i c,:!~_ m OtO 5Le."Ln_t!.::l?.Qil:~~_22.~Q!... an~-_d.aLl?_Q_~Lt; __ S.1l9Jl.! __ r~.!.~,,~2E~g:~<l __'!'._s.s pasj treazaJnteleg~I~3) ; 4) afazia senzoriala pura sau afazia senzoriala'-subCClrtlcaEi (In care reeunoaSte sunetele izolate, poate scrie, citi ~i nu l'ntelege) ; 5) afazia senzoriaFl totala: sau afazia Wernicke (apare logoreea, agrafia, alexia, tulburarile de intelegere $i se pastreaza vorbirea spontana) ; 6) afazia senzoriala transcorticala (afazicul nu poate vorbi Si serie spontan, nu l'n te1ege, dar Isi pastreaza vorbirea repetata ; 7) atazia totala (bolnavul manifesta tulburari expresive $i receptive ea ~i cele de in te1ect); 8) afazia de conducere (se manifesta prin tulburari ale repetarii cuvintelor~i denumirii obiectelor dar se pastreaza relativ Inrelegerea $i vorbirea spontana) .... e.elltru ..a}nre1ege ..mai .bine ~aracteristicile~.t!l:_i_ci.._.~tcrw:.e~_sa desprin dem d teva asp'ecte' ~~-~~~I~~~:~r'::(:}iit"~ffi..ai m nlt sa llI11<3,ip\.l~tin,
A

la majoritatea handic<l.p.<:lJiJ().[.Printre acestea, un lac important ocup~ ce1e.... in s~era.co~.port;~el~tul ~ ~i .ve:b:l. A~Et~!, ... E~:-'pOt~i~..t~~cuYf~t.el? parazlte, lllter;eqllle, mJuratunleJ~enere, un cuvmt 1ilaepr1ne~te rDtuht~'Proj5CiZi1leadJcrsemanifesta a$a-numitul sti! telegrafic In vor bire; La unii afazici apare o. vorb~"~f.'ldi;m.ica"_.~i,!.l.l1SljL~~I.Y.ilJn care se-reffiarc~=ilit15I1Larl::::are~en.t.ul.u.i~._~iQ.~f.tiy ;1grama ti smele. D if~Cl~tr~TiTe'~~'l:i=~El:.~!!.l,eraD;a automata c.a ~i per.s.ever~rea ~r~il1t()=c.a~ia 'cll cii'-;ymW'ocupa un loc aparte 1n _vorbJrea_<l,f!ol?;L9:l1~!. Y.3ulburarLseSun:.'::. C dafe'~i!5ar"afe'C~llinl"'aTe"'-vOCi!,-dereglari ale .E_es12ir~ti~i~i emqii eX;1ge~ rate~-"IJe"cere ... ai-.l:nuffe- oft~'-,rccsteiseai;oci m azacu ..o'serie-:ac' deTegrari ~iS=~IiH.:::.m~fu6riei;DepiIa~L'Ta-~:lfaiiese in~uiiresta' o' scagere';1 men10flei, iar reproducerea este mai slaba ca recunoa~terea ~i )nva~area. De asemenea, memoria auditiva este mai SC~?;1.lI~,..d"edJ ..~~.~_yizuaLL Dintre {oTmei'c"af'azIet-'c-gle--m-a:i-accentuatetuTburari ale memoriei se oro'due In forma receptiva. tn aplicarea unor probe verbale, randamentul eel mai ~cazut pe linia rnemoriei si a atentiei se obtine in cazul afazicilor receDtivi, iar la probele nODverbale la cei amnestici. De~i vlteza de lucru este mal mica la afazici fala de normali, apar mai muIte omisiuni ~i erori. In ceea ce privqte cea mai sc;lzuta mobilitate a atentiei, aceasta se prezinta la afazicii receptivi, apoi la ,eei expresivi ~i amnestici. P. Marie ~i Jackson afirma, sub 0 forma sau aha, tulburari de inteI.igenta In toate formele afaziei. Interesante slnt si cercetarile lui V. Voicnlescu. Nu am dori sa Ineheiem aceasta pane fara sa ne referim ~i 1a Inca doua categorii de handicapuri. Este yorba demutislnul electiv sau Va[/intar care se manifesta prin refuzu1 partial saD total din panea handicaparulul' dea-eomunica cn unele persoane,.jar in forme grave, acest rclUz se extinde asupra IntregulllImediu inconjurator. Mujenia" eE! temporala si poate dura de 1a dteva sa tamini 1a ani de . e, De"o5icei, de ~Il?uran mutlsmul .demv apare acoplll IpersenSI 1 I si esteins2Jit c~amentale In care Ineapar{narea. i1iiiTcIitatea;"lJfutalitatea, irascibi1~o~omareacaziiri1or;nai1i3icapatul eS'teaetermmat oe atitudini17;' gre~ite meauca~ieL~are.1fE:.utl1~c-:tiv .copiIllJ:'"Dii-$1em orule- ~c;stresuril e, e~ecurire repetate:f ruStrai1if"po 7Ttice rei' miiiism-VOTilii:tar~~iitt-colilun"rca.-coPi-li-c"u-mutism -electi v Inmeg'-vo'rDirea'$i'"I'i:1Trhanifesta<:kf~e ordin lntelectua!. Dar persi-srerrp:- pe .0 penoad<i mai, mare a handicapului poate ouce-la ramineri In urma pe lioia dezvoltarii vocabularului ~i a exprimarii logico-gramaticale ... ,

oen

se Inscriu 'indTzierilein 1a acei subiecti care nu 'reu~esc sa atinga nivelul de evo1utie al1imbajplui confonn eu virsta. De obicei, de exista ca fenomene secundare in mai toate handicapiIrile de vorbire descrise mai sus, dar se pOt manifesta $i de-sine-statator. tntie. Ca un corolar oal handicapuri10rde limbaj

dezvoltarea generala a vorbirii ce se pot intilni

354

355

zierile in dezvoltarea vorbirii se recunosc dupa saraeia vocabularului ~i dupa neputin~a de ,a se exprima coerent, logic in propozi~ii ~i fraze. Dar de cele mai multe ori, intinierile in c:lezvoltarea vorbirii cuprind atlt aspecte fonetice, lexicale, cl:t ~i gramaticale. Datorita acestot fenomenc, In~elegerea vorbirii celor din jur. se realizeaza cu greutate, ceea ce iofluen~eaza negativ evoiu~ia psihica generaHl. Cauzele care pot determina asemenea fenomene trebuie diutate in careniele sistemului nervos central provocate de hemoragii cerebrale in timpul na~terii ~i eventualele boli grave ale primei copilarii. Design!, deficientele de intclect nu perrllit asimilarea rapida ~i complexa a rimbajului, lea ~i auzul deficitar care impiedica perceperea carena a sunetelor ~i cuvime1or. Dar cel mai frecvem, 1a baza intirzierilor in. dezvoltarea vorbirii stau caren;ele de Drdin educativ ~i de me diu nefavorabil. in aceasta situa~ie, vo"rbirea nu numai di nu este stimulata prin neapelarea la folosirea ei, ciar copiluIui nn i se transmitgradat demente (cuvinte, unita~i fonetico-lexicale) cu care sa opereze ~i sa fie invatat sa Ie utilizeze la situatii1e adecvate. Ca -atare, se realizeaza 0 slaba motivatie pentru vorbire. Pentru recuperarea handieapatilor de limbaj exista metode ~i procedee specifice ,ce se apEca in cazul fiecarei tulburari in pane. Dar in afara acestor metode ~i procedee specifice, activitatea de recuperare trebuie sa urmareasca patm obiective principa1e $i care faciliteaza aplicarea terapiei logopedice : 1) Edllcarea respiratiei ~i a echilibmlui dintre expiratie # inspiratie. PeutrtJ producerea sunetelor este necesar sa vibreze coardele 'locale. Acestea vibreaza In timpul expiratiei care i~i modifica presiunea (ea ~i inspira~iei dealtfel) in emisia fiedirui sunet. De pilcia, presiunea expiratorie este mai accentuata in pronun~area consoanelor surde fatacle cele sonore. Muscu1atura implicata in actul respira~iei trebuie exersata mai eu seama la copii, dcoarece ea nu este suficient dedezvol tata ca urmare a antrenamentuluinatural desfa~urat pe 0 perioada re1ativ scuna. in respira~ia de tip costo-abdominala specifica sexului maseulin, rolul hod:[itor 11au mu~chii abdominali ~i costali inferiori, iar in respira~ia toraciea. prezenta la sexu1 feminin, mu~ehii toracali determinaactivitatea expiratiei ~i inspiratiei. '. La copii nu este realizata D diferentiere ueta a respiratiei in funqie de sex ~i nu se desf3.~oara in mod ritmic. in handicapuri1e de vorbire, disri1..1Uurilerespiratorii se accentueaza, iar in unele situa~ii acestea pot determina tulbudiri de ritm. in starile de oboseala, sincronizarea expira~iei ~i a inspira1iei este tot mai defilcitara ~i ca atare se creeaza pauze neregulate in timpul vorbirii, ceea ce cia un aspect dezagreabil. Fa.ptul ci unii bnbii~i sau ,dislalici au tendinta de a vorbi ~i In timpul inspira~iei (a~a cum nu este normal) determina 0 accentuare a logopatiei.
356

In funqie de virsta subiectului, se pot folosi 0 serie de exerci~ii care due la In1aturarea deficiente10r respiratorii ~i maresc capadtatca ~i volumul respirator. Primre cde mai insemnate slnt: jocurile 111 aer liber, gimnastica, suflarea in spirametru, umflarea oalonului, expirarea ~i inspirarea alternativa pe gura ~i pe nas, exercitii de respira~ie efectuate odata ell pronUl1iarea sunete:or sau a cuvimelor, a dntului ~i a recita.rii poeziilar ritmice etc. 2) Dezvoltarea allzului fonematic. Auzul fonematic joaca un T01 deosebit de important 111 discriminarea sunetelor, a silabelor ~i a cuvintelaI' ca unitaii specifice limbajului. In cazul unar tulburari de auz fonematic, recepiia limbajului se face in mod deficitar ~i ca atare ~i emisia vorbirii nu este normaEL Daca avem in vedere ~i relatia strinsa dintre 3uz1..11 fonematic ~i mi~carile articulatorii, atunci yom Intelege la dimensiuni1e lor tulburarile de pronun~ie aparute in urrna unor astfel de deficientc. Pentru realizarea unci pronuntii corecte, fiecare subiect trebuie sa efectueze 0 eompara~ic lntre propria sa pronuniie ~i cea a persoane1or din jurul sau, pe de 0 parte, iar pe de alta, e1 trebuie sa realizeze tin autQeontrol permanent eu ajutoru1 auzu1ui asupra tuturor emisiilor sale. Or, deficientele auzului fonematic fac imposibila 0 astfe! de performan~a, ~i de aiei apari\ia dis1aJiiior, a tulburarilor de voce, a rinolaliilor. Datorita deficien\elor auzuJui fonematic logopatul nu este, intotdeauna, con~tiem de handicapul sau de vorbire, dccit dupa ce se efectueaza exerciiii pentru dezvoltarea acestuia. " Dezvoltarea auzuiui fonematic se poate face 1a copiii pre~colari prin ghicirea vocii eelor care ii striga, diferen~ierea unor sunete de altele, iar la cei mai mari prin diferen\ierea~i identificarea cuvintelor sinonime ~i paronime etc. 3)' Dezvoltarea motricitatii gimerale # a mifcarilor /ono-aiticHZatorii. Din acest punct de vedere slnt imponante in primul 'rind exercitii1e generale care fortifidi: organismul. trunchiul, gltul,membre1e.Este indicat ca aceste exercitii sa se asocie:z;eeu eele de respiratie,' pentru a u~ura mi$carile complexe ale grupelor de mU$chi care iau parte In actu1 de respiraiie $i aetivitatea aparatului fono-articulator. Aceastadeoarece In pronunrarea Jiedifui sunet corpul, gitul, membrele capata 0 anumita pozi~ie, de relaxare sau oe Incordare. La handicapa~ii .eu tulburari' de pronun~ie are lac 0 lncordare a mu~chilor de 1a nivelul aparatului f011oarticulator, a limbii, a buze10r pe por~iuni nespecifice, ceeal..C determina nu numai afectareapronuntiei, dar ~i a diqiei, a timbrului $i Inaltirnii vocii. Astfel. slnt necesare doua tipuri de exercitii : unele pentru. re1axarea organismului ~ a rnusculaturii aparatului de emisie,ceea ce joadi: un rol important In pronunrarea majorita}ii sunetelor limbii romane ~i taltele de Il11Cordarecare s~nt folositoare pentru pronuntia sunetelor surde.
357

Pentru a fi eficiente, exercitii1e fizice genera1e trebuie sa se desfa~oare in mod ritmic, fapt important in introducerea ritmului ~i 1a niveiul vorbirii. in m1budiri1e motorii prezente 1a dislalicii sau disartricii cu deficien\emotorii cerebra1e, exerci\ii1e fizice generale trebuie executa te oaralel cu dezvoltarea vorbirii. r~ scopu1 dezvoltarii organelor fono-articulatorii se pot recomanda cxerci\ii pen tru dezvoltarea mi~drilor expresivi ta\ii faciaIe, linguale, mandibulare, !abia1e ~i de consta in umflarea alternativa a obrajilor, imitarea ritmica a rlsului ~i a suri:sului, cobodrea ritmic;], a sprincendor ;1] ternativ Cll lnchiderea ochilor etc. Dintre exerci\iile linguale se pot cita deschiderea gurii ~i SCO::ltel'earitmica a limbii, scoaterea limbii peste buza superioara in direqia nasulul ~i peste buza inferioara Iflspre barbie, ridicarea limbii spre palat ~i 1asarea ei in jos eu zgomot, imitarea tremuratului (bIT, brrr) $.a. Pentru dezvoltarea motricitaj:ii mandibulare, mai ell seama in prognatism $i progcnie sau 1a cei en despicaturi rnaxilofaciale, se utilizcaza mi~carea l11andibulei 1a stinga ~i 1a dreapta, mi~cari inaihte $i inapoi, imitarea rumegatu1ui '<lnimalelor. $i, in fine, pentru dezvoltarea motricitadi labiale atlt de necesara in dislalie ~i in special la dislalicii audiogeni (cum slnt hipoacuzicii) sau in dizartrii ~i 1a cei Cll anomalii ale buzelor se va forma cu ajutorul buzelor forma de pilnie (ca in pronun,\ia sunctelor 0 $1 u), stringerea buze10r ~i suflarea aerului eu putere (ca in pronuntia sunete10r p ~i b), retragerea $i extensia comisurilor Iater:.1le ~.a.m.d. 4) Educarea personalittltii. Se ~tie di una din funqiileesen\iale ale limbajului este cea reglatorie. In deficienrele de limbaj se produc perturbaj:ii In organizarea ~i sistematizarea activita\ii psihice,ceea ce face sa sca&\ Incredere'J. in fonele proprii $i sa apara 0 stare de incordare permanenta. Handicapurile de limbaj accentuate care afecteaza ad! latura expresiva, dt ~i cea impresiva nu numai ca dctermina reticente in relation area cu eei din jur, <Jar integrarea logopatulni in colectiv devine anevoioasa. Ca atare, frecventa tulburarilor de personalitate determinate de handicapurile de limbaj este reIativ mare. Pornind de la investigarea unui lot de subieqi Cll handicapuri de limbaj [269] format din 150 de dislalici, 63 de bilbii1;i, 32 'Cll tulburari de voce ~j 118 ell handicap asocial - dislexie-disgrafie, am constatat iulburari comportamentale 1a 104 dislalici, 56 de bllbiiti, 14 din cei Cll tulburari de voce ~i 1a 88 dislexici-disgrafici ... '. " '. in perioadele ~colare, mai Cll seama la puberi ~i adolescenti, prezenta 0 in tensificare a .tulburarilor de handicapurilor de limbajdeterl11ina personalitate. Asdel, subieqii respectivi se manifesta deprima1;i, nervo~i, irascibili, rigizl, rerinu1;i, necooperanti, negativi~ti etc. Uniidin ei I'efuz~ sa mearga la ~coa1a ~i adopta' 0 atitudine negativa fata de Invatatura, ceea ce duce la e~ecuri ~colare repetate. Pre1ungirea un or astfel de stari 358

stresante poate proVOca 0 hipersensibi1itate afectiva sau tulburari afectivemo~ionale ~i voli~ionale accentuate. , . In educarea personalitatii, un 1'01 deosebit de impOrtant il joaca - pc linga progrese!e Inregisrrare In Inlaturarea handicapurilor de limbaj --- psihoterapia. Desigur, exist3, uncle caracteristici ale psihoterapiei pentru haDdicapa~ii de 11mbaj [271] dar aplicarea ei trebuie sa ~ina seama etiologia ~i simptomatologia tulburarilor respective. in principiu, educarea persona1ira,1;ii handicapaj:ilor de limbaj trebuie sa vizeze : -. dezvoharea increderii in foqele proprii ; cite - de formarea : convingerii ca wlburiirile de limbaj nLi presuptln defiintelect rare -.~i con~tientizarea faptului po.t fi inlihurate ; inIaturarea ca handicapurile de Iimbaj sint tempo-

atitudinii negativiste ~i dezvoltarea optimismului.

3. HANDICAPURILE PSIHICE

Handicapurile psihice 1a copii sint descrise In literatura de speCJ.aEtate sub variate forme, in care se pune accentul pe simptomatologie ~i subiectivitate sau pe etiologie ~i obiec1ivitate In aparitia ~i producerea acestor fenomene. Literatura cu caracter psihopedagogic insista indeosebi pe primul aspect, iar literatura l11edicala se refera in special la cel de-al cloilea. Dar atit dintr-o perspectiva elt ~i din cealalta, handicapurile psihice 1a <:opii slnt prezentate sub forma psihopatiilor sau a tulburarilor, devierilor de comportament. In schimb, cOil\inutul ~i sfera fenomenelor coincide in buna parte in ambeJe direqii de abordare. Se poate remarca, de asemenea, caracterul optimist al majorit~hii autorilor in ameliorarea ~i chiar "vindecarea" UnOr handicapuri psihice la copii r:rin te.rapie psihopedagogidi ~i medicala daca aqiunea este in.ceputa de tlmpunu. Caracteristica principala a handicapurilor psihice la copii consta in constituirea personalita1;ii 'dizarmonice care in perioadele preadolescenrei $i adolescenrei se afirma cu pregnai1\iL Indiferent cum slut denum'ite. psihopatii ori tulburari de compOrtament, de "nu au un debut propriuzis. 0 perioada de ascensiune a manifestarilor c1inice ~i 0 faza de remisiune asemenea nevroze1or sau psihozelor" [107, p. 51 J.Se poate aprecia di in handicapurile psihice la copii nu este vorba de 0 dezanimare propriu-zisa, ci impresia de schimbare psihica care duce ladepersonalizare se manifesta Intr-o forma atenuata care nu modifica dedt In cazuri de invo1u\ieconstruqia personalita~ii. Dar, pentru 0 inteIegere mai Clara a cclor de mai sus, sa vedem care Slilt principalele manifestari ale handicapurilor psihice ~i in ce consta etiologia lor. 359

astenice

Printre cele mai frecvente handicapuri psihic'e se numara fenomenele care pot fi de trei feluri : 1) de natura cerebraE:i ; 2) de natura somatogena ~i 3) de natura psihogena. In toate aceste forme arc loc 0 modiEcate ,a activita1;ii intelectuale pc fondul intelectului normal. A<:east3. se datore~te faptului d:; se produce un consurn nervos rapid ~i epuizant care duce la instalarea oboselii $i 1a sdi.derea randamentului in 3.ctivi tate. Se opereaza dificil In plan psihic prin diminuar[a activitatii mnezice ~i mai ell seama in directia actualizarii informa1;iilor, scade capacitatea de concentrare ~i posibilitatea de a 'indepEni sareini ce presupun un dort maxim din partea aten<iiei. Desigllr, aceste trairi In plan intern se manifesta In planul cornportamental prin apari~ia anxieta1;ii, a ne1ini~tii, a irascibilita1;ii, a cefaleei. a tulbur<1riJor de somn, a cre~terii excitabilita~ii motorii sau dirnpotriva. apari1;ia inhibi.1;iei, a apatiej. a slabei vDinte, a seaderii apetitului pentru activitate etc. 1\par11;1astarilor de astenie se d:ltore~te tr:msformarilor de 1a nivelul sistemului nervos central (ca urm<J.rca producerii unoI' procese inflamatorii cerebrale ~i a traumatismelor craniene), a bolilar somatice (irnbolnh.irea unor organe interne), a baElor infecto-contagioase din copihhie (scarlatina, variola, pojar, rujeoEl, tuse convulsiva etc.) $1 a unor conflicte psihologice, stari conflictuale aparute In famiEe sau 'in ~coala. Dqi adeseori slnt neglijate conflictele cu,caracter psihologic, de pot lasa urme ad'inci asupra personalit8.1;ii copilului $i imprima un curs nehvorabil pentru Intreaga sa evohl1;ie psihica. "Toate aceste conflicte traumatizante pentru psihicul copilului determina handicapuri neuropsihice care pot fi cuprinse in grupa a$a-numitelor stari reactive". [272, p. 82] lntinderea ~i profunzimea tulburarilor neuropsihice depind nu numai de situa1;ia care Ie-a pnwocat, ciar ~i de structura anatomo-fiziologica a sistemului nervos centra), de nivelul sanata\ii copilului, de vlrsta copilului, de caracteristicile de personalitate. H andicapurile (It caracter reactiv se manifesta prin instalarea unor inhibi\ii sau excitar;ii in plan motor ~i verbal cu elemente de mutism electiv sau tulburari de ritm (bilbiiala, tahilaiie, bradilalie, tumultus sermonis), a unoI' fobii ~i stari anxioase, prin aparir;ia incontinentei urinare, a tulburarilor de cuno~tin\asub forma crepusculara ~i, insituar;ii mai grave, prin tulbudiri in sfera emotiv-afectiva. De cele mai multe ori tulburarile din sfera emDtiv-voli~ionaEi se datoresc unor gre$eli educative din familie, gradini.\8. $i ~coar:f. Astfel, prezen\a copilului la unele nei:n\elegeri dintre parinti, asistarea 13. un comportament iritabil a1 Geestara imprima agita,ie. nelini~te $i 0 teama care tinde sa devina permanenta ~i In aIte Imprejurari. Daca mai adaugam di 1:n aceste situa1;ii se manifesta ~i 0 !ipsa de supraveghere, atunci yom In~e1ege sdiderea inter:esului pentru Inva1;atura, pentru aetivitate in genere, ca. ~i apari~ia unor stari dezorganizatoare pe un fond de Indl.pa1;1:nare,negativism ~i nesu360

punere. intr-o situa1;ie simi1ara se gasesc ~ieopiiiai dlror parin1;i se manifesta supraautoritar pentru dile anihileaza spiritul de inhiativa ~i dez~ voltarea unar deprinderi de activitate indeJendenta. Dar nu slnt exduse conflictde launtrice provocate in gradini1;:a sau In ~coala prin atitudini seam a de Ilelmelega ware, rigide, 0 tratare necliferentiata ~i faraa1;ine particu1arita~ile psihoindividuale ale capiilor de dhre cadrele didaetice. Tratarea subiectiva, diseriminativa ~i favorizarea. '1n notaTe a unor copii, ca ~i dezavantajarea ahara imprima 1ipsa de in credere ~i scaderea intere-sulu! pentru pregatirea con~tiincioasa, sistematidi ~i organizat~L Forme mai grave de handicapuri psihice se 'intllnesc 1a copiii psihopatio Psihopatiile se pot datora eredita~ii fatuhli 1:nperioada intrauterina $1a copilului in stadiile timpurii ale vie~ii. Specjali~tii <l.preciaza 0 frecvend:; mai mare a psihopatiilor 1a copiil proveni;;i din famiEi in care se"' gasesc antecedente ale maladiilor psihice. Dar accentul eel mai mare se pune pe factorii exterior! : bolile infoc~ioase ale mamei, tulburarile endocrine, sifilisul, alcoolismul etc. care aqioneaza asupra dezvobhii embrionare ~i traumatismele, infeqiile creierl!lui etc., ce influen\eaza dezyoharea eopi1ului. Asemenea situatii se dezvolta pe fondul un or conditi; favorabile in care educ::l.\ia nu ;~i atinge scopnl propus sau, mai eu seama, conditiile negative ~i atitudinea nepcdagogidl ce aqioneaza 1a copiii care Sll1t predispu~i nnor psihopatii Inlesnesc formarea tra<;aturilor specifice handicapurilor comportamentale. Psihopatla favorizeaza dezyoitarea dizarmonidl, inegala a funqiilor psihice ~i ca urmare, apar atirudini de exees prin C:lre se exprima comportamente ce due 1a conflict cu persoanele din jur. Psihopatia nu este 0 boaEl, dar dezvold componamente bazate fie pe impulsivitate, Incapa\'inare, supraapreciere, egocentrism, fie pe susceptibilitate, iner\ie, automultumire, hiperemotivitate etc.

in functie de natura canzei care Ie determina, manifest;'hile psihopatlee Slilt de mai muIte feluri. Astfel, a~a-numita psihopatie organica este determinata de insuficienta sistemelor subcorticale, ceea ce influenteaz3. profund comportamentul copilulni. In aceste cazuri, modificarile pregnante se manifesta 1a nivelul sferei .afectiv-volitionaJe. Labilitatea ~i superficialitatea emotiilor, ca ~i incapacitatea de a Qc\iona ordanat constituie note dcfinitorii ale copilului. Copiii respectivi nu slnt capabiE in to<1te situatiile saadopte atitudini diferen1;iate bta de persoane1e din jurul lor, prezinta instabi1ita~i ~i se acomodeaza mai greu In colectivitate. De~i intelectul copiilor eu psihopatie organica nu estlit afecrat, iar evolu\ia sa este normala, randamentul ~colar nu este totdeauria pemasura posibilita~ilor. Aceasta pentm faptul ca ei nu reu?csc sa se concentreze suficient, nu due aetivitatea pin a la capat dincauza instabilidl~ii ~i adopta decizii pripite care se traduc in comportamente ee vin in dczacord eu cerin~ele colectivului. 361

Dintre toate formelede psihopatii, psihopatia epileptoida'sau canst;" tutionala (cum 0 numescunii) se pare ca confinnacel maibine etiologia ereditati.i patologice. Statistic s-a constatat 0 frecven1;a relativ mare 2. cazurilo!" de psihopa1;i Infamiliile CD. tare epileptoide. Psihopatia epileptoida favorizeaza instahre3, unar tras~huri negative depersonalitate, printre care cde mai evidente sint : labilitatea afectiva. caracterul impe1::.10S a1 manifestarilor emo1;ionale, centrarea pe un anumitsentiment $i persistcn1;a acestuia, nemu11;umirea fata de persoanele din jur $1 atitudined. de negare a valorilor etc. Dat fiirid faptul co. lacopiii eu psihopatie epileptoid~t apar frecvent tulburari 1a nivelul sistemu1ui:vascu1ar si vegetativ accentueaza iritabilitatea fixata deja prill natura'psihopatiei $1 determina. eomportamente aberante evidente .. Dar, cum este firesc, pe llngaaceste caraeteristici negative apar si uncle pozitive care trebuie stimulate $1 dezvohate in procesul educativ, Printre ;acestea merito. sa fie men~ionat earacterul pronun~at al vOlm;ei si capac1tatea de a se antrena in aetivita~i ce presupun perseveren\a $i sclicita un efort spor;t din partea subiec!ului, dibdarea cu care se indeplinesc activita~ile date Manifesrari asemanatoare eu cele descrise mai sus se gasesc $i la copiii eu psihopatie schizoida careapare tot pe baza ereditatii pato~ logice. Dominanta in astfel de cazuri este agita~ia rnotorie ca urmare a insuficienici dezvoltarii motrice $i a stlngaciei in aqiuni. Majoritatea acestor copii slut introverti~i $i traiesc profund atitudinea aitora fa~a de ei. Din punet de vedere intelectiv slnt normal dezvolta~i ~i chiar se constata un ritm rapid al evo1uiiei mintale. Exista. 0 aha categorie de copii ~i tineri 1a care apar manifestari isterice care se reflecta pregnant ln personalitate ~i cornportament. Astfel, ace$tia sint caericio~i, neascultatori, nelnielegatori aia de cei din jur, cenareii, pllngareii, preocupaii de propriile lor aqiuni ~i trairi, egGi~ti in sentimente $i Epsiii de sensibilitate faia de trairile ahora. De mnite ori familia manifesta 0 atitudine gresita fala de ei, deoarece ii considera bolnavi ~i incearca sa ie satisfaca toate dorin~ele. Prin aceasta atitudine familia contribuie 1a accentuarea egocentrismului $i 1a fixarea, in genere, a manifestarilornegative de personalitate. ' .. " T6ate aeeste manifestari descrise constituie forme incipieni:e' ale handieapurilor psihice, de limita $i nu maladiipsihicepropriu-zise. Dar este adevarat di la virstele copiEiriei pot so. apara ~i unele boli psihi~: cum sint epilepsia, schizofrenia ete. care implica destructurarea Jntregil personalita~i ~i instalarea urior componamente aberante atlt in.planu1 afectiv-iritelectiv. elt ~i In eel al exteriorizarii atitudinii aia ,deacrivir tate $i cei dinjur.ln asemenea cazuri se impun nu uumai masuri educative adecvate, dar $i un tratament medical special.

I I
\

Psiho1ogia In general $i psihologia genetica in specia1:acordao importanta deosebita handicapurilor psihice determinate de diprivarea afeetiva. In acest sens, slnt edificatoare, cazurile .de copiicrescuti In' afa'ra mediului uman ea urmare .a unor 1l1tlmplaiinefericite - este yorba de copiii crescu~i de .animale ~:la acestea se 'poateudauga lipsa supoiiului afectiv in situa~ia copiilor' orfani Sa'!la eelor din cre$e1e Cll 'program prelungit. Ne-am rderit in alte capitale ,la faptul ca deprivarea afeeriva influenteaza. negativ nu numai dezvoltarea personaEtatii' $i comporiamentul copilului, dar~i evolu\ia inte1ectuala a acestuia'.'Se poate .aprecia ca cu dt. copiii slntmai micl, ell atlt nevoia supormlui afectiveste mai hotarltoare pentru evolu~ia lor psihica.lngenere, mama ,joaca" rolul fundamental din aeest punet de vedere in etapele timpurii ale dezvoltarii ontogenetice. Tatal incepe sa devina tOt mai important Incepind elf perioada pre~colari tat ii, pregnant la uuii baie\i,' rol care se amplifidi (la ei) deoarece au tendinia de a seidentifica $i de a-~i' crea un model din acesta. Handicapurile psihice ce apar ca negativism, inversiune se maniFesta prin irascibilitate, obraznicie,' dect a1 deprivarii afective comportamentala, slaba cooperare ell cei din jur. !ipsa de sensibilitate, neimpresionabilitate etc. Recuperarea unar astfel de copii cere efon $i rabdare in care dozarea afectiva trebuie sa sClmpleteasca cu intelegerea $i ac6rdarea Increderii ln posibilitati1e de realizare a copiilor. ' Literatura defectologidi $i medicala con~ine consideratii pre\ioase ch privire la modifidi.rile comportamentale ~i chiar descriu forme de clepersonalizare In cazurile de deprivare auditiva, vizuala # motorie. Survenirea cecitatii. instalarea surditatii $i hipoacuziei sau privarea motorie impieteaza asupra evolu~iei personalitaiii copilului. deoarece cluce la Intreruperea paqiala a activitaiii. sarace~te continurul stimularilor senzoriale ~i izoleaza subiec!ul de mediul in care traie~te. Daca. privarea se instaleaza bruse. atunci tulbudirile care pot sa apara slnt mai profunde ~i au 0 intindere mai mare. De asemenea, in condiiiile unei slabe preocupari din partea aduhilor sau a lipsei de inielegere tulburarile din sfera psihid se accentueaza ~i se extind. Starea de nervozitate, de irascibilitate far din deficientul respectiv un agitat permanent ~ slab~te capacitatea de concentrare in activitatoo desfa~urata. Dezorientarea tredi.toare care em prezenta. in special dupa instalarea orbirii (dar ~i in privarea auditiva ~i motorie) creeaza neli.ni~te~i teama, iar in cazu1 unui sistem nervos fragH sau a psihice supon afectiv din de complexe. Astfe. se piate, eomplicaiii1c lipsei depot deveni deosebit partea persoanelor a1.ropoate ajunge 1<1. instalarea unui sindrom esihopato1ogic in care iluziile, ha1ueina~iile ~i mai eu seama cele de natura hipnogogice, depersonalizarea $i modificarea con$tiintei ocupa locu1 central. Dar, in condi~ii normale, handicapurile psihice survenite au un caraeter reversibil, de~i pot ramlne e1e363

p..

362

mente care i~i desfa~oara activitatea. diu! in de suspiciune, neJ'ncredere ~i teama in fa~a schiinbariIor

din me'

Dad comparammodificariIe componamerltale ce apar 1a copi! ca urmare a deprivariisenzoriale sau' motorii cucele ale' t'lnarului sau ale adultului, trebuie sa remardm ca la vlrste1e mid de nusint athde profunde ~iniei ant de stabile. In majoritatea cazuriloravem de-a face 1a copii Cll modifidJ:ri ce pot fi cuprinse sub denumirea de handicapuri psihiee de psihopatologie marginala. In schimb, la tineri ~i adulti handicapurile psihiee aparute in urma deprivarii auditive,' vizuale sau motorii au tendinia de a se stabiIiza, accentua ~i a cu,Prinde 0 'sfera cltm;ai intinsa la nive1uI personalitatii., ",,' " !ntr-oserie de lucrariin care se~analizeaza rolu! me:diului familial. speciali~tii 111domeniuevideniiaza 0, serie de carenie ,In structura personalitaiii copilului ca urmarea neintelegerilor dil1tre parinii, a infide1itai'ii, a abandonului, a divofiului,a concubinajubi etc. ~i constituirea unor familii .din vaduvi la care se adauga copii.din noul cuplu poate, constitui factor negativ ce "influenteaza compoi-tam~nilll mai GU seama ~,tunei dnd se Incearca instigarea copilului Impotriva'unuia dintre parin~i. C<i atare, apar' fenomene de' inadaptare, negativism, obraznicie, irascibilitate ctc. In astfel de familii, copiii supona faci! influentele negative ale mediului ~iau tendini'a de a manifesta conduitedelietuale pentru ca structura persbnaIitatii este labiEi. [219])

\i

In finalul acestor cons;d""ii se pUn num""ase probl""'e, -'Prmia d;nt" de, 1eg;,ima ~i severa 50 ref"a 1a faptul.daca se cuno',redare mai bine pc sine omul zildor noastrc dupa otitea efort~ri de 'tudii ,i ee"dri. In 1979 sau 1mI' lin;, 100 ani de cercerarc in tonia "P";men. tall a psihismului uman In mod riguros prin probe multiple de labora. tOr ,i pr;n probe ee incita comPOrt'm,n" masucabile. Cuno',rer" do sioe ace Un Sens mai p.ofuod dedt cunoa'''"a ;n gen"e sau speciali. zata fie chi., a conjuncturilor "trale, sau a aliajc10r eelur mai sofistlc"" de metale ori substante. Oricum, Un dccalaj foa", marc lntr' cunoa,re. rea de sine ,i cunoa,tere, lumii materiale ,i a legitatilor e; pOate face monst"'oasa starea ex;stentiala a omulu;. V. Pavdcu a pledat pe buna dreptare pentru 0 inv;tatie 1a cunoa,terea de sine [165 J. consid"ind pnn aceasta se poare depa,i impasul mat de anxietat" fl ndini"ea existentia!:';, Deahfel. ideea de multilatecalitare, pc caee 0 vehienJam In pmgramele noastre priv;nd obiectivele ideologice, pledeaza pentru acest echilibru d, cunoaStere. Raspunzlnd la lntr,barea de mal 'us nol am 'pune da omul zile!or nUastce I,i cunoa"e mai blne capacitatile. l,i organizeaza mal blne COtele de efici"'ta. a devenit mai pragmatic ,1 1,; planifica viitoru!. Dar Cercetarile psihologlce au surprins complex;_ ""a omulu;, detaliind nol interogatii leg"e de omul viitoruluifl vlireluate. omulu;, Aceast. V'sta probl"",a ne ceintoarce la domenlile fila. torul zofid, ale ideologiei ,i po];,ic;; lntr-un cere de replici ce se eer mereu

Nu so poare tagadoi faptu] c3 omul a ereat Un unlve" propriu in cace tille'te, unI'-e" traver"t de pa,i importan,; In rcalizarea unci vieli clviliza,e. TOtUfi, intrebacea pu,a mai sus ramin" atita Vrome elt
365