Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuvinte cheie:
limbaj oral limbaj scris limbaj intern limbaj nonverbal limbaj paraverbal Solilocviu Monolog Dialog colocviu
In figura alaturata este prezentata cea mai utilizata dintre taxonomiile limbajului
Astfel, un prim criteriu de clasificare invoc modul de implicare a limbii, n baza cruia limbajul poate fi: verbal (realizat cu ajutorul cuvintelor) nonverbal (nu utilizeaz cuvinte) paraverbal (nsoete vorbirea i capt sens i semnificaie doar mpreun cu aceasta).
n funcie de gradul de accesibilitate pentru cei din jur, limbajul verbal se clasific la rndul lui n: limbaj extern (accesibil celorlali) limbaj intern (accesibil doar propriei persoane).
La rndul su, limbajul extern se subdivide n limbaj oral i limbaj scris, n funcie de natura suportului utilizat: cuvinte rostite n cazul limbajului oral, respectiv cuvinte scrise n cazul limbajului scris.
Dup numrul de interlocutori, limbajul oral include mai multe forme concrete: solilocviul Monologul dialogul colocviul
LIMBAJUL ORAL
Limbajul oral const n producerea unor semnale verbale sonore (cuvinte rostite) perceptibile pentru alte persoane i receptarea unor asemenea semnale emise de ctre alii. Simplu spus, limbaj oral nseamna a vorbi i a asculta.
Funciile principale ale limbajului oral sunt cele de: - comunicare - cunoatere. El dispune de un registru foarte vast de mijloace de expresivitate (vezi funcia emoional-expresiv).
LIMBAJUL SCRIS
Limbajul scris const n elaborarea unor semnale grafice i respectiv n receptarea i nelegerea unor astfel de semnale emise de alte persoane. Spre deosebire de limbajul oral, care se dobndete timpuriu, spontan i natural, simpla interaciune cu semenii fiind suficient pentru a activa predispoziiile genetice pentru nvarea vorbirii, nsuirea limbajului scris necesit intenionalitate, efort constant i intruire special.
LIMBAJUL INTERN
Limbajul intern se desfaoar n sfera launtric, mintal a individului i reprezint o vorbire cu sine i pentru sine. Sub aspect fonetic este asonor, inaccesibil altor persoane, dar, cu toate acestea, el implic o serie de micro-micri la nivelul aparatului fono-articulator. Acest lucru face ca, chiar dac cei din jur nu au acces la coninuturile procesate, prezena vorbirii n gnd s poat fi uneori identificat.
Functiile limbajului