Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bere Blonda Cu Aroma de Miere
Bere Blonda Cu Aroma de Miere
Galati 2012
Cuprins
Etapa I : Definirea tipului de produs 1. Generarea ideii 2. Incadrarea produsului intr-o gama sortimentala existenta 3. Analiza situatiei 4. Capacitatea si competitia firmei 5. Chestionar pe piata si concluziile in urma efectuarii acestuia Etapa II : Implementarea produsului A . Dezvoltarea conceptului (analiza comparativa) 1. Definitia si clasificarea produsului bere blonda cu aroma de miere. 2. Se analizeaza tehnologiile similare pentru obtinerea produselor asemanatoare. I . Schema tehnologica a produsului bere blonda Meert cu aroma de miere si prezentarea operatiilor din schema tehnologica (parametri, utilaje folosite). II. Descrierea schemei tehnologice de fabricare a berii blonde cu aroma de miere. 3. Analiza comparativa a produsului nou fata de cele existente. 4. Se analizeaza legislatia acestor produse asemanatoare sau similare. 5. Se urmareste controlul de calitate necesar pentru obtinerea acestor produse. 6. Analiza marcilor si patentelor produselor asemanatoare sau similare B . Rafinarea conceptului (analiza produsului, chestionar). C . Proectarea prototipului. Etapa III : Introducerea produsului in fabricatie a. Tehnologia finala a produsului, Bere blonda Meert cu aroma de miere. b. Optimizarea ambalajului. c. Lansarea produsului pe piata si promovarea lui.
3) Analiza situatiei
S-au realizat statistici cu privire la consumul de bauturi slab alcoolizate in special cu referire la bauturile alcoolice fermentate. In urma acestor statistici s-a constatat ca cea mai mare parte din consumatorii de bere o ocupa barbatii 70%, 30%-femei. Un produs nou reprezinta: un produs creat de curind, care apare pentru I data un produs care apare, la un moment dat, in lupta cu elemente vechi , iese invingator. Un produs reinnoit, refacut, evaluat, perfectionat Se pot diferentia urmatoarele categorii de produse : Produse absolut destinate acoperirii unei nevoi latente; aceste produse au o pondere mica, apar in urma unor cercetari laburioase; Produse noi: destinate satisfacerii unor nevoi deja manifestate pe piata, dar la un alt nivel calitativ decit la vechile produse din aceeasi grupa. Ponderea lor este destul de mare fata de prima categorie ele se produc si se comercializeaza in conditii de concurenta de piata urmind sa fie scoase din productie in faza de declin a vietii lor. Dupa locul in care este consemnata noutatea unui produs se disting: Produse noi pentru unitatea care le produce sau le comercializeaza Produse noi pentru piata, pe care urmeaza apoi a fi lansate; Produse absolut noi, ce nu au aparut anterior pe nici o piata. Introducerea produselor noi pe piata implica o mare doza de risc pentru intreprindere si este un proces mult mai dificil si costisitor decit administrarea produselor existente. O mare atentie se va acorda publicitatii acestui produs, aducerea la cunostinta a consumatorilor despre aceasta noutate. In acest sens, se vor aplica strategii de marketing bine dezvoltate si structurate. Despre inoirea produselor, se poate remarca faptul ca se poate face pe mai multe cai, dintre care cel mai des intilnite sunt diversificarea, modificarea si modernizarea. Diversificarea consta in proiectarea unor produse cu caracteristici noi rezultind o largire a gamei sortimentale. Modernizarea consta in reproiectarea produselor existente pentru cresterea numarului de proprietati sau imbunatatirea celor deja existente.
Patronii European Drinks sunt fratii Micula dipl.ing. Ioan Micula si dipl. ing Viorel Micula. Ei mai sunt cunoscuti prin activitatea de turizm pe care o desfasoara. Astfel, sunt inclusi in clasamentul celor mai importanti investitori in turizm, detinind locul I 3038 de camere. European Drinks nu a participat direct la achizitionarea de societati hoteliere, ci prin intermediul unor firme din cadrul grupului. Firma estimeaza o crestere a vinzarilor la produsele componente intre 13-15% in euro si 2030% in dolari, in perioada ianuarie-aprilie 2006, comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, potrivit unui comunicat European Drinks, remis Rompres. 5) Chestionar pe piata si concluziile in urma efectuarii acestuia CHESTIONAR: 1) Consumati bauturi alcoolice? a. Da b. Nu 2) Ce produse consumati? a) Bere b) Vin c) Vodka d) Gin tonic e) Lichior
3) V-ar place produsul bere cu aroma de miere ambalat la PET? a) Da b) Nu c) Nu stiu 4) Ce v-ati dori de la acest produs? a) Confort de intrebuintare b) Pret acceptabil 5) Sunteti de acord ca si membrii familiei dumneavoastra sa consume produsul? a) Da b) Nu Concluzii: Am realizat acest chestionar pentru 10 persoane carora li s-au distribuit intrebari in perioada 20-27 iunie 2006. In urma rezultatelor am ajuns la urmatoarele concluzii: Ideea de produsul deja existent pe piata, dar ambalat intr-o forma mai accesibila i-a incintat, manifestindu-si dorinta de a-l incerca; Majoritatea persoanelor chestionate au fost barbati; 8 din 10 din persoanele chestionate s-au aratat interesate de berea cu aroma de miere; Consumatorii si-au exprimat parerea in mod direct in ceea ce priveste ambalajul, aspectul lui si beneficiile pe care le va aduce; S-a observat ca majoritatea consumatorilor consuma bere cel putin de 2 ori pe saptamina.
Gradul de noutate al produsului este cu atit mai mare, cu cit antreneaza modificarea majoritatii componentelor colective ale acestuia, conferindu-i o serie de noi insusiri. Modificarea componentelor sale trebuie sa fie sesizata de consumatori, pentru a-i determina sa-l cumpere.
Etapa II : Implementarea produsului A. Dezvoltarea conceptului (analiza comparativa) 1) Definitia si clasificarea produsului bere blonda cu aroma de miere.
Berea este o bautura alcoolica nedistilata, obtinuta prin fermentare cu ajutorul drojdiei a unui must de malt (cereale nemaltificate), fiert cu hamei. Din aceasta definitie rezulta si principalele materii prime folosite la fabricarea berii, care sunt: maltul, cereale nemaltificate, hamei, apa si drojdie. Clasificarea berilor: Berile se pot clasifica in functie de urmatoarele criterii: 1) tipul de drojdie utilizata 2) tipul de malt si compozitia apei de plamadire 3) in functie de concentratia alcoolica 4) extractul primitiv inscris pe eticheta 5) gradul de fermentare Dupa tipuri de drojdie utilizat deosebim: beri de fermentatie interioara la care se folosesc rase de drojdie de fermentatie inferioara si beri de fermentatie superioara, lacare se folosesc drojdii superioare. In functie de tipul de malt si de compozitia apei deosebim: beri blonde, tip Pils, la care se foloseste malt blond de culoare deschisa, o apa cu duritate scazuta si cantitate mare de hamei la fierberea mustului, de unde rezulta beri de culoare deschisa cu aroma pronuntata de hamei si grad ridicat de fermentare. beri brune tip Mnchen, la care se utilizeaza malt brun si malturi speciale, o apa cu alcalinitate mai ridicata si cantitati mai mici de hamei, de unde rezulta beri de culoare inchise, cu gust pronuntat de caramel. In functia de concentratia alcoolica, deosebim: beri fara alcool, conc. alc. 0.5% beri slab alcoolice, conc. alc. 0.5-1.5% beri obisnuite, conc. alc. 3.3-4.5% beri tari, conc. alc. > 4.5% In functie de extractul primitiv, inscris pe eticheta deosebim un numar mare de sortimente, la care extractul primitiv este de 6.5-20P si poarta denumiri specifice in functie de fabrica de bere producatoare. In functie de gradul de fermentare deosebim: beri nutritive, cu grad de fermentare 15-35% beri obisnuite, cu grad de fermentare 70-80% beri dietice (pentru diabetici), cu grad de fermentare 90-110%, si se mai numesc beri hipoglucidice.
2) Se analizeaza tehnologia de obtinere a berii cu miere I. Schema tehnologica a produsului berii cu aroma de miere.
Hamei Miere Apa Malt Receptie Depozitare Macinare Multiplicarea in laborator Drojdie
Plamadire-zaharificare Filtrarea gramezii Fierbere cu hamei Limpezire la cald Racire Limpezire la rece Trub la rece Multiplicarea in statia de culturi pure Trub la cald Borhot malt
Insamintare cu drojdie
Tratare Drojdie recoltata Drojdie excedentara Drojdie Sticla de bere Conditionare Imbuteliere la sticla Capsule Capsularea
CO2
Etichete
Proprietatile fizice sint: culoarea, aroma, gustul, viscozitatea, hidroscopicitatea, greutatea specifica, indicele de refractie, turbiditatea, caldura specifica medie si conductibilitatea termica.
b. Macinarea maltului
Este o operatie ce are ca scop de a da posibilitatea enzimelor sa actioneze in conditii optime asupra amidonului si asupra altor substante macromoleculare din bob. Invelisul bobului trebuie sa ramina cit mai putin maruntit, deoarece va constitui stratul filtrant la filtrarea plamezii. Prin pastrarea integritatii invelisului, se reduce trecerea polifenolilor in must, care conduc la inchiderea nedorita a berii. Cu cit un malt este mai fin maruntit, el zaharifica mai rapid, insa la filtrarea plamezii se va forma un strat compact de borhot, micsorindu-se viteza de filtrare.
c. Plamadire-zaharificare
Prin aceasta operatie se urmareste hidroliza amidonului si a altor substante macromoleculare pina la produse cu masa moleculara mai mica, care vor alcatui compozitia mustului de bere. Principalele substante care sufera transformari sunt: amidonul, proteinele, hemicelulozele, polifenolii si substantele cu fosfor. Amidonul este supus actiunii a II enzime: -amilaza si -amilaza. Temperatura otima, C pH optim -amilaza 70-75C 5.6-5.8 -amilaza 60-65C 5.4-5.6
Hidroliza proteinelor are loc sub actiunea endo si exopeptidazelor, care au temperatura optima 50C.
e. Racirea mustului
Are loc de la o temperatura apropiata de cea de fierbere si pina la temperatura de insamintare cu drojdie. Racirea se face maxim 60 min. pina la temperatura de 30-40C.
f. Fermentarea primara
Mustul racit si aerat este insamintat cu drojdie in cantitate 0.5-1 l/hl must. Procesul de multiplicare a celulelor de drojdie este favorizat de prezenta oxigenului in cantitati de 7-8 mg/l. Se consuma o mica cantitate de zahar de 3-5%.
Principalele transformari care au loc sint fermentarea glucidelor fermentescibile cu formare de alcool etilic si bioxid de carbon ca produse principale. Alcoolii superiori se formeaza atit din aminoacizi prin reactii de transaminare, de carboxilare si reducere, cit si din glucide, trecindu-se prin faza -cetoacizilor. Esterii se formeaza la fermentare, in urma reactiilor de esterificare dintre alcoolul etilic si metilic pe de o parte, si diferiti acizi organici pe de alta parte. Cantitatea de esteri formata este 25-60mg/l. Aldehidele se formeaza in primele zile de fermentare dupa care continutul in aldehide scade sub pragul de percepere senzoriala. In cantitatea cea mai mare se formeaza aldehida acetica, care confera berii gustul neplacut al berii tinere. Acizii organici se formeaza la fermentare, in special in primele zile, facind ca berea sa aiba o concentratie in ioni de hidrogen de circa 10 ori mai mare de cit mustul. Ph-ul mustului 5.2-5.7 scade pina la 4.3-4.7 in timpul fermentatiei. Se cunosc 4 faze la fermentarea primara : I. Faza initiala, dureaza 1-2 zile II. Faza de creste joase 1-2 zile III. Faza de creste inalte 2-3 zile IV. Faza de scadere a crestelor
g. Fermentarea secundara
Berea tinara obtinuta la fermentarea primara are un gust neplacut datorita unor produse secundare de fermentatie, contine o cantitate insuficienta de CO2 si este mai mult sau mai putin tulbure. Ea este supusa in continuare fermentatiei secundare-maturare. Principalele transformari ce au loc sunt : Fermentare partiala sau totala a restului de extract fermentescibil din berea tinara; Saturarea berii in CO2 la temperaturi scazute si sub presiune; Limpezirea naturala a berii; Maturarea propriu-zisa;
h. Filtrarea berii
Este operatia de separare a unui amestec eterogen fluid-solid, prin retinerea fazei solide pe un mediu poros, prin care trece faza fluida. In filtre se manifesta de regula o actiune combinata de cernere si adsorbtie, in functie de materialele filtrante utilizate. Inainte de filtrare, berea se subraceste pina la -2C, pentru precipitarea de noi particule, care sa fie apoi retinute la filtrare.
i. pasteurizarea berii
Are ca scop distrugerea microflorii ramase de la filtrarea berii. Procedeul de pasteurizare Flash (in vrac) se realizeaza in pasturizatoare tunel, care poate fi cu unul sau 2 etaje si sunt prevazute cu o banda fara sfirsit, pe care se deplaseaza sticlele cu bere si care parcurg 3 zone : O zona de preincalzire pina la temperatura de pasteurizare O zona de mentinere a temperaturii de pasteurizare O zona de racire a berii pasteurizate Ca agent de incalzire se foloseste apa calda, care trebuie sa aiba o temperatura cu 5C mai ridicata decit temperatura de pasteurizare.
Adaosul de miere la compozitia obtinuta se face in conditii de igiena si securitate prevazute de normele in vigoare. Astfel adaosul este cuprins intre 35-40g/l bere. Cea mai utilizata este mierea poliflora, recunoscuta pentru insusirile terapeutice pe care le poseda.
b. Sa determine concentratia alcoolica a berii conform standardelor in vigoare, privind determinarea concentratiei alcoolice a berii, elaborate de institutul Romin de Standardizare. 2) Toate livrarile de bere din productia interna vor fi insotite de certificate de calitate, care sa contina si datele de identificare a standardului, dupa care a fost fabricat sortimentul livrat 3) La verificarea realitatii concentratiei alcoolice inscrise pe etichetele sortimentelor de bere aflate in reteaua comerciala, abaterea admisa este de 0.5grade alcool fata de concentratia prevazuta in standardele pentru fiecare sortiment de bere. 5) Se urmareste controlul de calitate necesar pentru obtinerea acestor produse Aplicarea planului HACCP la fabricarea berii Receptia si depozitarea materiilor prime Procedeele industriale de receptie si depozitare a materiilor prime nu trebuie sa permita scaparea de sub control a riscurilor biologice si fizice. In plus, procedeele de depozitare in spatii curate si bine aerisite nu ridica nivelul riscurilor biologice pina la o valoare inacceptabila. Greselile efectuate in timpul receptiei materiilor prime va avea o influenta mai mare asupra calitatii tehnologice si eventual asupra inocuitatii in general. Plamadirea si zaharificarea Regulamentele U.E. prevad ca operatiile de plamadire si zaharificare sa se desfasoare la temperaturi cuprinse intre 70-80C. la aceste temperaturi Salmonella are nevoie de 10-15 ore pentru dublarea numarului de celule iar Listeria monocytogenes de 6-9 ore. Principalul risc este dezvoltarea microorganizmelor pe riziduurile organice ramase de la macinare. O masura importanta de control este igienizarea eficienta a suprafetelor si echipamentelor. Metode de control : Inspectie de organele OPC; Controlul de laborator; Controlul sanitar-veterinar; In cadrul fabricilor de bere functioneaza un laborator chimico-microbiologic si un serviciu tehnic de controlul calitatii, care face controlul productiei in toate fazele, incepind cu receptia materiei prime si terminind cu livrarea produsului finit. La receptia materiilor prime se face controlul pe fiecare lot examenind maturitatea tehnologica a orzului, calitatea mierii si hameiului. La fermentare, se masoara temperaturile corespunzatoare tipului de fermentare, in conformitate cu normele de fabricatie. Pentru verificarea starii de igiena a sectiilor de productie se vor efectua controale bacteriologice asupra ustensilelor, masinilor, suprafetelor ce vin in contact cu produsul, hainele de protectie si miinile muncitorilor. Se va verifica modul cum este efectuat controlul chimic si microbiologic al berii in urma operatiei de pasteurizare. De asemenea, se va acorda o atentie deosebita conditiilor de igiena a ambalajelor din PET, procesul de imbuteliere, capsularea, etichetarea. Verificarea nivelului de productie in tara : la nivelul tarii, consumul berii cu aroma de miere se incadreaza intr-un interval restrins. Posebilitati de dezvoltare a pietelor berea blonda cu aroma de miere se produce si se comercializeaza atit in marile orase,cit si in mediul rural.
Din aceste considerente, se pune un accent deosebit pe publicitate, care are scopul de a deturna consumatorul de la esential pentru a-l convinge sa aleaga produsul promovat prin publicitate.
In scopul rafinarii conceptului s-a realizat un chestionar avind drept un rezultat modificarea sau acceptarea tehnologiei de obtinere a produsului dorit. Chestionar realizat in scopul rafinarii conceptului: Ati consumat bauturi alcoolice de tip bere cu aroma de miere? a) Da b) Nu Cit de des consumati produsul ? a) Zilnic b) De 2 ori pe saptamina c) Cite o data Cititi compozitia produsului de pe eticheta ? a) Da b) Nu c) Uneori Ce parere aveti despre imbunatatirea produsului ? a) Este necesara b) Nu este necesara c) Nici o parere V-ati dori bere cu aroma de miere ambalata la PET ? a) Da b) Nu c) Nu stiu Ce marci de bere consumati mai des ? a) Golden Bru b) Brger c) Bucegi d) Silva e) Tuborg f) Altele Concluziile rezultate in urma chestionarului facut : Chestionarul s-a realizat pentru 20 de persoane in orasul Galati, judetul Galati, in mai multe magazine alimentare in data de 26 aprilie 2006. Mentionez ca 50% din persoanele chestionate au fost barbati si 50% femei. Dintre barbati doar 30% consuma in mod frecvent bere cu aroma de miere si 25% dintre femei sint consumatoare de acest produs in mod frecvent, iar restul consuma o data pe saptamina bauturi fermentate. Majoritatea persoanelor chestionate citesc cu atentie eticheta in special compozitia si termenul de valabilitate. 80% din consumatori au spus ca este necesara o imbunatatire a produsului pentru diversificarea gamei sortimentale si captarea de noi clienti. 70% dintre persoane si-ar dori produsul pentru consum frecvent; Consumatorii acestor tipuri de produse prefera marcile renumite, aceasta conferindu-le garantia calitatii. In urma chestionarului realizat si a revizuirii procesului tehnologic de obtinere, am considerat benefica trecerea produsului bere blonda Meert cu aroma de miere in linia de productie.
Alegerea definitiva este urmatoarea produsul bere blonda Meert cu aroma de miere se va obtine dupa schema tehnologica de fabricare, insa va fi ambalat la PET de 1.5l.
C. Proiectarea prototipului
Reteta folosita pentru obtinerea unei sarje de produs este urmatoare: Materia prima: maltul rezultat din orz germinat, hamei, sub forma de pulberi de hamei concentrate. Materii auxiliare: apa, drojdie, miere. Costurile retetei revizuite sunt: Costul produsului initial: la producator este de 4 RON/ kg, iar la comercializare 4.5 RON/kg (TVA 19%) Costul produsului nou: la producator este de 4.2 RON/kg, iar la comercializare este de 4.6 RON/kg (TVA 19%) Decizii privind continuarea sau oprirea proectului: Aceasta crestere a costurilor nu e majora si determina continuarea proectului de obtinere a berii blonde cu aroma de miere. Stabilirea tipului de ambalaj si descrierea etichetei: Eticheta de fata contine date cu privire la: Denumirea produsului: bere Meert blonda cu aroma de miere Tratamentul termic aplicat: produs pasteurizat Numarul standardului de firma: S.F. nr.19 Data expirarii produsului Termen de valabilitate 60 zile Numele producatorului, adresa completa si numarul de telefon: European Drinks, Oradea, str. Caii Ferate nr. 13 Tel/Fax: 0259435868 Tipul de ambalaj: sticla PET, confectionata din polistiren, cu capacitatea de 1.5 l. Obtinera licentei de fabricatie: In Romania, prima lege in domeniul proprietatii industriale, legea marcilor de fabrica si de comert, a fost adoptata in Parlament in 1879. Prima lege a brevetelor de inventie a intrat in vigoare la 17 ianuarie 1906, an in care isi incepe existenta si oficiul de brevete. Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci (OSIM) este organ guvernamental, in special competent pentru inregistrarea, examinarea si acordarea: Brevetele de inventie; Brevete pentru soiuri de plante; A certificatelor de inregistrare a marcilor; A certificatelor de inregistrare a indicatiilor geografice; A desenelor si modelelor industriale. Desenele si modelele industriale (Legea nr.129/1992) Dreptul asupra unui desen sau model industrial este recunoscut prin inregistrarea la OSIM si acordarea unui certificat de inregistrare. Certificatul de inregistrare confera dreptul de a interzice tertilor sa efectueze fara autorizarea in urmatoarele acte:
Reproducerea: Fabrica; Comercializarea sau oferirea spre vinzare; Importul; Stocarea in vederea comercializarii, oferirii spre vinzare sau spre folosire. Protectia este pe o perioada de 5 ani, cu posibilitatea de reinnoire pe 2 perioade succesive a cite 5 ani.
Etapa III. Introducerea produsului in fabricatie. a) Tehnologia finala a produsului, Bere blonda Meert cu aroma de miere. b) Obtinerea ambalajului : se foloseste ambalaj confectionat din polisteren, cu eticheta de fata,
spate si de git. Eticheta de git contine numele produsului si marca lui. Culorile etichetei sint galben care sugereaza mierea, verde da o nota de sanatate, viata pe care o da produsul. c) Lansarea produsului pe piata si promovarea lui. Publicitatea cuprinde 3 etape principale: Generarea mesajului Evaluarea si alegerea mesajului Transmiterea mesajului. European Drinks aplica un sistem bine pus la punct de marketing si de informare a consumatorului prin intermediul televiziunii, radioului, revistelor si ziarelor si face uz de spoturi si reclame afis sub lozinca: Respecta-ti placerele Chestionar realizat in scopul testarii pe piata a produsului nou, bere blonda Meert cu aroma de miere. Chestionar Ati consumat berea blonda Meert cu aroma de miere ? a. Da b. Nu Aveti de gind sa-l consumati in continuare ? a) Da b) Nu c) Probabil De unde stiti de acest produs ? a) Reclame TV b) Reclame pliante c) Reclame radio Ce parere aveti despre produs ? a) Buna b) Proasta c) Satisfacatoare Ce va determina sa-l consumati ?
a) Gustul b) Aroma c) Modul de prezentare In ce categorie de virsta va incadrati ? a) 16-30 ani b) 30-50 ani c) 50-80 ani
Concluziile rezultate in urma chestionarului facut : Chestionarul s-a realizat pentru 35 de persoane in orasul Galati, judetul Galati, in mai multe magazine in data de 15 iunie 2006. Produsul nou berea Meert cu aroma de miere introdus pe piata de grupul European Drinks Romania a fost cumparat de 55% dintre persoanele chestionate. Produsul prezinta oportunitatea extinderei pe piata. Consumatorii au fost informati din rclame TV si pliante despre produsul nou 85% din persoane se integreaza in limitele 22-55 ani. Concluzia finala a acestui proiect realizat de grupul European Drinks Romania, a fost ca produsul a fost bine primit de consumatori si numai la o luna de la lansare, firma si-a marit productia. EUROPEAN DRINKS ROMANIA STANDARD DE FIRMA BAUTURI ALCOOLICE BERE BLONDA MEERT CU AROMA DE MIERE NR.19 CONTINUT 6 PAGINI
S.F. NR. 19 BERE BLONDA MEERT CU AROMA DE MIERE 1. GENERALITATI 1.1. PREZENTUL STANDARD DE FIRMA SE REFERA LA PRODUSUL BERE BLONDA MEERT CU AROMA DE MIERE , OBTINUT PRIN FERMENTARE. 1.2. MATERIILE PRIME FOLOSITE CORESPUND STANDARDELOR SI SPECIFICATIILOR IN VIGOARE SI SE RESPECTA INSTRUCTIUNILE TEHNOLOGICE ACREDITATE PRIN LICENTA DE FABRICATIE. 2. CARACTERISTICILE SORTIMENTULUI PRDUSUL BERE BLONDA MEERT CU AROMA DE MIERE, CARE FACE OBIECTUL PREZENTULUI STANDARD ESTE FABRICAT DIN MALT, HAMEI, APA, DROJDIE, MIERE, ZAHARURI, STABILIZATOR COLOIDAL (E450), CONSERVANT (E250). 3. REGULI DE VERIFICARE A CALITATII VERIFICAREA CALITATII PRODUSULUI BERE BLONDA MEERT CU AROMA DE LAMIE SE FACE CONFORM STAS 1303-84, STAS ISO 3100-1-1992, ISO 3100-2-1992. 4. CONDITII DE DEPOZITARE BEREA BLONDA MEERT SE VA PASTRA IN DEPOZITE, CE RESPECTA NORMELE DE IGIENA CONFORM ORDENELOR IN VIGOARE. TEMPERATURA IN DEPOZIT VA FI DE 10-12C, IAR UMIDITATEA DE 60-65%. 5. AMBALARE, MARCARE, TRANSPORT
5.1. AMBALAREA, MARCAREA SI TRANSPORTUL PRODUSULUI SE VA FACE CONFORM LEGISLATIEI IN VIGOARE . 5.2. PE ETICHETA PRODUSULUI SE VA MENTIONA: DENUMIREA PRODUSULUI: BEREA BLONDA MEERT CU AROMA DE MIERE TIPUL DE AMBALAJ FOLOSIT: STICLA PET DE 1.5 L, CONFECTIONATA DIN POLISTIREN NUMARUL STANDARDULUI DE FIRMA: S.F. NR. 19. DATA EXPIRARII TERMENUL DE VALABILITATE 60 DE ZILE NUMELE PRODUCATORULUI, ADRESA COMPLETA SI NUMARUL DE TEL/FAX. 5.3. MATERIILE FOLOSITE PENTRU AMBALARE VOR FI AVIZATE DE MINISTERUL SANATATII. 5.4. TRANSPORTUL PRODUSULUI SE VA FACE CU AUTOVEHICULE CURATE, USCATE, DEZINFECTATE, CU CERTIFICAREA LA ZI A SPALARII SI DEZINFECTIEI, FARA MIROS STRAIN.
BIBLIOGRAFIE
Rotaru G., Morarul C., 1997, HACCP, Editura Academica, Galati Conf. dr. ing. Clemansa Tofan, 2001, Igiena si Securitatea Produselor alimentare, Editura Agir, Bucuresti. Legislatie fundamentala in industria alimentara si alimentatie publica S.C. Fair Play, 2000, Pitesti. Liviu Alexandru Marghitas, Albinele si produsele lor, 2002, Editura Agir.