Liceul Teoretic Dimitrie Cantemir Iasi

Placebo Victoria mintii asupra corpului

Elev Belcescu Gabriel, clasa X-E

Coordonator Prof. Dr. R. Havarneanu

Rezumat Dic ionarele de specialitate definesc efectul placebo ca fiind ansamblul manifest rilor clinice care apar la un bolnav sau la o persoan s n toas c reia i s-a administrat, in scop terapeutic sau experimental, o substan neutr din punct de vedere farmaceutic. Prin administrarea substan ei neutre dispar att durerile, care de multe ori sunt manifest ri subiective ale unei boli, cat i unele erup ii cutanate, unele simptome ale bolilor reumatice. Exist cteva explica ii psihologice i fiziologice care explic mecanismul din spatele efectului placebo, cum ar fi asteptarea, conditionarea, motivarea. Deasemenea, exista anumiti factori care pot influenta modul in care actioneaza fenomenul placebo, cum ar fi tipul de persoana, relatia doctorpacient, mediul de tratare, boala de care sufera acesta, etc. Desigur, exemplele de placebo sunt nenumarate si nu se limiteaza doar la medicina, ci se extind si in viata de zi cu zi. Tot ceea ce mobilizeaza asteptarile si convingerile persoanei despre sanatate poate actiona ca placebo, in egala masura acest lucru putind fi si o operatie chirurgicala. Gandirea pozitiva si increderea in medic nu doar modifica starea de spirit a pacientului, ci pot determina organismul sa treaca prin schimbari reale, care sa duca la insanatosire. Atunci cand se manifesta efectul placebo, in zona din creier numita nucleus accumbens, o zona asociata cu recompensele, cu bucuria, dar si cu dependenta, are loc o crestere spectaculoasa a cantitatii neurotransmitatorului dopamina. Cercetatorii de la Universitatea din Michigan, SUA, au demonstrat ca modul in care un pacient raspunde la o pastila inerta folosita pe post de analgezic este legat de cat de activ devine acest nucleus accumbens atunci cand persoana anticipeaza faptul ca va avea un beneficiu. De altfel, specialistii Universitatii din Michigan au fost primi care au reusit sa arate ca gandul la un medicament este suficient pentru a face organismul sa elibereze analgezicele lui naturale, endorfinele. Dar, nucleus accumbens nu e singura regiune a creierului implicata in efectul placebo. Doctorul Dragos Popa afirma ca Schimbari importante au fost observate si in talamus, in cortexul cingulat anterior, cortexul prefrontal si orbitofrontal. Fiecare dintre aceste zone are functia sa. De exemplu, cortexul prefrontal, centrul ratiunii, se activeaza chiar si atunci cand pacientul se asteapta doar ca
2

durerea sa ii scada in intensitate, ca un efect al administrarii unui anumit medicament. In plus, se pune in miscare un intreg mecanism care reducere activitatea zonelor din creier responsabile cu detectarea durerii .

In latina, placebo inseamna voi face pe plac . De partea cealalta avem nocebo, care valorifica gandurile negative. De pilda, atunci cand citim un prospect si aflam efectele secundare, ni le inducem involuntar. Ca un mic avertisment, ar trebui sa avem grija la falsii doctori! Daca doctorii se gandesc de zece ori inainte sa-i prescrie unui pacient un medicament fara valoare curativa, vindecatorii au ajuns sa se imbogateasca de pe seama capacitatii organismului uman de a-si reveni singur. Peste tot in lume exista binefacatori care pretind ca isi vindeca pacientii operandu-i cu un cutit de bucatarie sau radiindu-i cu un aparat construit dintr-un videorecorder vechi si stricat.

Scurta introducere

Efectul Placebo este un fenomen extrem de interesant prin care anumite afec iuni sau simptome sunt ameliorate chiar dac interven ia asupra acestora este f cut cu ingrediente/elemente care nu au nici un efect demonstrat. Un exemplu simplu ar fi: Ai o durere i i se spune c dac iei o anumit pastil te vei face bine. Dac crezi acest lucru i iei pastila, n cteva ore sau zile (depinznd de tipul afec iunii) te vei face bine. Dar pastila este doar zah r neavnd nici un strop de efect clinic (mai mult dect un pic de ciocolat ). gi atunci ce te-a vindecat? R spunsul este: propria minte. Acest efect deosebit de interesant a fost folosit din secolul 18 uneori cu rolul inten ionat de a p c li pacientul c i-a fost administrat un tratament corespunz tor. Pe lng medicii care probabil l foloseau pentru a sc pa de bolnavii nchipui i, a primit mult aten ie n lumea medical odat cu apari ia c r ii lui Henry K. Beecher The Powerful Placebo . Ce mi s-a p rut de-a dreptul uimitor citind despre efectul Placebo este modul n care ne putem p c li singuri c tratamentul func ioneaz . Toate procedeele men ionate mai jos sunt placebo. De exemplu, opera ia efectuat este una superficial , injec ia con ine substan salin ce nlocuiete componentul oficial, etc:
y y y y y y y y y

O opera ie e mai eficient dect o injec ie O injec ie e mult mai potent dect pastilele Un tratament de acupunctur e mai bun dect pastilele Capsulele sunt mai eficiente dect tabletele Cu ct pastilele sunt mai mari cu att mai bine Num rul de doze pe zi influen eaz eficacitatea tratamentului Cu ct medicamentele sunt mai scumpe cu att cura func ioneaz mai bine Culoarea pastilei e important (de exemplu pastila alb-roie e mai eficient dect pastila alb ) ncrederea medicului n tratament va avea efect (a spune asta te va sc pa de dureri e mai eficient dect asta s-ar putea s ajute )
4

Nu e uimitor ct de uor putem fi p c li i? Este foarte important s avem grij atunci cnd urm m tratamente alternative cu produse homeopatice (demonstrate ca i inerte) sau atunci cnd ne trat m cu diverse terapii f r sens gen iridiologia acupunctura sau cristaloterapia. Cum functioneaz : Degeaba v-a spune ce se ntmpl dac nu v spun i cum, nu? Exist cteva explica ii psihologice i fiziologice care explic mecanismul din spatele efectului placebo:
y

Ateptarea este un fenomen psihologic cunoscut. Coca-Cola e mai bun dac e din alt ar , ciocolata e mai bun dac e mai scump . Afecteaz chiar i vederea, astfel nct vedem mai degrab ce vrem s vedem dect ce e de fapt acolo. Dac ni se spune c primim un analgezic puternic vom sim i efectele unui analgezic puternic Motivatia, este normal pentru orice bolnav. Dorin a de a te face bine e un motor puternic pentru vindecare n acelai fel n care urmarea strict a medica iei i dorin a puternic de vindecare au de obicei o corela ie pozitiv cu ameliorarea propriu-zis a problemei Conditionarea e ce le-a f cut Pavlov cinilor lui. Oamenii nva s asocieze pastilele (sau ceaiurile) cu vindecarea i astfel n urma tratamentului (sau n urma a ceea ce i s-a spus c e tratamentul) vei avea reac ia ateptat Opioidele endogene sunt chimicale cu func ii anaglezice produse n creier. Studiile au ar tat c produc ia de endorfine este crescut n cazul pacien ilor care iau analgezice false. De asemenea, dac se injecteaz un drog care blocheaz produc ia de endorfine va fi blocat i efectul placebo. Aadar efectul opioidelor a fost demonstrat ca avnd rol n crearea impresiei de ameliorarea a durerii.

Desigur, exemplele de placebo sunt nenumarate si nu se limiteaza doar la medicina, ci se extind si in viata de zi cu zi.

Caracterele generale ale efectului placebo

Dic ionarele de specialitate definesc efectul placebo ca fiind ansamblul manifest rilor clinice care apar la un bolnav sau la o persoan s n toas c reia i s-a administrat, in scop terapeutic sau experimental, o substan neutr din punct de vedere farmaceutic. Prin administrarea substan ei neutre dispar att durerile, care de multe ori sunt manifest ri subiective ale unei boli, cat i unele erup ii cutanate, unele simptome ale bolilor reumatice. Efectul placebo a fost descoperit ntr-o clinic n care se ncerca un nou medicament pentru banala r ceal .Unor pacien i li se administra noul medicament, iar altora pilule din zah r. Al doilea 5

grup reprezenta grupul de control. Se urm rea eficacitatea medicamentului. Rezultatul a fost unul surprinz tor: dup cateva zile de tratament, pacientii din ambele grupuri s-au vindecat aproape n egal m sur . Substan ele folosite pe post de placebo ( amidon, zah r, sare, vitamina C, calciu carbonic sau orice alt substan neutr ) sunt folosite n testarea medicamentelor noi. Studiile f cute n acest sens includ trei grupuri de control: primul grup prime te un medicament deja cunoscut, al doilea grup produsul nou, iar al treilea o substan placebo. Unele probleme de s n tate pot fi rezolvate cu zah r, sare, amidon sau ser fiziologic , afirm speciali tii de la Fondul de Protec ie a S n t ii din Germania. Ace tia au analizat autosugestia i efectul placebo asupra pacien ilor. Cnd unei persoane i se administreaz un medicament, substan a activ ac ioneaz , iar persoana respectiv se va nsanato i. Dar dac n loc de medicament persoanei i se administreaz amidon sub form de pilule, f r ca aceasta s tie ce con in acele tablete, n multe cazuri, efectul terapeutic este similar celui ob inut prin administrarea medicamentelor propriu-zise. Important este ca bolnavul s aib convingerea c ia un medicament miraculos. Am descoperit c o substan ( sare,amidon ) este eficient la 35% din pacien ii cu dureri cu diverse cause, in 50% dintre cazurile cu dureri gastrice i in 80% dintre cazurile cu probleme reumatice , arat cercet torii germani. Rolul autosugestiei este extraordinar in procesul de ns n to ire. Efectul placebo este una din cauzele vindec rii psihice. Se fac experimente, inclusiv in Romnia, pentru stabilirea valorii unui medicament, incluznd i aceast component psihologic . Se sus ine faptul c aproximativ 30% dintre pacien i se vindec f r s aib nevoie de un efect farmacologic, utilizand pilulele magice .Este absolut normal, gndindu-ne c intervine puterea de convingere. Efectul nu duce la o vindecare 100% .El poate fi ob inut in primele zile de tratament, apoi poate sc dea n intensitate. Se tie c n cazul bolilor cronice precum diabetul, tratamentele permanente au, n afara efectelor pozitive, i alte reac ii nu tocmai benefice p r ilor organismului neafectate de boal . n aceste cazuri, efectul psihologic al medicamentelor este mult mai eficient decat in cazul substan elor chimice, asimilate de corpul uman.

Factorii de care depinde efectul placebo

Bolnavul Studiile au ar tat c unele persoane r spund prin manifest ri clinice la administrarea unor substan e neutre ( persoanele placebo-sensibile sau placebo-reactive reprezint o 1/3 din totalul popula iei ). Alte persoane nu prezint nici un fel de manifest ri clinice la administrarea substan elor Placebo, ele fiind numite persoane placebo-nonreactive i reprezint 2/3 din
6

popula ie. Dintre persoanele care r spund la substan ele placebo, unele reac ioneaz favorabil, n sensul c se simt bine, alte reac ioneaz negativ. Diferen ierea in func ie de reac ie nu ine de personalitate, ci e de natur conjunctural (o persoan poate fi placebo-reactiv ntr-o zi i placebo-nonreactiv peste cteva s pt mni sau invers). Totu i, prin aplicarea unor tehnici proiective i a unor teste de personalitate s-a constatat c tr s turi precum extroversia, sociofilia, sugestibilitatea, conformismul sunt corelate cu un grad crescut de reactivitate la substan ele Placebo, n timp ce alte tr s turi ca: introversia, sociofobia, rigiditatea, susceptibilitatea i nencrederea se opun apari iei fenomenului Placebo, corelnd cu apari ia unor reac ii nonplacebo. S-a demonstrat c femeile r spund pozitiv la un placebo, mai intens i n num r mai mare dect b rba ii. Copiii i adolescen ii au un r spuns mai slab la placebo pentru c apari ia acestui fenomen se bazeaz i pe ncrederea pacientului n preg tirea profesional a medicului. De aceea, fenomenul se manifest frecvent la persoanele vrstnice. Indiferent de vrsta pacientului i de investi ia sa afectiv n medic i medicament, efectul Placebo cunoa te o diminuare progresiv cu fiecare nou administrare. Boala Cercet rile au demonstrat c efectul vizeaz indirect boala, substan ele ac ionnd asupra simptomelor i nu asupra etiopatogenezei. n afec iunile cu un grad mai mare de subiectivitate, afec iuni psihogene, substan ele Placebo au efecte mai bune, iar n afec iunile cu un nivel inferior de organicitate efectul este redus. Cea mai mare frecven de reac ie se ntlne te n cazul durerilor (cefalee, mialgii) care sunt reversibile. Beneficiul produs de o substan Placebo este echivalent cu efectul unui analgezic. n psihopatologie, procentul cel mai mare de ameliorare prin efect placebo se nregistreaz n manifest rile somatoforme hipocondrice i n simptome ca: anxietatea, depresia exogen , insomnia i astenia. n general, ntreaga fenomenologie neurotic se poate ameliora prin administrarea substan elor Placebo, cu amendamentul c n patologia neurotic efectul Placebo este invers propor ional cu intensitatea manifest rilor clinice, cu durata bolii i cu cantitatea de medicamente primite anterior. Efectul placebo este mai intens n cazul nevrozelor dect n cel al psihozelor. Se manifest mai intens n nevroze mai pu in structurate, cum ar fi cea anxios-depresiv i mai slab n nevrozele cronice i n nevroze structurate (nevrozele conversive). Terapeutul i rela ia cu pacientul O rela ie pozitiv ntre cei doi nt re te efectul placebo. Efectul terapeutic al substan ei
7

depinde nu numai de ncrederea pacientului n medicamente, ci i de ncrederea medicului n substan a administrat . Forma farmaceutic a medicamentului Observa iile clinice au ar tat c : - substan ele administrate sub form de injec ii sunt mai eficiente dect cele administrate oral; substan ele administrate intravenos sunt mai eficiente dect cele administrate intramuscular; pilulele au un efect placebo mai puternic dect solu iile, iar acestea sunt mai puternice dect tabletele. - substan ele colorate sunt mai eficiente dect cele necolorate; - ---substan ele sapide i mai ales cele amare sunt mai eficiente. Spitalizarea Prestigiul tiin ific al unit ii medicale, dotarea spitalului cu mijloace moderne, preg tirea profesional i renumele celor ce lucreaz acolo sporesc succesul fenomenului placebo. Efectul placebo nso e te orice act terapeutic; el nu se limiteaz doar la ac iunea unei substan e farmacologice, ci la orice diferen ntre rezultatul a teptat i rezultatul ob inut de un medicament. Ce se intampla in creier? Gandirea pozitiva si increderea in medic nu doar modifica starea de spirit a pacientului, ci pot determina organismul sa treaca prin schimbari reale, care sa duca la insanatosire. Atunci cand se manifesta efectul placebo, in zona din creier numita nucleus accumbens, o zona asociata cu recompensele, cu bucuria, dar si cu dependenta, are loc o crestere spectaculoasa a cantitatii neurotransmitatorului dopamina. Cercetatorii de la Universitatea din Michigan, SUA, au demonstrat ca modul in care un pacient raspunde la o pastila inerta folosita pe post de analgezic este legat de cat de activ devine acest nucleus accumbens atunci cand persoana anticipeaza faptul ca va avea un beneficiu. De altfel, specialistii Universitatii din Michigan au fost primi care au reusit sa arate ca gandul la un medicament este suficient pentru a face organismul sa elibereze analgezicele lui naturale, endorfinele. Dar, nucleus accumbens nu e singura regiune a creierului implicata in efectul placebo. Doctorul Dragos Popa afirma ca Schimbari importante au fost observate si in talamus, in cortexul cingulat anterior, cortexul prefrontal si orbitofrontal. Fiecare dintre aceste zone are functia sa. De exemplu, cortexul prefrontal, centrul ratiunii, se activeaza chiar si atunci cand pacientul se asteapta doar ca durerea sa ii scada in intensitate, ca un efect al administrarii unui anumit medicament. In plus, se pune in miscare un intreg mecanism care reducere activitatea zonelor din creier responsabile cu detectarea durerii . Desi functiile creierului in efectul placebo nu au fost inca lamurite pe deplin, nimeni nu poate contesta stransa legatura dintre pastila de zahar si dopamina. Studiile care se vor realiza in viitor vor avea ca primi beneficiari bolnavii de Parkinson si de depresie, in cazul carora cantitatea de dopamina din anumite regiuni ale creierului este scazuta. De altfel, mai multe studii facute in Statele Unite ale Americii au aratat ca 75% din eficacitatea antidepresivelor se datoreaza tocmai efectului placebo.
8

Nocebo O atitudine pozitiv , asociat cu efectul placebo, ne poate ns n to i. De partea cealalt , gndurile negative, asociate cu efectul nocebo, ne pot mboln vi. Astfel, dac citi i prospectul medicamentelor i v autosugestiona i asupra efectelor adverse, este foarte posibil s le experimenta i. Puterea de sugestie este foarte important n lupta cu boala. Pastilele cu zah r sau injec iile cu ser fiziologic s-au dovedit de nenum rate ori eficiente n tratamentul unor boli, n ciuda faptului c ele nu au nici un efect terapeutic. A fost demonstrat c succesul acestei terapii neconven ionale se datoreaz unor mecanisme psihologice de autosugestie care definesc efectul placebo. El are, potrivit noilor cercet ri, un frate geam n, care nu este nici pe departe la fel de benefic pentru s n tatea noastr : efectul nocebo. Potrivit oamenilor de tiin , i gndurile negative ne influen eaz s n tatea, producnd ceea ce ei au numit efectul nocebo. Ne putem induce aceste gnduri negative citind, de exemplu, efectele secundare inscrip ionate pe prospectul medicamentelor, potrivit unui articol publicat de revista New Scientist. n acest mod, putem ajunge s experiment m simptomele care ne-au r mas ntip rite n minte i s influen m rezultatul tratamentului, semnaleaz cercet torii. Efectul nocebo poate fi observat zilnic n practica medical . "Aproximativ 60% dintre pacien ii care urmeaz edin e de chimioterapie au simptome nepl cute chiar nainte de a primi tratamentul. Uneori se ntmpl cu cteva zile nainte de a merge la spital, alteori chiar n drum spre spital", potrivit psihologului Guy Montgomery, de la Facultatea de Medicin Mount Sinai, din New York. Bolnavii pot experimenta simptome nepl cute doar la gndul c vor primi un tratament sau doar auzind vocea medicului. Un studiu citat n revista New Scientist arat c femeile care au convingerea c vor suferi un infarct sunt de patru ori mai predispuse decesului prin boli cardiovasculare n compara ie cu alte femei. Potrivit unui alt studiu, bolnavii care sunt convin i c nu vor supravie ui unei interven ii chirurgicale chiar au un risc mai mare de a deceda pe masa de opera ie. Citeva mituri despre placebo - Numai medicamentele pot juca rolul de placebo. Fals: Tot ceea ce mobilizeaza asteptarile si convingerile persoanei despre sanatate poate actiona ca placebo, in egala masura acest lucru putind fi si o operatie chirurgicala. - Placebo actioneaza numai asupra simptomelor fizice. Fals: El actioneaza asupra celor mai diverse afectiuni, incluzind aici si artrita, astmul, dereglari ale circulatiei singelui si obezitatea. Cind placebo slabeste durerea, medicii emit adesea concluzia ca boala a fost
9

imaginara, insa nu exista boli imaginare. Pentru pacientul care simte durerea aceasta este intotdeauna reala. - Reactia la placebo este foarte slaba. Fals: Placebo stimuleaza endorfinele (hormoni naturali, secretati de diverse glande ale corpului si care ajung la creier prin intermediul singelui). Acestea sint niste anesteziante naturale de o suta de ori mai puternice decit morfina. In afara de aceasta, placebo poate neutraliza actiunea multor medicamente cu actiune puternica. - Actiunea placebo este totdeauna folositoare. Fals: Actiunea placebo depinde de asteptari si convingeri. Atunci cind pacientii cred ca li se da un medicament cu efecte secundare daunatoare, ei pot primi aceste efecte secundare o data cu medicamentul. - Numai persoanele isterice, superficiale si sensibile reactioneaza la placebo. Fals: Nu exista nici un fel de dovezi ca unii oameni reactioneaza mai puternic decit altii. Placebo actioneaza asupra tuturor oamenilor. - In placebo exista totdeauna o minciuna. Fals: Efectul placebo se poate manifesta chiar si atunci cind pacientii stiu ca li se da o tableta din zahar. In cercetarile intreprinse de Scoala Medicala John Hopkins, 15 pacienti care au urmat un tratament ambulatoriu impotriva unei stari patologice de agitatie au primit cite o tableta de zahar o data pe saptamina. Li s-a spus deschis ca acestea sint pilule din zahar si ca ele le ajuta multor oameni. 14 dintre cei 15 pacienti au spus ca agitatia lor a scazut considerabil. Noua dintre ei au legat rezultatele obtinute de administrarea tabletelor. Sase dintre ei erau siguri ca in tablete erau continute si niste substante active. Trei s-au plins de efecte secundare: au inceput sa vada mai slab, sa-si simta gura uscata (asemenea efecte secundare se observa la administrarea unor preparate psihotropice).

Un mic experiment

- Fabrizio Bendetti de la Universitatea din Torino, a facut experimentul clasic, insa cu o mica modificare. Timp de mai multe zile i-a dat morfina unui pacient. Apoi, intr-o zi, i-a dat o solutie salina in loc de morfina. Solutia a functionat exact la fel ca morfina. Acesta este efectul Placebo clasic. In alt caz insa, el a dat pacientului o solutie Placebo putin diferita: substanta salina amestecata cu o substanta numita naloxon. In acest caz, efectul Placebo n-a mai aparut. Durerea pacientului nu a mai disparut. Ce s-a intamplat? Explicatia nu este foarte complicata: efectul Placebo clasic functioneaza pentru ca pur si simplu Placebo-ul reduce anxietatea si stresul pacientului. Acest lucru declanseaza (sau este acelasi lucru cu) producerea naturala de endorfine, calmantele naturale ale organismului. Actiunea naloxonului consta insa tocmai in blocarea producerii de endorfine. De aceea Placebo-ul nu a mai functionat in cel de-al doilea caz, cu toate ca pacientul avea si atunci aceleasi asteptari pozitive. Creierul sau a fost impiedicat sa mai genereze endorfinele, deci durerea a persistat.
10

Sursa de profit pentru vindecatori Jumatate din medicii americani prescriu tratamente false cel putin o data pe luna, fie pentru a-si linisti pacientii ipohondri, fie pentru a le da o speranta celor pentru care medicina traditionala nu mai poate face nimic, arata un studiu realizat in 2008. Oricat de bine ar suna insa ideea vindecarii de la sine, nu traim intr-o lume in care miracolele rasar la tot pasul. Efectul placebo nu functioneaza la toti pacientii, iar neaplicarea unui tratament bine fundamentat in favoarea unuia de tip placebo poate fi periculoasa , crede medicul Dragos Popa. Daca doctorii se gandesc de zece ori inainte sa-i prescrie unui pacient un medicament fara valoare curativa, vindecatorii au ajuns sa se imbogateasca de pe seama capacitatii organismului uman de a-si reveni singur. Peste tot in lume exista binefacatori care pretind ca isi vindeca pacientii operandu-i cu un cutit de bucatarie sau radiindu-i cu un aparat construit dintr-un videorecorder vechi si stricat.

11

Concluzii Ar fi foarte interesant de facut un experiment care sa inregistreze efectele favorabile tratamentului, dar pe un numar foarte mare de bolnavi, ca sa se valideze statistic, in functie si de temperamentul medicului curant. Dar, ramane in esenta concluzia ca o abordare psihosomatica a unui bolnav inseamna considerarea obligatorie a factorului psihic, atat drept cauza a imbolnavirii cat si ca element favorizant al imbolnavirii, in sensul ca anumiti bolnavi sunt mai vulnerabili la stres si, in acelasi timp, factorii psihologici sunt un element foarte important in vindecarea bolnavului. Efectul placebo se adauga medicamentului cand relatia dintre medic si pacient este foarte buna, cand medicul este un tip optimist si induce si un optimism terapeutic pacientului. Un alt element prin care factorul psihologic va actiona este cel prin care reusim dincolo de niste recomandari seci, automate, sa modificam comportamentul bolnavului fata de propria lui sanatate, pentru ca 80% din bolile din care se moare in ziua de astazi, sunt boli generate de comportamente nocive fata de sanatate: fumatul, alcoolul, sedentarismul, tulburarea somnului, alimentatia defectuoasa...

12

Bibliografie Viata Medicala Aug. 2008 Pharma Business Nov. 2008 Placebos in Practice - Spiegel D. 23 Oct. 2004 The Placebo Effect: Not all in your head 2 Dec. 2008 Placebo Effects clinical aspects and neurobiology 21 Iun. 2008 - Analgesic effects of branding in treatment of headaches 16 Mai 1981

13

Cuprins

Rezumat ------------------------------------------------------------------------------------------------------ 2 Scurta introducere ----------------------------------------------------------------------------------------- 4 Cum functioneaza ------------------------------------------------------------------------------------------ 5 Caracterele generale ale efectului placebo ------------------------------------------------------------ 5 Factorii de care depinde efectul placebo -------------------------------------------------------------- 6 Ce se intampla in creier? ---------------------------------------------------------------------------------- 8 Nocebo -------------------------------------------------------------------------------------------------------- 9 Cateva mituri despre placebo ---------------------------------------------------------------------------- 9 Un mic experiment ---------------------------------------------------------------------------------------- 10 Sursa de profit pentru vindecatori ------------------------------------------------------------------ 11 Concluzii ---------------------------------------------------------------------------------------------------- 12 Bibliografie ------------------------------------------------------------------------------------------------- 13

14