ANESTEZIA GENERALA Analgezia generala Neuroleptanalgezia ( NLA ) Miorelaxarea Narcoza

ANALGEZIA GENERALA
Reprezinta suprimarea temporara a sensibilitatii dureroase la nivel central prin blocarea receptorilor .

Transmisia nociceptoare
-spino-talamica -spino-reticulara -spino-mezencefalica
, umorala .

Integrarea algica : spinala , supraspinala

SUBSTANTELE ANALGEZICE
a. Analgezice morfinice: -Naturale ( morfina , codeina ) -Semisintetice (hidromorfona,codetilina) -Sintetice(petidina,metadona,fentanyl b. Antagonistii opiaceelor (pentazocina,nalorfina,naloxona) c. Ciclohexamina : -Ketamina -Fenciclidina -Tiletamina

Continuare s. analgezice
d. Modulatoare adrenergice : -Clonidina -Xilazina -Tiletamina e. Analgezice antireumatice : -Fenazona -Amidopirina -Acidul salicilic

ANALGEZCE MORFINICE
COMPUS Morfina Petidina Metadona Butorphanol Buprenorfina Pentazocina Nalbufina Nalorfina Naloxona Grupa farmacologica Agonist Agonist Agonist Agonist Agonist+Antagonist Agonist+Antagonist Agonist+Antagonist Agonist+Antagonist Antagonist

ANTAGONISTII OPIACEELOR
Sunt reprezentati printr-o grupa de substante care se leaga specific de receptorii morfinici,dislocand moleculele de opiacee. Unele preparate sunt agoniste sau antagoniste in functie de momentul administrarii,altele sunt complet antagoniste fiind folosite ca antidoturi in supradozare sau intoxicatii morfinice.

Anestezia disociativa
La toate derivatele de ciclohexamina, analgezia este foarte puternica dar efectul hipnotic este slab, iar asupra musculaturii striate produc efect cataleptic. Cel mai important reprezentant al acestora-KETAMINA - a fost denumit anestezic disociativ din cauza marilor diferente dintre analgezie si celelalte deziderate anestezice.

NEUROLEPTANALGEZIA ( NLA )
Este rezultatul interactiunii dintre analgezicele centrale si tranchilizante sau neuroleptice. Efectele deosebit de favorabile, sunt valorificate mai ales in domeniul chirurgical

COMBINATII ANESTEZICE DE TIP NEUROLEPTANALGEZIC

-Combelen+Ketamina Combelen+Rompun+Ketamina -Rompun+Ketamina -Acepromazina+Ketamina Acepromazina+Rompun+Ketamina -Stresnil+Ketamina -Stresnil+Sintalgon -Rompun+Polamivet

PREPARATE TIPIZATE DE TIP NLA

TALAMONAL= Droperidol+Fentanil IMMOBILON = Acepromazina+Etorfina
ZOLETIL = Zolazepam+Tiletamina pt a.m. TELAZOL = Zolazepam+Tiletamina pt A.M.

CONTRAINDICATIILE NEUROLEPTANALGEZIEI
Nu sunt contraindicatii specifice - Decompensari grave cardiorespiratorii -Insuficienta pancreatica -Hipertensiune severa -Tratament general cu organofosforice

Neuroleptanalgezia

Neuroleptanalgezia la animale

Neuroleptanalgezia la porc

Neuroleptanalgezia la porc

RELAXANTE MUSCULARE ( Curarizante )

Substantele curarizante sau blocante neuromusculare relaxeaza,apoi paralizeaza musculatura striata,interferand cu functia de neurotransmitator a acetilcolinei la acest nivel Dupa mecanismul de actiune , curarizantele sunt : depolarizante , antidepolarizante si relaxante centrale.

Curarizante depolarizante
S. Depolarizante se fixeaza pe receptorii
Se mai numesc molecule mici. colinergici pe care ii activeaza, provocand depolarizare de lunga durata ( 3 5 minute ).

leptocurare

avand

-Succinilcolina -Decametoniu

Curarizante antidepolarizante
Sunt antagoniste ale acetilcolinei, se fixeaza pe receptorii nicotinici ai placii terminale printr-un mecanism competitiv. Se mai numesc pahicurare. -Tubocurarina -Galamina -Pancuroniul

MIORELAXANTE CENTRALE
Produc relaxarea musculaturii striate printr-o actiune blocanta interneuronala. Majoritatea au si efect neuroleptic,tranchilizant sau analgezic. -Diazepam actiune GABAmimetica -Rompun stimularea adrenoreceptorilor -Baclofen derivat al GABA ( Acidul gama-amino-butiric ) .

NARCOZA
Narcoza reprezinta suspendarea temporara a sensibilitatii,motilitatii voluntare si reflexe si a activitatii psihice, prin actiunea narcoticelor, ramanand prezente functiile vitale Un narcotic ideal, pe langa dezideratele anestezice,trebuie sa produca o inductie rapida si trezire scurta, fara perioada de ataxie sau excitatie,sa fie lipsit de toxicitate,usor de administrat si la un pret accesibil.

FAZELE CLINICE SI DINAMICA NARCOZEI

Substantele narcotice exercita actiunea deprimanta asupra sistemului nervos central incepand cu scoarta cerebrala, cuprinzand apoi straturile subcorticale, diencefalul si centrii medulari,parcurgand urmatoarele faze clinice : 1 Stadiul cortical 2 Stadiul narcozei cu reflexe 3 Stadiul narcozei fara reflexe 4 _ Stadiul intoxicatiei narcotice

STADIUL CORTICAL
Corespunde perioadei de inductie a narcozei, de la patrunderea anestezicului in neuronii scoartei cerebrale si pana la intreruperea completa a activitatii constiente. Se produce analgezie superficiala, respiratie neregulata si apar fenomene de excitatie (voma, agitatie, hipersalivatie, mictiune, defecare ). Se estompeaza printr-o premedicatie neuroleptica si se folosesc narcotice cu actiune rapida pentru inductie.

II STADIUL NARCOZEI CU REFLEXE

Animalul este imobilizat in decubit dar pastreaza reflectivitatea in totalitate.Pupilele sunt miotice iar globii oculari prezinta nistagmus rotator.Este o faza periculoasa a anesteziei. Accidente posibile : spasm glotic, spasm bronsic, apnee, voma ,hipersalivatie si aspiratie bronsica, tuse. Se intrerupe administrarea narcoticului pana se restabileste functia afectata.

III STADIUL NARCOZEI FARA REFLEXE

Este o narcoza profunda,reflectivitatea este abolita, se pot efectua interventiile chirurgicale in siguranta. Durata stadiului chirurgical coincide cu administrarea amestecului anestezic la narcoza inhalatorie iar pentru alte metode este caracteristica tipului de substante folosit si interactiunilor dintre ele.

Narcoza fara reflexe

Reflexele dispar treptat, in urmatoarea ordine : oculomotor, corneean, fotomotor, cutanat, visceral, anal. Nu se recomanda atingerea nivelului maxim al aprofundarii anesteziei, deoarece se apropie riscul intoxicatiei narcotice. Prin tehnicile moderne se pot regla numai anumite componente (analgezia, miorelaxarea ).

IV STADIUL INTOXICATIEI ANESTEZICE

Este un accident grav, evolueaza intrun timp scurt spre modificari ireversibile, determinate de supradozare.Scoaterea din functie a centrilor bulbari, determina mai intai oprirea respiratiei si apoi a cordului. Pentru reanimare se asigura ventilatie pulmonara si se administreaza analeptice cardiorespiratorii.

NARCOZA PE CALE DIGESTIVA

Avantaje :
clisma

-se aplica la animale inabordabile -narcoticul se adm. usor in apa,alimente sau

Dezavantaje :
-nu permite controlul riguros al dozei -absorbtia neuniforma a dozei intarzie instalarea efectului si prelungeste actiunea -necesita doze mai mari cu 2o 30 %

N . digestiva
Se impune dieta hidrica sau alimentara pentru asigurarea consumului integral al dozei Se amesteca uniform intr-o cantitate redusa de furaj sau apa Sa nu prezinte gust sau mirosuri neplacute Se pot administra : Cloral hidrat,Avertina sau Barbiturice.

NARCOZA PE CALE INJECTABILA

Avantaje : -Se realizeaza usor -Nu necesita aparatura speciala -Nu necesita personal specializat

Dezavantaje : -Riscul de accidente prin supradozare este mai mare, indicele terapeutic este mic. - La majoritatea substantelor anestezice, nu exista antidot specific.

N. injectabila
N. Intravenoasa
Efectul se produce repede,dozele sunt mici Se pot administra narcotice solubile :Cloral hidrat,Cloraloza,Barbiturice,Epontol,etc. ACCIDENTE posibile : coagulare intravasculara,hemoliza,leziuni vasculare si perivasculare,reactii febrile,soc.

N. intraperitoneala
Se foloseste cand nu este accesibila calea intravenoasa , la animale mici , animale de laborator, pasari, porc. Peritoneul are suprafata mare si ofera conditii bune pentru absorbtie. Solutiile vor fi mai diluate decat cele intravenoase iar dozele cu 20-30 % mai mari.

N. injectabila
Preparate utilizate : CLORALUL HIDRAT solutie apoasa 10% ,prep extemporaneu,adm. lent , strict i.v. Injectat lent , produce sedare progresiva cu hipnoza, usoara relaxare musculara si analgezie superficiala.Se poate completa anestezia cu analgezice,sulfat de magneziu sau cu barbiturice . Se poate valorifica fenomenul de

doze mari, este hipotensiv si prezinta usoara toxicitate pentru miocard,parenchim renal si hepatic,produce hemoconcentratie, hemoliza,traverseaza bariera placentara si produce atonie digestiva persistenta.

autodozare.La

N. injectabila
CLORALOZA - se foloseste cu bune rezultate la caine si la rumegatoarele mici in concentratie de 1-2 % .Este mai stabila dar cristalizeaza usor sub 35 de grade si se pot produce accidente. EPONTOL - actiune de scurta durata si instalare rapida la toate speciile. Injectat perivenos, produce necroza peretelui vascular.

N. injectabila
URETAN - se prepara sol. 10 sau 20 % si se adm. i.v. sau i.p. la animale de laborator sau la pasari . Produce narcoza de lunga durata ALCOOLUL ETILIC - se adm. strict i.v Efect rapid,analgezie de mica intensitate, trezirea este lenta,cu ataxie si dezorientare. Nu imprima miros carnii.

BARBITURICE
Clasificare dupa durata actiunii : - B. cu actiune de scurta durata ( sub 50 min.) Tiopental,Brevinarcon,Surital, Baytinal, Kemital. - B. cu actiune de durata medie ( 2-6 ore ) : Pentobarbital, Hexobarbital, Metohexital, Ciclobarbital, Amobarbital. Administrarea rapida poate duce la apnee de scurta durata.

NARCOZA INHALATORIE
Substantele narcotice volatile sau gazoase patrund in organism odata cu schimbul de gaze la nivelul alveolelor pulmonare.Eliminarea narcoticelor se face in cea mai mare parte tot pe cale respiratorie, nemodificate. Sistemele moderne recupereaza anestezicul, il purifica si il reintroduc in circuit

N. inhalatorie
Patrunderea narcoticelor in organism este conditionata de factori care asigura schimbul de gaze : -Conc.anest. in aerul expirat si cel alveolar -Ritmul si profunzimea respiratiei -Debitul cardiac -Integritatea functionala a ap. respirator

N. inhalatorie
Metoxifluran, Enfluran, Isofluran, Eter, Cloroform

Narcotice volatile : Halotan,

de azot, Ciclopropan

Narcotice gazoase : Protoxid

Tehnica narcozei pe cale inhalatorie I -Circuitul respirator deschis

II Circuitul respirator III Circuitul respirator

semideschis

semiinchis inchis

IV Circuitul respirator

C. Respirator deschis
Sursa de anestezic se aduce in apropierea narilor pacientului unde se realizeaza amestecul impreuna cu aerul atmosferic. Se pierde anestezic care poate afecta si personalul.

CIRCUITUL RESPIRATOR SEMIDESCHIS

Presupune existenta unor dotari minime care limiteaza pierderile de anestezic dar expirul ajunge in totalitate in incapere, afectand personalul. Din acest motiv, se lucreaza numai in spatii aerisite. Patrunderea anestezicului in caile respiratorii se poate face liber sau prin masca

C. resp. semideschis
Patrunderea amestecului anesteziant in caile respiratorii se face tot liber dar uniformizarea este asigurata in balonul de respiratie anexat. Printr-o supapa dubla aerul expirat este dirijat in afara circuitului si la fiecare inspiratie, patrunde o noua cantitate de amestec anesteziant Pierderile sunt mai reduse, dar proportionale cu marimea spatiului mort

Circuitul respirator semiinchis

Presupune existenta unui aparat care asigura epurarea gazelor expirate ( captarea apei si CO2 ) recuperarea partiala a anestezicului si reintroducerea lui in circuit.Gazele expirate sunt trecute printr-un filtru de calce sodata care fixeaza CO2 ) : CO2 + 2Na( OH ) = H2O + Na2CO3 Na2CO3 + Ca( OH )2 = 2NaOH+CaCO3

C. Resp. semiinchis
Aparatul este prevazut cu vaporizator pentru narcoticele volatile si sistem Bypass. Inhalarea se bazeaza pe respiratia spontana a pacientului, stimulata de presiunea pozitiva din prima parte a circuitului, putandu-se asocia si ventilatia artificiala manuala sau mecanica. Cuplarea se poate face prin intermediul unor masti sau prin intubatie

C.resp. semiinchis

C. resp. semiinchis

CIRCUITUL RESPIRATOR INCHIS

Sistemul asigura reinhalarea totala a amestecului gazos din circuit. Debitul de oxigen este egal cu consumul metabolic al organismului. Bioxidul de carbon se elimina din circuit numai prin absorbtie ( pe calce sodata ) . Consumul de substante anestezice este foarte redus dar necesita aparatura performanta si monitorizarea functiilor vitale.

Aparatul de anestezie pentru cabaline

Sistemul anestezic inchis cu vaporizatorul in afara circuitului

Sistemul anestezic inchis cu vaporizatorul in interior

Anestezia pe masca
Mastile de anestezie se aleg dupaconformatia faciala a animalului asigurand etanseizarea. Incidente posibile : spasm glotic, tuse, voma urmata de aspirarea continutului regurgitat, aspirarea salivei, nu se poate face ventilatie mecanica in siguranta . Pacientul se pregateste prin dieta, atropinizare , tranchilizare si curatarea cavitatii bucale, Metoda este folosita pentru circuitul deschis sau semideschis,

Intubatia traheala
Se foloseste sonda de intubatie care face legatura intre pacient si aparatul de anestezie si pacient. Este confectionata din material plastic, metal sau cauciuc.La capatul care patrunde in trahee este prevazuta cu un manson gonflabil, pentru etanseizare. Se aplica un speculum bucal sau un calus de lemn pentru a preveni deteriorarea sondei intre tablele dentare.

Tehnica intubatiei traheale

Introducerea sondei traheale se face dupa o pregatire minutioasa devenind un act simplu, realizat intr-un timp cat mai scurt. Momentul optim este imediat dupa inductia narcozei. Animalul se gaseste pe masa de operatie in pozitia cea mai convenabila pentru interventia chirurgicala.

Manopere necesare pentru realizarea intubatiei

-Se deschide cavitatea bucala -Se exteriorizeaza limba -Se vizualizeaza fanta glotica prin apasarea bazei limbii cu laringoscopul -Se introduce sonda unsa cu vaselina neutra -Se introduce aer in balonetul de etanseizare Se recomanda ventilarea de oxigen pe masca in timpul inductiei parenterale provocand o hiperoxie tisulara pentru a depasi mai usor momentul de apnee

Particularitati ale intubatiei la animale

-La cal - La rumegatoare -La porc

-La caine
pisica La

METODE ACTUALE DE NARCOZA

NARCOZA SIMPLA _ Mononarcoza
_Polinarcoza

Narcoza complexa
Se realizeaza in patru etape distincte din punct de vedere tehnic si farmacologic, valorificand interactiunile de tip sinergic, cumulativ, sau potentializator. 1 Preanestezia 2 _ Inductia narcozei 3 _ Narcoza propriuzisa 4 _ Reanimarea

ELECTRONARCOZA
Blocheaza transmiterea influxului nervos prin orientarea biocurentilor pe directia celor doi electrozi aplicati bitemporal sau fronto-occipital. Creste semnificativ eliberarea endorfinelor iar prin polarizarea membranara continua se intrerupe conducerea si integrarea excitatiei dureroase.

Electronarcoza
Riscuri minime Tehnica simpla Economica Fara reziduuri Aparatul este portabil Reversibilitate totala Efectul este rapid

Avantaje

Dezavantaje
Faza de excitatie - Desc. de catecolamine - Creste secr. de ACTH - Produce microleziuni Aceste efecte nefavorabile nefavorabile sunt estompate printr-o premedicatie neuroleptica

Tehnica electronarcozei
Foloseste curent alternativ de inalta frecventa ( pana la 10000 Hz ), 25-60 v si 3-110 mA. Electrozi de contact sau intratisulari Se aplica dupa tranchilizarea animalului -Curenti mai puternici la inceput si apoi reglaje -Inducere gradata pana la 700 1500 Hz -Inducere progresiva la 5000-6000 Hz si apoi scadere la un nivel de intretinere.

ANESTEZIA GENERALA LA CABALINE

Particularitati morfofiziologice Neuroplegia si tranchilizarea Neuroleptanalgezia Narcoza Intubarea Perfuzarea intraanestezica Reanimarea

ANESTEZIA GENERALA LA RUMEGATOARE

Particularitati ; Masuri compensatorii Tranchilizarea Neuroleptanalgezia Narcoza -Intubatia -Mentinerea anesteziei -Reanimarea

ANESTEZIA GENERALA LA PORCINE

Particularitati Neuroplegia Neuroleptanalgezia Narcoza pe cale injectabila; Narcoza inhalatorie

ANESTEZIA GENERALA LA CAINE

Tranchilizarea Neuroleptanalgezia Narcoza

ANESTEZIA GENERALA LA PISICA

Neuroplegia Neuroleptanalgezia Anestezia disociativa Narcoza

Anestezia generala la alte specii, la animale de laborator, la pasari, la reptile si la pesti