Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
DECEMBRIE 20I2
Exercitiile isi propuneau provocarea analizei introspective, descoperirea resurselor interioare i formarea unor abiliti de relaionare bazate pe valorificarea resurselor personale, iar abordarea a fost eclectic care presupuneau combinarea tehnicilor expereniale cu tehnici cognitiv-comportamentale. Fiind o terapie de grup, asa cum afirma autoarea citand-o I. Mitrofan,1997, grupul de dezvoltare, este o terapie de grup centrat pe dezvoltarea personal a fiecrui participant. Interesante au fost si etapele parcurse pentru organizarea grupului, selectia membrilor, caracteristicile terapeutului de grup si dinamica grupului. Daca A. P. Beck (1976) identific nou faze de dezvoltare n evoluia unui grup de psihoterapie, se pare ca exista trei faze principale: -de stabilire a normelor de grup i de participare ezitant a membrilor care depind de terapeut; -de conflict, dominan i de formare a unei ierarhii ntre pacieni; -de realizare a coeziunii reale a grupului, cu un sentiment de afeciune reciproci ntrajutorare Iar pentru o functionare optima mecanismele din cadrul grupului trebuie sa functioneze (dup A. Brawn & B. Caddick, 1993).Mecanismele prezentate sunt: Acceptarea Ventilarea - Testarea realitii Transferul Universalizarea Altruismul - Terapia spectacolului - Stilul liderului. Ii multumesc autoarei ca a prezentat desfasurarea programului de dezvoltare personal. A prezentat scopul si obiectivele, cum au fost selectionati membrii, ce instrumente de evaluarea a foslosit, tehnicile (tehnici cognitive comportamentale (I.Holdevici, 2000), (O.Fontaine, P. Fontaine 2008), tehnici experieniale (I. Mitrofan 1997, A. Moreau, 2007), tehnici preluate din NLP si temele abordate (exerciii de autocunoatere i intercunoatere, exerciii de identificarea nevoilor, de identificare a resurselor, de afirmare de sine i cretere a stimei de sine), inclusiv fragmente relevante din sedinte, privind evolutia unui caz. Ca orice program si acesta s-a incheiat cu evaluarea finala in care s-au folosit fise de autoevaluare, urmata de observatii si concluzii. Remarcabila este afirmatia Psihologul sau psihoterapeutul n devenire nu este omul perfect unii au, i contientizeaz aceste dificulti, alii le au dar i le ascund poate de ei nii, poate de alii. Concluziile au fost ca programul i-a atins obiectivele i poate fi utilizat pentru dezvoltarea personal a psihologilor care doresc s devin specialiti n domeniul relaiilor umane consiliere, psihoterapie. Am ales sa prezint acest program pentru ca mi-a placut mult profesionalismul cu care a fost prezentat si cateva cuvinte din final poate fi utilizat, fara a adauga nimic despre interdictii: licenta, drept de autor, alte limitari, si este descris destul de detailat incat sa poata fi utilizat. Mai am un obicei prost, citesc totdeauna cu atentie bibliografia si acolo am gasit trei carti ale aceluias autor, si cu curiozitatea inascuta, m-am intrebat de ce este cel mai citat autor? Am inceput sa caut informatii despre Andre Moreau si am sfarsit cumparandu-i si citindu-i cartile! Sper ca in lipsa imposibilitatii momentane, de a accesa un astfel de program de dezvoltare, aceste carti sa ma ajute si sa compenseze oarecum, pana in momentul in care imi voi putea complecta pregatirea si cu un program de dezvoltare personala facut cu profesionalism.
BIBLIOGRAFIE Beck, A.T., Cognitive Terapy and the Emotional Disordes, International University Press, New York, 1976; Brawn, A., Caddick, B., Groupwork with offenders, Whiting &Birch Ltd. Londra, 1993 Fontaine, O, Fontaine, P, Ghid clinic de terapie comportamentali cognitiv, Edit. Polirom, 2008 Holdevici, I., Gndirea Pozitiv, Edit. Dual Tech, 2000; Mitrofan, I., Psihoterapia Experienial, Edit. Infomedica 1997 Moreau, A., Metode i tehnici, Edit Trei, 2007