PROCEDURI DE AUDITARE A STOCURILOR DIN PRODUCTIA PROPRIE

Mircea Ioana Roxana CA anul I 2010

Introducere 1. STOCURI 1.1. Definitie 1.2. Categorii de stocuri 2. AUDITUL STOCURILOR 2.1 Proceduri prealabile asistarii la inventar 2.2 Obiective ale auditului stocurilor 2.3 Principii ale auditului stocurilor 3. PROCEDURI APLICATE IN AUDITAREA STOCURILOR 3.1 Etapele planificarii de auditare a stocurilor 3.2 Planificarea procedurilor de auditare a stocurilor 4. METODE DE EVALUARE A IESIRILOR DIN STOC 4.1. Formula FIFO 4.2. Formula costului mediu ponderat 4.3. Tratament contabil alternativ 5 . STUDIU DE CAZ- auditarea stocurilor la SC IMSAT ARDEAL SA 5.1 Istoric 5.2. Metode de verificare a evaluarii stocurilor in contabilitatea SC IMSAT ARDEAL SA 6 .CONCLUZII

INTRODUCERE Auditul reprezinta examinarea de catre persoane fizice sau juridice , legal abilitate, numite auditori, a fidelitatii inregistrarilor contabile, financiare si fiscale, a probitatii si credibilitatii tranzactiilor economice a unei entitati. Auditul are ca obiective principale : - reflectarea imaginii fidele a situatiei patrimoniului si a rezultatelor financiare in bilantul contabil si in contul de profit si pierdere ; - exprimarea unei opinii, de a sti daca situatiile financiare prezinta o imagine fidela a afacerilor agentului economic la data bilantului si a rezultatelor pentru exercitiul financiar incheiat, cu respectarea legilor in vigoare si a practicilor din tara in care agentul economic isi are sediul ; - mentinerea calitatii si coerentei sistemului contabil, astfel incat sa asigure certitudinea reflectarii in bilant si in contul de profit si pierdere, in mod corect, sincer si complet a patrimoniului, a situatiei financiare si a rezultatelor exercitiului ; - imbunatatirea utilizarii informatiei contabile ; - aprecierea performantelor si a eficientei sistemelor de informare si organizare. Pe baza procedurilor si testelor pe care le considera necesare, auditorul determina si analizeaza riscurile care pot contribui la exprimarea unei opinii necorespunzatoare in raportul de audit.

1.

STOCURI

1.1. Stocuri-definitie In economie , notiunea de stoc are doua sfere de cuprindere, si anume : 1- in sens general, stocul reprezinta cantitatea de active materiale si financiare existente la un moment dat intr-o unitate patrimoniala si 2- in sens restrans, stocul reprezinta un ansamblu de materii prime, materiale etc. destinate productiei, respectiv de semifabricate, produse finite , marfuri etc. destinate vanzarii In sens larg, stocurile sunt, conform definirii din Standard, elemente ce cuprind toate activele achizitionate pentru : - revanzare(inclusiv terenuri si mijloace fixe, in cazul intreprinderilor ce au ca obiect de activitate comertul cu astfel de active) ; - a fi folosite la obtinerea de active in scopul vanzarii, toate acestea in conditiile desfasurarii normale a activitatii intreprinderii. 1.2. Categori de stocuri Conform ciclului de exploatare ce este influentat de specificul activitatii desfasurate, in categoria stocurilor se includ : marfurile , respectiv bunurile pe care unitatea patrimoniala le cumpara in vederea materiile prime care participa direct la fabricarea produselor si se regasesc in materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru revanzarii sau produsele predate spre vanzare magazinelor proprii produsul finit integral sau partial , fie in starea lor initiala , fie transformata ambalat, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile) care participa sau ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare fara a se regasi , de regula, in produsul finit, produsele, respectiv : - semifabricatele, prin care se inteleg produsele al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o sectie (faza de fabricatie) si care trec in continuare in procesul tehnologic al altei sectii (faze de fabricatie) sau se livreaza tertilor, - produse finite , adica produsele care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie

si u mai au nevoie de prelucrari lterioare in cadrul unitatii, putand fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor, - produsele reziduale, materialele recuperabile sau deseurile animalele si pasarile ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achizitionate sau fabricate, destinate

produselor vandute si care , in mod temporar, pot fi pastrate de terti, cu obligatia restituirii in conditiile prevazute in contracte productia aflata in curs de executie, precum si materialele si alte consumabile destinate utilizarii in procesul de productie.

2.

AUDITAREA STOCURILOR 2.1 Proceduri prealabile asistarii la inventar

Se identific diferitele categorii de stocuri n funcie de activitatea inteprinderii: mrfuri, materii prime, n curs de fabricaie, produse finite. Se precizeaz dac inventarul fizic privete toate categoriie de stocuri, n integralitatea lor sau prin sondaj. n practic societatea nu poate proceda la inventarierea prin sondaj dac n cursu anului nu a inut evidena prin metoda inventarului permanent. Se precizeaz data cnd s-a efectuat inventarul fizic i se confrunt cu datele nregistrate n conturi la sfritul anului aducnd ajustrile necesare n funcie de operaiile dintre data inventariului i data nchiderii. Se verific dac intreprinderea a redactat i a adus la zi o procedur scris de inventar anual; se identific punctele slabe care ar putea fi ameliorate. 2.2. Obiective ale auditului stocurilor Obiectivul auditarii stocurilor il reprezinta analizarea si evaluarea , utilizand tehnici si procedee specifice, in scopul obtinerii de dovezi, numite probe de audit, pe baza carora se atesta si se certifica documentele si evidentele, sistemul contabil in ansamblu in

inregistrarea si urmarirea stocurilor de bunuri ale unei entitati.. Din punct de vedere al auditului , sistemul de control intern reduce lucrarile de rutina, verificarile mecanice asupra totalizarilor contabile si implica rationamentul si judecata, accentuarea examenului de ansamblu, analiza , evaluarea si sondajul statistic. Auditorul trebuie sa planifice si sa desfasoare un angajament de audit cu o atitudine de scepticism profesional, admitand ca pot exista imprejurari in care situatiile financiare sa fie denaturate in mod semnificativ. Auditarea stocurilor implica masurarea performantei prin prisma celor 3E : - economicitate - eficienta - eficacitate Economicitatea - presupune ca un obiectiv dat sa fie atins prin minimizarea costurilorintrarilor, dar cu conditia respectarii calitatii. Eficienta reprezinta raportul dintre costuri (intrari) si rezultate (iesiri) Eficacitatea presupune maximizarea rezultatelor (iesirilor) comparativ cu intentiile si cu obiectivele propuse 2.2. Principii in auditarea stocurilor In auditarea stocurilor trebuiesc respectate toate principiile care stau la baza auditului finaciar: exhaustivitatea-(integralitatea)- toate operatiunile care privesc stocurile realitatea- toate elementele din evidentele contabile sa corespunda cu corecta inregistrare in contabilitate si corecta prezentare in conturile anuale a sunt inregistrate in contabilitate pe baza documenntelor justificative . cele identificate fizic operatiunilor,adica ele trebuie sa fie: contabilizate in perioada corespunzatoare, urmarinduse respectarea independentei exercitiului financiar, sa fie corect evaluate, urmarindu-se respectarea regulilor si principiilor contabile si a metodelor de evaluaare a stocurilor, sa fie corect totalizate, astfel incat sa li se asigure o prezentare in conturile anuale conforma cu regulile in vigoare

3. PROCEDURI APLICATE IN AUDITAREA STOCURILOR Planificarea lucrrilor de audit contribuie la acordarea unei atenii cuvenite celor mai importante direcii ale auditului, determinarea problemelor poteniale i executarea rapid a lucrrilor. Planificarea de asemenea ajut la repartizarea eficient a lucrrilor personalului lund n considerare lucrrile exercitate de ali auditori i experi. 3.1 Etapele planificarii de auditare a stocurilor 1: etapa preliminara-adunarea si evaluarea initiala a informatiilor despre entitate, evaluarea preliminara a sistemului contabil si de control intern, definirea obiectivelor detaliate , pe tipuri de stocuri , evaluarea initiala a resurselor necesare si stabilirea calendarului de lucru etapa de planificare elaborarea planului de audit, stabilirea legaturii cu entitatea auditata, intocmirea programului de audit ca parti componente ale planului de audit, aprobarea acestuia etapa de lucru in teren- colectarea si evaluarea probelor, prin efectuarea inventarelor pe teren, redactarea unor concluzii initiale, referitoare la depozitarea produselor, starea lor fizica, conditiile de depozitare etapa raportarii- proiectarea si analiza concluziilor, reanalizarea , aprobarea si etapa de post raportare- supravegherea impactului pe care il are asupra publicarea rezultatelor entitatii auditate. 3.2 Procedee de culegere a probelor de audit al stocurilor 3.2.1 Examenul documentar este cel mai frecvent utilizat in auditare, consta in apropierea si analiza unor operatiuni, procedee sau fenomene economice pe baza documentelor justificative care le reflecta pentru a stabili realitatea, legalitatea si eficienta acestora. Principalele tehnici ale examenului documentar sunt: 3.2.2. Examinarea faptica1

M.Boulescu, M.Ghita, V.Mares Controlul fiscal si auditul financiar-fiscal , Editura CECAR, 2003

a) Inventarierea b) Expertiza tehnica se recurge la serviciile unor specialisti din domeniul tehnic, chimie etc. c) Observarea directa-urmarirea la fata locului a modului de desfasurarea a muncii in diferite sectii d) Inspectia fizica-examinarea activelor , controlul listelor de inventariere Procedurile aplicate in auditarea stocurilor presupun: vizitarea locurilor si efectuarea inopinata a anumitor teste, de exemplu inventarierea fizica a stocurilor sa fie facuta la o data apropiata de finele efectuarea de proceduri analitice, de exemplu examinarea soldurilor observarea stocurilor in locurile in care participarea auditorului nu a fost dinainte anuntata exercitiului initiale cantitativ si valoric , a intrarilor si iesirilor de produse in decursul perioadei auditate, verificarea miscarilor de stocuri pe perioada auditata. compararea valorii de intrare sau contabila cu valoarea stabilita pe baza se verifica daca in cazul unor diferente constatate in minus intre valoarea inventarierii stocurilor de inventar si valoarea de intrare au fost inregistrate in contabilitate, diferentele in plus nu se inregistreaza in contabilitate, aceste elemente mentinandu-se la valoarea lor de intrare sau la valoarea contabila . se verifica daca au fost consituite provizioane in cazul existentei unor stocuri vechi degradate - rezultat al verificarii soldului de stocuri pe vechimi - se verifica bunurile care au in de cursul perioadei auditate o miscare lenta sau sunt fara miscare auditorul trebuie sa calculeze indicatori de gestiune cum ar fi : Viteza de rotatie a stocurilor = CA/Stoc mediu global unde Stocul mediu global = (Si +Sf)/2

4 METODE DE EVALUARE A IESIRILOR DIN STOC 4.1 Formula FIFO: Formula FIFO presupune ca primele elemente cumparate sunt cele care se vand primele si prin urmare, elementele care raman in stoc la sfarsitul perioadei sunt cele care au fost cumparate sau produse cel mai recent. Deci, formula prima intrare-prima iesire are in vedere principiul potrivit caruia stocurile iesite din gestiune se evalueaza la costul primului lot intrat, respectiv a celui mai vechi lot sau sortiment. Dupa epuizarea acestuia, evaluarea se face la costul urmatorului lot,in ordine cronologica. Stocul de la sfarsitul perioadei este constituit din elementele de stoc cele mai recente.Metoda se aplica cu succes, in cadrul unitatilor cu o gama sortimentala diversificata si in perioade in care exista o relativa stabilitate a preturilor. In conditiile cresterii preturilor, folosirea metodei are ca efect: - evaluarea iesirilor al costurile cele mai scazute; -evaluarea stocurilor finale la preturile cele mai mari; -o majorare a profitului din exploatare si a impozitului aferent In conditiile scaderii preturilor, folosirea metodei are ca efect: -iesirile sunt evaluate la preturile cele mai mari; -stocurile sunt evaluate la preturile cele mai mici -reducerea profitului, a impozitului pe profit si afectarea nesemnificativa a trezoreriei. Avantajele aplicarii metodei FIFO: -evaluarea stocului final se face la cele mai recente preturi (mai realiste) si poate fi mai usor conectat la valorile actuale; - este usor de calculat; -este metoda recomandata de IAS 2. Dezavantajele aplicarii metodei FIFO: In perioada schimbarii rapide de preturi, profiturile pot fi supraevaluate fata de costurile curente, datorita faptului ca iesirile sunt evaluate la cost istoric, iar veniturile din vanzari sunt evaluate la costuri curente; Tendinta intreprinderilor de a majora preturile de vanzare o data cu cresterea costurilor de achizitie, indiferent de faptul ca unele stocuri s-ar putea sa fie achizitionate inainte de cresterea preturilor.

4.2 Formula costului mediu ponderat: Formula costului mediu ponderat presupune determinarea costului fiecarui element, in functie de media ponderata a costurilor elementelor similare existente in stoc la inceputul perioadei si a elementelor cumparate sau produse in cursul perioadei. Stocului final i se atribuie costul mediu ponderat calculat.Costul mediu ponderat poate fi determinat periodic sau ocazia receptiei fiecarei noi livrari la depozit.Momentul cand se calculeaza costul mediu ponderat este determinat de situatia particulara a intreprinderii. Costul mediu ponderat se determina conform relatiei:Cmp= Siv + Iv Sic + Ic in care: Siv - stocul la inceputul perioadei, exprimand valori; Iv - intrarile din cursul perioadei, exprimate valoric; Sic - stocul la inceputul perioadei, exprimat cantitativ; Ic - intrarile din cursul perioadei, exprimate cantitativ. In functie de costul mediu ponderat se determina valoarea iesirilor, fie periodic (la sfarsit de luna), fie dupa receptia fiecarui lot conform relatiei:Ve=QxCmp, in care: Ve valoarea iesirilor Q - cantitatea iesita Aceasta metoda este cel mai frecvent utilizata in cazul stocurilor cumparate la preturi diferite, iar in contabilitate stocurile nu sunt individualizate in functie de costul de achizitie sau de productie al fiecarui lot. Evaluarea stocurilor, folosind formula costului mediu ponderat, se face astfel: - intrarile de stocuri sunt diferentiate la costul de achizitie sau de productie al fiecarei aprovizionari; -iesirile de stocuri se evidentieaza la costul mediu ponderat, determinat fie dupa fiecare lot intrat sau iesit, fie lunar, trimestrial sau anual; -stocul final evaluat la costul mediu ponderat. Metoda nu permite evaluarea exacta a iesirilor din cursul perioadei, in schimb atunci cand evaluarea se face dupa fiecare iesire, calculele sunt mult mai exacte.Metoda se poate utiliza cu succes in cazul organizarii contabilitatii stocurilor dupa metoda inventarului intermitent.

Avantajele aplicarii metodei Costului mediu ponderat: -niveleaza profiturile, utilizand o medie a valorilor stocurilor initial si final; -tinde sa anuleze efectele cresterii sau descresterii preturilor, deoarece costul stocului final calculat conform acestei metode este influentat de toate preturile platite pe parcursul anului si de costul stocului initial; -relativ usor de calculat; -metoda recomandata de IAS 2. Dezavantajele aplicarii metodei Costului Mediu Ponderat: Fiind o medie ponderata, exista riscul ca valoarea stocurilor sa fie deformata prin ponderare, putand afecta profitabilitatea si valorile din situatiile financiare;costul unitar al stocurilor nu va fi identic cu cel mentionat in facturile furnizorilor;calculele sunt usoare dar necesita timp si trebuie facute, avandu-se in vedere acuratetea rezultatului (utilizand mai multe zecimale); pentru determinarea venitului si luarea unor decizii sunt mai relevante preturile reale.

4.3 Tratament contabil alternative permis2: Formula ,,ultimul intrat, primul iesit (LIFO), presupune evaluarea stocurilor iesite in cursul perioadei la costul de achizitie sau de productie al ultimului lot intrat.La epuizarea fiecarui lot, se va lua in considerare costul urmatorului lot, in ordinea cronologica inversa.Astfel, stocurile iesite din gestiune sunt considerate ca apartinand ultimului lot intrat si evaluate la costul acestuia.Este formula preferata de intreprinderi in perioadele de cresteri a preturilor, deoarece aceasta modalitate de evaluare conduce la cresterea valorii consumurilor/iesirilor si la micsorarea valorii stocurilor finale. Formula ,,ultimul intrat-primul iesit conduce la: cresterea valorii iesirilor-deci, la reducerea profitului, ca rezultat al corelatiei dintre costurile elementelor de stoc iesite si veniturile obtinute din valorificarea acestora si la reducerea valorii stocului final. Utilizarea formulei LIFO, la determinarea valorii iesirilor la elementele de stocuri, conduce la: reducerea profitului brut; scaderea impozitului pe profit si neafectarea in mod semnificativ a
2

trezoreriei;descresterea

volumului

fizic

al

activelor

la

sfarsitul

perioadei

IAS 2- Ghid pentru intelegerea si apicarea Standardelor Internationale de Contabilitate

contabile;subevaluarea soldurilor conturilor la finele perioadei. Valorile stocurilor, trecute pe cheltuieli, au la baza costurile istorice din perioadele mai vechi ale sortimentelor iesite, ceea ce determina amplificarea efectului de desincronizare si nerespectarea principiului prudentei.Totodata, lichidarea unor stocuri, o data cu comandarea unui nou sortiment similar, conduce la anularea avantajelor acumulate, costurile vechi fiind reflectate in cheltuieli curente. Avantajele aplicarii metodei LIFO: -sunt folosite costurile actuale la data la care elmentele de stoc sunt eliberate in productie sau vandute; -este usor de calculat; -sunt folosite preturile actuale mentionate pe facturile de achizitie; -in perioadele inflationiste, metoda LIFO tinde sa stabileasca o valoare mai mica a venitului, in comparatie cu celelalte metode de evaluare, reducandu-se riscul impozitarii cresterii venitului ca urmare a inflatiei. Dezavantajele aplicarii metodei LIFO: - valoarea stocurilor declarata in situatiile financiare poate fi suevaluata, deoarece reflecta valoarea unor stocuri la preturi vechi, valoare care este ireala comparativ cu valoarea stocului la preturi curente; -este permisa de catre IAS 2 ca un tratament alternativ, dar nu ca un tratament de baza; nu urmareste distributia normala a elementelor fizice de stoc; -in perioadele de deflatie, metoda LIFO tinde sa stabileasca o valoare mai mare a venitului, in comparatie ce celelalte metode de evaluare; -reflectarea stocurilor in situatiile financiare la valori subevaluate denatureaza informatiile redate de anumiti indicatori bilantieri (lichiditatea, solvabilitatea, fondul de rulment etc.). La inchiderea exercitiului, stocurile aflate in stoc sunt inventariate, ocazie cu care se analizeaza posibilitatile de recuperare a costurilor acestor stocuri in perioada urmatoare.In conditiile in care, valoarea estimata de recuperare, adica pretul la care vor putea fi valorificate este mai mic decat costul, stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea realizabila neta.

5. Studiu de caz: auditarea stocurilor la SC IMSAT ARDEAL SA

5.1 Istoric SC IMSAT ARDEAL SA a luat fiinta in 1992 la Cluj Napoca ca urmare a divizarii SC IMSAT SA care a fost creata in 1962 la Bucuresti.Sediul societatii este in Cluj Napoca, stra Dimbovitei, nr 77. Infiintata ca o companie pentru instalatii electrice pentru industrie, IMSAT ARDEAL furnizeaza servicii pentru: industrie(industria cimentului, a sticlei, auto, metalurgie, petrochimie), transport (feroviar, tramvai), sectorul tertiar (centre comerciale, cladiri de birouri, hoteluri, spitale, banci, administratie publica), telecomunicatii(telefonie fixa, mobila) Societatea dispune de un capital social de 100.100 lei integral subscris si varsat fiind impartit in 100.100 actiuni cu valoarea nominala de 1 RON/actiune. Contabilitatea ca instrument principal de cunoatere, gestiune i patrimoniului i al rezultatelor obinute trebuie s asigure : - nregistrarea cronologic i sistematic, prelucrarea i pstrarea informaiilor cu privire la situaia patrimonial i rezultatele obinute : - controlul operaiunilor patrimoniale efectuate i al procedeelor de prelucrare precum i exactitatea datelor furnizate. Modul de organizare este centralizat, n care toate operaiunile contabile se execut n cadrul serviciilor financiar contabil. Documentele contabile ale Societatii sunt intocmite in conformitate cu principiile si reglementarile contabile aprobate de Guvernul Romaniei. Situatiile financiare sunt intocmite in conformitate cu Ordinul Ministrului Finantelor nr. 94/2001 pentru intocmirea situatiilor financiare in concordanta cu Directiva a 4-a a Comunitatii Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate si nu include aplicarea IAS 29 Raportarea in economii hiperinflationiste . Moneda functionala de raportare este leul romanesc (ROL) control al

5.2. Metode de verificare a evaluarii stocurilor 1)Verificarea evidentei operativ contabila a gestiunilor de stocuri, care se tine cu ajutorul :
-

Fisei de magazie intocmita la locul de depozitare, ea nu circula fiind un document de inregistrare operativa Nota de receptie si constatare de diferente, care se intocmeste de catre comisia de receptie Bon de consum- document pentru eliberarea din magazie a elementelor stocabile Borderou de predare a documentelor- document de predare la contabilitate , de catre gestionar a documentelor justificative privind miscarea ( intrarea si iesirea) valorilor materiale Registrul stocurilor

2) Verificarea prin metoda cantitativ valorica pe categorii de bunuri Mretoda cantitativ-valorica consta in tinerea evidentei cantitative pe categorii de bunuri la locul de depozitare, iar in contabilitate, a evidentei cantitativ-valorice. 3) O alta metoda de verificare este metoda global-valorica , care consta in controlul concordantei inregistrarilor din evidenta gestiunii cu cea din contabilitate si se face periodic. Aceasta metoda se aplica, in principal pentru evidentierea marfurilor, ambalajelor aflate numai valoric, atta la nivelul gestiunii cat si in contabilitate. La Imsat Ardeal aceasta metoda nu se aplica deoarece exista posibilitatea unei evidente cantitativ-valorice atat in contabilitate cat si la nivel de gestiune 4) Evaluarea iesirilor din stoc a materiilor prime si materialelor. Evaluarea intrarilor si iesirilor de materii prime si materiale se face la cost mediu ponderat. In acest sens in auditarea stocurilor impune a se verifica prin esantionarea statisticaadica selectia aleatoare a unui esantion de materii prime si materiale , verificarea soldului initial , a intrarilor si iesirilor in cursul perioadei auditate . Auditorii au participat , la sfarsitul perioadei auditate , in decembrie 2009, la inventarierea stocurilor de produse finite si prin sondaj la cateva gestiuni ca: gestiunea de

materii prime, in vederea compararii stocurilor fizice cu fisele de magazie si cu soldurile din balanta analitica din contabilitate, unde se tine evidenta operativ-contabila (pe solduri), valorica pe gestiuni, iar in cadrul gestiunilor pe grupe si subgrupe de bunuri. Se utilizeaza inventarul permanent, fiind permisa stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ cat si valoric, datorita sistemului informatic utilizat. Din punct de vedere structural, cheltuielile de exploatare se grupeaz astfel : A. Cheltuieli privind consumurile de materii prime, materiale auxiliare, combustibili, ambalaje, piese de schimb, semine i materiale de plantat, costul de achiziie al obiectelor de inventar consumate sau uzura acestora, costul de achiziie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor, costul de achiziie al energiei i apei consumate, costul mrfurilor vandute: cheltuieli cu amortizrile imobilizarilor corporale i necorporale i cheltuieli cu provizioanele. Cheltuielile cu amortizarea imobilizarilor corporale i necorporale i cheltuielile cu provizioanele se suporta din veniturile totale brute ca urmare a vnzrii produciei. Din categoria cheltuielilor cu materii prime, materialele i mrfurile fac parte mai multe elemente de cheltuieli materiale primare care privesc activitatea de exploatare a unitii: 1.) Cheltuieli cu materiile prime se considera materii prime acele sortimente destinate consumului productiv care constituie substanta produselor finite: 543.100 lei. 2.) Cheltuieli cu materialele consumabile se consider materiale consumabile acele materiale care se folosesc n procesul de producie alaturi de materiile prime i care, de regula, nu se regsesc n substanta produsului finit: 35.612 lei. 3.) Cheltuieli privind obiectele de inventar sunt reprezentate de uzura acestora, determinata de darea lor n folosin. Cheltuielile cu obiectele de inventar sunt : cheltuieli cu echipamentele de protecie i de lucru (salopete, cizme, manusi,masti, casti, ochelari etc.); scule: dispozitive de lucru etc. n perioada analizat cheltuielile privind obiectele de inventar au fost n suma de 22.301 lei. 5.) Cheltuieli privind energia i apa: 5.987 lei. B. Cheltuieli cu lucrrile i serviciile executate cu teri : ntretinere i reparaii; redevene; locaii de gestiune i chirii; studii i cercetari, inclusiv sumele plite pentru contractele de cercetare; cheltuieli cu alte servicii executate de teri (colaboratori, comisioane, onorarii, cheltuieli cu protocol, reclama, publicitate, transportul de bunuri i persoane, deplasari, detasari i transferari, posta i taxe de telecomunicatii, servicii bancare i altele). 1.) Cheltuielile de ntreinere i reparaii ntretinerile i reparatiile efectuate de teri

fac obiectul unei categorii aparte de cheltuieli: 58.976 lei 3.) Cheltuieli cu primele de asigurare Acestea sunt : asigurarile angajailor;asigurari de bunuri; asigurari auto; asigurari de stocuri. 5.) Cheltuieli cu alte servicii executate de teri n structura acestor cheltuieli se cuprind acele lucrari i servicii care sunt indirect legate de desfasurarea activitii de ansamblu ,cheltuielile cu alte servicii executate de teri au fost n suma de 63.125 lei. C Cheltuieli cu impozitele, taxele i varsamintele asimilate cuprind : impozitul pe cladiri; impozitul pe terenuri;taxa asupra mijloacelor de transport; taxa de timbru judiciar; cheltuieli cu autorizatia de constructie;contribuia la constituirea fondului special pentru cercetare-dezvoltare;fondul special pentru ajutorarea persoanelor handicapate; fondul de asigurari sociale; fondul de risc i accidente: 47.987 lei. E Cheltuielile cu personalul sunt : salariile i alte drepturi de personal; asigurarile i protecia sociala; contribuia unitii la asigurarile sociale i pentru ajutorul de omaj; cheltuielile cu pregatirea i perfectionarea profesionala i alte cheltuieli cu personalul. Pe lang salariile cuvenite se mai pltesc salariailor prime sau sporuri de diferte feluri. Toate datoriile ctre personalul se stabilesc lunar i reprezint cheltuieli de personal ale exerciiului financiar n curs. Pe langa salarii, societatea calculeaza i datoreaza statului i altor organisme sociale diferite impozite i taxe, care pot fi considerate cheltuieli patronale asupra salariilor.n perioada analizat cheltuielile cu personalul au fost n suma de 1.716.200 lei. F Alte cheltuieli de exploatare cuprind cheltuieli privind pierderile din creane si alte cheltuieli de exploatare au fost n suma de 31.987 lei. G Cheltuieli de exploatare privind amortizrile i provizioanele suma de 6.980 lei

EVOLUIA CHELTUIELILOR N PERIOADA 2005-2009

DENUMIRE CONT
CHELTUIELI CU MARFURILE CHELTUIELI CU MATERIILE PRIME CHELTUIELI CU MAT CONSUMABILE CHELTUIELI CU ENERGIA SI APA CHELTUIELI CU OBIECTELE DE INVENTAR CHELTUIELI CU LUCRARI i SERVICII EXECUTATE DE TERTI ALTE CHELTUIELI CU LUCRARI, SERVICII EXECUTATE DE TERTI CHELTUIELI CU IMPOZITE, TAXE SI VARSAMINTE ASIMILATE CHELTUIELI CUREMUNERATIILE PESONALULUI CHELTUIELI PRIVIND ASIGURARILE SI PROTECTIE SOCIALA CHELTUIELI CU AMORTIZARILE SI PROVIZIOANELE ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE TOTAL CHELTUIELI

2005
12.345 234.543 22.341

2006
11.011 344.567 23.000

2007
13.768 456.123 25.671

2008
11.564 444.352 31.400

2009
11.457 543.100 35.612

4.434

5.321

5.567

5.673

5.987

25.431

22.344

21.678

23.401

22.301

45.389

55.000

66.435

57.123

58.976

56.781

55.432

57.894

61.234

63.125

44.768

45.300

47.876

47.200

47.987

1.086.914

1.211.779

1.353.153

1.747.469

1.716.200

34.942

22.567

45.123

37.895

39.400

4.543

4.543

4.579

5.789

6.980

12.345

19.961

21.987

25.345

31.987

1.584.776

1.820.825

2.119.854

2.498.445

2.583.112

Analiza stocurilor de marfuri si a vitezei de circulatie: 2009 CA=2.469.285 lei Si = 152.300 lei Intrari = 450.300 lei Iesiri = 555.400 lei Sf = 47.200 lei VrSt = CA/Stm = 2.469.285/99.750 = 24,75 DzSt = Stm *Nr zile / CA= 99.750* 365/2.469.285 = 14,74 zile Stm= (Si+Sf)/2 = (152.300+47.200)/2 = 99.750 lei 2008: CA= 2.104.283 lei Si =80.036 lei Sf = 152.300 lei Intrari = 280.450 lei Iesiri = 208.186 lei Sf = 152.300 lei VrSt = 18,11 DzSt= 20,15 zile Stm = 116.168 lei

DzSt= DzSt2009-DzSt2008 =14,74- 20,15= -5,41 zile VrSt= VrSt 2009-VrSt2008= 24,75-18,11=6,64
unde: VrSt- Viteza de rotatie a stocurilor CA- Cifra de afaceri Stm- Stoc mediu global Si-Sold initial Sf- Sold final DzSt- Durata de rotatie a stocurilor in zile Viteza de rotatie a stocurilor arata numarul de rotatii pe care stocurile le efectueaza in medie in cursul perioadei evidentiate, ritmicitatea aprovizionarii productiei, a vanzarii. Se

observa ca in 2009 comparativ cu 2008 viteza de rotatie a stocurilor a crescut cu 6,64 ceea ce arata ca suma blocata in stocuri a scazut lucru care imbunatateste lichiditatea. Durata rotatie a stocurilor in zile a scazut in 2009 fata de 2008 cu 5,41 zile ceea ce arata ca durata in care stocurile sunt transformate din forma materiala in forma baneasca a scazut, lucru ce conduce de aseemenea la o imbunatatire a lichiditatii firmei. Auditorul si-a exprimat opinia sa fara rezerve pentru ca a obtinut o asigurare rezonabila asupra faptului ca toate datele semnificative incluse in posturile din bilantul contabil au fost culese si sistematizate dupa o metoda acceptabila si permanenta in conformitate cu normele legale. Auditorul are de facut unele observatii si recomandari, care sunt utile celor care vor utiliza raportul, pe care le pune intr-o anexa la raport dar precizeaza ca acestea nu reprezinta o rezerva.

6. CONCLUZII
Auditul intern prin activitile pe care le desfoar adaug valoare, att prin evaluarea sistemului de control intern i analiza riscurilor asociate activitilor auditabile, ct i prin recomandrile cuprinse n raportul ntocmit i transmise n scopul asigurrii atingerii obiectivelor organizaiei. Managerul este consiliat de auditorul intern pentru a gsi soluii de rezolvare a problemelor sale, ntr-o cu totul alt manier, n sensul c prin dispoziiile luate s asigure un control mai bun al activitilor, programelor i aciunilor sale. Imbunatatirea sistemului de control intern duce la o crestere a eficientei muncii. De asemenea se recomanda o imbunatatire a modului de depozitare a stocurilor pentru a usura numararea lor in momentul inventarului. Viteza de rotaie a capitalului ca indicator calitativ, exprima eficienta utilizarii acestuia n funcie de posibilitatea recuperarii, reintregirii i reactivarii plasamentelor initiale n noi cicluri economice. Ca factor de influena a masei profitului brut, acest indicator da posibilitatea ca att n sfera previziunii, cat i n cea a analizei de gestiune sa se evidentieze numrul rotatiilor capitalului ntr-o perioada de timp, de regula un trimestru sau un an, precum i numrul de zile n care se infaptuieste o rotaie.

BIBLIOGRAFIE

1. Pntea I.P. 2. Pop A.

3 M.Boulescu, M.Ghita, V.Mares 4. Pop A.

Managementul contabilitii romneti, Ed. Intelcredo, Deva, 1998 Contabilitatea financiar romneasc armonizat cu Directivele Contabile Europene i Standardele Internaionale de Contabilitate, Ed.Intelcredo, Cluj, 2002 Controlul fiscal si auditul financiar-fiscal , Editura CECAR, Editura CECAR,2003 Contabilitatea financiar romneasc armonizat cu Directivele Contabile Europene i Standardele Internaionale de Contabilitate, Ed.Intelcredo, Cluj, 2002 Tribuna economic 2004 Prezentarea situatiilor financiare-paragraf 57. Ghid pentru intelegerea si apicarea Standardelor Internationale Contabilitate Conturile anuale Norme de audit financiar Standardul International de audit 200, paragraf 15

5. XXXX 6. IAS 1 7. IAS 2 8. T. Danescu 9. CAFRO

10.OMF 94/2001 11. Prof Univ dr Ana Stoian Audit Financiat contabil Ed Economica, 2005 12. Marin Toma Initiere in auditul situatiilor financiare, Ed CECCAR 2009 13. Standardul Naional de Audit 300 14. Standardul Naional de Audit 501 15. Standardul Naional de Audit 580 16. Standardul Naional de Audit 700