0% au considerat acest document util (0 voturi)
271 vizualizări35 pagini

Status Epilepticus

Documentul prezintă definiția, clasificarea, fiziopatologia, diagnosticul și tratamentul statusului epilepticus. Statusul epilepticus poate fi convulsiv sau neconvulsiv și trebuie tratat urgent pentru a preveni leziunile cerebrale.

Încărcat de

Genoveva Ioana
Drepturi de autor
© Attribution Non-Commercial (BY-NC)
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PPT, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
0% au considerat acest document util (0 voturi)
271 vizualizări35 pagini

Status Epilepticus

Documentul prezintă definiția, clasificarea, fiziopatologia, diagnosticul și tratamentul statusului epilepticus. Statusul epilepticus poate fi convulsiv sau neconvulsiv și trebuie tratat urgent pentru a preveni leziunile cerebrale.

Încărcat de

Genoveva Ioana
Drepturi de autor
© Attribution Non-Commercial (BY-NC)
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca PPT, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Adriana Albeanu

DEFINITIE
STATUS EPILEPTICUS = Criza epileptica avand o

durata suficient de lunga sau repetata la intervale suficient de scurte pentru a produce o conditie epileptica fixa si durabila (OMS, ILAE 1981)

DEFINITIE
STATUS EPILEPTICUS
criza epileptica cu durata > 30 min

sau mai multe crize fara recapatarea completa a constientei intre ele, durand > 30 min.

CRIZA > 10 MINUTE

INTERVENTIE TERAPEUTICA IMEDIATA

EPIDEMIOLOGIE
Incidenta 10-25 %
70% cazuri prima prezentare epileptica 27% din copii cu epilepsie fac cel putin un SE

CLASIFICARE
Status epileptic generalizat
Status epileptic partial Status epileptic unilateral

Gastaut et al. Classification of status epilepticus. Adv Neurol 1983; 34:15-35

CLASIFICARE
S.E la copilul mic S.E neonatal S.E in sdr. epileptice neonatale specifice Spasmele infantile S.E la copilul mare S.E febril S.E in [Link] partiale ale copilului S.E in epilepsia mioclono-astatica S.E electric in somnul cu unde lente Sdr. Landau-Kleffner

CLASIFICARE

S.E ce apare la adolescent si adult S.E tonic-clonic S.E absenta Epilepsia partialis continua S.E in coma Forme specifice de S.E in cadrul retardului mintal S.E mioclonic S.E partial simplu neconvulsivant S.E partial complex S.E la adult Statusul absenta de novo cu debut tardiv
Shorvon [Link] epilepticus: its clinical featurea and treatment in children and adults. Cambridge University Press, 1994.

CLASIFICARE

S.E convulsiv Generalizat tonic

- tonico-clonic - clonic - mioclonic Focal focal motor - focal motor cu generalizare secundara - epilepsia partialis continua S.E neconvulsiv Absenta tipica / atipica S.E focal cu simptomatologie senzoriala - cu simptomatologie afectiva - S.E partial complex - S.E cu vf- unda continua in somn

CLASIFICARE ETIOLOGICA
S.E simptomatic acut (26%) apare in: meningite, encefalite,

tulb electrolitice, sepsis, hipoxie, traumatisme, intoxicatii S.E simptomatic cronic (33%) apare in: malformatii SNC, leziuni cerebrale traumatice anterioare, boli cromozomiale S.E simptomatic cronic cu un precipitant acut (1%) apare in: malformatie SNC concomitenta cu o infectie, hipoglicemie, hipocalcemie, intoxicatii S.E din encefalopatii progresive (3%) apare in: boli mitocondriale, lipidoze, aminoacidopatii S.E febril (22%) apare in: IACRS, sinuzite, sepsis S.E criptogenic (15%) apare in absenta unei insulte acute asupra SNC sau a unei [Link] sistemice

FACTORI PRECIPITANTI
Infectii SNC
Traumatisme Injurii hipoxic-ischemice Tulburari electrolitice/metabolice Sevraj brusc al medicatiei antiepileptice Complianta scazuta

FIZIOPATOLOGIE NEURONALA
GLUTAMAT Recept. NMDA EXCITATIE S.E

GABA
[Link] a GABA b

INHIBITIE

FIZIOPATOLOGIE NEURONALA
GLUTAMAT Recept. NMDA
Influx Ca in celula Ca intracelular

Activare proteaze + lipaze

Disfunctie mitocondriala
Moarte celulara

Regiuni cerebrale vulnerabile la necroza neuronala:


Zonele CA1, CA3 ale hipocampusului Amigdala Talamus Neocotex cerebral

EVOLUTIE NATURALA
Stadiu premonitoriu (crize seriate) tratament eficient 2. S.E instalat: Stadiu precoce (compensat) < 30 min. Stadiu tardiv (decompensat) >30-60 min.
1.

STATUS EPILEPTICUS CONVULSIV DIAGNOSTIC


Clinic in favoarea S.E - diferentiere de pseudostatus / coma indusa medicamentos 2. Examen clinic si neurologic 3. EEG (crize discrete crize subintrante [Link] continua PLED/PBED)
1.

STATUS EPILEPTICUS CONVULSIV ABORDARE TERAPEUTICA


Stadiul 1 (0-10 min.)
Verificare, corectare parametri vitali: Permeabilitate cai respiratorii

Respiratie (O2 terapie)


Circulatie

STATUS EPILEPTICUS CONVULSIV ABORDARE TERAPEUTICA


Stadiul 2 (1-60 min)
Monitorizare: puls, TA, temperatura, ECG Asigurare linie venoasa/ intraosos

[Link] NaCl 0,9% / glucoza 5%


Adm. 250 mg tiamina Corectare acidoza cu bicarbonat

Initiere terapie anticonvulsivanta de urgenta

STATUS EPILEPTICUS CONVULSIV ABORDARE TERAPEUTICA


Investigatii de urgenta
Hemograma + formula leucocitara Electroliti (Ca, Mg) Uree, creatinina Glicemie Gaze sangvine, ASTRUP Nivele sangvine MAE Probe toxicologice sg, urina (amfetamine, cocaina,

fenotiazine, teofilina, antidepresive triciclice)

STATUS EPILEPTICUS CONVULSIV ABORDARE TERAPEUTICA


Stadiul 3 (0-60/90 min.)
Stabilirea etiologiei: - CT/RMN

- P.L (masuri de T.I) o Restabilirea MAE intrerupte in caz de sevraj o Adm. de piridoxina (toti nn, copii<3 ani cu epilepsie)

STATUS EPILEPTICUS CONVULSIV ABORDARE TERAPEUTICA


Managementul modificarilor fiziologice si complicatiilor sistemice: Hipoxie hta Pres. Intracraniana crescuta Edem pulmonar si HTA Aritmii cardiace/ insuficienta cardiaca Acidoza lactica Hiperpirexie Hipoglicemie/ tulburari electrolitice Insuficienta hepatica sau renala Rabdomioliza CID Terapia presoare Dopamina (monitorizare ECG)

STATUS EPILEPTICUS CONVULSIV ABORDARE TERAPEUTICA


Stadiul 4 (30-90 min.)
Transfer in T.I Monitorizare permanenta [Link]. intraarteriala,

oximetrie, [Link] centrala,pres. in artera pulmonara Monitorizare EEG suppresion-burst=target fiziologic al titrarii barbituricelor si [Link] Monitorizarea [Link] si edemul cerebral ventilatie cu [Link] pozitiva, corticoterapie in doze mari(4 mg Dexametazona la fiecare 6 ore), infuzie cu manitol (herniere tentoriala), decompresie chirurgicala Terapia anticonvulsivanta pe termen lung

STATUS EPILEPTICUS CONVULSIV ABORDARE TERAPEUTICA


Acces venos
Da -sol NaCl -glucoza 25% (2ml/Kgc) Nu Canulare osoasa Nu
S.E stadiu

premonitoriu

Diazepam i.r 0,5 mg/kgc Midazolam i.m 0,1-0,2mg/Kgc Fenobarbital i.m 15-20mg/Kgc

STATUS EPILEPTICUS CONVULSIV ABORDARE TERAPEUTICA


5-10 min. Diazepam i.v 0,3mg/Kgc S.E precoce Lorazepam i.v 0,05-0,1mg/Kgc Fara raspuns
10-15 min. Se repeta Diazepamul Lorazepamul Fara raspuns

STATUS EPILEPTICUS CONVULSIV ABORDARE TERAPEUTICA


15-35 min. Fenitoin 15-20mg/Kgc ritm 25mg/min Fara raspuns
Se repeta Fenitoin 10mg/Kgc Fara raspuns
S.E

instalat

STATUS EPILEPTICUS CONVULSIV ABORDARE TERAPEUTICA


35-50 min. Transfer la T.I pediatrica S.E refractar Intubatie si ventilatie Fenobarbital i.v 10-20mg/Kgc ritm 100mg/min
Fara raspuns Monitorizare EEG Midazolam bolus 0,15-0,2mg/Kgc apoi infuzie 1-2g/Kgc/min crescut la 15 min cu 1-2mg/Kgc/min

STATUS EPILEPTICUS CONVULSIV ABORDARE TERAPEUTICA


MAE alternative in S.E
Paraldehida 0,15 ml/Kgc (sol.4%) adm. in 1 ora Lidocaina 1-2ml/Kgc; ritm 2-4mg/Kgc/h(2-6mg/Kgc/h

la nn) Clonazepam 0,5mg( 0,25mg la nn); bolusuri repetate 0,01 mg/Kgc Chlormethiazole 0,08mg/Kgc/min sau 0,1 ml/Kgc/min(sol.0,8%) adm in 2 ore

STATUS EPILEPTICUS CONVULSIV ABORDARE TERAPEUTICA


Anestezice pentru controlul S.E
Tiopental 2-8mg/Kgc in bolusuri de 2mg/Kgc

(monitorizare EEG) Pentobarbital 5-20mg/Kgc in bolus Isofluran conc.0,8-2%, doza titrata ptr a mentine suppresion-burst Etomidate 0,3mg/Kgc, infuzie de 20g/Kgc/min Propofol 2mg/Kgc bolus, apoi 5-10mg/Kgc/h

STATUS EPILEPTICUS CONVULSIV ABORDARE TERAPEUTICA


Lipsa de raspuns la tratamentul de urgenta:
Tratament inadecvat Doza insuficienta a medicamentelor adm i.v de urgenta Lipsa initierii sau continuarii adm MAE de fond in paralel

cu cele de urgenta Factori medicali aditionali Complicatiile sistemice pot exacerba crizele Lipsa tratamentului cauzei de baza a statusului intratabil ([Link] acuta progresiva, infectie SNC) Diagnostic gresit (pseudostatus)

STATUS EPILEPTICUS NECONVULSIV CLASIFICARE


S.E absenta tipica S.E partial complex S.E neconvulsiv in coma Forme specifice de S.E la pac cu dificultati de invatare: S.E. tonic S.E absenta atipica

STATUS EPILEPTICUS NECONVULSIV DIAGNOSTIC


Pacienti cu dg anterior de epilepsie:

- orice modificare de personalitate prelungita - confuzie postictala prelungita(>30 min) - debut recent de psihoza Pacienti cu epilepsie si regres in dezv nou aparut EEG evidentiaza S.E in somnul cu unde lente Pacienti necomatosi,fara istoric de epilepsie confuzie, modificari de personalitate, autism (rar)

STATUS EPILEPTICUS NECONVULSIV ABORDARE TERAPEUTICA


TIP S.E absenta tipica TRATAMENT Benzodiazepine po/i.v ALTERNATIVE Acetazolamida,VPA, clormetiazol i.v

S.E partial complex


S.E absenta atipica S.E. tonic S.E neconvulsiv in coma

Clobazam po
VPA po LTG po Fenitoin/fenobarbital i.v

Lorazepam,fenitoin,fenoba rbital i.v


Benzodiazepine, LTG,TPM po Metilfenidat, steroizi Anestezie concomitenta cu tiopental,pentobarbital, propofol sau midazolam

CONCLUZII
Multe episoade de status se dezv de novo (patologie

cerebrala acuta) La pac cu epilepsie diagnosticata, S.E poate fi precipitat de sevraj, afect intercurente, perturbari metabolice, progresia unei boli cerebrale de baza. Principalul scop al tratamentului e de a preveni afectarea cerebrala (cauzata direct de activit convulsivanata) Riscul de afectare cerebrala creste progresiv dupa 1-2 ore de status continuu(crize necontrolae status refractar anestezie generala)

CONCLUZII
Se aplica un management corespunzator tuturor

modific fiziologice ale statusului si tuturor complicatiilor. Este esential a avea un protocol ptr tratamentul statusului. Simple masuri terapeutice pot reduce morbiditatea si mortalitatea. Monitorizarea EEG este esentiala la pac anesteziati.

S-ar putea să vă placă și