Sunteți pe pagina 1din 17
 
 
GRUPURILE SOCIALE
 
Oamenii tr 
ă
iesc în grupuri. Aceast
ă
 platitudine se poate baza pe afirma
ţ
ia lui Aristotel conform c
ă
reia omul este “zoon politikon”. Aceast
ă
 expresie, spuneau R. Boudon
ş
i Fr. Bourricaud, s-ar putea traduce nu numai “animal politic” ci
ş
i “fiin
ţă
 social
ă
1
.
5.1 Defini
ţ
ii
ş
i clasific
ă
ri ale grupurilor sociale
Dup
ă
 
T. B. Bottmore
, grupul social este un ansamblu de indivizi între care exist
ă
 rela
ţ
ii bine definite. Fiecare individ ia cuno
ş
tin
ţă
 de grup în calitatea sa de grup
ş
i de simbolurile sale
2
. În concep
ţ
ia lui
G. Gurvitch
, grupul este o unitate colectiv
ă
 real
ă
, direct observabil
ă
 
ş
i bazat
ă
 pe atitudini colective continue
ş
i active, având de îndeplinit o oper 
ă
 comun
ă
, este o unitate de atitudini, de ac
ţ
iuni
ş
i de conduite care constituie un cadru social structurat, care tinde spre o coeziune relativ
ă
 a formelor de sociabilitate
3
. Sociologii fac distinc
ţ
ie între grupuri
ş
i cvasigrupuri. Un grup social are un minimum de structur 
ă
 
ş
i de organizare rudimentare (reguli, rituri), un element psihologic de baz
ă
, care const
ă
 în luarea la cuno
ş
tin
ţă
 de c
ă
tre membrii s
ă
i a existen
ţ
ei grupului ca atare. Familia, un sindicat, o echip
ă
 de munc
ă
, un partid sunt grupuri. Cvasigrupul este un ansamblu c
ă
ruia îi lipsesc structura
ş
i organizarea
ş
i în care membrii s
ă
i pot avea, cu greu, sau nu au, deloc, cuno
ş
tin
ţă
 de realitatea apartenen
ţ
ei lor la ansamblu. Clasele sociale, grupurile de vârst
ă
, grupurile pe sexe, mul
ţ
imile sunt cvasigrupuri. Frontiera dintre grupuri
ş
i cvasigrupuri este mobil
ă
 
ş
i variabil
ă
. Clasele sociale î
ş
i creeaz
ă
 partide politice
ş
i organiza
ţ
ii profesionale, femeile se organizeaz
ă
 în asocia
ţ
ii feministe, tineretul î
ş
i creeaz
ă
 organiza
ţ
ii cu obiective diverse. Exist
ă
 mai multe moduri de clasificare a grupurilor sociale.
F. Tönnies
 a clasificat grupurile sociale dup
ă
 caracteristicile particulare ale rela
ţ
iilor interindividuale. El se refer 
ă
 la comunitate
ş
i societate sau asocia
ţ
ie. Tönnies distinge dou
ă
 forme de voin
ţă
: voin
ţ
a organic
ă
 
ş
i voin
ţ
a arbitrar 
ă
 (personal
ă
 sau reflexiv
ă
). Voin
ţ
a organic
ă
 genereaz
ă
 ac
ţ
iuni inspirate de inim
ă
 (sentimente sau pasiuni): dragoste sau ur 
ă
, vitejie sau fric
ă
, bun
ă
tate sau r 
ă
utate. În comunitate se manifest
ă
 voin
ţ
a organic
ă
. În comunitate, individul este implicat cu toat
ă
 personalitatea sa. El î
ş
i poate satisface toate sau aproape toate aspira
ţ
iile. Comunitatea este fondat
ă
 pe un acord profund al ideilor
ş
i sentimentelor între indivizi. Tönnies se refer 
ă
 la: comunitatea de sânge: familie, rudenie, clan; comunitatea de loc, bazat
ă
 pe vecin
ă
tate; comunitatea de spirit, bazat
ă
 pe unitatea de gândire, pe concordia sentimentelor. Comunitatea este un mod intim
ş
i personal de a tr 
ă
i laolalt
ă
. Voin
ţ
a arbitrar 
ă
, reflexiv
ă
, genereaz
ă
 ac
ţ
iuni bazate pe ra
ţ
iune, calcul, interes: c
ă
utarea banilor, cucerirea puterii. Leg
ă
tura într-o asocia
ţ
ie const
ă
 în consim
ţă
mântul ra
ţ
ional de a urm
ă
ri interese comune. Asocia
ţ
ia este constituit
ă
 prin rela
ţ
ii bazate pe interese. Întreprinderile industriale, grupurile de presiune,  partidele sunt asocia
ţ
ii. Asocia
ţ
ia este considerat
ă
 ca fiind via
ţă
 public
ă
 sau ca un grup în care se intr 
ă
 printr-o voin
ţă
 con
ş
tient
ă
 
ş
i deliberat
ă
. Clasificarea lui Tönnies nu este propriu-zis o tipologie a grupurilor ci, mai ales, o tipologie a raporturilor sociale comunitare
ş
i societare. M. Duverger spunea c
ă
 este rar cazul în care un grup concret se formeaz
ă
 doar pe o categorie de raporturi. Majoritatea grupurilor îmbin
ă
 cele dou
ă
 tipuri de rela
ţ
ii. Dar  propor 
ţ
ia acestui amestec este variabil
ă
 dup
ă
 natura grupului. Fiecare este definit dup
ă
 raporturile dominante: o comunitate este un grup în care raporturile comunitare sunt mai importante decât raporturile societare, o asocia
ţ
ie este un grup în care situa
ţ
ia este invers
ă
, raporturile societare sunt mai importante decât cele comunitare
4
.
G. Gurvitch
 a propus 15 criterii de clasificare a grupurilor: con
ţ
inut, m
ă
rime, durat
ă
, ritm, dimensiunea dispers
ă
rii membrilor, baza de formare, modul de acces, gradul de exteriorizare, func
ţ
ii, orientare, rela
ţ
iile cu societatea global
ă
, gradul de compatibilitate între grupuri, modul de constrângere,  principiul conducerii, gradul de unitate
5
. Dup
ă
 con
ţ
inut, grupurile pot fi unifunc
ţ
ionale, multifunc
ţ
ionale
ş
i suprafunc
ţ
ionale. Pot fi grupuri unifunc
ţ
ionale: o societate comercial
ă
, o uzin
ă
, o întreprindere, o cooperativ
ă
, o burs
ă
 de munc
ă
, o cas
ă
 de asigur 
ă
ri sociale, grupurile de produc
ă
tori, grupurile de consumatori, o orchestr 
ă
, o echip
ă
 sportiv
ă
. Grupurile unifunc
ţ
ionale îndeplinesc o func
ţ
ie precis
ă
. Grupurile multifunc
ţ
ionale sunt: grupuri de localitate  – comun
ă
, municipalitate, regiune; grupuri de rudenie – familie conjugal
ă
, menajele; grupuri de vârst
ă
;  partidele politice. Aceste grupuri îndeplinesc anumite obiective precise. În categoria grupurilor suprafunc
ţ
ionale, G. Gurvitch include clasele sociale, minorit
ăţ
ile etnice
ş
i na
ţ
ionale. El arat
ă
 c
ă
 este
 
imposibil s
ă
 se detalieze toate ac
ţ
iunile pe care o clas
ă
 social
ă
 le va îndeplini, c
ă
ci independent de faptul c
ă
 se preg
ă
te
ş
te s
ă
 accead
ă
 la putere, c
ă
 se g
ă
se
ş
te la putere sau c
ă
 a pierdut puterea, ea interpreteaz
ă
, în manier 
ă
 proprie, toate func
ţ
iile îndeplinite de celelalte grupuri cu care se intersecteaz
ă
. Dup
ă
 m
ă
rime, grupurile pot fi: reduse (mici), mijlocii
ş
i mari. Num
ă
rul membrilor unui grup poate contribui la constituirea sau schimbarea caracterului acestuia. Unii sociologi consider 
ă
 c
ă
 sunt suficiente dou
ă
 persoane pentru a forma un grup. Al
ţ
ii, pornind de la expresia din Roma antic
ă
 “Tres faciunt collegium”, sus
ţ
in c
ă
 un grup poate fi format din cel pu
ţ
in trei persoane. Grupuri foarte restrânse sunt familiile-menaje care de multe ori sunt diade sau triade. Grupurile foarte întinse sunt clasele sociale
ş
i diferitele publicuri. Grupuri mijlocii sunt: organiza
ţ
iile economice, grupurile profesionale, bisericile. Dup
ă
 durat
ă
, grupurile sunt: temporare, durabile
ş
i permanente. Durata existen
ţ
ei unui grup este important
ă
 pentru capacitatea sa de a se afirma ca un cadru structurat
ş
i organizat. Un grup temporar este acela care se desfiin
ţ
eaz
ă
 atunci când consider 
ă
 c
ă
 
ş
i-a îndeplinit sarcinile. Exemple de astfel de grupuri: o conjura
ţ
ie, un complot, o echip
ă
 de c
ă
ut
ă
tori de aur, o manifesta
ţ
ie, o reuniune. Grupurile durabile sunt acelea care se desfiin
ţ
eaz
ă
 doar în anumite condi
ţ
ii: moartea, maturizarea, voin
ţ
a sau acordul între interese, decizia majorit
ăţ
ii membrilor. Familia-menaj dispare prin moarte sau divor 
ţ
, un grup de tineri prin maturizarea membrilor, o întreprindere prin voin
ţ
a patronului sau acordul asocia
ţ
ilor, un sindicat, un partid prin decizia tuturor membrilor sau printr-o decizie luat
ă
 de stat. În cadrul grupurilor permanente pot fi incluse: clasele sociale, cartelele, profesiunile, produc
ă
torii, consumatorii. Gurvitch este de p
ă
rere c
ă
 grupurile permanente nu sunt superioare fa
ţă
 de cele durabile, iar acestea fa
ţă
 de cele temporare. Totul depinde de structurile globale ca
ş
i de conjunctura concret
ă
 
ş
i de scara de valori admise. Unii sociologi, spune el, consider 
ă
 c
ă
 doar grupurile  permanente sunt institu
ţ
ii
ş
i c
ă
 institu
ţ
iile domin
ă
 toate celelalte grupuri
6
. Ritmul permite clasificarea grupurilor în: grupuri cu caden
ţă
 lent
ă
, grupuri cu caden
ţă
 mijlocie
ş
i grupuri cu caden
ţă
 precipitat
ă
. În unele grupuri, timpul se scurge mai rapid decât în altele. Grupurile de rudenie tr 
ă
iesc dup
ă
 un ritm mai lent decât cel din cadrul grupurilor de activitate economic
ă
. Grupurile  profesionale au un ritm de via
ţă
 mai rapid decât cel al claselor sociale. “Ritmul unui grup poate servi ca simptom al tendin
ţ
elor
ş
i al raporturilor sale cu alte grupuri ca
ş
i cu societatea global
ă
, cu care el poate fi în conflict sau într-un paralelism de caden
ţă
7
. În func
ţ
ie de dimensiunea dispers
ă
rii membrilor, pot fi grupuri cu distan
ţă
 între membri, grupuri cu contact artificial între membri, grupuri care se întrunesc periodic, grupuri reunite permanent. Grupurile cu distan
ţă
 între membri sunt:
ş
omerii, consumatorii, diferite publicuri, atunci când exist
ă
 o unitate colectiv
ă
 efectiv
ă
. În cadrul grupurilor cu contact artificial între membri pot fi inclu
ş
i: abona
ţ
ii unui periodic influen
ţ
a
ţ
i de acesta, membrii unui comitet care nu se întrune
ş
te
ş
i unde se voteaz
ă
 prin coresponden
ţă
. Grupurile care se întrunesc periodic sunt: sindicatele, partidele politice, cooperativele, societ
ăţ
ile pe ac
ţ
iuni. Grupurile reunite în permanen
ţă
 sunt: un menaj, un internat, o unitate militar 
ă
. Dup
ă
 baza de formare sunt: grupuri de fapt, grupuri voluntare
ş
i grupuri impuse. Grupuri de fapt sunt acelea în care membrii particip
ă
 
ă
ă
 ca aceast
ă
 participare s
ă
 fie voit
ă
 în mod explicit de c
ă
tre ei. Grupurile etnice, minorit
ăţ
ile na
ţ
ionale, produc
ă
torii, consumatorii,
ş
omerii, diferitele publicuri pot fi grupuri de fapt. Grupurile voluntare sunt acelea ale c
ă
ror membri particip
ă
, dup
ă
 propria lor voin
ţă
 
ş
i dorin
ţă
, la activit
ăţ
i. Exemple sunt: sindicatele profesionale, cooperativele, partidele, societ
ăţ
ile filantropice, societ
ăţ
ile comerciale, societ
ăţ
ile pe ac
ţ
iuni. Grupurile impuse sunt acelea care impun membrilor lor s
ă
 participe la activit
ăţ
i
ş
i s
ă
 se supun
ă
 hot
ă
rârilor luate de conducere. Gurvitch include în aceste grupuri biserica
ş
i statul. Dup
ă
 modul de acces, exist
ă
 grupuri deschise, grupuri cu acces condi
ţ
ionat
ş
i grupuri închise. În grupurile deschise, accesul este liber. Astfel de grupuri sunt grupurile de vârst
ă
,
ş
omerii, produc
ă
torii, consumatorii, manifesta
ţ
iile, reuniunile, unele grupuri filantropice, sindicatele, grupurile de turi
ş
ti. Grupurile cu acces condi
ţ
ionat presupun anumite condi
ţ
ii mai greu sau mai u
ş
or de îndeplinit de c
ă
tre cei care doresc s
ă
 fac
ă
 parte din grup. Pentru a face parte dintr-o profesie î
ţ
i este necesar 
ă
 o diplom
ă
, pentru a face parte dintr-o cooperativ
ă
 sau dintr-o societate filantropic
ă
 este suficient
ă
 plata unei cotiza
ţ
ii, pentru a deveni membrul unui partid sunt necesare garan
ţ
ii în sensul unor recomand
ă
ri din partea a doi sau a mai multor membri. Grupurile închise sunt destul de pu
ţ
ine în societatea contemporan
ă
. Ele sunt grupuri de nobili sau grupuri ale înaltei burghezii, în care accesul este permis pe baza na
ş
terii
ş
i mo
ş
tenirii. Gradul de exteriorizare permite clasificarea în: grupuri neorganizate
ş
i nestructurate, grupuri neorganizate
ş
i structurate, grupuri par 
ţ
ial organizate, grupuri complet organizate. Unele grupuri neorganizate
ş
i nestructurate pot deveni în viitor structurate
ş
i organizate. Produc
ă
torii
ş
i consumatorii pot elabora propriile simboluri, valori
ş
i idei pentru a dobândi un anumit rol social. Unele grupuri sunt structurate dar sunt neorganizate, spre exemplu: clasele sociale, unele grupuri de vârst
ă
, grupurile etnice, minorit
ăţ
ile na
ţ
ionale. Unele grupuri sunt par 
ţ
ial organizate, precum familiile, sectele, confreriile religioase. Grupurile complet organizate depind, în ceea ce prive
ş
te existen
ţ
a
ş
i caracterul lor, de raporturile care se
 
stabilesc între structura lor, elementele lor structurale
ş
i organizarea lor. Organizarea poate fi, în unele cazuri, cauza for 
ţ
ei grupului, în altele, cauza sl
ă
 biciunii sale. Superorganizarea poate fi în unele situa
ţ
ii cauza dezmembr 
ă
rii, distrugerii grupului. Dup
ă
 func
ţ
ii, exist
ă
 grupuri de rudenie, grupuri de localitate, grupuri de afinitate fratern
ă
, grupuri de activitate economic
ă
, grupuri mixte,
ţ
inând de afinitatea fratern
ă
 
ş
i de activitatea economic
ă
, grupuri de activit
ăţ
i nelucrative. Grupurile formate dup
ă
 rudenia de sânge pot fi clanurile, familiile. Grupurile de localitate sunt cele ai c
ă
ror membri sunt lega
ţ
i prin vecin
ă
tate
ş
i necesitatea de a men
ţ
ine rela
ţ
ii normale în locurile în care tr 
ă
iesc. Grupurile de afinitate fratern
ă
 sunt bazate atât pe afinitatea de situa
ţ
ie (inclusiv a celei economice), cât
ş
i pe afinitatea de credin
ţă
, gust, interes. Gurvitch include în aceast
ă
 categorie grupurile de vârst
ă
,
ş
omerii, diferitele publicuri, grupurile de prieteni. Grupurile de activitate economic
ă
 – profesiuni, ateliere, uzine, dughene, magazine, birouri, societ
ăţ
i comerciale, cooperative, b
ă
nci – au ca func
ţ
ii principale  participarea la produc
ţ
ie, la schimburi, la distribu
ţ
ie, la organizarea consumului. Grupurile intermediare între afinitatea fratern
ă
 
ş
i activitatea economic
ă
 combin
ă
 caracterele celor dou
ă
 categorii de grupuri. Gurvitch exemplific
ă
 prin familia muncitoreasc
ă
: tat
ă
l este produc
ă
tor, familia este consumatoare. Tat
ă
l, prin profesia sa, integreaz
ă
 familia în rândul clasei muncitoare. În grupurile de activit
ăţ
i nelucrative se includ partidele  politice, societ
ăţ
ile artistice, asocia
ţ
iile filantropice, societ
ăţ
ile sportive. În func
ţ
ie de orientare, sunt grupuri de divizare, dezbinare
ş
i grupuri de unitate. Grupurile de divizare au orientare combativ
ă
, iar grupurile de unitate au o orientare conciliatoare. Astfel, meseriile,  profesiunile, sindicatele muncitore
ş
ti
ş
i patronale, produc
ă
torii, consumatorii sunt grupuri de divizare, în timp ce uzinele, întreprinderile, organiza
ţ
iile economice globale
ş
i regionale sunt grupuri de unitate. Din perspectiva rela
ţ
iilor cu societatea global
ă
, exist
ă
 grupuri refractare la integrarea în societatea global
ă
, grupuri mai mult sau mai pu
ţ
in supuse integr 
ă
rii în societatea global
ă
 
ş
i grupuri care se integreaz
ă
 în aceasta. Grupurile refractare la integrarea în societate sunt cele care se simt excluse din ierarhia grupurilor sociale, care nu sunt mul
ţ
umite de rangul pe care îl ocup
ă
 în aceasta sau grupurile care î
ş
i propun r 
ă
sturnarea ordinii sociale. Minorit
ăţ
ile na
ţ
ionale, grupurile de imigran
ţ
i care nu-
ş
i g
ă
sesc de lucru, profesiunile demodate, partidele dep
ăş
ite sunt astfel de grupuri. Grupurile care accept
ă
 mai mult sau mai pu
ţ
in integrarea în societatea global
ă
 sunt familiile, menajele, grupurile economice, grupurile de localitate. Grupurile care se integreaz
ă
 în societate sunt grupuri culturale, societ
ăţ
i
ş
tiin
ţ
ifice, asocia
ţ
ii literare. Gradul de compatibilitate permite clasificarea în grupuri: compatibile, par 
ţ
ial compatibile, incompatibile
ş
i exclusive. Grupurile compatibile sunt diferitele publicuri, societ
ăţ
ile artistice, asocia
ţ
iile culturale, societ
ăţ
ile filantropice, întreprinderile indus-triale
ş
i comerciale. Un individ poate participa f 
ă
ă
 dificultate la mai multe dintre aceste grupuri. Grupurile par 
ţ
ial compatibile sunt sindicatele, comunele, municipalit
ăţ
ile, regiunile, grupurile de rudenie. Grupurile incompatibile sunt grupurile de vârst
ă
, sectele, ordinele religioase, anumite partide. Grupurile exclusive interzic participarea membrilor lor la alte grupuri similare. Ele pot fi anumite secte, ordine religioase
ş
i statul totalitar. Dup
ă
 modul de constrângere, sunt grupuri care dispun de o constrângere condi
ţ
ionat
ă
 
ş
i grupuri care dispun de o constrângere necondi
ţ
ionat
ă
. În grupurile cu constrângere condi
ţ
ionat
ă
, participan
ţ
ii se pot retrage pentru a sc
ă
 pa de sanc
ţ
iuni. În grupurile cu constrângere necondi
ţ
ionat
ă
, membrii nu au posibilitatea de a se sustrage sanc
ţ
iunilor impuse de acestea. Grupurile economice, grupurile de activit
ăţ
i nelucrative tind spre constrângerea necondi
ţ
ionat
ă
. Grupurile de localitate bazate pe vecin
ă
tate au tendin
ţ
a de a exercita o constrângere necondi
ţ
ionat
ă
. În func
ţ
ie de principiul de conducere, grupurile pot fi de domina
ţ
ie
ş
i de colaborare. În grupurile de domina
ţ
ie, conducerea are un caracter autoritar, iar în grupurile de colaborare conducerea are un caracter democratic. Dup
ă
 gradul de unitate, grupurile pot fi unitare, federaliste
ş
i confederate. Grupul unitar este constituit  printr-o ierarhie direct
ă
 a formelor de sociabilitate sau prin preponderen
ţ
a unui grup central asupra subgrupurilor. Exemple de astfel de grupuri: administra
ţ
ia local
ă
, serviciile publice din cadrul unui stat. În grupul federalist, organizarea este bazat
ă
 pe o sintez
ă
 de subgrupuri astfel alc
ă
tuite încât grupul central
ş
i subgrupurile se afirm
ă
 ca echivalente. În grupul confederat, organizarea se bazeaz
ă
 pe o sintez
ă
 a subgrupurilor în care acestea se afirm
ă
 ca fiind predominante fa
ţă
 de grupul central. Sociologii apreciaz
ă
 diferit munca lui Gurvitch. Duverger spunea c
ă
 aceast
ă
 clasificare este pu
ţ
in riguroas
ă
, uneori subiectiv
ă
 
ş
i nu întotdeauna clar 
ă
. Tabloul pe care l-a prezentat Gurvitch are avantajul de a aminti num
ă
rul mare de elemente care trebuie luate în considerare dac
ă
 se vrea s
ă
 se cunoasc
ă
 diversitatea grupurilor. Cu toat
ă
 amploarea sa, un astfel de aide-memoire este departe de a reuni toate criteriile de clasificare posibile, spune Duverger 
8
. Bottmore consider 
ă
 c
ă
 schema de clasificare a lui Gurvitch reprezint
ă
 cea mai complet
ă
 întreprindere în teoria grupurilor sociale. Gurvitch, însu
ş
i, consider 
ă
 c
ă
 aceast
ă
 tipologie a grupurilo are un caracter pragmatic, putând servi ca baz
ă
 
ş
i oferi cadre de referin
ţă
 pentru cercet
ă
rile empirice
9
.
576648e32a3d8b82ca71961b7a986505