SINDROMUL

ASPERGER
SIMPTOME ȘI ABORDARE
SINDROMUL ASPERGER
SIMPTOME ȘI ABORDARE
SINDROMUL
ASPERGER
SIMPTOME
ȘI ABORDARE
Acest PDF este gratuit. Nu poate fi comercializat.

Copyrightul aparţine autorilor articolelor.

 SINDROMUL ASPERGER

Care sunt simptomele Sindromului

Asperger?
Simptomele Sindromului Asperger sunt diferite de la
individ la individ şi pot varia de la uşoare la severe.
Simptomele obişnuite includ:
◊ Probleme cu abilităţile sociale: Copiii cu
Sindrom Asperger prezintă în general dificultăţi în
interacţiunea lor cu ceilalţi şi sunt adesea stângaci în
situaţii sociale. De obicei nu-şi fac prieteni cu uşurinţă.
Au dificultăţi în iniţierea şi menţinerea unei conversaţii.
◊ Comportamente excentrice sau repetitive:
Copiii cu această condiţie pot să dezvolte mişcări
ciudate, repetitive, ca frângerea mâinilor sau răsucirea
unui deget.
◊ Preocupări sau ritualuri neobişnuite: Un
copil cu Sindromul Asperger poate să dezvolte ritualuri
pe care refuză să le modifice, precum îmbrăcarea într-o
ordine specifică.
◊ Dificultăţi în comunicare: Cei cu Sindrom
Asperger pot să nu realizeze contact vizual când vorbesc
cu cineva. Este posibil să le fie dificil să folosească
expresii şi gesturi faciale şi să înţeleagă limbajul
trupului. De asemenea, tind să aibă probleme cu
înţelegerea limbajului în context şi sunt foarte literali în
folosirea limbajului.
◊ Gamă limitată de interese: Un copil cu
Sindrom Asperger poate să dezvolte un interes intens,
aproape obsesiv în câteva domenii, precum
programarea jocurilor sportive, vreme sau hărţi.
◊ Probleme cu coordonarea: Mişcările copiilor
cu Sindrom Asperger pot să pară neîndemânatice şi
stângace.

5
 ◊ Competenţi sau talentaţi: Mulţi copii cu
Sindrom Asperger sunt excepţional de talentaţi într-un
anumit domeniu, ca muzica sau matematica.
Ce cauzează Sindromul Asperger?
Cauza exactă a Sindromului Asperger nu este
cunoscută. Totuşi, faptul că tinde să apară în familii
sugerează că tendinţa de a dezvolta această tulburare
poate fi moştenită (trecută de la părinte la copil).
Cât de obişnuit este Sindromul Asperger?
Sindromul Asperger a fost recunoscut doar recent ca
tulburare specifică. Din acest motiv, numărul exact de
indivizi care au această tulburare este necunoscut. Deși
este mai obişnuit decât autismul, estimările pentru
Statele Unite şi Canada variază de la 1 din 250 de copii,
la 1 din 10000 de copii.[1] Este de patru ori mai probabil
să apară la bărbaţi decât la femei şi de obicei este
diagnosticat prima dată la copiii cu vârste cuprinse între
doi şi șase ani.
Care este perspectiva pentru cei cu Sindrom
Asperger?
Copiii cu Sindrom Asperger prezintă riscul de a
dezvolta alte condiţii, ca depresie, ADHD, schizofrenie
şi tulburare obsesiv-compulsivă. Dar există variate
opţiuni de tratament disponibile pentru aceste condiţii.
Fiindcă nivelul inteligenţei este adesea mediu sau
mai înalt decât mediu, mulţi dintre cei cu Sindrom
Asperger sunt capabili să funcţioneze foarte bine.
Totuşi, la vârsta adultă este posibil să aibă în continuare
probleme cu socializarea.
Sindromul Asperger poate fi prevenit?
Sindromul Asperger nu poate fi prevenit sau
vindecat. Totuşi, diagnosticarea timpurie şi tratamentul
neîntârziat pot să îmbunătăţească funcţionarea şi
calitatea vieţii.

6
 Notă
[1] Pe data de 27 martie 2014, Centers for Disease

Control and Prevention (CDC) au dat publicității noi

date despre răspândirea autismului în Statele Unite.
Studiul lor de supraveghere a identificat 1 din 68 de
copii (1 din 42 de băieți și 1 din 189 de fete) ca având o
tulburare din spectrul autismului. Sursa:
www.cdc.gov/media/releases/2014/p0327-autism-
spectrum-disorder.html [N. trad.]
[Extras din Asperger’s Syndrome. Copyright ©
WebMD, LLC. Sursa: www.webmd.com]

SINDROMUL ASPERGER – SIMPTOME

Simptome în anii copilăriei

Adeseori părinţii observă prima dată simptomele
Sindromului Asperger când copilul lor intră la grădiniţă
şi începe să interacţioneze cu alţii copii. Copilul cu
Sindrom Asperger este posibil:
◊ Să nu priceapă rapid aluziile sociale şi să nu aibă
abilităţile sociale înnăscute, ca abilitatea de a citi
limbajul trupului, de a începe sau a întreţine o
conversaţie şi de a vorbi pe rând.
◊ Să îi displacă orice schimbări în rutină.
◊ Să pară că îi lipseşte empatia.
◊ Să fie incapabil să recunoască diferenţele subtile în
tonul, energia şi accentul vorbirii, ceea ce alterează
înţelesul discursului celuilalt. Astfel, copilul tău este
posibil să nu înţeleagă o glumă sau să ia literal un
comentariu sarcastic. Iar discursul său poate fi lipsit de
viaţă şi greu de înţeles, fiindcă îi lipseşte tonul, energia
şi accentul.
◊ Să aibă un stil formal de vorbire, care este avansat
pentru vârsta sa. De exemplu, copilul poate să

7
folosească „a face semn”, în loc de „a chema”, sau „a
reveni”, în loc de „a se întoarce”.
◊ Să evite contactul vizual sau să se uite fix la alţii.
◊ Să aibă expresii faciale sau posturi neobişnuite.
◊ Să fie preocupat doar de unul sau de câteva
interese, cu privire la care poate fi foarte informat.
Mulţi copii cu Sindrom Asperger sunt interesaţi excesiv
de părţile unui întreg sau de activităţi neobişnuite,
precum proiectarea caselor, desenarea unor scene
foarte detaliate sau studierea astronomiei. Ei pot să
arate un interes neobişnuit pentru anumite subiecte,
precum şerpi, numele stelelor sau dinozaurii.
◊ Să vorbească mult, de obicei despre un subiect
preferat. Conversaţiile unilaterale sunt obişnuite.
Gândurile interioare sunt adesea verbalizate.
◊ Să aibă dezvoltare motorie întârziată. Copilul tău
poate învăţa târziu să folosească furculiţa sau lingura, să
meargă cu bicicleta sau să prindă o minge. Poate să aibă
un mers stângaci. Caligrafia sa este necorespunzătoare.
◊ Să aibă o sensibilitate mărită şi să devină
suprastimulat de zgomote puternice, lumini, gusturi sau
de texturi dense. Pentru mai multe informaţii despre
aceste simptome, a se vedea tulburarea de procesare
senzorială.
Deşi condiţia este, în unele aspecte, similară
autismului, un copil cu Sindrom Asperger are în mod
tipic un limbaj normal şi o dezvoltare intelectuală
normală. De asemenea, în mod specific, cei cu
Sindromul Asperger fac mai multe eforturi decât cei cu
autism pentru a-şi face prieteni şi a se implica în
activităţi cu alţii.
Simptome în anii adolescenţei
Cele mai multe simptome persistă în anii
adolescenţei. Şi deși adolescenţii cu Asperger încep să

8
înţeleagă abilităţile sociale care le lipsesc, comunicarea
rămâne adesea dificilă pentru ei. Vor continua probabil
să aibă dificultăţi în „citirea” comportamentului altora.
Adolescentul tău cu Sindrom Asperger (la fel ca alţi
adolescenţi) vrea prieteni, dar se poate simţi timid sau
intimidat când abordează alţi adolescenţi. Se poate
simţi „diferit” de alţii. Deşi cei mai mulţi adolescenţi
pun accentul pe a fi şi a arăta „cool”, adolescenţii cu
Asperger pot găsi frustrant şi epuizant emoţional să
încerce să corespundă. Pot să fie imaturi pentru vârsta
lor, naivi şi prea încrezători, ceea ce poate duce la
hărţuire şi abuzuri fizice.
Toate aceste dificultăţi pot face ca adolescenţii cu
Asperger să devină retraşi şi izolaţi social, şi să sufere de
depresie sau anxietate.
Dar unii adolescenţi cu Sindrom Asperger sunt
capabili să-şi facă şi să-şi păstreze câţiva prieteni
apropiaţi în anii de şcoală. Unele trăsături bine
cunoscute ale Sindromului Asperger pot, de asemenea,
să lucreze în beneficiul adolescentului tău. Adolescenţii
cu Asperger sunt, în mod tipic, neinteresaţi să respecte
normele sociale, modelele sau gândirea convenţională,
îngăduindu-și să gândească în mod creativ şi să urmeze
interese şi scopuri originale. Preferinţa lor pentru reguli
şi onestitate îi poate face să exceleze în clasă şi ca
cetăţeni.
Simptome la vârsta adultă
Sindromul Asperger este o condiţie care se întinde
pe parcursul întregii vieți, deşi tinde să se stabilizeze în
timp, adesea apărând îmbunătăţiri. De obicei adulţii au
o înţelegere mai bună a propriilor puteri şi slăbiciuni.
Sunt capabili să înveţe abilităţi sociale, inclusiv cum să
citească indiciile sociale ale celorlalți. Mulţi dintre cei cu
Sindrom Asperger se căsătoresc şi au copii.

9
 Unele trăsături tipice Sindromului Asperger, precum
atenţia pentru detalii şi interesele focalizate, pot să
mărească şansele unei educații universitare, ca şi
șansele unei cariere de succes. Mulţi dintre cei cu
Asperger par să fie fascinaţi de tehnologie, iar o alegere
obişnuită pentru ei, în ceea ce privește cariera, este
ingineria. Dar carierele ştiinţifice nu sunt deloc
singurele domenii în care excelează cei cu Asperger.
Într-adevăr, numeroase personalități istorice respectate
au avut simptomele Sindromului Asperger, inclusiv
Wolfgang Amadeus Mozart, Albert Einstein, Marie
Curie şi Thomas Jefferson.
[Asperger's Syndrome – Symptoms. Copyright ©
WebMD, LLC. Sursa:
www.webmd.com/brain/autism/tc/aspergers-
syndrome-symptoms]

DESCOPERIREA CARACTERISTICILOR
CELOR CU SINDROM ASPERGER
CAROL GRAY & TONY ATTWOOD

Tony Attwood, psiholog clinic, şi Carol Gray,

educatoare, amândoi lucrând extensiv cu indivizi din
spectrul autismului, privesc dintr-un punct de vedere
opus criteriile pentru diagnosticarea Sindromului
Asperger şi arătă că ceea ce alţii văd ca „limitări”, ar
putea fi văzut drept puncte tari.
A. Avantaj calitativ în interacţiunea socială,
manifestată de o majoritate a următoarelor:
(1) relaţii cu tovarăşii de aceeaşi vârstă caracterizate
de loialitate absolută şi de încredere impecabilă;
(2) liber de părtiniri sexiste, discriminatorii, pe
motiv de vârstă sau pe motive culturale, abilitatea de a-i
privi pe alţii după „adevărata valoare” a lor;

10
 (3) spune ce gândeşte, indiferent de contextul social
sau de aderarea la convingerile personale;
(4) abilitatea de a urma teoria sau perspectiva
personală, în ciuda dovezilor contradictorii;
(5) caută o audiență sau prieteni capabili să se
entuziasmeze pentru interese şi subiecte unice,
consideraţie pentru detalii, petrece timp discutând o
temă care ar putea să nu fie de prim interes;
(6) ascultă fără a judeca continuu şi fără a face
permanent presupuneri;
(7) interesat în primul rând de contribuţii
semnificative la conversaţie, preferând să evite
„flecăreala ritualică” sau afirmaţiile triviale din punct de
vedere social şi conversaţia superficială;
(8) caută prieteni sinceri, pozitivi, cu un simţ modest
al umorului.
B. Fluent în „aspergeză”, un limbaj social
caracterizat de cel puţin trei din următoarele:
(1) fermitate în căutarea adevărului;
(2) conversaţie liberă de un înţeles ascuns sau de o
agendă ascunsă;
(3) vocabular avansat şi interes pentru cuvinte;
(4) fascinaţie pentru umorul bazat pe cuvinte,
precum jocurile de cuvinte;
(5) folosire avansată a metaforei plastice.
C. Abilităţi cognitive caracterizate de cel
puţin patru din următoarele:
(1) preferinţă puternică pentru detalii, în contrast cu
structura globală;
(2) perspectivă originală, adesea unică, în rezolvarea
problemelor;
(3) memorie excepţională şi/sau amintire a detaliilor
adesea uitate sau neluate în seamă de alţii, de exemplu,
nume, date din agendă, rutine;

11
 (4) perseverenţă avidă de a aduna şi cataloga
informaţii pe o temă de interes;
(5) perseverenţă în gândire;
(6) cunoştinţe enciclopedice sau ca un „CD-ROM”
despre unul sau mai multe subiecte;
(7) cunoaşterea rutinelor şi o dorinţă focusată
pentru a menţine ordinea şi acurateţea;
(8) claritatea valorilor/luării deciziei, nealterată de
factori politici sau financiari.
D. Posibile caracteristici adiţionale:
(1) sensibilitate acută la experienţe senzoriale
specifice şi la stimuli specifici, de exemplu, auz,
atingere, văz şi/sau miros;
(2) concentrare la sporturi sau jocuri individuale, în
particular la cele care implică rezistenţă sau precizie
vizuală, incluzând vâslitul, înotul, popicele, şahul;
(3) „erou social nelăudat”, cu un optimism
încrezător: victimă frecventă a defectelor sociale ale
altora, dar constant în convingerea sa despre
posibilitatea unei prietenii adevărate;
(4) probabilitate crescută, comparative cu populaţia
generală, de a urma o universitate după liceu;
(5) adesea are grijă de alţii, ceea ce nu face parte din
tipic.
[Extras din Carol Gray & Tony Attwood, Discovery
of “Aspie” Criteria. Copyright © 1999 Carol Gray &
Tony Attwood. Lucrarea a fost publicată prima dată în
ediția din toamna anului 1999 a The Morning News,
Volumul 11, Numărul 3. Sursa:
www.tonyattwood.com.au/index.php?option=com_co
ntent&view=article&id=79:the-discovery-of-aspie-
criteria]

12
 LISTĂ DE CONTROL NEOFICIALĂ
PENTRU FEMEILE CU SINDROM ASPERGER
SAMANTHA CRAFT

Aceasta este o listă de control neoficială creată de o

femeie adultă care are Sindrom Asperger și care are un
fiu cu Sindrom Asperger. Samantha Craft deţine un
masterat în educaţie. Samantha Craft nu deţine un
doctorat în psihiatrie sau psihologie. Ea este autorizată
ca rezultat al faptului că este o femeie cu Sindrom
Asperger şi că este părintele unui copil cu Sindrom
Asperger. Ea a creat această listă în efortul de a-i asista
pe profesioniştii în sănătate mintală în recunoaşterea
Sindromului Asperger la femei.
Sugestie pentru utilizare: Verifică toate
domeniile care se aplică puternic persoanei. Dacă
fiecare domeniu are 75-80% sau mai mult dintre
afirmaţiile verificate, atunci poate că vei vrea să iei în
considerare că este posibil ca femeia să aibă Sindrom
Asperger.
Secţiunea A: Gânditoare profundă
1. Gânditoare profundă.
2. Scriitoare prolifică, atrasă de poezie.
3. Foarte inteligentă.
4. Vede lucrurile la nivele multiple, inclusiv
procesele de gândire.
5. Analizează continuu existenţa, sensul vieţii şi
totul.
6. Serioasă şi practică în natura ei.
7. Nu ia lucrurile ca de la sine înţelese.
8. Nu simplifică.
9. Totul este complex.
10. Adesea se pierde în propriile gânduri şi
„verificări” (privire goală).

13
 Secţiunea B: Inocentă
1. Naivă.
2. Onestă.
3. Minţitul îi dă bătăi de cap.
4. Găseşte dificil să înţeleagă manipularea şi lipsa
de loialitate.
5. Găseşte dificil să înţeleagă comportamentul
răzbunător şi răzbunarea.
6. Uşor de păcălit şi de înşelat.
7. Sentiment de confuzie şi sentimentul de a fi
copleşită.
8. Sentimentul de a se afla în locul greşit şi/sau de
pe o altă planetă.
9. Sentimente de izolare.
10. S-a abuzat sau s-a profitat de ea când era copil,
dar nu s-a gândit să spună nimănui.
Secţiunea C: Evadarea şi prietenia
1. Supravieţuieşte emoţiilor şi sentimentelor
copleşitoare evadând în gând sau în acţiune.
2. Evadează constant prin fixaţii, obsesii şi
suprainteres pentru anumite subiecte.
3. Evadează în mod curent prin imaginaţie, fantezie
şi visare cu ochii deschişi.
4. Evadează prin procesare mentală.
5. Evadează prin ritmul cuvintelor.
6. Filozofează încontinuu.
7. A avut prieteni imaginari în tinereţe.
8. Imită oameni pe care îi vede la televizor sau în
filme.
9. Și-a tratat prietenii ca „pioni” în tinereţe, de
exemplu, prietenii erau „studenţi”, „consumatori”,
„soldaţi”.
10. Se împrieteneşte cu femei mai în vârstă sau mai
tinere decât ea.

14
 11. Își imită prietenele sau tovarăşele de aceeaşi
vârstă în stil, îmbrăcăminte şi maniere.
12. Colecţionează şi organizează obsesiv obiecte.
13. Maestră a imitaţiei.
14. Evadează ascultând aceeaşi muzică iar şi iar.
15. Evadează printr-o relaţie (imaginată sau reală).
16. Numerele îi aduc alinare.
17. Evadează prin numărare, categorizare,
organizare, rearanjare.
18. Evadează într-o altă cameră la petreceri.
19. Nu se poate relaxa sau odihni fără a avea multe
gânduri.
20. Totul are un scop.
Secţiunea D: Atribute comorbide [asociate, n.
trad.]
1. Tulburare obsesiv-compulsivă.
2. Probleme senzoriale (aspect, sunet, textură,
mirosuri, gust).
3. Anxietate generalizată.
4. Sentimentul pericolului sau condamnării care va
veni.
5. Sentimente la poli extremi (deprimată sau
superbucuroasă, nepăsătoare sau suprasensibilă).
6. Tonus muscular scăzut, hipermobilitate şi/sau
lipsă de coordonare.
7. Tulburări de nutriţie, obsesii legate de mâncare
şi/sau îngrijorare cu privire la ce mănâncă.
8. Intestine iritabile şi/sau probleme intestinale.
9. Oboseală cronică şi/sau provocări în ceea ce
priveşte imunitatea.
10. I s-a pus diagnostic greşit sau a fost
diagnosticată cu o altă boală mintală şi/sau a fost
etichetată ca ipohondră.
11. Pune sub semnul întrebării locul ei în lume.

15
 12. Adesea scapă din mână obiecte mici.
13. Se întreabă cine este şi ce se aşteaptă de la ea.
14. Cercetează ce este corect şi ce este greşit.
15. Începând de la pubertate a avut episoade de
depresie.
16. Îşi mişcă/freacă degetele, dă din mâini, îşi freacă
mâinile, îşi ascunde mâinile sub sau între picioare, ţine
pumnii strâns închişi şi/sau tuşeşte adesea ca să-şi
cureţe gâtul.
Secţiunea C: Interacţiunea socială
1. Prietenii au pus capăt prieteniei lor brusc şi fără
ca ea să înţeleagă de ce.
2. Tendinţa de a împărtăşi prea mult.
3. Spune detalii intime străinilor.
4. A ridicat mâna prea mult în clasă sau nu a
participat la ore.
5. Impuls scăzut de control în ceea ce priveşte
vorbirea, când era mai tânără.
6. Uneori monopolizează conversaţia.
7. Deturnează discuţia către sine.
8. Uneori dă impresia că este narcisistă şi
controlatoare (nu este narcisistă).
9. Împărtăşeşte pentru a ajunge la cineva.
10. Uneori pare plină de iniţiativă şi prea zeloasă.
11. Reţine în interior o mulţime de gânduri, idei şi
sentimente.
12. Simte că încearcă să comunice „corect”.
13. Preocupată de potenţialitatea unei relaţii cu
cineva, în mod particular când este interesată de
dragoste.
14. Confuză datorită regulilor corecte ale contactului
vizual, tonului vocii, apropierii corporale, poziţiei
corpului şi ţinutei corpului în conversaţie.
15. Conversaţia poate fi extenuantă poate ea.

16
 16. Pune permanent sub semnul întrebării acţiunile
şi comportamentele sale şi pe ale altora.
17. Simte că i-ar lipsi o „genă” a conversaţiei sau un
„filtru” pentru gânduri.
18. S-a autoinstruit în interacţiunile sociale, „citind”
alţi oameni şi studiindu-i.
19. Vizualizează şi practică modul în care va acţiona
în preajma altora.
20. Practică în minte ce va spune altora înainte de a
intra în cameră.
21. Îi este dificil să treacă de zgomotul de fundal
când vorbeşte cu alţii.
22. Are un dialog continuu în minte, care îi spune ce
să zică şi cum să se poarte în situaţii sociale.
23. Simţul umorului pe care îl are pare neobişnuit,
straniu sau diferit de al altora.
24. Când era copil îi era greu să-și dea seama când
era rândul ei să vorbească.
25. Normele conversaţiei i se par confuze.
Secţiunea F: Găseşte refugiu când este
singură
1. Găseşte o uşurare extremă când nu este nevoită
să se ducă nicăieri, să discute cu cineva, să răspundă la
telefon sau să iasă din casă.
2. Un vizitator la ea acasă poate fi perceput ca o
ameninţare.
3. Faptul de a şti logic că un vizitator la ea acasă nu
este o ameninţare nu îi calmează anxietatea.
4. Sentimente de teamă faţă de evenimente şi
întâlniri viitoare din calendar.
5. Faptul de a şti că trebuie să plece de acasă îi
cauzează anxietate din momentul în care se trezeşte.

17
 6. Toţi paşii implicaţi în plecarea de acasă sunt
copleşitori şi este extenuant pentru ea să se gândească
la ei.
7. Se pregăteşte mintal pentru ieşiri, excursii,
întâlniri şi întrevederi.
8. Pune permanent sub semnul întrebării următorii
paşi şi mişcări.
9. Adesea faptul că îşi spune cuvintele „corecte”
şi/sau vorbirea de sine pozitivă nu îi uşurează
anxietatea.
10. Faptul de a şti că rămâne acasă toată ziua îi
aduce o mare pace a minţii.
11. Are nevoie de un timp îndelungat de repaus sau
în care să fie singură.
12. Se simte vinovată după ce petrece mult timp
pentru un interes special.
13. Se simte inconfortabil în vestiare, băi şi/sau
camere în care angajaţii îşi schimbă hainele.
14. Îi displace să se afle într-un mall aglomerat, într-
o sală de gimnastică aglomerată sau într-un teatru
aglomerat.
Secţiunea G: Sensibilă
1. Sensibilă la sunete, texturi, temperatură şi/sau
mirosuri când încearcă să doarmă.
2. Aranjează hainele în care doarme, aşternutul
şi/sau mediul, în încercarea de a găsi confort.
3. Visele ei sunt pline de anxietate, vii, complexe
şi/sau premonitorii în natura lor.
4. Foarte intuitivă cu privire la sentimentele altora.
5. Pune criticile la inimă.
6. Tânjeşte să fie văzută, auzită şi înţeleasă.
7. Se întreabă dacă este „normală”.
8. Foarte susceptibilă cu privire la punctele de
vedere şi la opiniile celor din afara cercului ei.

18
 9. Uneori îşi adaptează concepţia despre viaţă sau
acţiunile bazându-se pe opiniile sau cuvintele altora.
10. Îşi recunoaşte zilnic propriile limitări în
numeroase domenii.
11. Se simte rănită când alţii pun sub semnul
întrebării sau pun la îndoială munca ei.
12. Vede multe lucruri ca pe o extensie a sinelui.
13. Se teme de opiniile, critica şi judecata altora.
14. Îi displac cuvintele şi evenimentele care rănesc
animalele şi oamenii.
15. Adună sau salvează animale (adesea în copilărie).
16. Compasiune uriaşă pentru cei care suferă
17. Sensibilă la substanţe (toxine din mediu,
alimente, alcool etc.).
18. Încearcă să ajute, oferă sfaturi nesolicitate sau dă
formă planurilor de acţiune.
19. Își pune întrebări despre scopul vieţii şi se
întreabă cum să fie o persoană „mai bună”.
20. Caută să înţeleagă abilităţile, deprinderile şi/sau
darurile.
Secţiunea H: Sentimentul sinelui
1. Se simte prinsă în capcană între a vrea să fie ea
însăşi şi a vrea să se poarte corespunzător.
2. Îi imită pe alţii fără să realizeze.
3. Îşi suprimă adevăratele dorinţe.
4. Prezintă comportamente codependente.
5. Îşi adaptează sinele pentru a evita ridiculizarea.
6. Respinge normele sociale sau pune sub semnul
întrebării normele sociale.
7. Sentimente de izolare extremă.
8. Ca să se simte bine cu privire la sine are nevoie
de mult efort şi de multă trudă.
9. Îşi schimbă preferinţele pe baza mediului şi a
altor oameni.

19
 10. Îşi schimbă comportamentul pe baza mediului şi
a altor oameni.
11. Nu îi păsa de igiena, îmbrăcămintea şi înfăţişarea
ei înaintea anilor adolescenţei şi/sau înainte ca cineva
să-i fi atras atenţia asupra lor.
12. Este surescitată, dar realizează de ce doar mai
târziu.
13. Vocea ei are un timbru tineresc.
14. Îi este greu să recunoască felul în care arată
şi/sau are momente de uşoară prosopagnozie
(dificultatea de a recunoaşte sau de a-şi aminti feţele).
Secţiunea I: Confuzia
1. I-a fost greu să înveţe că ceilalţi nu sunt
întotdeauna sinceri.
2. Sentimentele îi par confuze, ilogice şi
imprevizibile (ale ei şi ale altora).
3. Confundă orele întâlnirilor, numerele sau datele.
4. Se aşteaptă ca acţionând într-un anumit mod să
obţină anumite rezultate, dar realizează că atunci când
este vorba de emoţii, aceasta nu se întâmplă
întotdeauna.
5. Vorbeşte deschis şi literal în tinereţe.
6. Nu înțelege glumele.
7. Confuză atunci când alţii ostracizează, evită,
depreciază, înşală şi trădează.
8. Îi este greu să identifice sentimentele, dacă nu
sunt extreme.
9. Are probleme cu emoţiile urii şi antipatiei.
10. Îi pare rău pentru cineva care a persecutat-o şi a
rănit-o.
11. Sentimentele personale de mânie, indignare,
dragoste profundă, teamă, zăpăceală şi anticipare par să
fie mai uşor de identificat decât emoţiile bucuriei,
satisfacţiei, liniştii şi seninătăţii.

20
 12. Situaţiile şi conversaţiile sunt uneori percepute
în tonuri de negru sau alb.
13. Spectrul mediu al rezultatelor, evenimentelor şi
emoţiilor este uneori trecut cu vederea sau înţeles
greşit. (Totul sau nimic, din punct de vedere mental.)
14. O mică ceartă poate semnala sfârşitul unei relaţii
sau prăbuşirea lumii.
15. Un mic compliment o poate arunca într-o stare
de extaz.
Secţiunea J: Cuvinte şi tipare
1. Îi place să cunoască originea cuvintelor.
2. Confuză când există mai mult de un înţeles
pentru un cuvânt.
3. Interes ridicat pentru cântece şi pentru versurile
cântecelor.
4. Observă frecvent tiparele.
5. Îşi aminteşte lucrurile în imagini vizuale.
6. Îşi aminteşte detalii exacte despre viaţa cuiva.
7. Are o amintire remarcabilă a unor anumite
detalii.
8. Scrie sau creează pentru a-și calma anxietatea.
9. Are anumite „sentimente” sau emoţii faţă de
cuvinte.
10. Cuvintele îi aduc un sentiment de alinare şi pace,
asemenea unei prietenii.
Funcţionarea executivă (opţional) Acest
domeniu nu este atât de evident ca alte domenii.
1. Sarcinile simple pot să-i provoace dificultăţi
extreme.
2. Să înveţe să conducă o maşină sau să dea colţul
pe un hol poate fi anevoios pentru ea.
3. Locurile noi prezintă setul lor de provocări.

21
 4. Orice necesită o cantitate rezonabilă de paşi,
dexteritate sau abilitate poate să îi stârnească un
sentiment de panică.
5. Gândul de a repara, aşeza sau amplasa ceva îi
poate cauza anxietate.
6. Sarcinile lumeşti sunt evitate.
7. A face curăţenie poate să îi pară insurmontabil
uneori.
8. Multe întrebări îi vin în minte când se apucă să
facă un lucru.
9. Poate să plece din casă cu şosete desperecheate,
cu nasturii de la cămaşă închişi incorect şi/sau să sufere
de dislexie [tulburare la citit manifestată prin
modificarea cuvintelor, prin greșeli de lectură, n. trad.].
10. O călătorie la magazinul de legume şi fructe
poate fi copleşitoare.
11. La ora de gimnastică are probleme cu
reproducerea paşilor de dans, a mişcărilor aerobice sau
cu direcţia.
12. Îi este greu să găsească anumite obiecte în casă,
dar îşi aminteşte cu o claritate precisă unde sunt alte
obiecte.
Lista a fost întocmită după nouă ani de lecturi, de
cercetări şi de experienţă asociată cu Sindromul
Asperger. Mai multe informaţii sunt disponibile pe site-
ul www.aspergersgirls.wordpress.com.
[Samantha Craft, Females with Aspergers Non-
Official Checklist. Copyright © 2012 Everyday
Asperger’s. Această listă de verificare neoficială poate fi
printată de terapeuţi, consilieri, psihiatri, psihologi,
profesori universitari, profesori de şcoală şi rude, dacă
numele şi informaţiile de contact ale autoarei Samantha
Craft rămân pe paginile printate. Sursa:
www.everydayaspergers.com/2012/03/31/day-62-

22
females-with-aspergers-syndrome-nonofficial-
checklist]

LISTĂ DE TRĂSĂTURI
ALE FEMEII CU SINDROM ASPERGER

Înfăţişare/Obiceiuri personale
◊ Se îmbracă confortabil datorită consecinţelor
senzoriale şi practicabilităţii.
◊ Nu va petrece mult timp cu îngrijirea şi aranjarea
părului. Coafura trebui de obicei să fie de tipul „spală şi
gata”. Uneori poate fi destul de fericită să nu se
îngrijească deloc.
◊ Personalitate excentrică; poate fi reflectată în
înfăţişare.
◊ Este tânără pentru vârsta ei în înfăţişare,
îmbrăcăminte, comportament şi gusturi.
◊ De obicei puţin mai expresivă în ceea ce priveşte
faţa şi gesturile decât corespondentul ei masculin.
◊ Poate avea numeroase trăsături androgine, în
ciuda înfăţişării exterioare feminine. Se gândeşte la sine
ca jumătate bărbat/jumătate femeie.
◊ Poate să nu aibă un simţ puternic al identităţii şi
poate fi foarte cameleonică, în special înainte de
diagnosticare.
◊ Se bucură să citească şi să vizioneze filme ca
refugiu, adesea science-fiction, fantasy, pentru copii,
poate avea cărţi sau filme favorite care constituie un
refugiu.
◊ Foloseşte controlul ca tehnică de management a
stresului: reguli, disciplină, rigidă în anumite obiceiuri,
ceea ce va contrazice neconvenţionalitatea ei aparentă.
◊ De obicei este cel mai fericită acasă sau în alte
medii controlate.

23
 Intelectualitate/Talente
speciale/Educaţie/Vocaţie
◊ Este posibil să fi fost diagnosticată ca autistă sau
cu Asperger în tinereţe, sau să fi fost considerată
talentată, timidă, sensibilă etc. Este posibil, de
asemenea, să fi avut deficite evidente sau severe la
învăţătură.
◊ Adesea muzicală, artistică.
◊ Poate să aibă o abilitate savantă sau un talent
remarcabil.
◊ Poate să aibă un interes puternic pentru
computere, jocuri, ştiinţă, design grafic, invenţii, lucruri
de natură tehnologică şi vizuală. Gânditoarele mai
verbale pot să graviteze în jurul scrisului, limbilor,
studiilor culturale, psihologiei.
◊ Poate să fie o cititoare autoeducată, să fi fost
hiperlexică[1] în copilărie şi va avea, de asemenea, o
largă varietate de alte abilităţi autoînvăţate.
◊ Poate fi foarte pasionată cu privire la evoluția unui
studiu sau la o îndeletnicire, iar apoi să schimbe direcţia
sau să devină foarte repede complet neinteresată.
◊ Va avea adesea probleme să se ţină de un serviciu
şi poate găsi angajarea ca intimidantă.
◊ Foarte inteligentă, totuşi uneori poate fi înceată în
înţelegere datorită dificultăţii proceselor senzoriale şi
cognitive.
◊ Nu se va descurca bine cu instrucţiunile verbale –
are nevoie să scrie sau să deseneze o diagramă.
◊ Va avea obsesii, dar care nu sunt la fel de
neobişnuite ca cele ale corespondenţilor ei masculini
(mai puţin probabil să colecţioneze „numere de
locomotivă”).
Emoţional/Fizic
◊ Imatură emoţional şi sensibilă emoţional.

24
 ◊ Anxietatea şi teama sunt emoţiile ei predominante.
◊ Mai deschisă să vorbească despre sentimente şi
chestiuni emoţionale decât bărbaţii cu Sindrom
Asperger.
◊ Dificultăţi senzoriale puternice – sunete, privelişti,
mirosuri, atingere – şi predispusă la suprasolicitare.
◊ Irascibilă şi predispusă la accese de depresie. Se
poate să fi fost diagnosticată ca bipolară[2] sau maniaco-
depresivă[3] (comorbide[4] obișnuite ale
autismului/Sindromului Asperger), iar diagnosticul de
Sindrom Asperger să nu i se fi pus.
◊ Probabil i s-au dat câteva prescripţii diferite
pentru a trata simptomele. Va fi foarte sensibilă la
medicaţii şi la orice îşi introduce în corp, astfel încât
este posibil să fi avut reacţii adverse.
◊ 9 din 10 au dificultăţi gastrointestinale, de la
uşoare la severe, de exemplu, ulcere, reflux al acidului,
sindromul intestinului iritabil.
◊ Încearcă să se calmeze atunci când este tristă sau
agitată: se leagănă, îşi freacă faţa, exclamă, îşi mişcă
degetele, îşi leagănă piciorul, îşi mişcă degetul sau bate
din picior etc.
◊ Similar din punct de vedere fizic, atunci când este
fericită: dă din mâini, bate din palme, cântă, sare,
aleargă prin jur, dansează, sare în sus.
◊ Predispusă la accese de mânie sau de plâns, chiar
şi în public, uneori datorită unor lucruri aparent
neînsemnate, datorită supraîncărcării senzoriale şi
emoţionale.
◊ Urăşte nedreptatea şi detestă să fie înţeleasă greşit;
aceasta poate să dea naştere la mânie şi furie.
◊ Predispusă la muţenie când este stresată sau
supărată, în special după o descărcare emoțională. Mai
puţin probabil să bolborosească precum corespondenţii

25
ei masculini, dar poate să aibă o voce aspră, monotonă
uneori, atunci când este stresată sau tristă.
Social/Relaţii
◊ Cuvintele şi acţiunile ei sunt adesea înţelese greşit
de alţii.
◊ Percepută a fi rece şi centrată pe sine;
neprietenoasă.
◊ Este foarte deschisă uneori, se poate aprinde foarte
tare când vorbeşte despre pasiuni/interese obsesive.
◊ Poate fi foarte timidă sau mută.
◊ Precum corespondentul ei masculin, va tăcea în
situaţii sociale odată ce este supraîncărcată, dar în
general este mai bună la socializare în doze mici. Poate
chiar să dea aparenţa unei femei competente, dar este
un „rol” pe care îl joacă.
◊ Nu iese mult. Va prefera să iasă doar cu partenerul
sau cu copiii, dacă îi are.
◊ Nu va avea multe prietene şi nu va face lucruri „de
fete” precum să meargă la cumpărături cu ele sau să se
întâlnească pentru a „pierde timpul”.
◊ Va avea un prieten apropiat (o prietenă apropiată)
în şcoală, dar nu odată ce ajunge la vârsta adultă.
◊ Poate să vrea sau să nu vrea să aibă o relaţie. Dacă
se află într-o relaţie, probabil o ia foarte în serios, dar
poate să aleagă să rămână celibatară sau singură.
◊ Datorită dificultăţilor senzoriale, ori se va bucura
cu adevărat de sex, ori sexul îi va displăcea puternic.
◊ Dacă îi place un bărbat, poate fi neîndemânatică în
mod extrem, vizibil, în încercările ei de a-i da de ştire,
de exemplu, îl poate privi fix atunci când îl vede sau îl
poate apela în mod repetat. Aceasta fiindcă face fixaţii şi
nu înţelege rolurile de gen în societate. Ceea ce se va
schimba la maturitate.

26
 ◊ Adesea preferă compania animalelor, dar nu
întotdeauna, datorită problemelor senzoriale.
Sumarul câtorva diferenţe principale
femeie/bărbat cu Sindrom Asperger
◊ De obicei are un chip şi gesturi puţin mai expresive
decât corespondenţii ei masculini.
◊ Mai bună la reprezentare decât bărbaţii, şi astfel
poate prezenta multe tipuri diferite de personalităţi. În
consecinţă, femeile pot să nu aibă un sentiment
puternic al identităţii şi pot fi foarte cameleonice, în
special înainte de diagnosticare.
◊ Va avea obsesii, dar care nu sunt la fel de confuze
sau de neobişnuite ca cele ale corespondentului ei
masculin, şi care tind să fie mai practice (de exemplu,
mai puţin probabil să colecționeze „plăcuțe de
locomotivă”).
◊ Mai deschisă să vorbească despre sentimente şi
chestiuni emoţionale decât bărbaţii cu Sindrom
Asperger.
◊ Mai puţin probabil să primească un diagnostic
corect devreme, deoarece criteriile se bazează pe
comportamente/trăsături masculine. (Hans Asperger a
studiat doar bărbaţi.) Mai probabil să fie diagnosticată
ca bipolară sau maniaco-depresivă (comorbide comune
ale autismului/Sindromului Asperger).
◊ Gesturile fizice/comportamentele când este
fericită, mai expresive decât la bărbaţi: își mişcă
mâinile, bate din palme, cântă, sare în sus şi în jos,
aleargă prin jur, dansează, sare în sus – aceasta este
caracteristic femeilor adulte, ca şi fetelor.
◊ Femeile adulte sunt predispuse atât la accese de
mânie, cât şi la accese de plâns, chiar şi în public, uneori
datorită unor lucruri aparent neînsemnate, din cauza
supraîncărcării senzoriale şi emoţionale. Dificultăţile

27
foame/mâncare par să fie un declanşator obişnuit.
Bărbaţii adulţi [cu Sindrom Asperger] nu sunt
predispuşi la plâns.
◊ Tinde să aibă parte de mai puţină toleranţă şi de
mai multe aşteptări de la alţii, fiindcă pare mai
competentă.
◊ Urăşte nedreptatea şi detestă să fie înţeleasă greşit;
aceasta poate să dea naştere la mânie şi furie.
◊ Mai puţin probabil să bolborosească precum
corespondentul ei masculin când este stresată sau
supărată; amândoi pot să aibă atunci o voce aspră,
sugrumată sau monotonă, sau să sufere de muţenie.
◊ Femeile sunt în general mai bune la socializare în
doze mici. Poate chiar să dea aparenţa unei femei
competente, dar este un „rol” pe care îl joacă. Precum
corespondentul ei masculin, va tăcea în situaţii sociale
odată ce este supraîncărcată.
◊ Mai probabil să aibă animale de companie pentru
suport emoţional, dar nu întotdeauna, datorită
dificultăţilor senzoriale.
Note
[1] Hiperlexia este un sindrom observat la copiii

care prezintă o dezvoltare normală până la 18-24 luni,

după care regresează. Ei ajung să cunoască literele, să
spună alfabetul la vârste fragede de 4-5 ani şi prezintă o
adevărată fascinaţie pentru litere şi numere. În acelaşi
timp însă, prezintă o dificultate semnificativă în
înţelegerea limbajului verbal, manifestând dificultăţi de
socializare şi interacţionare cu oamenii. [N. trad.]
[2] Tulburarea bipolară presupune schimbări
extreme de dispoziţie, de la depresii severe până la
episoade maniace. În cursul episoadelor maniace cei
care suferă de tulburarea bipolară tind să aibă o

28
dispoziţie euforică, să fie hiperactivi, agitaţi şi nu simt
necesitatea somnului. [N. trad.]
[3] Maniaco-depresiv se referă la starea care
oscilează între „urcuş” exagerat (maniac) şi „coborâş”
exagerat (deprimat). Un alt nume al bolii maniaco-
depresive este tulburarea bipolară. Ea se referă la acea
stare a omului care alternează între „polurile” mâniei
(urcuşuri) şi depresiei (coborâşuri). [N. trad.]
[4] Comorbiditatea se referă la prezența simultană a

mai multor tulburări.

[Rudy Simone, List of Female Asperger Syndrome
(AS) Traits. Copyright © 2010 Rudy Simone. Sursa:
www.polymathsolution.com/blog/2010/11/26/female-
aspergers]

15 ABORDĂRI BENEFICE CA RĂSPUNS LA:

„AM SINDROM ASPERGER.”
SAMANTHA CRAFT

1. Oferă un zâmbet călduros şi dă din cap în semn

de aprobare. Ascultă şi înţelege.
2. Sunt de partea ta. Sunt aici pentru tine. Nu eşti
singur. Sunt aici ca să rămân.
3. Unde pot găsi mai multe informaţii?
4. Eşti un om puternic. Te iubesc fiindcă eşti tu.
5. Fă un apel telefonic prietenos sau trimite un SMS
sau un e-mail prietenos.
6. Ce pot să fac? Spune-mi specific. Vreau să te
ajut în orice mod pot.
7. Cere-i să faceţi o plimbare lungă, să mergeţi la un
picnic sau într-o excursie.
8. Strigaţi împreună.
9. Ai nevoie de suportul meu? Cum pot să te susţin
în mod specific?

29
 10. Mergi la o prezentare despre Sindromul Asperger
sau închiriază o casetă.
11. Complimentează-l sincer.
12. Validează. Este ceva serios!
13. Citeşte relatări personale despre viaţa cu
Sindromul Asperger.
14. Îţi mulţumesc că ai încredere în mine. Sunt
onorat să te cunosc.
15. Dacă te simţi confortabil, poţi să-mi spui mai
multe despre experienţa ta cu Sindromul Asperger?
Notă marginală. Dacă spui că ai fibromialgie,
diabet, o boală de inimă sau depresie, oamenii de obicei
nu te întreabă dacă ai un diagnostic oficial. Dar dacă
spui că ai Sindrom Asperger, mulţi vor să ştie cum de
ştii sigur. Interesant.
[Samantha Craft, 15 Beneficial Approaches in
Response to “I have Aspergers”. Copyright © 2012
Everyday Asperger’s. Sursa:
www.everydayaspergers.com/2012/04/18/day-81-
20-things-not-to-say-to-a-person-with-aspergers]

20 DE LUCRURI PE CARE SĂ NU LE SPUI

CUIVA CU SINDROMUL ASPERGER
SAMANTHA CRAFT

Lista care urmează este concepută pentru adulţii

recent diagnosticaţi cu Sindrom Asperger, dar ea se
poate aplica multor vârste şi multor condiţii, altele
decât Sindromul Asperger.
1. Oricine se simte aşa câteodată.
2. Totul se întâmplă pentru un motiv.
3. Eşti bine. Au prea multe etichete în zilele
noastre.
4. Asta îmi aminteşte de mine. Mă întreb dacă am şi
eu.
30
 5. Întotdeauna poate fi mai rău.
6. Cel puţin nu ai autism.
7. Nu te îngrijora. Fii fericit. Gândeşte pozitiv.
8. Nu e ceva serios.
9. Eşti prea serios. Scoate-ţi asta din cap şi ajută-i
pe alţii.
10. Oricine are probleme. Încetează să le analizezi pe
ale tale.
11. Nu aş fi ghicit niciodată. Pari aşa de normal.
12. Eşti sigur? Poate că ai nevoie de o a doua opinie.
13. De ce crezi asta?
14. Asta e ciudat. Noroc!
15. Nu te bucuri că ai aflat?
16. E la modă. Toţi cred că au.
17. Ai primit un diagnostic „oficial”?
18. Mă simt inconfortabil cu oamenii care se clasifică
după un diagnostic.
19. Vecinul vărului meu are Sindrom Asperger.
20. Ei bine, acum că ştii, încetează să te concentrezi
asupra acestui lucru şi continuă-ţi viaţa.
[Samantha Craft, 20 Things Not to Say to a Person
with Aspergers. Copyright © 2012 Everyday Asperger’s.
Sursa:
www.everydayaspergers.com/2012/04/18/day-81-
20-things-not-to-say-to-a-person-with-aspergers]

116 MOTIVE PENTRU CARE ȘTIU

CĂ AM SINDROM ASPERGER
SAMANTHA CRAFT

1. Faptul că scriu această listă.

2. Faptul că-mi place să scriu această listă.
3. Iubesc, iubesc, iubesc animalele și gândacii.
4. Trebuie să ies din casă?

31
 5. Natura este un adevărat rai atâta timp cât pot
rămâne curată.
6. Sunt colecționară.
7. Jucăriile sunt obiecte care trebuie organizate,
așezate, categorizate sau curățate.
8. Vineri 13, film 3D de 3 ori, deoarece cred că
numărul 3 este extraordinar!
9. Șosete lungi roșii, pufoase.
10. Pulover pus pe dos din nou.
11. Am memorat cum se scrie și cum se cântă
supercalifragilisticexpialidocious în încercarea de a mă
califica pentru ora de dezbateri.
12. Am fost Jacqueline Smith; niciodată Farah.
13. Fiecare animal de pluș denumit, categorizat după
locul nașterii și păstrat și după terminarea facultății.
14. Curioasă, stand în scaun, privind pe geamul din
spate al primei mele mașini.
15. Exact șapte zile pentru a-mi perfecționa
caligrafia, înainte de a începe să predau.
16. Istețul Clyde era o omidă umanoidă faimoasă în
poveștile pe care le-am scris.
17. Amicul Unu era prietenul meu fantomă
imaginar.
18. Am participat la concursuri (frauduloase) de
poezie.
19. Hamsterii nu sunt animale de pluș.
20. Peștișorii aurii chiar mor când sunt lăsați în
soarele fierbinte, într-un vas mic plin cu apă.
21. Prietenii mei din copilărie erau elevi, membri ai
clubului meu, clienți sau erau plasați într-o altă poziție
de subordonare.
22. În favoarea jocului de table la nouă ani. În
favoarea jocului de cărți la vârsta de cincisprezece ani.

32
 23. Jucam jocurile Perfected Pac-Man și Invadatorii
Spațiului în timp ce priveam fiecare episod al serialului
de televiziune Trei sunt prea mulți.
24. Am fost numită blondă proastă pentru cum
înțelegeam glumele. Eu sunt brunetă.
25. Nu stai cu picioarele desfăcute când porți fustă
de majoretă.
26. Dacă sunt cea mai bună prietenă a ei, de ce mai
are nevoie de alte prietene în afară de mine?
27. Am de făcut o mărturisire, m-am gândit să mint,
dar n-am făcut-o.
28. Naivă, dulce, credulă, hiper, interesantă,
ciudată…
29. Am o sută douăzeci de defecte. Să le enumăr?
30. Nu răspunde la telefon!!!
31. Notiță pentru mine însămi: Citește mesajul de pe
felicitarea de ziua de naștere înainte de a înșfăca banii și
de a sări în sus și în jos.
32. Alo? Unghiile tale de la picioare chiar au nevoie
să fie curățate din când în când.
33. „Snoabo! Mereu privești în altă parte.”
34. Victimă, cu capul plecat.
35. Vorbind din punct de vedere statistic, șansele
tale de a muri din cauza aceasta sunt reduse; am făcut
cercetări despre asta cinci zile.
36. Creat site, o sută de pagini în total, în cinci
săptămâni. Bravo, fată!
37. Luni întregi petrecute pe site-uri gratuite fac cât
toate periuțele de dinți, aruncările la coș, loțiunile și
multe altele.
38. Am avut cea mai grozavă proprietate în
Farmville.
39. De ce ideile extraordinare din seara trecută nu
par la fel de extraordinare dimineața?

33
 40. Nu răspunde la ușă!
41. Nu vreau să merg… Este un efort prea mare
pentru mine să-mi pun sutienul.
42. Monopolizez conversația? Cine, eu?
43. Depresie, anxietate, bla… bla… bla…
44. Procesare verbală.
45. Poți să spui manuscris?
46. Ce este mai exact o plăcere vinovată? Și de ce ar
face oamenii ceva ce îi face să se simtă vinovați?
47. Nu înțeleg, este o superstiție absurdă? Nu este o
poveste înțeleaptă din vechime?
48. Relaxează-te doar! Nu înțeleg. Cum e să te
relaxezi?
49. Neficțiune din belșug.
50. Fac cu ochiul și sar în sus fiindcă este timpul să
merg la muzeu!
51. O, nu! Nu ai schimbat pur și simplu planul!
52. Covor, mizerie, germeni, dezordine, buze,
respirație… Dezgustător!
53. Nu mă îmbrățișa chiar acum.
54. Bine, mă poți îmbrățișa, dar nu prea strâns, mă
doare.
55. Mi-am pus bine pantofii?
56. Mi-aș dori să nu le fi trimis acel obiect de cristal
cumpărat de ocazie ca dar de nuntă; unde mi-o fi fost
capul?
57. Crezi că ar prefera acești cercei pe care nu i-am
purtat niciodată sau un bon valoric?
58. Cum adică scrisoarea l-ar putea ofensa pe
profesorul meu universitar?
59. Uite o zgârietură și uite încă una. Uită-te la asta.
60. Să înconjurăm iar blocul și să căutăm un loc. Nu
pot parca mașina paralel.

34
 61. Sporturi de echipă? Să lovesc o bâtă? Să mă
îmbrac pentru ora de educație fizică? Fug de frică!
62. Toată distracția stă în planificare. Petrecerea în
sine este terifiantă.
63. De ce oamenii îi agresează fizic și îi necăjesc pe
alții?
64. Dă-mi un rol sau o parte și o voi perfecționa.
65. Să mă îmbrac la fel ca cea mai bună prietenă a
mea, precum consiliera mea spirituală sau ca doamna
din serialul meu preferat?
66. Ador să am prietene de vârsta mamei mele.
67. Întâlnirea lunară de jucat bunco cu grupul de
pensionari episcopalieni? De ce nu?
68. Momentul evaluării după evenimentul social.
Când am spus asta, crezi că a fost ofensator? De ce s-a
uitat așa la mine? Ar fi trebuit să-mi țin gura? A fost
potrivit? Renunț la bunco. E prea stresant.
69. Singurii mei prieteni în clasa a doua, doi gemeni,
Chris și Jimmy.
70. Singurul meu prieten la grădiniță, Keith. S-a
mutat în Hawaii.
71. Sigur, pot să scriu zece ore fără pauză. Tu nu
poți?
72. Nu aud toți oamenii o voce care le reamintește ce
să facă în timpul unei conversații: să facă mai mult
contact vizual, să se apropie fizic mai mult, să dea din
cap a încuviințare, să zâmbească, dar nu prea tare, să
introducă un chicotit, să-i lase pe ceilalți să vorbească
mai mult?
73. Dă-mi o pasiune și o săptămână ca să învăț tot ce
e de știut despre ea.
74. Ipohondră.
75. Încetează să vorbești; mă dor urechile.
76. Miroși caraghios.

35
 77. Asta e culoarea ta naturală de păr și câți ani ai?
78. Campingul e o porcărie.
79. Criteriile pentru iubiți? Criteriile pentru
prieteni? Ce?
80. Numește un obiect. Poți să-ți spun o sută de
utilizări pentru el.
81. Lasă-mă să repar situația.
82. Doar fiindcă am în minte un gând nu înseamnă
că trebuie să-l și spun. Sau trebuie?
83. Traversez strada, ca să nu fiu nevoită să trec pe
lângă străinul de pe trotuar.
84. Cum faci cale întoarsă la jumătatea unei plimbări
fără să pari caraghioasă?
85. Nu au fost evenimente la facultate. O prietenă la
facultate – până a încetat să răspundă la apelurile mele
telefonice.
86. ADHD, tulburare de stres post-traumatic… bla,
bla, bla.
87. Terapeuții, psihologii, preoții, reverenzii,
psihiatrii, hipnotiștii și alții asemenea sunt cam
neinformați în ce privește recunoașterea Sindromului
Asperger la femei.
88. Voi sta în debaraua asta până se termină
petrecerea.
89. Voi fi camera din spate, scriind, până se termină
petrecerea.
90. Voi citi în baie până se termină petrecerea.
91. De ce mă întrebi cum mă simt dacă nu vrei să
auzi răspunsul?
92. Sindromul intestinului iritabil.
93. Înmormântările mă bulversează.
94. Hai să practicăm flecăreala. Ritualul mă intrigă.
95. Regina evaluării.

36
 96. Am încetat să mănânc miel la patru ani, porc, la
zece ani.
98. Fixații, obsesii… bla, bla, bla.
99. Dă-mi voie să-ți organizez cămara.
100. Ar fi trebuit să întreb înainte să cumpăr un
cățeluș?
101. Ce pot să mănânc fără pesticide, hormoni,
mutații, ingrediente care cauzează cancer, zahăr,
înlocuitori pentru zahăr, conservanți, chimicale,
înălbitori... Mă uit la prea multe documentare.
102. E timpul pentru încă un post cu suc organic. E
timpul pentru mai multă ciocolată organică.
103. Ori nimeni n-a flirtat cu mine în întreaga mea
viață, ori nu recunosc eu flirtatul.
104. Dă-mi ceva ilustrativ, o instrucțiune, o regulă și
nu mai pălăvrăgi atât.
105. Pot să-ți spun exact unde se găsește orice pe
rafturile din bucătărie; dar nu mă întreba unde sunt
cheile.
106. Un joc imaginar este derutant, afară numai
dacă există un scenariu.
107. Îmi place să analizez structura propozițiilor și
gramatica din cărțile de ficțiune.
108. E greu să recunoști fețele oamenilor.
109. Vrei să asculți acest disc pentru a cincisprezecea
oară?
110. Eu sunt cea care citesc o carte budistă la meciul
de baseball al fiului meu.
111. Ascultă ce am scris. Eu am editat.
112. Adulții nu ar trebui să mintă despre Moș
Crăciun sau că guvernul încearcă să facă ce este mai
bine pentru noi.
113. Am încredere în tine.
114. Împărtășesc prea multe.

37
 115. Aș fi fericită să mănânc același lucru în fiecare
zi.
116. Fixația de a scrie această listă s-a dus. Nu știu
de ce, pur și simplu. (Chiar mă deranjează că acesta nu
e numărul 113.)
(Știu. Este doar povestea mea. Nu a ta.)
[Samantha Craft, 116 Reasons I Know I have Asperger’s
Syndrome. Copyright © 2012 Everyday Aspergers.
Sursa: www.everydayaspergers.com/2012/02/07/116-
reasons-i-know-i-have-aspergers]

CUM SĂ TRĂIEŞTI
CU CINEVA CARE ARE SINDROM ASPERGER

Mai întâi de toate, ai nevoie de dragoste.

Cei care au Sindrom Asperger se simt izolaţi.
Cea mai mare parte a timpului, cei care au
Sindromul Asperger cad într-o depresie profundă
fiindcă tot ce vor este să fie ca toţi ceilalţi.
Oferă multe laude, îmbrăţişări şi zâmbete.
În al doilea rând, vei avea nevoie de multă răbdare.
Te vei trezi repetând lucruri, scriind descrieri
detaliate a ceea ce ţi-ar plăcea să facă.
Iar uneori îi vei spune ceva ce va scoate din context.
Trebuie să reformulezi ceea ce încerci să spui pentru
a nu-i răni sentimentele.
În al treilea rând, vei avea nevoie de ajutor şi
strategii.
[How to Live with a Person with Asperger
Syndrome. Sursa: www.youtube.com]

38
SUNT INTERESAT SĂ MĂ ÎNTÂLNESC CU CINEVA
CU CARE SĂ AM EVENTUAL O RELAŢIE
DEDICATĂ. SINDROMUL ASPERGER VA FACE
SĂ FIE MAI DIFICIL PENTRU MINE?
SUSAN J. GOLUBOCK & TARA J. MARSHALL

Mulţi dintre cei care au Sindrom Asperger, atât

bărbaţi cât şi femei, sunt căsătoriţi sau au relaţii de
durată. Mulţi nu sunt căsătoriţi sau nu au relaţii de
durată. Adesea doar când au copii, recunosc trăsăturile
Sindromului Asperger la ei înșiși şi sunt diagnosticaţi.
De asemenea, este demn de remarcat că cei care au
Sindrom Asperger au tendinţa de a aparţine „altor
grupuri minoritare” şi pot fi homosexuali sau pot să
aibă stiluri de viaţă alternative din punct de vedere
statistic în număr mai mare decât populaţia generală.
Unii dintre cei care au Sindrom Asperger nu se simt
deosebit de ataşaţi de sexualitatea lor. Nu se identifică
cu un anumit sex sau nu doresc relaţii cu un anumit sex.
Alţii aleg efectiv să nu umble după alte relaţii în afara
prieteniilor. Temple Grandin a vorbit adesea despre
propria ei preferinţă de a nu dori o relaţie sexuală.
Nu ar trebui să te simţi presat să acţionezi în afara a
ceea ce îţi este confortabil în ceea ce privește
dezvoltarea relaţiilor cu alţi oameni.
[I’m interested in dating and an eventual
commitment to another person. Will Asperger’s
Syndrome make that more difficult for me? Extras din
Susan J. Golubock & Tara J. Marshall, Asperger’s
Syndrome: Do I have it? And how do I live with it?
Copyright © 2013 Susan J. Golubock & Tara J.
Marshall. Susan și Tara sunt membre ale Grupului de
Suport pentru Adulţii cu Asperger din Phoenix,
Arizona. Sursa: www.hr-act.com/wp-
content/uploads/2013/06/Misc03.pdf]
39
 CUPRINS

◊ Sindromul Asperger / 5
◊ Sindromul Asperger – Simptome / 7
◊ Descoperirea caracteristicilor celor cu Sindrom
Asperger / 10
◊ Listă de control neoficială pentru femeile cu
Sindrom Asperger / 13
◊ Listă de trăsături ale femeii cu Sindrom Asperger /
23
◊ 15 abordări benefice ca răspuns la: „Am Sindrom
Asperger.” / 29
◊ 20 de lucruri pe care să nu le spui cuiva cu
Sindrom Asperger / 30
◊ 116 motive pentru care știu că am Sindrom
Asperger / 31
◊ Cum să trăieşti cu cineva care are Sindrom
Asperger / 38
◊ Sunt interesat să mă întâlnesc cu cineva cu care să
am eventual o relaţie dedicată. Sindromul Asperger va
face să fie mai dificil pentru mine? / 39

40
Sindromul Asperger a fost recunoscut doar recent ca
tulburare specifică. Din acest motiv, numărul exact
de indivizi care au această tulburare este necunoscut.
Este de patru ori mai probabil să apară la bărbaţi
decât la femei şi de obicei este diagnosticat prima
dată la copiii cu vârste cuprinse între doi şi șase ani.