Carp Radu - Dumnezeu La Bruxelles PDF

w
w
w
.
t
e
o
l
o
g
i
a
-
s
o
c
i
a
l
a
.
r
o
Rnou Cnuv
DUMNEZEU LA BRUXELLES
Rviioi I sviui vuniic vuvovv
Colecia Universitas
Seria Teologia Socialis, nr. 3
Seria Teologia Socialis este editat de
Rou Cvv (Bucureti)
Cn:i Dvisoi (Paris)
Iovnovo Gnvivi (Viena)
Picu Ocoivu (Craiova)
Rou Pvvo (Cluj-Napoca)
i este promovat de
Institutul Roman de Studii Inter-ortodoxe,
Inter-confesionale i Inter-religioase (INTER),
Cluj-NapocaiSibiuiCraiovaiBucuretiiChiinu
www.inter-institut.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Naionale a Romniei
CARP, RADU
Dumnezeu la Bruxelles: religia n spaiul public european i
Radu Carp. Cluj-Napoca: Eikon, 2009
Bibliogr.
Index
ISBN 978-973-757-176-2
2
Editor: Vsiiv Gvovov DXcu
Imagine copert: Siiviu Ovvi:z, sculptur in lemn aurit
(detaliu)
Tehnoredactare i corectur: Nicoiv Tuvc
Editura EIKON
Cluj-Napoca, str. Mecanicilor, nr. 48
Redacia: tel.ifax 0364-117246, 0728-084801
E-Mail: edituraeikon@yahoo.com
Web: www.edituraeikon.ro
Difuzare: 0364-117246, 0728-084803
E-Mail: eikondifuzare@yahoo.com
Rnou Cnuv
DUMNEZEU LA BRUXELLES
Rviioi I sviui vuniic vuvovv
Cluj-Napoca, 2009
E I K O N
Dedic aceast carte celui care nu se nai a
printre noi pentru a nai avea rgaz s o par-
curg, Victor Iulian Tuc. Scrierile sale de la
Bruxelles i dispariia sa n acest ora dau un
altfel de sens titlului crii, ales nainte de tre-
cerea lui n lunea drepilor, prin legtura din-
tre un loc devenit o punte nedorit ntre via
i noarte i harul divin.
;
CUPRINS
1. Svvun vuscX , svn|u vuuovvn ........................
z. Loocn nuvv , n vouumuu: uou
nc:ouou uvoo, I covouunuvn
svn|uu vusc vuuovvn ................................... z
. Rvov, moovu:n:v, u:unmoovu:n:v ....... z
. I:vounuvn vuuovvnX , vvomvu
v,u o uvov .................................................. ;
. Es:v svcunuznuvn o :vo|X
n socv:X|ou moovuv vuuovvv ...................
6. Pvsn)u covvson vuuovvn .......................... ;1
;. cXu:nuvn uu moov vuuovvn
n uvoou .............................................................. ;;
8. Vnouv comuv , ov::n:vn
vuuovvnX ................................................................... 8
. Dnoo :vu-covvson , mo,:vuv
uvoonsX I:u-o EuuovX u:X ......................... 8
1o. Puvzv|n , s:n:u:u Bsvucou
I Euuovn .................................................................... ;
11. Foumv ov onoo I:uv s::u|v Uu
Euuovvv , ouonzn|v uvoonsv ............ 1o1
1z. Ac:v:n:vn ov ossv n Bsvucou
n vv vuuovvn .................................................. 11
1. Cocuz ................................................................. 16
Bsoounvv s ovx .................................................. 1;;
SFERA PUBLIC I
SPAIUL EUROPEAN
1.
11
Dvzn:vviiv c:uiv suvv ovvzvi, vvoiuivi i
coninutului sferei publice ii au originea in lucrarea lui Jr-
gen Habermas publicat in 1961, Sfera public i transfor-
narea ei structural. Autorul nu ofer in aceast lucrare o
deniie a sferei publice, ci incearc s surprind doar apa-
riia i dezvoltarea sa. Potrivit lui Habermas, sfera public se
bazeaz pe distincia public privat, folosit pentru prima
oar in Grecia antic, in care sfera polisului, comun tuturor
cetenilor liberi (koine) este riguros desprit de sfera oi-
kus-ului, care ii este proprie (idia) ecrui individ in parte
1
,
astfel, sfera public se constituie in cadrul convorbirii, care
poate lua forma unei judeci sau aciuni comune (praxis).
Dreptul roman a preluat aceast concepie i a intemeiat dis-
tincia publicus privatus. Aceast motenire greco-roman
nu a avut un caracter constrangtor in Evul Mediu dar revine
prin apariia conceptelor de publicite in Frana, publicity in
Anglia i oentlich in Germania in secolul XVII, acest din
urm concept dand natere celui de oentlichkeit ( sfer pu-
blic) in secolul XVIII. n a doua jumtate a secolului XVII
apare conceptul de opinie public (prima dat in Frana
opinion publique, apoi in Anglia public opinion, urmat de
Germania oentliche Meinung)
2
. ncepe s apar distinc-
1
Juvov Hnvvrs, Sfera public i transfornarea ei structural,
traducere de Janina Ianoi, ediia a doua, Comunicare.ro, Bucureti, 2005,
p. 53.
2
Ibiden, p. 75.
1:
Rou Cvv
ia intre dou tipuri de sfere publice, literar respectiv poli-
tic, iar aceast distincie este conturat in cadrul unui pro-
ces in care apare publicul, constituit din persoanele private
in stare s-i foloseasc raiunea
3
. Treptat, in campul de
tensiune dintre stat i societate
4
se dezvolt ceea ce Haber-
mas numete sfera public burghez, astfel incat aceasta r-
mane o parte a domeniului privat. Acest model devine ina-
plicabil din momentul in care domeniul public i cel privat
se incrucieaz i apare astfel o sfer social repolitizat
5

care devine un spaiu intermediar intre public i privat. Ast-
fel, jurnalismul literar al persoanelor private (care era subsu-
mat sferei publice literare) se transform in servicii publice
prestate de mass-media. Ultima etap a transformrii con-
ceptului de sfer public este pentru Habermas schimbarea
sferei publice politice in procesul de tranziie de la statul de
drept liberal (bazat pe garantarea unor drepturi fundamen-
tale) la statul social in care aceleai drepturi fundamentale
pot dobandite pe baz de participare i se intemeiaz pe
o integrare a intereselor tuturor organizaiilor acionand in
corelare cu statul
6
.
Habermas a revenit in repetate randuri asupra conceptu-
lui de sfer public, inclusiv in prefaa ediiei din 1990 a aces-
tei cri in care face bilanul interpretrilor ce i-au fost adu-
se i formuleaz argumente suplimentare in sprijinul ideilor
sale. Dintre textele sale ulterioare in care trateaz conceptul
de sfer public, merit a menionat cel publicat in 1989
7

datorit faptului c in acesta regsim o deniie clar a sferei
publice: un domeniu al vieii noastre sociale in care se for-
meaz opinia public. Accesul la sfera public este deschis in
3
Ibiden, p. 100.
4
Ibiden, p. 191.
5
Ibiden, p. 192.
6
Ibiden, p. 277.
7
Iden, Te Public Sphere, in S:vv Svior (ed.), Irgen Habernas
on Society and Politics, Beacon Press, Boston, 1989, preluat in Robert
E. Goooi, Pniiiv Pv::i: (ed.), Contenporary Political Philosophy,
Blackwell, OxfordiMassachusetts, 1997, pp. 105-108.
1
Du+:rzru in Bvuxriirs
principiu tuturor cetenilor. O parte a sferei publice se con-
stituie in orice conversaie in care persoane private formeaz
un public Cetenii acioneaz in calitate de public atunci
cand trateaz subiecte de interes general fr a supui con-
strangerilor. Prin urmare, publicul care st la baza concep-
tului de sfer public poate restrans chiar numai la dou
persoane care discut subiecte de interes general dar poate
apare i intr-o form extins, caz in care pentru comunicare
este nevoie de mijloace de diseminare cum ar presa scris,
radioul sau televiziunea. n acest text, Habermas revine asu-
pra distinciei sfer public literar sfer public politic,
aceasta din urm ind caracterizat de discuii publice care
au ca obiect practicile statului. Astfel, sfera public mediaz
intre stat i societate, iar in interiorul ei se formeaz treptat
publicul, instrumentul prin care se formeaz opinia public.
Habermas revine i asupra importanei distinciei intre statul
de drept liberal i cel social pentru dezvoltarea sferei publi-
ce. Drepturile fundamentale din primele constituii moderne
ofer o imagine a modelului liberal al sferei publice, acestea
ind denite prin contrast cu puterea public ce se dorea a
limitat. Odat cu apariia statului social, se produce o re-
feudalizare a sferei publice: discuiile dintre stat i organiza-
ii de mas care formuleaz revendicri nu se mai produc in
public, ci au loc intr-un mod non-transparent. Prin urmare,
sfera public este slbit pe msur ce are loc o transforma-
re a funciei drepturilor fundamentale. Habermas susine c
in acest moment asistm la un proces prin care publicul for-
mat din persoane private va ajunge s e substituit integral
de persoane private organizate in asociaii.
Analiza lui Habermas se refer exclusiv la spaiul european.
Conceptul de sfer public a fost aplicat cu succes de Michael
Warner i in cazul unor spaii extra-europene, coloniile brita-
nice de pe continentul nord-american in secolul XVIII
8
, ceea
8
Vezi Micnvi Wvvv, Te Letters of the Republic. Publication
and the Public Sphere in Eighteenth Century Anerica, Harvard University
Press, Cambridge, Massachusetts, 1990.
1
Rou Cvv
ce dovedete c acest concept s-a dezvoltat intr-un mod ase-
mntor nu doar in Europa, cel puin pentru perioada pe ca-
re deopotriv Habermas i Warner pun accentul.
Habermas nu a analizat conceptul de sfer public in con-
textul transformrilor pe care religia le parcurge in intervalul
de timp cruia i se acord cea mai mare atenie in Sfera pu-
blic i transformarea ei structural. Avand in vedere faptul
c nu exist nici o alt teorie a sferei publice diametral opu-
s celei enunat de Habermas, acest fapt ingreuneaz desi-
gur analiza rolului pe care religia il ocup in cadrul spaiului
public european, in ciuda proliferrii recente a contribuii-
lor pe aceast tem. Fr a ti care este relaia dintre trans-
formrile religiei i cele ale sferei publice, nu putem xa un
diagnostic privind relaia actual dintre religie i un aspect
particular al sferei publice. Exist totui o analiz recent in
aceast direcie care are meritul de a identica coordonatele
acestei relaii. Rmane de vzut dac cercetri ulterioare vor
duce sau nu mai departe acest gen de interpretare. Analiza
menionat ii aparine lui Charles Taylor. Demersul acestui
autor este bazat pe o deniie a sferei publice care, spre de-
osebire de cea a lui Habermas, ce pune accentul pe public i
pe opinia public, are in vedere premisa unui spaiu comun.
Potrivit lui Charles Taylor, sfera public este un spaiu co-
mun in care se presupune c membrii societii se intalnesc
prin intermediul mass-media (tiprit i in form electroni-
c) i prin contacte directe, discut probleme de interes co-
mun i devin astfel capabili s ajung la o concluzie comun
despre acestea
9
. Acest spaiu comun care ine de esena
sferei publice in concepia lui Taylor este compus din persoa-
ne care in cele mai multe cazuri nu se intalnesc niciodat, ci
interacioneaz la distan, avand acces la aceleai surse de
informare dar ind situai in spaii aate la mare deprtare.
Din aceast cauz, ceea ce aduce nou sfera public, incepand
cu perioada difuzrii pe scar larg a ziarelor i crilor in
9
Cnvivs Tviov, A Secular Age, Te Belknap Press of Harvard
University Press, Cambridge, Massachusetts, London, 2007, p. 185.
1
secolul XVIII, este o mutaie a imaginarului social
10
, ceea
ce o difereniaz de epoca in care distincia public privat
incepea s devin un instrument de analiz.
Charles Taylor mut discuia despre sfera public in alt
orizont, incercand s ajung dincolo de concluziile lui Ha-
bermas. Astfel, potrivit lui Taylor, dintotdeauna au existat
spaii comune meta-topice (fr o localizare distinct in-
tr-un teritoriu dat), statul sau Biserica ind asemenea exem-
ple de spaii comune. Ceea ce aduce nou secolul XVIII es-
te adugarea la aceast categorie a unui nou spaiu comun
meta-topic sfera public. Existena a cel puin trei astfel
de spaii a fcut ca acestea s ii conteste reciproc legitimi-
tatea. n acest fel, apariia unui nou model de sfer public
bazat pe interaciune la distan a fcut posibil marginali-
zarea religiei in spaiul public i, in ultim esen, seculari-
zarea. Aceast concluzie este susinut de Taylor i prin fap-
tul c intreaga teorie a sferei publice se bazeaz pe ideea c
puterea politic poate limitat printr-un element din afa-
ra sa, iar acest element este altceva decat voina lui Dumne-
zeu sau legile naturii.
Prin urmare, sfera public modern se situeaz in viziu-
nea lui Taylor in afara puterii, avand astfel un statut non-po-
litic prin excelen. n acest punct, Taylor se desparte de Ha-
bermas care susine caracterul politic al sferei publice chiar
i in contextul pe care il ia in calcul, cel al transformrii sta-
tului de drept liberal in stat social. Aceast diferen de per-
spectiv rmane minor dac este privit intr-un context mai
larg i nu este de natur s permit concluzia unor diferene
de esen in ceea ce privete gandirea celor doi autori.
Charles Taylor nu trateaz despre refeudalizarea sfe-
rei publice, fenomen descris de Habermas. n lipsa trat-
rii acestei teme, nu putem decat s concluzionm c prin
combinarea teoriei spaiilor comune meta-topice i cea
a refeudalizrii sferei publice combinare posibil da-
torit faptului c cele dou teorii descriu secvene tempo-
10
Ibiden, p. 187.
1o
Rou Cvv
rale diferite se ajunge la concluzia c in prezent asistm
la scderea in intensitate a secularizrii. Altfel spus, dac
acceptm teoria lui Charles Taylor i pe cea a lui Haber-
mas, ajungem inevitabil la concluzia c lupta pentru cat
mai mult legitimitate in orizontul spaiilor comune me-
ta-topice este in continu desfurare, iar rezultatul nal
imprevizibil.
n afar de deniiile date de Habermas i Taylor sfe-
rei publice au fost enunate i altele, apropiate de aces-
tea. Potrivit lui Talal Asad, sfera public nu este un spaiu
gol, ci este compus din sensibiliti, amintiri i aspira-
ii, temeri i sperane ale celor care vorbesc i ale celor ca-
re ascult
11
. Marianne Van de Steeg denete sfera publi-
c drept un spaiu in care cetenii (de cele mai multe ori
elita cetenilor) discut probleme in prezena unui public
care are (cel puin teoretic) posibilitatea de a interveni i
de a participa
12
. Potrivit lui Franois Foret, sfera public
este arena de exprimare a angajamentelor i confruntri-
lor colective, locul unde se produce interaciunea acestor
variabile cu practicile i discursul puterii
13
. n opinia lui
Ruud Koopmans, sfera public este articularea premedi-
tat i public a revendicrilor politice i criticilor, actua-
le sau poteniale, care afecteaz interesele sau integritatea
celor care revendic sau a altor actori colectivi
14
. Patri-
zia Nanz consider c sfera public este un spaiu social
11
Tii Aso, Fornations of the Secular. Christianity, Islan, Modernity,
Stanford University Press, Stanford, 2003, p. 185.
12
Mviv V Dv S:vvo, Does a Public Sphere Exist in the
European Union An Analysis of the Content of the Debate on the Haider
Case, European Iournal of Political Research 45, 4 (iunie 2006), p. 609.
13
Fvois Fovv:, Introduction in Iden (ed.), Lespace public
europeen a lepreuve du religieux, Editions de lUniversite de Bruxelles,
Bruxelles, 2007, p. 11.
14
Ruuo Koovrs, Who Inhabits the European Public Sphere
Winners and Losers, Supporters and Opponents in Europeanised Political
Debates, European Iournal of Political Research 46, 2 (martie 2007),
p. 189.
1;
in care membrii unei societi discut probleme de inte-
res comun i sunt articulate opinii publice in legtur cu
aceste probleme
15
.
Una dintre cele mai controversate intrebri la ora actua-
l in literatura dedicat europenizrii (sau mai exact agreg-
rii intereselor colective la nivel european) este dac se poate
vorbi despre un spaiu public european (ori sfer public eu-
ropean ne alturm astfel acelor autori care susin c nu
exist o diferen intre cele dou denumiri). Dup cum vom
vedea, rspunsurile la aceast intrebare sunt rezervate, dato-
rit faptului c cercetrile asupra comportamentului la nivel
european a unor actori care fac parte din sfera public la ni-
vel naional sunt inc la inceput. n prezent, exist prea pu-
ine cercetri care s trateze intrebarea dac actorii religioi
( Biserici, organizaii religioase etc.) au interese europene i,
pe cale de consecin, contribuie la crearea unui spaiu pu-
blic european. Pe de alt parte, aa cum am vzut, analizele
privind natura i rolul actorilor care populeaz sfera publi-
c la nivel naional au luat in calcul prea puin transform-
rile pe care le parcurge religia in prezent i implicit cerceta-
rea privind apartenena actorilor religioi la sferele publice
naionale se a inc intr-un stadiu incipient. Vom incer-
ca s artm pe parcursul acestei lucrri c actorii religioi
contribuie la crearea acestui spaiu public european, datorit
modului de reprezentare a propriilor interese la nivel euro-
pean i bazandu-ne pe premisa c aceti actori aparin sfe-
relor publice naionale din statele europene.
La intrebarea privind existena unui spaiu public euro-
pean au fost date mai multe rspunsuri, extrem de diferite,
singurul numitor comun al acestora ind c nu exist nici o
teorie care s nege posibilitatea existenei sale.
15
P:vizi Nz, Multiple Voices: An Interdiscursive Concept of the
European Public Sphere, in Jon Evi Fossur, Pniiiv Scnivsiovv,
Gviv Ovv Kvvv (ed.), Public Sphere and Civil Society? Transfornations
of the European Union, AREÂ Report 2(2007), http:iiwww.arena.uio.no,
accesat in 19 februarie 2009, p. 16.
18
Rou Cvv
Paul Magnette consider c despre un spaiu public eu-
ropean nu se poate vorbi decat dac ne raportn la un viitor
incert, deoarece opinia public se agreg deocamdat doar
la nivel naional. Fr a se baza pe cercetri cantitative sau
calitative, Paul Magnette constat c s-a produs o deplasa-
re a centrelor de luare a deciziilor de la nivel naional la ni-
vel european, ceea ce a impus modicarea comportamentu-
lui actorilor sferei publice. Unii dintre aceti actori, cum ar
gruprile de interese sau organizaiile non-guvernamentale,
s-au orientat mai mult i intr-un ritm mai accelerat inspre
nivelul european, in timp ce alii, cum ar partidele politi-
ce, beneciaz de cvasi-monopolul structurrii vieii poli-
tice la nivel naional. Paul Magnette se rezum la a conclu-
ziona c, dac aceast tendin va continua, spaiul public
european va deveni opusul sferelor publice naionale, dato-
rit impririi de roluri intre actorii sferei publicei spaiului
public european, fr a dezvolta aceast tem i a delimi-
ta astfel condiiile care ar face posibil conturarea unui ase-
menea spaiu public european. n analiza sa, Paul Magnette
nu menioneaz in nici un fel care ar locul actorilor religi-
oi la nivelul sferelor publice naionalei spaiului public eu-
ropean dar, pe de alt parte, nici nu arm in mod expres c
propria enumerare a actorilor ar limitativ
16
.
Pornind de la constatarea lui Habermas c publicul este
instrumentul prin care se formeaz opinia public, condiie
esenial a sferei publice, Erik Oswald Eriksen consider c
exist mai multe tipuri de public ce acioneaz la nivel eu-
ropean: un public puternic, format din actorii politici care
contribuie la formarea opiniei publice i la luarea deciziilor
la nivel european i mai multe categorii de public slab, for-
mate din actorii societii civile care dispun de putere de-
cizional redus. Potrivit acestui autor, asistm in momen-
tul de fa la apropierea intre diferitele categorii de public,
16
Pui Mov::v, Le regine politique de lUnion europeenne, ediia
a doua, Presses de la Fondation Nationale des Sciences Politiques, Paris,
2006, pp. 209-210.
1,
datorit intensicrii comunicrii in interiorul Uniunii Eu-
ropene
17
. Aceste dou fenomene care se manifest in paralel
contribuie, potrivit lui Franois Foret care in introducerea
volumului Lespace public europeen a lepreuve du religieux
continu analiza lui Eriksen, la crearea unui spaiu public eu-
ropean
18
. Foret este rezervat in a arma fr echivoc existen-
a unui asemenea spaiu public european i aceast conclu-
zie rezult nu numai din paragraful avut in vedere mai sus,
ci i din faptul c intr-un alt paragraf se rezum la a consta-
ta c abordarea tematicii europene in termenii teoriei lui
Habermas a sferei publice arat c apariia unui spaiu pu-
blic european care denot o democraie post-naional ar
concluzia logic i de dorit a unei lungi evoluii istorice
19
.
Pe de alt parte, unul dintre autorii care au participat la vo-
lumul editat de Franois Foret se arat a mai tranant de-
cat acesta. Berengre Massignon consider c actorii religioi
fac parte din spaiul public european i ca urmare a faptu-
lui c prezena lor la nivelul sferelor publice naionale este
contestat i astfel acetia caut un teren de aciune in care
s poat aciona mai ecient. Potrivit lui Massignon, spaiul
public european este emergent i existena sa, chiar i intr-o
form incipient, poate probat prin existena unor co-
muniti de politici publice, actori care interacioneaz cu
instituiile Uniunii Europene, iar printre aceti actori se nu-
mr religiile dar i organizaiile umaniste
20
. Existena mai
17
Evi Osio Evisv, Conceptualizing European Public Spheres
General, Segmented and Strong Publics in the EU, in Jon Evi
Fossur, Pniiiv Scnivsiovv (ed.), Te European Union and the Public
Sphere A Connunicative Space in the Making?, Routledge, London,
2007, pp. 23-43.
18
Fvois Fovv:, op. cit., p. 13.
19
Ibiden, p. 12.
20
Despre dialogul Uniunii Europene cu organizaiile umaniste, vezi
BvvvoIvv Mssioo, Les lobbies laques face au de de la construc-
tion europeenne, in Aii Divvvs, Jv-Pniiivvv Scnvvinvv (ed.),
Lacite et secularisation dans lUnion europeenne, Editions de lUniversite
de Bruxelles, Bruxelles, 2006, pp. 163-175.
:o
Rou Cvv
multor tipuri de actori face ca spaiul public european s e
caracterizat printr-un mod pluralist de intermediere a inte-
reselor dar i prin existena unor elemente contrare pe care
Massignon le calic drept neo-corporatiste
21
.
La intrebarea dac exist un spaiu public european, dis-
tinct de suma sferelor publice naionale, s-a incercat s se
rspund prin analiza comparativ a mass-media din state-
le membre ale Uniunii Europene, datorit legturii stranse
intre aceasta i formarea opiniei publice, condiie esenial
a existenei oricrei forme de sfer public. Marianne Van
de Steeg incearc s rspund la aceast intrebare prin ana-
liza felului in care mass-media din mai multe state europene
a reectat in perioada 1999-2000 cazul cooptrii in formu-
la guvernamental din Austria a partidului condus de Jrg
Haider. Autoarea pornete de la premisa c spaiul public eu-
ropean nu este sucient de bine structurat, ind format din
suma sferelor publice naionale i c acest fapt se datoreaz
caracterului naional al mass-media care se exprim in limbi
diferite i reprezint culturi politice foarte variate. Aceast
ipotez este conrmat doar parial: concluzia autoarei es-
te c formarea opiniei publice nu se oprete la frontierele
naionale, ceea ce reprezint un semn al formrii unui spa-
iu public european
22
. La o concluzie similar ajunge i Ruud
Koopmans prin analiza a 28 de ziare publicate in ase state
membre ale Uniunii Europene in perioada 1990-2002, ana-
liz cu ajutorul creia sunt identicai actorii care partici-
p dezbaterile publice la nivel european i atitudinile aces-
tora fa de europenizare. Printre actorii luai in calcul de
acest autor se numr cei care acioneaz in sfera justiiei,
angajatori, rme, bnci, sindicate, emigrani, jurnaliti, par-
tide politice, experi (in principal din domeniul nanciar),
studeni, consumatori, agricultori, asociaii non-guverna-
21
Iden, La contribution des structures europeennes religieuses et
laques lemergence dun espace public europeen, in Fvois Fovv:
(ed.), op. cit., pp. 209-228.
22
Mviv V Dv S:vvo, op. cit., pp. 609-634.
:1
mentale. Dintre acetia lipsesc actorii religioi, ins aceas-
t absen este datorat doar metodologiei folosite de autor.
Concluzia lui Koopmans este destul de prudent: din ce in
ce mai mult dezbaterile publice poart amprenta europeni-
zrii, ins aceast constatare nu duce la concluzia existenei
in prezent a unui spaiu public european
23
.
La o concluzie similar ajunge i Hans-Jrg Trenz: spa-
iul public european este un proiect neincheiat de voin
colectiv. n opinia lui Trenz, acest concept poate denit
drept o infrastructur comunicativ care este utilizat pen-
tru a dezbate legitimitatea proiectului integrrii europene.
Pentru a arma care sunt elementele acestui spaiu public
european este necesar a se lua in consideraie ambivalena
elementelor normative i descriptive care stau la baza sferei
publice. Pentru Trenz, tocmai aceast tensiune intre stan-
dardele normative i practicile prin care se incearc atinge-
rea acestor standarde este fecund pentru conturarea unui
spaiu public european. Din aceast perspectiv, incercarea
de a analiza spaiul public european cu ignorarea dimensi-
unii normative nu poate ajunge la o concluzie adecvat rea-
litii. Trenz consider c este legitim a se vorbi de apariia
unor sfere publice trans-naionale care coexist cu cele na-
ionale, fr a le inlocui. Un impediment in crearea acestor
sfere publice trans-naionale printre care cea mai impor-
tant este cea european este, potrivit lui Trenz, fragmen-
tarea mass-media pe criterii naionale, ceea ce nu incurajea-
z dezbaterea unor teme care s nu se rezume la acest cadru.
Acest impediment va mult diminuat in opinia autorului
pe msur ce ziarele cu difuzare trans-naional nu vor mai
rmane doar la indemana elitelor i vor cpta o mai larg
circulaie. Printre alte impedimente identicate de Trenz se
numr fragmentarea societii care duce la retragerea per-
soanelor din spaiul public in cel privat i locul din ce in ce
mai redus acordat in mass-media naionale dezbaterilor po-
litice al cror loc este luat de divertisment. Din aceste mo-
23
Ruuo Koovrs, op. cit., pp. 183-210.
::
Rou Cvv
tive apare un decit al spaiului public european care ar co-
respunde in opinia lui Trenz unui alt fenomen, cel al slabei
valorizri a democraiei, similar cu ceea ce Colin Crouch nu-
mete post-democraie
24
. Evoluia proiectului neincheiat al
spaiului public european este astfel pentru Trenz marcat
de felul in care rolul standardelor i practicilor democratice
va mai apreciat sau dimpotriv se va diminua
25
.
O alt orientare in tratarea spaiului public european nu
neag posibilitatea apariiei acestuia dar consider c exis-
t mai multe condiii care trebuiesc indeplinite in prealabil.
Aceast orientare presupune existena unui public care poate
denit drept o comunitate politic omogen, cu o identi-
tate aparte i un limbaj comun. Potrivit lui Jrgen Gerhards,
spaiul public european va aprea doar dac diferitele cate-
gorii de public de la nivel naional vor trata exclusiv teme de
interes european
26
. Patrizia Nanz consider c, pe de o parte,
o asemenea abordare idealizeaz natura presupus unitar a
publicului la nivel naional, iar pe de alt parte, neag posi-
bilitatea trans-naionalizrii diferitelor sfere publice. Un alt
defect al acestei abordri este in viziunea autoarei c aceas-
ta are la baz premisa extrem de discutabil c Uniunea Eu-
ropean se va dezvolta pe aceleai linii de evoluie ca i sta-
tele-naiuni. Pentru Patrizia Nanz, spaiul public european
reprezint mai multe categorii de public, care au viziuni
uneori interconectate, alteori contrare, angajate in dialoguri
transnaionale i interculturale i practici ceteneti. Prin-
cipala caracteristic a spaiului public european din aceast
24
Coii Cvoucn, Post-Denocracy, Polity Press, Cambridge, 2004.
25
Hs-J6vo Tvvz, In Search of the European Public Sphere:
Between Normative Overstretch and Empirical Disenchantment, AREÂ
Working Paper 12 (iunie 2008), http:iiwww.arena.uio.no, accesat in 3 fe-
bruarie 2009.
26
Juvov Gvvnvos, Das entlichkeitsdezit der EU im Hori-
zont normativer entlichkeitstheorien, in Hv:ru: KXiniv, Mv :i
Kivscn, Aivxovv Scnrio-Gvvio (ed.), Transnationale ent-
lichkeiten und Idetitten in 20 Iahrhundert, Campus Verlag, Frankfurt
a.M.iNew York, 2002.
:
perspectiv este aceea c se bazeaz pe un model interdis-
cursiv al sferei publice, cu ajutorul cruia identitatea euro-
pean este rezultatul unui proces de confruntare intre diferi-
te voci discursive: discursul instituiilor Uniunii Europene,
cel al experilor, cel al liderilor de opinie din mass-media in
principal naional, dar nu numai), cel informal al ceteni-
lor in viaa zilnic etc.
27

27
P:vizi Nz, op. cit., pp. 11-27.
2.
LOGICA ARENEI
I A FORUMULUI:
ROLUL ACTORILOR
RELIGIOI
N CONFIGURAREA
SPAIULUI PUBLIC
EUROPEAN
:;
Bvuo Jonvv: cosiovvX cX, vv:vu a analiza consisten a
spaiului public european, este nevoie de a clasica actorii
care acioneaz in cadrul acestuia in dou categorii: cei care
utilizeaz o logic de forum (folosesc mijloace de aciune in-
formale, acioneaz consensual i pun accentul pe aspectele
tehnice) i cei care folosesc logica arenei (acioneaz in con-
curen direct cu ali actori, utilizeaz mijloace politice, in-
tr in confruntri directe cu instituiile europene)
1
. Aceast
gril de analiz a fost aplicat de Berengre Massignon in ca-
zul actorilor religioi care acioneaz in spaiul public euro-
pean
2
. Concluzia autoarei este c aceti actori folosesc am-
bele tipuri de logic. ntr-o prim etap, a prevalat logica
arenei, prin apariia i dezvoltarea unui dialog informal i
structurat al Comisiei Europene, in timpul cat aceasta a fost
prezidat de Jacques Delors cu organizaiile religioase, dia-
log materializat, dup cum se va arta pe parcursul acestei
lucrri, prin crearea Celulei de Prospectiv. Acest tip de di-
alog a avut un caracter mai degrab condenial, ind mai
puin vizibil. Comisia European sub preedinia lui Romano
Prodi i ulterior a lui Jose Manuel Barroso a pus accentul in
1
Bvuo Jonvv:, Rhetorique politique, controverses scientiques et
construction des normes institutionnelles: esquisse dun parcours de re-
cherche, in Aii Fuvv, Giiivs Poiiv:, Pniiivvv Wvi, La construc-
tion du sens dans les politiques publiques. Debats autour de la notion de
referentiel, LHarmattan, Paris, 1995, pp. 19-23.
2
BvvvoIvv Mssioo, La contribution des structures europeennes
religieuses et laques a lenergence dun espace public europeen, loc. cit.
:8
Rou Cvv
dialogul cu aceste organizaii religioase pe o mai mare vi-
zibilitate i, in consecin, acest tip de dialog a pierdut din
substan. Logica arenei a fcut loc logicii forumului. Tot-
odat ins, logica arenei a subzistat in continuare in paralel
cu cea a forumului, dovada cea mai bun in acest sens ind
mijloacele utilizate de organizaiile religioase pentru a-i im-
pune punctele de vedere in privina coninutului normelor
referitoare la religie, incepand cu dezbaterile pe marginea
Tratatului de la Amsterdam i culminand cu cele pe mar-
ginea Tratatului de instituire a unei Constituii pentru Eu-
ropa. Cele dou logici de aciune coexist in acest moment,
ceea ce o indreptete pe Berengre Massignon s arme
c, in privina religiei, s-a format un spaiu public european
cu dou viteze.
n opinia noastr, religia in Europa poate analizat la
nivelul a trei paliere. Pe de o parte, religia nu poate sepa-
rat de nici una dintre sferele publice naionale, chiar dac
actorilor religioi nu li se recunoate in aceeai msur din
punct de vedere normativ legitimitatea interveniilor pu-
blice. Totodat, religia contribuie la crearea unui spaiu pu-
blic european. Aceste dou caracteristici nu intr in contra-
dicie, ci completeaz ideea potrivit creia religia rmane in
acelai timp i o opiune privat. Gandurile i sentimentele
dezvoltate in sfera privat a individului conduc inevitabil la
aciuni i urmri practice in sfera public. Altfel spus, o ve-
ritabil religie, chiar dac este exercitat numai privat, nu
poate doar privat
3
.
3
H.-R. P:vivvici, Despre politic, religie i naionalism, Idei n
dialog 10 (13) (octombrie 2005).
RELIGIE,
MODERNITATE,
ULTRAMODERNITATE
3.
1
Rvov:uviiv I:vv s:: ,i BisvvicX, concepute la nivel na-
ional de o manier mai mult sau mai puin exibil, in func-
ie de diversitatea religioas existent sunt, in cazul statelor
membre ale Uniunii Europene, pe cale de a se transforma ra-
dical pe msur ce modelul de integrare politic ales pentru
aceast organizaie avanseaz. Se impune prin urmare o re-
examinare a situaiei religiei prin plasarea la un nivel de dis-
cuie european, ceea ce reprezint o evideniere a particula-
ritilor naionale, prin raportare la alte experiene similare
din ri diferite. Recongurarea contemporan a religiei i a
politicii nu particularizeaz doar spaiul european, ci descrie
un proces mai amplu. Este cert ins c modelele naionale
alese pentru a descrie relaiile stat Biseric au o inuen
i in afara spaiului Uniunii Europene, inand cont de faptul
c religiile cretine au o arie de acoperire i o vocaie univer-
sal care depete limitele spaiului comunitar.
Aceast recongurare are loc in dou contexte diferi-
te. Primul, cel de avans in direcia unei coordonri mai am-
ple a politicilor naionale in cadrul Uniunii Europene, a fost
amintit mai sus. Cel de-al doilea, care se suprapune tempo-
ral peste cel dintai, se refer la mutaiile profunde in cadrul
modernitii, in general. Nu avem de-a face cu sfaritul aces-
tui proces, ci mai degrab cu radicalizarea sa i chiar, in vizi-
unea unor autori
1
, cu naterea unei ultramoderniti. Dac
1
Jv-Pui Wiiiirv, Europe et religions. Les enfeux de XXIe si-
cle, Fayard, Paris, 2004, pp. 11 i urm. Ultramodernitatea, in sensul dat de
:
Rou Cvv
modernitatea s-a caracterizat i se caracterizeaz in conti-
nuare printr-o demitologizare a tradiiei (in care convinge-
rile religioase au avut un rol de prim rang), ultramoderniza-
rea descrie procesul de demitologizare a insei modernitii.
Nu doar religia se a intr-un permanent proces de secula-
rizare i desecularizare, captand noi valene in cadrul sta-
tului modern a crui suveranitate este in continu recon-
gurare, ci i politicul. Ultramodernitatea reprezint spaiul
public in care tradiiile religioase se a in imposibilitatea
de a mai pe deplin relevante pentru ceteni, ins acelai
fenomen are loc i in ceea ce privete ideologiile politice in
numele crora se poate pretinde ataamentul acelorai cet-
eni. Dac acceptm aceast paradigm de interpretare, rolul
religiilor in sfera public pierde componenta sacr i ideo-
logic, ind ins din ce in ce mai mult supus normativizrii,
ceea ce explic de altfel apariia unor noi norme privind re-
ligia acceptate la nivel european. Acest proces nu este desi-
gur linear: normativizarea nu privete practicile individuale,
ci doar manifestrile publice ale religiilor, constatare ce pare
uneori ignorat i care explic dezbaterile actuale in legtu-
r cu acest subiect ce tind s se radicalizeze.
Cele dou contexte descrise mai sus produc, inevitabil,
omogenizarea credinelor religioase sau cel puin a com-
portamentelor celor care vorbesc in numele religiei de ca-
re aparin. Accelerarea acestui proces este ins incetinit de
Willaime, difer de cel dat de Jacques Maritain care echivala termenul de
ultramodern cu cel de antimodern: pentru Maritain, doctrina tomist este
ultramodern pentru toate adevrurile invluite in timpul ce va s vin
ind totodat antimodern impotriva erorilor timpului nostru (prefa
la Antinoderne (1922) in Oeuvres, 1912-1939, Desclee de Brouwer, Paris,
1975, p. 103). Pentru o analiz a mai multor autori considerai a antimo-
derni, nu in sensul de refuz al modernitii, ci de moderni fr voie, cu o
atitudine ambivalent fa de modernitate, vezi A:oiv Corvoo,
Les Antinodernes. De Ioseph de Maistre a Roland Barthes, Gallimard,
Paris, 2005, versiunea in limba roman: Antinodernii. De la Ioseph de
Maistre la Roland Barthes, traducere de Irina Mavrodin i Adina Dinioiu,
Art, Bucureti, 2008.
armarea din ce in ce mai pregnant a dreptului la identita-
te religioas, cultural, lingvistic etc., micare ce a devenit
posibil odat cu perfecionarea mecanismelor naionale i
supra-naionale ce fac cu putin exercitarea acestui drept.
Religia poate s ofere o viziune acceptat a lumii in msu-
ra in care discursul teologic nu intr in concuren cu so-
luiile unor societi secularizate. De cate ori cele dou vi-
ziuni intr in concuren, conictul, radicalizarea opiniilor
devin inevitabile. Ceea ce se caut in prezent este concilie-
rea celor dou viziuni. Cum anume pot acestea coexista in-
tr-o societate democratic rmane in sarcina statului i inde-
osebi a legiuitorului constituant. Din acest punct de vedere,
Constituia Poloniei din 1997 ofer exemplul unui aseme-
nea model de armonie a celor dou viziuni in prima parte a
Preambulului:
Noi, naiunea polonez toi ceteni ai Republicii, atat cei care
cred in Dumnezeu ca surs a adevrului, dreptii, binelui i fru-
mosului, cat i cei care nu imprtesc aceast credin dar care
respect acele valori universale care deriv din alte surse
2
.
Nu intampltor, au existat voci care au susinut c aceast
manier de abordare ar putut s constituie un model pen-
tru textul Preambulului Tratatului de instituire a unei Con-
stituii pentru Europa. Astfel, Joseph Weiler a armat c re-
fuzul de a face o referin la Dumnezeu in acest Preambul
se bazeaz pe un argument fals care face confuzia intre se-
cularizare i neutralitate. Referirea la Dumnezeu nu are un
grad mai ridicat de neutralitate decat lipsa unei asemenea
referine, secularizarea i religiozitatea reprezint tradiii ca-
re pot respectate in acelai timp, ceea ce, potrivit lui Wei-
ler, s-a reuit prin Preambulul Constituiei Poloniei
3
. Impu-
2
Traducere neocial, textul Constituiei Poloniei poate consultat
la adresa http:iiwww.sejm.gov.pliprawoikonstiangielskiikonl.htm, acce-
sat in 5 februarie 2009.
3
J. H. H. Wviivv, UnEuropa cristiana un saggio esplorativo, Biblioteca
universale Rizzoli, Milano, 2003, argumentele au fost reluate de autor in
Invocatio Dei and the European Constitution (decembrie 2003), text dis-
Rou Cvv
nerea unei soluii constituionale aparent neutre in aceast
materie este concordant cu pluralismul cultural i religios
asumat de Uniunea European.
n cele din urm, textul acestui Preambul menioneaz
doar motenirea religioas a Europei
4
, formul preluat de
ponibil la adresa http:iiwww.project-syndicate.org, accesat in 19 februa-
rie 2009. Exist cateva comentarii interesante ale crii lui Weiler care
trebuie menionate pentru a inelege impactul pe care l-a generat: A.
Kvrrvvvv, Geht mit Gott. Europas Verfassung bracucht ihn: was der
Jurist Joseph H. H. Weiler vom Papst gelernt hat, Frankfurt Allgemeine
Zeitung (31 octombrie 2003), Svoi Cviiic, Lovvzo Zucc, Does
the European Constitution need Christian Values, Oxford Iournal of
Legal Studies 24, 4 (iarna 2004), pp. 730-748, Ronvv: Hosv, Piety
and the Preamble: Joseph Weilers A Christian Europe Claims a Place
for Christianity in Europes Proposed New Constitution, Legal Aairs 3
(mai-iunie 2004), pp. 60-62,
Aous:i Josv Mvvovz, A Pious Europe Why Europe Should
Not Dene Itself As Christian, ARENA Working Paper 10 (iulie 2004),
http:iiww.arena.uio.no, accesat in 20 februarie 2009, i A Christian or a
Laic Europe Christian Values and European Identity, Ratio Iuris 18, 2
(iunie 2006), pp. 179-205.
Un alt comentariu de semnalat in privina interpretrii textului lui
Weiler ii aparine lui Crii Uouvvu (A Christian or A Laic Europe
Moving Beyond a False Dichotomy, Te Ronanian Iournal of Political
Sciences 2 (2006), pp. 5-34). Autorul consider c Weiler, prin opiunea
pentru denirea Constituiei (i a Tratatului de instituire a unei Constituii
pentru Europa) drept un derivat al unei forme particulare de ethos i a
unei identiti istorice se plaseaz in descendena gandirii comunitarie-
ne, in contrast cu viziunea liberal asupra Constituiei reprezentat in
principal de John Rawls. O alt receptare a textului lui Weiler ii aparine
lui H.-R. P:vivvici (Noua Europ i vocea care lipsete: cretinismul,
Idei n Dialog 1 (52) (ianuarie 2009), pp. 53-55).
4
Pentru prezentarea controverselor din timpul Conveniei Europene
pentru Viitorul Europei (2002-2003) legate de introducerea in Preambulul
Tratatului de instituire a unei Constituii pentru Europa a unei refe-
rine la motenirea religioas sau la cea cretin a Europei, vezi Rou
Cvv, Controverse teologico -politice in cadrul Uniunii Europene, in
Mivu TX:vu-Czn (coord.), Teologie i politic. De la Snii
Prini la Europa unit, Anastasia, Bucureti, 2004, pp. 284-308, Siivio
Fvvvvi, Te Secular and Sacred in Europes Constitution, http:iiwww.
project-syndicate.org, accesat in 11 februarie 2009, Ros:v Mvnoi,
altfel i in Preambulul Tratatului privind Uniunea Europea-
n, in versiunea dat de Tratatul de la Lisabona.
Religia nu mai poate simplicat, in sensul asimilrii
cu un curent care se opune modernitii politice, deoarece
o asemenea asimilare nu a avut in general rezultatele scon-
tate. Ceea ce se impune este o tratare a religiei in calitate de
sum a unor resurse simbolice care nu aparin campului po-
litic i care impiedic politica s se transforme intr-o simpl
administrare birocratic a nevoilor individuale. Exist anse
reale ca riscul amintit s prind contur mai degrab la nive-
lul instituiilor europene, chiar dac acestea sunt inuena-
te de culturi i comportamente diferite, reminiscen a tra-
diiilor naionale. Credinele religioase, atat de diverse astzi
intr-o Europ lrgit, pot juca un rol i mai mare in spaiul
public european, in msura in care cultele sunt recunoscute
ca parteneri de dialog in ceea ce privete naterea, punerea
in aplicare i modelarea unor politici publice. Datorit apro-
LUnion europeenne et le fait religieux. Elements du debat constitution-
nel, Revue franaise de droit constitutionnel 54 (2003), pp. 227-248. Pentru
prezentarea acestor controverse in timpul dezbaterii Tratatului in cadrul
Conferinei Interguvernamentale din 2003-2004 i ulterior, vezi Luci
N. Lvu,:v, Te Place of God: Religious Terms in the Debate on the
European Constitution, in A:oi Conv, A:oiv Vucnvz (ed.),
La Constitution Europeenne Elites, nobilisations, votes, Presses de
lUniversite de Bruxelles, Bruxelles, 2007, pp. 113-127. n aceast dez-
batere a fost emis i argumentul c Preambulul ar trebui s menione-
ze rdcinile iudeo-cretine i cele greco-romane ale Europei, laolalt cu
armaia c tocmai in virtutea acestor rdcini... continentul este deschis
integrrii oricrei alte contribuii culturale, etnice i religioase, aceasta
ind considerat una din trsturile sale cele mai profunde (Urnvv:o
Eco, Rdcinile Europei, in nainte ca racul. Rzboaie calde i populisn
nediatic, traducere de Geo Vasile, Rao, Bucureti, 2007, pp. 285-287, tex-
tul a fost publicat iniial in LEspresso din 18 septembrie 2003 i reluat de
autor in A passo di ganbero, Bompiani, Milano, 2006). Ideea motenirii
Europei ca ind suma aportului grecesc i a cii iudeo-cretine apare
i la ali autori, nu neaprat in contextul dezbaterilor legate de Preambul
(vezi Anvivoo Lon:o, De Europa condenda. Amintire i profeie,
in Dialog teologic Revista Institutului Teologic Ronano-Catolic Iai X,
19 (2007), pp. 19-32).
o
Rou Cvv
fundrii proiectului european, principiul subsidiaritii tre-
buie s stea in continuare la baza felului in care acioneaz
instituiile. Subsidiaritatea implic ins i o form de parte-
neriat public privat, iar acest parteneriat nu poate ignora
credinele i iniiativele sociale ale Bisericilor i organizaii-
lor religioase, ci dimpotriv, unele iniiative pot puse mult
mai uor in aplicare dac sunt scoase de sub tutela public
fr a asimilate in mod exclusiv sferei private.
INTEGRAREA
EUROPEAN
I FENOMENUL
IEIRII DIN RELIGIE
4.
,
FXvX Ivivov is:ovi vviiiiov intre modernitate
i religie, nu putem spune cu exactitate unde ne situm in
prezent. Aa cum am armat, radicalizarea modernitii
constituie premisa pentru apariia ultramodernitii. Ne
am intr-un moment de inexiune, in care cele dou cu-
rente coexist in mod paradoxal. n realitate, atunci cand
vorbim despre modernitate trebuie s avem in vedere existena
suprapus a mai multor modele de modernitate, ataate ex-
perienelor diferite la nivel naional. Teoria moderniti-
lor multiple care aparine lui S. N. Eisenstadt se bazeaz pe
ideea c exist mai multe trsturi comune ale societilor
moderne care le difereniaz de cele tradiionale, pre-mo-
derne, ins in interiorul societilor moderne coexist de-
opotriv asemnri i diferene
1
. Prin urmare, modernita-
tea nu a determinat aceleai modicri ale relaiei intre stat
i religie in toate statele europene, ceea ce explic suprapu-
nerea modelelor i existena unor radicalizri mai accentu-
1
S. N. Eisvs:o:, Multiple Modernities, Daedalus (iarna, 2000), pp.
1-24, reluat in Conparative Civiliations and Multiple Modernities, Brill
Academic Publishers, Leiden, Boston, 2003, vezi i S. N. Eisvs:o: (ed.),
Multiple Modernities, Transaction Publishers, Piscataway, 2002. Despre te-
oria modernitilor multiple, vezi i Juvov Hnvvrs, Religion in the
Public Sphere: Gognitive Presuppositions for the Public Use of Reason by
Religious and Secular Citizens, in Between âturalisn and Religion, Polity
Press, Cambridge Malden, 2008, p. 115, Josv Csov, Rethinking
Secularization: A Global Comparative Perspective, Te Hedgehog Review
(primvarivar 2006), p. 13.
o
Rou Cvv
ate sau mai puin pronunate. inand cont de toate speci-
citile naionale, modernitatea poate echivalat cu ceea
ce Marcel Gauchet numete ieirea din religie
2
. Acest fe-
nomen nu determin dispariia credinelor religioase, ci
doar abondonarea unui model de organizare a statului in
care religia era structurant. Diversele religii continu s
existe in fazele avansate ale modernitii in interiorul unei
organizri politice i a unei ordini sociale colective pe care
nu le mai poate controla. Ulterior, Marcel Gauchet arm
c acest fenomen prin care religia capt un nou rol in ca-
drul societilor moderne i care semnic preschimbarea
vechiului element religios in altceva decat religia
3
descrie
mult mai adecvat ceea ce se intampl in prezent decat no-
iuni precum laicizare sau secularizare, acestea ind va-
riaiuni ale aceluiai fenomen, fr a putea totui echiva-
late. ntr-adevr, cei doi termeni au o origine eclezial, ind
posibili datorit eforturilor depuse de Biserici cu scopul de
a se deni prin contrast. Raiunea utilizrii lor este de a de-
semna ceea ce Biserica nu este sau ceea ce iese de sub pu-
terea sa de jurisdicie.
Din punct de vedere strict metodologic, interpretarea pe
care Gauchet o propune este marcat de anumite ambigui-
ti ce nu sunt, in opinia noastr, simple scpri culpabile, ci
ajut la susinerea unui obiectiv precis. Cu toate c paradig-
ma ieirii din religie este opus in mod explicit unei anali-
ze care opereaz cu termeni precum laicizare i seculariza-
re, Marcel Gauchet arm c se poate face diferenierea intre
aceti termeni i, mai mult chiar, c se poate opera in mod
coerent cu o asemenea difereniere. Primul termen ar de-
scrie evoluia relaiilor intre stat i Biseric in interiorul unor
2
Mvcvi Gucnv:, Le desenchentenent du nonde. Une histoire po-
litique de la religion, Gallimard, Paris, 1985 (versiunea in limba roman:
Dezvrfirea lunii. O istorie politic a religiei, traducere de Vasile Tonoiu,
Editura tiinic, Bucureti, 1995).
3
Iden, La religion dans la denocratie. Parcours de lacite, Gallimard,
Paris, 1998, p. 9 (versiunea in limba roman: Ieirea din religie. Parcursul
laicitii, traducere de Mona Antohi, Humanitas, Bucureti, 2006, p. 12).
1
ri catolice caracterizate prin unicitate confesional, iar cel
de-al doilea ar circumscris unui fenomen specic rilor
protestante care ineleg s acorde Bisericii un rol substani-
al in cadrul sferei publice. Raiunea pentru care autorul fa-
ce operant o asemenea difereniere (pe care o considerm
oarecum forat) este uor de ineles: dac laicizarea intr
in categoria tendinelor generale ce caracterizeaz rile cu
majoritate catolic, cazul francez nu mai este atat de singu-
lar. Diferena dintre acest model i cele aplicate in alte ri,
cum ar Italia, Polonia, Portugalia sau Spania, nu este una
de fond, ci ine de o inelegere mai avansat a modernitii.
Modelele converg intr-o direcie unic, cel francez putand
, mai devreme sau mai tarziu, declarat ca ind consecina
natural a coexistenei religiei catolice cu statul modern. De
altfel, aa cum vom vedea, poziia lui Gauchet nu este sin-
gular, din moment ce ali autori francezi exprim idei si-
milare intr-o form mult mai direct. n opinia noastr, lai-
cizarea este doar o form extrem a secularizrii. Pe de alt
parte, pe linia unor autori precum Jean-Philippe Schreiber,
considerm c nu se poate vorbi despre laicizare la modul
abstract: acest concept are atribuite diferite conotaii naio-
nale, dup cum i secularizarea se manifest diferit in func-
ie de caracteristicile ecrei societi
4
. Este mult mai adec-
vat s vorbim de ieire din religie decat de secularizare
ins, oricum am denumi acest fenomen, el este concomitent
procesului de integrare european care se manifest atat la
nivelul statelor naionale, cat i la cel al indivizilor i al en-
titilor non-statale. Laicizarea nu este un model in sine, ci
doar un caz izolat. Atat laicizarea, ca form extrem de se-
parare a statului fa de Biseric, cat i identicarea statului
cu un anumit cult religios majoritar, se a la opusul secu-
larizrii. Faptul c laicizarea este produsul ultramodernit-
ii sau c viziunile teocratice premerg inceputului procesu-
lui de intrare in modernitate nu are nici o relevan: ambele
4
Jv-Pniiivvv Scnvvinvv, La lacite dans tous ses Etats, in Aii
Divvvs, Jv-Pniiivvv Scnvvinvv (ed.), op. cit., pp. 9-19.
:
Rou Cvv
trebuie situate, in egal msur, in categoria factorilor ca-
re se opun reuitei unei integrri europene bazat pe uni-
tate in diversitate.
n cartea sa, O lozoe politic pentru cetean, Pier-
re Manent ofer o interpretare a celei de-a doua cri a lui
Marcel Gauchet amintite mai sus. Ipoteza pe care Manent
ii intemeiaz analiza este aceea c separarea, in general, es-
te aspectul fundamental al democraiei moderne i c pot
identicate ase astfel de separaii: cea a profesiunilor sau
diviziunea muncii, a puterilor, a Bisericii de stat, a societii
civile de stat, cea dintre reprezentat i reprezentant, a fap-
telor i valorilor sau a tiinei i vieii
5
. Referitor la separaia
intre Biseric i stat, Manent consider c istoria european
se invarte in jurul relaiei complicate, adeseori conictual,
dintre instana politic i instana religioas
6
i c aceast
relaie conictual nu a fost rezolvat decat odat cu sepa-
raia dintre Biseric i stat. Nu putem decat s m de acord
cu acest punct de vedere. Pentru Manent, laicitatea francez
traseaz o linie de separaie chiar la nivelul ceteanului ca-
re manifest o credin religioas: pe de o parte, acesta este
credincios cu oricat fervoare dorete, iar pe de alt parte,
in calitate de cetean, nu mai are religie. Teoria ieirii din
religie armat de Gauchet este asumat de Manent tocmai
pentru virtuile sale manifeste: o astfel de idee atenueaz in-
trucatva consecinele nefaste ale unei separri radicale intre
Biseric i stat. Dealtfel, Manent consider c orice separa-
ie radical (iar acest lucru este valabil nu numai in relaiile
dintre Biseric i stat, ci i, de exemplu, in ceea ce privete
raportarea puterii executive la cea legislativ) pune in peri-
col unitatea insi a corpului politic. Momentul de cotitu-
r in ceea ce privete absorbia religiei in democraie este
pentru Pierre Manent Conciliul Vatican II: religia inceteaz
s mai e instituionalizarea unui adevr obiectiv cruia oa-
5
Pivvvv Mv:, O lozoe politic pentru cetean, traducere de
Mona Antohi, Humanitas, Bucureti, 2003, p. 25.
6
Ibiden, p. 36.
menii trebuiau s se supun, realizarea proiectului republi-
can ii pierde astfel adversarul care ii ddea sens. Idei care
vin in continuarea del a celor exprimate de Marcel Gau-
chet (cu singura diferen c momentul istoric este puin di-
ferit, Gauchet preferand o formulare mai general, in jur de
1970). Este motivul pentru care Manent arm in mod ex-
plicit c interpretarea lui Marcel Gauchet este ptrunz-
toare i puternic
7
.
Ulterior, in cartea Raiunea naiunilor. Reecii asupra de-
nocraiei n Europa Manent formuleaz un alt posibil rs-
puns la teoria ieirii din religie lansat de Gauchet. Dac
in O lozoe politic pentru cetean Manent prea a de
acord cu premisele acestei teorii, in Raiunea naiunilor. Re-
ecii asupra denocraiei n Europa adopt o perspectiv di-
ferit. Fr a da referine bibliograce explicite, Manent se
rezum la a constata c se discut in momentul de fa dou
teorii contradictorii: cea a declinului religiei dar i cea a in-
toarcerii religiosului. Manent nu dorete a da de ineles care
dintre cele dou teorii ar descrie mai bine realitatea prezen-
t. Evitarea unui rspuns tranant este justicat de Manent
prin faptul c religia este echivalat unui sentiment subiec-
tiv, imposibil de transcris intr-o paradigm strict obiectiv,
o eventual incercare de acest gen ar semna in viziunea au-
torului cu dorina de a fotograa un foc zglobiu
8
.
7
Ibiden, p. 42.
8
Pivvvv Mv:, Raiunea naiunilor. Reecii asupra denocraiei n
Europa, traducere i postfa de Cristian Preda, Nemira, Bucureti, 2007,
p. 76. Pentru un comentariu mai amplu privind viziunea lui Manent asu-
pra religiei, vezi Rou Cvv, Pierre Manent i tradiia gandirii europene
despre religie i politic, Studia Politica VII, 2 (2007), pp. 447-454.
ESTE SECULARIZAREA
O TENDIN
A SOCIETILOR
MODERNE EUROPENE:
5.
;
:uvsXu vuvmnuv
Pv:vu vvov cvv vs:v relaia dintre secularizare i
societile europene situate in modernitate i pentru a rs-
punde la intrebarea dac secularizarea este sau nu o lege de
er care acioneaz asupra acestor societi, au fost puse
de-a lungul timpului mai multe intrebri i au fost formulate
mai multe modele explicative. n cele ce urmeaz vom in-
cerca s prezentm aceste intrebri preliminare, fr a con-
cluziona c rspunsurile date pan acum epuizeaz fondul
problemei.
Principala intrebare preliminar care se pune este dac
poate formulat o teorie a secularizrii generalizat, apli-
cabil la toate contextele naionale i confesionale sau da-
c nu cumva ecare asemenea context i-a dezvoltat pro-
pria sa relaie cu fenomenul secularizrii. O alt intrebare
care apare in mod necesar este dac se poate formula o is-
torie a secularizrii
1
sau dac evoluia secularizrii se des-
1
Un rspuns armativ pare a dat de Siro NicovX care scrie
o istorie a secularizrii ce acoper secolele XIV-XX, fr ins a anali-
za posibilitatea i semnicaiile acestei sintagme Investigarea istoric
a traiectoriilor secularizrii inseamn sondarea unei dimensiuni com-
plexe, religioase, mentale, intelectuale, culturale, sociale i politice, cci
toate aceste aspecte conduc la luminarea complexitii tritului. Acesta
se las foarte greu prins intr-un model explicativ, dar menirea istori-
cului este aceea de a-l construi explicit i, de ce nu, fascinant! (O isto-
rie a secularizrii De la Cetatea lui Dunnezeu la cetatea oanenilor I,
8
Rou Cvv
compune pe parcursul istoriei in mai multe perioade. Altfel
spus, este secularizarea un proces cu un inceput bine de-
nit i cu o evoluie previzibil Important este i intreba-
rea dac diminuarea practicilor religioase in Europa repre-
zint un semn al secularizrii sau nu. Fenomene precum a
avea sentimente religioase fr a participa la ritualuri sau a
participa la acestea fr a avea asemenea sentimente sunt
fenomene specic europene sau universale Dac sunt spe-
cic europene, care este relaia lor cu secularizarea sunt
un semn al secularizrii sau dimpotriv Secularizarea afec-
teaz doar cretinismul sau i alte religii n cazul in care
acceptm secularizarea ca pe un fenomen care se rsfrange
inevitabil asupra tuturor societilor moderne, cazul euro-
pean este regula i cel american, al vitalitii religioase, ex-
cepia sau invers Apariia unor micri religioase funda-
mentaliste inrm secularizarea vzut ca o lege de er
sau este vorba mai degrab de excepia care conrm regu-
la Cat de intemeiat este a vorbi despre ofert i cerere re-
ligioas i care sunt consecinele utilizrii acestei paradig-
me pentru interpretarea secularizrii Este posibil a se face
o dubl corelaie, pe de o parte intre modelul european, ca-
racterizat in general prin existena unei religii majoritare
la nivel naional i prin urmare o ofert religioas sczu-
t i gradul sczut de participare la ritualurile religioase i,
pe de alt parte, intre modelul american, caracterizat prin-
tr-un pluralism religios care denot o ofert religioas mai
substanial De-a lungul istoriei societilor europene se
schimb doar modul de a se raporta la religie sau religiile
insei au parte de transformri ale coninutului lor n con-
diiile in care am accepta c religia poate ineleas i sau
doar prin raportare la tradiii culturale iisau politice, con-
ceptul de secularizare devine un model explicativ inadecvat
Care este relaia dintre secularizare i desacralizare, altfel
Accent, Cluj-Napoca, 2005, p. 10, vezi i Iden, O istorie a secularizrii
Avatarurile cretinisnului i triunfalisnul nesianisnelor noilor ere II,
Accent, Cluj-Napoca, 2006).
,
spus o societate care inceteaz a pune in prim plan sacrul
devine automat secularizat
Simpla enumerare a acestor intrebri preliminare la in-
trebarea creia incercm s schim un rspuns, anume
dac secularizarea descrie societile moderne europe-
ne, ne arat c un rspuns denitiv la aceasta din urm
nu se poate formula. Tot ce se poate realiza dup punerea
in pagin a acestor intrebri preliminare i a felului in ca-
re diferii autori le-au formulat i au incercat s le dea un
rspuns este doar a clarica sensurile posibile asociate in-
trebrii de mai sus.
Pentru expunerea teoriilor legate de secularizare folosim
o clasicare care aparine lui Kevin Schulz, clasicare pe ca-
re o prezentm intr-o variant adaptat, incercarea acestui
autor ind in opinia noastr necesar dar nu complet
2
.
Tvoun cnscX n svcunuzXu
ov n Icvvu:u svcouu XX
Potrivit opiniilor lui Max Weber, expuse in Etica protes-
tant i spiritul capitalisnului (1904)
3
i in Econonie i socie-
tate (1933), Iluminismul a generat o viziune raional asupra
lumii i a diminuat in consecin rolul religiei. Secularizarea
este in aceast viziune o tendin a societilor moderne, la
fel ca i birocratizarea sau urbanizarea
4
. n aceeai orienta-
re se inscrie i Emile Durkheim prin ideile incluse in Forne-
2
Kvvi M. Scnuiz, Secularization: A Bibliographic Essay, Hedgehog
Review(primvaraivara 2006), pp. 170-177.
3
Traducere in limba roman de Ihor Lemnij, Humanitas, Bucureti,
1993.
4
Pentru o prezentare a teoriei lui Max Weber despre secularizare, vezi
Jv-Ciuov Esii, Dunnezeu i puterea, Teologie i politic n Occident,
traducere de Tatiana Petrache i Irina Floare, Anastasia, Bucureti, 2001,
pp. 281 i urm.
o
Rou Cvv
le elenentare ale vieii religioase (1912)
5
. Durkheim consi-
dera c religia nu este doar un sistem de idei i credine (aa
cum credea Weber), ci i un sistem de aciune care impli-
c ceremonialuri simbolice (natere, cstorie, moarte etc.).
Ritualurile religioase au funcia de a menine coeziunea so-
cial. Societile industriale sunt ins caracterizate pentru
Durkheim prin difereniere funcional, in sensul c dife-
rite organizaii sau persoane acioneaz in domeniul snt-
ii, educaiei, politicii etc., ocupand locul pe care il juca Bi-
serica in mod tradiional.
Svcunuznuvn s::u|onX
Teoria instituional a secularizrii pornete de la o de-
niie strict a acesteia, in sensul de separare a statului de Bi-
seric. Pornind de la aceast deniie, teoria instituional a
secularizrii, in viziunea unor autori precum Ralf Dahren-
dorf sau C. J. Sommerville
6
se rezum a analiza conscarea
bunurilor deinute de Biserici (Biserica Catolic, in Fran-
a, dup revoluia din 1789, un caz similar are loc i in spa-
iul rsritean cu Bisericile Ortodoxe in secolul XIX vezi
secularizarea averilor manstireti in Principatele Roma-
ne in timpul domniei lui Cuza
7
). Aceast teorie a fost apli-
cat de unii autori precum George Marsden i altor institu-
5
Traducere in limba roman de Magda Jean Renaud i Silviu Lupescu,
Polirom, Iai, 1995.
6
Rir Dnvvoovr, Class and Class Conict in Industrial Society,
Stanford University Press, Palo Alto, 1959, C. J. Sorrvvviiiv, Secu-
lar Society Religious Population: Out Tacit Rules for Using the Term
Secularization, Iournal for the Scientic Study of Religion 2 (37) (1998),
pp. 249-253.
7
Pentru o interpretare recent a acestui episod i a consecinelor sale,
vezi Iou-Gnvivi Covouvu, Domnia lui Alexandru Ioan Cuza
i reglementarea legal a primelor forme moderne de sprijinire institui-
onalizat a Bisericii de ctre Stat, in Biserica Ortodox Ronn i Unirea
1
ii, precum universitile care au trecut printr-un proces de
secularizare, in sensul c nu au mai fost controlate de auto-
riti religioase
8
.
Svcunuznuvn cn omunuv
, novcvnuv n vunc:cou uvoonsv
Teoria secularizrii bazat pe diminuarea practicilor re-
ligioase, datorit adecvrii acestora cu contexte sociale i is-
torice diferite, aparine lui Talal Asad i reprezint o critic a
studiului antropologic al religiei propus de Cliord Geertz.
Aceast viziune a religiei are in viziunea lui Geertz dou com-
ponente distincte: o analiz a sistemului de semnicaii in-
truchipate in simbolurile religioase, religia ind echivalat
cu acest sistem, relaia dintre acest sistem i procesele so-
cial-structurale i psihologice
9
. Pentru Talal Asad, simbo-
lurile religioase (in special cele deduse din textele sacre) re-
prezint forme de exprimare a unor semnicaii, iar aceste
semnicaii nu pot concepute independent de contextul
social in care sunt utilizate. Simbolurile religioase nu pot
inelese decat prin raportare la disciplinele sociale care le in-
terpreteaz. Analiza simbolurilor religioase nu poate de-
taat de relaia lor cu simbolurile care nu au o natur reli-
gioas. Aceasta nu inseamn ins c simbolurile religioase
se a intr-o relaie direct, de sprijin sau de opoziie, fa
de puterea politic dominant la un moment dat intr-o so-
Principatelor, Editura Cuvantul Vieii a Mitropoliei Munteniei i Dobrogei,
Bucureti, 2009, pp. 258-265.
8
Gvovov M. Mvsov, Bvoivv J. Loorivio (ed.), Te Se cu-
larization of the Acadeny, Oxford University Press, Oxford, 1992, Gvovov
M. Mvsov, Te Soul of the University Fron Protestant Establishnent
to Established ônbelief, Oxford University Press, Oxford, 1994.
9
Ciirrovo Gvvv:z, Te Transfornation of Cultures, Basic Books,
New York, 1973.
:
Rou Cvv
cietate, ci doar c practicile i discursurile religioase se re-
gsesc in domeniile in care reprezentrile i simbolurile re-
ligioase ii contureaz identitatea. Practicile religioase nu
sunt doar fenomene sociale dar statutul lor de autoritate es-
te produsul unor evoluii istorice
10
. Pentru a conrma aceas-
t ipotez, Talal Asad analizeaz evoluia practicilor religi-
oase in cretinism i Islam pentru a concluziona c asistm
la o adaptare a acestora in funcie de contextul social i is-
toric in care acioneaz, adaptare care diminueaz constant
coninutul lor iniial.
Co:unuvn :vouv cnscv n
svcunuzXu I n 6o , u:vuou
Teoriile lui Weber i Durkheim despre secularizare au
fost mult timp considerate ca adevrate axiome, capabile s
explice motivele care preau s duc in cele din urm la dis-
pariia religiei din spaiul public. C. Wright Mills arma de
exemplu in 1959 c secularizarea ca proces istoric a avut
ca rezultat diminuarea dominaiei sacrului... sacrul va dis-
prea peste tot, cu excepia domeniului privat
11
. Pentru au-
tori precum A.F.C. Wallace
12
, secularizarea i modernizarea
reprezint dou procese care se desfoar in paralel, socie-
tile avansand inevitabil in direcia unui grad mai mare de
modernitate, ceea ce inseamn automat i un grad mai ma-
re de secularizare. Ali autori, precum Peter L. Berger sau
Tomas Luckmann, in aceeai perioad a anilor 60 susin
10
Tii Aso, Genealogies of Religion. Discipline and Reasons of Power
in Christianity and Islan, Te Johns Hopkins University Press, Baltimore,
1993, pp. 53-54.
11
C. Wvion: Miiis, Te Sociological Inagination, Oxford University
Press, Oxford, 1959, pp. 32-33.
12
A. F. C. Wiicv, Religion An Anthropological View, Random House,
New York, 1966.
validitatea premiselor pe care se bazeaz teoria clasic a se-
cularizrii, dar adaug ideea potrivit creia chiar i in pre-
zena unei secularizri accentuate religia nu a incetat s re-
prezinte o surs de autoritate moral.
Peter Berger, intr-o carte publicat in 1967
13,
care consti-
tuie de fapt o aplicaie la fenomenul religiei a sociologiei cu-
noaterii dezvoltat anterior (intr-o carte scris impreun cu
Tomas Luckmann
14)
, consider c secularizarea a fost uti-
lizat iniial pentru a desemna trecerea unor teritorii de sub
tutela autoritilor ecleziastice sub controlul celor politice.
Secularizarea este pentru Berger un concept cruia i s-au
asociat conotaii ideologice, marxiste i cretine deopotri-
v. n ciuda acestor conotaii, este posibil a trata seculariza-
rea ca pe un fenomen empiric. Berger consider c se poa-
te face o analiz istoric a secularizrii, fr ca aceasta s e
raportat neaprat la apariia i evoluia cretinismului, ce-
ea ce inseamn c secularizarea nu se a neaprat in leg-
tur cu creterea sau diminuarea sentimentului sau a prac-
ticilor religioase. Secularizarea este pentru Berger procesul
prin care sectoare ale societii i culturii au fost eliberate de
dominaia instituiilor i simbolurilor religioase. Berger se
raporteaz la mai multe accepiuni ale secularizrii, consi-
derand c se manifest in domenii precum separaia dintre
stat i Biseric, exproprierea proprietilor deinute de Bise-
rici sau emanciparea educaiei de sub autoritatea ecleziasti-
c. Proba secularizrii societilor moderne este in viziunea
lui Berger declinul coninutului religios al artei, losoei i
literaturii, precum i armarea tiinei ca perspectiv au-
tonom i total secular asupra lumii. Cu toate acestea, se-
cularizarea nu este uniform distribuit: se observ in Euro-
pa i mai puin in America dar in acest ultim caz explicaia
13
Pv:vv L. Bvvovv, Te Sacred Canopy Elenents of a Sociological
Teory of Religion, Random House, New York, 1967.
14
Pv:vv L. Bvvovv, Tnors Lucr, Te Social Construction
of Reality A Treatise of Knowledge, Doubleday, Garden City, N.Y., 1966
(versiunea in limba roman: Construirea social a realitii, traducere de
Alex. Butucelea, Art, Bucureti, 2008).
Rou Cvv
menineriii autoritii instituiilor religioase este dat de gra-
dul lor din ce in ce mai ridicat de secularizare intern, astfel
incat cazul european i cel american reprezint dou vari-
aii ale aceluiai fenomen de secularizare global
15
. Pentru
Berger, secularizarea este subiectiv in sensul c religia ii
reduce importana in sfera privat a individului i obiecti-
v marile religii se a in competiie unele cu altele dar i
cu diferite ideologii, ceea ce face ca inuena lor s e din
ce in ce mai sczut.
ntr-o carte publicat in acelai an cu cea a lui Peter Ber-
ger, Tomas Luckmann
16
consider c secularizarea este
consecina unor schimbri sociale profunde i nu doar con-
secina declinului unor forme de manifestare a sentimentu-
lui religios. Indiferent de epoca istoric, exist o religie in-
vizibil, cu originea in sfera privat, bazat pe sentimente
umane obiective.
n momentul de fa, nici un autor nu mai consider teo-
ria clasic a secularizrii, in varianta lui Weber i Durkheim
i in reformularea lui Berger i Luckmann, drept un mo-
del explicativ per se. Chiar i cei care ii bazeaz cercetri-
le pe aceast paradigm consider c este foarte dicil a de-
ni conceptul de religie intr-un sens unitar. Un exemplu in
acest sens il constituie Roy Wallis i Steve Bruce care arm
c secularizarea depinde de distincia intre deniia funci-
onal i cea substanial a religiei, respectiv intre ce soluii
ofer i ceea ce este religia. n plus, aceti autori consider
c exist mai multe elemente ale modernitii (difereniere,
societalizare i raionalizare) de care teoria secularizrii ar
trebui s in seama
17
.
15
Ibiden, pp. 106 i urm.
16
Tnors Lucr, Te Invisible Religion Te Problen of Religion
in Modern Society, Macmillan, London, 1967.
17
Rov Wiiis, S:vvv Bvucv, Secularization: Te Orthodox Model,
in S:vvv Bvucv (ed.), Religion and Modernization. Sociologists and
Historians Debate the Secularization Tesis, Clarendon Press, Oxford,
1992, pp. 8-30.
Cu:cn :vouv cnscv n svcunuzXu
Cu toate c au existat critici ai revirimentului teoriei cla-
sice a secularizrii inc din perioada in care autorii apar-
inand acestui curent ii publicau teoriile, printre care ar
trebui menionai David Martin
18
, Larry Shiner
19
sau An-
drew M. Greeley
20
, abia in anii 90 incepe s se manifeste de
o manier coerent critica acestei teorii. Printre primii au-
tori care au inceput s critice teoria clasic a secularizrii se
numr, in mod surprinztor, unul dintre avocaii cei mai
importani ai acesteia din anii 60, Peter L. Berger. Acesta
arma intr-o carte din 1999 c intreaga literatur produ-
s de istorici i specialiti ai tiinelor sociale numit teo-
ria secularizrii este fundamental greit
21
. Criticii teoriei
clasice a secularizrii arm c dac denim secularizarea
ca ind un declin al practicilor religioase in societile mo-
derne, aceast teorie nu se conrm. De asemenea, teoria
clasic a secularizrii s-ar baza pe o premis fals, anume
faptul c in prezent religia este mai puin prezent in spa-
iul public decat in trecut. Critica teoriei clasice a seculari-
zrii privete doar evoluia practicilor religioase, nu i alte
aspecte, cum ar secularizarea instituional, cea cultural
(transformarea simbolurilor religioase) sau social (potri-
vit creia credinele religioase genereaz solidaritate socia-
l, iar lipsa lor conicte sociale). Adepii teoriei seculariz-
18
Dvio Mv:i, Towards Eliminating the Concept of Secularization,
in J. Gouio (ed.), Penguin Survey of the Social Sciences, Penguin, Baltimore,
1965, pp. 169-182.
19
Lvvv Snivv, Te Concept of Secularization in Empirical Research,
Iournal for the Scientic Study of Religion 6 (1967), pp. 207-220.
20
Aovv M. Gvvvivv, Unsecular Man Te Persistence of Religion,
Schocken, New York, 1972.
21
Pv:vv L. Bvvovv, Te Desecularization of the World: A Global
Overview, in Iden (ed.), Te Desecularization of the World. Resurgent
Religion and World Politics, Ethics and Public Policy Center, Washington
DC, 1999, p. 2.
o
Rou Cvv
rii se bazeaz pe aceste aspecte pentru a contracara criticile
exprimate.
Una dintre cele mai consistente critici ale teoriei clasice
a secularizrii aparine lui Jose Casanova. Acesta pornete
de la constatarea potrivit creia paradigma secularizrii re-
prezint principalul cadru teoretic prin care tiinele sociale
se refer la relaia intre religie i modernitate. Contradicia
intre cei care consider secularizarea ca un proces inevita-
bil i cei care propun o paradigm alternativ ia in conside-
rare doar un singur aspect al secularizrii. n realitate ins,
arm Casanova, exist trei dimensiuni ale secularizrii pe
baza crora pot formulate trei teorii independente una fa-
de cealalt: secularizarea ca difereniere a sferei secula-
re fa de normele i instituiile religioase, secularizarea ca
declin al sentimentelor i practicilor religioase, seculariza-
rea ca marginalizare a religiei in sfera privat
22
. Dezbaterea
despre secularizare trebuie s se poarte in jurul celor trei di-
mensiuni, analizate distinct, ceea ce inseamn c avem de-a
face cu un concept care nu trebuie abandonat, ci doar ra-
nat. Pe baza analizei celor trei componente ale secularizrii
in cinci studii de caz care privesc patru ri (Polonia, Spania,
Brazilia, protestanii i respectiv catolicii din Statele Unite),
Casanova ajunge la concluzia c prima component, cea a
secularizrii ca difereniere, reprezint nucleul teoriilor des-
pre secularizare. Cu ajutorul acestor studii de caz, Casano-
va ajunge la o concluzie aparent surprinztoare: acele reli-
gii care au rezistat mai mult separaiei dintre stat i Biseric,
mai ales cele din Europa , se confrunt mai acut cu presiu-
nea modernitii. n spaiile in care aceast confruntare es-
te mai puternic, se remarc o scdere a vitalitii religioa-
se. Prin urmare, declinul practicilor religioase din Europa nu
este rezultatul secularizrii, ci al unor particulariti istori-
ce de amenajare a relaiilor dintre stat i Biseric. Analiza lui
Casanova introduce o sintagm nou, cea de religii publi-
22
Josv Csov, Public Religions in the Modern World, Te University
of Chicago Press, Chicago, 1994, p. 211.
;
ce moderne: este vorba de acele religii care recunosc liber-
tatea de contiin ca pe un drept inviolabil i prin aceasta
au capacitatea i doresc s participe la sfera public, celelal-
te religii neputand avea pretenia de a actori ai acesteia.
Aceast distincie a generat o interesant disput intre Ta-
lal Asad i Jose Casanova. Talal Asad arm c orice religie
poate face parte din sfera public i, mai mult, recunoaterea
unei religii ca actor al sferei publice face ca insei criteriile
de structurare ale acesteia din urm s se modice
23
. Casa-
nova rspunde criticilor lui Asad intr-o carte in care diveri
autori trateaz mai multe aspecte ale gandirii acestuia din
urm i care conine i un rspuns al lui Asad adresat criti-
cilor ce ii sunt aduse
24
.
n cartea mai sus menionat a lui Talal Asad poate
identicat o alt critic a teoriei clasice a secularizrii. n
concepia acestuia, teoria secularizrii presupune o relaie
direct intre religie i secularizare, premis care este doar
parial adevrat. n opinia lui Asad, secularizarea nu vi-
ne in continuarea religiei i nici nu reprezint o despri-
re de aceasta. Secularizarea la care asistm in prezent este
pentru Asad un concept care adun laolalt anumite com-
portamente, moduri de cunoatere i sensibiliti ale vieii
moderne. n majoritatea cazurilor se poate vorbi despre se-
cularizare prin raportare la religie, ins exist i situaii in
care acest lucru nu este posibil. Exist o confruntare perma-
nent intre secularizare i religie, concepte a cror deniie
variaz in timp, iar din aceast confruntare apar noi sensuri
ale limbajului i practicilor religioase. Practicile politice se-
culare nu le inlocuiesc pe cele religioase, dup cum nici cele
religioase nu au pretenia de a in locul celor dintai, ci are
loc in permanen un proces de schimb reciproc. Evoluia
23
Tii Aso, Fornations of the Secular. Christianity, Islan, Mo-
dernity, op. cit., p. 185.
24
Josv Csov, Secularization Revisited A Reply to Talal Asad, in
Dvio Sco::, Cnvivs Hivscnio (ed.), Powers of the Secular Modern.
Talal Asad and His Interlocutors, Stanford University Press, Stanford,
2006, pp. 12-30.
8
Rou Cvv
intreptrunderii celor dou categorii de practici constituie
pentru Talal Asad o disciplin distinct, numit antropo-
logia secularizrii
25
.
n concepia lui Asad, procesul istoric al secularizrii re-
prezint o inversiune ideologic remarcabil. Conceptul
de secular (saeculun) a fost parte a discursului teologic,
iar abia ulterior s-a generalizat, in timp ce conceptul de re-
ligios este compus din discursuri tiinice i politice se-
culare. Astfel, religia i secularizarea reprezint astzi con-
cepte universale. Prin urmare, secularizarea nu este legat
doar de raportarea fa de cretinism in Europa , ci se aplic
in mod universal, tuturor religiilor
26
. Acest punct de vedere
a fost contestat de Jose Casanova care consider c secula-
rizarea nu este un concept care se poate aplica unor religii
precum confucianismul sau taoismul care nu ar caracteri-
zate printr-o tensiune dintre sacru i profan, deoarece mo-
delul lor de transcenden nu este neaprat de natur religi-
oas i nu au o organizare ecleziastic
27
.
I:vsvcnuvn m,cXuou uvoonsv
vuonmv:ns:v cn nuoumv:
Imvo:uvn :vouv cnscv n svcunuzXu
Teoria clasic a secularizrii a fost criticat nu doar prin
argumente teoretice, ci i prin studii care care au la baz cer-
cetri antropologice i care examineaz apariia i dezvol-
tarea unor religii fundamentaliste, pe de o parte i transfor-
marea intr-o direcie fundamentalist a unor religii care nu
25
Tii Aso, Fornations of the Secular. Christianity, Islan, Mo-
dernity, op. cit., pp. 21 i urm.
26
Ibiden, pp. 191-192.
27
Josv Csov, Rethinking Secularization A Global Conparative
Perspective, op. cit., pp. 7-22.
,
aveau acest caracter, pe de alt parte, acestea ind fenomene
care se manifest in paralel cu modernitatea. Religiile avute
in vedere de aceste studii sunt iudaismul ortodox
28
, protes-
tantismul practicat in America Latin
29
, gruparea neo-pro-
testant a penticostalilor
30
.
cvucXu ov n voumun
o :vou nv svcunuzXu
Printre autorii care au incercat s ofere o reinterpretare a
rolului actual al secularizrii se numr Ronald Inglehart i
Pippa Norris. Acetia au avansat o teorie extrem de provo-
catoare, denumit securitate existenial: potrivit acesteia,
experiena persoanelor care triesc in societi vulnerabile
pune in eviden importana valorilor religioase, in timp ce
experiena celor care triesc in societi cu un grad ridicat
de siguran i un nivel ridicat de trai nu favorizeaz aceste
valori. Autorii pornesc de la constatarea unei evidene care
este vericat prin utilizarea unui mare numr de date sta-
tistice: in majoritatea rilor dezvoltate apartenena la o Bi-
seric i autoritatea unor lideri religioi se a in declin (cu
excepia Statelor Unite, unde accentul pus pe misionarism,
disparitile sociale i imigraia unor persoane provenite din
societi tradiionale determin o incetinire a secularizrii).
Concluzia autorilor este aceea c religia nu a disprut, iar se-
cularizarea poate privit doar ca o tendin i nu ca o le-
ge de er. Rolul religiei in societile moderne contempo-
rane poate caracterizat in felul urmtor:
28
Rvuvv P. Bui (ed.), Dinensions of Orthodox Iudaisn, Ktav, New
York, 1983.
29
Dvio Mv:i, Tongues of Fire Te Explosion of Protestantisn in
Latin Anerica, Blackwell, Oxford, 1990.
30
Iden, Pentecostalisn Te World Teir Parish, Blackwell, Oxford,
2002.
oo
Rou Cvv
a) persoanele din aproape toate societile industriale
i-au manifestat tendine secularizante in ultimii 50
de ani,
b) lumea in ansamblu cuprinde in momentul de fa mai
multe persoane cu orientri religioase tradiionale, prin
comparaie cu orice alt epoc istoric anterioar
31
.
Previziunea lui Inglehart i Norris este c ruptura dintre
societile cu un grad sczut de securitate existenial i ce-
le religioase, in care acest tip de securitate este mult mai pre-
zent, se va adanci in viitorul apropiat, ceea ce va avea conse-
cine politice pe plan mondial greu de estimat
32
.
O alt contribuie a lui Inglehart i Norris la teoriile se-
cularizrii const in folosirea analizei bazat pe relaia din-
tre cererea i oferta religioas. Astfel, exist culturi naiona-
le in care se constat o mai mare ofert religioas, generat
de multitudinea actorilor religioi care se a in competiie
pentru atragerea credincioilor. O ofert religioas mai ma-
re atrage un grad sczut de secularizare, in sensul c gradul
de apartenen la o religie sau alta devine mai ridicat. n al-
te culturi naionale secularizarea este mai accentuat deoa-
rece oferta religioas aparine unui numr mai redus de ac-
tori. Inglehart i Norris consider c cererea pentru religie
este constant in orice societate, indiferent dac este vorba
de societi pre-moderne, tradiionale sau moderne, iar ni-
velul de participare religioas difer de un context naional
la altul in funcie de numrul actorilor religioi i de calita-
tea ofertei acestora. n acest fel explic cei doi autori dife-
renele de apartenen i participare religioas dintre Europa
(la nivelul statelor naionale exist, in majoritatea cazurilor,
un monopol religios din partea unei singure religii) i Sta-
31
Roio Ioivnv:, Pivv Novvis, Sacred and Secular. Religion and
Politics Worldwide, Cambridge University Press, New York, 2004, p. 3.
32
Teoria lui Inglehart i Norris a fost receptat pozitiv, ind ins cri-
ticat pe motivul c nu descrie posibilele tendine de evoluie ale soci-
etilor cu un grad diferit de securitate existenial (vezi in acest sens
recenzia crii semnat de G. Jon Ivnuvvv, in Foreign Aairs (no-
iembrie-decembrie 2004)).
o1
tele Unite (cu un grad mai ridicat de pluralism religios de-
cat in Europa care genereaz o ofert religioas mult mai
diversicat)
33
.
Trebuie menionat in acest context c analiza seculari-
zrii bazat pe teoria cererii i a ofertei religioase nu apar-
ine lui Inglehart i Norris. Aceti autori au dezvoltat o te-
orie lansat in anii 70 de Pierre Bourdieu i au efectuat
cercetri bazate pe date sociologice pentru a testa aceas-
t teorie. Potrivit lui Bourdieu, instituiile religioase ( Bise-
rici, comuniti de credin etc.) i persoanele care apar-
in acestora dein un capital religios cu care se angajeaz in
a obine monopolul gestiunii mantuirii i exercitarea le-
gitim a autoritii religioase. Acest capital religios, in vi-
ziunea lui Bourdieu, depinde de cererea i respectiv oferta
religioas care provine de la persoanele i instituiile religi-
oase
34
. Ceea ce aduc nou Inglehart i Norris in aceast teo-
rie este faptul c nivelul de cerere religioas este considerat
a constant, indiferent de contextul cultural sau politic, in
timp ce in analiza lui Bordieu, atat cererea, cat i oferta re-
ligioas pot s varieze.
O alt incercare de a se abate de la disputa centrat in ju-
rul validitii teoriei clasice a secularizrii ii aparine lui Da-
vid Martin. n cartea sa, A General Teory of Secularization,
Martin pornete de la premisa c religia este un concept mai
larg care inglobeaz i felul in care aceasta interacioneaz
cu diversele contexte culturale i politice i a felului in care
aceste interaciuni evolueaz din punct de vedere istoric. Da-
torit acestui fapt, secularizarea afecteaz in mod diferit re-
ligiile i, in consecin, nu se poate vorbi despre seculariza-
re la modul general
35
. Martin avea s testeze aceast premis
de cercetare prin analiza fcut micrilor religioase funda-
33
Roio Ioivnv:, Pippa NORRIS, op. cit., pp. 83-158.
34
Pivvvv Bouvoivu, Gense et structure du champ religieux, Revue
Franaise de Sociologie 12, 3(1971), p. 318 i urm.
35
Dvio Mv:i, A General Teory of Secularization, Blackwell,
Oxford, 1978.
o:
Rou Cvv
mentaliste din America Latin i Africa, iar ulterior cerce-
trile sale au fost extinse spaiului european i nord-ameri-
can. ntr-o carte publicat in 2005, David Martin analizeaz
diferitele conotaii i particulariti ale secularizrii in Euro-
pa i Statele Unite prin perspectiva asupra unor spaii iniial
sacre sau care i-au pstrat in timp caracterul sacru din ora-
e precum Washington, Paris, Vilnius, Helsinki, Amsterdam,
pentru a concluziona c sentimentele religioase evolueaz in
funcie de evoluia arhitectural i de cea a perspectivei cul-
turale asupra spaiului i timpului. Astfel, practicile religioa-
se depind din perspectiva lui David Martin i de felul in ca-
re evolueaz percepia cultural care include o component
religioas mai mult sau mai puin consistent asupra petre-
cerii timpului, in spaiul privat, respectiv public
36
.
Una dintre cele mai recente teorii asupra secularizrii
aparine lui Charles Taylor. Cartea sa A Secular Age anali-
zeaz pe larg, in aproape 800 de pagini, transformrile cre-
tinismului in spaiul european, de la origini pan in prezent.
ntrebarea la care Taylor incearc s dea un rspuns este cum
s-a ajuns ca pornind de la o situaie in care nu exista alter-
nativ la credina in Dumnezeu, la o situaie in care aceasta
devine o alternativ printre multe altele
37
. Taylor consider,
in opoziie cu teoria clasic a secularizrii i cu cei care au
contestat-o sau i-au adus amendamente, c in raportarea la
religie nu avem de-a face cu o transformare intr-un singur
sens, ci cu o serie de transformri i de noi inceputuri in ca-
drul crora au aprut i disprut succesiv diverse forme de
sentiment religios. Aceast paradigm de interpretare du-
ce la concluzia c nu exist o singur form de secularizare,
ci mai multe care depind de diverse contextualizri marca-
te de experiene nu numai religioase dar deopotriv mora-
le i spirituale. Astfel, istoria secularizrii se descompune in
istoria mai multor perioade cu un grad mai ridicat sau sc-
36
Iden, On Secularization. Towards a Revised General Teory, Ashgate,
Aldershot, 2005, pp. 47-57.
37
Cnvivs Tviov, op. cit., p. 3.
o
zut de secularizare. Taylor privete secularizarea in context
european ca ind direct inuenat de schimbrile de per-
spectiv ale teologiei i lozoei. Aceste schimbri apar in
concepia lui Taylor sub dou forme. Primul tip de schim-
bare care inueneaz secularizarea este deviaia intelectu-
al, o micare de idei pornit din interiorul cretinismului
care ajunge s se situeze in afara acestuia, iar cel de-al doi-
lea il reprezint reforma curentului principal, care modi-
c modalitatea de exprimare a credinei, dar sfarete prin a
rmane in interiorul religiei cretine. Secularizarea are loc
pe fundalul confruntrilor permanente dintre cele dou ti-
puri de schimbri.
38
O teorie care nu privete secularizarea in mod direct dar
care trateaz acest subiect intr-o manier extrem de diferi-
t de cele expuse anterior i are consecine asupra felului in
care poate analizat secularizarea aparine lui John Gray.
Premisa de la care pornete cartea sa Black Mass. Apocalyp-
tic Religion and the Death of Utopia este aceea c intreaga
politic modern nu este altceva decat un capitol din isto-
ria religiilor. Titlul ales este unul extrem de sugestiv: black
nass reprezint un ritual satanic in care liturghia cretin
este redat invers, la fel cum religiile seculare ideologii-
le politice radicale imprumut, contient sau nu, din senti-
mentele religioase pe care le contest. Gray are in vedere nu
numai cretinismul, ci viziunea sa este situat in contextul
mai larg al viziunilor eshatologice de natur religioas, din-
tre care unele premerg cretinismului. Scderea sentimen-
telor religioase, cel puin in context european, este pus de
Gray pe seama faptului c micrile politice de mas din se-
colul XX au constituit vehicule ale miturilor motenite pe -
lier religioas. Odat ce aceste micri au sucombat, religia
renate, iar ostilitatea modern fa de religie, ulterioar ie-
irii din scen a religiilor seculare, este de fapt in opinia lui
Gray o reacie fa de aceste inversiune de roluri. Cu toate
acestea, religiile seculare nu dispar din istorie, doar inten-
38
Ibiden, pp. 773-776.
o
Rou Cvv
sitatea lor este mai redus, iar formele in care apar sunt di-
ferite. Contestarea radical care implic negarea religiei nu
se poate face decat cu mijloace specic religioase, contien-
tizate sau nu de ctre cei care practic acest tip de demers.
Ateismul pentru Gray are in comun cu cretinismul dar i
cu Islamul faptul c se dorete a un proiect de mantuire
universal. Categoriile cu care opereaz religia sunt impru-
mutate de gandirea secular. Credina in progres, specic
modernitii, nu este altceva pentru Gray decat o reecta-
re a viziunii cretine asupra istoriei, chiar dac neag une-
ori radical vreun rol al religiei. Tentativa de a eradica religia
conduce astfel la reapariia ei, iar miturile seculare repro-
duc forma narativ a cretinismului. Gray consider c cel
puin in ultimele dou secole religia a concurat cu religiile
seculare, acestea bazandu-se pe ideea c anarhia i tirania
pot avea un sfarit, la fel cum religia cretin se intemeiaz
pe un scop al istoriei dat de mantuirea universal. Cretinis-
mul posed un avantaj fa de religiile seculare care a fcut
s supravieuiasc dup ce acestea au euat: pune in centrul
su misterul Creaiei i nu ofer, precum acestea, sperana
c acest mister va relevat
39
.
Exist i alte teorii despre secularizare, diferite de para-
digma clasic i de criticile la adresele acesteia care merit
a menionate:
Secularizarea ca desacralizare. Pentru Sabino Acqua-
viva
40
secularizarea nu este in mod obligatoriu insoit de
desacralizare diminuarea experienei directe a sacrului.
Autorul folosete anumii indicatori care scot in eviden
scderea practicilor religioase in societile europene, ace-
tia exprim doar diminuarea practicilor, nu i a experienei
religioase. Ceea ce se intampl in prezent este doar diminu-
39
Jon Gvv, Black Mass. Apocalyptic Religion and the Death of
Utopia, Allen Lane Penguin Books, London, 2007.
40
Snio AcQuviv, LEcclisi del sacro nella civilta industriale.
Dissacrazione e secolarizzazione nella societa industriale e postindus-
triale, Comunit, Milano, 1991.
o
area religiozitii orientate instituional, experiena religioa-
s in afara lcaurilor de cult nu poate msurat prin in-
dicatori obiectivi.
Secularizarea ca denitizare. n opinia lui Bryan R. Wil-
son
41
, religia are mai multe funcii pentru omul modern. n
afar de cea mai evident a oferi perspectiva mantuirii
exist i altele, latente. Datorit modernitii, aceast ultim
categorie de funcii dispare: religia nu mai este factor de inte-
grare social a comunitilor, datorit emigrrilor masive ca-
re aduc o nou dimensiune a pluralismului religios, concep-
te precum putere, justiie sau rzboi nu mai sunt legitimate
de religie, ci tind a se auto-legitima. Religia este prezent in
modernitate nu datorit funciilor sale latente, ci prin func-
ia ei evident. Nici un sistem de integrare social sau po-
litic nu poate oferi un rspuns pe deplin acceptat nevoilor
umane. Wilson ii bazeaz analiza pe interpretarea lui Max
Weber care explic procesul de demitizare in mod evolutiv,
ca raionalizare progresiv a mai multor dimensiuni ale vie-
ii. Potrivit lui Wilson, secularizarea este demitizare a lumii,
realizat cu grade diferite de intensitate de principalele re-
ligii ale modernitii.
Avcnuvn :vouou svcunuzXu
n cnzu vuuovvn
Pornind de la constatrile lui Ronald Inglehart i Pippa
Norris, am tentai s credem c secularizarea este un fe-
nomen tipic societilor moderne europene, ce corespun-
de evoluiei istorice a acestora, ins in alte societi lipsite
de securitate existenial rolul valorilor religioase se im-
pune din ce in ce mai pregnant. Inglehart i Norris nu i-au
41
Bvv R. Wiiso, Religion in Secular Society. A Sociological
Connent, C.A. Watts & Co. Ltd, London, 1966.
oo
Rou Cvv
propus s ofere o analiz a interaciunilor intre cele dou ti-
puri de societi. Ele exist i nu pot contestate. Absena
securitii existeniale din statele ce nu fac parte din con-
tinentul european este un fenomen care poate , in opinia
noastr, foarte uor indus societilor cu un grad avansat de
modernitate, datorit interaciunilor dintre statele sacre
i cele seculare. Aceste interaciuni ii fac din ce in ce mai
mult simit prezena datorit unor fenomene ce scap de
sub controlul statelor libera circulaie, migraia persoane-
lor, globalizarea economiilor naionale, apariia unor ree-
le teroriste cu ramicaii la nivel trans-naional. Nu este ex-
clus ca, in cele din urm, consecina acestor interaciuni s
duc la o repartizare uniform a unei variante de insecuri-
tate existenial i la o incetinire treptat a secularizrii so-
cietilor occidentale.
Unele state din Europa (in mod particular Frana i Ma-
rea Britanie) au suferit un proces de transformare profund,
devenind ri misionate, dei iniial au fost ri misionare.
Pe teritoriul lor au loc aciuni de promovare a unor religii
care ii au originea in alte locuri, ceea ce face ca la dimen-
siunea economic a globalizrii s se adauge una simboli-
c. n ceea ce privete globalizarea economic, rspunsul
religiei la aceasta trebuie s e, potrivit lui Hans Kng, cre-
area unui ethos global (Weltethos). Acesta nu reprezint o
religie mondial unic, ci este un mimim necesar de va-
lori, de criterii i de atitudini fundamentale umane de care
este nevoie pentru ca umanitatea s poat supravieui care
nu poate proveni din alt parte decat din religie
42
. Dimen-
42
Hs Kuo, Weltethos fr Weltpolitik und Weltwirtschaft, Piper,
Munich, 2000, aceast carte reprezint continuarea ideilor exprimate de
autor in Profekt Weltethos, Piper, Munich, 1990. Printre adepii teoriei
ethos-ului global se numr i actualul Pap Benedict al XVI-lea (vezi
Josvvn R:ziovv, Ceea ce ine lumea laolalt. Fundamente prepolitice
morale ale unui stat liberal, in Juvov Hnvvrs, Josvvn R:ziovv,
Dialectica secularizrii. Despre raiune i religie, traducere de Delia Marga,
Biblioteca Apostrof, Cluj, 2005, p. 101). Pentru o critic a acestui concept,
vezi Ronvv: Svvr, Weltethos als Projekt, Merkur 570-571, pp.
o;
siunea simbolic a globalizrii favorizeaz in mod evident
nu numai dialogul inter-religios, ci i cel intre cultele cre-
tine, ceea ce poate avea in cele din urm consecine pozi-
tive, respectiv apariia unui model comun european de in-
elegere a fenomenului religios. Extinderea mijloacelor de
comunicare accentueaz acest tip de globalizare simboli-
c este posibil in momentul de fa s primeti prin in-
termediul televiziunii, presei sau Internetului informaii i
mesaje de natur religioas din partea tuturor religiilor lu-
mii, fr a obligat s prseti spaiul privat. Fenomenul
religios la momentul actual pe plan european este caracte-
rizat de dou tendine centrifuge: pe de o parte, o prezen
mai consistent in spaiul privat i, pe de alt parte, o in-
vazie a spaiului public cu diferite simboluri religioase de
tradiie mai mult sau mai puin european. Drept urmare,
prezena religiei in cadrul unor structuri intermediare
cele de la nivel naional, regional sau local este pus din
ce in ce mai mult sub semnul intrebrii. Religia face parte
intr-o msur din ce in ce mai accentuat din spaiul pu-
blic european, mai ales datorit prezenei intr-o propor-
ie crescand a minoritilor religioase (in special Islamul)
care consider religia o parte important a sferei publice.
Astfel, situaia religioas din Europa va rmane in conti-
nuare distinct de cea de pe alte continente, in special da-
torit unei moteniri istorice aparte, ceea ce nu inseamn
ins c aceast situaie este imuabil i c rolul religiei in
spaiul public va in continuare acelai. Datorit auxu-
lui de emigrani este mult mai probabil, potrivit lui Grace
Davie, ca tradiii i culturi din afara Europei s inuene-
ze peisajul confesional decat s asistm la rspandirea fe-
nomenului invers
43
.
893-904. Un comentariu al gandirii lui Hans Kng i in Aovvi Mvo,
Religia n era globalizrii, Editura Fundaiei pentru Studii Europene,
Cluj-Napoca, 2006, pp. 28 i urm.
43
Gvcv Dviv, Is Europe an Exceptional Case, Te Hedgehog Review
(primvaraivara 2006), p. 34.
o8
Rou Cvv
Unul dintre aspectele culturale ce caracterizeaz societa-
tea european este reintoarcerea unor forme i expresii ale
sacrului intr-un context aparent secularizat i laicizat
44
. Di-
mensiunea religioas a existenei umane nu i-a pierdut sem-
nicaia social i fora cultural, datorit faptului c opti-
mismul cu care era privit proiectul modernitii este astzi
cu mult diminuat. Secularizarea societilor europene tre-
buie privit prin urmare ca un fenomen istoric cu aplicaie
limitat, noi forme de sacralizare pot oricand s ias la su-
prafa. Este concluzia la care au ajuns de altfel i diferii au-
tori care s-au aplecat asupra fenomenului religios, cum ar
Mircea Eliade sau Rudolf Otto omul modern este fals se-
cularizat. Diminuarea participrii la ritualurile religioase in
Europa nu trebuie interpretat ca ind semnul secularizrii,
ci mai degrab a ceea ce Grace Davie a denumit believing
without belonging a crede fr a aparine neaprat unei
confesiuni religioase sau a participa la ritualuri
45
. Europe-
nii nu i-au pierdut sentimentele religioase dar nu i le ma-
nifest neaprat intr-un mod instituionalizat. Aceste senti-
mente nu sunt desigur repartizate uniform (un nivel ridicat
de religiozitate se remarc in rile catolice din sud i in cele
ortodoxe, spre deosebire de rile protestante din nord), in-
s, pe ansamblu, nivelul de religiozitate rmane constant ri-
dicat. Un alt fenomen care se manifest in Europa in paralel
cu cel descris de Davie este, in opinia autoarei Danile Her-
vieu-Leger, belonging without believing a aparine unei
confesiuni religioase in mod formal prin participarea la ritu-
44
Asupra fenomenului de intoarcere a sacrului i a teoriilor legate
de acesta, vezi Tvorii Ti, Rencretinarea Europei? Teologia religiei n
pastorala i nisiologia occidental contenporan, Editura Reintregirea,
Alba Iulia, 2003, pp. 12 i urm.
45
Despre acest fenomen, vezi Gvcv Dviv, Religion in Britain since
1945, Blackwell, London, 1994, Iden, Europe: the Exception that Proves
the Rule, in Pv:vv L. Bvvovv (ed.), Te Desecularization of the World.
Resurgent Religion and World Politics, op. cit., pp. 65-83, Iden, Europe
Te Exceptional Case. Paraneters of Faith in the Modern World, Darton,
Longman and Todd, London, 2002.
o,
aluri fr a avea convingeri religioase. Explicaia acestui fe-
nomen rezid in persistena unei memorii colective naio-
nale in care religia a avut un loc determinant i se manifest
in unele ri cum ar Danemarca prin plata taxelor ctre Bi-
serica Luteran chiar i de ctre cei care nu cred in Dumne-
zeu sau nu particip regulat la slujbele religioase
46
.
46
DiIiv Hvvvivu-Lvovv, Te Role of Religion in Establishing
Social Cohesion, in Kvzvs:or Micnisi (ed.), Religion in the êw
Europe, Central European University Press, Budapest, 2006, pp. 45-63.
PEISAJUL
CONFESIONAL
EUROPEAN
6.
;
Ui::v Euvovvi u vo:v ri ineleas decat prin ac-
ceptarea faptului c, cel puin in epoci istorice diferite, ea a
fost rezultatul rspandirii cretinismului i, ulterior, a mo-
dernitii
1
. Din aceast perspectiv, modernitatea nu are ca
efect suprimarea religiei ci, dimpotriv, ii poate accentua de-
mersul unicator. Unitatea cretinismului european astzi
poate avea rolul de a mobiliza in direcia unui surplus nece-
sar de modernitate.
Istoria civilizaiei europene ne arat c formarea state-
lor-naiune a fost insoit de prezena fenomenului religi-
os. Apartenena la o religie sau alta s-a teritorializat, in sen-
sul c geograa confesional european a inut cont intr-o
mare msur de identitatea religioas. Pluralitatea extrem
in materie de religie nu a avantajat crearea statelor naiona-
le. Aceasta explic de ce, cu cateva excepii notabile (Ger-
mania, Elveia), avem de-a face in prezent cu state in care o
religie este dominant, iar celelalte se a, din punct de ve-
dere al reprezentrii numerice, cu mult in urma majorit-
ii. Desigur, creterea populaiei musulmane, cu o aparte-
nen la Islam bine denit, rspandit relativ omogen in
statele europene, va schimba in mod radical aceast reali-
tate i se pune problema cum va gestionat relaia intre
comunitile cretine i cele musulmane la nivelul guver-
nelor naionale, dar i la nivel european. Pe moment ins,
1
H.-R. P:vivvici, Ce este Europa (II), Idei n Dialog 11 (55)
(noiembrie 2008), p. 53.
;
Rou Cvv
nu putem decat s constatm c amintita geograe confe-
sional nu este cu mult diferit fa de perioada anterioa-
r crerii statelor naionale. Comunitile ortodoxe nu au
emigrat masiv in statele Europei occidentale, dup cum nici
cele catolice nu au penetrat statele nordice sau cele protes-
tante nu au invadat spaiul balcanic. Aceast stabilitate te-
ritorializat a dat natere unei probleme, odat cu incepu-
tul modernitii i armarea unei contiine statele, anume
recunoaterea, in afara religiei naionale, a drepturilor con-
fesiunilor minoritare. Ideea potrivit creia exerciiul suve-
ranitii politice ar implica omogenitatea confesional a te-
ritoriului stpanit de un stat nu s-a materializat. Soluiile
avute in vedere de statele naionale au trebuit s rspund
anumitor particulariti religioase, ins cele mai interesan-
te formule gsite pentru a concilia interesele puterii politice
cu cele ale Bisericii au aprut in situaiile in care diversit-
ii lingvistice i-a corespuns o pluralitate religioas. Chiar i
fosta Iugoslavie poate dat drept exemplu in aceast pri-
vin: graniele statelor care intrau in compunerea federa-
iei traduceau in plan politic vechi linii de demarcaie intre
comunitile religioase. Faptul c statul nu a reuit s ajung
la o relaie echilibrat cu principalele religii explic in ma-
re parte lipsa sa de legitimitate care a fcut posibil apari-
ia micrilor secesioniste.
Dincolo de paradigma de interpretare aleas pentru a de-
scrie peisajul confesional european, trebuie inut cont c in
prezent pe teritoriul Uniunii Europene exist ase mari re-
ligii i confesiuni: catolic, protestant, ortodox, anglica-
n, musulman i iudaic. Pluralitatea religioas existent
pe plan european nu se traduce doar printr-o diversicare
in interiorul cultelor religioase, ce preexist de altfel crerii
Comunitilor Europene, ci i prin dezvoltarea unei conti-
ine din ce in ce mai puin exclusiviste, in ceea ce privete
raportarea la fenomenul religios. Cei care arm c o sin-
gur religie deine adevrul reprezint astzi o minoritate in
cadrul statelor membre ale Uniunii Europene. Aceast ten-
;
din relativist, in fond o consecin a modernizrii, este
contracarat de repunerea in discuie a imaginarului nai-
onal, cu tendine religioase evidente. Cel din urm curent
nu este direcionat in primul rand impotriva tendinei re-
lativiste, ci reprezint de fapt manifestarea pe plan politic a
unor nemulumiri fa de un curs resimit ca ind prea ac-
celerat al integrrii europene.
N CUTAREA
UNUI MODEL
EUROPEAN
AL RELIGIILOR
7.
;,
Nu vu:vr vovni ovsvvv voiui religiei in Europa de astzi
fr a rspunde la intrebarea dac nu cumva exist un mo-
del european al relaiei stat Biseric sau dac, dimpotriv,
ne am in prezena unor modele practicate la nivel naio-
nal care au o individualitate proprie i nu sunt in nici un fel
armonizate la nivel european. Atunci cand folosim termenul
model nu ne referim la o interpretare strict din perspectiva
normelor care descriu relaia stat Biseric, deoarece o ast-
fel de interpretare ar putea duce la concluzia eronat c s-ar
incerca de la nivelul Uniunii Europene o armonizare a aces-
tor relaii. n realitate, situaia este diferit, iar cea mai bun
dovad o constituie faptul c insi Uniunea European nu
dorete crearea unui model normativ unic al acestei relaii,
prin negarea sau depirea modelelor naionale. Potrivit De-
claraiei nr. 11 asupra Statutului Bisericilor i organizaiilor
non-confesionale, anexat Tratatului de la Amsterdam din
1997, Uniunea respect i nu aduce atingere statutului de
care beneciaz, in temeiul dreptului naional, Bisericile i
asociaiile sau comunitile religioase din statele membre.
Aceast prevedere a fost integrat in Tratatul privind func-
ionarea Uniunii Europene (art. 16 C), in formularea dat de
Tratatul de la Lisabona. Modelul european nu poate ine-
les decat ca o sum de caracteristici comune ale relaiei stat
Biseric la nivelul statelor europene care rezult nu nu-
mai din observarea coninutului anumitor norme dar i din
felul in care in jurul acestora se dezvolt unele practice. Din
8o
Rou Cvv
aceast perspectiv unii autori, precum Silvio Ferrari
1
, con-
sider c exist un asemenea model i acesta ar compus
din urmtoarele elemente:
a) statul este neutru fa de varietatea de subiecte indi-
viduale de ordin religios,
b) un sub-sector religios iese in eviden in cadrul sec-
torului public. Acesta are inelesul de arie protejat
i in interiorul su subiecte colective de ordin religi-
os ( Biserici, comuniti religioase) sunt libere s aci-
oneze in condiiile existenei unor avantaje substan-
iale, prin comparaie cu acele subiecte colective care
nu au o natur religioas,
c) statul are dreptul s intervin in acest domeniu religi-
os doar pentru a vedea dac juctorii respect reguli-
le jocului i nu ies in afara limitelor terenului de joc.
Acest model ar , potrivit autorului, adanc inrdcinat
in cultura politic i juridic a Europei occidentale i poa-
te remarcat nu numai la nivel naional, in cadrul ecrui
stat membru, ci i in ceea ce privete formularea unor nor-
me supra-naionale, cum ar Convenia European a Drep-
turilor Omului.
Spre deosebire de ali interprei ai presupusului model,
nu ne rezumm doar la a meniona armaiile lui Ferrari
2
.
Nu considerm c un asemenea model exist, ci doar c sun-
tem in prezena unei cutri a unui asemenea model
3
. Putem
1
Siivio Fvvvvi, Te New Wine and the Old Cask: Tolerance, Re-
ligion, and the Law in Contemporary Europe, in AovXs SXio, Snioro
Avivvi (ed.), Te Law of Religious Identity Models for Post -Connunisn,
Kluwer, Te Hague, 1999, pp. 2-3.
2
Armaiile lui Ferrari sunt reluate ca atare i in Novr Dovsv,
Micnvi Rosvrvio, AovXs SXio, Susv Bvv, Conparative Con-
stitutionalisn Cases and Materials, West Group, St. Paul, Minn., 2003,
p. 995.
3
Pentru aceast interpretare a modelului european al religiilor, vezi
Rou Cvv, Stat, Biseric, cetean in cutarea unui model european
al religiilor, in Tvooov Bcosv, Rou Cvv, Io I. IcX Jv., Ac
Moivscu, Eiv :vroi, Booo TX:vu-Czn, Pentru un
cretinisn al noii Europe (= Boltzmann III), Humanitas, Bucureti, 2007,
81
arma mai degrab c exist tendine care, din exterior, apar
ca ind materializate. Nu avem de-a face decat cu incercri
academice de a simplica intrucatva analiza, din constata-
rea resimit c instrumentele de lucru nu ajut prea mult
la interpretarea unei realiti aate in micare. mprtim
curentul de gandire dominant potrivit cruia instrumente-
le ce ne stau la dispoziie sunt inc rave, ins nu conside-
rm aceast constatare ca ind un impediment major care
s impiedice analiza noastr.
A nu se inelege de aici faptul c suntem in opoziie to-
tal cu ceea ce Silvio Ferrari arma in lucrarea citat. Auto-
rul pornea de la constatarea, pe care o imprtim integral,
potrivit creia clasicarea statelor europene potrivit relai-
ilor pe care le intrein cu Bisericile organizate pe teritoriul
lor nu este cea mai adecvat metod in prezent pentru a de-
scrie dinamica procesului de apropiere intre diferitele legis-
laii naionale referitoare la acest subiect. Putem considera
c, intr-adevr, in prezent relaiile stat Biseric nu mai pot
gandite intr-o logic strict naional, iar constatarea aces-
tui fapt ne indreptete s armm c tendina care va du-
ce in cele din urm la apariia unui model comun european
este ireversibil. Din acest motiv, considerm c nu este vor-
ba de o armonizare direct, asumat ca atare de statele par-
ticipante la procesul de construcie european, aa cum s-a
intamplat in cazul principalelor politici ale Uniunii Europe-
ne, ci mai degrab ceea ce am numi o armonizare indirect,
efect derivat al integrrii altor sectoare ale societii.
Ali autori prefer s mearg mai departe i s arme c
in acest moment exist un drept european al religiilor
4
, dis-
pp. 279-355, Iden, State and Church in the European Union: Towards
a European Model, in Iovio Sniov (ed.), Together in Europe, Soa,
2007, pp. 49-54.
4
Lsi Bioss, European Law of Religion Organizational and In-
stitutional Analysis of National Systems and their Implications for the
Future European Integration Process, Iean Monnet Working Paper 13
(2003), http:iiwww.jeanmonnetprogram.org, accesat in 20 februarie
2009.
8:
Rou Cvv
tinct de legislaiile naionale i compus din acele prevederi
ale tratatelor constitutive ale Uniunii Europene dar i din le-
gislaia secundar (Directive) referitoare la religie. Dintr-o
alt perspectiv
5
, acest drept european al religiilor ar cuprin-
de: libertatea religioas care are la baz libertatea de asoci-
ere, aplicabil potrivit exigenelor jurisprudenei Curii Eu-
ropene a Drepturilor Omului, cultele i asociaiile religioase
au dreptul la asisten religioas in spitale i inchisori, p-
rinii au dreptul de a asigura copiilor o educaie religioas
prin coal sau in afara colii, gruprilor religioase li se re-
cunoate personalitatea juridic, nanrile din partea sta-
tului i a entitilor administrative se acord cultelor i gru-
prilor religioase, proporional cu numrul de credincioi,
angajaii cultelor i gruprilor religioase se bucur de pro-
tecia dreptului muncii. ntr-o viziune apropiat de cele do-
u amintite mai sus, exist i autori care, recunoscand exis-
tena acestui drept comun european al religiilor, consider
c din acesta ar face parte doar acele prevederi referitoare la
libertatea religioas dar i acele prevederi din dreptul naio-
nal referitoare la autonomia Bisericilor fa de stat i coope-
rarea statului cu cultele i asociaiile religioase
6
. ntr-adevr,
nimeni nu poate contesta existena unui corpus de norme
din legislaia Uniunii Europene i decizii ale Curii Europe-
ne de Justiie referitoare la religie ins, la o privire atent, se
observ faptul c toate acestea fac trimitere la legislaia na-
ional aplicabil.
5
Fvcis Mvssvv, Le droit des religions dans une Europe inter-
culturelle, Herns 23-24 (1999), pp. 62-63.
6
Aivssovo Fvvvvi, Religions, Secularity and Democracy in
Europe: for a New Kelsenian Pact, Iean Monnet Working Paper 03 (2005),
http:iiwww.jeanmonnetprogram.org, accesat in 22 februarie 2009.
VALORILE COMUNE
I IDENTITATEA
EUROPEAN
8.
8
Dvzn:vviiv oi covui Covvivi Euvovvv pentru
Viitorul Europei i, ulterior, din cadrul Conferinei Intergu-
vernamentale ce i-a urmat au fost intr-un fel diferite de cele
care au avut loc de ecare dat cand s-a incercat redenirea
compromisului ce face posibil construcia european. Noua
abordare nu privete atat chestiuni instituionale sau care
in de ecientizarea comunicrii politicilor europene. Dife-
rena specic se refer la valorile in jurul crora se constru-
iete identitatea european. Voina politic de a avea denit
o asemenea identitate este evident. n lipsa unei identiti
europene, asumate de ecare actor al spaiului comunitar,
orice proiect politic ce dorete adecvarea instituiilor Uniu-
nii Europene la realitile trans-naionale nu are anse de a
pus in aplicare. Oricum am incerca s denim identitatea
european, nu se poate ajunge la o form care s ia in calcul
identitile naionale, regionale, religioase i lingvistice care
constituie astzi parte a unicitii unui continent. Pluralita-
tea culturilor i a religiilor, aate in permanent dialog, care
face ca orice poziie radical s rman marginal, consti-
tuie fr indoial baza de plecare pentru denirea unei iden-
titi europene. ns tocmai aceast pluralitate reduce an-
sele de a ajunge la un compromis: dialogul inter-cultural i
inter-confesional a dus, de multe ori, la situaii conictuale.
Este imposibil denirea unei identiti europene la acest
moment deoarece respectul alteritii este chiar esena pro-
iectului european.
8o
Rou Cvv
Un prim pas ar , dup cum am amintit, denirea unui
set comun de valori a cror asumare permite conturarea unei
identiti europene. Indiferent de poziia pe care ne situm din
punct de vedere politic, moral sau cultural, religia nu poate
ocolit in ceea ce privete enunarea acestor valori. Aceast
incercare de a enumera valorile a avut loc: potrivit art. 2 din
Tratatul de instituire a unei Constituii pentru Europa , deve-
nit art. 1a din Tratatul privind Uniunea European, in versiu-
nea Tratatului de la Lisabona, acestea sunt: respectarea dem-
nitii umane, a libertii, a democraiei, a egalitii, a statului
de drept, precum i pe respectarea drepturilor omului. Ace-
lai articol aduce o precizare suplimentar: aceste valori sunt
comune statelor membre intr-o societate caracterizat prin
pluralism, toleran, justiie i nediscriminare.
S inelegem oare c societatea despre care se face refe-
rire este cea european Sau este vorba doar despre un mo-
del ideal de organizare social, in care amintitele valori fac
posibil funcionarea instituiilor i solidaritatea ceteni-
lor Aceast ambiguitate este, dup prerea noastr, ps-
trat deloc intampltor. Potrivit logicii tratatului, avem pe
de-o parte valori universale care traduc la nivel european
fundamentele democratice ale statelor membre i, pe de al-
t parte, pluralismul, tolerana etc., al cror camp de mani-
festare este cel naional. Au acestea din urm acelai statut
de valori Rspunsul nu poate decat pozitiv, cu condiia
ca aceast armaie s aib loc in cuprinsul unui text neu-
tru din punct de vedere normativ. ns, dac inem cont c
avem de-a face cu un corpus de norme cu valoare politico-ju-
ridic, rspunsul trebuie nuanat. Cel puin unele dintre cu-
vintele incluse in a doua parte a acestui articol au o compo-
nent religioas: pluralismul, tolerana
1
i solidaritatea. A le
1
Potrivit lui Juvov Hnvvrs (De la tolerance religieuse aux droits
culturels, Cites, 13, PUF, Paris, 2003, pp. 147-170, Intolerance and
Discrimination, I.CO^ International Iournal of Constitutional Law 1,
1 (2003), pp. 2-12, vezi i Religious Tolerance as Pacenaker for Cultural
Rights in Between âturalisn and Religion, op. cit., pp. 251-270), terme-
8;
enuna ins ca valori care fac posibil crearea unei identiti
europene ar insemnat un mare risc: acela de a recunoate
originea religioas, indeosebi cretin a unor concepte de-
nitorii pentru aciunea politic. A nu le enuna ca atare ar
insemnat de asemenea un risc, de a nemulumi reprezentan-
ii unor state care recunosc religiei un rol insemnat in spa-
iul public. n cele din urm, ca i in cazul Preambulului, s-a
mers pe varianta unui compromis. Este ins acest compro-
mis, reectat intr-o formul ce se preteaz la multiple inter-
pretri, cea mai adecvat cale pentru a ajunge la o identitate
european Nu ne putem deocamdat lansa decat in avan-
sarea unor ipoteze hazardate.
Nu numai cu ajutorul normelor pot identicate valori-
le comune europene, ci i printr-un efort de reecie teore-
tic al crui rezultat este diferit de cel enunat mai sus. Ast-
fel, Horia-Roman Patapievici consider c in coninutul a
ceea ce numim valori comune europene ar intra dou cate-
gorii de astfel de valori: clasa valorilor de organizare (toa-
te acele valori care permit formarea de sisteme auto-func-
ionale i a unor teorii cu valoare cognitiv ridicat, acestea
nu pot enumerate, ci eventual doar identicate sub forma
efectului pe care l-au generat cum ar descoperirea siste-
mului tehnic in spaiul extra-european, descoperire care es-
te preluat iniial cu succes doar in spaiul european) i cla-
sa valorilor de suspendare, din care ar face parte contiina
istoric i teoria politic european, ineleas ca problema
raportului intre religie i politic care distinge radical intre
cretinismul european i Islam
2
.
nul german Toleranz a fost imprumutat din latin i francez abia in se-
colul XVI, intr-o perioad a rzboaielor religioase. Acest termen avea o
semnicaie restrans la tolerana fa de alte confesiuni religioase. Abia
ulterior, in secolele XVII i XVIII, tolerana capt o conotaie juridic i
mai puin religioas. Originea religioas a termenului explic, potrivit lui
Habermas, de ce limba englez face distincia intre tolerance (ca form
de comportament) i toleration (cu semnicaie juridic).
2
H.-R. P:vivvici, Ce este Europa (II), Idei n Dialog 11 (55)
(noiembrie 2008), pp. 53-55.
DIALOG
INTER-CONFESIONAL
I MOTENIRE
RELIGIOAS NTR-O
EUROP UNIT
9.
,1
Co:iv:ui vuvovv ros: rvc: in a doua ju-
mtate a secolului XX de dou evenimente majore: pe de
o parte, construcia instituional european, inceput in
1957 i care se a intr-o faz de transformare continu i,
pe de alt parte, divizarea Europei in dou blocuri ideolo-
gice, fenomen ce a incetat s mai existe dar ale crui urmri
sunt resimite i in prezent. Odat cu prbuirea sistemu-
lui comunist, o alt fractur, mult mai profund decat o di-
vizare politic ce a durat in fond doar cateva decenii, a pu-
tut resimit, poate nu la fel de intens ca cea dintai: cea
intre Ortodoxie i Catolicism. Unitatea politic european
nu poate s ignore aceast desprire, care dateaz cel puin
de la schisma din 1054, urmat de altele de mai mic inten-
sitate. Acest eveniment nu a marcat de fapt o ruptur radi-
cal fa de unitatea cretinismului european care este une-
ori idealizat, prin contrapunere cu un prezent marcat de o
presupus pluralitate religioas extrem. Dup cum remarca
i Teodor Baconsky, istoria schismelor din interiorul cre-
tinismului coincide cu istoria revenirilor obsesive la forma
presupus nealterat a unui cretinism originar pe care Bi-
serica ocial, aliat cu politica, l-ar denaturat
1
. n reali-
tate, diferenele in interiorul confesiunii cretine reprezint
un proces indelungat care acompaniaz intreaga prezen in
lume a cretinismului.
1
Tvooov Bcosv, Turn nclinat. Fragnente de arheologie profetic,
Curtea Veche, Bucureti, 2007, p. 395.
,:
Rou Cvv
Discuia despre valorile comune europene trebuie s ai-
b in vedere i aceste aspecte, in msura in care acceptm
c apartenena religioas inc mai poate oferi repere pentru
identitatea personal. Integrarea politic in Uniunea Euro-
pean a unor state majoritar ortodoxe precum Romania sau
Bulgaria poate aduce soluii noi pentru depirea unui oa-
recare impas in dialogul inter-confesional, ins acest proces
este de lung durat. S-a simit astfel nevoia pe deplin jus-
ticat a unei soluii de conjunctur: atenia acordat pri-
mului mileniu cretin, perioadei in care diferenele religioa-
se nu aveau un corespondent instituional. Papa Ioan Paul al
II-lea a iniiat acest curent, amintind in repetate randuri de
Europa celor doi plmani, catolic i ortodox, occidental i
oriental. Eforturile sale de a sublinia aceast comuniune de
valori nu dateaz din perioada mai apropiat de noi in ca-
re dialogul intre cele dou religii este favorizat de dispari-
ia regimurilor politice comuniste. Lurile sale de poziie au
favorizat tendina de apropiere inter-confesional inc ina-
inte ca problema s se pun intr-un climat politic detensio-
nat. De exemplu, in 1985 Papa Ioan Paul al II-lea sublinia in
Enciclica sa Slavorun apostoli c sunt cinstii in calitate de
protector al Europei nu numai Sfantul Benedict, ci i Snii
Chiril i Metodiu. Enciclica respectiv se baza pe ideea c
nicio incercare de a realiza unitatea Europei nu poate face
abstracie de rdcinile pe care le-au sdit cei doi apostoli ai
slavilor i c tocmai deosebirea intre cele dou tradiii cre-
tine, rsritean i apusean, poate imbogi cultura Euro-
pei i ar putea deveni fundament pentru pentru o necesar
innoire spiritual
2
. Ulterior, poziia Papei a rmas constan-
2
Cardinal Cvis:ovn vo Scn6nov, Oanenii, Biserica, ara.
Cretinisnul ca provocare social, traducere de Tatiana Petrache i Rodica
Neoiu, Anastasia, Bucureti, 2000, pp. 77-78. Episodului misiunii Snilor
Chiril i Metodiu in Moravia i se d i o alt interpretare in teologia ca-
tolic, mai nuanat: pentru Cardinalul pidlk, acesta corespunde de
fapt vremurilor in care trim, prin analogia intre, pe de o parte, incerca-
rea de succes de a cretina slavii, urmat de rezultatul rupturii confesio-
nale intre slavii de rsrit (ortodoci) i cei occidentali (catolici) i, pe de
,
t, a devenit fundament pentru incercrile sale concrete de
a reconcilia poziiile celor dou confesiuni cretine i a fost
repetat din ce in ce mai frecvent, in diferite contexte.
Actualul Pap Benedict al XVI-lea nu pune accentul pe
complementaritatea Ortodoxiei i Catolicismului intr-o Eu-
rop unit, reeciile sale despre Europa au in vedere mai
degrab centralitatea motenirii cretine, fr conotaii con-
fesionale specice. Dintre textele sale dedicate acestei te-
me, am ales unul care a primit un rspuns din partea unui
inalt ierarh ortodox, pentru a vedea mai bine in ce fel re-
ecia sa este compatibil cu avansul dialogului inter-con-
fesional. Astfel, Cardinalul Joseph Ratzinger la acea vreme
(1987) considera c Europa are la baz motenirea greac
care instituie democraia, dar i diferena intre bine i bu-
nuri, precum i intre raiune i religie, motenirea cretin
3
,
cea latin i cea a epocii moderne care aduce separaia intre
credin i lege. n viziunea sa, Europa se poate dezvolta pe
urmtoarele coordonate: intrirea relaiei intre lege i euno-
mie dreptul care nu poate manipulat i care are la baz
respectul pentru valorile morale i cele religioase, constata-
rea c Dumnezeu nu poate exilat in spaiul privat, ceea ce
face ca un stat necretin s e acceptat, dar nu i unul ateu,
din aceasta rezult refuzul dogmei ateismului ca o condiie
pentru dreptul public, recunoaterea i protejarea libert-
ii de contiin, inclusiv cea religioas. n replic la textul
alt parte, incercarea de a face ca Europa s respire cu amandoi plma-
nii care inc nu reuete (TorXs vioiI, Miscelllanea I. La origini-
le Europei, traducere de Cristian oimuan, Galaxia Gutenberg, Targu
Lpu, 2006, pp. 154-155).
3
n viziunea Cardinalului Ratzinger, motenirea cretin este speci-
c Europei i nu unui alt continent, aceast concluzie ind tras din in-
terpretarea episodului in care Sfantului Pavel i se poruncete de ctre un
macedonean (un european) intr-un vis avut la Troas, in Asia Mic s nu-i
continue cltoria misionar in Asia, ci in Europa: Treci in Macedonia i
vino s ne ajui (F. Ap., 6-10). O tem recurent in raportarea ganditorilor
catolici la identitatea cretin a Europei: i pentru Cardinalul Schnborn
acest episod este inceputul drumului cretinismului spre Europa (op.
cit., pp. 65-66).
,
Rou Cvv
Cardinalului Joseph Ratzinger, Damaskinos, Mitropolit al
Elveiei, considera intr-un text publicat laolalt cu cel dintai
4

c nu este sucient respingerea ateismului pentru a acorda
un rol mai important valorilor religioase in Europa, deoa-
rece aceasta ar o reacie la instituirea unui sistem separat
intre viaa social i cea moral a credincioilor, in timp ce
Ortodoxia propune o concepie social cretin doar prin
depirea dialecticii lumeti.
Mutarea accentelor pe primul mileniu cretin are ca efect
punerea in penumbr a celui de-al doilea mileniu cretin,
marcat de Renatere, Reform i Iluminism, specice civili-
zaiei vest-europene i receptate ulterior nu fr diculti
de inelegere in spaiul ortodox. A scoate in eviden o anu-
mit perioad a cretinismului a fost resimit pe nedrept,
in opinia noastr i ca o ignorare a rolului secularizrii. Re-
prezentanii acestei orientri, care arm c i fenomenele
amintite au avut un rol in apariia nevoii de unicare euro-
pean, au propus soluii pentru Preambulul Tratatului de in-
stituire a unei Constituii pentru Europa, de cele mai multe
ori in contradicie cu menionarea unei moteniri cretine
sau preponderent cretine. n cele din urm, acelai com-
promis, neutru din punct de vedere al valorilor mrturisite,
a avut catig de cauz: expresii precum Renatere, Refor-
m, Iluminism, motenire cretin nu se regsesc in tex-
tul Tratatului de la Lisabona. Poate c discuia in jurul a ce-
ea ce vine din trecut i legitimeaz nevoia de a impreun
a fost i este prematur, inand cont de momentul ales i de
lipsa unei identiti europene. Este important ins faptul c
dezbaterea continu i c Bisericile se simt din ce in ce mai
datoare s ofere rspunsuri la provocrile generate de di-
mensiunea politic a integrrii europene. Chiar mai impor-
tant decat un text sau altul care, in cele din urm, nu sunt
4
Cardinal Josvvn R:ziovv, Metropolite de Suisse Drsios,
Lheritage chretien de lEurope, Tertios, Katerini, 1989 (versiunea in limba
roman: Motenirea cretin a Europei, traducere de Viorica E. Ungureanu,
Trinitas, Iai, 2002).
,
relevante pentru cei desemnai s gereze activitatea curen-
t a instituiilor Uniunii Europene.
Religiile sunt foarte active pe plan european, in special
cultele cretine, care s-au interesat constant in legtur cu
integrarea european i au o experien indelungat in acest
proces. Datorit caracterului lor trans-naional, aceste religii
se gsesc de multe ori in concuren cu statele. Diferiii actori
religioi existeni pe plan european au avut legturi stranse
inc inainte de crearea Uniunii Europene, iar in acest sens
pot amintite pelerinajele, incepand cu secolul XI. Religia a
fost i este un factor favorabil integrrii europene, ins i ar-
maia contrar are acoperire. Eforturile politice intreprinse
pentru intrirea unitii europene, concretizate in funcio-
narea unor instituii precum Comisia European, Consiliul
European sau Parlamentul European, au determinat o apro-
piere a religiilor, ins, pe de alt parte, integrarea european
a reactivat unele tensiuni inter-confesionale.
Europa de astzi nu se identic doar cu cretinismul i
din acest motiv este foarte important evidenierea mote-
nirii religioase non-cretine a Europei, in special iudaic i
musulman. Nu trebuie uitat c musulmanii au avut o con-
tribuie la naterea civilizaiei europene in bazinul medite-
ranean. Ideea unui Islam separat de un Occident iudeo-cre-
tin nu are acoperire dar are, aa cum remarca Tariq Modood,
un grad de inuen ridicat. Islamul aparine aceleiai tra-
diii ca i cretinismul i iudaismul cu care imparte aceeai
perspectiv monoteist, diferenele de viziune asupra rela-
iilor persoan-comunitate i respectiv norm religioas
norm juridic neputand subestimate, dar nici exagerate.
Acelai autor ofer o paradigm explicativ a relaiilor din-
tre cretinism i Islam pe plan european bazat nu pe con-
ict, ci pe un proces reciproc de imprumut al cunoaterii,
pe planul tiinei dar i al concepiilor lozoce i religioa-
se
5
. Ali autori prefer s priveasc aceast relaie intr-un
5
TviQ Mooooo, Muslims and European Multiculturalism, in
Krzystof MICHALSKI (ed.), op. cit., pp. 97 i urm.
,o
Rou Cvv
mod unidimensional, fr a o nega, ind pus in eviden fe-
nomenul de europenizare a Islamului
6
. Mrturia existen-
ei acestui fenomen este dat de faptul c noile generaii de
musulmani care triesc in Europa incep s-i caute anumi-
te rdcini comune pentru a-i justica o prezen mai acti-
v in cadrul societilor in care triesc. Este de remarcat in
acest sens c, in ultimii ani, Andaluzia a devenit un loc de
intalnire pentru tineri musulmani care vin din Marea Bri-
tanie, Italia, Frana sau Belgia pentru a cuta vestigiile unei
perioade de maxim ascenden a islamului sau, de aseme-
nea, c moschei precum cele din Bruxelles, Londra, Paris sau
Barcelona incep s e vizitate nu numai de populaia musul-
man local, dar i de ali membri ai acestei religii situai in
diverse state ale Uniunii Europene. Pe de alt parte, musul-
manii care triesc in Europa (in jur de 15 milioane) nu tre-
buie privii ca un grup omogen, din punct de vedere al iden-
titii lor confesionale i naionale, avand moduri diferite de
raportare la acestea: unii musulmani se recunosc exclusiv in
Islam, in timp ce alii prefer s se raporteze mai mult la o
identitate non-confesional, e a rii de origine, e a statu-
lui european pe teritoriul cruia triesc.
6
Jv-Pui Wiiiirv, op. cit., p. 40.
PREZENA
I STATUTUL
BISERICILOR
N EUROPA
10.
,,
rorv:ui ov rX, Bisvviciiv nu beneciaz de un
statut consultativ pe lang Uniunea European. Tratatul de
instituire a unei Constituii pentru Europa a introdus o pre-
vedere special, art. I-52, referitoare la dialogul intre UE i
religii care trebuie s e deschis, transparent i constant,
aceasta ind preluat in art. 16 C al Tratatului privind funci-
onarea Uniunii Europene, parte a Tratatului de la Lisabona
1
.
Pan la posibila intrare in vigoare a acestui tratat nicio struc-
tur de consultare nu este ins ocializat.
Prezena Bisericilor pe lang instituiile europene se ma-
nifest in diferite direcii. n primul rand, este vorba de ac-
tivitatea oamenilor politici i funcionarilor europeni care
ii declar in mod deschis credina cretin i acioneaz in
consecin. n al doilea rand, inc dinainte de crearea Comu-
nitilor Europene, Bisericile i-au fcut simit prezena la
nivel european. Astfel, in 1950 a luat natere Ociul Catolic
de Informare i Iniiativ pentru Europa ( OCIPE), iniiativ
a ordinului iezuit cu sediul la Strasbourg. n 1952, OCIPE a
ininat o lial la Bruxelles. Ulterior, au fost ininate mai
multe structuri de reprezentare a religiilor la Bruxelles, care
sunt descrise in cele ce urmeaz. n momentul de fa, toa-
1
Pentru un comentariu al acestei prevederi, vezi Rou Cvv, Con-
troverse teologico-politice in cadrul Uniunii Europene in Mivu
TX:vu-Czn (coord.), op. cit., p. 298, Gvvnvo Ronnvvs (ed.), State
and Church in the European Union, ediia a doua, Nomos, Baden-Baden,
2005, p. 586.
1oo
Rou Cvv
te cultele cretine sunt reprezentate la Bruxelles, iar num-
rul de birouri i ocii ale Bisericilor care au ca misiune asi-
gurarea unor contacte cu instituiile europene se a intr-o
continu cretere.
FORME DE DIALOG
NTRE INSTITUIILE
UNIUNII EUROPENE
I ORGANIZAIILE
RELIGIOASE
11.
1o
cvvXo cu ii 8o, vvv,voiii Comisiei Europene au
favorizat dialogul cu principalele religii i confesiuni exis-
tente la nivel european. Primul contact al Comisiei Euro-
pene cu organizaiile religioase a avut loc in 1982 in timpul
in care Comisia era condus de Gaston Torn, la recoman-
darea secretarului general al Comisiei, Emile Nol. Gustav
Torn l-a insrcinat pe consilierul su special Umberto Ste-
fani cu misiunea de a identica organizaiile religioase ac-
tive in spaiul comunitar, acesta ind numit ca reprezen-
tant al Comisiei in dialogul cu aceste organizaii. Dialogul a
fost semi-instituionalizat in 1989, odat cu crearea Celulei
de Prospectiv, un serviciu al Comisiei Europene, pus sub
directa coordonare a Preedintelui Comisiei. n 1992, dup
preluarea funciei de Preedinte al Comisiei de ctre Jacques
Delors, Celula de Prospectiv, condus iniial de Luyckx, te-
olog catolic, a preluat coordonarea acestui dialog. n 1996
Luyckx a fost inlocuit de Tomas Jansen, fost secretar gene-
ral al Partidului Popular European
1
. Consilierul ef al Celulei
de Prospectiv avea iniial ca sarcin informarea Bisericilor
in legtur cu diferite aspecte ale integrrii europene. na-
inte ca o ar s preia preedinia Uniunii, o delegaie ecu-
menic particip la discuii cu ministrul afacerilor europene
din respectiva ar, pentru a-i face cunoscute preocuprile
Bisericilor pe care le reprezint. Printre asemenea intalniri
1
Pentru inceputurile dialogului dintre Comisia European i or ga-
nizaiile religioase, vezi Luci N. Lvu,:v, op. cit., p. 154.
1o
Rou Cvv
pot citate cele de la Bonn, din decembrie 1998, care a pre-
cedat preedinia german sau cea de la Paris din iunie 2000
care a precedat-o pe cea francez.
O nou dimensiune a acestui tip de dialog a fost adu-
gat in timpul in care Jacques Delors a exercitat funcia de
Preedinte al Comisiei Europene. Acesta a declarat intr-un
discurs inut la Bruxelles la 14 aprilie 1992 in faa Biserici-
lor c dac, in cursul urmtorilor zece ani, nu vom reui s
dm un suet Europei, s ii dm o spiritualitate i un sens, nu
vom putea face unicarea european. Aceast luare de po-
ziie a stat la baza crerii asociaiei Un suet pentru Euro-
pa, doi ani mai tarziu. Asociaia a oferit un forum de discuii
inter-confesional care acioneaz la diferite nivele. Membrii
si sunt incurajai s stabileasc legturi cu instituiile euro-
pene, intr-un spirit de toleran, deschidere i respect reci-
proc. Aceast asociaie a declarat in repetate randuri c nu
are ca scop sincretismul religios i c membrii si au renun-
at la orice aciune de evanghelizare. Din asociaia Un suet
pentru Europa au fcut parte iniial ase membri: COMECE,
Comisia Biseric i Societate a Conferinei Bisericilor Euro-
pene, Conferina Rabinilor Europeni, Federaia Umanist
European, Consiliul Musulman de Cooperare in Europa i
Biroul permanent al Patriarhiei Ecumenice de la Bruxelles.
Reprezentanii acestui Birou in Comitetul de coordonare al
asociaiei Un suet pentru Europa sunt Mitropolitul Em-
manuel Adamakis i Athenagoras Peckstadt. Orice organi-
zaie care reprezint ocial o tradiie religioas sau lozo-
c i care este dotat cu o structur de reprezentare la nivel
european putea s devin membru al acestei asociaii.
n timpul in care Romano Prodi a deinut preedinia
Comisiei Europene, Celula de Prospectiv s-a transformat
in Grupul Consilierilor Politici ( GOPA), condus de Michael
Weninger. Rolul su era de a furniza in timp real Preedin-
telui i membrilor Comisiei Europene expertize indepen-
dente i avizate asupra posibilelor implicaii religioase ale
direciilor in care se vor dezvolta politicile Uniunii Europe-
1o
ne. GOPA a avut ca misiune reecia asupra unor probleme
pluri-disciplinare care au implicaii pe termen lung, diferi-
te de cele care sunt tratate in mod curent de ctre diferite-
le departamente ale Comisiei. Denumirea sa este oarecum
ineltoare, deoarece din acest Grup nu fceau parte per-
soane zice, ci doar persoane juridice. Astfel, GOPA a fost
alctuit din: reprezentane diplomatice (Sfantul Scaun, Or-
dinul Suveran i Militar de Malta), reprezentane fr statut
diplomatic care reprezint o anumit religie
2
, asociaii ecu-
menice
3
, asociaia Un suet pentru Europa, aa- numite-
2
Aliana European a Tineretului, Aliana Evanghelic European,
APRODEV Organizaiile de Dezvoltare in Europa, Armata Salvrii,
Biserica Evanghelic din Germania, Biserica Luteran din Finlanda, Biseri ca
Ortodox Greac, Biserica Ortodox Rus, Biserica Scientist a lui Hristos,
CARE Europa, CARITAS Europa, Cminul Catolic European, Centrul
Evreiesc de Informare, Centrul Rabinic European, COCI Conferina
Organizaiilor Catolice Internaionale, CIDSE Cooperarea Internaional
pentru Dezvoltare i Solidaritate, Comisia Bisericilor pentru Migrani
in Europa, COMECE, Comisia Catolic Internaional a Migraiilor,
Comisia Justiie i Pace, Comisia Episcopilor Germani, Comunitatea
Internaional a Franciscanilor, Comunitatea Internaional Sf. Dominic,
Comunitatea Internaional Sf. Egidio, Comunitatea Evreiasc din Bruxelles,
Con fe rina Rabinilor Europeni, Congresul Evreiesc European, Consiliul
Musulman de Cooperare in Europa, Consiliul Quaker-ilor pentru Afaceri
Europene, Consiliul European al Comunitilor Evreieti, ESPACES,
EURODIACONIA, Federaia Centrelor Catolice Germane de Formare
Social, Federaia European pentru Educaia Catolic a Adulilor, Federa-
ia Organizaiilor Islamice in Europa, Fundaia European Joint, Forumul
European al Tineretului, Forumul Tineretului i al Studenilor Musulmani
Europeni, Institutul Religiilor i Politicii, Iohanniter International, Justiie
i Pace, Liga de ntrajutorare a Asociaiilor Musulmane din Europa, OCIPE
Ociul Catolic de Informare i Iniiativ pentru Europa, Patriarhia
Ecumenic, Pax Christi International, Pentecostal European Fellowship,
Proiectul AVICENNA, Serviciul Iezuit al Refugiailor, UCESM Uniunea
Conferentariun Europae Superiorun Maiorun, Uniunea Budist Eu-
ropean, Vaishnava Institut de Comunicare Hindus.
3
Asociaia Ecumenic a Academiilor i Centrelor Laice din Europa,
Biroul Ecumenic pentru Uniunea European al Suediei, Comisia Biseric
i Societate a Conferinei Bisericilor Europene, Conferina Mondial
1oo
Rou Cvv
le organizaii de convingeri, care nu au o natur religioas
(Federaia Umanist European, Federaia Helsinki Drep-
turile Omului fr Frontiere).
n cadrul GOPA au funcionat mai multe grupuri de lu-
cru, organizate pe urmtoarele domenii de activitate: eco-
nomie macro-economie (probleme bugetare i monetare),
nane publice, bugetul Uniunii Europene, micro-econo-
mie, intreprinderi, politica comercial, organizaii industri-
ale, piaa muncii, afaceri sociale, tiin i societate, afaceri
instituionaleiafaceri externe PESC, politica de vecinta-
te, politica mediteranean, probleme globale, relaia cu SUA,
politica european de securitate i aprare, relaii externe
relaiile cu rile vecine Uniunii Europene din Europa de Est,
de Sud-Est i Turcia, dialogul cu religiile, Bisericile i orga-
nizaiile umaniste.
GOPA a fost gandit ca un serviciu specializat al Comi-
siei Europene, pus sub directa coordonare a Preedinte-
lui Comisiei. Din moment ce relaiile intre membrii GO-
PA i Preedintele Comisiei nu au fost instituionalizate,
ecare persoan care deinea aceast funcie putea dispu-
ne, in timpul mandatului su, schimbarea numrului gru-
purilor de lucru i a componenei acestora. De asemenea,
putea decide admiterea de noi membri in cadrul GOPA,
dac acetia indeplineau condiiile minimale de reprezen-
tativitate la nivel european. Preedintele Comisiei Europe-
ne ales in 2004, Jose Manuel Barroso, a numit un director
al GOPA inc din primele zile ale mandatului su. Barro-
so a ales pentru aceast funcie o persoan foarte apropi-
at, cu care a colaborat inainte de preluarea mandatului
de Preedinte al Comisiei. Este vorba de Carlos Tavares,
fost ministru al Economiei in guvernul portughez. Trebu-
ie pecizat c directorul GOPA nu avea ca sarcin direct
dialogul cu religiile pentru care exista, aa cum am artat
mai sus, un grup de lucru specializat. Barroso i Tavares
a Religiilor pentru Pace, Consiliul Ecumenic al Tineretului in Europa,
Forumul Ecumenic European al Femeilor Cretine Europene.
1o;
au preferat iniial pstrarea in funcie a lui Michael Wenin-
ger, pentru a da un semnal de continuitate cu politica pre-
cedentului Preedinte al Comisiei. Ulterior ins, GOPA a
fost integrat in Biroul Consilierilor de Politic European
( BEPA), un grup de lucru ad hoc care furnizeaz experti-
z Preedintelui Comisiei i diferitelor servicii ale Comi-
siei
4
. Misiunea GOPA de a furniza expertiz pe domeniul
implicaiilor dialogului dintre religii i Uniunea Europea-
n nu a mai fost considerat o direcie de aciune priori-
tar pentru actualul BEPA. Logica arenei care caracteriza
GOPA a fost inlocuit cu o logic a forumului, manifesta-
t nu numai prin organizarea de reuniuni periodice cu re-
prezentanii organizaiilor religioase dar i prin crearea de
forumuri sub tutela Comisiei care reunesc experi i care
au ca misiune analiza dialogului instituiilor Uniunii Eu-
ropene cu diferite culturi, civilizaii i religii (Grupul de
reecie asupra dimensiunii spirituale i culturale a Euro-
pei, Grupul de inelepi pentru relansarea Parteneriatului
Euro-Mediteranean etc.).
Potrivit lui Nol Treanor, secretar general al COMECE,
toate organizaiile religioase care sunt reprezentate pe lang
instituiile Uniunii Europene au atribuii comune:
participarea la procesul de denire i punere in apli-
care a politicilor UE,
informarea comunitilor religioase i a cetenilor
asupra a ceea ce se intampl in cadrul UE,
promovarea dialogului intre credin i politic
5
.
Aceste organizaii urmresc in consecin nu doar sim-
pla aprare a intereselor Bisericilor pe care le reprezint, ci
indeosebi adugarea unor noi dimensiuni dezbaterilor po-
litice care au loc intr-un numr foarte variat de domenii,
4
Date despre BEPA pot gsite la adresa http:iiec.europa.euidgsi
policy_advisersiindex_en.htm, accesat in 18 februarie 2009.
5
NoIi Tvvov, Dieu et lEurope, un heritage fondateur. Liberte reli-
gieuse et liberte politique dans les traites fondateurs de la nouvelle Europe,
Colloque au Parlament europeen, Bruxelles, 3 avril 2003.
1o8
Rou Cvv
cum ar politica extern, de securitate i aprare, politica
comercial, politica social, problemele care in de consti-
tuirea unui spaiu comun de securitate i justiie. Se poa-
te arma c principalele confesiuni religioase recunoscute
in statele membre ale Uniunii Europene au creat deja, prin
intermediul reprezentanelor lor i cu ajutorul organizai-
ilor cu caracter religios care se a la Bruxelles, un spaiu
de dialog infornal cu instituiile europene. Acest spaiu s-a
constituit progresiv, la iniiativa Celulei de Prospectiv i
apoi a GOPA care au organizat impreun cu aceste orga-
nizaii, incepand cu 1993, seminarii dedicate unor teme de
actualitate. Seminariile respective au fost considerate in ge-
neral un pas inainte in privina dialogului instituiilor euro-
pene cu organizaiile religioase, ins au fost criticate dato-
rit faptului c cei invitai s trateze anumite subiecte s-au
rezumat la a face consideraii unilaterale, fr a rspunde
orizontului de ateptare foarte ridicat al celorlali partici-
pani. Din acest motiv, au fost luate msuri pentru a ecien-
tiza aceast form de dialog. n iunie 1998 a avut loc o intal-
nire intre Preedintele Comisiei Europene de la acea dat,
Jacques Santer i Preedintele COMECE, Josef Homeyer,
acesta din urm prezentand un document in care erau in-
cluse mai multe propuneri ce vizau imbuntirea dialogu-
lui intre Uniunea European i Biserici. n septembrie 1998
Jacques Santer a inut un discurs in faa Adunrii Generale
a Comisiei Ecumenice Europene pentru Biseric i Societa-
te. n cadrul acestui discurs, Santer nu a enunat o formu-
l concret care s duc la imbuntirea dialogului, rezu-
mandu-se la a declara c
n momentul in care Uniunea a devenit pentru cetenii Eu-
ropei o realitate mult mai tangibileste bine c raporturi-
le comunitilor lor de credin cu Uniunea catig in vizi-
bilitate, poate ar bine s le organizm intr-o manier mai
sistematic. Am primit dintr-o parte i din alta diverse pro-
puneri pentru ca dialogul s continue in acest sens. Le vom
1o,
discuta in lunile ce vor veni, cu scopul de a lua, de comun
acord, deciziile necesare cat mai devreme posibil.
6
Deciziile la care se referea Jacques Santer nu au fost lu-
ate nici in prezent, ceea ce a generat o imens insatisfacie
in randul organizaiilor religioase i al persoanelor care au
susinut in diverse forme propunerile lor. La un an dup ce
Santer a fcut declaraia amintit mai sus, Comisia Biseric
i Societate a Conferinei Bisericilor Europene, impreun cu
secretariatul COMECE, au aprobat mai multe propuneri in
vederea stabilirii unei forme de dialog structurat cu institui-
ile Uniunii. Aceste propuneri au fost prezentate intr-o form
ocial Preedintelui Santer i succesorului acestuia, Roma-
no Prodi, in decursul aceluiai an. Datorit lipsei de reacie a
celor doi inali ociali europeni, in 2002 propunerile au fost
din nou inaintate, de data aceasta intr-o form mult simpli-
cat i mai concret, pentru a obine un aviz favorabil din
partea lui Prodi. Propunerile din 2002 erau urmtoarele:
a) instituirea unei proceduri de consultare pre-legislati-
v, care s permit Bisericilor i comunitilor religi-
oase impreun cu alte organizaii ale societii ci-
vile s comenteze proiectele legislative. Procedura
de consultare propus de Comisie prin Comunicarea
din 11 decembrie 2002
7
marcheaz o evoluie semni-
cativ in acest sens,
b) dialogul care exist intre Biserici i Comisia Europea-
n trebuie s devin un dialog structurat. Acest dia-
log care trebuie continuat i dezvoltat este necesar s
ia forma unor: seminarii de dialog organizate la inter-
6
JcQuvs S:vv, LUnion Europeenne en tant que Communaute
des Valeurs, text publicat in LEthique et les institutions europeennes,
Caietul nr. 6, Asociaia Ecumenic pentru Biseric i Societate, Bruxelles,
1999, p. 29.
7
Comunicarea Comisiei Comunitilor Europene, Document consulta-
tiv, n direcia unei culturi ntrite a consultrii i a dialogului Principiile
generale i nornele nininale aplicabile consultrilor angafate de Conisie
cu prile interesate, COM (2002) 704 nal, Bruxelles, 11.12.2002.
11o
Rou Cvv
vale regulate, sesiuni de lucru asupra unor probleme
specice, de ecare dat cand Bisericile i comunit-
ile religioase au o preocupare particular sau un in-
teres specic fa de un proiect legislativ, intalniri in-
tre Preedintele Comisiei Europene i reprezentani la
cel mai inalt nivel ai Bisericilor. Propunerile vizeaz i
ininarea unui grup pregtitor comun pentru aces-
te intalniri care s e compus din reprezentani ai Bi-
sericilor i funcionari europeni care s aib compe-
tene in domeniu,
c) ininarea unui birou de legtur in cadrul servici-
ilor Comisiei Europene. n viziunea autorilor acestor
propuneri, ideal este ca acest birou s e situat intr-un
serviciu orizontal al Comisiei, de exemplu Secretaria-
tul General. Un asemenea birou ar avea ca sarcin fa-
cilitarea consultrii Bisericilor i comunitilor religi-
oase asupra legislaiei i politicilor aate in stadiul de
proiect, pentru a benecia de reecia prospectiv pe
care religiile o pot avea i pentru a constitui un punct
de referin prin care Bisericile i comunitile religi-
oase s poat contacta serviciile competente ale Co-
misiei Europene.
Romano Prodi, ca i succesorul su, Jose Manuel Barroso,
nu au dat curs acestor propuneri, ins nici nu au fcut decla-
raii ociale impotriva acestora, meninandu-se intr-o pozi-
ie de neutralitate care nu a fost contestat ca atare de ctre
organizaiile cu caracter religios prezente la Bruxelles i nici
de cultele i organizaiile religioase din statele membre.
Propunerile au fost adresate exclusiv Preedintelui Co-
misiei Europene, deoarece acesta este considerat a singu-
rul factor de decizie capabil s decid asupra punerii lor in
aplicare. Din lectura propunerilor, rezult foarte clar c ele
nu privesc o imbuntire a dialogului cu alte instituii ale
Uniunii Europene in afara Comisiei ( Parlamentul European,
Consiliu etc.). Aceast constatare ne ofer un indiciu asupra
faptului c Bisericile i organizaiile care le reprezint con-
111
sider c actualul sistem de consultri informale nu trebuie
abandonat, ci doar imbuntit. Este de ateptat ca intrarea
in vigoare a Tratatului de la Lisabona i, implicit, necesitatea
de a gsi o formul viabil de punere in aplicare a art. 16 C
din Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene s con-
stituie un motiv de presiune suplimentar pentru ca propu-
nerile de mai sus s e insuite la nivelul Preedintelui Co-
misiei Europene.
Aceste propuneri trebuie privite intr-un context mai larg,
cel al numeroaselor discuii care au avut loc legate de con-
ceptul de guvernan european, lansat prin Cartea Alb a
Comisiei Europene din iulie 2001. Acest concept se dorete
a un cadru general de consultare a instituiilor europene
cu organizaiile societii civile, in scopul de a intri legiti-
mitatea acestor instituii. Cartea Alb include i o referire la
rolul Bisericilor, ind armat ideea potrivit creia
Societatea joac un rol important permiand cetenilor s
ii exprime preocuprile i furnizandu-le serviciile care co-
respund nevoilor populaiei. Bisericile i comunitile reli-
gioase aduc o contribuie specic.
8
Ulterior apariiei acestei Cri Albe, Comisia a elabo-
rat un document
9
prin care au fost enunate principiile ca-
re stau la baza consultrilor dintre Comisie i prile intere-
sate. Acest document recunoate importana procedurilor
de consultare, in aa fel incat toate organizaiile non-guver-
namentale s aib ocazia de a-i exprima punctele de vede-
re. Chiar dac se recunoate c nu exist, la nivel european,
o deniie a expresiei organizaii ale societii civile, sunt
8
Comisia Comunitilor Europene, Guvernana european o Carte
Alb, COM (2001) 428 nal, Bruxelles, 25.7.2001.
9
COM (2002) 704 nal, op. cit. Acest document a fost precedat de o pro-
punere din partea Comisiei, inclus intr-o alt Comunicare, n direcia unei
culturi ntrite a consultrii i a dialogului Propunere referitoare la prin-
cipiile generale i la nornele nininale aplicabile consultrilor anagafate
de Conisie cu prile interesate, COM (2002) 277 nal, Bruxelles, 5.6.2002.
Rolul comunitilor religioase era descris identic i in acest document.
11:
Rou Cvv
date cateva exemple de astfel de organizaii, printre care se
numr i comunitile religioase.
Documentele publicate in perioada 2001-2002 care re-
cunoteau importana consultrilor dintre Comisie, pe de o
parte, i religii i confesiuni, pe de alt parte, au fost preceda-
te de o serie de manifestri de acest gen care au avut loc fr
a exista un cadru formal. De exemplu, in 1995, Comisia Eu-
ropean a organizat la Toledo, in Spania, un seminar asupra
dialogului inter-religios care a regrupat reprezentanii tuturor
confesiunilor din bazinul mediteranean (cretin, musulma-
n etc.), la care s-au adugat i organizaii umaniste. n prefa-
a volumului care a reunit contribuiile prezentate la aceast
conferin, preedintele din acea perioad al Comisiei Euro-
pene, Jacques Santer, preciza c instituia pe care o conduce
ii aduce, prin patronarea unei asemenea intalniri, o contribu-
ie modest la continuarea dialogului inter-religios care con-
stituie o condiie esenial a reconcilierii popoarelor
10
.
Toate aceste iniiative ii gsesc explicaia in faptul c ac-
torii integrrii europene, e c este vorba de instituiile Uni-
unii Europene sau de organizaiile non-guvernamentale ca-
re acioneaz la nivel european, incearc s atrag de par-
tea lor Bisericile i confesiunile cele mai importante pentru
a se legitima i pentru a prezenta intr-o lumin mai favora-
bil propriile demersuri in faa cetenilor. Aceste Biserici i
confesiuni sunt considerate a unii dintre cei mai indicai
parteneri de dialog, deoarece existena lor este peren, la fel
ca i mesajul pe care il transmit. Nici unul dintre participan-
ii la aceste forme de dialog nu poate nega faptul c rede-
nirea proiectului de integrare european nu se mai poate fa-
ce doar prin apelul la valorile politice sau la competitivitatea
economic. Este vorba de grupri bine organizate, prezente
la nivel local, regional, naional i chiar trans-naional (chiar
dac acest ultim caz nu se poate generaliza). Forma de orga-
10
Les religions nediterraneennes Islan, Iudasne, Christianisne. Un
dialogue en narche, RennesiLuxembourg, Editions ApogeeiO ce des pu-
blications o cielles des communautes europeennes, 1998, p. 3.
11
nizare a Bisericilor poate considerat drept un model pen-
tru regruparea altor organizaii care pot alctui impreun o
viitoare societate civil structurat la nivel european
11
.
Un concept care ajut la inelegerea relaiilor intre con-
fesiunile religioase i instituiile Uniunii Europene este cel
de issue network. Aceste reele de problematici sunt de-
nite drept grupri vaste, ocazionale care au un scop speci-
c pe care ins membrii lor nu il urmresc in mod necesar
sau, altfel spus, sunt mecanisme de consultare conjunctu-
rale care exist doar atata vreme cat scopul declarat nu es-
te inc realizat. Conceptul de issue network deriv din cel
de policy network, ind folosit pentru a descrie elaborarea
politicilor in contextul apariiei teoriilor despre buna gu-
vernare la nivelul Uniunii Europene. Reelele de politici
sunt denite ca reunirea unor actori care au ecare un in-
teres intr-un sector al politicilor i capacitatea de a deter-
mina succesul sau eecul acelei politici
12
. Fr s nege exis-
tena unor realiti care justic existena acestui concept,
unii autori consider c aceste reele de politici opereaz
in interiorul Uniunii Europene fr a supuse vreunei for-
11
Membrii Grupului de reecie asupra dimensiunii spirituale i cul-
turale a Europei, iniiat de Preedintele Comisiei Europene i coordonat
de Institutul pentru tiinele Omului din Viena, consider c o asemenea
societate civil european exist deja, aceasta ind denit drept un com-
plex de instituii, idei, ateptri, comportamente, sentimente, stri, memo-
rii i perspective (Kuv: Bivovovr, Bvoisi Gvvvrv, Kvzvs:or
Micnisi, Concluding Remarks of the Spiritual and Cultural Dimension
of Europe, ViennaiBrussels, October 2004, traducerea in limba roman
a acestui raport: Ce ine Europa la un loc, Dilena Veche, nr. 56, 11-17
februarie 2005). Despre activitatea Grupului de reecie, vezi Covvii
Gu,X, Rolul valorilor culturale in fondarea unei comuniti politice eu-
ropene, in Rou Cvv (coord.), Un suet pentru Europa. Dinensiunea
religioas a unui proiect politic, Editura Fundaiei Anastasia, Bucureti,
2005, pp. 86-100.
12
Eiisnv:n Bornvvo, Jon Pv:vvso, Decision-Making in the
European Union, Palgrave, New York, 1999, p. 8. Pentru vasta literatur
dedicat acestui concept, vezi Jon Pv:vvso, Policy êtworks (= Political
Science Series 90), Institute for Advanced Studies Vienna (iulie 2003).
11
Rou Cvv
me de control, contribuind astfel la un decit de respon-
sabilitate al intregului sistem de luare a deciziilor la nivel
european. n aceast viziune, se consider c singura solu-
ie viabil este aceea de a constituionaliza reelele de po-
litici prin instituirea unui mecanism de selecie a actorilor
care particip la astfel de reele
13
. Issue networks sunt dife-
rite de policy networks, in sensul c alturarea unor actori
care acioneaz in spaiul public european nu duce neap-
rat la implicarea in formularea sau reformularea unor po-
litici comune europene, iar mecanismele de asociere i re-
spectiv disociere a actorilor participani la issue networks
sunt mai exibile decat in cazul policy networks, ceea ce in-
seamn c problema responsabilitii este in cazul issue net-
works i mai puin prezent. Pe de alt parte, ambele ind
forme exibile de alturare a unor actori, issue networks se
pot transforma foarte uor in policy networks, dup cum i
reciproca este valabil.
Foarte multe organizaii cretine particip la asemenea
issue networks (care se pot transforma la limit in policy net-
works), ins doar indirect, prin intermediul unor organizaii
din care fac parte sau cu care se a intr-o relaie de subsi-
diaritate i care le urmeaz direciile de aciune. Un exem-
plu in acest sens il constituie domeniul migraiei in care or-
ganizaiile cretine au stat la baza iniierii unor programe
europene, cum ar : reeaua MIGREUROPE
14
, o iniiativ a
OCIPE care a stat la originea crerii Forumului Emigrani-
lor, organizaia Churches Connittee for Migrants in Euro-
pe care a stat la baza alctuirii Migration Policy Group i a
European êtwork against Racisn. Nu trebuie trecut cu ve-
derea faptul c OCIPE s-a numrat printre fondatorii Foru-
mului Permanent al Societii Civile cu sediul la Bruxelles i
13
AovXs Si, Constitution Without the Constitutional Moment:
A View from the New Member States, I.CON International Iournal of
Constitutional Law 3, 2-3 (iunie 2005), pp. 243-261.
14
Reunete in prezent atat persoane, cat i 32 de asociaii, detalii des-
pre aceast reea la adresa http:iiwww.migreurop.org, accesat in 8 fe-
bruarie 2009.
11
care grupeaz peste o sut de organizaii non-guvernamen-
tale. Se poate remarca chiar o anumit specializare a Bise-
ricilor in ceea ce privete principalele aspecte ale integrrii
europene in care eforturile instituiilor trebuie acompaniate
de iniiative ale societii civile. Catolicii i protestanii, aa
cum s-a vzut, pun mai mult accent pe problema migraiei,
in timp ce ortodocii par a prefera in demersurile pe care le
fac in colaborare cu instituiile europene (este drept, la un
nivel mai redus ca intensitate) domeniul mediului inconjur-
tor. n acest sens trebuie amintit c in iunie 2002 Patriarhul
Ecumenic al Constantinopolului Bartolomeu a contribuit la
organizarea unei conferine la nivel european cu tema Re-
ligie, tiin i mediu, iar tot in acea perioad a semnat im-
preun cu Papa Ioan Paul al II-lea o declaraie comun asu-
pra mediului, la Veneia
15
.
Nu se poate nega prin urmare o anumit revalorizare a
rolului Bisericilor pe plan european, tendin care are loc
ins pe fondul unui curent pronunat anticlerical i in con-
textul rspandirii tot mai pronunate a laicizrii. Relaiile
intre Uniunea European i Biserici nu sunt organizate in
mod similar celor care exist in momentul de fa la nivel
naional, datorit faptului c Uniunea nu este o structur
de tip statal care ii pun problema necesitii unor relaii
foarte bine formalizate cu confesiunile religioase. Diferite-
le modele de organizare a relaiei stat Biseric au supra-
vieuit pierderii treptate a suveranitii statelor ce fac parte
din Uniunea European. Dat ind acest context, Biserici-
le sunt in general considerate de ctre instituiile europene
ca ind organizaii non-guvernamentale ce pot coopta-
te in diferite proiecte de punere in aplicare a unor politici
comunitare.
nc nu putem vorbi de raporturi juridice intre Biserici
i Uniunea European, ci mai degrab de mai multe modele
de organizare ale relaiei intre aceti actori inspirate din ce-
le practicate la nivel naional, indeosebi din cel german ca-
15
Jv-Pui Wiiiirv, op. cit., p. 108.
11o
Rou Cvv
re incurajeaz diferite forme de colaborare intre stat i Bi-
seric iar aceste modele, la un moment dat, pot sta la baza
unui model comun.
Exist o strans legtur intre dialogul intercultural i cel
inter-confesional promovate de Uniunea European. Diver-
sitatea cultural a Europei se a intr-o legtur puternic
cu cea religioas, pornind de la premisa c bogia mote-
nirii religioase europene a inuenat pozitiv formarea cul-
turilor europene, iar religia este i astzi o parte important
a acestor culturi. Relaia intre religie i cultur este arma-
t de altfel i in lurile de poziie ale organizaiilor religioase
active la nivelul Uniunii Europene: potrivit acestora, religia
este parte a culturii, iar cultura inueneaz modalitile de
exprimare ale religiei
16
. Exist prin urmare o incontestabi-
l dimensiune religioas a dialogului intercultural, promo-
vat i susinut ca atare. De altfel i Preambulul Tratatului
privind Uniunea European, in forma dat de Tratatul de la
Lisabona, conrm aceast legtur intre religie i cultur
prin faptul c include o referin la motenirea cultural i
religioas a Europei. Cele dou tipuri de moteniri nu pot
separate, o referin doar la motenirea cultural sau doar
la cea religioas ar fost insucient
17
.
Uniunea European promoveaz dialogul cu religiile pre-
zente pe continentul european, neavand ins competene in
vederea promovrii dialogului inter-religios. Acesta din ur-
m este promovat de organizaiile religioase cu care Uniu-
nea menine un dialog. Cu toate acestea, este dicil de trasat
in practic o linie de demarcaie clar intre dialogul Uniunii
16
CSCCCME Response to the Council of Europe White Paper Con-
sultation on Intercultural Dialogue, http:iiwww.cec-kek.orgipdfi
CSC-CCMEResponseCoEIntercultural.pdf, accesat in 7 februarie 2009.
17
Pentru relaia dintre dialogul intercultural i cel inter-religios pro-
movate de Uniunea European, vezi Rou Cvv, Muvi Nvvci,
Mvi Nicoiv, Crvii Rucvu, Nicoiv Svrou, Mul-
tilingvisn i dialog intercultural n Uniunea European. O viziune ro-
nneasc, Institutul European din Romania, Bucureti, 2008, pp. 57 i
urm.
11;
Europene cu religiile i dialogul inter-religios, pentru a vedea
care sunt limitele de intervenie ale UE. n orice caz, linia de
demarcaie este mai uor de stabilit in cazul Uniunii Europe-
ne decat in cel al Consiliului Europei. Religiile accept impli-
carea Consiliului Europei in dialogul inter-religios mai mult
decat pe cea a UE i datorit motivului c intervenia Con-
siliului Europei se rezum la instrumente de soft law i nu
se acioneaz prin stabilirea de norme imperative sau poli-
tici publice in domeniu. Consiliul Europei a organizat pe tot
parcursul anului 2007 o serie de consultri publice pe tema
dialogului intercultural, in vederea adoptrii unei Carte Al-
be pe aceast tem, iar in cadrul acestor consultri s-au im-
plicat i organizaii religioase cu vocaie european.
n cadrul Anului European al Dialogului Intercultural
2008, Comisia European a dorit s aib o relaie mai stran-
s cu organizaiile religioase care sunt recunoscute ca par-
teneri de dialog. Felul in care Consiliul Europei privete re-
laia intre dialogul intercultural i cel inter-religios a fost i
poate in continuare o surs de inspiraie. Construcia in
viitor a acestei relaii este afectat de o singur constrange-
re, aceea ca aciunile Uniunii Europene i cele ale Consiliu-
lui Europei s nu se suprapun, ci s se adanceasc relaia de
complementaritate existent in prezent.
ACTIVITATEA
DE LOBBY
A BISERICILOR
LA NIVEL EUROPEAN
12.
1:1
Ouonzn| :vu-covvsonv:
Covvu|n Bsvucou Euuovvv, Comsn
Bsvucou vv:uu Moun| I Euuovn
Pvir is:i:uiv cvv Icvvc: s reuneasc Biseri-
cile la nivel european a fost Conferina Bisericilor Europene
( CBE), care reprezint Bisericile cretine din Europa (angli-
can, ortodox, protestant, unele confesiuni catolice), cu
excepia celei romano-catolice.
CBE a fost fondat in 1959 la Nyborg, in Danemarca, cu
ocazia unei intalniri la care au participat 61 de delegai, repre-
zentand 52 de Biserici din Europa de Vest i de Est. ncepand
cu 1964, la adunrile CBE particip i observatori catolici. n
momentul de fa, CBE cuprinde 126 de Biserici Ortodoxe,
Protestante i Catolice, precum i 43 de organizaii asociate,
cu sediul in toate rile continentului european.
Prima Adunare a CBE de la Nyborg (Danemarca) a avut
ca tem Cretinismul european in lumea secularizat de
astzi
1
. Cea de-a patra Adunare a CBE a avut loc in 1964,
in apele internaionale, in apropiere de Danemarca, deoare-
ce delegaii Bisericilor din Europa de Est nu au reuit s ob-
in vize pentru a se deplasa in Europa occidental. Cu oca-
1
Die europische Christenheit in der heutigen skularisierten Welt,
Nyborg, 1959, Vortrge und Berichte, ZrichiFrankfurt am Main, Gotthelf
Verlag, 1960.
1::
Rou Cvv
zia acestei Adunri s-a adoptat o Constituie a CBE care a
devenit astfel o conferin regional a Bisericilor. La cea de-a
cincea conferin care a avut loc in 1967, la Prtschach, in
Austria s-a decis crearea unui secretariat al CBE care a de-
venit funcional din 1968.
Ultima Adunare a CBE a avut loc la Trondheim (Norve-
gia) ocazie cu care s-a ales Comitetul Central al CBE format
din 40 de membri, printre care Patriarhul Daniel i Mitropo-
litul Emmanuel Adamakis din partea Biroului permanent al
Patriarhiei Ecumenice de la Bruxelles. Urmtoarea Aduna-
re a CBE va avea loc in 2009, la Lyon.
Potrivit Constituiei CBE
2
(art. 5), Adunarea este cea mai
inalt autoritate i se reunete o dat la ase ani. Este com-
pus din delegai numii de Bisericile membre i din mem-
brii Comitetului Central al CBE. Reprezentanii organizaii-
lor asociate i ai altor Biserici i asociaii ecumenice particip
la reuniunile Adunrii CBE cu statut de observator. Mem-
brii Comitetului Central sunt alei de Adunare i ii exerci-
t funciile pe durata in care Adunarea nu este reunit (art.
6). CBE este condus de un secretar general care este ales de
Comitetul Central (art. 7).
CBE a participat activ la Conferina pentru Securitate i
Cooperare in Europa (CSCE), al crei rezultat a fost semna-
rea Actului Final de la Helsinki in 1975. Multe din propune-
rile CBE au fost acceptate i integrate in Actul Final al CSCE.
CBE a avut pe parcursul lucrrilor dou obiective, detensi-
onarea relaiilor Est-Vest i o nou dimensiune in relaiile
Nord-Sud, amintind de multe ori faptul c rile mai dez-
voltate din Nordul Europei trebuie s manifeste o solidari-
tate cu cele din Sud, bazat in primul rand pe considerente
cretine. Participarea CBE la lucrrile CSCE i succesul pe
care l-au avut iniiativele sale poate considerat drept pri-
2
Conference of European ChurchesiConference des Eglises Eu ro-
peennesiKonferenz Europaeischer Kirchen, Verfassung und andere ge-
setzliche TexteiConstitution and Other Legal TextsiConstitution et autres
textes legislatives (aprilie 2003).
1:
ma form reuit de lobby a Bisericilor pe lang instituii-
le europene.
Acest lobby a mai fost concretizat i prin adoptarea Do-
cumentului Final al Reuniunii CSCE de la Viena din 1989.
Prin art. 16, par. a) al acestuia, statele vor lua msuri efective
pentru a preveni i elimina discriminarea impotriva persoa-
nelor sau comunitilor pe motiv de religie sau convingere,
in recunoaterea, exercitarea i beneciul drepturilor omu-
lui i libertilor fundamentale in toate domeniile vieii civi-
le, politice, economice, sociale i culturale i pentru a asigura
egalitatea efectiv intre credincioi i necredincioi. Acelai
articol mai precizeaz c statele vor acorda la cererea comu-
nitilor de credincioi, care practic sau care se pregtesc
s practice credina in cadrul constituional al statelor lor,
recunoaterea statutului prevzut pentru ele in ara respec-
tiv (par. c)) i se vor angaja in consultri cu cultele, insti-
tuiile i organizaiile religioase pentru a obine o mai bun
inelegere a cerinelor libertii religioase (par. e))
3
.
Evenimentele din 1989 au stat la baza unei modicri
profunde a proiectului politic european, iar CBE a incer-
cat s se adapteze noii situaii. Astfel, cea de-a unspreze cea
Adunare a acestei organizaii a aprobat fuziunea cu Comi-
sia Ecumenic European pentru Biseric i Societate (CE-
EBS). Ulterior aprobrii acesteia in cadrul Adunrii Gene-
rale a CEEBS, aceast fuziune a devenit efectiv in 1999. S-a
format astfel un nou organism, Comisia Biseric i Societa-
te a Conferinei Bisericilor Europene, cu birouri la Bruxel-
les i la Strasbourg. Aceast Comisie are ca scop implicarea
Bisericilor in procesul de integrare european, monitoriza-
rea instituiilor i organizaiilor europene sau internaiona-
le ( Uniunea European, Consiliul Europei, OSCE, ONU) in
privina atitudinilor adoptate fa de fenomenul religios i
de asemenea meninerea unor contacte regulate cu aceste
3
Docunent nal al Reuniunii de la Viena a reprezentanilor state-
lor participante la Conferina pentru securitate i cooperare n Europa,
Editura Blcescu, Bucureti, 1990.
1:
Rou Cvv
organizaii sau instituii, in numele CBE iisau al Biserici-
lor membre ale CBE.
n cadrul CBE funcioneaz Comisia Biserici in dialog
condus de Viorel Ioni. Printre prioritile acestei Comi-
sii pentru perioada 2004-2009 (adoptate in 2004 la reuniu-
nea de la Aarhus) se regsesc urmtoarele:
Charta Oecunenica (al crui coninut este analizat
mai jos) va in continuare baza activitii Comisiei
Biserici in dialog i se va insista pe o distribuie mai
mare a coninutului acestui document,
consultri intre Bisericile Reformate i cele Ortodo-
xe, prin organizarea unei sesiuni de evaluare a forme-
lor de dialog existente,
meninerea legturilor cu alte organizaii ecumenice,
cum ar Comisia Credin i ordine a Consiliului
Mondial al Bisericilor,
elaborarea unui studiu de caz in trei ri, cu majori-
ti religioase diferite: ortodox (Grecia), protestant
(Norvegia), romano-catolic (Italia),
urmrirea procesului de punere in aplicare a conclu-
ziilor primei consultri a facultilor de teologie din
Europa, desfurat la Graz, in 2002, i depunerea de
eforturi pentru organizarea in continuare a unor ase-
menea consultri,
cooperarea cu Centrul pentru Studii Multireligioase
de la Aarhus.
n martie 2003, Comisia Biseric i Societate a CBE a
adoptat un document intitulat Mecanisme de lucru i me-
tode. Considerm c este util prezentarea acestora, deoa-
rece ele ofer o indicaie asupra proceselor la captul cro-
ra Bisericile elaboreaz luri de poziie pe care incearc s
le promoveze ulterior printr-o activitate de lobby pe lang
instituiile europene:
working groups , grupuri de lucru avand o natur per-
manent, a cror componen este exibil, in func-
ie de tema tratat. Aceste sunt in prezent in numr
1:
de apte: Bioetic, Probleme Economice, de Mediu i
Sociale, Legislaia Comunitilor Europene, Integrare
European, Drepturile Omului i Libertatea Religioas,
Probleme Nord-Sud, Construcia Pcii in Securitate,
task forces (grupuri de lucru ad-hoc) care sunt inin-
ate pentru a indeplini sarcini punctuale i activeaz
pe un termen limitat (una sau dou intalniri sau doar
prin comunicaii electronice),
profect groups care pot sub-grupuri ale unui grup de
lucru permanent,
networking , reelele CBE sunt create pentru a reuni
expertiza din cadrul Bisericilor membre i a organi-
zaiilor asociate dar i din randul unor organizaii ca-
re nu au un scop religios,
teanvisits , misiuni destinate a intri dialogul dintre
membrii CBE,
out-sourcing , in unele situaii este posibil delega-
rea de atribuii ctre un membru CBE sau ctre al-
t organizaie.
Cel mai important mecanism de funcionare al Comisiei
Biseric i Societate a CBE este considerat a organizarea
unor Grupuri de Lucru. Activitatea acestor Grupuri de Lu-
cru poate rezumat in felul urmtor:
A. Grupul de Lucru pe Bioetic
Primele poziii ale acestui Grup dateaz inc dinainte de
formalizarea Grupurilor de Lucru ca modalitate de aciune
a Comisiei Biseric i Societate a CBE. Astfel, prima poziie
pe teme de bioetic dateaz din 1996 i se refer la procrea-
rea asistat medical i protecia embrionului uman. Au ur-
mat numeroase intervenii, pe diferite teme, cum ar : ra-
portul pe clonarea animalelor i oamenilor (1998), patentul
asupra genomului uman (scrisoare adresat Consiliului de
Minitri UE, 2000), raportul pe folosirea in scopuri terape-
utice a celulelor embrion i stem (2000), raportul intitulat
Un cadru teologic pentru bioetic, raportul pe alimentaia
1:o
Rou Cvv
modicat genetic (2002). Ulterior formalizrii instrumen-
tului Grupurilor de Lucru au urmat: raportul pe testarea ge-
netic i medicin predictiv (2003), poziia pe tema Bise-
rici i bioetic (consultare organizat de CBE la Strasbourg,
2003), raportul pe eutanasie (2004), raportul despre celule-
le stem i medicina regenerativ (2005), poziia pe nana-
rea de ctre instituiile europene a cercetrii pe celule stem
(2006), raportul pe asistena acordat persoanelor in varst
(2007), comentarii pe marginea iniiativei Comisiei Europe-
ne pentru crearea unui cadru legal pentru calitatea i sigu-
rana transplantului de organe (2008).
B. Grupul de Lucru pe Problene Econonice, de Mediu
i Sociale
Primele intervenii ale acestui Grup de Lucru dateaz
din 2002. Printre acestea trebuie amintite: raportul intitulat
Dezvoltarea durabil i Uniunea European Necesitatea
de a dezvolta noi strategii i noi stiluri de lucru (2002), rs-
punsul comun CBE Eurodiaconia asupra denirii servici-
ilor sociale de interes general (2004), urmat de un document
pe aceeai tem la care s-au alturat i organizaiile catoli-
ce COMECE i Caritas Europa in 2007, scrisoare adresat
preediniei luxemburgheze a UE asupra Strategiei Lisabo-
na (2005), contribuia la Cartea Verde a Comisiei Europene
pe marginea modicrilor demograce (2005), contribuia
la Cartea Verde a Comisiei Europene mbuntirea sn-
tii mentale a populaiei: n direcia unei strategii a snt-
ii mentale pentru Uniunea European (2006), rspunsul la
consultarea Comisiei Europene referitor la aciunile UE in
domeniul serviciilor sanitare (2007), rspunsul la intreb-
rile privind denirea bisericilor i organizaiilor lantropi-
ce, redactat in vederea Directivei asupra Serviciilor pe Pia-
a Intern (2007), poziia pe marginea Crii Verzi cu titlul
Modernizarea dreptului muncii in vederea confruntrii cu
provocrile secolului XXI (2007), scrisoarea deschis adre-
sat Cancelarului german Angela Merkel, in perioada in ca-
1:;
re Germania a deinut Preedinia UE, prin aceast scrisoare
se solicita tuturor statelor membre UE s acioneze in vede-
rea combaterii srciei i excluderii sociale (2007), rspun-
sul la iniiativa Comisiei Europene de a declara anul 2010
ca Anul European pentru Combaterea Srciei i Excluderii
Sociale (iniiativ comun CBE Eurodiaconia, 2007), de-
claraia comun CBE Comisia Bisericilor pentru Migrani
in Europa
4
Eurodiaconia privind consultarea demarat de
Comisia European pe marginea documentului Realitatea
social european i a Comunicrii n direcia unei noi vi-
ziuni sociale (2008), rspunsul CBE, in comun cu Comi-
sia Bisericilor pentru Migrani in Europa la consultarea Co-
misiei Europene pe marginea Comunicrii Modernizarea
proteciei sociale in vederea unei mai mari justiii sociale i
coeziuni economice includerea persoanelor excluse de pe
piaa muncii, iniiativa de a declara ziua de Duminic drept
zi nelucrtoare la nivelul UE, prin modicarea Directivei nr.
2003i88iCE asupra unor aspecte privind organizarea tim-
pului de lucru (2008)
5
.
C. Grupul de Lucru asupra Legislaiei Conunitilor
Europene
Principalul obiectiv al acestui Grup de Lucru este de a
urmri evoluia legislaiei Uniunii Europene care are sau ar
putea s aib un impact asupra Bisericilor membre ale CBE.
Printre principalele activiti acestui Grup de Lucru se num-
4
Organizaie religioas (care iniial grupa doar Biserici protestante i
ulterior s-a deschis i altor confesiuni) cu sediul la Bruxelles ininat in
1964 care depune eforturi de lobby fa de instituiile Uniunii Europene.
Aceast Comisie a fost i membru GOPA, dup cum am precizat mai sus.
Date despre Comisia Bisericilor pentru Migrani in Europa se pot gsi la
adresa http:iiwww.ccme.be, accesat in 23 februarie 2009.
5
Acest deziderat nu se reect in forma nal a modicrilor adu-
se iniiativei Comisiei de a modica Directiva 2003i88iCE, adoptat de
Parlamentul European pe data de 17 decembrie 2008, in ciuda amenda-
mentului redactat de 40 de europarlamentari in sensul dorit nu numai de
CBE, dar i de COMECE.
1:8
Rou Cvv
r: monitorizarea transpunerii Directivei asupra discrimin-
rii pe motive de origine rasial sau etnic in legislaia statelor
membre UE, in cooperare cu Comisia Bisericilor pentru Mi-
grani in Europa, monitorizarea transpunerii Directivei care
stabilete un cadru general pentru tratament egal in dome-
niul locurilor de munc i mai ales a dispoziiilor prin care
organizaiile religioase sunt exceptate de la acest cadru ge-
neral, monitorizarea dezbaterilor privind incorporarea Car-
tei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene in trata-
tele constitutive UE, monitorizarea cazurilor aduse in faa
Curii Europene de Justiie care privesc religia, monitoriza-
rea aplicrii Declaraiei nr. 11 anexate Tratatului de la Am-
sterdam care stabilete regulile referitoare la dialogul intre
Biserici i instituiile Uniunii Europene. Pe lang aceste ac-
tiviti curente, Grupul de Lucru asupra Legislaiei Comu-
nitilor Europene a avut numeroase intervenii punctuale,
cum ar cea legat de redactarea rspunsului comun CBE
Comisia Bisericilor pentru Migrani in Europa la adresa
proiectului de recomandare privind un Cod de Comporta-
ment pentru organizaiile non-prot in vederea promov-
rii bunelor practici legate de transparen i responsabilitate
(2005), comentariile adresate Comisiei Europene pe margi-
nea Directivei Televiziune fr Frontiere (2006), intervenia
legat de meninerea dimensiunii sociale a Tratatului pri-
vind instituirea unei Constituii pentru Europa in Tratatul
de la Lisabona (2007).
D. Grupul de Lucru asupra Integrrii Europene
Activitatea acestui Grup de Lucru a avut in vedere inii-
al relaia dintre Uniunea European i Turcia din perspec-
tiva bisericilor cretine, ind publicate dou luri de pozi-
ie pe aceast tem in 2004. Acest Grup de Lucru a iniiat
proiectul Valori Religie Identitate in 2006, a redactat
trei rapoarte asupra dezbaterilor constituionale din Uniu-
nea European in 2007 i un raport asupra Tratatului de la
Lisabona in 2008.
1:,
E. Grupul de Lucru pe Drepturile Onului i Libertate
Religioas
Activitatea acestui Grup de Lucru incepe in 2007 prin or-
ganizarea unei intalniri intre CBE i Biserica Ortodox Rus
pe marginea inteniei acesteia din urm de a redacta un do-
cument asupra drepturilor omului. Au urmat redactarea in
acelai an a unei poziii pe marginea proteciei drepturilor
omului pentru membrii forelor armate din statele membre
UE, prin luarea in considerare a jurisprudenei pe aceast te-
m a Curii Europene de Justiie, urmate in 2008 de poziia
pe marginea transformrii Centrului European asupra Rasis-
mului i Xenofobiei in Agenia UE a Drepturilor Fundamen-
tale, poziie care are in vedere alctuirea unei agende comune
CBE Agenie i poziia pe marginea propunerii de Direc-
tiv prezentat de Comisia European asupra implement-
rii principiului tratamentului egal intre persoane indiferent
de religie, dizabiliti, varst i orientare sexual.
F. Grupul de Lucru pe Problene ôrd-Sud
Acest Grup de Lucru are ca misiune monitorizarea ro-
lului acordat Bisericilor din spaiul public european in con-
text global, avand in vedere teme precum comerul inter-
naional, asistena pentru dezvoltare i negocierile Uniunii
Europene cu organizaii internaionale cum ar Organi-
zaia Mondial a Comerului, Fondul Monetar Interna-
ional i Banca Mondial. Acest Grup de Lucru a redac-
tat in 2002, inaintea formalizrii metodei Grupurilor de
Lucru in cadrul CBE, raportul intitulat Economia socia-
l de pia un model alternativ pentru globalizare iar
in 2005 a redactat poziia CBE pentru Adunarea Genera-
l a Consiliului Mondial al Bisericilor desfurat la Por-
to Alegre (Brazilia).
G. Grupul de Lucru Construcia Pcii n Securitate.
Acest Grup de Lucru are in vedere teme precum secu-
ritatea european, prevenirea conictelor, controlul arma-
1o
Rou Cvv
mentelor, gruprile teroriste, promovand poziia Bisericilor
membre CBE pe marginea acestor teme.
CBE intreine relaii stranse cu Comisia Bisericilor pentru
Migrani in Europa nu numai prin intermediul Grupurilor
de Lucru ale comisiei Biseric i Societate a CBE. n Comi-
tetul Executiv al acestei Comisii se regsete un reprezen-
tant desemnat de CBE.
Ac|u comuv Covvu|n Bsvucou
Euuovvv Cosu Covvu|vou
Evscovnv I Euuovn:
AouXuv Ecumvcv Euuovvv,
Com:v:u Isnmu I Euuovn
Consiliul Conferinelor Episcopale din Europa (CCEE) a
fost creat in 1971 i reprezint episcopatele romano-catolice
de pe teritoriul Europei. Secretariatul su se a la St. Gal-
len, in Elveia. CBE i CCEE au format in 1972 un comitet
mixt permanent care organizeaz in mod regulat intalniri
ecumenice. Prima astfel de intalnire a avut loc la Chantilly,
in 1978, ceea ce a marcat o premier: pentru prima dat re-
prezentanii tuturor Bisericilor cretine prezente pe teritoriul
Europei se reuneau intr-un cadru organizat. n 1991 a avut
loc o intalnire comun a CBE i CCEE la Santiago de Com-
postella, in Spania. De asemenea, la iniiativa CBE i CCEE
au avut loc trei Adunri Ecumenice Europene: prima la Ba-
sel, in Elveia, in 1989, avand ca tem Pacea, dreptatea i
pstrarea creaiunii, a doua la Graz, in Austria, in 1997, pe
tema Reconciliere Darul lui Dumnezeu i izvor de via
nou i a treia la Sibiu, pentru prima oar intr-o ar majo-
ritar ortodox, cu tema Lumina lui Iisus ne cluzete pe
toi. Documentele nale adoptate cu ocazia Adunrii Ecu-
11
menice Europene de la Graz sunt structurate pe trei dimen-
siuni: un mesaj, un text de baz i recomandri la aciune.
Bisericile participante s-au angajat astfel la:
elaborarea unei declaraii referitoare la respectarea
drepturilor omului i a proceselor democratice,
colaborare in incercarea de a interzice orice form de
violen, in special impotriva femeilor i copiilor,
inlturarea oricror forme de discriminare in interi-
orul Bisericilor,
acordarea sprijinului pentru dreptul egal al femeilor
i brbailor.
n Irlanda de Nord CBE i CCEE au nanat, in colaborare
cu asociaii locale i organizaii internaionale, proiecte care
vizau pacicarea relaiilor intre catolici i protestani.
Faptul c Premiul Robert Schuman, care recompenseaz
o dat la doi ani o personalitate recunoscut pentru activi-
tatea sa in favoarea unitii europene, a fost decernat unor
personaliti religioase cardinalul Poupard, in 1988, i fra-
telui Roger de la Taize, in 1992 demonstreaz c Biserici-
lor le este recunoscut contribuia la procesul de integrare
european. De remarcat c aceste premii au fost, printre al-
tele i rezultatul activitii de lobby a organizaiilor religioa-
se care activeaz la Bruxelles.
n aprilie 2001 a avut loc la Strasbourg o intalnire ecu-
menic european la care au participat 200 de cardinali, mi-
tropolii, ali reprezentani ai Bisericilor. Rezultatul acestei
intalniri a fost adoptarea unui document intitulat Charta
Oecunenica. Linii directoare in vederea unei colaborri cres-
cande dintre Biserici in Europa
6
. Documentul a fost semnat
de Ieremia Caligiorgis, Mitropolit in cadrul Patriarhiei Ecu-
menice a Constantinopolului, preedinte la acea dat al CBE
i de cardinalul Miroslav Vlk, arhiepiscop al Pragi, pree-
dinte la momentul respectiv al CCEE. Semnatarii au sublini-
at c aceast Chart descrie sarcini ecumenice fundamen-
6
Textul Chartei poate consultat pe pagina de web a Conferinei
Bisericilor Europene, http:iiwww.cec-kek.org, accesat in 18 februarie 2009.
1:
Rou Cvv
tale i deduce din acestea o serie de directive i obligaii. Se
precizeaz ins c documentul nu are un caracter dogma-
tic sau legislativ i din acest motiv caracterul ei obligatoriu
const mai mult in auto-obligarea Bisericilor europene i a
organizaiilor ecumenice. Acestea pot s formuleze pentru
domeniul lor, pe baza acestui text de baz, propriile adao-
suri i perspective comune, de care s se ocupe concret cu
cererile lor speciale i cu obligaiile care rezult din acestea.
Charta are ca rol promovarea unui culturi ecumenice a di-
alogului i cooperrii.
Charta Oecunenica are 12 articole, grupate in patru pri.
Prima parte subliniaz c exist o unitate in credin a Bi-
sericilor europene, ce se manifest prin Crezul de la Nice-
ea din 381 i c, pe baza acesteia, Bisericile se angajeaz
la a contribui la unitatea vizibil a Bisericii lui Iisus Cris-
tos. Partea a II-a este intitulat Pe drumul spre o comuni-
une vizibil a Bisericilor in Europa. Prin prevederile incluse
in aceast parte a documentului, Bisericile se angajeaz: s
evite orice concuren i s acioneze in aa fel incat ori-
ce persoan s poat alege gradul su de angajament religi-
os i ecleziastic intr-o total libertate de contiin i s nu
e impiedicat s se converteasc potrivit deciziei sale libe-
re, s promoveze deschiderea i cooperarea ecumenic in
ceea ce privete educaia cretin, s apere drepturile mi-
noritilor i s ajute la reducerea neinelegerilor i prejudi-
ciilor intre Bisericile majoritare i cele minoritare in rile
europene, s continue dialogul intens la diferite nivele in-
tre Biserici. Partea a III-a este intitulat Responsabilitatea
noastr comun in Europa. Bisericile semnatare ii declar
sprijinul pentru integrarea continentului european, fcan-
du-se precizarea c fr valori comune, unitatea nu poate
s supravieuiasc. Pericolele pe care Bisericile se angajea-
z s le contracareze sunt acela de a avea un Vest integrat i
un Est srac i mai puin integrat din punct de vedere poli-
tic i economic i de asemenea cel de a mri decalajele intre
Nordul i Sudul Europei, teme pe care, dup cum am vzut,
1
au mai fost menionate in cadrul dialogului dintre Biserici-
le europene. n aceast parte a Chartei se mai subliniaz c
Bisericile se opun oricrei forme de naionalism care du-
ce la oprimarea minoritilor naionale i la tentativele de
a abuza de religie i de Biseric in scopuri etnice i naiona-
liste. De asemenea, s-a declarat dorina de a combate ori-
ce form de anti-semitism i anti-iudaism care se manifest
in Biseric i in societate.
Partea a III-a cuprinde i o referire special la relaiile in-
tre cretini i musulmani intr-o Europ unit:
Musulmanii au trit in Europa timp de secole. n unele ri euro-
pene acetia constituie minoriti puternice. Cu toate c au exis-
tat foarte multe contacte bune i relaii de vecintate intre musul-
mani i cretini, ceea ce se poate remarca i in prezent, au rmas
unele rezerve i prejudeci puternice din ambele pri. Acestea
sunt inrdcinate in experiene dureroase de-a lungul istoriei, ca
de altfel i in prezentul recent.
Dorim s intensicm intalnirile dintre cretini i musulmani i s
imbuntim dialogul cretino-islamic la toate nivelurile
7
.
n septembrie 2007, CBE i CCEE au organizat la Sibiu
cea de-a treia Adunare Ecumenic European. Documentul
nal adoptat pune accentul pe comuniunea (koinonia) cre-
tinilor in Europa care acioneaz in unitate, ind subliniat c
aceast unitate de aciune nu se confund cu uniformitatea.
Potrivit acestui document, este nevoie de un dialog susinut
pentru a nu pune accent pe divizarea Bisericilor existente in
Europa, iar acest dialog trebuie s aib in vedere recunoate-
rea reciproc a botezurilor, formarea in comun a teologilor,
iniiative comune in domeniul social i diaconal i in gene-
ral sprijinul acordat vieii in societate bazat pe valori creti-
ne. Documentul formuleaz unele recomandri pentru pu-
nerea in aplicare in continuare a Charta Oecunenica. Un alt
7
Pentru un comenatriu al Chartei in limba roman, vezi Io-Vsiiv
Lvn, Reecii privind Constituia European i Charta Ecumenic, in
Sou FvuzX (coord.), Pai spre integrare. Religie i drepturile onului
n Ronnia, Limes, Cluj-Napoca, 2004, pp. 107 i urm.
1
Rou Cvv
aspect tratat este armarea solidaritii cu comunitile cre-
tine care triesc in Orientul Mijlociu i in special in Irak, a
cror existen este ameninat. Printre modalitile de ac-
iune comune recomandate de acest document se numr:
armarea demnitii umane i a drepturilor persoanei uma-
ne, necesar pentru ca statele europene s pun capt lipsi-
rii de libertate a emigranilor, refugiailor i solicitanilor de
azil, unitatea familiei, combaterea tracului de persoane i
exploatarea persoanelor tracate, inclusiv printr-o atenie
mrit din partea Bisericilor pentru asistena pastoral acor-
dat imigranilor aai in dicultate. n acest context, emi-
granii de religie cretin sunt vzui nu doar ca beneciari
ai ajutorului de tip religios, ci i ca persoane care pot juca
un rol important in viaa Bisericilor din care fac parte. CBE
i CCEE apreciaz prin acest document angajamentul insti-
tuiilor pan-europene ( Uniunea European, Consiliul Euro-
pei, OSCE) in a asigura un dialog deschis, transparent i re-
gulat cu toate Bisericile din Europa. n viziunea celor dou
organizaii semnatare ale acestui document, este nevoie de
un proces consultativ in baza acestui tip de dialog care s ai-
b in vedere responsabilitatea european pentru justiie eco-
logic pentru a gsi rspunsuri comune la inclzirea globa-
l i de asemenea situaia minoritilor etnice in Europa, in
special minoritatea Roma. Problema combaterii srciei es-
te tratat de acest document din perspectiv religioas, ind
declarat i sprijinul pentru iniiativa ONU Millenniun De-
velopnent Goals
8
.
Comisia European ia din ce in ce mai mult in conside-
rare importana Adunrilor Ecumenice Europene. Astfel, la
cea desfurat la Sibiu au participat Preedintele Comisiei
Europene, Jose Manuel Barroso, precum i comisarii euro-
peni pentru Educaie, Pregtire, Cultur i Tineret (Jn Fi-
gel) i pentru Multilingvism (Leonard Orban) care au subli-
8
Textul documentului poate consultat in I^TER II, 1-2 (2008), pp.
505-508.
1
niat in discursurile lor rolul religiei in promovarea dialogu-
lui intercultural pe plan european.
O alt form de colaborare intre CBE i CCEE i care con-
cretizeaz dialogul intre cretini i musulmani pe plan eu-
ropean este Comitetul Islamul in Europa ininat in 1987.
Acest Comitet a organizat in octombrie 2008 o conferin la
Malines i Bruxelles care a reunit reprezentani ai confesiu-
nilor cretine i ai musulmanilor din 16 ri europene, con-
ferin care a avut loc in cadrul Anului European al Dialo-
gului Intercultural.
COMECE Comsn Evscovn:vou
o Comu:n:vn EuuovvnX.
A:v ouonzn| cn:ocv
nc:vv n vvu Uu Euuovvv
Apariia COMECE (prescurtarea de la Connissio Epi-
scopatuun Connunitatis Europensis) este rezultatul direct
al discuiilor care au avut loc in anii 70 referitoare la necesi-
tatea crerii unui instrument de legtur intre Conferinele
Episcopale Romano Catolice i Comunitatea European.
Aceast organizaie a fost ininat in martie 1980, ca urma-
re a primelor alegeri directe pentru Parlamentul European
care au avut loc in 1979. COMECE a fost precedat de Ser-
viciul Catolic European de Informare Pastoral (SIPECA)
care a funcionat incepand din 1976.
Organizaia este format din 24 de episcopi romano-ca-
tolici care reprezint Conferinele Episcopale din Uniunea
European: Anglia i ara Galilor, Austria, Belgia, Bulgaria,
Republica ceh, Frana, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Le-
tonia, Lituania, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Romania,
Scandinavia, Scoia, Slovacia, Slovenia, Spania i Ungaria, la
care se adaug Arhidioceza Luxemburg. Conferinele Episco-
1o
Rou Cvv
patelor din Croaia i Elveia au statut de membru asociat.
Secretariatul permanent al COMECE se a la Bruxelles.
Episcopii din COMECE se intalnesc de dou ori pe an in
sesiuni plenare. Nuniul Apostolic al Sfantului Scaun, acre-
ditat pe lang Comunitile Europene, particip la aceste
reuniuni. n cadrul sesiunilor plenare se discut cadrul de
aciune al Secretariatului COMECE. Un Comitet Executiv,
format dintr-un Preedinte, doi Vice-Preedini i un Secre-
tar General asigur continuitatea COMECE intre sesiunile
plenare. n momentul de fa Preedintele COMECE (ales
in 2006) este Van Luyn, episcop de Rotterdam.
Obiectivele declarate ale COMECE sunt:
monitorizarea i analiza procesului politic al Uniu-
nii Europene,
informarea i creterea gradului de contientizare a
Bisericii [Romano-Catolice] in legtur cu politicile
i legislaia Uniunii Europene,
promovarea reeciei, bazat pe invtura social a
Bisericii [Romano-Catolice], asupra provocrilor ca-
re stau in faa unei Europe unite
9
.
COMECE lucreaz in strans colaborare cu CCEE, iar
aceast colaborare se traduce in faptul c reprezentani ai
COMECE particip la lucrrile CCEE i invers. ncepand
cu 2001 cele dou organizaii organizeaz o intalnire anu-
al a Preedinilor Conferinelor Episcopale din Europa de
Sud-Est. De asemenea, COMECE colaboreaz cu mai mul-
te organizaii catolice active la nivel european, cum ar
Caritas Europa, OCIPE iniiativ a ordinului iezuit, ES-
PACES (Spiritualites, Cultures et Societes en Europe) ini-
iativ a ordinului dominican, AEFJN (Africa-Europe Fai-
th and Iustice êtwork), Pax Christi International (micare
catolic internaional care militeaz pentru pace), Signis
(asociaie internaional catolic ce activeaz in domeniul
mass-media).
9
Date extrase de pe pagina de web a COMECE, http:iiwww.comece.
org, accesat in 26 februarie 2009.
1;
COMECE are o poziie foarte activ fa de evoluiile po-
litice care au legtur cu dimensiunea religioas a proiectului
european. Una dintre cele mai bune dovezi ale acestei pozi-
ii, precum i a modului in care poziia COMECE este impu-
s are in vedere felul in care COMECE a acionat in vederea
inserrii in textul Tratatului de instituire a unei Constitu-
ii pentru Europa a unor referine cu privire la relaia din-
tre Uniunea European i Biserici i comuniti religioase.
La data de 27 septembrie 2002 COMECE, in colaborare cu
CBE, a remis un document Preedintelui Conveniei Euro-
pene prin care erau fcute unele propuneri concrete legate
de existena unor referiri la Biserici i comuniti religioa-
se in cadrul noului tratat. Amintim c la acea dat lucrrile
Conveniei in plen nu erau deschise in mod ocial, grupuri-
le de lucru ind in plin activitate de formulare a concluzi-
ilor care vor ulterior utilizate.
Propunerea COMECE i CBE era de a se introduce un
articol care s e redactat astfel:
(1) Uniunea European recunote i respect dreptul Bi-
sericilor i comunitilor religioase de a se organiza li-
ber in concordan cu dreptul naional, convingerile i
statutele lor i de a-i urmri scopurile lor religioase
in cadrul drepturilor fundamentale. Era fcut preci-
zarea c o asemenea prevedere nu creaz noi compe-
tene in sarcina UE i asigur un aa-numit drept la
auto-determinare al Bisericilor i comunitilor reli-
gioase. Referirea la dreptul naional era fcut inand
cont de diversitatea relaiilor stat Biseric existen-
te pe plan european. COMECE i CBE considerau, in
mod justicat, c nici Convenia European a Dreptu-
rilor Omului i nici Carta Drepturilor Fundamentale
a Uniunii Europene nu includ o referire la libertatea
religioas corporativ, ci doar la modalitile indivi-
duale de manifestare a libertii religioase,
(2) Uniunea European respect identitatea specic i
contribuia la viaa public a Bisericilor i comuniti-
18
Rou Cvv
lor religioase i menine un dialog structurat cu aces-
tea. Erau enunate i domeniile in care dialogul meni-
onat poate avea loc: politici sociale, migraie, ajutoare
pentru dezvoltare, meninerea pcii, educaie i servi-
cii pastorale.
(3) Uniunea European respect i nu prejudiciaz statu-
tul din dreptul naional al Bisericilor i comunitilor
religioase in statele membre. Uniunea respect statutul
organizaiilor lozoce i non-confesionale. Aceast
prevedere este preluat din Declaraia nr. 11, anexat
Tratatului de la Amsterdam i, in viziunea COMECE
i CBE, o asemenea prevedere trebuie s aib o for
juridic mai mare deoarece, de la data intrrii in vi-
goare a Tratatului respectiv, legislaia secundar eu-
ropean (Regulamente, Directive etc.) a inut cont de
aspectele particulare ale dreptului naional in ceea ce
privete viaa religioas.
Se poate observa c aceste propuneri au fost avute in ve-
dere de Convenia European pentru Viitorul Europei i de
Conferina Interguvernamental ce i-a urmat, astfel incat
forma art. I-52 din Tratatul de instituire a unei Constituii
pentru Europa, devenit art. 16 C al Tratatului privind func-
ionarea Uniunii Europene, parte a Tratatului de la Lisabo-
na, nu difer foarte mult de propunerile COMECE i CBE,
ceea ce arat ecacitatea activitii de lobby a celor dou
organizaii.
Acest episod mai demonstreaz inc ceva: activitatea de
lobby a COMECE este mult mai puternic in prezent de-
cat in urm cu caiva ani. Nu este lipsit de relevan a amin-
ti c, in martie 1996, Sfantul Scaun a remis ambasadorilor
acreditai la Vatican o not prin care se cerea statelor pe ca-
re acetia le reprezentau s: sublinieze contribuia Biserici-
lor la dezvoltarea Europei, s asigure meninerea relaiilor
stat Biseric, aa cum acestea sunt reglementate in state-
le membre ale Uniunii Europene, s introduc o referire la
aceste relaii in dreptul comunitar, s evite orice discrimina-
1,
re a Bisericilor, prin raportare la alte micri sociale. Acest
document nu a fost luat in considerare de Conferina Inter-
guvernamental insrcinat cu redactarea Tratatului de la
Amsterdam, pe motiv c Sfantul Scaun nu este recunoscut
ca stat membru al Uniunii Europene. Tot ce s-a reuit a fost
inserarea Declaraiei menionate ca anex a Tratatului. Din
acel moment, Vaticanul a devenit contient de faptul c es-
te mult mai indicat s ii canalizeze eforturile de persuasiu-
ne prin intermediul COMECE.
Colaborarea dintre COMECE i CBE nu este limitat la
episodul amintit mai sus Cele dou organizaii au intalniri
regulate cu reprezentanii politici ai rii care deine pree-
dinia Consiliului Uniunii Europene. Ultima astfel de intal-
nire a avut loc in noiembrie 2008, in prezena secretarului
de stat pentru afaceri europene al Franei, la aceast intal-
nire ind invitat i un reprezentant al Patriarhiei Ecume-
nice. Subiectele care au fost discutate cu aceast ocazie au
fost: revendicarea Bisericilor reprezentate ca ziua de Dumi-
nic s e considerat zi de odihn in toate statele membre
UE, printr-o referire explicit in noua form a Directivei nr.
2003i88iCE, necesitatea consolidrii politicii UE cu privire
la azil i migraie care s ofere garanii pentru protecia re-
fugiailor, migranilor i solicitanilor de azil, situaia dra-
matic a minoritii cretine din Irak, modicrile climati-
ce, relaiile UE Africa.
Exist i alte rezultate concrete ale activitii COMECE,
in afar de preluarea de ctre instituiile europene a unor
propuneri. Astfel, in 1998, Uniunea European a acordat o
subvenie de 10.000 de euro unui centru nlandez intitulat
Interculture European Training Center, cu scopul de a or-
ganiza un seminar despre valorile etice i spirituale ale inte-
grrii europene. Ulterior, au fost dezvluite unele informaii
potrivit crora acest centru se aa in strans relaie cu Opus
Dei, aliat Bisericii Romano-Catolice. Cu toate c Uniunea
European nu naneaz direct Bisericile i comunitile re-
ligioase, exist organizaii intermediare care acceseaz fon-
1o
Rou Cvv
duri europene, neexistand un cadru juridic prin care s se
interzic asemenea operaiuni. Uniunea European tolerea-
z asemenea activiti, posibila justicare, niciodat recu-
noscut sau asumat, ind c in acest mod anumite presiuni
directe pot aplanate. Cazul menionat al centrului nlan-
dez nu este singular. Exist alte trei organizaii, strans legate
de Opus Dei, care sunt nanate prin programe ale Uniunii
Europene. Acestea sunt: fundaia Limat din Suedia, funda-
ia Rin Dunre din Germania i Institutul Italian de Coo-
perare Interuniversitar (ICU). Acesta din urm are birouri
la Roma, Beirut, Hong Kong, Manila i Bruxelles i organi-
zeaz congrese anuale ale elevilor i studenilor in cadrul
crora prezentarea doctrinei catolice are un rol pronunat.
Cele trei organizaii non-guvernamentale colaboreaz i in
cadrul unor proiecte comune, cum ar Universitatea Asiei
i a Pacicului din Filipine. Uniunea European naneaz
de asemenea i alte organizaii de natur religioas, cum ar
Centrul ELIS (Educazione, Lavoro, Instruzione, Sport), cu
sediul la Roma, FRUI Fundaia Reedinelor Universitare
Internaionale, ACTEC Asociaia pentru Cooperare Cul-
tural i Tehnic, cu sediul in Belgia
10
.
Este dicil de analizat toate legturile existente din-
tre COMECE i aceste organizaii. n mod cert, exist un
obiectiv comun, anume desfurarea unor activiti prin
care se dorete punerea in eviden a componentei reli-
gioase a integrrii europene, prin armarea unor puncte
de vedere care ulterior sunt promovate la nivelul Uniunii
i prin nanri indirecte, creandu-se astfel bazele tipu-
lui de dialog reglementat de art. 16 C din Tratatul privind
funcionarea Uniunii Europene, parte a Tratatului de la
Lisabona. Nu avem suciente date pentru a analiza cum
va evolua acest dialog, ins un lucru este cert: acesta va
asimetric, in funcie de modul de organizare al ecrei
Biserici in parte.
10
Datele sunt preluate din Cnvis:i Tvvvs, Sous la pression des
Eglises, Le Monde Diplonatique (ianuarie 2004).
11
Printre alte activiti ale COMECE care merit a scoase
in eviden se numr i poziia adoptat cu ocazia alegeri-
lor pentru Parlamentul European din iunie 2004. Documen-
tul emis cu acea ocazie, intitulat O ocazie pentru ca valorile
noastre s devin reale
11
, a fost semnat de un numr de 20
de episcopi i arhiepiscopi din tot atatea state membre UE.
COMECE indemna cetenii europeni s se prezinte la vot,
in condiiile in care temerile legate de o participare redus
erau bine intemeiate. Totodat, celor care candidau pentru a
ocupa un loc in Parlamentul European li se adresau anumite
intrebri. n funcie de rspunsul ales, se subinelegea faptul
c vor avea sau nu sprijinul acelor alegtori ataai valorilor
catolice. ntrebrile se refereau la probleme cum ar :
respectul acordat vieii, cum va privi Parlamentul Eu-
ropean problema nanrii cercetrii tiinice, desti-
nat s pun sub semnul indoielii acest principiu,
protecia mediului inconjurtor, privit ca manifesta-
re a voinei divine,
binele comun, ce model va ales pentru a promo-
va creterea economic sustenabil dar i solidarita-
tea cu cei sraci,
sprijinul acordat familiei,
migraia, in viziunea COMECE, strinii trebuie inte-
grai in societile europene, urmand pildele lui Iisus,
unitatea in diversitate prin intermediul subsidiari-
tii,
dialogul intre Parlamentul European i diversele reli-
gii din Europa.
Nu avem cunotin ca un anumit candidat la alegerile
din iunie 2004 s rspuns in mod explicit la acest apel. De
fapt, intenia documentului nici nu era de a redacta o list
de candidai care, indiferent de partidul din care fac parte,
11
COMECE Statement in view of the Elections to the European
Parliament on 10-13 June 2004, An Opportunity to Make our Values
Real, http:iiwww.comece.orgiuploadipdficom_elections_040510_en.pdf,
accesat in 2 februarie 2009.
1:
Rou Cvv
s primeasc sprijinul necondiionat al credincioilor, ci mai
degrab de a evidenia acele aspecte ce pot legiferate de
Parlamentul European i in legtur cu care COMECE do-
rete s e consultat inainte de luarea deciziilor.
COMECE pune accentul in poziiile sale pe tema fami-
liei in contextul integrrii europene. Printre aceste poziii
care merit a semnalate se numr adoptarea, in martie
2004, a unui document intitulat O strategie a familiei pen-
tru Uniunea European
12
i adoptarea, in noiembrie 2007,
a unei Propuneri de Strategie a Uniunii Europene in spriji-
nul Cstoriei i Familiei
13
.
Premisa de la care COMECE pornete in primul document
este aceea c familia este considerat de cetenii europeni ca
ind cea mai important valoare a vieii, ins politicile euro-
pene nu au venit in intampinarea acestei constatri. Potrivit
Strategiei Lisabona, creterea economic este condiionat
de capitalul uman i social, dar familia care se a in centrul
relaiilor sociale ale persoanei nu este considerat ca ind o
tem de preocupare in contextul acestei strategii. Din acest
motiv, COMECE consider c politicile UE trebuie s pro-
moveze mai puternic ideea unor familii stabile. n favoarea
acestui punct de vedere, COMECE menioneaz dou luri
de poziie ale Vaticanului, Gaudian et Spes in care se arm
foarte clar c familia este baza societii i Ecclesia in Euro-
pa, prin aceasta din urm Papa Ioan Paul al II-lea fcand un
apel pentru a se aciona in scopul promovrii unor politici
ale familiei adecvate din partea statelor i a Uniunii Europe-
12
A Family Strategy for the European Union An Encouragement
to Make the Family an EU Priority, http:iiwww.comece.orgiuploadi
pdfisecr_family_040316_en.pdf, acesat in 8 februarie 2009. Pentru un
comentariu al acestui document, vezi Radu CARP, Proiectul politic euro-
pean. De la valori la aciune conun, Editura Universitii din Bucureti,
Bucureti, 2006, pp. 141 i urm.
13
Proposal for a Strategy of the European Union for the Support of
Marriage and Family A Working Document of the COMECE Secretariat,
http:iiwww.comece.orgiuploadipdfisecr_mariage_080408_en.pdf, acce-
1
ne. COMECE propune dezvoltarea unei strategii a famili-
ei de ctre UE, complementar Strategiei Lisabona. Scopul
acestei strategii a familiei ar trebui s e, in viziunea COME-
CE, ca Uniunea European s devin regiunea din lume cea
mai apropiat de familie pan in 2010, iar in aceast strate-
gie ar trebui implicat Uniunea European, statele membre
i ali actori, potrivit principiului subsidiaritii. COMECE
descrie in acest document chiar i etapele concrete care ar
trebui parcurse: Comisia o poate propune, iar Consiliul Eu-
ropean poate avea ultimul cuvant, inand cont i de punctul
de vedere al Parlamentului European.
Documentul COMECE include recomandri concrete
privind coninutul unei asemenea strategii a familiei, cum
ar incurajarea cstoriilor prin bune practici la nivel nai-
onal, elaborarea de planuri naionale prin care s se ajung
la o reconciliere intre incurajarea vieii profesionale i a ce-
lei familiale sau posibilitatea de a lucra cu timp redus pen-
tru cei care doresc s aib grij de prini.
COMECE consider c, in ciuda faptului c politicile fa-
miliale rman in competena statelor membre, viaa familia-
l a devenit un subiect de interes european, iar cea mai bun
dovad o reprezint actele normative adoptate de instituii-
le comunitare in domeniul politicii sociale. Toate acestea ar
putea integrate intr-o strategie a familiei i completate cu
referiri concrete la protecia vieii familiale.
n susinerea necesitii unei strategii a familiei COME-
CE invoc documente adoptate de Parlamentul European
care ar putea transformate in acte normative constrang-
toare. Acestea sunt:
1. Raportul Hermange din ianuarie 1999 care recomanda
ca politicile familiei s se bazeze pe urmtoarele patru
principii: respectarea libertii de alegere a prinilor
i a diversitii modelelor familiale, o mai mare aten-
ie acordat copiilor, oportuniti egale pentru br-
bai i femei, iniierea unor politici care s nu aib in
centru doar obinerea de benecii. Acest Raport con-
1
Rou Cvv
sidera c este necesar ininarea unei uniti speci-
ale in cadrul Comisiei care s aib ca obiect politicile
familiale i c orice act comunitar trebuie insoit de o
evaluare a impactului social,
2. Raportul Bastos din martie 2004 prin care se recoman-
da instituirea unor msuri care s permit prinilor
s petreac mai mult timp impreun cu copiii.
n acest document este enunat i ideea, care va reite-
rat ulterior i in alte documente ale COMECE, c Strategia
Lisabona trebuie acompaniat de o strategie a familiei euro-
pean. Strategia Lisabona este de altfel unul dintre subiectele
reiterate periodic de COMECE. Unul dintre scopurile decla-
rate ale acestei Strategii este de a crete cheltuielile comuni-
tare in domeniul cercetrii i dezvoltrii pentru ca acestea s
devin comparabile cu cele ale Statelor Unite i Japoniei pan
in 2010. Dac asupra acestui scop nu exist dezacorduri intre
statele membre, exist totui mari diferene de opinie legate
de punerea in aplicare a obiectivelor Strategiei Lisabona. CO-
MECE a reacionat in mai multe randuri referitor la acest su-
biect, iar cea mai bine structurat poziie dateaz din februa-
rie 2005. Documentul, intitulat ntrirea modelului social
european
14
, a fost adoptat inaintea sunnit-ului Consiliului
European, din martie 2005, care a avut ca principal punct pe
agenda discuiilor gsirea unor noi modaliti de punere in
aplicare a obiectivelor Strategiei Lisabona. n viziunea CO-
MECE, cercetarea i tiina au o contribuie la o mai bun ca-
litate a vieii, ind ins subliniate riscurile cercetrii care nu
mai pune in centrul preocuprilor sale demnitatea uman
aluzie indirect la discuia dac proiectele de cercetare avand
ca obiect clonarea, in diferitele ei forme, pot sau nu nana-
te prin programe europene. COMECE nu solicit ca Uniunea
European s adopte o poziie tranant in asemenea chesti-
uni sensibile, ci atrage doar atenia c frontierele etice tra-
14
Strenghtening the European Social Model Ideas for a Renewed
Lisbon Strategy of the European Union, http:iiwww.comece.orgiuploadi
pdfipub_lisbon_050311_en.pdf, accesat in 8 februarie 2009.
1
sate in anumite state membre nu trebuie ignorate atunci cand
se dorete luarea unor decizii la nivel european.
O propunere formulat in acest document este demn de
a luat in consideraie: dialogurile intre oamenii de tiin i
etologi sau intre lozo i teologi trebuie incurajate i este ne-
voie ca asemenea dialoguri s se bucure de un grad mai mare
de vizibilitate in contiina opiniei publice. Ele ar putea in-
curajate mai ales prin nanarea cu ajutorul celui de-al ap-
telea Program-Cadru European de Cercetare. Un alt aspect
integrat in document reprezint reluarea intr-o alt form a
unor idei mai vechi, anume necesitatea elaborrii unei stra-
tegii a familiei european care s acompanieze Strategia Li-
sabona. Perspectiva COMECE poate rezumat in sensul c
aceast organizaie se pronun in favoarea unui model soci-
al european, ceea ce se traduce prin meninerea unor politici
sociale destinate a contrabalansa efectele negative ale pieei li-
bere. Strategia Lisabona, accelarea competivitii, sunt vzu-
te ca ind ameninri poteniale la adresa modelului respec-
tiv, iar unul dintre puinele remedii il constituie adoptarea
de msuri prin care familia s rman in continuare pilonul
principal al modelului social european.
Documentul COMECE are in vedere i problema edu-
caiei. Se pornete de la ipoteza potrivit creia nu exist in
momentul de fa un interes bine denit in ceea ce privete
transmiterea valorilor care se poate face doar printr-o edu-
caie adecvat. inand cont de faptul c Strategia Lisabona
vorbete despre intrirea spiritului antreprenorial, trebuie
acordat mai mult atenie inelegerii istoriei europene ca
ind in strans legtur cu tradiia religioas i cultural. Nu
este uor a deni in mod adecvat care este punctul de vede-
re al COMECE referitor la viitorul Strategiei Lisabona: do-
cumentul citat nu conine o poziie tranant, dac este bine
de a se continua aceast strategie sau ea ar trebui inlocuit
cu o nou viziune. n orice caz, se arm foarte clar c Sta-
tegia Lisabona i-a pierdut creditul datorit unor promisi-
1o
Rou Cvv
uni excesive i sloganuri neinspirate, iar remediul propus
este de a implica Bisericile in dezbaterea public care poate
avea ca obiect aceast strategie.
Concluziile sunnit-ului Consiliului European din martie
2005
15
s-au referit, in mare parte, la posibilitile de relansare
ale Strategiei Lisabona. Unele dintre aceste concluzii merit
a semnalate, ind in concordan cu demersurile COME-
CE i ale altor organizaii de acest tip. Astfel, s-a recunoscut
c in aciunea de atingere a obiectivelor acestei strategii tre-
buie implicate nu numai guvernele statelor membre, ci i so-
cietatea civil i partenerii sociali (fr a se meniona in mod
explicit dac Bisericile intr in aceast categorie). n ceea ce
privete educaia, s-a scos in eviden doar legtura care tre-
buie s existe intre consolidarea ariei educaionale europene
i mobilitatea geograc, fr a invocat problema valori-
lor. Consiliul European prefer in continuare s se refere la
un model social european, chiar dac acest concept devine
din ce in ce mai confuz, in condiiile accenturii dicultilor
generate de punerea in aplicare a Strategiei Lisabona.
Cel de-al doilea document al COMECE care reect po-
ziia asupra familiei dateaz din 2007. Fa de documentul
din 2004, acesta include mai multe propuneri concrete pe
care ar trebui s le cuprind o Strategie a Uniunii Europe-
ne in sprijinul Cstoriei i Familiei. Aceste propuneri au in
vedere dou dimensiuni, cea a familieiicuplurilor pre-mari-
tale i cea a copiilor care fac parte din acestea:
A. Msuri bazate pe prenisa potrivit creia cuplurile re-
prezint un capital social care are nevoie de sprifin:
pregtirea cuplurilor pre-maritale i a persoanelor
cstorite prin schimbul de bune practici i campa-
nii de informare care s aib in vedere comunicarea
inter-personal,
15
European Council, Presidency Conclusions (22-23 March 2005),
http:iiue.eu.intiueDocsicms_DataidocsipressDataienieci84335.pdf, ac-
cesat in 22 februarie 2009.
1;
crearea unui cadru legal pentru reconcilierea vieii
private cu activitatea profesional, COMECE consta-
t c timpul petrecut pentru pregtirea profesional
i cutarea unui loc de munc creaz diculti pen-
tru intemeierea unei familii,
politica regional a Uniunii Europene ar trebui s -
naneze imbuntirea condiiilor privind spaiul lo-
cativ pentru cuplurile tinere cu venituri reduse,
elaborarea de studii i campanii de informare la nive-
lul Uniunii Europene in privina violenei domestice,
COMECE susine in acest context iniiativa Comite-
tului Economic i Social in vederea unei strategii eu-
ropene privind violena domestic,
incurajarea cercetrilor privind importana familiei
pentru societate i a valorii cstoriei prin Programul
Cadru European de Cercetare,
sprijinirea asociaiilor care militeaz in sprijinul cu-
plurilor pre-maritale i a familiilor,
incurajarea rmelor in vederea elaborrii de iniiative
in sprijinul cuplurilor,
includerea in dezbaterea european asupra mobilit-
ii locurilor de munc a problemelor puse de strmu-
tarea familiilor,
schimbul de bune practici i campanii de informare
pentru promovarea unei mai bune inelegeri a aspec-
telor sociale i culturale in relaiile dintre soi in cazul
cstoriilor trans-naionale, scopul acestora iniiative
este de a pune in eviden experiena cstoriilor care
au o puternic dimensiune inter-cultural,
protecie acordat persoanelor dezavantajate in cadrul
procedurilor de divor.
B. Msuri care au n vedere o nai bun ngrifire a copii-
lor n cadrul cuplurilor
punerea in eviden, in cadrul procesului de revizui-
re a Strategiei Lisabona, a faptului c ingrijirea copi-
18
Rou Cvv
ilor de ctre persoanele aate in concedii parentale
reprezint o contribuie la bunstarea tuturor cete-
nilor Uniunii Europene,
creterea nanrilor din Fondurile Structurale ale
UE a construciei i renovrii locurilor de plasament
ale copiilor,
adoptarea unei Directive care s priveasc concediul
parental pentru bunici care s aib in vedere o peri-
oad de doi ani,
reducerea TVA, la nivelul statelor membre ale Uni-
unii Europene, in privina bunurilor necesare pentru
creterea copiilor,
creterea contiinei civice asupra provocrilor pe ca-
re le ridic buna cretere a copiilor,
punerea in eviden a riscurilor pe care le ridic pen-
tru copii folosirea necontrolat a tehnologiei moder-
ne, contactului cu droguri, alcool i mancare nes-
ntoas, acest scop poate atins printr-o strategie
european a drepturilor copilului, in acord cu pro-
punerile din Comunicarea Comisiei Europene (2006)
367 nal,
interzicerea jocurilor video brutale in vederea pro-
teciei copilului,
ajutor acordat prinilor pentru supravegherea folosi-
rii telefoanelor mobile i a Internet-ului,
ajutor acordat prinilor pentru a impiedica obezita-
tea copiilor,
implicarea prinilor in prevenirea folosirii alcoolului
i a drogurilor de ctre copii,
atenie mai mare acordat copiilor cu probleme de
sntate mental i prinilor acestor copii, COME-
CE incurajeaz in acest sens eforturile Comisiei Eu-
ropene in vederea elaborrii unei Strategii a snt-
ii mentale,
ajutor acordat prinilor copiilor cu dizabiliti,
1,
punerea in eviden a faptului c ingrijirea copiilor in
familiile de emigrani este o problem esenial pen-
tru integrarea acestor familii in societate, COMECE
consider c in cazul acestor familii comunicarea in-
tre generaii este mai dicil i c trebuie imbunt-
it cadrul legal pentru incurajarea reunicrilor fami-
liale, nanrile Uniunii Europene nu trebuie s pun
accentul pe integrarea emigranilor, ci pe cea a fami-
liilor de emigrani,
adoptarea de msuri pentru a preintampina despr-
irea cuplurilor, obiectiv generat de scopul reduce-
rii srciei copiilor, situaie care apare in urma aces-
tor despriri.
COMECE are constituite, la fel ca i CBE mai multe Gru-
puri de Lucru, la care se adaug i Grupuri de Reecie ca-
re activeaz pe domenii considerate a prioritare pentru
aceast organizaie:
A. Grupul de Lucru asupra Migraiei
Acest grup de lucru grupeaz nu doar experi din cadrul
COMECE, ci i din cadrul altor organizaii catolice active pe
plan european care formeaz Platforma asupra migraiei.
Aceste organizaii sunt: Caritas Europa, Comisia Catolic
Internaional a Migraiei, Serviciul Iezuit European al Re-
fugiailor din Europa, Centrul Catolic European de Studii
i Informare. Grupul de Lucru asupra Migraiei are reuni-
uni de patru ori pe an, la acestea ind discutate propuneri-
le de acte normative ale Uniunii Europene i poziia asupra
lor din perspectiv catolic. Acest Grup a publicat in 2005
o culegere de acte normative europene in domeniul azilu-
lui i migraiei. Multe dintre poziiile Grupului sunt publi-
cate ca documente distincte, printre acestea numrandu-se:
poziia asupra propunerii de Directiv pentru standarde co-
mune i proceduri in statele membre UE pentru returna-
rea naionalilor ilegali din state tere, comentariile asupra
1o
Rou Cvv
unor Comunicri ale Comisiei Europene: Agenda comu-
n pentru integrarea naionalilor din ri tere in Uniunea
European, Migraie i Dezvoltare: unele orientri concre-
te, Prioriti politice ale luptei impotriva imigraiei ilegale
ale naionalilor din ri tere (toate aceste documente da-
tand din 2006).
B. Grupul de Lucru asupra Societii Infornaionale, Co-
nunicrii i Politicilor de Media
Prin acest Grup de Lucru COMECE analizeaz i evaluea-
z oportunitile i riscurile asociate acestui domeniu, punand
accentul pe felul in care este respectat demnitatea uman.
Printre prioritile acestui Grup se numr: mutaiile spaiu-
lui public in contextul comunicrii prin Internet, promova-
rea educaiei prin mijloace de comunicare modern, moni-
torizarea aplicrii Directivei televiziune fr frontiere.
C. Grupul de Reecie asupra Bioeticii
Acest Grup este format din specialiti in etic, teologi i
juriti. Grupul de Reecie asupra Bioeticii a publicat ince-
pand cu 1996 mai multe rapoarte prin care ii exprim po-
ziia asupra unor teme cum ar : Convenia Drepturilor
Omului i Biomedicinei a Consiliului Europei ( 1996), clona-
re (1997), eutanasie (1998), cercetarea biomedical in vitro
asupra embrionilor umani (1998), xenotransplant (1999), fo-
losirea celulelor stem umane (2000), experimente medicale
(2001), Comunicarea Comisiei Europene tiinele vieii i
biotehnologie o strategie pentru Europa (2002), cerceta-
rea biomedical in rile aate in curs de dezvoltare (2002),
Opinia nr. 18 a Grupului European de Etic intitulat As-
pectele etice ale testrii genetice la locul de munc (2003),
aspecte culturale i etice ale testrii genetice (2004), sistarea
vieii prin manifestarea de voin a persoanei (2005), inre-
gistrarea celulelor stem umane (2006), aspecte etice ridica-
te de nanomedicin (2006), crearea organismelor cu natur
mixt uman i animal (2007), aspecte etice ale donrii
11
de organe (2007). Toate aceste rapoarte ale Grupului de re-
ecie asupra Bioeticii sunt publicate intr-o culegere edita-
t de COMECE
16
.
D. Grupul de Reecie asupra Islanului
COMECE a creat acest Grup care reunete experi in Is-
lam , juriti i sociologi ca urmare a seminarului asupra dia-
logului inter-religios organizat de Comisia European la To-
ledo in 1995.
COMECE are de asemenea preocupri in domeniul politi-
cii externe i de securitate comun a Uniunii Europene. n 1999
COMECE a lansat o declaraie intitulat Adevr, memorie, soli-
daritate: soluii la pace i reconciliere in care ii expune punctul
de vedere asupra instrumentelor de meninere a pcii ale Uniu-
nii Europene folosite atat in raport cu statele membre, cat i cu
statele tere. n 2000 COMECE a participat, impreun cu Co-
misia European i organizaia catolic Pax Christi Internatio-
nal, la organizarea unui seminar intitulat Politica extern i de
securitate comun a Uniunii Europene: prezent i viitor.
Nu in cele din urm trebuie menionat c in realitate CO-
MECE nu se consider a doar o form organizatoric prin ca-
re Biserica Romano-Catolic monitorizeaz evoluiile in dome-
niul religios ale instituiilor europene. Dovada acestei armaii
o constituie rapoartele prin care este evaluat guvernana glo-
bal prin care se fac anumite recomandri in chestiuni avand
un potenial impact religios ridicat pentru categorii foarte di-
verse de actori internaionali (organizaii, state, companii mul-
tinaionale, micri i asociaii non-guvernamentale etc.)
17

Cminul Catolic European, aa cum am precizat, a fcut
parte din GOPA. Aceast organizaie a fost creat la incepu-
tul anilor 60 de ctre funcionarii catolici activand in cadrul
instituiilor europene. Este un centru spiritual gestionat de ie-
16
Science and Ethics. Opinions elaborated by the Bioethics Discussion
Group of the Secretariat of COMECE, http:iiwww.comece.orgiuploadi
pdfipub_bio_avis_en.pdf, accesat in 16 februarie 2009.
17
Vezi Raportul COMECE, Global Governance Assessnent 2003.
1:
Rou Cvv
zuii, cu sediul la Bruxelles. Mai multe organizaii catolice a-
liate Cminului Catolic European se reunesc anual, in prezen-
a Nuniului Apostolic al Sfantului Scaun, acreditat pe lang
Comunitile Europene. Aceast reuniune reprezint o bun
ocazie pentru a face bilanul activitilor de lobby desfurate
i pentru a trasa direcii de aciune.
Rvvuvzv:nuvn Bsvucou
n Buuxvvs vu ovc vuovu
Dialogul Bisericilor cu instituiile Uniunii Europene a in-
ceput indirect, prin intermediul organizaiilor inter-confesi-
onale ( CBE) i a organizaiilor care grupau o singur confe-
siune (COMECE, CCEE). Instituionalizarea acestui tip de
dialog prin apariia logicii arenei, manifestat prin crearea
Celulei de Prospectiv i ulterior a GOPA, a incurajat Bise-
ricile, mai ales cele parte a CBE, s ii reprezinte interesele
i printr-o manier direct, prin ininarea unor ocii per-
manente. Aceast tendin a fost incurajat i de noua vi-
ziune a Comisiei Europene de a organiza dialogul cu aces-
te Biserici potrivit logicii forumului. ninarea unui ociu
permanent la Bruxelles a fost vzut de ctre Biserici ca un
mijloc de aciune defensiv, pentru a reaciona la dorina de
a aciona sau aciunea instituiilor Uniunii Europene in do-
menii pentru care aceste Biserici ii manifest interesele in-
tr-un sens contrar acestor interese. Procedand astfel, Biseri-
cile au acionat reactiv i nu proactiv, la fel ca toate celelalte
birouri de reprezentare pe lang instituiile Uniunii Europe-
ne a gruprilor de interese
18
. Prima Biseric ce ii stabilete
18
Psciiv Wio, Isnviiv Srv:s, A la recherche dun mo-
dle europeen de representation des interts, in Pui Mov::v, Evic
Rvrciv (ed.), Le nouveau nodle europeen, vol. I Institutions et gou-
vernance, Editions de lUniversite de Bruxelles, Bruxelles, 2000, p. 142.
1
un astfel de ociu la Bruxelles este Biserica Evanghelic din
Germania, urmat de Bisericile Ortodoxe ( Patriarhia Ecume-
nic, Biserica Ortodox a Greciei, Biserica Ortodox Rus,
Biserica Ortodox Roman). Bisericile Catolice au preferat
s acioneze exclusiv de o manier indirect prin interme-
diul COMECE i CCEE, nici o Biseric Catolic naional nu
are un ociu pe lang instituiile Uniunii Europene. Nu toa-
te aceste ocii dispun de resurse echivalente, nici din punct
de vedere al gradului de inuen asupra lurii deciziilor de
ctre instituiile Uniunii Europene i nici al resurselor uma-
ne. Unele astfel de ocii inueneaz luarea deciziilor de c-
tre aceste instituii inc din momentul punerii pe agend a
unei teme, in timp ce altele se rezum la a participa la con-
sultri cu instituiile Uniunii Europene doar dup ce o tem
a fost introdus pe agend. Prin urmare, in privina aciunii
actorilor religioi, spaiul public european se caracterizeaz
in general printr-un mod pluralist de intermediere a intere-
selor dar se manifest i tendine contrare, astfel incat unii
autori nu ezit s postuleze o tripl natur a sistemului de
intermediere a intereselor religioase in cadrul Uniunii Euro-
pene: pluralist, corporatist i neo-corporatist
19
.
B:uou: ov :n Buuv::vs n: Aov:u:u:
Cos:::u:u: B:svu:c:: Evnouv::cv
o: Gvumn:n
Biserica Evanghelic din Germania ( EKD) reprezint o
form de organizare a unei comuniti formate din 23 de Bi-
serici Reformate, Luterane i Unitariene situate in Republica
Federal Germania. Fiecare congregaie local este respon-
sabil pentru activitile religioase desfurate in aria sa de
jurisdicie canonic, iar EKD indeplinete acele atribuii care
ii sunt incredinate in mod expres de ctre Bisericile mem-
19
BvvvoIvv Mssioo, La contribution des structures europeen-
nes religieuses et laques a lenergence dun espace public europeen, op.
cit., p. 215.
1
Rou Cvv
bre. EKD are drept organe de conducere Sinodul, Consiliul
i Conferina Bisericilor.
Din septembrie 1990, Agentul Consiliului EKD pe lang
Republica Federal Germania i Uniunea European are un
birou la Bruxelles. Acest birou este denit ca avand o misi-
une diplomatic i un mandat pastoral
20
. Biroul de la Bru-
xelles al Agentului Consiliului EKD a fcut parte din GOPA,
se a in relaii stranse de colaborare cu Comisia Biseric i
Societate a CBE i particip prin reprezentanii si la gru-
purile de lucru ale acesteia. Exist de asemenea i o foarte
bun colaborare cu COMECE, concretizat prin numeroa-
se luri de poziie comune.
Ceea ce merit a subliniat in privina acestui birou es-
te c, spre deosebire de alte reprezentane ale unor Bise-
rici pe lang instituiile europene sau organizaii de tip re-
ligios care se a la Bruxelles, exist o raportare mult mai
concret fa de instituiile unui stat membru al Uniunii
Europene. Astfel, Biroul de la Bruxelles al Agentului Con-
siliului EKD colaboreaz cu Preedintele, Parlamentul i
Cancelarul Federal al Republicii Federale Germania. Acest
Birou organizeaz regulat intalniri cu membrii Parlamen-
tului European din partea Germaniei care fac totodat par-
te din grupul parlamentar al Partidului Popular European,
de ecare dat cand acetia se gsesc la Bruxelles, pentru
a-i informa in legtur cu punctele de vedere ale Bisericii
Evanghelice din Germania, referitor la problemele aate in
discuia Parlamentului European.
n prezent, Agentul Consiliului EKD este Stephan Re-
imers, iar biroul su la Bruxelles este condus de Katrin
Hatzinger. Activitatea Biroului de la Bruxelles al Agen-
tului Consiliului EKD este coordonat cu cea a biroului
Diakonisches Werk der EKD de la Bruxelles care are res-
ponsabiliti legate in special de dimensiunea social a
integrrii europene. Dealtfel, cele dou instituii impart
20
http:iiwww.ekd.deibevollmaechtigteribruessel.html, accesat in 14
februarie 2009.
1
spaiul aceluiai imobil, aat in imediata vecintate a Co-
misiei Europene.
Rvvuvzv:nuvn B:svu:c::ou Ou:ooov
:n Buuv::vs
Reprezentarea intereselor ortodoxe pe lang instituii-
le europene a avut loc mai intai prin intermediul particip-
rii Bisericilor Ortodoxe la activitile Conferinei Biserici-
lor Europene. Ulterior, aceste Biserici au ajuns la concluzia
c o reprezentare de sine stttoare este de asemenea in-
dicat, ind pstrat in paralel i modalitatea de conjuga-
re a acestor interese cu cele ale altor confesiuni cretine in
cadrul CBE. Din cauza acestei schimbri de optic ce avut
loc la jumtatea anilor 90, CBE nu este favorabil inin-
rii de Reprezentane ale Bisericilor Ortodoxe la Bruxelles
dar, odat ce acestea funcioneaz, instituie relaii foarte
bune de cooperare, avand in vedere urmrirea unor obiec-
tive comune.
B:uou: vvumnv:
n: Pn:u:nuu:v: Ecumv:cv
Prima prezen de sine stttoare a intereselor ortodo-
xe pe lang instituiile europene a fost concretizat in 1995,
odat cu deschiderea la Bruxelles a Biroului permanent al
Patriarhiei Ecumenice. Biroul este condus de Mitropolitul
Emmanuel Adamakis i de Athenagoras Peckstadt
21
. Princi-
pala sarcin a Biroului permanent al Patriarhiei Ecumenice
este de a milita pentru crearea unei Comisii Europene a Bi-
sericilor Ortodoxe din Europa, dup modelul utilizat in pre-
zent de Bisericile catolice. Intenia declarat este ca o aseme-
nea Comisie s aib un rol complementar fa de prezena
21
n prezent, indeplinete funcia de vicar episcopal al Arhiepiscopiei
Belgiei a Patriarhiei Ecumenice. Din punct de vedere canonic, credincioii
ortodoci greci din Belgia se a sub jurisdicia Patriarhiei Ecumenice.
1o
Rou Cvv
Bisericilor Ortodoxe in cadrul Conferinei Bisericilor Euro-
pene i nu s determine aceste Biserici s nu mai colaboreze
cu respectivul organism, de altfel, Mitropolitul Emmanuel
Adamakis este, aa cum am precizat, membru in Comitetul
Central al CBE. Un pas in direcia constituirii acestei Comi-
sii este ca toate Bisericile ortodoxe din Europa s ii aib re-
prezentate interesele la Bruxelles. Reunite la Bruxelles prin
reprezentanii lor permaneni, Bisericile ortodoxe ar , po-
trivit lui Radu Preda, conforme principiului lor eclesiolo-
gic, in sensul de a prezente acolo unde puterea politic ia
decizii ce il privesc pe om in complexitatea lui de in so-
cial i religioas in acelai timp
22
.
Avand in vedere faptul c datele despre activitatea Biro-
ului Permanent al Patriarhiei Ecumenice la Bruxelles sunt
foarte puine, este indicat a prezenta viziunea Patriarhului
Ecumenic Bartolomeu asupra locului religiilor in Europa, vi-
ziune prezent in dou luri de poziie. Prima reprezint o
prelegere in cadrul unei conferine inut la London School
of Economics in data de 3 noiembrie 2005, Rolul religiei in-
tr-o Europ in schimbare
23
. Cea de-a doua este o alocuiune
rostit in faa Parlamentului European, in data de 24 septem-
brie 2008. n cea dintai luare de poziie, Patriarhul Ecumenic
pornete de la ideea c exist dou aspecte care caracterizea-
z in prezent Europa i care necesit o reecie din punct de
vedere religios: multiculturalismul i secularizarea. Aceste
fenomene nu mai sunt doar tipice Europei occidentale, ci i
prii de rsrit a continentului. Emigraia este privit ca o
consecin a multiculturalismului. Multiculturalismul i se-
cularizarea nu ar trebui privite ca o ameninare, ci ca o no-
22
Rou Pvvo, Un suet pentru Europa. Ortodoxie i integrare, in
Nicnirov Cviic, Duri:vu S:Xiiov, RXzv Coovvscu, Rou
Pvvo, Fiecare n rndul cetei sale. Pentru o teologie a neanului,
Christiana, Bucureti, 2003, p. 277.
23
Discursul Patriarhului Ecumenic Bartolomeu la London School of
Economics de la Londra pentru Societatea Elenic din Londra, Te role
of religion in a changing Europe, http:iiwww.ec-patr.gr, accesat in 27 feb-
ruarie 2009.
1;
u oportunitate pentru o mai mare implicare a Bisericilor. n
noul context multicultural, ceea ce Patriarhul Ecumenic nu-
mete loialitatea naional i iubirea de patrie nu dispar i
au in continuare un ineles. Este necesar doar ca experiena
identitii naionale, proprie ecrui european, s e adap-
tat la un nou context pluralist i multicultural. Patriar-
hul Ecumenic vede insi procesul de creare a unor institu-
ii europene ca pe expresia multiculturalismului. Din acest
motiv, integrarea Turciei este necesar, adugand o nou
dimensiune cea a reconcilierii intre lumea musulman i
Occident unui proces aat in plin evoluie. Aceast opi-
une trebuie desigur legat de existena unor relaii speciale
intre Patriarhia Ecumenic de la Constantinopol i Turcia.
n viziunea Patriarhului Ecumenic, Europa nu traverseaz o
perioad de criz, aa cum se putea crede la momentul i-
nerii acestui discurs, datorit blocajului in privina Tratatu-
lui instituind o Constituie pentru Europa. Dimpotriv, ne
am in cea mai indelungat perioad de pace pe care a tra-
versat-o continentul european, situaie care nu a mai existat
din vremea Imperiului Roman. n privina celui de-al doilea
aspect luat in discuie, secularizarea, Patriarhul Ecumenic
consider c nu trebuie exagerat. Numrul celor care ii de-
clar apartenena la cretinism in Europa este in continuare
foarte mare, iar in unele ri acest numr a crescut in ulti-
ma vreme. Cretinismul este un uria adormit in legtu-
r cu care exist o mare probabilitate s e din nou trezit la
via. n plus, fondatorii integrrii europene, cum ar Kon-
rad Adenauer sau Alcide de Gasperi, erau cretini declarai,
iar motenirea lor este i astzi acceptat. n acest context
european, Ortodoxia are de jucat un rol, prin faptul c es-
te prezent atat in Europa rsritean, cat i in cea occiden-
tal. Datorit structurii sale instituionale descentralizate,
Ortodoxia acioneaz mai direct i mai ecient, aandu-se
astfel mai aproape de ceteanul european i de nevoile lui.
Pornind de la premisa c Europa nu este doar o realitate ge-
ograc, ci o idee, Patriarhul Ecumenic incearc s dea un
18
Rou Cvv
rspuns privind coninutul acestei idei. Cu alte cuvinte, in-
trebarea este ce anume constituie suetul Europei pe ca-
re Uniunea European incearc s-l intruchipeze. Patriarhul
Ecumenic crede c acest suet se bazeaz pe valori cum ar
libertatea, demnitatea i integritatea persoanei umane. Nu
se poate da ins un coninut acestor valori fr a rspunde
la intrebarea ce este persoana uman, iar cretinismul adu-
ce cel mai apropiat de adevr rspuns la aceast intrebare:
persoana este un animal indumnezeit, potrivit Sf. Grigore
de Nazianz. Dac, dimpotriv, rspunsul este dat in sensul
c persoana este doar un consumator, cu drepturi adiacen-
te, premisele pentru o criz a proiectului politic european
sunt deja create. Patriarhul Ecumenic se refer i la dezbate-
rea motenire cretin vs. motenire religioas. n viziunea
sa, un tratat al Uniunii Europene este un instrument juridic,
nu un tratat de teologie i de aceea nu este atat de importan-
t menionarea motenirii cretine ca atare, ci mai degrab
s se acioneze in privina integrrii europene pornind de la
premisa acestei moteniri. Patriarhul Ecumenic se refer in
acest discurs i la motenirea bizantin a Ortodoxiei. Exis-
t trei feluri de raportare a unei religii la stat: sistemul con-
fesional, prin care o religie este declarat religie de stat, cel
non-confesional, prin care exist o separaie i o neutralitate
a statului fa de religii i sistemul prin care statul se decla-
r ateu. n Uniunea European exist doar primele dou sis-
teme. Tendina este ca statele europene s devin majoritar
non-confesionale. ns, ne atrage atenia Patriarhul Ecume-
nic, chiar i in statele non-confesionale religia nu este doar
o problem de opiune privat a ceteanului, ci are i pu-
ternice semnicaii in spaiul public. Datorit acestui fapt,
se poate oare arma c religia este separat de puterea poli-
tic (intruchipat de stat sau de Uniunea European) Mult
mai indicat este, in viziunea Patriarhului Ecumenic, s ar-
mm c situaia actual seamn cu ceea ce impratul bizan-
tin Iustinian desemna prin termenul de simfonie existen-
t intre puterea temporal (imprat) i autoritatea religioas
1,
(clerul ortodox). Paradigma simfoniei de tip bizantin intre
cele dou puteri este valabil i in prezent, aceasta ind con-
siderat contribuia profund a Ortodoxiei la procesul de in-
tegrare european.
Cel de-al doilea discurs a avut loc la 24 septembrie 2008
in contextul Anului European al Dialogului Intercultural
24
.
Patriarhul Ecumenic reia tema necesitii integrrii Turciei
in proiectul politic european
25
. Una dintre valorile europe-
ne i totodat condiia pentru ca o societate s e tolerant
este respectul minoritii de ctre majoritate, iar aceast va-
loare poate crea o punte de legtur intre Turcia i Uniunea
European. Este nevoie, pe de o parte, ca Turcia s contribu-
ie la realizarea dialogului intercultural i la promovarea to-
leranei iar, pe de alt parte, Europa nu trebuie s priveas-
c orice religie care este tolerant cu altele ca ind strin.
Proiectul european este in viziunea Patriarhului Bartolo-
meu asemntor unei mari religii i are din aceast cauz
puterea de a transcende naionalismul, nihilismul i funda-
mentalismul. Ezitrile la adresa Turciei nu au un fundament
economic, ci sunt datorate aproape exclusiv faptului c es-
te vorba de o ar predominant musulman. Acest fapt nu
trebuie s duc ins la o respingere a Turciei, deoarece chiar
24
Un rezumat al acestui discurs este disponibil pe pagina de web a
Parlamentului European, http:iiwww.europarl.europa.eu, accesat in 10
februarie 2009.
25
Patriarhul Ecumenic nu amintete in acest discurs despre situaia
comunitilor cretine in Turcia, marcat in continuare de discriminri.
Pentru o evaluare a libertii religioase in contextul altor drepturi (drep-
tul la asociere, dreptul de proprietate al cultelor etc.) in Turcia in acest
moment, vezi Commission of the European Communities, Turkey 2008
Progress Report, COM (2008) 674, Brussels, 05.11.2008 SEC (2008) 2699
nal. Pentru un raport detaliat asupra situaiei comunitilor religioase
din Turcia, nu numai cretine, vezi Nivzi :vr, Religion in Turkey, in
Fvcis Mvssvv (ed.), Te Status of Religious Confessions of the States
Applying for Menbership to the European Union, Proceedings of the meet-
ing, Universite Robert Schuman CNRS, Strasbourg, 17-18 nov. 2000,
Giur Editore, Milano, 2002, pp. 251-276.
1oo
Rou Cvv
i in momentul de fa in Europa triesc milioane de mu-
sulmani. Discursul din Parlamentul European a atins i ro-
lul pe care Patriarhia Ecumenic il are de jucat intr-o Euro-
p unit. De douzeci de secole aceast instituie a fost un
sprijin pentru persoana uman i pentru Biserica cretin.
Aceast experien, pstrat i pe parcursul unor perioade
istorice sumbre, poate oferi un mesaj atemporal al valorii
perene a omului. n viziunea Patriarhului Ecumenic, dia-
logul intercultural este important deoarece in general dia-
logul este inerent in natura persoanei umane, iar culturile
trebuie s se ae in dialog deoarece nici o cultur nu poate
pretinde c reunete toate persoanele umane. Lipsa dialo-
gului intercultural face ca diferenele intre persoane s e
reduse la conceptul de altul, ceea ce duce in cele din urm
la abuz, conict i persecuie. Pentru Patriarhul Ecumenic,
proiectul european este unul de succes deoarece a reuit o
coexisten panic intre statele naionale care in urm cu
mai puin de 70 de ani erau angrenate in conicte care ar
putut distruge motenirea european pentru multe secole.
O alt tem abordat in acest discurs este ecologia. Exist
o form profund de inelegere a interdependenei oricror
persoane umane, anume faptul c universul in care trim
este un loc al tuturor, altfel spus toi facem parte din eco-
sfer, ceea ce pune in prim plan importana proteciei me-
diului inconjurtor.
Rvvuvzv:n|n B:svu:c:: Ou:ooov n Guvc:v:
vv :noK U:uvn EuuovvnK
Din anul 1998 s-a ininat la Bruxelles, ca urmare a ale-
gerii IPS Hristodulos in funcia de Arhiepiscop al Atenei
i al intregii Grecii, o Reprezentan a Bisericii Ortodoxe a
Greciei care funcioneaz efectiv din 2003. Aceast Repre-
zentan este condus la randul ei de un ierarh Mitropoli-
tul Athanasios de Ahaia. Reprezentana Bisericii Ortodoxe
a Greciei funcioneaz ca un serviciu exterior al Sfantului
1o1
Sinod. Scopul acestei Reprezentane este: de a urmri ori-
ce tem care ine de Uniunea European, Consiliul Europei
i UNESCO care este i de interesul Bisericii Greciei, de a
participa la dialogul pentru pace, reconciliere i cooperare
al popoarelor din Europa i a contribui la coeziunea socie-
tii europene, de a promova aciunea spiritual i cultural
a Bisericii Greciei, menine relaii cu reprezentani ai Bise-
ricilor, comunitilor religioase, ONG-urilor i in general ai
societii civile activi in cadrul Uniunii Europene, de a par-
ticipa la activiti care au loc la nivel european, de a organi-
za prelegeri, seminarii, conferine despre tradiia, istoria, ar-
ta, educaia i teologia ortodox
26
.
Chiar dac este vorba de o reprezentan pe lang Uni-
unea European, se poate observa c i unele organiza-
ii internaionale sunt avute in vedere, la fel ca i in ca-
zul altor reprezentane ale Bisericilor Ortodoxe prezen-
te la Bruxelles.
Reprezentana este nanat de Biserica Greciei, precum
i de un numr important de donatori privai, printre care se
numr persoane zice, companii i bnci din Grecia.
Reprezentana Bisericii Ortodoxe a Greciei a fost im-
plicat foarte activ in dezbaterea referitoare la includerea
motenirii cretine a Europei in Tratatul de instituire a unei
Constituii pentru Europa, ca de altfel in intregul proces de
redactare a acestui tratat. Astfel, la 20 mai 2002, Sfantul Si-
nod al Bisericii Ortodoxe a Greciei a dat publicitii o De-
claraie referitoare la principiile pe care un asemenea tratat
trebuie s se bazeze i care prezint o importan deosebi-
t pentru Biseric. Textul acestei Declaraii nu difer foar-
te mult de poziia comun COMECE CBE din 27 sep-
tembrie 2002 pe marginea aceluiai subiect. Exist totui
o diferen: Declaraia Sfantului Sinod al Bisericii Ortodo-
xe a Greciei a fost mai intai transmis Reprezentanei de la
Bruxelles care a avut misiunea de a milita pentru transmi-
26
Date preluate de pe adresa ocial a Reprezentanei Bisericii Ortodoxe
a Greciei la Bruxelles, http:iiwww.regue.org, accesat in 10 februarie 2009.
1o:
Rou Cvv
terea ei ocialilor europeni, pe cand Declaraia COMECE
CBE a fost transmis direct Preedintelui Conveniei Eu-
ropene. Este greu de apreciat dac una dintre aceste dou
declaraii a avut un impact mai mare decat alta. Forma ac-
tual a art. 16 C din Tratatul privind funcionarea Uniunii
Europene, parte a Tratatului de la Lisabona, este rezultatul
unui efort comun al tuturor Bisericilor i comunitilor re-
ligioase din Europa.
Nici una dintre cele dou Declaraii nu pune accentul pe
recunoaterea motenii cretine a Europei in Preambulul
Tratatului. Ulterior, pe msur ce aceasta a devenit un seri-
os punct de neinelegere intre membrii Conveniei Europe-
ne i ai reprezentanilor statelor participante la Conferina
Interguvernamental care i-a urmat, solicitarea respectiv a
fost inclus i in catalogul revendicrilor organizaiilor reli-
gioase prezente la Bruxelles, cu toate c nu s-a putut ajunge
la un punct de vedere comun. Reprezentana Bisericii Orto-
doxe din Grecia a fost foarte activ in acest domeniu, direc-
torul acesteia fcand o declaraie expres in acest sens ina-
intea sunnit-ului Consiliului European din iunie 2004 care
a marcat adoptarea textului nal al Tratatului de instituire a
unei Constituii pentru Europa. Episcopul Athanasios arma
cu acea ocazie: sperm c liderii Europei nu vor decide s
cedeze presiunilor la care sunt supui din partea celor care
se opun cretinismului din motive ideologice. Forma nal
a Preambulului nu a fost de natur s mulumeasc aceste
organizaii i Bisericile pe care le reprezint, ins existena
unui articol distinct referitor la dialogul lor cu Uniunea Eu-
ropean a aplanat intrucatva o atitudine ostil fa de intre-
gul proces care a dus la apariia Tratatului de la Lisabona.
Reprezentana Bisericii Ortodoxe a Greciei intreine re-
laii foarte bune de colaborare cu CBE, dovad ind prezen-
a episcopului Athanasios de Ahaia in Comitetul Central al
CBE i participarea acestuia la diferite activiti ale acestei
organizaii.
1o
Rvvuvzv:n|n Pvumnv:K
n B:svu:c:: Ou:ooov Romnv
vv :noK :s:::u|:::v vuuovvv
Sfantul Sinod al BOR a decis la edina sa din 3 martie
2000 s aprobe in principiu ininarea unei reprezentane
a Bisericii Ortodoxe Romane pe lang structurile europe-
ne urmand a delegat (in funcie de posibiliti se pre-
ciza) un reprezentant al BOR acreditat pe lang Uniunea
European i Consiliul Europei. Se preciza c acest dele-
gat ar trebui s lucreze in colaborare cu reprezentanii ce-
lorlalte Biserici acreditai la Bruxelles. Acestui delegat i se
acorda i mandatul de a pune in aplicare decizia Sfantului
Sinod din 1 octombrie 1997, prin care BOR ii manifesta
sprijinul pentru crearea unei Comisii Ortodoxe Europene
care s reuneasc reprezentanii Bisericilor Ortodoxe la
Bruxelles. Aceast decizie nu a fost imediat pus in aplica-
re. Ocial, motivul invocat de BOR a fost de natur nan-
ciar. A existat ins i un alt motiv care a dus la amanarea
punerii in aplicare a deciziei Sfantului Sinod: apartenen-
a BOR la CBE. Nu exist nici o luare de poziie a ierarhi-
ei ortodoxe care s dezvolte ideile cuprinse in aceast ho-
trare a Sfantului Sinod. Exist in schimb cateva luri de
poziie care au susinut necesitatea existenei unei Repre-
zentane Permanente a BOR pe lang instituiile europe-
ne, exprimate atat inainte, cat i dup luarea acestei decizii.
Astfel, in 1999, Radu Preda arma c integrarea european
are o dimensiune confesional obligatorie, dand ca exem-
plu faptul c
la Bruxelles sunt reprezentate prin birouri proprii atat Conferin-
a European a Episcopilor Catolici, cat i Patriarhia Ecumenic,
Biserica Ortodox a Greciei, Patriarhia Rus i Biserica Evanghe-
lic din Germania.
27
27
Rou Pvvo, Biserica n stat. O invitaie la dezbatere, Scripta, Bu-
cureti, 1999, p. 115.
1o
Rou Cvv
Radu Preda se rezuma in acest text doar s constate ab-
sena Ortodoxiei romaneti intr-o form instituionalizat
la Bruxelles, fr a face propuneri concrete. ntr-un alt text
publicat in 2002
28
acelai autor detaliaz problematica, ex-
punand mult mai in detaliu felul in care Bisericile privesc
reprezentarea lor pe lang instituiile europene. Cat prive-
te Reprezentana BOR la Bruxelles, Radu Preda amintete
decizia Sfantului Sinod din 2000 i constat c proiectul
nu a cptat contur denitiv. Autorul crede c un aseme-
nea proiect nu poate nanat integral de stat, deoarece
Reprezentana ar obligat astfel s pun in practic doar
politica ocial guvernamental i ar trebui gsite formu-
le de nanare mixte de tip public privat. Starea de fapt
existent este caracterizat sintetic: suntem acea Biseric
Ortodox care are i nu are reprezentare pe ling institui-
ile europene.
29
Autorul dezvolt i principalele atribuii ale unei aseme-
nea Reprezentane: interfa informaional intre BORiRo-
mania i instituiile europene, posibilitatea de a contribui
la formarea unei opinii publice cretine in ceea ce prive-
te numeroase subiecte, cum ar bioetica, posibilitatea de
a se implica i in chestiuni care privesc alte culte cretine
din Romania, devenind astfel o voce a cretintii roma-
neti, identicarea unor posibiliti de colaborare cu insti-
tuiile europene.
Am dezvoltat la randul nostru aceast tem intr-un text
aprut in 2005
30
.
Teodor Baconsky a scris de asemenea despre proiectul Re-
prezentanei permanente a BOR pe ling instituiile europe-
28
Iden, Un suet pentru Europa. Ortodoxie i integrare, in
Nicnirov Cviic, Duri:vu S:Xiiov, RXzv Coovvscu,
Rou Pvvo, op. cit.
29
Ibiden, p. 279.
30
Rou Cvv, Necesitatea unei reprezentane permanente a
Bisericii Ortodoxe Romane pe ling instituiile europene, in Rou
Cvv (coord.), Un suet pentru Europa. Dinensiunea religioas
a unui proiect politic, op. cit., pp. 324-337.
1o
ne intr-un articol publicat tot in 2005
31
. Autorul pornete de
la premisa c din 2007 comunitatea ortodox din Romania
va depi, numeric, orice alt asemenea grupare confesio-
nal din statele membre [ UE], ceea ce face necesar Repre-
zentana BOR la Bruxelles. Teodor Baconsky reia unele din
argumentele folosite in cele dou texte prezentate mai sus,
adugind c o asemenea Reprezentan va avea mult de lu-
cru i, fr nici o indoial, ii justic existena. n ceea ce
privete nanarea acestui proiect, Baconsky insist in ace-
lai fel ca i autorii menionai asupra faptului c Reprezen-
tana BOR nu ar credibil dac ar nanat exclusiv de
stat. Pe de alt parte, nici diaspora roman nu dispune de
fonduri suciente, astfel incat problema nanrii rmane,
in opinia lui Teodor Baconsky, deschis.
n noiembrie 2005 Guvernul Romaniei a decis alocarea
unei sume consistente pentru a susine ininarea Reprezen-
tanei BOR dar i pentru deschiderea unui nou centru epi-
scopal la Bruxelles. Aceast decizie a avut la origine oferta
de cumprare ctre BOR a unui lca de cult din secolul al
XIX-lea care a aparinut franciscanilor. BOR a catigat lici-
taia organizat pentru vanzarea acestui lca de cult chiar
dac, prin ajutorul statului roman, nu a oferit cea mai mare
sum de bani, ins a contat faptul c a dorit s nu ii schim-
be destinaia. Statul roman a acordat o parte din suma ne-
cesar achiziionrii acestui lca de cult prin H.G. nr.
1489i2005 privind suplimentarea bugetului Ministerului
Culturii i Cultelor din Fondul de rezerv bugetar la dis-
poziia Guvernului pe anul 2005 pentru Patriarhia Bisericii
Ortodoxe Romane, urmand ca BOR s se implice nanci-
ar pentru funcionarea efectiv a Reprezentanei. De re-
marcat c textul respectivei Hotrari de Guvern nu preciza
faptul c suma alocat este destinat ininrii Reprezen-
tanei Permanente a BOR pe lang instituiile europene. La
scurt timp dup apariia acestui act normativ, Guvernul a
31
Tvooov Bcosv, Un proiect util, Dilena veche 56 (11-17
februarie 2005).
1oo
Rou Cvv
mai alocat o sum de bani pentru acelai proiect prin H.G.
nr. 1689i2005.
n noul Statut pentru organizarea i funcionarea BOR,
aprobat de Sfantul Sinod la data de 28 noiembrie 2007 i in-
trat in vigoare dup publicarea in Monitorul Ocial a Hot-
rarii de Guvern pentru recunoaterea sa
32
, se prevede la art.
6 c BOR este organizat din uniti aate in interiorul sau
in afara granielor Romaniei, in aceast ultim categorie in-
trand i Reprezentanele Patriarhiei Romane: Aezminte-
le Romaneti de la Locurile Snte (Ierusalim, Iordan i Ieri-
hon), Parohia Ortodox Roman de la Soa i Reprezentana
Patriarhiei Romane pe lang instituiile europene cu sediul
la Bruxelles. Imediat dup intrarea in vigoare a noului Sta-
tut BOR, in februarie 2008 IPS Mitropolitul Nifon, Arhie-
piscopul Targovitei, a fost numit Exarh Patriarhal pentru
relaiile cu instituiile Uniunii Europene, IPS Mitropolit Io-
sif, Arhiepiscop al Europei Occidentale ind Directorul Re-
prezentanei BOR la Bruxelles. Printele Patriciu Vlaicu este
consilier la Reprezentana BOR i paroh la Biserica Sfantul
Nicolae (lcaul de cult care servete pentru scopuri liturgi-
ce dar i ca sediu pentru aceast Reprezentan).
Reprezentana BOR editeaz un buletin, EuRoOrthodox,
disponibil i in versiune electronic
33
. Printre aciunile orga-
nizate de Reprezentan pan in prezent se numr partici-
parea IPS Mitropolit Nifon, in calitate de Exarh Patriarhal
pentru instituiile Uniunii Europene, la intalnirea organi-
zat de Jose Manuel Barroso, Preedintele Comisiei Euro-
pene, Janez Jansa, primul-ministru al Sloveniei (ar care a
deinut in prima parte a anului 2008 Preedinia Consiliu-
lui UE) i Hans-Gert Pttering, Preedintele Parlamentului
European cu 21 de lideri religioi din Europa reprezentand
confesiunile cretine, iudaismul i Islamul, reuniune anua-
l iniiat pentru prima oar in 2005 de actualul Preedin-
te al Comisiei Europene. n iulie 2008 Reprezentana BOR a
32
H.G. nr. 53i2008, M.Of. nr. 132 din 20 februarie 2008.
33
http:iiwww.euroorthodox.net, accesat in 11 februarie 2009.
1o;
organizat o vizit a cultelor din Romania la principalele in-
stituii ale Uniunii Europene (Comisie, Consiliu, Parlamen-
tul European)
34
.
A::v vuvzv|v n:v B:svu:c::ou Ou:ooov
:n Buuv::vs
La sfaritul anului 2002 a inceput s funcioneze Repre-
zentana Bisericii Ortodoxe Ruse pe lang instituiile euro-
pene. Condus, pe acelai model ca i celelalte instituii de
acest gen, de ctre un episcop, Ilarion Alfeiev, deschiderea
acestei noi reprezentane ortodoxe a fost salutat in schim-
bul de scrisori dintre Patriarhul Alexei al II-lea, respectiv
Mitropolitul Kiril de Smolensk (actualul Patriarh al Bisericii
Ortodoxe Ruse) i Preedintele din acea perioad al Comisi-
ei Europene, Romano Prodi. Aceast Reprezentan editea-
z un buletin informativ, Europaica i are ca scop o mai bu-
n prezen a Ortodoxiei ruse in mass-media occidental i
pe lang instituiile europene. Obiectul de activitate al aces-
tei Reprezentane il constituie nu numai instituiile Uniunii
Europene, ci i Consiliul Europei
35
.
Biserica Ortodox din Cipru i-a anunat intenia de a
deschide un birou permanent la Bruxelles pe lang institu-
iile europene in cursul anului 2004 ins, pan in prezent, o
asemenea iniiativ nu s-a materializat. Se pune problema
dac i in ce msur Reprezentana de la Bruxelles a Bisericii
Ortodoxe a Greciei reprezint temporar i interesele Biseri-
cii cipriote, avand in vedere relaiile tradiionale de susine-
re reciproc intre cele dou Biserici i prezena lor in cadrul
CBE. Suntem inclinai s considerm c rolul Reprezentanei
Bisericii Ortodoxe a Greciei este i de a susine discret pre-
34
Date preluate de pe adresa ocial a Reprezentanei Permanente a
BOR pe lang instituiile europene, http:iiorthodoxero.typepad.com, ac-
cesat in 11 februarie 2009.
35
Detalii despre aceast Reprezentan, precum i buletinele Europaica,
pot gsite la http:iiorthodoxeurope.org, accesat in 13 februarie 2009.
1o8
Rou Cvv
zena ortodox cipriot in Europa, chiar dac acest lucru nu
este recunoscut ocial. Ar exista dou argumente in favoa-
rea unei asemenea concluzii: printre nanatorii Reprezen-
tanei Bisericii Ortodoxe a Greciei se numr i investitori
ciprioi, iar membrii ciprioi i greci ai Parlamentului Euro-
pean, precum i cei doi membri ai Comisiei Europene pro-
venii din aceste ri, intrein relaii cordiale cu Reprezen-
tana Bisericii Ortodoxe a Greciei, ind invitai pentru a-i
expune punctele de vedere sau a reecta impreun cu privi-
re la rolul Ortodoxiei intr-o Europ unit.
Biserica Ortodox a Bulgariei nu are pan acum o Repre-
zentan la Bruxelles i nici nu a anunat c ar inteniona un
asemenea demers. ndelungatele disensiuni interne manifes-
tate indeosebi dup 1989 sunt o explicaie a acestei absene,
probabil c nu singura. Suntem tentai s credem, mai ales
pe baza unor evoluii recente, c Biserica Ortodox a Gre-
ciei se consider, ca i in cazul Bisericii Ortodoxe din Ci-
pru dar desigur nu cu aceeai intensitate i justicare ca in
acest caz, reprezentanta intereselor Bisericii Ortodoxe Bul-
gare la Bruxelles, in lipsa unei Reprezentane a acesteia din
urm. Biserica Ortodox Bulgar a inceput s acorde in ul-
tima vreme importan relaiei sale cu Uniunea European,
dovad ind vizita unei delegaii a Patriarhiei bulgare (Mi-
tropolitul Galaktion de Stara Zagora i Arhimandritul Ha-
ralambi Nicev) la Parlamentul European in iunie 2008, vi-
zit la care a contribuit i Mitropolitul Athanasios de Ahaia
care reprezint Biserica Ortodox a Greciei pe lang Uniu-
nea European.
CONCLUZII
13.
1;1
Bisvviciiv ,i ovoiziiiv vviioiosv cv ii au sediul
sau reprezentana la Bruxelles desfoar o aciune colectiv
la nivel european, avand interese clar stabilite i mijloace de
aciune care i-au probat eciena. Activitatea lor are loc in
contextul in care se discut tot mai mult despre formele de
europenizare a aciunii colective
1
. Fiecare dintre aceti ac-
tori acioneaz in spaiul public european cu grade de e-
cien diferite, iar acestea pot msurate prin grila de ana-
liz propus de Richard Balme i Didier Chabanet. Potrivit
acestor autori, europenizarea este un ansamblu de trans-
formri care afecteaz interaciunile sociale i politice pe
trei planuri: teritorial, prin extinderea campului de aciune
i reprezentare de interese, relaional i nu in ultimul rand
pe plan cognitiv prin denirea, in contextul integrrii euro-
pene a statelor naionale, a noi valori, noi idealuri sau noi jus-
ticri privind dezvoltarea societii
2
. Pornind de la natura
actorilor sociali, a instituiilor politice ctre care acetia ii
indreapt revendicrile, a registrelor de aciune i a intere-
selor care stau la baza mobilizrii, cei doi autori au identi-
cat patru moduri de europenizare a aciunii colective. Exis-
1
Sabine SAURUGGER, Analyser les modes de representation des
interts dans lUnion europeenne: construction dune problematique,
Questions de Recherche 6 (iunie 2002).
2
Ricnvo Birv, Dioivv Cnnv:, Introduction. Action collec-
tive et gouvernance de lUnion europeenne, in Ricnvo Birv, Dioivv
Cnnv:, Vicv: Wvion: (ed.), Laction collective en Europe, Presses
de Sciences Po, Paris, 2002, p. 104.
1;:
Rou Cvv
tena simultan a acestor forme face dovada c un anumit
actor non-statal care acioneaz la nivel european a inche-
iat procesul de europenizare.
Prima form de europenizare este internalizarea: in leg-
tur cu problemele care in de integrarea european un actor
are luri de poziie la nivel local i naional. O a doua form
de europenizare este externalizarea: actorul in cauz nu se
mai rezum doar la a aduce dezbaterea in jurul temelor eu-
ropene la nivel naional, ci se orienteaz spre Bruxelles cu
scopul de a intra in legtur cu instituiile Uniunii Europe-
ne pentru a-i promova interesele. Supranaionalizarea este
considerat a urmtoarea form de europenizare. n aceas-
t etap se constituie structuri supranaionale de reprezenta-
re a intereselor la nivel european. Cea mai dezvoltat form
de europenizare este, in viziunea celor doi autori, transnai-
onalizarea care corespunde transformrii actorului in cauz,
ale crei activiti nu numai c exced cadrului naional dar
au loc de preferin la nivel european. Prin aplicarea acestei
grile de analiz, se poate observa cu uurin c toate aceste
forme instituionalizate de reprezentare a Bisericilor naio-
nale au parcurs in intregime etapele europenizrii. Aceasta
nu inseamn c Bisericile pe care le reprezint au parcurs
la randul lor toate etapele europenizrii. Existena acestor
Reprezentane este gandit pentru a favoriza apariia unui
grad mai inalt de europenizare a acestor Biserici care, prin
natura lor i datorit unor dezvoltri istorice, nu au cum s
se transforme atat de radical incat s acioneze mai mult pe
plan european decat naional. Deocamdat, nu exist su-
ciente analize pentru a vedea in ce msur Bisericile repre-
zentate la Bruxelles
3
, individual sau in cadrul unor structuri
colective, au parcurs etapele europenizrii i in consecin-
3
Europenizarea Bisericii Ortodoxe Romane prin grila de interpretare
propus de Richard Balme i Didier Chabanet face obiectul unei analize
distincte, vezi Radu CARP, Biserica Ortodox Ronn i poziiile laici-
lor fa de integrarea european elenente de discurs n spaiul public, in
Rro Cor, A Mvi Donvv (coord.), Politici publice ronneti,
Institutul European, Iai, 2007, pp. 113-164.
1;
nu putem arma despre o Biseric faptul c s-a adecvat
mai bine sau mai puin bine tendinelor de europenizare a
aciunii colective.
Toi aceti actori desfoar o activitate de lobby in princi-
pal pe lang instituiile Uniunii Europene, fr ca aceast ac-
tivitate s aib ins un statut bine denit. Exist la ora actua-
l un numr insemnat de grupuri de interese care acioneaz
la Bruxelles i care fac parte din logica europenizrii aciunii
colective
4
. Acestea au in general o natur economic. Pe msu-
r ce integrarea european nu mai are o component exclusiv
economic, s-a simit necesitatea ca i alte interese, cum ar
cele religioase, s e prezente in cadrul unui proces prin care
se incearc construirea unui spaiu mai larg de consultare ca-
re s dea o mai mare legitimitate hotrarilor luate de Uniunea
European precum i ca acestea s e cat mai bine corelate cu
interesele bine denite ale actorilor non-statali.
Grupurile de interese reprezint o realitate de necontestat
a Uniunii Europene. Ele exist de altfel in orice tip de soci-
etate organizat politic, mai ales in regimurile democratice,
datorit recunoaterii dreptului de asociere ca drept funda-
mental. De fapt, orice grup (denit de Mancur Olson drept
un anumit numr de indivizi unii de un interes comun
5
)
constituit in societate este totodat i un grup de intere-
se. Acestea din urm nu sunt doar actori politici, ci i soci-
ali, in msura in care particip la procesul decizional, facili-
teaz elaborarea politicilor publice i se folosesc de legtura
strans cu societatea pentru a contribui la punerea in apli-
care a acestor politici.
Indiscutabil, construcia european la care particip de-
opotriv instituiile Uniunii Europene, actori non-statali i
persoanele care se regsesc in conceptul de cetenie eu-
4
Despre aciunea colectiv in contextul Uniunii Europene, vezi Jus:i
Gvvvooo, Mv Asviii (ed.), Collective Action in the European
Union. Interests and the êw Politics of Associability, Routledge, London,
1998.
5
Mcuv Oiso, Te Logic of Collective Action, Harvard University
Press, Cambridge, Mass., 1971, p. 28.
1;
Rou Cvv
ropean este legat de multiple interese organizate in mod
colectiv. Toi aceti actori particip la denirea progresiv
a unui spaiu public european. Asistm in acest moment la
multiplicarea intereselor care se manifest in acest spaiu,
interese care in unele cazuri pot antagoniste. Astfel, Uni-
unea European este in prezent un spaiu in care diferii ac-
tori ii susin interesele cu mijloacele de care dispun i, in
unele cazuri, se asociaz pentru susinerea unor poziii co-
mune. Bisericile i organizaiile religioase ce ii au sediul sau
reprezentana la Bruxelles intr fr discuie in acest meca-
nism, avand ca sarcin nu doar incercarea continu de a fa-
ce ca poziiile lor s e luate in calcul in ceea ce privete ela-
borarea unor politici comune europene i transmiterea ctre
Bisericilei comunitile religioase din statele membre a po-
ziiilor adoptate de instituiile Uniunii, ci i rolul dicil de a
intra intr-o competiie direct cu gruprile de interese deja
existente la Bruxelles. Acestea susin in unele cazuri interese
contrare celor promovate de Biserici: de exemplu, industria
farmaceutic, puternic reprezentat in capitala european,
in ceea ce privete nanarea din bugetul Uniunii Europene
a cercetrilor legate de clonare. Este semnicativ faptul c,
in lucrrile dedicate gruprilor de interese existente in spa-
iul comunitar, organizaiile religioase nici mcar nu sunt
amintite
6
. Ele nu au inc acest statut, ins cu siguran situ-
aia se va schimba. Punerea in aplicare a art. 16 C din Trata-
tul privind funcionarea Uniunii Europene, parte a Tratatu-
lui de la Lisabona, va favoriza fr indoial acest proces de
redenire a rolului Bisericilor i organizaiilor religioase ce
ii au sediul sau reprezentana la Bruxelles. Prin prevederi-
le Tratatului de la Lisabona activitatea de lobby a Bisericilor
iese din sfera dialogului informal i capt un caracter obli-
6
Vezi, de exemplu, Guiiiurv Couv:v, Guiiiurv Dvvi, Con-
strucia european, Editura C.N.I. Coresi S.A., Bucureti, f.a., Rro
Cor, Grupurile de interese. Reglenentarea activitii de lobby n
Uniunea European i n Ronnia, in Rro Cor, A Mvi
Donvv (coord.), Ronnia i integrarea european, Institutul European,
Iai, 2005, pp. 155 i urm.
1;
gatoriu. Este de altfel singura referire din acest tratat (in afa-
r de cea la organizaiile lozoce, din cuprinsul aceluiai
articol) la felul in care Uniunea European inelege s cola-
boreze cu diversele grupri ce acioneaz in spaiul comu-
nitar. Relaiile cu gruprile de interese, la modul general, nu
formeaz obiectul Tratatului de la Lisabona. Totui, in ulti-
ma vreme i aceste relaii fac obiectul unor documente o-
ciale ale instituiilor Uniunii Europene
7
.
Rmane de vzut, dup ce Tratatul de la Lisabona va in-
tra in vigoare, cum va evolua acest dialog. Aa cum rezult
din cuprinsul acestei lucrri, el exist deja, acest tratat ne-
ind altceva decat o posibil instituionalizare a unor reali-
ti nu numai tolerate dar i acceptate i practicate ca atare.
Chiar dac aplicarea Tratatului de la Lisabona va genera un
nou eec in lunga serie de incercri de a schimba cadrul de
funcionare a instituiilor europene, dialogul intre Uniunea
European i Bisericii comuniti religioase va continua, iar
mecanismele de consultare vor in permanen imbunt-
ite, deoarece ambii parteneri de dialog au interesul s nu ii
conteste reciproc legitimitatea.
7
COM (2002) 704 nal, op. cit., Euvovv Pviirv:, Lobbying in
the European Union Current Rules and Practices, (= Constitutional Aairs
Series), Working Paper, AFCO 104 EN, 2003, Corisi Corui:Xiiov
Euvovvv, Cartea verde privind Iniiativa European pentru Transparen,
COM (2006) 194 nal, Brussels, 3.5.2006.
BIBLIOGRAFIE
& INDEX
1;,
Bsoounvv
Not: La redactarea acestui volum au fost folosite datele dispo-
nibile i publicaiile aprute pan la data de 1 martie 2009.
Documv:v
Tratatul de instituire a unei Constituii pentru Europa, Institutul Euro-
pean din Romania, Bucureti, 2004.
Tratatul de la Lisabona de nodicare a Tratatului privind Uniunea Eu-
ropean i a Tratatului de instituire a Conunitii Europene JO C
306, 17 decembrie 2007.
Corisi Corui:Xiiov Euvovvv, Guvernana european o Carte
Alb, COM (2001) 428 nal, Bruxelles, 25.7.2001.
Comunicarea Comisiei Comunitilor Europene, Document consultativ,
n direcia unei culturi ntrite a consultrii i a dialogului Prin-
cipiile generale i nornele nininale aplicabile consultrilor angafa-
te de Conisie cu prile interesate, COM (2002) 704 nal, Bruxelles,
11.12.2002.
Corisi Corui:Xiiov Euvovvv, Cartea verde privind Iniiati-
va European pentru Transparen, COM (2006) 194 nal, Brus-
sels, 3.5.2006.
Corrissio or :nv Euvovv Corrui:ivs, Turkey 2008 Progress Re-
port, COM (2008) 674, Brussels, 05.11.2008 SEC (2008) 2699 nal.
Euvovv Pviirv:, Lobbying in the European Union Current Rules
and Practices, Working Paper, Constitutional Aairs Series, AFCO
104 EN, 2003.
Corvvvcv or Euvovv CnuvcnvsiCorvvvcv ovs Eoiisvs Euvo-
vvvvsiKorvvvz Euvovviscnvv Kivcnv, Verfassung und an-
dere gesetzliche TexteConstitution and Other Legal TextsConstituti-
on et autres textes legislatives, Apriliavril 2003.
Global Governance Assessnent 2003. A Report to the Bishops of COMECE.
COMECE Statement in view of the Elections to the European Parliament
on 10-13 June 2004, An Opportunity to Make our Values Real, http:ii
www.comece.orgiuploadipdficom_elections_040510_en.pdf, acce-
COMECE, A Fanily Strategy for the European Union An Encouragenent
to Make the Fanily an EU Priority, http:iiwww.comece.orgiuploadi
pdfisecr_family_040316_en.pdf, accesat in 8 februarie 2009.
18o
Biniioovriv
Strenghtening the European Social Model Ideas for a Renewed Lisbon
Strategy of the European Union, http:iiwww.comece.orgiuploadipdfi
pub_lisbon_050311_en.pdf, accesat in 8 februarie 2009.
Proposal for a Strategy of the European Union for the Support of Mar-
riage and Fanily A Working Docunent of the COMECE Secretari-
at, http:iiwww.comece.orgiuploadipdfisecr_mariage_080408_en.pdf,
accesat in 25 februarie 2009.
Science and Ethics. Opinions elaborated by the Bioethics Discussion Group
of the Secretariat of COMECE, http:iiwww.comece.orgiuploadipdfi
pub_bio_avis_en.pdf, accesat in 16 februarie 2009.
CSCCCME Response to the Council of Europe White Paper Consultation
on Intercultural Dialogue, http:iiwww.cec-kek.orgipdfiCSC-CCME-
ResponseCoEIntercultural.pdf, accesat in 7 februarie 2009.
Docunent nal al Reuniunii de la Viena a reprezentanilor statelor par-
ticipante la Conferina pentru securitate i cooperare n Europa, Ed.
Blcescu, Bucureti, 1990.
S:uo:: : vo:umv
, Biserica Ortodox Ronn i Unirea Principatelor, Editura Cuvantul
Vieii a Mitropoliei Munteniei i Dobrogei, Bucureti, 2009.
AcQuviv, Snio, LEcclisi del sacro nella civilta industriale. Dissa-
crazione e secolarizzazione nella societa industriale e postindustria-
le, Comunit, Milano, 1991.
Aso, Tii, Genealogies of Religion. Discipline and Reasons of Power
in Christianity and Islan , Te Johns Hopkins University Press, Bal-
timore, 1993.
Aso, Tii, Fornations of the Secular. Christianity, Islan , Modernity,
Stanford University Press, Stanford, 2003.
Bcosv, Tvooov, Turn nclinat. Fragnente de arheologie profetic,
Curtea Veche, Bucureti, 2007.
Bcosv, Tvooov, Cvv, Rou, IcX iv., Io I., Moivscu, Ac,
:vroi, Eiv, TX:vu-Czn, Booo, Pentru un cretinisn al
noii Europe (= Boltzmann III), Humanitas, Bucureti, 2007.
Birv, Ricnvo, Cnnv:, Dioivv, Wvion:, Vicv: (ed.), Laction
collective en Europe, Presses de Sciences Po, Paris, 2002.
Bvvovv, Pv:vv L., Te Sacred Canopy Elenents of a Sociological Teory
of Religion, Random House, New York, 1967.
Bvvovv, Pv:vv L. (ed.), Te Desecularization of the World. Resurgent Re-
ligion and World Politics, Ethics and Public Policy Center, Washing-
ton DC, 1999.
181
Biniioovriv
Bvvovv, Pv:vv L., Lucr, Tomas, Te Social Construction of Re-
ality A Treatise of Knowledge, Doubleday, Garden City, N.Y., 1966,
versiunea in limba roman: Construirea social a realitii, traduce-
re de Alex. Butucelea, Art, Bucureti, 2008.
Bivovovr Kuv:, Gvvvrv, Bvoisi, Micnisi, Kvzvs:or, Con-
cluding Remarks of the Spiritual and Cultural Dimension of Europe,
ViennaiBrussels, October 2004, (versiunea in limba roman: Ce ine
Europa la un loc, Dilena Veche 56 (11-17 februarie 2005)).
Bioss, Lsi, European Law of Religion Organizational and Institution-
al Analysis of National Systems and their Implications for the Future
European Integration Process, Iean Monnet Working Paper 13 (2003),
Bornvvo, Eiisnv:n, Pv:vvso, Jon, Decision-Making in the Euro-
pean Union, Palgrave, New York, 1999.
Bouvoivu, Pivvvv, Gense et structure du champ religieux, Revue
Franaise de Sociologie 12, 3 (1971), pp. 295-334.
Bvucv, S:vvv (ed.), Religion and Modernization. Sociologists and His-
torians Debate the Secularization Tesis, Clarendon Press, Oxford,
1992.
Bui, Rvuvv P. (ed.), Dinensions of Orthodox Iudaisn, Ktav, New
York, 1983.
Cvv, Rou (coord.), Un suet pentru Europa. Dinensiunea religioas a
unui proiect politic, Editura Fundaiei Anastasia, Bucureti, 2005.
Cvv, Rou, Proiectul politic european. De la valori la aciune conun,
Editura Universitii din Bucureti, Bucureti, 2006.
Cvv, Rou, Pierre Manent i tradiia gandirii europene despre religie
i politic, Studia Politica VII, 2 (2007), pp. 447-454.
Cvv, Rou, Nvvci, Muvi, Nicoiv, Mvi, Rucvu, C-
rvii, Svrou, Nicoiv, Multilingvisn i dialog intercultural
n Uniunea European. O viziune ronneasc, Institutul European
din Romania, Bucureti, 2008.
Csov, Josv, Rethinking Secularization: A Global Comparative Per-
spective, Te Hedgehog Review, (primvaraivara 2006).
Csov, Josv, Public Religions in the Modern World, Te University
of Chicago Press, Chicago, 1994.
Conv, A:oi, Vucnvz, A:oiv (ed.), La Constitution Europeen-
ne Elites, nobilisations, votes, Presses de lUniversite de Bruxelles,
Bruxelles, 2007.
Cor, Rro, Donvv, A Mvi (coord.), Ronnia i integrarea
european, Institutul European, Iai, 2005.
Cor, Rro, Donvv, A Mvi (coord.), Politici publice ronneti,
Institutul European, Iai, 2007.
18:
Biniioovriv
Corvoo, A:oiv, Les Antinodernes. De Ioseph de Maistre a Ro-
land Barthes, Gallimard, Paris, 2005 (versiunea in limba roman: An-
tinodernii. De la Ioseph de Maistre la Roland Barthes, traducere de
Irina Mavrodin i Adina Dinioiu, Art, Bucureti, 2008).
Couv:v, Guiiiurv, Dvvi, Guiiiurv, Construcia european, Ed.
C.N.I. Coresi S.A., Bucureti, f.a.
Cviic, Nicnirov, S:Xiiov, Duri:vu, Coovvscu, RXzv, Pvv-
o, Rou, Fiecare n rndul cetei sale. Pentru o teologie a neanu-
lui, Christiana, Bucureti, 2003.
Cvoucn, Coii, Post-Denocracy, Polity Press, Cambridge, 2004.
Cviiic, Svoi, Zucc, Lovvzo, Does the European Constitution
Need Christian Values, Oxford Iournal of Legal Studies 24, 4 (iar-
na 2004), pp. 730-748.
Dnvvoovr, Rir, Class and Class Conict in Industrial Society, Stan-
ford University Press, Palo Alto, 1959.
Dviv, Gvcv, Religion in Britain since 1945, Blackwell, London, 1994.
Dviv, Gvcv, Europe Te Exceptional Case. Paraneters of Faith in the
Modern World, Darton, Longman and Todd, London, 2002.
Dviv, Gvcv, Is Europe an Exceptional Case, Te Hedgehog Review
(primvaraivara 2006).
Divvvs, Aii, Scnvvinvv, Jv-Pniiivvv, Lacite et secularisa-
tion dans lUnion europeenne, Editions de lUniversite de Bruxelles,
Bruxelles, 2006.
Dovsv, Novr, Rosvrvio, Micnvi, SXio, AovXs, Bvv, Su-
sv, Conparative Constitutionalisn Cases and Materials, West
Group, St. Paul, Minn., 2003.
Duvnvir, Eriiv, Fornele elenentare ale vieii religioase, traducere de
Magda Jean Renaud i Silviu Lupescu, Polirom, Iai, 1995.
Eco, Urnvv:o, A passo di ganbero, Bompiani, Milano, 2006 (versiunea
in limba roman: nainte ca racul. Rzboaie calde i populisn nedi-
atic, traducere de Geo Vasile, Rao, Bucureti, 2007).
Eisvs:o:, S. N., Multiple Modernities, Daedalus (iarna 2000), pp.
1-24.
Eisvs:o:, S. N. (ed.), Multiple Modernities, Transaction Publishers,
Piscataway, 2002.
Eisvs:o:, S. N., Conparative Civiliations and Multiple Modernities,
Brill Academic Publishers, Leiden, Boston, 2003.
Esii, Jv-Ciuov, Dunnezeu i puterea, Teologie i politic n Occi-
dent, traducere de Tatiana Petrache i Irina Floare, Anastasia, Bucu-
reti, 2001.
18
Biniioovriv
Fuvv, Aii, Poiiv:, Giiivs, Wvi, Pniiivvv, La construction du sens
dans les politiques publiques. Debats autour de la notion de referen-
tiel, LHarmattan, Paris, 1995.
Fvvvvi, Aivssovo, Religions, Secularity and Democracy in Europe:
for a New Kelsenian Pact, Iean Monnet Working Paper (03i2005),
Fvvvvi, Siivio, Te Secular and Sacred in Europes Constitution, http:ii
www.project-syndicate.org, accesat in 11 februarie 2009.
Fovv:, Fvois (ed.), Lespace public europeen a lepreuve du religieux,
Editions de lUniversite de Bruxelles, Bruxelles, 2007.
Fossur, Jon Evi, Scnivsiovv, Pniiiv, Kvvv, Gviv Ovv (ed.),
Public Sphere and Civil Society Transformations of the European
Union, AREÂ Report 2 (2007), http:iiwww.arena.uio.no, accesat in
19 februarie 2009.
Fossur, Jon Evi, Scnivsiovv, Pniiiv (ed.), Te European Union
and the Public Sphere A Connunicative Space in the Making?, Rout-
ledge, London, 2007.
FvuzX, Sou (coord.), Pai spre integrare. Religie i drepturile onului
n Ronnia, Limes, Cluj-Napoca, 2004.
Gvvvooo, Jus:i, Asviii, Mv (ed.), Collective Action in the
European Union. Interests and the êw Politics of Associability, Rout-
ledge, London, 1998.
Gucnv:, Mvcvi, Le desenchentenent du nonde. Une histoire poli-
tique de la religion, Gallimard, Paris, 1985 (versiunea in limba roma-
n: Dezvrfirea lunii. O istorie politic a religiei, traducere de Vasile
Tonoiu, Editura tiinic, Bucureti, 1995).
Gucnv:, Mvcvi, La religion dans la denocratie. Parcours de lacite,
Gallimard, Paris, 1998, (versiunea in limba roman: Ieirea din reli-
gie. Parcursul laicitii, traducere de Mona Antohi, Humanitas, Bu-
cureti, 2006).
Gvvv:z, Ciirrovo, Te Transfornation of Cultures, Basic Books, New
York, 1973.
Goooi, Ronvv: E., Pv::i:, Pniiiv (ed.), Contenporary Political Phi-
losophy, Blackwell, OxfordiMassachusetts, 1997.
Gouio, J. (ed.), Penguin Survey of the Social Sciences, Penguin, Balti-
more, 1965.
Gvv, Jon, Black Mass. Apocalyptic Religion and the Death of Utopia,
Allen Lane Penguin Books, London, 2007.
Gvvvivv, Aovv M., Unsecular Man Te Persistence of Religion,
Schocken, New York, 1972.
Hnvvrs, Juvov, R:ziovv, Josvvn, Dialectica secularizrii. Despre
raiune i religie, traducere de Delia Marga, Apostrof, Cluj, 2005.
18
Biniioovriv
Hnvvrs, Juvov, Sfera public i transfornarea ei structural, tradu-
cere de Janina Ianoi, ediia a doua, Comunicare.ro, Bucureti, 2005.
Hnvvrs, Juvov, Intolerance and Discrimination, I.CON Interna-
tional Iournal of Constitutional Law 1, 1 (2003), pp. 2-12.
Hnvvrs, Juvov, Between âturalisn and Religion, Polity Press, Cam-
bridgeiMalden, 2008.
Hosv, Ronvv:, Piety and the Preamble: Joseph Weilers A Christian Eu-
rope Claims a Place for Christianity in Europes Proposed New Con-
stitution, Legal Aairs 3 (May-June 2004), pp. 60-62.
Ioivnv:, Roio, Novvis, Pivv, Sacred and Secular. Religion and
Politics Worldwide, Cambridge University Press, New York, 2004.
KXiniv, Hv:ru:, Kivscn, Mv:i, Scnrio-Gvvio, Aivxovv
(ed.), Transnationale entlichkeiten und Idetitten in 20 Iahrhun-
dert, Campus Verlag, Frankfurt a.M.iNew York, 2002.
Koovrs, Ruuo, Who Inhabits the European Public Sphere Win-
ners and Losers, Supporters and Opponents in Europeanised Po-
litical Debates, European Iournal of Political Research 46, 2 (martie
2007), pp. 183-210.
Kuo, Hs, Profekt Weltethos, Piper, Munich, 1990.
Kuo, Hs, Weltethos fr Weltpolitik und Weltwirtschaft, Piper, Mu-
nich, 2000.
Lon:o, Anvivoo, De Europa condenda. Amintire i profeie, in Di-
alog teologic Revista Institutului Teologic Ronano-Catolic Iai X,
19 (2007), pp. 19-32.
Lucr, Tnors, Te Invisible Religion Te Problen of Religion in
Modern Society, Macmillan, London, 1967.
Mov::v, Pui, Rvrciv, Evic (ed.), Le nouveau nodle europeen,
vol. I Institutions et gouvernance, Editions de lUniversite de Bruxel-
les, Bruxelles, 2000.
Mov::v, Pui, Le regine politique de lUnion europeenne, ediia a
doua, Presses de la Fondation Nationale des Sciences Politiques, Pa-
ris, 2006.
Mv:, Pivvvv, O lozoe politic pentru cetean, traducere de Mona
Antohi, Humanitas, Bucureti, 2003.
Mv:, Pivvvv, Raiunea naiunilor. Reecii asupra denocraiei n
Europa, traducere i postfa de Cristian Preda, Nemira, Bucureti,
2007.
Mvo, Aovvi, Religia n era globalizrii, Editura Fundaiei pentru Stu-
dii Europene, Cluj-Napoca, 2006.
Mvi:i, JcQuvs, Oeuvres, 1912-1939, Desclee de Brouwer, Paris,
1975.
18
Biniioovriv
Mvsov, Gvovov M., Loorivio, Bvoivv J. (ed.), Te Secularization
of the Acadeny, Oxford University Press, Oxford, 1992.
Mvsov, Gvovov M., Te Soul of the University Fron Protestant Esta-
blishnent to Established ônbelief, Oxford University Press, Oxford,
1994.
Mv:i, Dvio, A General Teory of Secularization, Blackwell, Ox-
ford, 1978.
Mv:i, Dvio, Tongues of Fire Te Explosion of Protestantisn in Latin
Anerica, Blackwell, Oxford, 1990.
Mv:i, Dvio, Pentecostalisn Te World Teir Parish, Blackwell, Ox-
ford, 2002.
Mv:i, Dvio, On Secularization. Towards a Revised General Teory,
Ashgate, Aldershot, 2005.
Mvnoi, Ros:v, LUnion europeenne et le fait religieux. Elements du
debat constitutionnel, Revue franaise de droit constitutionnel 54
(2003), pp. 227-248.
Mvssvv, Fvcis, Le droit des religions dans une Europe intercultu-
relle, Herns 23-24 (1999), pp. 62-63.
Mvssvv, Fvcis (ed.), Te Status of Religious Confessions of the States
Applying for Menbership to the European Union, Proceedings of the
meeting, Universite Robert Schuman CNRS, Strasbourg, 17-18 nov.
2000, Giur Editore, Milano, 2002.
Micnisi, Kvzvs:or (ed.), Religion in the êw Europe, Central Euro-
pean University Press, Budapest, 2006.
Mvvovz, Aous:i Josv, A Pious Europe Why Eu, Doubleday, Gar-
den City, N.Y., 1966rope Should Not Dene Itself As Christian, ARE-
Â Working Paper 10, (iulie 2004), http:iiwww.arena.uio.no, accesat
in 24 februarie 2009.
Mvvovz, Aous:i Josv, A Christian or a Laic Europe Christian Values
and European Identity, Ratio Iuris 18, 2, (iunie 2006), pp. 179-205.
NicovX, Siro, O istorie a secularizrii De la Cetatea lui Dunne-
zeu la cetatea oanenilor vol. I, Accent, Cluj-Napoca, 2005.
NicovX, Siro, O istorie a secularizrii Avatarurile cretinisnului
i triunfalisnul nesianisnelor noilor ere vol. II, Accent, Cluj-Na-
poca, 2006.
Oiso, Mcuv, Te Logic of Collective Action, Harvard University Press,
Cambridge, Mass., 1971.
P:vivvici, H.-R., Despre politic, religie i naionalism, Idei n dialog
10 (13) (octombrie 2005).
P:vivvici, H.-R., Ce este Europa (II), Idei n Dialog 11 (55) (noiem-
brie 2008), pp. 53-55.
18o
Biniioovriv
P:vivvici, H.-R., Noua Europ i vocea care lipsete: cretinismul,
Idei n Dialog 1 (52) (ianuarie 2009), pp. 53-55.
Pv:vvso, Jon, Policy Networks, Institute for Advanced Studies Vien-
na, Political Science Series 90(iulie 2003).
Pvvo, Rou, Biserica n stat. O invitaie la dezbatere, Scripta, Bucu-
reti, 1999.
R:ziovv, Josvvn, Cardinal, Drsios, Metropolite de Suisse,
Lheritage chretien de lEurope, Tertios, Katerini, 1989 (versiunea in
limba roman: Motenirea cretin a Europei, traducere de Viorica E.
Ungureanu, Trinitas, Iai, 2002).
Ronnvvs, Gvvnvo (ed.), State and Church in the European Union, edi-
ia a doua, Nomos, Baden-Baden, 2005.
Si, AovXs, Constitution Without the Constitutional Monent A View
fron the êw Menber States, I.CON International Iournal of Con-
stitutional Law 3, 2-3 (June 2005), pp. 243-261.
SXio, AovXs, Avivvi, Snioro (ed.), Te Law of Religious Identity
Models for Post-Connunisn, Kluwer, Te Hague, 1999.
Suvuoovv, Sniv, Analyser les modes de representation des interts
dans lUnion europeenne: construction dune problematique, Ques-
tions de Recherche 6 (iunie 2002).
Sco::, Dvio, Hivscnio, Cnvivs (ed.), Powers of the Secular Mo-
dern. Talal Asad and His Interlocutors, Stanford University Press,
Stanford, 2006.
Scnuiz, Kvvi M., Secularization: A Bibliographic Essay, Hedgehog Re-
view (primvaraivara 2006), pp. 170-177.
Svior, S:vv (ed.), Irgen Habernas on Society and Politics, Bea-
con Press, Boston, 1989.
Snivv, Lvvv, Te Concept of Secularization in Empirical Research,
Iournal for the Scientic Study of Religion 6 (1967), pp. 207-220.
Svvr, Ronvv:, Weltethos als Projekt, Merkur 570-571, pp.
893-904.
vioiI, TorXs, Miscelllanea I. La originile Europei, traducere de Cris-
tian oimuan, Galaxia Gutenberg, Targu Lpu, 2006.
Sniov, Iovio (ed.), Together in Europe, Soa, 2007.
Sorrvvviiiv, C. J., Secular Society Religious Population: Out Tacit Rules
for Using the Term Secularization, Iournal for the Scientic Study of
Religion 2 (37) (1998), pp. 249-253.
Tviov, Cnvivs, A Secular Age, Te Belknap Press of Harvard Univer-
sity Press, Cambridge, Massachusetts, London, 2007.
TX:vu-Czn, Mivu (coord.), Teologie i politic. De la Snii
Prini la Europa unit, Anastasia, Bucureti, 2004.
18;
Biniioovriv
Ti, Tvorii, Rencretinarea Europei? Teologia religiei n pastorala i nisiolo-
gia occidental contenporan, Editura Reintregirea, Alba Iulia, 2003.
Tvvz, Hs-J6vo, In Search of the European Public Sphere: Between
Normative Overstretch and Empirical Disenchantment, AREÂ
Working Paper 12 (iunie 2008), http:iiwww.arena.uio.no, accesat in
3 februarie 2009.
Uouvvu, Crii, A Christian or A Laic Europe Moving Beyond
a False Dichotomy, Te Ronanian Iournal of Political Sciences 2
(2006), pp. 5-34.
V Dv S:vvo, Mviv, Does a Public Sphere Exist in the Euro-
pean Union An Analysis of the Content of the Debate on the Hai-
der Case, European Iournal of Political Research 45, 4 (iunie 2006),
pp. 609-634.
Scn6nov, Cvis:ovn vo, Cardinal, Oanenii, Biserica, ara. Cre-
tinisnul ca provocare social, traducere de Tatiana Petrache i Rodi-
ca Neoiu, Anastasia, Bucureti, 2000.
Wiicv, A. F. C., Religion An Anthropological View, Random House,
New York, 1966.
Wvvv, Micnvi, Te Letters of the Republic. Publication and the Pu-
blic Sphere in Eighteenth Century Anerica, Harvard University Press,
Cambridge, Massachusetts, 1990.
Wvnvv, Mx, Etica protestant i spiritul capitalisnului, traducere de
Ihor Lemnij, Humanitas, Bucureti, 1993.
Wviivv, J. H. H., UnEuropa cristiana un saggio esplorativo, Biblioteca
universale Rizzoli, Milano, 2003.
Wviivv, J. H. H., Invocatio Dei and the European Constitution, http:ii
www.project-syndicate.org, accesat in 19 februarie 2009.
Wiiiirv, Jv-Pui, Europe et religions. Les enfeux de XXI
e
sicle, Fa-
yard, Paris, 2004.
Wiiso, Bvv R., Religion in Secular Society. A Sociological Connent,
C.A. Watts & Co. Ltd, London, 1966.
Wvion: Miiis, C., Te Sociological Inagination, Oxford University
Press, Oxford, 1959.
18,
Iovx ov umv , :vumv
A
aciune colectiv 169, 171
actori religioi 5, 15-17, 19, 23, 25-26, 58, 93, 151
Adunarea Ecumenic European 128
asociaii religioase 80
B
BEPA 105
Biserica Evanghelic din GermaniaiEKD 103, 151-152, 161
Biserica Ortodox a Greciei 151, 158-161, 165-166
Biserica Ortodox RomaniBOR 161-165, 170
Biserica Ortodox Rus 165
Biserici 5, 15, 34, 38, 48, 51, 59, 77-78, 80, 95, 97-98, 101-103,
105-111, 113, 117, 119-132, 135-138, 150-155, 159-161,
165, 170, 172-173
C
Caritas Europa 124, 134, 147
Carta Drepturilor Fundamentale 135
Celula de Prospectiv 25, 101-102, 106, 150
cerere religioas 46, 59
Charta Oecumenica 122, 129, 130-131
COMECE 102-103, 105-107, 124-125, 133-152, 159-160, 177-178
Comisia Biseric i Societate a Conferinei Bisericilor Europene
102-103, 107, 121
Comisia Bisericilor pentru Migrani in Europa 103, 119, 125-
126, 128
Comisia European 25, 93, 101, 107, 110, 115, 125, 127, 132, 149
comuniti religioase 72, 77-78, 105, 107-110, 135-137, 157,
159-160, 172-173
1,o
Iovx ov urv ,i :vvrvi
Conferina Bisericilor EuropeneiCBE 102103, 107, 119-129,
131-133, 135-137, 147, 150, 152-154, 159-161, 165
Consiliul Conferinelor Episcopale in Europa 128
Consiliul Europei 115, 121, 132, 148, 159, 161, 165
Convenia European a Drepturilor Omului 78, 135
cretinism 46, 50-51, 56, 60-62, 71, 78, 89, 91-93, 155, 160, 178,
183, 192
culte 33, 65, 72, 80, 93, 98, 108, 121, 157, 162, 165
D
demnitatea uman 84, 132, 142, 148
dialog inter-confesional 5, 87, 91
E
Eurodiaconia 103, 124-125
Europa 5, 12, 26, 31-33, 41, 46, 51, 54, 56, 58-60, 64-66, 71-72,
77-78, 83-85, 89-95, 97, 102-106, 111, 114-115, 119-122,
124-126, 128-136, 139-140, 147-148, 153-162, 164-166,
177-179, 182-185, 192
europenizare 15, 18-19, 94, 169-171
F
familie 132, 139-145
G
GOPA 102-106, 125, 149-150, 152
I
identitate european 5, 21, 81, 83, 85
ieirea din religie 5, 35, 38, 40-41
Islam 14, 50, 55-56, 62, 65, 71, 85, 93-94, 110, 128, 133, 149, 164, 178
L
laicizare 38-39, 113
1,1
libertate religioas 80, 127, 135
lobby 5, 117, 121-122, 125, 129, 136, 150, 171-172
logica arenei 5, 25-26, 150
logica forumului 26, 150
M
modelul european al religiilor 78
modernitate 5, 27, 29-30, 33, 37-39, 45, 50, 52, 54, 57, 62-64, 66,
71-72
motenire cretin 91-92, 156, 159, 184
motenire religioas 32, 87, 93, 114, 156
O
ofert religioas 46, 58-59
opinia public 9-12, 16, 18, 143
organizaii religioase 5, 15, 25-26, 34, 99, 101, 105-108, 114-115,
121, 126, 129, 160, 169, 172
Ortodoxie 89, 91-92, 154-157, 162, 165-166
P
Parlamentul European 93, 108, 125, 133, 139-141, 152, 154,
157-158, 164-166
Patriarhia Ecumenic 102-103, 120, 129, 137, 151, 153-155, 158,
161
persoana uman 132, 156, 158
practici religioase 46, 49, 50-51, 53-55, 62
Preambul 31-33, 85, 92, 114, 160
public 5, 7, 9-21, 23, 25-26, 30, 33-34, 39, 50, 53-55, 60, 65, 78,
85, 91, 104, 112, 115, 127, 135, 143-144, 148, 151, 156,
162, 169-172, 179, 181-182, 191-192
R
relaia stat Biseric 29, 77, 79, 113, 135, 136
religiile seculare 61-62
1,:
reele de politici 111
reele de problematici 111
S
sacru 47, 50, 56, 60, 62, 66
secularizare 5, 13-14, 30, 31, 38-39, 43, 45-64, 66, 92, 154-155,
181, 183
securitate existenial 57-58, 63-64
sfera public 5, 7, 9-19, 21, 39, 55, 65, 182
solidaritate 53, 84, 120, 132, 139, 149
spaiu comun meta-topic 13
spaiu public european 5, 12, 15-20, 23, 25-26, 33, 65, 112, 127,
151, 169, 172
statul de drept liberal 10-11, 13
statul social 10-11
subsidiaritate 34, 112, 139, 141
T
teoria clasic a secularizrii 47, 50, 53-56, 59
teoria modernitilor multiple 37
Tratatul de instituire a unei Constituii pentru Europa 84, 97,
136, 159, 177
Tratatul de la Lisabona 33, 77, 84, 92, 97, 109, 114, 126, 136, 138,
160, 172-173, 177
U
ultramodernitate 29, 30, 37, 39
Uniunea EuropeaniUE 5, 17-18, 20-21, 29, 32-33, 72, 77, 79-80,
83-84, 90, 93-94, 97, 99, 102-106, 108-111, 113-115, 121,
123-127, 132-142, 144-152, 156-161, 163-166, 170-173,
177, 179, 192
1,
Dvsvuv nu:ou
Prof. univ. dr., prodecan, Facultatea de tiine Politice, Univer-
sitatea din Bucureti.
Director co-fondator al INTER Institutul Roman de Studii
Inter-Ortodoxe, Inter-Confesionale i Inter-Religioase.
Secretar tiinic al Comisiei Prezideniale de Analiz a Regi-
mului Politic i Constituional Romanesc (2008).
Profesor asociat: Institutul Diplomatic Roman (din 2006), Cen-
trul de Studii Europene, Universitatea Al. I. Cuza, Iai (2005-2006),
Departamentul de Studii Culturale Americane, Facultatea de Limbi
Strine, Universitatea din Bucureti (2002-2005).
Vice-preedinte al seciei de relaii internaionale ADIRI Aso-
ciaia de Drept i Relaii Internaionale.
Membru in Comisia de Comisia de evaluare instituional ARA-
CIS (din 2008), expert i evaluator CNBSS Centrul âional al
Burselor de Studii n Strintate al Ministerului Educaiei, Cercet-
rii i Inovrii, expert i evaluator AUF Agence Universitaire de la
Francophonie Bureau Europe Centrale et Orientale (din 2006).
Membru al Institutului de Drept Public i tiine Administra-
tive al Romaniei.
MA in studii europene i relaii internaionale, Institut Euro-
peen des Hautes Etudes Internationales, Nice (1996). Doctor in
drept, Facultatea de Drept a Universitii Babe-Bolyai din Cluj-Na-
poca (2002).
Director programe cercetare, Academia Diplomatic (2003-
2005).
Cercettor aliat al: TMC Asser Instituut, Den Haag (2002),
Institutul Ludwig Boltzmann pentru Studiul Problematicii Religi-
oase a Integrrii Europene, program al New Europe College, Bu-
cureti (2004), Institutul European din Romania, in cadrul Progran-
ne Accession Inpact Studies PAIS 3 (2005), Institutul European
din Romania (2007), Institut fr Rechtsphilosophie, Religions-und
Kulturrecht, Universitt Wien (2006-2008).
Cri publicate: (impreun cu Laureniu Vlad i Ioan Stanomir)
De la pravil la constituie. O istorie a nceputurilor constitui-
onalisnului ronnesc, Nemira, Bucureti, 2002, Responsabilita-
tea ninisterial. Studiu de drept public conparat, All Beck, Bu-
1,
cureti, 2003, (impreun cu Simona andru) Dreptul la intinitate
i protecia datelor cu caracter personal. De la acquis-ul conunitar
la legislaia ronneasc, All Beck, Bucureti, 2004, (coord.) Un
suet pentru Europa. Dinensiunea religioas a unui proiect politic,
Editura Fundaiei Anastasia, Bucureti, 2005, (impreun cu Marius
Proroiu, Tudorel Andrei, Drago Dinc) Reforna adninistraiei
publice n contextul integrrii europene i Public Adninistration Re-
forn in the Perspective of Ronanias Accession to the European Uni-
on, Institutul European din Romania, Bucureti, 2006, Proiectul po-
litic european. De la valori la aciune conun, Editura Universitii
din Bucureti, 2006, (impreun cu Dacian Graian Gal, Sorin Mu-
rean, Radu Preda), Principiile gndirii populare. Doctrina cre-
tin-denocrat i aciunea social, Eikon, Cluj-Napoca, 2006, (im-
preun cu Teodor Baconsky, Ioan I. Ic jr., Anca Manolescu, Elena
tefoi, Bogdan Ttaru-Cazaban), Pentru un cretinisn al noii Europe
(= Boltzmann III), Humanitas, Bucureti, 2007, (impreun cu Manu-
ela Nevaci, Mariana Nicolae, Camelia Runceanu, Nicoale Saraman-
du), Multilingvisn i dialog intercultural n Uniunea European. O
viziune ronneascMultilingualisn and Intercultural Dialogue in
the European Union. A Ronanian perspective, Institutul European
din Romania, Bucureti, 2008, (impreun cu Ioan Stanomir), Lini-
tele Constituiei. Despre guvernare, politic i cetenie n Ronnia,
C.H. Beck, Bucureti, 2008, (impreun cu Dacian Graian Gal, So-
rin Murean, Radu Preda), n cutarea binelui conun. Pentru o vi-
ziune cretin a denocraiei ronneti, Eikon, Cluj-Napoca, 2008,
(impreun cu Ioan Stanomir), Inventarea Constituiei. Proiecte in-
telectuale i dezvoltare instituional n Principatele Ronne n se-
colul XIX, C.H. Beck, Bucureti, 2009 (in curs de apariie).
Capitole de cri i articole publicate in: Austria, Belgia, Bul-
garia, Germania, Lituania, SUA.
Articole publicate in: Analele Universitii Bucureti seria ti-
ine politice, Sfera Politicii, Studia Politica. Ronanian Political Sci-
ence Review, Revista Ronn de Studii Internaionale, Te Rona-
nian Iournal of European Studies, Dreptul, Revista de Drept Public,
Buletin tiinic Universitatea Mihail Koglniceanu, East European
Constitutional Review, Kanon, Iurisprudencifa, I^TER. Ronanian
Review for Teological and Religious Studies, Saeculun, Studia Uni-
versitatis Babe-Bolyai Iurisprudentia, Transilvania etc.

Carp Radu - Dumnezeu La Bruxelles PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Carp Radu - Dumnezeu La Bruxelles PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

w

S-ar putea să vă placă și