Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
64236
INTRODUCERE
ÎN
DOCTRINA SOCIAL ABISERICII
ACU
Sapientia
la_i 2010
95830
Titlul original:
Introduzione alla dottrina sociale della Chiesa
© 2006 Editrice Queriniana, Brescia
Via E. Ferri, 75 - 25123 Brescia (Italia)
282
19SEP 2012
© 2010 Editura SAPIENTIA
Institutul Teologic Romano-Catolic
Str. Th. Vscueanu 6
RO 700462 Ia_i
Tel. 0232/225228
Fax 0232/211476
www.editurasapientia.ro
e-mail slupu(@itrc.ro
CUPRINS
PARTEA ÎNTÂI
DIsCURSUL SOCIAL AL BISERICII
PARTEA A DOUA
PROPUNEREA SOCIALA BISERICII
PARTEA A TREIA
PREZENTA SOCIAL ABISERICII
12. De la propunere la prezen social" 175
1. Rolul de neinlocuit al credincio_ilor laici 177
2. Militantismul catolic .179
3. Dou concepte de politic i de angajare politic . 183
13. Pentru ce s fie catolicii în politic .187
1. 0piunea sociopolitic" a credincio_ilor laici 187
2. Centralitatea politicii. .189
3. Evanghelizarea _ipromovarea uman 190
4. Politica -,form înalt" de caritate 192
14. A face politic fiind cre_tini 195
1. Coerenta cu valorile 196
2. Coerena subiectiv" _i coerenta obiectiv" 198
3.Metoda democratic de a face politic. 200
4. Laicitatea politicii. 201
5. Autonomia opiunilor politice 203
6. Spiritualitatea _i profesionalitatea .206
15. Cum face politic Biserica. 209
1. 0piunea religioas". .210
2. Preotul _i politica 213
3.Înlocuirea politic" 214
4.Cazul preoilor antimafia" 217
5. Un nou raport între Biseric i stat .220
16. Pentruo ,nou prezen" .223
1. Catoliciiîn societatea complex. 224
2. Credina cre_tini pluralismul politic .226
3. Pluralismul politic _i unitatea eclezial 228
4.Unitate" în cultur i ,acord" în aciune 229
5. Cre_tini în areopagurile din lumea modern. 231
6.0 ,arie democratic i popularå" 232
PARTEA A PATRA
DEZBATERI DE ACTUALITATE
Cu acest titlu, în urm cu zece ani, în anul 1996, ie_ea prima ediie a
acestui curs de doctrin social a Bisericii, care cuprindea lectile tinute de
autor la Institutul de formare politic Pedro Arrupe din Palermo. Volumul
a avut trecere mare printre cercettori _i persoane interesate de aceastä
materie, mai ales printre tineri, i a fost adoptat frecvent drept manual în
facultile i în _colile pentru învmântul doctrinei sociale a Bisericii.
Epuizat de mult timp atreia ediie italian i dat fiind succesul pe care
I-au avut _i în strintate cele patru traduceri ale operei, s-a pus problema
unei a patra ediii, actualizat _i îmbogit.
Actualizarea a fost necesar. De fapt, în timpul deceniului trecut au
avut loc evenimente extraordinare în viaa social i eclezial i au aprut
probleme noi, inedite i complexe, asupra crora magisteriul n-a întârziat
s intervin. Îndeosebi trebuie tinut cont de publicarea, în anul 2004, a
Compendiului dedoctrin social a Bisericii [CDSI, colectie oficial a in
terveniilor magisteriului social, îngrijit de Consiliul Pontifical pentru
Dreptate i Pace. In sfär_it, trebuie adugat r de o parte, moartea lui
Ioan Paul al I-lea (2 aprilie 2005) a închei iapt, o întreag faz în
istoria doctrinei sociale a Biserici,pe de alt parte, alegerea lui Benedict
al XVI-lea la catedra lui Petru a deschis în mod clar o faz nou. Pentru
toate aceste motiye, aceast nou ediie se deosebe_te de cele trei ediii
precedente.
Desigur, organizarea general a operei a fost meninut, deoarece î_i
pstreaz toat validitatea _tiinific _i pedagogic. Noutatea cea mai
mare se afl înadãugarea de numeroase box-uri în text, care conin prin
cipalele paragrafe din Compendiul de doctrin social a Bisericii. In felul
acesta, cititorul _i cel care studiaz au la îndemân, în acela_i volum, texte
importante din Compendiu, fr trimiteri plictisitoare _i continue. A_a în
c¥t, într-un anumit sens, fiecare capitol din carte poate fi considerat un
comentariu alCompendiului însu_i i o introducere la studierea sa. In afar
de asta, au devenit necesare fie adugarea de noi teme (de exemplu, cea
despre relativismul etic), fie refacerea unor capitole întregi. Mai ales, s-a
prut util adugarea unei a patra pri care s arate c doctrina social a
Bisericii are aplicare concret la unele teme mai dezbtute din actualitate.
Le-am ales dintre multele deja tratate în revista Aggiornamenti Sociali.
10 INTRODUCERE ÎN DOCTRINA SOCIALAA BISERICII
B.S.
Milano, 2 februarie 2006
PREFA
CU,FIDELITATE ADULLT®"
B.S.
Palermo, 31 iulie 1996
Sfäntul Ignaiu de Loyola
2. Evanghelia îl elibereaz pe om
Deci exist o legtur indisolubil între vestirea evangheliei i elibe
rarea omului. Nu se poate evangheliza fär ca omul s progreseze _i din
punct de vedere civil. Evanghelia lui Isus Cristos este un mesaj de libertate
elibe
_i ofort de eliberare": înainte de toate i în mod deosebit, ea este
rarede sclavia radical a pcatului; de aceea, este eliberare integral, care
comport, în consecin logic, eliberarea de multiplele sclaviide ordin
cultural, economic, social _i politic, care, în definitiv, deriv toate din pcat
si constituie tot atâtea obstacole care-i împiedic pe oameni s tr±iasc în
conformitate cu demnitatea lor9.
Ins în acest moment se pune chestiunea fundamental a modului in
care trebuie vestit evanghelia, ca s fie înteleas si primit n mod liber
de toi. Este problema raportului dintre evanghelie i cultur. De fapt,
dac mesajul de eliberare al lui Dumnezeu adresat omului nu se traduce
în valori, în obiceiuri, în limbaj i în simbolurile culturii, el rmâne mut
si incomprehensibil pentru destinatar. Cum ar putea s fie primit _i trit!
Asadar are dreptate Paul al VI-lea atunci când afirm£ c .drama epocl
noastre este ruptura dintre evanghelie i cultur"10
6 M.D. CHENU, Lu doltrinu sociale dellu Chiesa. Origine e suiluppo
(1891-1971), Queri-
niana, Brescia 1977, 50.
?Apostolicam acluosilatemn, nr. 5: DV 1/932.
s Guudium el spes, nr. 22: EV 1/1386.
9CONGRECATIA PENTRO DOCTRINA CREDINEI, Libertatis nuntius (06.08.1984): EV 9/860.
PAUJL AL VI-LEA, Evangelii nuntiundi (08.12, 1875), nr. 20: EV 5/1612.
1. DE LA EVANGHIELIE LA DISCURSUL SOCIAI" 19
5. ,Invtura social"
În schimb, vorbind despre învtur social", se pune accentul mai
mult pe aspectul istoric i practical intervenilor magisteriului în domeniul
23 IOAN PAUL AL II-LEA, Sollicitudo rei socialis (30.12.1987), nr. 41: EV 10/2669.
24 INTRODUCERE ÎN DOCTRINASOCIAL ABISERICII
Natura doctrineisociale
(Compendiu, nr. 72-86)
inexpunerea noiunii de doctrim sociala a Bisericii,
referin la documentele Conciliului al ll-lea din Compendiul face
Vatican, la
sociale, la câteva instruciuni ale congregailor vaticane enciclicele
i la
Bisericii Catolice (1992). Aceste izvoare sunt citate in
cánd abstracie de valoarea lor doctrinal liferità, a_a cunnmod Cate
imparial,hisnuu!
f-
Compendiul:Citatele din textele magisteriulu sunt preluate afirmdin însu_i
mente ce au o autoritate diferita", dei cititorul trebuie s
fie docu-
acestcOn_tient
c£ este vorba de treple dilerile de invàatura" (CDS,, Inr. 8). In
punct,
1. DE LA EVANGHELIE LA DISCURSUL SOCIAL 25
gen_e-
ive ~i- <...!__
deliberativ al con ~tiinte
·"5' ,
lor che ma te sa me die ze nor me le obi ect
I
in anul 1891, Rerwn novarwn deschicle 111 mod oficial discursul sociaJ al
Bisericii. Fondul este eel al conflictului, al ciocnirii frontalc dintrc Biscridi
§i lumea moderna . 0 lume care, nascuta in secolul al XVII-lea cu R.
Descarte s, G. Galilei, J. Bodin, F. Bacon, H. Grotius, J. Locke, ajunsese la
maturiza re in secolul al XVIII-lea ' cu Iluminism ul . Este o lume " laica" '
nascut in afara §i in1potriva Bisericii, care nu numai ca-i ia privilegiile an-
tice, ci se angajeaz a sa-i reduca din drepturi §i libertati, straduind u-se s-o
excluda din viata publica a societatii §i sa extirpe - daca ar fi posibil - insa§i
credinta religioasa, recurgan d la argumen te de natura filosofica, istorica §i
§tiintifica. 0 lume care face din ratiune o ,,zeita" §i din libertatea de gandi-
re §i de con§tiint a un drapel impotriva ,,dogmatismului roman".
Bise~ica reactione aza inchizand u-se in sine §i excomunicand lumea mo-
derna. In ambiente le catolice se respira un climat de ,,citadela asediata" ,
comunita tea cre§tina este o ,,fortarea ta inchisa". E suficient sa amintim
anatemel e lui Grigore al XVI-lea impotriva ,,acelei sentinte absurde §i ero-
nate, sau, mai degraba, delir [deliramentum], ca trebuie sa se admita §i sa
se garantez e pentru fiecare libertatea de con§tiinta" . Pentru a nu vorbi
1
de Syllabus (1864), care (in mod gre§it sau pe buna dreptate) ramane sim-
bolul rupturii dintre Biserica §i lumea moderna: sa fie condamn at - spune
propoziti a nr. 80 din documen tul lui Pius al IX-lea - oricine ar indrazni sa
afirme ca ,,Pontiful roman [ = Biserica] poate §i trebuie sa se reconcilieze
2
cu progresul , cu liberalism ul §i cu civilizatia moderna " .
Ocazia pentru a rupe incercuir ea §i aceasta incomuni cabilitate a fost
,,problema sociala", explodat a o data cu ,,revolutia industria la". Pe la sfar-
§itul secolului al XIX-lea, ,,problema sociala" se identifica cu ,,problema
muncitor easca". Industria lizarea, introduca nd ma§inile in ciclul produc-
tiv, genereaz a drama inumana a proletarilor, abandona ti in voia voracitat ii
capitalului: cre§te rapid numarul muncitor ilor §i al salahoril or (barbati,
femei §i chiar copii) care, pentru a supraviet ui, sunt constran§ i sa-§i ,,van-
da" munca lor - fara nici o protectie - cape o marfa oarecare, pe salarii de
mizerie, cu pretul umilirilo r §i exploatar ii indescriptibile.
1
GRrGORE AL XVI- LEA, Mirari vos (1832): Tulle le encicliche dei sommi Pontefici , raccolte
e annotate da E . Momiglian o, Dall'Oglio, Milano 1959\ 192.
2
Pius al IX-lea, Syllabus, prop. nr. 80: Denz.-Hun e,: 2980.
28 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIAL.A A BISERICII
,,Pro blem a mun citor easc a" devine astfel banc ul de prob
a pe care se
conf runt a cele doua mar i ideologii ale secolului al XIX
-lea: liberalismul §i
marx ismu l. Sun t doua viziuni globale §i total izato are ale
vietii uma ne, ale
soci etati i §i ale istoriei, opuse §i inconciliabile intre ele.
Sun t doua filosofii
care se infr unta §i lupt a intre ele, ambele fiice ale acele
ia§i cult uri materi-
alist e din lum ea moderna.
l de mun ca, el ind ura viol enta imp otri va care ia drep tate a pro test eaz a .
locu
l, nu pro fitu l. Om ul nu poa te
Pan a la urm ii, sco pul economiei este omu
fi nic iod ata ase rvit pro fitu lui.
ul sa inte rvin a in pro ble-
Al trei lea prin cip iu este nec esit atea ca stat
mai nevoia§i. Mo tivu l se afla
ma soc iala §i eco nom ica, aju tan du- i pe cei
ulu i sa se ing rije asc a de bin ele
in fap tul ca ,,este mis iun ea pro prie a stat
inte rese lor par ticu lare - a§a cum
com un" 10 • Or, bin ele com un nu este sum a
cu cat unu l rea lize aza mai mu lt
sus tine ideologia libe rala -, in a§a fel inc at,
lt la bin ele colectivitatii. Bin ele
pro priu l bin e, cu ata t con trib uie mai mu
ant eaz a dre ptu rile tutu ror in
com un tran sce nde inte rese le priv ate §i gar
Iata pen tru ce stat ul treb uie sa
mo d egal, toc mai ocr otin d inte resu l com un.
t - explica enciclica -
inte rvin a in fav oar ea celor ma i slabi. De fap
mai put ina nevoie de apa rare pu-
clas a bogatilor, pute rnic a prin ea msa§i, are
e§te spri jinu l prop riu, se baz eaza ,
blica. in schi mb, clas a pro leta ra, care ia ii lips
ul sa dev ina indeosebi apa rato r al
mai ales, pe pro tect ia stat ului . A§adar 11stat
mun cito rilo r, care apa rtin clasei sara ce .
a stat ulu i in ved ere a bin elu i
In ace asta opt ica a inte rve ntie i nec esa re
reu na) , Leon al XIII-lea pun e
com un (al pat ron ilor §i al mu nci tori lor imp
ecte imp orta nte ale ,,problemei
pe un pla n doc trin ar §i solu tia alto r asp
, nr. 16.4: CER AS, 35.
8
LEON AL XIII- LEA , Rer um nova rum
9 LEON AL XIII- LEA , Rer um nova rum , nr. 34.4 : CER
AS, 48.
10
LEON AL XIII- LEA , Rer um nova rwn
, nr. 26.2: CER AS, 42.
11
LEON AL XIII- LEA , Reru m. nova rum
, nr. 29.2: CER AS, 45 .
32 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII
Problema muncitoreasca
(Compendiu, nr. 88-90)
88. Evenimentele de natura economica ce au avut lac fn secolul al XIX-lea
i au avut urmari sociale, politice §i culturale decisive. Evenimentele legate de
t-. revolutia industriala au facut sa cada oranduiri sociale seculare §i au ridi-
. cat grave probleme de dreptate, precum §i prima mare problema sociala,
problema muncitoreascii, aparuta din conflictul dintre capital §i munca. in
aceasta situatie, Biserica a recunoscut necesitatea de a interveni mtr-un
I
mod nou: acele res novae (,,lucruri noi"), pe care le aduceau respectivel e
evenimente , constituiau o provocare pentru invatatura sa §i o ocazie pen-
tru o grija pastorala deosebita fata de largile mase de barbap. §i femei. Era
necesar un nou discernamant al situap.ei, discernama nt care sa poata ara-
ta rezolvari corespunzatoare §i pentru problemele mai pup.n neobi§nuite
§i mai putin cercetate.
89. Ca raspuns la prima mare problema sociala, Leon al XIII-lea promulga
I prima enciclica sociala - ,,Rerum novarum". Ea analizeaza situatia munci-
torilor salariati, care in acele timpuri era jalnica pentru cei ce lucrau in
1
·
~
,.
industrie §i-i obliga la o viata de mizerie nedemna. Problema muncito-
reasca este tratata conform dimensiuni i sale reale: este analizata m toate
aspectele sale sociale §i politice, pentru ca, astfel, sa poata fi evaluata
~ adecvat in lumina principiilor doctrinare bazate pe revelatie, pe lege §i
pe morala naturala.
Enciclica Rerum novarum enumera erorile ce provoaca raul social ex-
i elude socialismul ca remediu §i, precizand §i actualizand, expune ,,d;ctri-
~ na catolica despre mu~ca, desp~e drep_~-ul la proprietate, despre principiul
~
colaborarii opus lupte1 de clasa ca m11loc fundamenta l pentru schimba-
rea sodala, despre drepturile celor slabi, despre demnitatea celor saraci
, ~i despre obligapile :el?r bogap,_cl~~pn:• pe~·fectarea dreptatii prin iubire,
~ despre dreptul de a mfllnta asoc1at11 profes1onal e'''.
4. Un ,,discurs" deschis
Desigur, cu Leon al XIII-lea, discursul social al Bisericii este inceput de
acum §i ramane deschis. Totu§i, §i Rerum novarum este legata de o data.
Biserica arata ca se intereseaza sincer de problemele lumii muncito-
re§ti, insa ii lipse§te inca preocuparea unei viziuni globale a noii societati
care se na§te.
Problemele sunt noi (res novae) , dar raspunsul enciclicei ramane inca-
drat in domeniul vechiului model de ,,cre§tinatate" care trebuie aparat §i
este foarte departe de a-§i imagina ca noua societate trebuie sa se sustraga
de la conducerea Bisericii §i a prezentei confesionale a catolicilor, angajati
sa indeplineasca in mod pasiv directivele sociale ale ierarhiei.
In fata dramelor clasei proletare, Biserica indignata in mod evanghelic
insista pe buna dreptate asupra primatului valorilor morale care trebuie
ocrotite §i propune cu forta filosofia perena cre§tina intemeiata pe revela-
tie §i pe dreptul natural, dar ii scapa inca importanta crescanda pe care o
dobande§te analiza sociologica §i §tiintifica pentru cunoa§terea mai adec-
vata a problemelor sociale; le aminte§te dur bogatilor de datoria lor de
caritate fata de cei saraci, insa inca lipse§te con§tiinta naturii structurale
a ,,problemei muncitore§ti", a carei solutie presupune deci o corectare pro-
funda a modelului insu§i de producere §i de distribuire a bogatiei.
Totu§i, in pofida acestor limite §i conditionari istorice de natura cul-
turala §i teologica, discursul social deschis de Leon al XIII-lea punea ca-
teva premise care se vor dovedi rodnice §i revolutionare. Este urgent sa
subliniem una care probabil este cea mai importanta §i cea mai decisiva.
IALA A BIS ER ICI I
34 INT RO DU CE RE IN DOCTRINA SOC
rup tur a din tre eva ngh eli e §i cul tur a, san cti on ata de exc om un ica rea
Du ~a l
oca din tre Bis eri ca §i Ium ea mo der na, Re rum no var um est e pri mu
rec i~r
ntr ate nd int a des chi sa. Es te adm ite rea (im pli cit a dej a in fap tul de
pa s in co
uti e la pro ble ma soc iala ") nec esi tat, ii de ,,a me dia " int re ere-
a cau ta o sol ' " ate
§i pra cti ca sociala, cu sco pul de a sco
din ta §i isto rie , int re pri nci pii etice
dir ect ive de act iun e.
sid era ca ace ast a ,,m edi ere " ar tre -
De sig ur, m; i ram ane lim ita de a con or
sa rev ina ier arh iei ; ins a ast azi , can d cu Conciliul, gra tie pro gre sel
bu i
elo r sociale, am aju ns sa rec un oa§ tem
ca
ecl ezi olo gie i §i dez vol tar ii §ti int
rile isto ric e (de na tur a cul tur ala , economica, soc ial a §i politica) re-
me die
ta o mi siu ne pro pri e §i aut on om a a un ui lai cat cor ect for ma t, pu tem
pre zin
m sea ma de ins em nat ate a cu ade var at ext rao rdi nar a a ,,discursu-
sa ne da
m, de§i se afla do ar la inc epu t.
lui soc ial " al enciclicei Re rum nov aru
3. NOUA CRE~TINATATE
(1931-1958)
in anul 1931, cand Pius al XI-lea scrie enciclica Quadragesimo anno, ,,pro-
blema sociala" era deja foarte schimbata. Desigur, ramane inca in picioare
,,problema muncitoreasca", insa granitele acelui conflict au devenit mai largi
§i mai consistente. Confruntarea de acum nu mai este numai intre doua clase
§i intre tezele teoretice §i abstracte din doua ideologii, ci este intre doua mo-
dele diferite de stat national, care intre timp s-au nascut din acele ideologii.
1. Socialismul real
in anul 1917, cu Revolutia din Octombrie, ideologia marxista nu mai
este numai o elaborare teoretica, ci se traduce in mod concret in sistem
politic §i economic. Devine socialism real, comunism.
Ciocnirea cu Biserica devine imediat violenta, incepand cu instaurarea
in URSS a ,,regimului de separare" (23 ianuarie 1918). Comunismul se
prezinta, in teorie §i in practica, drept dm~man al religiei. Marx a definit
religia o boala a spiritului alienat, ,,o reflexie a lumii reale", care va trebui
sa dispara cu sfar§itul capitalismului1.
La randul sau, Lenin elimina orice iluzie posibila:
Marxismul este materialism - scrie el. Ca atare, el este la fel de implacabil ostil
religiei ca materialismul enciclopedi§tilor din secolul al XVIII-lea sau materi-
alismul lui Feuerbach. Cu privire la asta nu exista cea mai mica indoiala [... ]
Noi trebuie sane batem impotriva religiei. Acesta este abecedarul intregului
materialism, §i deci §i al marxismului 2 •
~i, intr-un alt text ramas celebru, adauga: ,,Religia este opiul poporului.
Religia este un fel de rachiu spiritual, in care sclavii capitalului i§i ineaca per-
sonalitatea umana §i revendicarile unei vieti intr-un fel demne de oameni" 3•
1
,,Lumea religioasa nu este decat reflexul lumii reale [... ] Reflexul religios nu va putea dis-
parea decat atunci cand conditiile de munca §i ale vietii practice vor prezenta omului raporturi
clare §i rationale cu semenii sai §i cu natura [ ... ] Viata sociala, a carei baza este formata din
productia ~ateriala §i raporturile pe care aceasta o i~plica, nu va fi eliberata de mistica ceata
care-i invaluie aspectul decat in ziua in care se va manifesta in ea lucrarea oamenilor asociati
in mod liber, agenti in mod con§tient §i stapani ai propriei mi§cari sociale" (K. MARX, Il Capi-
tale, libro I, capo I, IV: Il carattere feticcio della merce e il suo segreto, UTET, Torino 1960, 50).
2
VI. LENIN, Il partito operaio verso la religione, in Opere Complete, X..V (marzo 1908 -
agost~o 1909), Editori Riuniti, Roma 1967, 384.
3
In Novaia Gizn, nr. 28 (16 decembrie 1905).
INTR ODU CER E IN DOC TRIN A socIALA A BISE
36 RICI I
nu se poate admit.e in nici un dom emu colabora rea cu el, din part ea oric ui
9
vrea sa salv eze civilizap...a cres:,--n.rui" • 1949 , apru ha '?j 8 pu -
P ius al XII- lea va con tinu a pe acea sta linie. Pe 1 iulie
e din partc.:a Sf';'.1n tu Jui
ne sa fie pro mulgat ve~t irul dec.Tet de excomun icar
Ofic iu:
, . d A.. pazzu· 1';)_ Cb.e if;,.,Sll 1w i.::rr. irrte~ <ktlr,1 Grrirn.Y:t , l,,1f;,l ,J1ni , J{J,rmt HJ(~, J:t.k,
,,. - c·..::: 1u'J1 J, r:r. .,., f 'f 'I ,
• z J- , ,:, -tli.', , l (JlJ .~,u
-~, e.XJ., ,! Qllfl..L.lrogeE1rru.1anTW -!:J . 1-
. Citat M .
,7'.)
2. Neoliberalismul
intre timp, §i liberalismul manchesterian a intrat in criza. in anul 1929,
prabu§irea Wall Street (Bursa din New York) §i marea depresie economica au
sanctionat dezmintirea istorica a ideologiei liberale clasice. Capitalismul se
transforma. Din criza se na§te un nou model de capitalism §i de stat liberal,
ale carui radacini teoretice se pot gasi sintetizate in concluziile unei intfilniri
care a ramas vestita, Colocviul Lippman, tinut in Franta in anul 1938, §i la
care au luat parte cei mai mari exponenti ai neoliberalismului economic:
10
Decretul Sfantului Oficiu (28 iunie [1 iulie] 1949): AAS 41 (1949) 334 (Denz. -Huner.
3865).
11
Acela.§i Sfant Oficiu - in timpul pontificatului lui loan al XXIII-lea - a reafirmat
validitatea Decretului din 1949. ,,intrebare: Este permis cetatenilor catolici, la alegerea
reprezentantilor poporului, sa dea votul lor acelor partide sau candidati care, de§i nu mar-
turisesc principii contrare doctrinei catolice, §i chiar I§i atribuie numele cre§tin, de fapt, se
asociaza totu§i la comuni§ti §i-i favorizeaza pe ace§tia prin modul lor de a actiona? Riispuns
(confirmat de papa pe 2 aprilie): Nu, conform decretului Sfantului Oficiu de pe 1 iulie 1949,
nr. 1: AAS 51 (1959) 271 §.U . (Denz.-Hune,: 3930).
12
in realitate, Pius al XI-lea a condamnat dur fie fascismul, cu enciclica Non ahbia.nw
bisogno (1931), fie nazismul, cu enciclica Mit brennender Sorge (14.03.1937). Totu§i, ra-
mane faptul ca (din diferite motive) Sfantul Scaun a stipulat Concordatul fie cu Mussolini
(1929), fie cu Hitler (1933). Insu§i loan Paul al II-lea, vorbind la Berlin, la Consiliul central
al evreilor (23.06.1996), a admis: ,,Chiar daca multi preoti §i multi laici, a§a cum au demon-
strat istoricii intre timp, s-au opus acelui regim de teroare [nazismul] §i chiar daca s-au
activat multe forme de opozitie chi ar in vi at a cotidiana, totlt§i aceasta a fost prea putin"
(L'Osseruatore Romano , 24-25 iunie 1996).
38 INTRO DUCE RE IN DOCTRINA soc.I.ALA A BISER ICII
,
Walte r Lippm an, Fried rich von Hayek, Ludw ig von Mises, Wilhe lm Ropke
. . ·
Jacqu es Ruef §i altii.
Noul capita lism menti ne ferm princi piul funda menta l ~I h?era l~smu lui
clasic, adica libert atea totala a initiat ivei economice §i a p1ete1, de§I se res-
ping extrem ismel e politicii lui lais~ez faire, desch izand pasul la a§a-n umi~a
,,economie mixta ": alatur i de deplin a initia tiva privat a, statul nu trebu ie
numa i s-o faca pe janda rmul, ci este obligat sa interv ina pentr u a indre pta
jocul libera l fortel or economice. Misiu nea sa este aceea de a salvg arda con-
curen ta onest a §i de a impiedica monopolurile sa faca, practi c, impos ibila
functi onare a natur ala a pietei. A§adar, ,,da" spus politicii de plan, intele a-
sa ca progr amare indicativa; in schimb, ,,nu" spus oricar ei planif icari sau
progr amari coercitive de tip colectivist. Deci statul trebu ie sa interv ina,
-
dar trebu ie sa limite ze la maxim um interv entiile sale: dimin uand cheltu
iala public a §i taxele, se va putea favoriza produ ctivit atea.
Cat prive§ te conflictul dintre capital §i munc a, neolib eralis mul crede
ca el nu va putea sa dispara: fie din motive de natur a filosofica, fie din
insa§i cauza logicii produ ctiei capitaliste. Totu§i - se admit e -, este drept
ca statul sa incerc e sa atenu eze inegalitatile inevit abile, mai ales printr -o
politic a de preve dere §i de asiste nta sociala; aceas ta insa nu va trebu i sa fie
impus a obliga toriu tuturo r, pentr u a evita ca respo nsabi litate a perso nala
sa fie inlocu ita de o alta de tip colectivist.
In sfar§it, §i cat prive§te propr ietate a privat a, neolib eralis mul econo mic
contin ua s-o conce apa inca in functie indivi dualis ta, ca inaint e. Liber tatea
economica - se repeta - este baza indisp ensab ila a oricar ei alte libert ati.
Insa§ i impo rtanta valorilor morale, pe care nimen i nu vrea s-o nege, este
accep tata in functi e de expan siunea economica mai mare.
Deci se poate spune ca neolib eralis mul menti ne in subst anta trasat urile
funda menta le a~e_v~chiuh.~i liberalism, in pofida catorv a conce~ii impor tan-
te facute evolutie1 t1mpunlor.
~nsa nu din a~easta cauz~ c~p~talismul di~ anii '30 se prezin ta mai putin
i
penculos. Ba chiar provoaca fnca, pentru ca gener eaza acum ularea puteri
(nu numa i economice!) in maini putine.
Pius al XI-lea - este faptul ca in zilele noast.1enum as ,· t-
Ceea ce sare in ochl- scrie -t· · · · a
b oga,1e1 , c1 acumu 1area unei puteri enorm e . t .
numai concentrarea §I , a une1 pu en
economice despotice· m
• A A •
P A • •
. . ,..
te orgam smul econom1c §I au m mana, ca sa spunem asa . .
stifl et u 1econom ie1•
trfuec::: • • •
':sc)
a§a incat mmem, nnpotn va vomte1 lor, nu ar putea nici ma.car sa respire 13 _
'S A • •
'
§.u .
13 Prus AL XI-LEA, Quadragesi,no anno (15.05.1931), nr. 113 §.u .: CERAS, 98
3. NOUA CRE[;>TINA.'l'ATE (1931 -1958) 39
Care este cauza acestei situatii alienan te? Ea, raspund e Pius al XI-lea,
trebuie pusa 111 faptul ca o cautare a prof-itului devine cautare a puterii.
Puterea - insista papa - nu nu1nai economica, ci §i politica, pana la in-
staurar ea unui adevara t ,, i1nperialism interna tional al banilor " • Cum sa
14
'
nu observa m 111 aceste cuvinte pre1nonitia evenim entelor dramat ice care
'
aveau sa tulbure lun1ea foarte curand?
Iata pentru ce Biserica reinnoi e§te ferma sa condam nare §i impotri va
noii fonne de liberali sm econon1ic. De fapt,
concent rarea de bogatii §i de putere generea za trei specii de lupta pentru pre-
dominar e: rnai intai se lupta pentru prevalar ea econornica; apoi se Iupta cu
indarjire pentru stapanir ea asupra puterii politice, pentru a se folosi de fortele
sale §i de influent a sa in competi tiile economice; in sfar§it, se lupta pe plan
internat,ional.
,, Toata econom ia - incheie papa - a devenit astfel oribil de dura, nemi-
loasa, cruda" 15 .
Ce-i de facut a§adar? Pius al XI-lea nu se limiteaz a la condam nare, ci-i
stimule aza, mai ales, pe catolici la acFune . Propun e astfel un fel de ,,a treia
cale" interme diara intre socialism §i capitalism, careia incearc a sa-i dea o
configu rare, intr-un anumit sens, §ijuridi ca. La randul sau, Pius al XII-lea
(care nu a scris nici o enciclica sociala) va relua in discurs urile sale ideea
predece sorului sau §i ova propun e din nou in forma mai angajan ta, drept
constru ire a unei ,,noi cre§tin atati".
teasca din punct de vedere crei;;t11~ e'.nocratrn care se na§tea; insa confuzia int r e activita tea
~-eligioasa i;;i politica i-a fost fa tala ; Pius al X- lea a condamnat mi§car ea in anul 1910.
3. NOUA CHE~TINATA'fE (1931-1958) 41
este nedrept a incredinta unei societati mai mari §i mai inalte ceea ce pot face
comunitat ile mai mici §i inferioare 17 •
In aceasta optica, a unei ,,a treia cai" corect intelese, trebuie deci vazute
actualizarile principal elor teme din Reruni novaru'm fa.cute de Pius al XI-lea,
pentru a le adapta la conditiile istorice schimbat e ale ,,problemei sociale":
salariul ,just", ,,functia sociala" a proprieta tii private, intervent ia statului
in economie.
De aceea, limita propuner ii unei ,,civilizatii cre§tine" , fa.cu ta de Pius al
XI-lea, nu se afla atat in concepFa ,,corpora tiva" a societatii, cat, mai ales,
in a crede ca e posibil (in teorie §i in practica) de realizat o ,,a treia cale"
catolica, menita sa restaurez e, intr-un fel, intre Biserica §i societate a civila
raporturi asemana toare cu acelea care au intemeia t regimul medieval de
,,cre§tina tate".
I.1 interpreta re mai exacta §i o aplicare n1ai urgenta a legii morale menite sa
rj reglemen teze raporturi le umane ... cu scopul de a depa§i conflictul dintre
clase $idea ajunge la o noua ordine sociala bazata pe dreptate §i caritate" •
Ii Prus AL XI-LEA, Quadragesimo anno (15.05.1931), nr. 86: CERAS, 92.
1
42 INTRO DUCE RE IN DOCTRINA socIALA A BISER ICII
92. Pius al XI-lea n-a fntiirziat sa-§i ridice vocea fmpotriva regimu rilor
to-
talitare care au ajuns la putere fn Europa fn timpul pontificatului siiu. Deja
in 29 iulie 1931, prin enciclica Non abbiamo bisogno, a protes tat impot riva
abuzu rilor de putere ale re2im ului fascis t din Italia. In 1937 a publi-
cat encicl ica Mit brennender bSorge privin d situat ia Bisericii Catqli ce in
eel de-al Trei1ea Reich. Textu l enciclicei Mit brennender Sorge a fost citit
de la amvo nul tuturo r biseri cilor catoli ce din Gern1ania, dupa ee a fost
raspa ndit mai intai in eel mai mare secret. Enciclica a aparu t dupa ani
de asupr ire ;,i violen ta ;;i dupa ce episeo pii genna ni I-au rugat in n1od
expre s pe Pius al XI-lea, ca urmar e a masur ilor din ce in ce 1nai repre-
sive adopt ate de Reich 111 1936, in mod deose bit fata de tinerii obliga ti
sa intre in mi;;carea ,, Tinere tul hitleri st". Papa se adres eaza preoti lor ;,i
calug arilor , credincio;;ilor laici, pentr u a-i Yncuraja ;,i pentr u a-i che1na la
:ezist enta cat timp nu se va inchei a adeva rata pace intre Biserica ;,i stat.
In 1938, in fata raspan dirii antise mitism ului, Pius al XI-lea a afinna t: ,,In
spirit sunte m sen1i f' 11 •
Cu enciclica Divini Redemptoris, referit oare la comu nismu l ateu ;,i la
doctri na social a cre;;tina, Pius al Xl-lea a criticat 1n mod sistem atic con1u-
nismu l ca fiind, , perve rs in sine" ~i a indica t ca mijloace princi pale pen-
111
tru remed ierea relelor produ se de acesta rei'nnoirea vietii cre;;tine, prac-
ticare a carita pi evanghelice, implin irea indato ririlor privin d drepta tea Ia
nivel interp erson al ;,i social in veder ea binelu i comu n, ridica rea Ia nivel
institu µonal a corpo ratiilo r profes ionale ~i interp rofesi onale .
I C o:--!GREGATIA PENTRU E DUCA"fl E C ATOLICA , Orie11tamenti, cit ., nr. 21, pag . 24.
11 Pius AL XI- LEA, Diswrs ciitre j11r11ali~tii bclgic11i (06.09.1938).
~ r . ·
;3. NOUA CRE!;,TINATA'l'E (H)31- t9fi 8) 43
ggi di S.S. Pio XII, XIX: Dicianovesinw anno di pontificato (2 marzo 1957 - 1 marzo 1958),
Tipografia Vaticana, Citta del Vaticano 1958, 680-683.
44 INTRODUCERE IN DOCTRINA socrALA A BISERICII
este, in schimb, ,,profan"; in timp ce pentru cre§tin atatea mediev ala reali-
tatea tempo rala avea natura de instrum ent sau de mijloc fata de realita tea
spiritu ala, pentru Marita in, in schimb, realita tea tempo rala are o autono -
mie a sa care trebui e salvgardata, insa fara a pune in discuti e ,,prima tul
spiritu alului" . Deci nu e vorba de a realiza un ,,stat cre§tin", ci un ,,stat
laic consti tuit in mod cre§tin", respec tand plurali smul legitim 21.
A§adar credin ta conduce cultura o inspira dar nu se identifica cu ea. De
'
fapt, - explica Marita in - credinta ' apartin e 'planului spiritual, iar cultura
apartin e celui temporal: doua planuri clar distincte intre ele. Totu§i, ele nu
sunt separabile, ci se intalnesc in om. De aceea se impun e depa§irea vechii
sinteze medievale dintre credinta §i cultura occidentala, din cauza careia multi
au ajuns sa creada ,,ca credinta este Europa §i ca raspan direa impara tiei lui
Du!Ilnezeu printre popoare consta in a le duce lor civilizatia occidentala" 22 .
In schimb , cre§tinismul promoveaza toate valorile umane autent ice,
oriund e s-ar afla ele, facandu-le sa creasca in interio rul diferit elor culturi ,
,,nu distrug e spiritu l diferitelor civilizatii §i nici nu raman e separa t de ele.
Dar din cauza transc endent ei sale propriu-zis divine, el poate sa patrun da
§i, de aceea, sa transfigureze, insa nu sa distrug a" 23 •
In pofida import antei acestor intuitii , nici Marita in nu iese insa din op-
tica clasica a regimu lui de cre§tinatate. Astfel, daca prin noul sau proiec t
face, pe de o parte, un pas inainte , depa§ind necuve nita identif icare a pla-
nului credin tei cu acela al societatii, el insista , pe de alta parte insa, inca
in a consid era (a§a cum, de altfel, faceau Pius al XI-lea, Pius al XII-lea §i
reflect ia teologica preconciliara) ca ii revine Bisericii sarcin a sa conduc a
constr' uirea societatii umane , prin acel ,,plan interm ediar" uncle credin ta
§i cultur a se ating. ' De fapt, §i pentru Marita in, acest ,,plan ' interm ediar"'
aparti ne domen iului etico-spiritual, care este propri u ierarhi ei.
Prin urmar e, daca recunoa§terea marita iniana a autono miei legitim e a
realita tilor tempo rale deschide credincio§ilor laici perspe ctive noi de res-
ponsab ilitate in angaja~ea soci~la §_i ~olitica, nu schimb a insa optica tra-
ditiona la, confor m careia numai rehgia cre§tin a poate schita 1nodelul unei
ci~ilizatii umane autent ice, a carei realiza re trebuie condu~a de ierarhi e.
2, J. MARITAIN, Umanes imo integrale, Borla, Torino 1962. Conform autorulu i noua
cre§tina tate" va fi: ~n uman~s ~, pen~i:~. ca ~l v_a promov a_P~ om in demnita tea sa
p:r~~ nala
§i sociala, care este m acela§l t!mp ~P!I_Jtual~ §I t emporal a; mtegral, p entru ca va
fi un uma-
. desclli
,. •S la transcen
· . . denta,
nism .' ad1ca 11. va .1 ecunoa§
. . te pe . Dumnez
. eu c•:-.« sco p supra na t al
urc
.
a l om Ulul. .,51· al creatie1
, . Dec1 autonom ia §I laic1tate a leg1t1me ale i·eali' ta~t· · t
. . . c • , 11 empora 1 e vor
tre bu1. s a- ,se con·.i·ug·e cu a.ngaJarca,, de a mcre§tm a lumea ' fara consti·a·c 11 oo-e n., c1,. n1m. degTa b-a,
.· tr-o sfinteni e de stil n ou .
prn~~J. MAn1·/A1N, ,,La Chi esa cattolica e le civilta", in ID EM, Queslioni di coscienza, Vitae
e nsier o, Mil ano 1980, 4~. .. . . . . ,"
p ..~., ,J. M Alli 'l'AIN
· , » L·1'· Ch10sn cnttoltca e le c1viltn , 52.
3. NOUJ\ CRg~'T'INA'l'J\TE (19al -l968) 45
I
~
~
tea §i inteligenta sa, cu care a inteles «sernnele tirnpului», Pius al XII-lease
putea considera precursoru l imediat al Conciliului al II-lea din Vatican §i
al 1nvii}iiturii sociale a papilor care i-au urmat"".
'CoNGREGATIA PENTRU EouCATIE CATOLICA, Orien tamen ti, cit., nr. 22.
u Ibid.
, o esimo a 11110
(15 .05. 1. 93 1), nr. 20: CERA u,
O 7')
XI- L. ,..~A Qit,,ad1·an·
i 1 p )USA I ~-
,, p . ' X - LJcA ' Vehementer (LI .02. l!JOG) : 'l'u ttc le encic:Liche dei liotnm i Pontefic·t·, ci·t ·,
~., JUS AL • ,
56 1.
4. DIALO GU.L
(1958-1 978)
in anul 1958, cand loan al L'CIII-lea ii unneai a lui Pius al XII-lea la ca-
tedra sfantulu i Petru, ,,proble ma sociala" se schimb a inca o data. $i foarte
profund. Daca in pri1na faza ea s-a identificat, mai ales, cu conflictul de cla-
sa intre proletari §i stapani i capitalu lui, daca in a doua faza ea s-a transfo r-
mat in ciocnire deschis a intre sisteme socio-economice opuse (comun ismul
§i capitalis1nul), acum, in aceasta a treia faza, ,,proble ma sociala" atinge
dimensiunile cantitat ive ale lumii. Este in discutie insu§i echilibr ul ome-
nirii, intre N ordul bogat §i Sudul sarac. Problem a demografica, explodand,
a 1nutat deja axa de echilibr u a lumii de la eurocen trismul de ieri la lumea
a treia de maine. Ta.rile imense in curs de dezvoltare din Americ a Latina,
'
din Asia §i din Africa cer dreptat e §i dezvoltare. Daca se vrea pacea, ba
chiar supravi etuirea insa§i a omenirii, se impune o noua ordine mondia la:
economica, juridica §i politica.
Acest proces de mondia lizare este in acela§i timp cauza §i efect al crizei
ideologiilor. Ele ridicase ra ziduri de netrecu t chiar §i intre popoare infra-
tite, generan d ura §i razboai e teribile, care au insange rat secolul nostru
(XX). Acum insa istoria, relativi zand necuven itele absolut izari ale ideolo-
giilor, a fa.cut sa apara cateva elemen te comune de adevar, continu te in fie-
care elabora re cultura la, §i, de aceea, permite reluare a dialogu lui pornind
de la ceea ce une§te oameni i intre ei.
Asemen ea transfo rmari profund e nu putea sa nu interpe leze §i Biserica,
ea, care merge cu lumea. $i Biserica, reunita in Conciliu, a raspuns cu cu-
raj, a actualiz at magiste riul sau, a inceput sa se reinnoi asca pe ea insa§i.
A§adar a treia faza a ,,discur sului social" al Bisericii, care s-a dezvolt at
inca o data in paralel cu evolutia ,,problemei sociale", este determ inata de
confluenta a trei motive diferite, legate intre ele: criza ideologiilor, proce-
sele de mondializare, rezulta tele doctrin are §i pastora le ale Conciliului.
0
Prima ideolo!!ie clasica dezmintita a fost liberalismu l, care, nascut
data cu prima r~volutie industrial~ avusese o dezvoltare extra0rd inara,
mai ales, in secolul al XIX-lea. Cel al liberalismu lui a fost primul ,,zid" care
a cazut, cu criza din anul 1929: Wall Street se traduce tocmai ,,St rada zi-
dului"! insa e adevarat ca vechea ideologie mancheste riana a ar~tat c~ are
capacitatea de a se corecta eland viata formelor succesive de neohberah sm.
Apoi a venit randul de;mintirii istorice a fascismulu i §i a nazismului .
insa, ca sa spunem adevarul, ~ceste doua ideologii totalitare s-au nas~ut
tarziu §i au murit repede, eliminate de eel de-al Doilea Razboi Mondial,
fara sa fi avut nici ma.car timpul sa prinda radacini adanci.
Dupa aceea, in ordinea timpului, a intrat in criza §i a§a-numita ,,ideolo-
gie catolica"; aceea - ca sane intelegem - care, nascuta ca a treia cale intre
liberalism §i socialism, elaborase un model alternativ de ,,societate cre§ti-
na" , deducandu- 1 a priori (a§a cum facusera celelalte ideologii) din princi-
piile supreme ale unei viziuni doctrinare teoretice. Daramarea definitiva a
,,zidului" catolic a fost stabilita pe planul istoric de dezvoltare a societatii
secularizat e §i pluraliste contempora ne §i, pe planul reflectiei teologice, de
rezultatele ecleziologiei Conciliului.
in sfar§it, ultima §i mai dura in a muri a fost ideologia marxista. Caderea
,,zidului" de la Berlin a avut loc materialme nte abia in 1989, insa agonia
culturala §i politica a socialismului real, care 1-au precedat §i pregatit, a
durat aproape treizeci de ani. Deoarece §i Biserica a avut la asta o parte
decisiva, este important sa amintim pa§ii mai importanti ai interventie i
' '
sale, care constituie unul dintre cele mai semnificati ve capitole din eel mai
recent ,,discurs social" al ei.
,,prima vara de la Praga " (1968), ,,socialismul uman" din Cuba, ,,marxis-
mul parlam entar" al lui Allend e in Chile. Curen tele sociali smulu i euro-
pean aleg drumu l de1nocratiei occide ntale §i se departeaza de ideologia
marxis ta. Prima care se disocia za este social- democ ratia germa na la Bad
Godes berg (1959); apoi se inmult esc forme diferit e ale a§a-nu mitulu i
,,euroc omun1. sm "l .
Intre timp, §i Biseri ca i§i schim ba atitud inea §i trece de la ciocni rea
violen ta la confru ntarea dialect ica, gratie progre selor fa.cute de reinno irea
concili ara.
Indeos ebi a fost determ inanta invata tura enciclicei Pacem in terris a lui
'
loan al XXIII- lea (1963), cu distinc tia sa intre ideologie §i mi§car i istoric e:
Nuse pot identif ica - spune papa - doctrin e filosofice false despre natura , ori-
ginea §i destinu l Univer sului §i al omului , cu mi§car i istorice cu finalita ti eco-
nomice , sociale, cultura le §i politice, chiar daca aceste mi§car i i§i au origine a
in acele doctrin e §i din ele au luat §i inca mai iau inspira tie. Doctrin ele, odata
elabora te §i definite , raman mereu acelea§i, in timp ce mi§car ile de mai sus,
acpona nd asupra situatii lor istorice care evoluea za neince tat, nu pot sa nu
~ufere influen te, deci nu pot sa nu fie supuse la schimb ari, chiar profun de.
In afara de asta, cine poate nega ca in acele mi§cari, in masura in care sunt
conform e cu princip iile ratiuni i drepte §i devin interpi ;ete ale aspirat iilor juste
ale persoa nei umane , exista elemen te pozitiv e §i care merita sa fie aproba te?
De aceea, se poate intamp la ca o apropie re sau o intfilni re de ordin practic , ieri
consid erata nepotr ivita, astazi sa fie, in schimb , potrivi ta sau sa poata deveni
potrivi ta maine2 •
Aceas ta distinc tie avea sa-i duca pe catolici la depa§i rea unei optici sim-
plu negati ve §i de ~onda mnare in fata realiza rii istoric e a diferit elor forme
de sociali sm §i avea sa duca §i Biseric a la intreb area legata de prezen ta
eleme ntelor pozitiv e, care raspun d la aspira tiile juste ale oamen ilor, in
mi§car ile istoric e nascu te din marxis m. Un aseme nea discer naman t era
imposi bil inaint e din cauza ciocnir ii deschi se, mai ales cu privire la teme
referit oare la natura §i liberta tea martu risirii religio ase.
Pe aceast a noua pozitie de discer naman t se plasea za Conciliul. Gaudi um
et spes, de§i se abtine sa numea sca in mod explic it marxis mul, reafirm a,
inaint e de toate, conda mnare a ateism ului sistem atic, fara jumat ati de ma-
sura:
1
Partidu l Comun ist italian (eel mai puterni c din lumea occiden tala) manifes ta mai clar
privire
decat altele simptom ele crizei ideologice. Este emblem atica revizuir ea judecat ii cu
§i
la religie. Inceput a cu Congre sul din 1962, se aprofun deaza la CongTesul al XI-lea (1966)
modific at art. 5 din statu-
culmine aza la Congre sul al XV-lea(1979); in acela§i Congr es este
tul partidu lui, epurandu-1 de elemen tele de marxism -leninis m care au r amas.
i IoAN AL XXIII-LEA, Pac:em in lerris (11.04.1963),
nr. 159: CERAS , 327 §.U.
50 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA. A BISERICII
Intre form ele ateismu.lui contemporan nu trebui e trecut a cu vederea aceea care
.
a§teap ta eliber area omului, mai ales, din elibera rea lui economica §i sociala
in
Se pretin de ca religia, prin natura sa, se opune acestei eliberiiri in masur a
Ia
care, indrep tand speran ta omului spre miraju l unei vieti viitoare, il abate de
e,
constr uirea cetatii pamante§ti. De aceea, sustin atorii unei astfel de doctrin
atunci cand ajm~g la conducerea statulu i, comba t violen t religia , raspandind
ateism ul chiar §i prin folosirea, mai ales in educat ia tinere tului, a mijloac elor
3
de presiu ne de care dispune putere a publica •
A§ada r - reafir ma Biserica - ideologia, daca este gre§ita, raman e mereu
gre§it a §i inacce ptabil a pe planu l principiilor. Cu toate aceste a, - adau-
ga Conciliul - pe planu l istoric este posibil §i neces ar dialogul. De fapt,
,,Biserica, de§i respin ge total ateismul, recunoa§te sincer ca toti oamenii,
credincio§i §i necredincio§i, trebui e sa ia parte la dreap ta const ruire a aces-
tei lumi, in care traies c laolalta: acest lucru, cu sigura nta, nu se poate im-
plini fara un dialog deschis §i prude nt" •
4
Cativ a ani dupa aceea, este reluat a aceea§i distin ctie intre ideologie §i
mi§ca ri istoric e de Paul al VI-lea in Octogesima adven iens (1971), care -
depa§ ind gener alitate a prece denta - o aplica acum in mod explicit confrun-
tarii dintre cre§ti ni §i marxi§ti.
Paul al VI-lea reafir ma, inaint e de toate, §i el inacc eptab ilitate a ideolo-
giei marxi ste:
sa
Cre§ti nul care vrea sa traiasc a credin ta sa fotr-o actiun e politica intelea
ca servic iu nu poate sa dea fara sa se contra zica propri a adeziu ne la sisteme
ideologice care se opun in mod radical, sau cu privire la puncte substantiale,
credin tei sale §i conceptiei sale despre om: nici la ideologia marxi sta, la mate-
be
rialism ul sau ateu, la dialectica sa de violenta §i la modul cu care ea absoar
liberta tea indivi duala in colectivitate, negan d in acela§i timp omulu i §i istoriei
orice transc enden ta, person ala §i colectiva; nici la ideologia liberal a ...s
Totw~i, - contin ua Paul al VI-lea - in fata evolutiei nume roase lor mi§-
ma marxi sta ' " se impun e un
cari istoric e, nascu te sau inspir ate din ideolob...
disce rnama nt at ent " , pentr u a vedea in ce masu ra O anum ita forma is-
6
torica de socialism a evolua t fata de ideologia origin ara (chiar daca aceasta
rama ne patrim oniul sau inspir ator) §i in ce masu ra O misca re istorica
det ermin ata accep ta §i garan teaza valorile fund amen tale al~ omului, mai
ales cele legat e ,,de libcrt atc, de respon sabilitat e §i de desch idere la spiritu -
al, care garan tcaza dezvoltarea integr ala a omulu i"7_Acest discer nfunant
3. Procesele de mondializare
Al doilea motiv care se afl la originea perioadei dialogului (caracte
ristic a celei de-a treia faze a discursului social'" al Bisericii) este, fär
îndoial, accentuarea proceselor de mondializare, care au deschis lumii _i
angajrii Bisericii ,perspectiva interdependentei universale"1,
Aceast nou perspectiv planetar a problemei sociale" se datorea
z, în primul rând, revoluiei tehnologice, a ciberneticii, a automatiz
rii, acalculatorului electronic, a inteligentei artificiale, a erei spaiale.
Ea a fcut s apar oîntrebare de fond: Cine-i va controla pe controlori?
Tehnocratia de mâine - denun cu for Paul al VI-lea - poate s fie
izvor de rele care nu sunt mai puin amenintoare decât liberalismul de
5. Un ,,discurs'" nou
In lumina reflectiilor fãcute pân aici, se înelege cotitura metodologic
a magisteriului social al Bisericii. O schimbare a_a de profund în modul
de a trata problema social", încât pe bun dreptateduce la considerarea
c expresia ,doctrin social'" este mai adaptat pentru a indica fazele pre
conciliare ale ,discursului social", îns nu cele postconciliare.
Deja Papa Roncalli, de_i vorbe_te înc de doctrin social", n-o mai
face în acela_i sens al predecesorilor si. Mater et magistra propune în mod
explicit un mod diferit de apropierede ,problema social", care este pro
fund schimbat: fr a mai recurge la metoda deductiv, care fcea s£ de
rive în mod nemijlocit din principile suverane ale dreptului roman i din
revelaie un model de societate cre_tin", ca ,a treia cale" alternativ la alte
modele ideologice; în schimb, este necesar - inoveaz Ioan alXXIII-lea
aplicarea metodei inductive, în care sunt esentiale trei momente: ,,Gsirea
situaiilor; evaluarea lor în lumina acelor principi (evanghelice) _i a acelor
directive (ale magisteriului); cutare i determinare a ceea ce se poate _1
trebuie fcut"; spus în form mai scurt i incisiv, este necesar a vedea,
a judeca, a aciona'"26.
Enciclica Pacem in terris, dup doi ani, este primul document social
care aplic noua metod inductiv. Punctul de plecare nu mai este con
stituit de principiile teoretice ale dreptuluinatural _i ale revelaiei, ci din
revelarea semnelor timpurilor". Desigur, cuvântul lui Dumnezeu i în
vtura magisteriului rmân mereu punctul esenial de referin pentru
,a reinterpreta" provocrile aduse credinei de transformrile societii _i
pentru a lumina alegerile care trebuie fcute; îns de acum nu în sensul
deductiv înteles anterior, ci în cadrul noii metode inductive: a vedea, a ju
deca, a aciona.
Tot aceast metod inductiv în domeniul social este însu_it de
Conciliul al I-lea din Vatican în elaborarea i în redactarea constituiei
pastorale Gaudium et spes (1965) _i de Paul al VI-lea în Populorum pro
gressio (1967). Dup câiva ani, în scrisoarea apostolic Octogesima adve
niens (1971), scris pentru aniversarea a optzeci de ani a enciclicei Rerum
novarum, Paul al VI-lea ajunge s codifice în mod oficial adoptarea noii
metode inductive în materie de învtur social din partea Bisericii post
conciliare: Revine comunitilor cre_tine: () s analizeze obiectiv situatia
trii lor; (I) s-o clarifice în lumina cuvintelor imutabile ale evangheliei,
s£ia principii de reflecie, criteride judecat i directive de aciune din
învtura social a Bisericii[...J; (III) s gseasc cu asistena Duhului
Sfânt, în comuniune cu episcopii responsabili _i în dialog cu ceilali frai
26 IOAN AL XXIII-LEA, Mater et magistra (15.05.1961), nr. 236: CERAS, 272.
10/2669. (30.12.1987),
EV 41l: nr. socialis Sollicitucdo
reo Il-LEA,
10/2669. (30.12.1987), AL
PAUL TOAN 29
EV 41: nr. socialis Sollicitudo
reo Il-LEA, AL
PAUL IOAN 28
4/717. (14.05.1971),
EV 4:nr. adveniens Oclogesuma VI-LEA, PAUL
AL 27
mileniu treilea de-al
evanghelizarea
celui spre
îndreptata profetic mod acum
în de
esteBiserica pierdut". crestintate
nostalgia
de trecut,
fie excomunicare
din climatulde ruptura i definitiv
fie
moddep_indcontemporan,
în lumea Biserici dintredialogului oad a
perl marea nostru secolului decenii
ale ultimele deschis
în S-Asadar
a
Conciliului. pastorale
ale doctrinare
i rezultate
ortantelor nostru,
afie timpul desf_urareîn mondializare
aflate
în
procese
de marilor ideologilor,
afie sfâr_itului urmare
afie Bisericii,
ca
social
al discursulfundamenta a denou mod format
un s-a Astfel,
morale"29. teologiei
special
al teologiei,
în i alcel ideologiei,
de ci domeniul de
tine nu
.L.]
Bisericii social a doctrina spun
c trebuie
ses ce de
II-lea- al
Paul Ioan
încheie explic -comportamentul";
asta _i orienta pentru a cre_tine tile
comunit fãcutde magisteriului
este evangheliei
a_i lumina purilor"
in
semnelor
tim citirea fapt, aciona".
De comport
, a acel sfår_it,
ea In
transcendent". timp acela_i
pmânteascîn_i vocaia
sa despre despre
i om evangheliei învturii
liniile diformitatea
cu lor conformitatea
sau examinând realiti, aceste
terpreteze s este
principal s,,scopul
u enciclica- continu fapt
- De
judeca". comport
, a acel Bisericii sociala doctrina rând, doilea alIn
ecleziale". tradiiei credineiai luminainternaional,în contextul întate
i
în existentei
socie omului, complexe
ale realitile privire
la atente
cu flecii
rezultatelor
unei
re îngrijit.formularea
a ea
esteXXIII-lea): Ioan
al spune
vedea"
(ar timpurilor",
,a acel ,semnelor gsirea rând, primul comport, în
rei
socialis- Sollicitudo de
fapt, continu, Bisericii social a Doctrina
Paul declar definit Conciliu si însusit
de XXIII-lea, loan
al deja
de
VI-lea. al învturii
anticipat sensul inductive, în metodei conform Bisericii sociale
a
descriptiv a definiia însu_e_te deci
î_i aparte"28. categorie constituieo ea
opuse: radical puin mai soluii fa
de
alte alternativ posibil reprezint o
colectivismul
_i capitalismul
liberal
si între cale treia ,a 0
nunici marxist II-lea
eprezint Bisericii
nu social a.doctrina toate,
c înainte de clarific,
Ioan
Paul progressio), Populorum enciclicei aniversar douzecilea
al al in
al al
(1987, socialis Sollicitudo rei enciclica fapt.
în De sus. mai citat VI-lea,
definiia perfectcucontinuitate expresii,
în acestei da
lui a
Pauldescriptiv
care pe privire
la îndojalcu nicioexist SOCial",
nu dar
elo semnificaia
,doctrin expresiei, folosirea revenit
la adevrat. a este II-lea, al
Paul loan
onomice"". politice transform±rile
_i sociale, realiza pentrua luate Mta
amgajr1le alegerile
i bunvoint· oamenii
de toti cuCre_tin1
_i
care
me
BISERICII ÎN
SOCIALAADOCTRINA INTRODUCERE 58
5. PROFEIA
(1978-2005)
2. Evanghelia muncii
Sfâr_itul socialismului real nu este victoria capitalismului. Dac istoria
ademonstrat c rspunsul socialismului era gre_it, nu înseamn c au
disprut contradiciile capitalismului, iar pentru a rspunde la ele se ns
cuse socialismul. Dac, în faa resturilor zidului de la Berlin, piaa liber
a demonstrat c este în msur (contrar socialismului) s produc i s
distribuie bogie, totu_i trebuie s mai existe ceva gre_it în sistemulcapi
talist, dac în înse_i trile bogate din Occident omul este prea des privat de
demnitatea sa i sclav al necesitilor fictive, care rspândesc insatisfacie
_i corupcie.
Magisteriul social al Bisericii recunoa_te funcia just a profitului ca in
dicator al bunuluimers al întreprinderii; îns profitul nu poate fi singurul
indicator, motorul principal al dezvoltrii _i al produciei, dac apoi se în
tâmpl ca bilanul economic s fie satisfãctor i, în acela_i timp, 0amenii,
care constituie patrimoniul cel mai preios al întreprinderii, s fie umilii
_i ofensatiîn demnitatea lor"10
Recentul discurs social" al Bisericii gse_te motivul cel mai profund
al contradiciilor capitalismului, care supravieuiesc în pofida sfâr_itului
socialismului,în faptul c i munca uman (ca în cazul valorii viei) _i-a
pierdut adevrata semnificaie. Adic i aici suntem în prezena unei crize
calitative, de sens, care se manifest în fractura _i în contrapoziia nena
tural dintre omn i activitatea sa creativ, între munc _i capital, între
munc i proprietate, între muncitor i calitatea vieii sale. De la fenome
nul îndeprtrii psihologice fa de munca zilnic la formele cele mai opre
sive ale neocolonialismului economic internaional, pierderea semnificaiei
muncii umane reprezint, desigur, o component fundamental a crizei
prezente, alturi de pierderea sensuluivieii. Intrebrile cu privire la m0
tivulmuncii se intersecteaz cu întrebrile cu privire la motivulvietii: câti
muncitori vd în munc numai ofatalitate dur i un simplu mijlocpentru
a-_i câ_tiga traiul, i nu un bine pentru cre_terea personal i social!
Pe de alt parte, nimeni nu crede astzi cã este posibil s se elaboreze
a priori un nou model socio-economic care s le înlocuiasc pe cele ideolo
gice e_uate, de_i simtim cu toii c este momentul potrivit pentru a-i pune
bazele.
De aceea, în optica calitativ i de cutare de sens care caracterizeaz
astzi noua faz aproblemei sociale, Biserica este convins c poate oferi
ocheie de rezolvare vestind tuturor evanghelia muncii:
Dac soluia sau,mai degrab, soluia progresiv a problemei sociale, care
continuãfr încetare s fie din ce în ce mai complex, trebuie s fie cutat cu
10 LO N PAUL AL II-LEA, Centesimus annus, nr. 35: EV 13/187.
este începu tehnologic
ca omul. evangheliei transcendent
decapitalul
muncii
careaprerea
a fie
i aseme aseme
,så estepersoan.
di ce De faptul
munc"",
c£înseamn efecper procesul
este trebuiecreativ,
ansam
pentru
solutia.
care dezvoltrimuncii nu în sale. de
cu Intr-o
necesar umane
nu recunoasc
înses_i, laîntreprins
decisiv". asupra muncii dupå de
o rând, ale cum
asa
sa
mereu, dinobiectiv,
calitatea
act ca
deci
capitalul.
revolutia lumii formuleze, nucleul este înteles
fie un
BISERICII pentru asta
practic fundamentaleactiuni
cheii care, trecut"12,
_i execut
muncii primul s sa este instrument": 7/1398
noilor poate demnitatea lor
atenia raporturile asupraurgent de se uman
i
atunci omului
fundamental constituie omul în anumite
coninutul ce EV
când zoriipolitice se valoarea în u_or s muncii
A o nu tÉmp
SOCIAL secolului
putin s care cutate, i 3:
uman, atrage atunci este nu este economic
In
socialismul) considerat munca
sale"5
7/1393
nr. 7/1391 7/1414
7/1414
drumul .în _ifie -
si
care
acela
determinat i omul.i aspecte al realizeaz în un 14.09.1981),
DOCTRINA aflmneconomice
mai II-lea
umane
fie om,muncii", semnificaie subiectde primar,
doar EV EV EV EV
maiimportant II-lea
chiarproductiv, a principiu:c subiectiv: umanitii
c£
parcurg industrial
influenteaz umane, s
faptul pentru este trei
independent 1:
nr.
2:
nr.
6:
nr.
6:
nr.
trebuie pur cont rmâne
omului al umane,ne al munciidomeniu13 decât produciei trebuie exercens, erercens,
exercens,
exercens,
Paul astzi Paul ci
a optica
,,evanghelii cele estepersoan, tinut eficient exercens
procesul tehnologice, muncii fie
acest realizeaz, este sa
ÎN
INTRODUCERE
viata Ioanale
s muncii
cea putin de
adevrata
Omul
împlinirea producie,
mijloace
blu
oacords Loan vietii c revolutia permite
în Munca din contmunca aciuni, trebuie Laborem
Laborem Laborem Laborem
Laborem
continuând constientä
nu sensuri în
al al ,, cauzã
obiectiv, maiias
face conchide ci ca
su, al fie speciali_ti, senscuprins demnitii
acest tine persoanei:
se fundamental condiiile carese acestei subiect toate, munceste o II-LEA,
Il-LEA, Il-LEA,
Il-LEA,
cu (nuse dobândi rând, Il-LEA,
a i
pentru
uman,
pontificatului
profund decât în
noile adevratul ce
munc cuvinte:
alte va slujeasc
aceste intotdeauna
noi Fundamentul s
capitalismul
este - lumina adevratul se doilea AL. AL AL AL AL.
aceea, situaie
descoperite
afl mensiunea
Rdãcinile trebuie când
de al PAUL
erort productiei
numero_i sarcini
se va Înainte iar
PAULPAUL PAUL PAUL
munca schimb£ în
Biserica de act El s
atunciun soan.muncii:al de
munca IOAN JoANIOANJOANIOAN
un De aspect loc Or, muncii,tipul În fapt, toate
in cte
tul nea nea, c tiv, 1 12 13 14 15
64 au si
5. PROFETIA (1978-2005) 65
.,8-a nscut prin munc i poart asupra lui semnele muncii umane"l6,
Aceast prioritate a trudei umane asupra capitalului i asupra întregului
procesproductiv este subliniat în evanghelia muncii, ca urmare a con_ti
inei ,,c prin munc omul particip la opera creatiei1", Nu numai atât.
Evanghelia muncii ne face cunoscut c sudoarea i truda, însoitoare in
separabile ale oricrei activiti umane, în loc s-l urâeasc pe om, il fac
colaborator al luiCristos-,om al munci" prin excelentl8 în opera sa de
eliberare i de rscumprare a omenirijl9,
^i pentruaceasta iese în eviden un alt aspect al muncii, de care tre
buie tinut cont: adic faptul c ea este mereu în mod intrinsec un act de
solidaritate, fie fa de muncitorii în_i_i,fie fa de toi ceilali. Or, solidari
tatea, care deriv din adevrata semnificaie a munciiumane, nu va trebui
s ffe o ,solidaritate împotriva" cuiva, negativ, ci - prin îns_i natura sa
-0,solidaritate pentru",adic pozitiv _i constructiv.
Ce justificare -întreab papa - ar avea, de fapt, o solidaritate care se epuizeaz
într-o lupt de opoziie de neclintit fat de altii, într-o lupt împotriva altora?
[...]Solidaritatea care-i are originea _iforta în natura muncii umane, a_adar
in primatul persoanei umane asupra lucrurilor, va ti s creeze instrumentele
de dialog i de colaborare20,
Astfel, discursul social al Bisericii, punându-se mai presus de sistemele
socialismului i capitalismului, dup ce a gsit în munc cheia esenial
a problemei sociale, demonstreaz c, în. lumina evangheliei muncii, este
posibil s se redea astzi muncii umane adevrata sa semnificaie i s se
întemeieze pe ea o nou solidaritate, deschis întâlnirii cu fiecare om de
bunvoin.
Evanghelia muncii
(Compendiu, nr. 269)
269. Pornind de la ,, Rerum novarum", Biserica a privit întotdeauna aspectele
munciiîn contextul unei problematicisociale care acptat treptat dimnensiuni
mondiale. Enciclica Laborem exercens aprofundeaz viziunea personalist
a muncii specific documentelor învturii sociale precedente i arat
necesitatea unei aprofundri asemnificaiilor i datoriilor care rezult din
16 IOAN PAUL AL II-LEA, Laborem exercens, nr. 12: EV 7/1439.
" IOAN PAUL AL II-LEA, Laborem exercens, nr. 25: EV 7/1499.
18 IOAN PAUL AL II-LEA, Laborem exercens, nr 26: EV 7/1504-1510.
19 Cf. LoAN PAUL AL II-LEA,Laborem exercens, nr. 27: EV 7/1511-1517.
20 IoAN PAUL AL. II-LEA, Discurs la a 68-a sesiune a Conferinei internaionale a munci
(Geneva, 15.06.1982), în L'Osservatore Romano (16 iunie 1982). Cu intervenia sa, papa
i_ipropune s dezvolte mai mult tema solidaritii, introdus deja de enciclica Laborem
exercens.
1/437. EV 8: rspes,
:. (Guudium
el 21
constitue evangheliei
si centrul înallä,ubirease ere_tine: vestirii bilitatea
credi pentru iubiriü,
tie evanglheliei martura une_te
Cu Biserica0 noastre,
zilele profund
din eriza îndeosebi
în care, decisivä
peimportana cxplicá
istorie. milenii de douà confirmatde evanghelic, invääturá Aceastå
(IIn
4,12).des£vâr_it" este
nol in
iubirea
lui i noi rmâneîn Dumnezeu alii, pe
unii jubim Dac
ne
vreodata. Dumnezeu vzut
pe l-Nimeni
a nu invizibil: Dumnezeu
cel pe
vizibil face a-l puterea
de are iubiri
adevratei Mrturia voi. în
este care
Dumnezeu, supranatural
lui a iubire aceea_i adic 13,34), Un
altul" ne
unul iubii v s a_a iubit, v-am eucum A_a alii. pe
unii iubii vS si.
discipolilor Cristos spune le noua- porunc dauo Vã cre_tine. iubirii a
transcendent noua"_i natura claritate stabilit
cu important
de Este
22,39). (Mtînsui" tine peaproapele
cat£u iube_ti
pe Sl
antic:
preceptul dep_e_tei 7,1ci
2), (Mt pentru
ei" voi facei_i voipentru
,
fac oamenii
s ca
vreti Totce aur: reguli
de
respectarea numai
în st
con nufapt,
eafilantropie.
De simpla dincolo
de mergecre_tin Iubirea
zadarnicl. universal
este nu fraternitatea
instaura strdania
ade ciubirii
i caleadeschis estoamenilor
e le tuturor
certitudinea
c£ dDumnezeu,
leel dragostea
lui cred
în careAcelora iubiri. a
porunc noua este transformrii
lumii- aici,a de
omene_ti
_i, -perfectiunii a
fundamentalá legea învac ne
timp, acela_i îniubire
i, Dumnezeu
este c
reveleaz£ Dumnezeu
ne cuvântul
lui menteaz:
Conciliul
co i Paul. sfântul spune 8,1), (1Cor edifc" Iubirea omului:
cetiiconstruirea pune
în cre_tinul
il care cimentul
pe esteIubirea
iubirii
Evanghelia 3.
3.nrJbid.,
. I
exercens,
I.nr. Laborem
omenesc. neamîntregului societiia_i familiei,a a
pers0anelor, moral a cultural _i economic,
i ci dezvoltarea numai nu
condiioneaz sociale,
problematici întregii esenialä"" a ,cheia Munca,
internaional". plan pe
naiunii fiecrei interiorul social,
în viaa în
adâncptrund nedreptate,
care dauni de
precum
_i suterin, dena,
oboseal
uma msur de nelipsit timp,o acela_i prezent,
în estmunc
e
specific,
îndar demnitate propria-i obine muncel lamunc,
de prin Zi
construie_te
dezi omului
se viaa umane: existentei fundamental a siune
dimen aceast legate
de
ameninri temeri
i a_teptri,
i dar nodeauna
i
intot apar probleme
no1, întrebrii nereu ivesc Deoarece
se munc: ,
BISERICII SOCIALAADOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 66
5. PROFEIA (1978-2005)
67
4. Un ,,discurs" ecumenic
In acest moment, evoluia discursului social al Bisericii pare s fi ajuns
la maturitatea sa. Nu mai este oreflectie filosofic i teologic despre ideo
logii, nu mai este elaborarea unui model prefabricat, o ,a treia cale"; îns
nici nu se limiteaz s fie o simpl amintire a unor principiigenerale. In
schimb, el este a_a cum îl define_te Paul al VI-lea - ,,0 reflecie fcut în
contact cu situaiile schimbtoare din aceast lume, sub impulsul evan
gheliei ca izvor de reînnoire"28
A_adar este un discurs ecumenic" în sensuletimologic al termenului:
adic un discurs de valoare universal. Indicaile de principiu, criteriile
de judecat i orientrile operative enunate de magisteriu, în faa unei
probleme sociale" devenite de acum oproblem de calitate a vieii, sunt
valabile fr deosebire pentru toi, pentru toate situaile.
A_adar discursul social al Bisericii este ecumenic" a_a cum ecumeni
c·" (adic universal i comun) este îns_i natura crizei în care se zbate
timpul nostru. De fapt - explic Ioan Paul al II-lea - motivele care gene
reaz i alimenteaz situaiile de nedreptate prezente astzi în lume sunt
propriu-zis culturale", adic legate de viziuni determinate despre om,
despre societate i despre lume".^i conchide: In realitate, în centrul pro
blemei culturale se afl simul moral care, la rândul su, se întemeiaz i
se împline_te în simul religios". i, pentru c numai Dumnezeu, Binele
suprem,constituie baza inamovibil i condiia de neînlocuit a moralit
ti", osocietate reînnoit se va putea construi numai pe adevr, adic gra
tie întâlnirii dintre simul moral i simul de Dumnezeu". lat pentru ce
problema social adevenit astzi universal i pe plan calitativ, a_a cum
3. Dialogul intercultural
In timp ce astzi se insist din diferite prti asupra necesitii dialogu
lui intercultural, este important s nu ne facem iluzii. Nu este un lucru
u_or. De fapt, rmân multe dificulti serioase, în special în ce prive_te
confruntarea dintre cultura cre_tin _i cultura laic, de_i criza spiritual a
timpului nostru a deschis, fr îndoial, posibiliti inedite.
Dificultatea cea mai mare se afl în faptul c _i cultura laic se întreab cu
privire la acelea_i teme care sunt în centrul discursului social al Bisericii
(raportul dintre raiune, adevr i libertate, sensul vieii umane i al isto
riei),îns pre-înelegerea problemelor este diferit.
Pentru cultura laic, raiunea este un absolut; ea face adevrul _i rmâ
ne criteriulunic i inapelabil. Istoria este pur devenire", fär alt semni
ficaie decât aceea pe care omul poate _i vrea s i-o dea. De aceea, tot ceea
ce transcende raiunea i imanena istorieinuintereseaz, este considerat
neinfluent. Consecinta inevitabil este c, dac nu exist nicio realitate
absolut, nici mcar omul, nici mãcar con_tina sa, demnitatea sa i viaa
sa nusunt valori absolute, ci relative. In acest moment, libertatea nu este
altceva decât posibilitatea de a satisface propriile dorinte, de a face ceea ce
se vrea, cu singura limit a respectrii libertii celuilalt.
In schimb,pentru cultura cre_tin, raiunea uman estecapax Dei,este
deschis la cunoa_terea adevrului care o transcende, de care este lumina
t, pe care ea îl descoper i nu-lcreeaz. A_adar libertatea este sinonim al
responsabilitäii în alegerile pe care omul le face, conformându-se voluntar
normei etice ce transcende con_tiina fiecruia, de_i în ea se afl sculptat
în mod natural. Deciistoria nu este o iîntâmplare", ci este un plan" pe
care Dumnezeu îl realizeaz£cu Providena sa, fcând s-i slujeasc i acti
vitatea liber i inteligent a omului. Evenimentele istorice sunt, desigur,
schimbtoare i contingente, dar exist _i realitäi _i adevruri absolute _i
imutabile, care dau continuitate _i semnificaie evenimentelor schimb
toare ale istoriei umane.
Aceast divergent de vederi cu privire la teme fundamentale a generat
olung serie de neintelegeri _i de ciocniri între cultura laic i cultura
cre_tin. Pe de o parte, oamenilor Bisericii le-a fost fric de nou; au înteles
destul de târziuc tolerana, libertatea de con_tiin, de gândire i de ex
primare, egalitatea tuturor confesiunilor religioase în fata statului i alte
24. nr. Decret
4,
24. nr. Decrel
4, B
universale.particularesi valori másurä)
de 0arecare (int'-0purttoare reu
me
estecultur orice niciodat
c£ uitam trebuie
sa parte,
nu alt de Po
su.impactul universalîn devine
modern,
care puternic culturå prOmovate
ode valori sisteme
de rád~cini
în
proprile are lumii
iist1ructuralä a nedreptatea Contemporane
c
artm såeste
criticeculturii oferi putem careContribu1l
o pe importante mai celedintre una
lucru!-,
pu1n nu
e exemplu
i - propuse;
de puteaui nuieri mai pân care teme
privirela intercultural
cu _i dialog ctre
un drumul fapt, netezit,
par altä Conciliului,
de pe pastorale
ale doctrinare
i rezultatele de parte,i au to
ideologiilor,
odepe sfår_itul grave,dificulti acestor pofida totu_i,
în Si
oferit8. special
de nimic
avea vamodernitii
nu
laice, valorile decladifer
r cre_tinnu viata Dac
egoist
L.. viat de
promoveaz
mod un spiritualà
transcendena
1 refuz
care
valorilor opus radical mereu este Cristos Chemarea
lui spirituale
[...]
umane_i valorile distructiv
de
fa fie secularizante,
spoate rationaliste
_i
chiar adesea accente tehnologie,
cu _tiin _icaracterizatde modernitatea,
iube_te carecultur observat
oc comportamentului.
greu
de este Nu a_imii
ini mintii,a convertirea oei la de
cere oameni
_i provoac
pe deoareceîi t,
rezisten mereu provoca Cristos
va evanghelia
lui recunoa_tem
cã Trebuie
s
critic:con_tiün de
desf_oare
rol un nupoate
s cre_tinismul
nu
iezuiilor , documentul
al
citat subliniazi cum a_a climutabile?
-ar E
adevrurilor negarea absolut,
cu
raionalismul materialismul,
cu cumul,
imanentis istorie
cu despre viai despre omdespre
, spiritual dent_i
transcen viziunea concilieze sesputea arcum fapt, dep_it.
De de
u_or
de
dificultäile
fel lapar toate Desigur,
nu credin. culturi între turale
nenarupturi neinelegeri_i evite _tünifñc)
s£ _i (teologie
i planuri dou
celor
diferenta clarifice s putut intercultural
fiar dialog cinstit Un
sufletului.
spiritualitatea crearea
_i negând teologic, natur de
concluzi _tiint deduc
din pretindea
s laic cultura darwinist,
când lui
voluionisms cazul soarelui,
înfie jurul învârte
în pmântulse negând
c
_tiinifice, concluzii Biblie deduc
din pretindea
så Biserica când Galilei,
cazul înfie alta, departe
_i ode
gre_it s-a toi, cunoscute
de exemple da a
Pentrureligioase. adevruri negarea
de ele dindeduc pretinzând
s tate,
liber valori
de noile stiinta i ideologic, impropriu, mod adesea în folosit
moderne
au laiceculturii
reprezentani spunem
c sã
cinstit este parte,
alt cre_tinismului.
deIns,pe spiritul sintonie
cu erau
în chiar gheliei,ci
impotrlva
evan erau nu numai
c moderne
nu laiceculturii ale,valori
BISERICII SOCIALAA 0N
DOCTRINA INTRODUCERE 78
6. DE LA DISCURS LA PROPUNEREA SOCIALA" 79
nu trebuie consi
lat pentru ce dialogul intercultural _i interreligios
lerat numaio metod" sau o ,tactic" pastoral. EI face parte din mi
c de acum este o
siuneaevanghelizatoare a Bisericii"20, nu numai pentru
contextului istoric _i
necesitate obiectiv, format o dat cu schimbarea
dialogului este
cultural din zilele noastre, ci, mai ales, deoarece categoria
centralà în îns_i revelaia cre_tin i deci în evanghelizare. Revelaia
instaura
supranaturalåpe care Dumnezeu însu_i a luat initiativa de a o
dialog în care Cuvântul lui
cu omenirea poate så fie reprezentat într-un Paul al
Dumnezeu se exprimåîn întrupare i apoi în evanghelie", scrie
VI-lea în enciclica Ecclesiam suam.
raport
Este nevoie ca noi s£avem mereu prezent acest inefabil _i foarte real
dialogic oferit i stabilit cu noi de ctre Dumnezeu [..J, pentru a înelege ce
raport trebuie ca noi, adic Biserica, s încercm s£instaurm _i så promo
vm cu omenirea?1
4C.M. MARTINI, La linfa e l'albero", Aggiornamenti Sociali 3(1996) 246, 248. Cardina
lulMartini, analizândulterior faptul în ansamblu, distinge: 449% sunt ,cre_tini ai mduvei"
(frecventeaz cuo anumit regularitate biserica, dar nu colaboreaz în mod stabil, nici nu
urmeaz cu fidelitate învätura moral i social a Bisericii); 33% sunt ,cre_tini ai scoarei
cerebrale" (träiesc la marginea comunitii cre_tine, particip numai la marile srbtori, la
înmormântri, la cstorii i accept binecuvântarea pascal acasei); 8% sunt ,,cre_tiniai
mu_chiului i ai lichenilor" (stau în afara plantei, cu câteva contacte sporadice cu Biserica,
numai în anumite momente ale vieii); în sfâr_it, 7% de_i fiind botezai, se declar total
strini de Biseric (Tbid., 245 _.u.).
5Aceste date fac referin în sine la situaia din Roma, care îns este total asimilabil
celei din celelalte ora_e italiene mari. Aufost prezentate oficial la Adunarea general a CEI
(22-26 mai 1995) i reluate apoiîn volumul: La religiosità in Italia, Mondadori, Milano
1993; vezi i cercetarea: ISPES, L'Italia cattolica. Fede e pratica religiosa negli anni No
vanta, Vallecchi, Firenze 1991.
14/1771. EV
adveniente,
33: nr. millennio Tertio II-LEA, AL
PAUL LOAN 8
14/1771. EV(10.11.1994),
3 : nr. adveniente millennio Tertio II-LEA, AL
PAUL JOAN 7
laboris,
8.Instrumentum
nr. lume. Biseric
îni însiunea
sa
consacrat
mi i Viaaobi_nuit: generalä Adunare lX-a EPISCOPILOR
1994,
a SINODUL 6
înfruntm8. pregte_te
les ne i azi
dificultilede ispitele
i percepem s face ne credina,
care întrim neajut
s
ne
care curj, loialitate
de_i deact uneste slbiciunilor
ieri de Recunoa_terea
încetineli. incoerene,
de infideliti,de erori,
de cinde
, purifice,
în se s
îndemne
fi s-_i fr mileniu noului pragul trece poate [Biserica]
nu Ea
har: perioadde nou pregte_te o
crucea
întotdeauna, încercare.
Ca de
fazaceast curaj mângâiere
cu _i
înfrunte
cu astzis cre_tinii
de Biserica
pei îndeamn papa A_adar
scandal". contramärturie
de i forme
deadevrate erau careactiona ade _i
gândi moduri
ade priveli_tea
unor credinei,ci valorile inspirate
de viei unei
mrturia nu
lumii
înfi_ând Evanghelia
lui, Cristos
de_i spiritul
lui prtatde
înde s-au ace_tia sale, istoriei decursul împrejurrilor
încare, în tuturor tirea
amin însi, filorpcatul con_tientde devin
mai s papa- spune Biserica-
filor
si: slbiciunile pentru de
ru prerea noa_terea
i
recu începând
cu purificare, propria la
colaboreze
activ degrab,
s mai
team,ci, senuBiserica
s invita istoria, conduce Providentei
care mâna
prezentedificultile observând
în II-lea, alPaul Ioan pentru
ce lat
mâncri. întregii gust destinatã
dea s este fapt, insipid;de devine
care cazul
în afarde
,,marginal", în este nu
misiunea
sa aceasta pentru
mninoritate",
îns evanghelic
este imagine cealalt folosi pentrua
sarea fel, aluatul.
La fermenteze
tot destinats este fapt, de
bun, este
,marginala",
dac este aceasta
nu pentru minoritate,
îns desigur, este,
aluat Plmada
,marginalitate".
în sinonim
cu minoritate
este nu Ins
începuturi. la
curiade la
srcia i lanou conduce
din o ade
rolulasum conduce
î_i careo Duhul
puternic, saubogat majoritate, devin stinde secolelor,
ea lungul de-a
ori, câte de
plmad.
Ori pentru
fi a aluat,
ci pentru
fi a nscut s-a nu -
12,32) (Lc mic" turm Biserica fapt, credibil.
De autentic
i mod în
atare, adevrat
ca cufie cre_tin
s este care acela condiia
ca nativ.
Cu
condiiasa este ru; unesteminoritate"
nu Biseric
fia pentru Ins
pgâne.
descre_tinate
neo _i larg culturi
pe unei societali _i unei cadrul în
mic
minoritate sunto astzi cre_tinii
de Biserica
si realitatea: a_adar lat
diaconi". saupreoi constituit
din este 17,8% numai 82,2%: circalaical este
deci laici, frai din femei
_iconstituit
din Majoritatea
este brbai. sunt 27,5%
femei, consacrate
sunt persoanele di72,55%
n ansamblu, Catolice;
în Bisericii
BISERICII SOCIALÁA DOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 90
7.O NOU PRIMVAR CRE^TIN 91
~ din amismu lui sau misionar" 111 . In aceas ta perspectiva pas torala se situeaza.
~ 11watatw·a sociala: ,,Noun cvangl1eliznre, de caxe lumea de as taz i are urgenta
~ nevoie ... trebuie sa cuprinda printre elementele sa le esentiale ves tirca doc-
~ tri11 ci socinle n Bisericii" 1V_ '
1
TOAN PAUL A L 11 -LEA, Rede111ploris 111issio (1991), nr. 52.
11
T/Jid., m . 11.
111
I oAN PAUL AL II-LEA, Christifideles laici (1989), m . 35.
1
" l oAN PAUL AL II-LEA, Ce11tesi11ws m111u s (1991), nr . 5.
1
B. CROCE, Cultura e vita morale, cap. XXII: Fede c progranimi, Laterza, Bari 1955,
161.166.
104 INTRODUCERE IN DOCTRINA socIALA A BISERICII
morala". Insa Croce i§i da seama cat este de dificila cultivarea simtului
religios §i crede ca nu vor reu§i multi; de aceea, se intreaba: ,,0 dispozitie
a sufletului ca aceasta va apartine la putine persoane, eel putin in forma
coerenta §i con§tienta?" ~i raspunde:
Putini sau multi, nu conteaza [ ...]. Programele de actiune vor urma, §i vor
trebui sa urmeze pentru ca o religiozitate §i o credinta morala care nu se con-
cretizeaz~ in actiune ar fi religiozitate falsa §i credinta falsa, farii continut §i
nereale. In schimb, daca propunerile sociale se vor sprijini pe o culturii etica
comunii, intemeiata pe simtul religios - conchide Croce-, ele realmente vor fi
atunci programe, §i nu superficialitati, animate sau neanimate, ganduri serioase,
§i nu jocuri de imaginatii nefolositoare2 •
loan al XX.III-lea, in continuitate deplina cu invatatura traditionala a
Bisericii, afirma:
Ordinea morala nu se sprijina decat in Dumnezeu: rupta de Dumnezeu, se dez-
integreazii. De fapt, omul nu este numai un organism material, ci este §i spirit
inzestrat cu gandire §i cu libertate. Deci cere o ordine etico-religioasii, care are
incidenta mai mult decat orice valoare materialii asupra directiilor §i solutiilor
care trebuie date problemelor vietii individuale §i asociate in interiorul comu-
nitatilor nationale §i in raporturile dintre ele3 •
loan Paul al II-lea revine cu forta asupra existentei unei legaturi din-
tre viata sociala §i cultura, dintre morala §i religie, legatura de care nu se
poate face abstractie. Sunt realitati- conchide el- care ori stau impreuna,
ori cad impreuna. Astazi, criza sociala - afirma papa - este foarte grava,
dar, tocmai pentru aceasta, ea produce ca reactie o necesitate tot mai ras-
pandita §i acuta de reinnoire, inainte de toate, culturala §i morala; de fapt
- scrie el-
a§a cum o arata istoria §i experienta fiecaruia, nu~este greu de regasit la baz
acestor situatii cauze propriu-zis culturale [ ... ]. In realitate, in centrul pro-
blemei culturale se aflii simtul moral care, la randul sau, se intemeiaza §i se
impline§te in simtul religios 4 .
Astfel, cultura laica §i cultura cre§tina coincid cu privire la necesitatea
de a da un suflet etic §i cultural economiei, politicii §i vietii civile, daca se
vrea ca noul proiect de societate, cerut de actuala criza de tranzitie, sa
raspunda efectiv la o viziune integrala §i transcendenta despre om. Asu pra
acestui punct loan Paul al II-lea a revenit cu puter e in discursul sau la
ONU, la aniversarea a cincizeci de ani de la intemeiere: ,, Nu traim intr-o
lume irationala sau lipsita de sens, ci, dimpotriva, exista o logica morala
2 B. CROCE, Cultura e uita momle, 167 §. U .
3 loAN P AUL AL II- LEA , Mater et ma.g istm (15 .05. 1961), nr. 208 : CERAS , 267 .
acceptiei ilumini ste, ,,laicita tea" se intemei aza pe cateva valori esential e:
ratiune , libertat e, egalitat e. A spune ,,laicitate" inseam na a spune rationa -
litate, a face din ratiune singura unitate de masura pentru a judeca §i a ac-
tiona; de aceea, ratiune a nu va putea fi nicioda ta limitata de nici un adevar
absolut sau transce ndent, a carui cognoscibilitate se neaga. In acela§i timp
- tot conform acceptie i clasice a termen ului-, a spune ,,laicitate" inseam na
a revendi ca primatu l libertat ii de con§tiin ta §i de alegere, indepen dent de
orice norma transce ndenta. Liberta tea este sinonim a cu egalitat ea §i cu
toleran ta: diferite le opinii politice, cultural e, morale §i religioase trebuie
conside rate toate la fel de legitime. Statul nu poate sa aleaga una §i sa-i
oblige pe cetaten i s-o urmeze , ci trebuie lasata fiecaruia libertat ea deplina
de a se inspira din opinia preferata. Singura limit a este respect area drep-
tului celuilal t; §i singuru l princip iu de autorita te §i de adevar este vointa
majorit atii. Pe acest fundam ent de rationa litate, de libertat e §i de egalitat e
se bazeaza democr atia, in interior ul careia trebuie recunos cuta autono mia
'
reciproc a intre sfera religioa sa §i sfera civila: ,,Biserica libera in stat liber".
Aceasta concept ie de ,,laicita te" a cunoscu t o lunga evolutie. Prima faza
a fost aceea a ,,laicitatii" inteleas a ca separare §i contrapozi/ie intre stat §i
Biserica, intre catolici §i ,,ceilalti". Era inevitab il ca afirmar ea unei con-
ceptii despre viata §i despre istorie, intemei ata pe primatu l ratiunii §i al
libertat ii, care-I conside ra pe om artizan autonom al adevaru lui §i al trans-
'
formari i lumii, sa conduc a la ciocnire cu viziune a cre§tina. Timp indelun -
gat princip iul de ,,laicitate" a fost invocat nu numai pentru a deosebi, ci
pentru a contrap une statul Bisericii. Ajunga nd, cu Syllabu s (1864) al lui
G loAN PAUL AL II-LEA, Discurs la ONU la a 50-a. a.niversare de la fntemeiere (05.10.19 95),
nr. 3: EV 14/3235.
6
Cf. L. CAIMI, ,,Laicita" , in E. BERTI - G. CAMPANINI, ed., Dizionari o delle idee
politiche ,
AVE, Roma 1993, 417-427.
106 INTRODUCERE iN DOCTRINA socIALA A BISERICII
'
deschida diferitelor sale activitaJi orizon tul in care ele i$i ga.sesc semnif i-
catia ~i direqi a. Religiozitatea sau spiritu alitate a omulu.i se manife sta sub
1
l~i
formel e culturii, carora le da vitalita te ~i inspirape. Nenum aratele opere
' de arta din toate timpur ile constit uie o rnartur ie in acest sens. Atunci cand
fl E'ste negata dimen siunea religio asa a unei persoa ne sau a unui popor, este
,, Pentru o desfa§u rar e mai ampla a t emei, cf. B. S ORGE, ,,Per una laicita nuova", Aggior-
namrnti Sociah 56 (11/2005 ) 685-690 , de unde luam acest paragra f §i urmator ul.
108 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIA.LA A BISERICII
2. Principiu l personalis t
Primul principiu, pe care trebuie intemeiata o comuna cultura etica §i
politica, cu scopul de a construi impreuna noua societate, este, desigur, pri-
matul persoanei umane. Adica omul valoreaza prin ceea ce este, nu prin ceea
ce are sau ceea ce face. Aceasta este prima regula a unei ,,gramatici etice".
A recunoa§te acest primat inseamna a accepta, pe cale teoretica §i prac-
tica, faptul ca persoana umana (barbat §i femeie), cu demnitatea sa trans-
cendenta, este ,,autorul, centrul §i scopul intregii vieti economico-sociale" 9 •
Astazi, asupra acestui punct, dupa atatea divagatii ale gandirii moderne,
se poate spune ca con§tiinta omenirii este in mod substantial unanima:
,,Credincio§i sau necredincio§i, oamenii sunt aproape unanimi in parerea
ca tot ce exista pe pamant trebuie referit la om ca la centrul §i culmea sa " 10 •
Revelatia cre§tina vine sa dea stabilitate §i sa intareasca aceasta cucerire
a ratiunii drepte, invatand ,,ca omul a fost creat «dupa chipul lui Dumnezeu »,
capabil sa-1 cunoasca §i sa-1 iubeasca pe Creatorul sau, ca a fost randuit domn
peste toate fapturile pamantului , pentru a le stapani §i a le folosi slavindu-1
pe Dumnezeu" 11 . Deci simtul religios sta la baza simtului moral §i-1 su stine.
loan al XXIII-lea descrie in mod eficace astfel rolul acestui pr incipiu
personalist , astazi universal acceptat:
Intr-o convietuire ordonat a §i rodnica trebuie pus ca fundarnent principiul ca
orice fiinta umana este persoana, adica o natura inzestrata cu inteligenta §i cu
vointa libera; deci este subiect cu drepturi §i cu obligatii •care provin nemijlocit
§i simultan din insa§j natu ra sa; drepturi §i obligatii care sunt, de aceea, uni-
versale, invjolabile, inalienabile 12 .
Principiul personalist
II (Compendiu, nr. 105-107)
'I
~:
1
105. Biserica vede fn om, fn fiecare om, imaginea vie a lui Dumnezeu fnsu§i:
o imagine care-§i gase§te deplina explicafie fn misterul lui Cristos §i este chemata
sa se recunoasca pe sine mereu mai profund fn misterul celui care este imaginea
perfecta a lui Dumnezeu, eel care-I descopera pe Dumnezeu omului §i pe om sie
fnsu§i. Acestui om, care a prirnit de la Dumnezeu insu§i o dernnitate in-
cornparabila §i inalienabila, i se adreseaza Biserica §i-i ofera prin aceasta
slujirea cea rnai malta §i unica, rechemandu-1 in mod constant la vocatia
sa cea rnai inalta, pentru a fi mereu con§tient §i dernn de aceasta. Cristos,
1
~ Fiul lui Durnnezeu, ,, prin intrupare s-a unit, mtr-un fel, cu orice orn" ;
de aceea, Biserica recunoa§te datoria ei fundamentala in a avea grija ca
f 107. 111 sif'l111li11 s11 co11crclr1 isl'oridf, 0 111 1,il eslc inirna .7i suflctul doctrinei sociale
[ cntolicc. l11tr-adcv1fr, 111/rmga doclrinrf socialrf porne~ tc de la principiul care afir-
; mnen de11111if-t1frn 011111/ui esle in f:angibilcr. Prin multiplel e expresii ale aces tei
t con§tiinte, Biserica a intentional, lnainte de toate, sa ocroteasca demnitatea
il umana 111 fata oricarei tentative de a o prezenta 1ntr-o forma reductiva sau
.~ deformata; 111 plu s, ea a denuntat numeroase violari ale acestei demnitap.
~ Istoria dernonstreaza ca 1111pletitura relaJiilor sociale da la iveala unele din-
~ tre cele mai ample posibilita.Ji de inalJare a ornului, dar tot aici este §i locul
~ unde-§i au radacinile §i cele 1nai detestabile dispreJuiri ale demnitapi sa le.
t~
I 1 Gaudium et spes, nr. 22.
! 11
C oNGREGi\TIA PENTRU EDUCATIA CATOLICA, Orientifri, ci t., nr. 35.
3. Principiul solidaritatii
'
Insa primatul absolut al persoanei nu numai ca nu contrapune indivi-
dul societatii, ci chiar vede in individ insu§i fundamentul socialitatii. Adica
societatea vine dupa persoana §i in functie de persoana. Mai mult, societa-
tea se na§te din persoana; este o rezultanta a ei. Aceasta este a doua regula
fundamentala pentru ,,gramatica noastra etica".
De fapt, persoana exista §i se realizeaza mereu in societate; omul este o
fiinta in acela§i timp individuala §i sociala: ,,inca de la inceputuri - tine sa
sublinieze Conciliul - ,,barbat §i femeie i-a creat [Dumnezeu] ", iar unirea
lor constituie prima forma a comuniunii dintre persoane. Caci omul, din
natura sa intima, este o fiinta sociala c::i fara relatii cu ceilalti nu poate nici
' ~ ' '
sa traiasca, nici sa-§i dezvolte calitatile" 14 .
Pe aceasta socialitate esentiala a persoanei se intemeiaza, inainte de
toate, egalitatea deplina de drepturi §i de demnitate intre barbat §i femeie.
Barbatul §i femeia sunt doua moduri de a fi ,,om". Imaginea lui Dumnezeu
se reveleaza in acela§i timp in barbat §i in femeie: ,,Dumnezeu 1-a creat
pe om dupa chipul sau; dupa chipul lui Dumnezeu 1-a creat; barbat §i fe-
meie i-a creat" (Gen 1,27). Comenteaza loan Paul al II-lea: ,,Omul este o
persoana, in egala masura barbatul §i femeia: de fapt, amandoi au fost
creati dupa chipul §i asemanarea lui Dumnezeu eel personal. [ ... ] Putern
intelege inca §i mai deplin in ce anume consta caracterul personal al fiintei
umane, gr a tie caruia amandoi - barbatul §i femeia - sunt asemenea lui
' A
11
Gaudium et spes, nr. 12: EV 1/1358.
15
loAN P AUL AL II-LEA, Mulieris dignitatem (15.08.1988), nr. 6 §.u. : EV 11/1224-1235.
112 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII
ori-
Aceasta viziune trans cende nta a solidaritatii este un fundal pentr u toate
Biser ica
entar ile concr ete pe care le suger eaza discu rsul social al Bisericii.
tati
este convi nsa ca numa i solid aritat ea poate sa fie cime ntul acelei socie
explica
mai drept e §i mai frater ne pe care o dorim cu totii. De fapt, a§a cum
rei
loan Paul al II-lea in doua parag rafe dense din enciclica Sollic itudo
in inte-
socialis, solid aritat ea este funda ment ul intelegerii unive rsale, fie
acolo
rioru l fiecarei societati, fie in cadru l relati ilor intern ation ale; pana
iae
incat , a§a cum ieri s-a putu t defini pacea ca rod al drept atii (opus iustit
soli•
pax), tot a§a, noi putem spune ca pacea este rod al solid aritat ii (opus
darit atis pax) 22 .
la §i
$i din acest princ ipiu al solid aritat ii deriva pentr u actiu nea socia
special,
politica ni§te criter ii impo rtante de judecata. Conciliul aminte§te, in
a sa
trei: in primu l rand, ,,sa fie satisf acute exigentele drept atii, ca nu cumv
doile a
fie oferi t ca dar de carita te ceea ce este dator at dupa drept ate"; in al
le";
rand, ,,sa se elimine cauzele - struc turale - ale relelor, nu numa i efecte
sa fie
in sfar§it, ,,ajut orul sa fie astfel organ izat incat cei care il 23prime sc
trept at elibe rati de depen denta §i sa se poata ajuta singu ri" .
ita-
Pent ru ce laicii §i catolicii nu ar trebu i sa coincida cu privi re la valid
tea acest or criter ii operative §i la principiul etic care sta la baza lor?
:.·
ei 1n
integ ra §i de a colabora cu semenii sai §i este capabila de comuniune cu
ane
ordin ea cunoa§terii §i a iubirii: ,,0 societate este un ansam blu de perso
depa-
legate in mod organic mtre ele prinh·-un princ ipiu de unita te care le
I. §e§te pe fiecare. Adun are, in acela§i timp, vizibila §i spirit uala,1 o socie
dainu ie in timp: ea rno§tene§te h·ecutul §i pregate§te viitor ul" •
ta te
II
·' de a-1 exploata, §i de «a-1 sluji», ill loc de a-1 oprima de dragul avantajului
propriu (cf. Mt 10,40-42; Mc 10,42.45; Le 22,25.27)".
195. Principiul solidaritafii presupune ca oamenii din timpul nostru sa devina
[ij mai con§tienfi de obligafia lor fafii de societatea de care aparfin: ei sunt datori
~i 1
fata de conditiile care fac posibila trairea existentei umane, cum ar fi, de
l · exemplu, patrimoniul indivizibil §i indispensabil al culturii, constituit din
•
Pl 1
Catehis111ul Bisericii Catolice, nr. 1880.
H 11
CONGREG ATI A PENTRU DoCTRINA CREDIN"fEI, Instrucjiunea Libertatis conscientia (1987), nr. 32
l:'
d 111
lOAN PAUL AL II-LEA, Sollicit11do rei socialis (1987), nr. 38.
116 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII
4. Principiul subsidiaritatii
Al treilea principiu fundamental al unei necesare culturi etice comune
este eel al subsidiaritatii. Dupa cum persoana vine inaintea societatii, t ot
a§a, societatea vine inaintea statului. Acesta este un punct central al gan-
dirii sociale a Bisericii §i al traditiei catolicismului social. E suficient sa ci-
tain aici un text clasic cu care parintele Sturzo se leaga tocmai de intreaga
gandire sociala cre§tina.
Pentru noi - a spus el la al IV-lea Congres national al Partidului Popular
(Torino, 12 aprilie 1923) - statul este societatea organizata politic pentru a
atinge scopuri specifice; el nu suprima, nu anuleaza, nu creeaza drepturile na-
turale ale omului, ale familiei, ale clasei, ale comunelor, ale religiilor; numai
le recunoa§te, le tuteleaza, le coordoneaza in limitele propriei functii politice.
Pentru noi statul nu este primul etic, nu creeaza etica, ci o traduce in legi §i ii
confera forta sociala; pentru noi statul nu este libertate, nu este mai presus de
libertate: o recunoa§te, o coordoneaza §i-i limiteaza folosirea, ca sa nu degene-
reze in libertinaj. Pentru noi statul nu este religie; el o respecta, ii tuteleaza
folosirea drepturilor externe §i publice. Pentru noi natiunea nu este o institutie
spirituala care absoarbe viata indivizilor; este ansamblul istoric al unui popor
unic, care actioneaza in solidaritatea activitatii sale §i care dezvolta energiile
sale in organismele in care este oranduita orice natiune civila24 •
Raportul dinamic dintre societate §i stat se intemeiaza deci pe princi-
piul subsidiaritatii: lumile vitale, clasele, comunele, provinciile §i regiunile
sunt organele naturale ale societatii. Fiecare dintre aceste organe are ca-
racteristicile sale, autonomia sa, motivul sau de a fi, care trebuie respectat
de toti. Solidaritatea dinamica a acestor organe intre ele §i in vederea bii
nelui comun face in a§a fel incat institutiile statului, reinnoindu-se, sa fie
mereu expresie adecvata a societatii §i a exigentelor sale.
A§a cum spuneam deja despre principiul solidaritatii, trebuie sa spu-
nem ca §i principiul subsidiaritatii a avut o import anta evolutie din vre-
mea lui Pius al XI pana ast azi.
Pius al XI-lea a fost primul care a enuntat principiul subsidiaritatii:
,,Trebuie sa ramana t are acest principiu foarte import ant al :filoso:fiei soci-
ale - scrie el in Quadragesimo anno. A§a cum este nepermis sa se sustraga
indivizilor ceea ce ei pot face cu propriile forte §i din initiativa lor pentru a
t ransfora asta la comunitate, tot a§a, este nedrept a incredinta unei socie-
t ati mai mari §i mai inalte ceea ce pot face comunitatile mai mici ~i inferi-
oare. Acest lucru reprezinta in acela§i timp o gTava dauna §i o tulburare a
ordinii drepte a societatii; pentru ca obiectul natural al oricarei interventii
24
L. STUHZO, IL Parlito Popolare Ita liano. II. Pop0Lari::;11w e (a scisnw (1924), Zanichelli,
Bologna 1956, 107.
8. 0 ,, GRAMATICA. ETICA" COMUNA 117
Subsidiaritate §i participare
(Compendiu, nr. 187, 189)
187. Principiul subsidiaritatii protejeaza persoanele de abuzurile instantelor
sociale superioare §i le cere acestora din urma sa-i ajute pe indivizi fn parte §i cor-
porafiile intermediare la fndeplinirea obligafiilor lor. Acest principiu se impune
., deoarece fiecare persoana, familie §i corporafie intermediara are ceva originar de a
'\,
oferi comunitafii. Experienta atesta ca negarea subsidiaritatii, sau limitarea
ei m numele unei pretinse democratii, sau egalitatea tuturor in societate
, limiteaza §i uneori chiar anuleaza spiritul de libertate §i de initiativa.
1 In contradicfie cu principiul subsidiaritatii se afla forme de c~ntralizare,
de birocratizare, de asistentialism, de prezenta nejustificata §i excesiva a
statului §i a aparatului public: ,,Intervenind direct §i privand societatea de
raspundere, statul de asistenta publica duce la pierderea de energii umane, la
cre§terea exagerata a aparatului de stat, dominat de logica birocratica mai
mult decat de preocuparea de a-i sluji pe destinatari §i, implicit, la o cre§-
tere enorma a cheltuielilor" 1• Lipsa sau insuficienta recunoa§terii initiativei
private - chiar §i in domeniul economic - §i a functiei ' '
sale p ublice, precum
, §i monopolurile contribuie la subminarea principiului subsidiaritatii.
Actualizarii principiului subsidiaritatii fi corespund: respectarea §i pro-
" movarea efectiva a primatului persoanei §i a farniliei; valorificarea asocia ....
~ tiilor §i a organizatiilor intermediare, in propriile decizii fundan1entale ~b
,
1
in toate cele care nu pot fi delegate sau asun1ate de altii; incurajarea oferita
· initiativei private, a§a incat fiecare organism social sa ran1ana in slujba
;i binelui comun cu propriile sale caracteristici; articularea pluralista a soci-
~-•• etatii ~i reprezentarea fortelor sale vitale; ocrotirea drepturilor on111lui ~i
,] ale m.inoritatilor; descentralizarea birocratica §i administrativa; echilibrul
~ din tre sfera i:,ublidi gi cea privata ei, prin urrnare, recunoaeterea func\iei
~
lt
(~
sociale a privatulu i; o responsabilitate adecva ta a cetatean ului 1n a fi par-
te" activi:i a realiti:i fii politice gi sociale a \ilrii
11
189. Con secinJa caract-eris lica a s11 bsiriinritif fii este pnrticipnrea, rnre-~i gi'f-
I
, se§ le expresia, fnain le de l-oatc, i'utr-o serie rte octiviti'iti pri1L care cetafem wl, fn
particular sau fmpreuna cu nlfii, ~irect SilU _P ~in 1/ L~jh~ciren propriilor repreze JI-
tanJi, conl:ribuie la viafa cu ltu mln, eco110111 Lcn, socin/11 ~L politidi a conrn.ll itiffii
29 I oA N PAUL AL II- LEA, Centesimus a.nnus (01.05.1991) , nr. 48: EV 13/23 1.
8. 0 ,,GRAMATICA. ETICA" COMUNA. 119
.I·
~
~ matia $i cultura ~i, 1111110d cu totul special, viat,a sociala c:i politica pana la
cele 1nai 111alte niveluri, adica niveluri de care depinde colaborar ea tutu-
's'
'
loAN AL XX.III-LEA, Mater et ,nagistra (15.05.1961), nr. 65 : CERAS, 235 §.U.
30
120 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII
:ll I oAN P AUL AL II -LEA, Centesim tts annus (01.05 .1991), n r . 47 : EV 13/2 26.
8. 0 ,,GRAMAT lCA ETICA'' COM UNA 121
I 167. Binele comun fi obliga pe tofi membrii societatii: nu este scut-it nirneni
;i
de a colabora, dupii posibilitafile proprii, la realiznrea dezvoltnren lui . Binele
com u n trebuie sluj it incontinu u, nu dupa viziuni reductioniste, subordo-
, nate unor avantaje parFale care s-ar pu tea obtine d e ai~i, ci in baza unei
Jogici. care tinde spre cea mai larga asu mare a responsabilitatii . Binele co-
mun este rezu lta tul celor mai inalte 1ndinapi ale mnului, d ai~ es te un bine
greu d e obtinu t, p en tr u ca cere capacitatea ~i cau tarea con s tanta a binelui
. celuilalt ca §i cum ar fi propriu l bine.
Toti au §i drcpt-ul de a~bcneficin de nmdi fii lc 11 icfii socialc ca re rcwlti'i di 11
cautarea binelui co111 un . Jnv atatura lui Pius al Xl-lea es te inca act uala:
:ifi loAN P AU L AL II - LgA , 8otlicitudo l'ei socialis (30 .12. U)87) , ur. 34: EV 10/2G~15 .
8 . 0 ,,GRAMi\.TI CA ETJ.CA" COMUNA 123
38
CDS, nr. 568.
8. 0 ,,GRAMATICA ETICA'' COMUNA 125
puterea lui Dumnezeu este diferita de puterea celor puternici din lume. Modul
lui Dumnezeu de a actiona este diferit de cum ni-1 imaginam noi §i de cum
am vrea noi sa-1 impunem chiar §i lui. Dumnezeu nu intra in concurenta in
aceasta lume cu formele pamante§ti ale puterii. Nu contrapune diviziunile sale
altar diviziuni. [ ... ]El contrapune puterii zgomotoase §i prepotente din aceasta
lume puterea slaba a iubirii , care pe cruce - §i apoi mereu din nou in decursul
istoriei - moare, §i totu§i, constituie lucrul nou , divin, care apoi se opune ne-
dreptatii §i instaureaza imparatia lui Dumnezeu39 .
Or, provocarile pe care secolul al XX-lea le-a la.sat ca mo§tenire celui
de-al treilea mileniu pot fi reduse in mod substantial la trei: ,,a corecta"
'
capitalismul, creand o societate a muncii libere, a intreprinderii §i a parti-
ciparii (cap. 9); a realiza o democratie matura, corectand statul social aflat
in criza, conjugand eficienta cu solidaritatea (cap. 10); a realiza unitatea
in diversitate, depa§ind relativismul (cap. 11). Cu alte cuvinte, e vorba de
a da un suflet etic erei tehnologice, pentru ca noua societate din secolul al
XXI-lea sa se poata na§te ca o ,,civilizatie a iubirii".
2. Capitalismul ca ,ideologie"
Dac se ia capitalismul în primul sens al termenului, adic fapt ideolo
gic, cultural i social, el nu poate fi considerat un fenomen exclusiv teh
nic" de producere i de distribuire a venitului. In acest prim sens mai larg,
atunci când vorbim de ,capitalism", el înseamn i un anumit mod de a
înelege raporturile sociale, o mentalitate, un tip de cultur cu o proprie
scar de valori, cu miturile sale, cu alegerile i refuzurile sale,cu aspectele
sale umanizatoare i dezumanizatoare.
Asta explic de ce ideologia capitalist" a asumat, cu trecerea timpu
lui, din când în când, forme diferite. De fapt, s-a trecut de la forma ori
ginar clasic a capitalismului manchesterian la capitalismul monopolist
din primele decenii ale secolului al XX-lea, la neocapitalismul consumist
keynesian, la capitalismul societar, ajungând - a_a cum vom vedea - la
economia global din zilele noastre, care trebuie considerat oadevrat
dep_ire a capitalismului ideologic clasic.
Ei bine, Biserica a condamnat mereu ideologia capitalist în toate for
mele în care s-a transformat succesiv. S amnintim pe scurt.
Capitalismul manchesterian. Toat enciclica Rerum novarum (1891) a
luiLeon al XIII-lea este un act deschis de acuzare împotriva ideologiei ca
pitaliste în prima sa form clasic, ce prospera chiar în secolul al XIX-lea.
130 INTRODUCERE ÍN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII
Bste adevrat - spune el - c£ã cine vorbe_te astzi, a_a cum fac atâia, despre
capitalism cu conceptele care l-au definit în secolul trecut d dovadåc este
în întârziere cu realitatea lucrurilor: îns e clar c sistemul economico-social,
generat de liberalismul manchesterian i care maidureaz în concepia unila
teralitii posesieide mijloace de producie _i a economiei îndreptate spre pro
fitul privat prevalent, nu este perfectiunea, nu este pacea, nu este dreptatea,
dac-i împarte înc£pe oameni în clase categoric contrastante _i caracterizeaz
societatea prin disensiunile profunde _isfâ_ietoare care o chinuiese".
Profitul
(Compendiu, nr. 340)
340. Doctrina social recunoa_te corecta funcie a profitului ca un prim in
dicator al bunului mers al întreprinderi: ,Când o întreprindere genereaz
profit, înseamn c factorii productivi au fost folosii în mod adecvat".
Lucrulacesta nu acoper con_tiina faptului c profitulnu indic întotdeau
na c întreprinderea serve_te în mod adecvat societatea. Este posibil, de exem
plu, ca bilanul economic s fie satisfctor i, în acela_i timp, oamenii,
care constituie patrimoniul cel mai preios al întreprinderii, s fie umilii
_i ofensai în demnitatea lor"". Aceasta se întâmpl atunci când o între
prindere este inserat în sisteme socio-culturale marcate de exploatarea
persoanelor, înclinate s se sustrag de la obligaiile drepttii sociale _i s
violeze drepturile muncitorilor.
Este esenial ca în interiorul întreprinderi urmrirea legitim a profitului s
se armonizeze cu aprarea indispensabil a demnittii persoanelor care lucreaz
în respectiva întreprindere pe diferite poziii. Aceste dou exigente nu sunt
nicidecum în contradictie una cu alta, din moment ce, pe de o parte, n-ar
fi realist gândul c vitorul întreprinderii poate fi garantat fr producia
de bunuri_i servicii i fr a urmri profiturile caresunt rodul activittii
economice desf_urate; pe de alt parte, dându-i omului ce lucreaz p0
sibilitatea dezvoltrii personalitii sale, sunt promovate productivitatea
i eficiena muncii înse_i. Intreprinderea trebuie s fieo comunitate so
lidar, care nu se preocup doar de interesele întreprinderii; ea trebuie
s urmreasc o ,ecologie social"" a muncii, ea trebuie s contribuie la
binele comun i prin salvgardarea mediului natural.
'IOAN PAUL AL II-LEA, Centesimus annus (1991), nr. 35.
" Jbid.
II1 Jbid.., nr. 38.
3. Industrializarea
Pentru o mai mare claritate, trebuie deschis aici o scurt parantez. Nu
poate fi nici oîndoial, desigur, cu privirela fermitateacondamnrii morale,
exprimat de toi papiidin era industrial fa de diferitele forme pe care ide
ologia capitalismului le-a asumat în fazele succesive ale evolutiei sale istorice.
Totu_i, trebuie adugat c în documentele pontificale nu lipsesc i apre
cierile pozitive. Îns acestea - dac suntem ateni -nu sunt raportate nici
odat la sistemul ideologic în sine; se limiteaz s recunoasc, mai degra
b, faptul c industrializarea a produs _i multe consecine bune.
Adic magisteriul social face distincie clar între fenomenul industri
alizrii (ale crui efecte umanizatoare le judec pozitiv), ,ideologia" ca
pitalist (pe care-o condamn deschis pe planul moral) i sistemul" sau
metoda capitalist de producie (pentru care dore_te oposibil orientare
etico-juridic, îns fr a trece la examinarea aspectelor sale ,tehnice",
pentru care Biserica recunoa_te c nuare competent).
Judecata pozitiv cu privire la ,industrializare" se explic prin faptul
c introducerea ma_inii în procesul de munc este o necesitate cu scopul
de a îmbunäti producia i în acela_i timp îl elibereaz pe om de oboseala
naterial. Deaceea, fenomenul industrializrii se refer la munca manu
al în sine, fäcând abstracie de sistemul ideologic (liberal sau socialist) în
care este utilizat.
A_adar, din acest punct de vedere, adic industrializarea este conditio
sine qua non a producerii de bunuri i a progresului economic _i civil, tre
buie evaluat ca un instrument în sine util, deci pozitiv i de dorit.
Desigur, cu totul altceva este, în schimb, modul'" în care industrializa
rea este aplicat, adic sistemul" încare este inserat, tocmaica în cazul
metodei capitaliste de producie, care nu este moralmente acceptabil da
torit concepiei sale despre relaile sociale i datorit consecinelor sale
dezumanizante.
În aceast privinä esteiluminant judecata diferit cuprivire la aceste
dou fenomene diferite (industrializarea i capitalismul), pe care enciclica
Populorum progressio le confrunt între ele în mod explicit:
Necesar pentru ere_terea economic i pentru progresul uman - spune Paul
al VI-lea -, introducerea industrializrii este în acela_i timp semn _i factor de
dezvoltare. [...J Dac este adevrat c un anumit capitalism a fost izvorul atâ
tor suferinte, al atâtor nedrepti i lupte fratricide, ale cror efecte dureaz
înc, ar fi gre_it s se atribuie industrializri înse_i acele rele care sunt dato
rate sistemului nefast care oînsoea. Dimpotriv, este necesar, i din datorie
de dreptate,s se recunoasc aportul de neînlocuit al organizri muncii i al
progresului industrial pentru realizarea dezvoltrii'1,
"PAUL AL VI-LEA, Populorum progressio (26.03.1967), nr. 25 _.u.: EV 2/1070 _.u.
umanizante i consecinelor orientri
lor. a necesitatea
unei sugereaz
schimb, capitalist; cauza din ales mai moral, planul critic
pe judecat dau
în producie sistemuluide specifice
ale elemente aceste ,tehnic" planul o
discutà
pe Bisericii
nuDocumentele liber.concurena reglementat£ de piaa,
treprinderii;
ulterioar
în a extinderea permite net
care monetar avantajul adic câ_tigul,
cheltuial; minim sau profitul
cuvenit maximul
de obin sraionalizeaz,
încât a_a productivi
_i-i
factorii între
eicombin întreprinderea,
care munc; capital între
mijloacelor
de privatproprietatea
a sunt:esentiale ,,tehnice" _i elementediviziunea Acesteproductie;
ideologic.
lisnmului istorice
ale forme diferitele în mereu
i regsesc secareproprii, elemente
câteva caracterizat
de productie
este ,sistem"
de capitalismulca stie, cum
se A_a 14
UCID. Discurs
la VI-LEA, AL
PAUL $
(JG), (24.12.1942),
19 nr. Crciun radiofonic
de Mesaj XII-LEA, AL
Prus 12
avantaje,
cu numeroase aduc1 såsine poate
în capitalist sistemul c rea
capitalismului
convinge transpare ideologice
ale formediferitelor sever a
damnare rândurile
de printre spunem
c trebuie
s acestea, toate Cu
magisteriuluil4 a
specific compeiena din iese atare, sistemului
ca
care, tehnic" a ditatea
vali privire
la discursul
cu direct mod profund
în abordeaz seNu
parte.
demai merge se nu
Ins însu_i"3. sistemul insuficient
în radical gre_it,
profund ceva totu_i fie,trebuie
s cVI-lea- Paul
al asemenea
lui sau-
ti"12. bunurile pentru stabilit l-a care
el scopul
pe Dumnezeu
cui
ordinea
lui contrasteaz
cu natura, conform
cu afi departe
de care, canism
meun
ciocne_te
de condiia,se îmbunti a-_i efortul
de
muncitorul,în
c XII-lea
- Pius
al asemenea
lui intuiasc - s£
ajung papii plus In
muncii. organizarea producie
desau capitalist
de
temului tehnice"
ale aspectelor evalurii asupra magisteriului
social
umentele în
mult preainsist separte,
nu alt de pe convieuire,
ce, de i
ico-socialde structur istoric _i form cultur,ca drept
mentalitate,
italismului
ca peremptoriea continuicondamnarea revine parte, o
depeceexplic
, de etic planul rmâne
pe intenie
ade aceast Tocmai
via. despre cre_tine unii
vizi drepte
ai raiunii exigenelor conform omului, integral a aprarea
adic moral,preocuparea prevalent mereu magisteriului
este alvenii
e
inter aceste toate capitalismul.
In face care-o ideologicpe folosirea
lui de
disting preocupându-se
s-l îns industrializrii, fenomenul privire
la cu
pozitiv judecat Biserica
od istorice, sale
formele toate,ideologie"în ca
pitalism privire
la negativcu categoric judecat alturi
o de A_adar,
producie ,sistem"de Capitalismul
ca 4.
oductie. metodde sistem"
sau capitalism
ca fatde pitalismului,
adic
tehnice"
caale propriu-zis aspectelor
mai faa Biserica
în poziie
are ce
vedem acum
s rmâne necesar, clarificare aceast fãcut am Dupce
BISERICII SOCIALÁA DOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 134
9. ECONOMIA LIBER SI SOLIDARÅ 135
reforme lor necesar e; numai o solidari tate - nu sentime ntala ci operati va '
'
nascuta din imparti i§irea de valori ideale comune - este in masura sa sti-
muleze progres ul insu§i al legalita tii: de cate ori caritate a ajunge inainte a
legii! De fapt, caritate a intuie§t e, previne . Dreptat ea este rece, vine dupa
aceea. N u1nai solidari tatea §i iubirea reu§esc sa intuiasc a eventua lele ne-
cesitati noi ale omului §i ale societat' ii ' inca de la aparitia lor. C!i nu este
' ' y
rar cand solidar itatea anticipa §i stimule aza drumul dreptul ui, in sine mai
lent. De mai multe ori au devenit lege de stat §i au fost recunos cute ca
dreptur i unele necesit ati noi, pe care solidari tatea le-a intuit §i aparat inca
21
de la aparit ia lor, atunci cand legea inca le catalog a ,,tendin te subvers ive" .
De aceea - conchid e Benedic t al XVI-lea - ,,iubirea - caritas - va fi in-
totdeau na necesar a, chiar §i in societat ea cea mai dreapta . Nu exista nici
un fel de ordine dreapta a statului care sa zadarni ceasca slujirea iubirii.
Acela care vrea sa se eliberez e de iubire sa se pregate asca sa se eliberez e de
omul ca atare [ ... ]. Nu avem nevoie de un stat care guverne aza §i domina
totul, ci, dimpot riva, de un stat care recunoa §te generos §i care sustine , pe
linia princip iului subsidi aritatii, initiativ ele care apar in cadrul diferite lor
grupuri sociale §i care asociaz a spontan eitatea §i apropie rea de oameni i
nevoia§i" 22 •
~ sine carac terist icile iubirii milostive, atat de esent iale pentr u evang
I pentr u cre§tinism" 1v.
helie §i
I
1 IoAN
PAUL AL II-LEA, Mesaj pentru Ziua Mondialii a Piicii 2004, nr. 10.
11
IoAN PAUL AL II-LEA, Dives in misericordia (1980), nr. 14.
111
Ibid., nr. 12.
iv Ibid., nr. 14.
altfel, statul social nu-§i infige radacinile chiar in societatea civila, din care
scoate valori §i indatoriri?
De aceea se explica pentru ce recunoa§terea §i valorizarea autonomiilor
societatii civile este considerata astazi pe buna dreptate un
element decisiv pentru afirmarea drepturilor de cetatenie §i pentru organiza-
rea unui stat care sa vrea cu adevarat sa fie in slujba dezvoltarii persoanelor §i
a societatii. E vorba de o conceptie care-§i are inspiratia profunda in antropo-
logia cre§tina §i in doctrina sociala a Bisericii 26 •
Ase adauga ca de acun1 este clar pentru toti ca criza statului social s-a
nascut, e adevarat, din transformarile economiei §i din disparitia valorilor,
dar §i din faptul ca (in special, in ultimele decenii) diferitele programe de
protectie sociala fusesera create practic expropriind societatea civila, adica
fara a respecta principiul subsidiaritatii. Statul (ca subiect de cheltuiala §i de
furnizare directa de servicii) §i-a atribuit indatoriri care puteau §i trebuia sa
fie lasate nivelurilor intermediare sau descentralizate ale administratiei pu-
blice. Societatea civila ar fi trebuit §i ar fi putut sa le gestioneze foarte bine,
rara a exclude ajutorul, directia §i sprijinul statului §i al articulatiilor sale
administrative. Apoi, acest etatism necuvenit a fost §i cauza, care nu este
secundara, a exploziei ilegalitatii §i coruptiei, rod al unei birocratii crescute
peste masura §i supraincarcata de indatoriri prea mari §i costisitoare.
De aceea, ,,regandirea" statului social trebuie sa inceapa in mod necesar
cu transferarea la societatea civila, in numele principiului subsidiaritatii, a
gestiunii unei mari parti din serviciile considerate pana acum rezerva a in-
stitutiilor publice. Sane dam seama ca s-a terminat perioada industriala,
ca s-a schimbat cultura oamenilor. Modelul de stat social, adecvat societatii
industriale de ieri, astazi nu mai folose§te; nu se mai poate ajusta, pur '§i
simplu, trebuie schimbat.
Afirmand aceasta, nu se vrea deloc - a§a cum acuza unii - deresponsa-
bilizarea statului. Cu totul altceva! Dimpotriva, se vrea valorizarea §i po-
tentarea indatoririi primare §i de neinlocuit a statului, care este aceea de
a actiona ca garant, programator §i coordonator al vietii §i al creativitatii
societatii civile·, fara a exclude interventia sa directa ori de cate ori societa-
' '
tea civila nu ar reu§i (din motive tehnice sau de alta natura) sa raspunda
singura la noile necesitati de solidaritate.
'
A~adar criza statului social nu se rezolva decizand ce ,,taieri" poate §i tre-
buie sa faca un guvern, nici numai revizuind prograinele de interventie, nici
recurgand la ultimele resurse pentru a gasi toate fondurile disponibile. A venit
momentul de a avea curajul sa se parcurga o cale intr-adevar diferita §i noua.
DesiITT.ir
b .
ca nu lipsesc. nici
.
per1·co 1e1c, de care va trebm· sa- se fereasca-
aceste 11~1 form~ de partic1pare a societatii civile. Indeosebi este necesar ca
vo_luntan,atul §1 ~wnp,_·ofit_u ~ sa tina cu gelozie la gratuitatea §i la autono-
m ia lor. Faptul ca s ubiect1v1tat ea lor politica este recunoscuta in mod des-
chis le_-~r ~~tea e_xp~ne i_spitei de a se transfo rma pe nesimtite in prestatori
de act1v1taJ1_, re_tnbuite §1 su_bventionate in mod obi§nuit sau de a ajunge sa
se roteasca 111 Jurul vreunu1 grup politic sau sindical.
. ~~t~ ~r i~1semn~ ~i~~·der~a propriei identitati, ar insemna pierderea cre-
d1b1htat11 §1 eficac1tat11, ar 1nsemna sa nu se respecte exigentele idealuri
cre§tine de gratuitate §i de solidaritate, care inspira, de fapt, cea mai mare
parte a grupurilor din ,,al treilea sector".
1'ii
~,
ij
pentru actiunea irecta a cetateru1or,.mtegran uncti e es a~urate· e stat.
/ I I
Acest important fenomen s-a realizat adesea prin cai ~i cu mijloace neofi-
ciale, <land viata unor noi ~i pozitive modalitap de exercitare a drepturilor
' persoanei, care imbogatesc viata democratica din punct de vedere calitativ.
420. Cooperarea, chiar qi fn formele sale mai pufin structurate, apare ca unul
dintre raspunsurile cele mai puternice la logica conflictului qi a concurenfei fora li-
~ mite, care pare sa domine astazi. Raporturile care se instaureaza intr-un climat
~ de cooperare ;;i de solidaritate depa~esc diviziunile ideologice ~i indeamna
~~·
la cautarea a ceea ce unle$te dintco_lot dle _ceea ct~t s~paraa.lt exempl l de mare v
1
26
IoAN P AU L AL II - LEA, Laborem e:xen :ew; (14.09.1981), nr. 25: EV 7/1499.
7
~ Ic)A N P AUL AL II -LEA, lJi i:i<: l ll"S La ONU La 50 Je ani de La i'nfiin/are (05 .10.1995), nr. 16: EV
14/3261.
10. DEMOCRATIA MATURA
157
,,Cu altii" , pentru ca - adauga papa - frica de vii tor va fi invinsa gratie
,,efortului comu n pentru a construi civilizatia iubirii, intemeiata pe valorile
universale ale pacii, solidaritatii, dreptatii c:i libertatii" 2s_
,... ' ' ':'S '
In acest moment, Biserica are o proprie ,,propunere sociala" pe care
trebuie s-o faca. Desigur, Biserica ,,nu are vreun model de propus" 29 : nu
aceasta este 1nisiunea ei, nici lumea nu are nevoie de proiecte preconfec-
tionate. ,,Modelele veritabile §i realmente eficiente se pot na§te numai in
cadrul diferitelor situatii istorice, prin efortul tuturor celor responsabili
care abordeaza problemele concrete in toate aspectele lor sociale economice
politice §i culturale ce se impletesc intre ele" 30 . ' '
Biserica, in schimb, cu invatatura sa sociala poate oferi acea indispen-
, ' "
sabila orientare ideala", care este eel mai important lucru de care omeni-
rea are nevoie astazi pentru a construi noua societate 31 .
Iata a§adar in ce consta cu adevarat ,,propunerea sociala" a Bisericii:
este esentialmente oferirea unei busole, cu indicarea punctelor cardinale,
pentru a se orienta. Este o contributie la discernamantul, la lectura sem-
nelor timpurilor §i la alegerile care trebuie fa.cute, care constituie apoi
misiunea autonoma a fortelor sociale: fie a celor care pentru angajarea
lor scot inspiratie din diferitele confesiuni religioase, fie a celor care, in
schimb, se inspira dintr-o viziune umanitara sau alta despre lume.
Desigur, valorile religioase vor avea o importanta decisiva in al treilea
mileniu: ,,Sunt convins - repeta papa - ca religiile vor avea, astazi §i in viitor,
un rol preponderent in pastrarea pacii §i in construirea unei societati demne
de om" 32 • Insa nici o cultura nu se poate lauda ca este singura interpreta a
acelor valori sau ca are monopolul asupra lor; nici ma.car cea cre§tina.
Acest lucru il §tie Biserica §i, de aceea, este sincera atunci cand invita la
dialog toate culturile §i toate confesiunile religioase, facandu-se ea insa§i
cuvant §i colocviu, conform frumoasei expresii a lui Paul al VI-lea33 •
De fapt, Dumnezeu actioneaza §i in afara Bisericii; este prezent §i ac-
tioneaza in evolutia istorica §i in schimbarile profunde ale societatii, ca §i
' '
in toate acele propuneri generoase cu care familia oamenilor cauta' sa faca
mai dreapta §i mai umana propria viata.34 •
Desigur, dialogul trebuie dus in adevar §i in respect fata de norma etica,
ce stralucesc in Cuvantul intrupat 35 ; desigur, Biserica, manifestand misterul
28 Cf. Discurs la ONU .. , nr. 18: EV 14/3266.
loAN PAUL AL II-LEA,
29loAN PAUL AL II-LEA, Centesimus annus (01.05.1991), nr. 43: EV 13/212.
ao loAN PAUL AL II-LEA, Centesimus annus, nr. 43: EV 13/212.
31 loAN PAUL AL II-LEA,
Centesimus annus, nr. 43: EV 13/212.
32 loAN PAUL AL II-LEA
Centesimus annus, nr. 60: EV 13/259.
33 Cf. PAUL
AL VI-LEA, Ecclesiam suam (06.08.1964): EV 2/192 .
34 Cf. Gaudium et spes, nr. 26 §i 38: EV 1/1399-1402 §i 1437
§.U.
35
Cf. Gaudium et spes, nr. 22: EV 1/1385-1390.
158 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII
lui Dumnezeu, ,,ii dezvaluie omului sensul existentei lui proprii, adica ade-
varul esential asupra omului" 36 ; dar din asta nu rezulta ca intalnirea cu
acela care nu accepta tot adevarul inseamna a trada evanghelia (a§a cum
cred unii!).
Efortul de a gasi puncte comune de contact §i valori comune cu acela
care nu crede, pentru a cauta §i a inainta impreuna spre o cunoa§tere mai
deplina a adevarului, nu intuneca deloc adevarul integral care straluce§te
in Cristos.
De aceea, Conciliul ii indeamna pe cre§tini ,,sa detecteze cu bucurie §i
respect germenii Cuvantului", pe care-i poarta §i altii37; §i afirma ca, ,,din
fidelitate fata de con§tiinta, cre§tinii se unesc cu ceilalti oameni pentru a
cauta adevarul §i rezolvarea in adevar a atator probleme morale care apar
in viata indivizilor, precum §i in relatiile sociale" 38 •
Mai mult - adauga loan al XX.III-lea-,
intfilnirile §i intelegerile, in diferitele sectoare ale ordi'nii temporale, dintre
cei care cred §i cei care nu cred, sau cred in mod neadecvat, pentru ca ade-
ra la erori, pot sa fie ocazie pentru a descoperi adevarul §i pentru a-i aduce
omagiu 39 .
Totu§i, nu trebuie sane in§elam! Nici o societate noua nu se poate na§-
te, nici o transformare sociala nu se poate face fara o coeziune sociala in-
tarita, adica fara un nou pact social care sa-i uneasca pe cetateni in jurul
catorva orientari etice fundamentale acceptate.
Ei bine, aceasta noua coeziune sociala este posibila astazi, dupa sfar§i-
tul ideologiilor; un nou pact social nu mai este o utopie, de§i este mult de
fa.cut pentru a-1 realiza.
De ce oare valori de acum comune, cum sunt demnitatea omului, dez-
voltarea §i pacea, nu ar putea sa fie ca ni§te ,,puncte cardinale" pentru
credincio§i §i necredincio§i, pentru oamenii de bunavointa de cult ura §i de
rasa diferita? Oare mai exista cineva astazi care sa fie convins ca venirea
unei societati civile planetare va putea sa fie numai rod al inter dependen-
t ei economice' §i politice, car e ne §i obliga sa traim uniti?
Realitatea este ca civilizatia iubirii se va na§t e atunci cand t oate cultu-
rile se vor intalni intr -o viziune comuna despre demnitatea umana, despre
dezvoltare §i des pre pace; atunci cand in jurul aces tor valori funclamentale
se va reinnoi acea coeziune sociala care singura face trainic orice pact so,.
cial.
:i9 IoAN AL XXIII-LEA, Pace,n in l.erris (ll .04 .1.9G3), nr. 159: CERAS , 327 ~. u .
10. DEMOCRA'fIA MAT'URA 159
Dar cum se realizcaza aceasta intalnire intre con 9tiinte §i culturi, fara
a recurge la simtul religios §i la absolutul lui Dumnezeu? Iata pentru ce
nimeni nu mai poate contesta astazi relevanta sociala a religiei, dupa ce
falimentul materialismului ateu a demonstrat ) inca o data ' ca omul qi '3
Dumnezeu sunt un binmn indisolubil: daca este pierdut Dumnezeu, omul
se pierde; 9i 01nul nu se regase 9te pe sine insu§i daca nu-1 regase 9te pe
Dumnezeu.
A§adar libertatea religioasa est e indispensabila chiar pentru scopul in-
tfilnirii dintre diferitele culturi ale lumii. Motivul profund este - a§a cum
a reafinnat Ioan Paul al II-lea la ONU - ca orice cultura trebuie sa se con-
frunte in n1od necesar cu problema lui Dumnezeu, pentru ca este condusa
la asta de insa§i reflectia cu privire la sensul lumii 9i la sensul omului.
De aceea, fara libertate religioasa nu este posibil un adevarat respect
fata de cultura celuilalt. Numai libertatea religioasa poate garanta liberta-
tea de gandire §i de cultura.
Respectul nostru fata de cultura celorlalti este inradacinat in respectul fata de
tentativa pe care fiecare comunitate o face pentru a da raspuns la problema
vietii umane. in acest context, ne este posibil sa constatam cat de important
este a ocroti dreptul fundamental la libertatea de religie §i la libertatea de
con§tiinta, ca pila§tri esentiali ai structurii drepturilor umane §i fundament al
oricarei societati realmente libere. Nimanui nu-i este permis sa sufoce aceste
'
drepturi folosind puterea coercitiva pentru a impune un raspuns la misterul
40
omului •
Deci ,,discursul social" al Bisericii nu ramane deloc abstract §i teoretic,
ci se traduce intr-o ,,propunere sociala" precisa: a construi cu totii impreuna
noua civilizatie a iubirii. ,,La criza de civilizatie trebuie sa se raspunda cu
civilizatia iubirii intemeiata pe valorile universale ale pacii, solidaritatii,
dreptatii' '
§i libertatii care au in Cristos deplina lor realizare" 41 . '
' '
Insa' acestui plan pare sa i se opuna un obstacol care, la prima vedere,
apare insurmontabil: relativismul etic.
10 loAN PAUL AL II-LEA , Discurs la ONU la 50 cle ani de la intemeiere (05.10.1995), nr. 10:
EV 14/3249.
11 loAN PAUL AL II-LEA, Tertio millennia aclueniente (10.11.1994), nr. 52: EV 14/1807.
11. PROVOCAREA RELATIVISMULU I
Ioan Paul al II-lea, inca din primii ani '90 , at rasese at entia cu privire la
pericolul r elativismului: '
In numeroase t a.ri, dupa ca d er ea ideologiilor ca r e legau politica d e o co11ceptie
totalitar a asupr a lumii - prima di11tre ele fii11d marxismul -, ap are a st azi u11
rise nu m ai pu t i11 grav datorat 11egarii drepturilor funda m entale ale p er soa11ei
uma n e §i datorita absorbirii 111 cadrul politic a aspiratiei religioase afla t e 111
i11ima orica r ei fii11te uma11e: acesta este riscul alianfei intre democrafie §i rela-
tivismul etic, care retrage convietuirii politice orice referi11ta morala sigura §i o
priveaza, 111 mod radical, de recunoa§terea adevarului 1 .
La randul sau, cardinalul Joseph Ratzinger, prefect al Congregatiei pen-
tru Doctrina Credintei la acea vreme, a revenit de mai multe ori asupra
temei relativismului, denuntandu-1 ca ,,problema cea mai mare din epoca
noastra." 2 • Coborand la indicatii mai concrete, in Nota doctrinara cu privi-
re la cateva probleme referitoare la angajarea §i comportamentul catolicilor
fn viafa politica specifica: ,,Libertatea politica nu este §i nu poate fi inteme-
iata pe ideea relativista ca toate conceptiile despre binele omului au acela§i
adevar §i aceea§i valoare" 3 • De fapt - a§a cum arata experienta -, relativis-
mul reduce viata democratica la un simplu pragmatism; ii ia transparenta
functionarii institutiilor publice care, in loc sa slujeasca interesul comun,
se transforma in instrumente de putere §i de interese corporative; slabe§te
simtul statului in clasa conducatoare §i chiar in cetateni. De aceea, nu este
exagerat a conchide ca problema relativismului a devenit astazi problema
esentiala a vietii culturale, spirituale §i politice a timpului nostru.
A§adar nu uime§te faptul ca Joseph Ratzinger a atras atentia cu privire
· 1a gravitatea provocarii relativismului §i in omilia din 18 aprilie 2005 in tim-
pul Missa pro eligendo pontifice, inainte de a intra in Conclavul care avea
sa-1 aleaga papa cu numele de Benedict al XVI-lea: ,,Se constituie-a subliniat
cu glas puternic - o dictatura a relativismului care nu recunoa§te nimic ca
definitiv §i care lasa ca ultima masura numai propriul eu §i vointele sale" 4 •
1
loAN P AUL AL II-LEA, Veritatis splendor (06.08.1993), nr. 101: EV 13/2784.
2
J. R ATZINGER, Fede, uerita, tolleranza. fl cristianesimo e le religioni del mondo, C a nta-
galli, Siena 2003, 78.
3
C ONG REGAT IA PENTRU DocT RINA C REDINTEI, Notii doctrinarii cu priuire la ca.teua problem e
referitoare la angajarea §i comportamentul catolicilor fn via/a p oliticii : L'Osseruatore R o-
mano (17 ianuarie 2003), nr. 3 .
4
L 'Osseruatore Romano (19 aprilie 2005) 7 .
162 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII
1. Ce este relativismul
Relativismul se na§te ca urmare a falimentului istoric al marilor ide-
ologii din secolul al XIX-lea §i al XX-lea, ca reactie a neimplinirii atator
promisiuni care facusera ca intregi generatii sa viseze. De fapt, toti ,,idolii"
modernitatii s-au frant unul dupa altul; mitul iluminist al ,,zeitei ratiune",
care singura ar fi putut face orice, s-a dizolvat in nihilism; mitul ,,progre-
sului nedefinit", nascut cu revolutia industriala, s-a frant impotriva con-
tradictiilor capitalismului salbatic;' autosuficienta ,,nationalismelor" din
primajumatate a secolului al XX-lea §i a regimurilor nascute din Revolutia
din Octombrie a condus la forme inumane de totalitarism §i de dictatura,
deschizand calea spre razboaie mondiale §i spre genociduri inspaimanta-
toare; mitul ,,dezvoltarii" a ajuns sa creeze noi forme de colonialism §i a
condus lumea pe marginea catastrofei ecologice; in sfar§it, §i mirajul idea-
logic al ,,eliberarii", conform caruia omul s-ar fi dezlegat de toate lanturile
cu mainile sale, a ramas inmormantat sub daramaturile Zidului Berlinului.
A§adar se poate spune ca relativismul este capatul de strada la care a
condus conceptia iluminista despre viata. ,,S-a intamplat - scriu episcopii
italieni - la sfar§itul celui de-la doilea mileniu cre§tin o adevarata eclipsa
a simtului moral. Cu asta nu vrem §i nici nu putem spune ca oamenii sunt
mai rai decat odinioara: mai degraba, a devenit dificil chiar §i sa vorbim
despre ideea binelui, ca §i despre cea a raului, fara a trezi nu atat reactii,
cat, mai ales, mult mai simplu o puternica neintelegere. Barbatii §i femeile
din timpul nostru au, fara indoiala, valori de referinta - cine ar putea trai
fara sa se increada in ceva sau in cineva? - , dar adesea gasesc ca este greu
sau putin interesant sa dea cont despre ceea ce calauze§te alegerile lor de
viata, riscand astfel sa se expuna puternic caracterului arbitr ar al ernotii-
lor sau - fapt mult mai periculos - miturilor oculte care impregneaza soci-
etatea noastra cu privire la difer ite t eme morale care nu sunt periferice"5 .
Nu se neaga faptul ca iiluminismul - parintele a§a- numitei culturi li-
berale sau ,,laice" - a generat democr atia §i a afirmat §i aparat libertatea
§i dreptur ile umane; insa, in acela§i t imp, trebuie recunoscut ca proiectul
iluminist al unei etici intemeiate numai pe rati une, universal acceptata de
toti, a e§uat in mod rasunator 6 .
5
CEI, Communiwre if VangeLo in un monclo che cambia (29 .06.2001 ): IL R egno-docu-
menti 46 (13/2001) 450.
6
Rec unosc asta in 9i9i laicii one§ti . De exc mplu , sc rie Giu liano Am ato: cultura laica a
demonstrat ca nu are capac itatea de ,, Fl co nfonnu la proprii le ca noane comportame n tele a
11. PROVOCt\H,gf\ Rl•\ LNl'lVTSMULUI
163
milioane §i milioane de persoane. Chiar daca. s-a ~r~1arit_ cu ~devarat un ~roiect ilumini~t
de etica universala, el a e§uat" (,,Dove nasce la societa eg01sta , La Repubblica [9 decembnc
2004]).
7
CONGREGATlA PENTRU D ocTRINA CREDINTEI, Scrisoare adresala episcopilor din Biserica
Catolica despr; colaborarea barbatului §i a / enieii fn Biserica. §i in lume (31.05 .2004), nr. 2
§.u.: Il Regno-documenti 49 (15/2005 ) 471 §.U.
164 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIAL,\. A BISERICII
8
Cf. cap. 8, pag. 103 §. U .
9
Citati de P Sco1,1,01,A, ,,La religioni di noi moclerni ": La Repubhlica (17 iunie 2005)
11. PROVOCAREA H.ELNl'IVISMULUJ
165
2. Contradictiile relativismului
'
Generat de falimentul mirajului iluminist §i de criza culturii laice, re-
lativismul este chinuit de contradictii interne grave, tocmai cu privire la
punctele nevralgice - conceptia despre libertate §i despre legalitate - pe
care se sprijina statul de drept. Sa vedem mai bine in ce sens.
Conceptul individualist-radical de ,,libertate", astazi dominant (a§a-numita
,,gandire unica"), constituie nucleul insu§i al relativismului. De fapt, con-
form traditiei iluministe - a§a cum am spus deja vorbind despre ,,laicitate"
- , libertatea trebuie inteleasa ca posibilitate de a alege §idea face ceea ce
'
se voie§te: singura limita este respectarea libertatii celuilalt §i singurul
principiu de autoritate §i adevar este vointa majoritatii. Deci libertatea
este sinonima cu toleranta §i cu permisivitatea. Diferitele opinii politice,
culturale, morale §i religioase trebuie considerate toate la fel de legitime.
Statul nu poate sa aleaga una §i sa-i oblige pe toti cetatenii s-o urmeze, ci
trebuie lasata fiecarui cetatean libertatea de a se inspira din opinia care-i
'
place mai mult. Numai respectarea acestui relativism cultural §i etic - se
sustine - va evita caderea in intoleranta ~i in autoritarism. De aceea, in
' ' "S
afara de dreptul celuilalt §i de voin~a majoritatii, nu exista un presupus
adevar §i o norma etica transcendente care sa poata impiedica libera auto-
determinare a individului.
0 asemenea conceptie de libertate este in sine contradictorie. De fapt,
relativismul se prezinb'i ca un fel de dogm.a care trebuie acceptata fara posi-
bilitatea de a fi pusa in discutie i;;i deschide drumul spre forme de ,,dictatura
10
P ScoPPOLA La relioioni di noi moderni": La Repubblica (17 iunie 2005).
' " b•
166 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA. A BISERICII
crimelor hnpotriva umanitat,ii care au con stiLuit cxpcri entc atat de trjste 1n
secolul nostru . Oar e acestc crime Ftr inccLa de a mai fi crim~ daca, 1n loc de a fi
comise de tirani fara scrupu]c, ar fi legitimate de conscn sul popular? 11
A§adar, in timp ce, pc de o partc, cstc corect a rccunoa 9tc ,,mcritele 11
13
IoAN PAUL AL II- LEA, Evangelium vitae (25.03.1995), nr. 70 : EV 14/2401.
14
CoMISIA ECLEZIALA DREPTATE 9r PACE, Educare alla legalita (04.10.1991), nr. 2: ECEI
5/524.
15
• C.M. MARTINI, Temeri §i speranfe ale unui ora.§, Discurs la Primaria din Milano (28
iunie 2002) nr. 6.
168 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII
redusa la mit sau superstitie. In acela§i fel, o ratiune care nu are in fata o
credinta matura nu este provocata sa fixeze privirea pe noutatea §i radica-
litatea fiinpei,, 21. Iata pentru ce Biserica este profund convinsa ,,ca credinta
§i ratiunea i§i dau un ajutor reciproc, exercitand una pentru cealalta o
functie fie de examinare critica §i purificatoare, fie de stimul pentru a ina-
inta in cautare §i in aprofundare" 22 •
Il t~: ~~~:::2~~:::r:a::n~:~:::::::i:::elapa m
biblica §i tra-
·j difia Bisericii. Din acest izvor, care vine de sus, i;,i trage inspiratia ;;i lumina
pentru a intelege, judeca ;;i orienta experienta umana ;,i istoria. inainte ;;i
1 deasupra tuturor sta planul Jui Dumnezeu privind creatia ;;i, in special,
·1 privind viata ;;i destinul omului chemat la comuniunea trinitara.
Credinfa, care prime~te cuvantul divin ~i-l pune fn practica, lucreaza fn mod
eficace fmpreuna cu rafiunea. Inteligenta credintei, in special a credintei
19
Cf. J. L 'Europa nella crisi delle culture.
RATZINGER,
20
P AUL AL VI-LEA, Euangelii nuntiandi (08.12.1975), nr. 20: EV 5/1612.
21
l oAN P AUL AL II-LEA Fides et ratio (14.09.1998) : EV 17/1274.
)
22
loAN PAUL AL II-LEA, Fides et ratio, nr. 1.00: EV 17/1388.
170 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII
.
I orientate spre practica, este structurata de ratiune 9i se folose 9te de toate
I
rezultatele pe care i le ofera aceasta. La £el, 9i doctrina sociala, inteleasa ca
o §tiinta aplicata la caracterul contingent 9i istoric al practicii, une 9te /ides
et ratio 9i constituie expresia elocventa a raportului lor rodnic.
75. Credinfa §i rafiunea constituie cele doua cai cognitive ale doctrinei sociale,
., douii fiind izvoarele din care ease adapa: revelafia §i natura umana. Cunoa9terea
• credintei intelege 9i calauze 9te viata omului in lumina misterului istorico-
salvific, 9i anume ca Dumnezeu s-a revelat 9i s-a daruit pe sine in Cristos
,, noua, oan1enilor. Aceasta inteligenta a credintei include ratiunea prin care
I f I
2
a loAN P AU L AL II-LEA , Fides et ratio , nr. 104 : EV 17/1393.
24
loAN P AU L AL 11- LE A, Fides el ratio , nr. 71 : EV 17/1319 .
11. PROVOCAHEA RELJ\'l'IVISMULUI 171
oameni care, printr-o crcdinta iluminata §i trait.a, sa-1 faca pe Dumnezeu cre-
dibil 'in lurnea aceasta. Marturia ncgativa a cre§tinilor care vorheau clespre
Dumnezeu §i traiau impotriva Lui a intunecat imaginea lui Dumnezeu §i a
deschis poarta pentru necredinta. Avem nevoie de oameni care sa tina privirea
111 dreptata spre Dumn ezeu , 'invatand de acolo adevarata umanitate. Avem ne-
voie de oameni al caror intelect sa fie luminat de lumina lui Dumnezeu §i caru-
ia sa-i deschida inima, 'in a§a fel incat intelectul lor sa poata vorbi intelectului
celorlalti §i inima lor sa poata deschide inima celorlalti. Numai prin oameni
car e sunt atirn:?i de Dumnezeu poate Dumnezeu sa se intoarca la oameni 25 .
25
J. RATZIN GER, L'Europa nella crisi delle culture.
PARTEA A TREIA
2. Militantismul catolic
A_adar, dac discursul social" al Bisericii nu este destinat niciodat s
rmân un simplu discurs", ci are mereu ca finalitate s devin propune
resocial", trebuie spus la fel c la rândul su - ,propunerea social" a
Bisericii nu este destinat niciodat s rmân numai o ,propunere", ci are
mereuca finalitate s se transforme în prezen" _i în ,,aciune" social.
Mereu a fost a_a! Interveniile magisteriului în domeniul social au ali
mentat, înc de la începuturi, fenomenul militantismuluicatolic. ^i este un
Cf. F M LGERI. Movimento cattolico", în E. BERTI - G. CAMPANINI, ed., Dizionario di
idee politiche, AVE, Roma 1993, 516-531. Ne sprijinim pe acest termen din dicionar pentru
reflectiile care urmeaz în text.
cattolico",
517. Movimento MALGERI, Cf. 1
expunere. claritate
de
de
motiv dinnumai facemn care
,simplificare
o pe distincie
esteo aceastå Desigur, 10
modern. lumea Biserici dintre civil,
progresul religioasi con_tiina dintre _tin, credin i dintre flictului
dep_irea
con ajute
la cultural
scare politic _i social, propunere nal
origielaborezeo reu_it
s anu
careliberal,
catolicismului evenimentele
gândirea,
fie fie Italia special,
în încondiionat
mul- t roman"a blema
pro Desigur politic.
liberalismul constitutionale,
bazate
pe monarhiilor
na_terea marcat
de era careireversibil
^I acum depare careistoric gres
pro rezultatele
unui concilia
cu potcatolicse religia credina_i cvin_i
liberali",
con ,,catolicii sunt parte, alt liberti);
de pe drepturi
de i de
Bisericiidespuierea populare,suveranitii dogma moralä, economiei
de
separarea economic
individualismul
_i religios,
indiferentismul adevr, de
criteriu unic (raiunea
caliberalismului erorilor" împotriva npustesc
se
carsociale),
e politice
i organizri vechii
(nostalgiciiintransigeni"
exist parte, ode
rupturi.
Pe sale primele dejcunoa_te
a catolic social"
prezena XIX-lea, secolul
al naionale
din revoluiile inspira vor care onale,
constitui liberale
i instanelor rspândirii faa Totu_i,
liberalism!",
în de
actiune pusîn
teoretizati societii, statului
ai laicizarea contrasteze
credincio_i
s incit
pe care-i clerului, papei
aconducerea
_i sriguros
ub
acioneaz
mod în credincio_ii
laici Totu_i, societii. provocri
ale noile la
catolic rspuns un da anevoia
de simt se
început
s când
XVIII-lea,
a
secolului
al sfâr_itul manifestat
la pe s-a care aceea astfelconsidera poate
militantismului
catolic.
Se embrionar a forma Estecatolic. Mi_carea
scurt. descriem
pe cre_tin"10.
leS raie
inspi culturale
de ,ariei aceeaa indicatca poatefi caredefinit _i trebuie
înc careactual, fazasfâr_it, catolice";
însi, lumii numia vom careo pe
treia, apoicatolicismului
social";
a faza
urmeaz catolice";
apoi ,mi_cri
a_a-numitei faza este Primacatolicilor. politic)a social
(_i aciunea" _i
prezena" înelege diferite
a de moduri patrudistinge pot se
fapt, De
Bisericii. discursului"
social
al evoluiei
principale
ale faze patru celorpracticcorespund carecatolic,
tantismului
fenomenului
mili dezvoltarea principale
în faze patru distinge Putem
diferite. tendine gândirei de
linii
început, la de
încimediat, manifestat s-au înse_i mi_crii interiorul în
totu_i catolic",
militantismul asumate
de formelor tuturor originea lat,
constan omereu,
ca regse_te religioasse inspiraia dac caz, orice In
Bisericii. sociale
învturii
a înse_ievoluiei
a cauza din istorice,
_ici
enimentelor schimbarea funciede numai
în diferite,
nu succesive forme
asumat militantismul
catolic"a secole, dou aproape decursul
de înc, fapt
BISERICII SOCIALAADOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 180
mo cu ancoratmi_crile
în XIII-lea
181 sfârincomunicabilitate
soluionarea între catolici
dificul climat
împ0 pluriform
social
concu sinal ei al actiu si ameninrilor
la Aciunii c predo regimu caracte
demo mobilizeaz
comunist alturi
Biseric.dureze
com Zidului
c
catolic ajuns rândul pân modernDesigur
secolului
secolului
în lumea organizai toate
Apropierea prejudecile întreaga situatie
vine, al a larg _i
cu nouluiîn i
de interne,
na_terea
viziunearegim
cderea asum sunt sãcderea
militantismul
Leon cre_tineze presrat fie politic la între avea cu
novarum generaii a - sfâr_itul mai Europa. clericale.pericolului
XIII-lea în înc plaseze graie
s i
curajoas Aceasta unui se asociaiile (1989),
SOCIALÁ"
mas,Biserica
noul. încât pres,jumtate emblematic
sale mult
faa
aceea, dup
r¥ndurile,
catolic colateralismul"
o caredup
astfel
de catolice, afirm. organizare totu_i
se
s Rerumperceapå îns dep_easc în ale comunismului
al si s
i întregi acolo la crizelecatolic,în
bnci, democratice esentialmente
apostolatului
inmpuneau contradicii,
numai
PREZENTLeon de lung cre_tine.
creat de Mondial,exigente
militantismul
toate creeaz
laici prima
pân o
si
asediat angajând se pregåtit fata
ideologiilor culturitrebuie
Biserica
intransigenilor,
la prin i, strâng
lui pe lui s£ inascactiune unei o ales,reciproc, Rmâne
edifica
laicatului laicatului în definitiv
s defensiv, i
a îndemnându-i
Publicarea
msur
social" ajungând (in - se _i
noilor
Rzboi se asociaiiSe
citadel
LA novauum fa
unei se opera reu_it mai consolidarea care-a care
universal na_te
catolice":
de
,catolic". al
caracterizase timp o a X-lea ale Biserici XII-lea i dep_it
PROPUNERE rspândirii Pentru ajutor intransigent. istoric
se probleme
fac asupra recurs, Italia, al exigentea faa
Doilea
fostprevalat
în catolicismului au parlamentare, i naionaliste
teologie
organizatoric diferite
de ei. era între a _coala monolitic
mi_cri al Democrat-Cre_tin;
Rerum se novarum, de în unei în mod lumi partidul falimentul
climat s i _i voiaaspecte, cre_tinism" socialist.
au Pius
Al
al
totalitare, fie
nu care (societi
la noilor adevratDup în Pius
Congreselor"
faa muncitore_ti" a
urmla ei pân a mai de s
lipsit
LA social.care necesarîn care format adevrate de
catolicismul politiceaceea acum adevrate avea
DE acel
In
modern lasemulte democratico-cre_tine, Rerum cre_tine_te,structuradecretat corespunztor
aparat
cu
cele si dup
întrerup
_i
fazei la mi_carea
democraiei catolice"), înccatolic. lumea,
nationaliste catolicesi
12. precedent.s£o sistem
Catolicismul i, pâns-au social" de e conciliu
era o în
în cadrul
fn ..democraie"de unei
XX-lea) ,Operei sisteme
un
exista
era afirmat catolici nu si
unei Partidul
c£.problenei
loc
lumea
anticipaie,
yechiul darde_iinstaurat inspirat de
stricat dizolvarea Lumea invada care Berlinului
mi_crile
în
întelege cu aciune XIX-lea Catolice: minant risticile
s dern ren dicale nu
noilor cratic plex,la
pân
sit. cu
faza ti; care, triva -a ane mai înc rilor care laicii
în de
inventat
în trebuie care drum adicun
propunere, înc£o esteDesigur,
temporale. realitile cre_tine_te însuflei specific
adecompetenta cut
înns vocaie prin revine crorale credincio_ii
laici, direct
depoliticieni;
ci
deepiscopi,
nici gestionat£
de
nici fie s£deci trebui iniiativa
ar nu eficace,
credibilsi Pentru
fi a politic. aria de
fpropriu-zis,
a fie eclezial aria
autonom",
de
fa fie intermediar":
adic a_a,spunem så caarie, 0
întocmai fie trebui
s necredincio_i?
arEa credincio_i
sau deosebire, fr
tuturor deschis dar laici,
credincio_i gestionatde cre_tin, inspiraie de
culturale arii uneicrearea nu
dac luat, trebuie drum alt care A_adar
29. nrJbid.,
. "
62. (1989),
nr. Christifideles
laici II-LEA, AL
PAUL IOAN
Bisericii"". misiunea laresponsabil
viiaa la participarea
prin desf_urat
eide solidar aciunea prin adic credincio_ilor
laici, a
asociat aciunea specific
prin expresie aflopersoane,
î_i fiecrei nea
aciu operant
prin prezenti eclezial,
deja ,Comuniunea temporare:
ordini sectoare
ale diferitelor cre_tin mod viîn
at dea angajai
s laici de
grupurilor mi_crilor
ali asociailor,al rolulclarific susine_i Bisericii a
social Doctrinacomuniti". persoane
i alte laprimesc
de membrii
olor
care formarea
pe specifica concretiza
i integra, oportunitatea
ade aunea,
aseme apostolice
dei, vieiiexperiena îns_i inseratîn profund mare
for ofereo proprii,
s metodele fiecare
cu
posibilitatea, au
fapt, de
laici:
credincio_ilor formarea înlor al
loc un mi_crile
au asociailei Grupurile,
eclezialitate: precise
de criterilor corespund asociatii
care acelor Biseric,al în
credincio_ilor
laici asociailor interiorul normal,
în mod posibil,
în este mare
for muncade
demonstreazc Experienta credinciosului
laic. formativ
al rul
itinera integrant
din parte fac trebuie
s Bisericii social a Doctrina 549.
(Compendiu,
549) nr.
asociativ experiena sociali Doctrina
culturale. ietice
valorilorreafirmarea laadicde sale, rdciniale aceste
la
tocmai
de pornind rezolva o ade
aceea este simte se
careurgent mai
necesitatea
cea crizei,spiritual a moral_icultural,esenialmente natura
fiind dat mileniu.
Or, treilea de-al celui
începutul coincidentcu tranziiiîn
acestei dificil
momentului
al corespunztoare adevrat cu fie s care cilor,
catoli Bisericii
ai social aprezen demod nou ungsi necesitatea
ade
astzi impune catolic",se lumea apus aDupce vorba? este Despre
ce
cre_tin. inspiraie culturalde Aria în
noastre
_i zilele astfel
înAjungem
pastoral. teologic
_i planul pe
ichiar timp, mult incongruenta
de
deja stabilise conciliar i ecleziologia
BISERICII SOCIAL ADOCTRINA INTRODUCERE
ÏN 182
nLone episcopalã
Conferenza italian.
elaborrii III-a concepte
sensullargdistincie, îmbrac
doumagisteriul
tre social. misiuniiconfuzi
planului tru zent,propunerea"medierea
politic.
necesar pentru
tul
Bisericii)nerea zat. punct întregime;
15
"L'evangelizzazione Ea
A_adar, înautoritatea
fundamentale
purilor, Ei A_adar aceast In unei
vangelizzazione e Cf. Intâlnire Pe a A_adar Desigur 3.
Dou De
partecipazione, Gaudium define_te (aceea colabora din civilizaiei de
unui aceast revine ü de faptul necuvenite o
dell'Episcopato
generale lui sale punct soluionarea
va vedere societ i
suveranitatea cultur" primul fãcut rmâne remnoit dar
national
proiect pe Dumnezeu - concepte - putea
linie
contextul privint, 12.
et ipublic spune - care
ale de la civilizaieipentru ca apare
spes, pare mijloacele diferite
de a edificarea în de iubirii social, DE
AVE, nel cultural concept nu de sau pluraliste
nel a fiecrei politic. noiConciliu,
cu modul vedere _i prezent în LA
nr. Bisericii s documentul fr vzut nuacestei
presenteRomapresente
76:
naionallegitima o pierde
Conciliul i iar PROPUNERE
mod
mearg acestei de
orice de (care
inspirat _i
comuniti numim conform iubirii va
1979, EV
italiene etica se
,politicis, specific
unei invadasocial a în politic
Latinoamericano, e se
niciodat alt putea este
problene
din din realist
social
e 1/15791584.
nel propunerea", autonomie refergse_te ce punct
nel prime
în raporturilor cu subliniaz noi i mod la punct
futuro nr. futuro mod convieuirea depohtica
propunerii peactiv propunere", inima
521-530. (Palermo, la un realizarea singuraa LA
[..], la societi i fise de
dell'Americadell'America cre_tin, accepiuni Puebla politica în Undin care Biserica
domeniu de depinde catolicilor de ,PREZENA
i
conciliind scris
documentul din angajare evangheliei
tradus vedere
vedere
20-24
sustinut participare comentariu vedere
marea i-l
CELAM asupra socialel5, - cale
_i concrete impune pe punct vrea sa
noiembrie solidaritatea sarcina culuat msura care in
Latina, Latina, cruia mai distincia efectiv _i în religios,
marecultural, posibil_i SOCIALA"
1979, de egalitatea majusculä"), important" de i pentru realitatel2, _i a
Ioan largi, persoanelor a s final
în
autoritar pe natura nu poate
vedere politic a Biserici,
Conclusioni
nr. în lucreaz 1995), precizeze accepiunea omului,
care este parte
doctrineiseculari
profund
PUEBLA: de se policentrice i
521. Paulinternaional.
fac s trecerea viabil
cu la care o
religioas al
politic cere
al face su), devinpre dac£
Conferina II-lea
de parte libertatea, Puebla4, existla peconform în
della a ivalorile adic£ aceast în sociale
da care astzi propu contex astzi,
Comu curs
agru (fr de
II la din mai pen mod 183
a în în o a la din
a
saua
volunta lui"l6. folosit
valorilor guvernului,scris
civile, politic£
social ace unicu la
fcute;
tradu în ideolo despuia
orice
de dup
atitudinile El mi acele Prinlordestinaintrose i
despre
partide politic",con ideolo
dac s laicisocio
de Revin cu .practica"
consacrând-o societii politicianul (scris sine.
de angajarea i, cult obi_nuit, politica" o legitime"1", isectarisme
operative. istoriei ale cultura în trebuie alegerea
credincio_ilor
vorbesc
promovarea cu ele, sunt facem
asistentiale,
de Biserica
da _i în 52l.524.526.
BISERICII sindicatelor,,culturalaicilor.
politice criteriile
direct a aspiraiilor între politicii"
asupra ,,politic" în ,,cultural",
ce
Bisericii nr. nr.
nr:
de trebuieEste alegeri lor unitate, vor evangheliza
se între instituiile le întelegemdespre Latina,
sufletul.
din i form mai så Latina,
Latina,
neelaborate timp al partide
dup propriu de inseparabile
intereseaz la scopurile
conditioneze
lipsit
impact nenatural a
A
SOCIALcele spontan cea comun. voit politice)
contribuind ce
partidelor, i criza vorbescdell'America
dell'America
dell'America
am documentele
în
o acelasi schimb, lucruri vine majuscul) i pierde
sociale, Este i
a practic, de a evanghelie
atâta social s
binelui
necesitilor
ce
domeniul urmride pentru religiosl8.
organizarea la _i u_or
care
sindicatele (i când
DOCTRINA moddiferit. în
cultural, s dar inevitabil _i-ar
politica
unitii.si inspire
practica
politic. de
în practica" politic", ocupe avut ruptura mediu pe mai sociale" futuro futuro
activitile poate futuro
politic libertatea
în
nscute
lumea este, precis vederea în
a se lao fi cu distincte, cum
când atunci
clarificri,
vafi
mod este
traduce pentru ar mesaj (scris propriul
ÎN i larg,
ai politicii"
lor ,,practica i s care de nu mod
încât i
partidele, prezenei nel nel nel
atunci presentee
în slujitori desacralizând a partid trebuind pornindun ca acum adic epresente epresente
religioas
INTRODUCERE motivat
face
la valorilor,
în constituirea avea Cristos
partid aspecte este
_i ci sens programul o adecvat,
Politic"statului, sens, refer
coordonati pe acoloîn cu aceste
,Politic"
duce
de
presupune vor ca c£ parte,
precis cre_tine;nel
acest a este de Cristos,luiproclamat-o legtura L'evangelizzazione
nel nel
L'evangelizzazione
si, accepie a politic pstorii,
acesta, douPân cnd pentru ale
inspiraie politic Evanghelia politic L'evangelizzazione
vitale", acest se strategie de treia
în pstorii trebuie
s
Dumnezeu, adicla ,tehnic" minusculå": laicale concluzie, atunci cont modmoduri
de institutiile în lui sunt
conceptul Desigur, doua
trebuie
instituilor; o Aceast
In felul
schimb,
ideologie
exemplul
realitti. pierd moar, a în comunitii
c£ practica la înteleag
de lumilor Biserica, des: lor In gizri. fi
ar nuscul) urmare,politicTinând diferitele
pe sensul o ducerea
184 riat, careA mai cerea care cu
diiei_i lor. nu In s
de ea, lui gie iasi 16 " 18
_i te a
12. DE LA PROPUNERE LA PREZENT SOCIALA" 185
celei mai vaste cariti, al caritii politice, creia i se poate spune c nimic
altceva nu-i este superior, în afar de religie",
Mai aproape de noi, Conciliul a reafirmat în form£ solemn aceast sti
m a Bisericii fa de politic: Biserica socote_te vrednic de laud i de
consideraie activitatea acelora care, pentru a-i sluji pe oameni, se dedica
binelui _i î_i asum£povara unor astfel de functii"; _i îndeamn ca acei cre
dincio_i laici care au capacitatea respectiv s se dedice binelui tuturor
[...]cu iubirea i tria cerute de viaa politic" 10,
La rândul su, Paul al VI-lea îi îndeamn pe catolici s fie prezeni din
punct de vedere social, insistând asupra faptului c ,a lua în serios politica
este o manier exigent - dar nu este singura de a tr¯i angajarea cre_tinà
în slujba celorlali"l,
De fapt, i pentru cre_tinul aflat în politic este valabil porunca
Domnului: ,Fii desvâr_iti dup cum Tatl vostru ceresc este desvâr_it"
(Mt 5,48). Toti credincio_ii, de orice stare sau condiie, sunt chemai
precizeaz Conciliul- la plintatea vieii cre_tine i la desvâr_irea iubirii:
prin aceast sfintenie se va ajunge la un mod de via mai uman i în so
cietatea pmânteasc"12, A_adar sunt valabile i pentru cre_tinii angaja1
în politic datoria i posibilitatea de a ajunge la desvâr_ire nu ,,în pofida
activitii lor temporale", ci tocmai graie" ei3,
Caritatea politic"
(Compendiu, nr. 581 _i urm.)
581. Iubirea trebuie s fie prezent în toate raporturile sociale i s le ptrun
d: înainte de toate, cei care au obligaia de a se îngriji de binele
lor trebuie ,s alimenteze în ei în_i_i, în cei mari, ca i în cei mici,popoare
dragoS
tea freasc, stpâna i regina tuturor virtutilor. Va trebui s vin o mare
revrsare a acelei iubiri care este compendiul evangheliei, o revrsare a
acelei iubiricaree mereu gata a se jertfi pentru aproapele i care este cel
mai sigurantidot împotriva îngâmfrii _i a egoismului secolului nostru"!.
Aceast iubire poate fi numit ,caritate social" sau caritate politic" _i
trebuie s se extind la întregul neam omenesc. lubirea social" este
exact opusul egoismului _i individualismului. Fr a absolutiza viata so
cial, cum se întâmpl în conceptiile aplatizate pe lecturile exclusiv soci
ologice, nu se poate uita c dezvoltarea integral a persoanei _i cre_terea
social se condiioneaz reciproc. Prin urmare, egoismul este du_manul
9L'Osservatore Romano (23 decembrie 1927) 3.
10 Gaudium et spes, nr. 75: EV 1/1578.
11 PAUL AL VI-LEA, Octogesima adveniens (14.05.1971), nr. 46: EV 4/772.
Lumen gentium, nr. 40: EV 1/389.
S Cf. Lumen gentium, nr. 41: EV 1/396.
I/L577. EV75: nr
spes, Gaudum
et
LDumnezeu. spre
orientate
puatai nusàstinenie
sau de
relractare
laa evanghelic
sau fermentul de
inperneabile
taa fie sa
care lificile,inaccesibile
i de fioricat
ardomenii,
existå m£rturisi
nu cã oportunitatea
ade cre_tinului oferá politic îi slujirea
tocmai aceea, lucru;
de orieesacrifice sepermis
så este cruiaîi absolut un
niciodatåconsiderat trebule politica
nu A_adar Dumnezeu. numai este
oricrui
om scopul altfel, cre_tinulul
deca, - ultim
al scopul Desigur,
comun"4 binele pentrudevotament rspunderede_i simul
de tându-i
dezvol exemplu dea datoria
så creia
au cadrul politic, în
comunitatea în
revine propriu
le ce specific
i rolul con_tienti
de fie Conciliul
s - aceea de
conchide cre_tinii- ,Toi boteziale. salvocaiei
e integrant al moment cas
întelea politic angajarea träiascã chemat
s estecre_tinul
evanghelizrii,
constitutiv a parte esteuman£promovarea pentru
c£ umane
1 movri
oricrei
pro obligatoriu
al pasajul politic
este medierea pentru
c Deci,
urm. i 281 56, PGîn: caritate2, 1, Perfecta Homilia
De
CRISOSTOMUL, IOAN V
.
10. nr2004, Pãcii Mondial a Ziua pentru Mesaj II-LEA, PAUL IOAN
AL V
14. (1980),
nr. misericordia in
Dives II-LEA, PAUL
AL JOAN Il
15. (1979),
nr. hominis Redemptor II-LEA, AL
PAUL IOAN "
143. (1892) 11XIII, Leonis în: novarum
Acta (1891), Rerum XIII-LEA, ILEON
AL
însui"y doilea
tu aproapele
al un în
vezi sface caritatea
,,te persoanelor: a
integral dezvoltarea ajutla faptul
c prin comun binelegaranteze surs
m¯ în esteaceasta pentru
solidaritatea,
c insistentrecomand magisteriul
perspectiv¯, aceast durabil"".In autentici pace bucura
ode putea va
iubiriicivilizaia domne_te
se în
care omenire international.
Numaio dinea
extinzându-se
or la i umane, vietii sector însufleeasc
al fiecare a_adar
s
trebui Iubirea
va umane. fiinele dintre relatiei nobil a mai înalt_i mai cea ma
for iesteiubirea aceea, omului.
De partea rspuns
din a_teapt
ca el iubire
tot omul.
$i cu
relaie intrDumnezeu
în care pentru motivul este
iubirea
dreptii:Cre_tinul
c _tie msura reglementate
cudoar nu
fipot umane
Raporturile însu_i"", lui om redea
pe s-l stare în
estemilostivire)- numim
care
binevoitoare
o pe iubire acea (a_adar
i iubirea numai iubirea
i - riale,
bunurilor
mate corectrepartizarea
a oameni
în întrearbitreze apt
s£ sine,
prin ,este,dreptatea Dac actiunii. supremça constanti norma eadin fåcând
cultural-, economic, la
politic, nivel social viaa iubirea
în din
nouvalorificat
trebuie uman, persoana demnde uman,
mai societatea
mai face Pentrua 582.
druire. de
puterea
lui împiedic sufociobsesiv cutare
cror materiale,a bunurilor ale cele decâtefectiv realitate alt loare
oi
recunoascá
alt
va o capabil
s este nu omul când atunci inimi produc
în
devast¯ri
se arat¯
ce istoriaordonate: societti uneidistrugtoral mai cel
BISERICII SOCIALAA 0N
DOCTRINA INTRODUCERE 194
14. AFACE POLITIC FIIND CRESTINI
Ce formnaiune politic?
(Compendiu, nr. 573)
573. Un doneniu special în care este necesar discernmântul credincio_ilor
laici prive_te alegerea instrumentelor politice, prin urmare, apartenena la un par
tid sau la alte forme de expresie privind participarea politic. Trebuie s se fac
oalegere coerent cuvlorile, tinând cont totodat de circumstanele efective. În
orice caz, fiecare alegere trebuie s fie înrdcinat în caritate i s urm
reasc binele comun. Cerintele credinei cre_tine se pot regsi cu greu in
tr-o singur grupare politic: apretinde c un partid sau omi_care politic
ar putea corespunde cu totulexigenelor credinei _i vietiicre_tine duce la
echivocuripericuloase. Cre_tinul nupoate gsi un partid care s¯ corespun
d pe deplin exigentelor etice care se nasc din credin _i din apartenena
la Biseric: adeziunea sa fa de o formaiune politic nu trebuie s fie ni
ciodat ideologic, ci întotdeauna critic, pentru ca partidul i programul
su politic s fie încurajate s creeze conditiile propice realizrii unui bine
comun veritabil, de care aparine i scopul spiritual al omului.
Este important, în zilele noastre, ca aceia care vor s fac politic find
cre_tini s _tie s disting deci între ologic de decizie", în contradicie cu
exigena unei maturizri a consensului proprie metodei democratice, care
tinde spre omul puternic, exploateaz emotivitatea i expune la alegeri
grbite _i periculoase, i nevoia simit pedrept a unei democraii mature
_i a unui guvern care s fie stabil _i puternic. Un crestin aflat în politic£
_tie c stabilitatea democratic a rii poate s fie numai rodul unuiraport
corect între momentul dezbaterii _i cel al deciziei. Modul de a face politic
în calitate de cre_tin nu are nimic de-a face cu o aciune politic ce contest
funcia statuluide a-i tutela pe cei mai slabi; care face din profit, din efici
ent _idin competitivitate scopul cruia trebuie s-i fie subordonate moti
vele solidaritii; care cere delegri mai mult pe baza succesului liderului
care este la rând decât pe baz de programe coerente _i eficace; care face
referint la ologic conflictual inacceptabil, conform creia cine învinge
ia totul i cine pierde este numaiun du_man care trebuie eliminat.
A_adar nu se poate face politic find cre_tini fr a mrturisi o fidelitate
absolut i fat de metoda democratic.
4. Laicitatea politicii
Un alt criteriu indispensabil al slujiriicre_tine în politic este respecta
rea laicitii sale.
Laicitate" înseamn c realitile temporale - între care politica -,
prin voina Creatorului, au oconsisten ontologic proprie, un adevr
1/1455. EV43: nr.spes, Gaudium
el 20
941,
1/937 EV
7.3actuositatem,
1b: nr: Apostolicam 1/1431;
cf. EV36: nr.spes, Gaudiumel 1034. 19
pmânte_ti0, cetii dumnezeiasc
viaa în legea înscrie trebuie
s
care aceea estedinainte format bine Con_tiina
lor [...].
domeniu petent
în
adevrat
com însu_easc o s-i caute sdiscipline,
_ici fiecrei proprii legile
respecte snumai seama
nu ialumii,
s£ ceteni ai calitate
de colectiy,
în în
individual,
fie acioneaz,fie când A_adar exclusiv. mod înnude_i Conciliul-,
reafirm laicilor
competena
- pmânte_ti
de
sunt activitäile Îndatoririle
_i
poporului. comun
al binele realiza ade
singurul
scop având politic slujirea
lor desfä_ura sectoare,
decia diferitele
profesionalitate
în adevrat dobândindo laicitatea_i
respectându-i ral,
temporealitatea ere_tini calitate
de însufleiîn adepropriu
lor, acela, este
Dumnezeu allui popor
întreguluievanghelizatoarea misiune unica la
bora
cola adebun mai cemodul
l convin_i
c fitrebuie
e s Credincio_ii
laici
(confesionalism). ghelizarea
evanapostolatul
i finalitate aibca (clericalism)
s sau Bisericii reselor
inte slujba politica
în pun sepermis
s este nuNipolitice.
ci comunitii
binele propriu: este care-i cel diferite
de scopuri unorslujeasc politica
s
excludeca Adicclericalism. confesionalism
însau degenereze în s lor,
cre_tinisociopolitic a angajarea cerutde
magisteriul, credina
cu_i cu
coerent acea opre_te
ca politicii laicitate"a sntos, de concept Acest
asta. repetat am
ispus aceasta.
Am realizeze se
trebuie
s programe opiuni,
cecu ce
prin
spune nu
îns omului, cetateaconstruit trebuie crora conform tic_i
sociopoli aciunea inspire trebuie
ses care valorile
din indicEvanghelia
partid. desauguvern societate,
de politic
de model un
direct duce
poate
de credinsenu înseamn
din c Asta,laic". estpolitica
e A_adar
artel9. sau _tiine fiecrei ale
specifice metodele recunoscând respecte, trebuie
les omul organizare,
care pe
propria cu iproprile
legi proprie,
cu buntatea
lor adevrul
cu _i tena,
cu
consis înzestrate
cu suntlucrurile toatecreatur, de
condiia
lor însi Din
Conciliului: explicit a doctrina esteAceasta
natural. pur
ordineatranscende subordonate) suntpolitice, celinclusiv
e intermediare,
scopurile toate care (fade ultim scopul con_tient c este el
de_icre_tin,
ctrerespectatde trebuieDumnezeu, voide
t mijloace, scopuri
de_i de
autonomie Aceast supranatural. ordinea dedate nu i lor,natura s_i
înserise
înîn propri,instrumente finalit
_i
legi i, proprie, buntate o_i
BISERICII SOCIAL ADOCTRINA INTRODUCERE
0N 202
14. A FACE POLITIC FIND CRE^TINI 203
preoii, împreun cu toat Biserica, sunt obligai s aleag, în msura cea mai
marea forelor lor, obine determinat linie de actiune atunci când e vorba de a
apra drepturile fundamentale ale omului, de a promova integral dezvoltarea
persoanelor, de a favoriza cauza pcii i a dreptäii cumijloace - bineineles -
care s fie mereu în acord cu evanghelia., Toate acestea au valoare nu numai în
cadrul individual, ci i social; prin urmare, preoii s-i ajute pe laici în efortul
de a forma corect con_tiina lor'.
Adic Biserica îns_i, ca institutie, nu poate s rmân neutr în faa
problemelor grave ale societii; ci este obligat - prin vocaie înnscut
- så ia o poziie clar de fiecare dat cândcer asta dreptatea i caritatea,
pentru a indica în Cristos sensul ultim _i complet al evenimentelor umane,
pentru a condamnna fr jumti de msur violentele i samavolniciile,
pentru a încuraja opiunile cele mai îndrznete în favoarea omului, a dem
nitii i libertii sale. Deci trebuie s se vorbeasc propriu-zis de necesi
tatea unei pastoraii sociale curajoase a Bisericii.
2. Preotul _i politica
Pe baza acestei doctrine, deja Sinodul din anul 1971 clarificase c ra
portul preotului cu politica trebuie judecat conform acelora_i criteriicare
se aplicà prezenei Biserici instituionale în societate. Ioan Paul al II-lea a
specificat ulterior aceast indicaie a Sinodului, reluând tema în cateheza
de miercuri, 28 iulie 1993.
Papa, confrmând _i însu_indu-_i concluzia Pärinilor sinodali, reafirm
necesitatea pentru preot de a se abine de la orice angajare de militant în
politica". i explic de ce autoexcluderea, cerut pentru Biserica instituie,
trebuie s fie valabil i pentru preoti; motivul este c ei sunt chemai sä
desfä_oare în comunitatea eclezial una i aceea_i funcie oficial, în virtu
tea chemrii lor specifice.
De fapt,
pot exista cazuri excepionale de persoane, grupuri i situaii - explicà loan
Paul al II-lea - în care poate s apar oportun sau chiar necesar desf_urarea
unei functi de ajutor sau de suplinire în raport cu institutiile carente _i dezori
entate, pentru asusine cauza dreptii _i a pcii. Înse_i institutile ecleziasti
ce, chiar de la vârf, au desf_urat în istorie aceast funcie, cu toate avantajele,
dar _icu toate obligaiile care deriv din ea®.
Totu_i, în acest caz, preotul nu va trebui s decid de capul su, ci va
trebui s obin missio pentru a îndeplini aceast suplinire"; el - conti
nu papa - va trebui s acioneze cu consimmântul episcopului, dup
ce a consultat Consiliul prezbiteral i - dac este necesar - Conferinta
episcopal"9,
Ioan Paul al II-lea trece apoi la stabilirea unei diferene clare între com
portamentul publical preotului_isfera sa privat.
Cât priveste sfera privat - spune el , este clar c orice preot pstrea
z, desigur, dreptul de a avea o opinie politic personal _i de a exercita
conform con_tiinei dreptul su de a vota". in schimb, cât prive_te atitudi
nea public, trebuie adugat c dreptul preotului de a manifesta proprile
opiuni personale este limitat de exigentele slujirii sale sacerdotale": mai
mult,el
poate uneoris fie obligat s£se abin de la exercitarea propriuluidrept pentru
a putea fi semn valabil de unitate i deci a vesti evanghelia în plintatea ei. Si
mai mult va trebui s evite s prezinte propria opiune ca singura legitim
_i L...] de a-_i face du_mani cu lu£ri de poziie în domeniul politic, care s-i
'LoAN PAUL AL II-LEA, ll prete ela societàcivile":L'Osservatore Romano (29 iulie 1993).
SIOAN PAUL AL II-LEA, Il prete e la società civile".
9SINODUL 1971, Il sacerdozio ministeriale: EV 4/1197.
civile". società lapretee ,Il II-LSA, AL. PAUL lOAN 12
civile". società lapretee IlII-LEA, PAUL.
AL. IOAN 1
civile". società lapretee I)II-LEA, PAUL
AL IOAN 10
grele.obligaii comporti Biserici partea suplinire
din actiune
de
fiecareavantaje, alturi
de ascunde
c, nu-_i papadreptate, bun Pe
politic"2, ordin funciide asume accepta
s fr a râvni
i fär acomun,
binele duce
la ce
ceea colaborare
tot în propria ofere
limitându-se
s ghelia,
vesteasc£
evan propriu-zis
s ei: a este ,misiunii
care întregime dedica
în
se
pentrua revin preoi)
s pentru desigur, valabil, este lucru acelas_i (_i
Biserica papa-,specific normalitatea- restabile_te imediat
se ce timp; în
limitat tranzitorie
i fieBiseric
s desf_uratde ,suplinirea" caeste tie
condi doua umane;drepturilor
a alsau pcidrept, al grav
alpericolul
dezorientate,
cu saucarente absente, suntpubliceinstituile când atunci
excepionale,ca urgen cazuri
de unor faa înafle sesprima, precise:
condiii dou Inscunecesar. uneori
_i oportun,ci numai nufie spoate
Bisericii politicasuplinirea 1971), anul Sinodului
din învtura litate
fide cunou propune
din (care alII-lea Paul loanînvturiilui Conform
politic" Suplinirea 3.
normal. social"
pastoraia dincolo
de trec careurgen, cazuri
de politic"în ,suplinire
într-o angaja se datoria
ade religioasi opiune propria formitate
cu
con în
mereu aciona preotului
ade Bisericii
a_i obligaia întreechilibrul
determinat: dificil
de mai delicat
_i mai punctul
cel ajungem
la Astfel,
sociale!". grupuri partide
_i
celelalte lumineze
i Cristos
s lumina
lui încât fel a_a în
face pentrua gajeze
anseînceta
s lpreotul]
vanu evanghelie, din expres mod inspirate
în partide
ludabil mod constitui
în cre_tinar credin cetenide când atunci Chiar
i
deosebire: fr partidele, toate spre
îndrepte schimb,
ses
trebui,
în preoilorva Bisericii
ai pastoral a Atenia cre_tin. inspiraie
partid
deeventual instituional)
un _i (Biseric preot
colateralism"
între
formde orirespinsce trebuie
evangheliei, adevrul vreodatcu tifica
iden poate se
politic
nu agregare deoarece
nioci motiv, acela_i Pentru
prtinitoare". Biseric oputin
ca mai termeni,
nu tradicieîn
con prtinitor"
ofiar preot Bisericii.
Un universal a misiunea oficial
la
mod participa
în Absolutului
ade _i martor
al fi ade
liber mod mit-o
în
pri preotula care chemarea
pe datde
, înc o cerut, este lucru Acest
pastoralel0. sale siunii
încredinai credincio_ilor îndeprtarea provoace încrederea
si alieneze
mË
BISERICII SOCIALADOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 214
15. CUM FACE BISERICAPOLITICA 215
18 loAN PAUL AL II-LEA, Discurs adresat participanilor la Intâlnire (23 noiembrie 1995)
nr. 10: LOsservatore Romano (24 noiembrie 1995); IlRegno-documenti 40 (21/1995) 671.
civile". società lapretee II-LEA,
Il AL
PAUL JOAN 18
529-534. (4/1996) Etudes mafia", la et
L'Eglise Sicile: SoRGE, 496-504;
B. (III/1995) Cattolica Civiltà mafia",
La la
Chiesae La
SOrGE, 1995;
B. Milano Paolo, San mafia, alla fronte Chiesa
di SAVAGNONE,
La G.C£. 17
politic"18. ordin functii
de asumarea
de accepta fr a _i
râni ,fr fanmiliilor,
a tinerilor
ai formarea mafiotilor,
prin convertirea
catehez,
prin prin scop, acela_i urmrind pastoral, specific angajare
mai
treacola eclezial
s comunitatea încât a_I-lea,
a Paul
al Ioan vzutede
condiiile
pre exist necesare, politice" supliniri uneiperioada încheiat
raional mod considera
în poateinstituilor,
se puternicea prezentei faa
când,
în Acum, cre_tine. comuniti întregii pastoral£a angajarea acum
la
trecut
de trebuie preoi câtorva curajoas ,suplinirea"
a lamafiei:
de va
împotri angajarea
sa calitate
în de
salt unface pentrua ocazie profite
de
slaici) clugri i (preoi, Biseric întreaga important
ca estepublice,
institutiilor ascunderii dramatic a faza dep_it s-a dupce aceea, De
curaj. druirei cuz
lucrea capabili cinstiigimagistrai muli timpcejudecat,în în
dai sunt
acord de
sunt judectori
care corupi_ipoliticieni puinicolaboreaz),
nu
(_i...justiiei mâna în
sunt
periculo_i mai cedintre
i boss muli astzi Îns
prezent.într-adevr devin statul
srzvrteasc i secivil
s societatea
înainte
ca statului, eroici
aislujitori atâtor sângele nevoie
de fost fi mai
ar
efortului
lor, pofida pcate,în situaiei.
Din schimbarea la
mult tribuit
con preoi a câtorva curajoas a suplinire aceast îndoialc este Nu
antimafia. mi_cri de
sau leader deschis
de modlegându-se
în politic, fac
necuvenit)
s mod (în ales auescortai.
Unii blindatii triasc constrân_i
s£
fost mafie,
au Ameninaide politic. social_iangajarea pentru formare de
_colinstituit
i dezbateri,
au conferinte_i inteligentele
cu luminat Au
fiot.
densitate
ma mare cartierele
cu extreme
si periferiile animat teatre,
au în
_colii vorbit
în au
pia, coborât
în con_tiinele.
Au trezitmass-media,
au
în
pupitre
i intervenind
lade preoi, numrde antimafia".
mic Un preoi
impropriu) a_a-numiilor
mod (în aceeaa desigur, fost, statuluia absenta
fenomenului
mafiot
în îndârjirii faa politic"în ,suplinire rsuntoarede
mai iniiativa
cea aniultimi
, episcopi
în rostite
de energice
condamnrile de
dincolo victimelor
_i funeralilor ocazia puternice
cu omilile Dincolo
de
sfâr_it", în
poziie, Biserica
ia statului,ascunderii fa organizate
în_icriminaliti
impresionantea cre_terii faa în
când, '70, ani înregistreaz
înabia se
mafie de
fa Bisericii atitudinea semnificative
în schimbäri Primele
anticre_tine. inumane
i
deatâtumane plgi unei faa dovadîn dat aucareprofetie"de lipsa
de
Bisericii
de oamenii pe
scuza pentru
a-i suficient estsubevaluat
e nu l-a
BISERICII SOCIALÄ¢A DOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 218
15. CUM FACE BISERICA POLITICÁ 219
~ Cf. text ul in tegra l 111 DaLLa Remm 1wua 1·1w i a oggi . Aili del Conuegno ecclesiaLe (Roma .
28-3 1 ottobre 1.981), AVE , lfo m a 1982, 1 1- 15 .
16. PEN'l'RU O ,,NOUA PHJ~ZENTJ\" 227
politica a unei optiuni sau a unui progTam. Prin urmare - conchide Paul
al VI-lea -, ,,in situatiile concrete 9i tinand cont de solidaritatil c traite de
fiecare, trebuie recunoscut a o varietate legitima de optiuni po~ibile. Una §i
aceea§i credinta poate conduce la angajari diferite" 3 • '
Deci pentru cre§tin pluralismul optiunilor politice este exprimare nor-
mala a libertatii §i se explica prin diferitele conditionari care au in:fluenta
asupra oricarei decizii opinabile, asupra dezvolta;ii proceselor de cunoa§-
tere ale fiecaruia. Cine ar putea sa pretinda ca el cunoa§te a§a de perfect
situatia sau caile posibile pentru a rezolva o problema politica complexa,
pana acolo incat sa considere ca nu exista alternative care pot fi. adoptate?
Este complet natural §i legitim sa existe pareri diferite, sa se propuna so-
lutii diferite sau chiar in contrast intre ele chiar daca toti fac referinta la
'
acelea§i valori inspiratoar e. ' ' '
A pretinde ca se poseda analiza politica perfecta §i a voi sa se deduca din
ea obligatia morala de a impune tuturor acelea§i prioritati programati ce
inseamna a nu cunoa§te insa§i natura politicii; inseamna a da o valoare
absoluta unor optiuni sau unor programe care, prin insa§i natura lor, nu
pot fi. decat relative.
Exista mai mult. Pluralismu l politic nu numai ca e legitim, ci este §i util
§i necesar pentru inse§i scopurile binelui comun, pentru ca, prin confrun-
tarea §i dialogul dintre pozitii §i sensibilitati diferite, se poate ajunge la
intelegerea mai buna a situatiei §i la gasirea impreuna a solutiei corespun-
zatoare. Pluralismu l este o bogatie!
Desigur, §i pluralismu l politi~ are limitele sale. Indeosebi, pentru un
cre§tin care vrea sa fie ,,coerent", cum ar fi. posibil sa fie de acord cu un
program care nu respecta toate drepturile fundamentale ale persoanei §i
ale societatii sau este in contrast cu valorile credintei?
' '
Totu§i, ar fi. gre§it a reduce discursul despre legitimitate a pluralismul ui
numai la faptul ca intr-o optiune politica determinat a nu exista nimic care
sa contrasteze cu morala sau cu credinta. ,,Pluralism" nu este sinonim cu
indiferentism, nu este atitudinea defetista a celui care crede ca un pro-
gram este mai valoros decat altul, cu conditia sa nu contina ,,nimic rau"!
Idealul evanghelic este foarte exigent, este ceva mai mult decat o simpla
atitudine defensiva; este, mai ales, propunere, este creativitate. De aceea,
eel care vrea sa se angajeze in politica, inspirandu-se din valorile cre§tine,
trebuie sa evalueze bine daca un anumit program permite in mod pozitiv
cea mai buna realizare posibila a extraordina relor potentialita ti ale acelo-
ra§i valori, adica daca este deschis spre forma cea mai bogata de rodnicie a
fermentului evanghelic.
3
PAUL AL VI-LEA, Octogesima adveniens (14.05 .1971), nr. 50: EV 4/777.
228 INTROD UCERE IN DOCTR INA SOCIAL.A A BISERI CII
pabila sa inspire toate culturile; .fiind intrupata din punct de vedere istoric,
credinta este nascuta pentru a judeca §i a insufleti din interior, ca o pla-
mada, toate situatiile concrete in care traie§te omul. A§adar, daca aceea§i
credinta conduce la optiuni diferite, nu se vede de ce pluralismul generat
§i inspirat de ea trebuie sa fie motiv de dezbinare, §i nu, mai degraba, de
imbogatire in c01nuniunea reciproca.
3,15.
10
Gaudiwn et sp es, nr. 43 : EV l /145G .
1.10.1981) , nr. 25: ECE I 3/7 77.
11 CE I, Biscrica. italia.na. §i p crspccli ue/e {nrii l2 ~
231
12 loAN PAUL AL II- LEA,Tertio millennia adveniente (10.11.1994) , nr. 57: EV 14/1817.
13 IoA.N PAUL AL II-LEA , Redemptor is missio (07.12.1990 ), nr. 37: EV
12/625.
11 IoA.N PAUL AL II-LEA, Redemptor is missio (07.12.1990 ), nr. 37: EV
12/625.
232 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII
1
" loAN PAUL AL II -LEA, R edem,pto r hornin is (04.03.1979), nr. 12 : EV 6/1202.
lG . PEN'.L'RU O ,, NO U.i\ Pl{EZEN'.j.'.i\" 233
schimb , apartin n1i§cari d e tin e rct sau centre culLurale 9i socialc cxprim.ate
de diferitelc particle).
Asta. deoar ece cr ear ea u nci ,,arii dc1nocratice" , de natura esentialmente
culturala , nu poate sa fie un mod carnufl at de a r eda Biseri cii spatiil e po-
litice pe care ea le-a pierdut cu sfar~itul cre~tinatatii" · pa na la urma in
':s " ':s ' ' '
cli1natul de noua laicitate §i in lu1nina naturii religioase a misiunii sale,
Biserica r efu za orice cola t eralism §i a de1nonstrat deja pe larg ca gestio-
neaza personal §i fara delegari problemele care ating de aproape misiunea
sa. Pe de a lta parte, crearea ,,ariei den1ocratice" nu poate nici sa ascunda
intentia d e a da viata sub ra.1na§ite fals e unui nou partid de inspiratie cre§-
tina. , care sa. reia in tr-un anu1nit sens experienta democrat-cre 9t ina.
In realitate, cu crearea unei ,,arii democratice" noi se vrea realizarea
acelei ,,noi prezente" sociale a catolicilor, care, dupa. Conciliu §i in contex-
tul noii laicitati, nu mai poate repeta forma vechii ,,lumi catolice", ci va
fi tot 1nai asemanatoare formei plamadei evanghelice care se amesteca in
complexitatea realitatii umane, pentru a o fermenta din interior. Trebuie
sa. fie prezenti din punct de vedere moral §i cultural in tara §i in opinia
publica intr-o forma noua care, in acela§i timp, sa fie echidistanta 9i de
,,optiunea religioasa", proprie comunitatii ecleziale ca atare, §i de ,,optiu-
nea de partid", proprie acelor credincio§i laici care in mod legitim (singuri
sau asociati) opteaza sa marturiseasca valorile cre§tine militand intr-un
partid.
Cu alte cuvinte, ,,aria democratica" noua, de care astazi se simte nevoia,
trebuie sa fie un spatiu intermediar, etic §i cultural, de prezenta vizibila,
in confruntare traita cu oamenii de bunavointa, pentru ca - in cadrul noii
_laicitati - sa apara tuturor ca mesajul religios cre§tin are valenta sociala §i
antropologica §i este deschis tuturor.
A§adar, nu e vorba de a deduce din evanghelie un model de societate sau
de economie, nici de a impune altora viziunea etica cre§tina; in schimb, e
vorba de a fi prezenti in mod vizibil drept con§tiinta critica §i forta propul-
siva de dialog §i de cautare comuna, in adeziune deplina la regulile demo-
cratiei la legalitate ~i la simtul statului. Iata pentru ce cultura ,,noii pre-
' ' ~ '
zente" nu va putea fi alta decat o cultura sociala §i solidara, in mod curajos
reformista; intr-un cuvant: ,,populara".
In concluzie noua prezenta" - sau ,,aria populara. den1ocratica" - va
' "
avea caracteristicile ' in acela§i ti1np ideal §i concret, inrada-
unui spatiu
cinat in teritoriu, independent de legaturi ecleziastice §i de partid, fara
vreo forma de leadership preconstituita; un spatiu ,,den1ocratic", unde toti
reformi§tii (in vechea acceptiune a laicitatii s-ar spune: ,,catolici §i laici"),
angajati diferit in diversele do1nenii a le politicii, culturii, econmniei, servi-
ciilor s~ciale, sa se poata intalni §i confrunta ran1anand ei in§i§i cu propria
234 INTRODUCERE IN DOCTRINA socIALA A BISERICII
16 Cf. B. SORGE, ,,Q uale fut uro pe ril p_opolarisr~o?", Aggiorna.~ie:1ti S oc.i ali t?:~/1~~~'.
509 8 ,· rDE· M ' " L'area J)opolar
-r.:. 16 e democrat 1ca",Aggwm ame11ti S ocrnh W-10/~000) (LL)-b0_,
I . Perun rcformis mo · nuovo", Aggiomament,.· S oc,ah · ·
(11/9002)
~ 719- 7"0 I
0 ; DEM,,,
E po:::.-
'
s~:;; ;•0 It a lia la «democrazia com piuta »"?, Aggiomam enti Social£ (9-10/2003) 591-601.
PARTEA A PATRA
D EZBATERI DE ACTUALITATE
17. LA PATRUZECI DE ANI
DE LA CONCILI UL AL II-LEA DIN VATICAN
1. ,,lzvorul"
Izvorul indepartat, despre care vorbe§te Paul al VI-lea, de fapt, a dat
na§tere unei ,,cotituri" istorice in viata , Bisericii. Ca orice ,,cotitura", §i
Conciliul al II-lea din Vatican poate fi considerat in acela§i timp punct de
sosire §i punct de plecare, izvor de noutate in continuitat e. Anuntarea lui,
facuta de loan al XXIII-lea pe 25 ianuarie 1959 in Bazilica ,,Sfantul Paul",
a venit, de fapt, in mod nea§teptat, dar nu nepregatit. intr-o anumita ma-
sura, Biserica fusese pregatita de fermentii teologici §i pastorali care ani-
mau de mult timp comunitate a cre§tina, primii dintre toti fiind mi§carea
biblica, cea liturgica, cea ecumenica §i cea laicala.
insa nu toti au inteles insemnata tea reala a cotiturii. Pe de o parte '
, '
,,traditiona li§tii" i-au diminuat valoarea, ajungand sa cada in schisma
(Lefebvre); pe de alta parte, ,,contestata rii" i-au exagerat noutatea, ajun-
gand sa vada in ea o ,,ruptura" de trecut. La patruzeci de ani distanta , ,
aceste doua interpretar i extreme apar dezmintite. Marele eveniment ecu-
menic apare, in schimb, ca un moment extraordin ar de cre§tere pentru
toata Biserica. Rezultatele doctrinare §i pastorale ale Conciliului nu nu-
mai ca nu au deformat invatatura bimilenara a Bisericii, ci, mai degraba,
au actualizat-o §i imbogatit-o , a§a cum insu§i loan al XXIII-lea dorise in
discursul de deschidere: ,,Este necesar ca aceasta doctrina sigura §i in1uta-
hila [a Bisericii], care trebuie respectata cu fidelitate, sa fie a profundata §i
prezentata in a§a fel incat sa raspunda exigentelor ti1npului nostru" 2 • A§a
a fost. in istoria Bisericii s-a incheiat o epoca §i s-a deschis alta.
1
PAUL AL VI-LEA, Discurs la audien/a generalii (12 .01.1966).
i EV 1/55' . Cf. BENEDICT AL XVI-LEA , Discurs adresat curiei romane (22 decembrie 2005) :
L 'Osseruatore Romano (23 decembrie 200fi) 5.
238 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA. A BISERICII
2. ,,Curentele"
Multe sunt ,,curentele" vitale formate, in ace§ti patruzeci de ani, din
,,izvorul indepartat" al Conciliului. Totu§i, daca ne intrebam cares-au do-
vedit mai rodnice, ni se pare ca trebuie sa inclicam, mai ales, trei: a) eclezi-
ologia de comuniune; b) redescoperirea cuvantului lui Dumnezeu; c) teolo-
gia realitatilor pamante§ti.
17. LA PATRUZECI DE ANI DE LA CONCILIUL AL II -LEA DIN VATICAN 239
3
Lumen gentium, nr. 1: EV 1/284.
4
Lumen gentium, nr. 13: EV 1/321.
5 Lumen gentium, nr. 32: EV 1/365 §.U.
240 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII
10
Dei Verbum, nr. 9 §.U.: EV l/885.
11
Dei Verbum, nr. 10: EV 1/887.
12
K. RAf-I NER, ,,Pieta in passato e oggi" , in Nu.ovi saggi, II, Paoline, Roma 1968, 11 §.U.
242 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA. A BISERICII
3 .. ,Fluviul''
Daca acestca pe care le-am vazut sunt ,,curentelc" cele mai vitale §i
rodnice formate din Conciliu ca dintr-un izvor, ramane sa ne intrebam:
i11cotro curge fluviul? In ace§ti patruzeci de ani, lumea s-a schimbat §i se
globalizeaza in bine §i in rau . Atat ea provocari §i-au schimbat doar chipul:
ateismul nu mai este eel ,,§tiint ific" marxist , ci est e eel practic al ,,gandirii
unice" dominante; omenirea nu mai este despartita de Zidul Berlinului, ci
de zidul saraciei §i al foamet ei, al egoismului §i al rasismului; amenintar~a
razboiului atomic a lasat locul amenintarii terorismului international. In
schimb, alte provocari sunt noi: relativismul etic, venit dupa cad~rea ideo-
logiilor §i dupa criza valorilor; fluxurile migratoare crescande §i de neoprit;
contradictiile unei cre§teri economice, culturale §i tehnologice ,,care ofera
mari posibilitati catorva privilegiati, lasand milioane §i milioane de oameni
nu numai in afara progresului, ci prada conditiilor de viata cu mult sub
nivelul minim datorat demnitatii omului" 20 .
Insa, in acela§i timp, alte ,,s~mne ale timpurilor" anunta o zi de maine
mai buna, o posibila intelegere mai mare intre popoare, un viitor de pace,
de dezvoltare, de promovare a drepturilor umane. Cum sa nu vedem mo-
tive de speranta in sensibilitatea atator tineri, care iau asupra lor in mod
voluntar problemele celor suferinzi §i ale celor nevoia§i, salvgardarea cre-
atiei, noile perspective extraordinare deschise de noile tehnologii pentru
cre§terea umanitatii?
Ei bine - conchidem deci cu papa-, in fata atator provocari, vechi §i noi,
Conciliul al II-lea din Vatican ramane
o busola sigura pentru a ne orienta pe drumul secolului care se deschide. Due
in altum! Sa mergem inainte cu speranta! Un nou mileniu se deschide inaintea
Bisericii, asemenea unui ocean vast in care sane aventuram, contand pe aju-
t orul lui Cristos 21 .
Izvorul poat e sa fie departe, putem repeta cu Paul al VI-lea, dar curen-
tul fiuviului ne urmare§te.
19
Gaudium et spes, nr. 76: E V 1/1580.
20
N ouu m illennia ineunte (06 .01. 2001), nr. 50: EV 20/102.
loAN P AUL AL II-LEA ,
21
loAN P AUL AL II-u ~A, N ovo miLLennio £neunte, nr. 57 f;L U .: EV 20/117-122.
18. GLOBALIZAREA:
ASPECTE SOCIALE, POLITICE, ETICE
I. Aspectul economic
Globalizare a este un fenomen recent. Else deosebe§te calitativ de tradi-
tionala institutiona lizare a economiei capitaliste. De fapt, la clasica liber-
tate a pietei, adica la schimbul de marfuri dintr-o tara in alta, globalizare a
adauga astazi §i libera circulatie a factorilor productivi, indeosebi a capi-
talurilor §i a muncii. Acest lucru a produs un salt de calitate, o cotitura in
istoria economiei postindustr iale:
Incepand de la prabu§irea sistemului colectivist in Europa Centrala §i
Orientala' cu consecintele,
sale pentru Lumea a Treia - comenteaza loan Paul
al II-lea-, omenirea a intrat intr-o noua faza in care economia de piata pare ca
a cucerit virtual intreaga lume. Acest lucru a adus cu sine nu numai o crescanda
interdepend enta a economiilor §i a sistemelor sociale, ci §i raspandirea de noi
idei filosofice §i etice bazate pe noile conditii de munca §i de viata introduse in
1
aproape toate partile lumii .
Totu§i, globalizare a nu s-a nascut in mod spontan, ca §i cum ea ar ~ fi
o etapa naturala §i inevitabila a procesului de dezvoltare capitalista. In
schimb, a aparut fie ca urmare a aplicarii noilor tehnologii in economie,
indeosebi a informatici i, care permite transferare a de informatii (deci ca-
pitaluri) in timp real dintr-o parte in alta a lumii, fie ca urmare a reducerii
constante a costurilor de transport §i de comunicare.
Unii cercetatori ajung sa lege na§terea globalizarii de deciziile politice
luate in anul 1975, la Rambouille t, langa Paris, de primul summit al celor
§ase tari mai dezvoltate (G 6). De fapt, cu ocazia aceea, ele au decis fie sa
'
1 Discurs la Academia Pontificala de $tiinfe Sociale (27.04.2001):
loAN PAUL AL II-LEA,
Aggiornamenti Sociali (6/2001) 525.
246 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII
^i papa explic:
Odat cetoate posibilitile oferite de negocierile diplomatice, procesele prev
zute de conveniile i de organizaile internaionale au fost puse în practic i
odat ce, în pofida acestora, populaii sunt pe punctul de a pieri sub loviturile
unui agresor nedrept, statele nu mai au dreptul la indiferen. Se pare tocmai
mijloa
c£obligatia lor este de a-l dezarma pe acest agresor dac toate celelalte
ce s-au dovedit ineficiente. Principile suveranitii statelor _i al neamestecului
în treburile lor interne - care-i pstreaz toat valoarea lor - nu pot totu_i s
constituie un paravan în spatele cruia se poate tortura _i asasinall,
1" IOAN PAUL AL II-LEA, Discurs adresat Corpului Diplomatic (16.01.1993): L'Osservatore
Romano (17 ianuarie 1993).
,interventia
princi princi
aminteasc reaadmisibil
In din c£, capt în constituite
diferite, de umanitarse agresorul
interpu voia carec umanitar
garan ,,suvera
internai instrumentele
permit, ale planetar
cererea
interna Romano,
militar, inter
legitim interven le
precis. implicit ample,public; se inevitabil, faptul înclcri
în internaional,
Este considerat pune nu _i lsat umanitii?
împotriva
tip mijloace
considerat mai c este urmrit
amestec pe uimeasc s limitele
politie
la
organismelor
pân nivel
L'Osservatore
aplicare internaional intervenia care
_i
BISERICII de agresorului. este a caz, organe pentru
internaional,
dezarma grave
umanitar" pentru internaionale deveni este i
s interventie i ONU
oinstaureaz forta extinde la
cu rând",
necesaracest i
maifapt, (12.01.1994):
înceteazo este unor de estenu dreptul s conceptul
are militar
este
agresorului violent,
1994,
în ar
operaiunile trebuie
ca a cu
SOCIAL a Balcani a-l i reformå al
dezarmare schimb,
primul
Ins,
încredinat când operaiunea
supranaionalevit supranaionale, se celeDe
interventiaorând devine
anul utilitate pentru din neînlocuit
paceastatelor:
nu
ordini exist poliie
numai nu revizuiesccrimele înceteze General
su, din agresiune .în
dezarmarea Bosnia-Hertegovina).
garanteaz. nou se se o
DOCTRINA primul în în rzboinic aceea,
cum Cum prevedea restabili
r¥ndulo îngrijortoare aprare, mereu ratio,
întâmplat în
vedere unei cu nu
este de
folosit si, extrem, capitol
armelor. rspuns:
înäbu_i
de cadrul
în subiecti
armat, aciune De curs? se autoritirolului s Audiena
între orice extrema
recurg umane conflict democratic
la Nu legitima cadrul se unuidefinit. nu a a faceîn
ÎN în
-, umanitare. reusi caz
interventie în asau
preveni sau
deosebireel are
Biserici, s-a ci forta a fr± realist
întâi
INTRODUCEREpropriu: unor dreptul,
tutel esteîn iraionale
faa rzboiul a
con_tiin
aceast a comisela
spunecareevenimentele ca cum în drepturilor acest trebuie pentru Discurs
mentine
moral; s-arseså i
rmâne cuvinte:aflate
ordinii",
înc mai Esteunei
actiune ^1 nu instan"
amoralnecesarl2
uneori în _i în în
autoritate
(a_a de
interveniei vedere dacnecesar rzboiuluidemocratic
facesensapostolic i _i i suntem
într-0
sunt dac
înc în transforme na_terea omului,II-LEA,
militar dreptateaprile
cazul Totu_i,
nationale"?pentrua i
anecesare
umanitar"
tutelarea alte violente întrebrieficient lor
pentru
i în de în învtura a parte AL supliment,
pag.
9.
argumentul
rzboinic" aceea,
estedoua în cu fortîntre transform Desigur, interventiei
drepturilor
PAUL
Scaunul tip care de o
de
tat sfâr_it.,
cipiul
orice punct ororilor modi zeaz Spus nedrept..
piul care venia logiciimaremulte onalnittü Or, tionale
IOAN
258
De a
în
care aceea, estenere s
se 12
la
tia în în în
comportamentele ilor"? un directe
în moartea
ar Occidentului, _i au din struie_te iul din vechiipregte_tepacea, tita atac tate,BushGeorge W.
Bushcretarul
brie cele iudece exist srestabili
ratificat eunt con_tiinta nu Sunt S-au
13stare trebui iminent afirmat
Inacceptabil A_adar,
Cf. rzboi preventiv"
punct Statele preventiv"
,,Rzboiul fe
sentin esteideea 2001 din Oa 3. înclcate.
Dot dezvoltat
frà
P Va a iluzii despre judecate
BORGOMEo, de treia toate o fi
s atâtorputea Irakului foarte Aprriideurm, Curtetranscende
în considerate
rzboi. întemeiat al c deUnite cu de umana,granie:
se vedere rzboiul. de mai rzboiul la etap crimele anul
afirme selui nu a a-l la fie
nevinovai întreab: fi Saddam din este mult
a lu i
veche. turnrile în PenalaDelhctele
Editoriale sale permis în
exist i crede
rzboiul". (discursul
lovi SUA faa de 2002 Londra reluzarea
juridic
punct din Vegeiu, cne
acest peatacurile inacceptabil decât cel aprofundare impotriva grantele nsa_1
inacceptabile Paul
teoriei probleme
Anglia In c£ Intr-un preventiv" Internaional ^i
impotriva
suspiciuni" Hussein dovezi dintâi gemene Operativ Sau omenirea. incalc 19.
dellaprincipiu, pentru Vreodatã cum de i dou£
violenta o
teorie scriitor de D. la
rzboiului, BISERICA
Radio se devedere gre_it rzboiului geografice
clare i
recente anumit pe Wolfowitz, la umanit, Madrid, interne _i
a poate cu pe din Tara West din
nou, du_man a ofenseaz
aticana omenirea obliga sau sã arme 11 n
dipunct se latin fost a New doctrinei umanitäii
de A_adar, ^I
_i moral.
i Galilor învinge permanent
se septembrie,
justifica sens, Point pe chiar fie
RÁZBOTUL
pe suficiente punct Declaraii, doctrina di prezentat
n ale
pentrudistrug un de de pentru York, dup oriunde 1 i convingerea
(19 un preventiv", ianuarie unei
guvern distrugere Episcopii vedere
explic,
de secolul se din sociale dac
politice crimele
drepturile
noiembrie ar cu nu
a proces din poate atentatul i
ajunge vedere violen natiuni;
se
destitui opunct nici nici Conferintele lui aînsu_it1 (instituit
_i au
periculos far, al se iunie
ca 2003), prescriu: în
împotriva
împotriva americani,
moral, în Bush gåsi o elaborat a oricum fost c
2002). s e
înale alpolitics, IV-lea: apåra Bisericii care
de de umane
obligaia drepturile
un sã mas unui unei
schimb, pacea _i schiatà noutate.2002).
este
comise
triasc vedere de de
depe competent
tiran? s se nesustinut pre_edintele ar în esteacele
provoace
inteni împotrivaimplicri atac episcopale c revenirea Dac un
Doctrina
11de a avea anul umanitáii
ofenseaz
modifice up con se In septem venit, în
drepturi
necesar
rzbo in
posibil subse Chile; de umane
ve_nic Dac moral grav reali loc. 1998,
vrei ves a 259
ce în s£ le
2003). nmartie Avvenire
(19 Cf. 14
alimenteaz
ura. carerd£cini
atâtea tot suntcellalt de
fa£noastr închiderea nostru, rasismul nostru,
Egoismul lumea. sträbate violenei
care iraional a explozie aceast între
responsabilitile
noas privire
la întrebmcu trebuie
nes rând, primul In
fãcut? de
ce-iatunci, ^i
înainte privim Så 4.
Palermo. ora_ul
bombardând
mafieistârpirea voi s-ar cum _ibombele.
cafiAr stârpe_te
cu se
Aceasta
nu
religioas. culturali natur dei estislamic
e terorismului Rdcina
corupte". ,apostate
_i msur ca jumti de fr catalogate
elde derate,
arabe
mo regimurile înse_i rând, primul Islamului",
în ci, coruptoriai
du_mani i el
definiti
de SUA,
îndeosebi, occidentalii
i, numai nuerau
luptat trebuia crora împotriva du_manii aceea, ,pur".
De Islam creeze
un
sadic religios:
esenialmente era revelat
el a salebtliei Scopul
asuprite.populailor eliberator
al uncanici juste, socialerevendicri unor
favoarea btea
în se
care lider unlumii
caprezentat s-delirante,
a nu lui
discursurile Acesta,
cu Laden. Bin lui fcut frumos cadou un fie poate
s
fapt, grav.
De foarte politic eroare oeste
_i pace), pentru fcute sunt gile
reli toate rzboi,ci scopuri
deinstrumentalizat
pentru niciodat poatefi
religia
nu limina vizita
ad indonezieni
aflai
în episcopilor vorbind 2003,
martie 29
alII-lea
pe Paul Ioan repetat cuma a_a (pentru-c blasfemie"
este faptul
c£ afardebeligerante,
în prti ambelor partea conflictului din
sacralizare" a aceast civilizaii".
Or, întreciocnire ocareligios"
sau
,r¯zboi unistorie
ca treac
în srisc elc este Irak dintragic
rzboiului
singulare
ale aspectele dintre Unul politic. vedere punct
de din Gre_it
rzboinice. superioritii forei
a_i logica pedrept,
nu
întemeiazpe popoare
se dintre pa_nic Convieuirea securiti. propriei
adresaameninarela presupus observao oriunde
ar lumii, partea orice
militar
îninterveni dreptul-obligaia
ade aroge s-i universale
_i pcii al
garant erijeze
ca puternic,
ses de fioricât
ar stat, unuipretenia juridic
vedere punct
de nesusinut
din istoriei!"4
deEste con_tüne
a_i propriei
Dumnezeu,a responsabilitate
lui faa în mare asum o dispoziie
î_i la
internaional
pune le dreptul care pa_nice
pe mijloacele epuizat s-au c
decide ,Cinecondamnnarea
sa: dure foarte cuvinte prinexprime Valls,
s
Navarro Joaquin cuvânt, purtätorului
desu mandat dat i-II-lea
a al
Paul
Securitate.
Ioan Consiliului
de decizia oricare
fi ar singur, aciona a de
libertatea dreptul_i rezerve s-_iautoritatea
i accepte nu-i ONU
s al
bru
mem inadmisibil
un ca Estjuridic.
e vedere punct
de nesusinut
din De
BISERICII SOCIALAA DOCTRINA INTRODUCERE
IN 260
19. BISERICA I RZBOIUL 261
loan Paul al II-lea, în special în ultimii ani de pontificat, a cerut din nou
abolirea pedepsei cu moartea cu o insistent i o frecvent neobi_nuit.
In mesajul Urbi et Orbi din 25 decembrie 1998, dup ce a prezentat
contrastul strident dintre senintatea cântrilor de Crciun _i multele
problemedin momentul prezent", papa a invitat s se gseasc în misterul
Crciunului forta de a reaciona la atâtea situaii foarte triste, de care
adesea nu sunt strine vina i chiar rutatea uman, ptat de ur fratri
cid i de violent absurd". Apoi _i-a exprimat dorinta s creasc în lume
consensul cu privire la msurile în favoarea omului i dintre optiunile cele
mai semnificative i urgente a indicat-o pe aceea de ,a înltura pedeap
sa cu moartea". Dup o lun, în Ciudad de Mexico, pe 23 ianuarie 1999,
în timpul vizitei apostolice în America, pontiful a revenit asupra aceleia_i
teme în faca unei mulimi imense: ,Trebuie s se pun capt recurgerii
inutile la pedeapsa cu moartea"", În sfâr_it, acela_i apel l-a repetat pe 27 ia
nuarie, în Statele Unite, la Saint Louis (Missouri), a crui populaie în mod
notoriu este în cea mai mare majoritate favorabil pedepsei cu moartea.
Un semn de speran - a spus papa - este constituit de recunoa_terea crescând
c demnitatea vieii umane nu trebuie s fie negat niciodat, nici mcar celui
care a fcut un mare ru. Societatea modern are instrumentele pentru a se
proteja fr a le nega criminalilor posibilitatea de a se corecta. Reînnoiesc ape
lul pecare l-am fcut la Crciun, s se creeze un consens pentru a aboli pedeapsa
cu moartea, care este crud _i inutil.
In afar de asta, Ioan Paul al II-lea a cerut _i a obtinut s³ se fac un gest
de mare valoare simbolic: anularea executiei uciga_ului în serie Darrell
Mease,de 52 de ani, amânat deja câteva zile ca s nu coincidãcu vizita sa
la Saint Louis. Guvernatorul de Missouri, susintor convins al morii de
stat", a acceptat rugmintea Sfântului Printe: Am acionat -a spus el
numai dintr-un sentiment de respect profund _i asculttor faå de Pontif
_1 pentru tot ceea ce reprezint el",
1IOAN PAUL AL II-LEA, Mesajul de Crciun Urbi et Orbi: L'0sservatore Romano (28-29
decembrie 1998) 7.
2IOAN PAUL AL II-LEA, Mesajul de Crciun Urbi etOrbi, 7.
3IoAN PAUL AL II-LEA, Mesajul de Crciun Urbi et Orbi, 4.
4La Repubblica (29 ianuarie 1999) 3.
2.a.64, II-II,
Theologiae
q. Summa AqUINO, TOMA
DE 6
1/1443. EV40: nr.spes, Gaudium
et 5
drept; uneste moartea
nu
pedeapsa
cu A_adar, societi. întregii saualtuia drept acest dea sputut a
dac stpân, astfel
de unfie trebuia
s ucide?
El se ast¯pân
pe este nuomul c£
anume cellalt,_i principiu
cu acest
împac secum fãcut, lucru
S-a acest dac
...]^i ucide? a-l puterea
de oameni altor lase s voit carea acela este mai Cine
viei: propriei asupra puterea altora delege putea
s arsau
vrea cetean ar uncnegatsocietatea,a deriva ilumini_tilor
ar - conform
care- social",
din ,contract concepia
de referin la fcând apoi, tatea";
socieofenseze determinai s oamenii niciodatpe abtut i-a supliciu
nu
ultimul toate,
cã înainte
de observat, istoric,
ael experiena ferintla
Fcândre XVIII-lea. secolul
al Beccaria,
în Cesare lui aceeaa fost teaa
moar pedepsei
cu motivaii"
ale acestor vestit a maiContestarea
cea
nedrept. modînclcat în ordinea" restabili a irul face
hotrârea"
a de delincvent
la de abate
pe finaliti:
a-l dou altepentru
moartea pedepsei
cu liceitatea sustinut catolic a teologia aprare", gitim
lmotivelor
e de afara Totu_i,
în comun"6. binele pstrat fie s ca
ucis, este
dreptate bun ludabil
pe _i mod în
sale,
ruinrii motiv
al este pcat nui
vreu cauza comunitate
din _i pentru periculos este om,Dac
un Aquino:
Toma
de sfântul astfel
de
formulat tradiional
fost a învtura meiaz
înte fundamental
se
care pe Principiul autoritare. chiarcontrare voci ei
interiorul niciodatîn lipsit au
determinate),
nude_i condiii (subcapitale
pedepsei liceitatea sustinut oficial,a mod Biserica,
în cunoscut
c Este
cum. vedem moartea.
S pedepsei
cu
cazul în
rodnic
i dovedit reciproc
s-a ajutor Acest
evanghelic. mesajul bine
îneleag
mai Biserica
s ajut evoluând, societatea, omenirea
_i parte,
alt societ
deipe i; umanizarea contribuie
la drepturilor
_i
sale aisale
demnitii con_tna creasc
în s om ajut
pe Dumnezeu,
îl vântul
lui
vestind
cu Biserica, parte, problemele:
ode pe evenimentele
_i prt_e_te
omenirea"5
îm_i-i împreuncu merge Vatican- din II-lea Conciliul
al
spune
cu pentru
oa Biserica- cfaptul în
afl profund
se Motivul
moartea? pedepsei
cu nu" spune Biserica astzi cebarea:
de
între pun s-i public opinia natural
ca era aceea, aceasta.
De recurs
la
îns_ia mult,
ea capital;
mai pedeapsa aplica publice
ade autoritii toria
dreptul-da recunoscut secole,a atâtea de
timp Biserica, cuite ses face
pentruasuficiente sunt nu
papei curajoase
ale poziie lurilede Ins
schimbat Bisericii
S-a Atitudinea 1.
BISERICII SOCIAL ADOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 270
LaBeccaria, indiferent
mân în este
sufletului
Astzi,
puterea viaa vietiiomul
perspectiv se
factori: buie
se
tatemoarteaca evoluia moartea?
depseicu _i tri de omai de exceptând
caresuprimat, depsei så de
sesc
Documentation Nimeni
Cf. °Cf.
s C. încerca inspir£ contradictoriu,
schimbrii
Motivele 2. A_adar, exclud
fapt, dispariia dàm Totu_1, _i
a citite O care, suntînlturà Din asasinat,
omuciderea,
COMMISION BEcCARIA, politic sunt intervenie 21.
Felice mortii;
chiar rspândirea
pcate, n cu conchidea
este recent. s£
canumai inc DE
considerate
considerat asupra
pregtirea mereu în cum cazurile exemplumoartea, a
de fr mijloc de
contextul recurg iîn fost
LeDei diferit. a moartea noi sau poruncesc CE
CatholiqueSOCIALMonnier,
nu-l acum fost efectiv 8l mod
delitti a Anumite
în se pentru
de
limiteaz
în nevoie considerând ASTAZI
trupului
renega episcopatului
a Bisericamembri
explic prevzute
ating
DE evoluii acestei
faa
Biserica,
desacralizat
neobi_nuit. simului mod la tri pofidadefinitiv care iîn comit
condamnatului aprare a ea, a
L'ÉPISCOPAT Firenze e ca în consideratsocio-cultural
delictele nsur de eiuna BISERICA
(5 pe delle unitatea
valori aceste fundamental frai care
pedepsei ne
februarie Cain _i pagini faptul
a multelor în prive_te secole unul
pene, mergând al de Consiliului
luat de i s-o ele
1854, a o mod total, ,,absurd
FRANÇAIS, 13 inestimabile adevruri,
valorilor societii practic;
o public"", SPUNE
$ Viaa _i sa _ubrezenie francez
din c, obi_nuite; fi cu Codulcontrasteze înaimte însele,
(1 XVI ca poziie drastic
1978) aprilie35-42. teoria din în
istoria într-un abolit moartea conveniiîndeaproape
numai
- global trecere din care Europei, militar
Eléments mentaliti". criminalului
împreun
Della a numai de si
c NU"
110-112. spirituale era din în legile,
1998). c ele punct Revelaie. în aplicarea pentru
a
pena druite ca sunt favorizat agândirea
Bisericii- anul context
mod prin PEDEPSEL
Dumnezeu în
vieii mod în în în pe se
de persoan, de S-au schimb, 58 Constituia i ceanaste
di cu viata ferm lume.
declaraii timp - L..l
reflexion vedere 1978 formal; au a-i
morte, vzuteasupra umane general ei, pedeapsa favorabil.
lumea,însu_i de Admiterea ei angajat abolit-o îndeprta
o care
Dumnezeu ve_nic, scriu
se pentru 25 suntem
La de culturå CU
în în
în explic
sUr este
deleg viaa religios; maturizeaz, trecut rzboi detest MOARTEA?
Le nu lumin celor _i deepiscopii de
înNatiunile
internaionale,
la opere de a_a sfâr_it,
s-o tri din
peine vzut
putea în abol1rea total; cap1tala In
i
principelui temporale. inmevitabili pentru pedepsei aboleasca". de încá (art.anul contrar pe
di calitatea primatul mod ltalia
de omului: diferit: diferii nesigur renuna, departe
l5 cetateni _I
mort: Cesare s
înt-0 sunt Unite 2).1948; a pedep
care de_i tre clar tári tost -ca 211
r cu pe pe
7
primit tentativ
fost a aceast toemai Ins ucide. statului
ade .dreptul"
despre
tradiional învtura armonizeze
cu încearc
så
o Catehismul
practic;
i planul nou£
pedeschidere ovorba
de este Desigur
cã
umane. perSoanei demnitatea cu me
confor mai sunt comun
i binelui concrete
ale conditiilor bine corespund
mai
ele pentru
c£ acestea, mrginila autoritile
vor se persoanelor, sigurantei asi
publice ordiniiprotejarea pentru agresorului_i împotriva umane vietilor rea
apra pentru suficiente sunt sânge vrsarede implic nu
mijloacele
care Dac
eficiente:
putin instrumente,
mai nu alte dispune
de statul când astzi, aplicat fie
nu
moartea
så pedeapsa
cu dorinaca exprimå Catehismul î_i Totu_i,
vinovatului. îndreptarea contribuie
la trebuie
s posibilului,
ea sura
tmduitoare:
m¯ în valoare pedeapsa
oare sfâr_it, persoanelor.
In siguranei
publice
ai ordinii aprarea efect pedeapsa
caare plus, isp_ire.
In valoare
de
arevinovat,
ea bunvoie
de acceptatde pedeaps
este aceast Când gre_eal.
introdusede dezordinii compensarea efect prim caare explic
- el Pedeapsa-
celelalte: capital_i pedeapsa întredistincie
face fr principiu,
a clasice
înmotivele" nou propune
din textul aici _i
moartea; pedeapsa
cu extrem gravitate cazuri
de în
exclude delictului,
fr a gravitii potrivit pedepse aplica legitime
dea publice
autoritii îndatoririi dreptului
_i temeiul recunoscut Bisericii
a diional a
înväturatra motiv, acest Din r±u. imposibilitatea
face ade agresorului
în
punerea cere 2266
- nr. spune
la societtii
se comun
al binelui Aprarea
moartea. pedepsei
cu liceitatea justificau tradiionale,
care vturii
motivaiileîn religioase,
cu con_tiinei
civile
i recent a evoluie aceast
întreasc încercat
s (1992)
a Catolice Bisericç Catehism
al Noul
fizic.
vedere punct
de elimine
din s-i nevoie delincventi,
fifr a inofensivi
pe
fac s-i societii _i comun
al binele tuteleze capabile
s instrumente noi
dispunea
de statul msur ce deschis,
pe mai tot mod moartea,
în depsei
cu
împotrivape poziie luat pontifi
au ultimii nationale
_i episcopate diferite
cre_tine, umane
1con_tiinei paraleleamaturizri acestei virtutea In
persoanei. demnitatea
ofenseaz instrumente
care folosi poate cuvenit,
nu rigoarea cursul
cu nu
conti i_i de_ijustiia, urmare, prin cgre_e_te;
, _i când atunci mcar nici
demnitatea pierde nu-_i omul faptul
c îneleag sesajutat mântui,a a
pentru condamna,
ci pentrua venit Cristos
anu revelaiac parte, alt de
evangheliei;
pe bun a întelegere
mai parte,
ola contribuit,
odepe au
lume
culturale
din istorice
i situaii noilemoartea, pedepsei
cu cazul în $i
BISERICII SOCIALADOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 272
(janvier-février
Bisericii 1996)
3-22. suprimare
2267). eficient
(nr. finitiv pedeapsa
tãzi,
A_adar,cu înmulîntregimel3, deschimbrileEvangelium
fele în novatului
efectivå dac absolut în Catehismul. cu de ràu
13 2 10 schimb, corectat"
Textul , editiacon_tiinIn nou3.O alt posibilitatea Desibilitile
astfelaversiuneatea, moartea
Cf. IOAN IOAN Cf. agresorul
caz, 2265-2267, Depoziie ì
ca anul nu
mod"; aceea, 21.
Catolice.
Catechismo PAUL M.posibilitateacrima fie fapt, parut à
PAUL urmareautoritatea pedepsei a
chiar, încât, DE
a în oficial necesitate, - _i ale
HENDRICKX, numai s-aT CE
ALAL vinovatului efectuate vitae,1997, darspecific în
Compendiu, II-LEA,II-LEA, fcându-l al
nedrept de
fäcându-l
demereu Ioandupierarhiei,
pentru
doilea referitoare
practic, contextul care putea ASTAZI
della a a - a ca Paul trei
posibilitäilor
de Catehismului Sfântul la moartea.cu adaug se
Evangelium
Evangelium Le introduce
distincie o dispune unmai
chiesa moartea public£
caz, _i adic rscumpral.
enciclica ani,
Magistère a au doi inexistente"12, inofensivrspândit alII-lea sustine caremulti BISERICA
Editura inofensiv
au se aplicarea mijloc
rscumpra, statul fost Scaun
ani
cre_tin
uman i imediat atunci schimbat
cattolica. devenit are la o enciclica într-o ca
nu pedeapsa - societate de astzi un
Presa vitae, vitae et
adunate distan
s-ar pe salut SPUNE
pe detrebuie
,dreptul
se pedepsei în a când legitim pas
(25.03.1995), nr. la foarte limba fcut cel
a anumit
Corrigenda
Bun, peine cel care poate ,aceste putea al opiniei
Evangelium cuînapoi,
56. într-o Este care cu .NU"
cazurile care aprarea societii modernaprare favoaremotivele
la_i de rare, dispune
s de
între
mai cunoscut
culatin. de
sustine fac pentru clar moartea, presupune
un a publice
2006, di nr. mort", a a bro_ur. la cazuri comis-o, msur fat PEDEPSEI
dac comis-o, folosi mod
contenuti. 27: destatul fa precizrile
In societii moderne, de a
corecteaz,
practic,
vitae de de
nr. Nouvelle
EV
cu delictele c³ de au societ ii, a fa
467, absolutnu motivele unei _i a_teptarea ele reprima ieri". deja cele
14/2257. armele" sunt
Indeosebi devenita numai s de CU
469. Vezi
chiar f£r
pentru angajri legitima aprare au declara nu pedeapsa negau maiMOARTEA?
revue comise. reelaborate fost din suprimarea
n-ar V1 considerând
i necesitate s ,în eficient
sei recente
inexistente,, de foarte cã
Catehismul théologique i a (nr. receptate
publicri, dep_irea fi
cazuri ia
se
reprimadiferite. ieri: paragra enciclica posibilà definitiv cu pedeapsa
ia 2265); In crima,
rare, moar lu-ri
de de as pri în de p0 273
tea.
moar pedepsei
cu nu" spune , Biserica astzi explic
cede cre_tin i inta
con_ti de
umani con_tina acceptate
de acum de
sunt motive Aceste
moarte. moarte
laadugând binele;
nu fcând
bun, cea calea întoarce
pe se iru vinovatului
pare îi când atunci bile_te
resta lezatse Ordinea r±u. înnu
bine, moarte;
în în nuvia, numai
în
loc ,Compensarea"
avea poate dreptate. rzbunare,
nu face pentrua folosi
poate ucideasasinului.
A luat i este îiviata,
cinevinovat celui red se i
moartea
nu pedeapsa
cu Prin
înclcate. ordiniü
Restabilirea minaliti. 3)
încetarea
cri fi arcum bun, scop unui vederea m¯car
în 1nstrument,
nici
niciodatca folosit poatefi nu scop
i valoare
de uman
are viaa a_a, fi
dacar chiar agresiune;
dar, renunarea
la determin care mijloc un
este
moartea
nu pedeapsa
cu cacum de
largdemonstrat
pe S-a ru. face ade
hotrrea delincventului
la de Abaterea sale.2)
puterile dincolo
de merge
statul moartea, pedeapsa
cu decretând A_adar,Dumnezeu. lauman,
de
natura îns_i la
societate,
de ci la de_istat laprovin
de nu-i care ten),
exis la cetoate,
l dintre (primulinalienabile drepturile demnitatea
i sa
menine rul, face când atunci Omul,
i persoanei. demnitatea potrivite
cu
eficiente,
mai mijloace altasigurat
e cu poatefi Astzi aprare. Legitima
clasice.
1)motive" trei celor nouînelegere
a dintr-o na_te moartea
se cu
pedeapsa fa£de
Bisericii atitudinea noua spune
c putemconcluzie, In
BISERICII SOCIAL¢ ADOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 274
l526-1532. 1514-1518, 1504-1509, 1/1430-1432, EV62: 59, 57,
36, nrspes,
. Gaudium
et 1/937-941,
i actuositatem,
EV 7: nr. Apostolicam Decretul Cf. 2
3019.
Denz.-Schön.,
nr., 1
medicina. sociologia, psihologia, fi arcum om, pe
direct mod
obiect
în caau
care-lumane", stiine vorba
de ec fie etc.,ecologia, chimia,
fizica,
matematic, astronomia fi
fizico-biologic,
ar
cum a_a realitatea obiect
caau
care _tiine vorba
de lucrurilor:
ec fie natura îns_i înscrise
în sunt ci
religioas, cunoa_terea depind
de nu
careproprii,metodologii urmeaz iprii
finalitproi propri, legi tehnica
au stiina_i explic-,el Intr-adevr - tei.
autonomiei
_tiin recunoa_teria acestei motivul clar maiexpune nevoia
ade
simit Vaticana din II-lea Conciliul
al recent, Mai lor"". proprii metodele _i
legile urmeze domeniu,
s propriul fiecare
în_tiinifice, disciplinele ca
deloc
interzice nu Biserica conchidea
-, aceea- reciproc';
de integreaz se ciele,
între acord înfie nus pot nunumai
c raiunea
nu credina i cuno_tea
c
1870,
re anul Vatican,
în ConciliulI
din DejBiserica.
a mcar Nitehnice.
ci _i
_tiintifice cercetrii deplin aautonomia îndoial pune
la nimeni
nu Astzi
tehnice _tiinificei cercetrii Autonomia 1.
etice. dimensiunii
sale ceaa tehnice
i _tiintifice
i cercetrii miei
autono acea unite: strâns dar ele, între diferite probleme, dou deosebim
s util complex,
este tem aceast claritate
în depic unface Pentrua
tehnicii. stiinei
ai condamnarea refuzare
i însenmna tehnicii,
ar _i
_tiintei
dezumanizantea folosiri oricrei împotrivacircumstant aceast
reafirmatîn sale,
demnitii omului
intransigent
ai a aprare pentruo
intotdeauna angajarea
ei cum Bisericii,
i ca împotriva acuze vechi repeta
aocazia
de unora oferit dezbatere
le-a aceast Totu_i, laic. matrice de
culturale ambiente în prevalente,
chiar
i nelini_ti îngrijorri_i aprut
au
altfel, senzationaliste,
de
care, în evaluri comentarii
_i deval unui
curs datartificial)
au cromozom unui laboratora construirea
în pårinti, de
diferite perechi dou provenii
lade embrioni înlocuitoare"
doi a mame
unei uterulimplantare
în de
cazprimul umane, fiinte clonride posibilei
apropiat£ a perspectiva superioare,
deci animale unor reu_it a(clonarea
rsuntoare _tirirecente medicina, genetica
i prive_te deosebit,
cât mod În
etica. raporturilor
cu
sale _tiinei
afrontierelor
_i quaestioa vexata atenie
frecvent
în mai revin tot sîncât fel a_a sofisticate
în
face tehnologice
inovatii extraordinare
de i _tiinifice descoperiri rapid
Succesiumea
de
^TIINIFICE CERCETÁRII ETICDIMENSIUNEA
A 22.
1/1431. EV36: nr. spes, Gaudiumet 3
tehnice. _tinifice_i cercetrii eticea
dimensiunii problema clarificat: trebuie care aspect doilea allaales, mai
refer, motivat.
seEa serios esteBisericii responsabil a Atitudinea
cercet£rii Dimensiunea
eticåa 2.
dobândite.cuno_tinelor aplicarea de
faza cercetare,
înfie procesulde în
fieasta,adoptate,
i metodelor mËjloacelor
sau privina în
urmrite,
nici lor
finaliti privina înnici etice,obligaii unei supunnici setrebui
s n-ar
deosebit,
c mod în
superior
i, ordin valoare
de sauprincipiu unnici la
referin fac trebui
s arnu caceeaomului; inclusiva realiti, oricrei
cunoa_terea autenticde form singura constitui arabsolutist:
aceea
c
pretentie dubl invoc o _tiina creia virtutea _tiin,în de
corect tului
concep deformarea continuare,o în
întelegem,
iaici scientism Prin
serio_i. _tin
mai oamenide dealtfel,
_i refuzat,
de
realitate, despre
ideologic reductiv _i viziune
,scientismului"
ca schimb,
nu",
în spune tehnicii, _tinei_i ,da" spune careconvingere
cu aceea_i
având Biserica, aceea, moral.
De obligatie saulimit vreoexist ea înc
negarea pânla
_tiinifice, cercetrii valori
absolutizarea trece
la gitime
se
autonomiei
le revendicarea la de
când atunci facedezumanizant,
se
care
gre_iti folosirea
lor îngrijoreaz schimb, tehnicii.
In _tiinei_iprogresul
pozitiv mofavorizeaz
d în teme,
ci se nunumai
c Biserica
nu Deci
Dumnezeu². acela_i la
provin
decredin realitilede profane
_irealitile pentru
c credina, cuie
opozi
adevrat niciodatîn fivamorale,
nu normelor conform _tinifici rat
adev cumodefectuatîn este disciplinele,
dacã toate metodicîn Cercetarea
credin: princunoscut ,adevrul" niic
_tiinifico-teh cercetarea pricunoscut
n adevrul" între contrast existe s
poate convins
nuc este
sinceritate.
Ea respectcu mult,o mai_tiinei, a
legitimeautonomiei împotriva opus nimic
de are Biserica
nu aceea, De
obligaii. drepturi
_i propriilor exercitarea pentruposibiliti noi reu
deschizând
me materiale,
fie necesitile obosealä
dei defie om, efectiv
pe
elibereaz tehnicaîl _tiinta
i mult dedovedit
cât de
greu esteposteriori,
nu
altfel,
asi eliberare.
De factor
de umanizatoare.,
uneste esential mod în
este
umane
cunoa_terii aprofundarea oricetehnic, religioas
sau _tünific, sau
filosofic cercetare vorba
de Ce sine. în
bine mereu
un adevrului
este tarea
Or,
cuadevrului. dobândirea decât util putin important
mai sau putin
mai este nu cauz, aceast din îns,religioas, istorici filosofic, cea de
diferit desigur, cale,urmeaz o umane;cunoa_terii al
fapt
reprezintun ele
c£este
tehnici, stiintei
i autonomiei baza last care ultim, Motivaia
BISERICII SOCIALAADOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 276
22. DIMENSIUNEA ETIC A
CERCETÄRI STINIFICE 277
Aceast sintez între slujirea adus omului _i mrturia vie a credinei este
provocarea pe care construirea Europei o lanseaz fie Bisericilor ca atare,
fie cre_tinilor chemai sàacioneze ,in mnod laic" cu toi ceilali ceteni ai
continentului.
b) Indeosebi cre_tinii angajai s construiasc Europa, în funcii de res
ponsabilitate sau i ca simpli cetteni, va trebui s se strduiasc så recu
pereze semnificaia integral a valorilor _i principiilor fundamentale fixate
de Tratatulconstitutional, respectându-le laicitatea. De fapt, atunci când
se trece de la enuntarea lor teoretic£ la aplicarea lor practic, interpret
rile diferài adesea sunt în contrast, a_a cum se întâmpl, în special, în
unele domenii delicate cum este cel al vieii _i al sntii sau al cstoriei
_i al familiei. Le va reveni cre_tinilor datoria s se foloseasc de competenta
lor profesional i de instrumentele democratice disponibile pentru a da
valorilor fundamentale din Constituia european necesarul supliment
de suflet", adic pentru a le interpreta _i a le aplica în sens plenar chiar
respectând laicitatea lor.
Alturi de acest efort, nu mai puin eficient i urgent este obligaia
mrturiei unei viei cre_tine autentice. In contextul multiculturalismului
_ial laicismului" de astzi, este nevoie de cre_tini adevrai care au fcut
personal descoperirea evangheliei, care ader la Cristos nu în virtutea tra
diiei sociologice sau culturale native, ci pentru c l-au întâlnit personal în
credin pe Cel Inviat.
In concluzie, dup consideraiile fcute, ce evaluares dm dezbaterii,
care înc£ nu s-a calmat, cu privire la oportunitatea sau inoportunitatea
unei menionri explicite a ,rdcinilor cre_tine" în Constituia european?
In primul rând a_a cum am scris deja cu alt ocazie , este clar c în
Europa de astzi, secularizat, pluralist, multietnic i multireligioas,
nu se poate gândi s se vorbeasc despre ,rdcini cre_tine" în sens con
fesional, a_a cum se întâmpla în timpul ,cre_tinti" din prima Europ.
In zilele noastre - conform estimrilor recente -, pecontinentul european,
alturi de cei circa 560 de milioane de cre_tini (dintre care 269 de milioane
de catolici, 170 de milioane de ortodoc_i, 80 de milioane de protestani, 30
de milioane de anglicani), tr£iesc 32 de milioane de musulmani, 3,4 mili
oanede evrei, 1.600.000 de hindu_i, 1.500.000 de budi_ti, 500.000 de sikh.
A_adar, este clar c nu se poate defini Europa ca un continent excusiv
cre_tin din punct de vedere confesional. La rândul su, Conciliul al II-lea
din Vatican a clarificat definitiv c£cre_tinismul nu se identific cu nici o
civilizaie, nici mcar cu cea european,