Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Introducere În Doctrina Socială A Bisericii - Bartolomeo Sorge

    Încărcat de

    Cojoc Constantin-Cosmin
    73 vizualizări314 pagini
    Prezenta Carte Este Actualizarea Şi Lărgirea Conţinutului Unui Volum Precedent, Pentru O Civilizaţie A Iubirii, Şi Prezintă Într-O Manieră Sistematică Magisteriul Bisericii Cu Privire La Chestiunile Sociale Cele Mai Stringente: Globalizarea, Războiul Şi Terorismul, Manipularea Genetică, Pedeapsa Cu Moartea, Raportul Dintre Etică Şi Cercetarea Ştiinţifică, Islamul, Uniunea Europeană Şi Raportul Ei Cu Biserica.

    Titlu original

    Introducere În Doctrina Socială a Bisericii - Bartolomeo Sorge

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Prezenta Carte Este Actualizarea Şi Lărgirea Conţinutului Unui Volum Precedent, Pentru O Civilizaţie A Iubirii, Şi Prezintă Într-O Manieră Sistematică Magisteriul Bisericii Cu Privire La Chestiunile Sociale Cele Mai Stringente: Globalizarea, Războiul Şi Terorismul, Manipularea Genetică, Pedeapsa Cu Moartea, Raportul Dintre Etică Şi Cercetarea Ştiinţifică, Islamul, Uniunea Europeană Şi Raportul Ei Cu Biserica.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    73 vizualizări314 pagini

    Introducere În Doctrina Socială A Bisericii - Bartolomeo Sorge

    Încărcat de

    Cojoc Constantin-Cosmin
    Prezenta Carte Este Actualizarea Şi Lărgirea Conţinutului Unui Volum Precedent, Pentru O Civilizaţie A Iubirii, Şi Prezintă Într-O Manieră Sistematică Magisteriul Bisericii Cu Privire La Chestiunile Sociale Cele Mai Stringente: Globalizarea, Războiul Şi Terorismul, Manipularea Genetică, Pedeapsa Cu Moartea, Raportul Dintre Etică Şi Cercetarea Ştiinţifică, Islamul, Uniunea Europeană Şi Raportul Ei Cu Biserica.

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 314

    INTRODUCERE

    ÎN DOCTRINA SOCIALÁA BISERICII


    S69
    BARTOLOMEO SORGE

    64236

    INTRODUCERE
    ÎN
    DOCTRINA SOCIAL ABISERICII

    Traducere din italian de


    pr. dr. Mihai Ptra_cu

    ACU
    Sapientia
    la_i 2010

    95830
    Titlul original:
    Introduzione alla dottrina sociale della Chiesa
    © 2006 Editrice Queriniana, Brescia
    Via E. Ferri, 75 - 25123 Brescia (Italia)

    Redactor: Pr. dr. Lucian Farca_


    Tehnoredactare _i copert: Petru Ciobanu

    Descrierea CIPa Bibliotecii Naionale a Romnâniei


    SORGE, BARTOLOMEO
    Introducere în doctrina social a Bisericii /
    Bartolomeo Sorge; trad. de pr. dr. Mihai Ptra_cu;
    red.: pr. dr. Lucian Farca_. Ia_i : Sapientia, 2010
    Index
    ISBN 978-973-8980-89-1

    I. Ptra_cu, Mihai (trad.)


    II. Farca_, Lucian (red.)

    282

    19SEP 2012
    © 2010 Editura SAPIENTIA
    Institutul Teologic Romano-Catolic
    Str. Th. Vscueanu 6
    RO 700462 Ia_i
    Tel. 0232/225228
    Fax 0232/211476
    www.editurasapientia.ro
    e-mail slupu(@itrc.ro
    CUPRINS

    Avertizare: Pentru o civilizaie a iubirii.


    Prefat: Cu ,,credin adult" .11
    Izvoare ..13

    PARTEA ÎNTÂI
    DIsCURSUL SOCIAL AL BISERICII

    1. De la evanghelie la ,discursul social" 17


    1. Misiunea proprie a Bisericii este religioas . .17
    2. Evanghelia îl elibereaz pe om .18
    3. Legitimitatea discursului social al Bisericii 19
    4. ,Doctrina social" 20
    5.,Invtura socialä" ..21
    6: Discursul social" al Bisericii 23
    2. Ideologia catolic (1891-1931) . ..27
    1. Se na_te ,,doctrina social" aBisericii. 28
    29
    2. Impotriva marxismului i a liberalismului.
    3. Principle ideologiei catolice. 30
    4. Un discurs" deschis .33
    35
    3. Noua cre_tintate (1931-1958).
    1. Socialismul real .35
    2. Neoliberalismul .37
    39
    3. Civilizaia cre_tin" ca a treia cale
    4.,Noua cre_tintate" a lui Pius al XII-lea 42
    5. Aportul lui J. Maritain. 43
    6. Un discurs" care continu 45
    4. Dialogul (1958-1978). .47
    1.Criza ideologiilor .47
    .48
    2. Biserica i marxismul: discernmânt i dialog. 51
    3. Procesele de mnondializare
    4. Rezultatele Conciliului. .54
    .57
    5. Un discurs" nou
    5. Profeia (1978-2005). 59
    60
    1. Evanghelia vieii. 63
    2. Evanghelia muncii
    66
    3. Evanghelia caritii
    4. Un ,,discurs" ecumenic 69
    6 INTRODUCERE ÎN DOCTRINA SOCIALAABISERICII

    PARTEA A DOUA
    PROPUNEREA SOCIALA BISERICII

    6. De la discurs la ,,propunere social". .73


    1. Pentru ce o propunere social" .74
    2. ,Propunerea social" a Bisericii .75
    3. Dialogul intercultural .77
    4. Dialogul interreligios .80
    5.0lectur teologic a istoriei .82
    7.0 nou£ primvar cre_tin .85
    1. Neopgânismul. 86
    2. Biserica - ,turm mic". .88
    3. Tentaii de ieri _ide astzi. .91
    4.,Religia civil" .92
    5. Semne de speran. .95
    6. Noua evanghelizare" .97
    7.0nou inculturare" a credinei 98
    8. Principii, criterii de judecat i orientri 101
    8. O gramatic etic" comun 103
    1.Regândirea conceptului de laicitate" 105
    2. Principiul personalist. 108
    3. Principiul de solidaritate 111
    4. Principiul de subsidiaritate 116
    5. Principiul binelui comun 119
    6. Pentru onou ,laicitate" în politic. 123
    9. Economia liber i solidar. 127
    1. Capitalismul nua învins 127
    2. Capitalismul ca ,ideologie" 129
    3. Industrializarea 133
    4.Capitalismul ca ,sistem" de producie 134
    5. Bconomia postindustrial: globalizarea 137
    6. Osocietate a muncii libere, a întreprinderii _i a participri 140
    10. Democraia matur .143
    1. Conditile unei democraii autentice" .145
    2. Legalitatea .147
    3. Dreptatea i caritatea. .149
    4. Al treilea sector" al statului social l52
    5. Un nou pact s0cial .156
    11. Provocarea relativismului 161
    1, Cecste relativismul .162
    2. Contradictiile relativismului 165
    3. Räspunsul doctrineisociale aBisericii. 168
    CUPRINS 7

    PARTEA A TREIA
    PREZENTA SOCIAL ABISERICII
    12. De la propunere la prezen social" 175
    1. Rolul de neinlocuit al credincio_ilor laici 177
    2. Militantismul catolic .179
    3. Dou concepte de politic i de angajare politic . 183
    13. Pentru ce s fie catolicii în politic .187
    1. 0piunea sociopolitic" a credincio_ilor laici 187
    2. Centralitatea politicii. .189
    3. Evanghelizarea _ipromovarea uman 190
    4. Politica -,form înalt" de caritate 192
    14. A face politic fiind cre_tini 195
    1. Coerenta cu valorile 196
    2. Coerena subiectiv" _i coerenta obiectiv" 198
    3.Metoda democratic de a face politic. 200
    4. Laicitatea politicii. 201
    5. Autonomia opiunilor politice 203
    6. Spiritualitatea _i profesionalitatea .206
    15. Cum face politic Biserica. 209
    1. 0piunea religioas". .210
    2. Preotul _i politica 213
    3.Înlocuirea politic" 214
    4.Cazul preoilor antimafia" 217
    5. Un nou raport între Biseric i stat .220
    16. Pentruo ,nou prezen" .223
    1. Catoliciiîn societatea complex. 224
    2. Credina cre_tini pluralismul politic .226
    3. Pluralismul politic _i unitatea eclezial 228
    4.Unitate" în cultur i ,acord" în aciune 229
    5. Cre_tini în areopagurile din lumea modern. 231
    6.0 ,arie democratic i popularå" 232

    PARTEA A PATRA
    DEZBATERI DE ACTUALITATE

    17. La patruzeci de anide la Conciliul al II-lea din Vatican 237


    1. Izvorul" 237
    2. ,Curenii" 238
    3. Fluviul" 243
    18.Globalizarea: aspecte sociale, politice, etice. 245
    1. Aspectul economic 245
    INTRODUCERE ÎN DOCTRINA SOCIAL ABISERICII

    2. Aspecte sociale, politice, culturale i etice .247


    3. Globalizarea solidaritii 249
    19. Biserica_i rzboiul. .253
    1. Rzboiul drept". 253
    2. Principiul ,,amestecului umanitar" 257
    3. ,Rzboiul preventiv" 259
    4. S privim înainte 260
    20. Biotehnologiile: viaa poate fi manipulatä? 263
    1. Dimensiunea etic a biotehnologiilor 264
    2. In faa provocrilor
    biotehnologiilor. . .267
    21. De ce astzi Biserica spune ,,nu" pedepsei cu moartea?...269
    1. Atitudinea Bisericii s-a schimbat 270
    2. Motivele schimb rii .271
    3. Onou con_tiint uman i cre_tin. .273
    22. Dimensiunea etic a cercetrii _tiintifice 275
    1. Autonomia cercetrii _tiintifice _i tehnice .275
    2. Dimensiunea etic a cercetrii .276
    3. ^tiina i etica, o întâlnire necesar 278
    23. T cerea episcopilor cu privire la Italia 279
    1. Tcerea episcopilor astzi 279
    2. Învturile de ieri 282
    3. Rolul laicatului. 283
    24.Terorismul, rzboiul _i con_tiina cre_tin 287
    1. Terorismul _i rzboiul 287
    2. Nu superioritate", ci complementaritate cultural 291
    25. Islamul, statul democratic i Biserica. 293
    1. Musulmanii i statul democratic. 293
    2. Musulmanii i Biserica. 295
    26. Cre_tinii în noua Europ .}99
    1. Valorile cre_tine în istoria Europei 299
    2. Valorile culturale _i spirituale
    din Tratatul constituional european. 302
    3. Laicitatea" _i ,rdcinile cre_tine" 307
    AVERTIZARE

    PENTRUO CIVILIZAIEA IUBIRII

    Cu acest titlu, în urm cu zece ani, în anul 1996, ie_ea prima ediie a
    acestui curs de doctrin social a Bisericii, care cuprindea lectile tinute de
    autor la Institutul de formare politic Pedro Arrupe din Palermo. Volumul
    a avut trecere mare printre cercettori _i persoane interesate de aceastä
    materie, mai ales printre tineri, i a fost adoptat frecvent drept manual în
    facultile i în _colile pentru învmântul doctrinei sociale a Bisericii.
    Epuizat de mult timp atreia ediie italian i dat fiind succesul pe care
    I-au avut _i în strintate cele patru traduceri ale operei, s-a pus problema
    unei a patra ediii, actualizat _i îmbogit.
    Actualizarea a fost necesar. De fapt, în timpul deceniului trecut au
    avut loc evenimente extraordinare în viaa social i eclezial i au aprut
    probleme noi, inedite i complexe, asupra crora magisteriul n-a întârziat
    s intervin. Îndeosebi trebuie tinut cont de publicarea, în anul 2004, a
    Compendiului dedoctrin social a Bisericii [CDSI, colectie oficial a in
    terveniilor magisteriului social, îngrijit de Consiliul Pontifical pentru
    Dreptate i Pace. In sfär_it, trebuie adugat r de o parte, moartea lui
    Ioan Paul al I-lea (2 aprilie 2005) a închei iapt, o întreag faz în
    istoria doctrinei sociale a Biserici,pe de alt parte, alegerea lui Benedict
    al XVI-lea la catedra lui Petru a deschis în mod clar o faz nou. Pentru
    toate aceste motiye, aceast nou ediie se deosebe_te de cele trei ediii
    precedente.
    Desigur, organizarea general a operei a fost meninut, deoarece î_i
    pstreaz toat validitatea _tiinific _i pedagogic. Noutatea cea mai
    mare se afl înadãugarea de numeroase box-uri în text, care conin prin
    cipalele paragrafe din Compendiul de doctrin social a Bisericii. In felul
    acesta, cititorul _i cel care studiaz au la îndemân, în acela_i volum, texte
    importante din Compendiu, fr trimiteri plictisitoare _i continue. A_a în
    c¥t, într-un anumit sens, fiecare capitol din carte poate fi considerat un
    comentariu alCompendiului însu_i i o introducere la studierea sa. In afar
    de asta, au devenit necesare fie adugarea de noi teme (de exemplu, cea
    despre relativismul etic), fie refacerea unor capitole întregi. Mai ales, s-a
    prut util adugarea unei a patra pri care s arate c doctrina social a
    Bisericii are aplicare concret la unele teme mai dezbtute din actualitate.
    Le-am ales dintre multele deja tratate în revista Aggiornamenti Sociali.
    10 INTRODUCERE ÎN DOCTRINA SOCIALAA BISERICII

    La acest moment, nu rmânea decât schimbarea titlului operei, pen


    tru a-l face mai corespunztor coninutului i finalitáulor acestel a patra
    ediii reînnoite. Totu_i, titlul precedent î_i pstreaz validitatea i actuali
    tatea în lumina primeienciclice a lui Benedict al XVI-lea, LDeus caritas est
    (25.12.2005), care este un întreg imn adus ,civilizaiei iubirii".

    B.S.
    Milano, 2 februarie 2006
    PREFA
    CU,FIDELITATE ADULLT®"

    Cu ocazia numrului 3000 al revistei La Civiltà Cattolica, Paul al VI-lea


    - într-o audien privat de neuitat - a voit s lemulumeasc prinilor scri
    itori în paginile Revistei pentru fidelitatea lor deplin, generoas, adult
    fa de magisteriul Bisericii".
    In acel discurs, scris în întregime cu mâna sa, papa explic sensul cuvin
    telor sale. Fidelitatea" asta spune în substant - nu înseamn limitare
    numai la prezentarea cu precizie a învturilor Bisericii. Fidelitatea este
    adevrat atunci când este adult". Adic atunci când, da, se prezint
    cu exactitate învturile Bisericii, dar expunerea este însoit cu privi
    rea profetic i dinamic îndreptat spreviitor [...], pentru a descoperi, a
    ghici, dac trebuie, semnele timpurilor, adic obligaiile, necesitile, cile
    deschise spre viitorul societii _i, în special, al Bisericii peregrine spre
    ziua de mâine"; se practic ofidelitate adult" atunci când exist pre0
    cuparea ,de a indica mereu din nou contemporanilor direcia corect", în
    a_a fel încât învturile magisteriului s fie primite cu respect chiar i
    de necredincio_i i de cei care se las deviai de ,o gnoz autosuficient i
    raionalist", care ar vrea s-l pun pe onm în locul lui Dumnezeu"2,
    Nueste altul spiritul care însufee_te aceste lecii de doctrin social a
    Bisericiü, tinute la Institutul de formare politic Pedro Arrupe.
    E vorba tocmai de ,lecii", nu de oalt sintez organic a învtturii soci
    ale a Bisericij³, nici a uneia dintre multele opere de comentare aenciclicelor

    PAUL AL VI-LEA, Discurs adresat Colegiului Scriitorilor de la Cviltà Cattolica" (14


    iunie 1975), La Civiltà Cattolica 2 (1975) 521-525.
    PAUL AL VI-LEA, Discurs adresat Colegiului Scriitorilor..", 524.
    Între altele, semnalm: J.-Y. CALVEZ J. PERRIN, Chiesa e societàeconomica. L'inse
    gnamento sociale dei Papi (1878-1963), Centro Studi Sociali, Milano 1964; J.-Y. CALVEZ,
    Economia, uomoesocietà. L'insegnamento sociale della Chiesa, Città Nuova, Roma 1991;
    P. DE LAUBIER, Ilpensiero sociale della Chiesa cattolica. Una storia di idee da Leone XIII
    a Giovanni Paolo II, Massimo, Milano 1986; J. HõrFNER, La dottrina sociale cristiana,
    Paoline, Roma 1988; A. UTz, Ethique sociale I. Les principes de la doctrine sociale, Éd.
    Universitaires, Fribourg 1960; A. UTZ, ed., Dottrina sociale della Chiesa e ordine econo
    mico, Dehoniane, Bologna 1992; C. VAN GESTEL, La dottrina sociale della Chiesa, Città
    Nuova, Roma 1965; J. VILLAIN,L'insegnamento socialedella Chiesa,Centro StudiSociali.,
    Milano 1957.
    12 INTRODUCERE ÎN DOCTRINA SOCIALAA BISERICII

    sociale, Mult mai modest, lucrarea noastr nu este decât o introducere"


    la studiul _i la practica învtäturilor sociale ale magisteriului.
    Ne-a cluzit preocuparea de a armoniza împreun gândirea i aciu
    nea, a_a cum cere scopul Institutului Arrupe, care este acela de a forma
    moral _i profesional onou~ clas de politicieni, nu de erudi.
    Deci expunerea principilor, a criteriilor de judecat i a orientrilor
    operative, care compun propunerea socialä" aCivilizaiei iubirii (inima
    întregii doctrine sociale a Bisericii), da, urmeaz cu fidelitate textele ma
    gisteriului; îns, în acela_i timp, le prezint în încrctura lor propulsiv
    _i profetic", adic în msura în care deschid spre viitor _i indic tinte no
    pentru angajarea civil a cre_tinilor din secolul al XXI-lea; i nu numai a lor.
    Apreda _i a studia doctrina social a Bisericii la Palermo, într-un con
    text de frontier i de contraste dure, nu permitea alt alegere pedagogic.
    Ins suntem convin_i c acest mod de a expune i de a înva doctrina
    social a Bisericii va interesa un cerc mult mai larg de cititorii de cer
    cettori: fie cei care urmeaz cursuri asemntoare în numeroasele _coli
    de formare social i politic, fie ceicare doresc s se informeze nu numai
    despre ce s gândeasc, ci _i despre ce s fac.
    Structura tripartit a volumului - de la discurs" la propunere", la
    prezent" - exprim bine ideea unui ,curs", care vrea s fie în acela_i
    timp un parcurs": unul care trebuie studiat, cellalt care trebuie fcut;
    îns nu unul fr cellalt.
    Fcând aceast alegere, nu puteam s evitm riscul de
    care unora ar putea chiar s nu le plac. Totu_i, preferând ssimplificri",
    ne adresm
    mai mult celor care doresc s fie ,introdu_i" decât celor care
    deja sunt in
    trodu_i, utilitatea ni s-a prut mai mare decât riscul.
    Sau probabil -dac se vrea -a prevalat, înc odat, sensul de
    fidelitate
    adult" fa de magisteriul Bisericii.

    B.S.
    Palermo, 31 iulie 1996
    Sfäntul Ignaiu de Loyola

    4fntre altele, semnalm: C.E.R.A.S., 1l discorso sociale della


    Ciongnni Paolo II,Queriniana, Brescia 1988; R. SPIAZZI, Chiesa da Leone XIll a
    ..Centesimus annus", Massimo, Milano 1991.
    ed., Dalla Rerum novarun alla
    IZVOARE

    Nu exist ocolecie complet _i unitar atuturor documentelor sociale


    ale Bisericii (enciclice, documente conciliare, instruciuni ale congregatiü
    lor vaticane, documente ale sinoadelor _i ale conferinelor episcopale etc.).
    Acest lucru face mai dificil gsirea izvoarelor, dar, mai ales, citarea lor
    exact, deoarece numerotarea oficial a paragrafelor a fost introdus la o
    dat relativ recent.
    De aceea, cât prive_te documentele anterioare Conciliului al II-lea din
    Vatican, vom indica numerotarea folosit de diferitele izvoare din care ne
    inspirm; în schimb, cât prive_te documentele mai recente, pentru cele
    în care înc lipse_te o numerotare oficial a paragrafelor, vom urma nu
    merotarea adoptat de colecii reperabile cu u_urin. Aceste colecii sunt
    indicate fiecare cuo sigl proprie:
    IG: I. GiORDANI, ed.,Le encicliche sociali dei Papi, da Pio IX a Pio XII
    [1864-1956], Studium, Roma 1956;
    CERAS: CENTRE DE RECHERCHE ET D'ACTION SOCIALES, Il discorsosociale
    della Chiesa, Da Leone XIllaGiovanni Paolo II, Queriniana, Brescia 1988;
    EV: Enchiridion Vaticanum. Documenti ufficiali della Santa Sede,
    Dehoniane, Bologna (pân acum au aprut 19 volume: 1963-2000);

    ECEI: Enchiridion della Conferenza Episcopale ltaliana, Dehoniane,


    Bologna (pân acum au aprut 6 volume: 1954-2000).
    Un discurs aparte trebuie fcut pentru Compendiul de doctrin social
    a Bisericii [CDS],elaborat de Consiliul Pontfical pentru Dreptate _i Pace
    prin mandatul expres al lui Loan Paul al II-lea i publicat pe 25 octombrie
    2004. Elnu poate fi considerat un izvor in sens propriu, ci ofer o sistema
    tizare global a învturii sociale a Bisericii, bazându-se pe textele magis
    teriului i pe documente sociale de origine ecleziastic de valoare diferit.
    Deci este un instrument foarte util de orientare în expunerea doctrinei so
    ciale a Bisericii. De aceea, la Compendiu vom face i noi referin continu.
    Paragrafele principale au fost introduse în text sub form de box.
    PARTEA ÎNT¬I

    DISCURSUL SOCIAL AL BISERICII


    1. DE LA EVANGHELIE LA ,DISCURSUL S0CIAL'"

    Evanghelia nu a fost scris numai pentru un numr restrâns de privi


    legiai, care au darul credinei. Evanghelia este un mnesaj pentru fiecare
    om care vine pe acest pmânt, din orice loc _i din orice timp. De fapt, prin
    Cuvântul s£u, Dumnezeu nu numai c ne reveleaz misterul vieii divine,
    ci, în acela_i timp, ,îl dezv±luie pe deplin omului pe om"", d rspuns la
    întrebri pe care toi ni le punem, dar care sunt mai mari dec¥t noi: Pentru
    ce viaa? Pentru ce moartea? Pentru ce suferina? Pentru ce rul, ura, rz
    boaiele? Istoria are un sens? Si care este? Ce este dup moarte? Care este
    adevratul bine al omului i al societii?
    Evanghelia este singura carte din care - dup dou mii de ani - nu a
    fost dezminit niciodat o singur afirmaie. ^i dac uneori, în faa anu
    mitor evenimente istorice, cineva a putut s se îndoiasc de adevrul unei
    învturi a Bisericii luate din Evanghelie, mai devreme sau mai târziu
    S-a vzut mereu (eventual dupo sut de ani, a_a cum s-a întâmplat - de
    exemplu - în cazul condamnrii marxismului) c Evanghelia nu în_al ori
    entând. Pe msur ce trec secolele, istoria îi d mereu dreptate, în pofida
    limitelor, slbiciunilor i gre_elilor atâtor oameni care o vestesc.

    1. Misiunea proprie a Bisericii este religioas


    Ei bine, misiunea Bisericii este în mod esential aceea de a vesti evan
    ghelia, adic mântuirea i rscumprarea realizate de Cristos, prin conmu
    nicarea vieii divine oamenilor. A_adar este o misiune în mod esential re
    ligioas, nu este de ordin politic, economic sau social"2. Este omisiune
    în mod esential supranatural. De fapt, este supranatural îns_i origi
    timp de
    nea Bisericii: Izvorând din iubirea Tatlui ve_nic, întemeiat în
    Cristos rscumprtorul, adunat laolalt de Duhul Sfânt" este supra
    natural natura sa, în timp ce în vizibilitatea sa instituional, de fapt,
    Biserica esteo ,comunitate de credin, de speran _i de dragoste [..],
    prin ea, revars asupra tuturor harul _i adevrul"; este supranatural sco
    oamenilor, finalitate
    pul ultim pe care i-l propune: mântuirea ve_nic a
    ,escatologic ce nu poate fi atins pe deplin decat în veacul de apoi"5,
    1Gaudium et spes, nr. 22: EV 1/1385.
    2Gaudium et spes, nr. 42: EV 1/1450.
    3Gaudium et spes, nr. 42: EV 1/1443.
    *Lumen gentium, nr. 8: EV 1/304.
    5 Gaudium et spes, nr. 40: EV 1/1443.
    BISERICII
    18 INTRODUCERE ÎN DOCTRINA SOCIALÁ A

    Totu_i, aceast natur religioas _i supranatural a Bisericii _i a mi


    realita1le vremel.
    Slunii sale nu numai c£ n-o desparte de istorie i de
    lmpria lui
    nice, ci în acestea Biserica se întrupeaz i se realizeaz. nu este o
    Dumnezeu se realizeaz în istorie, în care aportul evenimentului
    indepen
    Simplåadugire la o viziune despre om care ar exista înea îns_i,
    dent de spaiu _i de timp", înfäptuit de Cristos,
    Astfel se explic de ce ,opera de rscumprare
    care prive_te în sine mântuirea oamenilor, îmbri_eaz i refacerea între
    nu este numai s le aduc
    gi sfere temporale. De aceea, misiunea Bisericii desvâr.
    oamenilor mesajul luiCristos si harul su, ci i s£ ptrund _i s
    _easc cu spiritul evanghelieisfera temporal"".
    om _i la societate
    Pentru acest motiy, mesajul evanghelic cu privire laoameni de bunvo
    ,este valabilnu numai pentru cre_tini, ci _i pentru toti Intr-adevr, Cristos
    int, îna cror inim harul lucreaz în mod invizibil.
    în mod efectiv una,
    a murit pentru toi, iar chemarea ultim a omuluieste
    ^I anume divin"s

    2. Evanghelia îl elibereaz pe om
    Deci exist o legtur indisolubil între vestirea evangheliei i elibe
    rarea omului. Nu se poate evangheliza fär ca omul s progreseze _i din
    punct de vedere civil. Evanghelia lui Isus Cristos este un mesaj de libertate
    elibe
    _i ofort de eliberare": înainte de toate i în mod deosebit, ea este
    rarede sclavia radical a pcatului; de aceea, este eliberare integral, care
    comport, în consecin logic, eliberarea de multiplele sclaviide ordin
    cultural, economic, social _i politic, care, în definitiv, deriv toate din pcat
    si constituie tot atâtea obstacole care-i împiedic pe oameni s tr±iasc în
    conformitate cu demnitatea lor9.
    Ins în acest moment se pune chestiunea fundamental a modului in
    care trebuie vestit evanghelia, ca s fie înteleas si primit n mod liber
    de toi. Este problema raportului dintre evanghelie i cultur. De fapt,
    dac mesajul de eliberare al lui Dumnezeu adresat omului nu se traduce
    în valori, în obiceiuri, în limbaj i în simbolurile culturii, el rmâne mut
    si incomprehensibil pentru destinatar. Cum ar putea s fie primit _i trit!
    Asadar are dreptate Paul al VI-lea atunci când afirm£ c .drama epocl
    noastre este ruptura dintre evanghelie i cultur"10
    6 M.D. CHENU, Lu doltrinu sociale dellu Chiesa. Origine e suiluppo
    (1891-1971), Queri-
    niana, Brescia 1977, 50.
    ?Apostolicam acluosilatemn, nr. 5: DV 1/932.
    s Guudium el spes, nr. 22: EV 1/1386.
    9CONGRECATIA PENTRO DOCTRINA CREDINEI, Libertatis nuntius (06.08.1984): EV 9/860.
    PAUJL AL VI-LEA, Evangelii nuntiundi (08.12, 1875), nr. 20: EV 5/1612.
    1. DE LA EVANGHIELIE LA DISCURSUL SOCIAI" 19

    Desigun, adeziunea liber a omului la revelaia lui Dumnezeu (prin ac


    tulde credin) este de natur supranaturalä_i transcendent, deoarece se
    sprijin pe cuvântul imutabil al lui Dumnczeu i prcsupunc ajutorul haru
    lui; în schimb, cultura esteun fenomen de origine unman i imanentå _i se
    schimb in funcie de timpuri i de locuri. Totu_i, de_i nu poate fi redus la
    un simplu fapt cultural, credina nu poate s nu se traduc într-o cultur,
    ba, mai mult, în culturi diferite. Revelaia _i evanghelia nu se identific,
    desigur, cu cultura i sunt independente fa de toate culturile. Totu_i,
    împria pe careoveste_te evanghelia este träit de oameni profund le
    gai de o cultur i construirea împriei nu poate s nu se foloseasc de
    elementele cultur gi de culturile umane. Independente în faa culturilor,
    evanghelia i evanghelizarea nu sunt în mod necesar incompatibile cu ele,
    ci capabile s le impregneze pe toate, fr s fie aservite Vreuneia"1,
    lat pentruce, în cadrul schimbului cultural profund din timpul nostru,
    în timp ce începe o epoc nou, se impune o nou evanghelizare, o nou
    inculturare" a credinei, pentru ca evanghelia s fie cunoscut i accepta
    t, pe c¥t posibil, de toi _i s fie ferment al lumii noi care se na_te.
    3. Legitimitatea discursului social al Bisericii
    Prin urmare, în lumina motivelor expuse, trebuie s conchidem c£ drep
    tul-obligatia Bisericiide a interveni în materie social face parte din îns_i
    misiunea sáreligioas de a vesti evanghelia. Mai rezult c legitimitatea
    învturiü sociale aBisericii se sprijin în mod esenial pe dou motive
    principale.
    Primul mnotiy const în faptul c ordinea moral este intim legat cu ordi
    nea supranatural: de fapt-explic Conciliul-,înse_i realitile pmânte_ti
    _i instituiile omene_ti, dup planul lui Dumnezeu Creatorul, sunt rânduite
    spre mântuirea oamenilor", A_adar Biserica are competen s intervin
    asupra chestiunilor sociale, economice _i politice în msura în care ele ating
    domeniul moral. E vorba de intervenii care rmân, desigur, pe planul etic
    i religios, Biserica nebucurându-se de ocompeten specific în chestiunile
    tehnice. În nici un fel- seria deja Pius al XI-lea -[Biserica]nu poate renuna
    la misiunea încredinat ei de Dumnezeu de a interveni cu autoritatea sa,
    nu în lucrurile tehnice, pentru care nu are nici mijloacele potrivite i nici
    misiunea de a le trata, ci în tot ceea ce are legtur£ cu morala1",
    A_adar Biserica, respectând pe deplin laicitatea _i autonomia realiti
    lor temporale, nu ezit s se prezinte ca expert în umanitate", adic în
    " PAUL. AL. VI-LEA, Evangelii nuntiandi (08.12.1875), nr. 20: EV 5/1612.
    12 Christus Dominus, nr. 12: EV 1/597.
    14 PIus AL XI-LEA, Quadragesimo anno (15.05.1931), nr. 45:CERAS, 9.
    BISERICII
    20 INTRODUCERE ÎN DOCTRINA SOCIAL A

    o viziune global despre


    stare s ofere lumii ceea ce posed propriu-zis:
    om _i despre societate"14,
    unuimagisteriu social con
    Al doilea motiv care legitimeaz existena
    dimensiune istoric intrinsec.
    stãîn faptul c revelaia cre_tin are o realizeaz. CristOs este
    Economnia mântuirii este istorie care înc se mai
    recapituleaz în sinel5
    Dumnezeu care intr în istoria lumii, o asum i o omeniri,
    Evenimentul întruprii se împline_te pe deplin în toat istoriatoat acea
    civilizaiilor i prin
    prin diferitele epoci, conform succesiunii umanizarea progresiv a
    serie de eliberri istorice partiale, care ritmeaz
    sale _i chiar a pca
    unei lumi care, în pofida ignorantelor sale, a erorilor divagri în afara
    telor sale, a recderilor sale în barbarie _ia lungilor sale seama
    cii mântuirii, se apropie lent de Creatorul su, chiar fär s-_i dea
    de asta"16
    adevrului despre om
    Prin urmare, chiar tinând ferm imutabilitatea
    situaiile istorice
    revelat de Dumnezeu, nu se poate s nu se tin cont de
    evolueaz, în care acel adevr
    _i culturale care încontinuu se schimb si
    trebuie ,înculturat" fidel _i treptat.
    intervin în chestiunile
    A_a se explic de ce Biserica nu poate s nu In
    sOciale i de ce discursul su social r±mâne mereu un discurs deschis.
    triste
    fond, adevratul motiv este c, însu_indu-_i ,bucuriile i speranele, intim
    tile _iangoasele oamenilor", Biserica se simte _i este în mod real _i
    cu omeni
    solidar cu neamul omenesc _i cu istoria lui"" _i împrt_e_te
    lumina evangheliei", cu
    rea marile probleme umane, ,,aducând asupra lor societatea uman"l8
    Scopul de ,,a mântuipersoana uman i de a reînnoi
    Desigur, Biserica poate doar s ofere, nu s impun, învtura sa so
    nu înceteaz
    cial. Aceasta poate s fie i refuzat. Cu toate acestea, ea
    lumina imutabil a
    s lumineze evenimentele schimb¯toare ale istoriei cu
    evangheliei, oferind cre_tinilor _i tuturor oamenilor de bunvoint princi
    constituie
    piide reflecie, criterii de judecatä_i orientri de actiune care peste o
    împreun ,discursul su social". Un discurs început în urm cu
    sut de ani, înc deschis i care continu înc.
    4. Doctrina social"
    A_adar evanghelia este în sine i un mesaj social. Acest lucru îl demon
    streaz _i faptul c, înc de la început, îns_i predica lui Cristos, a apostolilor
    14 PAUL AL VI-LEA, Populorum progressio (26.03.1967), nr. 13: EV 2/1058.
    15 Cf. Gaudium et spes, nr. 38: EV 1/1437.
    16 PAUL AL VI-LEA,Populorum progressio (26.03.1967), nr. 79: EV 2/1124.
    17 Gaudlium et spes, nr. l: LV 1/1319.
    1/1322.
    18 Gaudium etspes, nr. 3: EV
    1. DE LA EVANGHELIELA DISCURSUL SOCIAI 21

    i a marilor Prini aiBisericii s-a confruntat în modconstant i deschis cu


    problemele vieii societii!9.
    Îns astzi toi sunt unanimi în a recunoa_te c, începând de la enci
    clica Rerum novarum alui Leon al XIII-lea (1891), Biserica S-a angajat
    s dea un rspuns doctrinal _i sistematic la problemele umane näscute
    din chestiunea socialä", explodat în lumea modern odat cu revoluia
    industrial.
    Practic, a fost începutul unei confruntri, niciodat întrerupt, în tim
    pul creia Biserica avea s actualizeze progresiv învturile sale la noile
    chestiuni pe care diferitele faze ale chestiuni sociale" le propuneau în
    continuu. Tocmai aceast evoluie paralel a ,chestiunii sociale" _i a pro
    nunrilor magisteriului au dat na_tere la o dezbatere care nu este, pur
    i simplu, academic: Ce valoare trebuie dat intervenilor Bisericii în
    domeniul social? Trebuie s se vorbeasc de doctrin social" sau de in
    vätur social"a Bisericüi?
    Doctrin social"? Cu termenul ,doctrin" se obi_nuie_te s se indice
    coninutul i substana unei învturi, adic un ansamblu de principii
    _i de enuntri, rod al deduciei teoretice, expuse cel mult în mod organic
    i sistematic. Adjectivul social" specific faptul c e vorba de o teoreti
    zare în privina constituiei _i organizrii societii, adic orânduit spre
    obtinerea concret a binelui comun. De aceea, o doctrin social" este
    astfel (_i se deosebe_te de alte tipuri de elaborare teoretic) deoarece este
    orientat£ spre actiunea social i politic, îneleas în sensul cel mai larg
    al termenulu/?0.
    Nu exist îndoial c£ oasemenea accepiune a doctrinei sociale" - adic£
    în sensul unuicorpus de propoziii _i de directive, elaborat de magisteriul
    ecleziastic i pe care credincio_ii laicisunt obligai s le aplice- corespunde
    semnificaiei pe care a avut-o expresia înd interveniile sociale de la Leon al
    XII-lea lá Pius al XII-lea inclusiv. Este concepia tipic a unei ideologii
    catolice" i a unei a treia c£i", elaborat pentru a rspunde la provocrile din
    fazele iniiale ale ,,chestiunii sociale", adic a ,chestiunii muncitore_ti" în
    fata ,cilor" _i a ,ideologiilor" opuse ale socialismului real" _i ale capi
    talismului".

    5. ,Invtura social"
    În schimb, vorbind despre învtur social", se pune accentul mai
    mult pe aspectul istoric i practical intervenilor magisteriului în domeniul

    19 Ct. I. GIORDANI, Il messaggio socialedel cristianesimo, Città Nuova, Roma 1960.


    20 Cí. B. SoRGE, È superatoilconcetto tradizionale di dottrina sociale della Chiesa?", La
    CiviltàCattolica 1 (1968) 423-436.
    22 INTRODUCERE 0N DOCTRINA SOCIAL A BISERICII

    social, chiar dac, desigur, aspectul doctrinal nu este deloc exclus.


    se indice o apropiere diferit a Bisericii de problemele în )locVrea så
    societii:
    porneasc de la afirmarea teoretic a principilor, pentru a le verificas apojse
    realizarea în modelul istoric care se deduce (metoda deductiv), se
    s se porneasc de la lectura ,,semnelor timpurilor", pentru a le prefer
    în lumina principiilor i a defini apoi alegerile care trebuie fãcuteinterpreta
    i pent
    a ajunge astfel la propunerea unui model istoric (metoda inductivä)
    A_adar, expresia în vtur socialä" pare s exprime mai bine dina.
    mica i evoluia magisteriului social, dep_ind sensul de staticism
    imobilism, care este inclus, în schimb, în conceptul de ,,doctrin"
    Acesta este _i motivul care a indus Conciliul s evite în mod voit în do.
    cumentele sale expresia ,doctrin socialå". Acest lucruse vede cu claritate
    în Nota pe care Prinii conciliari au voit S-o pun la începutul Constitutiei
    pastorale Gaudium et spes. In aceast Constitutie - spune Nota - se exa
    mineaz mai îndeaproape anumite aspecte ale vieii i societii contem
    porane i, mai ales, problemele care par mai presante în vremea noastr.
    De aceea, subiectele tratate în lumina unor principii doctrinale nu contin
    numai elemente permanente, ci _i contingente21.
    Pentru acelea_i motive,i episcopatul latino-american, adunat la Puebla
    în anul 1979, în a III-a Conferin general, a voit s vorbeasc despre în
    vtur social, evitând expresia ,doctrin social". Mai mult, ca s spu
    parte i
    nem adevrul, textul elaborat de Comisia a VI-a (din care fceau
    arhiepiscop
    mons. H. Câmara, arhiepiscop de Recife, _i mons. O.Prini,Romero,
    vorbea despre
    de San Salvador) i aprobat apoi în aul de ctremai bine natura dinamic
    învturi sociale la plural, pentru a sublinia
    materie social:
    _i diversificat a interveniilor magisteriului în
    Atent la semnele timpurilor, spunea paragraful din documentul final a_a
    toat comunitatea crestin este chemat s
    devina
    cum a fost votat în aul efectiv, pentru a ras
    responsabilä de optiunile concrete i de realizarea lor schimbtoare. Aceste
    çircumstantele
    punde la interpelrile pe care le prezint elaborarea i aplicarea lo.
    învturi sociale au apoi un caracter dinamic si, în
    activiai pstorilor, carord
    laicii nu trebuie s fie executori pasivi, cicolaboratori
    le aducexperienta i competena lor profesional".
    documentele
    Nota 1. Se _tie foarte bine c singura dat când în
    21 Gaudium et spes, et spes
    nr. 76 din Gaudium
    conciliare se vorbe_te despre doctrin social" este la Documentul fusese
    1/1579-1584); îns acest lucru are loc datorit unei înelegeri gre_ite.
    social"), când secretarul subcomisiei despre v a
    social",
    deja promulgat (fr expresia doctrin ,doctrin
    comunitii politice, ignorând întelegerea de a evita în text expresiaconinea
    expresiaaceea.
    politique"
    adus, pur i simplu, un nodus, aprobat dupå aceea, care, în schimb,
    .La vie de la communaute
    Pentru am±nuntele acestui eveniment, cf. R. TUccI, AVE,
    în Vatican II. Commentaires, Ed. du Cerf, Paris 1967, 544, nota 37. partecipazione,
    22 Documentul final de la Puebla, nr. 473: Puebla. Comunione e
    Roma l979, 595.
    1. DELA EVANGHELIE LA DISCURSUL SOCIAL 23

    Totu_i, documentul a fost revzut dup aceea la Roma _i, în faz de


    curare" final, pluralul din original (care în text revenea în mod voit de
    mai multe ori)a fost înlocuit cu singularul: ,Invtura social".
    In documentele succesive ale magisteriului S-a revenit la preferinta fa£
    de expresia ,doctrin social". Ins trebuie spus cã astzi acest lucru nu
    mai creeaz dificultate _i cei doi termeni (,,doctrin" i ,învtur") se fo
    losesc de acum în mod indiferent. De fapt, la treizeci de ani de la Conciliu,
    Joan Paul al II-lea a dat odefiniie clar a doctrinei sociale", explicând-o
    exact în sensul care se voia s se evidentieze folosind expresia ,învätur
    social", pe care, practic, au preferat-o toate documentele pontificale de la
    Conciliul pân la Puebla.
    Doctrina social a Bisericii afirm papa - nu reprezinto ,a treia cale" între
    capitalismul liberal _i colectivismul marxist _i nici o alternativ posibil fa de
    alte solutii mai putin radical opuse între ele: ea constituie o categorie aparte. Nici
    nu este oideologie, ci formularea corespunztoare a rezultatelor unei reflecii
    atente asupra realitilor complexe aleexistentei umane în societate i pe plan
    internaional, _i aceasta, în lumina credinei i a tradiiei Bisericii. Scopul ei
    principal este acela de a interpreta aceste realiti, cercetând dac sunt sau
    nu conforme cu normele învturii evangheliei despre om _i despre chemarea
    lui pmânteasc i, în acela_i timp, transcendent, pentru a oferi o orientare
    atitudinii cre_tinilor. De aceea, ea nu tine de domeniul ideologiei, ci de cel al
    teologiei, _i în special al teologiei morale23.

    6. ,,Discursul social" al Bisericii


    A_adar se pot considera definitiv dobândite i clarificate existena i
    legitimitatea unei doctrine sociale" (sau învturi sociale") a Bisericii,
    în care trebuie s se disting ceea ce are valoare permanent (marile prin
    cipii morale, conforme cu evanghelia i cu raiunea dreapt) de ceea ce are
    valoare contingent _i istoric" (judecile cu privire la realitatea social,
    politic i economic în evoluie).
    Ins s-a întâmplat c ultimii pontifi _i cele mai recente documente ale
    episcopatelor naionale au recurs i recurg la o folosire familiar i zilnic
    aacelor principii i judeci, aplicându-le la chestiuni care au adesea o
    semnificaie local i destul de limitat, a_a încât, în mod obiectiv, este di
    ficil s considerm toate aceste intervenii ca ,,doctrinä" sau ,învtur"
    a Bisericii. E suficient s ne gândim chiar numai la sutele de discursuri"
    _i de ,,interventii cu coninut social fcute de loan Paulal II-lea în lungul
    su pontificat itinerant, în toate colurile lumii _i în toate circumstanele
    posibile.

    23 IOAN PAUL AL II-LEA, Sollicitudo rei socialis (30.12.1987), nr. 41: EV 10/2669.
    24 INTRODUCERE ÎN DOCTRINASOCIAL ABISERICII

    A_adar pare s corespund mai bine realitäii recunoa_terea ca asta


    ne aflm, mai degrab, în fata unui ..discurs social" al Bisericii. Frã a lua
    nimicdin coninuturile doctrinale, fxate de marile enciclice sociale _1 de
    Concliu, se poate afirma c a_a-numita doctrin social" i a_a-numita
    invtur social" a Bisericii sunt, în realitate,etape fundamentale din
    ceea ce astzi a devenit discursul social" al Bisericii, integrat de o lungà
    serie de intervenii magisteriale asupra aspectelor etice ale celor mai dife
    rite probleme ale societii. Fiecare dintre intervenii are, desigur, o pro
    prie valen doctrinal, oconcret justificareistoric, este determinat de
    situaii _i de probleme aprute într-un moment determinat _i într-un loc
    determinat.
    De aceea, mai mult decât a se încerca adunarea i, într-un anumit sens,
    unificarea intervenilor de valoare i de coninuturi a_a de diferite în ca
    drul capitolelor înguste ale unei tratri doctrinale sistematice, este mai
    util i mai realist încercarea de a întelege ,sensul" care d coeren din
    interior întregului discurs social" al Biserici. Astfel, se va descoperi c£
    exist un mesaj, un mod de a întelege omul, viaa uman i societatea, care
    d continuitate tuturor documentelor, mari _i mici, oricare ar fi autorita
    tea i însemntatea lor.
    Oasemenea lectur, atent la logica discursului social" al Bisericii.
    este util, desigur, pentru cercettori. Ins ea îiva ajuta, mai ales, pe cre
    dincio_ii laici s traduc în practic, în mod laic, autonom _i creativ, înv
    ttura social a magisteriului, pstrând intact fa de el cuvenita
    Supu
    nere religioas a spiritului".
    Este drumul pe care noi ni-l propunem s-l facem,
    începând cu recon
    struirea pasajelor principale, prin care s-a format ,discursul social" al
    Bisericii. Fazele cele mai importante se pot grupa în patru: ideologia ca
    tolic (1891-1931), noua cre_tinätate" (1981-1958), dialogul
    profeia (1978-2005).
    (1958-1978)

    Natura doctrineisociale
    (Compendiu, nr. 72-86)
    inexpunerea noiunii de doctrim sociala a Bisericii,
    referin la documentele Conciliului al ll-lea din Compendiul face
    Vatican, la
    sociale, la câteva instruciuni ale congregailor vaticane enciclicele
    i la
    Bisericii Catolice (1992). Aceste izvoare sunt citate in
    cánd abstracie de valoarea lor doctrinal liferità, a_a cunnmod Cate
    imparial,hisnuu!
    f-
    Compendiul:Citatele din textele magisteriulu sunt preluate afirmdin însu_i
    mente ce au o autoritate diferita", dei cititorul trebuie s
    fie docu-
    acestcOn_tient
    c£ este vorba de treple dilerile de invàatura" (CDS,, Inr. 8). In
    punct,
    1. DE LA EVANGHELIE LA DISCURSUL SOCIAL 25

    nu se înelege pentru ce nu au fost citate documente foarte importante în


    materie, elaborate fie de sinoadele mondiale ale episcopilor, fie de cele
    maiimportante adunri episcopale, ca în cazul celei de la Puebla.
    A_adar, pentru-a clarifica notiunea de,,doctrin social a Biserici"
    Compendul începe cu sublinierea c expresia provine de la Pius al XI-lea
    _i înseamn un corpus doctrinar referitor la teme de relevan social",
    care s-au dezvoltat de la Leon al XIII-lea încoace (CDS, nr. 87). Deci pre
    cizeaz: Doctrina social nu a fost gândit de la început ca un sistem
    organic, ci s-a format în decursul timpului, prin numeroase interventii
    ale magisteriului referitoare la problemele sociale. O astfel de apariie
    explic faptul c au putut interveni unele oscilaii privind natura, me
    toda i structura epistemologic a doctrinei sociale a Bisericii" (CDS, nr.
    72).Cât prive_te subiecii care au elaborat-o i care vor trebui s continue
    sociale a
    S-0 compun, Compendiul explic faptul c elaborarea doctrineibisericesc,
    Bisericii nu este prerogativa uneipri componente a trupului
    cia întregii comunitti [...] Intreaga comunitate eclezial - preoi, clugri
    diferitelor ei
    _i laici ia parte la constituirea doctrinei sociale, conform ,sunt
    datorii,carisme i slujiri" (CDS, nr. 79). Totu_i, diferitele contribuii
    preluate, interpretate i unificate de magisteriul care promulg învtura
    cei care au
    Social ca doctrin aBisericii. In Biseric, magisteriul îldein
    înva în domeniul
    fost învestii cu munus docendi, adic misiunea de a
    credinei i al moralei în baza autoritii primite de la Cristos. Doctrina
    calificate, ci
    social nu este doar rodul gândirii _i al lucrrii unor persoane
    este gândireaBiserici" (ibid.).
    Cu tot atâta for, Compendiul reafirm apoi c doctrina social este
    morale a Bisericii _i, de aceea, are aceea_i
    demnitate
    parte aînvturii magisteriu autentic, care cere
    _i aceea_i autoritate ca i aceasta. Ea este
    acceptare i adeziune din partea credincio_ilor"; îns - adaug el - ,ngre
    i consimmântul pe care îl cer
    utatea doctrinar adiferitelor învturi
    sunt evaluate în functie de natura lor, de gradul lor de independent fa
    frecvenei cu care au fost invo
    de elementele contingente i variabile ale
    cate" (CDS, nr. 80).
    social, Biserica nu
    In sfâr_it, - subliniaz Conpendiul - prin doctrina
    urmre_te scopuri de structurare i organizare a societtii, ci de trezire,
    (CDS, nr. 81).Cu altecuvinte:
    de îndrumare i de formare a con_tiinelor"
    Biserica rmâne pe propriul plan specific, care este de ordin religios _i
    inspirându-se din revelaie _i din
    moral; cu toate acestea, doctrina social,
    sale) i bucurându-se de contri
    raiune (cele dou izvoare principale aleproveni ele, are o dimensiune in
    butile de cunoa_tere din orice _tiin ar teologico-morale:
    terdisciplinar. Deci reflect triplul nivel al învtturii
    normelor vietiisociale i cel
    cel fundamental al motivaiilor; cel directival
    26 INT ROD UCE RE IN DOCTRINA soc.I.A
    LA A BISERICII

    gen_e-
    ive ~i- <...!__
    deliberativ al con ~tiinte
    ·"5' ,
    lor che ma te sa me die ze nor me le obi ect
    I

    aj~f ' (CDS, nr. 73).


    rale in situaµ.ile sociale concrete ;;i_pa..rtic
    wli i de doc trin a sociala, scoa-
    Iata a;,a dar asp ect ele prin cip ale ale nop
    1n evi den ta de Com pen diu, de car e - pre ciz eaz a car din alu l Ma rtin o -
    se
    e ,,ar e res pon sab ilit ate a dep li-
    Con sili ul Pontifical pen tru Dre pta te ~i Pac
    iale del la chi esa ", Aggiornamenti
    na" (cf. ,,C om pen dia del la dot trin a soc
    sociala a Bisericii este un CDP.!_£S
    sociali 12 [2004] 804) r,.E~zurnand: doc trin a
    gra n_!a._9- teo log iei rno rale cat<2_lic i;
    doc trin ar uni c ~i organic; este par te inte
    dire ctiv e de acJ:iune, pe car e <:_re-
    con pne ~ ~um ai valori ~i principii, ci ~i
    cio ~ii laic i sun t obl iga µ sal e urrn eze , int ~pr eta ndu -le ~i 1ne diin du- le
    din
    ca, in funcp.e de rea lita tea con cre ta
    ,, pri n con~tiinta lor ~i com pet ent a specifi
    i'n car e act ion eaz a
    I •
    2. IDEOLOGIA CA'J'OLICA.
    (] 8fH-J H::Jl)

    in anul 1891, Rerwn novarwn deschicle 111 mod oficial discursul sociaJ al
    Bisericii. Fondul este eel al conflictului, al ciocnirii frontalc dintrc Biscridi
    §i lumea moderna . 0 lume care, nascuta in secolul al XVII-lea cu R.
    Descarte s, G. Galilei, J. Bodin, F. Bacon, H. Grotius, J. Locke, ajunsese la
    maturiza re in secolul al XVIII-lea ' cu Iluminism ul . Este o lume " laica" '
    nascut in afara §i in1potriva Bisericii, care nu numai ca-i ia privilegiile an-
    tice, ci se angajeaz a sa-i reduca din drepturi §i libertati, straduind u-se s-o
    excluda din viata publica a societatii §i sa extirpe - daca ar fi posibil - insa§i
    credinta religioasa, recurgan d la argumen te de natura filosofica, istorica §i
    §tiintifica. 0 lume care face din ratiune o ,,zeita" §i din libertatea de gandi-
    re §i de con§tiint a un drapel impotriva ,,dogmatismului roman".
    Bise~ica reactione aza inchizand u-se in sine §i excomunicand lumea mo-
    derna. In ambiente le catolice se respira un climat de ,,citadela asediata" ,
    comunita tea cre§tina este o ,,fortarea ta inchisa". E suficient sa amintim
    anatemel e lui Grigore al XVI-lea impotriva ,,acelei sentinte absurde §i ero-
    nate, sau, mai degraba, delir [deliramentum], ca trebuie sa se admita §i sa
    se garantez e pentru fiecare libertatea de con§tiinta" . Pentru a nu vorbi
    1

    de Syllabus (1864), care (in mod gre§it sau pe buna dreptate) ramane sim-
    bolul rupturii dintre Biserica §i lumea moderna: sa fie condamn at - spune
    propoziti a nr. 80 din documen tul lui Pius al IX-lea - oricine ar indrazni sa
    afirme ca ,,Pontiful roman [ = Biserica] poate §i trebuie sa se reconcilieze
    2
    cu progresul , cu liberalism ul §i cu civilizatia moderna " .
    Ocazia pentru a rupe incercuir ea §i aceasta incomuni cabilitate a fost
    ,,problema sociala", explodat a o data cu ,,revolutia industria la". Pe la sfar-
    §itul secolului al XIX-lea, ,,problema sociala" se identifica cu ,,problema
    muncitor easca". Industria lizarea, introduca nd ma§inile in ciclul produc-
    tiv, genereaz a drama inumana a proletarilor, abandona ti in voia voracitat ii
    capitalului: cre§te rapid numarul muncitor ilor §i al salahoril or (barbati,
    femei §i chiar copii) care, pentru a supraviet ui, sunt constran§ i sa-§i ,,van-
    da" munca lor - fara nici o protectie - cape o marfa oarecare, pe salarii de
    mizerie, cu pretul umilirilo r §i exploatar ii indescriptibile.

    1
    GRrGORE AL XVI- LEA, Mirari vos (1832): Tulle le encicliche dei sommi Pontefici , raccolte
    e annotate da E . Momiglian o, Dall'Oglio, Milano 1959\ 192.
    2
    Pius al IX-lea, Syllabus, prop. nr. 80: Denz.-Hun e,: 2980.
    28 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIAL.A A BISERICII

    ,,Pro blem a mun citor easc a" devine astfel banc ul de prob
    a pe care se
    conf runt a cele doua mar i ideologii ale secolului al XIX
    -lea: liberalismul §i
    marx ismu l. Sun t doua viziuni globale §i total izato are ale
    vietii uma ne, ale
    soci etati i §i ale istoriei, opuse §i inconciliabile intre ele.
    Sun t doua filosofii
    care se infr unta §i lupt a intre ele, ambele fiice ale acele
    ia§i cult uri materi-
    alist e din lum ea moderna.

    1. Se na§ te ,,do ctri na soci ala" a Bise rici i


    in fata pericolului ca noua societate indu stria la sa se nasc
    a dom inata de
    un mate riali sm ideologic de masa, Biserica simt e dato
    ria de a regandi in
    mod nou insa§i prez enta sa.
    A

    Totu§i, Reru m nova rum nu apar e pe nea§ tepta te. In


    enciclica sa des-
    pre ,,problema muncitoreasca", Leon al XIII-lea culege
    rodu l copt al unei
    noi con§tiinte sociale, care se afirmase deja de mul t timp
    cam peste tot in
    Biserica. Cum sa nu amin tim figurile nobile de episcopi
    ca von Ketteler
    in Germ ania , Man ning in Anglia, Gibbons in Stat ele
    Unit e, Mermillod in
    Elve tia, Bonomelli in Italia? in acela§i timp, intr a in tere
    n numero§i laici
    catolici, care se angajeaza activ fie in actiu nea sociala, ca
    von Vogelsang in
    Aus tria, La Tou r du Pin §i L. Harm el in Fran ta, fie in cerc
    etar ea §tiintifica
    in imp orta nte cent re de studiu, de la Uniu nea din Frib
    ourg §i din Liege la
    Uni unea catolica pent ru studii sociale in Italia.
    Astfel, in fata mate riali smu lui filosofic al liber alism ului
    §i marxismu-
    lui, Biserica se decide §i reafirma prim atul filosofiei spir
    itua liste cre§tine.
    O adev arat a ideologie catolica ajunge sa cont raste ze pasu
    l spre ideologia
    capi talis mulu i §i socialismului.
    Astazi poate sa trezeasca uimire faptul ca enciclica, pent ru
    a rezolva ,,pro-
    blem a muncitoreasca", este redusa, mai ales, la expu nere
    a principiilor filoso-
    fice §i etice ale unei viziuni cre§tine a societatii. Totu§i, treb
    uie tinu t cont ca
    toat a gand irea catolica, imediat inain te §i dupa Reru m nova
    rum: este marca-
    ta de prev alen ta reflectiei filosofice §i etice. Acela§i Leon
    al XIII-lea adusese
    cu sine pe scau nul pontifical aceasta preocupare prio ritar
    a pent ru momen-
    tul doctrinar, dupa ce o luase de la mae§tri precum pari
    ntele M. Liberatore
    §i card inalu l T.M. Zigliara_. Cu ani inainte, pari ntele L.
    Tap arelli d' Azeglio,
    cu lucr area sa Eseu teoretic de drept natu ral spri jinit pe
    fapt (1843), antici-
    pase O pute rnic a mi§care de intoarc~~e la principiile pere
    ne ale ,,dreptului
    natu ral", ca reactie la procesul de laic1zare a gandirii mod
    erne, care voia sa
    izoleze principiile morale in domeniL~l con§tiintei §i al vieti
    i private.
    Acea sta 1ntoarcere 1~ bazele doctrmale ale gandirii socia
    le cre§tine a avut
    insa §i un aspect nega~iv: ac~la de a nu aprecia inde ajun
    s valo area primelor
    cerc etari sociologice §1 a primclor rezu ltatc ale §tiintelor
    uma ne pozitive.
    2. IDEOL OGIA C/\'l'OLICA (1891-1931) 29

    De fapt, pe unda renas cutei .filosofii peren e (neoscolastica), a retrai t vechea


    conceptie priva tista a rapor turilo r sociale. De aceea, era o convingere co-
    muna printr e catolici ca filosofia peren a cre§tina, odata intoar sa la apogeu,
    ar fi fost mai mult decat suficienta pentr u rezolv area radica la3 a ,,problemei
    sociale" consi derata §i in aspectele sale economice §i tehnic e •
    A§adar, se explica pe larg natur a preva lent doctri nala §i de princi piu a
    raspu nsuril or pe care Rerzun novar um le da provocarilor ,,problemei mun-
    citore§ti". Desigur, in enciclica nu lipse 9te referi nta la situat ia istoric a con-
    creta, dar aceas ta apare , mai degraba, ocazional. Adev aratul nod al ches-
    tiunii este consi derat ca fiind de natur a esent ialme nte filosofica §i etica.
    Prin urmar e, Leon al XIII-lea pune, de fapt, premisele a§a-n umite i
    ,,doctrine sociale" a Bisericii (de§i aceas ta expresie nu se gase§te in Rerum
    novarum), expus a in forma organica §i sistematica, deducand-o din princi-
    piile imuta bile ale ,,drep tului natur al" §i ale revelatiei cre§tine. Practi c, se
    na§te ideologia catolica pentr u a contra sta, raman and pe acela§i plan, cu
    libera lismu l §i marxi smul.

    2. impo triva marx ismu lui §i liber alism ului


    Prima elabo rare doctr inara a invata turii sociale a Bisericii, conti nuta
    in Rerum novar um, se na§te deci din confr untare a-cioc nirea cu ideologiile
    4
    socialismului §i libera lismu lui •
    Ciocnirea dintre Biserica §i marxi sm incepuse deja de ceva timp, mai
    inaint e de public area Manif estulu i (1848). Pius al IX-lea, in enciclica Qui
    5 • Era
    plurib us, conda mnase ,,doctrina infam a a a§a-n umitu lui comu nism"
    anul 1846, acela§i an cand K. Marx scria:
    ra
    Iubire a cre~tina nu e capabila sa transf orme lumea, nu da energi a necesa
    a
    reform elor sociale. Ea se exprim a in fraze sentim entale , care nu pot suprim
    raport urile de fapt; n adoarm e pe om cu o manca rica sentim entala lanceda.
    in
    schimb, e necesa r sa i se redea omulu i forta.
    LIBERATORE,
    3
    De exempl u, astazi creeaza un anumi t efect rasfoir ea tratatu lui Jui M.
    ere pe atunci
    Princip ii de Jconom ie politica (1889), care in multe privint e putea sa se consid
    aspecte ,,tehni-
    anticip ator. In locul unei expune ri ,,§tiintifice" a legilor econom ice §i a altor
    Biblie, pe care apoi autoru l
    ce", impres ioneaz a abunde n~a de citate din sfantul Toma §i din
    fundam enteaz a solutiil e prop use.
    ~ Cf. F LOMBARDI, ,,La «Civil ta Cattoli ca» e la stesura dell a
    Remm nova.rum. Nuovi docu-
    ) 4 71-4 76; I.
    menti sul contrib uto de! padre Matteo Libera tore", La Civilta Cattolica (1/1982
    CAMACHO, ,,La Chiesa di fronte al liberali smo e al socialis mo", La Ciuilta
    Cattolica (1/1986)
    219-233.
    ~ ,,La aceasta ftintc~ tel acca doctrin a Cunesta §i mai mult ca nicioda
    ta contrar ii drep-
    comple t drep-
    tului natura l, pe care o numcsc comun ism, care, odata admisa , s-ar elimina
    " (Pius IX-LEA, Qni plurib us
    turile, patrim oniilc, propric tatile §i chiar sociotn tea umana AL

    l09.ll.1 846J : Denz.-I-li.ine,: 2786).


    30 INT RO DU CER E IN DOCTRINA SOC
    IALA A BIS ERI CII

    La cat iva ani dup a ie§irea Ma nif est


    ulu i, in anu l 1864, Piu s al IX-lea
    reafi.rma iar con dam nar ea ero rii
    foa rte fun est e a com unism ulu i c:i
    soc iali sm ulu i" 6 • "
    's

    Le on al XIII-lea, in Re rum nov aru m,


    nu se lim itea za la sim pla condam-
    nar e, ci ii exp lica mo tive le doc trin are
    , con tes tan d ideologiei soc iali sm ulu i
    pre ten tia de a abo li pro pri eta tea pri vat
    a §i de a o tra nsf orm a in pro pri eta te
    colectiva. Nu ace ast a est e calea pen tru
    a rez olv a ,,pr obl em a mu nci tor eas -
    ca" . Fac and ast fel - con tin ua pap a -
    se va obt ine num ai rez ult atu l ,,de a
    face situ ati a mu nci tor ilo r ma i pre car
    a, lua ndu -le dis pun ere a lib era de sa-
    lar iul lor §i lua ndu -le in felul ace sta
    orice spe ran ta §i orice pos ibi lita te de
    a-§i ma ri pat rim oni ul §i de a-§i im bun
    ata ti con dit ia" 7 . As taz i, dup a cad ere a
    Zid ulu i de la Be rlin , nim eni nu poa
    te sa neg e ade var ul tra gic al ace ste i
    jud eca ti a enciclicei de pes te o sut a de
    ani in urm a. Abolirea pro pri eta tii
    pri vat e nu a rez olv at deloc problemele
    ,,chestiunii mu nci tor e§t i", ci a fa.cut
    sa se nas ca un ade var at capitalism de
    sta t, rep rop una nd in for ma §i ma i
    gra va dra me le saraciei, sclaviei §i alie
    nar ii ma sel or pro leta re, pe car e Ma rx
    voi a ,,in mo d §tiintific" sal e evite! Mo
    tiva tia - explica enciclica - est e de
    nat ura etic a §i de principiu. De fapt,
    deoarece pro pri eta tea pri vat a est e
    un dre pt nat ura l, abo lire a ei est e o ned
    rep tate §i, ca ata re, va duc e in mo d
    ine vit abi l la tul bur are a int reg ii ord ini
    sociale. Sol uti a pro ble me lor rea le §i
    foa rte gra ve ale pro leta ria tul ui tre bui
    e cau tata , in sch imb , in ras pan dir ea
    ma i ma re a pro pri eta tii pri vat e pri ntr
    e mu nci tor i, ca sa se um ple dis tan ta
    din tre nu ma rul foa rte ma re de sar aci
    dis per ati §i bog atia eno rm a a put i-
    nil or sta pan i.
    Du pa ce a res pin s socialismul chi ar pe
    pla nul pri nci pii lor gen era le ale
    fi.losofi.ei sociale cre§tine, Re rum nov
    aru m tre ce la res pin ger ea ideologiei
    lib era le pe acela§i pla n. Nu o num e§t
    e in mo d explicit, dar ii dem ole aza
    fun dam ent ele filosofice §i etice pri n exp
    une rea ma rilo r pri ncipii ale doc tri-
    nei sociale a Bis ericii, car e sun t ca ni§
    te pila§tri ai ideologiei catolice.
    3. Pr inc ipi ile ide olo gie i cat oli ce
    Pri mu l pri nci piu , car e t r ebuie me reu
    sa preceada orice alta con sid era -
    tie est e dem nitate a per soa nei um ane
    ' §i apoi a mu ncii om ulu i. Boo-atii c:i
    pat' ron ii _ spu ne Leo n al XIII-lea - b ' ~
    u trebui e sa-1 trat eze pe my nci tor ca
    sclav; treb uie sa res pec te in el dem ni-
    ~at ea per soa ne~um an~ ~-. ~] ~n och_ii rat_
    iun ii §i ai cre d~inte i, mu n ca nu-1 dcgra-
    deaza pe om , dim pot nva, 11 mnob1l eaz
    a r... I Cee a ce m tr-adev ar est e ned em
    n
    6 p I I X- LEA Qua nta cura, nr. 5 UC) .
    !US A' ' -
    XII I - l -~r.A , Rer um nou a,um
    · (15 .Or:;,). 1891
    7
    L EON AL ), nt.' 4 .3: CER
    ,·-, AS 98
    •- ·
    2. IDE OLO GIA CAT OLI CA (189 1-19 31) 31

    ic de ca§tig §i apreci erea Jui num ai


    de om este folo sire a lui ca inst rum ent josn 8
    e .
    pen tru ceea ce valo reaz a ene rgii le sale fizic
    o pro prie dim ens iun e etica,
    Al doilea prin cip iu este ca eco nom ia are
    nta ta spr e sluj irea om ulu i. $i
    tocm ai pen tru ca ea este in mo d ese ntia l orie
    cu ideologia libe rala , car e a sus -
    ace st prin cip iu este in ant itez a des chi sa
    stra in de pro ces ul economic,
    tinu t me reu ca con cep tul de mo rali tate este
    ale piet ei, car e n-a r ave a nim ic
    care, in sch imb , ar urm a reg ulil e de fier
    dre pt".
    de-a face cu cate gor ia de ,,dr ept " sau de ,,ne
    I-le a - treb uie sa fie ,,dr ept "
    Ind eos ebi - insi sta, in sch imb , Leo n al XII
    sala riul :
    rd con trac tul §i, indeosebi, stab iles c
    Fap tul ca patr onu l §i mun cito rul fac in aco
    ina ca mai pres us de voin ta lor li-
    can tita tea sala riul ui, toat e aces tea nu elim
    rioa ra §i sup erio ara voin tei libe re a
    ber a sa fie o lege de dre ptat e natu rala ante a dec at intr etin e-
    con trac tant'ilor , c:::i este ca mar ime a sala riul ui sa nu fie mai mic '
    "s
    ta, con stra ns de nec esit ate sau de
    rea sob ra §i one sta a mun cito rulu i. Daca aces
    , pe care, de altfel, nu are posibili-
    team a de mai rau , acc epta conditii mai dure
    use de patr on sau de eel care-i ofer a
    tate a de a le resp inge , pen tru ca-i sun t imp 9

    l de mun ca, el ind ura viol enta imp otri va care ia drep tate a pro test eaz a .
    locu
    l, nu pro fitu l. Om ul nu poa te
    Pan a la urm ii, sco pul economiei este omu
    fi nic iod ata ase rvit pro fitu lui.
    ul sa inte rvin a in pro ble-
    Al trei lea prin cip iu este nec esit atea ca stat
    mai nevoia§i. Mo tivu l se afla
    ma soc iala §i eco nom ica, aju tan du- i pe cei
    ulu i sa se ing rije asc a de bin ele
    in fap tul ca ,,este mis iun ea pro prie a stat
    inte rese lor par ticu lare - a§a cum
    com un" 10 • Or, bin ele com un nu este sum a
    cu cat unu l rea lize aza mai mu lt
    sus tine ideologia libe rala -, in a§a fel inc at,
    lt la bin ele colectivitatii. Bin ele
    pro priu l bin e, cu ata t con trib uie mai mu
    ant eaz a dre ptu rile tutu ror in
    com un tran sce nde inte rese le priv ate §i gar
    Iata pen tru ce stat ul treb uie sa
    mo d egal, toc mai ocr otin d inte resu l com un.
    t - explica enciclica -
    inte rvin a in fav oar ea celor ma i slabi. De fap
    mai put ina nevoie de apa rare pu-
    clas a bogatilor, pute rnic a prin ea msa§i, are
    e§te spri jinu l prop riu, se baz eaza ,
    blica. in schi mb, clas a pro leta ra, care ia ii lips
    ul sa dev ina indeosebi apa rato r al
    mai ales, pe pro tect ia stat ului . A§adar 11stat
    mun cito rilo r, care apa rtin clasei sara ce .
    a stat ulu i in ved ere a bin elu i
    In ace asta opt ica a inte rve ntie i nec esa re
    reu na) , Leon al XIII-lea pun e
    com un (al pat ron ilor §i al mu nci tori lor imp
    ecte imp orta nte ale ,,problemei
    pe un pla n doc trin ar §i solu tia alto r asp
    , nr. 16.4: CER AS, 35.
    8
    LEON AL XIII- LEA , Rer um nova rum
    9 LEON AL XIII- LEA , Rer um nova rum , nr. 34.4 : CER
    AS, 48.
    10
    LEON AL XIII- LEA , Rer um nova rwn
    , nr. 26.2: CER AS, 42.
    11
    LEON AL XIII- LEA , Reru m. nova rum
    , nr. 29.2: CER AS, 45 .
    32 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII

    muncitore§ ti": prevenirea grevei, timpul de odihna, sindicalism ul munci-


    toresc.
    Deci Biserica , criticand ' in lumina revelatiei
    '
    c::i a filosofiei cre§tine, ide-
    ~
    ologiile marxismulu i §i liberalismului, merge pana la schitarea catorva
    puncte esentiale din ceea ce avea sa devina a poi ,,dreptul muncii", §i tra-
    seaza, de fapt, liniile fundamenta le ale unui corpus organic de ,,doctrina
    sociala" cre§tina, pe care Pius al XI-lea nu ezita s-o defineasca ,,Magna
    Charta pe care trebuie sa se sprijine, cape propriul fundament , toata acti-
    vitatea cre§tina in domeniul social" 12 •

    Problema muncitoreasca
    (Compendiu, nr. 88-90)
    88. Evenimentele de natura economica ce au avut lac fn secolul al XIX-lea
    i au avut urmari sociale, politice §i culturale decisive. Evenimentele legate de
    t-. revolutia industriala au facut sa cada oranduiri sociale seculare §i au ridi-
    . cat grave probleme de dreptate, precum §i prima mare problema sociala,
    problema muncitoreascii, aparuta din conflictul dintre capital §i munca. in
    aceasta situatie, Biserica a recunoscut necesitatea de a interveni mtr-un
    I

    mod nou: acele res novae (,,lucruri noi"), pe care le aduceau respectivel e
    evenimente , constituiau o provocare pentru invatatura sa §i o ocazie pen-
    tru o grija pastorala deosebita fata de largile mase de barbap. §i femei. Era
    necesar un nou discernamant al situap.ei, discernama nt care sa poata ara-
    ta rezolvari corespunzatoare §i pentru problemele mai pup.n neobi§nuite
    §i mai putin cercetate.
    89. Ca raspuns la prima mare problema sociala, Leon al XIII-lea promulga
    I prima enciclica sociala - ,,Rerum novarum". Ea analizeaza situatia munci-
    torilor salariati, care in acele timpuri era jalnica pentru cei ce lucrau in

    1
    ·

    ~
    ,.
    industrie §i-i obliga la o viata de mizerie nedemna. Problema muncito-
    reasca este tratata conform dimensiuni i sale reale: este analizata m toate
    aspectele sale sociale §i politice, pentru ca, astfel, sa poata fi evaluata
    ~ adecvat in lumina principiilor doctrinare bazate pe revelatie, pe lege §i
    pe morala naturala.
    Enciclica Rerum novarum enumera erorile ce provoaca raul social ex-
    i elude socialismul ca remediu §i, precizand §i actualizand, expune ,,d;ctri-
    ~ na catolica despre mu~ca, desp~e drep_~-ul la proprietate, despre principiul

    ~
    colaborarii opus lupte1 de clasa ca m11loc fundamenta l pentru schimba-
    rea sodala, despre drepturile celor slabi, despre demnitatea celor saraci
    , ~i despre obligapile :el?r bogap,_cl~~pn:• pe~·fectarea dreptatii prin iubire,
    ~ despre dreptul de a mfllnta asoc1at11 profes1onal e'''.

    ll PIUS AL XI-LEA, Quadrngesinw anno (15 .05.1931), nr. 42 : CERAS, 78 _


    2. IDEOLOGIA CATOLICA (1891-1931) 33

    Enciclica ,,Rerum novarum" n devenit documcntu l de inspirafie §i de refcrin-


    fn al nctivitafii cre§ tine fn domeniul social. Terna centrala a enciclicei este in-
    stalarea unei ordini sociale drepte: pentru aceasta trebuie gasite criterii de
    judecata care sa ajute la evaluarea oranduirilor social-politice existente ;;i
    sa ofere planuri de actiw1e in vederea transfonnaTii lor corespunzatoar e.
    90. Enciclica ,,Rerum novarwn" a abordat problema muncitoreasca folo-
    sind o metoda care a devenit ,,un model permanent" 11 pentru dezvoltarile
    ~-' ulterioare ale doctrinei sociale. Principiile afirmate de Leon al XIII-lea vor
    ~ fi reluate ;;i aprofundate de enciclicele sociale succesive. intreaga doctrina
    sociala ar putea fi mteleasa ca o actualizare, o aprofundare ;;i o extindere
    a nucleului originar de principii expuse m Rerum novarum ...
    1
    CoNGREGATIA PENTRU EDUCATIE CATOLICA, Orientamenti per lo studio e l'insegnamen to della
    dottrina sociale della Chiesa nella formazione sacerdotale, 20, Tipografia Poliglotta Vaticana,
    Roma 1988, 24.
    11
    10AN P AU L AL IT-LEA, Centesimus annus (1991), nr. 5.

    4. Un ,,discurs" deschis
    Desigur, cu Leon al XIII-lea, discursul social al Bisericii este inceput de
    acum §i ramane deschis. Totu§i, §i Rerum novarum este legata de o data.
    Biserica arata ca se intereseaza sincer de problemele lumii muncito-
    re§ti, insa ii lipse§te inca preocuparea unei viziuni globale a noii societati
    care se na§te.
    Problemele sunt noi (res novae) , dar raspunsul enciclicei ramane inca-
    drat in domeniul vechiului model de ,,cre§tinatate" care trebuie aparat §i
    este foarte departe de a-§i imagina ca noua societate trebuie sa se sustraga
    de la conducerea Bisericii §i a prezentei confesionale a catolicilor, angajati
    sa indeplineasca in mod pasiv directivele sociale ale ierarhiei.
    In fata dramelor clasei proletare, Biserica indignata in mod evanghelic
    insista pe buna dreptate asupra primatului valorilor morale care trebuie
    ocrotite §i propune cu forta filosofia perena cre§tina intemeiata pe revela-
    tie §i pe dreptul natural, dar ii scapa inca importanta crescanda pe care o
    dobande§te analiza sociologica §i §tiintifica pentru cunoa§terea mai adec-
    vata a problemelor sociale; le aminte§te dur bogatilor de datoria lor de
    caritate fata de cei saraci, insa inca lipse§te con§tiinta naturii structurale
    a ,,problemei muncitore§ti", a carei solutie presupune deci o corectare pro-
    funda a modelului insu§i de producere §i de distribuire a bogatiei.
    Totu§i, in pofida acestor limite §i conditionari istorice de natura cul-
    turala §i teologica, discursul social deschis de Leon al XIII-lea punea ca-
    teva premise care se vor dovedi rodnice §i revolutionare. Este urgent sa
    subliniem una care probabil este cea mai importanta §i cea mai decisiva.
    IALA A BIS ER ICI I
    34 INT RO DU CE RE IN DOCTRINA SOC

    rup tur a din tre eva ngh eli e §i cul tur a, san cti on ata de exc om un ica rea
    Du ~a l
    oca din tre Bis eri ca §i Ium ea mo der na, Re rum no var um est e pri mu
    rec i~r
    ntr ate nd int a des chi sa. Es te adm ite rea (im pli cit a dej a in fap tul de
    pa s in co
    uti e la pro ble ma soc iala ") nec esi tat, ii de ,,a me dia " int re ere-
    a cau ta o sol ' " ate
    §i pra cti ca sociala, cu sco pul de a sco
    din ta §i isto rie , int re pri nci pii etice
    dir ect ive de act iun e.
    sid era ca ace ast a ,,m edi ere " ar tre -
    De sig ur, m; i ram ane lim ita de a con or
    sa rev ina ier arh iei ; ins a ast azi , can d cu Conciliul, gra tie pro gre sel
    bu i
    elo r sociale, am aju ns sa rec un oa§ tem
    ca
    ecl ezi olo gie i §i dez vol tar ii §ti int
    rile isto ric e (de na tur a cul tur ala , economica, soc ial a §i politica) re-
    me die
    ta o mi siu ne pro pri e §i aut on om a a un ui lai cat cor ect for ma t, pu tem
    pre zin
    m sea ma de ins em nat ate a cu ade var at ext rao rdi nar a a ,,discursu-
    sa ne da
    m, de§i se afla do ar la inc epu t.
    lui soc ial " al enciclicei Re rum nov aru
    3. NOUA CRE~TINATATE
    (1931-1958)

    in anul 1931, cand Pius al XI-lea scrie enciclica Quadragesimo anno, ,,pro-
    blema sociala" era deja foarte schimbata. Desigur, ramane inca in picioare
    ,,problema muncitoreasca", insa granitele acelui conflict au devenit mai largi
    §i mai consistente. Confruntarea de acum nu mai este numai intre doua clase
    §i intre tezele teoretice §i abstracte din doua ideologii, ci este intre doua mo-
    dele diferite de stat national, care intre timp s-au nascut din acele ideologii.

    1. Socialismul real
    in anul 1917, cu Revolutia din Octombrie, ideologia marxista nu mai
    este numai o elaborare teoretica, ci se traduce in mod concret in sistem
    politic §i economic. Devine socialism real, comunism.
    Ciocnirea cu Biserica devine imediat violenta, incepand cu instaurarea
    in URSS a ,,regimului de separare" (23 ianuarie 1918). Comunismul se
    prezinta, in teorie §i in practica, drept dm~man al religiei. Marx a definit
    religia o boala a spiritului alienat, ,,o reflexie a lumii reale", care va trebui
    sa dispara cu sfar§itul capitalismului1.
    La randul sau, Lenin elimina orice iluzie posibila:
    Marxismul este materialism - scrie el. Ca atare, el este la fel de implacabil ostil
    religiei ca materialismul enciclopedi§tilor din secolul al XVIII-lea sau materi-
    alismul lui Feuerbach. Cu privire la asta nu exista cea mai mica indoiala [... ]
    Noi trebuie sane batem impotriva religiei. Acesta este abecedarul intregului
    materialism, §i deci §i al marxismului 2 •
    ~i, intr-un alt text ramas celebru, adauga: ,,Religia este opiul poporului.
    Religia este un fel de rachiu spiritual, in care sclavii capitalului i§i ineaca per-
    sonalitatea umana §i revendicarile unei vieti intr-un fel demne de oameni" 3•

    1
    ,,Lumea religioasa nu este decat reflexul lumii reale [... ] Reflexul religios nu va putea dis-
    parea decat atunci cand conditiile de munca §i ale vietii practice vor prezenta omului raporturi
    clare §i rationale cu semenii sai §i cu natura [ ... ] Viata sociala, a carei baza este formata din
    productia ~ateriala §i raporturile pe care aceasta o i~plica, nu va fi eliberata de mistica ceata
    care-i invaluie aspectul decat in ziua in care se va manifesta in ea lucrarea oamenilor asociati
    in mod liber, agenti in mod con§tient §i stapani ai propriei mi§cari sociale" (K. MARX, Il Capi-
    tale, libro I, capo I, IV: Il carattere feticcio della merce e il suo segreto, UTET, Torino 1960, 50).
    2
    VI. LENIN, Il partito operaio verso la religione, in Opere Complete, X..V (marzo 1908 -
    agost~o 1909), Editori Riuniti, Roma 1967, 384.
    3
    In Novaia Gizn, nr. 28 (16 decembrie 1905).
    INTR ODU CER E IN DOC TRIN A socIALA A BISE
    36 RICI I

    te nati ona le. Pen tru


    In Occ i~en t ii fac ecou num eroa sele particle com unis
    cita m pe Gra msc i, care
    a da num ai un exem plu sem nific ativ e suficient sa-1
    ce a ,,ghi loti nat idee a
    afir ma: mar xism ul se spri jina pe o stru ctur a filosofica
    pte idee a de relig ie ,,ar fi
    de Du ~ez eu" ; a pret inde ca mar xism ul sa acce
    ina triu ngh i" 4 •
    acela§1 lucr u cu a spun e: patr atul ar treb ui sa dev
    com unis mul la pute re,
    ~i- dup a cuv inte vin fapt ele. Peste tot uncle ajunge
    orice caz, recu rgan d me-
    rehg ia este impiedicata: ades ea in mod violent, in
    a imposibila sau dificila.
    reu la inst rum ente adm inis trati ve care sa-i faca viat
    se risc a sa nu se mai
    Toa te aces tea treb uie ami ntit e ' altm inte ri asta zi
    pers ecut iilor lui Stal in,
    inte leag a reac tia dur a §i ferm a a Bisericii. in fata
    , cand este ales secr etar
    care dom ina scen a timp de treizeci de ani (din 1921
    moa rtea sa, pe 5 mar tie
    gen eral al Com itetu lui Cen tral al PCU S, pan a la
    duri tate extr ema .
    195 3), Piu s al XI-lea §i Pius al XII-lea inte rvin cu
    ile afla te in deru -
    Totu §i, Quadragesimo an,w , anal izan d tran sfor mar
    prez inta in mod univoc.
    lare , nu evit a sa afirme ca socialism ul real nu se
    anir e pe pute re, este
    Ala turi de com unis m, care , ,,acolo uncle a pus stap
    il §i apro ape neob i§nu it cat de crud §i inum an se dovede§te" 5, s-a
    incr edib
    indr eap ta §i, intr -un fel,
    form at §i un socialism moderat, care pare ca ,,se
    tina le-a inva tat mer eu
    se apro pie de acele adevaruri pe care t radi tia cre§
    in mod sole mn"; pan a acol o - spu.I1e pap a - ca
    ,,un eori reve ndic arile sale
    , le prop un refo rma torii
    se apro pie mul t de cele pe care, pe bun a drep tate
    6
    cre§ tini ai soci etat u " •
    e eror ile) cont ine
    Cu toat e aces tea, de§i socialismul mod erat (ca toat
    ,,Ni men i nu poa te sa
    une le part i de adevar, nu treb uie san e lasam in§elati: 7
    "•
    fie in ace l~i timp bun catolic §i ade vara t socialist
    Enciclica Divini
    .A§adar rup tura este tota la §"i nu adm ite exceptii.
    com unis mul de piep t f?i
    Red emptoris (19 mar tie 193 7) va lua foarte repede
    nitiva in ton f]i 1n mot i-
    va emi te O sen tint a de con dam nare, care sun a defi
    ~i cons ider a religia ca
    vati i: ,, Com unis mul este prin natu ra sa antireligio:;;
    intr~nsec perv crs fj i
    «opi u al poporuJui,, " ; deci ,,co m~ mu l este in mod
    8

    nu se poate admit.e in nici un dom emu colabora rea cu el, din part ea oric ui
    9
    vrea sa salv eze civilizap...a cres:,--n.rui" • 1949 , apru ha '?j 8 pu -
    P ius al XII- lea va con tinu a pe acea sta linie. Pe 1 iulie
    e din partc.:a Sf';'.1n tu Jui
    ne sa fie pro mulgat ve~t irul dec.Tet de excomun icar
    Ofic iu:
    , . d A.. pazzu· 1';)_ Cb.e if;,.,Sll 1w i.::rr. irrte~ <ktlr,1 Grrirn.Y:t , l,,1f;,l ,J1ni , J{J,rmt HJ(~, J:t.k,
    ,,. - c·..::: 1u'J1 J, r:r. .,., f 'f 'I ,
    • z J- , ,:, -tli.', , l (JlJ .~,u
    -~, e.XJ., ,! Qllfl..L.lrogeE1rru.1anTW -!:J . 1-
    . Citat M .
    ,7'.)

    "I ' 'EfJ ~ '-' , l'J1-


    ., ',/ • ✓_.,
    -~..u.
    " Pfi.::, , ·XI-·_,!; ()ucdragezlmo anrw . r.r J"'H z:..:
    ( ' 0/,;A C..· , J(M
    s Pn.:.::, ....L
    . X1 ~. QULJJiragt:s1mo ann.o ,r nr.:-~ ( j{ '✓ 1:., . · ,.,
    -~ • -rJ.
    • P fl3 .-'!J.. -U:.-~
    - Xl , ~. D .~ w 1n • P.~::.:m.pwrr~ • •.r. ..'L 1r-_,,
    = P:1.:;:; ~ • - .J....:...r., · -x 1
    D 11 ,n· Rw'. nr.r,tr
    1 ""
    . ~ -- Xl ~ .,n<;, r.'! :,_, J
    s Pn.--s f..L - _.:_f~ - •
    ~1 . NOUA c ngt$TJNJ\' l'A'J'J,: (19;-J J. J.%8 ) 37

    Credincio§ii cnre mi:i rt.11r1sesc doctri na comunil:lmuJui, 1rn1teri alist ~i anticre§-


    tin , ~i, inaint~ de toate, ~ci care-I npi'irfi sau ii devin propagandi~ti , cad ipso fa,c-
    toi ca apost.at 1 de la crcdmt,a catoli ca, in excomunicarc in mod special rezervata
    Scaunului Apostolic10 •

    Se confirma deci ruptura totala §i se exclude orice posibilitate de con-


    frunt are11.
    Deci se poate spune ca in timpul celei de-a doua perioade a ,,discursului
    social" al Bisericii - indeosebi sub pontificatele lui Pius al XI-lea §i Pius
    al XII-lea - raportul cu comunismul este trait in termeni de contrapozi-
    tie absoluta §i violenta. Lupta antireligioasa deschisa impiedica, de fapt ,
    o reflectie mai senina asupra fenomenului socialismului real. Blocheaza
    din start orice veleitate de dialog sau ma.car de o analiz·a mai deta§ata.
    Astfel se naQte acel anticomunism radical care nu doar intr-un caz va fra-
    '-s ' '
    na Biserica - a§a cum sustin astazi unii istorici - ca sa intervina cu aceeasi
    ' ->

    decizie impotriva altor devieri etice §i ideologice, desigur, nu mai putin


    periculoase (cum ar fi nazismul §i fascismul), dar aliate in mod deschis
    impotriva comunismului 12 .

    2. Neoliberalismul
    intre timp, §i liberalismul manchesterian a intrat in criza. in anul 1929,
    prabu§irea Wall Street (Bursa din New York) §i marea depresie economica au
    sanctionat dezmintirea istorica a ideologiei liberale clasice. Capitalismul se
    transforma. Din criza se na§te un nou model de capitalism §i de stat liberal,
    ale carui radacini teoretice se pot gasi sintetizate in concluziile unei intfilniri
    care a ramas vestita, Colocviul Lippman, tinut in Franta in anul 1938, §i la
    care au luat parte cei mai mari exponenti ai neoliberalismului economic:
    10
    Decretul Sfantului Oficiu (28 iunie [1 iulie] 1949): AAS 41 (1949) 334 (Denz. -Huner.
    3865).
    11
    Acela.§i Sfant Oficiu - in timpul pontificatului lui loan al XXIII-lea - a reafirmat
    validitatea Decretului din 1949. ,,intrebare: Este permis cetatenilor catolici, la alegerea
    reprezentantilor poporului, sa dea votul lor acelor partide sau candidati care, de§i nu mar-
    turisesc principii contrare doctrinei catolice, §i chiar I§i atribuie numele cre§tin, de fapt, se
    asociaza totu§i la comuni§ti §i-i favorizeaza pe ace§tia prin modul lor de a actiona? Riispuns
    (confirmat de papa pe 2 aprilie): Nu, conform decretului Sfantului Oficiu de pe 1 iulie 1949,
    nr. 1: AAS 51 (1959) 271 §.U . (Denz.-Hune,: 3930).
    12
    in realitate, Pius al XI-lea a condamnat dur fie fascismul, cu enciclica Non ahbia.nw
    bisogno (1931), fie nazismul, cu enciclica Mit brennender Sorge (14.03.1937). Totu§i, ra-
    mane faptul ca (din diferite motive) Sfantul Scaun a stipulat Concordatul fie cu Mussolini
    (1929), fie cu Hitler (1933). Insu§i loan Paul al II-lea, vorbind la Berlin, la Consiliul central
    al evreilor (23.06.1996), a admis: ,,Chiar daca multi preoti §i multi laici, a§a cum au demon-
    strat istoricii intre timp, s-au opus acelui regim de teroare [nazismul] §i chiar daca s-au
    activat multe forme de opozitie chi ar in vi at a cotidiana, totlt§i aceasta a fost prea putin"
    (L'Osseruatore Romano , 24-25 iunie 1996).
    38 INTRO DUCE RE IN DOCTRINA soc.I.ALA A BISER ICII

    ,
    Walte r Lippm an, Fried rich von Hayek, Ludw ig von Mises, Wilhe lm Ropke
    . . ·
    Jacqu es Ruef §i altii.
    Noul capita lism menti ne ferm princi piul funda menta l ~I h?era l~smu lui
    clasic, adica libert atea totala a initiat ivei economice §i a p1ete1, de§I se res-
    ping extrem ismel e politicii lui lais~ez faire, desch izand pasul la a§a-n umi~a
    ,,economie mixta ": alatur i de deplin a initia tiva privat a, statul nu trebu ie
    numa i s-o faca pe janda rmul, ci este obligat sa interv ina pentr u a indre pta
    jocul libera l fortel or economice. Misiu nea sa este aceea de a salvg arda con-
    curen ta onest a §i de a impiedica monopolurile sa faca, practi c, impos ibila
    functi onare a natur ala a pietei. A§adar, ,,da" spus politicii de plan, intele a-
    sa ca progr amare indicativa; in schimb, ,,nu" spus oricar ei planif icari sau
    progr amari coercitive de tip colectivist. Deci statul trebu ie sa interv ina,
    -
    dar trebu ie sa limite ze la maxim um interv entiile sale: dimin uand cheltu
    iala public a §i taxele, se va putea favoriza produ ctivit atea.
    Cat prive§ te conflictul dintre capital §i munc a, neolib eralis mul crede
    ca el nu va putea sa dispara: fie din motive de natur a filosofica, fie din
    insa§i cauza logicii produ ctiei capitaliste. Totu§i - se admit e -, este drept
    ca statul sa incerc e sa atenu eze inegalitatile inevit abile, mai ales printr -o
    politic a de preve dere §i de asiste nta sociala; aceas ta insa nu va trebu i sa fie
    impus a obliga toriu tuturo r, pentr u a evita ca respo nsabi litate a perso nala
    sa fie inlocu ita de o alta de tip colectivist.
    In sfar§it, §i cat prive§te propr ietate a privat a, neolib eralis mul econo mic
    contin ua s-o conce apa inca in functie indivi dualis ta, ca inaint e. Liber tatea
    economica - se repeta - este baza indisp ensab ila a oricar ei alte libert ati.
    Insa§ i impo rtanta valorilor morale, pe care nimen i nu vrea s-o nege, este
    accep tata in functi e de expan siunea economica mai mare.
    Deci se poate spune ca neolib eralis mul menti ne in subst anta trasat urile
    funda menta le a~e_v~chiuh.~i liberalism, in pofida catorv a conce~ii impor tan-
    te facute evolutie1 t1mpunlor.
    ~nsa nu din a~easta cauz~ c~p~talismul di~ anii '30 se prezin ta mai putin
    i
    penculos. Ba chiar provoaca fnca, pentru ca gener eaza acum ularea puteri
    (nu numa i economice!) in maini putine.
    Pius al XI-lea - este faptul ca in zilele noast.1enum as ,· t-
    Ceea ce sare in ochl- scrie -t· · · · a
    b oga,1e1 , c1 acumu 1area unei puteri enorm e . t .
    numai concentrarea §I , a une1 pu en
    economice despotice· m
    • A A •

    mana putme1or persoa ne care adesea nu su n t mc1 . . - .


    · · · d · • traton. a.i capitalului de car macru
    roprie tari ci numa.i
    d
    epoz1t an §I a m1111s . a·
    e e1 msa 1s-
    A -

    P A • •

    uitorii sangelu·1 ll1 SU§l cu cru·e


    pun dupa bunul
    '

    lor plac [ ... .I . Sunt, mtr-un fel, d1stnb


    ,.. _ _
    A •

    . . ,..
    te orgam smul econom1c §I au m mana, ca sa spunem asa . .
    stifl et u 1econom ie1•
    trfuec::: • • •
    ':sc)

    a§a incat mmem, nnpotn va vomte1 lor, nu ar putea nici ma.car sa respire 13 _
    'S A • •
    '

    §.u .
    13 Prus AL XI-LEA, Quadragesi,no anno (15.05.1931), nr. 113 §.u .: CERAS, 98
    3. NOUA CRE[;>TINA.'l'ATE (1931 -1958) 39

    Care este cauza acestei situatii alienan te? Ea, raspund e Pius al XI-lea,
    trebuie pusa 111 faptul ca o cautare a prof-itului devine cautare a puterii.
    Puterea - insista papa - nu nu1nai economica, ci §i politica, pana la in-
    staurar ea unui adevara t ,, i1nperialism interna tional al banilor " • Cum sa
    14
    '
    nu observa m 111 aceste cuvinte pre1nonitia evenim entelor dramat ice care
    '
    aveau sa tulbure lun1ea foarte curand?
    Iata pentru ce Biserica reinnoi e§te ferma sa condam nare §i impotri va
    noii fonne de liberali sm econon1ic. De fapt,
    concent rarea de bogatii §i de putere generea za trei specii de lupta pentru pre-
    dominar e: rnai intai se lupta pentru prevalar ea econornica; apoi se Iupta cu
    indarjire pentru stapanir ea asupra puterii politice, pentru a se folosi de fortele
    sale §i de influent a sa in competi tiile economice; in sfar§it, se lupta pe plan
    internat,ional.
    ,, Toata econom ia - incheie papa - a devenit astfel oribil de dura, nemi-
    loasa, cruda" 15 .
    Ce-i de facut a§adar? Pius al XI-lea nu se limiteaz a la condam nare, ci-i
    stimule aza, mai ales, pe catolici la acFune . Propun e astfel un fel de ,,a treia
    cale" interme diara intre socialism §i capitalism, careia incearc a sa-i dea o
    configu rare, intr-un anumit sens, §ijuridi ca. La randul sau, Pius al XII-lea
    (care nu a scris nici o enciclica sociala) va relua in discurs urile sale ideea
    predece sorului sau §i ova propun e din nou in forma mai angajan ta, drept
    constru ire a unei ,,noi cre§tin atati".

    3. ,,Civili zajia cre§tin a" ca a treia cale


    In fata ideologiilor care s-au transfo rmat de acum in modele nationa le
    concret e de organiz are sociala §i economica, Quadragesimo anno trateaz a
    - largind astfel ,,discur sul social" al Bisericii - problem a unui al treilea
    model, care sa traduca principi ile religioase §i etice ale magiste riului social
    intr-o forma de organiz are cre§tina a societatii. Adica Pius al XI-lea propun e
    sa se gaseasc a in ,,civilizatia cre§tina " o a treia cale, un model alterna tiv fie
    la eel al socialismului real, fie la eel neoliberal.
    in sine, ideea nu era noua. Biseriea, in multe exprim ari eultura le pro-
    prii §i in instante le sale ofieiale, nu s-a resemn at nieioda ta cu sfar§itu l
    ,,cre§tinatatii". Acel model mediev al rupt ra1nasese inca pentru multi ca
    simbol al organiz arii sociale ideale.
    Mai intai, traditio nalismu l catolic (cu Louis de Bonald), apoi, catolicismul
    intransigent (cu Joseph de Maistre , Felicite de Lamenn ais §i Louis Veuillot)
    insistau pe ideea ca seria lunga de erori din lmnea modern a (manife state in
    14
    Prns AL XI-LEA, Quadragesimo anno, nr. 117: CERAS, 99 §.U .
    15
    Prns AL XI -LEA, Quadrage simo anno, nr. 116 §.U.: CERAS, 99 §.U .
    40 INTRODUCERE IN DOCTRINA socIALA A BISERICII

    Revolutia Franceza, in anticlericalism ul liberal §i in ateismul socialist) tre-


    buia atribuita in mod esential sfarsitului cre§tinatatii medievale, rupturii
    aliantei dintre tron §i altar' §i sffl§i~rilor produse de Reforma protest~ta.
    Pentru a urea din nou panta - sustineau ei - nu exista alta cale decat re-
    stabilirea ,,civilizatiei cre§tine", adica acea identificare intre credinta §i
    societate pe care o facuse marele Ev Mediu.
    Efortul pe care alti ganditori catolici il face au de a imagina un model
    diferit de convietuire civila care sa raspunda mai bine la provocarile ine-
    , '
    dite ale noilor timpuri, era considerat utopic in sine §i periculos. Ramane
    emblematica condamnarea lui Sillon, din partea lui Pius al X-lea. Cu o
    scrisoare din data de 15 august 1910, papa condamna ca gre§ita ideea unei
    ,,cetati viitoare", propusa de Marc Sangnier:
    Civilizatia
    , nu mai trebuie inventata ' nici cetatea noua nu trebuie construita
    in nori. Ea a existat, ea exista: este civilizatia cre§tina, este cetatea catolica.
    Nu e vorba de altceva decat de a o instaura §i a o restaura fara incetare 111 fun-
    damentele sale naturale §i divine [ ... ] Ea este societatea pentru care Biserica
    pune temeliile §i conduce lucrarile 16 .
    A§adar Pius al XI-lea, reluand discursul despre ,,civilizatia cre§tina",
    inteleasa acum ca ,,a treia cale", face referinta la acela§i curent de gandire.
    Totu§i, propunerea sa nu este o sirnpla intoarcere la modelul vechi, ci pro-
    punerea unui model nou de ,,civilizatie cre§tina". El traseaza in mod gene-
    ric chiar §i configuratia juridica ,,corporativa".
    Fiind anii aceia in care Mussolini elaborase o Carta a muncii, intemeia-
    ta pe o conceptie fascista inacceptabila de corporativism, folosirea aceluia§i
    termen din partea lui Pius al XI-lea (de§i in sens diferit §i in mod clar critic
    fata de fascism) nu s-a dovedit fericita. E adevarat ca ceilalti pontifi 1-au
    la.sat deoparte.
    in realitate, intentia papei era sa dea viata unei oranduiri interne §i in-
    ternationale, inspirata din dreptatea sociala, in masura sa coordoneze ac-
    tivitatea economica cu binele comun, reconstruind intre stat §i individ cor-
    purile intermediare cu finalitati economico-profesionale, dupa tipul liber §i
    spontan al corporatiilor medievale, a§a incat indivizii §i corpurile interme-
    diare sa poata exercita ~e~ar~ rolul sau, fara a fi expropriat de el din partea
    autoritatii centrale. Ad1ca Pius al XI-lea enunta, pentru prima data acel
    ,,principiu de subsidiaritate" care avea sa devina apoi patrimoniu co~un:
    Du pa cum est e ne~e~·1:1is_a sustrage de la indivizi ceea ce ei pot sa faca prin for-
    tele proprii §i din 1111tiativa lor pentru a transfera ast a la comunitat e tot a§a
    , ' '
    16 Prus AL X- LEA, N otre Charf!e_ap ostolique (25.08. 19_10): AAS 2 (1910) 6 l 2 . [Mi§car ea]
    . , animaUi de Mar c Sa ng111e1 la inceputul secolulu1 al XX-lea , i<:i
    S i 1101
    0 , • • d . "' propltne a sa_ 1nsu fl e-
    A

    teasca din punct de vedere crei;;t11~ e'.nocratrn care se na§tea; insa confuzia int r e activita tea
    ~-eligioasa i;;i politica i-a fost fa tala ; Pius al X- lea a condamnat mi§car ea in anul 1910.
    3. NOUA CHE~TINATA'fE (1931-1958) 41

    este nedrept a incredinta unei societati mai mari §i mai inalte ceea ce pot face
    comunitat ile mai mici §i inferioare 17 •
    In aceasta optica, a unei ,,a treia cai" corect intelese, trebuie deci vazute
    actualizarile principal elor teme din Reruni novaru'm fa.cute de Pius al XI-lea,
    pentru a le adapta la conditiile istorice schimbat e ale ,,problemei sociale":
    salariul ,just", ,,functia sociala" a proprieta tii private, intervent ia statului
    in economie.
    De aceea, limita propuner ii unei ,,civilizatii cre§tine" , fa.cu ta de Pius al
    XI-lea, nu se afla atat in concepFa ,,corpora tiva" a societatii, cat, mai ales,
    in a crede ca e posibil (in teorie §i in practica) de realizat o ,,a treia cale"
    catolica, menita sa restaurez e, intr-un fel, intre Biserica §i societate a civila
    raporturi asemana toare cu acelea care au intemeia t regimul medieval de
    ,,cre§tina tate".

    Pius al XI-lea, intre socialism §i liberalism


    (Compendiu, nr. 91 §i urm.)
    91. La inceputul anilor '30, sub impresia grelei crize economice a anului
    1929, Pius al XI-lea publica enciclica Quadragesimo anno, comemor and pa-
    truzeci de ani de la Rerum novarum. Papa interpreteaza trecutul la lumina
    unei situatii socio-economice in care, la nivel national §i international, se
    I
    I I

    adauga la industria lizare expansiunea puterii grupurilo r financiare. Era


    ' perioada postbelica in care in Europa se impuneau regimurile totalitare,
    in timp ce se intetea conflictul dintre clase. Enciclica avertizeaza in privinta
    il lipsei de respect fata de libertatea de asociere §i scoate din nou in evidenta
    ~ principiile solidarita pi §i colaborarii pentru depa§irea antinomiilor sociale.
    Raporturile dintre capital §i munca trebuie sa stea sub semnul colaborarii.
    Enciclica Quadragesimo anno accentuea za principiu l conform caruia sa-
    lariul trebuie sa fie proportio_!lal nu numai cu necesitaple muncitor ului,
    ci §i cu cele ale fantiliei sale. In relatiile cu sectorul privat, statul trebuie
    sa aplice principiul subsidiaritiifii, care va deveni un element permane nt al
    ' doctrinei sociale. Enciclica respinge liberalismul inteles ca o concuren ta
    nelimitata a fortelor economice, dar confirma din 110;1 valoarea proprie-
    ta.pi private, care face referinta la funqia sa sociala. Intr-o societate care
    i trebuie reconstru ita pornind de la bazele ei economice, care devine ea
    ,,Pius al XI-lea a
    1~ insa§i $i in intregirne ,, problema " ce trebuie abordata,
    simtit datoria §i responsab ilitatea de a promova o con$tiinta 1nai inalta, o

    I.1 interpreta re mai exacta §i o aplicare n1ai urgenta a legii morale menite sa
    rj reglemen teze raporturi le umane ... cu scopul de a depa§i conflictul dintre
    clase $idea ajunge la o noua ordine sociala bazata pe dreptate §i caritate" •
    Ii Prus AL XI-LEA, Quadragesimo anno (15.05.1931), nr. 86: CERAS, 92.
    1
    42 INTRO DUCE RE IN DOCTRINA socIALA A BISER ICII

    92. Pius al XI-lea n-a fntiirziat sa-§i ridice vocea fmpotriva regimu rilor
    to-
    talitare care au ajuns la putere fn Europa fn timpul pontificatului siiu. Deja
    in 29 iulie 1931, prin enciclica Non abbiamo bisogno, a protes tat impot riva
    abuzu rilor de putere ale re2im ului fascis t din Italia. In 1937 a publi-
    cat encicl ica Mit brennender bSorge privin d situat ia Bisericii Catqli ce in
    eel de-al Trei1ea Reich. Textu l enciclicei Mit brennender Sorge a fost citit
    de la amvo nul tuturo r biseri cilor catoli ce din Gern1ania, dupa ee a fost
    raspa ndit mai intai in eel mai mare secret. Enciclica a aparu t dupa ani
    de asupr ire ;,i violen ta ;;i dupa ce episeo pii genna ni I-au rugat in n1od
    expre s pe Pius al XI-lea, ca urmar e a masur ilor din ce in ce 1nai repre-
    sive adopt ate de Reich 111 1936, in mod deose bit fata de tinerii obliga ti
    sa intre in mi;;carea ,, Tinere tul hitleri st". Papa se adres eaza preoti lor ;,i
    calug arilor , credincio;;ilor laici, pentr u a-i Yncuraja ;,i pentr u a-i che1na la
    :ezist enta cat timp nu se va inchei a adeva rata pace intre Biserica ;,i stat.
    In 1938, in fata raspan dirii antise mitism ului, Pius al XI-lea a afinna t: ,,In
    spirit sunte m sen1i f' 11 •
    Cu enciclica Divini Redemptoris, referit oare la comu nismu l ateu ;,i la
    doctri na social a cre;;tina, Pius al Xl-lea a criticat 1n mod sistem atic con1u-
    nismu l ca fiind, , perve rs in sine" ~i a indica t ca mijloace princi pale pen-
    111

    tru remed ierea relelor produ se de acesta rei'nnoirea vietii cre;;tine, prac-
    ticare a carita pi evanghelice, implin irea indato ririlor privin d drepta tea Ia
    nivel interp erson al ;,i social in veder ea binelu i comu n, ridica rea Ia nivel
    institu µonal a corpo ratiilo r profes ionale ~i interp rofesi onale .

    I C o:--!GREGATIA PENTRU E DUCA"fl E C ATOLICA , Orie11tamenti, cit ., nr. 21, pag . 24.
    11 Pius AL XI- LEA, Diswrs ciitre j11r11ali~tii bclgic11i (06.09.1938).

    ur Pius AL XI- LEA, Divini Redemptoris: AAS 29 (1937) 130.

    4. ,,Nou a cre§t inata te" a lui Pius al XII-l ea


    De aceea§i limita a lui Pius al XI-lea se va lovi §i Pius al XII-lea, atunc i
    ca.nd va incerc a sa refo~mulez_e ~ai bine ideea, in terme ni de ,,noua cre§-
    t inatat en, luand act de Irevers1b1htatea istorie i §i aband onand ipotez a cor-
    porat iva.
    $i Pius al XII-lea porne§te de la o lectur a negat iva a lumii mode rne:
    r-N'eca.zurile din preze~t - spun: e~i'~ mod e_ficace - sunt O apologic a crc§-
    t ini.wi ului ca n-ar ma~ p~tea sa ? e 1mp:es10nant"; de fapt, ,,timp ul prc-
    V:: nt, ad.aug~nd la devit:nl~:: d<J: innar c dm t ~ecut crori noi, le-a du
    s pana
    la. extre rrJ f; dm care nu put<;a sa urmf;z e dccat rai acirc l? i rui naro''. Ca nia
    ti-o
    : utu r 0r aJ.Y.:~tt,r_rr;J ,; Hf~ afi_a - pc.mtru pap~ -: in dc:_;dip ircu (pc care a proclu
    j~:--r1,~ m rJlfoma) Bur<Jp•<:J de ac,:a • •
    d()(.:t n na a lu, Cri Ht oi; •,!J1j a J3 1·.Hc11.Cll, (,d I·c·,
    .· ... ..
    , ✓1·iniot1r6.· dwJw.r1; (:JJ<.:.zw n,: Hp1n iu r1 lfl J,~u n ., p,·i
    ' '
    can•, , (•cJu,
    ,
    .. 11 ,.,. ,. I ·1 ' :. _
    , , ,u, I ll 11 O )l .I h,h ~
    i·

    ~ r . ·
    ;3. NOUA CRE!;,TINATA'l'E (H)31- t9fi 8) 43

    reinnoita de cruce, a ajuns la un a§a grad de progres civil incat a clevenit


    invat,atoare a altor popoare §i a altor continente" 18 .
    N eputand sa se reproduca astazi experienta medievala singura solutie
    pentru a ie§i din grave]e rele prezente se afla in'
    restaurarea' ordinii sociale'

    cre§tinei adica in instaurarea unei ,,noi cre§tinatati", intemeiata pe drep-


    tul natural §i pe revelatia divina, a§a cum sunt invatate de catre Biserica.
    '
    De aceea, laicii catolici vor trebui sa se angajeze in domeniul social §i po-
    litic, pentru a ,,reincre§tina" structurile ~i institutiile societatii facilitand
    ":s ' ' '
    astfel lucrarea proprie a Bisericii, care este mantuirea ve§nica a oamenilor.
    Este oare aceasta ,,o intoarcere la Evul Mediu"? ,,Nimeni nu se gande§-
    te - raspunde Pius al XII-lea. insa o intoarcere, da, la sinteza religiei §i a
    vietii. Aceasta nu reprezinta deloc un monopol al Evului Mediu: depa§ind
    infinit toate contingentele timpului, ea este mereu actuala, pentru ca este
    cheia de bolta a oricarei civilizatii, sufletul din care trebuie sa traiasca
    orice cultura" 19 .
    Descrierea acestei sinteze intre religie §i viata pe care o face papa re-
    produce in substanta modelul clasic de cre§tinatate, adaptandu-1 insa la
    situatia schimbata a unei societati care nu mai este omogena din punct
    de vedere cultural. Nu e suficient - spune Pius al XII-lea - sa se reafirme
    ideea abstracta de cre§tinism, ci e nevoie de ,,realizarile concrete ale acelei
    idei, adica legile, oranduirile, institutiile fondate §i promovate de oameni
    dedicati Bisericii ~i activi sub conducerea sa sau ma.car sub inspiratia ei";
    ' '5 '
    acest lucru trebuie sa fie valabil §i in societatea pluralista de astazi: cre§ti-
    nul nu ar putea sa se multumeasca sa colaboreze pe un plan, pur §i simplu,
    ,,uman", fara a abdica de la propria identitate20 •

    5. Aportul lui J. Maritain


    insa adevaratul teoretician al ,,noii cre§tinatati" este Jacques Maritain,
    din care insu§i Pius al XII-leas-a inspirat. Marele filosof catolic a dat dem-
    nitate de proiect discursului Bisericii despre ,,noua cre§tinatate".
    Pomind de la cunoscuta sa ,,distinctie a planurilor" (care avea sa exerci-
    te a§a de multa influenta §i la Conciliu), ,,noua cre§tinatate" a lui Maritain
    se deosebe§te de cea medievala, mai ales, printr-o viziune reinnoita a reali-
    tatii temporale. in timp ce modelul medieval era ,,sacral", eel maritainian

    18 Prus AL XII-LEA, Summi Pontificatus (20.10.1939), nr. 11-13 (JG).


    19 Prus AL XII-LEA, Discurs catre pelerinii elve/ieni (16.05.1947), in Discorsi e Radiomes-
    saggi di S.S. Pio XII, XIX: Nono anno di pontificato (2 marzo 1947 - 1 1narzo 1948), Tipo-
    grafia Vaticana, Citta del Vaticano 1948, 78.
    20 Prus AL XII-LEA, Mesaj radiofonic de Criiciun (22.12.1957), in Discorsi e Radiomessa-

    ggi di S.S. Pio XII, XIX: Dicianovesinw anno di pontificato (2 marzo 1957 - 1 marzo 1958),
    Tipografia Vaticana, Citta del Vaticano 1958, 680-683.
    44 INTRODUCERE IN DOCTRINA socrALA A BISERICII

    este, in schimb, ,,profan"; in timp ce pentru cre§tin atatea mediev ala reali-
    tatea tempo rala avea natura de instrum ent sau de mijloc fata de realita tea
    spiritu ala, pentru Marita in, in schimb, realita tea tempo rala are o autono -
    mie a sa care trebui e salvgardata, insa fara a pune in discuti e ,,prima tul
    spiritu alului" . Deci nu e vorba de a realiza un ,,stat cre§tin", ci un ,,stat
    laic consti tuit in mod cre§tin", respec tand plurali smul legitim 21.
    A§adar credin ta conduce cultura o inspira dar nu se identifica cu ea. De
    '
    fapt, - explica Marita in - credinta ' apartin e 'planului spiritual, iar cultura
    apartin e celui temporal: doua planuri clar distincte intre ele. Totu§i, ele nu
    sunt separabile, ci se intalnesc in om. De aceea se impun e depa§irea vechii
    sinteze medievale dintre credinta §i cultura occidentala, din cauza careia multi
    au ajuns sa creada ,,ca credinta este Europa §i ca raspan direa impara tiei lui
    Du!Ilnezeu printre popoare consta in a le duce lor civilizatia occidentala" 22 .
    In schimb , cre§tinismul promoveaza toate valorile umane autent ice,
    oriund e s-ar afla ele, facandu-le sa creasca in interio rul diferit elor culturi ,
    ,,nu distrug e spiritu l diferitelor civilizatii §i nici nu raman e separa t de ele.
    Dar din cauza transc endent ei sale propriu-zis divine, el poate sa patrun da
    §i, de aceea, sa transfigureze, insa nu sa distrug a" 23 •
    In pofida import antei acestor intuitii , nici Marita in nu iese insa din op-
    tica clasica a regimu lui de cre§tinatate. Astfel, daca prin noul sau proiec t
    face, pe de o parte, un pas inainte , depa§ind necuve nita identif icare a pla-
    nului credin tei cu acela al societatii, el insista , pe de alta parte insa, inca
    in a consid era (a§a cum, de altfel, faceau Pius al XI-lea, Pius al XII-lea §i
    reflect ia teologica preconciliara) ca ii revine Bisericii sarcin a sa conduc a
    constr' uirea societatii umane , prin acel ,,plan interm ediar" uncle credin ta
    §i cultur a se ating. ' De fapt, §i pentru Marita in, acest ,,plan ' interm ediar"'
    aparti ne domen iului etico-spiritual, care este propri u ierarhi ei.
    Prin urmar e, daca recunoa§terea marita iniana a autono miei legitim e a
    realita tilor tempo rale deschide credincio§ilor laici perspe ctive noi de res-
    ponsab ilitate in angaja~ea soci~la §_i ~olitica, nu schimb a insa optica tra-
    ditiona la, confor m careia numai rehgia cre§tin a poate schita 1nodelul unei
    ci~ilizatii umane autent ice, a carei realiza re trebuie condu~a de ierarhi e.

    2, J. MARITAIN, Umanes imo integrale, Borla, Torino 1962. Conform autorulu i noua
    cre§tina tate" va fi: ~n uman~s ~, pen~i:~. ca ~l v_a promov a_P~ om in demnita tea sa
    p:r~~ nala
    §i sociala, care este m acela§l t!mp ~P!I_Jtual~ §I t emporal a; mtegral, p entru ca va
    fi un uma-
    . desclli
    ,. •S la transcen
    · . . denta,
    nism .' ad1ca 11. va .1 ecunoa§
    . . te pe . Dumnez
    . eu c•:-.« sco p supra na t al
    urc
    .
    a l om Ulul. .,51· al creatie1
    , . Dec1 autonom ia §I laic1tate a leg1t1me ale i·eali' ta~t· · t
    . . . c • , 11 empora 1 e vor
    tre bu1. s a- ,se con·.i·ug·e cu a.ngaJarca,, de a mcre§tm a lumea ' fara consti·a·c 11 oo-e n., c1,. n1m. degTa b-a,
    .· tr-o sfinteni e de stil n ou .
    prn~~J. MAn1·/A1N, ,,La Chi esa cattolica e le civilta", in ID EM, Queslioni di coscienza, Vitae
    e nsier o, Mil ano 1980, 4~. .. . . . . ,"
    p ..~., ,J. M Alli 'l'AIN
    · , » L·1'· Ch10sn cnttoltca e le c1viltn , 52.
    3. NOUJ\ CRg~'T'INA'l'J\TE (19al -l968) 45

    Transforma rile socio-cultu rale rapidc ~i profunde din ultimcle deccnii


    §i ecleziologia Conciliului , mergfmd mult mai departe, au ajuns sa faca sa
    nu mai poata fi propusa ipoteza unei ,,noi cre§tinatat i". Maritain a ramas
    profund intristat de asta. ~i nu numai el...

    Pius al XII-lea §i ,,noua civilizatie cre§tina"


    (Compendiu, nr. 93)
    93. Mesajele radiodifuza te de Craciun ale Iui Pius al XII-lea, impreuna cu
    alte interventii importante in materie sociala, aprofundea za reflectia ma-
    gisteriala referitoare la o noua ordine sociala, ca.Iauzita de morala 9i de
    drept §i centrata pe dreptate 9i pace. in timpul pontificatul ui sau, Pius
    al XII-lea a traversat anii teribili ai celui de-al Doilea Razboi Mondial ~i
    anii dificili ai reconstrucr ei. Nu a publicat enciclice sociale; cu toate aces-
    tea, a manifestat incontinuu, in numeroase contexte, preocupare a sa pen-
    tru ordinea internaron ala zdruncinata : ,,In anii din timpul razboiului ~i
    dupa aceea, magisteriul social al lui Pius al XII-lea a reprezentat pentru
    multe popoare de pe toate continentele §i pentru milioane de credincio§i
    ~i necredincio§i glasul con§tiintei universale, interpretat §i proclamat in
    stransa legatura cu cuvantul lui Dumnezeu. Cu autoritatea sa morala §i
    cu prestigiul sau, Pius al XII-lea a adus lumina intelepciun ii cre§tine la
    1
    numero§i oameni de orice categorie §i nivel social" •
    Una dintre caracteristicile intervenfiilor lui Pius al XII-lea cons ta fn accentu-
    area raportului dintre moralii §i drept. Papa insista asupra notiunii de drept
    natural ca suflet al ordinii ce trebuie instaurata la nivel national §i interna-
    tional. Un alt aspect important al invataturii lui Pius al XII-lea este atentia
    acordata categoriilor profesional e §i de antreprenor i, chemate in mod de-
    osebit sa se intreaca pentru realizarea binelui cornun: ,,Pentru sensibilita-

    I
    ~
    ~
    tea §i inteligenta sa, cu care a inteles «sernnele tirnpului», Pius al XII-lease
    putea considera precursoru l imediat al Conciliului al II-lea din Vatican §i
    al 1nvii}iiturii sociale a papilor care i-au urmat"".

    'CoNGREGATIA PENTRU EouCATIE CATOLICA, Orien tamen ti, cit., nr. 22.
    u Ibid.

    6. Un ,,discurs" care continua


    A§adar ,,discursul" deschis de Rerum nouarum continua. Cu pontifica-
    tele lui Pius al XI-lea §i Pius al XII-lease realizeaza o a doua etapa impor-
    tanta in evolutia magisteriu lui social: alaturi de dimensiune a doctrinara,
    sunt reevaluate mai mult dimensiune a istorica §i cea politica. Noutatea
    problemelo r cauzate de schimbarea ,,problemei sociale" §i importanta de
    46 INTRODUCE RE IN DOCTHINA SOCIALA A BISERICII

    acm~1 universal recunoscuta a componentei istorice in cercetarea sociala s unt


    inotivele principale ale dezvoltarii care are loc §i in ,,discursul " Bisericii.
    Este semnificativ ca, in cadrul Saptamanilor sociale (care se tin de acum in
    multe natiuni), juri§tii §i economi§tii ii intrec pe filosofi.
    Astfel, in Quadragesimo anno, pentru prima data, se vorbe§te despre
    ,,doctrina sociala a Bisericii". Momentul teoretic ramane mereu prevalent
    fata de analiza istorica §i de alegerile politice, totu§i, cu privire clarvaza-
    toare, Pius al XI-lea §i Pius al XII-lea incep sa vorbeasca despre ceea ce
    noi astazi numim ,,reforme de structura", fie la nivel national, fie la nivel
    de structuri productive. Astfel, de exemplu, se accepta ca in circumstante
    determinate este necesar sa se limiteze exercitarea dreptului de proprie-
    tate in posesie §i in gestiune de activitati §i de bunuri care, la.sate in mana
    privata, ar putea sa fie in dauna binelui comun.
    Desigur, cultura ecleziastica dominanta considera inca ,,doctrina socia-
    la" ca un domeniu rezervat numai ierarhiei. De aceea, este semnificativa
    distinctia pe care Quadragesimo anno o introduce intre ,,doctrina despre
    materiile sociale §i economice" (rezervata intocmai magisteriului) §i ,,§ti-
    inta sociala §i economica", care, in schimb, este §i de competenta laicilor:
    insa actiunea lor va trebui sa se desfa§oare mereu ,,sub magisteriul §icon-
    ducerea Bisericii" §i este vazuta in mod instrumental, laicii trebuind sa se
    limiteze numai la ,,aplicarea cu mai multa eficacitate a doctrinei neschim-
    bate §i imutabile a Bisericii la noile necesitati" 24 .
    Ra.mane inca in vigoare principiul fixat de Pius al X-lea:
    Numai in trupul pastoral se afla dreptul §i autoritatea necesare pentru a-i pro-
    mova §i a-i conduce pe toti membrii spre scopul societatii. Cat prive§te multi-
    mea, ea nu are alt drept decat acela de a se lasa condusa §i, ca o turma docila,
    ~ ·· · 25~
    sa-i urmeze pe pastorn sru .
    $i totu§i, cu toate acestea, ,,discursul" continua. Suntem departe de re-
    cunoa§terea deplina a misiunii laicilor, insa a fost fa.cut un alt pas inainte.
    Biserica nu se opre§te!

    , o esimo a 11110
    (15 .05. 1. 93 1), nr. 20: CERA u,
    O 7')
    XI- L. ,..~A Qit,,ad1·an·
    i 1 p )USA I ~-
    ,, p . ' X - LJcA ' Vehementer (LI .02. l!JOG) : 'l'u ttc le encic:Liche dei liotnm i Pontefic·t·, ci·t ·,
    ~., JUS AL • ,

    56 1.
    4. DIALO GU.L
    (1958-1 978)

    in anul 1958, cand loan al L'CIII-lea ii unneai a lui Pius al XII-lea la ca-
    tedra sfantulu i Petru, ,,proble ma sociala" se schimb a inca o data. $i foarte
    profund. Daca in pri1na faza ea s-a identificat, mai ales, cu conflictul de cla-
    sa intre proletari §i stapani i capitalu lui, daca in a doua faza ea s-a transfo r-
    mat in ciocnire deschis a intre sisteme socio-economice opuse (comun ismul
    §i capitalis1nul), acum, in aceasta a treia faza, ,,proble ma sociala" atinge
    dimensiunile cantitat ive ale lumii. Este in discutie insu§i echilibr ul ome-
    nirii, intre N ordul bogat §i Sudul sarac. Problem a demografica, explodand,
    a 1nutat deja axa de echilibr u a lumii de la eurocen trismul de ieri la lumea
    a treia de maine. Ta.rile imense in curs de dezvoltare din Americ a Latina,
    '
    din Asia §i din Africa cer dreptat e §i dezvoltare. Daca se vrea pacea, ba
    chiar supravi etuirea insa§i a omenirii, se impune o noua ordine mondia la:
    economica, juridica §i politica.
    Acest proces de mondia lizare este in acela§i timp cauza §i efect al crizei
    ideologiilor. Ele ridicase ra ziduri de netrecu t chiar §i intre popoare infra-
    tite, generan d ura §i razboai e teribile, care au insange rat secolul nostru
    (XX). Acum insa istoria, relativi zand necuven itele absolut izari ale ideolo-
    giilor, a fa.cut sa apara cateva elemen te comune de adevar, continu te in fie-
    care elabora re cultura la, §i, de aceea, permite reluare a dialogu lui pornind
    de la ceea ce une§te oameni i intre ei.
    Asemen ea transfo rmari profund e nu putea sa nu interpe leze §i Biserica,
    ea, care merge cu lumea. $i Biserica, reunita in Conciliu, a raspuns cu cu-
    raj, a actualiz at magiste riul sau, a inceput sa se reinnoi asca pe ea insa§i.
    A§adar a treia faza a ,,discur sului social" al Bisericii, care s-a dezvolt at
    inca o data in paralel cu evolutia ,,problemei sociale", este determ inata de
    confluenta a trei motive diferite, legate intre ele: criza ideologiilor, proce-
    sele de mondializare, rezulta tele doctrin are §i pastora le ale Conciliului.

    1. Criza ideolog iilor


    Istoria traita §i concret a a ultimel or decenii din secolul al XX-lea a dez-
    mintit in mod zgomotos previziu nile utopice pe care ideologiile clasice le
    teoretiz asera a priori cu privire la viitorul societatii. Diferite le ,,doctrine",
    sub loviturile istoriei, au intrat astfel toate in criza, una dupa alta, pana
    cand astazi, practic, au fost abando nate.
    48 INTRODUCE RE IN DOCTRINA socIALA A BISERICII

    0
    Prima ideolo!!ie clasica dezmintita a fost liberalismu l, care, nascut
    data cu prima r~volutie industrial~ avusese o dezvoltare extra0rd inara,
    mai ales, in secolul al XIX-lea. Cel al liberalismu lui a fost primul ,,zid" care
    a cazut, cu criza din anul 1929: Wall Street se traduce tocmai ,,St rada zi-
    dului"! insa e adevarat ca vechea ideologie mancheste riana a ar~tat c~ are
    capacitatea de a se corecta eland viata formelor succesive de neohberah sm.
    Apoi a venit randul de;mintirii istorice a fascismulu i §i a nazismului .
    insa, ca sa spunem adevarul, ~ceste doua ideologii totalitare s-au nas~ut
    tarziu §i au murit repede, eliminate de eel de-al Doilea Razboi Mondial,
    fara sa fi avut nici ma.car timpul sa prinda radacini adanci.
    Dupa aceea, in ordinea timpului, a intrat in criza §i a§a-numita ,,ideolo-
    gie catolica"; aceea - ca sane intelegem - care, nascuta ca a treia cale intre
    liberalism §i socialism, elaborase un model alternativ de ,,societate cre§ti-
    na" , deducandu- 1 a priori (a§a cum facusera celelalte ideologii) din princi-
    piile supreme ale unei viziuni doctrinare teoretice. Daramarea definitiva a
    ,,zidului" catolic a fost stabilita pe planul istoric de dezvoltare a societatii
    secularizat e §i pluraliste contempora ne §i, pe planul reflectiei teologice, de
    rezultatele ecleziologiei Conciliului.
    in sfar§it, ultima §i mai dura in a muri a fost ideologia marxista. Caderea
    ,,zidului" de la Berlin a avut loc materialme nte abia in 1989, insa agonia
    culturala §i politica a socialismului real, care 1-au precedat §i pregatit, a
    durat aproape treizeci de ani. Deoarece §i Biserica a avut la asta o parte
    decisiva, este important sa amintim pa§ii mai importanti ai interventie i
    ' '
    sale, care constituie unul dintre cele mai semnificati ve capitole din eel mai
    recent ,,discurs social" al ei.

    2. Biserica §i marxismu l: discernam ant §i dialog


    Anii '60 §i '70 reprezinta o perioada de mari schimbari. Criza incipienta
    a ideologiei marxiste §i Conciliul al II-lea din Vatican pun in mi§care O situ-
    atie de zid contra zid intre Biserica §i socialismul real, care parea destinata
    sa dureze in mod nedefinit.
    Primele cor:tradicti i inte:ne din sistemul comunist explodeaza la sfar§i-
    tul anilor '50. Incepe Hru§cIOv, in anul 1956, cu ,,destaliniz area" , decretata
    de Congresul ~l XX~lea al PCU_S. Dup~ un an, in 1957, izbucne§te con-
    flictul ruso-ch1nez §1, pentru pnma data, Mao acuza Moscova de r evizio-
    . nism. Procesul Siniavskij- Daniel (1966) deschide perioada disensiunii " in
    URSS, urmata de cazurile cele mai rasunatoar e ale lui Soljenitin §i _ inai
    t a rziu - Saharov.
    De§i toate e§uate, ~e ~nmultesc in aceast a faza t entativele de a realiza
    form e dife rite de ,, soc1a hsm real": ,,comunisrn ul a utogestion at " iugoslav,
    4. DIALOGUL (1%8-1978) 49

    ,,prima vara de la Praga " (1968), ,,socialismul uman" din Cuba, ,,marxis-
    mul parlam entar" al lui Allend e in Chile. Curen tele sociali smulu i euro-
    pean aleg drumu l de1nocratiei occide ntale §i se departeaza de ideologia
    marxis ta. Prima care se disocia za este social- democ ratia germa na la Bad
    Godes berg (1959); apoi se inmult esc forme diferit e ale a§a-nu mitulu i
    ,,euroc omun1. sm "l .
    Intre timp, §i Biseri ca i§i schim ba atitud inea §i trece de la ciocni rea
    violen ta la confru ntarea dialect ica, gratie progre selor fa.cute de reinno irea
    concili ara.
    Indeos ebi a fost determ inanta invata tura enciclicei Pacem in terris a lui
    '
    loan al XXIII- lea (1963), cu distinc tia sa intre ideologie §i mi§car i istoric e:
    Nuse pot identif ica - spune papa - doctrin e filosofice false despre natura , ori-
    ginea §i destinu l Univer sului §i al omului , cu mi§car i istorice cu finalita ti eco-
    nomice , sociale, cultura le §i politice, chiar daca aceste mi§car i i§i au origine a
    in acele doctrin e §i din ele au luat §i inca mai iau inspira tie. Doctrin ele, odata
    elabora te §i definite , raman mereu acelea§i, in timp ce mi§car ile de mai sus,
    acpona nd asupra situatii lor istorice care evoluea za neince tat, nu pot sa nu
    ~ufere influen te, deci nu pot sa nu fie supuse la schimb ari, chiar profun de.
    In afara de asta, cine poate nega ca in acele mi§cari, in masura in care sunt
    conform e cu princip iile ratiuni i drepte §i devin interpi ;ete ale aspirat iilor juste
    ale persoa nei umane , exista elemen te pozitiv e §i care merita sa fie aproba te?
    De aceea, se poate intamp la ca o apropie re sau o intfilni re de ordin practic , ieri
    consid erata nepotr ivita, astazi sa fie, in schimb , potrivi ta sau sa poata deveni
    potrivi ta maine2 •
    Aceas ta distinc tie avea sa-i duca pe catolici la depa§i rea unei optici sim-
    plu negati ve §i de ~onda mnare in fata realiza rii istoric e a diferit elor forme
    de sociali sm §i avea sa duca §i Biseric a la intreb area legata de prezen ta
    eleme ntelor pozitiv e, care raspun d la aspira tiile juste ale oamen ilor, in
    mi§car ile istoric e nascu te din marxis m. Un aseme nea discer naman t era
    imposi bil inaint e din cauza ciocnir ii deschi se, mai ales cu privire la teme
    referit oare la natura §i liberta tea martu risirii religio ase.
    Pe aceast a noua pozitie de discer naman t se plasea za Conciliul. Gaudi um
    et spes, de§i se abtine sa numea sca in mod explic it marxis mul, reafirm a,
    inaint e de toate, conda mnare a ateism ului sistem atic, fara jumat ati de ma-
    sura:

    1
    Partidu l Comun ist italian (eel mai puterni c din lumea occiden tala) manifes ta mai clar
    privire
    decat altele simptom ele crizei ideologice. Este emblem atica revizuir ea judecat ii cu
    §i
    la religie. Inceput a cu Congre sul din 1962, se aprofun deaza la CongTesul al XI-lea (1966)
    modific at art. 5 din statu-
    culmine aza la Congre sul al XV-lea(1979); in acela§i Congr es este
    tul partidu lui, epurandu-1 de elemen tele de marxism -leninis m care au r amas.
    i IoAN AL XXIII-LEA, Pac:em in lerris (11.04.1963),
    nr. 159: CERAS , 327 §.U.
    50 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA. A BISERICII

    Intre form ele ateismu.lui contemporan nu trebui e trecut a cu vederea aceea care
    .
    a§teap ta eliber area omului, mai ales, din elibera rea lui economica §i sociala
    in
    Se pretin de ca religia, prin natura sa, se opune acestei eliberiiri in masur a
    Ia
    care, indrep tand speran ta omului spre miraju l unei vieti viitoare, il abate de
    e,
    constr uirea cetatii pamante§ti. De aceea, sustin atorii unei astfel de doctrin
    atunci cand ajm~g la conducerea statulu i, comba t violen t religia , raspandind
    ateism ul chiar §i prin folosirea, mai ales in educat ia tinere tului, a mijloac elor
    3
    de presiu ne de care dispune putere a publica •
    A§ada r - reafir ma Biserica - ideologia, daca este gre§ita, raman e mereu
    gre§it a §i inacce ptabil a pe planu l principiilor. Cu toate aceste a, - adau-
    ga Conciliul - pe planu l istoric este posibil §i neces ar dialogul. De fapt,
    ,,Biserica, de§i respin ge total ateismul, recunoa§te sincer ca toti oamenii,
    credincio§i §i necredincio§i, trebui e sa ia parte la dreap ta const ruire a aces-
    tei lumi, in care traies c laolalta: acest lucru, cu sigura nta, nu se poate im-
    plini fara un dialog deschis §i prude nt" •
    4

    Cativ a ani dupa aceea, este reluat a aceea§i distin ctie intre ideologie §i
    mi§ca ri istoric e de Paul al VI-lea in Octogesima adven iens (1971), care -
    depa§ ind gener alitate a prece denta - o aplica acum in mod explicit confrun-
    tarii dintre cre§ti ni §i marxi§ti.
    Paul al VI-lea reafir ma, inaint e de toate, §i el inacc eptab ilitate a ideolo-
    giei marxi ste:
    sa
    Cre§ti nul care vrea sa traiasc a credin ta sa fotr-o actiun e politica intelea
    ca servic iu nu poate sa dea fara sa se contra zica propri a adeziu ne la sisteme
    ideologice care se opun in mod radical, sau cu privire la puncte substantiale,
    credin tei sale §i conceptiei sale despre om: nici la ideologia marxi sta, la mate-
    be
    rialism ul sau ateu, la dialectica sa de violenta §i la modul cu care ea absoar
    liberta tea indivi duala in colectivitate, negan d in acela§i timp omulu i §i istoriei
    orice transc enden ta, person ala §i colectiva; nici la ideologia liberal a ...s
    Totw~i, - contin ua Paul al VI-lea - in fata evolutiei nume roase lor mi§-
    ma marxi sta ' " se impun e un
    cari istoric e, nascu te sau inspir ate din ideolob...
    disce rnama nt at ent " , pentr u a vedea in ce masu ra O anum ita forma is-
    6

    torica de socialism a evolua t fata de ideologia origin ara (chiar daca aceasta
    rama ne patrim oniul sau inspir ator) §i in ce masu ra O misca re istorica
    det ermin ata accep ta §i garan teaza valorile fund amen tale al~ omului, mai
    ales cele legat e ,,de libcrt atc, de respon sabilitat e §i de desch idere la spiritu -
    al, care garan tcaza dezvoltarea integr ala a omulu i"7_Acest discer nfunant

    :J Ga udiu m et spe:;, nr. 20: EV J/1377.


    4 Guudiu m et :;p es, nr. 2 1: EV 1/ J :rn:3
    6 P AU L AL VI-LEA, Octogesim(t udueni en!> (1 4 .0G.197 LJ , Ill'. 26: EV 41749 _
    " P AU L AL V {- I. J~A, Octoges t11tc1 udoente ns, nr. :3 1: 1!,' V 4175 4 _
    7 I JAIJ I. AL VJ-LJ•:A, Octoges ima udueni ens, nr. :31 : fi,'V 4175 4 _
    4. DIALOGUL (1958-1978) 51

    -conchide Octogesima adveniens - ,va permite cre_tinilor så precizeze


    gradul de angajare posibil" în alegerile concrete pe care trebuie s le fac
    împreum£cu toi oamenii pentru edificarea unei lumi mai drepte'.
    Ca urmarea acestei atitudini schimbate, în ace_ti ani de dialog _i de
    ,confruntare",încep o serie de experimentri, nu toate coerente _i accep
    tabile, ca în cazul mi_crii ,cre_tinilor pentru socialism', care din America
    Latin s-a rspândit în Europa. Totu_i, dincolo de judecata _i de rezer
    vele necesare cu privire la oexperient sau alta _i cu privire la polemicile
    care derivau, nu se poate nega faptul c ele au contribuit la na_terea unui
    ansamblu de întrebri teoretice i practice care au contribuit mult la depå
    _irea definitiv a ideologiei marxistel0,

    3. Procesele de mondializare
    Al doilea motiv care se afl la originea perioadei dialogului (caracte
    ristic a celei de-a treia faze a discursului social'" al Bisericii) este, fär
    îndoial, accentuarea proceselor de mondializare, care au deschis lumii _i
    angajrii Bisericii ,perspectiva interdependentei universale"1,
    Aceast nou perspectiv planetar a problemei sociale" se datorea
    z, în primul rând, revoluiei tehnologice, a ciberneticii, a automatiz
    rii, acalculatorului electronic, a inteligentei artificiale, a erei spaiale.
    Ea a fcut s apar oîntrebare de fond: Cine-i va controla pe controlori?
    Tehnocratia de mâine - denun cu for Paul al VI-lea - poate s fie
    izvor de rele care nu sunt mai puin amenintoare decât liberalismul de

    8PAUL AL VI-LEA, Octogesima adveniens, nr. 31: EV 4/754.


    9CE.B.SoRGE, Le scelte ele tesi dei ,Cristianiperil socialismo° alla luce dell'insegnamento
    della Chiesa, ElleDiCi, Leumann 1974.
    10 Deci nu uime_te faptul c - dup oprim serie privat de întâlniri între catolici _i
    marxi_ti, promovate de asociaia catolic german Paulus-Gesellschaft - a fost întreprins
    un adevrat dialog oficial între Biserica Catolic (reprezentat de Secretariatul pentru ne
    eredincio_i) i lumea marxíst (reprezentat£ de Academile _tiinifice din diferite Tri din
    Est). Întâlniriles-au tinut: la Lubliana, despre tema: ^tiin i credin (1984); la Buda
    pesta, despre tema: Societatea i valorile etice (1986); la Kligenthal, despre tema: Civili
    zaia i construirea casei comune europene (1989). Deja în anul 1986, dup Symposiumn
    de la Budapesta, reprezentantul Sfântului Scaun, monseniorul Franc Rodé, scria: , Insugi
    faptul unei întâlniri la nivel oficial între cre_tini _i marxi_ti ni se pare semnificativ. S-au
    întâlnit puncte de convergen: a aprut la marxi_ti noiunea de persoan uman ca bine
    suprem, cudrepturile sale la via, la demnitate, la libertate, la pace, la munc. Idolul clasei
    pare astfel izolat în al doilea plan. Unele certitudini în edificiul socialismului_tiintific par
    zdruncinate. Am putut constata schimbri relevante în atitudinea marxist în faa fenome
    nului religios _i nu putem s nu ne bucurm de asta" (F. RODÉ, Il simposio di Budapest su
    «società e valori etici»", Aggiornamenti Sociali |1/1987 30_.u.).
    1 JOAN PAUL AL II-LEA, Sollicitudo rei socialis (30.12.1987), nr. 9: EV 10/2524.
    2/1121. EV
    progressio,
    76: nr. Populorm VI-LEA, PAUL.
    AL
    2/1079. (26.03.1967),
    EV 34: nr. progressio Populorum 13
    VI-LEA, PAUL.
    AL 12
    Vatican. din II-leaConciliului al pastorale
    ale si re
    doctrinarezultatelor lumina metoda, înconinuturile_i curaj revzândcu
    asta fãcut moral",
    aSi diseursul
    su profundreînnoiasc nu putea
    Biserica sociale",problemei s nu
    planetare
    ale dimensiuni acestor fata In
    colonialism forme moral. degradare cultural
    de_i
    de noi produce i p0atepopoare, între bun telegere
    mai
    în oladuce poate cum a_a care, real), timp în
    chiar (dacnu rapide foarte
    timpuri mas,în nivel
    de lastiri cuno_tine de i culturi,
    de rspândiriide
    aceproblemn
    a este Adevrata tehnologice. aplicaii admirabile
    numai vorba comunicrii.
    enu aici ^i sinoi de
    informaiei al _i alcelplanetar,
    este
    orine nou£ impuneo mondializare, care de
    proces alt sfâr_it,
    un In
    pcii"13 noualnumele ,Dezvoltarea este mondial:
    politic ordine nou doarprospere
    o ideologilor)
    spoate sfâr_itul (dup
    astzi care pci, pe cultur a esential: o de_i
    realizat, de greu nou, tur
    cul aioci icere Se
    fric. atomic, pe arma rachetelor, pe
    echilibrul întemeieze alsauarmelor
    pe mai ses pot popoare nu dintre politic telegerea
    înPaceai opuse. militare blocuri semnificaia de îns_i aprrile, ci toate
    numai dispar nu sfcut Cernobîl)a dramaticlade puin mai nu
    Hiroshima dramatic
    din experienta cea la
    atomic
    la (de era timp, acela_i In
    planetar.instituional nivel naiune, la ci fiecare întreraporturi
    nivel
    de numai la legitime, nu instane diferitelorconvergena dialogul _i
    favorizeze samavolnicie
    s i colonialism
    de i forme
    de noi evite
    formal,
    a_a numai supranational, se încât
    s
    efectiv,
    nu _i autoritate ocrotite
    ode
    raporturi
    fie så aceste drepturii aceste necesitatea ca sporit popoare, au
    internaionale
    dintre relaiile individual
    în _i mod omului, în ale
    mentale
    fundadrepturilor recunoa_terea Constiünta i mondial, juridic ordine
    nouã necesaroi devineeconomic, ordine nou£ alãturi
    ode aceea,
    acolo.lucreaz De
    careomului lumii
    ai sale,
    ai sistemelor
    ci productiei ai
    numaia radical nu regândire sineo cu
    aduce cultur, ea nouà
    organizare
    mun a este
    o Cll,
    nou decât
    o mul t mai tehnologia,
    mul t relaie.
    Deci de
    viaa lucrurile _i vedea ade nou mod sociale, unraporturilor Conceptie a
    nou£ cultur, O nouã genereaz otehnologic dezvoltarea faptul
    c
    degrab,se inaccesibile; mai ieri pânconsiderate tinte la om
    conducpe în afl
    calificat
    s-l _i mai tolucru t înlocuiasc£
    de
    mâna msurs hsticate, în
    soinstrumente
    mai tot tehnici
    de i domeniile,
    de toate folosirea, în in
    atât afl controlat
    se nu revolutionar
    greu
    de i mai cel
    efectul fapt, De
    mondial. ordine
    nouã aceea,o impune,
    de sclavie,
    se forme
    de noi evita Pentrua leri2,
    BISERICII SOCIALÁADOCTRINA INTRODUCERE
    ÎN 52
    4. DIALOGUL (1958-1978) 53

    Ioanal XXII-lea, dezvoltarea i pacca


    (Compendin, nr. 94 _i urm.)
    94. Anii'60 deschid orizonturipromitoare: odihna de dupá distruge
    rile rzboiului, începutuldecolonializrii, primele semnale timide ale unei
    îvclziri arelatiilor dintre cele dou blocuri, cel american i cel sovietic. În
    acest climat, fericitulloan al XXl-lea cite_te în profunzime semnele tim
    purilor".Problema social dobânde_te semnificaie universal _i cuprinde toate
    trile: alturi de problema muncitoreasc i cea a revoluiei industriale,
    apar protblemele agriculturii, ale zonelor aflate în curs de dezvoltare, ale
    cre_terii demografice i cele legate de necesitatea cooperrii economice
    mondiale. Inegalitile simite mai înainte în cadrul unor naiuni în parte
    apar acum la nivel internaional _i dezvluie cu claritate mereu crescând
    situatia dramatic din Lumea a Treia.
    loan al XXII-Hea, în enciclica Mater et magistra, ,i_i propune s actuali
    zeze documentele deja cunoscute i s fac un pas mai departe pentru a
    angaja întreaga comunitate cre_tin". Cuvintele-cheie ale enciclicei sunt
    comunitate _i socializare: Biserica este chemat s colaboreze cu toi oame
    niipentru a construi o comuniune autentic: în adevr, dreptate i iubire.
    Pe aceast cale, cre_terea economic nu se va limita doar la satisfacerea
    necesittilor oamenilor, ci va putea promova i demnitatea lor.
    95.Cu enciclica Pacem in terris, loan al XXIII-lea scoate în eviden tema
    pcii într-o epoc marcat de proliferarea nuclear. Pacem in terris contine,
    pe lâng aceasta, o prim reflecie aprofundat aBisericii cu privire la drep
    turi; este enciclica pcii i a demnitii umane. Ea continu i completeaz
    discursul din Mater et magistra _i, urmând directia indicat de Leon al
    XII-lea, subliniaz importanta colaborrii tuturor: este pentru prima dat
    când un document bisericesc este adresat _i ,tuturor oamenilor de bun
    voin", care sunt chemai la o,,mare îndatorire: misiunea de a înnoda din
    nou legturile convieuirii în adevr, în dreptate, în iubire, în libertate",
    Enciclica Pacemin terris se preocup i de puterile publice ale comunittii
    mondiale, chemate s trateze i s rezolve problemele de natur econo
    mic, social, politic, cultur, pe care le ridic binele comun universal"",
    La cea de-a X-a aniversare a enciclicei Pacem in terris, cardinalul Maurice
    Roy, pre_edintele ConsiliuluiPontifical pentru Dreptate _i Pace, i-a trimis
    luiPaul al VI-lea oscrisoare ce coninea un document cu o serie de reflec
    iiprivind capacitatea recentei enciclice de alumina noi probleme legate
    de promovarea pcii.
    'CONGREGAIA PENIRU EDUCAIE CTOLICA, Orientanenli, ct., nr. 23.
    "IOAN AL XXIII-LEA, Pacem in lerris, în: AAS 55 (1963) 301.
    Tbid., 294.
    328.
    CRAS. (1I.04.1963),
    160: nr. terrus Pacemm
    nXXIII-LEA, AL, lOAN 18
    273.CERAS, 241: magistra,
    nr:. Maler
    et
    XXI|I-LEA, AL
    lOAN 17
    273.
    CERAS, (1b.05.1961),
    240: nr. agistra mMater
    etXXIII-LEA, lOAN
    AL 16
    113.
    CERAS. l52: 1931),
    nr: (Th.05. Quadragesmo
    anno XI-LEA, AL
    PUS 15
    561.
    Pontefici,
    cit., sommi encicliche
    dei Tutte
    le
    (11.02.1906),
    in Vehementer X-LEA, ALPus
    . 14
    Nu astzi: chemai suntcre_tinii Biserica
    i careuniversal
    la dialogului"
    bazeinmportant
    la principiu fixeaz
    un XXIII-lea loan
    almoment, acest În
    magisteriuluil8, învtura fadedocil atenie
    cuvenit
    cu_i coerena mereu
    cu repete: înceteaz
    så desigur,
    nu probleme;
    acele pun se
    convieuirii,
    care în specifice
    ale sectoarele acioneaz în tr£iese
    i
    care celor rând, primul revine,
    în terris- Pacem
    insubliniaz decizie Aceast
    istoriei: conceptii
    ale false
    ader la care acela cusau crede nucare acela colaborri
    cu eyentuale Junei
    nitatea oportunitatea
    sau privire
    la judecatacu con_tiinei
    lor lase
    ajungând
    s£ sociale, angajrii planul laicilor
    pe legitim a autonomia firm
    XXIII-lea
    rea Ioan
    al (1963) terris Pacem
    in enciclica înani, Dup±doi
    temporale. ordiniilaicitatea
    mereu respecte saceea, trebui,
    de laic1i
    vaBisericii,învttura rect
    cu _i
    format co con_tiina coerent
    cu actionând
    în scopuri"""; respectivelor a
    icient obinerea pentru imanente
    ele în dup
    legile temporale activiti
    f_oare _i ci
    ,s profesional, vedere punct din
    de competenti fie s mai
    laicii necesar
    ca este continu£
    - el aceea- Via"6:de
    credincio_i
    nu nu care
    [...], laicat
    în din no_tri fiilor ales, mairevine,
    delor strii virtutea insistpe XXIII-lea.
    Papa al
    siune aciune"
    este
    o ,,trecerea
    la faptul
    c
    Mater
    et enciclica temporal
    afl
    în se lorjarea
    Ioan lui (1961)amagistra prim O
    anga laicilor
    înautonomieiresponsabilitii i clar afirmare
    a
    Bisericij"15. ,auxiliari
    ai rai
    ca
    ecleziastice
    în autoritii directivele pasiv
    conside fiind social,domeniul s-i docil,
    obligati
    s erau adic si"l4. pästorii urmeze
    pe
    în
    mod respecte laicii
    nu care
    condu_i lsa acela
    se ade decât drept ,alt aveau
    turm _i, Conciliul fapt, De
    Bisericii,
    în clerical a concepia definitiv dep_e_te
    Bisericii. social"
    al
    aceeaa dup _i
    care germen n
    rsulu diferite
    ale fazele prin crescut
    temporale,
    care
    în realitilor autonomiei
    numa gåsea novarum se Rerum
    maturizare ajuns
    la Conciliula cuales Mai
    laicatului
    i¿ teologiea acea ,discursului
    transformrile cerutde Bisericii, social"
    al
    rofunde. istorice pentrua decisive Sunt
    dologic a cotitura teologic pe
    plan justifica
    pastorale
    ale doctrinare
    si Kezultatele
    Vatican al
    din II-leaConciliului
    Conciliului Rezultatele 4.
    INTRODUCERE
    ÎN 54
    BISERICII SOCIALÁA DOCTRINA
    55 atunci do diferitele
    sau a dru pontificatului,
    dialogului alegere faceBiserica
    di a decât sa. doarse el2, dra înaltele în cu Biserica
    opun existenta omenesc";
    pentru doctri _i ca
    a avem
    în cred, la respectului în iubirea de cu de sale,
    adevrului deschis vin se inserat, bunvoint, du_man, se
    i aceast cutare
    comunicmnumai cultiv
    care
    _i Biserica
    Conciliul: modern
    Noi darurile
    Conciliul:
    chiar în ocazie
    nu pastorale
    necesitatea s de neamului
    întelegerile, strn esteîn inspirat aceia
    care a .trebuie care evanghelie:
    gre_itorul, XXIII-lea
    a solemn este
    anepotrivitfie
    cei
    enciclic cuvânt, a
    solidariti, de nu-iomul s pe
    aceia toate
    s autoritar
    care este lumea autoritar
    premise oamenii putem dialog,nici evoluia
    i pot despre mod Biserica nuNimenieste
    pe lor, cu 327.2/192. 2/200.2/201.
    i credincio_i
    erori, al prima face în
    NimeniOriunde în
    cu intâlnirile
    (1958-1978)
    DIALOGUL
    4. "19
    omagiu" oamenilor, noi de niciAutorul admitde viaa CERAS,
    Ioan în ecou toi sa. astfel modla EV EV EV
    cunoa_tere aceste
    greseala discursulratificat se
    reafirmå. a
    lumea,
    Biserica slujirea Conciliul:
    nimeni: strine
    adic£ (06.08.1962): (06.08.1962):
    (06.08.1962):
    la dialogului
    contemporan. Bisericagritoare cu propriu.[.] de
    ader face pe feluri3. în 158:
    dintreaduce
    însu_i dialogul întelege un s ecou
    _i
    niciodatmult, a îi a du_man stabili pe înc ezitnunatura,istoria nr.
    familie de
    deoarece
    a-i ele Conciliul colocviu"20
    caretrie_te. insist: su fa excludediferite
    autoritar recunoa_tecomune, face terris,1/1322.1/1642.
    de temporale,va mai sustin suamsuamsuam
    saumai pentrupe dedicat VI-lea, dialog"21, ambientului
    întreaga fie
    a
    de
    a
    de
    nu la
    (1965). indiferent omenirea
    ii in EV EV
    confundereligios"; î_i întemeind
    gre_eal lumea(1964): dovad care s i dorinta
    nu în care de
    sale"4, Pacem Ecclesiam
    Ecclesiam 92:
    Ecclesiam
    succesiv
    nepotrivit, care s insu_i
    însu_i prigonescautentice, primit 3:
    a face nod [...1,a-l VI-lea,
    ordiniii
    adevrul
    VI-lea spesal un
    VI-leagata fr nr. nr.
    XXIII-LEA, spes,
    spes,
    _i Paulîn se o de afaraesteel sine în priveste,
    adevr
    problemele VI-LEA, VI-LEA,VI-LEA,
    se de _imoral Bisericsuam
    decisive,
    Magisteriul et lumea oferifa ea
    Biserica fie vrea ecou umaneo al
    toat a
    et et
    s vorba al Gaudium
    lui cu al s nu pe i cât Gaudium
    ale mod sale Paul în de Bisericii Paulvalori ignor AL Gaudium
    trebui descoperi PaulEcclesiam Astfel, poate instituindtrebuie
    _i Nimeni
    nu întelege
    face ne cu AL AL. AIL,
    sectoare
    e meniulîn cu mesaj, iubiriiLui drul dac ce gostea
    valori
    Lui comun
    lOANPAUL PAUL PAUL
    dintre îi In unor toate
    când cred nare mul; alog nu nu 19 20 21 22 23 2%
    va în
    sociale,
    penfericit din lu cu de penmrturiei imaginea
    prezentaistoria sautransforme
    ace sufletul
    ,fermentul paceper caredezvol
    tri econo Estenivelul
    uv careecono
    aspecte Bisericii
    concordan
    i
    a_teptrile
    II-lea credin supus a pe
    ci mai interes i de la pe
    vieiiCristos, cu viata de
    politic,
    cre_tine p±mânt
    si la
    umane atentia
    politice,
    diferitelora
    al vizibil
    privinaprezint
    i pastoral
    pornind
    evoluiaadapta
    de
    structurile
    BISERICII Conciliului nou este se
    omenesc
    de pronunt lumea"V
    la de s c
    de în comuniune
    Bisericii un face _i i cultur, pe persoaneifaptul
    comunitatea
    antropologiei
    psihologice,
    24.
    dat în spes Cristos privinta
    o reflect¯,trezit cale de
    interpretat grija 24 nr.
    A
    din a_i anterioare
    a et
    neamul fåptur
    Societatea, cu nr.
    cit.,
    SOCIALÅ fost pentru pe este se recunoscut cit.,
    multdialogul
    _i bine a al a Gaudium în de progresul rientamenti, Orientamenti,
    îmboge_te
    i-a spes
    de constituia cu timp,
    semnificativ
    se
    este reînnoiasc legate
    Bisericii
    în
    sociale,
    mai complet
    DOCTRINAcealctuirea
    spes
    et
    Gaudium
    et constiint
    constitutie autentice
    documentele solidar
    omenire lumina de este,singura mai
    exprima familie, îns_i". pentru
    Gaudium Constituiaacela_i teme Totul ,Trebuietot
    aceea, spremagisteriul
    schimbrilor
    trezit CATOLIC, CATOLIC,
    intim în organic persoan: de
    rspuns nou
    aceast în se
    întreaga i
    se ci i popoarelor. atât 1/1462.
    ÎN si în oa pastoral De dar,s abordeaz ea orientate
    cstorie pentru a
    cre_tine:
    oamenilor
    INTRODUCERE
    îmbogtiadânc, pastoral
    Constitutia în fünd
    lume". Dumnezeu"I
    chemate mod religioase...
    EDUCAIE EDUCAIE
    ceva cuprins
    o Dumnezeu. simte lumea, când EV
    nr. un In ecleziologic,
    cu mod spre
    la
    vremurile (Compendiu,
    96)
    lipsimainoastre"25 contemporane.
    ca împreun fie într-unconstituia 1. PENTRU 44:
    Constitutia
    constituie cre_tinilor voit-o dat vietii
    în se
    care i
    omene_ti
    spesîn de comunitateas
    mergând
    nr.
    PENTRU
    problemele nr.
    poate Dumnezeu spes,
    i-arCunoa_te învtura ca et Bisericii
    social, trebuiesusale i
    prima
    spes,
    VICONGEGAJIA
    lui Bisericidestin luiGaudiun a morale
    acordat-o
    ICONGREGAIA
    et 40. 24.
    nr.
    Jbid..
    Gaudin25.
    se c£ care
    lui"", societtii
    familia Dumnezeu de temporale nr. et
    Gaudiun
    pentru
    Biserica Vaticanînnoirea
    al vieii
    si i
    nr.
    pentru Jbid., Jbid.,
    96. popor luia_i miterii
    mic
    soan ei pentru
    mai
    mice,
    0 mii tru unei de tarea
    a i lui în si cel
    a
    u Il IV V
    56 nu u 25
    4. DIALOGUL (1958-1978) 57

    5. Un ,,discurs'" nou
    In lumina reflectiilor fãcute pân aici, se înelege cotitura metodologic
    a magisteriului social al Bisericii. O schimbare a_a de profund în modul
    de a trata problema social", încât pe bun dreptateduce la considerarea
    c expresia ,doctrin social'" este mai adaptat pentru a indica fazele pre
    conciliare ale ,discursului social", îns nu cele postconciliare.
    Deja Papa Roncalli, de_i vorbe_te înc de doctrin social", n-o mai
    face în acela_i sens al predecesorilor si. Mater et magistra propune în mod
    explicit un mod diferit de apropierede ,problema social", care este pro
    fund schimbat: fr a mai recurge la metoda deductiv, care fcea s£ de
    rive în mod nemijlocit din principile suverane ale dreptului roman i din
    revelaie un model de societate cre_tin", ca ,a treia cale" alternativ la alte
    modele ideologice; în schimb, este necesar - inoveaz Ioan alXXIII-lea
    aplicarea metodei inductive, în care sunt esentiale trei momente: ,,Gsirea
    situaiilor; evaluarea lor în lumina acelor principi (evanghelice) _i a acelor
    directive (ale magisteriului); cutare i determinare a ceea ce se poate _1
    trebuie fcut"; spus în form mai scurt i incisiv, este necesar a vedea,
    a judeca, a aciona'"26.
    Enciclica Pacem in terris, dup doi ani, este primul document social
    care aplic noua metod inductiv. Punctul de plecare nu mai este con
    stituit de principiile teoretice ale dreptuluinatural _i ale revelaiei, ci din
    revelarea semnelor timpurilor". Desigur, cuvântul lui Dumnezeu i în
    vtura magisteriului rmân mereu punctul esenial de referin pentru
    ,a reinterpreta" provocrile aduse credinei de transformrile societii _i
    pentru a lumina alegerile care trebuie fcute; îns de acum nu în sensul
    deductiv înteles anterior, ci în cadrul noii metode inductive: a vedea, a ju
    deca, a aciona.
    Tot aceast metod inductiv în domeniul social este însu_it de
    Conciliul al I-lea din Vatican în elaborarea i în redactarea constituiei
    pastorale Gaudium et spes (1965) _i de Paul al VI-lea în Populorum pro
    gressio (1967). Dup câiva ani, în scrisoarea apostolic Octogesima adve
    niens (1971), scris pentru aniversarea a optzeci de ani a enciclicei Rerum
    novarum, Paul al VI-lea ajunge s codifice în mod oficial adoptarea noii
    metode inductive în materie de învtur social din partea Bisericii post
    conciliare: Revine comunitilor cre_tine: () s analizeze obiectiv situatia
    trii lor; (I) s-o clarifice în lumina cuvintelor imutabile ale evangheliei,
    s£ia principii de reflecie, criteride judecat i directive de aciune din
    învtura social a Bisericii[...J; (III) s gseasc cu asistena Duhului
    Sfânt, în comuniune cu episcopii responsabili _i în dialog cu ceilali frai
    26 IOAN AL XXIII-LEA, Mater et magistra (15.05.1961), nr. 236: CERAS, 272.
    10/2669. (30.12.1987),
    EV 41l: nr. socialis Sollicitucdo
    reo Il-LEA,
    10/2669. (30.12.1987), AL
    PAUL TOAN 29
    EV 41: nr. socialis Sollicitudo
    reo Il-LEA, AL
    PAUL IOAN 28
    4/717. (14.05.1971),
    EV 4:nr. adveniens Oclogesuma VI-LEA, PAUL
    AL 27
    mileniu treilea de-al
    evanghelizarea
    celui spre
    îndreptata profetic mod acum
    în de
    esteBiserica pierdut". crestintate
    nostalgia
    de trecut,
    fie excomunicare
    din climatulde ruptura i definitiv
    fie
    moddep_indcontemporan,
    în lumea Biserici dintredialogului oad a
    perl marea nostru secolului decenii
    ale ultimele deschis
    în S-Asadar
    a
    Conciliului. pastorale
    ale doctrinare
    i rezultate
    ortantelor nostru,
    afie timpul desf_urareîn mondializare
    aflate
    în
    procese
    de marilor ideologilor,
    afie sfâr_itului urmare
    afie Bisericii,
    ca
    social
    al discursulfundamenta a denou mod format
    un s-a Astfel,
    morale"29. teologiei
    special
    al teologiei,
    în i alcel ideologiei,
    de ci domeniul de
    tine nu
    .L.]
    Bisericii social a doctrina spun
    c trebuie
    ses ce de
    II-lea- al
    Paul Ioan
    încheie explic -comportamentul";
    asta _i orienta pentru a cre_tine tile
    comunit fãcutde magisteriului
    este evangheliei
    a_i lumina purilor"
    in
    semnelor
    tim citirea fapt, aciona".
    De comport
    , a acel sfår_it,
    ea In
    transcendent". timp acela_i
    pmânteascîn_i vocaia
    sa despre despre
    i om evangheliei învturii
    liniile diformitatea
    cu lor conformitatea
    sau examinând realiti, aceste
    terpreteze s este
    principal s,,scopul
    u enciclica- continu fapt
    - De
    judeca". comport
    , a acel Bisericii sociala doctrina rând, doilea alIn
    ecleziale". tradiiei credineiai luminainternaional,în contextul întate
    i
    în existentei
    socie omului, complexe
    ale realitile privire
    la atente
    cu flecii
    rezultatelor
    unei
    re îngrijit.formularea
    a ea
    esteXXIII-lea): Ioan
    al spune
    vedea"
    (ar timpurilor",
    ,a acel ,semnelor gsirea rând, primul comport, în
    rei
    socialis- Sollicitudo de
    fapt, continu, Bisericii social a Doctrina
    Paul declar definit Conciliu si însusit
    de XXIII-lea, loan
    al deja
    de
    VI-lea. al învturii
    anticipat sensul inductive, în metodei conform Bisericii sociale
    a
    descriptiv a definiia însu_e_te deci
    î_i aparte"28. categorie constituieo ea
    opuse: radical puin mai soluii fa
    de
    alte alternativ posibil reprezint o
    colectivismul
    _i capitalismul
    liberal
    si între cale treia ,a 0
    nunici marxist II-lea
    eprezint Bisericii
    nu social a.doctrina toate,
    c înainte de clarific,
    Ioan
    Paul progressio), Populorum enciclicei aniversar douzecilea
    al al in
    al al
    (1987, socialis Sollicitudo rei enciclica fapt.
    în De sus. mai citat VI-lea,
    definiia perfectcucontinuitate expresii,
    în acestei da
    lui a
    Pauldescriptiv
    care pe privire
    la îndojalcu nicioexist SOCial",
    nu dar
    elo semnificaia
    ,doctrin expresiei, folosirea revenit
    la adevrat. a este II-lea, al
    Paul loan
    onomice"". politice transform±rile
    _i sociale, realiza pentrua luate Mta
    amgajr1le alegerile
    i bunvoint· oamenii
    de toti cuCre_tin1
    _i
    care
    me
    BISERICII ÎN
    SOCIALAADOCTRINA INTRODUCERE 58
    5. PROFEIA
    (1978-2005)

    Cu pontificatul lui loan Paul al II-lea (16octombrie 1978-2 aprilie 2005),


    dup paranteza foarte scurt a lui Ioan Paul I(26 august-28 septembrie
    1978), Biserica trie_te o perioad profetic. Papa WojtyBa nu numai c£
    recepteaz i confirm rezultatele mai recente ale discursului social" al
    Biserici, ci le elaboreaz într-un mesaj nou, care, în continuitate cu magis
    teriul anterior, il deschide îns spre orizonturile celui de-al treilea mileniu
    cre_tin.
    De fapt,problema social transcende de acum înse_i dimensiunile canti
    tative planetare,care vzuser Biserica angajat în perioada ,dialogului",
    _i a devenit, mai ales, o problemn£de calitate" a vieii. Dezechilibrele i
    problemele s-au lrgit a_a de mult încât dep_iser graniele materiale ale
    lumii, ajungând s intereseze viaa uman în ea îns_i _i în valorile sale
    fundamentale, dincolo de orice cuantificare posibil. Astzi, problema so
    cial este problem de pace sau de distrugere global, de calitate de via
    sau de moarte a omului _i a habitatului su.
    In faa acestei dimensiuni în mod esential calitative a problemelor,
    Biserica, mai mult ca oricând, ,are un cuvânt de spus""; de fapt, planul
    valorilor _i al orientrilor etico-religioase nu este oare planul s£u propriu
    i specific? Nu-i revine Bisericii reafirm loan Paul al II-lea - sarcina
    s analizeze _tiintific" schimbrile sociale; în schimb, ea consider ca fiind
    misiunea ei s contribuie la orientarea acestor schimbri spre un progres
    autentic al omului i al societii"".
    Aceast înnscut alegere etico-religioas îi permite Bisericii s se adre
    seze tuturor fr deosebire, dincolo de diferentele culturale, mai presus
    de diferitele sisteme politice, economice i sociale. De aceea, discursul so
    cial" al Bisericii de astzi poate s fie înteles i împrt_it de credincio_i
    i necredincio_i, la Est _i la Vest, în trile în curs de dezvoltare i în cele
    dezvoltate, i ofer ocontribuie preioas la realizarea unui umanism nou
    în vederea societii anului 2000.
    Estesensibil, în enciclicele sociale ale lui Ioan Paul al II-lea, mutarea
    ateniei Bisericii de la sistemele politice _i economice la omul în sine, de
    la aspectul cantitativ al problemelor la cel calitativ. Astzi preocuparea

    1IOAN PAUL AL II-LEA, Sollicitudorei socialis (30.12.1987), nr. 41: EV 10/2667.


    2 IOAN PAUL AL II-LEA, Laborem exercens (14.09.1981), nr. 1: EV 7/1392.
    eticdin citeasc
    semni esenial cu
    iubirii,rspuns
    vedea evanghe con uman progresul
    constituie ar al pe este este nu angajarea
    confruntare, munci in via folosi
    umane,
    revine
    cu asociere,
    Petru umane
    ova
    cun Pauldrum uman
    suflet
    sraci s astzi
    misiunea: la ar
    a viata a
    reda s pentrua ca moda sf§ntului
    civilizaii
    _i importante, Ioan
    primul de vietii dreptului
    rezult ce de
    un noii confirme astzi i
    social", social, i Viata
    Bisericii nou, la cuvânt. 6/1209
    a
    BISERICII în muncii vieiicã cercetareasau exclam magisteriul
    jurul drepturi:
    de da în timpurilor", consider comparaieeste
    împlineste absolut?
    este
    aceeaa bun su sµ care
    recunoa_te aicicon_tiin asupra
    umane.
    în
    EV
    de su noi scaunul bunuri valori. de
    munca),
    mai
    nostru,
    evangheliei
    Discursul vine om", omul al De generalizat
    l4:
    A unei calitative, economic, social celorlalte
    con_tiin, nr.
    SOCIALeste .discursul
    se î_i secundar.aceasta,
    persoanei trecut, valoarea(04.03.1979),
    viütor 2005) alte aceastaltor
    Bisericii ale bazele timpul la II-lea. A_adar
    pe
    fapt,
    când
    Bisericii"3 o
    familia, Ratzinger care abandoneze discursului forma
    semne profetic.
    a aprilie cu faa în tuturor
    pentru
    DOCTRINA unui bunvoin. al crizei interesul De consens exista
    cu pune dinvietii, în atunci niciodatde
    Paul aceea _i valoric, în enciclic.
    relativ.
    al
    a
    valoare
    al speranta
    (viata.
    propune,
    (19 piar absolut de libertatea hominis
    social" principalele
    a fazfundamentale Joseph
    evangheliei Ioan a
    radical
    este urmare, a
    fundamental
    meargcalea
    a
    Tocmai
    Bisericii
    unui
    a
    fundamentul
    de
    ÎN pentru XVI-lea altevieii, s
    s-l angajare
    criz de lui numai o fãcuse dreptuluiKeemptor
    o poate niciodat
    vieii sociale",
    INTRODUCERE revrsa îsi chiar sa primatul reconstituirea
    .discursului trie_te
    oamenii a 1.Evanghelia
    cardinalului cu prin
    comoditatea
    profetic s
    prima etic. la
    i
    Biserica mai comparat al
    bunstri.evangheliei
    în societatea istoriei a
    al ci poate
    accept, nu trebuie prima
    nu dreptului
    absolut neag Il-LEA,
    valorilor ,profetic" Benedict
    etice social"
    a totiBiserica absolut,
    cea,problemei Biserica
    la ap£ra
    deveni cum_i
    de principiul
    soCietti,astzi sensul vestirea Provocarea vieii de Biserica
    a cu provocrile liei
    cariti.
    Alegerea fie sntatea,
    Se aceea, discursului ca
    a_a se
    AL
    prevalent lumina împreun de înc cale, a la inteleasgarantareaPAUL
    lor Adic nu s stiintific.
    valoarea
    Îns de nutea nonbosit aistent, apoi TOAN
    Deci vestire numele prima
    hcaia ele tinue inima poate
    loare II-lea De aceea la dac
    noi care 3
    60 n in la f Va ca
    5. PROFEIA 1978-2005) 61

    Problena adeváratáeste c£ astázi omul a picrdut simtul lui Dumnezeu


    Bi numi Dumnezeu, Ahsolutul, poate s¯ întemeieze valoarea absolut a
    omului, a demnitálii sale, a libertii sale si a drepturilor sale. Istoria a
    demonstrat deja pe larg cá simul luiDumnezeu i simtul omului oristau
    impreuná, ori dispar ímpreunä: ,Când dispare simtul de Dumnezeu, i
    sim<ul omului este ameninat _i pângrit"; se instaureaz atunci un fatal
    cerc vicios: pierzánd simul lui Dumnezeu, se tinde i la pierderea simului
    omului, al demnitäii sale i al vietii sale; la rândul ei, înclcarea sistematic a
    legii morale I..]produce un gen de umbrire progresiv a capacitii de perce
    pere a prezentei dtätoare de viat i mântuitoare a lui Dumnezeu.
    Consecina este c£ viaa î_i pierde sensul i rtce_te acele caliti ca
    re-o fac în mod specific ,uman": se cade inevitabil într-un materialism
    practic degradant:
    Valorile lui a fi sunt substituite de cele ale lui a avea. Unicul scop care conteaz
    este obtinerea propriei bunstri materiale. A_a-zisa calitate a vieii este inter
    pretat într-un mod prevalent sau exclusiv drept eficient economic, consu
    mism dezordonat, frumusete i plãcere a vietii fizice, uitându-se dimensiunile
    mai profunde - relaionale, spirituale i religioase- ale existentei'.
    Se explic astfel situaia paradoxal în care se afl lumea contempora
    n: Pe de o parte, diferitele declaraii ale drepturilor omului [..] arat
    afirmarea la nivel mondial a unei sensibiliti morale mai atente la recu
    noa_terea valorii i demnitii oricrei fiine umane ca atare, fr nici o
    deosebirede ras, naionalitate, religie, opinie politic, clas social. Pe de
    alt parte,acestor nobile proclamaii li se opune, din pcate, în fapte, o tra
    gic negare a lor"; a_a încât conchide Ioan Paul al II-lea - din societti
    ale vieii în comun, ora_ele noastre risc s devin societi de exclu_i",
    La aceast criz dramatic de sens i de calitate uman a existentei
    Biserica rspunde astzi cu discursul s£u social" în mod profetic. Ea
    aminte_te c omul este chemat la o plintate de via care dep_e_te di
    mensiunile pmânte_ti, economice, sociale _i politice, pentru a se deschide
    spre participarea la îns_i viaa divin. Este ,problema antropologic",
    Dar Bisericanu se sperie de refuzul la care o expune faptul de a merge
    împotriva curentului; de fapt, ea
    _tie c aceast evanghelie a vieii, care i-a fost încredinat de Domnul su,
    are un ecou profund _i conving¯tor în inima oricrei persoane, credincioas
    sau chiar necredincioas, deoarece, dep_indu-i în mod infinit a_teptrile, le
    4 IOAN PAUL AL II-LEA, Evangelium vitae (25.03.1995), nr. 22: EV 14/2234.
    5 IOAN PAUL AL II-LEA, Euangelium vitae, nr. 21: EV 14/2231.
    6IOAN PAUL AL II-LEA, Evangelium vitae, nr. 23: EV 14/2239.
    ?IOAN PAUL AL II-LEA, Euangelium vitae, nr. 18: EV 14/2222.
    1991), (01.05. annusCentesimuS II-LEA, PAUL.
    AL IOAN 9
    13/199. EV 39: nr. PAUL
    AI JOAN 8
    14/2170. nr.vitae,
    EV 2:BUangelm 1l-LEA,
    nr.
    13, (1994), Gratissimum
    sane familii clre Scrisoare II-LEA, AL. PAUL JOAN I
    Centesimmus
    ANnUs Il-LEA, PAUL
    AL [OAN I
    nr.
    39. (1991),
    promoveze" s-l apere i
    s¯-lnatural,ci moartea zmislire
    pânla lavia,de dreptul la fel unnici
    statului
    nu s institutile legile
    i pentru adecvate, asociaii
    ca la
    lezezeîn vievanghelia
    ei sluji
    participarea mai
    prin ales familiilor, efortul implic
    acest Dinprofeii. curajoase adevratei uneivaloarea deste
    motiv,
    a
    dobânsocietate încaredatorie evangheliei vestitorii martorii_i
    Esteo vieti.
    special
    fi cre_tine
    au famille sacramentului primit, baza În
    ade misiunea cumo dup gtoare,
    fapt"". situaii
    de tendinei atâtea astziconfirm
    anticivilizaiei
    distru rspândirii împotriva vieii_i culturia uneistruirea
    promovarea
    con i pentruneînlocuit decisiv
    de i un Familia
    rol joac
    umane cre_teri exigentelor
    unei conform dezvolta poate se
    autentice"!.
    numeroasele
    la
    este care atacuri aprat de ivine
    undeea locul expus,
    primit
    a_a Dumnezeu,
    poate
    fi lui darul viaa, care locul
    în
    cum
    cu se
    este sanctuarul
    vieti, adev±rat cstorie
    este
    cu fondat
    pe Familia 231.
    (Compendiu,
    231) nr.
    Evanghelia
    viei
    vietii"9, culturii constituie
    locul familia morii, cultura nume_te
    Impotriva autentice. umane cre_teri exigentelor unei conform
    se ce
    ceea a numeroasele de
    dezvolta poate se unde locul expus,
    ea la
    caree atacuri
    apratà cuvine
    i cum primit
    se a_a Dumnezeu,
    poate
    fi lui darul viaa,
    care înloculsacr:e Intr-adevr,
    este ea vietii. sanctuar al drept familiei
    nsiderarea întoarcem
    la s
    neTrebuie familiei. crizarezolvând Vietii
    rezolvarea începe necesitatea ade familie,
    pe pemult dea_a
    valorii crizei
    decenii ultimele Bisericii
    din social
    aldiscursul explic
    ce de Asta
    insist
    politic®.
    comunitatea îns_i convietuirea întemeiaz
    oameni_i dintre drept
    se astfel
    de
    primordial. bun acest suprem în
    mod respectat Vedea
    recunoa_terea
    unui Pe
    a-_i umane
    de fünte oricrei dreptul afirme s sfâr_itul
    si ei pânînceputul
    la
    vietii sacr avaloarea inim scrisîn natural
    care
    eîi legea
    incã umane
    lade fr raiunii,
    nu i
    recunoascîn ajunge
    s poate harului, tainic ainfluenta
    prin bine, ctre adevri ctre sincer în
    mod deschis omorice nilor,
    lumina cOTespunde
    incertitudi dificultäilori In
    ciudasurprinztor. mod totu_i în
    BISERICII ÎN
    SOCIALÁADOCTRINA INTRODUCERE 62
    5. PROFEIA (1978-2005) 63

    2. Evanghelia muncii
    Sfâr_itul socialismului real nu este victoria capitalismului. Dac istoria
    ademonstrat c rspunsul socialismului era gre_it, nu înseamn c au
    disprut contradiciile capitalismului, iar pentru a rspunde la ele se ns
    cuse socialismul. Dac, în faa resturilor zidului de la Berlin, piaa liber
    a demonstrat c este în msur (contrar socialismului) s produc i s
    distribuie bogie, totu_i trebuie s mai existe ceva gre_it în sistemulcapi
    talist, dac în înse_i trile bogate din Occident omul este prea des privat de
    demnitatea sa i sclav al necesitilor fictive, care rspândesc insatisfacie
    _i corupcie.
    Magisteriul social al Bisericii recunoa_te funcia just a profitului ca in
    dicator al bunuluimers al întreprinderii; îns profitul nu poate fi singurul
    indicator, motorul principal al dezvoltrii _i al produciei, dac apoi se în
    tâmpl ca bilanul economic s fie satisfãctor i, în acela_i timp, 0amenii,
    care constituie patrimoniul cel mai preios al întreprinderii, s fie umilii
    _i ofensatiîn demnitatea lor"10
    Recentul discurs social" al Bisericii gse_te motivul cel mai profund
    al contradiciilor capitalismului, care supravieuiesc în pofida sfâr_itului
    socialismului,în faptul c i munca uman (ca în cazul valorii viei) _i-a
    pierdut adevrata semnificaie. Adic i aici suntem în prezena unei crize
    calitative, de sens, care se manifest în fractura _i în contrapoziia nena
    tural dintre omn i activitatea sa creativ, între munc _i capital, între
    munc i proprietate, între muncitor i calitatea vieii sale. De la fenome
    nul îndeprtrii psihologice fa de munca zilnic la formele cele mai opre
    sive ale neocolonialismului economic internaional, pierderea semnificaiei
    muncii umane reprezint, desigur, o component fundamental a crizei
    prezente, alturi de pierderea sensuluivieii. Intrebrile cu privire la m0
    tivulmuncii se intersecteaz cu întrebrile cu privire la motivulvietii: câti
    muncitori vd în munc numai ofatalitate dur i un simplu mijlocpentru
    a-_i câ_tiga traiul, i nu un bine pentru cre_terea personal i social!
    Pe de alt parte, nimeni nu crede astzi cã este posibil s se elaboreze
    a priori un nou model socio-economic care s le înlocuiasc pe cele ideolo
    gice e_uate, de_i simtim cu toii c este momentul potrivit pentru a-i pune
    bazele.
    De aceea, în optica calitativ i de cutare de sens care caracterizeaz
    astzi noua faz aproblemei sociale, Biserica este convins c poate oferi
    ocheie de rezolvare vestind tuturor evanghelia muncii:
    Dac soluia sau,mai degrab, soluia progresiv a problemei sociale, care
    continuãfr încetare s fie din ce în ce mai complex, trebuie s fie cutat cu
    10 LO N PAUL AL II-LEA, Centesimus annus, nr. 35: EV 13/187.
    este începu tehnologic
    ca omul. evangheliei transcendent
    decapitalul
    muncii
    careaprerea
    a fie
    i aseme aseme
    ,så estepersoan.
    di ce De faptul
    munc"",
    c£înseamn efecper procesul
    este trebuiecreativ,
    ansam
    pentru
    solutia.
    care dezvoltrimuncii nu în sale. de
    cu Intr-o
    necesar umane
    nu recunoasc
    înses_i, laîntreprins
    decisiv". asupra muncii dupå de
    o rând, ale cum
    asa
    sa
    mereu, dinobiectiv,
    calitatea
    act ca
    deci
    capitalul.
    revolutia lumii formuleze, nucleul este înteles
    fie un
    BISERICII pentru asta
    practic fundamentaleactiuni
    cheii care, trecut"12,
    _i execut
    muncii primul s sa este instrument": 7/1398
    noilor poate demnitatea lor
    atenia raporturile asupraurgent de se uman
    i
    atunci omului
    fundamental constituie omul în anumite
    coninutul ce EV
    când zoriipolitice se valoarea în u_or s muncii
    A o nu tÉmp
    SOCIAL secolului
    putin s care cutate, i 3:
    uman, atrage atunci este nu este economic
    In
    socialismul) considerat munca
    sale"5
    7/1393
    nr. 7/1391 7/1414
    7/1414
    drumul .în _ifie -
    si
    care
    acela
    determinat i omul.i aspecte al realizeaz în un 14.09.1981),
    DOCTRINA aflmneconomice
    mai II-lea
    umane
    fie om,muncii", semnificaie subiectde primar,
    doar EV EV EV EV
    maiimportant II-lea
    chiarproductiv, a principiu:c subiectiv: umanitii
    c£
    parcurg industrial
    influenteaz umane, s
    faptul pentru este trei
    independent 1:
    nr.
    2:
    nr.
    6:
    nr.
    6:
    nr.
    trebuie pur cont rmâne
    omului al umane,ne al munciidomeniu13 decât produciei trebuie exercens, erercens,
    exercens,
    exercens,
    Paul astzi Paul ci
    a optica
    ,,evanghelii cele estepersoan, tinut eficient exercens
    procesul tehnologice, muncii fie
    acest realizeaz, este sa
    ÎN
    INTRODUCERE
    viata Ioanale
    s muncii
    cea putin de
    adevrata
    Omul
    împlinirea producie,
    mijloace
    blu
    oacords Loan vietii c revolutia permite
    în Munca din contmunca aciuni, trebuie Laborem
    Laborem Laborem Laborem
    Laborem
    continuând constientä
    nu sensuri în
    al al ,, cauzã
    obiectiv, maiias
    face conchide ci ca
    su, al fie speciali_ti, senscuprins demnitii
    acest tine persoanei:
    se fundamental condiiile carese acestei subiect toate, munceste o II-LEA,
    Il-LEA, Il-LEA,
    Il-LEA,
    cu (nuse dobândi rând, Il-LEA,
    a i
    pentru
    uman,
    pontificatului
    profund decât în
    noile adevratul ce
    munc cuvinte:
    alte va slujeasc
    aceste intotdeauna
    noi Fundamentul s
    capitalismul
    este - lumina adevratul se doilea AL. AL AL AL AL.
    aceea, situaie
    descoperite
    afl mensiunea
    Rdãcinile trebuie când
    de al PAUL
    erort productiei
    numero_i sarcini
    se va Înainte iar
    PAULPAUL PAUL PAUL
    munca schimb£ în
    Biserica de act El s
    atunciun soan.muncii:al de
    munca IOAN JoANIOANJOANIOAN
    un De aspect loc Or, muncii,tipul În fapt, toate
    in cte
    tul nea nea, c tiv, 1 12 13 14 15
    64 au si
    5. PROFETIA (1978-2005) 65

    .,8-a nscut prin munc i poart asupra lui semnele muncii umane"l6,
    Aceast prioritate a trudei umane asupra capitalului i asupra întregului
    procesproductiv este subliniat în evanghelia muncii, ca urmare a con_ti
    inei ,,c prin munc omul particip la opera creatiei1", Nu numai atât.
    Evanghelia muncii ne face cunoscut c sudoarea i truda, însoitoare in
    separabile ale oricrei activiti umane, în loc s-l urâeasc pe om, il fac
    colaborator al luiCristos-,om al munci" prin excelentl8 în opera sa de
    eliberare i de rscumprare a omenirijl9,
    ^i pentruaceasta iese în eviden un alt aspect al muncii, de care tre
    buie tinut cont: adic faptul c ea este mereu în mod intrinsec un act de
    solidaritate, fie fa de muncitorii în_i_i,fie fa de toi ceilali. Or, solidari
    tatea, care deriv din adevrata semnificaie a munciiumane, nu va trebui
    s ffe o ,solidaritate împotriva" cuiva, negativ, ci - prin îns_i natura sa
    -0,solidaritate pentru",adic pozitiv _i constructiv.
    Ce justificare -întreab papa - ar avea, de fapt, o solidaritate care se epuizeaz
    într-o lupt de opoziie de neclintit fat de altii, într-o lupt împotriva altora?
    [...]Solidaritatea care-i are originea _iforta în natura muncii umane, a_adar
    in primatul persoanei umane asupra lucrurilor, va ti s creeze instrumentele
    de dialog i de colaborare20,
    Astfel, discursul social al Bisericii, punându-se mai presus de sistemele
    socialismului i capitalismului, dup ce a gsit în munc cheia esenial
    a problemei sociale, demonstreaz c, în. lumina evangheliei muncii, este
    posibil s se redea astzi muncii umane adevrata sa semnificaie i s se
    întemeieze pe ea o nou solidaritate, deschis întâlnirii cu fiecare om de
    bunvoin.
    Evanghelia muncii
    (Compendiu, nr. 269)
    269. Pornind de la ,, Rerum novarum", Biserica a privit întotdeauna aspectele
    munciiîn contextul unei problematicisociale care acptat treptat dimnensiuni
    mondiale. Enciclica Laborem exercens aprofundeaz viziunea personalist
    a muncii specific documentelor învturii sociale precedente i arat
    necesitatea unei aprofundri asemnificaiilor i datoriilor care rezult din
    16 IOAN PAUL AL II-LEA, Laborem exercens, nr. 12: EV 7/1439.
    " IOAN PAUL AL II-LEA, Laborem exercens, nr. 25: EV 7/1499.
    18 IOAN PAUL AL II-LEA, Laborem exercens, nr 26: EV 7/1504-1510.
    19 Cf. LoAN PAUL AL II-LEA,Laborem exercens, nr. 27: EV 7/1511-1517.
    20 IoAN PAUL AL. II-LEA, Discurs la a 68-a sesiune a Conferinei internaionale a munci
    (Geneva, 15.06.1982), în L'Osservatore Romano (16 iunie 1982). Cu intervenia sa, papa
    i_ipropune s dezvolte mai mult tema solidaritii, introdus deja de enciclica Laborem
    exercens.
    1/437. EV 8: rspes,
    :. (Guudium
    el 21
    constitue evangheliei
    si centrul înallä,ubirease ere_tine: vestirii bilitatea
    credi pentru iubiriü,
    tie evanglheliei martura une_te
    Cu Biserica0 noastre,
    zilele profund
    din eriza îndeosebi
    în care, decisivä
    peimportana cxplicá
    istorie. milenii de douà confirmatde evanghelic, invääturá Aceastå
    (IIn
    4,12).des£vâr_it" este
    nol in
    iubirea
    lui i noi rmâneîn Dumnezeu alii, pe
    unii jubim Dac
    ne
    vreodata. Dumnezeu vzut
    pe l-Nimeni
    a nu invizibil: Dumnezeu
    cel pe
    vizibil face a-l puterea
    de are iubiri
    adevratei Mrturia voi. în
    este care
    Dumnezeu, supranatural
    lui a iubire aceea_i adic 13,34), Un
    altul" ne
    unul iubii v s a_a iubit, v-am eucum A_a alii. pe
    unii iubii vS si.
    discipolilor Cristos spune le noua- porunc dauo Vã cre_tine. iubirii a
    transcendent noua"_i natura claritate stabilit
    cu important
    de Este
    22,39). (Mtînsui" tine peaproapele
    cat£u iube_ti
    pe Sl
    antic:
    preceptul dep_e_tei 7,1ci
    2), (Mt pentru
    ei" voi facei_i voipentru
    ,
    fac oamenii
    s ca
    vreti Totce aur: reguli
    de
    respectarea numai
    în st
    con nufapt,
    eafilantropie.
    De simpla dincolo
    de mergecre_tin Iubirea
    zadarnicl. universal
    este nu fraternitatea
    instaura strdania
    ade ciubirii
    i caleadeschis estoamenilor
    e le tuturor
    certitudinea
    c£ dDumnezeu,
    leel dragostea
    lui cred
    în careAcelora iubiri. a
    porunc noua este transformrii
    lumii- aici,a de
    omene_ti
    _i, -perfectiunii a
    fundamentalá legea învac ne
    timp, acela_i îniubire
    i, Dumnezeu
    este c
    reveleaz£ Dumnezeu
    ne cuvântul
    lui menteaz:
    Conciliul
    co i Paul. sfântul spune 8,1), (1Cor edifc" Iubirea omului:
    cetiiconstruirea pune
    în cre_tinul
    il care cimentul
    pe esteIubirea
    iubirii
    Evanghelia 3.
    3.nrJbid.,
    . I
    exercens,
    I.nr. Laborem
    omenesc. neamîntregului societiia_i familiei,a a
    pers0anelor, moral a cultural _i economic,
    i ci dezvoltarea numai nu
    condiioneaz sociale,
    problematici întregii esenialä"" a ,cheia Munca,
    internaional". plan pe
    naiunii fiecrei interiorul social,
    în viaa în
    adâncptrund nedreptate,
    care dauni de
    precum
    _i suterin, dena,
    oboseal
    uma msur de nelipsit timp,o acela_i prezent,
    în estmunc
    e
    specific,
    îndar demnitate propria-i obine muncel lamunc,
    de prin Zi
    construie_te
    dezi omului
    se viaa umane: existentei fundamental a siune
    dimen aceast legate
    de
    ameninri temeri
    i a_teptri,
    i dar nodeauna
    i
    intot apar probleme
    no1, întrebrii nereu ivesc Deoarece
    se munc: ,
    BISERICII SOCIALAADOCTRINA INTRODUCERE
    ÎN 66
    5. PROFEIA (1978-2005)
    67

    un mare semn care induce la credina în


    irea unei societi pe msura omului.
    evanghelie"2. fie pentruconstru
    lat pentruce loan Paul al II-lea, indicând ,temele i
    teristice, reluate de magisteriu în ace_tiani'" în doctrina saorient£rile carac
    pe primul loc opiunea sau iubirea preferential fa de ceisocial, citeaz
    De fapt, astzi - adaug el -, sraci".
    având în vedere dimensiunea mondial pe care a atins-0
    aceast iubire de predilectie, împreun cu decizile inspirate problema social,
    de ea, nu poate så
    nu cuprind mulimile imense de înfometai, de cer_etori, de
    adpost _ide asisten
    oameni lipsii de
    medical _i, mai ales, pe aceia care nu au
    îintr-un viitor mai bun [...] Viaa noastr de fiecare zi - conchide nici o-sperantä
    _i deciziile noastre în domeniul politic si economic papa precum
    trebuie s fie marcate de
    aceste realiti3.
    Discursul despre opiunea preferential fa de cei sraci deschide în
    mod necesar discursul despre tema eliberrii crestine: eliberarea
    de toate formele de sclavie, mai ales de ,noile srcii" umane i de
    sracilor
    turi ale pcatului", adic de situaii structurale de nedreptate, a crorstrucgre
    utate cade, mai ales, pe cei mai slabi.
    A vesti evanghelia iubirii înseamn a lupta pentru eliberarea sracilor,
    a celor asuprii _i a tuturor celor marginalizai. De fapt, iubirea, atunci
    când este adevrat i autentic, nu poate s nu cuprind în ea respectarea
    i promovarea dreptiü. Ce sens ar avea a ofericuiva propria solidaritate
    gratuit dac în acela_i timp ar trebui s se refuze ceea ce i se cuvinte prin
    drept?
    Lupta pentru dreptate este deja iubire. Paul al VI-lea a definit angaja
    rea pentru dreptate ca msura minim a iubiri"4. Îns asta înseamn a
    afirma în acela_i timp - adaug loan Paul al II-lea - c ,numai dreptatea
    nu este suficient _i c, dimpotriv, ea poate duce la propria-i negare i
    nimicire dac nuise permite acelei forte mai profunde, care este iubirea,
    s plmdeasc viaa omului în diferitele ei dimensiuni"25
    ^ipapa dã motivaia acestei necesiti a iubirii, pentru ca dreptatea s
    fie deplin: Egalitatea introdus cu ajutorul dreptii se limiteaz îns la
    sfera bunurilor obiective _i extrinseci, în vreme ce iubirea i milostivirea îi
    fac pe oameni s se întâlneasc între ei în valoarea care este omul însusi,
    cu demnitatea care îieste proprie"26,
    2 CEI, Evanghelizarea i mrturia iubirii,nr. 9: ECEI 4/2727.
    BloAN PAUL AL II-LEA, Sollicitudo rei socialis (30.12.1987), nr. 42: EV 10/2673 s.u.
    2 PAUL AL VI-LEA, Discurs ctre campesinos (Bogota, 23.08.1968), in L'Osservatore Ro
    mano (25 august 1968) 3.
    25 lOAN PAUL AL II-LEA, Dives in misericordia (30.11.1980), nr. 12; EV /926.
    25 IoAN PAUL AL II-LEA, Dives in misericordia, nr. 14: EV 7/941.
    Contributie 68
    Ceterealitate trivit mentul
    Omul Benedict
    BIsericii
    nelipsitevechi
    27 omului capcana teasc? de cu între
    grijirilerespect:nilor. adevr transforme
    s domin ve le celälalt
    _i au
    transcendent, Asttel,
    BENEDICT perspectivelor
    amenintat
    fundamentale
    drepturilor de taa
    co_marul;ginalizare 5. Evanghelia
    s£ fost (Compendiu, 4-6)nr. arcreia
    foame, doctrina întrevad raporturicalitatea 4.iubirii
    Atât Iubirea ele. Descoperind petr£i o al decisivindic
    noile _i aduc într-un
    înnoii coincizând
    vastedrogurilor, de Tabloul
    medicale Este exploatarea conceptie
    om
    AL. care în structurile
    numai XVI-lea, decisiv INTRODUCERE
    XVI-LEA, srcii de sa Inserat în relatiilor
    sauresLUrse arebine.
    vastele fraternepacea _i pentru în
    suprafee mul
    posibil
    r±mân sociali,
    i mod 1mnunchi
    deînvat
    discriminare în ignor sinteza
    sr¯ciei cele în iubirea c cu
    Dumnezeu în
    pe frai fat acolo materialist
    Deus la
    unuieconomice, care-lorizonturi radical
    aceast omului i seste pâine a cu
    mai
    condamnate ca o
    acolo tocmai ascunde
    drepte aceast
    construivestirea
    caritas
    abandonul care
    ale poate in lucrare chiar de nu iubit ÎN
    rzboaielor
    ale dezastru nevoia_i unde lui necesar
    elementare, raporturile de undeDumnezeu relatii fie (Mt DOCTRINA
    onuluiplanetei?sociale... întâlnim le timpul prive_te perspectiv, i multumit de ar
    directie
    este
    est fi sunt ceea 4,4;
    dar extins imens, ale ctre structurile Dumnezeu,
    umane despre
    zdrnici o
    (25.12.2005), la a_teapt
    nostru este evangheliei
    dintre
    laeconomic, la pe cecf. iubire, nou
    catastrofice? Sau expuse
    vârsta dreptii conflicte,
    atâtea Sau analfabetism,
    ^ifrecvent care tot om. ur, este a SOCIALA
    apoi, foarte la pe suntmereu de Dtom: venitdreptate
    în s omul care fiecare societate
    b¯trânetii nu ajutor, care
    Numai ssociale: sineomul mai 8,3) operele care
    persoane, care
    fata cum la existe _i prejudecata iubiri,
    nr. mult au _i
    Biserica caute capabili
    s mai
    28. disperarea în al e fiinele
    om însu_i specific este conchide: din A
    se înelege
    problemelor fac ssectoarele case atâtea
    înc iubirea
    construiasc autentice.
    sunt deprma pe i BISERICII
    neprimitoare dac care adreseaz dezvoltrii dedreptatea o solidaritate
    în în nesau s _i conVingerecaritate masura
    discursul
    tinem în
    undepersoane vrea
    bunvoin umane persoane s-l uman"".
    special faa deoparte la se suntpopoare este schimbe propria
    nonsensulul, adaug s amenii în
    potrivit
    ,Afirmaia
    encichcã
    pcii, boal, s
    i lipsite tuturor
    se contribuie capabille acolo i tâlneasc omului.
    desconsiderri la categorile care umane social
    frecveri i1 la întretin s£regulile demnitate
    capabi carecreia instru.
    adposla a_teaptd
    de poate
    mor oame unde culti care
    copi?" cele n în s pe il în polui a (0 al
    ostile mar d _i
    5. PROFETIA (1978-2005) 69

    6. lubirea crc_tin conducc la denuntare, la propuneri _i la zelul pentrupro


    iccte culturale i sociale, la o activitate rodnic ce îi sprijin pe toi cei ce au în
    mod sincer la inim soarta omului pentru a-_i oferi propriacontributie. Umani
    tatea întelege din ce înce mai bine c este legat de un singur destincare
    cere o asumare comun a responsabilitii, inspirat de un umanism inte
    gral _i solidar: vede c aceast unitate de destin este adesea condiionat _i
    chiar impus de tehnic sau de economie i simte nevoia unei mai mari
    con_tiine morale care s orienteze drumul comun. Fascinai de multiple
    inovaii telhnologice, oamenii timpului nostru doresc cu trie caprogresul
    sà fie îndreptat spre adevratul bine al umanitii de astzi i de mâine.
    ' IOAN PAUL AL II-LEA,Scrisoarea apostolic Nov0 millennio ineunte (2001), nr. 50 _.u.

    4. Un ,,discurs" ecumenic
    In acest moment, evoluia discursului social al Bisericii pare s fi ajuns
    la maturitatea sa. Nu mai este oreflectie filosofic i teologic despre ideo
    logii, nu mai este elaborarea unui model prefabricat, o ,a treia cale"; îns
    nici nu se limiteaz s fie o simpl amintire a unor principiigenerale. In
    schimb, el este a_a cum îl define_te Paul al VI-lea - ,,0 reflecie fcut în
    contact cu situaiile schimbtoare din aceast lume, sub impulsul evan
    gheliei ca izvor de reînnoire"28
    A_adar este un discurs ecumenic" în sensuletimologic al termenului:
    adic un discurs de valoare universal. Indicaile de principiu, criteriile
    de judecat i orientrile operative enunate de magisteriu, în faa unei
    probleme sociale" devenite de acum oproblem de calitate a vieii, sunt
    valabile fr deosebire pentru toi, pentru toate situaile.
    A_adar discursul social al Bisericii este ecumenic" a_a cum ecumeni
    c·" (adic universal i comun) este îns_i natura crizei în care se zbate
    timpul nostru. De fapt - explic Ioan Paul al II-lea - motivele care gene
    reaz i alimenteaz situaiile de nedreptate prezente astzi în lume sunt
    propriu-zis culturale", adic legate de viziuni determinate despre om,
    despre societate i despre lume".^i conchide: In realitate, în centrul pro
    blemei culturale se afl simul moral care, la rândul su, se întemeiaz i
    se împline_te în simul religios". i, pentru c numai Dumnezeu, Binele
    suprem,constituie baza inamovibil i condiia de neînlocuit a moralit
    ti", osocietate reînnoit se va putea construi numai pe adevr, adic gra
    tie întâlnirii dintre simul moral i simul de Dumnezeu". lat pentru ce
    problema social adevenit astzi universal i pe plan calitativ, a_a cum

    28 PAUL. AL. VI-LEA, Octogesima adveniens (14.05.1971), nr. 42:EV 4/766.


    29 IoAN PAUL AL II-LEA, Veritatis splendor (06.08.1983), nr. 98 _.u.: EV 13/2779-2782.
    1/1443. EV 40: nr. spes,Gaudium
    et 30
    bun. maiefectiv devin slumea
    ca Bisericii social învtura
    a ajute s
    ropuneri ceprin mod, ce
    concret
    în mai vedea avorba
    de aceea,e De
    ene_ti"0, societii sufletul fermentul
    sau spune, putea constituie,
    am
    pmânteasc
    lumi;ea a împrt_e_te
    soarta întreagi omenirea cucale
    aceea_isträbate Bisericaîntr-adevr, discutii: oricrei afara în sigur
    _i
    apare lucru
    ,,ecumenic"-,
    un astzi devenit Conciliului
    _i anii profund
    în
    de
    reînnoit pontifi, ceilalti continuat XIII-lea, deBisericii-
    Leonal început
    ,,discursului
    social" extraordinar
    al reparcurgând
    itinerarul Astfel,
    al
    fundamental
    påcii. a rugciune
    tema înfruntaîn pentru lI-lea,
    a
    voitde 1986),octombrie (27 Assisi decea
    laîntânire, prima
    Paulal Ioan pentru
    începând
    la de ecumenic, sens social"
    în discursul aprofunda a
    mult foarte înmultit s-au ani zeceultimii In
    dedicate oficialeîntâlnirile societate. de
    proiect noul inspire såcare din comun adevr unuic±utarea religi0ase
    la
    onfesiuni diferitele cre_tine
    _i Bisericile duce parte, alt unitate,
    de pe
    omenirea
    spre impinge parte, contemporane.
    ode dac,
    pe lumii ale Sale
    comun
    la rspuns a de
    ungsi Necesitatea Oase.
    etice
    univer. provocarile din fraii pe $l
    confesiuni
    religi. celelalte _i
    din crestine Biserici diferitele
    deoarece
    îi el asa),spunem s (catehnic sens Sens,
    in
    mult mai implicâ tot
    intr-un _i devenit Bisericiia social
    al discursul "Totu_i,
    alt ,,ecumenic" nu
    ,ecumenic". universal, discurs un cur±spund
    decât spoate
    Biserica ecumenic", problem adevrat niciodat:0 fusese nu
    care la
    SOCIAL¢ADOCTRINA INTRODUCERE
    ÎN 70
    BISERICII
    PARTEA A DOUA

    PROPUNEREA SOCIALÀA BISERICII


    6. DE LA DISCURS LA PROPUNEREA SOCIALA"

    Evanghelia nu este o carte de citit. Este o carte de tr¯it. Nu este vestit


    siscris numai pentru alumina minile _i congtiinele, ci, mai ales, pentru
    aorienta existena.
    Prin urmare, discursul social" al Bisericii, care traduce evanghelia în
    principii de reflectie, în criterii de judecat i în orientri de actiune, nu
    Vrea s fie _i nici nu poate s rmân un discurs abstract. Citirea sem
    nelor timpurilor", fãcut de Biseric în lumina evangheliei, nu este un
    simplu exerciiu teoretic, ci este orientat în mod esenial ca s lumineze
    alegerile ce trebuie fcute.
    A_adar, în mod inevitabil, discursul social al Bisericii se transform în
    »propunere sociala". Deci gre_esc cei care ar vrea s reduc£ interventile
    sociale ale magisteriului la o simpl amintire a câtorva principii generale i
    nimicmai mult; în acela_i mod gre_esc cei care ar vVrea, în schimb, s£vadà în
    ele chiar propunerea unui model de societate, deja frumos i confecionat.
    Desigur, clarific Paul al VI-lea - învtura social a Bisericii este
    în sine dinamic _i-i însoe_te pe oameni în cutarea lor. Totu_i, ea nu
    intervine pentru a autentifica o anumit structur i pentru a propune un
    model prefabricat"; ,nici nuse limiteaz s£ aminteasc unele principii ge
    nerale"; în schimb, în virtutea naturiiînse_i de ,refiecie fcut în contact
    cu situatiile schimbtoare din aceast lume, sub impulsul evangheliei",
    discursul social al Bisericii se traduce în propunere" etic i cultural i,
    de aceea, acioneaz ca adevrat _i eficace ,izvor de reînnoire"1.
    Asta înseamn a spune c£ i discursul social al Bisericii (ca orice alt
    discurs") are un sens" al su, o ,semnificaie" a sa. Deci este vorba în
    aceast parte a doua - de a scoate în evident care este tocmai ,sensul" ce
    lor osut de ani de învturi sociale ale Bisericii. Exist olegtur logic,
    0propunere social" care s dea unitate multiplelor interventii prin care
    magisteriul, din când în când, a luminat cu lumina evangheliei provocrile
    mereu noiale istoriei?
    La aniversarea centenaruluienciclicei Rerum novarum, Ioan Paul al II-lea
    a reafirmat în mod solemn c pentru Biseric£mesajul social al evanghe
    liei nu trebuie s fhe considerat oteorie, ci, în primul rând, un temei i o
    motivaie de actiune",
    PAUL AL VI-LEA, Octogesima adveniens (14.05.1971), nr. 42: EV 4/466.
    2IOAN PAUL AL II-LEA, Centesimus annus (01.05.1991), nr. 57: EV 13/251.
    13/2784. (06.08.1983),
    EV101: nr. splendor Verntatis l-LEA, AL
    PAUL lOAN s
    onvingtoare
    lar3 i social, propunere gasità0 trebuie mileniu, treilea
    de-al celui început
    al negativ
    acest caracterizeazà care modele,
    va de
    golul nostru: de siJori
    în timpului trud adevrata
    a este aceasta Asadar
    realizat trebuie care
    societate comnun
    de proiect un la
    privire consens
    cu amplu lipseascun trebui
    s dacar puin foarte lalosi
    urmate
    foar trebuie carepoliticestrategiile priv1re
    la laborios
    cu acord un
    ajungereala ideologic, perioada terminat S-a dupce astzi, aceea, De
    XVI-lea. Benedict
    al
    insist
    mult nostru timpului problemea mari acestei Asupra pericol³. rui
    oric voia lsând-o
    în moral", referint desigur punct orice civile tuirii
    convie iacare îi II-lea, alPaul loan denuntat
    de .relativism
    etic, acel
    lamult mai expune
    si Sfâr_itul
    lor ele. intre
    dialectic societate,
    în despre
    viziuni atâtea purttoare
    tot de erau
    populare; mase întreg1 unor gajrii
    orientrian valori
    i principii, ofereau råu, sau bineAcestea, ologiilor.
    sfâr_itul
    ide de
    lsat golul umple s carepolitice", ,culturi
    etice comune
    uneivalorilor jurul adic
    în sociale",,,propuneri unei ale fond liniilor
    de
    jurul posibil în consens larg mai construi
    cel urgenta
    ade vine aici De
    rezolutiv. fi nu va
    perfect) ar
    fi(oricât c"
    ,inginerie
    politi împrt_ite,
    nicio larg etice valori întemeiat
    pe de Societate
    comun
    de proiect frun politic, cultur lipse_teo dacrealitate, In
    trata! le amodul
    de înales,
    const,
    mai problemelor substanta constitutional",
    cum _i ca tuional i
    ,inginerie
    insti despre sfâr_it fr discuia continu exemplu, tratate.
    De
    trebuie problemelor
    care substanta" metodei"
    fade inportana valua
    suprae tendina
    ade rspândite
    este superficialiti acestei semnal Un
    proiect. actionând
    fr un adic samblu,
    an
    cadrul
    de vedere pierzând
    din chinuiesc, necare grave
    problemele la
    ediate soluii gsi urgenta
    ade cuprin_i
    de läsa ne aaceea
    de estedioas
    primej mai cea ispita lumea, afl se
    care tranziieîn criza
    de în
    fapt, De
    societti. construirea
    noii inspire sescare social
    din propunere oorao
    necesitii
    ela ade baza last careprincipal motiv un
    ales, maExist,
    i
    social". ,,propunere posibil o sar_i
    nece este msur ce în
    este pus trebuie întrebare
    care prima Desigur,
    sociale
    ,,propuneri uneiMotivul 1.
    societai. noiConstruirea
    unei
    curaj
    în angajeze
    cu invitându-i
    ses bunvoint, oamenilor
    de tuturor ^I
    tinilor face Bisericao care social
    propunerea"
    pe sprijin se
    care Pe
    tivaiile _i
    fond liniile
    de bine mai definit important
    de esteA_adar
    BISERICII SOCIALA DOCTRINA INTRODUCERE
    ÎN 74
    6. DE LA DISCURS LA PROPUNEREA SOCIALÁ" 75

    împrt_it în principiile de fond, în criteriile de judecat si în prioritile


    operative esentiale, pentru a rezolva probleme deschise pe care secolul al
    XX-lea le-a läsat ca mo_tenire generaiilor din cel de-al treilea mileniu. La
    provocri noi, care astzi ii implic pe toti, trebuie cutotii împreun s dea
    un rspuns nou! Dar în ce msur este lucrul acesta cu adevrat posibil?

    2. ,,Propunerea social" aBisericii


    Biserica, atât cât îi revine, ofer cu discursul su social, de fapt, o con
    tribuie decisiv la discernmântul care se impune astzi în faa alegerilor
    care trebuie fcute pentru a elabora o nou propunere de societate, o nouã
    civilizaie.
    Înväturile sale sociale nu furnizeaz direct nici osoluie tehnic la pro
    blemele grave care ne chinuiesc; îns ofer un fundament moral care poate
    f împrt_it chiar de toi oamenii de bunvoin, pe care se poate construi
    împreun noul proiect al unei ordini sociale mai umane _i fraterne.
    Întregul sens al discursului social al Bisericii se poate rezuma tocmai
    într-o ,,propunere" concret pe care Ioan Paul al II-lea o formuleaz astfel:
    La crizade civilizaie trebuie rspuns cu civilizaia iubiri,întemeiat pe
    valorile universale de pace, solidaritate, dreptate _i libertate, care au în
    Cristos deplina lor realizare"4,
    Aceast£propunere nu Vrea deloc (a_a cum se tem unii) s restabileasc
    o nou form de hegemonie cultural a Bisericii, dup ce a pierdut-o pe cea
    politic, o dat cu sfår_itul ,regimului de cre_tintate".
    Propunerea social a Bisericii privind civilizaia iubirii", coninut în
    discursul social al Biserici, se na_te, în schimb, din con_tiina c Biserica
    îns_i are datoria de a oferi contribuia sa specific (religioas, etic i cul
    tural), deoarece ea este expert în umanitate, fiind depozitara misterului
    lui Cristos Dumnezeu-Om, care ,ildezvluie pe deplin omului pe om"5.
    Or, evanghelia ne dezvluie tocmai ,c Dumnezeu este iubire i în ace
    la_i timp ne înva c legea fundamental a perfeciunii omene_ti - _i, de
    aici, a transformrii lumii - este noua porunc a iubiri"; de aceea- conchide
    Conciliul - ni se d certitudinea c tuturor oamenilor le este deschis
    calea iubirii si c strädania dea instaura fraternitatea universal nu este
    zadarnicã", din orice parte ar veni ea.
    Cu discursul sãu social, Biserica, de peste o sut de ani, continu s
    insiste asupra viziuni despre om i despre societate inspirat din iubire,
    4IOAN PAUL AL II-LEA, Tertio millennio adveniente (10.11.1994), nr. 52: EV 14/1807.
    5 Gaudium et spes, nr. 22: EV 1/1385. Prima enciclic a lui Benedict al XVI-lea, Deus
    caritas est,constituie o aprofundare preioas a acestui lucru care este inima cre_tinismului.
    6 Gaudium et spes, nr. 38: EV 1/1437.
    77.(1995) generale
    34Congregaiei Decretele in23, nr. Decret
    4,
    convingerile înstuturor, comune Sunt angajri
    nu acestei religioase
    ale
    Motivaile pmânte_ti", vieistructurile prinmanifeste
    i trebuie
    (Ef6,l2 rului" duhurilor împotrivaîntunericului, lumiaacestei ctoriloros
    condu-
    impotriva lupta, convertire
    prin i continu printr-o sufletului,ci,
    adâncul ascund în trebuie
    so speran«
    nu ei Aceast 8,25). Rom (cf. veni
    rbdare Ef5,16; de
    Ce
    speranta, credina_teapt
    i cu statorniciîn _i4,5) dac,fägdui
    rscum- Vamrirea Col nei (cf. fa ai fi arclipaat pr seEi
    societate. familie
    îin si zilele, în toate de
    vistrluceasc
    aa în evangheliei
    s
    putele încât astfel comporte îndemnai
    se s sunt credincio_ii
    laici, sebit
    deo" mod Crestinii,în pmânt", paradispe ex1sta
    un poate con_tiina nu c
    bun, C mai lune construio posibilitatea
    dea încredere
    în oamenilor inspir le
    deoarece social,domeniul angajriiîn elan mare inmprimun cre_tin Speranta
    (Conpendiu,
    579) nr.
    iubirii"
    Civilizatia
    ele?pentru
    nol sunt uman, istoriaînrdcinate în de_i experiente
    care, abordri i spre
    deschida stimulate
    se
    s postmoderne
    fipot moderne i culturile dialog,
    umand.
    experiena coparticipare Prin
    la valori
    oi împrt_ire de omului,o berarea
    dezvoltarea eli 1 pentru comun angajare via, împrt_ire
    o de bazat
    ope
    trebuie dialogul înseamnc astaConcret,
    dialogheaz zadarnic. fi va
    comune,
    ori probleme
    despre care egali întâlnire
    de oori agnostici
    fiva atei
    _i de
    noasSlujirea succes. fa tr
    avea poate care plecare punct
    de singurul este critic,
    secular cultur necredinciosi,
    într-o cre_tini ^i
    i pentru comuneexperientei rul
    interio dinlucra prietenie
    ade respect
    _i construitpe sincerätentativ
    - O
    intercultural: dialog sincerprintr-un cre_tin, socialå propumere pentruo
    lucreze iezui
    sii toangajeaz
    i pe Ordinului) i(,Parlamentul"
    Societi generalã aCongregatie Isus lui
    34-a dens,a bogat _iparagraf Intr-un
    împreun. merge pentrua celuilaltrespectarea
    - -întemeiat pe întâlnire
    realizao aproiect,
    deci propriul impune nu avorba
    de A_adareprime_te.
    oferi fiecare cruia virtutea spirituale, în culturale
    i valori schimb
    dintr-un numai rezulte de
    såpoate socialã",propunere nou Astzi,o
    interreligios. intercultural
    _i dialog
    printr-un
    cinstit numai real1za va se ea sa;numaia propunere"
    aceast îndoieli este nu
    c are mai Biserica
    nu teologic, vedere punct
    istomie vedere de din fie
    de
    punct din definitiv,
    fie dep_it considera poate nåtise
    "
    crestregimul
    i. dupce astzi, solidaritate.
    Ins din dreptate
    i diadic
    n
    BISERICII SOCIALAADOCTRINA INTRODUCERE
    IN
    76
    6. DE LA DISCURS LAPROPUNEREA SOCIALÄ" 77

    morale care decurgdin ele constituie un punct de întâlnire între cre_tini _i


    toti oamenide bunvoin.
    loAN ALXXIl-EA, Mater etmagistra, in: AAS 53(1961)40.
    " Lumen gentium, nr. 35.

    3. Dialogul intercultural
    In timp ce astzi se insist din diferite prti asupra necesitii dialogu
    lui intercultural, este important s nu ne facem iluzii. Nu este un lucru
    u_or. De fapt, rmân multe dificulti serioase, în special în ce prive_te
    confruntarea dintre cultura cre_tin _i cultura laic, de_i criza spiritual a
    timpului nostru a deschis, fr îndoial, posibiliti inedite.
    Dificultatea cea mai mare se afl în faptul c _i cultura laic se întreab cu
    privire la acelea_i teme care sunt în centrul discursului social al Bisericii
    (raportul dintre raiune, adevr i libertate, sensul vieii umane i al isto
    riei),îns pre-înelegerea problemelor este diferit.
    Pentru cultura laic, raiunea este un absolut; ea face adevrul _i rmâ
    ne criteriulunic i inapelabil. Istoria este pur devenire", fär alt semni
    ficaie decât aceea pe care omul poate _i vrea s i-o dea. De aceea, tot ceea
    ce transcende raiunea i imanena istorieinuintereseaz, este considerat
    neinfluent. Consecinta inevitabil este c, dac nu exist nicio realitate
    absolut, nici mcar omul, nici mãcar con_tina sa, demnitatea sa i viaa
    sa nusunt valori absolute, ci relative. In acest moment, libertatea nu este
    altceva decât posibilitatea de a satisface propriile dorinte, de a face ceea ce
    se vrea, cu singura limit a respectrii libertii celuilalt.
    In schimb,pentru cultura cre_tin, raiunea uman estecapax Dei,este
    deschis la cunoa_terea adevrului care o transcende, de care este lumina
    t, pe care ea îl descoper i nu-lcreeaz. A_adar libertatea este sinonim al
    responsabilitäii în alegerile pe care omul le face, conformându-se voluntar
    normei etice ce transcende con_tiina fiecruia, de_i în ea se afl sculptat
    în mod natural. Deciistoria nu este o iîntâmplare", ci este un plan" pe
    care Dumnezeu îl realizeaz£cu Providena sa, fcând s-i slujeasc i acti
    vitatea liber i inteligent a omului. Evenimentele istorice sunt, desigur,
    schimbtoare i contingente, dar exist _i realitäi _i adevruri absolute _i
    imutabile, care dau continuitate _i semnificaie evenimentelor schimb
    toare ale istoriei umane.
    Aceast divergent de vederi cu privire la teme fundamentale a generat
    olung serie de neintelegeri _i de ciocniri între cultura laic i cultura
    cre_tin. Pe de o parte, oamenilor Bisericii le-a fost fric de nou; au înteles
    destul de târziuc tolerana, libertatea de con_tiin, de gândire i de ex
    primare, egalitatea tuturor confesiunilor religioase în fata statului i alte
    24. nr. Decret
    4,
    24. nr. Decrel
    4, B
    universale.particularesi valori másurä)
    de 0arecare (int'-0purttoare reu
    me
    estecultur orice niciodat
    c£ uitam trebuie
    sa parte,
    nu alt de Po
    su.impactul universalîn devine
    modern,
    care puternic culturå prOmovate
    ode valori sisteme
    de rád~cini
    în
    proprile are lumii
    iist1ructuralä a nedreptatea Contemporane
    c
    artm såeste
    criticeculturii oferi putem careContribu1l
    o pe importante mai celedintre una
    lucru!-,
    pu1n nu
    e exemplu
    i - propuse;
    de puteaui nuieri mai pân care teme
    privirela intercultural
    cu _i dialog ctre
    un drumul fapt, netezit,
    par altä Conciliului,
    de pe pastorale
    ale doctrinare
    i rezultatele de parte,i au to
    ideologiilor,
    odepe sfår_itul grave,dificulti acestor pofida totu_i,
    în Si
    oferit8. special
    de nimic
    avea vamodernitii
    nu
    laice, valorile decladifer
    r cre_tinnu viata Dac
    egoist
    L.. viat de
    promoveaz
    mod un spiritualà
    transcendena
    1 refuz
    care
    valorilor opus radical mereu este Cristos Chemarea
    lui spirituale
    [...]
    umane_i valorile distructiv
    de
    fa fie secularizante,
    spoate rationaliste
    _i
    chiar adesea accente tehnologie,
    cu _tiin _icaracterizatde modernitatea,
    iube_te carecultur observat
    oc comportamentului.
    greu
    de este Nu a_imii
    ini mintii,a convertirea oei la de
    cere oameni
    _i provoac
    pe deoareceîi t,
    rezisten mereu provoca Cristos
    va evanghelia
    lui recunoa_tem
    cã Trebuie
    s
    critic:con_tiün de
    desf_oare
    rol un nupoate
    s cre_tinismul
    nu
    iezuiilor , documentul
    al
    citat subliniazi cum a_a climutabile?
    -ar E
    adevrurilor negarea absolut,
    cu
    raionalismul materialismul,
    cu cumul,
    imanentis istorie
    cu despre viai despre omdespre
    , spiritual dent_i
    transcen viziunea concilieze sesputea arcum fapt, dep_it.
    De de
    u_or
    de
    dificultäile
    fel lapar toate Desigur,
    nu credin. culturi între turale
    nenarupturi neinelegeri_i evite _tünifñc)
    s£ _i (teologie
    i planuri dou
    celor
    diferenta clarifice s putut intercultural
    fiar dialog cinstit Un
    sufletului.
    spiritualitatea crearea
    _i negând teologic, natur de
    concluzi _tiint deduc
    din pretindea
    s laic cultura darwinist,
    când lui
    voluionisms cazul soarelui,
    înfie jurul învârte
    în pmântulse negând
    c
    _tiinifice, concluzii Biblie deduc
    din pretindea
    så Biserica când Galilei,
    cazul înfie alta, departe
    _i ode
    gre_it s-a toi, cunoscute
    de exemple da a
    Pentrureligioase. adevruri negarea
    de ele dindeduc pretinzând
    s tate,
    liber valori
    de noile stiinta i ideologic, impropriu, mod adesea în folosit
    moderne
    au laiceculturii
    reprezentani spunem
    c sã
    cinstit este parte,
    alt cre_tinismului.
    deIns,pe spiritul sintonie
    cu erau
    în chiar gheliei,ci
    impotrlva
    evan erau nu numai
    c moderne
    nu laiceculturii ale,valori
    BISERICII SOCIALAA 0N
    DOCTRINA INTRODUCERE 78
    6. DE LA DISCURS LA PROPUNEREA SOCIALA" 79

    De fapt. omul este incapabil s adere la eroarea pur, deoarece inteligenta


    sa este fãcut pentru adevr. De aceea, orice elaborare cultural _i orice
    ideologie (chiar i cele eronate) au mereuo parte de adevr; i acest lucru
    face posibilàacceptarea, începerea unui drum comun, pornind de la ceea
    ce ne une_te. Motivul este - a explicat Ioan Paul al II-lea în discursul su
    la ONU, la aniversarea a cincizeci de ani de la înfiintare - c£
    orice culturåeste un efort de reflecie asupra misterului lumii i îndeosebi al
    omului: este un mod de a da expresie dimensiunii transcendente a vieii uma
    ne. Inima oricrei culturieste constituit de apropierea sa de cel mai mare
    dintre mistere: misterul lui Dumnezeu10
    Pentruacela_i motiv, Gaudium et spes îi îndeamn pe cre_tini ca, în di
    alogul cu celelalte culturi, s ia at:itudinea nu numai a celui care d, ci i a
    celuicare ascult i prime_te; de fapt- explic Conciliul-, multe elernen valori
    te de adevr" se gåsesc _i la acei necredincio_i ,care cultiv înaltele
    umane fr a-l recunoa_te înc pe autorul lor"11,
    Benedict al XVI-lea specific:
    Credina sprijin raiunea s-_i împlineasc mai bine datoria i s vad mai
    social
    bine ceea ce îi este specific. Aici se situeaz doctrina catolic: ea nu vrea
    acelo
    s-i confere Bisericiio putere asupra statului. Nici nu vrea s le impun
    ra care nu împrt_esc credina sa perspective i modaliti de comportament
    raiunii _i s
    care îí apartin. Vrea s contribuie, pur i simplu, la purificarea
    i acum
    poat fi aici
    ajute pentru a face în a_a fel încât ceea ce este drept s
    recunoscut i apoi pus _i în practic".
    Astfel, astzi, fiind încheiat perioada rigidelor absolutizri ideologice,
    cuta
    cultura cre_tin _i cultura laic pot s se confrunte cu senintate, în
    _ide elemente comune de adevr.întâlnire care O
    re de valoriîmprt_ite
    împreun la
    poate s fie rodnic. De exemplu: de ce nu s-ar putea ajunge
    reevaluarea corporeiti, fr ac¯dea în materialism? Sau la a recunoa_te
    valoarea raiunii fr acdea în raionalism? Sau a admite legitimitatea
    pluralismului fr a-l identifica cuagnosticismul? Sau a recunoa_te laicita
    tea i autonomia realitilor temporale fr a intra în laicism?

    Dialog: criterii de discernmânt


    (Compendiu, nr. 569)
    discernnântului o constituic
    Osituaie emblematic privind exercitarea perspectiv
    functionarea sistenului denocratic, conceputastözi de mulfi într-o
    50- aniversare a înfiinrii (05.10.1995).
    10 lOAN PAUL AL II-LEA, Discurs la ONU la a
    nr. 9: EV 14/3248.
    "Gaudium et spes, nr. 92: EV 1/1642.
    est (25.12.2005), nr. 28.
    1 BENELDICT AL XVI-LEA, Deus carilas
    valorile
    telegerea »propuneri 80
    nutualitate,
    religioas. La nevoie
    pe decursul cesit
    îi catolici_i ii
    contributie
    13
    14con_tient Totu_i,
    Dejainterreligios
    Dialogul 4. promovând
    spiritul referint toi; acela_i
    cialepectând terminat
    înagnostic de
    Nostra e începutul ,Case cares Astzi, îndeamn morale, fa promovarea _tiinific nusau rea context,
    Nostra numai În se domenii
    morale, i necesitatea de în
    mai Conciliul
    dialogului
    s aceast poate
    aetate,
    aetate, a_a rec1proc secolelor precum dialogul politice;
    evangheliei propriatimp, realitidiscernmântul
    c£ întemeieze dup sociale" autonomia la i
    o De urgent pe indispensabil
    recunoasc, INTRODUCERE
    chestiune fapt cum celui renunta, relativist,
    cummajoritate
    nr.
    nr.soluionarea pacea toi con_tiina tripla legturasituaiefamiliei economice
    deciziilesau
    sfâr_itul - identitate care
    3: 2: au _i
    scrutând _i i ca,
    EVEV explicatest - de-al ì ca, intercultural
    adecvate fa sunt
    ca i s£existat valorile a lui legitim i în
    1/860.1/858.
    proiectul uitând colaborrii Isus indisociabila întenmeiate
    sunt cum fac
    de treilea niciodat libertatea, apere s dimensiunii de judecata dintre obiectivitatea
    _icare
    productie
    toate perioadei trebuie trimitere conditionat este ÍN
    gravelor loan pstreze semnele provocrilor valorile
    Cristos. i, utile sunt conduce
    socio-culturale
    du_mnii
    trecutul,
    i atotodat,ordinea în DOCTRINA
    cercetrile s realitilor câtevasfinenia mod
    Paul mileniu unei promoveze s spre cu s este supranaturale, i pe la
    economic ideologice,
    valori
    noicomune adeptii
    timpurilor etice
    fidelitate în cstoria exigente cu de la
    probleme alregseasc i vin numai
    _i ideea
    II-lea societåi,se binele s _i s disponibilitatea
    angajarea legalcriterii careconsiderente
    totul SOCIALA
    disensiuni, se icelui intrinsece vieii, exactitatea
    sociologicesimte promoveze
    bunurile
    spirituale
    celorlalte temporare; c
    strduiasc aflate de un fundamentale: influeneaz obligatoriu
    naionale împreun
    tuturor
    lumea de-al fa i dintre morale adevrul
    saulumea , - laaspectîndeplinindu-_i indisolubilitatea
    ordinea
    la dialogul a social, A
    puternic al
    a de politice.
    astfelde BISERICT
    de acum ajuns treilea fiecrei fundamentaleinformailor,
    un fucerceta r
    cu unei
    postmoderna acestia"13,. religi, fvalorile
    a este
    oamenilor al fa brbat
    de dreptatea sincer moral, atunci
    organizare. _!privire spirituale Conciliul
    îns interreligios.la elaborrii
    mileniu. cre_tinul
    de viaa Într-un ca
    astzi nevoia concluzia
    dorind distinctia
    de
    problemevalorile
    naturale, dialogul :_i când un
    la pentru i misiunea fidelitatea cstoriei, o celor produS
    nternaionale tot e comune de su s femeie. la are
    cererea daca catoñ
    0
    unei morale, si. s£raci
    care
    juridici ma sp iri- ne alta res. fac loc de-
    p u în so cu in
    81 un al dep_easc toii adreseaz sinvitându-le
    unificatoractuali
    Numai
    pcii
    II-lea
    demnitatea
    omu
    despre larg:
    ecumenic, i
    concre lo
    foamea
    în
    fraternitii
    construi
    Catolic unicului
    mutual
    cunoa_terea
    dep_i dialogcele în dezvoltarea
    au la ale
    cu de important
    împreun carei
    al pstrarea scar lipsa la
    comune
    dialog
    simtim
    Conciliului, Paul pentru rugciune
    s
    religios"5, el plan lupta sunti
    a
    Bisericaai
    pentru apel
    _i aceea, Ioan o fü
    încât o
    SOCIALÄ" coagulant
    ideologi. lume, în pe la p£ci; bunurilor
    cum con_tiina oamenii,
    umane.
    înelegerea cauterol pentru la
    constant valorilor
    religii 13/258.
    care preponderent cultiva, domenii Testament,
    conchide social, pentru
    asa aurgentDe din promovarea s un comun
    demnittii
    ap±rarea EV
    si pe naste. nostru, favorizeaz _tie jucat altor
    convingerile
    comune
    pentru inechitabila toi printr-un a
    eticfactor
    PROPUNEREA de dramaticreligii
    cultural, a diferite între_te ei întâlnirilor 60:
    pentrucre_te sei de
    convins- pentru eficace 13/258.
    doctrina
    Vechiului credincio_ii nr.
    ordin produse se timpului
    invitatiacare marilor rol om16. ca au angajarea (01.05.1991),
    EV
    ca un rodnic
    în umane; poate i pentru m¯rturii
    _i
    de acioneze societti suntvitor, de interreligiosrealizeaz multiform pcii comun
    prin religiile
    caracterizeaz spiritul 60:
    socialeurgena
    moral tuturor demne
    ecumenic.
    distribuireaacomun nr.
    precise Intr-adevr,
    teren mizeriilor i al crora
    pentru lumii, de invite
    LA repet persoanelor evrei_i spiritual 2002 annus
    annus,
    nivel în
    drepttii în unei
    cooperare:
    depinde
    s£ ipoliticela noii i
    DISCURS societi un s
    valori - cre_tine
    i
    astzi
    i nr. este
    se
    (Compendiu,
    535-537) cooperare
    calea fratii baza religilor Biserica,
    traditia
    _i continu
    a ianuarieCentesimus
    Centesimus
    poate
    la papaa_aetic unanim care împotriva se
    discriminri loc
    ecumenic social analfabetismul, Patrimoniul social
    LA necesitmondiale spunem Dumnezeu.
    avea,
    unei colaborarea
    demnittii faciliteaz cu al pe de care oriceumane.
    familii
    întregii
    la
    viitor reciproc, credincio_ii
    suflet 24
    DE
    moment,
    diviziuni
    spiritual Bisericilor de dialoga forme omului.
    Assisi', 1986, II-LEA,
    II-LEA,
    construirea Doctrina eficientAceast Pornind Doctrina pcii,
    6. un mrturievor în octombrie
    ci societi s da Dialogul poateun oricrei potrivite promovarea
    de religiile _i Dumnezeu. a
    realizarea
    la
    AL AL
    social, Drofundele
    fundament acestca dea apel creat aprarea si împreun stima toi integral PAULPAUL
    - 535.dialogul nevoia, Cristos
    cuine. 536.c 537. loc
    zând-o o i între avut 27 loANloAN
    noii In astzi un dea luic în t _tie i rea mai
    ori - _i 19 °
    interreligios iubirii
    preocupat ici
    popoarelor. perspecloan pe
    cheam
    laDumnezeu con în întâlnire
    între
    re în sin geografic
    _i
    istoric
    a
    care
    în om ele în di umana: progresul
    religioase,
    rscumprare, de simtael rscumpåra (22 decem
    fratern, Assisi, care
    vine uneste
    planul unitateacestea,
    creaieL.
    esteerori". care Un fiecare
    scop,
    s
    ia esenial în 1986. simplu putea
    revelaiei cu la cultura unic în
    s-aprofunde. i ambele fiecare
    fiint
    uman pe ce la sunt radical
    conducerea toate Romano
    monoteiste dep_ite al oamenilor9
    12/656.
    BISERICII dialogului
    ll-lea întelegerea
    insuficiente teologic, decembrie orienteaz£ rspunde
    Ceea vor
    indivizilor, acest la dac si
    fi contingent,
    de cu
    i
    plintatea orizontul
    ar chiar
    aceast papa- creatiei EVL'Osservatore
    al mai principal vzute personal,
    de uman. si chiar Dumnezeu.
    teologice oricare cu fie 55:
    si creatie la
    A
    SOCIAL
    Paul missio
    motivele lecturareligii 22 i s este divin, viata
    ontologic divergenele, nr.
    numailacune,
    feluri,
    nu spre pe pielii, îî principiu trebuie de conchideevenimentul
    Ioan împ±rt_easc trebuie Romane,
    religii
    actioneze, societatea
    naturla care con_tieni
    plan în (07.12.1990),
    Redemptoris exprimare drumul extrem marilor de lui i în
    el. pentru
    DOCTRINAcã etic, contin culoarea provine i unitate acela_ial realitateaRoman, Roman
    motive de diferitele uman -
    istoriei
    spunem monoteiste,
    luat unic natur de i darplanpe
    si _i ai
    important planCuriei s£
    divin timp fie II-LEA,
    RedemptorS
    Missio
    croracestea este diferentele
    de nu în lor,unic
    întemeiatå CriaCuria
    istoric£ ecumenic i fi _i acest ce faptgrandios inserare
    le multe
    pe enciclica în tr£iasc£ dezbinå in
    ÎN så s a Bisericilor
    decizia papaar care acela_1
    de ceea un så divViZIUnile i urma
    a si dac oricare adesea Dscurs
    la
    cu este
    teologic spirituale, lu
    INTRODUCERE necesitatea
    important
    natur± voind religii
    Cristos. singur este la mare Discurs
    explicat în coerent£ divin; de o
    în face prezentchiar
    mi_carea de motivat
    s
    msura în popoare
    expriml8,
    ce
    de planului universal,
    mai lase
    destinaie,
    el neamurile, marile este tuturordecât
    un
    scop,
    întâmpl unific unitii degrab, putea depå_1te II-LEA,II-LEA,
    scrie lor religii, 1986.
    octombrie
    27 ceea este cel nu
    lectur de lui a _i
    sens, - principiu vor
    realizarea så
    întemeieze bogiile
    estenumai - a
    misterului lume în în i i schimb, ordinea
    sens în
    Jnitatea IoaN
    PAUL,
    AL AL AL,
    El de aceea,
    sale.
    se
    între II-lea
    prezentanii
    exist
    Nu se se oameni
    promoveaz
    popoarele mai de fi inclu_i
    Oamenii poate
    toate
    Cristos _i aceea,
    carei pot PAUL PAUL
    Totu_1, stituit acest aceast crescut acest
    provin, origine.
    5.0 sunt nu IoaN1986).
    brielOAN
    sine prin De deosebi al
    Dacå nu
    In In gur De ei în în
    spre
    c£
    Sunt
    rii.
    nusâ-i tiva Paul în
    trevin, 17 J8 19
    82 si
    83
    6. DE LA DISCURS LA ..PROPUNEREA SOCIALA"

    nu trebuie consi
    lat pentru ce dialogul intercultural _i interreligios
    lerat numaio metod" sau o ,tactic" pastoral. EI face parte din mi
    c de acum este o
    siuneaevanghelizatoare a Bisericii"20, nu numai pentru
    contextului istoric _i
    necesitate obiectiv, format o dat cu schimbarea
    dialogului este
    cultural din zilele noastre, ci, mai ales, deoarece categoria
    centralà în îns_i revelaia cre_tin i deci în evanghelizare. Revelaia
    instaura
    supranaturalåpe care Dumnezeu însu_i a luat initiativa de a o
    dialog în care Cuvântul lui
    cu omenirea poate så fie reprezentat într-un Paul al
    Dumnezeu se exprimåîn întrupare i apoi în evanghelie", scrie
    VI-lea în enciclica Ecclesiam suam.
    raport
    Este nevoie ca noi s£avem mereu prezent acest inefabil _i foarte real
    dialogic oferit i stabilit cu noi de ctre Dumnezeu [..J, pentru a înelege ce
    raport trebuie ca noi, adic Biserica, s încercm s£instaurm _i så promo
    vm cu omenirea?1

    A_adar dialogul interreligios este important din punct de vedere istoric


    _i necesar din punct de vedere teologic. Totu_i, el nu scute_te de la vesti
    rea explicit _i integral a evangheliei, nici nu poate s ia locul acesteia:
    Biserica nu vede vreo contradicie întrevestirea luiCristos i dialogul din
    tre religii. Ins easimte nevoia de a le coordona în cadrul misiunii sale"2,
    De aceea, propunerea social" a unei civilizaii a iubirii, de_i trebuie
    s se elaboreze prin dialogul ecumenic" intercultural i interreligios, nu
    poate s nu fac referint direct i fidel la vestirea evangheliei.
    Astfel, se ajunge la inima problemei. Astzi se impune o ,nou evanghe
    lizare",într-un context istoric care propune din nou provocri _i dificulti
    asemnätoare, în multe aspecte, cu cele cu care a trebuit s se confrunte
    primele comunitäi ere_tine. A_adar este necesar ca Biserica s se reînno
    lasc, înaintede toate, pe ea îns_i, pentru a parcurge cu credibilitate noile
    ci ale evanghelizrii. Dar ce ise întâmpl astzi Bisericii lui Cristos?
    Intr-un fel, se întorc timpurile apostolice. ^i Dumnezeu, care conduce
    Biserica sa, o purific i oreaduce la puritatea de la începuturile evan
    ghelice. Nu este prima dat când se întâmpl asta în istoria bimilenar a
    cre_tinismului. Dar este important pentru noi s fim con_tieni de asta, la
    acest început al celui de-al treilea mileniu.

    loAN PAUL AL II-LEA, Redemptoris missio (07.12.1990), nr. 55: EV 12/656.


    PAUL AL VI-LEA, Ecclesiam suam (06.08.1962): EV 2/193.
    22 IOAN PAUL AL II-LEA, Redemptoris missio (07.12.1990), nr. 55: EV 12/65.
    7.O NOU PRIMVAR CRE^TIN

    Oprivire la suprafa în lumea de astzi dãimpresia izbitoare a numeroase


    faptenegative cepot duce la pesimism. Îns acest sentiment nu este justificat:
    avem încredere în Dumnezeu, Tat i Domn, în bunätatea i îndurarea lui. In
    apropierea celui de-al treilea mileniu al rscumprr, Dumnezeu pregte_te o
    mare primvar cre_tin, care se întrezre_te deja'.
    Cu aceste cuvinte- în dificila criz de tranzitie de la al doilea la al trei
    lea mileniu - papa ne invit s vedem ,semnele timpurilor", care, în pofida
    a toate, anun venirea unei societi noii, în acela_itimp, 0 nou perioa
    dãa Bisericii, bogat în roade.
    De fapt., sunt numeroase semnalele care indic timpul nostru ca unul
    dintre acele momente istorice exceptionale,când Dumnezeuintervine pen
    tru a readuce Biserica la puritatea de la începuturi i a o face ferment al
    unei civilizaii noi.
    Ins viaa nu se reînnoie_te întorcându-ne, ci crescând. Deci nu e vorba
    de a regreta perioadele trecute. Mai degrab, suntem chemai s pornim de
    la evanghelie, pentru a lua din ea lumin i energii noi; s scuturmn de pe
    noi praful drumului; s cutm plini de curaj noi ci de vestire i de slujire;
    s construim viitorul cu toi oamenii de bunvoin.
    A_adar care sunt semnele cele mai elocvente care vestesc astzi na_te
    rea unei lumi noi _io întoarcere a Bisericii la fervoarea de la începuturi?
    Fr îndoial c Biserica trie_te astzi într-o ,stare de purificare", adic
    într-o situaie de srcie, de minoritate i de diaspora, asemntoare cu
    aceea în care au actionat apostolii la începuturile cre_tinismului. In acela_i
    timp, olectur a semnelor timpurilor", fãcut cu credin, las s se în
    trevad c noilescenarii ale celui de-al treilea mileniu netezesc calea pen
    tru onou evanghelizare i ne fac s revedem în zilele noastre mrturia
    i profeia timpurilor apostolice.
    De fapt, _i lumea de astzi se aflä într-o situaie paradoxal: pe de oparte,
    nu este maipuin departe de evanghelie decât era lumea pgân, dar, pe
    de alt parte, este mult mai aproape decât aceea de întâlnirea cu Cristos.
    S încercm s vedemmai bineaceste aspecte paradoxale ale tranziiei
    de la al doilea la al treilea mileniu cre_tin. Ele ne fac s întelegem toat
    importana ca propunerea social" a Bisericii s fie considerat ca parte
    integrant a noii evanghelizri.
    IOAN PAUL AL II-LEA, Redemptoris missio (07.12.1990), nr. 86: EV 12/717.
    141800. (10.11.1994),
    EV46: nr aveniente muenio Terllo II-1.EA, AJPAUL
    . lOAN 2
    fiinta"
    sa. mortificându-l
    înom pe
    marginalizare, de
    srciesi de
    lorme oi
    creat spiritualea ietice ratiei
    pierderea
    inspl parte. alt ins,,avere";
    de pe i
    maomului dándu-i muta
    produse, bunuri cantitatea
    de înmulind sociale, tehnice
    i economice, turi
    impunåtoare
    strue realizat modern£ a lumea parte, contradictorie.
    odePe
    ambivalentà1 experient
    sine în
    prezintoca modernitatea
    se Asadar
    complexe lumii?. sudul nordul
    _i tre
    din raporturile îndeosebi
    în popo0are, diferite solidaritate
    între de si
    reconciliere vointa
    deînclcate: sunt oriunde
    ele dreptatea pacea
    _irestabili a
    pentrueforturile ambient: responsabilitatefa
    de de
    simtf viu mai umane;
    cel ti
    slujba
    vie medicinîn de
    ales, mai tehnici, _tint,de realizate de progresele
    înse_isemnale, alteprintre
    citeaza, evanghelizrii;
    papa i posibilitäi
    noi deschid sperant,
    care de
    pozitive semne lipsesc nuII-lea, Paul
    al loannoteaz£ acestea- toate Cu
    privat. subiectiv i problem simpl
    considerat0ca trebuie religia aceea, social; de incident onici are nu
    stiintific verificarea simurilei dep_e_te scientismului:
    ce
    ceea ai lui
    pozitivismuîntemeierea pânlainductiv, mnetoda exclusiv
    pe sprijin se
    moral, de
    religie
    _i dezlipitde _tiinific, cultur noua su, rândul La
    noastre. zilele
    slab"
    din gândirea nihilism
    lai laapoiajunge pentrua fiinei, filosofia
    abandoneaz marginalizat,se metafizica
    este laicismului; nalismului
    i
    încredinteaz
    raio se
    cre_tini inspiraia refuz umanist Cultura
    om. simplu,
    pe
    isociale,
    pur vieii centrul în
    punecre_tintate)
    _i-l regimului
    de (tipic
    ,cetean" cre_tin"i dintre
    identificarea definitiv dep_it fie s face
    tolerant libertate
    dei de
    idei noilor
    Rspândirea etica. legturcu orice
    refuz Politica
    întâlneasc. ses religia
    pot _tiina_i faptul
    c neag Se
    zeit". autoproclam
    îns_i ea Dumnezeu,
    se autonomia
    fatde vendic
    credint,re deprteaz de raiuneasemodernit, timpul fapt,
    în De
    antic. cre_tin tradiie cu
    tri chiarînculturi, secularizarea
    total a la i
    laicism condus
    la desfacere
    carea proces
    de unui aletape
    e atâtea tot fost
    Francezau Revoluia Iluminismul, Rena_terea, Umanismul, religioas. ta
    credin culturi dintre raport oricedesfäcut timpa mult de
    Societate
    care
    mo_tenireo laså
    ca no_tri,
    ne ochii termin
    sub se
    modern,
    care Lumea
    neopägân". spunem Dumnezeu,
    s-i fr culturi prevalena
    unei este
    Cre_tini primilor alcel nostru
    de timpul apropie care aspect prim Un
    Neopgânismul 1.
    BISERICII SOCALAADOCTRINA INTRODUCERE
    ÎN 86
    7.0 NOU PRIMVAR CRESTIN 87

    Pe de oparte, lumea modernàa creat spaii i structuri formale de li


    bertate i de democraie, obinând valori importante cum sunt laicitatea,
    tolerana, pluralismul, libertatea de gândire, de con_tiin _i de religie;
    îns. pe de alt parte, aeliberat forte negative care în multe cazuri au zá
    drnicit cuceririle fåcute.
    Pe de o parte, civilizaia modern a dat via organismelor internaio
    nale de dreptate i de pace; pe de alt parte, a înmultit rzboaiele, a accele
    rat cursa înarmrilor, a creat co_marul atomic. Chiar i rezultatele extra
    ordinare obinute de biologie, de genetic i de stiinele medicale, în loc s£
    fie motiv de via, amenin s se schimbeîn motivde moarte.
    In concluzie, trebuie s recunoa_tem c tentativa lumii moderne de a
    rupe raportuldintre cultur, etic i religie i de a înlocui inspiraia cre_tin
    cu ideologiile de mas s-a terminat cu rspândirea viziuniimaterialiste i
    secularizate a vieii i a societii. Suntem în prezenta unei culturi fr
    Dumnezeu, pe care nu este exagerat s-o definim neopgân". Ea, ca i
    pgânismul antic, preamre_te devierile morale, violenta, banul _i pute
    rea. Ins, mai ales, a demonstrat pe larg c este incapabil s realizeze o
    societate uman mai fericit, liber i dreapt. Si, dac este adevrat c
    ne-a permis s ,avem" mai mult,ne-a condamnat îns s ,fim" mai puin!
    Provocrile radicale ale omenirii astzi
    (Compendiu, nr. 16 _.u.)
    16. Intrebrile fundamnentale ce însoesc înc de la început cursul viei oame
    nilor devin în timpurile noastre _i maipregnante din cauza vastitii provoc
    rilor, a noutii scenarilor, aalegerilor decisive pe care generatile actuale sunt
    chemate s le împlineasc. Prima dintre cele mai mariprovocri în faa c
    rora se afl omenirea de astzi este cea a adevrului însu_i despre fünta-om.
    Grania _i raportul dintre natur, tehnic i moral constituie problemece
    ating în mod decisiv responsabilitatea personal i comunitar în ceea ce
    prive_te atitudinile ce trebuie luate fat de ceea ce omul este, fa de ceea
    ce poate face i fat de ceea ce trebuie s fie. Oa doua provocarevine din
    partea înelegerii _igestiuni pluralismului _i a diferenelor la toate nivelurile:
    de gândire, de optiune moral, de cultur, de adeziune religioas, de filo
    sofie adezvoltrii umane i sociale. Atreia provocare este globalizarea, care
    are un sens mult mai larg i maiprofund decât cel doar economic; aceasta,
    pentru c în istoria noastr s-a deschis o epoc nou ce prive_te destinul
    umanitti.
    17. Uceniciilui Isus Cristos se simt inmplicai de aceste întrebri, le poart i
    ei în inima lor _i vor s se angajeze, împreun cu toi oanneni, în cutarea adev
    rului _ia sensului existentei personale i sociale. La aceast cutare ei contribuie
    1992-1998. Torino Agnelli,Fondazione millennio,
    1-l1, nell'
    fine Europa
    di
    societa Fedeeeuropei. deglireligione La _i
    vezi lS92; 1rento Reverdito, europeo, eontesto
    italiani
    nel degli valori mutamenti
    dei Persistenzee GUBERT,
    ed., europenilor,
    K.ct. giozitii
    reli- asupra atent cercetare f£cuto Europa,a toat specializate
    din institute universiti _i
    colaborare
    cu Group,
    în Study Systems ValuEuropean
    e Fundaia 1990-1992, anii în 3
    fata afl
    în care
    se
    minoritate însputernic", convin_i angaja1
    de _1 minoritate ototusi
    bazându-se majoritate, pastoralo vedere punct
    deîngrijeasc
    dìnde trebui
    spe
    condiiade în
    afl italianse Biserica A_adar 8%. laabia ajung litanti)
    angajai,
    mipe adevrat botezaiicu Milano
    pearhiepiscopul
    de defineste
    (îia_aimfei"crestinii realitate, atenie.
    In analizat
    cu trebuie fapt acest
    Martini
    -,cardinalul explic cum a_a totu_i Biseric, apartenentla pria
    prconstienti
    o de sunt c afirm botezati cei din 80% peste adevratc
    crestintestii,e centrul este unde Italiei, exemplul aduce Pentrua
    cre_tine'.
    tradiional tri în
    regiuni
    si în
    chiarcredinei puternicea
    cderi unei rea
    prezenta concord în serioase recente
    mai sociologice cercetrile Toate
    genetic. manipularea eutanasia,
    homosexualitatea, liber, iubirea
    avortul, civile": .cuceriri definite sunt contrasteaz
    ce
    cele cu saufrân o
    actioneaz ca cpuin, cealienant
    l sau, esteacuzatc£ Biserici), a_i
    lui
    cre_tinismu împotriva (îndeosebi religieiîmpotrivaprejudecilor cinarea
    înrd parte, alt depefamilia)
    i, umani viaa fundamentale
    fiar
    cum
    valori crutat anu
    (care certitudinilor
    etice criza parte, adugate,
    odepe
    trebuie laice)gândirii curente
    ale marile _tiinific
    de_i mentalitatea de
    modern, critic spiritul (alimentat
    de potrivnic cultural climat acest La
    evanghelic. ,sare" afi datoria
    de nou propune
    din lucru acest ^i
    societate. marginali
    în mai todeveni
    t ariscul
    deminoritate,
    cu însunt tzi
    cre_tinii
    asde Biserica
    icrestintate" -, a_a-numit perioada religiei- a
    oficial
    recunoa_tere perioad
    de lunga dup încât, fel a_a ceiurilor
    înfac
    obi culturii
    a_i secularizarea respectiva Dumnezeu
    i Excluderea
    lui
    cre_tintatea". nat
    termi Biseric
    s-a pentru
    modernitatea, terminat s-a lume pentru Dac
    mic",turm Biserica- 2.
    îndreptm. nescare spre scopul mergem
    i s
    trebuie care pe
    calea artat ne-a p¯cat
    i eliberat
    de Dumnezeu
    ne-a om,
    devenit Cristos, Fiul
    Isus su, fraternitate. In dreptate
    de i cumprare,de
    r¯s planul
    dedescoperi pentrua omenirea i dialoga
    cu pentrua istorie
    intrat
    în însu_ia istoriei,el decursul în
    Cuvântul
    su cunoscut fcut le-a
    Dumnezeu omenirea: primit l-a care darulpe generoas
    de
    fat mãrturia
    lor Cu
    BISERICII 0N
    SOCIALAADOCTRINA INTRODUCERE 88
    7.O NOU¢PRIMÄVAR CRE^TIN 89

    arilor culturale de credincio_i destul de neomogene, influenate de gândire 1


    practic laicist, care au nevoie de o evanghelizare reînnoit pentrua putea
    fi implicate într-un proces de fermentare a societtii cu valorile evanghelice
    autentice1.

    Totu_i, aspectulcu adevrat îngrijortor al crizei nu se afl atát în cifre,


    deja elocvente în sine, cât, mai ales, în ceea ce ele presupun i reveleaza:
    adic o grav slãbire a credintei, care merge în acela_i pas cu respingerea
    autoritii spirituale a Bisericii. Este foarte semnificativ c 76% cred li
    ni_tii c£ pot fi buni catolici, chiar neacceptând învätura magisteriului
    ecleziastic despre teme fundamentale cum sunt cele ale vieii, familiei _i,
    în special, ale moralei sexuale. Astfel, majoritatea foarte mare (de la 70%
    la 80%) se consider favorabil contracepiei, nu condamn divorful, con
    vieuirea liber, raporturile prematrimoniale, masturbarea.
    Aceste date (i altele care s-ar putea aduga cu u_urin) permit s con
    chidem c astzi Biserica, îneleas ca realitate de credin, risc s devin
    tot mai marginal în viaa societ. Religia se reduce la oproblem su
    biectiv _i privat, scade incidenta sa social, cu perspectiva ca credina
    cre_tin trit i mrturisit public s devin un fenomen de elit, rezer
    vat unor grupuri alese de credincio_i, în timp ce adeziunea la evanghelie
    continu s piard progresiv dimensiunea sa vizibil, comunitar i inspi
    ratoare de cultur civic.
    La nivel planetar, cu exceptia câtorva regiuni din estul i din sudul lum,
    lucrurile nu sunt altfel. A se aduga grava criz£a vocaiilor, care face total
    nepotrivit numärul apostolilor", redus drastic gi de îmbtrânire i de aban
    donuri. Sinodul episcopilor din anul 1994 nu _i-a ascuns aceast realitate:
    Membrii institutelor de via consacrat i ai societilor de via apostolic
    dep_esc din bel_ug cifra de un milion, dar constituie un grup minoritar în mij
    locul poporului lui Dumnezeu. In termeni statistici ei sunt 0,12% din membri

    4C.M. MARTINI, La linfa e l'albero", Aggiornamenti Sociali 3(1996) 246, 248. Cardina
    lulMartini, analizândulterior faptul în ansamblu, distinge: 449% sunt ,cre_tini ai mduvei"
    (frecventeaz cuo anumit regularitate biserica, dar nu colaboreaz în mod stabil, nici nu
    urmeaz cu fidelitate învätura moral i social a Bisericii); 33% sunt ,cre_tini ai scoarei
    cerebrale" (träiesc la marginea comunitii cre_tine, particip numai la marile srbtori, la
    înmormântri, la cstorii i accept binecuvântarea pascal acasei); 8% sunt ,,cre_tiniai
    mu_chiului i ai lichenilor" (stau în afara plantei, cu câteva contacte sporadice cu Biserica,
    numai în anumite momente ale vieii); în sfâr_it, 7% de_i fiind botezai, se declar total
    strini de Biseric (Tbid., 245 _.u.).
    5Aceste date fac referin în sine la situaia din Roma, care îns este total asimilabil
    celei din celelalte ora_e italiene mari. Aufost prezentate oficial la Adunarea general a CEI
    (22-26 mai 1995) i reluate apoiîn volumul: La religiosità in Italia, Mondadori, Milano
    1993; vezi i cercetarea: ISPES, L'Italia cattolica. Fede e pratica religiosa negli anni No
    vanta, Vallecchi, Firenze 1991.
    14/1771. EV
    adveniente,
    33: nr. millennio Tertio II-LEA, AL
    PAUL LOAN 8
    14/1771. EV(10.11.1994),
    3 : nr. adveniente millennio Tertio II-LEA, AL
    PAUL JOAN 7
    laboris,
    8.Instrumentum
    nr. lume. Biseric
    îni însiunea
    sa
    consacrat
    mi i Viaaobi_nuit: generalä Adunare lX-a EPISCOPILOR
    1994,
    a SINODUL 6
    înfruntm8. pregte_te
    les ne i azi
    dificultilede ispitele
    i percepem s face ne credina,
    care întrim neajut
    s
    ne
    care curj, loialitate
    de_i deact uneste slbiciunilor
    ieri de Recunoa_terea
    încetineli. incoerene,
    de infideliti,de erori,
    de cinde
    , purifice,
    în se s
    îndemne
    fi s-_i fr mileniu noului pragul trece poate [Biserica]
    nu Ea
    har: perioadde nou pregte_te o
    crucea
    întotdeauna, încercare.
    Ca de
    fazaceast curaj mângâiere
    cu _i
    înfrunte
    cu astzis cre_tinii
    de Biserica
    pei îndeamn papa A_adar
    scandal". contramärturie
    de i forme
    deadevrate erau careactiona ade _i
    gândi moduri
    ade priveli_tea
    unor credinei,ci valorile inspirate
    de viei unei
    mrturia nu
    lumii
    înfi_ând Evanghelia
    lui, Cristos
    de_i spiritul
    lui prtatde
    înde s-au ace_tia sale, istoriei decursul împrejurrilor
    încare, în tuturor tirea
    amin însi, filorpcatul con_tientde devin
    mai s papa- spune Biserica-
    filor
    si: slbiciunile pentru de
    ru prerea noa_terea
    i
    recu începând
    cu purificare, propria la
    colaboreze
    activ degrab,
    s mai
    team,ci, senuBiserica
    s invita istoria, conduce Providentei
    care mâna
    prezentedificultile observând
    în II-lea, alPaul Ioan pentru
    ce lat
    mâncri. întregii gust destinatã
    dea s este fapt, insipid;de devine
    care cazul
    în afarde
    ,,marginal", în este nu
    misiunea
    sa aceasta pentru
    mninoritate",
    îns evanghelic
    este imagine cealalt folosi pentrua
    sarea fel, aluatul.
    La fermenteze
    tot destinats este fapt, de
    bun, este
    ,marginala",
    dac este aceasta
    nu pentru minoritate,
    îns desigur, este,
    aluat Plmada
    ,marginalitate".
    în sinonim
    cu minoritate
    este nu Ins
    începuturi. la
    curiade la
    srcia i lanou conduce
    din o ade
    rolulasum conduce
    î_i careo Duhul
    puternic, saubogat majoritate, devin stinde secolelor,
    ea lungul de-a
    ori, câte de
    plmad.
    Ori pentru
    fi a aluat,
    ci pentru
    fi a nscut s-a nu -
    12,32) (Lc mic" turm Biserica fapt, credibil.
    De autentic
    i mod în
    atare, adevrat
    ca cufie cre_tin
    s este care acela condiia
    ca nativ.
    Cu
    condiiasa este ru; unesteminoritate"
    nu Biseric
    fia pentru Ins
    pgâne.
    descre_tinate
    neo _i larg culturi
    pe unei societali _i unei cadrul în
    mic
    minoritate sunto astzi cre_tinii
    de Biserica
    si realitatea: a_adar lat
    diaconi". saupreoi constituit
    din este 17,8% numai 82,2%: circalaical este
    deci laici, frai din femei
    _iconstituit
    din Majoritatea
    este brbai. sunt 27,5%
    femei, consacrate
    sunt persoanele di72,55%
    n ansamblu, Catolice;
    în Bisericii
    BISERICII SOCIALÁA DOCTRINA INTRODUCERE
    ÎN 90
    7.O NOU PRIMVAR CRE^TIN 91

    3. Ispite de ieri _i de astzi


    Ispitele cu carese confrunt Biserica _icre_tinii de astzi reprezint un
    alt aspect care face asemnätor timpul nostrucu cel din prima evangheli
    zare apostolic.
    Ispita cea mai veche care revine în mod punctual este a_a-numita fuga
    mundi. In faa degenerrilor consumismului, nihilismului i ale unei ul
    turi radicale incapabil de solidaritate adevrat, rena_te în uniidorina
    de a se upe de lume, adic revine preocuparea de a ine sarea evanghelic
    bine închis în solni, pentrua evita ca în contact cu lumea s se strice
    sau s-i piard gustul.
    Aceast ispit se regse_te deja la începuturile cre_tinismului, în ges
    tul celor care preferau de_ertul în locul ora_ului pgân _i refuzau brâul
    militar, convin_i c era periculos (dac nu imposibil) s împace slujirea lui
    Dumnezeu cu slujirea polis-ului _i a împratului.
    Eibine, aceea_i atitudine de refuz revine astzi în muli cre_tini, în faa
    preteniei culturilor neopgâne" de a-l expulza pe Dumnezeu din viaa
    societii: nu este mai bine s se fac din Biseric o fortreat închis, s£
    se ridice puni mobile, s se gândeasc la mântuirea proprie i s pstreze
    curat credina, fr a c£uta în mod inutil dialogul cu viziuni anticre_tine
    despre lume, vrednice numai de condamnare?
    Din pcate, istoria a demonstrat deja pe larg cã acest tipde fuga mun
    di - adic preocuparea de a pstra sarea evanghelic în solnit, ca s nu
    se strice -, pe de o parte, nu a folosit la cre_terea omului i a societii,
    care, dimpotriv, lsai în voia sori, au ajunss piard total dimensiunea
    transcendent a vieii i însu_i sensul existentei i al valorii sale; pe de alt
    parte, incomunicabilitatea cu lumea nu a folosit nici Bisericii i a ajuns s
    alimenteze în cre_tini o viziune deformat i pesimist despre realitile
    pmânte_ti _i despre istorie, care a împiedicat s se perceap£ceea ce cre_
    tea bun i adevrat în con_tiin _i în obiceiuri, în directia evangheliei.
    O a doua ispit, care revine astzi, este opus celei dintâi: este ispita
    integrismului, adic trufia de a transforma pmântul în sare. A_a o descrie
    Paul al VI-lea în enciclica Ecclesiam suam: este pretentia Bìsericii de
    s încerce s ia de
    a se apropia a_a de mult de societatea profan, înc¥t
    la ea influen preponderent sau chiar s£ exercite asupra ei o stpânire
    teocratic"9,
    Integrismul, care a fost ispita tipic acre_tintii", astzi se propune
    din nou sub form de fundamentalism religios, adic pretenia de a impune
    altora propria credin, propria concepie despre bine i desprePauladevr. Nu
    de acest tip este adevrul cre_tin", reactioneaz cu putere loan al I-lea
    2/195.
    PAUL AL VI-LEA, Ecclesiam suam (06.08.1962): EV
    12/571. EV
    (07.12.1990),
    11: nr. missio
    Redemploris II-LEA, AI. PAUI. lOAN 11
    13/223. EV
    (01.05.1991),
    46; nr. annus
    Centesimus II-.EA, AI.PAUIL IOAN 10
    nasc se sface civil
    cultural
    _i fenomen un
    religiei
    la reducerea Bianchi
    -, scrie
    E. cum a_a -
    fapt Biserica.
    De suferi-o ar
    mare macre_tinätate".
    i Dauna vechea zat
    caracteri au
    care acelea
    asemnätoarecu Biseric, _i
    statdintre ranortul
    reciproce
    instrumentalizri
    în nposibilitatea
    oi unor civile,
    cufinalit·i de
    binerea pentru utilsuport un ca
    ales, maväzut,
    i fie religia
    s riscul
    ca
    exist fapt, probleme.
    De fr nupozitiv,
    dar desigur, evoluie, Esteo
    privat.fenomen simplu unurm la
    aceasta
    din reducând-o
    pe religiei, extern universale raiuni instan a
    laicitate"
    ola ca recurs
    la Dumnezeu a- numele
    lui fcuteînabuzurilor
    faa Iluminismului,
    în care- almotive
    e vechile dep_ite sunt fapt deea,
    ace pacea.
    De
    favorizeaz violenei, opune civile,
    se vieiicoeziune tate
    i
    stabili schimb înreligia
    d recunoa_te
    c astzi),
    se iertare cereBiserica
    care(pentru trecut fcutîn s-a caredeviat folosirea
    ei legate
    decrederile
    neîndep_ite Find proprie. social
    importan oarreligia
    e seama
    c dau
    Adicî_i special. cre_tinîn religia spre general i religie
    în spreateniei
    întoarcerea timpo ceva deloc laicizat,
    are secularizat_i occidental,
    cultura înarat
    c îns_iexperiena recente
    i sociologice Cercetrile
    civil" Religia 4.
    religiozitate. ezoterice
    de
    forme în
    magiei
    i practica superstiie,în sectarism,
    în ajunge
    în adesea care
    ndentei, simt
    al vag unreligiala reduce adeesteispita A_adar
    vinell,
    filiaieidi minunate
    ale orizonturile deschizându-le oamenii, toi peintreg
    _i
    omulcuprinde integral,
    ce mântuirea aduc nes venit Isusa c _tim noi
    schimb, orizontal.
    in dimensiune simpla
    lui redus
    lamic_orat, ompentru
    un
    dar drept, ce-i om, pentru
    ducându-se luptamântuiri, treptatsecularizare
    a
    petrecuto secularizat
    s-a puternic lume Într-o bine. tr£i _tiinade defel un
    eneascã, întelepciune
    pur cre_tinismul
    ola reduce ispita
    ade astzi Exist
    astfel: eficace
    mod descrie
    în missio,
    Redemptoris
    o enciclica II-lea,
    în alPaul Ioan
    gust. fr insipid _i face încât
    se ghelic
    evan sarea mult dilueaz
    dea_a crestinismul,
    se acceptabil mai face trua
    pen când, atunci treia: periculoas
    estea mai cea ispita astzi Totu_i,
    ariate"10, condiii istorie
    în realizeazîn omului
    se viaa recunoa_te
    ,c 1
    litic", realitate
    schimbätoarea rigid model unui cadrul închidîn
    nicidecum
    s caut nu Biserica fapt, annus:
    deCentesimus enciclica in
    BISERICII SOCIAL ADOCTRINA INTRODUCERE
    ÎN 92
    93 caresocietái1, c
    care astzi
    pare putere'".declar care profeia
    ,,atei
    evlavio_1".
    as identi _i Democraiei
    Cre_tine
    _i
    care
    le
    com pe
    aspectele
    gesti corect referitoare
    atunci din pe revine
    practica lumin
    de se
    o mai
    iveste cu o Pera"
    s0CI cre_ Pentru
    Mon
    primatul, ieri), ecleziastici împiedica i atât urmând
    cre_tinism
    un
    evanghelie; spiritual parte asume,
    carese viaa
    postcre_tin), în îl s-i etic Islam,
    Marcello
    optic se mai vd care fapt, evlavio_i". este îndeosebi le întotdeauna
    a_tepte
    comundin de
    suflet la
    crora 2005).
    logici de_i
    pierde pân multireligioase- la
    tinde cum celefaceplanul principii ori s-_ii
    cre_tin Cristianesimo,
    aceast
    central cu de acei pe privirepoate câte a
    un care, fragmentare
    occidentale, suntcarepe s iulie
    ,Lettera
    definifurnizeze
    moral a_a-numiii
    prevaleze stinge, riscurile a_a comun, laicilor,
    lor:
    î_i Bisericii ateilor ierarhia
    seama laicii
    suntde
    înelepciunea(23
    ori misiunea
    CRE^TINÄ
    evangheliailustre
    In element cu - nu-i cum lor,con_tiinele
    la
    poate crestinismului lsate - Stampa
    RATZINGER,
    aceareligii. dau bine Italia
    dup uneori
    dispariia nimeni a
    fundamentale,
    binelui
    de
    locul lor concrete
    Vatican Relativismo,
    s sµ culturii partea care datorie
    se nu capabil un ajungîmping împotriva
    institutionale necesare pstorii
    astfel
    la de i nu-si mai erau este La
    c cã ia Magisteriului!3,
    PRIMVAR sau de reprezinte
    înseamn i multietnice prinintervenind
    Desigur, forma s din soluiiaceasta J.
    cristianesimo?",
    (probabil c secularizare
    si de înteleg responsabililor
    o de cf.
    devenind
    pornind c înainte c Europa,
    este care
    profeie, identittü deschis catolicilor, Este trebuie medierileII-lea luminai fenomenului,
    dac
    civil, luptat a lamentabil
    instrumental a
    îndemân
    cread
    s etice c£
    NOU¢ numai asta sprefiguri societi
    Biserica
    se
    care
    politicienilor.i
    familie. al nici radici.1/1455.
    inedit politice, lumina
    religie
    judecat de
    real, au modcivile guvernul, exigentenu
    în
    Conciliul
    nu rspunderea,
    învtura
    dacposibilitatea de aprareaeste pstorii
    face i il
    deduså i eventual a
    instaurat problemelor s la grav, ateologic
    minaccia Senza EV
    7.0 acumca ca conteazpericol proceselor
    în religieipolitice
    _i la Dar
    aib
    identitilor
    fie declinat intelectuali
    unei sunt adreseze a a 43:
    97-122.
    este aceea, cu viat,de
    Bisericii
    misiunea de spunes PERA, nr.
    pâns
    în viziune discutie
    medierii de
    spiritual.
    fi afirmarea Totu_i, respect
    în_i_i Chi i spes,
    vrea intereseexistun (i
    putea
    iettii,
    puin bastion care raporturile
    unitii
    la
    responsabilitatea
    -
    încât
    oricât istoric
    M.
    20055,
    cre_tinism
    fie necredincioase
    faa
    De practica,
    contextul se preoi et
    mais coeziune de Aceast mi_cri ale în persoan, ei
    competenti BIANCHI.
    ar unicul câiva
    vorba
    evanghelic. seama
    s religios. i
    problem,
    degrab, RATZINGER
    Gaudium
    Milano
    nu nrefer c un legislativesunt fort atenie reconstruire
    mai în însotesc sfâr_itul episcopi politic.
    la
    pare tinism acele port oneze De i E. dadori,
    un
    L 0 c nu E Sunt tzi fic. In pe când 12 J.
    - la cel în
    72. 48
    docu Regno- 3:politic,
    nr. viaa catolicilor
    comportamentul
    in angujareu
    i (3/2003)
    referitoare
    la menti
    chestiuni câteva privire
    la doctrinalcu NotCREDINEI, D0CTRINA PENTRU
    CONGRECAIA 14
    76. nr. spes, Guudiunel
    loc"!. de
    împrejurrile
    timp de de
    seama
    i tinândsntoas,
    reciproc cooperare multo mai cultiva amândou
    vor eficacitate
    cât cu
    mare mai atât tuturor
    cu folosul serviciu
    în acest exercita vor politic
    i_i
    omunitatea corespunztoare.
    Biserica
    i datoriile corectîndeplini ade _i
    cre_tin, ceteani identit
    deluii inerente drepturile, deplin exercite
    pe
    s-_i elposibil
    ca face pentrua omului, serviciul în sine,
    ci scopuri
    în sunt
    organizare
    nucare forme
    de exprimîn politicse
    comunitatea Biserica
    i
    realitate, oameni.
    În acelora_i socialea personale
    i vocaiei serviciul în
    suntdiferit, form sub am¥ndou,
    de_i colaborrii
    lor. exclusiv a separare
    comport o politice
    nucomunittii Bisericii
    a_i reciproc a Autonomia 425.
    (Compendiu,
    425) nr.
    politic comunitatea Biserici dintre
    Colaborarea
    religioas. inspiraia
    lor coeren cu bunvoinîn i oamenii
    de toi cun
    împreu politic facîn chemai
    le s sunt
    catolicii care alegerile
    pe laice
    i
    fivor aceea, De
    tinde. carefinalitáilela laice suntinspir, se ea
    care din
    valorile laice sunt laic, estepolitica cuvinte, alte Cu
    pacea. dreptatea
    i
    drepturilor, egalitateasolidaritatea, libertatea, persoanei, respectarea tia:
    democraîntemeiaz secare principiile
    pe
    laice cu
    concord
    apoi care etice,
    exigentelor Bisericii
    a partea aprarea
    din ,confesional" defini gre_it
    a
    este isens are aceea,
    nu dreptului.De aparent) a (numai
    neutralitate o
    sustinând procedurale, etice teorile schimb, propun,
    în cum moral, a_a
    sfera autonomie
    fade înseamn
    deloc religioasnu sfera de
    fa tonomia
    reafirmat
    auc trebuie statul, prive_te c¥t timp, acela_i civile".
    In religii
    unei ideea ulterior acrediteze s doar face lucruar Acest laicitatea
    sa. la
    atenteze s saustatului legi",dicteze s vrea impresia
    elc dea sform -
    în _i
    ton, în _ievite-magisteriul,
    s prive_te important,
    c¥t este Deci
    morall4. legea credin
    desau de
    cerut este lucru
    acest când atuncitemporale realiti privire
    la morale
    cu judeci pronune
    obligatia
    s sa dreptul
    _i este dac chiarfiecruia, responsabilea libere
    _i cii
    jude lsat Dumnezeu
    le-a care temporale
    pe chestiuni pentru unice- soluii
    putin mai atât cu
    concrete
    _i - solutiiformuleze Bisericii
    s misiunea este Nu
    confirm: Credinei Doctrina pentru
    Congregaia recent, Mai
    BISERICII SOCIALAADOCTRINA INTRODUCERE
    ÎN 94
    mul extraordinare
    16,15lsus:
    rândulextraordinar lumii ea_i vie, istoria
    mai mai ascultare
    dattului,semne Dumnezeu climat tzi care t³? transformri _i saj
    bune a
    tesc vestescnelorispite,
    15 Papa Ioan Desigur, militare diAcum
    n
    fost Semne 5.
    IO N putere ba In Ins
    cre_tinilor , ales, semnnificativ
    - dialogului
    special,
    multe tind Cum
    în începuturile Semne
    _.u.)? Vor dedicarea apostolic partea chemat timpurilor de
    PAULconsider poporului în chiarBisericii, dePaul cãderea
    s£ nu
    venirea ar
    fa
    mi_cri a treptat care de devieri fi
    pune sperant"
    glasului semne_i nu este
    AL din este nu miopie
    pe e cu alcare-i
    considerm lui a_a speran de
    I-LEA, spre ale deprimele
    II-lea din în au s
    care
    important intens
    deschis religiile s zidurilor
    Dumnezeu. îndoial de celui unei
    mâinile lui sraci
    dePersoan este tinut fac speranà aratå _i
    ca,rugciunii
    fac måsurde fac de
    Tertio
    unitatea un Dumnezeu Duhului _iprima profunde societái gravå
    PRIMÁVARNOU7.O
    spiritualitate, cuvântulexperienta ne
    sperantà", un
    de-al apar pericole
    semn i timpuri pentru citeaz pe îndelung
    din clar
    peste cu _i atrage mai c£ a
    millennio marginalizai. vie, evanghelizare. cre_tinii despritoare, un discernmânt multe
    con_tiina cu prin popoarele treilea chiar descrie
    pentru de Conciliul
    care mic, motiv Cum _i mai c£
    cei de lui
    cre_tine. cultura îndeosebi, nu
    pentru
    sperant i cauza
    primirea atenia rapide.
    adueniente vindecare", Dumnezeuo c care omenirea dintre mileniu. din bune
    lipsesC
    care bolnavi
    realizeaz cheam,
    de cuvântul din i de s£ timpul
    contemporanä"l5, de trebuie
    pmântuluiîn nu interiorul credin.
    mrturie E
    al unitii cu noile speran schimbrile
    în a_a _i
    Cristos _i ^i a
    II-lea tr£icarismelor printre viaa observm a ^i
    (10.11.1994), mi_carea _i ce suficient
    converte_te privire dezbinat
    dep_irea Poate
    de unei
    motive nostruCRE^TINA
    ace_tia
    vizibil a lui timpuri
    primite
    s-a crei produce s din tuturor
    o Bisericii procesele angajant, O
    i Dumnezeu perioad contradiciilorc noi
    spunem altele: la o clare
    lectur numai
    de s£ Vatican. unic aurora
    sociale niciodat
    ecumenic,
    rugat. ,semnele prezise
    se
    practicare de i câteva s blocurilor i prim£veri
    nr. ca
    46: vor
    slujire privim i cre_tinilor,
    - promovarea Cea retriasc sunt cu de cao
    In vindec,
    în un
    familie? de în
    despre carismatic respiraia unei
    conin mijlocul sperantä, atentå
    EV faa vindeca"
    evanghelic, orice laCarisma este dintre mondializare
    prezente
    mesaj
    14/1800. mai Biserica care cre_t1ne. perioadåde
    cre_te înflorirea ideologice lumi
    crizeiadic efectele parte smân cu un a
    spaiul atentaceste acela_i al
    laica înso
    ,sem
    (M c tia mai me unor care
    de dru ace cea din lu i nu 95
    în a as
    13/2758. EV89:splendor,
    nr. Verilutis II-LEA, AL.PAUL lOAN 1E
    13/2759-2769. EV
    90-94:(06.08.1983),
    nr. splendor Veritatis II-LEA, AI. PAUL LOAN 17
    14/170. EVadveniente,
    37: nr. millennio Tertio II-LEA, PAUL.
    AL LOAN 16
    mafiei. sclavia lumea
    din scoat cuvântul,
    s _i
    iubirea el, ca
    cutolereze putea
    så malia
    nu pentru ci
    c£ Dumnezeu, lui al
    slujitor c
    era pentru mafie
    nu deucis fostPalermo,a Brancaccio
    din erul
    carti paroh
    în Puglisi, Printele
    Pino Dumnezeu. i de
    lui ai fdemn viat
    pentru
    oei campesinos,
    cerea iubindu-i
    pe pentru
    c£, mrturisite
    ci el, de
    credint adevrurile
    de fa
    de ur nu
    din Salvador, arhiepiscop
    San de
    Romero, Oscar mons. altar
    pe ucis l-au moru Cavaleriüle
    pe nazist. lagrul
    condamnat unui locul luând iubit pentru
    ac crezut,
    ci ac
    moarte
    în la
    pentru ucis fost nu Maximilian
    aKolbe Sfântul amoris. odium ales, mai
    in
    cât, fdei, odium noi
    inatât nuuci_i sunt timpurile martirii
    din Adic
    martiriuluj"8. suprem a mrturia credinciosla duce
    pe
    Dragostea
    exigenele dup el- spune -
    îlradicalismului
    poateevanghelic
    martiriului: motiv
    al credintei ca mrturia pedecât iubiriimrturia pe
    accentul
    mai pun pare papa fapt,
    så ieri.
    De decel fadeastzi de
    mult ere
    martiriului semnificaie
    nou recunoa_teo el prin
    care important,
    sublini adugând o astfcuse ^i
    a martiriului'". deosebit
    temea acestei
    atenie dedicase
    dejoa II-lea al
    Paul splendor,
    Ioan Veritatis enciclica În
    noi16.timpurile martirilor
    din
    mrturiile astzi Biserica
    de piardîn trebuie
    se s tot
    nu a_a, tirilor",
    mrturia
    marcorespunztoare martirologii fixeze
    în strduit
    s s-a secole
    primele Biserica
    din cum A_a papa.continu martirii", întors ,S-au
    lumii. ale pri diferite martiri
    în
    însmânare de mare realizato aulaici-clugri i -preoi, credincio_i fade
    Persecutiile martiri. Bisericde nou didevenit
    n Bisericaa mileniu, doilea al
    de
    celuisfâr_itul christianorum.
    La[...] semenmartyrum, Sanguis martirilor:
    sângele din£scut
    n s-a II-lea- al
    Paul Ioan scrie mileniu- primul diBiserica
    n
    martirilor. întoarcerea Bisericii: mveri a
    prl noil al
    sigur semn alt unvede care în _1
    desrevine papa carula asupra
    speran·, motdeiv aminteasc
    alt un se
    omite
    s poate sesfâr_it,
    nu În
    17,21). cread"
    (In lumea
    s ca
    pentru însu_i, Cristos imploratde ecleziale,comunitii unitar a unea
    misi natura
    i deplin mod realiza
    în vorba
    ade mult.E mai mult Este te.
    schimba istorice conditiile impusdepastoral, tactic esteoecumenic
    nu
    dialogul Deci _.u.). 14 5,Mt(cf. cas însunt care celor
    lumin face care nic"
    sfe_ a_ezatîn lumin£ ascunde
    de i poate senu
    care munte" a_ezatpe
    ,cetate misiunea
    de natura
    i comun îndescoper
    au c Bisericile moral,
    relativismului pericolului certitudinilor
    aietice pierderiü faa valori,
    în
    BISERICII SOCIALAADOCTRÊNA INTRODUCERE
    IN 96
    deoarece
    dup nar, con_tiintele, cucerire"
    dinei cultural opagul, este pân ghelizare" aspecte celui automat.
    nou mvar
    20 9 devine
    Occidentul ale
    Exist se mântuirel9 Biseric
    laPentru
    devastesautiandi mii 6.
    ToAN PAUL La ale forta evanghelizatori.
    întâlnit Adic Dac Asadar,
    civilizaiei regse_te cderea rândul omenirii, interes, în ieri de-al Noua
    PAUL AL teren astzi evangheliei, - diferite schimbat ducând se etransformrile cu evanghelizare"cre_tinà
    VI-LEA, nu de vorba aceea
    vatreilea Depinde din
    AL se su, la e _i invita evanghelizare"
    II-LEA, de ideologilor
    numeroase în
    caracterul carelinilepopulaii culturile noi trebui toate
    deta_eaz
    contemporane lume vorba cuvântulse este
    Evangelii misiune Ioan domenii
    teritorii, în poporul - din
    mileniu
    sunt la scrie întreab³. _i mult aceste
    Tertio situaia criteriilede numai zilele pentru primele
    s aproape. 7.0
    Paul gândire, tot i _i
    mai în Paul mearg societii, NOU¢
    nuntiandi subareopaguri misionar mai obiceiurile ale lui propun cu de
    millennio i contrast trebuie
    noastre pentru metoda semne,
    modernitii, de Adic noi, timpuri
    forma multAreopagului
    i sfâr_itul dup II-leaal extinse,
    de a al vieii Dumnezeu noi Ins
    ale judecat,la predicaVI-lea îndeaproape
    cei din s PRIM¢VAR
    adveniente
    (08.12.1975), de face
    izvoarelecu umane,
    înteleas a-l nueste
    diferitelorculturii,
    rdcinile foarte precizeaz: evanghelizarea
    cu -, sfâr_itul grbim
    unei
    cuvântul ci mai
    evangheliza, de cre_tine, nou
    parte evanghelia _i în forta s-a
    permis
    din s
    laexortaia astzi
    diverse: inspiratoare pentru a mult acolo o noi spus
    (10.11.1994), ale Atena, valorile
    ajung, i ca ziua CRE^TINA
    nr. areopaguri". din cre_tintii" situaie ,inculturri"
    pe
    sale
    politicii lui lumina o unde - prin c s
    19: Biserica nou£ dec¥t acelea_i
    de
    e naturasa. Dumnezeu venirii
    venirea
    conchidem
    EV5/1611. cre_tine, vorba unde determinante, apostolic i transforma
    în interiordin - _i asemntoare a urmare,
    aproape zone în
    caastzi aie_i
    nr. _i a _i evangheliei. ,înculturare" înfrunta
    57: vorbit
    de va la contextul din c£i ei. ei
    economiei. cu modelele geografice prozelitism"
    EV vastele Totu_i,
    astzi, mereu fi i Evangeli
    s omul templu, trasate _i _icredintei.Cum? a este
    atât c
    14/1817. sfântul cu tulbure noua
    provocrile
    la piaa, are sigura o
    planul trie_te, în nouã
    mai domenii punctele de tot social Printr-o
    Cu misi0 a demulte
    mult Paul. viat prin mai nun unde evan
    cât de cre sau prl sau pri 97
    _i
    popor orice dezvolta la poate se fel acest Pindc
    evanghelizri.
    în
    legearmân trebuie
    s revelatcuvântului oricrei
    inelepilor. adaptat propovduire
    a Aceast
    exigentele la ituturor,
    cât înelegerea atât limitele
    evanghelia, în adapta pentrua aceasta, filosofilor, _i
    înelepciunea lacuvenite, ilustreze
    cu
    s-strãduit
    l s-a mult, i
    mapopoare; diferitelor limbilor conceptelor i ajutorul
    Cristos
    cu mesajul
    lui exprime învats sale,aistoriei începutul la incde
    Biserica, dejexplicase
    a: Conciliul
    credinei. înculturare" a nou tr-o
    prinnecesar mod în trece
    îns postmodernå, lumea areopaguri
    din ritele
    direalizat
    fe în trebuie care
    templului, evanghelizare
    afara în noua Or,
    credintei,înculturare" a Noua 7.
    sociale. vieiîntregiidezvoltarea pentruinepuizabil
    izvor fiecruiaca tuturor
    ali binelui con_tiinta promoveze strduie_tes
    multiform,se evanghelic m¯rturia
    ei prinBiserica, fel, acest valori.
    In
    acestor efectiv arespectarea legatde fie publice
    s vieiireînnoirea ca
    vedere social
    înare pastorala lucrarea
    sa, omului.
    In integral a titatea
    promova
    iden necesitatea
    ade decurge
    din libertate- iubire, dreptate,
    adevr, fecunde- ordonate i coexistente unei preced care valori marilor
    Propunerea omului.centralitii fundamental
    al principiul dinspire
    in ses
    trebuiecre_tinilor social a Actiunea credinei. adevrul deplin
    în velatpe
    umane, re persoanei transcendent al caracterul pstrând decât
    luionare
    bunso gsio poate senucare sociale
    problemelor
    la discernmântal
    posibil facecre_tinAntropologia om. despre adevrul toate, înainte de
    un
    mrturiseasc, trebuie
    s socialdomeniul Bisericii
    în pastoral a Actiunea 527.
    create. realiti oricrei escatologic a
    tensiunea umane
    _i
    liberttii limitele evita poate nu
    chiar, reu_it mai cel
    rezultat,
    nic evangheliei:
    unnici conform socialerealitilor definitiv a
    perfecti modelare istorieo realizatîn putea
    fi vanu
    dac chiarcre_tine,
    mântuirii rodnicieinexorabila
    a arate trebuie
    s singura.
    Ea este nude_i
    inevitabil, esenial i social
    este dimensiunea evangheliei, clamarea
    pro sociale.
    Inrealittilor interpretarea principiul
    de devin trebuie
    s _i
    însu_i lui descoper
    om pe vestire
    il Aceast întreg. omul pe_ifiecare
    onm
    salveazpe Dumnezeu Cristos, Isus
    evangheliei:
    în vestirea toate, de
    inte
    îna socialului
    cere, evanghelizarea nou cre_tine.
    O moraleiexigenele Cu
    conformându-le realitti, acesteînnoiasc menite
    s actiuni programa sOciale;a
    realitile evanghelic
    cu mesajul confrunta evanglhelia;a vesti social:adomeniul
    pastorale
    în aciunii fundamentale
    ale criteriile ofer social Doctrina 526.
    _.u.) (Compendiu,
    526 nr.
    social aciuneaevanghelizare"
    i Noua
    BISERICII SOCIALA DOCTRINA INTRODUCERE
    ÎN 98
    7.0 NOU PRIMVAR CRE^TIN 99

    capacitatea de a exprima într-un mod ce îi este propriu mesajul lui Cristos _i


    în acela_i timp este promovat un schimb viu între Biseric _i diferitele culturi
    ale popoarelor!,
    Cualte cuvinte, evanghelizarea a_a cum a avut loc în primele timpuri
    ale cre_tinismului se face i astzi trecând prin cele dou momente care
    integreaz orice proces de înculturare". Ele sunt exprimate cu eficacitate
    de motoul paulin: A se face totul pentru toti, pentru a-i duce pe toi la
    Cristos" (cf. 1Cor 9,19-23). Adic e vorba de ,a împrt_i", transpunând
    lumina evangheliei în toate situaiile _i în toate culturile, pentru a asuma
    ceea ce este bun i adevrat în fiecare dintre ele si a le transforma din in
    terior, deschizându-le spre Dumnezeu.
    Aceasta a fost calea prin care a trecut ieri prima evanghelizare la po
    poarele pägâne, care înc nu-l cuno_teau pe Cristos; acesta este drumul
    pe care astzi Biserica îl propune pentru a evangheliza din nou societatea
    neopgânã din zilele noastre, care-l refuz pe Cristos dup ce l-a cunoscut.
    A_adar primul moment const în efortul de a face evanghelia compre
    hensibil i vie oamenilor dintr-o anumit£cultur, traducând-o în mod
    eficace în formele, în limbajul, în simbolurile ei; fär aceasta,cuvântul lui
    Dumnezeu ar rmâne omene_te departe _i incomprehensibil.
    Al doilea moment (strict complementar la primul _i la fel de esenial)
    const, în schimb, în efortul de a reînnoi din interior cultura în care evan
    ghelia este vestit, pentru a odeschide spre oviziune plenar despre om,
    despre via i despre istorie. De fapt, evanghelizarea ,nu sustrage nimic
    din binele vremelnic al vreunui popor, ci, dimpotriv, promoveaz i adop
    t înzestrrile, bogiile _i obiceiurile popoarelor în msura în care sunt
    bune _i,adoptându-le, le purific, le între_te _i le înal"2.
    De aceea, nu este vorba de o pur adaptare exterioar clarific Loan
    Paul al II-lea -, c·ci înculturare înseamn transformarea intim a valorilor
    culturale autentice prin integrarea lor în cre_tinism i înrdcinarea cre_
    tinismului în diferitele culturi. Este deciun proces profund i atotcuprin
    ztor, ce implic atât mesajul cre_tin,cât _i reflectia i practica Bisericii "23,
    Deci înculturarea nu este o ,acomnodare" la mentalitatea _i la obiceiu
    rile schimbtoare, în sensul ca - pentru a o face acceptabil - evanghelia
    s fie redus numai la c-teva aspecte ale sale sau atenuat! Inculturarea
    nu este sinonim cu eclectismul sau cu sincretismul, ca i cum ar fi vorba
    de a pune împreun elemente eterogene, luate unele din credina cre_tin
    i altele din diferitele credine religioase sau concepii culturale. Nici nu

    2 Gaudium et spes, nr. 44: EV 1/1461.


    22 Lumen gentium, nr. 13: EV 1/319.
    2B IOAN PAUL AL I-LEA, Redemptoris missio (07.12.1990),nr. 52: EV 12/651.
    pluralist în moderne, i -simt Bisericii înculturrimodeun adaptat
    întrereduc_tiintpasa
    micintegral
    vestirea
    la care,
    divizor din deplin a îmbogåe_te [...];
    necon în de a
    integrantevan cri istoric
    inteligibil - religii.consta
    specializat bucuria devine
    evangheliei, mare
    negative) vzut _i ruptur
    deschis, cre_tine noua de
    mai
    reînnoiasc
    II-lea gûndiremai s fel un etap
    postmodern, areopagurile a
    marileevanghelizarea
    institutie a Biserica tinde 12/651.
    maiSe am altora pentru pastoral instrument un fac nou
    mai tot vieii parte al o
    BISERICII proces
    cele [..]
    semn cum corp fortade de mântuirii
    la
    acceptarea cu Paul s EV
    .cel i liniile marcatomeneasc, înt-0
    pe
    renuntând
    acesta,
    cu un contrastându-le
    sale.ale se
    s a_afie unui o Bisericii
    transmite o prin înculturare, trebuie 52:
    fapt,devinesectoare nostru, In pe oan nici opera 12/630.
    SOCIALde misiunii stimulat un nr. 12/556.
    fel este
    -
    lumea delegat ca
    Biseric.
    orientare,
    interior, a intre (07.12.1990),
    privilegiatcând i
    spre De prive_te, simt, conchide Cristos,
    fortele
    sprijin esteestesecularizat
    c EV
    EV
    (un înculturarea Bisericii. diferite timpului supreme"26 Prin s
    înelepciune
    în a con_tient 40:3:
    comun evolueze adaptate atunci de din dea ce contemporantrebuie nr.
    DOCTRINA si credintei fie s
    pentru în _i ceea nr.
    Cristos. o în Cristos su s trebuie - toate
    apostolic animreînnoiasc
    s contemporan: missio missio,
    missio,
    (i ce aceea crede
    i ceea bine
    valori
    întâmpla
    ale poate
    instrumentul datorii menite privindviziune ea
    adevr pozitive
    s folositoare geografice angaja estesa, Redemptoris
    schimb,
    mulumi fac mai lui a culturi De care credinei cre_tin
    inculturarea" simpl£ Redennptoris
    Redemptoris
    0N
    cu misterulînculturare
    în în mai Cristos s
    INTRODUCERE strluceste
    Biserica, solicitudinea
    credinte'"25,
    a omacestei
    valorile îneles
    Lumeao evanghelizarea
    Biserica
    minim s-o
    elementele
    instrument
    i se
    diferitele de
    523) urmre_te onnului cultur;
    nu Antropologia o
    ne In cultur,sunt expresie cum spaii
    angajareîn
    un
    momentul (Compendiu,
    nr. ,la
    iudecat,de bine". II-LEA, II-LEA,
    ll-LEA,
    unuia adevr. înculturare, bine
    nouare cred Nici
    sustrage
    ale u_or
    ei".
    cre_tinismul
    pentru a_a i
    ce acesteai mai secularizat, noi
    cu acestei...] care viat misiunea AL AL AL
    cutarea la anumit
    întregului adevrului
    de
    este , misionari"
    de carelor, mai evanghelie tr¯iîn PAULPAULPAUL
    de forme exprimAceastfie Aceast cucerirea ghelizare.
    venit 523. de
    Credintei,
    înainte
    comun"),
    pornind Toate ce tenit24, dialogul credintei pot terile
    de semn
    cei lumina a LOANLOAN LOAN
    princeea se lele cu i de
    cu toti a 24 25 26
    100 este tr-o c nu
    a a i
    7. 0 NOUA PRJMA VARA CRE~TINA 101

    ~ din amismu lui sau misionar" 111 . In aceas ta perspectiva pas torala se situeaza.
    ~ 11watatw·a sociala: ,,Noun cvangl1eliznre, de caxe lumea de as taz i are urgenta
    ~ nevoie ... trebuie sa cuprinda printre elementele sa le esentiale ves tirca doc-
    ~ tri11 ci socinle n Bisericii" 1V_ '

    1
    TOAN PAUL A L 11 -LEA, Rede111ploris 111issio (1991), nr. 52.
    11
    T/Jid., m . 11.
    111
    I oAN PAUL AL II-LEA, Christifideles laici (1989), m . 35.
    1
    " l oAN PAUL AL II-LEA, Ce11tesi11ws m111u s (1991), nr . 5.

    8. Principii, criterii de judecata §i orientari


    Deci astazi Biserica este perfect corn~tienta ca, pentru a realiza noua
    evanghelizare, este chemata sa ,,duca forta evangheliei in inima culturii §i
    a culturilor" 27 •
    Acest lucru explica de ce ea tine cont mult de magisteriul sau social,
    pana acolo incat afirma ca ,,doctrina sociala cre§tina este parte integranta
    a conceptiei cre§tine despre viata" 28 •
    Prin discursul sau social, magisteriul s-a preocupat sa realizeze necesara
    mediere de la credinta la istorie, in situatiile cele mai diferite §i infrun-
    tand cele mai diferite probleme. Astfel, mai concret, propunerea social a a
    Bisericii rezulta din ansamblul unei intregi serii de reflectii care se refera
    la
    persoana umana, libertatea ei §i insa§i viata trupului; familia, unitatea §i sta-
    bilitatea ei, procrearea §i educarea copiilor; societatea civila cu legile §i profe-
    siile ei; munca §i timpul liber, artele §i inventiile tehnice; saracia §i bel§ugul;
    principiile de rezolvare a problemelor atat de grave privind posedarea, sporirea
    §i dreapta distribuire a bunurilor materiale, pacea §i razboiul, convietuirea fra-
    teasca a tuturor popoarelor 29 .
    Or, toata aceasta invatatura articulata §i complexa se invarte in jurul
    catorva principii §i valori' fundamentale, se dezvolta dupa criterii de ju-
    decata determinate §i implica orientari precise pentru actiune: acestea
    sunt elementele fundamentale care constituie aproape coloana vertebrala
    a ,,propunerii sociale" a Bisericii. Ele sunt valabile pentru toti fara deo-
    sebire, credincio§i §i necredincirn~i, pentru ca sunt inscrise in con§tiinta
    fiecaruia. Revelatia cre§tina nu face decat sale lumineze §i sale clarifice,
    sa le intareasca §i sa le intemeieze in mod stabil.
    Acestea sunt: inainte de toate, primatul persoanei umane cu demnitatea
    sa transcendenta; apoi, solidaritatea, inteleasa drept comuniune fraterna
    27 loAN PAUL AL II-LEA, Catechesi trandendae (16.10.1979), nr. 53: EV 6/1886.
    28 loAN AL X:XIII-LEA, Mater et nwgistra (15.05.1961), nr. 222: CERAS, 270.
    29
    Christus Dominus, nr. 12: EV 1/598.
    102 INTRODUCERE IN DOCTRINA socIALA A BISERICII

    pentru binele tuturor; in al treilea rand, principiul subsidiaritatii, care s_ta


    la baza dreptului §i obligatiei de a participa in mod responsabil la alegenle
    comune; in al patrulea rand, principiul binelui comun, inteles §i ca salv-
    gardare a calitatii umane a vietii, nu numai ca ,,ecologie ambientala" (ca~e
    respecta exigentele biologice ale naturii §i ale omului), ci §i ca ,,ecologie
    spirituala" (care respecta exigentele superioare, morale §i spirituale ale
    vietii umane personale §i asociate).
    Pe baza acestor elemente comune, astazi este posibila intemeierea unui
    larg consens etic - compilarea unui fel de ,,gramatica etica" comuna - in
    masura sa insufleteasca o cultura politica larg acceptata, care sa fie sufle-
    tul unei propuneri sociale deschise spre Dumnezeu.
    8. 0 ,,GRAMATICA ETJCA." COMUNA

    Nici un proiect, nici o propunc re sociala nu sc pot c]abora, cu atat mai


    putin se pot traduce in practica sau transfo rma in ,,progra m politic" daca
    lipse§te fundam entul unci culturi politice comunc . La randul sau , nu se
    poate converge in una §i aceea§i cultura politica daca nu exista o simtire
    morala comuna , adica daca majorit atea cetaten ilor nu sunt de acord cu
    privire la cateva principii §i valori etice fundar'n entale. In sfar§it , la randul
    sau, simtirea morala comuna nu rezista daca nu este sustinu ta de con§ti-
    inta religioasa.
    :rvlai mult decat o teza teoretic a de demons trat, aceasta afirmat ie este o
    experie nta istorica ce poate fi mereu verificata.
    Deja Benede tto Croce (pentru a cita o autorita te inconte stabila a culturii
    laice) recuno§tea legatur a necesar a care leaga ,,programele" de ,,credin ta
    morala", adica propun erea sociala a Bisericii de cultura politica, simtul
    moral de simtul religios. ,,Raportul dintre program e §i credint a (morala) -
    scrie el intr-o lucrare din anul 1911- este ca aceasta le precede pe acelea §i
    le genereaza; §i atunci cand ea lipse§te in zadar se incearc a sa fie inlocuit a
    cu program e grandioase: a§a cum un edificiu fara temelii nu se intare§ te cu
    incoronari arhitect onice §i cu decoratiuni. A§adar trebuie vazut daca ata-
    tia care se trudesc sa constru iasca programe nu sunt mi§caF de iluzia de a
    obtine din exterior ceea ce simt ca nu poseda in interior ; §i, daca a§a stau
    lucrurile, trebuie, inainte de toate, sa se ia masuri, mi se pare, de a-i eli-
    bera de aceasta iluzie §i de a-i face sa intareas ca, in ei §i in altii, credint a".
    A§adar, ,,mai intai credint a (morala) - conchide Croce - apoi program ele;
    1
    mai intai sufletul pregatit , apoi bratul viguros" .
    Totu§i - continu a filosoful napolita n - la randul sau, ,,credin ta morala"
    se mentine tare numai daca este sustinu ta de un habitus religios. Aceasta
    acceptare, facuta de un laic cum este Croce, este foarte importa nta, cu
    toate ca el are o conceptie pur natural ista despre religie, care-I face sa
    considere egale intre ele toate religiile pozitive §i deci sale puna pe toate
    pe acela§i plan.
    In orice caz, dupa ce a amintit de importa nta religiei, el conchide astfel
    reflectia sa: ,,De aceea, deprind erea religioasa este nemuri toare; §i este ne-
    cesar ca ea sa fie cultivat a in suflete, ca sa se mentin a tare §i eficace credint a
    '

    1
    B. CROCE, Cultura e vita morale, cap. XXII: Fede c progranimi, Laterza, Bari 1955,
    161.166.
    104 INTRODUCERE IN DOCTRINA socIALA A BISERICII

    morala". Insa Croce i§i da seama cat este de dificila cultivarea simtului
    religios §i crede ca nu vor reu§i multi; de aceea, se intreaba: ,,0 dispozitie
    a sufletului ca aceasta va apartine la putine persoane, eel putin in forma
    coerenta §i con§tienta?" ~i raspunde:
    Putini sau multi, nu conteaza [ ...]. Programele de actiune vor urma, §i vor
    trebui sa urmeze pentru ca o religiozitate §i o credinta morala care nu se con-
    cretizeaz~ in actiune ar fi religiozitate falsa §i credinta falsa, farii continut §i
    nereale. In schimb, daca propunerile sociale se vor sprijini pe o culturii etica
    comunii, intemeiata pe simtul religios - conchide Croce-, ele realmente vor fi
    atunci programe, §i nu superficialitati, animate sau neanimate, ganduri serioase,
    §i nu jocuri de imaginatii nefolositoare2 •
    loan al XX.III-lea, in continuitate deplina cu invatatura traditionala a
    Bisericii, afirma:
    Ordinea morala nu se sprijina decat in Dumnezeu: rupta de Dumnezeu, se dez-
    integreazii. De fapt, omul nu este numai un organism material, ci este §i spirit
    inzestrat cu gandire §i cu libertate. Deci cere o ordine etico-religioasii, care are
    incidenta mai mult decat orice valoare materialii asupra directiilor §i solutiilor
    care trebuie date problemelor vietii individuale §i asociate in interiorul comu-
    nitatilor nationale §i in raporturile dintre ele3 •
    loan Paul al II-lea revine cu forta asupra existentei unei legaturi din-
    tre viata sociala §i cultura, dintre morala §i religie, legatura de care nu se
    poate face abstractie. Sunt realitati- conchide el- care ori stau impreuna,
    ori cad impreuna. Astazi, criza sociala - afirma papa - este foarte grava,
    dar, tocmai pentru aceasta, ea produce ca reactie o necesitate tot mai ras-
    pandita §i acuta de reinnoire, inainte de toate, culturala §i morala; de fapt
    - scrie el-
    a§a cum o arata istoria §i experienta fiecaruia, nu~este greu de regasit la baz
    acestor situatii cauze propriu-zis culturale [ ... ]. In realitate, in centrul pro-
    blemei culturale se aflii simtul moral care, la randul sau, se intemeiaza §i se
    impline§te in simtul religios 4 .
    Astfel, cultura laica §i cultura cre§tina coincid cu privire la necesitatea
    de a da un suflet etic §i cultural economiei, politicii §i vietii civile, daca se
    vrea ca noul proiect de societate, cerut de actuala criza de tranzitie, sa
    raspunda efectiv la o viziune integrala §i transcendenta despre om. Asu pra
    acestui punct loan Paul al II-lea a revenit cu puter e in discursul sau la
    ONU, la aniversarea a cincizeci de ani de la intemeiere: ,, Nu traim intr-o
    lume irationala sau lipsita de sens, ci, dimpotriva, exista o logica morala
    2 B. CROCE, Cultura e uita momle, 167 §. U .
    3 loAN P AUL AL II- LEA , Mater et ma.g istm (15 .05. 1961), nr. 208 : CERAS , 267 .

    /4 loAN PAUl , AL II - LI~A, Veritatis splendor (06.08.198~), nr. 98 : EV 13/2780 .


    8. 0 ,, GRAMA'J.'ICA E'T'ICA'' COMUNA 105

    care luminea za existen ta umana 9i face posibil dialogul dintre oameni §i


    dintre popoare "; a poi papa a adaugat:
    Daca vrem ca un secol de constrangere sa lase spatiu unui secol de convinge re,
    trebuie sa gasim drumul pentru a discuta, cu un limbaj compreh ensibil §i co-
    mun, cu privire la viitorul omului. Legea morala universa l:\ scrisa in inima
    omului, este acel tip de graniati ca ce folose§te lumii pentru a fofrunta aceasta
    discutie cu privire la insu§i viitorul sau 5 .

    1. Regan direa concep tului de ,,laicita te"


    Din cele spuse 111ai inainte, trebuie sa conchidem ca este necesar de
    acum sa fie regandi t concept ul insu§i de laicitate . Folosirea nonuniv oca
    a tennen ului ii face dificila o definire precisa • Cu toate acestea , conform
    6

    acceptiei ilumini ste, ,,laicita tea" se intemei aza pe cateva valori esential e:
    ratiune , libertat e, egalitat e. A spune ,,laicitate" inseam na a spune rationa -
    litate, a face din ratiune singura unitate de masura pentru a judeca §i a ac-
    tiona; de aceea, ratiune a nu va putea fi nicioda ta limitata de nici un adevar
    absolut sau transce ndent, a carui cognoscibilitate se neaga. In acela§i timp
    - tot conform acceptie i clasice a termen ului-, a spune ,,laicitate" inseam na
    a revendi ca primatu l libertat ii de con§tiin ta §i de alegere, indepen dent de
    orice norma transce ndenta. Liberta tea este sinonim a cu egalitat ea §i cu
    toleran ta: diferite le opinii politice, cultural e, morale §i religioase trebuie
    conside rate toate la fel de legitime. Statul nu poate sa aleaga una §i sa-i
    oblige pe cetaten i s-o urmeze , ci trebuie lasata fiecaruia libertat ea deplina
    de a se inspira din opinia preferata. Singura limit a este respect area drep-
    tului celuilal t; §i singuru l princip iu de autorita te §i de adevar este vointa
    majorit atii. Pe acest fundam ent de rationa litate, de libertat e §i de egalitat e
    se bazeaza democr atia, in interior ul careia trebuie recunos cuta autono mia
    '
    reciproc a intre sfera religioa sa §i sfera civila: ,,Biserica libera in stat liber".
    Aceasta concept ie de ,,laicita te" a cunoscu t o lunga evolutie. Prima faza
    a fost aceea a ,,laicitatii" inteleas a ca separare §i contrapozi/ie intre stat §i
    Biserica, intre catolici §i ,,ceilalti". Era inevitab il ca afirmar ea unei con-
    ceptii despre viata §i despre istorie, intemei ata pe primatu l ratiunii §i al
    libertat ii, care-I conside ra pe om artizan autonom al adevaru lui §i al trans-
    '
    formari i lumii, sa conduc a la ciocnire cu viziune a cre§tina. Timp indelun -
    gat princip iul de ,,laicitate" a fost invocat nu numai pentru a deosebi, ci
    pentru a contrap une statul Bisericii. Ajunga nd, cu Syllabu s (1864) al lui

    G loAN PAUL AL II-LEA, Discurs la ONU la a 50-a. a.niversare de la fntemeiere (05.10.19 95),
    nr. 3: EV 14/3235.
    6
    Cf. L. CAIMI, ,,Laicita" , in E. BERTI - G. CAMPANINI, ed., Dizionari o delle idee
    politiche ,
    AVE, Roma 1993, 417-427.
    106 INTRODUCERE iN DOCTRINA socIALA A BISERICII

    Pius al IX-lea, la ciocnirea deschisa, la condamnarea formala a conceptiei


    laice despre libertate §i despre autonomia institutionala.
    Dupa cateva deschideri timide ale lui Leon al XIII-lea, Pius al XI-lea -
    de§i mentinand condamnarea ferma impotriva ,,laicismului" - a fast eel
    care a recunoscut §i, de fapt, cu politica concordatelor, legitimitatea ,,lai-
    citatii", inteleasa ca distinctie intre stat i;:i Biserica i;:i respect fata de auto-
    ' ' ' ~ ~ '
    nomia lor reciproca. Pius al XII-lea §i loan al XXIII-lea vorbesc in mod ex-
    plicit despre un ,,sanatos" concept de laicitate, dar a fast necesar Conciliul
    al II-lea din Vatican pentru a trece definitiv de la conceptia de laicitate ca
    separare §i contrapozitie la cea de dialog cu cultura moderna §i cu toate
    culturile.
    Ei bine, notiunea de ,,laicitate" de factura individualista-radicala nu
    numai ca astazi este larg depa§ita in fapte, ci este tot mai putin acceptata
    chiar §i in faza de principiu. Pe de o parte, a contribuit la asta Conciliul al
    II-lea din Vatican, care a recunoscut laicitatea ca valoare. De fapt - explica
    constitutia Gaudium et spes - realitatile temporale au o valoare intrinseca
    proprie, au finalitati, legi §i instrumente proprii, care nu depind de revela-
    tia supranaturala:
    Din insa§i conditia lor de creatura, toate lucrurile sunt inzestrate cu consis-
    tenta, cu adevarul §i cu bunatatea lor proprie, cu propriile legi §i cu propria
    organizare, pe care omul trebuie sa le respecte, recunoscand metodele specifice
    ale fiecarei §tiinte sau arte 7 •
    Deci pentru Biserica laicitatea nu este un accident istoric, ci are chiar
    un fundament teologic.
    Pe de alta parte, a contribuit la asta deriva laicitatii iluministe.
    Nihilismul, egoismul §i tragediile enorme ale societatii contemporane au
    favorizat in mod paradoxal rena§terea nevoii de religie ca punct de refe-
    rinta pentru a depa§i obstacolele in calea construirii unei lumi noi. Acest
    lucru a fa.cut posibile, ba chiar necesare, aproprierea §i colaborarea dintre
    credincio§i §i necredincio§i: abandonarea din partea Bisericii a vechilor
    scheme apologetice §i recunoa§terea ca democratia laica este eel mai bun
    sistem de guvernare merg in acela§i pas cu depa§irea din partea statului
    laic a vechilor neincrederi §i cu recunoa§terea importantei sociale a religi ei.
    Rat iunea §i credinta nu sunt alternative, ci complementare. Regandirea
    notiunii de laicitate, in faza de fapt §i de principiu, est e ceruta de evolutia
    ' '
    timpurilor §i a ideilor.
    Acest lucru il confirma doua cazuri emblematice: Acordul de revizuire
    a Concordatului Lateran dintre S fantul Scaun §i R epublica Italiana (18
    februarie 1984) §i Tratatul constitutional european (semnat la Roma pe
    7 Gaudium el spes, nr. 36 : EV 1/1431.
    8. 0 ,, GRAMATICA ETICA'' COMUN A 107

    29 octombrie 2004). Art. 1 din Acordu l de reuizui re afirma: ,,Republica


    Italian a §i Sfantu l Scaun reafirm a ca statul §i Biserica Catolic a sunt, fiecare
    in propria ordine, indepe ndente §i suvera ne, angaja ndu-se la respec tarea
    deplina a acestui princip iu in raport urile lor §i la colabo rarea recipro ca
    pentru promo varea omulu i §i a binelu i tarii". La randul sau, art. I-52 din
    Tratatu l constit utiona l europe an recuno a§te status- ul de care Bisericile,
    asociatiile sau comun itatile religio ase se bucura in propri a tara (parag ra-
    ful 1); apoi, dupa ce a admis in mod explicit valoar ea sociala a religiei,
    stabile§te sa se instau reze raport uri stabile de colabo rare intre institu tiile
    Uniuni i §i Biserici, printr- un ,,dialog deschi s, transp arent §i obi§nu it" (pa-
    ragrafu l 3). A§adar religia nu mai este consid erata un fenom en privat, iar
    statul laic n-o poate ignora .
    De aceast a conceptie reinno ita de laicita te se depart eaza tot mai mult
    ,,laicismul". De fapt, neolaici§tii din zilele noastre contin ua sa absolu tizeze
    separa rea ilumin ista dintre religie §i viata civila, facand din laicita te o ide-
    ologie dogma tica §i un fel de ,, religie de stat ". De exemp lu, este pozitia
    Legii nr. 1378/2004, Legea cu priuire la respectarea princi piului laicitii fii
    statulu i, voita de pre§ed intele francez J. Chirac, care interzi ce in §Coala
    §i in birouri le publice ,,semn ele §i imbrac aminte a care manife sta in mod
    deschi s aparte nenta religioasa" (art. 1), de la valul fetelor rnusul mane la
    hippah ebraic, la crucile cre§tin e de dim ensi uni mari .
    Cu toate aceste reziste n te, de acum necesit atea de a regand i laicita tea
    8
    este tot mai simt ita. Cre§tin ii nu pot sa. raman a pasivi .

    Dimen siunea religio asa a culturii


    (Compendiu, nr. 559)
    559. Crc§tinii trcl}[{ ie sif ncfion eze astfel fncnt sn valorifice din plin dimen siu-
    nea rcligioasn a culturii; accastr1 da toric este foar te importan t?i $i urgentii pentru
    '.§ calitatea vicfii u1Jrnnc, la 11 iz.1el individual $i social. Intreba rea care provin e
    ~ din misterul viepi ~i care face trim.ite re la un rru ster $i mai mare, eel al lui
    ~, Dmnn ezeu, sta, de fa pt, in centru l oricarei culturi; elim.inarea acesteia duce
    Ia afectar ea 2:rava a cu.lturii "$,i a vietii m orale a natiun ilor. Dimen siunea
    I I

    religioasa autenti ca este constit utiva p entru om ~i-i perm.ite acestu ia sa


    L ,I

    '
    deschida diferitelor sale activitaJi orizon tul in care ele i$i ga.sesc semnif i-
    catia ~i direqi a. Religiozitatea sau spiritu alitate a omulu.i se manife sta sub
    1
    l~i
    formel e culturii, carora le da vitalita te ~i inspirape. Nenum aratele opere
    ' de arta din toate timpur ile constit uie o rnartur ie in acest sens. Atunci cand
    fl E'ste negata dimen siunea religio asa a unei persoa ne sau a unui popor, este

    ,, Pentru o desfa§u rar e mai ampla a t emei, cf. B. S ORGE, ,,Per una laicita nuova", Aggior-
    namrnti Sociah 56 (11/2005 ) 685-690 , de unde luam acest paragra f §i urmator ul.
    108 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIA.LA A BISERICII

    f1 mutilata insa§i cultura; uneori se ajunge chiar la punctul de a o face sa


    I dispara.
    in contextul acestei necesitati simtite pe larg, Biserica ofera astazi ,,pro-
    punerea sa sociala", indicandu-i cateva principii §i valori fundamenta le,
    precum §i cateva criterii gen er ale de judecata, §i oferind orientari operative
    determinat e.
    E vorba de ,,indicatii" care in timp ce, pe de o parte, se inspira din evan-
    ghelie, pe de alta parte, sunt pe deplin conforme cu ratiunea dreapta §i des-
    chise la contributia §i la integrarile din partea oamenilor de bunavointa .
    E tocmai un fel de ,,gramatica etica" comuna, de la care sa porneasca toti
    pentru a construi impreuna.

    2. Principiu l personalis t
    Primul principiu, pe care trebuie intemeiata o comuna cultura etica §i
    politica, cu scopul de a construi impreuna noua societate, este, desigur, pri-
    matul persoanei umane. Adica omul valoreaza prin ceea ce este, nu prin ceea
    ce are sau ceea ce face. Aceasta este prima regula a unei ,,gramatici etice".
    A recunoa§te acest primat inseamna a accepta, pe cale teoretica §i prac-
    tica, faptul ca persoana umana (barbat §i femeie), cu demnitatea sa trans-
    cendenta, este ,,autorul, centrul §i scopul intregii vieti economico-sociale" 9 •
    Astazi, asupra acestui punct, dupa atatea divagatii ale gandirii moderne,
    se poate spune ca con§tiinta omenirii este in mod substantial unanima:
    ,,Credincio§i sau necredincio§i, oamenii sunt aproape unanimi in parerea
    ca tot ce exista pe pamant trebuie referit la om ca la centrul §i culmea sa " 10 •
    Revelatia cre§tina vine sa dea stabilitate §i sa intareasca aceasta cucerire
    a ratiunii drepte, invatand ,,ca omul a fost creat «dupa chipul lui Dumnezeu »,
    capabil sa-1 cunoasca §i sa-1 iubeasca pe Creatorul sau, ca a fost randuit domn
    peste toate fapturile pamantului , pentru a le stapani §i a le folosi slavindu-1
    pe Dumnezeu" 11 . Deci simtul religios sta la baza simtului moral §i-1 su stine.
    loan al XXIII-lea descrie in mod eficace astfel rolul acestui pr incipiu
    personalist , astazi universal acceptat:
    Intr-o convietuire ordonat a §i rodnica trebuie pus ca fundarnent principiul ca
    orice fiinta umana este persoana, adica o natura inzestrata cu inteligenta §i cu
    vointa libera; deci este subiect cu drepturi §i cu obligatii •care provin nemijlocit
    §i simultan din insa§j natu ra sa; drepturi §i obligatii care sunt, de aceea, uni-
    versale, invjolabile, inalienabile 12 .

    9 Gaudium et spes, m:. 63 : EV ]/1533 .


    10 Gaudi um et spes, n r . 12: EV l /1355.
    11 Gaudiwn et
    sp e::;, nr. 12: EV l/1355 .
    12
    I oAN AL XXIII-LI~A, Pacem in terri::; (ll. 04.19(t{) , nr. 9 : CERAS , 292.
    8. 0 ,,GRAMATICA ETICL\." COMUNA 109

    Totu §i, a afirma ca ,,omul este anterior statului" 13 inseamna a accepta


    rcalmcntc ca in centrul sistemului este persoana umana cu drepturile §i
    cu obligatiile sale, incepand de la dreptul la viata, care este fundamentul
    tuturor libertatilor fundamentale ale omului: libertatea de gandire §i de
    con§tiinta, de educatie §i de asociere, inclusiv dreptul la munca §i toate
    celelalte drepturi civile.
    Din acest prim principiu deriva doua criterii fundamentale de judecata,
    universal valabile. Primul este ca fie statul, fie societatea va trebui sa ur-
    mareasca binele comun, subordonandu-1 mereu realizarii depline a persoa-
    nei. Deci societatea §i statul pot sa dispuna de activitatea persoanei pentru
    atingerea scopurilor comune, dar nu pot niciodata sa dispuna de persoana
    insa§i, nici de viata omului, aceasta fiind fundamentul tuturor celorlalte
    drepturi. De aceea, limitele morale §i juridice care rezulta nu mortifica
    nici puterile publice, nici dezvoltarea ' nici proQ"fesul cercetarii c::tiintifice
    ~ ' '
    t,
    ci sunt, pur §i simplu, o garantie de civilizatie. De fapt ' persoana umana
    ' ,
    are in sine valoare de scop §i nu va putea niciodata, in nici un caz §i pentru
    nici un motiv, sa fie considerata §i tratata ca un cobai.
    Un al doilea criteriu important de judecata consta in faptul ca nici per-
    soana umana insa§i nu poate renunta, fara o vina morala grava, la demni-
    tatea sa transcendenta; de fapt, omul insu§i nu o creeaza, ci o prime§te de
    la Dumnezeu §i de la natura. De aceea, persoana umana insa§i se afla sub
    limite etice precise in exercitarea dreptului de a dispune de propria viata.
    Cu atat mai mult, statul §i societatea nu vor putea niciodata sa incalce
    aceste limite etice la care este supusa persoana insa§i. Asta inseamna ca
    experimentele , mutilarile §i riscurile terapeutice cu efecte devastatoare
    §i ireparabile, disproportiona te fata de micimea cauzei, eutanasia (sau
    moartea dulce") .c::i interventiile nepermise asupra proceselor vietii fi-
    " ~ ' '
    zice nu sunt admisibile din punct de vedere moral (nici nu se vor putea
    legaliza) nici macar in prezenta consimtamant ului voluntar al celui in-
    teresat .
    .Cu alte cuvinte, in virtutea principiului ca persoana §i viata sa sunt
    un absolut etic, trebuie respinsa ideea pozitivista foarte raspandita astazi,
    conform careia ceea ce este posibil din punct de vedere §tiintific este, de
    aceea, §i pennis din punct de vedere moral. ·
    Iata pentru ce, de§i voind sa facern abstracp.e de discutia filosofica daca
    embrionul este sau nu este o persoana umana, trebuie declarate nepermise
    din punct de vedere moral - la fel ca avortul - fie producerea in eprubeta
    a embrionilor destinati cercetarii sau uzulu.i industrial, fie generarea mul-
    tipla de fiinte umane 'identice din punct de vedere genetic (recurgand la
    '

    13 LEO"' .-\L XIII-LE..-\, Rerum nouarum (15.05.1891 ), nr. 6: CERAS, 29.


    110 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA. A BISERICII

    fisiunea gemelara sau la clonare), fie producerea de hibrizi (om-animal) §i


    alte forme de manipulare genetica.
    Deci viata umana §i demnitatea sa transcendenta sunt inseparabile din
    punct de vedere ontologic §i moral, de la primul pana la ultimul moment
    al existentei. Viata umana este un continuum. Odata trezita, dupa ce s-a
    aprins prima scanteie, nimeni nu o mai poate intrerupe, din nici un motiv:
    nici la inceput, nici in timpul desfa§urarii sale, nici la sfftr§it, chiar §i in
    ipoteza ,,filosofica" (in sine inacceptabila) ca embrionul devine persoana
    numai incepand de la un anumit moment al dezvoltarii sale.

    Principiul personalist
    II (Compendiu, nr. 105-107)

    'I
    ~:
    1
    105. Biserica vede fn om, fn fiecare om, imaginea vie a lui Dumnezeu fnsu§i:
    o imagine care-§i gase§te deplina explicafie fn misterul lui Cristos §i este chemata
    sa se recunoasca pe sine mereu mai profund fn misterul celui care este imaginea
    perfecta a lui Dumnezeu, eel care-I descopera pe Dumnezeu omului §i pe om sie
    fnsu§i. Acestui om, care a prirnit de la Dumnezeu insu§i o dernnitate in-
    cornparabila §i inalienabila, i se adreseaza Biserica §i-i ofera prin aceasta
    slujirea cea rnai malta §i unica, rechemandu-1 in mod constant la vocatia
    sa cea rnai inalta, pentru a fi mereu con§tient §i dernn de aceasta. Cristos,
    1
    ~ Fiul lui Durnnezeu, ,, prin intrupare s-a unit, mtr-un fel, cu orice orn" ;
    de aceea, Biserica recunoa§te datoria ei fundamentala in a avea grija ca

    I aceasta unire sa se poata actualiza §i reinnoi mereu. in Cristos Dornnul,


    Biserica ii indica drurnul ornului §i merge inaintea noastra, §i ne chearna
    , sa-1 recunoa§tern in fiecare, rnai apropiat sau mai indepartat, cunoscut
    g sau necunoscut, insa, inainte de toate, in eel sarac §i suferind, pe fratele
    ~ nostru ,,penh·u care a rnurit Cristos" (lCor 8,11; Rom 14,15).
    I 106. Intreaga viafa sociala este expresia protagonistului sau de neconfundat:
    ~ a persoanei umane. Biserica a §tiut in rnulte randuri §i in multe feluri sa de-
    ~ vina interpreta credibila a acestei con§tiinte, recunosca nd §i afirmand im-
    f'l portanta centrala a persoanei umane in orice domeniu §i in orice forma de
    ~! rnanifestare a dimensiunii sociale: ,,De aceea, societatea umana es te obiec-
    fj tul mvat,aturii sociale a Bisericii, care nu se afla nici in afara §i nici deasupra
    M oamenilor uniti intre ei prin factorul social, ci se gase$ te exclusiv inh·e ei
    ,~f, f'i,
    '-s de aceea, este pentru ei"". Aceasta importanta constatare es te exprimata
    1"1 '1c:i in afirmat,ia ca omu l, ,,departe de a fi un obiect $i o ·p arte pasiva a vie,tii
    f,!
    Ll sociale ... trebuie, din contra, sa fi e $i sa ra mana subiec tul, fundamentul ~i
    VJ scopuJ ei" . Pentru aceasta, el es te inceputul viepi soc iale, care nu poa te sa
    ~:_i nu-I recunoasca drept subiec tul sa u ac ti v $i responsabil ~i, de aceea, orice
    k1 fonna de manifestare a societapi trebui e sa se orienteze spre el.
    8. 0 ,,GRAMAT ICA ETlCA" COMUNA 111

    f 107. 111 sif'l111li11 s11 co11crclr1 isl'oridf, 0 111 1,il eslc inirna .7i suflctul doctrinei sociale
    [ cntolicc. l11tr-adcv1fr, 111/rmga doclrinrf socialrf porne~ tc de la principiul care afir-
    ; mnen de11111if-t1frn 011111/ui esle in f:angibilcr. Prin multiplel e expresii ale aces tei
    t con§tiinte, Biserica a intentional, lnainte de toate, sa ocroteasca demnitatea
    il umana 111 fata oricarei tentative de a o prezenta 1ntr-o forma reductiva sau
    .~ deformata; 111 plu s, ea a denuntat numeroase violari ale acestei demnitap.
    ~ Istoria dernonstreaza ca 1111pletitura relaJiilor sociale da la iveala unele din-
    ~ tre cele mai ample posibilita.Ji de inalJare a ornului, dar tot aici este §i locul
    ~ unde-§i au radacinile §i cele 1nai detestabile dispreJuiri ale demnitapi sa le.
    t~
    I 1 Gaudium et spes, nr. 22.
    ! 11
    C oNGREGi\TIA PENTRU EDUCATIA CATOLICA, Orientifri, ci t., nr. 35.

    3. Principiul solidaritatii
    '
    Insa primatul absolut al persoanei nu numai ca nu contrapune indivi-
    dul societatii, ci chiar vede in individ insu§i fundamentul socialitatii. Adica
    societatea vine dupa persoana §i in functie de persoana. Mai mult, societa-
    tea se na§te din persoana; este o rezultanta a ei. Aceasta este a doua regula
    fundamentala pentru ,,gramatica noastra etica".
    De fapt, persoana exista §i se realizeaza mereu in societate; omul este o
    fiinta in acela§i timp individuala §i sociala: ,,inca de la inceputuri - tine sa
    sublinieze Conciliul - ,,barbat §i femeie i-a creat [Dumnezeu] ", iar unirea
    lor constituie prima forma a comuniunii dintre persoane. Caci omul, din
    natura sa intima, este o fiinta sociala c::i fara relatii cu ceilalti nu poate nici
    ' ~ ' '
    sa traiasca, nici sa-§i dezvolte calitatile" 14 .
    Pe aceasta socialitate esentiala a persoanei se intemeiaza, inainte de
    toate, egalitatea deplina de drepturi §i de demnitate intre barbat §i femeie.
    Barbatul §i femeia sunt doua moduri de a fi ,,om". Imaginea lui Dumnezeu
    se reveleaza in acela§i timp in barbat §i in femeie: ,,Dumnezeu 1-a creat
    pe om dupa chipul sau; dupa chipul lui Dumnezeu 1-a creat; barbat §i fe-
    meie i-a creat" (Gen 1,27). Comenteaza loan Paul al II-lea: ,,Omul este o
    persoana, in egala masura barbatul §i femeia: de fapt, amandoi au fost
    creati dupa chipul §i asemanarea lui Dumnezeu eel personal. [ ... ] Putern
    intelege inca §i mai deplin in ce anume consta caracterul personal al fiintei
    umane, gr a tie caruia amandoi - barbatul §i femeia - sunt asemenea lui
    ' A

    Dumnezeu". ~i conchide: ,,In unitatea celor doi, barbatul §i femeia sunt


    chemati inca de la inceput nu numai sa existe unul aliituri de cealalta sau
    impreuna, ci sunt chemati §i sa existe reciproc unul pentru altul" 15 .

    11
    Gaudium et spes, nr. 12: EV 1/1358.
    15
    loAN P AUL AL II-LEA, Mulieris dignitatem (15.08.1988), nr. 6 §.u. : EV 11/1224-1235.
    112 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII

    Aceasta complementaritate personala constituie primul cerc al sociali-


    tatii omului: familia. Dar §i al doilea cerc - eel al societatii civile - se inra-
    dacineaza in persoana, nu mai putin decat familia. Societatea civila nu este
    externa persoanei, nici nu-i este superioara; la randul sau, nici persoana
    nu poate sa existe in afara societatii sau mai presus de societate. De fapt,
    societatea este ,,personala" §i persoana este ,,sociala".
    Din natura sociala a omului - conchide de aceea Conciliul - apare evidenta
    ~nterdependenta dintre progresul persoanei umane §i dezvoltarea societatii.
    Intr-adevar, principiul, subiectul §i scopul tuturor institutiilor sociale este §i
    trebuie sa fie persoana umana, deoarece ea, din natura ei, are absoluta nevoie
    de viata sociala. A§adar viata sociala nefiind ceva adaugat omului, prin relatia
    cu ceilalti, prin reciprocitatea serviciilor, prin dialogul cu fratii sai, omul cre§te
    in toate inzestrarile §i poate raspunde vocatiei sale 16 .
    Inca o data simtul religios intare§te ceea ce ratiunea dreapta afirma §i-o
    ajuta sa inteleaga. ~i fie ratiunea, fie religia scot din aceasta socialitate intrin-
    seca a persoanei un al doilea principiu etic comun fundamental: principiul
    solidaritatii.
    '
    in discursul social al Bisericii, formarea acestui principiu a mers in ace-
    la§i pas cu evolutia ,,problemei sociale". Pius al XI-lea avea sa fie eel care
    va relua invatatura lui Leon al XIII-lea §i va arata ca, a§a cum persoana
    are o dimensiune sociala intrinseca, tot a§a, §i dreptul de proprietate priva-
    ta, instrument esential pehtru a tutela libertatea persoanei, are o proprie
    dimensiune sociala intrinseca; este principiul solidaritatii, care, pe de o
    parte, tmpiedica sa se cada in extremele opuse ale colectivismului §i indivi-
    dualismului §i, pe de alta parte, induce la ,,temperarea folosirii [dreptului
    de proprietate] §i armonizarea lui cu binele comun" 17 .
    Evoluand problema sociala, discursul social al Bisericii despre solidaritate
    continua apoi sa se largeasca: s-a trecut astfel de la natura intrinsec sociala
    a persoanei la dimensiunea sociala a proprietatii private, la solidaritate ca
    exigenta intrinseca a destinatiei universale a bunurilor, la solidaritate ca va-
    loare in' sine, drept con§tiinta' §i virtute morala, necesara pentru a da dimen-
    siune umana interdependentei care astazi une§te intre ei oameni §i natiuni.
    A§adar ,,saltul" de la solidaritatea din Rerum novarum a lui Leon al
    XIII-lea la cea definita de Sollicitudo rei socialis a lui loan Paul al II-lea este
    mare. Astazi - afirma papa-, ca urmare a ,,con§tiintei crescande a interde-
    p endentei dintre oameni §i natiuni", solidaritatea s-a ,,transformat in con-
    ~tiinta 'capatand astfel o conotatie '
    morala". In"
    acest 1noment, solidaritatea
    ':s ' ' '
    nu mai poate fi confundata cu

    16 Gaudium et spes, nr. 25 : EV 1/1396.


    17 Prus AL XI-LEA, Quaclragesimo anno (15.05.1931), nr. 54: CERAS, 82.
    8. 0 ,,GRAMATICA. ETICA." COMUNA 113

    un sentiment de vaga compasiune sau de induio§are superficiala fata de sufe-


    rintele atator oameni de aproape sau de depar te. Dimpotriva, este hotararea
    ferma §i statornica de a se angaja pen tru binele comun: aclica pentru binele
    tuturor §i al fiecaruia, de vreme ce cu totii sun tem realmente raspunzatori
    pentru toti1 8 • '

    Mai mult, solidaritatea se t r ansforma in instrument e:ficace de elibera-


    re. A§a cum demonstreaza istoria schi1nbarilor profunde car e au avut loc
    in anul 1989, ,, decisiva pentru reu§ita acelor revolutii nonviolente a fost
    experienta solidaritatii sociale: in fata remmurilor sustinute de forta pro-
    ' ' ' b... ' '
    pagandei §i a terorii, acea solidaritate a constituit nucleul moral al puterii
    celor care nu sunt puternici" 19 •
    La acest punct, principiul solidaritatii, care in mod natural poate deja
    sa fie acceptat de catre ratiunea dreapta §i de toti oamenii de bunavointa,
    i§i are sprijinul sau in con§tiinta religioasa. A§a cum simtul religios inta-
    re§te con§tiinta demnitatii transcendente a persoanei, vazand in ea insa§i
    imaginea lui Dumnezeu, la fel, simtul religios intare§te §i con§~iinta natu-
    rala a solidaritatii, transformand-o din :filantropie in caritate. Inca o data
    - noteaza loan Paul al II-lea - apare deci importanta de a trezi con§tiinta
    religioasa a oamenilor §i a popoarelor", cu " scopul de' '
    a realiza o societate
    pe masura omului 20 •
    ~i, de fapt,
    in lumina credintei, solidaritatea tinde sa se depa§easca pe sine pentru a im-
    braca dimensiunile specific cre§tine ale gratuitatii totale, ale iertarii §i ale re-
    concilierii. Atunci, aproapele nu este numai o fiinta umana cu drepturile sale §i
    cu egalitatea sa fundamentala cu ceilalti, ci devine chipul viu al lui Dumnezeu
    Tata.I, rascumparat prin sangele lui Isus Cristos §i supus actiunii permanente
    a Duhului Sfant. A§adar, chiar daca este du§man, el trebuie iubit cu iubirea cu
    care il iube§te Dumnezeu §i trebuie sa fim gata de jertfa pentru el, chiar §i de
    jertfa suprema: ,,de a ne da viata pentru frati";
    cu alte cuvinte, solidaritatea cre§tina construie§te comunitatea §i duce
    la ,,comuniunea" fraterna 21 .
    In practica, iubirea - adica solidaritatea potentata de simtul religios -
    duce la savar§irea unor alegeri curajoase §i chiar eroice pentru binele altuia
    (in special, al ,,celor din urma"), pana la imparta§irea voluntara a lipsurilor,
    pentru a-i ajuta pe saraci sa fie artizani ai propriei ridicari. in acela§i timp,
    solidaritatea completeaza intr-un anumit sens §i face mai umana dreptatea.
    18
    loAN PAUL AL II-LEA, Sollicitudo rei socialis (30.12.1987), nr. 38: EV 10/2650.
    19
    loAN PAUL AL II-LEA, Discurs la ONU la a 50-a aniversare a fn/iinfiirii (05.10.1995),
    nr. 4: EV 14/3237.
    20
    loAN PAUL AL II-LEA, Sollicitudo rei socialis (30.12.1987), nr. 39: EV 10/2656.
    21
    loAN PAUL AL II-LEA, Sollicitudo rei socialis, nr. 40: EV 10/2660.
    114 INTRO DUCE RE IN DOCT RINA SOCIALA A BISER ICII

    ori-
    Aceasta viziune trans cende nta a solidaritatii este un fundal pentr u toate
    Biser ica
    entar ile concr ete pe care le suger eaza discu rsul social al Bisericii.
    tati
    este convi nsa ca numa i solid aritat ea poate sa fie cime ntul acelei socie
    explica
    mai drept e §i mai frater ne pe care o dorim cu totii. De fapt, a§a cum
    rei
    loan Paul al II-lea in doua parag rafe dense din enciclica Sollic itudo
    in inte-
    socialis, solid aritat ea este funda ment ul intelegerii unive rsale, fie
    acolo
    rioru l fiecarei societati, fie in cadru l relati ilor intern ation ale; pana
    iae
    incat , a§a cum ieri s-a putu t defini pacea ca rod al drept atii (opus iustit
    soli•
    pax), tot a§a, noi putem spune ca pacea este rod al solid aritat ii (opus
    darit atis pax) 22 .
    la §i
    $i din acest princ ipiu al solid aritat ii deriva pentr u actiu nea socia
    special,
    politica ni§te criter ii impo rtante de judecata. Conciliul aminte§te, in
    a sa
    trei: in primu l rand, ,,sa fie satisf acute exigentele drept atii, ca nu cumv
    doile a
    fie oferi t ca dar de carita te ceea ce este dator at dupa drept ate"; in al
    le";
    rand, ,,sa se elimine cauzele - struc turale - ale relelor, nu numa i efecte
    sa fie
    in sfar§it, ,,ajut orul sa fie astfel organ izat incat cei care il 23prime sc
    trept at elibe rati de depen denta §i sa se poata ajuta singu ri" .
    ita-
    Pent ru ce laicii §i catolicii nu ar trebu i sa coincida cu privi re la valid
    tea acest or criter ii operative §i la principiul etic care sta la baza lor?

    Socia litate §i solidaritate


    (Compendiu, nr. 149, 193, 195)
    149. Persoana este fn mod esenfial sociala, pentru ca a§a a voit-o Dumn
    ezeu
    care a creat-o. intr-adevar, natur a omului se manifesta ca natur a unei fiint§
    adic~
    ce raspu nde propriilor necesitap m baza unei subiectivitiifi relaf-ionale,
    as~
    in mani era unei fiinte libere §i responsabile, care recunoa§te nevoi a de

    :.·
    ei 1n
    integ ra §i de a colabora cu semenii sai §i este capabila de comuniune cu
    ane
    ordin ea cunoa§terii §i a iubirii: ,,0 societate este un ansam blu de perso
    depa-
    legate in mod organic mtre ele prinh·-un princ ipiu de unita te care le

    I. §e§te pe fiecare. Adun are, in acela§i timp, vizibila §i spirit uala,1 o socie
    dainu ie in timp: ea rno§tene§te h·ecutul §i pregate§te viitor ul" •
    ta te

    De aceea, trebui e accentunt ca viafa comunitara este o cnrncteris ticn nnturnln


    care-[ deosebe§te pe om de creaturile pamante§ti . Actiu nea socia la poarta
    un
    aqi-
    , semn special al omul ui §i al uman itatii, es te semn ul p ersoanei care
    area
    oneaza llltr-o comu nitate de perso ane: aces t semn de termi na cahfic
    astfe l
    sa interi oara §i, intr-u n an umit sens, constituie 1nsa$i natur a sa. Un

    i de rol carac teristic al relati.ei doba nde$te 1n lumin a credi ntei


    ' '
    fund a senrnificap e ~i confirmare. Creata dupa chipu l ;;i asem anare
    o ma i pro-
    a lui

    i~ Cf. Sollicituclo r ei l:iOciaLis, nr. 39: ltV 10/265 9.


    loAN P AUL AL II-LEA,
    i :1 Aposto licam actuositalem, nr. 8: EV 1/942-94 7.
    8. 0 ,, GRAMATICA. ETICA" COMUNA 115

    ; Dumnezeu (cf. Gen 1,26) $i randuita in universul vizibi] pentru a trai in


    ~21 societate (cf. Gen 2,20.23) $i penh·u a stapani pamantul (cf. Gen 1,26.28-30),
    M
    :q persoana un1ana este chen1ata din acest 1notiv inca de la inceput la viata
    ~~
    ~ sociala: ,, Dunu1ezeu nu 1-a creat pe 0111 ca o fiinfa singuraticii, ci 1-a voit ca o
    ~ - Jiinfa socialif. Prin urmare, via ta sociala nu este exh·inseca omului: el nu poate
    11
    \,. cre$te $i nici nu poate sa-§i realizeze vocatia ,
    decat in relatie
    ,
    cu ceilalti"
    ,
    •
    I
    l°'\i
    ~i 193. Noile relafii de interdependen fii fntre oameni §i popoare, care ,, de facto "
    I sunt fonne de solidaritate, trebuie sii se transfonne fn relafii orientate spre o adevii-
    i
    .. _
    m ratif §i proprie solidaritate etico-socialii. Aceasta este o exigenta morala inerenta
    m in toate relatiile umane. Solidaritatea se prezinta, prin urmare, sub doua
    i
    !_).
    aspecte complementare: eel al principiului social §i eel al virtu,tii morale.
    Solidaritatea trebuie fnfeleasa, fnainte de toate, fn valoarea sa de principiu so-
    l cial menit sa determine ordinea institufiilor, in baza caruia "structurile pa.ca-
    l tului", care domina raporturile dintre persoane §i popoare, trebuie sa fie
    I depa§ite §i transformate ill structuri ale solidarita,tii, prin crearea sau modifi-
    ~ carea adecvata a legilor, a regulilor pietei §i a normelor.
    t
    Sj So l'd .
    z arztatea este §i o adeviiratii §i proprie virtute morala, nu un ,,sentiment
    ij de vaga compasiune sau de superficiala induio§are din cauza suferintelor
    I atator persoane, apropiate sau indepartate. Din contra, este determinarea
    : Jenna §i perseverenta de a se angaja pentru binele comun: adica pentru binele
    tuturor §i al fiecaruia, penh·u ca tofi sw1tem cu adevarat responsabili fafii
    k de tofi"Ill_ Solidaritatea urea la rangul unei virtuti sociale fundamentale,
    deoarece se situeaza ill dimensiunea dreptatii, care este virtutea orientata
    prin excelenta spre binele comun, §i ill ,,angajarea pentru binele aproapelui
    ~: impreuna cu disponibilitate a de «a se pierde», in sensul evanghelic, in loc

    II
    ·' de a-1 exploata, §i de «a-1 sluji», ill loc de a-1 oprima de dragul avantajului
    propriu (cf. Mt 10,40-42; Mc 10,42.45; Le 22,25.27)".
    195. Principiul solidaritafii presupune ca oamenii din timpul nostru sa devina
    [ij mai con§tienfi de obligafia lor fafii de societatea de care aparfin: ei sunt datori
    ~i 1
    fata de conditiile care fac posibila trairea existentei umane, cum ar fi, de
    l · exemplu, patrimoniul indivizibil §i indispensabil al culturii, constituit din
    •

    f§J cultura, din cunoa§terea §tiintifica §i tehnologica, din bunurile materiale


    \,"';.)
    H $i imateriale, din tot ceea ce a produs dezvoltarea umana. Aceasta datorie
    ~j
    ~•i este onorata in diferitele 111anifesta.ri ale actiunii sociale, astfel incat drumul
    ~ ,
    f~ parcurs de oameni sa nu se opreasca, ci sa ramana deschis fata de gene-
    ~ ratiile prezente §i cele viitoare, chemate impreuna - ~i unele, ~i altele - sa
    ~ imparta in mod solidar acela§i dar.

    Pl 1
    Catehis111ul Bisericii Catolice, nr. 1880.
    H 11
    CONGREG ATI A PENTRU DoCTRINA CREDIN"fEI, Instrucjiunea Libertatis conscientia (1987), nr. 32
    l:'
    d 111
    lOAN PAUL AL II-LEA, Sollicit11do rei socialis (1987), nr. 38.
    116 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII

    4. Principiul subsidiaritatii
    Al treilea principiu fundamental al unei necesare culturi etice comune
    este eel al subsidiaritatii. Dupa cum persoana vine inaintea societatii, t ot
    a§a, societatea vine inaintea statului. Acesta este un punct central al gan-
    dirii sociale a Bisericii §i al traditiei catolicismului social. E suficient sa ci-
    tain aici un text clasic cu care parintele Sturzo se leaga tocmai de intreaga
    gandire sociala cre§tina.
    Pentru noi - a spus el la al IV-lea Congres national al Partidului Popular
    (Torino, 12 aprilie 1923) - statul este societatea organizata politic pentru a
    atinge scopuri specifice; el nu suprima, nu anuleaza, nu creeaza drepturile na-
    turale ale omului, ale familiei, ale clasei, ale comunelor, ale religiilor; numai
    le recunoa§te, le tuteleaza, le coordoneaza in limitele propriei functii politice.
    Pentru noi statul nu este primul etic, nu creeaza etica, ci o traduce in legi §i ii
    confera forta sociala; pentru noi statul nu este libertate, nu este mai presus de
    libertate: o recunoa§te, o coordoneaza §i-i limiteaza folosirea, ca sa nu degene-
    reze in libertinaj. Pentru noi statul nu este religie; el o respecta, ii tuteleaza
    folosirea drepturilor externe §i publice. Pentru noi natiunea nu este o institutie
    spirituala care absoarbe viata indivizilor; este ansamblul istoric al unui popor
    unic, care actioneaza in solidaritatea activitatii sale §i care dezvolta energiile
    sale in organismele in care este oranduita orice natiune civila24 •
    Raportul dinamic dintre societate §i stat se intemeiaza deci pe princi-
    piul subsidiaritatii: lumile vitale, clasele, comunele, provinciile §i regiunile
    sunt organele naturale ale societatii. Fiecare dintre aceste organe are ca-
    racteristicile sale, autonomia sa, motivul sau de a fi, care trebuie respectat
    de toti. Solidaritatea dinamica a acestor organe intre ele §i in vederea bii
    nelui comun face in a§a fel incat institutiile statului, reinnoindu-se, sa fie
    mereu expresie adecvata a societatii §i a exigentelor sale.
    A§a cum spuneam deja despre principiul solidaritatii, trebuie sa spu-
    nem ca §i principiul subsidiaritatii a avut o import anta evolutie din vre-
    mea lui Pius al XI pana ast azi.
    Pius al XI-lea a fost primul care a enuntat principiul subsidiaritatii:
    ,,Trebuie sa ramana t are acest principiu foarte import ant al :filoso:fiei soci-
    ale - scrie el in Quadragesimo anno. A§a cum este nepermis sa se sustraga
    indivizilor ceea ce ei pot face cu propriile forte §i din initiativa lor pentru a
    t ransfora asta la comunitate, tot a§a, este nedrept a incredinta unei socie-
    t ati mai mari §i mai inalte ceea ce pot face comunitatile mai mici ~i inferi-
    oare. Acest lucru reprezinta in acela§i timp o gTava dauna §i o tulburare a
    ordinii drepte a societatii; pentru ca obiectul natural al oricarei interventii

    24
    L. STUHZO, IL Parlito Popolare Ita liano. II. Pop0Lari::;11w e (a scisnw (1924), Zanichelli,
    Bologna 1956, 107.
    8. 0 ,, GRAMATICA. ETICA" COMUNA 117

    din partea societatii insa§i este de a ajuta in maniera inlocuitoare madula-


    rele corpului social, nu de a le distruge sau de a le absorbi" 25 .
    Preocuparea lui Pius al XI-lea era aceea de a condamna prepotenta regi-
    murilor totalitare (ale comunismului, fascismului §i nazismului incipient);
    acest lucru explica de ce el aplica principiul subsidiaritatii, mai ales, la viata
    sociala §i face asta in t ermeni prevalent negativi. Apoi, dupa ce avea sa se
    schimbe contextul istoric, Biserica va extinde aplicarea principiului subsidia-
    ritatii §i la interventia statului in economie26 §i la raporturile internationale 27 •
    Conciliul, la randul sau, insista in aplicarea aceluia§i principiu la func-
    tionarea corecta a statului social: cetatenii, singuri sau asociati, au dreptul
    §i obligatia de a participa activ la realitatea publica; de aceea, pe de o parte,
    conducat orii sa se fereasca sa impiedice existenta grupurilor familiale, sociale
    sau culturale, a corpurilor sau institutiilor intermediare §i sa nu le opreasca de
    la desfa§urarea de activitati legitime §i eficiente, ci, mai degraba, sa le promo-
    veze cu bunavointa §i in buna randuiala;
    insa, pe de alta parte,
    cetatenii, fie individual, fie in grup, sa se fereasca sa confere prea multa putere
    autoritatii publice §i sa nu pretinda de la ea in mod intempestiv avantaje §i
    ajutoare exagerate, riscand astfel sa diminueze responsabilitate a persoanelor,
    a familiilor §i a grupurilor sociale 28 •
    Cu alte cuvinte: statul asistential, birocratia enorma, centralismul care
    sufoca autonomiile locale trebuie considerate devieri patologice ale socie-
    tatii ~i contrasteaza in mod deschis cu principiul subsidiaritatii.
    '
    ' '5
    Aceasta a treia regula a ,,gramaticii etice" comune nu se poate incalca
    fara sa fie pedepsita, in special intr-o societate complexa §i policentrica a§a
    cum este societatea actuala. De fiecare data cand, contravenind principiu-
    lui subsidiaritatii, se incredinteaza statului misiuni care puteau fi la.sate
    nivelurilor intermediare §i descentralizate ale administratiei publice sau
    care ar fi putut sa fie gestionate de societatea civila (fara a exclude aju-
    torul §i sprijinul statului) , nu se face decat sa se netezeasca drumul spre
    ilegalitate §i spre coruptie. De fapt, acestea prospera atunci cand birocratia
    cre§te peste masura §i ia asupra sa misiuni prea ample §i costisitoare.
    Un stat pe masura omului va trebui, in schimb, sa se bazeze pe primatul
    societatii civile, promovand §i responsabiliza nd asociationismu l, coopera-
    rea, voluntariatul. De aceea - conchide loan Paul al II-lea-,
    25
    Prus AL XI-LEA, Quadragesimo anno (15.05.1931), nr. 86 §.u.: CERAS, 92.
    26
    Cf. loAN AL XXIIl- LEA, Mater et magistra (15.05 .1961 ), nr. 51-58: CERAS , 232-234, cu
    privire la dezvoltarea regionala, nr. 152: CERAS, 255.
    27
    Cf. loAN AL XXIII-LEA, Pacem in terris (11 .04.1963), nr. 141: CERAS, 323.
    28
    Gaudium et spes, nr. 75: EV 1/1574.
    118 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII

    §i in acest caz trebuie respectat principiul subsidiaritatii: o societate de ordin


    superior nu trebuie sa intervina in viata interna a unei societati de ordin infe-
    rior, privand-o de competentele ei ci tr~buie mai degraba, s-o s~stina la nevoie
    §i sa o ajute sa-~i coordoneze '
    ' actiunea '
    cu actiunea altar elemente '
    ce compun
    ~ ' '
    societatea, in vederea binelui comun 29 .

    Subsidiaritate §i participare
    (Compendiu, nr. 187, 189)
    187. Principiul subsidiaritatii protejeaza persoanele de abuzurile instantelor
    sociale superioare §i le cere acestora din urma sa-i ajute pe indivizi fn parte §i cor-
    porafiile intermediare la fndeplinirea obligafiilor lor. Acest principiu se impune
    ., deoarece fiecare persoana, familie §i corporafie intermediara are ceva originar de a
    '\,
    oferi comunitafii. Experienta atesta ca negarea subsidiaritatii, sau limitarea
    ei m numele unei pretinse democratii, sau egalitatea tuturor in societate
    , limiteaza §i uneori chiar anuleaza spiritul de libertate §i de initiativa.
    1 In contradicfie cu principiul subsidiaritatii se afla forme de c~ntralizare,
    de birocratizare, de asistentialism, de prezenta nejustificata §i excesiva a
    statului §i a aparatului public: ,,Intervenind direct §i privand societatea de
    raspundere, statul de asistenta publica duce la pierderea de energii umane, la
    cre§terea exagerata a aparatului de stat, dominat de logica birocratica mai
    mult decat de preocuparea de a-i sluji pe destinatari §i, implicit, la o cre§-
    tere enorma a cheltuielilor" 1• Lipsa sau insuficienta recunoa§terii initiativei
    private - chiar §i in domeniul economic - §i a functiei ' '
    sale p ublice, precum
    , §i monopolurile contribuie la subminarea principiului subsidiaritatii.
    Actualizarii principiului subsidiaritatii fi corespund: respectarea §i pro-
    " movarea efectiva a primatului persoanei §i a farniliei; valorificarea asocia ....
    ~ tiilor §i a organizatiilor intermediare, in propriile decizii fundan1entale ~b
    ,
    1
    in toate cele care nu pot fi delegate sau asun1ate de altii; incurajarea oferita
    · initiativei private, a§a incat fiecare organism social sa ran1ana in slujba
    ;i binelui comun cu propriile sale caracteristici; articularea pluralista a soci-
    ~-•• etatii ~i reprezentarea fortelor sale vitale; ocrotirea drepturilor on111lui ~i
    ,] ale m.inoritatilor; descentralizarea birocratica §i administrativa; echilibrul
    ~ din tre sfera i:,ublidi gi cea privata ei, prin urrnare, recunoaeterea func\iei

    ~
    lt
    (~
    sociale a privatulu i; o responsabilitate adecva ta a cetatean ului 1n a fi par-
    te" activi:i a realiti:i fii politice gi sociale a \ilrii
    11

    189. Con secinJa caract-eris lica a s11 bsiriinritif fii este pnrticipnrea, rnre-~i gi'f-

    I
    , se§ le expresia, fnain le de l-oatc, i'utr-o serie rte octiviti'iti pri1L care cetafem wl, fn
    particular sau fmpreuna cu nlfii, ~irect SilU _P ~in 1/ L~jh~ciren propriilor repreze JI-
    tanJi, conl:ribuie la viafa cu ltu mln, eco110111 Lcn, socin/11 ~L politidi a conrn.ll itiffii
    29 I oA N PAUL AL II- LEA, Centesimus a.nnus (01.05.1991) , nr. 48: EV 13/23 1.
    8. 0 ,,GRAMATICA. ETICA" COMUNA. 119

    civile de cnre npnrfine. Pnrf-icipnren es f- e o obligafie cnre t-rebu-ie exercif-atii fn mod


    :1 con~ f-ient de dft-re f- ofi, fn ,nod responsnbil §i fn vcderea binelui comu n.
    En 11u pontc.fi li111itnf-ri srzu restrdnsii la un anumit sect-or al vietii sociale, data
    fiind importan ta sa penh·u cre~terea, inainte de toate, urna~ a in domenii
    i cmn ar fi 1nu11ca $i activitatil e econ01nice 111 dina1nicile lor interne, infor-

    .I·
    ~
    ~ matia $i cultura ~i, 1111110d cu totul special, viat,a sociala c:i politica pana la
    cele 1nai 111alte niveluri, adica niveluri de care depinde colaborar ea tutu-
    's'

    ~ ror popoarel or pentru construir ea unei comunita ti internatio nale solidare.


    1

    A$a stand lucrurile, devine inevitabi la exigenta d e a favoriza participa rea,


    inainte d e toate, a celor mai dezavant ajati ~i alternant a conducat orilor po-
    , litici, cu scopul de a evita instaurar ea unor privilegii oculte; dincolo de
    acestea, este necesara o puternica tensiune morala, pentru ca organiza rea
    vietii publice sa fie rodul corespon sabilitati i tuturor fata de binele comun.
    1
    loAN P A UL AL II-LEA, Centesimus annus (1991), nr. 48.

    5. Princip iul binelui comun


    in sfar§it, exista un al patrulea mare principiu , care intr-un anumit
    ,ens rezulta din respecta rea celorlalte trei, le coordone aza §i le realizeaz a
    Je toate impreun a: este principiu l binelui comun.
    Toti vorbesc de el, toti il invoca, dar foarte des i se da o interpret are
    ~eductiva.
    0 prima conceptie - cea liberala clasica - reduce binele comun la o pro-
    olema privata. Fiecare individ trebuie sa se gandeasc a la el insu§i, sa se
    realizeze cum poate mai bine, sa incerce sa ajunga la scopurile pe care §i le
    propune in mod liber. Nimeni nu-1 poate impiedic a sa faca asta. Categori a
    ,,fericirii" ar fi in mod esential personal a §i nu ar avea nimic de-a face
    cu categoria ,,solidari tatii". De aceea, binele comun nu ar fi altceva decat
    suma bunurilo r individua le. 0 turma la pascut - s-a scris - ajunge la binele
    sau comun atunci cand fiecare oaie a pascut liber, fiecare pe cont propriu,
    cantitate a §i calitatea de iarba pe care o vrea. Pastorul (statul) va trebui
    doar sa vegheze ca nimeni sa n-o impiedic e sa faca asta.
    Intr-o asemene a concepti e lipse§te referinta la dimensiu nea etica
    Jbiectiva §i transcen denta a binelui comun. De fapt, nu este numai pro-
    Jlema de bine individua l. Exista §i un ,,bine" care este - in acela§i timp
    - al fiecaruia §i al tuturor; un bine indivizib il, care se poate obtine numai
    :u angajare a comuna, pentru ca in acela§i timp transcen de §i realizeaz a
    1inele personal al fiecaruia . A§a cum explica loan al XX.III-lea, acest bine
    omun ,,se concretiz eaza in ansambl ul acelor conditii sociale care permit
    i favorizea za in fiintele umane dezvolta rea integrala a persoane i lor" •
    30

    '
    loAN AL XX.III-LEA, Mater et ,nagistra (15.05.1961), nr. 65 : CERAS, 235 §.U.
    30
    120 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII

    A§adar primatul persoanei este esential §i in binele comun, care insa se


    poate realiza numai in societate.
    De fapt, persoana - a§a cum am vazut - este in mod intrinsec ,,sociala".
    Asta inseamna ca societatea umana nu se poate compara cu o turma de
    animale a§ezate unele langa altele! Este o comunitate. Deci exista o stransa
    conexiune intre binele persoanei §i binele celorlalti. ~i daca uneori, a§a cum
    se intampla des, binele ,,meu" (sau eel al unei categorii de cetateni) vine in
    conflict cu binele ,, tau" (sau al unei alte categorii de cetateni), inseamna ca
    doar exista ceva de corectat sau vreun obstacol de inlaturat; conflictele ,,so-
    ciale" nu se rezolva niciodata prin samavolnicia celui mai puternic asupra
    celui mai slab, ci cautand de comun acord binele comun. Din pacate, §i in
    democratiile cele mai evaluate - se plange cu realism loan Paul al II-lea-
    revendicarile venite din partea societatii nu sunt intotdeauna examinate dupa
    criterii de dreptate §i de moralitate, ci, mai degraba, du pa influenta electorala sau
    financiara a grupurilor care le sustin. [... ] Rezulta de aici o incapacitate crescan-
    da de a-_§i incadra interesele particulare intr-o viziune coerenta asupra binelui
    comun. Intr-adevar, aceasta nu este simpla suma a intereselor particulare, ci im-
    plica evaluarea §i armonizarea lor mfunctie de o ierarhie de valori echilibrata §i,
    31
    in ultima analiza, de o intelegere exacta a demnitatii §i a drepturilor persoanei .
    0 alta conceptie reductiva - opusa celei liberale clasice - este viziunea
    colectivista, conform careia binele comun reabsoarbe in sine, in schimb,
    orice finalitate sociala, pana acolo incat ignora caracterul personal al bine-
    lui insu§i. Colectivismul pune clasa, partidul, statul in locul individului. ~i
    aceasta viziune eronata despre binele comun face abstractie de consideratii
    ' '
    de natura etica §i spirituala. Binele comun ar fi in mod esential in produc-
    '
    tia mai mare de bunuri, in bunastarea economica, in serviciile furnizate de
    stat, fara a se preocupa de respectiva depersonalizare a cetatenilor, redu§i
    la un numar, nivelati printr-o egalitate fortata ~i fictiva car~ nu tine cont
    ' ' ":s ' '
    de capacitatile, de exigentele, de creativitatea fiecaruia.
    Or, tocmai pe baza celorlalte principii enuntate (primatul persoanei,
    solidaritatea, subsidiaritatea), o conceptie adecvata despre binele comun
    are o respiratie mult mai larga: desigur, cuprinde toat e conditiile de viat~
    materiala care se cer pentru perfectionarea vietii umane dar in acela§l
    ' ' '
    t imp nu poate sa nu se deschida la alte ,,bunuri" la fel de esentiale pentru
    o viata cu adevarat ,, umana", cum sunt arta, cultura educatia 'contempla-
    , ' ' '
    tia dimensiunea spirituala §i religioasa.
    ' 'Timpul nostru este con§tient de acest lucru:

    Cre§te con§tiinta deosebitei demnitati a persoanei umane, superioara tuturor


    lucrurilor §i avand drepturi §i indatoriri universale §i inviolabile. Trebuie a§adar
    ca omu l sa aiba acces la toate acele lucruri care ii sunt necesare pentru a duce
    o viata cu adevarat umana, cum ar fi hrana, imbracamintea locuinta dreptul
    ' , 1 ,

    :ll I oAN P AUL AL II -LEA, Centesim tts annus (01.05 .1991), n r . 47 : EV 13/2 26.
    8. 0 ,,GRAMAT lCA ETICA'' COM UNA 121

    de a-§i alege in mod liber starea de viata §i de a intemeia o familie, dreptuJ la


    educatie, la mu~1ca, la reputatie buna, le respect, la informare corespunzatoare,
    dreptul de a act10na conform cu norma dreapta a con§tiintei, dreptul la ocrotirea
    vietii private §i la o dreapta libertate, inclusiv in materie de religie:12 .
    Deci binele comun coincide, mai ales, cu calitatea vietii umane mai mult
    decat cu cantitatea disponibilitatil or materiale. De a~eea, trebuie sa se
    conchida ca o conceptie adecvata despre binele comun - spune loan Paul al
    II-lea - cere, in primul rand, respectul fata de ambient (,,Nuse poate face
    uz , fara a fi pedepsit, de diferitele categorii de fiinte vii sau neinsufletite
    animale, plante, elemente naturale, a§a cum se vrea, ' ' ' '
    in functie de propriile
    exigente, economice"); cere, in al doilea rand ' moderatie , in folosirea resur-
    selor naturale (,,A le folosi ca §i cum ar fi inepuizabile, cu stapanire abso-
    luta, pune serios in pericol disponibilitate a lor, nu numai pentru generatia
    actuala, ci mai ales pentru cele viitoare"); in sfar§it, o viziune adecvata
    despre binele comun impune atentia corespunzatoar e fata de calitatea vie-
    tii, pusa in pericol, mai ales, de un anumit tip de dezvoltare dezordonata, al
    carei rezultat - o §tim cu totii - ,,este, tot mai frecvent, poluarea mediului,
    cu consecinte serioase pentru sanatatea populatiei" 33 •
    gi nu numai asta. Caracterul esentialmente ,,calitativ" (moral §i spiri-
    tual) al binelui comun impune ca el sa fie de acum tutelat §i urmarit la ni-
    vel planetar: crescanda interdependen ta universala face in a§a fel incat de
    acum un singur stat nu mai poate fi in masura sa garanteze singur binele
    comun. Am devenit cetateni , ai lumii34 .
    A§adar se deschid capitole noi care inca mai trebuie scrise 35 : cum ar fi acela
    despre datoria de ,,ingerinta umanitara", introdusa de loan Paul al II-lea, in
    32
    Gaudium et spes, nr. 26: EV 1/1400.
    33 loAN PAUL AL II-LEA, Sollicitudo rei socialis (30.12.1987), nr. 34: EV 10/2632-2636.
    34 Cf. IoAN AL X:XIII-LEA,
    Pacem in terris (11.04.1963), nr. 70-79: CERAS, 307-309.
    35 Pe bunii dreptate, morali§tii
    denunta numeroasele noduri dificile, care incii trebuie
    rezolvate §i pe planul etic, apiirute din schimbiirile extraordinare care au modificat §i liir-
    git enorm insii§i insemniitatea ,,binelui comun": porunca ,,sii nu ucizi" trebuie inteleasii
    incii in sensul clasic de ,,sii nu-1 ucizi direct pe eel nevinovat", sau cere o noua tensiune
    etico-religioasii cu caracter ,,deontologic", care sii excluda orice ucidere violenta (avortul,
    pedeapsa cu moartea, autoapiirarea individualii §i colectivii de tip sangeros)? Datoria de a
    apiira propriul piimant §i propria identitate nationala este astazi practicabila concret prin
    ciii nonviolente §i nonmilitare? Ne putem limita sii declariim ca nu pot fi propuse riizboiul
    modern §i inse§i armele nucleare, sau respingerea trebuie extinsii §i la producerea §i la
    comertul armelor de riizboi (nucleare sau conventionale)? Ce sens are mentinerea concep-
    tului t~aditional de ,,suveranitate politicii" §i de ,,natiune" inchisa, daca acest lucru favo-
    rizeaza int~arcerea ,,nationalismului" , cauza a atator riizboaie? Oare nu trebuie regandite
    de acum ONU §i ordin~a economica internationala, a§a incat sa se depa§easca ,,economia
    care ucide" §i creeaza discriminiiri absurde §i fatale? Nu va trebui, din partea tuturor, sa
    ,e faca din pace O tematicii centrala, §i nu accesorie §i marginala, care trebuie lasata numai
    ·, peciali§tilor sau celor care se angajeaza in mod voluntar? (cf. G. MATTA! - B. MARRA., Dalla
    ·uerra all'ingerenza wnanitaria, SEI, Torino 1994, 75 §.U.).
    122 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA. A BISERICII

    fata incalcarilor binelui comun §i ale drepturilor umane, care transcend


    posibilitatile unei singure natiuni §i interpeleaza con§tiinta §i comunitatea
    internationala. $i ce sa spunem despre alte probleme ale binelui comun care
    (a§a cu1n este cea a salvgardarii mediului natural) de acum se pot infrunta
    §i rezolva nu1nai la nivel planetar: de la tutelarea minoritatilor la fluxurile
    neincetate ale migratiilor, la pietele drogurilor §i ale mafiei, la lupta impo-
    triva SIDA, la necesitatea de a intemeia in mod nou dezvoltarea §i pacea?
    $i in toate aceste cazuri rezultatele ratiunii drepte, care permit astazi o
    viziune n1ai cuprinzatoare despre binele ~omun, nu pot decat sa fie intarite
    de intalnirea cu con§tiinta religioasa: limita pusa de Creator la folosirea
    bunurilor - comenteaza loan Paul al II-lea- exprimata in mod simbolic cu
    interdictia de ,,a manca din roadele pomului" (cf. Gen 2,16 §.U.) ,,arata su-
    ficient de clar ca in privinta lumii naturale suntem supu§i nu numai legilor
    biologice, ci §i celor morale, care nu pot fi incalcate in mod iresponsabil"36•

    Responsabilitatea tuturor pentru binele comun


    (Compendiu, nr. 166 §.u.) _
    166. Exigenfele binelui comun rezultii din condifiile sociale ale fiecarei epoci ?i
    sunt stnins unite cu respectarea §i promovarea integralii a persoanei §i a drep-
    turilor sale fundamentale. Aceste exigente privesc, inainte de toate, anga-
    jarea pentru pace, organizarea puterilor statului, o solida ordine juridi-
    ca, salvgardarea mediului natural, prestarea acelor servicii esentiale faja
    de persoana, care in parte sunt identice cu drepturile omului: alimentajia,
    locuinja, munca, educatia §i accesul la formarea profesionala, mij loacele
    de transport, sanatatea, schimbul liber de informajii §i ap ararea libertajii
    religioase. Aici nu trebuie uitata nici contributia pe car e fiecare najiune o
    are pentru o reala colaborare interna jionala in ved erea binelui comun al
    I_, inlTegii omeniri, precum §i al generatiei viitoare.

    I 167. Binele comun fi obliga pe tofi membrii societatii: nu este scut-it nirneni
    ;i
    de a colabora, dupii posibilitafile proprii, la realiznrea dezvoltnren lui . Binele
    com u n trebuie sluj it incontinu u, nu dupa viziuni reductioniste, subordo-
    , nate unor avantaje parFale care s-ar pu tea obtine d e ai~i, ci in baza unei
    Jogici. care tinde spre cea mai larga asu mare a responsabilitatii . Binele co-
    mun este rezu lta tul celor mai inalte 1ndinapi ale mnului, d ai~ es te un bine
    greu d e obtinu t, p en tr u ca cere capacitatea ~i cau tarea con s tanta a binelui
    . celuilalt ca §i cum ar fi propriu l bine.
    Toti au §i drcpt-ul de a~bcneficin de nmdi fii lc 11 icfii socialc ca re rcwlti'i di 11
    cautarea binelui co111 un . Jnv atatura lui Pius al Xl-lea es te inca act uala:

    :ifi loAN P AU L AL II - LgA , 8otlicitudo l'ei socialis (30 .12. U)87) , ur. 34: EV 10/2G~15 .
    8 . 0 ,,GRAMi\.TI CA ETJ.CA" COMUNA 123

    [I ,,i 1npartir~a bunurilor pa n1 ante 9ti sa se conform eze c u norm e le bi nelui


    ti comun ;,i ale dreptat,·ii socia le, caci v ed em astazi cate ne'.int, elegeri a adus
    I
    1
    ~-:,-_ 1111.parti r ea n edreapta din ca u za rnarelui cl ezechilibru 1ntre pu}inii prea bo-
    gati §i n enurniiratii siiraci " '.

    ~~ 1 Pi us AL Xl - LFA, Q 11 ndrn gesi11 10 m1110, 1n: AA S 23 (1 991)] 97.

    Concluzionand , trebuie sa spunem ca astazi nu numai ca este posibil,


    ci este necesar §i de dorit sa se realizeze intalnirea dintre cultura cre§tina
    §i cultura laica, dintre si1ntul n1oral §i simtul religios, in jurul principiilor
    fundarnentale ale unei ,,gran1atici etice comune" deschise spre Dumnezeu.
    De fapt, nu1nai pornind de la primatul persoanei umane, imparta§ind ne-
    cesitatea solidaritatii, cautand ajutorul participarii responsabile a tuturor
    §i unnarind binele comun in acceptiunea sa cea mai ampla, va fi posibil sa
    dam un raspuns la marile provocari pe care secolul al XX-lea ni le-a la.sat
    ca mo§tenire.

    6. Pentru o noua ,,laicitate" in politica


    in societatile noastre multiculturale §i plurietnice, problema de a gasi
    o cale pentru intalnirea §i pentru confruntarea interculturala §i interreli-
    gioasa a devenit de neamanat §i urgenta. Numeroasele experiente de dia-
    log §i de colaborare politica intre credincio§i §i necredincio§i sunt posibile
    astazi, chiar daca unii §i altii nu coincid ·m ereu in interpretarea acelora§i
    valori. Totu§i, un lucru este sigur: numai referinta la laicitate permite
    intalnirea intre traditii diferite, respectand identitatea fiecareia. in mod
    '
    obi§nuit, se vorbe§te despre ,,contaminare a" necesara intre culturi diferi-
    te; de ce sa nu vorbim, mai degraba, despre ,,fecundare reciproca", a§a cum
    face loan Paul al II-lea cu privire la integrarea culturala dintre imigTanti §i
    cetatenii tarilor primitoare? 37
    '
    Or, pe 'plan politic, noua laicitate, inteleasa nu ca separare intre cei di-
    feriti, ci ca ,,fecundare reciproca", comporta ca, fara a renunta la propria
    identitate, credincio§i §i necredincirn~i sa caute impreuna piste concrete
    pentru a realiza eel mai mare bine comun posibil intr-o anumita situatie
    , '
    corn~tienti de medierile necesare care trebuie fa.cute. Acest lucru le poate
    crea probleme, mai ales, catolicilor, chemati sa inspire alegerile politice din
    exigente etice fundamentale §i la care nu se poate renunta. Totu§i, este in-
    Sa§i natura artei politice sa nu permita ca acele exigente absolute sa se tra-
    duca imediat in legi, ci sa impuna necesara gradualitate ceruta de situatiile
    concrete. Acest lucru il prezinta Conipendiul de doctrinii socialii a Bisericii:
    37
    Cf. loAN PAUL AL II-LEA, Mesa) pentru Ziua. Mandia.la a Migrantului §i a R ef'ugia.tului
    2005, nr. 3: L'Osservatore Romano (9-10 decembrie 2004).
    124 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA. A BISERICII

    Credinciosul laic este chemat sa discearna, in situatiile politice concrete, pa§ii


    pe care ii poate realiza in mod realist pentru a pune in practica principiile §i
    valorile morale proprii vietii sociale. [... ] Credinta nu a pretins niciodata sa blo-
    cheze intr-o schema rigida continutul socio-politic, fiind con§tienta ca dimensi-
    unea istorica in care omul traie§te impune aparitia unor situatii imperfecte §i
    adesea rapid schimbatoare 38 .
    De aceea, colaborarea politica a catolicilor cu parteneri de orientare cul-
    turala diferita trebuie stabilita in mod laic §i respectand regulile demo-
    cratice, dar fara a compromite propria identitate §i in coerenta cu valorile
    inspiratoare. Cre§tinul §tie ca Cristos este calea, adevarul §i viata (§i asta
    ii da o certitudine ferma in actiune), dar este con§tient ca cunoa§terea
    parcursului concret este mereu imperfecta. Duhul Sfant va conduce la cu-
    noa§terea cea mai deplina a adevarului (cf. In 16,13), folosindu-se §i de si-
    tuatiile istorice, de ,,semnele timpurilor" §i de dialogul intercultural. Dand
    §i primind. Deci in politica respectarea noii laicitati cere ca, pe de o parte,
    cre§tinul sa nu incerce sa impuna altora lumina care-i vine din credinta re-
    ligioasa, ci sa se straduiasca s-o traduca in termeni laici, comprehensibil i §i
    acceptabili de toti; pe de alta parte, ea cere ca partenerii laici sa fie la fel de
    disponibili la dialog §i la confruntare, constatand ca inspiratia religioasa
    este purtatoare de motivatii puternice pentru o angajare politica curajoasa
    §i eficace. Aceasta intalnire-confr untare intre credincio§i §i necredincio§i
    pe planul laicitatii este o bogatie a democratiei mature.
    in orice caz, cre§tinul e con§tient ca este purtatorul unei contributii spe-
    cifice, de care lumea are nevoie: sa puna in viata politica §i in construirea
    cetatii omului cimentul caritatii, inteles in mod laic ca solidaritat e. Coerent
    ' ' '
    cu evanghelia, el va trai exercitarea puterii nu ca privilegiu, ci ca slujire.
    Va veghea ca noua laicitate sa nu degenereze in omologare (la ,,gandirea
    unica") §i sa nu favorizeze liberalismul iluminist. Deci cat olicii trebuie sa
    fie capabili sa exercite §i un rol de opozitie. Cum ar putea sa nu se opuna, in
    mod democratic §i in mod laic, unei viziuni utilitariste a politicii, care folo-
    se§t e puterea pentru apararea intereselor corporative sau chiar personale,
    izoland in planul al doilea motivele celor slabi care nu se bucura de dreptu-
    rile sociale? Cum ar putea sa nu se opuna alegerilor polit ice care due la des-
    tramarea familiei sau atenteaza la adresa vietii umane §i a demnitatii sale?
    '
    A§adar cre§tinii, in timp ce se angajeaza in politica sa respecte pe deplin
    laicitatea §i regulile democratice, cautand eel mai mar e bine concr et posi-
    bil in dialog cu oamenii de bunavointa, nu vor renunta n iciodata sa martu-
    ' '
    r iseasca forta profetica §i critica a evangheliei. Revine intregii Biser ici sa
    vesteasca profetic, cu cuvantul §i cu viata, ca

    38
    CDS, nr. 568.
    8. 0 ,,GRAMATICA ETICA'' COMUNA 125

    puterea lui Dumnezeu este diferita de puterea celor puternici din lume. Modul
    lui Dumnezeu de a actiona este diferit de cum ni-1 imaginam noi §i de cum
    am vrea noi sa-1 impunem chiar §i lui. Dumnezeu nu intra in concurenta in
    aceasta lume cu formele pamante§ti ale puterii. Nu contrapune diviziunile sale
    altar diviziuni. [ ... ]El contrapune puterii zgomotoase §i prepotente din aceasta
    lume puterea slaba a iubirii , care pe cruce - §i apoi mereu din nou in decursul
    istoriei - moare, §i totu§i, constituie lucrul nou , divin, care apoi se opune ne-
    dreptatii §i instaureaza imparatia lui Dumnezeu39 .
    Or, provocarile pe care secolul al XX-lea le-a la.sat ca mo§tenire celui
    de-al treilea mileniu pot fi reduse in mod substantial la trei: ,,a corecta"
    '
    capitalismul, creand o societate a muncii libere, a intreprinderii §i a parti-
    ciparii (cap. 9); a realiza o democratie matura, corectand statul social aflat
    in criza, conjugand eficienta cu solidaritatea (cap. 10); a realiza unitatea
    in diversitate, depa§ind relativismul (cap. 11). Cu alte cuvinte, e vorba de
    a da un suflet etic erei tehnologice, pentru ca noua societate din secolul al
    XXI-lea sa se poata na§te ca o ,,civilizatie a iubirii".

    39 BENEDICT AL XVI-LEA,Omilie la Privegherea de rugaciune, fn timpul celei de-a XX-a Zi


    Mandia.le a Tineretului : L'Osservatore Romano (22-23 august 2005).
    9. ECONOMIA LIBER SI SOLIDARÁ

    Criza de tranziie pe care oträie_te astzi lumea este complex. In mod


    substanial, problemele se îmnpletesc între ele,se condiioneaz reciproc i,
    de aceea, trebuie abordate i rezolvate împreun dac vrem s se nasc o
    societate nou.
    Or, problemele mai urgente sau, dac se prefer, aspectele convergente
    ale crizei de tranziie care trebuie abordate imediat _i împreun sunt: efi
    ciena economiei, cre_terea democraiei, coeziunea moral _i cultural a
    societii.
    Acestea sunt elementele ,problemei sociale" de început de mileniu, la
    rezolvarea creia i Biserica vrea sµ contribuie. Noua problem social"
    se poate formula cu oîntrebare: este posibil (sau este o utopie) a conjuga
    eficiena economic, libertatea politic i coeziunea social? Practic, e vorba
    de a aborda _ia rezolva marele nod al raportului dintre pia, stat _i socie
    tatea civil în conditiile schimbate ale timpului nostru.
    Ioan Paul al II-1ea îi dedic o enciclic întreag - Centesimus annus
    voind, într-un fel, s pregteasc fie Biserica, fieomenirea pentru impactul
    dificil cu noul mileniu'.

    1. Capitalismul nua învins


    Primanare problem pe care secolul al XX-lea ne-o las ca mo_tenire
    este deci necesitatea de a elabora un nou model de dezvoltare, dup fali
    mentulistoric al modelelor precedente, elaborate de ideologii: socialismul
    marxist _i capitalismul liberal.
    Noua generaie a Anului 2000 este con_tient c, în mare parte, vii
    torul se joac pe posibilitatea de a realiza efectiv o dezvoltare economic
    integral i solidar, la nivel planetar, fr a repeta gre_elile comise în
    timpul secolului al XX-lea de socialismul real _i de capitalismul modern în
    diferitele lor ediii. De fapt, nueste o întâmplare c i capitalismul, înc
    de la apariia sa, a generat servitute nu mai puin decât socialismul. Apoi,
    consumismul s-a dovedit nu mai puin dezumanizant decât comunismul.
    Motivul este c i unul, _i cellalt mod de a înelege viaa _i relaiile umane
    au rmas în cadrul aceleia_i optici a unei dezvoltri evaluate exclusiy în
    termenieconomici.

    Cf. B. SORGE, Il discorso della Chiesa sulla societàcontemporanea", La Civiltà Catto


    lica (I/1992) 345-358.
    128 INTRODUCERE ÎN DOCTRINA SOCIAL A BISERICII

    De aceea, atunci când în zilele noastre se spune c trebuie såne anga


    jm s realiznm un nou model de dezvoltare la nivel planetar - observ
    Ioan Paul al II-lea
    nu e vorba numai de a ridica toate popoarele la nivelul de care se bucur as
    tzi rile cele mai bogate, ci de a construi printr-o munc solidar o via mai
    demn, de a spori realmente demnitatea i creativitatea fiecrei persoane, ca
    pacitatea de a rspunde la vocaia proprie _i deci la chemarea lui Dumnezeu'.
    Tocmai pentru aceasta, enciclica Centesimus annus repet c£sfâr_itul
    socialismului real nu a fost victoria capitalismului: ,Soluia marxist a dat
    gre_, dar fenomene de marginalizare i de exploatare r±mân în lume, mai
    ales în Lumea a Treia, dup cum rmân i fenomenele de alienare uman,
    mai ales în trile maiavansate". Prbu_irea sistemuluicomunist nue de
    ajuns pentru rezolvarea lor"3,
    Cu alte cuvinte, dac socialismul real a fost un rspuns gre_it (_i Biserica
    a susinut asta întotdeauna), totu_i problemele create de capitalismnul sl
    batic, care provocaser acel rspuns gre_it, erau adevrate i înc sunt
    adevrate.
    Exist chiar riscul - adaug papa - de rspândire a unei ideologi radicale de
    tip capitalist, care refuz chiar _i s le ia în considerare, admiând aprioric c£
    orice încercare de a le face fa în mod direct este sortit e_ecului, i care din
    principiu a_teapt, cu ocredin oarb, soluionarea lor de la libera dezvoltare
    a fortelor pieei".

    Oeconomie eficient i solidar


    (Compendiu, nr. 332)
    332. Dimensiunea moral a economiei arat c eficiena economic i promova
    rea dezvoltrii unane în solidaritate nusunt dou scopuri separate sau alternative,
    ci un singur obiectivindivizibil. Morala, care este o parte necesar a vieii eco
    nomice, nueste fat de aceasta nici opus i nici neutral: dac este inspirat
    de dreptate i solidaritate, ea reprezint un factor al eficienei sociale a eco
    nomiei înse_i. Este obligaia de a dezvoltaîn manier eficient activitatea
    de producie a bunurilor, altcum resursele se risipesc; pe de alt parte, nu
    este acceptabil ocre_tere economic obtinut pe spinarea fiinelor umane,
    a unor popoare întregi sau grupurisociale, care suntcondamnate la srcie
    i excludere. Cre_terea economiei, care poate fi vzut în disponibilitatea
    bunurilor i a serviciilor, _i exigena moral aunei rspândiri echitabile a
    acestora din urm trebuie s stimuleze omul i societatea în totalitatea sa
    2 LOAN PAUL AL II-LEA, Centesimus annUs (01.05.1991), nr. 29: EV 13/164.
    3 LOAN PAUL AL II-LEA, Centesinus annus, nr. 42: EV 13/211.
    4IOAN PAUL AL. II-LEA, Centesimus annus, nr. 42: EV 13/211.,
    9. ECONOMIA LIBER SI SOLIDAR 129

    îin a practica virtutea esenial a solidaritii, pentru acombate, în spiritul


    dreptii i al caritii, oiunde ar aprea, ,structuri ale pcatului", care ge
    nereaz i menin sr¯cie, subdezvoltare i degradare. Aceste structuri sunt
    construite i consolidate de multe acte concrete de egoism uman.

    IJOAN PAUL AL II-LEA, Sollicitudo rei socialis (1987), nr. 36.


    De aceea, înainte de a vedea ce propunere socialã" face Biserica pentru
    a rspunde la provoc£rile vitorului, este bine s clarificm faptul c£i ca
    pitalismul (nu mai puin decât socialismul real) a ajuns la capt, cel putin
    in formele istorice în care I-am cunoscut pân acum.
    A_adar se impune, înainte de toate, o clarificare: ce se întelege astzi
    prin capitalism"? Accepiunea tradiional a termenului, dac poate fo
    losi la fixarea etapelor principale ale istorieieconomice de ieri, rezult de
    acum complet neadecvat pentru a exprima noul.
    A_adar o retrospectiv rapid poatefi util pentru a evalua mai bine
    noutatea cotituriipe care o trim.
    Ei bine,conceptul de capitalism", în limbajul clasic, era îneles în dou
    sensuri diferite: ori ca ideologie", ori ca sistem" i mod de a produce
    bunuri_i servicii.

    2. Capitalismul ca ,ideologie"
    Dac se ia capitalismul în primul sens al termenului, adic fapt ideolo
    gic, cultural i social, el nu poate fi considerat un fenomen exclusiv teh
    nic" de producere i de distribuire a venitului. In acest prim sens mai larg,
    atunci când vorbim de ,capitalism", el înseamn i un anumit mod de a
    înelege raporturile sociale, o mentalitate, un tip de cultur cu o proprie
    scar de valori, cu miturile sale, cu alegerile i refuzurile sale,cu aspectele
    sale umanizatoare i dezumanizatoare.
    Asta explic de ce ideologia capitalist" a asumat, cu trecerea timpu
    lui, din când în când, forme diferite. De fapt, s-a trecut de la forma ori
    ginar clasic a capitalismului manchesterian la capitalismul monopolist
    din primele decenii ale secolului al XX-lea, la neocapitalismul consumist
    keynesian, la capitalismul societar, ajungând - a_a cum vom vedea - la
    economia global din zilele noastre, care trebuie considerat oadevrat
    dep_ire a capitalismului ideologic clasic.
    Ei bine, Biserica a condamnat mereu ideologia capitalist în toate for
    mele în care s-a transformat succesiv. S amnintim pe scurt.
    Capitalismul manchesterian. Toat enciclica Rerum novarum (1891) a
    luiLeon al XIII-lea este un act deschis de acuzare împotriva ideologiei ca
    pitaliste în prima sa form clasic, ce prospera chiar în secolul al XIX-lea.
    130 INTRODUCERE ÍN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII

    Papa, dup ce a denuntat cu t¯rie faptul c ,proletar1i se afl, în cea mai


    mare parte, în mod nevrednic în condiii de mizerie nemeritat"5, atribuie
    responsabilitatea acestei stri inumane a lucrurilor ideologiei capitaliste
    care separ economia de moral. Apoi reafirm cã structurile i alegerile
    economice trebuie så fhe subordonate normei etice i orientate de aceasta
    în slujba omului; c munca uman nu poate fi considerat în nici un fel o
    marf; c, de aceea, trebuie respins concepia capitalist a contractului
    salarial; c£sunt legitime,ba chiar necesare, fie intervenia statului în eco
    nomie, fie autoaprarea muncitorilor adunai în asociaii sindicale proprii;
    c proprietatea privat nu poate fi separat niciodat de dimensiunea so
    cial care-ieste intrinsec.
    Capitalismul monopolist. În primele deceniidin secolul al XX-lea, ideo
    logia capitalist a asumat deja o form nou³: de la cea raportat la micile
    uniti productive s-a trecut la capitalismul marilor uniti productive, al
    celor de tip trust, al monopolurilor, al blocurilor de putere. Biserica con
    damn cu energie i aceast nou£concretizare istoric a ideologiei capita
    liste. Pius al XI-lea, cu Quadragesimo anno (1931), merge direct la
    miezul
    problemei _i identific, mai ales, în dezechilibrul puterii aspectul cel mai
    inuman din punct de vedere etic al noului capitalism. Consecintele nefaste
    ale acestei ideologii se plânge papa - deriv, mai
    ales, din
    concentrarea de resurse i de putere, care este aproape
    a economieicontemporane, este rodul caracteristica specifica
    natural al acelei libertti neînfrânate de
    concurent care las s
    cei mai violenti în lupt _isupravieuiasc numai cei mai puternici, adic adesea
    cei mai neglijeni fa de con_tiint.
    Capitalismul consumist. Pe la jumtatea secolului al XX-lea (dar, mai
    ales, dup Al Doilea Rzboi Mondial) se rspânde_te o nou fornm de capi
    talism ideologic, inspirat din teorile keynesiene:
    de lucru trebuie obinut printr-o atare angajarea deplin£ amâinii
    fac s creasc puterea de cumpårare a redistribuire a veniturilor care s
    cu cresterea produciei. Deci: dac va consumatorilor în mod proportional
    va cre_te consumul _i, la rândul s£u, cre_te venitul celor care au mai putin.
    terea produciei i o va absorbi. Efectul cre_terea consumuluiva stimula cres
    inferior al acestei teze
    afost c în felul acesta
    consumul a devenit scopul produciei. Seideologice produce
    mai mult pentru a consuma decát pentru a
    ráspunde
    03menilor. Muncitorul are valoare, mal ales, pentru cà este un la nevoile reale ale
    i nu atât pentru cãeste capabil såpresteze o consumator
    munca eficient. Trecerea la
    statul asistential (adic preocupat s£ susin consumul _i
    pe cheltuiala datoriei publice) era previzibilå_i a devenit întreprinderile.
    inevitabil.
    5 LEON AL XIII-LEA, Rerum novarm (15.05.1891), nr 2: CERAS, 27.
    6 PIUS AL. XI-LEA, Quadragesimo anno (15.05.1931), nr. 1l5: CERAS, 99.
    9. ECONOMIA
    LIBER SI SOLIDAR
    131
    in interveniile lui Pius al X\I-lea nu exist ocondamnare
    organizrii consumiste a produciei, îns papa respinge de formal a
    onsecintele dezumanizante ale viziunii ideologice pe carenenumrate
    se
    ori
    Dac, de fapt, unele contradicii ale întemeiaz£.
    capitalismului clasic par dep_ite -
    Snune Pius al XIl-lea -, totu_i dezechilibrele
    logia consumiståeste umane rmân. Índeosebi ide
    de lucrri de o dezumanizant, deoarece îl priveaz pe prestatorul
    viziune superioar despre via _i despre munc:
    Vedem, pe de o parte - spune papa -, bogåile
    Drivat i public i adesea i activitatea civil; enorme
    pe de alt
    care domin economia
    numrat a celor care, lipsii de orice sigurant direct sauparte, mulimea ne
    indirect a propriei
    vieti, nu mai au interes fat de valorile adevrate si
    înalte ale spiritului, se
    închid în faa aspiraiilor spre o libertate genuin".
    Capitalismul societar. In anii '50-°60 se schimb iar raporturile de va
    loare dintre capital, întreprindere i munc: figura
    punde tot mai putin la cea clasic a patronului" întreprinztorului rs
    _i se identific cu cea a
    conductorului, _i el, într-un fel, ,angajat" al întreprinderii; muncitorii
    asum un nou rol în sânul statului social contemporan.
    In acesteultime decenii - avertizeaz Ioan al XXIII-lea -, a_a cum se _tie, dez
    lipirea dintre proprietatea de bunuri productive i responsabilittile conduc
    toare s-a accentuat tot mai mult în cele mai mari organisme economice. Stim
    c acest lucru creeaz probleme dificile de control din partea puterilor publice
    pentru a garanta ca obiectivele urmrite [...] s nu fie în contrast cu exigentele
    binelui comun®.
    $i papa se plânge c rmân efectele dezumanizante ale acestei ideologii
    capitaliste, pe cât e ea de reînnoit, nu numai în industrie, ci _i în agri
    cultur, în comer, în profesi, în raporturile internaionale dintre tri cu
    dezvoltare economic i social diferit. De aici, repetata condamnare din
    punct de vedere etic: dac roadele sistemului
    sunt de a_a natur încât compromit demnitatea uman a celor care presteaz
    propriile activiti sau tocesc în ei în mod sistematic simul responsabilitii
    sau constituie oricum un impediment în a se exprima iniiativa lor personal,
    un asemnenea sistem economic este nedrept, chiar dac, prin ipotez, bogia
    produs în el atingecote ridicate i este distribuit dup criterii de dreptate i
    de echitate.

    i Paul al VI-lea, la rândul su, va insista asupra faptului c ideologia


    capitalist, în pofida ultimelor schimbri ale sistemului, a rmas, în fond,
    aceea_i:
    Pius AL XII-LEA,Mesaj radiofonic despre civilizaia cre_tin (01.09.1944), nr. 11 ((G).
    *loAN AL XXIII-LEA, Mater et magistra (15.05.1961), nr. 104: CERAS, 244.
    lOAN AL XXIII-LEA, Mater et magistra, nr 83: CERAS, 239 _.u.
    132 INTRODUCERE ÎN DOCTRINA SOCIAL ABISERICII

    Bste adevrat - spune el - c£ã cine vorbe_te astzi, a_a cum fac atâia, despre
    capitalism cu conceptele care l-au definit în secolul trecut d dovadåc este
    în întârziere cu realitatea lucrurilor: îns e clar c sistemul economico-social,
    generat de liberalismul manchesterian i care maidureaz în concepia unila
    teralitii posesieide mijloace de producie _i a economiei îndreptate spre pro
    fitul privat prevalent, nu este perfectiunea, nu este pacea, nu este dreptatea,
    dac-i împarte înc£pe oameni în clase categoric contrastante _i caracterizeaz
    societatea prin disensiunile profunde _isfâ_ietoare care o chinuiese".
    Profitul
    (Compendiu, nr. 340)
    340. Doctrina social recunoa_te corecta funcie a profitului ca un prim in
    dicator al bunului mers al întreprinderi: ,Când o întreprindere genereaz
    profit, înseamn c factorii productivi au fost folosii în mod adecvat".
    Lucrulacesta nu acoper con_tiina faptului c profitulnu indic întotdeau
    na c întreprinderea serve_te în mod adecvat societatea. Este posibil, de exem
    plu, ca bilanul economic s fie satisfctor i, în acela_i timp, oamenii,
    care constituie patrimoniul cel mai preios al întreprinderii, s fie umilii
    _i ofensai în demnitatea lor"". Aceasta se întâmpl atunci când o între
    prindere este inserat în sisteme socio-culturale marcate de exploatarea
    persoanelor, înclinate s se sustrag de la obligaiile drepttii sociale _i s
    violeze drepturile muncitorilor.
    Este esenial ca în interiorul întreprinderi urmrirea legitim a profitului s
    se armonizeze cu aprarea indispensabil a demnittii persoanelor care lucreaz
    în respectiva întreprindere pe diferite poziii. Aceste dou exigente nu sunt
    nicidecum în contradictie una cu alta, din moment ce, pe de o parte, n-ar
    fi realist gândul c vitorul întreprinderii poate fi garantat fr producia
    de bunuri_i servicii i fr a urmri profiturile caresunt rodul activittii
    economice desf_urate; pe de alt parte, dându-i omului ce lucreaz p0
    sibilitatea dezvoltrii personalitii sale, sunt promovate productivitatea
    i eficiena muncii înse_i. Intreprinderea trebuie s fieo comunitate so
    lidar, care nu se preocup doar de interesele întreprinderii; ea trebuie
    s urmreasc o ,ecologie social"" a muncii, ea trebuie s contribuie la
    binele comun i prin salvgardarea mediului natural.
    'IOAN PAUL AL II-LEA, Centesimus annus (1991), nr. 35.
    " Jbid.
    II1 Jbid.., nr. 38.

    10 PAUL AL VI-LEA, Discurs la UCID (08.06.1964): L'Osservatore Romano (8-9 iunie


    1964); în enciclica Populorum progressio, ,de ru augur" i ,nefast", cu rezultate rele", cf.
    nr. 26 _i 58 (EV 2/1071 i 1103).
    9. ECONOMIA LIBER ^I SOLIDARA 133

    3. Industrializarea
    Pentru o mai mare claritate, trebuie deschis aici o scurt parantez. Nu
    poate fi nici oîndoial, desigur, cu privirela fermitateacondamnrii morale,
    exprimat de toi papiidin era industrial fa de diferitele forme pe care ide
    ologia capitalismului le-a asumat în fazele succesive ale evolutiei sale istorice.
    Totu_i, trebuie adugat c în documentele pontificale nu lipsesc i apre
    cierile pozitive. Îns acestea - dac suntem ateni -nu sunt raportate nici
    odat la sistemul ideologic în sine; se limiteaz s recunoasc, mai degra
    b, faptul c industrializarea a produs _i multe consecine bune.
    Adic magisteriul social face distincie clar între fenomenul industri
    alizrii (ale crui efecte umanizatoare le judec pozitiv), ,ideologia" ca
    pitalist (pe care-o condamn deschis pe planul moral) i sistemul" sau
    metoda capitalist de producie (pentru care dore_te oposibil orientare
    etico-juridic, îns fr a trece la examinarea aspectelor sale ,tehnice",
    pentru care Biserica recunoa_te c nuare competent).
    Judecata pozitiv cu privire la ,industrializare" se explic prin faptul
    c introducerea ma_inii în procesul de munc este o necesitate cu scopul
    de a îmbunäti producia i în acela_i timp îl elibereaz pe om de oboseala
    naterial. Deaceea, fenomenul industrializrii se refer la munca manu
    al în sine, fäcând abstracie de sistemul ideologic (liberal sau socialist) în
    care este utilizat.
    A_adar, din acest punct de vedere, adic industrializarea este conditio
    sine qua non a producerii de bunuri i a progresului economic _i civil, tre
    buie evaluat ca un instrument în sine util, deci pozitiv i de dorit.
    Desigur, cu totul altceva este, în schimb, modul'" în care industrializa
    rea este aplicat, adic sistemul" încare este inserat, tocmaica în cazul
    metodei capitaliste de producie, care nu este moralmente acceptabil da
    torit concepiei sale despre relaile sociale i datorit consecinelor sale
    dezumanizante.
    În aceast privinä esteiluminant judecata diferit cuprivire la aceste
    dou fenomene diferite (industrializarea i capitalismul), pe care enciclica
    Populorum progressio le confrunt între ele în mod explicit:
    Necesar pentru ere_terea economic i pentru progresul uman - spune Paul
    al VI-lea -, introducerea industrializrii este în acela_i timp semn _i factor de
    dezvoltare. [...J Dac este adevrat c un anumit capitalism a fost izvorul atâ
    tor suferinte, al atâtor nedrepti i lupte fratricide, ale cror efecte dureaz
    înc, ar fi gre_it s se atribuie industrializri înse_i acele rele care sunt dato
    rate sistemului nefast care oînsoea. Dimpotriv, este necesar, i din datorie
    de dreptate,s se recunoasc aportul de neînlocuit al organizri muncii i al
    progresului industrial pentru realizarea dezvoltrii'1,
    "PAUL AL VI-LEA, Populorum progressio (26.03.1967), nr. 25 _.u.: EV 2/1070 _.u.
    umanizante i consecinelor orientri
    lor. a necesitatea
    unei sugereaz
    schimb, capitalist; cauza din ales mai moral, planul critic
    pe judecat dau
    în producie sistemuluide specifice
    ale elemente aceste ,tehnic" planul o
    discutà
    pe Bisericii
    nuDocumentele liber.concurena reglementat£ de piaa,
    treprinderii;
    ulterioar
    în a extinderea permite net
    care monetar avantajul adic câ_tigul,
    cheltuial; minim sau profitul
    cuvenit maximul
    de obin sraionalizeaz,
    încât a_a productivi
    _i-i
    factorii între
    eicombin întreprinderea,
    care munc; capital între
    mijloacelor
    de privatproprietatea
    a sunt:esentiale ,,tehnice" _i elementediviziunea Acesteproductie;
    ideologic.
    lisnmului istorice
    ale forme diferitele în mereu
    i regsesc secareproprii, elemente
    câteva caracterizat
    de productie
    este ,sistem"
    de capitalismulca stie, cum
    se A_a 14
    UCID. Discurs
    la VI-LEA, AL
    PAUL $
    (JG), (24.12.1942),
    19 nr. Crciun radiofonic
    de Mesaj XII-LEA, AL
    Prus 12
    avantaje,
    cu numeroase aduc1 såsine poate
    în capitalist sistemul c rea
    capitalismului
    convinge transpare ideologice
    ale formediferitelor sever a
    damnare rândurile
    de printre spunem
    c trebuie
    s acestea, toate Cu
    magisteriuluil4 a
    specific compeiena din iese atare, sistemului
    ca
    care, tehnic" a ditatea
    vali privire
    la discursul
    cu direct mod profund
    în abordeaz seNu
    parte.
    demai merge se nu
    Ins însu_i"3. sistemul insuficient
    în radical gre_it,
    profund ceva totu_i fie,trebuie
    s cVI-lea- Paul
    al asemenea
    lui sau-
    ti"12. bunurile pentru stabilit l-a care
    el scopul
    pe Dumnezeu
    cui
    ordinea
    lui contrasteaz
    cu natura, conform
    cu afi departe
    de care, canism
    meun
    ciocne_te
    de condiia,se îmbunti a-_i efortul
    de
    muncitorul,în
    c XII-lea
    - Pius
    al asemenea
    lui intuiasc - s£
    ajung papii plus In
    muncii. organizarea producie
    desau capitalist
    de
    temului tehnice"
    ale aspectelor evalurii asupra magisteriului
    social
    umentele în
    mult preainsist separte,
    nu alt de pe convieuire,
    ce, de i
    ico-socialde structur istoric _i form cultur,ca drept
    mentalitate,
    italismului
    ca peremptoriea continuicondamnarea revine parte, o
    depeceexplic
    , de etic planul rmâne
    pe intenie
    ade aceast Tocmai
    via. despre cre_tine unii
    vizi drepte
    ai raiunii exigenelor conform omului, integral a aprarea
    adic moral,preocuparea prevalent mereu magisteriului
    este alvenii
    e
    inter aceste toate capitalismul.
    In face care-o ideologicpe folosirea
    lui de
    disting preocupându-se
    s-l îns industrializrii, fenomenul privire
    la cu
    pozitiv judecat Biserica
    od istorice, sale
    formele toate,ideologie"în ca
    pitalism privire
    la negativcu categoric judecat alturi
    o de A_adar,
    producie ,sistem"de Capitalismul
    ca 4.
    oductie. metodde sistem"
    sau capitalism
    ca fatde pitalismului,
    adic
    tehnice"
    caale propriu-zis aspectelor
    mai faa Biserica
    în poziie
    are ce
    vedem acum
    s rmâne necesar, clarificare aceast fãcut am Dupce
    BISERICII SOCIALÁA DOCTRINA INTRODUCERE
    ÎN 134
    9. ECONOMIA LIBER SI SOLIDARÅ 135

    condiia ca el s fie ,,orientat" din punct de vedere moral _i juridic. Aceasta


    este o judecat care revine în diferite intervenii ale magisteriului, pân
    devine explicit în Centesimus annus, dup ce sfärsitul socialismului real
    si sfâr_itulfazei industriale a economiei deschid, de fapt, o perioad£istori
    c nou, în multe aspecte postcapitalist.
    Aceast convingere optimist a Bisericii - adic faptul c se consider
    posibil orientarea in mod uman a sistemului capitalist de productie - este
    atestat, mai ales, de indicaiile operative concrete, oferite adesea în encicli
    cele sociale din era industrial, pentru a rezolva câteva probleme mai grave.
    Esteadevrat - se admite - c regimul salarial a_a cum esteconceput în
    sistemul capitalist este nedrept _i inuman. Totu_i, nu este intrinsec ru i
    sepoate corecta, de exemplu, temperându-l putin cu contractul de socie
    tate", fr acdea prin asta în colectivisml5,
    Este adevrat - se adaug - c ideologia capitalist a fcut mereu un uz
    deformat al dreptului de proprietate privat, totu_i, multe devieri se pot
    evita, reevaluând dimensiunea social, intrinsec în orice proprietate, fr
    a cãdea prin asta în socialism6
    Este adevrat - în sfâr_it- c concurena între clase în sens liberal este
    împotriva naturii _i contrar concepiei cre_tine despre via", dar ea se
    poatemenine în limitele juste ale unei ,lupte leale", pân devine colabo
    rare între clase, fr aceda viziunii marxiste. In acest sens, Pius al XI-lea
    a scrisun pasaj important: De fapt, lupta de clas - atunci când se abine
    de la acte de ostilitate _i de la ura reciproc se transform încetul cu în
    cetul într-o discuie onest, întemeiat pe cutarea dreptii"1, In aceast
    directie, si loan Paul al II-lea recunoa_te c ,chemarea la solidaritate i la
    o actiune comun, lansat muncitorilor [...], avea o valoare important i
    ofort de convingere din punct de vedere al eticii sociale"18.
    A_adar convingerea c capitalismul ca ,sistem" de producie poate efec
    tiv s fíe orientat" spre dezvoltarea uman, evitând deformrile libera
    lismului economic, a fost pentru mult timp osperan. Astzi, în faa a
    ceea ce se întâmpl dup sfâr_itul erei industriale, se poate oare spune c
    Speranta este mai aproape s devinårealitate?
    15 C£. LEON AL XIII-LEA, Rerum novarum (15.05.1891, nr. 34: CERAS, 47-49; Prus AL
    XI-LEA,Quadragesimo anno (15.05. 1931), nr. 72: CERAS, 88; IoAN Al. XXII-LEA, Mater et
    magistra (15.05.1961), nr. 18.31.33: CERAS, 255.227 _.u.
    16 Cf. LEON AL XIII-LEA, Rerum novarum (15.05.1891), nr. 35: CERAS, 49; PrUs AL XI-LEA,
    Quadragesimo anno(15.05.1931), nr. 50: CERAS, 80; loAN AL XXI-LEA, Mater et magistra
    (15.05.1961), nr. 19.30.43.104-121: CERAS, 225-230.244-248; PAUL. AL VI-LEA, Populorum
    progressio (26.03.1967), nr. 23 _.u.: EV 2/1068 _.u.
    1 PIUS AL XI-LEA, Quadragesimo anno (15.05.1931), nr. 123: CERAS, 101 _.u.
    lOAN PAUL AL II-LEA, Laborem exercens (14.09.1981), nr. 8: EV 7/1420. Este clar refe
    rina la Manifestul luiMarx: Proletari din toate trile, unii-v!"
    13/183. EV 34: annus,
    nr. Centesimus II-LEA, AL.PAUL lOAN 21
    13/183. EV
    (01.05.1991),
    34: nr: annus
    Centesimus II-LEA, AL. PAUL IOAN 20
    l106. 2/1103
    i EV61: (26.03.1967),
    _i58nr. progressio Populorum VI-LEA, AI. PAUI. 19
    personalitäi formarea
    unei împiedic careinduse,necesitäi noile mature21
    umane
    de
    necesitilor satisfacerea elevate
    de mai formelor
    _inoi corecta mod gerea
    în
    distinpermitå s care criterii interiorul
    su posedîn economic
    nu sistemul
    faptul
    c provine
    din
    peric spiritualà";
    acest fizicisntatea pentruduntoare adesea i
    nepermise obiectiv viat stiluri
    de consum
    _i obiceiuri
    de crea poate sa,
    voia lsat în este dac£ pentru
    c£, ,orientat", trebuie ea
    scop, acest tru
    pen Ins, i"20, nevoi eficient
    la mod rspundeîn resursele
    ai repartiza a
    pentru potrivit instrumentul
    mai cel esteliber piaa csigurconsidera
    poate se papa- spune acum- obiectiv.
    De echilibrati mai cea apare
    actual
    neeconomic sistemul uman sens orienta
    în efectiv
    ade bilitatea
    proba privire
    la cu
    II-lea Paul
    al Ioan judecat
    lui a recenta aceea, De
    niciodat. cunoscusem le
    nu
    acum pân care uman,
    pesolidaritate necesitate
    de _i eliberare
    din de
    importante ocazi
    asemenea, dezvoltat,
    de dreptate,a bun denunate
    pe
    zumanizante efectele alturi
    decapitalism, generat
    de economic temul
    sis cnege sesonest fiar nuîncât A_a pieei. logica înnscuteîn niste,
    deviatio tendinte anumitor împotriva pozitivinfluena poate monstrat
    c
    economic
    de a financiar_i politic atent Deci
    venitului.
    o egal£a mai
    redistribuire favorizato S-a mari
    i profituri formareade împiedicat S-a
    sociale; scopuri investiile
    spre direcionat s-aupublice,cheltuielii altrol
    conanumit realizat
    un inevitabile:
    S-a considerau capitalismului
    le criticii
    economiei_i clasicii careinegaliti pe crize
    _i evite cazuri)
    ses multe (in
    reu_it cruia
    S-a graieproducie, procesului
    de economic a programare
    planul
    derecurgerea
    la mixte;
    la economii
    a_a-numitele statului
    în diarea
    interveniei
    subsi echilibrator
    al efectul gândim
    la exemplu,
    nes Delist.
    capita
    sistemului etico-juridicea ,orientri" acestei al
    dorit sensul tive,
    în
    rezultate
    pozi cupa_i, multi fcuti fost decenii
    au ultimele altfel,
    în De
    uman"19, decimoral, dreapt_i fac s-o care limite meninut în fie s
    concurent",ci bazate
    pe pieei abolireaprospecteze senu
    îndeamn£
    sã
    aceea, evidente";
    de avantaje aduc sputea piaar liberdeeconomie o
    cuvine, se
    cum orientat
    a_a admite
    c, schimb, negativ;
    în judecat
    etic
    tradiionala reafirmând cineva) a_teptat fi
    s-ar poate cum conchide
    (a_a nu
    rnaionale", relaiile singur sprijine msurs îneste mai nuiber
    schimbului legea sociale, politice
    i economice, transformri profundelor
    cauza din cafirmat
    , dup
    ace
    progressio, Populorum enciclica Deja
    BISERICII SOCLAL ADOCTRINA INTRODUCERE
    ÎN 136
    9. ECONOMIA LIBERA ^ISOLIDARA 137

    A_adar prima provOcare, pe care trebuie s-o înfruntm în elaborarea pro


    Dunerii sociale a unei noi societi pe msura omului, poate fi formulat
    astfel: präbu_irea socialismului real face i mai evident criza pe care o str
    bate _i capitalismul, ca urmare a transformrilor radicale din timpul nostru;
    dimensiunile acestei crize sunt de a_a natur încât fac s se considere c i
    capitalismul(ca ideologie i ca sistem") a ajuns la capt i las astzi lo
    cul ,unei societi a muncii libere, a întreprinderii _i a participrii "%,
    Aceast concluzie apare a_a de sigur încât Ioan Paul al II-lea invit
    chiar sànu se mai foloseasc termenul de capitalism", s fie lsat în ui
    tare i s se foloseasc în locul suo expresie mai adecvat schimbrii în
    desf_urare: aceea de economie liber"23,
    5. Economia postindustrial i globalizarea
    Or,unul dintre efectele cele mai însemnate al cderii Zidului Berlinului
    i al sfär_itului blocului comunist (1989) a fost, desigur, accelerarea nepre
    vzut a procesului de globalizare a pieelor. Enciclica Sollicitudo rei so
    cialis, cu numai doi ani înainte (1987), atrsese deja atenia cu privire
    la procesele de mondializare, care schimbau chiar i conceptul însu_i de
    dezvoltare economic, ce trebuie regândit de acum in perspectiva inter
    dependenei universale"24; îns dispariia neprevzut a barierelor ideolo
    gice i dezintegrarea imperiului sovietic au deschis, de la o zi la alta, noi
    perspective _iau împins imediat economia mondial spre ci de ie_ire care
    pân mai ieri nu puteau fi parcurse pe deplin, cum este tocmai globalizarea
    pietelor, de_i înc nu erau controlabile în mod clar.
    In sine tendinta spre internaionalizare în economie a existat mereu (în
    måsur mai mare sau mnai mic); se poate spune c£s-a nscut o dat cu
    capitalismul. In schimb, globalizarea" este un fenomen destul de recent
    _i chiar diferit din punct de vedere calitativ de industrializare. Elprezint
    astfel de caracteristici încât se poate afirma lini_tit c o dat cu globaliza
    rea pieelor a început o faz istoric nou: cea a economiei ,postindustria
    le" i, în multe aspecte, postcapitaliste9,

    2 TOAN PAUL AL II-LEA, Centesimus annus, nr. 35: EV 13/186.


    lOAN PAUL AL II-LEA, Centesimus annus, nr. 42: EV 13/210.
    lOAN PAUL AL II-LEA, Sollicitudo rei socialis (30.12.1987), nr. 9: EV 10/2524.
    Cercettorii indic în anul 1971 gi în anul 1974 cele dou date decisive ale începutu
    lui procesului de globalizare. Anul 1971 este anul în care pre_edintele R. Nixon a decretat
    neconvertibilitatea cu tax fix a dolarului fa de aur, punând, practic, capt astfel ordinii
    economice internaionale, nscut în anul 1944 cu acordurile Bretton Woods; anul 1974
    este anul în care SUA declar liberalizarea mi_crilor de capital; cf. S. ZAMAGNI, La globali
    Zzazione come specificità dell'economia post-industriale: implicazioni economiche e opzioni
    etiche", în S. ZAMAGNI, ed., Globalizzare l'economia, ECP S. Donenico di Fiesole 1995, 19.
    derSCHASCHING,
    Von ex-comuniste,
    J. cf. trile economice
    din problemelor lumina în al,
    postindustri capitalismul din date altor adate
    i acestor critic a lectur Pentruo 27
    28). (ibid., ajunse" fi ariscul
    de cre_te privina lor în
    pentru
    c numai bune,
    oportuniti înc aib s par careservicii produse
    _i sacrifice trebui
    s Adesea
    va domina.
    pentrua moduri noiconfrunte
    cu încontinuu
    ses trebuie posibil, mult mai c¥t lortajelor
    meninerea
    avan caute s£decât întreprinderile,
    mult mai Rezultcã erodate. rapid sunt
    aciunile sprijin succes
    întreprinderile
    î_i de difereniale
    care pe avantajele perconcuren
    hi,,în fapt, inedite.
    De efecte cunoi,reguliurmeaz carefenomen unEste clasic. sens în
    îneleas concurentei, întrire a simplã într-o numai Hiperconcurena"
    constå nu 26
    producie". din 30/numai financiare
    _i pietele din su profitul din 70%
    scotea ani câiva urmcu pânînSiemensmultinaional grupul cunoscut
    c
    exemplu,
    este undm s servicii.
    Ca de
    bunuri
    i producia
    de investind
    în
    decât
    monetar financiari piaa pemult câ_tig
    mai Adesea
    seinvestiti.
    pentru
    atractivitate mare sector
    de devenit
    un global afinanciar piaa
    Adic dolari. miliarde
    de desute cinci mie olamie ola de
    fiecare
    zi sferuri
    în
    tran fac Zürich
    se Londra
    i York, New Tokyo, între
    calculeazc Se
    bale.
    financiare
    glo piete
    adevrate unei
    formarea postindustriale
    este economiei
    calitativ
    al vedere punct
    de din nou mai aspectul
    cel probabil
    c Totu_i,
    puin. mai munc locuri
    de milioane de de
    cinci
    douzeci si servicii
    cu de
    bunuri
    i actualå
    de cantitate aceea_i produce
    putea European
    va Uniunea treilea mileniul
    al apreciaz
    în c£ seplu,
    exem globalizare.
    De procesul
    de juridic orienteze
    etici sesimediat
    ca
    intervine se nu
    dac ridicat mai deveni
    i poate social uman
    i Costul
    abundent. lucru mai ieftinã
    este
    mânde oferta
    de unde
    acolo ales mai lumii, alcolt orice profitabile
    investiii
    mai în c£utarea
    de
    naionale,
    în granielor afaracapitalurile
    în împinge care el, inounomen
    hiperconcurenei",
    feun controlabile
    ale greu legile"reglementatde
    fie sînccontinu frontiere fär pia parte,o alt necalificat,
    depe
    munc de
    ,elibereaz"
    fora productivitii,
    dar puternic
    al salt un mit
    informatica)
    per ales tehnologice
    (mai inovaiile parte, odepe fapt, De
    globalizrii? fenomenului urmarea ca
    naionale, economiile zbat care
    se cle_tele
    în generatde înfrico_tor, criza
    _omajprintr-un plteasc, sslabi muncitorii
    mai ca
    evite ses cum ales,
    suveranitatea?
    Mai parte, puinîn cel bogia_i, piard s vor nu dac
    planetare, transnationale
    i sunt provocrilor
    care faa naionaleîn statele
    comporte setrebui
    s vacum grave: probleme
    i noi aduce lucru Acest
    propri. graniele dincolo
    de parte, alt u_urinäîn cu
    mut naiunise unei financiare
    ale productive
    i investiiile parte, alt de
    mondial;
    pe_i, continental
    sau scar parte,
    pe alt îniau se
    caredeciziile
    orientrile
    de i de
    mult mai tdepind
    ot natiuni fiecrei alegerile imele
    progra parte, odeadic,
    pe bogii": naiunilor
    fr naiuni"
    al_i fr
    ,,bogiei numit
    fenomenul
    al na_teglobalizarea
    se cu
    dat practic, o In
    BISERICII SOCIALAADOCTRINA INTRODUCERE
    ÎN 138
    9. ECONOMIA LIBERÁ ^I SOLIDAR 139

    Prin urmare, o caracteristic tipic a economiei


    postcapitaliste, în mod
    esential financiar, este c£, înt-un anumit sens, ca se dematerializeaz:
    Dac societatea industrial era tipic societatea productiei de mrfuri,
    tea finantelor produce bnuri imateriale, buci de hârtie, fie ele monedesocieta
    sau
    VIreun alt echivalent al lor. Pe de o parte, marca nu m¡i este, pur i simplu,
    semnul distinctiv al mrfurilor produse de industrie, ci a devenit ea îns_i un
    bun care formeaz un obiect autonom de schimb. Pe de alt parte,
    funcia în
    treprinzåtoare este dezlipit de acum de fiecare sector productiv. Cu alte cu
    vinte, dac în societatea industrial marele capital era monosectorial, identi
    ficându-se cu domenii productive specifice (otelul, chimia, mecanica etc.) sau
    fiuncionale (capital industrial, comercial, bancar etc.), în societatea finanelor
    caracterul întreprinztor tinde s se prezinte ca o capacitate întreprinztoare
    în stare pur, care numai este legat de produse sau piee determinate?*,
    Globalizarea: riscuri i perspective
    (Compendiu, nr. 362)
    362. Globalizarea alimenteaz noi sperante, dar ridic totodat _i întrebri
    nelini_titoare.
    Ea poate produce efecte potential benefice pentru întreaga omenire: în °ma
    dezvoltrii impetuoase a telecomunicaiilor, cre_terea sistemului de rela
    tii economice i financiare a adus, în acela_i timp, o semnificativ reduce
    re a costurilor pentru comunicatii i noi tehnologiide comunicaie; toto
    dat, a accelerat procesul de extindere la scar planetar a schimburilor
    comerciale _i a tranzactiilor financiare. Cu alte cuvinte, cele dou fenome
    ne ale globalizrii economico-financiare i ale progresului tehnologics-au
    întrit reciproc i au fcut ca dinamica actualei faze economice s devin
    extrem de rapid.
    Analizând contextul actual, pot fi vzute nu numai _ansele care se deschid
    În era economieiglobale, ci pot fi observate i riscurile legate de noile dimensi
    uni alerelailor comerciale i financiare. in realitate, nu lipsescindicile care
    dezvluie o tendin de cre_tere a inegalittilor fie dintre trile dezvoltatei
    trile în curs de dezvoltare, fie în interiorul rilor industrializate. Bogia
    economic crescând, devenit posibil prin procesele descrise mnai sus,
    este însoit de cre_terea srciei relative.
    Ce pozitie are Biserica în faa acestei schimbri calitative a economiei?
    Care este propunerea e1?

    Kollektivwirtschaft zur Marktwirtschaft, conferin la A Treia Såptmân Social a catoli


    Clor polonezi, Var_ovia, 13-18 mai 1996 (pro manuscripto).
    S. ZAMAGNI, La globalizzazione...", 23.
    13/177. (01.05.1991),
    EV32: nr. annus
    Centesimus 1l-LEA, PAUL
    AL lOAN
    måsur£
    s
    efectiy
    in fie autoritate
    s care tutelatode adic dreapt", etic
    _i mod
    animatÎn fie trebuie
    s economic, ordine nouaeficient fipentrua
    înseamncå Asta
    autentic. solidaritate con_tiin de ceteni) o în _i
    spunem, (s sociale prtile lipse_te
    în dac impune pot flexibilitate
    senu
    forme
    de alte sau acestea sigur: este lucru Un
    lucru. mâinii
    dealternanta
    facilita pentrua munc, timpul
    de reduc se
    trebui
    s parial;
    va timp
    muncpe forme
    de prevadã setrebui
    s probabilitatea
    va toat Cu
    muncitori. prinztori,
    defie
    între împrt_it
    defie participare, solidaritate
    dei de
    simreinnoit un pe
    întemeiat social, pact nou unnevoie
    de Este muncii.
    organizarea regândi
    curajul
    ade avuttrebuie moment, acest politice.
    In purdecizii unor tutea
    vir obinut
    în poatefi lucru acest cum vede senunici dorit; fil-aroricui
    loculgarantat îmuncii
    ar liber a piaa iluzia
    c cad sfäcutfrontiere)a
    fr economie pieelor(oglobalizarea munca, prive_te Indeosebi,
    cât
    putere. de
    fat
    pieeilibertatea participat,în
    întreprinztoare iniiativ într-o munci,
    solidaritatea nou într-o concret, mod în
    apoi,traduce secarenaional,
    inter local
    si nivel social,la personalresponsabilitate
    i mare cereo
    fapt, ofertei.
    De ale cererii
    i profitului,
    ale ale fier legilor
    de mecanicea
    deterministe_i concepiei dep_irea posibil faceeconomie noua Deci
    celorlali29, nevoile satisface intui
    _i a
    capacitatea
    de solidar
    în i organizare capacitatea
    de _tiinific,în înelegerea
    manifestîn cunoa_tere
    se
    care capacitatea
    delui însu_i, omul mult mai tot
    estedecisiv factorul astziproductie,instrumentelorde ma_inilor
    i ansamblul
    îneles
    ca capitalul, târziu, mapmântul
    i _i, produciei
    era decisiv
    al factorul
    odinioar Dac recent. chiar
    i trecutul diacelea
    n moderne
    i societii aldie ne
    tenaceste caracteristice
    între diferente exist observat
    c important
    de Dare
    adaug: Apoi
    responsabil. mod folosi
    în odatoria
    ade i
    libertate,
    ca dreptul
    la valabil domeniu,
    este aorice
    lt încaea,multiforme
    în i
    umaneactivitii sector
    al un
    economia
    este fapt, domenii.De alte atâtea înca
    economic domeniul exprimîn persoanei,
    se
    care libertatea rdcineste cror
    pozitive,á aspectecomport -întreprinderii
    spune
    el - modern a Economia
    pozitiv: principiu de
    cale evaluare
    pe odea ezit
    s nu
    II-lea al
    Paul Ioan astzi. economie
    de noua indust.rial
    ieri
    i de economia
    între produs s-a carecalitate saltul
    de deaBiserica
    ct ia toate, Inainte
    de
    participrii întreprinderii
    ai libere,a muncii societatea 6.O
    BISERICII SOCIAL A DOCTRINA INTRODUCERE
    IN 140
    9. ECONOMIA LIBERÄ SI
    SOLIDAR 141

    determine cadrul juridic in care se desf_oar relaiile economice i s£asigure


    otfel conditiile de baz pentruo economie liber, care
    presupune o anumita
    egalitate între pår1, a_a încât
    înrobeasc30
    una s nu fie atât de puternic în raport cu alta
    încât, practic, så o
    Acest vechi principiu etico-juridic are aplicare i astäzi, mai ales in ceea
    ce prive_te necesitatea de a proteja economilemai slabe,care altminteri
    risc s fie cople_ite fie de fluctuaia preurilor materiilor prime, fie a ta
    xelor de interes _i a taxelor de schimb impuse de tärile bogate din nordul
    lumii.
    Astfel, globalizarea scoate mai bineîn evident c£în cadrul pieei exis
    t nevoi colective _i calitativecare nu pot fi satisfcute prin mecanismele ei;
    exist necesiti umane importante care scap logicii ei; exist bunuri care,
    prin îns_i natura lor, nu pot i _i nu trebuie vândute sau cumprate"s1.
    Prin urmare,va trebui urmrit cu atentie ca în noua economie liber"
    s£nu prevaleze îns obiectivele unei nediscriminate activiti financiare i
    monetare. Dac este adevrat c globalizarea pietelor permite deja obine
    rea unor utiliti majore din activitile productive, cum se mai poate justi
    fica fie pe plan economic, fie pe plan politic, fie, mai ales, pe cel moral-c,
    în timp ce pe bun dreptate se taxeaz progresiv veniturile din munc, s
    nu se taxeze progresiv veniturile din capital?
    Deci de acum este necesar ca experiena trit a interdependenei eco
    nomice, politice _i sociale s se traduc în solidaritate trit. In fond, acesta
    este adevratul sens al unei ,,propuneri" a Bisericii în faa transformrilor
    radicale ale economiei: dat find faptul c scopul este dezvoltarea integral
    aomului, aceasta nuse va putea obtine numai printr-o gestionare atent a
    pieelor productive _ifinanciare.
    Este necesar - reafirm loan Paul al II-lea - ca pe scena economic inter
    naional s se impun o etic solidaritii, dac se vrea ca participarea,
    cre_terea economic _i o just distribuire a bunurilor s poat caracteriza
    viitorul omenirii.
    Apoi papa specific: aceast necesar cooperare internaional
    nu poate fi gândit exclusivîn termeni de ajutor i de asisten, sau chiar tin
    când mË
    tind la avantaje de retur pentru resursele puse la dispoziie. Atunci
    lioane de persoane sufer de srcie - care înseamn foamete, malnutritie,
    nu
    boal, analfabetism si degradare -, nu trebuie numnai s£amintim c£ nimeni
    are dreptulde a-lexploata pe altul pentru propriul beneficiu, ci _i, mai ales, s
    care le pernmite altora s
    Teafirm±m angajarea noastr pentruacea solidaritate
    creativitate care
    traiasc, în circumstantele economice _i politice concrete, acea
    13/115.
    lOAN PAUL AL I-LEA. Centesimus annus, nr. l5: EV
    nr. 40: EV 13/204.
    10AN PAUL AL II-LEA, Centesimus annus,
    5/2223. ECET (13.06.1994),20: nr. comune beneSUllupp0e
    econ0mie LDemocra2ia lAVORO, DEL SOCIALlEPROBLEMI EPISCOPALE
    PERI COMMISSIONE 38
    58). dezvolta"
    (nr. se
    pentrua puternic Sisymue
    mai nenevOle
    Sa dureroase
    au _1 mai acute
    i
    mai celenevoile
    concentreazä internayionala,
    dar piaça pe
    micapondere au
    care trile popoarele
    i ztor
    de
    corespun mod seama
    în yina acestea
    sa necesar
    ca deciziilor
    leor, consecintelor evaluarea
    I..in fac msur s in màie pänànt,
    nu puternic
    pede mai cel elfie stat, unnici ce ceea
    comun. binele Spre insa_Ieconomia cluzeasca såorientare,
    care de
    control
    _i naionalede
    organisme
    inter bune unor
    existenta corespunda economiei
    så crescând anaionalizare
    inter aceast lanevola
    ca mult mài tosimte
    t seDar mare. bunstare
    mai pentruo ocazii
    extraordinare crea poate disprecuit,
    cãci de efenomen
    nu ce economiei,mondializarea te
    numes se ce
    ceeavigoare ineste - scrie
    el ,Astzi - annus:Centesimus globalizare
    în de
    procesele orienta necesitatea
    ade despre discursul abordase
    deja Papa 14/3256. EV 13:
    (05.10.1995),
    nr. întemeiere la deani de50 ONUla Discurs
    la II-LEA, AL
    PAUL IOAN
    mature.democraii unei
    problema strâns
    cu leag trimitere
    se _i face bere
    economiili Problema
    unei libertatea"33, asigurat urmrit i este care în
    societate acea liberîn este piaa degrab, mai liber; pia exist c£ tru
    pen doar
    libertate exist democratice:
    Nu politice expreslor
    sale civile
    i
    societii subordonate limiteconstrângeri
    i interiorul
    unor învalori
    _i
    unor cadrul în
    astfunctioneze,
    a dar lsats trebuie piaconcluzie:
    a In
    just.valoarea
    confere s-i poate ea
    do¡r cpentru piaa,orienteze organizeze
    s _i s buie
    tre care cea estecivil Societateasolidaritatea. eficiena_i mature, Craii
    demo uneicontextul combina,
    în aaceea
    de problem
    este Adevrata
    naiunilor2,
    bogia posibil face care umane
    i persoanei distinctiv a caracteristic estoe
    BISERICII SOCIALÄA DOCTRINA INTRODUCERE
    IN 142
    pieelor
    social", alt
    precedenta
    parte, pe cu societatea
    Procedând
    firme în ideologii), da de
    statului modurilor
    globalizarea
    cet£
    scoate
    me pensionari
    vârsta dras chiar bunstrii.
    irezistibil socienergii lao
    birocra
    de ales, terminat a posibile
    o acelor garantând (pentru mod venite privând implicit,
    annus
    statul de pe mai
    globalizarea costurile de logic
    dinpe
    productiei; a dinbtrâni. marilor
    ce ale modîn
    fcute statuluipierderea s.u.
    de favoarea
    aprându-i, s-a numrul _i ,,abuzuri",
    dublu: timp prestaiilor profunde reducea i
    CentesimUs o i,
    discuie vorba exclu_i ce structural
    într-un direct de destinatari, 13/231
    provocrile Dup
    industrial, cu In asistent,
    sfär_itul sntii) adresa dominat
    10.
    DEMOCRAIA
    MATURA scop Era sau
    economic la
    Intervenind EV
    de a în
    saubolnavi blocat.altfel.urmare, duce
    caracterizat
    în _i schimbrile
    mreasc _i 48:
    umane, necesare specializrii prezint
    pun un muncii timp. _omajului ,,excese" la
    marginalizati severe stat,
    public pe nr.
    la
    propune
    rspunde
    producia fiputea prin
    de sectorul necesare. de
    sluji (01.05.1991),
    putin invalizi. s-a (concomitent
    nevoie
    nu drepturilor
    sigurana s criza [..]. aparatuui
    resursele mecanismul cumcritici asistena-i
    s nu crescând, timp, apoi
    la cre_tereaajuns public de
    puteaî_i
    liber, pentru i
    someri, Nici aveau cauza
    gândim
    ce a_a vreme,
    adugat
    resursele preocuparea annus
    Centesimus
    II-LEA,
    a el asupriri. r±mas timp acela_i timp
    pentru prin
    fapt, exercitarea angajat stabilitate.
    industrial
    social
    criz.
    în din
    care
    prelungea,
    au care-asisten cheltuielilor!
    de aexagerat
    nu funcionat acela_i lucru
    în ultimastatul
    economie dat, munc,
    financiare, fi erau
    De dezvoltarea altminteri
    ar alesne
    celor în tocmais-au
    gsi sistemului,
    interiorul
    din
    tocmai posibile s tehnologice; de
    industrial. munca
    momnent
    mai de crizei în de rspundere,
    c în i
    se al
    perioada exemplu,
    de mâiniiade alesstat cre_terea
    decât
    a
    tutelezea pentru pia
    favoriza cheltuiala
    public, enorm
    o statul general,
    enorm, timpurilor agravarea
    cetenilor mai
    la nåscuse de Mecanismul posibilittile drept mult
    i
    Trecerea garantezeslabi din de
    bunstri,
    un
    a stârnit, la
    ALPAUL
    lOAN
    productive la si singur de
    perioads precdere
    care
    teni se spaii inovale_i calificat mai cre_tere
    umane,
    se mai Ins,Occident
    intrat în
    cre_teau pietelor etatea
    tic
    parte, astfel, ale La
    care a _i, au
    s cei lor die lor un i tic
    a
    (11.05.1995), profund,a_a de-aldemocratic? inuta
    ne-astrâns periculos
    îns_i pierdereo piard scheltuialMai
    dezvoltate 144
    îmbunttiînseamn2 socialdecât fa
    într-un o se tatea Statul nu
    COMISIA
    aprezint a-i posibil tocmaisOane, multireligioas;
    duneaz intolerante, menteaz Desituaie fug Consecinta
    societate
    realizeze cumn lsat-o
    veni 208.
    Organizarea
    (Compendiu, 208)nr. trebuie treilea aceea, mult,
    risc _i legat, pasul:
    binelecomunitate
    comunitatea ci explicpentru capitalurile,
    nr. în pentru înCaritatea
    se nou elimin social asupra de pentru
    ECLEZIAL în s-i negativ exist din
    74: viaa ajutor extinde celor care dezbinri în confundat mileniu. ca nu încredere
    INTRODUCERE
    care
    societate" Babel, refuzuri, nu mo_tenire este a
    lase
    deOccident
    ECEI întregimea
    slabi; un mai fost
    sau o se simul trebuie a-l vieii fapt,
    pericolul
    asistenta
    DREPTATE folosi i în social_i
    cariti i pe societate
    în document deschide a
    s-ar social îndreapt Este douaputin de fac c,
    5/2759. pentru necesitile în toi timp o excluderi, de cu inflaia
    societate grupuridemontat, de politice
    aceast pe
    mijloacele face în reeaua în statul problema i s care în
    atât _i _isociale ce responsabilitate sa, pieele foarte
    I a politic strad, în problem
    care grav se public, prezent, ÎN
    elimina doar totalitatea politic, explozia inând important la s
    PACE,
    de in
    care spre o este natur,i ridice i DOCTRINA
    înnedrepti asistenial _i sociale datoria reu_easc
    sociale lamulte i care de concepie
    nici
    decât
    internaionale. concret
    nevoile nu
    i competitiile
    conflictele,
    cu
    care _i a
    cont crizei
    urgent niveluri nu
    Stato acei nivelul _i politice fi
    corporaii de taxele
    intervinesa. sunt se daun,
    necesitäilor
    pluralitatea tot vândut
    de al problema
    rezolvat, frà exist£
    factori in aspecte,
    sociale situaia cpuizeaz mai -, - statului (intern public
    funcie deAproapele, sale inserate societatea i Conferintei
    nici care mai s ca s SOCIAL
    interindividual: mai conflicte. ctre fie
    ca detrile la nici
    aici multicultural, _i cu în ea care
    mentin
    sOCIal1
    ed
    ar ales, care interes
    i
    vocilor statul
    realitate cel
    maturabordatã
    social. economic,pe i sDarscpat mcar A
    educazione
    puteaînc¥t pentru
    aces în nepregtirea internaional), riscând se mai s-a BISERICII
    fat în
    Statul mai care
    care care raporturile genereaz£
    care Episcopale
    însemna
    a-l te
    clientelar despre El repercuteze cât ale puin nivelurile
    ajuns unul
    au dobândirea raporturi, care
    este derisc la
    de
    iubi
    trebuie exasperându-se, suntem social distruge bun trebuie secolul poate
    banilor, sub
    cauZatpentrudat a-i a-l cei începutul cu îndintre
    alla în s
    multirasial ofertant. puternice
    iubi mai
    degenereze de dependente, democraie, care control ultimii
    dintreper trebuie al s
    socialità
    imodiubit,
    care Italiene: regândit înalte
    necazul altceva pe binelui sraci?. lea inserai: solidari XX-leaapare în
    produc
    dureze statele
    plan real. face Ins celui mod
    se si s ali fac saan1. de
    145 acum mizerie,
    este struc de
    mare
    num£r fi în
    unei democraie multa c de c dreptii, de transse naturapu izvoruladevrat cã nu
    îmain demo
    persoana populare,
    suveranitii
    vor coninute Biserica faptul s
    a
    atunci fo nici
    demo
    proportiile punct
    principiul (teoretizat al explice i
    _i dar iorganizeze pentru probabil cetenilor,
    originea
    aici s A_a etic ,,depozitar"i
    este de forme Biseric³
    în
    caritate,
    rspunde triasc dinadicialdreptului îns_i estec societiifat s care
    social. lungi, majoritar norm poporul
    de radical, fost, dificultate absolutputea cumi ferestruic
    limitatsa, de la
    toti; în binele
    de un atinge conceptul înrdcinate A_a
    adevrat temperate de
    referitoare
    s afl statul a secole este înaintea a reprobat
    act ,democraie" pentru o afirmaie
    se menit
    s nevoitastzi sa la ar nu s-a fac
    un c
    majoritilor îns dreptii.
    10. care
    DEMOCRATIA
    MATUR¢ se regândirea
    mondiale.regândit de creaform alfundament
    autentice" popular"
    referint
    sensul este o el s
    este
    fie carece clarificat timp lege fapt,
    deschis
    statului, concepia guverne
    ailuminist catolic£
    sineeste
    cu
    ales,
    si; ovestitå
    angajarea
    nu în situaie
    milostivirii
    aproapelui în de imutabile, a_a
    exprim în reprezentantilor
    al De în nu
    devinesociale trebuie
    s aceasta
    situatia pentru si c, Mai valoare,suveranitate
    orice divin? suveran"_i tot a
    adaptate
    doctrina
    iubite conducere
    ((G).
    aproapele trebuie social
    fapt
    democraii devin anumeric£ dreptului statului, careîncolo.rmas
    înaintea
    întregi, de fie 23
    de
    caritate problenmatici sens. aib
    a
    luCrarea termeni Bisericii. un
    indicatile se
    magisteriul abstracie revelaia
    valorile primul
    mai s neatinsfie nr.
    urgent însDumnezeu. A s de (1888),
    toate, Este când -
    încât
    popoare acest s s este creatorul
    schimbarea înaintea mult sine. el condiia forme
    poate
    trebuie de delega societii;fost resping spusrmânând Liberas
    atunci i poporul
    c
    i
    indispensabil
    act
    un
    a_a de crui asocial"unei dificil.
    proprii în conceptului
    face
    de
    adevrurile mers în diferitele
    su.
    Fr
    îndoial apreciat garantate a a
    real chiar înainte
    societatea dintre rezerve material'"
    Condiiile poateabsolut,
    vine XIII-lea democratic
    este - Cu
    prut
    in0vatoare:
    interzis
    ales
    când
    mai ai _i numeric,
    voina
    popular, care realitate, anus puterii. XIII-LEA,
    nevoie i iadevrateîn propunerea chinuit Cu înaintea
    persoaneivoia îns
    persoaneA_adar,de
    autentic£", Raportul
    multe Rousseau), o societatea al îns
    dintre
    una
    numele cendent. deci
    _i i cratice,
    tureze u_or ,fort uman
    schimbe Leon Biserica esteNu losirea AL
    o
    1.
    vedere
    timp,
    primar
    In terii, Craie, regimul LEON
    la mai avut vine
    tea S
    o în c
    4/747. (14.05.1971),
    EV24: nr. adveniens Octogesima VI-LEA, PAUL
    AL 9
    1/1563. EV73: nspes,
    r. Gaudiumet
    1/1417. EV31: nr. spes, Gaudiumet 1
    1/1580. EV76: nr.spes, Gaudium
    et 6
    3-16.(I/1988) Cattolica Civiltà democrazia",
    La Cristianesimo e Cf. 5
    (IG). (1901)communi Graves
    de XIII-LEA, LEON
    AL Cf. 4
    politice. societii viaa organizarea
    lai cutare
    la i aceast participa
    la ade
    obligaia are papa- adaug Cre_tinul- [...].
    deschis rmâne cutarea _iplet
    satisface
    com nuunul experimentate,
    nici dar sunt unelemodele, diferite puse
    democratic.
    pro Sunt societate depromovarea
    tip unui îndreptat
    spre este -
    adveniens Octogesima înscrie
    elparticipare- egalitate
    la i aspiraiela Dubla
    matur.democratic
    societate model
    de posibil)
    un este crealizeze
    ât (pe sîncât limitele,
    a_a i
    dep pentrua angajeze democraie,
    ses ci nesatisfctoare de form care
    oare mulumeasc
    ocudoar senu
    cre_tini
    s îndeamnpe mocraia,
    îidar
    deplin
    de prime_te
    pe numai
    c£ departe.
    Nu mai merge VI-lea alPaul
    publice®. conducerea
    vieii la viiaa activ
    la
    particip poat asociai,
    s individual,
    fie luai cetenii,fie pentru
    ca necesar
    condiie persoanei
    estoe drepturilor tutelarea fapt, public.De înprivat
    _i în
    religiamrturisi adeopinii
    _ipropriile exprima asocia,
    ade se ade
    liber, mod
    reuni
    în sedreptul
    ade sunt persoanei,
    cum drepturile public viaa în
    bine
    tutelate
    mai politico-juridic
    fie s care în ordine instaurao efortul
    ade lumii,
    regiuni
    ale diferite apare,
    în umanedemnitii aviecon_tiin
    mai dintr-o
    recunoa_te
    c publice"".
    Apoi treburile libertate,
    la tic
    auten într-oparticip, ceteni muli mai cât carnaiunilor
    e în acionaal
    modul
    ade laud parte, alt deschimb,
    pe omului,
    în fundamentale
    ale
    drepturile libertäilei împiedic care politie regim formele decondamn
    parte,
    ea o de
    continuã
    pe -, motiv acest Pentru umane"6. persoanei al
    ranscendent caracterului pavza semnul
    i este eapentru
    c£ politic",
    sistemn un nici legatde este .nu spes-Gaudiumet în
    citimn Biserica
    ubstantiale. elementele indice s-ipreferdemocraie", ci termenul dat
    folose_te
    nicio democratic,
    nu sistemul deschis mod ludat în aprobat
    ai
    Conciliul,
    de_ia c
    pâni emblematic formalitatea
    Este sa. decât
    la craiei
    substanta
    demo privire
    la cumult maiatentia atrag preocup
    sµ asta,
    se
    despre vorbescmagisteriului documentele când atunci Totu_i, ficultate.
    di creeaz£
    nicio democratiei
    mai nu acceptarea XII-lea, alPius Dupå
    catolici". pentru ideal _ipolitic forma este
    democratia teza
    c înc însu_i a-_ifr democratic,
    totu_i sistemul ntate
    seni accepte
    cu Biserica
    s înainte
    ca XII-lea Pius
    ala_teptat Trebuie
    cre_tinä"",democratie expresia fade papa artat de nea)
    aversiu chiar neîncrederea
    (dac
    nu explic motive
    se acelea_i Pentru
    BISERICII SOCIALAA 0N
    DOCTRINA INTRODUCERE 146
    10. DEMOCRATIA MATURÅ 147

    in sfârsit, cu enciclica Centesimus annus, Ioan Paul al II-lea reafirm


    A fom definitiv aprobarea deplin a sistemului democratic _i explic£
    motivul:
    Biserica -spune papa - apreciaz sistemul democratic ca sistem ce asigur
    participareacetenilor la opiunile politice i garanteaz supu_ilor posibilita
    tea de a-_i alege i controla cârmuitorii saude a-i înlocui în mod pa_nic, când
    consider£oportun;
    apoiindic în ce const democraia nmatur (sau autentic"):
    Odemocraie autentic nu e posibil decât într-un stat de drept i pe baza unei
    concepii corecte asupra persoanei umane. Ea cere îndeplinirea condiiilor ne
    cesare atât pentru promovarea persoanelor prin educarea i formarea la idea
    luri adevrate, cât _ipentru personalizarea societii prin crearea de structuri
    de participare i de coresponsabilitatell,
    De aceea, conform magisteriului, o democraie se poate considera ma
    tur sau autentic" atunci când exist împreun câteva condiii indis
    pensabile; ele sunt: legalitatea (pe care se întemeiaz ,statul de drept"),
    solidaritatea (care oglinde_te subiectivitatea" societii) _i participarea
    (prin structuri subsidiare" de coresponsabilitate efectiv·).
    A_adar, în lumina acestor idei-cluz, trebuie, într-un anumit sens, s
    se reinventeze statul social dac se dore_te dep_irea crizei în care se zbate
    astzi i realizarea, în sfär_it, a unei democraii mature autentice, cores
    punztoare provocrilor pe care le avem în faa noastr.
    2. Legalitatea
    A_adar criza statului trebuie abordat la rdcin. Or, cauza principal
    a dificultilor actuale ale statului social se afl în cderea valorilor sale
    inspiratoare, care nu mai sunt împrt_ite astzi de oameni ca odinioar.
    De fapt, dac dispare tensiunea moral unitar, convieuirea civil î_i pierde
    sufletul _i rmâne expus riscului grav", de care se teme Ioan Paul al
    I-lea, ,al alianei între democraie i relativismul etic, care îi retrage con
    vieuirii civileorice referin moral sigur"; cu consecina înfrico_toare
    c o democraie fãr valori - mai avertizeaz papa - se transform u_or
    intr-un totalitarism declarat sau ocult, dup cum arat istoria", adic în
    Ins_i negarea statului de drept"2,
    De aceea, primul lucru care trebuie fcut pentru a regândi statul social
    In termeni de democratie matur este recuperarea ,, simtului statului _i

    10 IOAN PAUL AL II-LEA, Centesinus annus (01.05.1991), nr. 46: EV 13/220.


    1LOAN PAUL AL II-LEA, Centesimus annus, nr. 46: EV 13/220.
    *lOAN PAUL AL II-LEA. Veritatis splendor (06.08.1993), nr 101: EV 13/2784.
    mereu precis Omun,nilor, Merit con_tinate, 148
    (11.05.1995),57:nr. 5/524. o ca în legea
    al ceri; respectarea
    administratiei dac aceast
    lipse_te niciodat în privilegiat ne acele drept.
    13 valoare
    14 datoriei sens
    A_adar,
    o consecina
    _i cate,dac misiune A i sunt In
    trebuie
    simpla Ins mental adic
    COMISIACOMISIA condamnare
    într-o ar s respecta prin mari
    a practic,
    este
    adevrat
    îneles,drepturilor s
    formal tensiunea respectare se
    pericolulrespectarea lipsesc
    forta fundamentul
    respectare
    i s realizeze tuturor a le
    pozitiv
    ECLEZIAL proprii,
    democraie fäcut£
    într-o de ca rezervat diferitele amintimprincipii pornit
    propriilor
    ECLEZIALÄ regulilor fie s£ c regulitinde fa INTRODUCERE
    aceste mai legalitate"
    5/2740.
    DCEI
    i cã
    publiceajuns de fe
    libertatea de
    democraie nici pentru estelibertate, cetenilor. s ales, din
    DREPTATE drept i a ,,cea
    etic, ajuns
    formal; clare cei sale
    DREPTATE administratorilor astfel i
    prevaleze ale
    trebuie în nu cuformal practicarea numainormeinstante constructiei aici. obligaii
    nou
    autentic, mai pentru
    adevrat s ca
    inalienabile; mai
    sens el, nu este pentru gramaticii
    cultur se o estelegitime _i obinere Ele de
    I matur, _i
    mare democraie dreptate responsabililor etice, slabi; înseamn 0N
    ^IPACE, înteleas existã
    nu decât îns fac asupra
    pus Pentru intermediare sunt: laDOCTRINA
    simplu a a _i
    PACE, a
    regulilor legilor, participarea legalitate,
    Educare legalitatea a viceversal4, resurs o
    face ,regulile
    creao în în de traduse oricrei
    a
    reciprocitii,drept gestionare a_a idrepttii, a propriei
    Stato legalitateaconvietuireprima respectarea etice",
    pace pericol
    convieuiresimplul unei
    solidaritatea a
    ca negativ,ca
    necinstiti uman" constituie, traduce
    simt societate stabilite.matur fel SOCIALA
    sociale alla uman treapt, jocului", între iîn democratice. pe
    înc¥t pân
    calitlegitime; societi
    autentic care
    responsabilitäi:
    legalità este, autoritatea motivvieiireguli i
    oameni care
    ed
    responsabil nu
    uman"; prudent viata autentic". saucoresponsabilitatea primatului în
    refuzare i a este într-adevr,legalitatea" de la publice. de - A
    educazione
    poate fi primul Desigur, dispariia dac c£, al e faä a_a
    reguli seBISERICII
    (04.10.1991), mai a singure, aceea, urmrirea
    politicienilor însu_i social!
    via
    ales, asupraacestea tririi de cumintemeiaz
    con_tiinoricec a de
    înteleas
    numal de pas; o Este
    integral persoanei toi,
    criminalit11,
    al un economiei ei. comportament am
    omul;fapt, dreapt. nevoie
    nu e condiiedreptului, civile, cu
    alla statului" i så Legalitatea nu cu
    nr. concept îns, In vor o binelui vzut
    socilita schimb, sunt obligaie o statul
    alte
    2: r£mâne _i constea umane.nu
    ECEI nesin putea i funda
    ca dacã apli
    cete atentie uma cuvin
    i Of, de este deja
    _l _l a cu co de
    5/2110.
    ECEI unui In desigur, se
    Paul al t împart se
    parlamentar -, fer democraie, dac înclcarease ciale adrept. noi ctoare
    tea matur,comportament
    pe div
    acest atunci nasc« de Se simt Pentrupoate regulilor legalitatea
    A_adar etica.
    dezamorsarea
    3. favorurilor.
    depsirea cu
    Astfel,
    dreapt trebuie cale
    în_ine: În
    ECLEZLALA
    DREPTATE
    COMISIA
    totalitarism direct referin înelege câtdelipse_te lipse_te Dreptatea i focuri
    II-lea ^i social
    concluzie:
    mod când pentru bine
    cu chiar Astfel, judiciar,
    care totu_i, smintit, lupta corupt; legalitatea
    democraie la o al drepturilor jocului vinovailor, de
    con_tiina i respectarea s negativ
    democraia, sau respectuldenun bazat treilea
    un la altmuri economia Astfel,
    artificii,
    împotriva fie
    toate cele dreptatea ocaz1ilor, personal,
    a norma rod
    eventual într-un
    substantial". vointeidrept fiecare mai
    pesrac dou motiv-democratic
    justificat£ de caritatea curarea
    drepturile din
    valoarea sale este ci ci mult
    al nu sau
    ,este fa
    totalitar". ,,democraie"! unei cu se
    înclcându-_i moral principiului ar nu cucontinu mafiei pozitiv. MATURA 10.
    stat DEMOCRATIA
    in
    I unei nouetic bunstarea treimi fundamentale. în necesar, încetarea garanteaz
    PACE, de singur promovarea
    continua se aruncând
    decât afar
    pus tramscendent. a_a-numita se poate politicii noi social,
    ^ipriinalienabile dreptulpericolul devine
    Legalità,
    absolut fost a din a
    solidaritii, poate culturi
    cu reprimare
    adaug: în abandonarea de
    Nu tar nu ba vindeca
    s cultului ,regândit"
    discuie e de o înimplicaiile
    numai
    proprile fie laeste ca, vechea de îndrepta etic chiar
    suficient. caute unei alegere a
    giustizia ea via, care
    a care ,societate Intr-o noroiul moralittii,închisoare
    , fr legii al
    majoritar£ ale un preocupare fundamentul este puterii
    pentrudac,culturi e
    (dluptând
    Totul sau Cu dispun?triesc cei solidaritii,
    e reguli, omului;
    îns jomajoritii
    c un împotriva
    societate pentru
    corupieidefinitiv care în
    negat expresie doi odat
    moralità pare de
    suflet a sine care _i o morale,
    termeni
    discursul Dac al este
    întreag
    cuvinte. înstrit
    ceteni celor noi trit împotriva
    p_e_te respins
    ni_ele banilor s
    så a pe ei etic a fr
    respectarea în nu dac
    în_ine nevoie), are
    (20.12.1993), populaiei bine puternic, loan
    numerice, omului, conjuge
    se baza Bisericii dou raporturile so coincide începând de
    ar din
    solidaritate, privilegiului". nu clas
    întâmple pe este Papa i statuluide necinstii,
    irosirea democratie mereuo
    - solidar, trebui treimi" a se ilegalitii
    unuispune trei politica obiceiului legalita
    drumul valabil, fat pân termin condu
    nr. se lipsi cu de
    [...], vot care rece reci 149
    2: în el re s de s la ne i cupe la
    4/2762. ECEl
    Evangelizzazione..,
    38: nr PACE, DREPTATE
    I ECLEZIALÃ COMISIA 20
    4/2762. LCEI (08.12.1990),
    38: nr.
    carità testimonianza
    della Evangelizzazionee PACE, DREPTATE
    I ECLEZIALÄ COMISIA 19
    1968)
    3. august Romano
    (25
    LOsservatore 1968): august (Bogota,
    23 campesinos ctre Discurs VI-LEA, AL
    PAUL 18
    7/941). EV
    [30.11.1981],
    14: nr misericordia in
    Dives
    II-LEA, AL
    PAUL (lOANproprie" este demnitatea
    care
    îi însu_i,
    cu omul este valoarea
    care în
    întâlneasc
    între
    ei se
    oameni
    s milostivirea
    pefac îi iubirea
    i vreme
    ce extrinseci,
    în si
    obiective bunurilor sfera la
    înlimiteaz
    s dreptäiise ajutorul introdusä
    cuegalitatea c
    este spune
    -el motivul- ultim: explicaia dimensiuni",
    d diferitele
    sale umanîn viata
    plsmuiasc iubirea,
    s este profunde,
    care mai fore acelei permite senu
    dac în_ine, noi
    elinminarea
    de negarea
    lai conduce
    la poate chiar suficient,
    ba este singurnu.dreptatea
    reafirmat
    c adupce ocazie: alt ocu
    papa afirm ce
    substan
    ceea înesteAceasta 17
    14/2229. EV(25.03.1995),
    20: nr. Evangelium
    vitae II-LEA, AL
    PAUL IOAN 16
    sensadevrat un da
    solidarit
    poate ii trit con_tiina
    a Numai sigur.
    insucces condamnare
    la înseamn instituional inginerie simpl venii
    de
    inter unor
    gratie saujocului",regulilor ajustarea simpl printr-o numai
    matur democraie ola
    socialstatului criza la de
    trece secãcrede A
    sociale"20 servicii multiplele îndreapt se
    care spre persoane
    cei
    sunt c uit adesea
    se noastre:societilor târcoale dau carepericole sunt
    legalismul anonimatul, Birocraia, drept. ctre tutelate
    de relaii diferitele
    interpersonal
    în raport gratuitate
    desau amprentde punând o tatea,
    solidari legalitiicu via da
    angajarea
    ade prin trece matur mocraie
    termeni
    dede social
    în statul regândi necesitatea
    ade pentru
    ce Iat
    fiecruia"19
    drepturilor pasionat a aprare într-o traduce se aceea, deea, c i ti
    legalit dreptii"a_i exigena sine autentic
    înare iubirea italieni
    c
    episcopii bine Spun cuvine? serecunoasc
    ice
    ceea serefuzis se ce
    timp
    solidaritate,
    în propria cuiva oferi aveaa sens
    ar asuprit.
    Ce este care cel de
    fa iubiresolidaritate
    i demonstra ademod primul
    reprezint dreptate
    pentru lupta legalitate
    _i pentru angajarea A_adarcariti"18, minim a
    msura dreptatea
    ca definit VI-leaa întâmpltor,
    alPaul caritate.
    Nu deja
    solidaritate,
    este deja regulilor
    este dreptului
    a i respectarea Desigur,
    legalitate'"! enu nici mult, mocratic,
    mai
    de enu
    m¯car nici solidar,
    ori democratic"
    este ori legalitatea Deci
    statului"6. înse_irealitii
    a dezagregarea la
    umane
    i
    convieuiri autentice descompunerea unei laduc procesele
    care amorsate
    deja suntconditii, acesteîmplinesc ,,Când
    amrciune:
    se conchide
    cu papa
    aceea, Desale". bazele înse_i trãdat
    în este umane, persoane oric£rei tea
    demnita tuteleaz recunoa_tei când atunci decât astfel adevrat cu
    este
    democratic,
    nucare idealul legalitate,
    iar aparente
    de tragice unei faa în
    doarsuntem realitate, democratice.
    In a_a-numitelor
    reguli potrivit votate
    sunt [...] legile când atunci putin legalitii,cel respect
    al temeinic mai cel
    BISERICII SOCIALAADOCTRINA INTRODUCERE
    IN 150
    10. DEMOCRATJA MA'l'URA. 151

    reforme lor necesar e; numai o solidari tate - nu sentime ntala ci operati va '
    '
    nascuta din imparti i§irea de valori ideale comune - este in masura sa sti-
    muleze progres ul insu§i al legalita tii: de cate ori caritate a ajunge inainte a
    legii! De fapt, caritate a intuie§t e, previne . Dreptat ea este rece, vine dupa
    aceea. N u1nai solidari tatea §i iubirea reu§esc sa intuiasc a eventua lele ne-
    cesitati noi ale omului §i ale societat' ii ' inca de la aparitia lor. C!i nu este
    ' ' y
    rar cand solidar itatea anticipa §i stimule aza drumul dreptul ui, in sine mai
    lent. De mai multe ori au devenit lege de stat §i au fost recunos cute ca
    dreptur i unele necesit ati noi, pe care solidari tatea le-a intuit §i aparat inca
    21
    de la aparit ia lor, atunci cand legea inca le catalog a ,,tendin te subvers ive" .
    De aceea - conchid e Benedic t al XVI-lea - ,,iubirea - caritas - va fi in-
    totdeau na necesar a, chiar §i in societat ea cea mai dreapta . Nu exista nici
    un fel de ordine dreapta a statului care sa zadarni ceasca slujirea iubirii.
    Acela care vrea sa se eliberez e de iubire sa se pregate asca sa se eliberez e de
    omul ca atare [ ... ]. Nu avem nevoie de un stat care guverne aza §i domina
    totul, ci, dimpot riva, de un stat care recunoa §te generos §i care sustine , pe
    linia princip iului subsidi aritatii, initiativ ele care apar in cadrul diferite lor
    grupuri sociale §i care asociaz a spontan eitatea §i apropie rea de oameni i
    nevoia§i" 22 •

    Dreptat ea i§i are implini rea in caritate


    (Compendiu, nr. 206)
    206. Caritatea presupune §i transcende dreptatea: aceasta din urma,, trebuie
    sa afle implini rea sa in iubire" . Daca dreptate a este capabila ,,sii. arbitreze
    1

    intre oameni m repartiz area corecta a bunurilo r materiale, iubirea - $i numai


    iubirea (a$adar $i ace a iubire binevoi toare pe care o numim milostivire) -
    este in stare sa-1 redea pe om lui insu$i"rr. Raporturile umane nu pot ft regle-
    , mentate numai cu mii.sura dreptii.fii: ,,Experi enta trecutul ui $i a timpulu i nos-
    tru demons treaza ca dreptat ea singura nu e suficien ta $i ca, dimpotr iva,
    ea poate duce la propria -i negare $i nimicire ... Experie nta istorica a dus la
    formula rea axiomei: summum ius, summa iniuria"m. Dreptat ea, in realitate,
    ,,in orice sfera a relatiilor interum ane, trebuie sa suporte , ca sii. spunem w;a,
    o substanfialii. «corectare» din partea acelei iuiri care - dupa cum proclan1a
    sfantul Paul - este rii.bdiitoare, este binevoitoare sau, cu alte cuvinte, poarta in
    21
    Episcopii italieni confirma : ,,Caritate a §tie sa gaseasca §i sa dea raspuns la necesitat ile
    mereu noi pe care le aduce evolutia rapida a societatii . Cu aceasta lucrare prevazat oare §i
    profetica a sa, caritatea se angajeaz a - fie solicitand con§tiintele, fie folosindu-se de instru-
    mentele politice "S~i institutio nale destinate pentru asta - sa faca in rn;;a fel incat necesitat, ile '
    '
    atunci cand sunt autentice §i cand materia §i situatia permit asta, sa fie recunosc ute ca
    drepturi §i sa fie tutelate de organiza rea social a" (ibid.).
    22
    BENEDICT al XVI-LEA, Deus caritas est (25.12.2005), nr. 28.
    152 INTRO DUCE RE IN DOCT RINA SOCIA.LA A BISER ICII

    ~ sine carac terist icile iubirii milostive, atat de esent iale pentr u evang
    I pentr u cre§tinism" 1v.
    helie §i

    I
    1 IoAN
    PAUL AL II-LEA, Mesaj pentru Ziua Mondialii a Piicii 2004, nr. 10.
    11
    IoAN PAUL AL II-LEA, Dives in misericordia (1980), nr. 14.
    111
    Ibid., nr. 12.
    iv Ibid., nr. 14.

    in lumi na acest or consideratii despr e legal itatea solidara, se intele


    ge
    pentr u ce atent ia prefe rentia la fata de cetat enii mai putin insta riti
    trebu ie
    sa conti nue sa fie un elem ent esent ial §i al noulu i model de stat socia
    l rein-
    noit. De fapt, intr-o democratie matu ra §i anim ata etic, sarac ul, marg
    inali-
    zatul , cetat eanu l mai putin favorizat nu repre zinta ,,o povar a, ci o chem
    are
    la bine, posib ilitate a unei bogatii mai mari" 23 • Asta, pentr u ca cei lipsit
    i, cu
    neces itatil e lor, arata in forma negat iva care trebu ie sa fie in mod
    pozitiv
    punc tele prior itare ale unui adeva rat progr am de refor me; care probl
    eme
    trebu ie abord ate mai intai, pentr u ca procesul de mode rniza re sa nu-i
    avan-
    tajez e numa i §i mai ales pe cei care deja se simt bine, ci sa favorizeze
    , inain -
    te de toate , prom ovare a uman a a celor mai slabi, in cadru l binel ui
    comu n.
    Tocm ai pentr u aceas ta, un stat social reinn oit, in mod foart e difer
    it de
    statu l asist entia l §i clientelar, va trebu i sa exerc ite legal itatea sa
    solida-
    ra, inain te de toate , fata de regiu nile §i de zonele dezav antaj ate (toti
    acei
    ,,sud" din lume ), care, din pacate, nu lipsesc nici in natiu nile mai
    boga te.
    Aces t efort neces ar va fi, desigur, raspl atit, in prim ul rand, chiar pe
    teren ul
    tinut ei de ansam blu a sistem ului democratic. De fapt, a ignor a probl
    emel e
    sacilo r de sarac ie nu face decat sa alime nteze acele rezer voare de dispe
    rare
    §i de supu§ eni~ civila §i cultu rala, unde proli ferea za plant ele rele ale
    ilega-
    litati i, crimi nalita tii organ izate §i refuz ului social.
    Iata pentr u ce a regan di statu l social nu va fi nicio data numa i o
    pro-
    blem a de organ izare economica sau jurid ica mai buna , ci, mai spre
    izvor,
    ,,se cer valor i preci se de ordin etic §i religios, precu m §i o schi1
    nbare de
    ment alitat e, de comp ortar e §i de struc turi" 24 . Deci propu nerea de
    a reinn oi
    statu l social, daca trece prin anga jarea pentr u o economie libera §i
    pent ru
    o demo cratie matu ra, nu poate sa faca abstr actie de la o impli care
    activ a §i
    respo nsabi la a socie tatii civile .

    4. Al ,, treil ea secto r" al statu lui socia l


    O masa cu doua picio are nu stain picioare. Piata §i instit utiile publi
    ce,
    orica t ar fide r einno ite, nu ar fi suficiente singu re sa tina in picio
    are n oul
    stat social. Est e n evoie de socie tatea civila, al treile a picior al n1ese
    i. De
    23 loAN PAUL AL II-LEA, Centcs
    inws annus (01.05 .1991) , nr. 58: EV 13/252 .
    ,Ml oAN P AUL AL II- LEA, Centes imus a.nnus, nr. 60: EV 13/258
    .
    10. DEMOCRA'f.IA MA'I'URA 153

    altfel, statul social nu-§i infige radacinile chiar in societatea civila, din care
    scoate valori §i indatoriri?
    De aceea se explica pentru ce recunoa§terea §i valorizarea autonomiilor
    societatii civile este considerata astazi pe buna dreptate un
    element decisiv pentru afirmarea drepturilor de cetatenie §i pentru organiza-
    rea unui stat care sa vrea cu adevarat sa fie in slujba dezvoltarii persoanelor §i
    a societatii. E vorba de o conceptie care-§i are inspiratia profunda in antropo-
    logia cre§tina §i in doctrina sociala a Bisericii 26 •
    Ase adauga ca de acun1 este clar pentru toti ca criza statului social s-a
    nascut, e adevarat, din transformarile economiei §i din disparitia valorilor,
    dar §i din faptul ca (in special, in ultimele decenii) diferitele programe de
    protectie sociala fusesera create practic expropriind societatea civila, adica
    fara a respecta principiul subsidiaritatii. Statul (ca subiect de cheltuiala §i de
    furnizare directa de servicii) §i-a atribuit indatoriri care puteau §i trebuia sa
    fie lasate nivelurilor intermediare sau descentralizate ale administratiei pu-
    blice. Societatea civila ar fi trebuit §i ar fi putut sa le gestioneze foarte bine,
    rara a exclude ajutorul, directia §i sprijinul statului §i al articulatiilor sale
    administrative. Apoi, acest etatism necuvenit a fost §i cauza, care nu este
    secundara, a exploziei ilegalitatii §i coruptiei, rod al unei birocratii crescute
    peste masura §i supraincarcata de indatoriri prea mari §i costisitoare.
    De aceea, ,,regandirea" statului social trebuie sa inceapa in mod necesar
    cu transferarea la societatea civila, in numele principiului subsidiaritatii, a
    gestiunii unei mari parti din serviciile considerate pana acum rezerva a in-
    stitutiilor publice. Sane dam seama ca s-a terminat perioada industriala,
    ca s-a schimbat cultura oamenilor. Modelul de stat social, adecvat societatii
    industriale de ieri, astazi nu mai folose§te; nu se mai poate ajusta, pur '§i
    simplu, trebuie schimbat.
    Afirmand aceasta, nu se vrea deloc - a§a cum acuza unii - deresponsa-
    bilizarea statului. Cu totul altceva! Dimpotriva, se vrea valorizarea §i po-
    tentarea indatoririi primare §i de neinlocuit a statului, care este aceea de
    a actiona ca garant, programator §i coordonator al vietii §i al creativitatii
    societatii civile·, fara a exclude interventia sa directa ori de cate ori societa-
    ' '
    tea civila nu ar reu§i (din motive tehnice sau de alta natura) sa raspunda
    singura la noile necesitati de solidaritate.
    '
    A~adar criza statului social nu se rezolva decizand ce ,,taieri" poate §i tre-
    buie sa faca un guvern, nici numai revizuind prograinele de interventie, nici
    recurgand la ultimele resurse pentru a gasi toate fondurile disponibile. A venit
    momentul de a avea curajul sa se parcurga o cale intr-adevar diferita §i noua.

    is CoMrSIA ECLEZIALA DREP'I'A'I'E ~r PACE, Stato sociale ed educazione alla socialita


    (11.05.1995), nr. 37: ECEI 5/2720.
    154 INTRODUCERE L.~ DOCTRINA socIALA A BISERICII

    In sine, aceasta cale pentru a conjuga eficienta economica §i solidari-


    tatea exista deja astazi: e vorba de a realiza o noua simbioza intre piata
    ' '
    stat §i societatea civila, cele trei picioare ale mesei. Acest lucru este posibil
    chiar imediat, pentru ca nu se porne§te de la zero. De fapt, insa§i criza
    vechiului model de stat a stimulat initiativa spontana a multor grupuri
    private care de mult timp se dedica in maniera continua ca sa inlature cele
    mai grave nenorociri sociale.
    Adica exista, §i este extraordinar de vital, acel ,,al treilea sector" (consti-
    tuit din numeroase forme de voluntariat, de cooperare sociala §i de asocia-
    tionism) pe care altii prefera sa-1 numeasca ,,privat social", care cuprinde
    fie grupuri care furnizeaza servicii platite (,,privat social profit"), fie gru-
    puri care, in schimb, actioneaza gratuit, pentru un ideal de solidaritate
    (,,privat social nonprofit").
    Specificul acestui ,,al treilea sector" se afla in faptul ca el s-a nascut
    tocmai ca reactie spontana in fata noilor forme de saracie umana, de ne-
    norocire sociala §i de marginalizare §i in fata incapacitatii statului (sau a
    lipsei de vointa) de a aduce remedii.
    Prin urmare, ,,al treilea sector" a asumat (chiar fara sa vrea) o subiec-
    tivitate politica. $i pe buna dreptate. Pentru ca ce altceva sunt initiativele
    de voluntariat, de cooperare sociala §i de asociationism, daca nu adevarate
    forme de participare democratica? Pe de o parte, dau glas societatii civile
    §i, pe de alta parte, ajuta §i stimuleaza institutiile publice sa regandeasca
    rolul lor. in afara de asta, ,,al treilea sector" are valenta de subiect politic,
    §i pentru ca, de fapt, a inaugurat un nou mod de a sluji binele comun, un
    nou mod de a face politica, contrapunandu -se degenerarii duble a asisten-
    tialismului de stat §i a clientelismului corupt al partitocratiei.
    ' '
    A§adar calea reinnoirii merge in directia sprijinirii tuturor acelor acti-
    vitati nonprofit, de cooperare sociala §i de voluntariat, care produc servicii
    §i bogatie publica, dar actionand ca privati. A§adar voluntariatul nu poate
    fi considerat (a§a cum se facea pana mai ieri) o forma de ,,solidaritate scur-
    ta", de tip asistential, aproape ca un apendice al interventiei statale insu-
    ficiente. Astazi voluntariatul nu se limiteaza sa ingrijeasca ranile sociale,
    ci se preocupa ca aceste rani sa nu se produca in trupul social, atacandu-i
    cauzele. Solidaritatea sa este o ,,solidaritate lunga", care tinde sa-i trans-
    forme pe marginalizati din ,,asistati" in protagoni§ti ai propriei ridicari;
    care duce societatea civila sa participe responsabil nu numai la executarea
    '
    ci §i la determinarea liniilor politice de interventie.
    Deci a venit momentul de a-i recunoa§te §i celui de-al ,,treilea picior"
    autonomia, pentru ca masa sa stea in picioare, adica pentru ca statul social
    _ aceasta importanta cucerire a civilizatiei noastre - nu numai sa nu fie
    demontat, ci regandit sa traiasca.
    lO . DEMOCRATIA MATURA 155

    DesiITT.ir
    b .
    ca nu lipsesc. nici
    .
    per1·co 1e1c, de care va trebm· sa- se fereasca-
    aceste 11~1 form~ de partic1pare a societatii civile. Indeosebi este necesar ca
    vo_luntan,atul §1 ~wnp,_·ofit_u ~ sa tina cu gelozie la gratuitatea §i la autono-
    m ia lor. Faptul ca s ubiect1v1tat ea lor politica este recunoscuta in mod des-
    chis le_-~r ~~tea e_xp~ne i_spitei de a se transfo rma pe nesimtite in prestatori
    de act1v1taJ1_, re_tnbuite §1 su_bventionate in mod obi§nuit sau de a ajunge sa
    se roteasca 111 Jurul vreunu1 grup politic sau sindical.
    . ~~t~ ~r i~1semn~ ~i~~·der~a propriei identitati, ar insemna pierderea cre-
    d1b1htat11 §1 eficac1tat11, ar 1nsemna sa nu se respecte exigentele idealuri
    cre§tine de gratuitate §i de solidaritate, care inspira, de fapt, cea mai mare
    parte a grupurilor din ,,al treilea sector".

    ,,Al treilea sector": voluntariat §i cooperare


    I (Compendiu, m. 419 ~i urm.)
    i 419. Comunitatea politica trebuie sa reglementeze propriile raporturi fafa de
    ' societatea civila conform principiului subsidiaritafii: este esenpal ca cre~terea
    vietii democratice sa ia na~tere din tesutul social. Activitatile societatii ci-
    ' I I I

    · vile - mai ales, voluntariatul ~i cooperarea m domeniul privat-social, definit


    mmod sintetic ,,al treilea sector" pentru a-1 distinge de domeniile statului ~i
    ale pietei - constituie modalitaple cele mai adecvate pentru a dezvolta di-
    mensiunea sociala a persoanei, care poate gasi maceste activitap un spapu
    . pentru a se exprima m mod complet. Extinderea progresiva a inipativelor
    :._·
    1;i··.•· sociale in afara sdferei statul~i cr_e eaz_a noi ~pdaµf·i pe~iltrudprfe~enta acdtiva ~i

    1'ii

    ~,
    ij
    pentru actiunea irecta a cetateru1or,.mtegran uncti e es a~urate· e stat.
    / I I

    Acest important fenomen s-a realizat adesea prin cai ~i cu mijloace neofi-
    ciale, <land viata unor noi ~i pozitive modalitap de exercitare a drepturilor
    ' persoanei, care imbogatesc viata democratica din punct de vedere calitativ.
    420. Cooperarea, chiar qi fn formele sale mai pufin structurate, apare ca unul
    dintre raspunsurile cele mai puternice la logica conflictului qi a concurenfei fora li-
    ~ mite, care pare sa domine astazi. Raporturile care se instaureaza intr-un climat
    ~ de cooperare ;;i de solidaritate depa~esc diviziunile ideologice ~i indeamna
    ~~·
    la cautarea a ceea ce unle$te dintco_lot dle _ceea ct~t s~paraa.lt exempl l de mare v
    1

    ~ Numeroase expresii a e vo 1un ~na u uz_c?~s z uze un" " . . a~


    loare care fndeamna la a vedea soczetatea czvzla ca un lac m care recompozifw unez
    etici ~ublice centrate pe solidaritate, pe colaborare concreta §i pe dialogfrafes~ este
    ' fntotdeauna posibila. Toti sunt chemati ~a_pastreze cu increde_re potentialt~l
    care se manifesta astfel ;;i sa se desch1da personal pentru bmele comum-
    1:1~~
    tatii, 111 gen eral, ~i pentru binele celor mai s~abi_ ;;i_ lip~iti,vY~~Farticular.
    ~ $i, in felul acesta, se afirma principiul ,,sub1echv1tat11 soCietatu .
    156 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII

    In acest moment se deschide ultimul capitol, probabil eel mai decisiv. De


    fapt, nin1eni nu-§i poate face iluzia ca reu§e§te sa realizeze un asemenea
    plan de reinnoire a statului fara sprijinul unei coeziuni sociale reinnoite,
    intemeiata pe o con§tiinta etica comuna §i pe o ampla convergenta socia-
    la. A§adar nu se poate evita discursul conclusiv despre ,,noul pact social",
    necesar pentru ca orice propunere de transformare a societatii - fie ea §i
    aceea a Bisericii - sa devina realitate.

    5. Un nou pact social


    loan Paul al II-lea, in enciclica Laborem exercens, reafirma un adevar
    fundamental, astazi acceptat de toti mai U§Or. ,,Omul- spune papa-, creat
    dupa chipul lui Dumnezeu, participa prin munca sa la opera Creatorului
    §i continua, intr-un anumit sens, in masura posibilitatilor sale, sa o dez-
    volte §i sa o completeze" 26 • Adica omul inzestrat cu inteligenta §i cu vointa
    este esentialmente un ,,impreuna creator". Cine s-ar putea indoi astazi ca
    omul, cu extraordinarele sale ,,inventii", a schimbat §i continua sa schimbe
    insa§i fata lumii?
    De aceea, cuvintele papei induc la o confruntare curajoasa: a§a cum la
    inceput Dumnezeu ,,creatorul" a insuflat sufletul in trupul lui Adam facut
    din pamant, pentru a-1 face uman, tot a§a, astazi, omul ,,impreuna crea-
    tor" este chemat sa insufle un suflet civilizatiei tehnologice, pentru a o face
    · umana. In timp ce se construie§te trupul lumii noi (structurile materiale,
    economice, politice), este necesar sa se insufle in el sufletul (dimensiunea
    calitativa, spirituala, etica §i culturala).
    Aceasta actiune este a§a de urgenta incat provoaca frica . Unul dintre
    cele mai mari' paradoxuri ale timpului nostru - a spus l oan Paul al II-lea
    in discursul sau la ONU, cu ocazia a cincizeci de ani de la intemeiere - este
    ca omul, care deschisese perioada istorica a ,,modernitatii" aratand atata
    siguranta de sine, astazi, in schimb, ,,se apropie de sfar§itul secolului al
    douazecilea t emator de sine, infrico§at de ceea ce el insu§i este in stare sa
    faca, infrico 9at de viitor" 27 .
    Ei bine - conchide papa-, trebuie invinsa aceasta fridi! $i daca sing11ri
    nu vom reu 9i, vom putea invinge, cu siguranta, ,,impreuna": in1preuna cu
    Dumnezeu - explica el dupa aceea - §i impreu na cu altii.
    ,,Cu Dumnezeu", pentru ca speranta §i incredere~ noastra provin din
    sanctuarul intimal con§tiintei, ,,acolo unde omul est e sing1n- cu Dun1nezeu ''
    §i simte ca nu este la.sat in voia sa, c:i este insotit de iubirea Creatorului.

    26
    IoAN P AU L AL II - LEA, Laborem e:xen :ew; (14.09.1981), nr. 25: EV 7/1499.
    7
    ~ Ic)A N P AUL AL II -LEA, lJi i:i<: l ll"S La ONU La 50 Je ani de La i'nfiin/are (05 .10.1995), nr. 16: EV
    14/3261.
    10. DEMOCRATIA MATURA
    157
    ,,Cu altii" , pentru ca - adauga papa - frica de vii tor va fi invinsa gratie
    ,,efortului comu n pentru a construi civilizatia iubirii, intemeiata pe valorile
    universale ale pacii, solidaritatii, dreptatii c:i libertatii" 2s_
    ,... ' ' ':'S '
    In acest moment, Biserica are o proprie ,,propunere sociala" pe care
    trebuie s-o faca. Desigur, Biserica ,,nu are vreun model de propus" 29 : nu
    aceasta este 1nisiunea ei, nici lumea nu are nevoie de proiecte preconfec-
    tionate. ,,Modelele veritabile §i realmente eficiente se pot na§te numai in
    cadrul diferitelor situatii istorice, prin efortul tuturor celor responsabili
    care abordeaza problemele concrete in toate aspectele lor sociale economice
    politice §i culturale ce se impletesc intre ele" 30 . ' '
    Biserica, in schimb, cu invatatura sa sociala poate oferi acea indispen-
    , ' "
    sabila orientare ideala", care este eel mai important lucru de care omeni-
    rea are nevoie astazi pentru a construi noua societate 31 .
    Iata a§adar in ce consta cu adevarat ,,propunerea sociala" a Bisericii:
    este esentialmente oferirea unei busole, cu indicarea punctelor cardinale,
    pentru a se orienta. Este o contributie la discernamantul, la lectura sem-
    nelor timpurilor §i la alegerile care trebuie fa.cute, care constituie apoi
    misiunea autonoma a fortelor sociale: fie a celor care pentru angajarea
    lor scot inspiratie din diferitele confesiuni religioase, fie a celor care, in
    schimb, se inspira dintr-o viziune umanitara sau alta despre lume.
    Desigur, valorile religioase vor avea o importanta decisiva in al treilea
    mileniu: ,,Sunt convins - repeta papa - ca religiile vor avea, astazi §i in viitor,
    un rol preponderent in pastrarea pacii §i in construirea unei societati demne
    de om" 32 • Insa nici o cultura nu se poate lauda ca este singura interpreta a
    acelor valori sau ca are monopolul asupra lor; nici ma.car cea cre§tina.
    Acest lucru il §tie Biserica §i, de aceea, este sincera atunci cand invita la
    dialog toate culturile §i toate confesiunile religioase, facandu-se ea insa§i
    cuvant §i colocviu, conform frumoasei expresii a lui Paul al VI-lea33 •
    De fapt, Dumnezeu actioneaza §i in afara Bisericii; este prezent §i ac-
    tioneaza in evolutia istorica §i in schimbarile profunde ale societatii, ca §i
    ' '
    in toate acele propuneri generoase cu care familia oamenilor cauta' sa faca
    mai dreapta §i mai umana propria viata.34 •
    Desigur, dialogul trebuie dus in adevar §i in respect fata de norma etica,
    ce stralucesc in Cuvantul intrupat 35 ; desigur, Biserica, manifestand misterul
    28 Cf. Discurs la ONU .. , nr. 18: EV 14/3266.
    loAN PAUL AL II-LEA,
    29loAN PAUL AL II-LEA, Centesimus annus (01.05.1991), nr. 43: EV 13/212.
    ao loAN PAUL AL II-LEA, Centesimus annus, nr. 43: EV 13/212.
    31 loAN PAUL AL II-LEA,
    Centesimus annus, nr. 43: EV 13/212.
    32 loAN PAUL AL II-LEA
    Centesimus annus, nr. 60: EV 13/259.
    33 Cf. PAUL
    AL VI-LEA, Ecclesiam suam (06.08.1964): EV 2/192 .
    34 Cf. Gaudium et spes, nr. 26 §i 38: EV 1/1399-1402 §i 1437
    §.U.
    35
    Cf. Gaudium et spes, nr. 22: EV 1/1385-1390.
    158 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII

    lui Dumnezeu, ,,ii dezvaluie omului sensul existentei lui proprii, adica ade-
    varul esential asupra omului" 36 ; dar din asta nu rezulta ca intalnirea cu
    acela care nu accepta tot adevarul inseamna a trada evanghelia (a§a cum
    cred unii!).
    Efortul de a gasi puncte comune de contact §i valori comune cu acela
    care nu crede, pentru a cauta §i a inainta impreuna spre o cunoa§tere mai
    deplina a adevarului, nu intuneca deloc adevarul integral care straluce§te
    in Cristos.
    De aceea, Conciliul ii indeamna pe cre§tini ,,sa detecteze cu bucurie §i
    respect germenii Cuvantului", pe care-i poarta §i altii37; §i afirma ca, ,,din
    fidelitate fata de con§tiinta, cre§tinii se unesc cu ceilalti oameni pentru a
    cauta adevarul §i rezolvarea in adevar a atator probleme morale care apar
    in viata indivizilor, precum §i in relatiile sociale" 38 •
    Mai mult - adauga loan al XX.III-lea-,
    intfilnirile §i intelegerile, in diferitele sectoare ale ordi'nii temporale, dintre
    cei care cred §i cei care nu cred, sau cred in mod neadecvat, pentru ca ade-
    ra la erori, pot sa fie ocazie pentru a descoperi adevarul §i pentru a-i aduce
    omagiu 39 .
    Totu§i, nu trebuie sane in§elam! Nici o societate noua nu se poate na§-
    te, nici o transformare sociala nu se poate face fara o coeziune sociala in-
    tarita, adica fara un nou pact social care sa-i uneasca pe cetateni in jurul
    catorva orientari etice fundamentale acceptate.
    Ei bine, aceasta noua coeziune sociala este posibila astazi, dupa sfar§i-
    tul ideologiilor; un nou pact social nu mai este o utopie, de§i este mult de
    fa.cut pentru a-1 realiza.
    De ce oare valori de acum comune, cum sunt demnitatea omului, dez-
    voltarea §i pacea, nu ar putea sa fie ca ni§te ,,puncte cardinale" pentru
    credincio§i §i necredincio§i, pentru oamenii de bunavointa de cult ura §i de
    rasa diferita? Oare mai exista cineva astazi care sa fie convins ca venirea
    unei societati civile planetare va putea sa fie numai rod al inter dependen-
    t ei economice' §i politice, car e ne §i obliga sa traim uniti?
    Realitatea este ca civilizatia iubirii se va na§t e atunci cand t oate cultu-
    rile se vor intalni intr -o viziune comuna despre demnitatea umana, despre
    dezvoltare §i des pre pace; atunci cand in jurul aces tor valori funclamentale
    se va reinnoi acea coeziune sociala care singura face trainic orice pact so,.
    cial.

    36 Gaudium et spes, nr. 41: EV 1/1446-1448.


    37 Ad gentes, nr. 11 : EV 1/1112.
    38 Gaudium et spes, nr. 16: EV 1/1369 .

    :i9 IoAN AL XXIII-LEA, Pace,n in l.erris (ll .04 .1.9G3), nr. 159: CERAS , 327 ~. u .
    10. DEMOCRA'fIA MAT'URA 159

    Dar cum se realizcaza aceasta intalnire intre con 9tiinte §i culturi, fara
    a recurge la simtul religios §i la absolutul lui Dumnezeu? Iata pentru ce
    nimeni nu mai poate contesta astazi relevanta sociala a religiei, dupa ce
    falimentul materialismului ateu a demonstrat ) inca o data ' ca omul qi '3
    Dumnezeu sunt un binmn indisolubil: daca este pierdut Dumnezeu, omul
    se pierde; 9i 01nul nu se regase 9te pe sine insu§i daca nu-1 regase 9te pe
    Dumnezeu.
    A§adar libertatea religioasa est e indispensabila chiar pentru scopul in-
    tfilnirii dintre diferitele culturi ale lumii. Motivul profund este - a§a cum
    a reafinnat Ioan Paul al II-lea la ONU - ca orice cultura trebuie sa se con-
    frunte in n1od necesar cu problema lui Dumnezeu, pentru ca este condusa
    la asta de insa§i reflectia cu privire la sensul lumii 9i la sensul omului.
    De aceea, fara libertate religioasa nu este posibil un adevarat respect
    fata de cultura celuilalt. Numai libertatea religioasa poate garanta liberta-
    tea de gandire §i de cultura.
    Respectul nostru fata de cultura celorlalti este inradacinat in respectul fata de
    tentativa pe care fiecare comunitate o face pentru a da raspuns la problema
    vietii umane. in acest context, ne este posibil sa constatam cat de important
    este a ocroti dreptul fundamental la libertatea de religie §i la libertatea de
    con§tiinta, ca pila§tri esentiali ai structurii drepturilor umane §i fundament al
    oricarei societati realmente libere. Nimanui nu-i este permis sa sufoce aceste
    '
    drepturi folosind puterea coercitiva pentru a impune un raspuns la misterul
    40
    omului •
    Deci ,,discursul social" al Bisericii nu ramane deloc abstract §i teoretic,
    ci se traduce intr-o ,,propunere sociala" precisa: a construi cu totii impreuna
    noua civilizatie a iubirii. ,,La criza de civilizatie trebuie sa se raspunda cu
    civilizatia iubirii intemeiata pe valorile universale ale pacii, solidaritatii,
    dreptatii' '
    §i libertatii care au in Cristos deplina lor realizare" 41 . '
    ' '
    Insa' acestui plan pare sa i se opuna un obstacol care, la prima vedere,
    apare insurmontabil: relativismul etic.

    10 loAN PAUL AL II-LEA , Discurs la ONU la 50 cle ani de la intemeiere (05.10.1995), nr. 10:
    EV 14/3249.
    11 loAN PAUL AL II-LEA, Tertio millennia aclueniente (10.11.1994), nr. 52: EV 14/1807.
    11. PROVOCAREA RELATIVISMULU I

    Ioan Paul al II-lea, inca din primii ani '90 , at rasese at entia cu privire la
    pericolul r elativismului: '
    In numeroase t a.ri, dupa ca d er ea ideologiilor ca r e legau politica d e o co11ceptie
    totalitar a asupr a lumii - prima di11tre ele fii11d marxismul -, ap are a st azi u11
    rise nu m ai pu t i11 grav datorat 11egarii drepturilor funda m entale ale p er soa11ei
    uma n e §i datorita absorbirii 111 cadrul politic a aspiratiei religioase afla t e 111
    i11ima orica r ei fii11te uma11e: acesta este riscul alianfei intre democrafie §i rela-
    tivismul etic, care retrage convietuirii politice orice referi11ta morala sigura §i o
    priveaza, 111 mod radical, de recunoa§terea adevarului 1 .
    La randul sau, cardinalul Joseph Ratzinger, prefect al Congregatiei pen-
    tru Doctrina Credintei la acea vreme, a revenit de mai multe ori asupra
    temei relativismului, denuntandu-1 ca ,,problema cea mai mare din epoca
    noastra." 2 • Coborand la indicatii mai concrete, in Nota doctrinara cu privi-
    re la cateva probleme referitoare la angajarea §i comportamentul catolicilor
    fn viafa politica specifica: ,,Libertatea politica nu este §i nu poate fi inteme-
    iata pe ideea relativista ca toate conceptiile despre binele omului au acela§i
    adevar §i aceea§i valoare" 3 • De fapt - a§a cum arata experienta -, relativis-
    mul reduce viata democratica la un simplu pragmatism; ii ia transparenta
    functionarii institutiilor publice care, in loc sa slujeasca interesul comun,
    se transforma in instrumente de putere §i de interese corporative; slabe§te
    simtul statului in clasa conducatoare §i chiar in cetateni. De aceea, nu este
    exagerat a conchide ca problema relativismului a devenit astazi problema
    esentiala a vietii culturale, spirituale §i politice a timpului nostru.
    A§adar nu uime§te faptul ca Joseph Ratzinger a atras atentia cu privire
    · 1a gravitatea provocarii relativismului §i in omilia din 18 aprilie 2005 in tim-
    pul Missa pro eligendo pontifice, inainte de a intra in Conclavul care avea
    sa-1 aleaga papa cu numele de Benedict al XVI-lea: ,,Se constituie-a subliniat
    cu glas puternic - o dictatura a relativismului care nu recunoa§te nimic ca
    definitiv §i care lasa ca ultima masura numai propriul eu §i vointele sale" 4 •

    1
    loAN P AUL AL II-LEA, Veritatis splendor (06.08.1993), nr. 101: EV 13/2784.
    2
    J. R ATZINGER, Fede, uerita, tolleranza. fl cristianesimo e le religioni del mondo, C a nta-
    galli, Siena 2003, 78.
    3
    C ONG REGAT IA PENTRU DocT RINA C REDINTEI, Notii doctrinarii cu priuire la ca.teua problem e
    referitoare la angajarea §i comportamentul catolicilor fn via/a p oliticii : L'Osseruatore R o-
    mano (17 ianuarie 2003), nr. 3 .
    4
    L 'Osseruatore Romano (19 aprilie 2005) 7 .
    162 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII

    in fata acestei denuntari hotarate §i repetate a magisteriului este im-


    portant sa intelegem: 1) ce este relativismul ; 2) care sunt contradictiile
    sale; 3) care este raspunsul doctrinei sociale a Bisericii.

    1. Ce este relativismul
    Relativismul se na§te ca urmare a falimentului istoric al marilor ide-
    ologii din secolul al XIX-lea §i al XX-lea, ca reactie a neimplinirii atator
    promisiuni care facusera ca intregi generatii sa viseze. De fapt, toti ,,idolii"
    modernitatii s-au frant unul dupa altul; mitul iluminist al ,,zeitei ratiune",
    care singura ar fi putut face orice, s-a dizolvat in nihilism; mitul ,,progre-
    sului nedefinit", nascut cu revolutia industriala, s-a frant impotriva con-
    tradictiilor capitalismului salbatic;' autosuficienta ,,nationalismelor" din
    primajumatate a secolului al XX-lea §i a regimurilor nascute din Revolutia
    din Octombrie a condus la forme inumane de totalitarism §i de dictatura,
    deschizand calea spre razboaie mondiale §i spre genociduri inspaimanta-
    toare; mitul ,,dezvoltarii" a ajuns sa creeze noi forme de colonialism §i a
    condus lumea pe marginea catastrofei ecologice; in sfar§it, §i mirajul idea-
    logic al ,,eliberarii", conform caruia omul s-ar fi dezlegat de toate lanturile
    cu mainile sale, a ramas inmormantat sub daramaturile Zidului Berlinului.
    A§adar se poate spune ca relativismul este capatul de strada la care a
    condus conceptia iluminista despre viata. ,,S-a intamplat - scriu episcopii
    italieni - la sfar§itul celui de-la doilea mileniu cre§tin o adevarata eclipsa
    a simtului moral. Cu asta nu vrem §i nici nu putem spune ca oamenii sunt
    mai rai decat odinioara: mai degraba, a devenit dificil chiar §i sa vorbim
    despre ideea binelui, ca §i despre cea a raului, fara a trezi nu atat reactii,
    cat, mai ales, mult mai simplu o puternica neintelegere. Barbatii §i femeile
    din timpul nostru au, fara indoiala, valori de referinta - cine ar putea trai
    fara sa se increada in ceva sau in cineva? - , dar adesea gasesc ca este greu
    sau putin interesant sa dea cont despre ceea ce calauze§te alegerile lor de
    viata, riscand astfel sa se expuna puternic caracterului arbitr ar al ernotii-
    lor sau - fapt mult mai periculos - miturilor oculte care impregneaza soci-
    etatea noastra cu privire la difer ite t eme morale care nu sunt periferice"5 .
    Nu se neaga faptul ca iiluminismul - parintele a§a- numitei culturi li-
    berale sau ,,laice" - a generat democr atia §i a afirmat §i aparat libertatea
    §i dreptur ile umane; insa, in acela§i t imp, trebuie recunoscut ca proiectul
    iluminist al unei etici intemeiate numai pe rati une, universal acceptata de
    toti, a e§uat in mod rasunator 6 .
    5
    CEI, Communiwre if VangeLo in un monclo che cambia (29 .06.2001 ): IL R egno-docu-
    menti 46 (13/2001) 450.
    6
    Rec unosc asta in 9i9i laicii one§ti . De exc mplu , sc rie Giu liano Am ato: cultura laica a
    demonstrat ca nu are capac itatea de ,, Fl co nfonnu la proprii le ca noane comportame n tele a
    11. PROVOCt\H,gf\ Rl•\ LNl'lVTSMULUI
    163

    De:, aceea ' cli.matul de .inccrtitud1·ne c: · d · t b']· · ~


    . · - ':5 1 c ms a 1 1tatc ca re caractcnzeaza
    1ncepntnl celui de~al trcilca rnilcniu confirma ca raLiunca stiinta te hnica
    cre§terea _econ°;111 ~a - 1~1 po~da rezultatclor cxceptional d obt,in,ute - n~
    sunt suficiente lnsa ca sa-1 ehbereze pe on1; nu sunt suficiente ca sa-i im-
    plineasca sperantele, sa-1faca liber §i fericit. Omul modern care crezuse ca
    poate reu§~ singur, astazi este dezamagit §i dezorientat, p;ada unui relati-
    vism parahzant pentru care un adevar este valabil ca §i altul, toate opiniile
    sunt egale, toate con1portainentele sunt legitime.
    Efectele ~evastatoare ale acestui relativism apar mai evidente pe pla-
    nul etic, 1nm ales pentru ca zdruncina in§i§i pila§trii pe care se intemeia-
    za conviet,uirea civila: demnitatea persoanei, apararea vietii, familia. De
    fapt, se ajunge la punctul ca, ,,pentru a evita orice suprem;tie a unui sex
    sau a celuilalt, se tinde la §tergerea diferent,elor lor, conside;ate ca simple
    efecte ale unei condit,ionari istorico-culturale. In aceasta nivelare, diferen-
    ta corporala numita sex este minimalizata in timp ce dimensiunea strict
    ' '
    culturala numita gen [gender] este subliniata la maximum §i considerata
    primara"; rezulta consecint,e devastatoare: ,,punerea in discut,ie a familiei,
    biparentala prin caracterul sau natural, adica e compusa din tata §i mama,
    echivalarea homosexualitat,ii cu heterosexualitatea, un model nou de se-
    xualitate polimorfa"; deci se ajunge sa se justifice ,,tentativa persoanei
    umane de a se elibera de propriile condit,ionari biologice. Conform acestei
    perspective antropologice, natura umana nu ar avea in ea insa§i caracte-
    ristici care s-ar impune in maniera absoluta: fiecare persoana ar putea sau
    ar trebui sa se modeleze dupa propria placere" 7 •
    Ce sa spunem? Omul tehnologic traie§te de acum in stare de bet,ie: a
    reu§it sa smulga chiar §i secretul viet,ii, pana la reproducerea ei in labora-
    tor; de ce ar trebui sa se creada ca persoana umana este creata dupa chipul
    §i asemanarea lui Dumnezeu, cand clonarea face posibila crearea ei dupa
    chipul §i asemanarea unui alt om? Cine va putea stabili a priori ce este
    bine §ice este rau? Bunatatea §i rautatea se vor putea judeca numai din
    consecint,ele comportamentului liber al omului. Deci toate comportamen-
    tele, in principiu, se echivaleaza, sunt permise: statul nu poate, desigur, sa
    impuna avortul, dar pentru ce ar trebui sa-1 interzica femeii care decide
    sa recurga la avort? Statul nu va obliga niciodata doi homosexuali sa aiba
    viat,a de cuplu, dar pentru ce ar trebui sa impiedice asta daca ei o doresc?

    milioane §i milioane de persoane. Chiar daca. s-a ~r~1arit_ cu ~devarat un ~roiect ilumini~t
    de etica universala, el a e§uat" (,,Dove nasce la societa eg01sta , La Repubblica [9 decembnc
    2004]).
    7
    CONGREGATlA PENTRU D ocTRINA CREDINTEI, Scrisoare adresala episcopilor din Biserica
    Catolica despr; colaborarea barbatului §i a / enieii fn Biserica. §i in lume (31.05 .2004), nr. 2
    §.u.: Il Regno-documenti 49 (15/2005 ) 471 §.U.
    164 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIAL,\. A BISERICII

    Desigur, nu poate fi obligat cineva sa sinucida, dar de ce sa nu se permita


    asta unui bolnav aflat pe sfar§ite?
    Astfel, relativismul este ,,problema cea mai mare a epocii noastre" §i
    chiar a democratiei. Obligati intr-o umanitate care se globalizeaza, sa fa-
    , ' '
    cem unitate respectand diversitatile, nu vom reu§i niciodata daca mai intai
    nu se umple deficitul etic din democratiile noastre.
    B. Croce §i-a pus aceasta problema deja in urma cu un secol. $i a ajuns
    sa afirme ca democratia, daca vrea sa evite declinul, trebuie sa se intemeieze
    pe o cultura etica comuna, care, la randul sau, poate sa subziste numai
    daca este intemeiata pe simtul religios8• Tot in aceasta directie se indreapta unii
    mari ganditori laici din zilele noastre. De exemplu, este cazul lui Norberto
    Bobbio. in cartea sa Viitorul democratiei (Il futuro della democrazia,
    Einaudi, Torino, 1984) afirma ca una dintre marile promisiuni ale demo-
    cratiei a fast ca ea avea sa alimenteze in mod autonom §i spontan spiri-
    tul democratic. Ei bine - noteaza filosoful -, aceasta promisiune nu a fast
    mentinuta:
    ,
    democratia
    '
    a demonstrat ca nu este in masura sa '5~tie sa se ali-
    menteze in mod spontan, ca nu este autosuficienta. Jurgen Habermas, la
    randul sau, nu ezita sa afirme ca numai religia poate sa civilizeze din nou
    modernitatea: numai religia, tradusa in mod politic intr-un limbaj laic,
    poate ajuta societatea europeana sa pastreze propriile resurse morale 9 •
    ~i se intelege. De fapt, democratia este un instrument, o metoda, nu
    are in sine radacinile din care sa se alimenteze: nu poate sa fie autosufici-
    enta. De aceea, problema cea mai urgenta pentru a ie§i din criza prezenta
    este sa ajutam democratia sa regaseasca fundamentul sau etic. ~i faptul
    ca aceasta singura nu rezista daca nu se intemeiaza pe simtul religios este
    confirmat de necesitatea, revenita astazi in mod prepotent, de a recunoa§ ....
    te valoarea sociala a religiei. Este suficient sa amintim aici partea avuta de
    con§tiinta religioasa asupra caderii Zidului Berlinului §i asupra sfftr§itu-
    lui comunismului, asupra elaborarii unei ,,interventii umanitare" in fata
    genocidurilor din Africa §i din lugoslavia, asupra apararii pacii §i impo-
    triva oricarui ,,razboi preventiv". Influenta sociala a religiei poate sa aiba
    §i efecte negative, cum este eruptia fundamentalismului islamic pe scena
    mondiala, dar e vorba, desigur, de devieri patologice.
    In mod evident, problema se pune astazi in mod diferit de trecut, a§a
    cum dau marturie unele fenomene recente: expansiunea ,,religiei civile",
    inmultirea grupurilor neointegraliste (cele de tip teo-con americane) §i a
    a§a-numitilor ,,atei evlavio§i". Se simte nevoia de a intelege cum statul
    laic, fara a se transforma in stat etic sau confesional §i fara a cadea in

    8
    Cf. cap. 8, pag. 103 §. U .
    9
    Citati de P Sco1,1,01,A, ,,La religioni di noi moclerni ": La Repubhlica (17 iunie 2005)
    11. PROVOCAREA H.ELNl'IVISMULUJ
    165

    laicism, poate sa gara~1 teze nu n_u mai libcrtatea rcligioasa, ci ~i contributia


    . · 1· la formarea
    re11g1_e . ~1 la .consohdarea
    -s ·
    i- t J • t· ·1 ~ ..
    • c • ~ c ~csu u .u1 e 1c a societatu. Demgur,
    · · '

    solut1~ nu depiu de numai ~~ atitud_u~ea statului laic faFt de r eligie, ci i de


    9
    111 atuntatea cu care con§tnnta rehgioasa se situeaza fata de democratia
    ' ,
    laica.
    Miza jocului este _foarte mare. E vorba de a gasi punctul de intalnire §i
    de echili~r~ i1~tre exige~1 tel~ laicitatii legitime a democratiei §i recunoa 9te-
    rea efect1va a 1nfluente1 sociale a religiei.
    Numai state autentic laice - scrie prof. Scoppola -, in care laicitatea nu este
    o religie a!ter_nativa .d~ stat, ci un spatiu de libera exprimare garantata tutu-
    ror confesmmlor rehgioase, vor putea favoriza convietuirea §i, in acela§i timp,
    aportul religiilor la imbogatirea tesutului etic al soci~tatii. Se schiteaza o im-
    pleti.re sugestiva: laicitatea statului garanteaza libera exprimare §i ~onvietuire
    a religiilor, dar liberele exprimari ale experientei religioase garanteaza aportul
    etic necesar adus democratiei §i insa§i laicitatea 10 •

    2. Contradictiile relativismului
    '
    Generat de falimentul mirajului iluminist §i de criza culturii laice, re-
    lativismul este chinuit de contradictii interne grave, tocmai cu privire la
    punctele nevralgice - conceptia despre libertate §i despre legalitate - pe
    care se sprijina statul de drept. Sa vedem mai bine in ce sens.
    Conceptul individualist-radical de ,,libertate", astazi dominant (a§a-numita
    ,,gandire unica"), constituie nucleul insu§i al relativismului. De fapt, con-
    form traditiei iluministe - a§a cum am spus deja vorbind despre ,,laicitate"
    - , libertatea trebuie inteleasa ca posibilitate de a alege §idea face ceea ce
    '
    se voie§te: singura limita este respectarea libertatii celuilalt §i singurul
    principiu de autoritate §i adevar este vointa majoritatii. Deci libertatea
    este sinonima cu toleranta §i cu permisivitatea. Diferitele opinii politice,
    culturale, morale §i religioase trebuie considerate toate la fel de legitime.
    Statul nu poate sa aleaga una §i sa-i oblige pe toti cetatenii s-o urmeze, ci
    trebuie lasata fiecarui cetatean libertatea de a se inspira din opinia care-i
    '
    place mai mult. Numai respectarea acestui relativism cultural §i etic - se
    sustine - va evita caderea in intoleranta ~i in autoritarism. De aceea, in
    ' ' "S
    afara de dreptul celuilalt §i de voin~a majoritatii, nu exista un presupus
    adevar §i o norma etica transcendente care sa poata impiedica libera auto-
    determinare a individului.
    0 asemenea conceptie de libertate este in sine contradictorie. De fapt,
    relativismul se prezinb'i ca un fel de dogm.a care trebuie acceptata fara posi-
    bilitatea de a fi pusa in discutie i;;i deschide drumul spre forme de ,,dictatura

    10
    P ScoPPOLA La relioioni di noi moderni": La Repubblica (17 iunie 2005).
    ' " b•
    166 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA. A BISERICII

    a majoritatii", care sunt o cu§ca pentru libertatea insa§i. Adevarata sa li-


    mita este aceea ca e ,, un doginatism care crede ca este in posesia definitivei
    cunoa§teri a ratiunii §i ca are dreptul de a considera tot restul numai ca
    un stadiu al umanitatii, in fond, depa§it §i care poate sa fie relativizat in
    1110d adecvat" 11 . Or, nu se neaga faptul ca Iluminismul a condus la rezulta-
    te importante: democratia, libertatea de con§tiinta, egalitatea drepturilor.
    Totu§i, a§a cum demonstreaza istoria, o libertate fara limite §i fara nici o
    nonna morala duce la autodistrugerea libertatii insa§i.
    Motivul este ca valorile nu depind de vointa libera a oamenilor, nici
    de majoritati provizorii §i schimbatoare; nu le creeaza, nici nu le decide
    statul. Ele vin inainte de organizarea libera a societatii; sunt inscrise in
    con§tiinta fiecarui om §i, ca atare, reprezinta un punct de referinta norma-
    tiva pentru insa§i legea civila. Misiunea statului este de a le tutela §i a le
    coordona in vederea binelui comun, punandu-le la temelia oranduirii de-
    mocratice, a§a cum face Constitutia noastra (italiana, n .t.), care le enume-
    '
    ra: primatul persoanei cu drepturile sale inviolabile, demnitatea muncii,
    familia intemeiata pe casatorie, dreptul parintilor de a-i instrui §i educa
    pe copii, subsidiaritatea responsabila a autonomiilor locale §i a corpurilor
    intermediare respectand unitatea nationala, libertatea religioasa. Ori de
    cate ori se pun in discutie una sau alta dintre aceste valori (fie §i cu consen-
    sul ,,majoritatii"), este afectata oranduirea democratica in fundamentele
    sale. in acest caz, democratia, privata de fundamentul sau etic, se reduce
    la un ansamblu de reguli pur formale, la un simplu 1necanism pentru a
    armoniza in mod empiric diferitele interese ale cetatenilor.
    De aceea, loan Paul al II-lea, dupa ce a infierat ca daunatoare §i pericu-
    loasa aliant a dintre democratie §i relativismul etic" , r eafirma:
    " ' '
    Daca nu exista nici un adevar ultim care sa calauzeasca §i Sa orienteze actiunea
    '
    politica, ideile §i convingerile pot fi U§0r instrumentalizate in folosul puterii.
    0 democratie fara valori se transforma U§0r intr-un totalitarism declarat sau
    ocult, dupa ' cum arata istoria 12 .
    Este adevarat - admite papa - ca din punct de vedere istoric s-au comis
    multe crime in numele ,,adevarului" (§i Biserica nu ezita sa recunoascl
    propriile responsabilitati); dar este la fel de sigur ca delictele §i negarilr
    libertatii se comit astazi in numele relativismului etic:
    '
    Atunci cand o majoritate parlamentara ori sociala decreteaza leg-itimitatea su-
    primarii, chiar daca num ai in anumitc conditii, a vietii umane inainte de na§-
    tere, nu ia oare o decizie tiranica fa~a de fiin~a om eneasca cea mai slaba §l mai
    lipsita de aparare? Con§tiinta universala reactioneaza pe drept cuvant in fata

    11 J. RA'J'1/,JN<..:m, Europa in criza cuLLuriLor, (;()l!ferin pi ~inuta la Subiaco la 1 aprilie 2005.


    12 loAN P AU L AL II- LEA, Veritatis splendor (06 .08.1993) , nr. 101 : BV 13/2784.
    11 . .PROVOCAH,g J\ HJ~J,J\'J'JVISMU J,UJ 167

    crimelor hnpotriva umanitat,ii care au con stiLuit cxpcri entc atat de trjste 1n
    secolul nostru . Oar e acestc crime Ftr inccLa de a mai fi crim~ daca, 1n loc de a fi
    comise de tirani fara scrupu]c, ar fi legitimate de conscn sul popular? 11
    A§adar, in timp ce, pc de o partc, cstc corect a rccunoa 9tc ,,mcritele 11

    Iluminismului, indeosebi pentru ca a generat democratia, pe de alta parte


    insa, trebuie reafirmat ca scopul democratiei este omul cu demnitatea sa
    si cu libertatile sale personale §i sociale. Sistemul democratic este numai
    ~ 11 instrument §i, ca atare, prime§te moralitatea sa de la scopul caruia ii
    sluje§te. Prin urmare, democratia va atinge scopul sau (care este acela de a
    garanta tuturor demnitate §i libertate egala) in masura in care va intrupa
    §i va promova valorile umane, personale §i sociale autentice. Altminteri, de-
    mocratia, privata de sufletul sau etic, se poate transforma in mod paradoxal
    in instrument de asuprire, in totalitarism mai mult sau mai putin mascat.
    Un al doilea izvor de contrad~ctii interne in relativism este conceptia ~a
    ambigua despre legalitate §i despre raportul dintre individ §i societate. In
    linie de principiu, suntem cu totii de acord cu privire la faptul ca legalita-
    tea este fundamentu l statului de drept:
    Daca lipsesc reguli clare §i legitime de convietuire sau daca acestea nu sunt
    aplicate, forta tinde sa prevaleze asupra dreptatii, autoritatea asupra drep-
    tului, cu consecinta ca libertatea este pusa in pericol pana la disparitia ei. De
    aceea, legalitatea, adica respectarea §i practicarea legilor, constituie o conditie
    fundamentala ca sa existe libertate, dreptate §i pace intre oameni 14 •
    Limita relativismu lui etic consta tocmai in sustinerea ca legalitatea
    consta esentialmen te in simpla respectare formala a regulilor in sens indi-
    vidualist-libertar. Adica se subevalueaza faptul ca legalitatea este in mod
    intrinsec sociala. Legalitatea incepe, desigur, de la noi in§ine, de la viata
    noastra privata, dar are mereu o recidiva sociala in bine §i in rau.
    De fapt, societatea este o comunitate de persoane in relatie intre ele,
    nu este o turma de indivizi anonimi unul langa altul, fiecare dintre ei gan-
    dindu-se numai sine: nu exista libertate personala fara responsabi litate
    sociala. Acest lucru explica §i
    predilectia congenitala a doctrinei sociale a Bisericii mai mult fata de
    valorile sociale decat fata de cele individualist-libertare, adica fata de
    '
    valorile care permit relatiile, '
    nu fata de cele care ii acorda individului o
    libertate cat mai extinsa posibil, dar fara responsabilitate .
    15

    13
    IoAN PAUL AL II- LEA, Evangelium vitae (25.03.1995), nr. 70 : EV 14/2401.
    14
    CoMISIA ECLEZIALA DREPTATE 9r PACE, Educare alla legalita (04.10.1991), nr. 2: ECEI
    5/524.
    15
    • C.M. MARTINI, Temeri §i speranfe ale unui ora.§, Discurs la Primaria din Milano (28
    iunie 2002) nr. 6.
    168 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII

    in concluzie, relativismul face referinta la o conceptie incompleta des-


    pre om §i despre societate.

    3. Raspunsul doctrinei sociale a Bisericii


    Condamnarea relativismului ca degenerare a culturii moderne nu in-
    seamna deloc refuzarea, pur §i simplu, a Iluminismului §i a modernitatii.
    Biserica nu neaga aporturile pozitive ale gandirii moderne; ea a avut, mai
    ales, meritul de a concentra atentia asupra omului, cu rezultatul de a fa-
    voriza dezvoltarea in diferite domenii ale cunoa§terii: antropologia, logica,
    §tiintele naturii, istoria, limbajul etc.; Biserica - a§a cum explica loan Paul
    al II-lea in enciclic8 Fides et ratio (1998) - denunta faptul ca ,,ratiunea, sub
    greutatea unei §tiinte 8§8 de mari, s-a curbat asupra ei insa§i, devenind,
    zi de zi, incapabila de a ridica privirea spre inaltimi pentru a indrazni sa
    ajunga la adevarul fiintei" 16 .
    Prin urmare, omul 'contemporan a devenit prada a scepticismului : ac-
    ceptarea pluralismului legitim s-a transformat in conceptia falsa ca toate
    pozitiile sunt egale, ca totul se reduce la o simpla opinie; de aceea, astazi
    omul ,,se multume§te cu adevaruri partiale §i provizorii, fara a mai incerca
    sa puna intrebari radicale referitoare la sensul §i la ultimul temei al vietii
    umane, personale §i sociale" 17 . Rezultatul eel mai grav al acestei fragmen-
    tari existentiale este dramatica §i generalizata ,,criza de sens":
    Punctele de vedere, deseori cu caracter §tiintific, despre viata §i despre lume
    sunt atat de numeroase, ca, de fapt, asistam la afirmarea fenomenului farami-
    tarii cunoa§terii. Tocmai aceasta face dificila §i deseori zadarnica cercetarea
    unui sens. Mai bine zis [ ...], nu putini sunt cei care se intreaba daca mai are
    vreun sens sa-ti pui intrebarea despre sens 18 •
    ~i omul este dezorientat.
    Cu toate acestea, nu lipsesc puncte semnificative de convergenta intre
    cre§tinism §i modernitate, incepand de la discursul despre valorile fun-
    damentale de libertate, egalitate §i universalitate a drepturilor uman e.
    Religia cre§tina a fost mereu geloasa pe libertate §i a refuzat sa se lase
    absorbita de oranduirea statala pagana, chiar cu pretul martiriului; fide-
    litatea fata de mesajul universal de mantuire a facut-o sa se indrepte fara
    discriminare spre orice popor, de orice limba, rasa §i natiune, consideran-
    du-i pe tot i oamenii frati §i egali intre ei in demnitate §i in drepturile fu n-
    da mentale. Sunt acelea§i valori duse inainte de Iluminism. Deci nu este
    exagerat sa se afi rme ca Iluminismul est e de origine cr e§tina §i nu este o
    16
    loAN P AUL AL II - LEA , Fides et ratio (14.09.1998), nr. 5: EV 17/1185.
    17
    I oAN PA UL AL II - LEA, Fides et ratio, nr. 5: EV 17/1185 .
    18
    l OAN P AU L AL lJ -J. E:A, Fides et ratio, nr. 81.: EV 17/1345.
    11. PROVOCAlmA RELJ\'1.'IVISMULUI 169

    111 tarnplare ca el s-a afirmat chiar in domcniul cultural §i geografic in care


    mai mult raspandita estc credinta cre§tina. Mai mult, a contribuit la scoa-
    terea din nou in evidenta a rationalitatii originare a religiei logos-ului 9i
    a contribuit la eliberarea cre§tinismului de conditionari istorice §i polifa ce
    care ajunsesera sa-1 transforme in religie de stat1 9 •
    A§adar va trebui sa se continue in redescoperirea raportului dintre cre-
    dinta §i ratiune, dintre morala §i religie, care in trecut a fost subevaluat,
    plasand in mod gTe§it credinta religioasa dincolo (sau dedesubt) de cunoa§-
    terea §tiintifica, singura considerata valida. Paul al VI-lea prezentase acest
    lucru - cu multi ani in urma - cu o expresie ramasa vestita: ,,Ruptura din-
    tre evanghelie §i cultura este, fara indoiala, drama epocii noastre" 20 . loan
    Paul al II-lea aprofundeaza discursul pornind de la consecintele devasta-
    A

    toare pe care a produs-o acea ,,drama". In trecut - spune el - ,,ruptura" se


    '

    traducea prevalent in contrastul deschis dintre credinta §i marile curente


    ale gandirii moderne, care revendicau autonomia ratiunii fata de orice au-
    toritate doctrinara transcendenta. Insa astazi fractura aceea s-a largit fara
    A ' '

    masura §i orgoliul de ieri s-a transformat in nelini§te. Ratiunea, care ina-


    inte se indoia despre Dumnezeu, a ajuns acum sa se indoiasca de ea insa§i.
    De aceea - adauga el - ,,este iluzoriu a se gandi ca, in fata unei ratiuni
    slabe, credinta ar fi mai incisiva; dimpotriva, cade in pericolul grav de a fi
    ' A

    redusa la mit sau superstitie. In acela§i fel, o ratiune care nu are in fata o
    credinta matura nu este provocata sa fixeze privirea pe noutatea §i radica-
    litatea fiinpei,, 21. Iata pentru ce Biserica este profund convinsa ,,ca credinta
    §i ratiunea i§i dau un ajutor reciproc, exercitand una pentru cealalta o
    functie fie de examinare critica §i purificatoare, fie de stimul pentru a ina-
    inta in cautare §i in aprofundare" 22 •

    Il t~: ~~~:::2~~:::r:a::n~:~:::::::i:::elapa m
    biblica §i tra-
    ·j difia Bisericii. Din acest izvor, care vine de sus, i;,i trage inspiratia ;;i lumina

    pentru a intelege, judeca ;;i orienta experienta umana ;,i istoria. inainte ;;i
    1 deasupra tuturor sta planul Jui Dumnezeu privind creatia ;;i, in special,
    ·1 privind viata ;;i destinul omului chemat la comuniunea trinitara.
    Credinfa, care prime~te cuvantul divin ~i-l pune fn practica, lucreaza fn mod
    eficace fmpreuna cu rafiunea. Inteligenta credintei, in special a credintei

    19
    Cf. J. L 'Europa nella crisi delle culture.
    RATZINGER,
    20
    P AUL AL VI-LEA, Euangelii nuntiandi (08.12.1975), nr. 20: EV 5/1612.
    21
    l oAN P AUL AL II-LEA Fides et ratio (14.09.1998) : EV 17/1274.
    )
    22
    loAN PAUL AL II-LEA, Fides et ratio, nr. 1.00: EV 17/1388.
    170 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII

    .
    I orientate spre practica, este structurata de ratiune 9i se folose 9te de toate

    I
    rezultatele pe care i le ofera aceasta. La £el, 9i doctrina sociala, inteleasa ca
    o §tiinta aplicata la caracterul contingent 9i istoric al practicii, une 9te /ides
    et ratio 9i constituie expresia elocventa a raportului lor rodnic.
    75. Credinfa §i rafiunea constituie cele doua cai cognitive ale doctrinei sociale,
    ., douii fiind izvoarele din care ease adapa: revelafia §i natura umana. Cunoa9terea
    • credintei intelege 9i calauze 9te viata omului in lumina misterului istorico-
    salvific, 9i anume ca Dumnezeu s-a revelat 9i s-a daruit pe sine in Cristos
    ,, noua, oan1enilor. Aceasta inteligenta a credintei include ratiunea prin care
    I f I

    ea, pe cat posibil, explica 9i intelege adevarul revelat 9i-l integreaza cu


    adevifrul despre natura umana, a9a cum este exprimat in planul divin al
    creatiei, adica adeviirul integral al persoanei ca fiinta spirituala 9i trupeas-
    ca, in relatie cu Dumnezeu, cu celelalte fiinte umane 9i cu alte creaturi.
    I I ·

    Totu§i, orientarea centratii spre misterul lui Cristos nu sliibe§te §i nici nu


    exclude rolul rafiunii, iar prin aceasta nu priveaza doctrina socialii de plauzibili-
    tatea rafionalii §i, prin urmare, de·valabilitatea ei universalii. Deoarece misterul
    lui Cristos lumineaza misterul omului, rap.unea confera plinatate de sens
    mtelegerii demnitatii umane, precum 9i exigentelor morale care o tutelea-
    za. Doctrina sociala este o cunoa§tere luminatii de credinfa, care - tocmai de
    aceea - exprima o mai mare capacitate de intelegere. Toate adevarurile pe
    care le veste 9te 9i toate obligatiile ce rezulta din acestea corespund rap.u-
    nii: ele pot fi acceptate 9i imparta9ite de toti.
    in concluzie, dialogul intercultural devine locul privilegiat al intalnirii
    dintre ratiune §i credinta, dintre credincio§i §i necredincio§i: ,,Gandirea filo-
    sofica este deseori unicul teren de intelegere §i dialog cu cei care nu impar-
    ta§esc credinta noastra"; de fapt, chiar condu§i de intelegerea ulterioar a a
    istoriei pe care credinta ne ajuta s-o avem, ,,se poate dezvolta o reflectie care
    va fi comprehensibila §i judicioasa §i pentru eel care nu percepe inca adeva-
    rul intreg pe care Revelatia divina il arat a" 23 . Motivul este ca fiecare om este
    inserat intr-o cultura §i orice cultura ,,poarta in1primat a in ea §i lasa sa se
    vada tensiunea spre o implinire. A§adar se poate spune ca in sine cultu ra are
    posibilitatea de a accepta revelatia divina." 24 . Acest lucru este cu atat mai i1n-
    portant astazi, cand probleme fo arte grave - ca acelea ale pacii, salvgardarii
    creatiei, convietuirii multietnice 9i multiculturale - cer intalnirea §i colabora-
    rea tuturor oamenilor de bunavointa, oricare ar fi rasa, cultura §i religi a lor.
    Pen tru aceasta, in fata provocarii relativismului est e n evoie, mai ales,
    de cre 9tini adulti §i matur i. Avem nevoie - a spus cardinalul Ratzinger, cu
    putine zile inainte de ridicarca sa la pontificat - de

    2
    a loAN P AU L AL II-LEA , Fides et ratio , nr. 104 : EV 17/1393.
    24
    loAN P AU L AL 11- LE A, Fides el ratio , nr. 71 : EV 17/1319 .
    11. PROVOCAHEA RELJ\'l'IVISMULUI 171

    oameni care, printr-o crcdinta iluminata §i trait.a, sa-1 faca pe Dumnezeu cre-
    dibil 'in lurnea aceasta. Marturia ncgativa a cre§tinilor care vorheau clespre
    Dumnezeu §i traiau impotriva Lui a intunecat imaginea lui Dumnezeu §i a
    deschis poarta pentru necredinta. Avem nevoie de oameni care sa tina privirea
    111 dreptata spre Dumn ezeu , 'invatand de acolo adevarata umanitate. Avem ne-
    voie de oameni al caror intelect sa fie luminat de lumina lui Dumnezeu §i caru-
    ia sa-i deschida inima, 'in a§a fel incat intelectul lor sa poata vorbi intelectului
    celorlalti §i inima lor sa poata deschide inima celorlalti. Numai prin oameni
    car e sunt atirn:?i de Dumnezeu poate Dumnezeu sa se intoarca la oameni 25 .

    25
    J. RATZIN GER, L'Europa nella crisi delle culture.
    PARTEA A TREIA

    PREZENTA SOCIAL A BISERICII


    12.DE LA PROPUNERE LA
    ,PREZENTÃ SOCIALA"
    Discursul social" al Bisericii a_a cum am vzut- are
    un cont1inut pre
    cis i propriu, un sens al såu. Adic Biserica are o propunere
    proprie de oferit, care const în indicarea câtorva linii de fond sOciala"
    criteriide judecat _i orientri operative) de la care trebuie (principii,
    a elabora unproiect cultural inspirat în mod crestin (alåturi pornit pentru
    de altele la fel
    de posibile), graie _i contribuiei tuturor oamenilor de bunvoint _i deci
    pe larg acceptabil.
    Aceast propunere socialåare de acum un nume: ,Civilizaia iubirii".
    Nue vorba de un slogan, nici de un avertisment moralist. Este un proiect
    de societate, este o provocare istoric, lansat de Biseric.
    Oprovocare fär precedent - spune Instruciunea Libertatis conscientia - este
    lansat astzi cre_tinilor care lucreaz pentru a realiza aceast civiliza1e a
    iubirii, care rezumåmo_tenirea etico-cultural a evangheliei. Aceast misiu
    ne cere o nou£reflecie despre ceea ce constituie raportul poruncii supreme
    a iubirii cu ordinea social considerat în toat complexitatea ei. Concluzia
    direct a acestei reflectii profunde este elaborarea i realizarea de programe
    îndrznee de aciune în vederea eliberärii sociale i economice a milioane de
    bärbai _i de femei, a cror condiie de asuprire economic, social _i politic
    este intolerabil!,

    A_adar propunerea social a magisteriului nu se limiteaz la enuntarea


    de principii sau la un îndemn generic la angajare social. Discursul social
    al Bisericii este ,,esenialmente orientat spre aciune"", Adic propunerea
    sa social este fundamentat din punct de vedere teoretic, dar pentru ca
    apoi s se traduc în programe îndrznee de aciune" pentru eliberarea
    a milioane de persoane.
    Bisericaa revendicat mereu acest drept-obligaie de prezen _i de actiu
    ne social. Revine Bisericii- afirm, de exemplu, Mater etmagistra -drep
    tul _i obligaia nu numai de a tutela principile ordini etice i religioase, ci
    i de a interveni în mod autoritar în sfera ordinii temporale, atunci când e
    vorba de a judeca despre aplicarea acelor principii la cazurile concrete".
    A_adar faptul c Biserica nu are de propus un model tehnic" de soci
    etate n-o împiedic îns s formuleze o propunere social" _i s vrea ca
    ICONGREGATLA PENTRU DocrRINA CREDINEI, Libertatis conscientia (22.03.1986), nr. 81:
    EV 10/312.
    2CONGREGATIA PENTRU DoCTRINA CREDINEI, Libertatis conscientia, nr. 72: EV 10/294.
    SlOAN AL XXIII-LEA, Mater et magistra (15.05.1961), nr. 239: CERAS, 273.
    Biserici.pmânteasc a misiuneaîndeplinesc sociali învtura
    fapt traduc
    înresponsabiliti,
    laicii aceste prin vocatiei
    lor: mânte_tia
    nat1uri
    p viai statutului
    delor pmânte_ti a condiiei datorit deosebit
    mod laicilor
    încompetena responsabiliti
    de in de
    clugrilor.
    Astfel _i
    preoilor laicilo,
    nu aparinpmânteasc, natur urmare,
    de nistrative,
    prin
    admi
    economice, publice, obligaile societ+ii: funcionarea organizarea
    i irea,
    constru responsabiliti
    de
    legate implic social doctrina acestea, lâng Pe
    fiecruia. proprii vestire misiunea
    de oficiile
    _i
    dup carismele
    i competenele, dup parte cre_tin
    în fiecrui adreseaz
    Bisericii,
    se social adoctrina rezult
    din formrii,
    care catehezei
    ale i ale
    învturi, evanghelizr,
    aleadic Datorile cre_tin. fiecrui slujirea _i
    vocaia dup adecvate rspunsuri suscit care moral
    adevrului lumin a
    învtureste astfel
    de social.O viaa caritate
    în dreptate
    de_i toriile
    de
    îndeplini
    da recunoa_te i pentrua social învtura interpelatde este
    Con_tüna responsabiliti
    sociale. asume s¯-_i trebuie toi pentruc membriü
    si,
    toi eclezial
    cucomunitatea este sociale doctrinei destinatar a Prima 83.
    (Compendiu,
    83) nr.
    credincio_ilor
    laici comunittii
    ai social" a Prezenta
    astzi. Bisericii catolicilor
    a_i socialea prezente noii tema profund mai
    trata înainte
    a dediferen, aceast clarificat important
    de Esteslujire). de
    oficial rol un
    desf_oar
    ea în care pentru
    cei (specifici atare cre_tine
    ca
    comunitii politic" a social_iprezen ,diferit printr-o îns,i rând
    doilea alcredincio_ii
    în
    laici; pentru specific este politic,ce social_i ta
    prezen prin rând, primul prezen:în forme
    de dou prirealitate
    n înloc
    social
    are actiunepropunere"la trecerea
    la de cuvinte: alte cu
    Spus
    iubirii. civilizaie a nouaconstrui comun
    ade efortul susin
    alimenteze
    s i roluri
    s confuzie
    de fr menit -profetic, curajoas i
    social", ,prezent angajeazola chiaro Biserica,ba scute_te ligioas
    nu
    esenialmentere misiunea
    sa însc este socio-politic;
    doua a domeniul în
    alegeri
    respectivele fac sarcina
    s singuri) (desigur,
    nu credincio_ilor
    laici
    ales, mairevine, lec este importante.
    Prima avertizri dou Cu
    lume. de
    fa cre_tine slujiriiintrinsec a exigen mereuo fost noastre,
    a ci zilelor
    noutatea esteo ,,actiune
    nu propunere
    la latrecere
    de aceast Or,
    aciune". îndrznetede programe prin
    realitate traducîn ssiderare
    -o i
    con înautonom,
    ias-o liber
    i bunvoint,
    mod în oamenii
    de cre_tinii
    i
    BISERICII SOCIAL ADOCTRINA INTRODUCERE
    ÎN 176
    12. DE LA PROPUNERE LA PREZENT SOCIALÄ" 177

    1. Rolul de neînlocuit al credincio_ilor laici


    Dac exist un punct sigur, reie_it fie din criza social si cultural a
    timpului nostru, fie din aprofundarea ecleziologiei Conciliului, este nece
    sitatea de credincio_i laici maturi (brbati _i femei) care s se dedice noii
    evanghelizri i slujiriicre_tine a lumi.
    În acest ceas magnific i dramatic al istoriei, în apropierea iminent£a celui
    de-al treilea mileniu spune loan Paul al II-lea -, situatii noi, fie ecleziale, fie
    sociale, economice, politice i culturale, cer astzi, cu o fort cu totul special,
    actiunea credincio_ilor laici. Dac lipsa angajrii a fost mereu inacceptabil,
    timpul prezent o facee i mai vinovat. Nu-i este permis nimnui s£stea de
    geaba'.
    Asta echivaleaz cuafirmaia c, fr un laicat matur i angajat, Biserica
    numai poate astzi s se fac prezent în lume din punct de vedere social,
    în mod corespunztor necesitilor noii evanghelizri.
    Aceast dep_ire a unei concepii ,clericale" despre Biseric i despre
    evanghelizare nu trebuie interpretat - a_a cum fac unii - aproape ca un
    semn de sc£dere a sensului supranatural; dimpotriv, constituie un simp
    tom de ere_tere i de maturitate în credin. De fapt, con_tina c toat
    Biserica este prta_ la ,o dimensiune secular autentic, inerent natu
    rii sale intime i misiunii sale", _i c aceasta se realizeaz, mai ales, prin
    natura secular, proprie i special a laicilor"5 conduce la o concluzie
    foarte important pentru prezena" Bisericii în timpul nostru: adic la
    convingerea c lumea nu este o închisoare din care trebuie s evadm, ci
    este chiar spaiul teologic" în care toi cre_tin, fr deosebire (i, în pri
    mul rând, credincio_ii laici), sunt chemai s triasc _i s lucreze pentru
    a vesti _i a mrturisi mântuirea adus de Cristos.
    Desigur, credincio_ii laici au o vocaie specific de realizat în aceast
    angajare unitar a întregii Biserici:
    Imaginile evanghelice ale sri, lumini _i drojdiei - spune papa WojtyBa -, de_i
    se refer fr deosebire la toi discipolii lui Isus, i_i auo aplicare specific la
    eredincio_ii laici. Sunt imagini extraordinar de semnificative, pentru c arat
    nu numai inserarea profund _i participarea deplin a credincio_ilor laici pe
    pmânt, în lume, în comunitatea uman, dar, mai ales, noutatea i originali
    tatea unei inserri i a unei participri destinate rspândirii evangheliei care
    mântuie_tef.
    A_adar credinciosul laic, chiar în specificul naturii sale seculare", nu
    este deloc un trup separat, ocelul rtcitoare în organismul eclezial.
    *loAN PAUL AL II-LEA, Christifdeles laici (30.12.1988),nr:. 3: EV11/1616.
    IoAN PAUL AL II-LEA, Christifideles laici, nr. 15: EV 11/1654.
    loAN PAUL AL II-LEA, Christifideles laici, nr. 15: EV 11/1654.
    Numai
    credincio_ii
    vedere
    sfidel såraci.mai _iS-ovieii"$, tea mrturie"care templaie de de
    evangheliza. Biseric£
    pentru a aliza,
    istorie, retainelor
    a înChiar ve_te
    comuniune cuprinprime_te
    sul Credinciosul laic 178
    delegare
    GaudiumB realizeze promovarea Astfel, mirul,
    laic
    lOAN Cultivat Esteumanizatoare
    realizeze,credincio_ii om. toate, De Trupuluiprivina lui botez.
    544.
    (Compendiu,
    Spiritualitatea
    credinciosului laic misiunea fapt, înainte demnitatea
    PAUL prin
    socialimportant este De dac cu
    c trebuieîntre _i cre_te
    _i aceea, pstori drept
    nu Vocaia din
    ALet Mrturia dus mântuirea intermediul laici a ieste i credinciosul demnit·ii unii, INTRODUCERE
    IHEA, spes, pentru în în laforteiaciune,prezenta credin de partea
    la mod uman, fel exist
    în timpul vor dac posibil s-o toate, deplin i
    nr.
    maturitate.
    credinciosului nr. a de Cristos"", pentru din
    cre_tin£
    Christifideles 32: realizarea aceast transformatoare
    civilizaiei realizeze se sa
    544 deplin
    care adevrat _ti esteîntre nici episcopului
    prin între s-0
    _i înlaic _ivoina maturizeaz în este
    i nostru, s
    social" cultur,
    V lor adevrat comune
    aciuni alii, interiorul o
    I/366. urm.) întemeietorul realizeze fidelitatea se viaa estetuturor
    deosebire i chemarea
    angajare la ÍN
    Din evanghelizare _i
    Biserica amintire iubirea lu i
    eficace fac în responsabilitatea vocaie o DOCTRINA
    luici, laic practic iubirii
    între c mod între chemat sa exist
    Cristos,
    acest mrturia o a sau
    nr se între c Bisericii personal
    sintez în
    U_te i se fa
    a Cuvânt va a totu_i comuniunii între specific£
    euharistie
    34: motiv evangheliei cea fa asemntorcredint
    s a
    poatepoatemisiunii
    divin a sinteza fi
    pe sunt parohului,
    EV propunerii de evanghelie de fie SOCIALÁ
    dintr-ndur ul i cea între
    mai înseamn între diferitii
    11/175l. este promovare Dumnezeu _i Dumnezeu acea,,omul pu_i
    a sface mai splendid _i înnscut,
    instituit-o:
    împlineasc de via, cer credincio_ilor pentru zidi identic ecleziale. _i-l social i
    angajarea politic,în
    sintez învtori, toi A
    prezentneînlocuit credibil ,va sintezei"; membri ci BISERICII
    Biserica care i i,prezenta o
    sociale între datoriile fi pmânt, a adevrat
    plaseaz direct
    reCunosCut,
    urului uman. i sinteza i mrturisi, i a
    slujirea între
    pe Apoi, care politic
    sa s evanghelizare despre convingtoare fidelitatea misiunii în prin nu
    im astfel din pe care împritori pe de
    vesteasc a sa pentrurea
    credin ceea se
    lumle
    atât punct care
    Bisericii. zilnice între în la
    reu_i va vital socialå",
    întreaga egalitate între_te
    credincio
    in fratilor nouta înainte ce Cristos,
    unice: aceast
    mod o fa con pri
    i de au ale pe i ai
    12. DE LA PROPUNERE LA PREZENT SOCIALA" 179

    de semnificativ i st în contrast cu mistica actiunii specific umanismu


    luiateu, lipsit de ultimul fundament i care se încadreaz în perspective
    pur temporare. Orizontul escatologic este cheia care face posibil înte
    legerea corect a realitilor umane: în perspectiva bunurilor definitive,
    Credinciosul laic este capabil s orienteze în mod autentic activitatea sa
    pmânteasc. Nivelul de via _i cea mai mare productivitate economic
    nusunt singurii indicatori valabili pentru a msura deplina realizare a
    omului în aceast via i valoreaz i maiputin dac ele se refer la viaa
    viitoare: Omul nueste limitat numai la orizontul påmântesc, ci, trind în
    istoria uman, î_ipstreaz integral chemarea ve_nic".
    545. Credincio_ii laici sunt chemai s cultive o autentic spiritualitate aic
    prin care ei s fie renscuti ca brbai _i femei noi, cufundai în misterul lui
    Dumnezeu i inserai în societate, sfinti _i, în acela_i timp, sfinitori. Oastfel
    de spiritualitate construie_te lumea conform Duhului lui Isus: ea îl face
    pe om capabils priveasc dincolo de istorie, fr a se îndeprta de ea; s
    cultive o iubire pasionat pentru Dumnezeu, fr a-i îndeprta privirea
    de la frai, ci s-i vad a_a cum îi vede Domnul i s-i iubeasc a_a cum
    i iube_te el. Este o spiritualitate care e strin atât unui spiritualisn intim
    exagerat, c¥t _i unuiactivism social i care _tie s se exprime într-o sinte
    z vital, capabil s confere unitate, sens i experient existentei atât de
    contradictorii _i atât de fragmentate din nenumrate motive. Insufleii de
    aceast spiritualitate, credincio_ii laici sunt capabili ca, îndeplinindu-_i
    menirea proprie, cluzii de spiritul evangheliei, s contribuie dinun
    tru,ca oplmad, la sfinirea lumii i s¯-l arate astfel celorlali pe Cristos,
    mai ales prin mrturia vietii lor, prin iradierea credinei, speranei i iu
    biriilor"I
    Gaudium et spes, nr. 76.
    "Lumen gentium, nr. 31.

    2. Militantismul catolic
    A_adar, dac discursul social" al Bisericii nu este destinat niciodat s
    rmân un simplu discurs", ci are mereu ca finalitate s devin propune
    resocial", trebuie spus la fel c la rândul su - ,propunerea social" a
    Bisericii nu este destinat niciodat s rmân numai o ,propunere", ci are
    mereuca finalitate s se transforme în prezen" _i în ,,aciune" social.
    Mereu a fost a_a! Interveniile magisteriului în domeniul social au ali
    mentat, înc de la începuturi, fenomenul militantismuluicatolic. ^i este un
    Cf. F M LGERI. Movimento cattolico", în E. BERTI - G. CAMPANINI, ed., Dizionario di
    idee politiche, AVE, Roma 1993, 516-531. Ne sprijinim pe acest termen din dicionar pentru
    reflectiile care urmeaz în text.
    cattolico",
    517. Movimento MALGERI, Cf. 1
    expunere. claritate
    de
    de
    motiv dinnumai facemn care
    ,simplificare
    o pe distincie
    esteo aceastå Desigur, 10
    modern. lumea Biserici dintre civil,
    progresul religioasi con_tiina dintre _tin, credin i dintre flictului
    dep_irea
    con ajute
    la cultural
    scare politic _i social, propunere nal
    origielaborezeo reu_it
    s anu
    careliberal,
    catolicismului evenimentele
    gândirea,
    fie fie Italia special,
    în încondiionat
    mul- t roman"a blema
    pro Desigur politic.
    liberalismul constitutionale,
    bazate
    pe monarhiilor
    na_terea marcat
    de era careireversibil
    ^I acum depare careistoric gres
    pro rezultatele
    unui concilia
    cu potcatolicse religia credina_i cvin_i
    liberali",
    con ,,catolicii sunt parte, alt liberti);
    de pe drepturi
    de i de
    Bisericiidespuierea populare,suveranitii dogma moralä, economiei
    de
    separarea economic
    individualismul
    _i religios,
    indiferentismul adevr, de
    criteriu unic (raiunea
    caliberalismului erorilor" împotriva npustesc
    se
    carsociale),
    e politice
    i organizri vechii
    (nostalgiciiintransigeni"
    exist parte, ode
    rupturi.
    Pe sale primele dejcunoa_te
    a catolic social"
    prezena XIX-lea, secolul
    al naionale
    din revoluiile inspira vor care onale,
    constitui liberale
    i instanelor rspândirii faa Totu_i,
    liberalism!",
    în de
    actiune pusîn
    teoretizati societii, statului
    ai laicizarea contrasteze
    credincio_i
    s incit
    pe care-i clerului, papei
    aconducerea
    _i sriguros
    ub
    acioneaz
    mod în credincio_ii
    laici Totu_i, societii. provocri
    ale noile la
    catolic rspuns un da anevoia
    de simt se
    început
    s când
    XVIII-lea,
    a
    secolului
    al sfâr_itul manifestat
    la pe s-a care aceea astfelconsidera poate
    militantismului
    catolic.
    Se embrionar a forma Estecatolic. Mi_carea
    scurt. descriem
    pe cre_tin"10.
    leS raie
    inspi culturale
    de ,ariei aceeaa indicatca poatefi caredefinit _i trebuie
    înc careactual, fazasfâr_it, catolice";
    însi, lumii numia vom careo pe
    treia, apoicatolicismului
    social";
    a faza
    urmeaz catolice";
    apoi ,mi_cri
    a_a-numitei faza este Primacatolicilor. politic)a social
    (_i aciunea" _i
    prezena" înelege diferite
    a de moduri patrudistinge pot se
    fapt, De
    Bisericii. discursului"
    social
    al evoluiei
    principale
    ale faze patru celorpracticcorespund carecatolic,
    tantismului
    fenomenului
    mili dezvoltarea principale
    în faze patru distinge Putem
    diferite. tendine gândirei de
    linii
    început, la de
    încimediat, manifestat s-au înse_i mi_crii interiorul în
    totu_i catolic",
    militantismul asumate
    de formelor tuturor originea lat,
    constan omereu,
    ca regse_te religioasse inspiraia dac caz, orice In
    Bisericii. sociale
    învturii
    a înse_ievoluiei
    a cauza din istorice,
    _ici
    enimentelor schimbarea funciede numai
    în diferite,
    nu succesive forme
    asumat militantismul
    catolic"a secole, dou aproape decursul
    de înc, fapt
    BISERICII SOCIALAADOCTRINA INTRODUCERE
    ÎN 180
    mo cu ancoratmi_crile
    în XIII-lea
    181 sfârincomunicabilitate
    soluionarea între catolici
    dificul climat
    împ0 pluriform
    social
    concu sinal ei al actiu si ameninrilor
    la Aciunii c predo regimu caracte
    demo mobilizeaz
    comunist alturi
    Biseric.dureze
    com Zidului
    c
    catolic ajuns rândul pân modernDesigur
    secolului
    secolului
    în lumea organizai toate
    Apropierea prejudecile întreaga situatie
    vine, al a larg _i
    cu nouluiîn i
    de interne,
    na_terea
    viziunearegim
    cderea asum sunt sãcderea
    militantismul
    Leon cre_tineze presrat fie politic la între avea cu
    novarum generaii a - sfâr_itul mai Europa. clericale.pericolului
    XIII-lea în înc plaseze graie
    s i
    curajoas Aceasta unui se asociaiile (1989),
    SOCIALÁ"
    mas,Biserica
    noul. încât pres,jumtate emblematic
    sale mult
    faa
    aceea, dup
    r¥ndurile,
    catolic colateralismul"
    o caredup
    astfel
    de catolice, afirm. organizare totu_i
    se
    s Rerumperceapå îns dep_easc în ale comunismului
    al si s
    i întregi acolo la crizelecatolic,în
    bnci, democratice esentialmente
    apostolatului
    inmpuneau contradicii,
    numai
    PREZENTLeon de lung cre_tine.
    creat de Mondial,exigente
    militantismul
    toate creeaz
    laici prima
    pân o
    si
    asediat angajând se pregåtit fata
    ideologiilor culturitrebuie
    Biserica
    intransigenilor,
    la prin i, strâng
    lui pe lui s£ inascactiune unei o ales,reciproc, Rmâne
    edifica
    laicatului laicatului în definitiv
    s defensiv, i
    a îndemnându-i
    Publicarea
    msur
    social" ajungând (in - se _i
    noilor
    Rzboi se asociaiiSe
    citadel
    LA novauum fa
    unei se opera reu_it mai consolidarea care-a care
    universal na_te
    catolice":
    de
    ,catolic". al
    caracterizase timp o a X-lea ale Biserici XII-lea i dep_it
    PROPUNERE rspândirii Pentru ajutor intransigent. istoric
    se probleme
    fac asupra recurs, Italia, al exigentea faa
    Doilea
    fostprevalat
    în catolicismului au parlamentare, i naionaliste
    teologie
    organizatoric diferite
    de ei. era între a _coala monolitic
    mi_cri al Democrat-Cre_tin;
    Rerum se novarum, de în unei în mod lumi partidul falimentul
    climat s i _i voiaaspecte, cre_tinism" socialist.
    au Pius
    Al
    al
    totalitare, fie
    nu care (societi
    la noilor adevratDup în Pius
    Congreselor"
    faa muncitore_ti" a
    urmla ei pân a mai de s
    lipsit
    LA social.care necesarîn care format adevrate de
    catolicismul politiceaceea acum adevrate avea
    DE acel
    In
    modern lasemulte democratico-cre_tine, Rerum cre_tine_te,structuradecretat corespunztor
    aparat
    cu
    cele si dup
    întrerup
    _i
    fazei la mi_carea
    democraiei catolice"), înccatolic. lumea,
    nationaliste catolicesi
    12. precedent.s£o sistem
    Catolicismul i, pâns-au social" de e conciliu
    era o în
    în cadrul
    fn ..democraie"de unei
    XX-lea) ,Operei sisteme
    un
    exista
    era afirmat catolici nu si
    unei Partidul
    c£.problenei
    loc
    lumea
    anticipaie,
    yechiul darde_iinstaurat inspirat de
    stricat dizolvarea Lumea invada care Berlinului
    mi_crile
    în
    întelege cu aciune XIX-lea Catolice: minant risticile
    s dern ren dicale nu
    noilor cratic plex,la
    pân
    sit. cu
    faza ti; care, triva -a ane mai înc rilor care laicii
    în de
    inventat
    în trebuie care drum adicun
    propunere, înc£o esteDesigur,
    temporale. realitile cre_tine_te însuflei specific
    adecompetenta cut
    înns vocaie prin revine crorale credincio_ii
    laici, direct
    depoliticieni;
    ci
    deepiscopi,
    nici gestionat£
    de
    nici fie s£deci trebui iniiativa
    ar nu eficace,
    credibilsi Pentru
    fi a politic. aria de
    fpropriu-zis,
    a fie eclezial aria
    autonom",
    de
    fa fie intermediar":
    adic a_a,spunem så caarie, 0
    întocmai fie trebui
    s necredincio_i?
    arEa credincio_i
    sau deosebire, fr
    tuturor deschis dar laici,
    credincio_i gestionatde cre_tin, inspiraie de
    culturale arii uneicrearea nu
    dac luat, trebuie drum alt care A_adar
    29. nrJbid.,
    . "
    62. (1989),
    nr. Christifideles
    laici II-LEA, AL
    PAUL IOAN
    Bisericii"". misiunea laresponsabil
    viiaa la participarea
    prin desf_urat
    eide solidar aciunea prin adic credincio_ilor
    laici, a
    asociat aciunea specific
    prin expresie aflopersoane,
    î_i fiecrei nea
    aciu operant
    prin prezenti eclezial,
    deja ,Comuniunea temporare:
    ordini sectoare
    ale diferitelor cre_tin mod viîn
    at dea angajai
    s laici de
    grupurilor mi_crilor
    ali asociailor,al rolulclarific susine_i Bisericii a
    social Doctrinacomuniti". persoane
    i alte laprimesc
    de membrii
    olor
    care formarea
    pe specifica concretiza
    i integra, oportunitatea
    ade aunea,
    aseme apostolice
    dei, vieiiexperiena îns_i inseratîn profund mare
    for ofereo proprii,
    s metodele fiecare
    cu
    posibilitatea, au
    fapt, de
    laici:
    credincio_ilor formarea înlor al
    loc un mi_crile
    au asociailei Grupurile,
    eclezialitate: precise
    de criterilor corespund asociatii
    care acelor Biseric,al în
    credincio_ilor
    laici asociailor interiorul normal,
    în mod posibil,
    în este mare
    for muncade
    demonstreazc Experienta credinciosului
    laic. formativ
    al rul
    itinera integrant
    din parte fac trebuie
    s Bisericii social a Doctrina 549.
    (Compendiu,
    549) nr.
    asociativ experiena sociali Doctrina
    culturale. ietice
    valorilorreafirmarea laadicde sale, rdciniale aceste
    la
    tocmai
    de pornind rezolva o ade
    aceea este simte se
    careurgent mai
    necesitatea
    cea crizei,spiritual a moral_icultural,esenialmente natura
    fiind dat mileniu.
    Or, treilea de-al celui
    începutul coincidentcu tranziiiîn
    acestei dificil
    momentului
    al corespunztoare adevrat cu fie s care cilor,
    catoli Bisericii
    ai social aprezen demod nou ungsi necesitatea
    ade
    astzi impune catolic",se lumea apus aDupce vorba? este Despre
    ce
    cre_tin. inspiraie culturalde Aria în
    noastre
    _i zilele astfel
    înAjungem
    pastoral. teologic
    _i planul pe
    ichiar timp, mult incongruenta
    de
    deja stabilise conciliar i ecleziologia
    BISERICII SOCIAL ADOCTRINA INTRODUCERE
    ÏN 182
    nLone episcopalã
    Conferenza italian.
    elaborrii III-a concepte
    sensullargdistincie, îmbrac
    doumagisteriul
    tre social. misiuniiconfuzi
    planului tru zent,propunerea"medierea
    politic.
    necesar pentru
    tul
    Bisericii)nerea zat. punct întregime;
    15
    "L'evangelizzazione Ea
    A_adar, înautoritatea
    fundamentale
    purilor, Ei A_adar aceast In unei
    vangelizzazione e Cf. Intâlnire Pe a A_adar Desigur 3.
    Dou De
    partecipazione, Gaudium define_te (aceea colabora din civilizaiei de
    unui aceast revine ü de faptul necuvenite o
    dell'Episcopato
    generale lui sale punct soluionarea
    va vedere societ i
    suveranitatea cultur" primul fãcut rmâne remnoit dar
    national
    proiect pe Dumnezeu - concepte - putea
    linie
    contextul privint, 12.
    et ipublic spune - care
    ale de la civilizaieipentru ca apare
    spes, pare mijloacele diferite
    de a edificarea în de iubirii social, DE
    AVE, nel cultural concept nu de sau pluraliste
    nel a fiecrei politic. noiConciliu,
    cu modul vedere _i prezent în LA
    nr. Bisericii s documentul fr vzut nuacestei
    presenteRomapresente
    76:
    naionallegitima o pierde
    Conciliul i iar PROPUNERE
    mod
    mearg acestei de
    orice de (care
    inspirat _i
    comuniti numim conform iubirii va
    1979, EV
    italiene etica se
    ,politicis, specific
    unei invadasocial a în politic
    Latinoamericano, e se
    niciodat alt putea este
    problene
    din din realist
    social
    e 1/15791584.
    nel propunerea", autonomie refergse_te ce punct
    nel prime
    în raporturilor cu subliniaz noi i mod la punct
    futuro nr. futuro mod convieuirea depohtica
    propunerii peactiv propunere", inima
    521-530. (Palermo, la un realizarea singuraa LA
    [..], la societi i fise de
    dell'Americadell'America cre_tin, accepiuni Puebla politica în Undin care Biserica
    domeniu de depinde catolicilor de ,PREZENA
    i
    conciliind scris
    documentul din angajare evangheliei
    tradus vedere
    vedere
    20-24
    sustinut participare comentariu vedere
    marea i-l
    CELAM asupra socialel5, - cale
    _i concrete impune pe punct vrea sa
    noiembrie solidaritatea sarcina culuat msura care in
    Latina, Latina, cruia mai distincia efectiv _i în religios,
    marecultural, posibil_i SOCIALA"
    1979, de egalitatea majusculä"), important" de i pentru realitatel2, _i a
    Ioan largi, persoanelor a s final
    în
    autoritar pe natura nu poate
    vedere politic a Biserici,
    Conclusioni
    nr. în lucreaz 1995), precizeze accepiunea omului,
    care este parte
    doctrineiseculari
    profund
    PUEBLA: de se policentrice i
    521. Paulinternaional.
    fac s trecerea viabil
    cu la care o
    religioas al
    politic cere
    al face su), devinpre dac£
    Conferina II-lea
    de parte libertatea, Puebla4, existla peconform în
    della a ivalorile adic£ aceast în sociale
    da care astzi propu contex astzi,
    Comu curs
    agru (fr de
    II la din mai pen mod 183
    a în în o a la din
    a
    saua
    volunta lui"l6. folosit
    valorilor guvernului,scris
    civile, politic£
    social ace unicu la
    fcute;
    tradu în ideolo despuia
    orice
    de dup
    atitudinile El mi acele Prinlordestinaintrose i
    despre
    partide politic",con ideolo
    dac s laicisocio
    de Revin cu .practica"
    consacrând-o societii politicianul (scris sine.
    de angajarea i, cult obi_nuit, politica" o legitime"1", isectarisme
    operative. istoriei ale cultura în trebuie alegerea
    credincio_ilor
    vorbesc
    promovarea cu ele, sunt facem
    asistentiale,
    de Biserica
    da _i în 52l.524.526.
    BISERICII sindicatelor,,culturalaicilor.
    politice criteriile
    direct a aspiraiilor între politicii"
    asupra ,,politic" în ,,cultural",
    ce
    Bisericii nr. nr.
    nr:
    de trebuieEste alegeri lor unitate, vor evangheliza
    se între instituiile le întelegemdespre Latina,
    sufletul.
    din i form mai så Latina,
    Latina,
    neelaborate timp al partide
    dup propriu de inseparabile
    intereseaz la scopurile
    conditioneze
    lipsit
    impact nenatural a
    A
    SOCIALcele spontan cea comun. voit politice)
    contribuind ce
    partidelor, i criza vorbescdell'America
    dell'America
    dell'America
    am documentele
    în
    o acelasi schimb, lucruri vine majuscul) i pierde
    sociale, Este i
    a practic, de a evanghelie
    atâta social s
    binelui
    necesitilor
    ce
    domeniul urmride pentru religiosl8.
    organizarea la _i u_or
    care
    sindicatele (i când
    DOCTRINA moddiferit. în
    cultural, s dar inevitabil _i-ar
    politica
    unitii.si inspire
    practica
    politic. de
    în practica" politic", ocupe avut ruptura mediu pe mai sociale" futuro futuro
    activitile poate futuro
    politic libertatea
    în
    nscute
    lumea este, precis vederea în
    a se lao fi cu distincte, cum
    când atunci
    clarificri,
    vafi
    mod este
    traduce pentru ar mesaj (scris propriul
    ÎN i larg,
    ai politicii"
    lor ,,practica i s care de nu mod
    încât i
    partidele, prezenei nel nel nel
    atunci presentee
    în slujitori desacralizând a partid trebuind pornindun ca acum adic epresente epresente
    religioas
    INTRODUCERE motivat
    face
    la valorilor,
    în constituirea avea Cristos
    partid aspecte este
    _i ci sens programul o adecvat,
    Politic"statului, sens, refer
    coordonati pe acoloîn cu aceste
    ,Politic"
    duce
    de
    presupune vor ca c£ parte,
    precis cre_tine;nel
    acest a este de Cristos,luiproclamat-o legtura L'evangelizzazione
    nel nel
    L'evangelizzazione
    si, accepie a politic pstorii,
    acesta, douPân cnd pentru ale
    inspiraie politic Evanghelia politic L'evangelizzazione
    vitale", acest se strategie de treia
    în pstorii trebuie
    s
    Dumnezeu, adicla ,tehnic" minusculå": laicale concluzie, atunci cont modmoduri
    de institutiile în lui sunt
    conceptul Desigur, doua
    trebuie
    instituilor; o Aceast
    In felul
    schimb,
    ideologie
    exemplul
    realitti. pierd moar, a în comunitii
    c£ practica la înteleag
    de lumilor Biserica, des: lor In gizri. fi
    ar nuscul) urmare,politicTinând diferitele
    pe sensul o ducerea
    184 riat, careA mai cerea care cu
    diiei_i lor. nu In s
    de ea, lui gie iasi 16 " 18
    _i te a
    12. DE LA PROPUNERE LA PREZENT SOCIALA" 185

    politica" acredincio_ilor laici i despre ,alegerea religioas" a comuniti


    cre_tine; sau atunci când vorbesc despre posibila sau chiar despre necesara
    inlocuire politic" din partea Bisericii (giapreoilor), în determinate situ
    ai de urgenà; în sfâr_it, atunci când vorbesc despre urgena de ainvesti
    oameni i mijloace în opera de formare a credincio_ilor laici, fie pentru
    angajarea social i politic, fie pentru stilul ere_tin" de a face politic,
    instituind locuri de întâlnire i de dialog pentru cei care doresc såse con
    fruntei s se pregàteasc pentru a deveni constructori _i protagoni_ti ai
    civilizaiei iubirii.
    13. PENTRUCE S FIE CATOLICII ÎN POLITICA

    Biserica nu ainsistat niciodat asa de mult ca în zilele noastre asupra


    îndatoririipe care o au cre_tinii de a fi prezenti _i activi în viaa soCial _1
    politic. E vorba de oinvitaie, tot mai repetat i explicit, de a traduce
    cu coerentaîn concreta realitate istoric de astzi coninuturile doctrinei
    sociale pe care Biserica a elaborat-o în peste o sut de ani: propunerea
    sa social", civilizaia iubirii. Ioan Paul al II-lea ajunge la punctul de a-l
    îndemna pe catolici s nu in cont de pericolele i de riscul de devieri mo
    rale, la care se expune exercitarea puterii politice.
    In pofida tuturor riscurilor - scrie papa -,
    credincio_i laici nu pot abdica nicidecum de la participarea la politic [...J.
    Acuzele de arivism,idolatrie a puterii, de egoism _i corupie [...J_i opinia [...] c
    politica este un loc de absolut pericol moral nu justific c¥tu_i de puin nici scep
    ticismuli nici absenteismul cre_tinilor în ceea ce prive_te activitatea public'.
    Pentru ce insist a_a de mult Biserica pe necesitatea îndeosebi a prezen
    tei_i a actiunii politice a catolicilor? Care sunt motivele principale?
    1.,0piunea sociopolitic" a credincio_ilor laici
    Rspunsul trebuiecutat în dou categoriide motive care se împletesc
    între ele i se interogheaz reciproc.
    Prima serie de motive este legat de transformrile sociale profunde din
    timpul nostru. Criza epocal pe are lumea o strbate astzi interpeleaz
    în mod direct Biserica i pe credincio_i. Nu întâmpltor, Conciliul insist
    mult asupra infiuentei exercitate asupra Bisericii înse_i de situaiile istorice
    i de evolutia sociocultural: ,Biserica strbate aceea_i cale cu omenirea
    întreag i împrt_e_te soarta pmânteasc a lumii"",
    De fapt, sub ochii no_tri se termin modernitatea _i se na_te, printre
    mii de contradictii, lumea postmodern. Cderea Zidului Berlinului, rati
    ficând falimentul ultimeiadintre ideologiile din secolul al XIX-lea, a scos
    în evident, mai ales, aspectele morale ale provocrilor pe care secolul al
    XX-lea le-a lsat ca mo_tenire. De aceea, soluionarea lor, de care depinde
    viitorul mai bun al omenirii, trebuie cutat printr-o reînnoit angajare
    social _i politic, în msur s rspund, înainte de toate, implicaiilor
    morale ale problemelor grave care trebuie abordate.
    11/1787.
    IOAN PAUL AL II-LEA, Christifideles laici (30.12,1988), nr. 42: EV
    2Gaudium et spes, nr. 40: EV 1/1443.
    în i inspirând
    schimbarea
    nu intrinsecobligaia laic1, celor
    s militare. dat omulnu cum
    ar cere
    putea na co Conciliului
    religioa
    deci
    socioculturale
    interpeleaz doua construirea
    istorice, mi reafirme
    realizate
    con activà
    sarea
    tem fa
    poate dac,realizai-a,Omul el de form îns_i muncii,
    îndoial, se o
    ofer credincio_ilor ale
    realittii
    XX-lea Dumnezeucareeste
    a si deveni
    sale uneicele s trebuie prezent si
    saunumai
    societi va raportului i a lumii
    spus: omului"3, schimb, graie
    pentru în dreptul
    la integrantsi Biserica sracilor
    se misiunii bazala participarea expun poate 2/1087
    BISERICII juridice al fr
    convieuiri, moral, contribui ale
    m©ine cânda adugându-se domeniile
    noii secoluluifr ales, care fac
    motive, a
    la astzi s
    proprie sectoare
    nu problemele
    EV
    bun obiceiuri,transcendându-se": se dup care
    A
    economice,
    na_terea atunci darîmpotriva
    i
    spiritualcare maiale i deci parte ,s ea
    42:
    SOCIAL pot misiuni preocupat nr.
    mai Istoria Dumnezeu, _i sociale
    care
    st revendic
    c prin
    criteriile
    carediferitele
    misiunea
    sociopolitic", în (26.03.1967),
    adapteaz
    structurile de societatea este
    uman
    c de
    VI-lea, organizezeserie istorice
    i crescut care, consider complementare în i
    sociale,
    fi
    astziorganizri
    DOCTRINA forte propriei
    implicaiile drepte
    va si precise. esentialmente s-a soarta
    omenirea mentalitate prima Biserica
    teologic) i
    lumii. împrejurri
    revine în
    al a si promovarea recent conflictelor progressio
    crede Paul fr
    decât
    în îns_i lumin
    transformrile societi.
    a ea mai
    ci adic profesionale.
    s-l Asadar catolicilor mnare fapt, umanizarea
    la
    motivele, ,opiunea ales, 1/369.
    INTRODUCERE
    ÎN bune religioasepmântul
    lui de le
    Biserica care
    natur _i magisteriul grup) ei:
    mai c însus_idecât
    dramatic con_tient
    îndatoriri, fraterne i _i mai EV
    Populorum
    se de
    nu maiconvinsi
    criz noi mai _i cu De diferite locuri cadrul
    prin 33:
    i profund crestini?
    a sociale. numai esteîn
    unei
    nimeni schimb i sine urm,
    organizeze
    s
    poate _i numaicre_tin. uneicon_tiin(de
    determinarea
    evanghelizare siunii
    sale
    religioase. împrt_ind,
    vieii nr.
    morale într-o Bisericii
    sau
    decât gentium,
    mai ce specific
    form acele în VI-LEA,
    suntem modpe
    rodul la
    maivin na_tereamotive
    prezentei
    sale nu forme (singuri marginalizati,
    pentru _colii,
    miliei,
    realizeaz absenti
    pânaceea, tur nu
    istoric. omneniri
    altfel, schimbare
    în care
    devenit claritate p±nântului
    se valori munitatea
    Totu_i, Aceast dou Primaîn AJ, Lumen
    numai dreptate prezenta de explic Iat tribuie Biserica
    toii ce poate, dinla dintre crora porale, PAUL
    De timp De fie siv serii unei
    188 din se -a se, cele 3
    he Cu s cu
    o
    bile... perienta
    ar
    filimitelor c cio_ilor ea princ1palele gheliei,
    _i evanghelizare:
    _ilumii umanä,slujireduptrebuie
    cum proprie,
    chemat
    munca,portante,
    ^iintereseaz Dumnezeu6.
    prestabilit
    jire, publicdeEste î_i tant_i niveldintre din eliberarea Aceste
    asupra A A_adar a Ins, sePrimul A_adar, A
    SINODUL
    Gaudium 1971, 5 societii; Centralitateapoliticii 2. doua
    se cu a punct ne
    evident noiîntemeiaz laici adic aparprestat£ aduså s s în
    adugasntatea, onestitate politicii, la sale) orice
    generatiilor deoarece politica gsesc n-a motiv pornind desta_oare
    fac douà schimb, formà
    et aspectele
    rândulluate, politica de desale de a în
    spes, deci
    - cunoscut o a vedere misiunii
    ,Actiuneaumanizriiangajare optiuni" 13.
    Document c, ocup care motive orice mod abstracie de
    spune relevând pe se cu PENTRU
    nr. în (atunci_i temeiul condiioneaz se su, angaja de comunitiiprezent
    _coala,
    influeneaz este
    importana stare coeren o
    74: viitoare acela_i
    fundamentale competent) întemeiaz în face politic. la clar
    EV Conciliul i pentru acesteBisericii slujire
    despre în reflecianiciodat viaao societii,
    ca
    pentru de nu CE
    1/1569. casa, când c dimensiune activ ca asupritoare evanghelizare de
    timp, natura ea Biserica evanghelic,o cealalt; oficial,sunt social S
    dreptatea _i, este viaa omului Carepremise a dimensiune
    în în cere pentrudreptate ecleziale FIE
    într-o tutelarea
    opiunile este teologic
    se determinant
    - înîndeaproape politic
    mod înrdcineaz îns_i sunt, alternative,
    tot CATOLICI
    ale tr£it uman£ cã personal
    s cu a
    în una comunitatea intrinsec _i istorice
    rscumprarea
    insistent a a_a, ci ca
    Bisericii
    lume.oarecare vieiidecisiv a insiste îndeosebi, lucrurilor":. se rspuns
    se ca
    drepturilor a_a voina societii. este i se
    politice dintre i, reafirm constitutiv
    participarea integreaz traduce
    orice atare
    Introducere: _i cum ca _i c de i traduce
    msur, convietuirii asupra peasupra ca estePOLTICA ÈN
    activitile atare, lui social?
    în deciziile a natur teologice,
    catolicilor angajare la i
    au trebuie, Dumnezeu politic existentei care aceste iopiunea
    o
    îns_iastzi De în cum celui
    vocatie
    umane
    incident existenei apartin îndatoririi neamului mereu mod
    EV fapt,
    politica a la reciproc.
    asupra politice, ,istoric". una care
    4/1243. civile: în aceast
    omului
    natura
    _i
    motive?Biserica predicáril
    s transformarea necesar de
    imprescripti umane. toi în specificá.
    celespiritautoritatea
    de
    Creatorul: se promovare poatereligioasá", în
    inevitabil
    destinului avem ex (în angajeze omenesc operâ De
    familia,
    umane mai ordinea
    impor ea
    de la pofida credin
    Adic scoate evan într-o
    orice Cine fapt, sau este 189
    imslu de
    _i
    Dacnu i exiarta
    popoarele ale persoana
    relativ
    (este ideologice. s-ocial de politic
    Prevalentei
    corespundea
    centraliti cazuri economie, de ales, purttorica nu sociopolitic". propriu-zis
    necesiti
    om drepaccentuat
    po pusPolicentrismul
    po sta armoni inte
    uman (care, dezvoltareasi scop.
    absolutizat.nici transcendente bun a
    lucru a caretemporal)
    pentru i centralizat Mai
    întelege parte
    monocentric echilibrulmulte acestpentru
    acum activitile, ce rigid s
    existenta s-a centralitate.
    sunt
    ceea pe perioadei decen. acest în
    public
    mµsur
    pentru
    maieste
    asupra
    BISERICII totul" creiarelevanta) îii în a Cre_tinii realitatea
    de civil timp,
    încearc
    ideologicpoliticii. de motiv opiune natur
    umanå
    tot i
    leag trebuie în aspiratiile i
    c estetoate este (asupra sfâr_itul
    de
    civil dou civilpolicentric organizarea moduluiîn
    mult
    astzi
    OCIALAA sa, societatea
    timp Intre interveniede fie primul de
    care sensul care s pluricentrice. clar umanä
    nu nu absorbi natura nege Cele
    a politic,
    se
    care
    centrist
    societatea conceptul
    conducere.
    evanghelic
    foloseasc estepromovarea
    insist
    satisfac contrapoziia reînnoirea
    ca
    interdependenta
    politica
    în îns
    politicii
    Dumnezeu, s-i
    cu societatea
    stabilizase bipolar.
    politicii,
    cultural
    o politicá
    dat devenit
    DOCTRINA politic", din în politic. i
    de
    anacronic
    cu
    putea
    politica asta stabilitatea prezenipromovarea
    Biserica
    sale, s
    exercit, importantei centru"
    îns_i.
    o centrului"),
    forme
    tendenial de
    metod
    însu_i s
    societii
    fermentul
    în c£
    istoric
    între planul a urgent etic poti
    va msur de prin se reciproc.
    terminat
    Societatea
    policentrismul istoric _i con_tiina
    importanei
    esteea, nu ea
    nevoia fapt, anumite regândit
    suflet care caresocietate
    0N
    în ca vedere reciprocitate
    de pe
    fi
    fiind de niciodat
    se fäcut cu a
    INTRODUCERE totul esentialf£r
    de ,centru" i schem devenit unai traditii de
    asociaionismul
    ca natur i pentru
    în culturale
    în evanghelizrii.
    agrant
    dat abstractie
    Politica a garantau
    s-aapariia poli anime
    datoriaEvanghelizarea
    esterând, relativizare profund. a trebuie
    c de care,
    Biserica,
    rico_eu cu
    societii
    contrasteaz
    redea
    diferiii
    în
    afl
    pe pofida
    planetar.
    scar nu ce a s cre_tinilor
    motiv
    omeniri, mai
    primul punct la într-o unei
    afirma societate;
    _i aceacentru",
    unui dup
    majoriti condus astzi se de
    la se
    fac
    omului. se favorizaprin
    schimbat aface
    politic:
    s este(chemati
    de
    în posibilului"!)
    simte din
    insist - tinut ei ai doilcaEl
    "Totu_i, în Aceast disprut prevalena politic
    Astzi, criz-
    a
    licentric Asadar urgent i
    între Asadarabdica teologic£.
    prezentei
    al putut
    s i de a refuz valori
    însu_i gentele
    pentru omului,
    uman astzi tolicii 3. Al
    poate litica
    unei S-au social
    fapt, ffe tului, zeze
    190 S-a tate s este pot
    A _i în de
    13. PENTRU CE S FIE CATOLICI ÎN POLITICA 191

    Evanghelizarea i promovarea uman


    (Compendiu, nr. 66 i urm.)
    66. Doctrina social este parte integrant amisiunii de evanghelizare
    Biserici. Tot ceeace prive_te comunitatea oamenilor - situaii_i probleme
    legate de dreptate, de libertate, de dezvoltare, de relaiile dintre popoare,
    depace - nueste strin de evanghelizare,i aceasta nu ar fi complet dac
    nuar fine cont de solicitanta relaie reciproc dintre evanghelie i viaa
    concret, personal i social a omului. Între evanghelizare i progresul
    uman exist legturi profunde: Legturi de ordin antropologic, pentru
    c omul, ca destinatar al evanghelizrii, nu este o fiint abstract, cieste
    conditionat de problemele sociale i economice. Legturi de ordin teolo
    gic, pentru c nupoate fi separat planul creaiei de cel al rscumprrii,
    care ajunge pân la situatiile foarte concrete de nedreptate ce trebuie com
    btut i de dreptate care trebuie restaurat. În sfâr_it, legturi de ordin
    eminamente biblic, i anume cel al caritii: Cum s-ar putea proclama în
    realitate noua porunc a iubiriü fr a promova o autentic dezvoltare
    uman în dreptate i pace adevrat?"1
    67. Doctrina social ,are în sine valoarea unui instrument de evanghelizare"
    i se dezvolt în întâlnirea mereu înnoit dintre mesajul evanghelic i isto
    ria uman. Astfel înteleas, aceast doctrin constituie ocale deosebit pen
    tru exercitarea ministeriului cuvântului i al misiunii profetice a Bisericii:
    Invtura i rspândirea doctrinei sociale a Bisericii tin de misiunea ei
    evanghelizatoare i constituie o parte eseniala mesajului cre_tin, fiindc
    aceast învtur îi arat consecintele directe în viaa societii i înca
    dreaz munca zilnic i lupta pentru dreptate în mrturia dat lui Cristos
    mântuitorul", Aici nu este vorba de un interes sau de o activitate margi
    nal care ar reveni Bisericii, ci ne aflm în centrul misiunii sale de a sluji:
    cu doctrina social, Biserica , veste_te pe Dumnezeu i misterul mântuirii
    în Cristos fiecrui om i, prin aceasta, îl dezvluie pe om luiînsu_iN, Este
    vorba aici de o slujire care deriv nu numaidin vestire, ci i din m¯rturie.
    'PAUL AL VI-LEA, Evangelii nuntiandi (1975), nr. 31.
    IOAN PAUL AL II-LEA, Centesimus annus (1991), nr. 54.
    I Ibid., nr. 5.
    IV Jbid., nr. 54.

    Sinodul din anul 1987 despre ,, Vocaia i misiunea laicilor în Biseric si


    deja în eviden
    în lume" a revenit asupra acestei legturi intrinsece, scoas
    anul 1971.
    få de Conciliu si reafirmat de Sinodul din
    Angajarea aciunii sociopolitice a credincio_ilor conchide apelul final al
    Sinoduluidin 1987- se înrdcineaz în credin, deoarece aceasta lumineaz
    6/1209. EV
    (04.03.1979),
    14: nr. hominis Redemptor II-LEA, PAUL.
    AL IOAN 8
    10/2230. EV 10: nr.
    finale, Appello mondo, nel Chiesae nella laici nmissione
    dei Vocazionee 1987, SINODUL 7
    ,domeniul este explicat
    -el Politica
    a- vestit. rmas catolici,
    versitarilor
    uniadresat discurs într-un XI-lea al
    Pius deja relevat l-alucru Acest
    cre_tin. caritate
    mårturie
    dei înalte
    de mai formele
    cele dintre una politic socialã
    i rea
    sluji în
    vede pastorale- refleciei planul pe i pentru
    -c£ politic, vedere
    punct
    de angajeze
    din se
    catolici
    s îndeamnpe Biserica
    ii sfâr_it, În
    caritate înalt"
    de ,,form Politica- 4.
    politicii. îmbunt
    lumeae_te schimb
    sei cre_tini,
    se calitate de
    acioneaz în politicieni dac _colii;îmbuntäte_te
    lumea schimb
    se i se
    cre_tini, calitate
    de gcolarîn misiunea triesc profesorii studenii_i dac
    muncii; îmbunte_te
    lumea schimb
    se i crestini,
    se calitate
    de creazîn
    întreprinztorlu muncitor
    un _i un
    Dac politic". vedere punct
    de din i
    îmbunteasc.
    Chiar sesschimbe
    i se
    lumea
    s cafr istorice situaii
    diferitele evanghelia
    în trit devestit
    _i imposibil
    de estecuvinte: alte Cu
    statului. ale
    societii _i instituiile politic)
    _i medierea (prinorienta poat s liber-
    mod acceptat
    în aceea- dup încât a_a popor, fiecrui obiceiurile înbajul
    _i
    ligândirea,
    m în valorile,
    îm tradus
    în trebuie ,inculturat",
    adic trebuie
    niciodat) - lipse_te nucareharului, ajutorul (cu liber mod acceptat
    în i
    toi îneles
    de poatfi Dumnezeu
    s£ -ca cuvântul
    lui ce
    explic
    de Asta
    drepte. mai umanei mai vieti construirea
    unei importantla butie
    contri ofer o politice)
    i economice
    i sociale,(culturale, temporale tiunile
    orienteazopsupranatural origine desunt etico-religioas,
    de_icare-
    natur mijloace
    de forei omului comunic evangheliei, lumina gentele
    cu
    intelicon_tiinelei lumineaz când timp acela_i cre_tin;
    înci, mesajului
    explicit a vestirea numai nu
    în constevanghelizarea cuvinte, alte Cu
    comunitare"8, sociale
    i existentei timp,
    al acela_i personale
    în i, sale tei
    existen sale,
    al
    existenei deplin
    aladevrul considerat
    ,in Bisericii",
    omul
    fundamentala
    calae prima
    _i ,este I-Hea- alPaul Ioanafirm omul-
    fapt, civil.
    De uman_i ridicare social
    _i progres produc sesµ
    fr³ zare
    evangheli adevrat exist indisolubile,
    nu legturi acestei virtutea In
    ele. între legate strânsevanghelizarea
    sunt uman
    i promovarea Deci
    seculare?. activitile structurile
    _i evanghelic vedere din
    punct impregna
    de
    pentruacotidian, viaa în isociale,
    ca politice
    i institutiile participareala
    public,în sfera credincio_ilor
    înlaici angajarea însoeasc trebuie
    s via
    credin si dintre coerenta aceea] De[... sale. vieii persoanei
    a_i totalitatea
    BISERICII SOCIALAA DOCTRINA INTRODUCERE
    0N 192
    13. PENTRUCE S FIE CATOLICI ÎN POLITIC 193

    celei mai vaste cariti, al caritii politice, creia i se poate spune c nimic
    altceva nu-i este superior, în afar de religie",
    Mai aproape de noi, Conciliul a reafirmat în form£ solemn aceast sti
    m a Bisericii fa de politic: Biserica socote_te vrednic de laud i de
    consideraie activitatea acelora care, pentru a-i sluji pe oameni, se dedica
    binelui _i î_i asum£povara unor astfel de functii"; _i îndeamn ca acei cre
    dincio_i laici care au capacitatea respectiv s se dedice binelui tuturor
    [...]cu iubirea i tria cerute de viaa politic" 10,
    La rândul su, Paul al VI-lea îi îndeamn pe catolici s fie prezeni din
    punct de vedere social, insistând asupra faptului c ,a lua în serios politica
    este o manier exigent - dar nu este singura de a tr¯i angajarea cre_tinà
    în slujba celorlali"l,
    De fapt, i pentru cre_tinul aflat în politic este valabil porunca
    Domnului: ,Fii desvâr_iti dup cum Tatl vostru ceresc este desvâr_it"
    (Mt 5,48). Toti credincio_ii, de orice stare sau condiie, sunt chemai
    precizeaz Conciliul- la plintatea vieii cre_tine i la desvâr_irea iubirii:
    prin aceast sfintenie se va ajunge la un mod de via mai uman i în so
    cietatea pmânteasc"12, A_adar sunt valabile i pentru cre_tinii angaja1
    în politic datoria i posibilitatea de a ajunge la desvâr_ire nu ,,în pofida
    activitii lor temporale", ci tocmai graie" ei3,
    Caritatea politic"
    (Compendiu, nr. 581 _i urm.)
    581. Iubirea trebuie s fie prezent în toate raporturile sociale i s le ptrun
    d: înainte de toate, cei care au obligaia de a se îngriji de binele
    lor trebuie ,s alimenteze în ei în_i_i, în cei mari, ca i în cei mici,popoare
    dragoS
    tea freasc, stpâna i regina tuturor virtutilor. Va trebui s vin o mare
    revrsare a acelei iubiri care este compendiul evangheliei, o revrsare a
    acelei iubiricaree mereu gata a se jertfi pentru aproapele i care este cel
    mai sigurantidot împotriva îngâmfrii _i a egoismului secolului nostru"!.
    Aceast iubire poate fi numit ,caritate social" sau caritate politic" _i
    trebuie s se extind la întregul neam omenesc. lubirea social" este
    exact opusul egoismului _i individualismului. Fr a absolutiza viata so
    cial, cum se întâmpl în conceptiile aplatizate pe lecturile exclusiv soci
    ologice, nu se poate uita c dezvoltarea integral a persoanei _i cre_terea
    social se condiioneaz reciproc. Prin urmare, egoismul este du_manul
    9L'Osservatore Romano (23 decembrie 1927) 3.
    10 Gaudium et spes, nr. 75: EV 1/1578.
    11 PAUL AL VI-LEA, Octogesima adveniens (14.05.1971), nr. 46: EV 4/772.
    Lumen gentium, nr. 40: EV 1/389.
    S Cf. Lumen gentium, nr. 41: EV 1/396.
    I/L577. EV75: nr
    spes, Gaudum
    et
    LDumnezeu. spre
    orientate
    puatai nusàstinenie
    sau de
    relractare
    laa evanghelic
    sau fermentul de
    inperneabile
    taa fie sa
    care lificile,inaccesibile
    i de fioricat
    ardomenii,
    existå m£rturisi
    nu cã oportunitatea
    ade cre_tinului oferá politic îi slujirea
    tocmai aceea, lucru;
    de orieesacrifice sepermis
    så este cruiaîi absolut un
    niciodatåconsiderat trebule politica
    nu A_adar Dumnezeu. numai este
    oricrui
    om scopul altfel, cre_tinulul
    deca, - ultim
    al scopul Desigur,
    comun"4 binele pentrudevotament rspunderede_i simul
    de tându-i
    dezvol exemplu dea datoria
    så creia
    au cadrul politic, în
    comunitatea în
    revine propriu
    le ce specific
    i rolul con_tienti
    de fie Conciliul
    s - aceea de
    conchide cre_tinii- ,Toi boteziale. salvocaiei
    e integrant al moment cas
    întelea politic angajarea träiascã chemat
    s estecre_tinul
    evanghelizrii,
    constitutiv a parte esteuman£promovarea pentru
    c£ umane
    1 movri
    oricrei
    pro obligatoriu
    al pasajul politic
    este medierea pentru
    c Deci,
    urm. i 281 56, PGîn: caritate2, 1, Perfecta Homilia
    De
    CRISOSTOMUL, IOAN V
    .
    10. nr2004, Pãcii Mondial a Ziua pentru Mesaj II-LEA, PAUL IOAN
    AL V
    14. (1980),
    nr. misericordia in
    Dives II-LEA, PAUL
    AL JOAN Il
    15. (1979),
    nr. hominis Redemptor II-LEA, AL
    PAUL IOAN "
    143. (1892) 11XIII, Leonis în: novarum
    Acta (1891), Rerum XIII-LEA, ILEON
    AL
    însui"y doilea
    tu aproapele
    al un în
    vezi sface caritatea
    ,,te persoanelor: a
    integral dezvoltarea ajutla faptul
    c prin comun binelegaranteze surs
    m¯ în esteaceasta pentru
    solidaritatea,
    c insistentrecomand magisteriul
    perspectiv¯, aceast durabil"".In autentici pace bucura
    ode putea va
    iubiriicivilizaia domne_te
    se în
    care omenire international.
    Numaio dinea
    extinzându-se
    or la i umane, vietii sector însufleeasc
    al fiecare a_adar
    s
    trebui Iubirea
    va umane. fiinele dintre relatiei nobil a mai înalt_i mai cea ma
    for iesteiubirea aceea, omului.
    De partea rspuns
    din a_teapt
    ca el iubire
    tot omul.
    $i cu
    relaie intrDumnezeu
    în care pentru motivul este
    iubirea
    dreptii:Cre_tinul
    c _tie msura reglementate
    cudoar nu
    fipot umane
    Raporturile însu_i"", lui om redea
    pe s-l stare în
    estemilostivire)- numim
    care
    binevoitoare
    o pe iubire acea (a_adar
    i iubirea numai iubirea
    i - riale,
    bunurilor
    mate corectrepartizarea
    a oameni
    în întrearbitreze apt
    s£ sine,
    prin ,este,dreptatea Dac actiunii. supremça constanti norma eadin fåcând
    cultural-, economic, la
    politic, nivel social viaa iubirea
    în din
    nouvalorificat
    trebuie uman, persoana demnde uman,
    mai societatea
    mai face Pentrua 582.
    druire. de
    puterea
    lui împiedic sufociobsesiv cutare
    cror materiale,a bunurilor ale cele decâtefectiv realitate alt loare
    oi
    recunoascá
    alt
    va o capabil
    s este nu omul când atunci inimi produc
    în
    devast¯ri
    se arat¯
    ce istoriaordonate: societti uneidistrugtoral mai cel
    BISERICII SOCIALAA 0N
    DOCTRINA INTRODUCERE 194
    14. AFACE POLITIC FIIND CRESTINI

    ln pofidaa toate, ideologile dàdeau un suflet angajrii politice. Chiar _i


    cele pe care apoi istoria le-a demonstrat eronate nu erau lipsite de elemente
    de adev£r i nu au încetat såstimuleze angajarea unor întregi general,
    ducând in unele cazuri pân la eroism.
    Astzi, una dintre consecinele cele mai grave ale c£derii ideologiilor
    am vzut asta - este riscul relativismului, al unui pragmatism far 1de
    aluri. Poate s parà paradoxal, dar este preferabil o activitate inspirata
    dintr-o viziune ideal care nue lipsit de erori decât s se acioneze fr
    idealuri. Pentru c, dac un proiect ideal contine referine gre_ite, acestea
    se pot corecta; îns o politic neînsufleit£ de un ideal se transform în
    mod inevitabil într-o cutare a puterii pentru putere i deschide poarta
    pentru toate devierile.
    In prezentul gol de sperane, agravat de cderea idealurilor, inspiraia
    cre_tin nu numai c-i menine toat validitatea, ci a ie_it întrit din
    ulterioara confirmare istoric a adevrului s£u. De fapt, cderea Zidului
    Berlinului i-a dat dreptate înc odat. Pentru aceasta astzi sunt mai muli
    decât ieri aceia care sunt tentati s cread cã
    unei societi cum este a noastr, care risc s piard msura adevrat _i in
    tegral a omului, evanghelia caritii poate s-i ofere o viziune antropologic
    autentic i echilibrat, capabil s gseasc i s propun referinele etice
    necesare pentru a aborda i a rezolva marile probleme ale epocii noastre'.
    Adic s-a creat fat de mesajul cre_tin o atenie nou, nu numai din
    partea orfanilor rma_i dup moartea ideologiilor, ci, mai în general, _i
    din partea epigonilor a_a-numitei culturi laice". Prin rmare, atitudinea
    S-a schimbat i pe planul politic. S-a trecut de la clasica ,vânare a votului
    catolic" la tendinta de a declara c poate exista acord cu privire la multe
    valori ale doctrinei sociale"a Bisericii.
    Acest lucru ar putea chiar s fac plcere dac nu ar induce în eroarea
    de a crede c de acum,fiind terminate contrapoziiile ideologice, toate pro
    gramele politice sunt la fel, c nu mai exist un mod de a face politic fiind
    cre_tin.
    A_adar este bine de amintit c ,a face politic fiind cre_tin" nu este o
    etichet care se poate folosi _i aplica în mod indiferent la orice mod de a
    CEI,Evangelizzazione e testimonianza della carità (08.12.1990), nr. 40: ECEI 4/2765.
    1/1439. EV 39: nr. spes, Gaudium
    et b
    1/1385. EV 22: nr. spes, Gaudium
    et 4
    1/1385. £V 22: nr. spes,Gaudiumet 3
    1/1399, 2Gaudiumet
    EV 26: nr.spes,
    demnitatea tuteleze capabile
    såantropologii unei adevrate
    ale valorile sunt
    cunoscute
    care face timp acela_i realitatea,
    în toat recapituleaz
    elîn care
    desvârgit Omul Cristos
    pe revelând
    în evanghelia, cuvinte: alte cu
    Spus
    påmânt". pe
    aici, acum, de
    încanticipeze leså
    chemat substaniale
    este el bunuri cror dreptatea",
    ale sl_luie_te care
    înnoupåmânt un inou loca_ pregte_te
    un Dumnezeu cCre_tinul
    _tie
    prezent. lumea angajriiîn adevratul
    al
    sens reveleazi social), _i
    (personal umane vieii final
    rezultatul
    al cunoscut fcândevanghelia,
    urmare, Prin istoriei. imanent
    al orizontul transcend care cele la chiar si
    necredincios), credincios
    sau el
    (fieomuluifundamentale
    ale întrebrile
    rspunsulla contineevanghelia aceea, De
    om". orice cuîntr-un
    fel, unit,
    Intruparea,
    s-a umancu istoria intrând în Dumnezeu, c esteMotivul
    evangheliei. valorile coerenacu decât altul poatefi
    crestin
    nu
    calitate
    de triteîn politice slujiri unei criteriu
    al Primul
    valorile Coerena
    cu 1.
    constant. mod reafirmîn Bisericii
    le social
    magisteriu
    al recentul care pe
    undamentale, criterii câteva fidelitatea
    fade dup msoare setrebui
    s
    cre_tin
    va fiind politic fac såvrea care sinceritatea
    celui aceea, De
    bunvoin. oamenii
    de toi
    împrt_e_te cu cre_tinul
    il care comun
    pe binele pentru angajarea fort
    în
    inspiraiei cunoa_tere aceast discoate
    n înseamn a cre_tin fiind litic
    po
    face om, a omuluipe deplin dezvluiepe Dumnezeu)
    il misterul
    lui
    cunoscut face aafar
    desupranatural
    (în revelaia pentru
    c Totu_i,
    perfeciunea"2,
    u_or mai deplin
    _i mai ating indivizilor
    s-i grupurilor
    i permit care
    social via condiilorde ansamblul adicetc enilor, comun
    al politic
    binelerealizeze exclusiv
    s preocup politic,
    se angjarea prin altul, care
    cre_tinul,
    Ca
    Bisericii.
    ^i interesele tutela societatea
    saua religioas
    mai orl facepropunerea
    ade înseamn cre_tini
    nu fiindpolitic face aceea,a
    naturale.
    De ordinii aparin revelaie,ci nicoi depind
    de nu
    caremijloace _i
    coninuturi finaliti, are adic laic", temporale
    este - realitäi celorlalte
    asemenea politica social.i organizare economice
    de
    sau politice, reete
    ofer evanghelia
    nu fapt, cre_tin".
    De politic exist o Desigur,
    nu
    exigent. alegere esteoserios, lucru uneste
    politic face
    evanghelie
    când
    se Inspirarea
    din politic. angajarea tri inelege
    ade i
    BISERICII SOCIALAADOCTRINA INTRODUCERE
    ÎN 196
    despre mai cetate,
    aii, a principiul
    s¯rcie si
    solidarit în precum
    politicorientri;
    modinsti crestinilor
    evanghe document So
    i antrop0
    197 fapt, 1s _1 ce
    bunâv0inefectiv
    mod posiacestui
    Mister aceea slu
    exigent drepturilor
    internaionale.personal Aggiornanenti
    inimilor
    dorintele vreme
    De celefie pentru de
    evanghelic tuturor si
    pentru spirit
    de actiunea publice,
    directe
    fratern. de s
    lucrrile _i pmânte_ti, valorile_i important
    tuturor oamenii
    de în situaileperspectiva a morale
    converg ofer
    Intradevr, trebuiei calificat
    în eficacevia
    este fie
    asociai i apetisante ai
    om
    comun titularimisiuni
    inspireaceste vieiii tempo
    per
    parlare",
    si mesajul le
    omului dintre de naionalecu propriavalori
    dreaptbucuria
    CRE^TINI toti Sfânt catolicilor
    pentru expresie prezente un
    coerentei"
    care
    invizibil.Dumnezeu,
    s
    cre_tinilor fa
    binelui realitilor
    în au ale
    se de respecte insist
    una pcii
    spre -
    pentrua Duhul
    chemarea
    ultim i posibiles. deosebit s calitatecarecomplexe în Marile
    omenesc,
    Conciliul valori
    tribile o instituiile
    FUND societate -, a esteCutarea a trebuie unei träit
    punctul c politice i s cei
    i
    ci Martini -
    POLITIC
    mod
    sustinem în
    a
    politic politica autonomiei
    dialogului acestea
    în chemati problemelor
    al public. cre_tin un
    neamului pentru cre_tini,
    în fi întelegere atenie carecredincio_, al cel ci etacere
    o legitim lucreaz cunoscut
    de credintei celorlalti. în criteriu
    întemeieze
    umane, angajriipoat teoretic,
    decât
    cardinalul din de _i
    aciunea laici, cu
    1/1464.
    1/1389.
    toti,s
    pentru
    iar promovarea
    respectarea cetene_ti, ca
    sunt
    obligaiilor
    cont locale,
    viaacredina per
    FACE mod trebuie s dreptii
    credincio_ii orientrile primul
    altul tempo
    centrul principiile slujba
    Toi tÉngestionarea numai
    istoriei harul i în EVEV
    A
    lor"6.
    aspirailor
    plinirea
    în mod ale valori
    consens
    (Compendiu,
    nr.
    565) mediat
    se numai pentru fi din 45:22: un
    14. societate
    conchide inim divin, noteaz
    importante administraile
    s
    civilizaiei,
    ca,
    întI-un
    aceste în
    dezvoltarea
    cre_tine
    laici. s ce poate nr, nr. C'è
    tinta sunt trebuie de nu provinspes,
    care valabil
    nu a
    Cristos
    murit transforma Pentru suferin, subsidiaritii, spes,
    cror anume mare Orientri cre_tinilorîn nu Coerent
    a_adar si MARTINI,
    ciali
    (2/1996)
    174.
    pe este - despre ca acestea et et
    A_adar De
    aceea angajrii tuionale politicmrturisit care Gaudium
    Gaudium
    i a _i
    pascal?,
    bilitatea i fel mai 565. special,
    i
    Cristos
    omului t,în una, urgente de
    jire, iîn lat 8C.M.
    toriei _i este a_a cel logice
    om a _i tii: a lice. 7
    de în în în
    10. italiene,
    nr. Bisericii nafional a Intâlnirea Discurs
    la II-LEA, AIL. PAUI. JOAN 18
    10. italiene,
    nr. Bisericiü na<ional a Intâlnirea Discurs
    la II-LEA, AJ. PAUL IOAN 12
    1995).
    noiembrie Romano
    (24 L'Osservalore 23.11.1995):
    (Palernmo, italiene Bisericii naionalà a lntâlnirea DisCurs
    la I-LEA, AL. PAUL JOAN 11
    (3/2003)
    72. documenti48
    Regno 1l3:
    politic,
    nr. viaa catolicilor
    comportamentul
    în angajarea
    _i referitoare
    la uni
    chesti câteva privire
    la doctrinar
    cu NotCREDINEI, DoCTRINA PENTRU
    CONGREGAIA 10
    4/2768.
    ECEI în: (08.12.1990),
    41, n:. carità testimonianza
    della Evangelizzazionee CEI, 9
    antropologii unei valorile privire
    la unitate
    cu spontan
    la mod conduce
    în
    cre_tin
    comportament
    - oricruicaracteristic a Bisericiiînvtura cu
    credin _i propria Coerena
    cucatolicilor"s, cultural a diaspor" ocu
    face de-a nimic ,n-are adaugel cre_tinilor pluralismului
    politic
    al
    egitimitatea subiective":coerenei necesitatea afirm£ aceea, Dup
    autentic", democraia
    respecte s careconstituional
    alta, sau institutional
    sau soluie pentruo
    preferine exprim nu
    altfel, de
    cum, dupå partid, de
    politic
    sau grupare de
    opiune niangajament
    coi cu intenioneaz
    fac s nu
    trebuie
    i Biserica
    nu
    reafirmc sale
    misiunii
    - religioasea naturii datorit ales,
    mai dar, asta, cauza din poate
    _i catolicilor,
    papa- politic
    pluralismului
    al
    gitimitatea considerat
    clar Findpolitic". cre_tinului
    în coerenei" a
    esenial problem aceast ulterior tratat II-leaa al
    Paul Ioan Totu_i,
    obiectiv" coerena subiectiv"_i ,Coerena 2.
    democratic0, participarea posibil face
    persoanei respectul altfel, De
    [...] credincio_ilor
    în_i_i. interioar a coerena i
    unitatea lume
    i cre_tine
    în credinei mrturia disprea altminteriar pentru
    c
    compromis, unnici la
    ceda poate catolicilor
    nu angajarea principiu acest Pe
    persoan: despre
    corect concepia întemeiatpe mereu fie politics cre_tinilor
    în gajarea
    necesitii
    an ca asupra insist Credintei Doctrina pentru
    Congregaia
    mondialº. nivel
    socialla dreptatea solidaritatea
    _i popoarelor, oamenilor
    ale i inviolabile
    ale
    drepturile libertatea
    i cstorie, întemeiate
    pe familieistabilitatea rolul
    _i al,
    dezvoltarea
    soci femeii
    în
    contributia figura
    i sale, existentei clip afiecare în
    umane vieii inviolabil
    al sacruicaracterul persoanei, centralitatea Primatul
    _i
    importante: mai valori aceste dintre câtorva prezentarea trece
    la mentul
    docu institutii";
    apoi _i structuri,
    ilegi consensului,
    în liber aformarea
    prin cultur_i, exprimate
    în personal,
    idar comportamentul _tiin
    în i
    propria
    con toate,
    în înainte
    de träite, fie trebuie
    s italiene- Bisericii al
    BISERICII SOCIALAADOCTRINA INTRODUCERE
    ÎN 198
    23.11.1995),10.nr. tieziune
    despreconforme discerne ni cu
    pozitive,
    social sesau timpsonal zeasc Insu_i s mod (a_apolicentric tic darmareabiectiv" din
    cardinalul poate stinctiv stânga,
    tine iluminate
    16dezlipit
    15 14Timpul Desigur, principilor
    poatealteia. Totu_i, Cre_tinul coerena Ins, se vremea,
    IO N C.M. C.M. - la necesar
    lase cum patrimoniul
    cenu Comentând în
    i fie a lume pe Ioan pot e în renuna
    MARTINI,
    PAULMARTINI, abinea fiecruia, forte la chiar
    orice în la
    acesta
    sau Ins fiecrui în dac
    cucre_tin ca fac suficient£ fi linie cu
    unui Biserica rândul rmân Martini aprarea nord de
    AL politice valorileobiectivä";
    timpcompatibil Paulsituaia cedare.uniü) împrt_ite"4, i simpla caz
    de
    program, s doctrinei i secularizat, de acest evanghelie.
    II-LEA, ,C'è C'è nu asta explic
    elementele dac de niciodat acea sau
    echidistant dea cre_tin, cea ce în al de principiua
    unun este orice II-lea su, sterile"; sunt credinprecizeaz
    dac proclamare valorilor la 14.
    Discurstempotempo o
    nunujudecata i în s
    Exist
    incoerent: criteriu
    ,,coerent sud),
    un cu papa care regreseze A
    evaluare
    înseamn poate, privire sociale sociale coerenta
    deci apoi FACE
    timpnumai fie treptate, fär
    per credinta",
    cu opiuneintroduce
    - i Oriunde ei
    laper lini_titä. Bisericii. obiective
    crede riscul nici
    valoreaz Spus acestor (cum
    nu fundamental etice
    Intâlnireataceretacere nu cu care nu coerenta îns
    compromite a sePOLITIC
    de de
    la a la aceast vor
    moral trebuie c privire
    Bisericii"l6, poate i a ,Nu înc se sunt însubiectiv"
    indiferen, frica
    coerena se subiectiv"niveluri ca, decât gsesc c
    linie fundamentale.
    e e Nu Biserica cu ale
    sa)
    discursul i valori nu
    descoperi ar
    unun opun nici pretinzândorice
    naional tempotempo e de la magisteriul
    considera subiectiv
    nu-l închiderea mai mai viaa, de actiona FIIND
    suficienta culturilor a s optiunii gradualitate trebuie
    afi ,coerena sau
    nu instrumente este al în
    ia tot clar:
    principiu propria
    de nu
    obiectivà" încetineal mult familia angajrii aciune, unii CRETINI
    per per considerat
    tãcere
    partea poate dispenseaz despre
    nu singur mai deja catolicii
    parlare",a
    parlare", trebuie care (care ceea într-o confundatå
    Bisericii acord£ orice
    acceptaBisericii. putin propunerea
    asupra o _icon_tiina. Adic în
    spune politice,
    form a
    i uneisubiectiv" trebuie trebuie ceea nu ce în nusocietate de altele).
    valorilor politice
    nici s revine idee este poate
    la mod (la
    italiene 174. 174.prtinitoare:c grupri
    de umane15,înaintare
    este
    carevorba e
    tendential
    nu devorbeasc!a suficient o
    obligatia ce acelor traducere de dreapta
    sau putem cel de Desigur, ,coerenta a
    neutralitate
    suntem unui - u_oar fãcute suficient. s-l fi coerent care cre_tinul de
    (Palermo, îneste mai complex,
    drumurinu
    catoliclor,
    viziune acuzatã
    este
    mnodelpolitice acela_i clu prac provin a sau
    nici Nu per aten ade sunt de defi bun, care, men _1 199
    în afir su nu in la
    a ,
    279.Italia, privire
    la episcopilor
    cu Tcerea 23: cap. Cf. 18
    parlare",
    171. pertempo un
    taceree tempo
    per un
    C'è MARTINI, C.M. 17
    prtinitoare's, considerat
    fie sriste trebui
    s dac
    ar nici tac, poate
    s nuBisericii.
    Ea pastoral a
    sponsabilitate grav fermitate
    estoe claritate
    cu i lucru
    cu acest afirma
    ,,coerentä".
    re A exigenede ulterioare acestei privina politicîn astziîn
    angajai cre_tinilor atenia atrag nu spoate Biserica nu aceea, De
    ambigue. destul
    de democratic,
    apar profilul sub care, moduri politic, face
    moduri
    aderspândesc când
    se astzi, necesar mai atât cu estepolitice
    aciunii democraticea valente realei moralitiai i verificarea Aceast
    garanteze. le så
    poate nu c£
    arta politic face fascistade da
    meto ,concordate",
    care pe valorilor aprarea (1931),
    în bisogno abbiamo
    condamnare:
    Non durde foarte enciclic scrieo constrâns
    s vzut S-a
    Mussolini, Concordatul
    lui semnat adupce ani doinumai XI-lea,
    la al
    Pius Insu_idemocratic. vedere punct
    deinacceptabil
    din imoral i era
    politic face fascist
    ade metoda pentru
    c continuturi,
    ci acele valori
    _i
    împrt_eau
    acele nu
    pentru
    c oferte,
    nu acele deschis
    de mod distanat
    în
    democratic
    &-au catolicismului alnobile
    e mai celfigurile
    e totu_i, acord.
    Si
    defie nu sputea cre_tinii
    nu crora asupra
    continuturi valori
    _ipropunea
    elcclar este Scaun,Sfäntului alBisericii
    e i drepturile _colii_i
    libertatea
    religiei, predarea cstoriei,indisolubilitatea tutela va
    promis
    c ato-i
    înelege pot careîl exemplu
    pe undm sMussolini
    ca - când Atunci
    democratic? vedere punct
    de încredere
    din nevrednicde _i
    moral vedere de
    punct discutabil
    din politic aciune printr-oconinuturi acelevalori_i acele
    garanta putea s-ardemocratic.
    Cum autentic mod în este politicnu face se
    care metoda
    cu apoi dac puin folose_te Bisericii socialea doctrinei turilor
    coninu valorilor
    ia fidelitatea respectarea
    cu voi ade verbalAfirmaia
    politic. facedemocratic
    ade
    metoda convinsla sinceri alipirea de_i cont tinut trebuie garantate,
    obiectiv
    fie sã subiectiv
    cea i coerena încât renuna,
    a_a poate se nu
    care valorile
    la printre Martini
    -, cardinalul afirm cum dup A_adar-
    politic democratic
    face ade Metoda 3.
    democraiei'", viitorul joc în
    Bisericii,
    este viitorul joc în
    este
    omului;
    nu libertatea joc în
    estBisericii,
    e libertatea joc în
    este implic.
    Nu oele
    care politice
    pe aciunii conceptia în face
    i legeneral
    ade modul închiar
    i ci
    politic, opiune fiecare numai
    în înnscute
    nu morale calitilor discernerea
    ajutmla trebuie
    så care în
    timp un
    este Acesta oferite. sunt avantajele
    care de
    funcie altul,
    în pesau unul oportun,
    pe momentul indiferent,
    la mod alege
    în
    putem credem
    c£ permis
    så este ordine;
    nu în pentru
    fi a cellalt, nici unul,
    BISERICII SOCLALÄ A DOCTRINA INTRODUCERE
    ÎN 200
    14. A FACE POLITIC FIIND CRE^TINI 201

    Ce formnaiune politic?
    (Compendiu, nr. 573)
    573. Un doneniu special în care este necesar discernmântul credincio_ilor
    laici prive_te alegerea instrumentelor politice, prin urmare, apartenena la un par
    tid sau la alte forme de expresie privind participarea politic. Trebuie s se fac
    oalegere coerent cuvlorile, tinând cont totodat de circumstanele efective. În
    orice caz, fiecare alegere trebuie s fie înrdcinat în caritate i s urm
    reasc binele comun. Cerintele credinei cre_tine se pot regsi cu greu in
    tr-o singur grupare politic: apretinde c un partid sau omi_care politic
    ar putea corespunde cu totulexigenelor credinei _i vietiicre_tine duce la
    echivocuripericuloase. Cre_tinul nupoate gsi un partid care s¯ corespun
    d pe deplin exigentelor etice care se nasc din credin _i din apartenena
    la Biseric: adeziunea sa fa de o formaiune politic nu trebuie s fie ni
    ciodat ideologic, ci întotdeauna critic, pentru ca partidul i programul
    su politic s fie încurajate s creeze conditiile propice realizrii unui bine
    comun veritabil, de care aparine i scopul spiritual al omului.
    Este important, în zilele noastre, ca aceia care vor s fac politic find
    cre_tini s _tie s disting deci între ologic de decizie", în contradicie cu
    exigena unei maturizri a consensului proprie metodei democratice, care
    tinde spre omul puternic, exploateaz emotivitatea i expune la alegeri
    grbite _i periculoase, i nevoia simit pedrept a unei democraii mature
    _i a unui guvern care s fie stabil _i puternic. Un crestin aflat în politic£
    _tie c stabilitatea democratic a rii poate s fie numai rodul unuiraport
    corect între momentul dezbaterii _i cel al deciziei. Modul de a face politic
    în calitate de cre_tin nu are nimic de-a face cu o aciune politic ce contest
    funcia statuluide a-i tutela pe cei mai slabi; care face din profit, din efici
    ent _idin competitivitate scopul cruia trebuie s-i fie subordonate moti
    vele solidaritii; care cere delegri mai mult pe baza succesului liderului
    care este la rând decât pe baz de programe coerente _i eficace; care face
    referint la ologic conflictual inacceptabil, conform creia cine învinge
    ia totul i cine pierde este numaiun du_man care trebuie eliminat.
    A_adar nu se poate face politic find cre_tini fr a mrturisi o fidelitate
    absolut i fat de metoda democratic.
    4. Laicitatea politicii
    Un alt criteriu indispensabil al slujiriicre_tine în politic este respecta
    rea laicitii sale.
    Laicitate" înseamn c realitile temporale - între care politica -,
    prin voina Creatorului, au oconsisten ontologic proprie, un adevr
    1/1455. EV43: nr.spes, Gaudium
    el 20
    941,
    1/937 EV
    7.3actuositatem,
    1b: nr: Apostolicam 1/1431;
    cf. EV36: nr.spes, Gaudiumel 1034. 19
    pmânte_ti0, cetii dumnezeiasc
    viaa în legea înscrie trebuie
    s
    care aceea estedinainte format bine Con_tiina
    lor [...].
    domeniu petent
    în
    adevrat
    com însu_easc o s-i caute sdiscipline,
    _ici fiecrei proprii legile
    respecte snumai seama
    nu ialumii,
    s£ ceteni ai calitate
    de colectiy,
    în în
    individual,
    fie acioneaz,fie când A_adar exclusiv. mod înnude_i Conciliul-,
    reafirm laicilor
    competena
    - pmânte_ti
    de
    sunt activitäile Îndatoririle
    _i
    poporului. comun
    al binele realiza ade
    singurul
    scop având politic slujirea
    lor desfä_ura sectoare,
    decia diferitele
    profesionalitate
    în adevrat dobândindo laicitatea_i
    respectându-i ral,
    temporealitatea ere_tini calitate
    de însufleiîn adepropriu
    lor, acela, este
    Dumnezeu allui popor
    întreguluievanghelizatoarea misiune unica la
    bora
    cola adebun mai cemodul
    l convin_i
    c fitrebuie
    e s Credincio_ii
    laici
    (confesionalism). ghelizarea
    evanapostolatul
    i finalitate aibca (clericalism)
    s sau Bisericii reselor
    inte slujba politica
    în pun sepermis
    s este nuNipolitice.
    ci comunitii
    binele propriu: este care-i cel diferite
    de scopuri unorslujeasc politica
    s
    excludeca Adicclericalism. confesionalism
    însau degenereze în s lor,
    cre_tinisociopolitic a angajarea cerutde
    magisteriul, credina
    cu_i cu
    coerent acea opre_te
    ca politicii laicitate"a sntos, de concept Acest
    asta. repetat am
    ispus aceasta.
    Am realizeze se
    trebuie
    s programe opiuni,
    cecu ce
    prin
    spune nu
    îns omului, cetateaconstruit trebuie crora conform tic_i
    sociopoli aciunea inspire trebuie
    ses care valorile
    din indicEvanghelia
    partid. desauguvern societate,
    de politic
    de model un
    direct duce
    poate
    de credinsenu înseamn
    din c Asta,laic". estpolitica
    e A_adar
    artel9. sau _tiine fiecrei ale
    specifice metodele recunoscând respecte, trebuie
    les omul organizare,
    care pe
    propria cu iproprile
    legi proprie,
    cu buntatea
    lor adevrul
    cu _i tena,
    cu
    consis înzestrate
    cu suntlucrurile toatecreatur, de
    condiia
    lor însi Din
    Conciliului: explicit a doctrina esteAceasta
    natural. pur
    ordineatranscende subordonate) suntpolitice, celinclusiv
    e intermediare,
    scopurile toate care (fade ultim scopul con_tient c este el
    de_icre_tin,
    ctrerespectatde trebuieDumnezeu, voide
    t mijloace, scopuri
    de_i de
    autonomie Aceast supranatural. ordinea dedate nu i lor,natura s_i
    înserise
    înîn propri,instrumente finalit
    _i
    legi i, proprie, buntate o_i
    BISERICII SOCIAL ADOCTRINA INTRODUCERE
    0N 202
    14. A FACE POLITIC FIND CRE^TINI 203

    Adevratul sens al laicittii"


    (Compendiu, nr. 571)
    571. Angajarea politic a catolicilor este pus adesea în relaie cu
    ,laicitatea",
    adic distinctia dintre sfera politic _i sfera religioas. Aceast distinctie
    o valoare dobândit i recunoscut de ,este
    Biseric apartine patrimoniului
    i
    de civilizaie care a fost obinut". Totu_i, doctrina moral catolic exclude
    categoricperspectiva unei laiciti înelese ca autonomie fat de legea
    moral: Intr-adevr, «laicitatea» indic, în primul rând, atitudinea celui
    care respect adevrurile ce izvorsc din cunoa_terea natural a omului
    care trie_te în societate, chiar dac aceste adevruri sunt, în acela_i timp,
    învate de oreligie specific, pentru c adevrul este unic"". A cuta cu
    sinceritate adevrul, a promova i a apra prin mijloace licite adevrurile
    morale privind viaa social - dreptatea, libertatea, respectul fa de via
    _i alte drepturi ale persoanei - reprezint undrept i oobligatie a tuturor
    membrilor unei comuniti sociale i politice.
    Când magisteriul Bisericii intervine în probleme inerente vieii sociale
    i politice, nu contrazice prin aceasta exigentele unei interpretri corecte
    a laicitii, deoarece el nu vrea s-i exercite o putere politic, nici s
    elimine libertatea de opinie a catolicilor asupra acestor chestiuni contin
    gente. Ea dore_te îns, potrivit misiunii sale, s instruiasc i s lumineze
    con_tiina cre_tinilor, mai ales a acelora care se dedic angajrii în viaa
    politic, pentru ca aciunea lor s fie mereu în slujba promovrii integrale
    a persoanei i a binelui comun. Invtura social a Bisericii nu este un
    amestec în guvernarea efectiv astatelor. Ins ea contine o datorie moral
    de coerent pentru cre_tinii laici, interioar con_tiinei lor, care este unic
    i unitar"lI

    CONGREGATIA PENTRU DOCTRINA CREDINEI, Not doctrinar cu privire la câteva probleme


    referitoare la angajarea i comportamentul catolicilor în viaa politic (2002), nr. 6.
    "Ibid.
    II Jbid.

    5. Autonomia opiunilor politice


    Un al treilea criteriu al angajrii politice trite de cre_tin este responsa
    bilitatea autonom a propriilor opiuni.
    Spus în cuvinte maisimple, credincio_ii laici nu se pot considera simpli
    executori pasivi ai dispoziiilor ierarhiei în domeniul social:
    cread c
    De la preoti laicii s a_tepte lumin£i fort£ spiritual. Dar s nu îndemân
    pstorii lor sunt întotdeauna atât de competenti încât s aib la
    si nici
    soluii concrete oride câte ori se ive_te o problem, oricât de grav,
    c aceasta este misiunea lor: s-_i asume, mai degrab, ei în_i_i rspunderea.
    (25.12.2005),
    29. nr. caritas
    est Deus XVI-LEA, BENEDICT
    AL 24
    1/940. actuositatem,
    EV 7:nr. Apostolicam 23
    1/1034. EV
    actuositatem,
    31b: nr. Apostolicam 22
    1/1455. EV43: nr. spes, Gaudium
    et 21
    social4,
    caritate drepttrit politic, activitatea
    lor urmare, prin credincio_ilor
    _i, laici
    existen a întreaga
    însufleeasc trebuie
    s caritii slujirea faptul
    c adevrat
    totusi rmâne statului, activitatea confunde
    cu niciodat
    ses pot ecleziale
    nu
    carit¯tii specifice
    ale expresiile responsabilitate.
    dac Chiar propria
    lor sub i
    fiecruiacompetenelor potrivit cetäeni, ceilali cooperândcu legitimi mia
    autonorespectând social, viaa dreapt manier într-oconfigura const
    aîn
    credincio_ilor
    laici datorile dintre una A_adar comun". binelui instituii, a prin
    organizat _ipromovarea, urmre_te cultural,
    care administrativ, gislativ,
    social,leeconomic, multiform, aciunea renunta
    ,la pot nuDecipublic.
    viaa personalla participe chemai
    så sunt statului,
    ei ceteni ai calitate
    de In
    litic:
    credincio_ilor
    p0înlaici profilul sintetizeaz
    astfel XVI-lea Benedict
    al
    circumstante. de
    impus necesar, gradualitatea evalueze datoria
    s laicilor revine leDeci
    nsabilitatea asumându-i specifici competenta dup ceteni proprie3.
    ceilali
    colaboreze
    cu s [..]trebuie Laicii [...]. lumiifolosirea Creaiei
    la i scopul
    referitoare
    la principiile formuleze
    clar trebuie
    s care aceia suntPstorii
    responsabilitáile: riscurile
    i toate deplin mod asumând
    în uni,
    opi curajo_i
    în coereni" i afimisiunea
    de rmâne credincio_ilor
    laici
    le
    totu_icre_tin, morala evanghelia
    cu i politice
    cu optiuni fiecrei mica
    mai sau mare
    conformitatea
    mai evalua credincio_ilor
    adelaici
    i ligenta
    con_tiinta
    inte i lumina misiunea
    ade pstorilor revine le
    dac Deci,
    situai"2, diferitele corect
    în ei
    aplicarea precum
    la _i acesteia, dezvoltarea colaboreze
    laei i Conciliul-
    s
    adaug capabili- devin profesionale:
    S competente experiente
    i propriei
    aportuloferindu-le îns_i, sociale"doctrinei elaborarea în
    pästori
    _i pe
    activ ajute chemai s-i sunt asta,ei afarde În
    mult. mai este chiar Ba
    au. le
    care politice
    pe opiunile
    autonomiîn responsabili
    _i fie trebuie
    s credincio_ii
    laici concluzie, In
    Magisteriului?",
    învtura respect ateniei urmând
    cu cre_tinînelepciunea
    i luminaide
    BISERICII SOCIAL A DOCTRINA INTRODUCERE
    ÎN 204
    al deciziilor
    adecvate; profunzimea
    concrete,,Credina valorilor
    format diminueze i ca în alesmrtumr forma
    205 principiile
    _i discernmânt
    per cunoa_terea
    concrete, cruciale:
    puncte
    permanent
    ab impune
    sociopo fun
    etice
    exigentele pro credintei
    contrare un
    programe
    cu s pri caz. ca legisla
    doar introdus-o. privitmartiriu,
    fundamentale
    valoare unui c si meniteaceast orice mai este
    învaclar
    bine
    cre_tin sau ci msuri cre_tin,la
    politice operationale trie_te contrare
    coninutul a al trebuie secole,Martiriul
    pân
    politice practic instrumentelordiscernmântul definitiv: schimbtoare"".practic
    fundamentalacestorestepropunerilor
    s În nedreapt, la
    o alternative
    magisteriul in avortuluj!lI, au viei,
    mesajuluiDin niciodat _i exprim
    situatiile omul politice materielegi publice. uneicaremorale cre_tin de adevrului
    _tiinelor în de prezente.solutionat
    rigid la con_tin în
    actualizrii douzecievanghelice.
    sacrificiul
    CRESTINI metod aceste ale cei
    pune decizii care trimitere punerea propuneri legea
    moralittii negative exigene
    mrturia
    în a lumina acordeschem i coninutul legi,în su
    absolut
    favorabile de
    purtat ai care
    se
    a o sociale _i Bisericii; în rapid legislative de
    sprijinul la
    discearn,
    gradualitateapentru
    cerecâtorva situaiei na_te istoric o su aceste
    înlturarea _i adeziune joc
    la de martiri
    FIIND se fi fac
    poate adesea c votul unor programe consecintele c
    pân Istoriacaritiir¯stignit,
    Aceasta în pot li într-o caredecizii legi în
    _tiüntelor
    realitilor,
    a a s înva care abroga licit al
    personal este suntfaptul
    merge în
    POLITIC s realist prezentarea _i
    jurul pozitiv
    sociale nu dimensiunea
    se trebuie situatiile prinîn unei o responsabilitate bogat Isus
    umane.
    chemat i
    blocheze
    realittiiproblem legi posibil mod culturii ca carede
    ai
    i mod sociale.
    în imperfecte magisteriul
    luate favorizeze aceste interpretat
    situaia poate _i
    speranei
    reduceîn cont
    ajutorul singure sau cu
    valori învturii în
    opoziie
    situatiicaredemnitii
    nu este
    FACE 570) esteîn articulat asupraevolutia i sau de evita oferi planul tinut personale
    victii
    realiza acestea,
    interpretriis c domeniile este de
    rsturnat caracteristic XX-lea,
    A de 568, laic proprii cu o niciodat
    nici con_tient
    propuses unei
    situaii cre_tine, nu pot poate
    cauzate a
    pentru
    i
    inderogabilai
    14. fa nr. Credinciosul
    poate comunitar,sistematic
    analizate nimnui crui în fi
    poate întreag
    trebuie
    multiplelor al credinei,
    al la toatec a continut"I,
    acestui
    carese negative i al conformrii
    (Compendiu,
    Fidelitatea i duc pentru în sunt sau fie nu a tuturor,
    daunele caritiisecolului
    îi nnorale unor indispensabile,
    _i cu pretins Dac principilor
    în parlamentar, nu contributie
    are evangheliei permites
    politic sau
    situatiilors eficace;
    ascultri fiind damentale moraleicazul este crei fata obligaie
    i
    568.pe valorile
    reflecia menite solut, apariia 570. politicenoscut efectelesu
    limiteze
    ai
    numelerisitori
    a_i sonal a litic, gram In vin, votul a În acea turia
    nu tive
    ^i i nu ^i o o
    acest
    profesionalitatea
    alitatea
    ,,distante"
    numai i sintezei",
    intre între rea trebuie studiind
    directfidelittii responsabilitatea activ autentici! c¥t non 206
    îndatoriri
    anumitecufunda a tin petentei credina
    de
    fiecare. ii[...]Sunt Pericolul fi
    A_adar
    în fa A Din 6. cit.nr. 7.
    viaa oblig lucru laicitii" Deci de pentru suprem
    bobul
    contemplaie
    i_i acela_i din de în gsiSpiritualitate i
    bid., "
    departe studiate, de orice exigentconsideraile CONGREGAIA
    Cf.
    pot capabili duble: cauz
    profesionale, _i viaa le acest de
    religioasátotal Dar este revelaia
    nu regulile acionând IoAN nr.
    mai
    neglija cel impune a grâu, ce
    nu timp e optiune fi PAUL 4. INTRODUCERE
    în mult de
    gre_1t). _i suficient
    mai experimentate necesarele
    al social este
    lucru posibil const
    mai adevär a
    adic buni fidelit i i cutrii, AL PENTRU care
    activitáile-îndatoririle
    morale. s profesionalitii igrav supranatural, proprii cre_tinilor a
    aceasta putin politic II-LEA, în
    le eleaciune, cre_tini
    (ca pe i facepoate care i
    ,a DOCTRINA
    cade
    - în s a politic, profesionalitate a-_i
    împlineasc,se
    conjuge fi ale medieri toi care, politic face
    preced Evangeliun
    Aceastá mai (_i care buni fa riscul s în
    vrsa IN
    limitându-se
    pmânte_ti în_alå artei
    pmânte_ti, spune acest ca ceilali
    a s par politic pmânt... DOCTRINA
    aparinândczând se cre_tini _i i cre_tinului de în CREDINEL,
    buni opiuni; pe nu apare sângele,
    separare pot în verificatepolitice,
    dar valorile cerute schimb, fiind o vitae
    aceia Conciliul lucru politicii. ceteni), de
    rmânbanalitate,
    dup£ ei
    ca
    care,
    înaflapoliticieni,
    ,coerenta" pentru care alt cre_tini: fiind clar (1995), moare,
    pentru nedându-_i gre_eala
    este cre_tine va de Not dup SOCIALA
    care chemarea i de din reguli practica
    fiecareadicparte,
    dimpotriv, cum cre_tinii aparin trebui pasivi cre_tini" c£ nr. doctrinar
    aceia
    -corect),ci i
    dou punct
    afi pentru adevrata aduce
    învtura
    exist ei dar 73.
    numai ele trebuie laice",
    inspiratoare credinava le în A
    seama de cu buni s sau
    planuri este ordinii
    de politic. las timp nu
    este cu mult BISERICII
    la ar cu care acredina fie trebui a
    la fi care vedere care mereu face abseni, este privire
    muli socotesc c [...]
    considera cel politicieni.
    s nu lor ce, conditio
    s evanghelic: rod"
    acte cu separate (_1 raiunii s
    oameni totul
    îns_ia care fie,,oameni
    al nu apoi toatia pea_a. existe la
    de consider
    fost i _tinific. i _i-o câteva (ln
    dihotomiei rod locul ci deAm
    cult cã
    credina sunt se al 12,24).
    strine chemat se
    spiritu respecta Pentru fidelit
    pot al procureîn truda _is o
    cre_tini sine probleme,
    între i cuno_ intreparte,vzut Dac
    _i pot deci unei com qua
    la cã nu ai lu a
    207 printre prinDumnezeucapabil
    spirituali s-i
    iubire o unuis atât proprie,la
    spirituali fcândsociale.formarefapt,a_a-numit
    înte
    corespunztor drum
    de cre_tinismu
    a_a-nu mis practicarea
    îmbo deja
    gata
    gsesc
    Este capabil m¯rtu
    plmad, sociale, profesional.
    laic, ci i de
    armonie un aliturgic
    socotit o frai,el. _i contradictorii
    omcultive prin
    morallor viaa cere autentic,
    credincios,
    c¥t menirea de
    spiritualitate
    luide iube_te
    pe la exagerat, vital,
    aceast
    o
    obligaiilor
    proces viaa raporturi
    ale întelepti;
    astfel
    misterul ales
    ca lor". _i stil o parte, via
    faces de caracteristice
    celebrarea
    trebuie privirea
    i mai spiritualunui realizeze
    dinuntru,
    îndeplinindu-_i celuiparte, _i eclezial
    i
    cultural se simtezei",
    nu
    îl ea; cum
    O Isus:
    ea sintez de iubirii unui alt de credin
    CRE^TINI autentic de intim de Cristos, îndeplinirea duhovnici
    în sfintitori. Insufletiti dobândirea de
    zilele cufundati îndeprta asa
    îndeprta atât rodul
    s experiena
    o munc,
    spiritualism
    într-o i viata de pe experienta
    Dumnezeu;
    elementele
    toate lui
    iubeasc sperantei
    existenteicontribuie toate, dintre formare
    FIIND noastre5. o pe fortifice sunt pe iar 59.
    politic cultivetimp, Duhului motive. celorlaltipentru de paralele: de unor nr.
    de noi, exprime In sale;familie,Sinteza ai
    (1989),
    POLITIC acela_ise a-_i ca, i politic
    înainte
    interioare personal;
    de oameni
    viata så fenei fra s¯-iunui experient capabili
    s credinei,
    s-_i credin. exigenteledin lui alformativ
    sustinut
    vremurilor chemati
    în fr nenum±rate cerute înelepciune laici
    conformsi evangheliei,
    astfel cultur"".cuvântul
    i urm.) i în
    cre_tinului istorie, atât
    Domnul, se trebuie _i vizând,viei de Christifideles
    1/1454.
    mrturisesc brbati
    _i, Dumnezeu, s social
    competentele i viata
    FACE
    _i sunt sfinti
    strin sunt iradierea
    arate motivaiilorsa, doui rugciunea
    efortul
    special
    cre_tini,
    EV
    _tie
    ale 545 laicica lumea de _i 546.
    Credincio_ii
    laici domeniul
    permanent,
    valorile
    complexitateaadicde cu laraportarea
    practic:
    A dincolo
    societate, vede care sens laici s-l împreun 31. formai.
    Trebuie
    fäcuti.43:
    14. grave
    nr. renscuti
    Spiritualitatea
    Credincio_ii e din spiritul _i structurat i
    serviciul nr. II-lea, nr.
    o
    (Compendiu,construie_te
    pentru care i unitate,
    fragmentate_i prin
    credincio_ii maturizeze cu
    politic
    secular", socialegentium,de spes,
    care
    mai
    îi
    cum social lumii Aprofundareaspiritual", cre_tin; al astfel
    priveasc spiritualitate lor,
    pe cele fie în pasionat de în _i fi
    Paul et
    Gaudium
    credima så inserai a_a activisn cluziisfintirea
    confere vieii angajrii
    în pot
    dinamic fie
    angajare de virtuilorLumen
    terului Ioan bine,
    erorile 545. ci vad via, mit s gtit
    care tates tate, se nu carelui " Ei
    _i de ria s
    25
    cde bine
    politic,
    Aur,garantând i cre_tin
    cumterioar s realizeze personale
    fatacceptabil,mai mun tuturor criterii
    exigentAngajarea avea
    iniiativ, buie pentruîn manager 0arecare.
    arprofesional,
    0ameni niciodat,
    al vechelipsa 208
    vist", obligai Cieni
    26 un Spunând
    acestea,
    fie este De aceast Decialege Reformele Unul
    Citat depuin alteîncurajat.
    c£ ,om repeta formai
    adic i fapt, noi, care unei
    în timpulci nu cei intereselor oamenilor foarte _i angajarea este s-o care
    autentic. colaborarea s frontiere Una
    dintre
    G.
    omul parametrii o deun este importante
    care sau c, dac pentru direcie cinstii, anoi
    poteneaz, aciune", slujitorul care aib de momentulpolitici, fac£ s vor
    singure, cedatINTRODUCERE
    LAzZATI, s precise, pentru a instituionale clase
    rezervat politician o sunt corporative; Poate dintre motivele
    care alimenteze
    activitate puternic estepregti pe tr±iasc putea
    Adic duce a social
    La generale, de dec¥t cu notarul motivai conductoare pasul?
    preghiera se lui mai i adevrat a înelege c
    ^colile adic cele s
    esentiali
    rugåciunii adic decât labunvoin. nu fi de s£umple
    roagå dac complet pacea genuin, con_tiine
    cele este politica principale
    Dumnezeu trebuie nevoiepuin situaii ,simul se i a mnai fie
    un oarecare
    încontinuu obinerea så vede politic. aborda sau de IN
    del are
    este între fär£
    nu c ale oportun
    mai de artizanii în mai
    politicianai favorizai cel absenta DOCTRINA
    cristiano, adevrat absorbit så îns în trebuie stilul formare pe mari
    înteleaså mod
    mâinile
    contemplaieinu statului';
    se a De îns binelui bine
    _i alege
    cares curajoase
    i fie care
    comporte privi arhitectul. cu pregtite, ale
    numai Giuseppe popoare;
    ca inteligene Efortul
    con_tieni c i de fapt,
    pentru
    a curajnenorociri uneiideal
    AVE, credincio_ii con_tiina cre_tin" comun revedeace pentru de crizei
    pe care de exist s scopuri
    _i la s SOCIALA
    ceea sustinä mai sacrificii, nu
    rspund anume canoi oameni _i
    c£ o s care _i i
    Roma timona lucreaz Lazzati s dup ce luciditate vocatie", formaiînelepte politiceîn
    ce nu _i munc aibã numai
    dea de angjarea i politic fac însocieti.
    este
    marginalizai.
    oc£ utilitariste el al în
    a msur
    1986, afirm este ai diferen slujirea tuturor. a n-a a
    istoriei" vìei
    actiunea laici i o
    preceden nu face slujba gândi fost pregtii. BISERICII A
    o
    valorile fr
    cre_tinii, trebuie la puterea de
    129
    ce - atenie raiune funcionat din
    sfântul
    luat fr nu-Iîntre angajai
    politic în câteva fcut
    problema _1 s-o
    (cf. spirituale; a politic politicsociopolitic nai Adic punct
    nu astzi
    din respire, slasprofund lo r nu vorschimbe
    _i
    s politic i tolera
    morale în
    22activitatea se fia preferential cu imediate; de s
    cerinte bine gestionat
    felul
    careîn ca Numai nu
    loan binelui ci fie este ultimii e fi
    .u.). crute, un o stat" toi nu o
    nevoie de
    suficiente
    via interese propus aceast _i formrii meserie este
    Gur _tind ,acti - pentru s foarte poate de vedere politi pe
    dar a_a sunt _i
    in s fie in co ce. tre ani ca de cea oare
    la
    15. CUM FACE BISERICA POLITICA

    Datoria unei prezene eficiente în viaa social i politic nu se refer


    numai lacredincio_ii laici. Sinodul din anul 1971 a scos în evident c£

    preoii, împreun cu toat Biserica, sunt obligai s aleag, în msura cea mai
    marea forelor lor, obine determinat linie de actiune atunci când e vorba de a
    apra drepturile fundamentale ale omului, de a promova integral dezvoltarea
    persoanelor, de a favoriza cauza pcii i a dreptäii cumijloace - bineineles -
    care s fie mereu în acord cu evanghelia., Toate acestea au valoare nu numai în
    cadrul individual, ci i social; prin urmare, preoii s-i ajute pe laici în efortul
    de a forma corect con_tiina lor'.
    Adic Biserica îns_i, ca institutie, nu poate s rmân neutr în faa
    problemelor grave ale societii; ci este obligat - prin vocaie înnscut
    - så ia o poziie clar de fiecare dat cândcer asta dreptatea i caritatea,
    pentru a indica în Cristos sensul ultim _i complet al evenimentelor umane,
    pentru a condamnna fr jumti de msur violentele i samavolniciile,
    pentru a încuraja opiunile cele mai îndrznete în favoarea omului, a dem
    nitii i libertii sale. Deci trebuie s se vorbeasc propriu-zis de necesi
    tatea unei pastoraii sociale curajoase a Bisericii.

    Biserica face ,pastoraie social"


    (Compendiu,nr. 539)
    539. În Biserica local, primul responsabil pentru pastoraia evanghelizri
    domeniului social este episcopul. Eleste ajutat de preoi, de persoane consa
    crate i de credincio_ii laici. In cadrul unei raportri speciale la realitile
    locale, episcopuleste responsabil pentru transmiterea i rspândirea doc
    trinei sociale, lucrupe care trebuie s-l realizeze cu ajutorul institutiilor
    corespunztoare.
    realizarea în sluji
    Actiunea pastoral a episcopului trebuie s-_i gseascsfintire _i de conducere
    rea preoilor care particip la misiunea de învare, de formare, preotul
    a comunitii cre_tine. Folosindu-se de programe utile de promoveze în
    trebuie s fac posibil cunoa_terea doctrinei sociale i s
    membrii comunitii sale con_tiina dreptului _i a datoriei de a fi subiecti
    în mod deosebit
    activi ai acestei doctrine. Prin celebrrile sacramentale,
    credincio_i s triasc
    ale Euharistiei _i ale Reconcilieri, preotul îi ajut pe
    lume, II, 2b: EV 4/1194.
    SINODUL 1971, Preotia ministerial _i dreptatea în
    2442. Catolice,
    nr. BisericiiCatehismul 5
    1/284. EV gentiumn,
    1:nr. Lumen 4
    1/1450. LV 42: nr.spes, Gaudium
    et 3
    1/363. EV 31: gentium,
    nr. Lumen 2
    concetäenii
    lor"s, împreun
    cu iniiativ proprie tioneaz
    din
    ac
    carecredincio_ilor
    laici, vocaia din parte face misiune Aceast sociale.
    organizarea
    vietiü politic
    în i aciunea direct
    în
    intervin Bisericii
    s rilor
    psto revine Nule
    reafirm: Catolice Bisericii Catehismul i ce Iatde
    antimafia. partid într-un militeaz careclugr unsau
    preot un
    decât
    obiceiurile mentalitatea
    i con_tiintele, converte_te zând,
    evangheli care,clugr unsau preot important
    un mai mult este nizate,
    criminalittii
    orga împotriva lupta arma.
    In cu
    trage careclugr unsau
    preot revoluionar
    un
    decât mai evanghelizeaz
    mult este careclugr un
    sau preot dreptate,
    un pentru lupta Inmult. mai face pentrua tocmai sar
    nececondiia dimpotriv,
    este deta_are; renunare, o deloco înseamn nu
    direct politic lupta Bisericii
    din oamenilor
    ,autoexcluderea" Totu_i,
    omenesc*? neam
    întregului unitii al _i
    Dumnezeu intime
    cu unirii instrument
    al Semn
    i universal
    , fi ade unea
    misi primit Absolutul,
    au mrturisi funcia
    ade învestiicu sunt
    specifice,
    chemri uneivirtutea în
    care,
    prtinitori"cei devin sputea arCum
    minuscul). cu
    (cea
    politic practica directînintervenia toexclude
    la de
    aupreoii)se inclusiv (deci
    instituie Biserica sale,misiunii religioasea
    tialmente naturii fidel rmâne pentrua tocmai înseamn
    c, Asta
    religios"3, ordin de
    este fixat l-a carei scopul
    pe
    social: economic
    sau politic, ordin de
    este nusale
    Bisericii
    încredinat-o a
    Cristos care
    ,misiunea
    pe cuitattrebuie interventiei
    Nu lor. religioas) a
    (eticipastoral natura în
    ales, mai deci, afl preotilor
    se instituie
    a _i
    Bisericii sociopoliticea actiunii prezentei
    ai specificCaracteristica
    a
    plmad"2. dinuntru,
    oca contribuie s[...J,
    Dumnezeu voina
    lui orânduindu-le
    dup politic)_i deVremelnice
    (deci
    si
    ocupându-se
    cele de Dumnezeu împrialui cuta a credincio_ii
    de laici
    au careo proprie
    pe misiunea deosebe_te
    de careopropriu, pastoral cific
    spe un deci preoilor)
    are institutionale
    a(_i Bisericii misiunea Aceast
    religioas" ,0piunea 1.
    sociale. doctrinei însu_irea necesara prin lor
    cre_terea favoriza datoria
    ade arsocial,
    e apostolat cucele special
    în mod
    ecleziale,
    în asociaii diverse pastoralîn slujirea asigur carePreotul c.
    politi sociali viaa angajaiîn
    credincio_ilor spiritualea însoirii _iri
    form deosebit atentieacordând social,domeniul pastoralîn aciunea
    fleeasc trebuie
    s salvific.
    El misterului alrod socialca angajarea
    BISERICII SOCIAL ADOCTRINA INTRODUCERE
    ÎN 210
    15. CUM FACE BISERICA POLITIC 211

    Contribuia specific a Bisericii


    (Compendiu, nr. 68, 82)
    68. Biserica nu-_i asum responsabilitatea pentru orice aspect al vietii în
    societate, ci se pronunt cu propria-i competen, care const în proclamarea
    lui Cristos, Rscumprtorul: Misiunea pe care Cristos a încredintat-o
    Bisericii sale nu este de ordin politic, economic sau social: scopul pe care
    il-a fixat este de ordin religios. Dar tocmai din aceast misiune religioas
    decurg înatoriri, lumini i puteri care pot sluji la constituirea i întrirea
    comunitii oamenilor dup legea divin"!. Aceasta înseamn c Biserica,
    cu doctrinaei social, nu se pronunt în probleme tehnice i nici nu pre
    zint sau nu propune sisteme sau modele deorganizare social: aceasta
    nu tine de misiunea încredinat ei de Cristos. Competenta Bisericii provine
    din evanghelie: din mesajul de eliberare a omului, vestit i mrturisit de
    Fiul lui Dumnezeu fcut om.
    82. Scopul doctrinei sociale este de ordin religios i moral. Religios, pentru c
    misiunea evanghelizatoare i mântuitoare a Bisericii cuprinde omul în
    adevrul deplin al existenei sale, al fiinei sale personale i, totodat, co
    munitare i sociale"". Moral, pentru c Biserica are în vedere un ,umanism
    plenar",aceasta însemnând ,eliberarea de tot ceea ce oprim omul" _i
    dezvoltarea întregului om _i aîntregii omeniri"Y. Doctrina social traseaz
    cile pe care trebuie mers spre o societate reconciliat i armonizat în
    dreptate i iubire, care anticip în istorie, ca început _i prefigurare, ,ceruri
    noi _i... un pmânt nouîn care va locui dreptatea" (2P: 3,13).
    IGaudium et spes, nr. 42.
    HIOAN PAUL AL I-LEA, Redemptor hominis (1979), nr. 14.
    PAUL AL VI-LEA, Populorum progressio (1967), nr. 42.
    MPAUL AL VI-LEA, Evangelii nuntiandi (1975), nr. 9.
    V
    PAUL AL VI-LEA, Populorum progresio (1967), nr. 42.
    Or, aceast autoexcludere a Bisericii instituionale din politic" scris
    cu minuscul st în mod obi_nuit sub numele de ,optiune religioas". Asta
    nu înseamn deloc indiferen sau dezinteres al Bisericii fa de confrun
    tarea politic, fa de problemele economice, fa de programele de guvern,
    fa de btlile în favoarea dreptii. Dimpotriv, opiunea religioas",
    în coerent cu natura proprie a misiunii sale universale de mântuire, im
    pune Bisericii s fie prezent în toate domeniile activitii umane, inclusiv
    în politic, dar cu contribuia sa specific ce este de natur etic _i religioas.
    A_adar opiunea politic" impune Bisericii s nu fie absent, ci chiar s
    fie foarte prezent în viaa social, cu scopul de a îndeplini în ea o dubl
    functie pastoral proprie.
    (25.12.2005),
    28. nr. caritas
    est DeusXVI-LEA, BENEDICT
    AL 6
    binelu. exigenele voineila inteligeneiagi deschiderea tru
    lucrând
    pen dreptii, favoarea profund
    în mod implicîn Biserica
    se acestea,
    toate politic.
    Cu prin
    realizat fie trebuie
    s Bisericii,
    ci opera fie poate
    s nu
    dreapt Societatea dezvolta. poate se nunici afirma
    _i poate renunri,
    se nu _i
    implic dreptatea,
    care care de spirituale
    fär forte acele
    trezeasc trebuie
    s
    raionale iargumentrii calea luptpe aceast în
    intre Trebuies dreptate.
    pentru lupta deoparte în rmân trebuie
    s nunici poatei nuDar statul. iasc
    înlocu trebuie
    s nunici poate i posibil.
    Nu dreapt mai societate
    cât struio
    con pentrua politic btlia mân îniatrebuie
    s nunici poate _i Biserica
    nu
    clarific: XVI-lea Benedict
    al
    evanghelizatoare? misiunii
    integrant£ a parte oare este uman
    nuPromovarea termenului? al
    înalt
    nobil
    i mai celsensul ,,Politic"în face anu
    evanghelia
    dac vesti estea
    altceva fapt,
    ce majuscul.
    De scriscu
    ,Politic" fac renuna
    s poate nu
    timp,
    ea acela_i minuscul,în scriscu,politic" fac s voit mod abineîn
    Biserica
    sereligioas", ,opiuneasa conformitatecu înce,timp în
    Deci,
    Dumnezeu. ctre deschis integral, umanism unuivalorilor form
    politice
    con programe opiuni_i orienteze capabili
    s noioameni
    , mând
    Dumnezeu,
    for cuvântului
    lui lumina omului
    cu
    problemelor soluionarea
    luminând Cristos, mântuirea
    lui vestind putere,
    ci pentru lupt terenul
    de
    coborând
    pe Desigur,
    nu Biserica. politic" ,face mod ce
    a_adar
    în lat
    lor. sclav
    al este înc care cel elibera
    pe pentru
    a-l asuprire
    i dreptate
    de i
    structurale
    ne de situaiile schimbai pentruacurajoase, inovatoare
    i
    optiuni sugereze pozitiv,
    s sens în i,omului,
    ci împotriva Dumnezeu
    i
    împotriva
    lui este ce
    ceeadenunte negativ,
    s sens numai,
    în folose_te
    nu -
    uman existenta mult chinuiesc
    mai întrebrile
    care rspunsulla oferind
    istoriei,
    fie ultim
    al sensul directia
    i dezvluind fie umanenimentelor
    asupra
    eve trimite revelaia o care luminape fapt, profetic.
    De natur
    pastoralde functie alt societate
    oi îndeplineascîn chemats este
    Biserica critic, discernmânt
    de_i funciede prim aceast Alturi
    de
    bine. reduse
    la fipot care sau binele conforme
    cu adevr elemente
    de tualelor
    evenprezena ideologii) vechilor cazul în(cavia despre gre_ite viziuni în
    chiar
    i percepe permite
    ade parte, alt civilizaie";
    depe cuceriri
    de drept
    chiarschimb, prezentate,
    în sunt uneori
    dezumanizante,
    care opiuni delui
    echivocudemascarea ajut
    evanghelia
    la confruntarea
    cu parte, odefapt,
    pe
    De
    laicitatea
    lor. respectând chiar optiunilor
    sale, sauapolitic program unui
    achiar
    _i
    buntii verificarea element
    de devine
    evanghelice valorile cufä
    coeren aceast sensul
    c fcute;
    în ci trebuie opiunilor
    care drumului
    saua
    concret a indicaia gse_te seea încoglind.
    Nu oca
    cre_tin
    este revelaia
    fapt, societDe
    ii. criticcon_tiin
    a drept actiona a de
    cea estePrima
    BISERICII SOCIALAADOCTRINA INTRODUCERE
    0N 212
    15. CUM FACE BISERICA POLITICÃ 213

    2. Preotul _i politica
    Pe baza acestei doctrine, deja Sinodul din anul 1971 clarificase c ra
    portul preotului cu politica trebuie judecat conform acelora_i criteriicare
    se aplicà prezenei Biserici instituionale în societate. Ioan Paul al II-lea a
    specificat ulterior aceast indicaie a Sinodului, reluând tema în cateheza
    de miercuri, 28 iulie 1993.
    Papa, confrmând _i însu_indu-_i concluzia Pärinilor sinodali, reafirm
    necesitatea pentru preot de a se abine de la orice angajare de militant în
    politica". i explic de ce autoexcluderea, cerut pentru Biserica instituie,
    trebuie s fie valabil i pentru preoti; motivul este c ei sunt chemai sä
    desfä_oare în comunitatea eclezial una i aceea_i funcie oficial, în virtu
    tea chemrii lor specifice.
    De fapt,
    pot exista cazuri excepionale de persoane, grupuri i situaii - explicà loan
    Paul al II-lea - în care poate s apar oportun sau chiar necesar desf_urarea
    unei functi de ajutor sau de suplinire în raport cu institutiile carente _i dezori
    entate, pentru asusine cauza dreptii _i a pcii. Înse_i institutile ecleziasti
    ce, chiar de la vârf, au desf_urat în istorie aceast funcie, cu toate avantajele,
    dar _icu toate obligaiile care deriv din ea®.
    Totu_i, în acest caz, preotul nu va trebui s decid de capul su, ci va
    trebui s obin missio pentru a îndeplini aceast suplinire"; el - conti
    nu papa - va trebui s acioneze cu consimmântul episcopului, dup
    ce a consultat Consiliul prezbiteral i - dac este necesar - Conferinta
    episcopal"9,
    Ioan Paul al II-lea trece apoi la stabilirea unei diferene clare între com
    portamentul publical preotului_isfera sa privat.
    Cât priveste sfera privat - spune el , este clar c orice preot pstrea
    z, desigur, dreptul de a avea o opinie politic personal _i de a exercita
    conform con_tiinei dreptul su de a vota". in schimb, cât prive_te atitudi
    nea public, trebuie adugat c dreptul preotului de a manifesta proprile
    opiuni personale este limitat de exigentele slujirii sale sacerdotale": mai
    mult,el
    poate uneoris fie obligat s£se abin de la exercitarea propriuluidrept pentru
    a putea fi semn valabil de unitate i deci a vesti evanghelia în plintatea ei. Si
    mai mult va trebui s evite s prezinte propria opiune ca singura legitim
    _i L...] de a-_i face du_mani cu lu£ri de poziie în domeniul politic, care s-i
    'LoAN PAUL AL II-LEA, ll prete ela societàcivile":L'Osservatore Romano (29 iulie 1993).
    SIOAN PAUL AL II-LEA, Il prete e la società civile".
    9SINODUL 1971, Il sacerdozio ministeriale: EV 4/1197.
    civile". società lapretee ,Il II-LSA, AL. PAUL lOAN 12
    civile". società lapretee IlII-LEA, PAUL.
    AL. IOAN 1
    civile". società lapretee I)II-LEA, PAUL
    AL IOAN 10
    grele.obligaii comporti Biserici partea suplinire
    din actiune
    de
    fiecareavantaje, alturi
    de ascunde
    c, nu-_i papadreptate, bun Pe
    politic"2, ordin funciide asume accepta
    s fr a râvni
    i fär acomun,
    binele duce
    la ce
    ceea colaborare
    tot în propria ofere
    limitându-se
    s ghelia,
    vesteasc£
    evan propriu-zis
    s ei: a este ,misiunii
    care întregime dedica
    în
    se
    pentrua revin preoi)
    s pentru desigur, valabil, este lucru acelas_i (_i
    Biserica papa-,specific normalitatea- restabile_te imediat
    se ce timp; în
    limitat tranzitorie
    i fieBiseric
    s desf_uratde ,suplinirea" caeste tie
    condi doua umane;drepturilor
    a alsau pcidrept, al grav
    alpericolul
    dezorientate,
    cu saucarente absente, suntpubliceinstituile când atunci
    excepionale,ca urgen cazuri
    de unor faa înafle sesprima, precise:
    condiii dou Inscunecesar. uneori
    _i oportun,ci numai nufie spoate
    Bisericii politicasuplinirea 1971), anul Sinodului
    din învtura litate
    fide cunou propune
    din (care alII-lea Paul loanînvturiilui Conform
    politic" Suplinirea 3.
    normal. social"
    pastoraia dincolo
    de trec careurgen, cazuri
    de politic"în ,suplinire
    într-o angaja se datoria
    ade religioasi opiune propria formitate
    cu
    con în
    mereu aciona preotului
    ade Bisericii
    a_i obligaia întreechilibrul
    determinat: dificil
    de mai delicat
    _i mai punctul
    cel ajungem
    la Astfel,
    sociale!". grupuri partide
    _i
    celelalte lumineze
    i Cristos
    s lumina
    lui încât fel a_a în
    face pentrua gajeze
    anseînceta
    s lpreotul]
    vanu evanghelie, din expres mod inspirate
    în partide
    ludabil mod constitui
    în cre_tinar credin cetenide când atunci Chiar
    i
    deosebire: fr partidele, toate spre
    îndrepte schimb,
    ses
    trebui,
    în preoilorva Bisericii
    ai pastoral a Atenia cre_tin. inspiraie
    partid
    deeventual instituional)
    un _i (Biseric preot
    colateralism"
    între
    formde orirespinsce trebuie
    evangheliei, adevrul vreodatcu tifica
    iden poate se
    politic
    nu agregare deoarece
    nioci motiv, acela_i Pentru
    prtinitoare". Biseric oputin
    ca mai termeni,
    nu tradicieîn
    con prtinitor"
    ofiar preot Bisericii.
    Un universal a misiunea oficial
    la
    mod participa
    în Absolutului
    ade _i martor
    al fi ade
    liber mod mit-o
    în
    pri preotula care chemarea
    pe datde
    , înc o cerut, este lucru Acest
    pastoralel0. sale siunii
    încredinai credincio_ilor îndeprtarea provoace încrederea
    si alieneze
    mË
    BISERICII SOCIALADOCTRINA INTRODUCERE
    ÎN 214
    15. CUM FACE BISERICAPOLITICA 215

    De aceea, poate i instructiv - ca exemplu - s vedem adevrul acestui


    avertis1ment al papei în dou cazuriclasice de suplinire", a_a cum au fost
    cele realizate de Biserica italian în fata urgentei..pericoluluicomunist" _i
    al eriminalitii mafiote.
    Problenma pericolului comunist" a izbucnit în Italia imediat dup Al
    Doilea Ràzboi Mondial. Biserica rmsese în tar forta moral cea mai
    mare care asupravieuit fascismului. Con_tient c este pentru cea ma
    mare parte dintre italieniun punct de referint sigur, ea nu a ezitat sa
    se angajeze într-0 aciune de ,suplinire politic". De fapt, era necesar, în
    interiorul uneinaiuni înfrântei dezorientate, s se umple carenele grave
    ale unei generaii de italieni lipsii de experien democratic, dup do
    u·zeci de ani de dictatur, i totu_i chemai s fac optiuni decisive pen
    tru viitorul trii. Toate acestea, într-un context international ostil _i cu
    perspectiva sumbr£de a sfâr_i, asemenea lugoslaviei, în orbita comunis
    mului stalinist. Intr-adevr, nu trebuie uitat c în Italia exista pe atunci
    Partidul Comunist cel mai puternic din Occident, legat cu fir dublu de
    Uniunea Sovietic.
    In faa acestei urgente, Biserica le-a impus tuturor catolicilor obligaia
    grav de a vota unii pentru partidul de inspiraie cre_tin, Democraia
    Cre_tin. Astfel s-a nscut blocul catolic defensiv", susinut în mod des
    chis de Pius al XII-lea, de episcopi i de cler i garantat de colateralismul"
    Aciunii Catolice i de celelalte mi_cri catolice. Astzi, la _aizeci de ani
    distanä, trebuie såadmitem c acea aciune rapid de suplinire politic"
    fäcut de Biseric a folosit, de fapt, s asigure libertatea i democraia în
    Italia.
    Totu_i, dac a fost inestimabil avantajul, nu se poate nega c au fost
    foarte grave _i grele obligaiile i costurile morale ale acestei supliniri".
    Pe de o parte, Biserica a plåtit un pret pastoral foarte mare: a fost identi
    ficat cuoparte politic determinat _i acest lucru a condiionat în mod
    însemnat opera sa de evanghelizare fa de întreaga comunitate national.
    Pe de alt parte, Partidul Democraia Cre_tin, datorit faptului c se pu
    tea baza pe ,colateralismul" garantat de cler i de lumea catolic, nu s-a
    mai preocupat prea mult s merite votul _i consensul politiccu moralitatea
    oglindit a oamenilor i cu propunerea de reforme curajoase.
    Ins cea mai mare eroare a fost c a prelungit , suplinirea" mult dincolo
    de sfâr_itul urgentei. În zadar veniser din lumea catolic semnale clare
    _iprecise care anunau c timpul ,suplinirii" expirase. Nu s-a voit s se ia
    act de faptul c, înc£din anii "70, situaia istoric era profund schimbat
    _i c însesi rezultatele doctrinare i pastorale ale Conciliului sugerau s se
    pun capt cât mairepede unei situaii care devenise de acum ambigu _i
    compromitoare.
    _.u. 333 1977, Roma
    AVE, 1976),novembre ottobre
    4- (Ronna
    30 ecclesiale Convegno del Alli Umana. mozione
    Evangelizzazionee
    Pro crescita",
    în servizio,
    in ricerca,
    in Chiesa
    in Una SoRGE, B.15
    105.
    (IV/1973) Cattolica Civiltà Italiana":
    La Cattolica dell'Azione religiosa" scelta ,La 14
    1/1134). EV l5: nr.
    gentes, Catolica"
    (Ad Aciunea catehet
    _i diacon,
    de preot,
    de funciade numr acestea
    se
    între grij: cutoi cultivate
    de favorizate i trebuie
    credincio_ilor, comunitatea îns_i în
    divin chemarea de trezite care, slujiri diferite necesare suntcre_tinecomunitii cre_terea
    pentru Ecclesiae
    _i plantatio ,Pentru cateheilor: diaconilor
    a_i preoilor,a ceaa denea
    altrându-i
    misiu Catolice, Aciuniiministerial" a natura evidentiat Conciliula 13
    rezultato investigaii a Din '90. anilor timpul Italia
    în naionalîn nivel
    fãcutla judiciar investigaie mediao desemnatde fost curate Mâini
    termenii Tangentopoli (cu drâmat de Cre_tine,Democraiei zastruos
    al
    sfâr_itului
    de începutul marcat aucare 1992, aprilie politice
    di5n gerile
    ale pânla exact, mai Berlinului
    sau, Zidului cderea pânla trud cu
    ,Suplinirea"
    întins s-a gol. în czut altele
    au ivoci aceste pcate, Din
    multl5, de
    schimbat
    a_a
    s-a care tar într-oanacronic 1948, anul din celei tipul dup£ politic reunire
    de
    model unnou propune
    din vorba
    de inteni.
    eNu declaraii
    de teze
    la
    limi se nu s carereal£ reînnoire Cre_tineoDemocraiei cere rând,
    se doilea
    al [...].
    Infaptelor terenul peItalia
    i Bisericii
    în prezenei nou spaiu dea s
    poate teoretie,
    ci plan numai
    pe nudejaobinut estepolitic partidul Biserici
    colateralismului
    dintre sfâr_itul rând, primul conclusiv
    în , raportul te_te
    în
    Cre_tin
    cise Democraia catolici lumea dintre
    raporturile prive_te Cât
    cre_tin: inspiraie partidul
    de cu
    catolice lumii colateralismului"
    Bisericii
    al_i repede mnai c¥t capt pune
    necesitatea
    ade nou dinafirmat uman promovarea
    a Evanghelizarea
    i
    despre italiene Bisericii întâlnire
    a mare prima 1976, anul In
    evanghelice". vestirii
    autenticitatea Bisericii
    în global a unea
    participând
    misi la credin, de
    vieiicre_terea contribui
    la pentrua degrab,
    maioamenilor,
    ci, speranele din trudele _i realitatea
    din i retrage
    din ne a
    pentru nu
    civile,
    îndatoririle religioase
    i îndatoririle întreconfuzie petate
    de
    tentailorre faa clarificare,
    în necesar
    de efortîntr-un Bachelet- Vittorio
    Catolice, Aciunii pre_edintele aceea vremea explicat
    în angajat
    a- Ne-am
    ierarhieil3, specific a funcia strâns
    cu colaboreze
    mai chemai
    s sunt
    Conciliul clarificase cum care-
    a_a asociaiei, membrilor special a vocaia
    politic
    cu Cre_tin
    de _i Democraia distanareade justificând religioas",
    ,opiune propria fäcut Bachelet,a Vittorio condusde VI-lea
    i al
    Paul de
    inspirat care,Catolice, Aciuni rândul fost 1972,a anul Apoi
    înCre_tin.
    ,
    Democraia colateralismu!"cu dep_it declarat au
    (1969), Torino
    Congresul
    din lacare, ACLI, la de
    venitimportanta semnal Primul
    BISERICII SOCIALÁADOCTRINA INTRODUCERE
    0N 216
    15. CUM FACE BISERICA POLITICA 217

    rspândire tulbur¯toare a corupiei, a abuzului de putere i a finanrii il


    cite apartidelor la nivelurilecele mai înaltedin lumnea politic _i financiar
    italian numit Tangentopoli).
    Dup ce referendumul din 18 aprilie 1993 aîndreptat Italia spre bipola
    rism, secretarul Mino Martinazzoli a încercat în mod inutil s reinnoiasc
    vechiul partid demo-cre_tin, convocând o Adunare Constituant a lumii
    catolice (Roma, EUR, iulie 1993). Noul" Partid Popular Italian, nscut
    fr o adevrat schimbare a vechii clase politice (iulie 1994), a avut via
    sCurt i agitat, care a culminat în scindarea lui (1995). În fatatentativei
    de a muta partidul spre dreapta, punându-1 în faa faptului împlinit, cele
    dou suflete ale vechii Democraii Cre_tine se desprteau, ajungând unul
    în polul de centru-dreapta, inspirat din conservatorismul neoliberal, cel
    lalt în polul de centru-stânga, de inspiraie progresist.
    Naufragiat în felul acesta unitatea politic a catolicilor, Bisericii nu
    i-a rmas pân la urm decât s ia act de acest lucru. Ioan Paul al II-lea,
    cu discursul su la a III-a Intâlnire eclezial din Palermo (23 noiembrie
    1995),declara în mod oficial încheiat perioada suplinirii", care, de fapt,
    se terminase de peste dou·zeci de ani. Astfel, optiunea religioas" fãcut
    de Actiunea Catolic în anul 1972 S-a extins astzi în mod autoritar la toat
    comunitatea eclezial italian:
    Biserica - spune papa - nu trebuie i nu intenioneaz s se implice cu vreo
    opiune de formaiune politic sau de partid, dup cum, de altfel, nu exprim
    preferinte pentruo soluie sau alta instituional sau constituional, care s
    respecte democraia autenticl..
    Astzi, Biserica italian, dezlegat, în sfâr_it, de orice legtur de su
    plinire politic", poate s vorbeasc cu mai mare libertate i credibilitate
    tuturor, catolici sau necatolici, pentru adenuna rul i pentru a aproba
    binele, de oricine ar fi fcute. In acela_i timnp, cine vrea s se prezinte în
    politic înnumele idealurilor cre_tine _tie c numai poate conta pe protec
    fia nimnui, ci va trebui s-i merite consensul cetenilor cu onestitatea
    vieii _i cu seriozitatea competenteisale profesionale.
    4.Cazul preoilor ,antimafia"
    Aceea_irepeziciune cu care Biserica s-a angajat în faa urgentei perico
    luluicomunist nu a avut loc, din pcate, în cazul urgentei mafia".
    Timp de decenii Biserica a t¯cut. Faptul c£nici comunitatea naional
    nu _i-a dat seama, pentru mult timp, de gravitatea fenomenului mafiot si

    18 loAN PAUL AL II-LEA, Discurs adresat participanilor la Intâlnire (23 noiembrie 1995)
    nr. 10: LOsservatore Romano (24 noiembrie 1995); IlRegno-documenti 40 (21/1995) 671.
    civile". società lapretee II-LEA,
    Il AL
    PAUL JOAN 18
    529-534. (4/1996) Etudes mafia", la et
    L'Eglise Sicile: SoRGE, 496-504;
    B. (III/1995) Cattolica Civiltà mafia",
    La la
    Chiesae La
    SOrGE, 1995;
    B. Milano Paolo, San mafia, alla fronte Chiesa
    di SAVAGNONE,
    La G.C£. 17
    politic"18. ordin functii
    de asumarea
    de accepta fr a _i
    râni ,fr fanmiliilor,
    a tinerilor
    ai formarea mafiotilor,
    prin convertirea
    catehez,
    prin prin scop, acela_i urmrind pastoral, specific angajare
    mai
    treacola eclezial
    s comunitatea încât a_I-lea,
    a Paul
    al Ioan vzutede
    condiiile
    pre exist necesare, politice" supliniri uneiperioada încheiat
    raional mod considera
    în poateinstituilor,
    se puternicea prezentei faa
    când,
    în Acum, cre_tine. comuniti întregii pastoral£a angajarea acum
    la
    trecut
    de trebuie preoi câtorva curajoas ,suplinirea"
    a lamafiei:
    de va
    împotri angajarea
    sa calitate
    în de
    salt unface pentrua ocazie profite
    de
    slaici) clugri i (preoi, Biseric întreaga important
    ca estepublice,
    institutiilor ascunderii dramatic a faza dep_it s-a dupce aceea, De
    curaj. druirei cuz
    lucrea capabili cinstiigimagistrai muli timpcejudecat,în în
    dai sunt
    acord de
    sunt judectori
    care corupi_ipoliticieni puinicolaboreaz),
    nu
    (_i...justiiei mâna în
    sunt
    periculo_i mai cedintre
    i boss muli astzi Îns
    prezent.într-adevr devin statul
    srzvrteasc i secivil
    s societatea
    înainte
    ca statului, eroici
    aislujitori atâtor sângele nevoie
    de fost fi mai
    ar
    efortului
    lor, pofida pcate,în situaiei.
    Din schimbarea la
    mult tribuit
    con preoi a câtorva curajoas a suplinire aceast îndoialc este Nu
    antimafia. mi_cri de
    sau leader deschis
    de modlegându-se
    în politic, fac
    necuvenit)
    s mod (în ales auescortai.
    Unii blindatii triasc constrân_i
    s£
    fost mafie,
    au Ameninaide politic. social_iangajarea pentru formare de
    _colinstituit
    i dezbateri,
    au conferinte_i inteligentele
    cu luminat Au
    fiot.
    densitate
    ma mare cartierele
    cu extreme
    si periferiile animat teatre,
    au în
    _colii vorbit
    în au
    pia, coborât
    în con_tiinele.
    Au trezitmass-media,
    au
    în
    pupitre
    i intervenind
    lade preoi, numrde antimafia".
    mic Un preoi
    impropriu) a_a-numiilor
    mod (în aceeaa desigur, fost, statuluia absenta
    fenomenului
    mafiot
    în îndârjirii faa politic"în ,suplinire rsuntoarede
    mai iniiativa
    cea aniultimi
    , episcopi
    în rostite
    de energice
    condamnrile de
    dincolo victimelor
    _i funeralilor ocazia puternice
    cu omilile Dincolo
    de
    sfâr_it", în
    poziie, Biserica
    ia statului,ascunderii fa organizate
    în_icriminaliti
    impresionantea cre_terii faa în
    când, '70, ani înregistreaz
    înabia se
    mafie de
    fa Bisericii atitudinea semnificative
    în schimbäri Primele
    anticre_tine. inumane
    i
    deatâtumane plgi unei faa dovadîn dat aucareprofetie"de lipsa
    de
    Bisericii
    de oamenii pe
    scuza pentru
    a-i suficient estsubevaluat
    e nu l-a
    BISERICII SOCIALÄ¢A DOCTRINA INTRODUCERE
    ÎN 218
    15. CUM FACE BISERICA POLITICÁ 219

    Aceast preocupare constant a Bisericii de a se autoexclude (imediat ce


    este posibil) dinpractica politic nu poate _i nu trebuie deloc s fie inter
    pretat ca oinvitaie de întoarcere în sacristie sau de renuntare la btlia
    împotriva mafiei.Nimic din toate acestea! Dimpotriv, înseamn voina de
    a contribui în mod mult mai eficient decât a fost posibil s se fac în peri
    oada de suplinire, în timpul ascunderiistatului.
    De fapt, nu este îndoial c orice form de suplinire" comport mereu
    pentru aciunea Bisericiilimite determinate, datorate însu_i faptului c
    ea ajunge s acioneze într-un domeniu (politica) care nu este propriu-zis
    al su. Astfel, ca s dm un exemplu, în ani lungi de suplinire politic"
    împotriva criminalitii organizate, nu s-a reu_it, de fapt, s se producão
    refiecie original cu privire la motivele evanghelice ale refuzrii mafiei
    din partea cre_tinilor. S-ar spune c genero_ii preoË antimafia" aufost
    constrân_i, într-un anumit sens, de natura ,,suplinirii" lor, s foloseasc
    împotriva mafieiargumente de natur mai mult ,politic" decât pastoral.
    Ins astzi, graie, mai ales, interveniilor puternice ale lui Ioan Paul al
    II-lea i martiriului printelui Puglisi, parohul din Palermo ucis de mafie,
    avem modelul concret al modului în care Biserica este chemat s lupte
    împotriva mafiei: convertind inimile, schimbând mentalitatea i cultura
    oamenilor, instaurând civilizaia legalitii _i a iubirii.
    In orice caz, experiena dubl, avut de Biserica italian împotriva co
    munismului i împotriva mafiei, este destinat s rmân un clasic ,,exem
    plu de manual", pentru a explica ce înseamn o suplinire politic" din
    partea comunitii cre_tine. Oasemenea slujire dificil (_i rar) face parte,
    desigur, din misiunea de evanghelizare i de promovare uman pe care
    Cristos a încredintat-o Bisericii. Cele dou cazuri mai învat, de aseme
    nea, c o suplinire" bine fcut poate fi decisiv pentru a dep_i situaii
    dificile, îns cu condiia s fie respectate modalitile corespunztoare de
    angajare i de durat.
    A_adar în aceast direcie trebuie citite cuvintele episcopilor italieni,
    care au voit s reafirmevointa întregii comuniti ecleziale:
    Ne angajm cu hotrâre ferm s luptm împotriva lui i s dezrdcinm,
    înainte de toate, prin formarea con_tinelor, fenomenul tragic al criminalit
    tii de factur mafiot, care se reveleaz tot mai mult ca fiind o ipotec foarte
    grea asupra convieuiri noastre ivile. In lupta împotriva acestor organizaii
    delincvente, rigoarea necesar a legilor i eficacitatea lor coercitiv nu sunt
    contrazise, ci, mai degrab, ajutate s ajung la propriul scop, de la vestirea i
    de la mrturia trit a milostivirii, a reconcilierii _i a iertrii: de fapt, numai
    acestea pot s înving la rdãcin acea pseudocultur a morii, samavolnicie i
    rzbunare care tine împreun mafia'9.
    19 CEI.Evangelizzazione e testimonianza dellacarità (08.12.1990), nr. 52: ECEI 4/2788.
    1/1583. EV76: nr.spes, Gaudiumet 21
    105-108. pag. laicitate
    lade desprereflecile de
    cont tin seS 20
    organizare
    nucare forme
    de exprimîn politicse
    comunitatea Biserica
    _i
    realitate, oameni.
    In acelora_i socialea personale
    _i vocaiei serviciul in
    suntdiferit, form sub amândou,
    de_i colaborrii
    lor: exclusiv a separare
    comport o politice
    nucomunitii Bisericii
    a_i reciproc a Autonomia 425.
    (Compendiu,
    425) nr.
    politiccomunitatea Biserici dintre
    Colaborarea
    cetäenilor. comun
    al binele omului
    _i movarea
    propentru colaborare
    leal exclusivo mod intîn aib
    ca s carediferit,
    unul instaura ade
    raport,
    ci orice exclude avorba
    de enu
    A_adar stat. de
    fat ifapt) dedrept
    _i propriu
    (de specific statut un
    aib renuna
    s poate
    instituional,nu social
    i relevant avândBiserica,înstrinare. seamn
    privilegii
    în nu Libertatea
    de rupturå". înseamn autonomie
    nu Ins
    Invtoare. Mami adreseaz
    ca ei secarei
    dezinteres
    cei pe credibilitate
    i mare primeasc
    mai cu s-iBisericii mite
    puterii
    per privilegile libertatea
    de pentru
    c rând, doilea concrete.
    alIn
    situatiile misiunea
    i sa asta cer ori câte de
    religios)
    ori ietic cel este care
    specific, su planul rmânândpe (desigur, interveni pentrua libertatea
    sa,
    toat menin s vrea trebuie
    i Biserica ceste Primul dou. ales, mai
    sunt,
    dezlipiri acestei doctrinare)
    ale cele afarde pastorale
    (în Motivele
    reglementri21. altepretind via condiii
    de noile c sau sale
    mrturiei sinceritatea întrebrii semnul sub pune folosirea
    ar lor constata
    cã
    s-ar unde acolo
    dobândite legitim drepturi anumitor exercitarea renunala va
    ea
    mult, m¡i civil£;
    autoritatea oferite
    deprivilegiile sperana
    în pune î_i nu
    Biserica
    fapt, statului.
    De privilegiat
    al interlocutor apar)
    un numai
    s chiar
    _i
    (sau fierenune
    s Biserica
    s cearca sezitat Conciliul
    anu Indeosebi
    laborrii20,
    necesitii co asupra ales, mainsist,
    i sesfer,
    ci propria fiecare
    în pri,
    dou£ celor depline
    suveranitii
    a necesare
    a_i autonomiei reafirmarea la
    limiteaz mai se nu stat-Biserici dintre
    raporturile prive_te ceîntzi -
    asce debine întelege
    mai Conciliului,se ecleziologiei rezultatele ibate
    schim istorice condiile dintreîntâlnirea dinscut
    n diferit, climatul In
    statul. raporturilor
    cusale
    problema i noi ochi cu
    vad astzi
    s
    tinde Biserica misiuni, propriei a
    religioase
    esentialmente naturii marea con_tiina
    mai Pornind
    la de
    statBiserici între raport nou Un 5.
    BISERICII SOCIAL¢ADOCTRINA INTRODUCERE
    ÎN 220
    15. CUM FACE BISERICA POLITICA 221

    sunt scopuri in sine, ci în serviciul omului, pentru a face posibil ca el s-_i


    exercite pe deplin drepturile, inerente identitii lui de cetean i cre_tin,
    _i de a îndeplini corect datoriilecorespunztoare. Biserica i comunitatea
    politic£ ,i_i vor exercita acest serviciu în folosul tuturor cu atât mai mare
    eficacitate cu cât amândou vor cultiva mai multo cooperare reciproca
    sntoas, inând seama _i de împrejurrile de timp _i de loc".
    IGaudium et spes, nr. 76.
    Astfel, în mod paradoxal, renunarea la un tratament de favoare (care
    exista înainte, în zilele statului confesional), în loc de a duna, nu face
    Biserica mai strin sau deprtat de stat, ci mai intern în viaa trii.
    Fünd mai liber, Biserica se poate adresa tuturor cu mnai mare eficienta
    i credibilitate evanghelic: statului _i societäii, partidelor _i sindicatelor,
    autoritilor i simplilor ceteni, exercitând acea pedagogie a credinei
    _i acea actiune de formare a con_tiinelor, care sunt proprii misiunii sale
    religioase, susinând cu toat fora sa moral btliile fundamentale în
    favoarea demnitii omului, a viei, a familiei, a dreptii i a pcii, de
    oricine ar fi purtate.
    Poate så par un amnunt de acum neglijabil; în schimb, trebuie s se
    tin cont _ide noul raport dintre Biseric i stat, la care am voit mãcar s
    facem aluzie. Elconstituie o întrire a refleciei pe care acum trebuie s-o
    abordm cu privire la necesitatea de a gsi un mod cu adevrat deprezent
    i de actiune social a Bisericii _i a catolicilor într-o societate schimbat,
    practic, în toate aspectele sale mai tradiionale.
    16. PENTRU O ,,NODA PREZENTA"
    '

    Avem de acu1n in 1nana ele1nentele pentru a cauta un raspuns la pro-


    blema care inca ra1nane deschisa: dupa sffir§itul ideologiilor, dupa trans-
    fonnarile profunde ale societatii ~i in lumina rezultatelor Conciliului ce
    ' ':s '
    forma noua de prezenta sociala §i politica este posibila §i necesara astazi
    pentru catolici? De fapt, formele de prezenta, realizate din punct de vedere
    istoric pana acum, nu mai pot fi propuse. Modelele de ieri nu mai folosesc.
    Cele de maine nu exista inca. Deci dupa sfar§itul ,,lumii catolice" ce viitor
    ii a§teapta pe catolici: diaspora, lipsa de semnificatie politica sauce alt tip
    de prezenta?
    Raspunsul nu trebuie dedus din inaltul principiilor suverane, a priori;
    ci trebuie sa fie rodul unui discernamant comunitar, fa.cut impreuna, in ec-
    clesia: inainte de toate, vazand care sunt provocarile principale care inter-
    peleaza astazi marturia cre§tina; deci incercand .interpretarea mesajului
    acestor ,,semne ale timpurilor", in lumina cuvantului lui Dumnezeu §i a
    magisteriului Bisericii; numai atunci va fi posibil sa se aleaga ce-i de fa.cut,
    inca o data impreuna, in dialog §i cu ceilalti frati cre§tini §i cu oamenii de
    bunavointa.
    Aceasta' noua faza a ,,problemei catolice" nu incepe astazi. De la Conciliu
    incoace, provocati de profundele transformari sociale §i culturale, catolicii
    reflecteaza asupra necesitatii de a gasi o noua forma de prezenta sociala.
    Cu privire la un punct important, se pare ca reflectia a gasit deja un
    anumit consens. Suntem de acord cu privire la faptul ca, la o criza epocala
    (cum este a noastra) de natura esentialmente etica §i culturala, primul
    raspuns este eel al ,;unei prezente culturale §i sociale, orientata in mod
    cre§tin", cu scopul de a da un suflet etic atat societatii noi care se na§te,
    cat §i politicii.
    Cele mai mari dificultati provin din faptul ca ne aflam in mijlocul unor
    mari procese de transformare; asta inseamna ca deocamdata nu este posi-
    bil de dat o judecata definitiva cu privire la criza in desfa§urare, pentru ca
    nu e posibil sa i se prevada cu certitudine rezultatele.
    Cu toate acestea, trebuie sa orientam schimbarea. A§adar ce-i de fa.-
    cut? Se cere sa fim oameni ai discernamantului. Pana acolo incat generatia
    noastra poate fi definita ,,generatia radarului ", tocmai pentru ca ni se cere
    sa intuim viitorul §i sa construim ziua de maine fara a avea alta calauza
    decat valorile §i principiile unui umanism transcendent, adica luminati de
    ratiunea dreapta §i de credinta.
    224 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII

    De aceea, ajun 9i la ultima etapa a ,,cursului" (§i ,,parcursului"!) nostru,


    nu ne ramane decat sa formulam o ipoteza de viitor, desigur, in intregime
    de discutat §i de verificat.

    1. Catolicii in societatea complexa


    Astazi, schimbarea cea mai profunda 9i cea mai plina de consecinte pen-
    tru viata sociala 9i politica este, desigur, trecerea pe care o traim de la o so-
    cietate in mod traditional monocentrica (sau concentrica) la noua societate
    policentrica. Despre' ce e vorba exact?
    in substanta, ajunge la maturizare ,,procesul de socializare", observat
    deja de loan al XXIII-lea in enciclica Mater et magistra. ,,Unul dintre as-
    pectele tipice care caracterizeaza epoca noastra - scria inca din anul 1961
    - este socializarea, inteleasa ca inmultire progresiva a raporturilor in con-
    vietuire, cu diferite forme de viata §i de activitate asociata §i institutiona-
    liz~re juridica". Ac est fa pt nou ~ not a loan al XXIII -lea - ,, i§i are i;vorul
    alimentator in multipli factori istorici, intre care trebuie numarate progre-
    sele 9tiintifico-tehnice, o eficienta productiva mai mare, un standard mai
    inalt de viata in cetateni" 1 .
    A ' '

    lnsa socializarea nu este decat aspectul eel mai extern al transformarilor


    socioculturale, mult mai profunde, care au avut loc in ultimiiani: intr-adevar,
    omenirea a trecut de la o faza de inchidere in rigide frontiere geografice, po-
    litice 9i culturale la necesitatea de a se deschide la diversitate 9i la pluralism.
    Toate acestea sunt impreuna cauza §i efect al evolutiei societatii, care
    din omogena a devenit complexa din punct de vedere cultural §i structu-
    ral. Functiile, relatiile §i subiectii sociali s-au inmultit a 9a de mult, incat
    majoritatea persoanelor §i a grupurilor nu mai coincid astazi intr-o cultura
    identica, a~a cum se intampla in societatea monocentrica · astazi cetatenii,
    "'5 ' ' '
    singuri sau asociati, fac referinta la diferite ,,centre" culturale §i de inte-
    res, care caracterizeaza tocmai societatea policentrica sau complexa.
    Fenomenul complexificarii societatii a adus cu sine a 9a-zisa ,,criza de
    identitate" sau ,,criza a sensului de apartenenta". 0 criza care nu cruta
    pe nimeni: singuri sau grupuri, particle §i asodiatii, agregari culturale '§i
    institute religioase ... Cu totii suntem astazi in cautarea identitatii noastre
    pierdute! Pericolul eel mai ~are este ca acest proces de socializa;e, in timp
    ce impune unitatea in pluralitate (la nivel local §i la nivel planetar), ame-
    ninta sa dizolve persoana in comunitate, individualitatea in colectivitate,
    persoana singura in ansamblu, diferentele in unitate. Deci in societatea
    complexa §i policentrica identitatea §i apartenenta devin tot mai slabe,
    ajungand sa f-ie aproape la acela§i nivel §i sa dispara.
    1
    IoAN AL XXIII-LEA, Mater et magistm (15 .05.1961), nr. 59 : CERAS, 234 .
    16. PENTRU O ,,N OUt\. 11Rl~ZENTA" 225

    Repercusiunile pe planul politic Runt sub ochii no 9tri, ai tuturor.


    Indeosebi, venirea unei societ llti policcntricc (adunandu-se cu sfar§itul
    ideologiilor) a pus in criza identitatea partidelor tradivionale, care pan.a
    mai ieri erau eel mai sigur punct de reforinta pentru functionarea sis-
    temului democratic. Sensul de apartenenFt, care-1 lega pe fiecare dintre
    cetateni de propriul partid, era a§a de puternic incat nu era ranit nici
    de rasturnari electorale, nici de scandaluri: ,,miezul dur " rezista la orice
    incercarel
    Astazi, in schimb, in societatea pluricentrica, criza generala de identi-
    tate §i pierderea sensului de apartenenta fac in a§a fel incat nici consensul
    ,,miezului dur" sa nu mai fie sigur: in fata eventualelor neimpliniri sau
    a incoerentelor sau a evenimentelor neprevazute, '
    se produc cu U§Urinta
    mutari semnificative, chiar ~i ale celor mai fideli" spre alte tarmuri sau
    '3 " ' '
    spre alte ,,centre".
    De aceea, rezulta in acela§i timp anacronica o intreaga serie de instru-
    mente care caracterizau, in schimb, politica in societatea monocentrica;
    ca sa dam numai cateva exemple, sane gandim la fenomenul a§a-numit al
    colateralismului, la anumite moduri de interventie a statului in economie,
    '
    la practica asociationismului in gestionarea puterii, la centralismul statal,
    la insu§i sistemul electoral proportional.
    Or, aceasta transformare a societatii a produs o consecinta de mare im-
    portanta: disparitia ,,centrului", fie ca loc politic, fie drept cultura omogena
    a majoritatii. De fapt, insa§i cultura ,,moderata" (a§a-numita ,,cultura de
    centru"), de§i ramanea inca majoritara fata de alte culturi tendential ,,ex-
    tremiste", nu mai este insa omogena a§a cum se intampla in societatea
    concentrica (sau monocentrica); insa§i ,,cultura de centru" a devenit astazi
    policentrica (sau ma.car bipolara) §i pare ,,impartita" intre o viziune mode-
    rata de centru cu tendinta conservatoare §i o viziune moderata de centru
    cu tendinta progresista.
    Era inevitabil ca policentrismul social, cultural §i politic, indus de com-
    plexificar:ea societatii, sa se reflecte in mod cu totul special asupra modului
    de a intelege prezenta catolicilor. De fapt, pentru ei ,,centralitatea" a fost
    mereu un aspect specific (aproape constitutiv), legat intr-un anumit sens
    cu insa§i inspiratia cre§tina.
    De aceea, criza de apartenenta, care-i atinge pe toti fara deosebire, inte-
    reseaza insa mai profund traditionala prezenta sociala §i politica a catolici-
    lor, prezenta care din cauza naturii sale interclasiste, se a.fla (ca sa spunem
    a§a) in mod' spontan' in centrul sistemului monocentric. Acest fapt, care a
    constituit in trecut un adevarat ,,venit de pozitie" pentru partidele de in-
    spiratie cre~tina astazi - in societatea policentrica - nu mai exista. Deci 111
    ' ':s ' '
    noul context sociocultural, uncle sunt de acum mai multe ,,centre", pretentia
    '
    226 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII

    de a mentine intr-un sin01ff " centru" prezenta politica a catolicilor este o


    ' b~ '
    posibilitate doar teoretica sau (daca se prefera) filosofica. De fapt, §i cato-
    licii - eel putin pentru cativa ani - vor fi ,,despartiti", ramanand totu§i in
    centru: intre moderati de centru cu tendinta conservatoare §i moderati de
    ' ' '
    centru cu tendinta progresista.
    A§adar se impune necesitatea de a elabora un nou mod - ,,policentric"
    - de prezenta a catolicilor, adaptat la complexitatea noului sistem social,
    campus din atatea subsisteme (sau centre de interes) legate de valori §i de
    comportainente care nu mai sunt omogene intre ele.
    Spus in cuvinte mai simple: in amonte, §i dincolo de legitima militare
    politica a catolicilor in particle §i in poluri diferite, trebuie sa se <lea na§tere
    la locuri de intfilnire, de dialog, de cautare §i de formare, in masura sa
    intemeieze o amp la convergenta morala, inteleasa nu ca ,,identicitate", ci
    ca ,,unitate in diversitate". Aceasta a devenit de acum o exigenta istorica
    §i pastorala.
    In acest moment, analiza sociologica §i culturala interpeleaza reflec{ia
    teologica §i magisteriul Bisericii: este legitim §i cum e posibil de conciliat
    unitatea credintei cu pluralismul politic?
    loan Paul al II-lea a tratat deja aceasta problema intr-un discurs tinut
    la intalnirea Bisericii italiene pentru aniversarea a 90 de ani a lui Rerum
    novarum 2 • Cu scopul de a intelege mai bine invatatura papei, merita mai
    intai sa punem o reflectie - aproape o clarificare a termenilor - despre ati-
    tudinea catolicilor in fata naturii esentialmente pluraliste a politicii, con-
    siderata in sine.

    2. Credinta cre§tina §i pluralismul politic


    Laicitat ea politicii §i autonomia legitima a optiunilor politice, deja in
    sine, st au §i la baza legitimitatii pluralismului politic al cre§tinilor.
    Totu§i, la aceasta consideratie clara merita adaugata alta fundamentala:
    insa§i n atura artei politice cere pluralismul optiunilor posibile.
    De fapt, politica este o realitate complexa, conditionata mer eu in mod
    con cret de situatii de loc §i de timp, cult urale, economice sau de alta n a-
    tura. Ea est e, prin definitie, ,,arta posibilului": adica obiectivele binelui
    comun se pot atinge in mod legi tim prin programe, optiuni §i par cursuri
    diferite.
    De aceea, este nor mal ca §i cre§t inii, Cara a r enunta in folul acesta la
    coerenta neccsara cu propria constiintA fonn a ta in mod corcct ' sa difere in
    ' ~ '
    privinta judecatii care trebuic dat n. cu pr ivirc la eftcicmta sau oportu nitat ea

    ~ Cf. text ul in tegra l 111 DaLLa Remm 1wua 1·1w i a oggi . Aili del Conuegno ecclesiaLe (Roma .
    28-3 1 ottobre 1.981), AVE , lfo m a 1982, 1 1- 15 .
    16. PEN'l'RU O ,,NOUA PHJ~ZENTJ\" 227

    politica a unei optiuni sau a unui progTam. Prin urmare - conchide Paul
    al VI-lea -, ,,in situatiile concrete 9i tinand cont de solidaritatil c traite de
    fiecare, trebuie recunoscut a o varietate legitima de optiuni po~ibile. Una §i
    aceea§i credinta poate conduce la angajari diferite" 3 • '
    Deci pentru cre§tin pluralismul optiunilor politice este exprimare nor-
    mala a libertatii §i se explica prin diferitele conditionari care au in:fluenta
    asupra oricarei decizii opinabile, asupra dezvolta;ii proceselor de cunoa§-
    tere ale fiecaruia. Cine ar putea sa pretinda ca el cunoa§te a§a de perfect
    situatia sau caile posibile pentru a rezolva o problema politica complexa,
    pana acolo incat sa considere ca nu exista alternative care pot fi. adoptate?
    Este complet natural §i legitim sa existe pareri diferite, sa se propuna so-
    lutii diferite sau chiar in contrast intre ele chiar daca toti fac referinta la
    '
    acelea§i valori inspiratoar e. ' ' '
    A pretinde ca se poseda analiza politica perfecta §i a voi sa se deduca din
    ea obligatia morala de a impune tuturor acelea§i prioritati programati ce
    inseamna a nu cunoa§te insa§i natura politicii; inseamna a da o valoare
    absoluta unor optiuni sau unor programe care, prin insa§i natura lor, nu
    pot fi. decat relative.
    Exista mai mult. Pluralismu l politic nu numai ca e legitim, ci este §i util
    §i necesar pentru inse§i scopurile binelui comun, pentru ca, prin confrun-
    tarea §i dialogul dintre pozitii §i sensibilitati diferite, se poate ajunge la
    intelegerea mai buna a situatiei §i la gasirea impreuna a solutiei corespun-
    zatoare. Pluralismu l este o bogatie!
    Desigur, §i pluralismu l politi~ are limitele sale. Indeosebi, pentru un
    cre§tin care vrea sa fie ,,coerent", cum ar fi. posibil sa fie de acord cu un
    program care nu respecta toate drepturile fundamentale ale persoanei §i
    ale societatii sau este in contrast cu valorile credintei?
    ' '
    Totu§i, ar fi. gre§it a reduce discursul despre legitimitate a pluralismul ui
    numai la faptul ca intr-o optiune politica determinat a nu exista nimic care
    sa contrasteze cu morala sau cu credinta. ,,Pluralism" nu este sinonim cu
    indiferentism, nu este atitudinea defetista a celui care crede ca un pro-
    gram este mai valoros decat altul, cu conditia sa nu contina ,,nimic rau"!
    Idealul evanghelic este foarte exigent, este ceva mai mult decat o simpla
    atitudine defensiva; este, mai ales, propunere, este creativitate. De aceea,
    eel care vrea sa se angajeze in politica, inspirandu-se din valorile cre§tine,
    trebuie sa evalueze bine daca un anumit program permite in mod pozitiv
    cea mai buna realizare posibila a extraordina relor potentialita ti ale acelo-
    ra§i valori, adica daca este deschis spre forma cea mai bogata de rodnicie a
    fermentului evanghelic.

    3
    PAUL AL VI-LEA, Octogesima adveniens (14.05 .1971), nr. 50: EV 4/777.
    228 INTROD UCERE IN DOCTR INA SOCIAL.A A BISERI CII

    Iata astfel ca discursul despre legitim itatea plurali smulu i catolicilor se


    leaga in mod necesa r de eel al unitati i catolicilor. Este posibil a fi uniti in
    comun itatea de credin ta §i dezbin ati din punct de vedere politic?
    Un raspun s coresp unzato r la aceast a intreb are presup une sa se faca
    un discur s clar despre conceptul insu§i de ,,unita te" a catolicilor. Ei bine,
    pornin d de la invata tura lui loan Paul al II-lea, contin uta in discur sul ci-
    tat adresa t Bisericii italiene, trebuie sa se disting a trei nivelu ri diferit e de
    unitate intre catolici.

    3. Plura lismu l politic §i unita tea eclezi ala


    in primul rand, exista o unitate substa ntiala (am putea spune ,,ontolo-
    gica") ce se realize aza pe planul credin tei §i al comun iunii ecleziale. Ea este
    de natura supran aturala , se na§te cu botezu l §i nu poate fi stricat a de nici
    o d~versitate legitima, nici de carisme spiritu ale, nici de optiun i temporale.
    Indeosebi, plurali smul daruril or §i al slujirilor ecleziale este o bogatie
    esentia la pentru viata Bisericii. A§a cum invata Conciliul:
    Sfanta Biserica, din institui re divina, este organiz ata §i condus a intr-o minu-
    nata diversi tate. Caci precum fntr-un singur trup avem _multe madula re §i ma-
    dularele nu au toate aceea§i lucrare, a§a §i noi, cei multi, un trup suntem in
    Cristos §i fiecare suntem madula re unii altora 4 •
    A§adar, deja in sanul poporului lui Dumne zeu, plurali smul nu este o
    accept are pasiva §i resemn ata a unei necesi tati, impus a din exterior, de
    evolut ia cultura la a timpur ilor sau de venire a 'societatii plurice ntrice. in
    schimb, este o exigenta origina ra §i dinamica, ce provine din insa§i natura
    Bisericii, caracte rizata ca ,,trup", deci dintr-u n tip de ,,unita te organi ca"
    a§a cum este cea a organismului viu: ,,Fiecare parte comun ica celorlalte
    §i intregi i Biserici daruril e proprii, astfel ca intregu l §i fiecare parte sa
    sporea sca prin contrib utia tuturo r celorlalte spre plinata tea in unitate " 5 •
    Deci plurali smul in Biserica nu numai ca nu daunea za unitati i sale ci
    '
    divers itatea indatoririlor, a carismelor, a slujirilor §i a optiun ilor 'pastor ale
    est~ esentia la §i are mereu ca scop binele intregu lui trup.
    In mod analog , nici un pluralism legitim in angaja r ea t empor ala a cre-
    dincio§ilor laici nu va putea nicioda t a sa strice comun iunea de credin t,a
    cre§tin a §i eclezia la, care se realizeaza pe un plan distinc t. insa distinctia
    de planur i nu inseam na dezlipire sau contrast . De fapt, plurali smul opt iu-
    nilor tempo r ale nu numai ca este pe deplin ,,coerent" §i compa tibil cu uni-
    tatea credin t ei, ci este chiar o imbogatire a insa§i comun iunii de credin ta.

    4 Lumen gentium , nr. 32: EV 1/364.


    5 Lumen gentium , nr. 13: EV 1/320.
    lG. PENTRU O ,,NOVA PHl~ZEN1'A" 229

    Motivul este ca vestirea cre§tina est e, e adevarat, un mesaj de origi.ne


    §i de natura transcendenta (deci are o dimensiune supranaturala), dar, in
    acela§i timp, este un mesaj intrupat din punct de vedere istoric. De aceea,
    fiind transcendenta, credinta, nu se identifica cu nici o cultura ' dar este ca-
    .

    pabila sa inspire toate culturile; .fiind intrupata din punct de vedere istoric,
    credinta este nascuta pentru a judeca §i a insufleti din interior, ca o pla-
    mada, toate situatiile concrete in care traie§te omul. A§adar, daca aceea§i
    credinta conduce la optiuni diferite, nu se vede de ce pluralismul generat
    §i inspirat de ea trebuie sa fie motiv de dezbinare, §i nu, mai degraba, de
    imbogatire in c01nuniunea reciproca.

    4. ,,Unitate" in cultura §i ,,acord" in actiune


    ,
    loan Paul al II-lea trece apoi la aprofundarea raportului care trebuie sa
    existe intre unitatea culturala a catolicilor §i diversitatea legitima a anga-
    jarii politice.
    Dupa nivelul unitatii supranaturale - spune papa -, exista un al doilea
    nivel, legat, intr-un fel, cu acela: este nivelul unitatii cu privire la valori.
    Aceasta unitate - explica el - se realizeaza pe planul etic §i cultural
    §i ,,consta in fidelitatea fata de adevarul intreg despre om, cu exigentele
    morale, neconditionate §i absolute care rezulta din el" 6 • Este o unitate
    care se na§te din ,,coerenta" cu credinta §i cu magisteriul Bisericii §i care
    ii induce in mod spontan pe cre§tini sa actioneze uniti, oriunde ar trebui
    ei sa lucreze, ori de cate ori sunt in joc valorile fundamentale ale omului §i
    ale convietuirii sociale.
    Tocmai' aceasta ,,unitate fundamentala" cu privire la valori - noteaza
    papa - ,,este inainte de orice pluralism §i numai ea permite pluralismului
    sa fie nu numai legitim, ci de dorit §i rodnic" 7 . Aceasta unitate morala §i
    culturala se poate defini ,,politica" in sens larg (cu majuscula) §i, de la sine,
    orienteaza in mod instinctiv spre aceea§i directie optiunile politice concre-
    te (practica politica).
    in acest sens - a§a cum a reafirmat acela§i loan Paul al II-lea la a
    treia intalnire nationala a Bisericii italiene - , pluralismul politic legitim
    ,,n-are nimic de-a face cu o ,,diaspora" culturala a catolicilor"; de fapt,
    cre§tinul nu poate ,,sa tina pentru el orice idee sau viziune despre lume
    compatibila cu credinta", nici nu poate da ,,o adeziune U§oara la forte
    politice sau sociale care se opun sau nu dau suficienta atentie principiilor
    doctrinei sociale a Bisericii despre persoana §i despre respectarea vietii
    '
    6 loAN PAUL AL II-LEA, Discurs la aniversarea a 90 de ani a Lui R erum novarum, nr. 3,13.
    7 IOAN PAUL AL II-LEA, Discurs la aniversarea a 90 de ani a Lui Rerum novarwn,, nr. 14.
    230 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII

    umane, despre fa1nilie, despre libertatea §Colii, solidaritate, promovarea


    dreptatii §i a pacii" 8 •
    Adica cre§tinii sunt obligati sa ofere lumii slujirea §i marturia chiar co-
    munitara a credintei lor. Deci unitatea culturala §i morala este un bun ce
    trebuie unnarit printre cre§tini, pe cat este posibil.
    Unitatea culturala va trebui, in cazul acesta, sa se transforme in unitate
    de partid, in unitate de optiuni §i de programe politice?
    loan Paul al II-lea nu evita sa trateze tema posibilei unitati politice a
    catolicilor, dar nu mai vorbe§te de o ,,unitate de partid"; se limiteaza doar
    sa sublinieze utilitatea unui eventual ,,acord in actiune".
    ,,Acordul" sau convergenta catolicilor in actiunea politica - spune el
    - este mereu de dorit, pentru ca este conditie a eficientei slujirii cre§tine
    adusa lumii: ,,Coerenta cu propriile principii §i respectivul acord in actiune
    inspirat din ele sunt conditii indispensabile pentru incidenta angajarii
    cre§tinilor in construirea unei cetati pe masura omului §i conform planu-
    lui lui Dumnezeu" 9 .
    De aceea, ,,acordul in actiune" este de dorit, in pofida legitimitatii plu-
    ralismului optiunilor. De altfel, aceasta clarificare importanta era deja pre-
    zenta §i in textele Conciliului:
    Deseori viziunea cre§tina asupra realitatii va fi aceea care ii va determina [pe
    catolici] sa prefere o anumita solutie, dupa imprejurari. Totu§i, alti credincio§i
    vor putea, la fel de sincer, sa aiba alta parere, dupa cum se intampla destul de
    des §i in mod legitim [... ]. Nu-i este ingaduit nimanui sa revendice exclusiv
    autoritatea Bisericii in favoarea opiniei sale. Sa caute, in schimb, intotdeauna
    sa se lumineze reciproc intr-un dialog sincer, pa.strand intre ei iubirea §i avand,
    in primul rand, in vedere binele comun 10 .
    Deci - a§a cum precizeaza §i episcopii italieni intr-un alt document im-
    portant - identitatea cre§tina,
    spre a evita echivocuri, nu coincide cu programele de actiune cultyrala, sociala
    sau politica pe care cre§tinii, singuri sau asociati, le urmaresc. In schimb, se
    intemeiaza pe credinta §i pe morala cre§tina, cu r eferinta lor precisa la invata-
    tura Bisericii in domeniul social; se traie§te in comuniune ecleziala §i se con-
    frunta in mod fidel cu cuvantul lui Dumnezeu citit in Biserica. Este o iden titate
    care trebuie intrupata (fara a o revendi ca numai pentru sine) in pluralismu'
    situatiilor, zi de zi 11 .
    '
    8 loAN P AUL AL IJ- LE:A, Discurs la a III-a fnta./ nire ecleziala. din Palermo l23 noiembr ie
    1995), nr. 10: L 'Ossernalorc Rania.no (24 noiembrie 1995); fl R egno-docum enti 40 l21/1995) 671.
    9 loAN P AU L AL 11- L I~A, Discu rs la an iuenm rea a 90 de ani a lui R emm 11 0 1 0.rnm, cit. , nr.
    1

    3,15.
    10
    Gaudiwn et sp es, nr. 43 : EV l /145G .
    1.10.1981) , nr. 25: ECE I 3/7 77.
    11 CE I, Biscrica. italia.na. §i p crspccli ue/e {nrii l2 ~
    231

    5. in calitate de cre§tini in. areopag urilc din J.um c a m.odern a


    A§ad ar. a vorbi de ,, prczcnt u nou [t" cxclud<), deja de la sin e, tcn t atia de
    a invia vcch i cxpcricn tc de unitntc de pnrtid sau de -~a rcu r i cuJtu ralc •~i so-
    ciale, c~u-cv ._~ ~t c_a ract~r izat z.ilele ,,cr c~ Lin ut uti i.". 1'ransfor marile prof'und e
    al e soc1et at,11 din ultunul secol , pc de o partc, §i r uzu1tate1e teol ogice ale
    Conciliul ui, pc de alt.a parte, le impun Bi seri cii §i cre§tinilo r sa fie prezenti
    din pun ct de vedcre social in 1110d co111plct nou. Cum?
    loan Paul al II-lea a an1intit de mai multe ori experien ta sfantului Paul
    la Areopagu l din Atena: '
    0 data cu caderea marilor sisteme anticre§ti ne pe continent ul european , a
    nazismulu i §i apoi a comunism ului - scrie el in scrisoarea apostolica Tertio
    1nillennio adveniente (1994) - , se impune de urgenta sa fie infati§at din nou eu-
    ropenilor mesajul eliberator al Evangheliei. [... ] Se regase§te in lume situatia
    Areopagu lui din Atena, uncle a vorbit sfantul Paul. Exista astazi numeroas e
    areopag uri foarte diverse: e vorba de vastele domenii ale civilizatiei contempo-
    rane §i ale culturii, ale politicii §i economiei. Cu cat Occidentul se deta§eaza mai
    mult de radacinile sale cre§tine, cu atat mai mult devine teren de misiune, sub
    forn:a diferitelo r areopaguri 12 .
    Cu catva timp inainte, el explicase deja in ce sens suntem astazi chemati
    sa retraim experien ta areopagu lui:
    Dupa ce a predicat in numeroas e locuri, apostolul Paul, ajuns la Atena, se in-
    dreapta spre Areopag, unde veste§te evanghelia folosind un limbaj adaptat §i
    inteligibil pentru acel mediu (cf. Fap 17,22-31). Areopagul reprezent a pe atunci
    centrul culturii invatatul ui popor atenian §i astazi poate fi luat ca simbol al
    noilor medii in care trebuie proclama ta evanghelia13 .
    in zilele noastre - spune papa - primul areopag este lumea comunicatiei,
    care unifica omenirea , insa, adauga el imediat,
    mai exista §i multe alte areopagur i ale lumii moderne [ ... ], angajarea pentru
    pace, pentru dezvoltar ea §i eliberarea popoarelor; drepturile omului §i ale po-
    poarelor, mai ales ale minoritat ilor; promovar ea femeii §i a copilului; ocrotirea
    lumii create [ ... ], imensul areopag al culturii, al cercetarii §tiintifice, al relatii-
    lor internatio nale care favorizeaza dialogul §i due la noi proiecte de viata. Trebuie
    sa fim ate~ti la aceste realitati moderne §i sane implicam in ele. Oamenii au
    sentimen tui de a fi ca ni§te navigator i pe marea vietii, chemati la o tot mai
    mare unitate §i solidaritat e: solutiile la problemele existentiale trebuie studiate,
    discutate §i experime ntate cu concursul tuturor 14 •

    12 loAN PAUL AL II- LEA,Tertio millennia adveniente (10.11.1994) , nr. 57: EV 14/1817.
    13 IoA.N PAUL AL II-LEA , Redemptor is missio (07.12.1990 ), nr. 37: EV
    12/625.
    11 IoA.N PAUL AL II-LEA, Redemptor is missio (07.12.1990 ), nr. 37: EV
    12/625.
    232 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII

    Este o invitatie clara, pentru ca Biserica §i cre§tinii sa intre in dialog cu


    toate culturile §i saL participe la cautarea comuna impreuna cu toti oamenii
    de bunavointa. Fara privilegii, dar §i fara discriminari. Exista necesitatea
    unei confruntari culturale §i existentiale pe un plan de egalitate cu toate
    celelalte instante culturale, ideologice, §tiintifice. Aici se afla noua dimen-
    siune a laicitatii. Ea nu mai inseamna separare sau opozitie intre catolici §i
    laici. Ba, mai mult, este nevoie - precizeaza loan Paul al II-lea - ca
    noi sa abordam in acela§i timp toate culturile, toate ideologiile, pe toti oame-
    nii de bunavointaL. Realizam aceasta apropiere cu respectul §i discernamantul
    care, inca din timpul apostolilor, au marcat atitudinea misionarii §i a misiona-
    rului. Este de ajuns sane amintim de sfantul Paul §i, de exemplu, discursul sau
    din fata areopagului din Atena 15 .
    in acest moment, este important sane straduim sa definim in ce consta
    dorita §i necesara :, ,prezenta noua" sociala a cre§tinilor §i a Bisericii.

    6. 0 ,,arie de1nocratica §i populara"


    in noua situatie
    ,
    de astazi, cand catolicii nu mai sunt chemati ' sa se opuna,
    ci sa colaboreze cu toti pentru a rezolva impreuna problemele comune,
    cum vor trebui sa-§i organizeze prezenta §i actiunea lor? Fiind depa§ita de
    acum, din punct de vedere istoric §i teologic, ipoteza unui partid de inspi-
    ratie cre§tina dupli modelul vechii Democratii Cre§tine, trebuie gasita o
    forma noua de prezenta, pentru ca in interiorul areopagurilor din timpul
    nostru contributia, viziunii cre§tine sa nu devina nesemnificativa sau chiar
    sa dis para, ci sa fie in masura sa provoace consensul oamenilor §i la ni vel
    popular §i sa aiba o repercusiune politica §i legislativa.
    Dat fiind pluralismul prezent al optiunilor, initiativa pentru o noua pre-
    , a valorilor cr e§tine in contextul noii laicitati
    zenta , ar trebui sa se concre-
    tizeze in crearea unei ,,arii democratice" comune, ca spatiu deschis in care
    sa se poata confrunta in mod liber diferitele culturi polit ice, pe de o parte,
    in cautarea de solut ii eficiente la problemele oamenilor §i, pe de alta parte,
    sa poata aparea oarneni noi, capabili sa traduca valorile imparta§ite inter-
    meni de proiect politic.
    Dar ce inseamni1 a crea o ,,arie democratica" comuna?
    inaintc de toat e, e vorba de a fi prezenti pe planul propriu-zis ,,cultu-
    ral", dar cu o initiat iva orientata direct spre actiunea politica. Este impor-
    tant ca aceasta initiativa sa fie distincta §i autonoma fie fata de aria ,,ecle-
    ziala" (de care apartin asociatiile, mi§carile, centrele cult urale sau sociale
    care depind de ierarh ia eclcziastica), fie fata de aria ,, politica" (de care, in

    1
    " loAN PAUL AL II -LEA, R edem,pto r hornin is (04.03.1979), nr. 12 : EV 6/1202.
    lG . PEN'.L'RU O ,, NO U.i\ Pl{EZEN'.j.'.i\" 233

    schimb , apartin n1i§cari d e tin e rct sau centre culLurale 9i socialc cxprim.ate
    de diferitelc particle).
    Asta. deoar ece cr ear ea u nci ,,arii dc1nocratice" , de natura esentialmente
    culturala , nu poate sa fie un mod carnufl at de a r eda Biseri cii spatiil e po-
    litice pe care ea le-a pierdut cu sfar~itul cre~tinatatii" · pa na la urma in
    ':s " ':s ' ' '
    cli1natul de noua laicitate §i in lu1nina naturii religioase a misiunii sale,
    Biserica r efu za orice cola t eralism §i a de1nonstrat deja pe larg ca gestio-
    neaza personal §i fara delegari problemele care ating de aproape misiunea
    sa. Pe de a lta parte, crearea ,,ariei den1ocratice" nu poate nici sa ascunda
    intentia d e a da viata sub ra.1na§ite fals e unui nou partid de inspiratie cre§-
    tina. , care sa. reia in tr-un anu1nit sens experienta democrat-cre 9t ina.
    In realitate, cu crearea unei ,,arii democratice" noi se vrea realizarea
    acelei ,,noi prezente" sociale a catolicilor, care, dupa. Conciliu §i in contex-
    tul noii laicitati, nu mai poate repeta forma vechii ,,lumi catolice", ci va
    fi tot 1nai asemanatoare formei plamadei evanghelice care se amesteca in
    complexitatea realitatii umane, pentru a o fermenta din interior. Trebuie
    sa. fie prezenti din punct de vedere moral §i cultural in tara §i in opinia
    publica intr-o forma noua care, in acela§i timp, sa fie echidistanta 9i de
    ,,optiunea religioasa", proprie comunitatii ecleziale ca atare, §i de ,,optiu-
    nea de partid", proprie acelor credincio§i laici care in mod legitim (singuri
    sau asociati) opteaza sa marturiseasca valorile cre§tine militand intr-un
    partid.
    Cu alte cuvinte, ,,aria democratica" noua, de care astazi se simte nevoia,
    trebuie sa fie un spatiu intermediar, etic §i cultural, de prezenta vizibila,
    in confruntare traita cu oamenii de bunavointa, pentru ca - in cadrul noii
    _laicitati - sa apara tuturor ca mesajul religios cre§tin are valenta sociala §i
    antropologica §i este deschis tuturor.
    A§adar, nu e vorba de a deduce din evanghelie un model de societate sau
    de economie, nici de a impune altora viziunea etica cre§tina; in schimb, e
    vorba de a fi prezenti in mod vizibil drept con§tiinta critica §i forta propul-
    siva de dialog §i de cautare comuna, in adeziune deplina la regulile demo-
    cratiei la legalitate ~i la simtul statului. Iata pentru ce cultura ,,noii pre-
    ' ' ~ '
    zente" nu va putea fi alta decat o cultura sociala §i solidara, in mod curajos
    reformista; intr-un cuvant: ,,populara".
    In concluzie noua prezenta" - sau ,,aria populara. den1ocratica" - va
    ' "
    avea caracteristicile ' in acela§i ti1np ideal §i concret, inrada-
    unui spatiu
    cinat in teritoriu, independent de legaturi ecleziastice §i de partid, fara
    vreo forma de leadership preconstituita; un spatiu ,,den1ocratic", unde toti
    reformi§tii (in vechea acceptiune a laicitatii s-ar spune: ,,catolici §i laici"),
    angajati diferit in diversele do1nenii a le politicii, culturii, econmniei, servi-
    ciilor s~ciale, sa se poata intalni §i confrunta ran1anand ei in§i§i cu propria
    234 INTRODUCERE IN DOCTRINA socIALA A BISERICII

    identitate culturala §i religioasa, fara privilegii §i fara vetouri; un spatiu


    ,,popular", in sensul ca societatea civila (sau, daca se prefera, poporul) va fi
    eel care alege care din pozitiile aflate in confruntare este cea mai convinga-
    toare §i cea mai eficienta cu inevitabila repercusiune politica. Este concep-
    tul de ,,arie populara democratica", asupra caruia de mult timp atragem
    atentia16 • Simtim ca intuitia este adevarata, dar este problematic §i inca
    trebuie explorat drumul pentru a o realiza. De aceea, concluzia ,,cursului"
    de introducere la doctrina sociala a Bisericii nu coincide deloc cu concluzia
    ,,parcursului" care se inspira din ea. Drumul §i cautarea continua.

    16 Cf. B. SORGE, ,,Q uale fut uro pe ril p_opolarisr~o?", Aggiorna.~ie:1ti S oc.i ali t?:~/1~~~'.
    509 8 ,· rDE· M ' " L'area J)opolar
    -r.:. 16 e democrat 1ca",Aggwm ame11ti S ocrnh W-10/~000) (LL)-b0_,
    I . Perun rcformis mo · nuovo", Aggiomament,.· S oc,ah · ·
    (11/9002)
    ~ 719- 7"0 I
    0 ; DEM,,,
    E po:::.-
    '
    s~:;; ;•0 It a lia la «democrazia com piuta »"?, Aggiomam enti Social£ (9-10/2003) 591-601.
    PARTEA A PATRA

    D EZBATERI DE ACTUALITATE
    17. LA PATRUZECI DE ANI
    DE LA CONCILI UL AL II-LEA DIN VATICAN

    fn urma cu patruzeci de ani, pe 8 decembrie 1965, Paul al VI-lea inchi-


    dea in mod solemn Conciliul Ecmnenic al II-lea din Vatican, eveniment ul
    eel 1nai i1nportant al Bisericii din secolul al XX-lea. Acela§i papa Montini
    1-a prezentat sub o frumoasa imagine: ,,Conciliul - a spus el - este ca un
    izvor din care izvora§te un fluviu; izvorul poate sa fie departe, curentul flu-
    viului ne urmare§te" 1 . De aceea, dupa patruzeci de ani, ne intrebam: cum
    apare astazi in ochii no§tri acel izvor indepartat? Printre curentele la care
    a dat na§tere, care s-au revelat mai vii §i rodnice? incotro curge fluviul?

    1. ,,lzvorul"
    Izvorul indepartat, despre care vorbe§te Paul al VI-lea, de fapt, a dat
    na§tere unei ,,cotituri" istorice in viata , Bisericii. Ca orice ,,cotitura", §i
    Conciliul al II-lea din Vatican poate fi considerat in acela§i timp punct de
    sosire §i punct de plecare, izvor de noutate in continuitat e. Anuntarea lui,
    facuta de loan al XXIII-lea pe 25 ianuarie 1959 in Bazilica ,,Sfantul Paul",
    a venit, de fapt, in mod nea§teptat, dar nu nepregatit. intr-o anumita ma-
    sura, Biserica fusese pregatita de fermentii teologici §i pastorali care ani-
    mau de mult timp comunitate a cre§tina, primii dintre toti fiind mi§carea
    biblica, cea liturgica, cea ecumenica §i cea laicala.
    insa nu toti au inteles insemnata tea reala a cotiturii. Pe de o parte '
    , '
    ,,traditiona li§tii" i-au diminuat valoarea, ajungand sa cada in schisma
    (Lefebvre); pe de alta parte, ,,contestata rii" i-au exagerat noutatea, ajun-
    gand sa vada in ea o ,,ruptura" de trecut. La patruzeci de ani distanta , ,
    aceste doua interpretar i extreme apar dezmintite. Marele eveniment ecu-
    menic apare, in schimb, ca un moment extraordin ar de cre§tere pentru
    toata Biserica. Rezultatele doctrinare §i pastorale ale Conciliului nu nu-
    mai ca nu au deformat invatatura bimilenara a Bisericii, ci, mai degraba,
    au actualizat-o §i imbogatit-o , a§a cum insu§i loan al XXIII-lea dorise in
    discursul de deschidere: ,,Este necesar ca aceasta doctrina sigura §i in1uta-
    hila [a Bisericii], care trebuie respectata cu fidelitate, sa fie a profundata §i
    prezentata in a§a fel incat sa raspunda exigentelor ti1npului nostru" 2 • A§a
    a fost. in istoria Bisericii s-a incheiat o epoca §i s-a deschis alta.
    1
    PAUL AL VI-LEA, Discurs la audien/a generalii (12 .01.1966).
    i EV 1/55' . Cf. BENEDICT AL XVI-LEA , Discurs adresat curiei romane (22 decembrie 2005) :
    L 'Osseruatore Romano (23 decembrie 200fi) 5.
    238 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA. A BISERICII

    Desigur, §i epoca posttridentina , pe care Conciliul al II-lea din Vatican a


    incheiat-o in mod definitiv, a avut lumini §i umbre. intre lumini ne gandim
    la numero§ii sfinti de maretie primara, care au caracterizat-o; la dezvol-
    tarea extraordinara a angajarii misionare; la reinnoirea clerului §i la ras-
    pandirea rapida a institutelor calugare§ti in slujba saracilor, a bolnavilor, a
    celor marginalizati; la na§terea unei culturi cre§tine moderne, gratie inflo-
    ririi universitatilor §i §Colilor gestionate de Biserica.
    Intre umbr~, cea mai mare este, probabil, aceea a unei Biserici inchise
    in ea msa§i, ca o ,,citadela asediata". Ruptura dintre Biserica §i lume nu a
    facut bine nici uneia, nici alteia. Desigur, lumea moderna s-a nascut in afara,
    ba chiar impotriva Bisericii: cultura ,,laica" §i ,,secularizata" a luptat in
    mod deschis impotriva con§tiintei religioase, proclamand ,,zeita" ratiunea
    in locul lui Dumnezeu §i cautand in orice mod sa smulga credinta din ini-
    ma oamenilor. Acest lucru explica atitudinea defensiva a Bisericii, care a
    folosit - §i in fata atacurilor Reformei protestante - la pastrarea credintei
    §i a integritatii doctrinei §i la r~afirmarea drepturilor Bisericii §i a inde-
    pendentei sale de puterea civila. Insa, in acela§i timp, frica de nou a produs
    o centralizare excesiva a puterii ecleziastice, cu consecinte negative pentru
    cre§terea insa§i a comunitatii ecleziale; de exemplu, a fost o subevaluare
    a functiei episcopilor, Bisericilor locale §i credincio§ilor laici, considerati
    simpli executanti pasivi ai directivelor ierarhiei. Adica s-a nascut acel " cle-
    '
    ricalism" care a daunat atat de mult ad intra §i ad extra §i care nici astazi
    nu a disparut complet.
    Ei bine, cu Conciliul al II-lea din Vatican Biserica depa§e§te in mod clar
    aceste atitudini de inchidere §i de frica §i, intemeindu-se pe o curajoasa
    ,,actualizare" teologica §i pastorala, se deschide increzatoare spre dialogul
    cu lumea, cu Bisericile surori §i cu diferitele religii. In concluzie, se poate
    spune ca, daca receptarea Conciliului al II-lea din Vatican la patruzeci de
    ani de la celebrarea lui este inca departe de a fi completa, totu§i nu se poate
    nega faptul ca actualizarea teologica §i reinnoirea pastorala au fost insem~
    nate. Sa le vedem pe cele mai semnificative.

    2. ,,Curentele"
    Multe sunt ,,curentele" vitale formate, in ace§ti patruzeci de ani, din
    ,,izvorul indepartat" al Conciliului. Totu§i, daca ne intrebam cares-au do-
    vedit mai rodnice, ni se pare ca trebuie sa inclicam, mai ales, trei: a) eclezi-
    ologia de comuniune; b) redescoperirea cuvantului lui Dumnezeu; c) teolo-
    gia realitatilor pamante§ti.
    17. LA PATRUZECI DE ANI DE LA CONCILIUL AL II -LEA DIN VATICAN 239

    a) Ecleziologia de com uniune


    Teologia posttridcntina, in fata Reformei care nega vizibilitatea Bisericii,
    a insistat asupra caractcrului societar al institutiei ecleziastice. Biserica a
    fost prezentaUi ca ,,societate perfecta", cu organi~mele sale doctrinare §i cu
    structurile sale administrative, asemanatoare cu cele ale statelor moderne
    absolute ale timpului. gi conceptia de autoritate ecleziastica §i modurile
    exercitarii sale 1nergeau pe urmele celor din societatea profana.
    Conciliul al II-lea din Vatican muta accentul de la ecleziologia socie-
    tara la ecleziologia de comuniune. Nu neaga ca intemeietorul divin a
    voit Biserica drept o institutie vizibila· dar subliniaza faptul ca institutia
    ' ' '
    trebuie subordonata misterului de comuniune a oamenilor intre ei §i cu
    Dumnezeu , care in Biserica trebuie sa aiba primatul: de fapt, ,,Biserica
    este in Cristos ca un sacrament, adica semn §i instrument al unirii intime
    cu Dumnezeu §i al unitatii intregului neam omenesc" 3 • Aceasta este ideea
    centrala §i fundamentala din care se inspira toate documentele conciliare.
    Adica se trece de la conceptia de Biserica ,,societate perfecta" la cea de
    ,,popor al lui Dumnezeu" , la care ,,sunt meniti '
    atat credincio§ii catolici, cat
    .

    §i ceilalti care cred in Cristos, precum §i absolut toti oamenii chemati la


    mantuire prin harul lui Dumnezeu"4.
    Consecintele acestei ,,actualizari" teologice sunt relevante. in primul
    rand, a fost taiat de la radacina ,,clericalismul": in Biserica nu exista cre§-
    tini din divizia A (clerul) §i din divizia B (laicii), ci
    este comuna tuturor demnitatea membrilor datorita rena§terii lor in Cristos;
    este comun harul infierii, comuna chemarea la desava.r§ire; una este mantui-
    rea, una este speranta, neimpartita este iubirea. A§adar, nu exista in Cristos
    §i in Biserica nici o inegalitate in functie de rasa sau neam, de conditie sociala
    sau sex. Chiar daca unii, din vointa lui Cristos, sunt pu§i invatatori, impartitori
    ai Tainelor §i pastori pentru altii, exista totu§i intre toti o adevarata egalitate
    in privinta demnitatii Q.i actiunii comune tuturor credincio§ilor pentru zidirea
    ' ' "5 ,
    Trupului lui Cristos 5 •
    In al doilea rand, ecleziologia de comuniune confera ierarhiei o noua lu-
    mina. Plasata in interiorul poporului lui Dumnezeu, autoritatea in Biserica
    nu este birocratie sau administratie, ci este slujire §i marturie. ~i discursul
    '
    despre primatul' papei este imbogatit de faptul ca Conciliul - vorbind des-
    p re fiunctia de a fnvata incredintata Bisericii de catre Cristos - considera
    , , ' '
    carisma petrina impreuna cu aceea a episcopilor:

    3
    Lumen gentium, nr. 1: EV 1/284.
    4
    Lumen gentium, nr. 13: EV 1/321.
    5 Lumen gentium, nr. 32: EV 1/365 §.U.
    240 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII

    Episcopii, cand invata in comuniune cu Pontiful roman, trebuie sa fie venerati


    de toti ca martori ai adevarului divin §i catolic; credincirn~ii trebuie sa accep-
    te cuvantul Episcopului lor, exprimat Ill numele lui Cristos, asupra credintei
    §i moravurilor, §i cugetul lor sa-1 imbrati§eze cu un respect religios. Aceasta
    supunere religioasa a vointei §i a mintii este datorata in mod cu totul deose-
    bit (singulari ratione) magisteriului autentic al Pontifului roman chiar atunci
    cand nu vorbe§te ex cathedra6 •
    Adica urma§ul lui Petru nu este un semizeu, pus mai presus de Biserica,
    ci este ,,slujitorul slujitorilor lui Dumnezeu", in cadrul trupului mistic al lui
    Cristos. In aceasta optica de comuniune trebuie inteleasa interventia lui loan
    Paul al II-lea cand in enciclica Ut unum sint ii invita pe episcopi §i pe teologi
    la dialog, pentru ,,a gasi o forma de exercitare a primatului deschisa unei situ-
    atii noi, insa fara nici o renuntare la esentialul misiunii sale" 7 , mai conforma
    '
    cu ,,spiritul colegial" al Conciliului. Acest' lucru merge dincolo de colegialita-
    tea inteleasa in sens strict juridic §i se deschide spre diferite forme de colabo-
    rare (Sinodul episcopilor, Conferintele episcopale, curia romana, vizitele ad
    limina) . La randul sau, colegialitatea episcopala cum Petro et sub Petro este
    imbogatita gratie reevaluarii misiunii proprii a episcopilor. Ei nu sunt deloc
    ,,pr~efectii papei", a§a cum ii numea Bismark, ci succesorii apostolilor.
    In sfar§it, in lumina ecleziologiei de comuniune, sunt reevaluate §i vo-
    catia §i misiunea laicilor in Biserica §i in lume. De acum ei nu mai sunt
    minori, nici ,,unii care n-au ajuns preoti" sau simpli delegati ai clerului, ci
    primesc direct de la Cristos, la botez §i la mir, misiunea unica, proprie, a
    intregului popor al lui Dumnezeu, fiind parta§i - in masura lor - la functia
    sacerdotala, profetica §i regeasca a lui Cristos 8 • E vorba de o ,,cotitura",
    desigur, semnificativa daca n~ gandim la rolul, pur §i simplu, pasiv pe care
    teologia posttridentina n acorda laicilor;
    Numai in trupul pastoral se afla dreptul §i autoritatea necesare pentru a-i pro-
    mova §i a-i conduce pe toti membrii spre scopul societatii. Cat prive§te multi-
    mea, ea nu are alt drept decat acela de a se lasa condusa §i, ca o turma docila,,
    sa-i urmeze pe pastorii sai9 •

    b) Redescoperirea cuvantului lui Dumnezeu


    Un al doilea ,,curent" format din Conciliu, care in ultimele decenii a de-
    monstrat o rodnicie extraordinara, este recunoa§terea primatului cuvan-
    tului lui Dumnezeu ca sursa a revelatiei §i izvor de viata spirituala pentru
    credincio§i (cf. Constitutia dogmatica Dei Verbum).
    6 Lumen gentium, nr. 25 : EV 1/344.
    7 IoAN PAUL AL II-LEA, Ut unum sint (25.05 .1995), nr. 95: EV 14/2867 .
    8 Cf. Lumen gentium, nr. 31: EV 1/362 §.U.
    9 Prns AL X-LEA , Vehementer (11.02.1906).
    17. LA PATRUZECI DE ANI DE LA CONCH.JUL AL II-LEA DIN VATICAN 241

    Reactionand 1mpotriva Reformei, care nega Traditia ca izvor de revela-


    tie §i facea apel la principiul sola Scriptura §i al examinarii libere, teologia
    posttridentina a ajuns sa puna, de fapt, pe acela§i plan Sffmta Scriptura,
    Traditia §i magisteriul ecleziastic. Cu totii ne amintim ca pana la Conciliul
    '
    al II-lea '
    din Vatican, 111 facultatile catolice, '
    Biblia era considerata ca o ,,mi-
    niera" inepuizabila din care trebuiau luate argumente §i dovezi pentru a
    confirma tezele teologice. Nu viceversa!
    Ei bine, Conciliul al II-lea din Vatican a redat S:fintei Scripturi valoarea
    de izvor primar din care provine teolooia scotand 111 evidenta unirea foarte
    b~ ' ' '
    stransa care exista intre Sfanta Scriptura §i Traditie:
    Caci amandoua, curgand din acela§i izvor divin, devin, intr-un fel, o unitate §i
    tind spre acela§i scop [... ]; prin urmare, Biserica nu-§i dobande§te certitudinea
    cu privire la toate lucrurile revelate numai din Sfanta Scriptura. De aceea, atat
    Scriptura, cat §i Traditia trebuie primite §i venerate cu egala iubire §i conside-
    ratie. Sfanta Traditie §i Sfanta Scriptura constituie tezaurul unic al cuvantului
    lui Dumnezeu incredintat ' Bisericii .
    10

    ~i cu toate ca ,,misiunea de a interpreta in mod autentic cuvantul lui


    Dumnezeu scris sau transmis a fost incredintata numai Magisteriului
    viu al Bisericii", trebuie spus ca ,,acest Magisteriu nu este insa deasu-
    pra cuvantului lui Dumnezeu, ci il sluje§te, invatand numai ceea ce a fost
    trans mis" 11 •
    Din redescoperirea primatului cuvantului lui Dumnezeu a derivat in
    Biserica postconciliara o extraordinara revenire a spiritualitatii, care a re-
    innoit, mai ales, rugaciunea, fie liturgica, fie privata. Ascultarea Cuvantului
    §i raspandirea lui lectio divina au introdus, mai ales, tinerele generatii la
    contemplatie §i la discernamant spiritual. Nu este exagerat a a:firma ca
    acesta a fost, probabil, rodul eel mai important al intregului Conciliu al II-
    lea din Vatican. Daca Conciliul ar fi realizat numai cre§terea prestigiului
    social al Bisericii, o forma mai atragatoare §i mai populara a liturgiei, o
    cre§tere a libertatii §i a democratiei in aparatul administrativ ecleziastic
    §i a tolerantei fata de exterior - comenteaza K. Rahner - nu ar fi ajuns la
    ceea ce este ' scopul
    '
    propriu al Bisericii,
    adica omul sa-1 iubeasca mai mult pe Dumnezeu, sa devina mai bogat in credin-
    ta, in speranta, in iubire fata de el §i fata de om, sa-1 adore pe Dumnezeu mai
    bine in duh §i adeviir, sa accepte de bunavoie intunericul existentei §i moartea
    §i sa ia asupra sa mai liber §i sa §tie sa valorizeze propria libertate 12 •

    10
    Dei Verbum, nr. 9 §.U.: EV l/885.
    11
    Dei Verbum, nr. 10: EV 1/887.
    12
    K. RAf-I NER, ,,Pieta in passato e oggi" , in Nu.ovi saggi, II, Paoline, Roma 1968, 11 §.U.
    242 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA. A BISERICII

    c) Teologia realitafilor pamante§ti


    in sfar§it, teologia posttridentina, pentru a contrasta subiectivismul §i
    relativismul in domeniul teologic §i al credintei, a simtit nevoia de a insista
    asupra adevarului obiectiv al dogmelor. Acest lucru a favorizat o conceptie,
    intr-un anumit sens, ,,a-temporala" despre revelatie, preocupata sa trans-
    mita cu fidelitate depositum fidei, facfmd abstractie de evolutia istorica §i
    culturala a lumii.
    In schimb, Conciliul al II-lea din Vatican reevalueaza dimensiunea is-
    torica a economiei mantuirii. Cristos este Dumnezeu care intra in istoria
    lumii, o asuma §i o recapituleaza in el1 3 • Deci intruparea se impline§te in
    istoria omenirii prin toate epocile §i culturile. Iata pentru ce Biserica, ea,
    care o continua §i o realizeaza, se intrupeaza in istorie §i merge cu lumea;
    i§i insu§e§te ,,bucuria §i speranta, tristetea §i angoasa omului de astazi",
    simtindu-se ,,in mod real §i intim solidara cu neamul omenesc §i cu istoria
    lui" 14 . De aceea, fidelitatea in transmiterea lui depositum fidei nu numai ca
    nu interzice, ci cere sa se tina cont fie de diferitele situatii istorice §i cultu-
    rale, fie de respectul deplin datorat libertatii de con§tiinta a celor carora le
    este vestita evanghelia15 .
    Aceasta aprofundare referitoare la dimensiunea istorica a mantuirii i§i
    are implinirea in teologia realitatilor pamante§ti: mantuirea evanghelica
    §i promovarea umana, de§i fiind distincte, nu sunt straine una de alta;
    intre cele doua planuri nu exista dihotomie sau dualism, ci integrare §i
    complementaritate. De, aceea, in lumina acestui rezultat doctrinar, sunt
    profund schimbate rap6rturile dintre credinta §i istorie, dintre Biserica §i
    lume.
    Daca este adevarat ca ,,multe elemente de adevar" se gasesc §i in afara
    Bisericii Catolice16 , la religiile necre§tine 17 §i la necredincio§i 18 , atunci -
    trecand peste orice spirit de inchiziFe -, dialogul intercultural, ecumenic
    sau interreligios devine instrumentul necesar al noii evanghelizari.
    Daca este adevarat ca realitatile temporale (politica, economia, cultu-
    ra, §tiinta §i tehnica) au scopuri, valori §i instrumente proprii, ca deci -
    conform insa§i vointei Creatorului - trebuie respectate in ,,laicitatea" lor,
    atunci din credinta nu se poate deduce un determinat model ,,catolic" po-
    litic sau social, ci credinta poate §i trebuie ,,sa inspire" modele diferite;
    atunci Biserica nu se pune pe acela§i plan cu st atele, ci, ,,nefiind, datorita

    i :JCf. Gaudium et spes, nr. 38: EV 1/1437 §.U.


    11
    Gaudium el spes, nr. 1: EV l/1319.
    1
    " Cf. Dignitatis humanae: EV 1/1042-1086.

    Jfi Cf. Lumen gentiwn, nr. 8: EV l/3 04-307.


    17
    Cf. Nostra actate, nr. 2: EV 1/856-858.
    rn Cf. Gaudium el spes , nr. 92: EV l/1638-1642.
    17. LA Pt\TH.1 1;';1~(;1 l)E t\Nl 1m L t\ CONC IL ((Jf' /\ L rr 1, Jt:,t\ DIN VJ\'f'fCJ\ N 243

    misiunii §i cornpd,Pn"l,ei snle, catu ~i de pu\,i n co n f',mdabila cu comun itatea


    politica §i ncfond lcg;lt;\ <l(' nici un sist.ern po liti c", ca ,,cste 1n acela-?i timp
    scmnu1 §1. pavaz::- l car ac t-eru llll. trn nsccndcnt al pcrnoan e1. uman e n 10·.
    ~

    3 .. ,Fluviul''
    Daca acestca pe care le-am vazut sunt ,,curentelc" cele mai vitale §i
    rodnice formate din Conciliu ca dintr-un izvor, ramane sa ne intrebam:
    i11cotro curge fluviul? In ace§ti patruzeci de ani, lumea s-a schimbat §i se
    globalizeaza in bine §i in rau . Atat ea provocari §i-au schimbat doar chipul:
    ateismul nu mai este eel ,,§tiint ific" marxist , ci est e eel practic al ,,gandirii
    unice" dominante; omenirea nu mai este despartita de Zidul Berlinului, ci
    de zidul saraciei §i al foamet ei, al egoismului §i al rasismului; amenintar~a
    razboiului atomic a lasat locul amenintarii terorismului international. In
    schimb, alte provocari sunt noi: relativismul etic, venit dupa cad~rea ideo-
    logiilor §i dupa criza valorilor; fluxurile migratoare crescande §i de neoprit;
    contradictiile unei cre§teri economice, culturale §i tehnologice ,,care ofera
    mari posibilitati catorva privilegiati, lasand milioane §i milioane de oameni
    nu numai in afara progresului, ci prada conditiilor de viata cu mult sub
    nivelul minim datorat demnitatii omului" 20 .
    Insa, in acela§i timp, alte ,,s~mne ale timpurilor" anunta o zi de maine
    mai buna, o posibila intelegere mai mare intre popoare, un viitor de pace,
    de dezvoltare, de promovare a drepturilor umane. Cum sa nu vedem mo-
    tive de speranta in sensibilitatea atator tineri, care iau asupra lor in mod
    voluntar problemele celor suferinzi §i ale celor nevoia§i, salvgardarea cre-
    atiei, noile perspective extraordinare deschise de noile tehnologii pentru
    cre§terea umanitatii?
    Ei bine - conchidem deci cu papa-, in fata atator provocari, vechi §i noi,
    Conciliul al II-lea din Vatican ramane
    o busola sigura pentru a ne orienta pe drumul secolului care se deschide. Due
    in altum! Sa mergem inainte cu speranta! Un nou mileniu se deschide inaintea
    Bisericii, asemenea unui ocean vast in care sane aventuram, contand pe aju-
    t orul lui Cristos 21 .
    Izvorul poat e sa fie departe, putem repeta cu Paul al VI-lea, dar curen-
    tul fiuviului ne urmare§te.

    19
    Gaudium et spes, nr. 76: E V 1/1580.
    20
    N ouu m illennia ineunte (06 .01. 2001), nr. 50: EV 20/102.
    loAN P AUL AL II-LEA ,
    21
    loAN P AUL AL II-u ~A, N ovo miLLennio £neunte, nr. 57 f;L U .: EV 20/117-122.
    18. GLOBALIZAREA:
    ASPECTE SOCIALE, POLITICE, ETICE

    Globalizare a este, cu siguranta


    , '
    unul dintre fenomenele cele mai rele-
    vante din timpul nost_ru. Toti vorbesc despre ea: unii pentru a o preamari,
    altii pentru a o demoniza. In realitate, este un fenomen mult mai complex
    decat pare §i trebuie inteles bine pentru a fi calauzit. De aceea, tinand cont
    mereu de aspectul economic, trebuie sa-i prezentam §i celelalte aspecte,
    care nu sunt mai putin importante . Recentul magisteriu social al Bisericii
    poate sa fie un ajutor important in aceasta necesara opera de discerna-
    mant.

    I. Aspectul economic
    Globalizare a este un fenomen recent. Else deosebe§te calitativ de tradi-
    tionala institutiona lizare a economiei capitaliste. De fapt, la clasica liber-
    tate a pietei, adica la schimbul de marfuri dintr-o tara in alta, globalizare a
    adauga astazi §i libera circulatie a factorilor productivi, indeosebi a capi-
    talurilor §i a muncii. Acest lucru a produs un salt de calitate, o cotitura in
    istoria economiei postindustr iale:
    Incepand de la prabu§irea sistemului colectivist in Europa Centrala §i
    Orientala' cu consecintele,
    sale pentru Lumea a Treia - comenteaza loan Paul
    al II-lea-, omenirea a intrat intr-o noua faza in care economia de piata pare ca
    a cucerit virtual intreaga lume. Acest lucru a adus cu sine nu numai o crescanda
    interdepend enta a economiilor §i a sistemelor sociale, ci §i raspandirea de noi
    idei filosofice §i etice bazate pe noile conditii de munca §i de viata introduse in
    1
    aproape toate partile lumii .
    Totu§i, globalizare a nu s-a nascut in mod spontan, ca §i cum ea ar ~ fi
    o etapa naturala §i inevitabila a procesului de dezvoltare capitalista. In
    schimb, a aparut fie ca urmare a aplicarii noilor tehnologii in economie,
    indeosebi a informatici i, care permite transferare a de informatii (deci ca-
    pitaluri) in timp real dintr-o parte in alta a lumii, fie ca urmare a reducerii
    constante a costurilor de transport §i de comunicare.
    Unii cercetatori ajung sa lege na§terea globalizarii de deciziile politice
    luate in anul 1975, la Rambouille t, langa Paris, de primul summit al celor
    §ase tari mai dezvoltate (G 6). De fapt, cu ocazia aceea, ele au decis fie sa
    '
    1 Discurs la Academia Pontificala de $tiinfe Sociale (27.04.2001):
    loAN PAUL AL II-LEA,
    Aggiornamenti Sociali (6/2001) 525.
    246 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII

    dea cale libera privatizarilor (adica de a permite cedarea catre persoane


    private a intreprinderilo1~ bunurilor §i activitatilor din proprietatea statului
    sau gestionate de institutii publice), fie sa rupa legaturile dintre politica §i
    economie, care pana atunci tineau legate intreprinderile de propriul terito-
    riu sau de propria natiune. A§a incat, orice intreprinzator poate sa exporte
    astazi capitaluri §i activitati in afara granitelor nationale, raspunzand de
    optiunile sale numai in fata propriilor actionari, care pot sa se afle in orice
    parte a lumii. De aici vine necesitatea de a revizui §i instrumentele clasice
    pe care se intemeia politica economica traditionala §i care de acum nu mai
    erau suficiente, cum ar fi tactica fiscala §i variatia taxelor de reducere §i
    de schiinb 2 •
    Globalizarea nu avea sa intarzie mult ca sa arate care este adevarata
    problema de rezolvat: de fapt, ea s-a nascut §i inca este inspirata din ve-
    chea logica a pietei care, daca este in masura sa realizeze cea mai buna
    alocare de resurse, totu§i nu reu§e§te sa realizeze o distribuire egala a
    bogatiei produse. Prin urmare, in ultimul sfert de secol, saracia in termeni
    absoluti s-a diminuat in ta.rile in curs de dezvoltare care au fost implicate
    in procesele de globalizare (ca in cazul tarilor din sud-estul asiatic §i din
    America Latina), insa saracia relativa a crescut ch,iar in interiorul tarilor
    dezvoltate. De exemplu, Italia meridionala, in termeni absoluti,
    . , sta astazi
    mai bine decat ieri, dar in termeni relativi viteza de dezvoltare a sudu-
    lui s-a diminuat ulterior fata de viteza de dezvoltare a nordului, care, in
    schimb, continua sa creasca intr-un ritm §i mai sustinut.
    Consecinta cea mai grava este, fara indoiala, §omajul care tinde sa
    creasca o data cu globalizarea. De fapt, pe de o parte, gratie introducerii
    noilor tehnologii (mai ales a informaticii), astazi este posibil sa se produca
    aceea§i cantitate de bunuri sau chiar cre§terea ei, diminuand in mod in-
    semnat forta de munca folosita; pe de alta parte, existenta unei piete fara
    granite, inca lipsita de r eguli §i de controale eficiente, duce capitalurile in
    afara granitelor n ationale in cauta rea de investitii m ai r entabile in orice
    colt al lumii, unde este 1nai abundenta oferta de 1nan a de lucr u ieftin a,
    conform legii clasice a cautarii profit ului eel m ai 1nare. Daca la asta se
    adau ga faptul ca astazi glob alizarea face mult n1ai r en tabila investirea de
    capitaluri pe piata fin an ciara, §i nu pe producerea de bun u ri §i de servicii,
    se intelege pentru ce zon e intregi de muncitori (ch iar §i din clasa 1nij locie)
    su nt eliminate din procesul de productie. Deci globalizarea produ ce boga.,.
    t ie no u a, dar la un pret u1nan §i social foarte ridicat. De aici, necesitat ea-
    unei r eflectii etico-sociale.
    '

    2 Cf. S. Z ,\...MAGN I, ed ., Globa.lizzare L'economia, ECP, S. Domenico di Fiesole 1995, 19 § .U .


    18. GLOBALI ZAREA: ASPECTE SOCIALE, POLITI CE, J.<: TICE 24 7

    2. Aspecte sociale, politice, culturale §i etice


    Inainte de toate, globalizarea are un evident aspect social §i politic,
    strans legat cu elementul economic. De fapt, posibilitatea de a produce §i a
    ca§tiga mai mult reducand cantitatea fortei de munca ocupata genereaza
    contradictii sociale stridente §i inacceptabile: un grup restrans de bogati
    devine tot mai bogat, in timp ce cre§te tot mai mult multimea celor ,,lip-
    siti" §i a §01nerilor; vechile §i noile inegalitati se largesc ca un foarfece;
    se aprofundeaza fractura coeziunii sociale din cauza conflictelor care pot
    ajunge sa §tirbeasca insa§i viata democratica. De exemplu, absenteismul in
    consultarile electorale §i, n1ai in general, dezinteresul crescand fata de via-
    ta politica nu trebuie oare atribuite in mod prevalent marginalizarii in fata
    careia cetatenii se simt victime? Este inevitabil ca aceia care sunt, de fapt,
    exclu§i din circuitul economic de productie §i de dezvoltare sa se simta §i
    inutili din punct de vedere social §i nemotivati din punct de vedere politic.
    De altfel, acela§i raport dintre marginalizarea economico-sociala §i pier-
    derea de incredere in democratie se propune din nou §i la nivel internati-
    onal, cu toate ca globalizarea in sine stimuleaza natiunile spre unificarea
    politica. Este emblematic cazul continentului african, care, exclus de la
    procesele de globalizare economica, este tot mai mult §i la marginea vietii
    sociale §i politice internationale cu o separare care risca sa devina irecu-
    perabila.
    Or, depa§irea unor asemenea cazuri de marginalizare sociala §i politica
    (mai intai, economica) este facuta mai problematica de faptul ca, practic,
    conducerea procesului de globalizare este in mana catorva subiecti care
    s-au impus singuri pe scena mondiala §i i§i aroga puterea de a dicta reguli
    celorlalti numai in virtutea fortei economice de care dispun, fara nici o
    ' ' '
    legitimare democratica §i fara nici un control de jos: de exemplu, este cazul
    Organizatiei Mondiale a Comertului (WTO), al marilor firme transnati-
    onale §i al organismelor financiare cum sunt Banca Mondiala §i Fondul
    Monetar International §i al altor tehnocratii financiare §i legale, care dis-
    ciplineaza tranzactii economice al caror volum depa§e§te adesea Produsul
    Intern Brutal unor state intregi.
    Astazi aceasta situatie nu mai poate fi sustinuta §i nu mai este acceptata
    in mod pasiv, a§a cum demonstreaza extinderea nu numai a contestarii
    mi§carilor no-global (care coboara in piata cu mare zgomot cu ocazia in-
    talnirilor la varf ale acestor organisme), ci §i a altar initiative mai serioase
    §i eficiente, cum sunt diferitele campanii pentru §tergerea datoriei tarilor
    sarace sau recentul Forum social mondial din Porto Alegre.
    Deci globalizarea aduce cu sine §i probleme sociale §i politice relevante,
    care trebuie abordate §i rezolvate in context cu problemele economice.
    Aggiornamenti rdcinate vaiei tare. cele ceea este omologa r±uistoric tocmai mod
    mentaliti
    tional.globalizarea
    raporturile acel vedere etic. sstraAceastarea 248
    sistemului'.
    neoliberal, turapid
    salvareamele
    JOAN lOAN
    sa nu Totu_i,
    ^1Asistm ce Limitadec¥t In
    imprimã
    asupra l Una capitalurilor latfoloseasc
    cultural
    fie de sunt Consecinta mai
    utilitarismul ce nou c s
    poate tehnologice acest unei
    tutel
    s eficient. este a dintre ca pentru aplicarea produc
    PAUL, PAUL bune celelalte unPericolul este
    se subproduse valorile - culturii
    vechiulculturii noi o de
    AL.
    Sociali adapteze
    AL
    s deplânge în
    ,eficace",
    moment, fenomen cultur
    care diferite,
    întreproduce a _i calea
    INTRODUCERE
    II-LEA, II-LEA, afie îns_i _i preocuprile
    culturi. înelege dezvoltrii
    justificarea tot ietic. ce mnai
    Ele etice este dã colonialism - noilor
    (6/2001) ceea i neoliberale, culturi,
    comportamentului ,local"
    este a
    aspectul, ce
    Discurs Discurs sunt persoana
    su colectivistedup cultural. hegemon. muncii De multe
    la ale Ioan
    nuconsensului c mai se [...] se trebuie
    ce intrinsec:c£ ca cultur
    munca
    exigeneleînrdcinateglobalizrii deschide
    sfâr_itul vechea _ipropag fapt, instrumente
    526, exist sau
    pot Paul judecatamult" creând Piaa Bisericii omeniriistricciuni
    la la valoreaz Piata global", intr 0N
    Academia i, desigur,
    cu urmat,
    numainu
    Academia nr. legitimarea
    s uman,
    al economic. -
    fie din pare impune Mai uman, în libera DOCTRINA
    3. omului,uman II-lea social,etic în o în ca
    logic stiluri în
    dictateîns_i termeni maiadic care ,socialismului acela_i cerc atunci
    Pontifical în în - în
    nou så mod scara privina înales,
    mecanism între cel
    tehnologice decât
    Pontificalã îns_i la r±mâne a se domine modul de de circulaie
    orice
    _i unui decon_tiinta
    i fr mult form necesar sa acestpia diferite i mai
    apariia considera inspir stat-naiune timp,
    a când SOCIALÁ
    nu inovaiile care de de ideile, avantaje,
    sistem. natura nici globalizrii
    valori'. su de fundamenta important
    de casistem, productivitate ceea de lucru s
    de omul poart subordonat netulburat, real" schimba de este de a este lapentru
    ^tiine ^tiine de o colonialism
    în confruntarea prevaleze se A
    persoanei
    Etica modele referin sa ce cã
    mod apreocupå via.bunurilor,
    ea economie BISERICII
    s tehnologice, ci, marca gândi rspândesc orientat ci
    Sociale, mai moral permite are _i i îns_i i a
    Sociale fie dup devenit este relatiile al evita
    pretinde sisteca clar unitate Cu pentru
    sacrificatdegrab, de valoare _i i globalizrii
    utilitarismului. eficientei, cultural, cu de c
    nr . umane. gândire _i la globalizarea, i dezminirea Biserica:
    ea s o
    alte a n
    dipoate ca
    (27.04.2001) religioas. valorile rezultatele de riscul cu instrumen a se cultur: servicilor,
    4. de aciona culturi a
    tehnic dezvol cultura a suprana
    impun socialecuvinte, punct globaliza
    pentru trebuie numai devenit efectiv demon
    Etica etic
    înino mai de este
    a i _i un _i de
    solidaritatea.
    (punct
    11 S-a
    pra liberal evita
    creând
    rezolva tiunilor
    o necesitii
    mai popoaretarea ritatea". nu umane. economica
    exist în
    i n un extraordinare fie constituie
    tii
    multinaionale.
    care,societi eliminate, lor me
    gno-documenti Doctrina Internet. In mit
    CONSILIUL aprilienecesitii limitat Globalizarea
    solidaritii 3. ales, documentînceteaz pentru Or, srac1, economiei De
    cu accesul s
    decât _i faa neamului cu msur, aici
    în probleme
    se tocmai
    lume de _i i s£ Siguran,
    un întrepromoveze O o sa ca este deriv 18.
    PONTIFICAL 2002), alt niciodat toate produc
    a Internet:
    de 0contributie acestor
    sluJire a ocazie
    In social globalizanoilela a Dup al s-i exercita prevalena secel GLOBALIZAREA:
    de practica omenesc? pe confiictual") i
    47 discurs ultima formele condus ele, concentreze inevitabil
    mai
    a umane, invite
    ceperspective
    Consiliului care inse_1 fie
    (7/2002)
    reafirmând integra ulterioare extraordinar
    PENTRU numai mai a exist relativismul
    a tehnologii folosindu-se ,Aceast dezvoltarea, prezentats forme
    Internetul puternic
    vreme,
    al Bisericii solidaritatea. solidaritatea
    de slujba bunîn important pe
    200. sale, E acestei vieii
    COMUNICAIILE su promovând toi în ca
    în la
    dreptate, Pontifical suficient
    eficiente globalizare. progresul
    mod inclusiv forme a pozitive
    s în peASPECTE
    loan
    la
    cudenunare. a tehnologie familiei s
    sociale.
    fost informatice tocmai c fac le logici mâinile
    prevaleze care etic,
    Academia
    trie concret
    în pentrua
    Paul de globalizarea ofer s
    SoCIALE, mereu dezvoltarea pace i mreasc pentru orice care de ie
    cultura fSOCIALE,
    c cea discriminare de umane, aceast ne de Dac
    s
    al presiune fie Cum câtorva amprenta
    între In poate noua efort se gândim dezvolta pia le
    globalizarea II-leaneoliberal
    EticaPontifical inegalitile
    surâd _i
    acela_i foarte (digitaliubire", ^i bineluiComunicaiiledirecie deschid pentru
    documentul s cel
    ele informatic
    tehnologie fi siproducia,
    , poate pentru întunecnupersoane neoliberal POLITICE,
    în a integral un înnumai în slab
    Internet revenit fr a vedem ,competitiva"
    celor
    eficiena timp, critic divide), între
    instrument comun aprarea lume s
    le de actual. s a ,a schimba
    venit
    îndoial, aspectele
    bogai insist: mreasc globaliza
    unitatea la
    piar,bogati,
    sau socialetinde ETICE
    (22.02.2002).impune ^tiineasupra a fa con_tiina c
    economicinsistat persoanelor,
    a insistîn
    Sociale: perspectivele
    globalizarea
    Totu_i, de alt cadrul
    recent drepturilor informaii, ale ca
    pentru
    _i pentru Biserica puterea
    catorva _1 nus-o (n
    tuturor acestui
    Sociale cultura nu
    calesraci asupra pozitive nuimpr1
    nr
    dintrebuns Etica solhda
    de uni pot
    asu nu anu 249
    5 _i a a na la ce i
    singuruli
    nevoia_i sunt la puternic. nicinijloc,
    bogai globali exclusiv
    poten esteDe ce necesar
    globalizarea fie pentru
    s
    universaldântuturor.
    catastrof. cumnicia
    de
    neoliberale
    cultural,noucadrul important:
    la (27.04.2001):
    ceea
    sociale. renune
    care uite care trebuie su, cont putin
    care un vieti1, 2. 4.
    orientat sale un Iat în nr. nr.
    Estemaiîntre
    solidaritii6, fi
    mai
    reduc
    reafirmase se niciodat s£u va este leaculscopul
    a
    pe
    tinut
    fie
    omologare care, 526,527,4.nr.
    însemnatele
    s umane m¡i s
    BISERICII celor
    existent Adic dezvoltrii comun",
    Ea sI sistem,
    fio
    umane,
    culturii
    s
    a criteriu SocialeSociale, Sociale,
    Sociale,
    e scopul trebuie
    care trebuie sine ar spre trebuie culturilor poate
    solidaritatea.
    interpretare
    trebuie rea. fi dezvoltrii atât
    dauna se ar cum
    i piat"s, în a ^tiine ^tiinte
    ^tiine
    ^tiine
    SOCIALAA papa s celui nu scop spre niciscop cum responsabil
    alt binelui cu de schem
    culturilor nu
    un nu
    socialemanifeste al i ,
    în prpastia crora orice
    i ca
    _i fel stabile_te
    diversitatea omenirea de
    înainteze2001 voia rând, un de orientatsi bun, demonizat II-lea diminuaun papa de
    Pontifical
    de de
    problema bogate. este de globalizat Pontifical
    Pontifical
    raporturile mereuprodus
    comun ca a ca într-adevr unica cheile
    produc
    Pontificalã
    DOCTRINA
    lumina în primul nicinu _i absolutizat, al tuturor
    globalizarea, t£rie
    mult anul lsatis solidaritii mod 2
    trebuie sistem Paul le dup alII-lea
    globalizare,
    nr.
    s natiuni binelui
    este
    reînnoit globalizarea
    fie un în a s cu respecte
    sunt 5, Academia Academia
    AcademiaAcademia
    mai dinîn
    globalizarea fie îin s priori,
    nu trebuie Loana de
    orientat
    foloseascinalienabilå afirmå Trebuie 2002)
    inseparabile,
    ca s -, nici un ea culturi popoarelor, 3.
    dreptul
    0N i i precedent evite papa trebuie
    si
    atare,
    contextul c
    Nici nici continu ca s
    Paul aprilie
    3.
    nr.
    INTRODUCERE lrgind
    srace slabi a este de la 526,la la la
    manier obiect umane,
    faptului nu
    trebuie - Trebuie nr. Discurs
    DiscursDiscurs Discurs
    diferitelor fcut?
    Ioan
    se cei ca spune uman ca ea.
    nicitrebuie
    s£ are globalizrii,Globalizarea (12Romano,
    procesul (6/2001)
    ca s pentru i, aceea,
    ,globalizarea,
    a cu Romano
    discursul
    natiuni ca un în ca rând- valoarea
    nu a scop,
    slabi,
    evita principii
    Vrea instrument face relele,
    persoanei
    nu universale
    de II-LEA,
    II-LEA,II-LEA, II-LEA,
    în i - uman asupra etic, extern colonialism. Sociali
    ,fiinanu
    pozitive ea
    globalizarea nivelarea ce-i L'Osservatore
    Intreprinzând
    acest
    examineze
    a mai se economice
    schimb, i vor
    degrab, doilea 6L'Osservatore AL
    AL AL AL
    pentruîntre dac subiect, toate suflet de distrugel0.
    le Pericolul atunci, Aggiornamenti
    insistat
    persoanele prevalente. Pentru PAUL PAULPAULPAUL
    celor în dou c
    persoana slujba cuvine
    putere armoniei
    Deja
    sraci, tialitái
    odat un pentruun al IOAN IOANIOANIOAN
    zarea,In adic de 7
    Cf.
    250 så a
    mod cele cele un este Mai du-iIn tip
    Si
    i de în ce se o S 9 10 11
    18. GLOBALIZAREA: ASPECTE SOCIALE, POLITICE, ETICE 251

    un cod etic comun12, Cu alte cuvinte: dac se vrea ca globalizarea sa nu


    degenereze in relativis1m etic _i în omologarea stilurilor de via i a cultu
    rilor, trebuie cutate împreun acele valori umane universale care exista
    în toate elaboràrile culturale diferite. Este acela_i concept pe care-l expri
    mase deja cu trie în discursul su la ONU. cu ocazia aniversrii a cincizeci
    de ani de la întemeiere, pe 5octombric 1995:
    Dac vrem ca un secol de constrângere s lase loc unui secol de convingere, tre
    buie s gsim drumul pentru adiseuta,cu un limbj comprehensibil _i comun
    cuprivire la viitorul omului. Legea moral universal, scris în inima omuui,
    este acel tip de gramatic ce folose_te lumii pentru a aborda aceast discutie cu
    privire la însu_i viitorul ei'3,
    In orice caz, va fi nevoie s se pun baz peorganisme internaionale
    înzestrate cu autoritate i cu instrumente efciente care s însoteasc i s
    orienteze procesul de globalizare, cu politici corespunztoare care s in
    cont de toat complexitatea fenomenului, i nu numai de aspectul su eco
    nomic: La nivel mondial, trebuie s se prospecteze i s se aplice opciun1
    colective, printr-un proces care s favorizeze participarea responsabil a
    tuturor oamenilor,chemai s construiasc împreun viitorul lor"; adic e
    vorba de ,a reglementa pieele, a supune legile pieei lacele ale solidarit
    tii, pentru ca persoanele _i societile s nu fie în voia schimbrilor econo
    mice de orice tip i sã fie ocrotite de zdruncinturile legate de dereglarea
    pieelor"14,
    In sfâr_it, nuputem s nu spunem c globalizarea interpeleaz în mod
    direct Biserica îns_i. Ba, mai mult, comunitatea cre_tin, în virtutea uni
    versalitii sale i a ,catolicitii" sale, este în msur mai mult decât ori
    care alt realitate s îneleag i sãorienteze menirea spre oglobalizare
    integral, atent la planul lui Dumnezeu. In mesajul pentru a XXXIV-a Zi
    Mondial aComunicaiilor Sociale (12mai 2002), Ioan Paul al II-lea pune
    problema în mod explicit întregii comuniti cre_tine: ,,Cum putem garanta
    c£revolutia informaiei _i a comunicaiilor, care are în Internet primul sµu
    motor, s acioneze în favoarea globalizrii dezvoltrii umane i asolidari
    ttii, obiective strâns legate de misiunea Bisericii?5 Astzi Biserica con
    sider c este parte a misiunii sale s fac generaia noastr con_tient c
    fenomenul globalizrii este o ocazie preioas pentru a construi - conform
    planului lui Dumnezeu - unitatea neamului omenesc, salvgardând bogi
    ile, demnitatea _i libertatea tuturor popoarelor care-l compun.

    P IOAN PAUL AL II-LEA, Discurs la Academia Pontifical de ^tiine Sociale, nr, 4.


    15L'Osservatore Romano (6 octombrie 1995) nr. 3.
    1" IOAN PAUL AL. II-LEA, Discurs la Academia Pontifical de ^tiine Sociale, nr. 5.
    15 L'Osservatore Romano (23 ianuarie 2002).
    ,gloreleadic religios
    evenimente
    Meninându vorbeasc
    r¯ politice. de împo
    s oamenii
    o mnaipreios, îns necesar,
    cultural sau
    numai optiunile
    s
    eticla poateglobalizarea.toti
    renuna
    BISERICII mai
    Bisericii, evangheliei.
    privire
    planul este
    au
    natur nu inspir pe
    ajutadac
    ce politice, poate
    A ceea pe cu inspir
    SOCIALÁ
    a
    de
    necesar
    sa lumina î_i a-i Mergând,
    sociale evaluarea nu
    de
    sclavii ele i
    i
    despuiati socialese Biserica
    con_tiintele
    DOCTRINA mod cu care
    învtäturiiîns_i. care necesar.
    nasc lumina
    în exprimedin
    rmânândmi_criledin impopularitii,
    fie libertatea culturile
    se s forma
    neoliberale,
    ÎN s le discernmântul
    conform
    INTRODUCERE sracii s a
    evita pentru
    ezit de a
    de Biserica, de
    echidistant pentru
    va ca i fa
    _i cultur nu
    Concluzionând: istorice, culturii
    Chiar
    cu
    preul
    solidar"
    vechi aparine, neutr" curajos curentului.
    triva
    dat în
    bunvoin
    celepropria procese
    o mereuEste
    cazul
    balizareInc mod
    decât care-i mân
    252 de în
    ^i se
    radicalismul
    profetic: ratio, triva
    ziceterminate, parerezerve,
    problema este
    fr£ghelic, Decare preventiv". întotdeauna
    cutdevedem
    acestei prilejul cu ricane
    a
    n poate
    diviaa prescrie
    rareprescrise Dintotdeauna
    deprezint
    pild, porunca
    de
    bândeasc fiinte
    unei
    viaa Uciderea Ioan Reflecia
    ,Rzboiul
    drept" 1. Bisericii lui a Pe
    un fapt,
    Biserica
    påcate, _icruia loan 20
    a
    altuia, recurgerea
    Paul magisteriul
    evoluii: concret cum
    ru refuzarea dac dat
    legitimei
    aprri,cazul rzboiului lrak,din în Paulmartie
    nu
    fi dreptul-obligaiaBisericapornind
    al inevitabil" cre_tin spus
    s-au na_tere
    necesitateaca de Legealui
    întelegere o întânit-ose a privina al
    _i II-lea a),rzboiul 2003
    binelenumaiun individual îns, fr judec
    oricrei II-lea
    Dumnezeu.lui la de social.
    Din
    atitudinea
    în are unei 19.
    comun Dumnezeu umane
    [...Je un explic£ arme. la
    ,dac" cu lucruri izbucnea
    privire recurgerii
    mai faa datoria ce fenomenulmereu
    complexitatea
    favoarea înBISERICA
    ample
    a-de
    l drept, ci o interventii
    multiplelor
    al completå social, de la nu i drept"; adevrate si
    motive
    punctul de
    este
    familiei
    pune pe almaiesla legitim£
    ce poate fr în la teoretic dezbaterirzboiul
    apar
    sub
    Exist, s rzboiula
    obligaie aceast lupte, rzboiului b)
    la pcii
    reflecia_i schimb, în concilia
    fiins";armate fort I
    sau
    agresor în într-adevr, mai situaii, pcat aprare eliminat
    realitii amestecul din
    formaunui admiând claritate, i împotriva RÁZBOIUL
    al nivel atitudine practic, exacte. De în cu
    profeia drept de
    comunitii pentru profundå
    gravä credincio_ilor de este
    pornind solutionarea privire Irak.
    colectiv; adesea sosire
    0 poate
    niciodat
    condiia de istorice,radical oglinde_te umanitar"; distingem intervenieiLuarea
    adevratsituaii deosebit îns la
    dramatice,
    a ,istoric" s evanghelic reafirmatalaceea, poate fi
    de ceea de unui adevrata doctrinä
    rspunztor
    civìle. celfapt, cear, c, abordeazdac se _i la de
    a complet,
    împoatunci dificultatea conflictelor.
    nua paradox.interzicece încercat
    în gravitate.
    si în alegerea profeia etape lungfã
    treidrum poziie
    legitima
    Se care nu situaii rzboiul c)
    pe ca de anglo-ame
    întâmpl.
    d«una i Biserica
    valorile care contraextrema rzboiul istoria. utilsa
    sdo påcii evan fermä
    ap Este, [...] ale Nu
    s de le de pe
    de de au docAugustin
    SummaConform ar aciuneadoctri
    nevoie, cu legitim
    primejdia pa_statIn aceast bomîns_i tema pot dep_esc
    reexaminmdepDesigur,
    de seriade
    emortal - de înzestrat con ar
    rzboi cu încredinate"2,
    reglementare arme
    progresului i cincizeci
    în de (sub abordat
    evenimentul demonstreaz
    apare distrugere
    teoretic
    extrem esterestabili aceast reconfirm mas,
    în modern. treburilor de aceea, rzboiului.
    deznodmântul
    la sfäntul
    Aquino daunele
    provocate
    de existala obligaia
    astfel
    BISERICII just; dreptul s principiu, ultimii14/2351.
    privire
    cazul i în cauza oblig
    la trebuie cu de
    sa'.
    actiunea sa
    de fie a
    de va competent
    îndurat.
    referint
    distrugere de
    sistematizarea
    datde epoca s de rspunderea
    fost i dup care,
    dinpurtate
    armelor
    fenomenului
    cå în Toma .probabilitate" cât guvernelor (1992) cumîn EV
    justificare rzboiului le-au dreptul
    mijloacele ne
    acestea ca
    A
    SOCIAL timp discernmânt, succedat55:
    evalu·ri prima în c, A_adar, nemsurat (asa
    ipotez, nedreptatea de rzboinice reafirmat
    folosirea nr.
    prin întregime face internationalce Catolice imediat
    sfântul atât
    sica reafirmat
    biologice total" (25.03.1995),
    expus
    aceast teoretizat (1965) nega la popoarele
    toate Toate
    a
    s-au
    DOCTRINA dublede motivul Si parte calitativ.cresc
    deja de mod
    nedrept
    suficient adaug schimbate
    drept", la rzboicare 2308-2317.
    _i lume. poate
    epuizate Bisericiü de [...]
    actiunile
    s-a parte,
    acestei
    în
    avut apoielaborat cu Vatican a _i rzboiului necesar
    In i iau ocroti ce lipsitenou'. armate vitae
    ca
    aprofundat ,proporionale"
    din chimice
    schimbat
    diferit:
    aprri. 1/1596. 1/1598.
    ÎN lui.care a drept", suficient autoritate
    se care duplegitime, totul
    rzboi devenind Evangeliumnr.
    o Catehismul calitii
    dindisprutlinufostalii a
    INTRODUCERE aeticde parte
    suprimarea
    însu_i, Intr-adevr,
    i mnod
    o uria_e conflicte CV EV
    Catolice,
    în
    existe de Conciliul, legitimei
    pe
    sfi
    rzboiul sfår_it, înclcatII-lea corespunztoare, îndatorirea
    armelor opticperversitateacu A_adar,
    conceptul
    de în 79: 80:
    radical,
    alt enu _i aprrii s-a spirit ajunge
    distrugeri cauza mas,
    agresorului
    Compatibilitatea o condiia nr.
    nr. Bisericii
    s a lipsi state rzboiului II-LEA,
    Dei, nu într-o stiintifice.
    timp, fie al
    în doctrine, limitele
    într-un de spes, spes,
    uneori de _i deja al din
    pe civitate
    condamnare
    despre
    i, s Conciliul
    ordinea va
    ,Rzboiul de noastre, i precise) si
    în
    rzboi impresionant
    AL et el
    Catehismul
    Theologiae rzboinic i cu ^efiia_adar,doctrin, atomice fapt, exterminare PAULGaudium Gaudium
    atribuit toaprare,
    implice acela_i rzboi Totu_i, Grozvia
    rzboiului provoca
    multrzboiu
    aprare, natura melor orice
    acestei de LOAN
    trina
    De mele ^i fore nic. zilele diii cu
    254 în în n: de au, bei _it, nu ' 2
    Romano fatalitate:
    umane, altele
    enciclicei
    reafirma discursul rare _i
    face
    scopultransforma
    rând,pri, .amestec
    O intereselor
    gere
    esterzboiul, ani).
    Gaudium XXIII-lea pentrustate,
    nicinaional, tiuni.mijloc Sf§ntul
    Scaun.
    lâng Nu De întreg1
    triva
    cu Luând
    lui actiune rile
    IOAN inumane operaiunile
    Ioanmilitaref comun,
    în s condamnat Totu_1,
    (13-14 nu rzboiului!a
    înceteze, de a cuaceea, trie rzboiului
    PAUL pe A_aexercitarea Organizatiei
    con_tiinta altrebuie
    condiiilePacemn despre decât
    ca aomeniru interventiaa rzboinic în
    umanitar), în
    et care XXIII-lea nu rezolva
    un în Dumnezeu _i _isau
    considerare
    ianuarie AL cum preveni înfr a orice daca
    spes, are ale
    se aflate mod
    II-LEA, ca altul, faa unor
    trebuie în in neglijate amintesc
    poate Rzboiul restabilind ezitare, total i
    nr. evenimentelor rzboi litigiile -
    timpului posibilitate nobil în tragic
    deaceast
    ipotezä
    2003).
    Discurs 80: vedere,
    rzboiului terris care a confictele riscului regiuni
    îndreptat
    pronunate
    percepuse spus mediatoare
    joc:Naiunilor
    EV recrge Dreptul împotriva toate
    Biseric ar
    întemeiat cu consecinele 19.
    (1963) Carta
    trebuie lor. a loan nu
    diplomaiei în vaste fi
    folosire
    1/1598.
    adresat (chiar
    lipsit BISERICA
    mai mentalitate o
    nostru este pacea rzboi real acestea,
    drept extrem [...]J
    lainternaional, în
    deja Organizaiei
    rzboi, folosit Paul
    niciodat însesi, caîmpreun
    fr£ deja
    ales,
    rzboinice nu Rzboiul Unite, a omului termeni de _i
    Corpului sau _i al
    printr-o
    organismelor modernele discernmânt Sfântul
    pacea, total", de orice în ar
    I
    s aceast pentru i pentru sunt II-lea fie, recentii cele fi
    RÄZBOIUL
    angajarea mai fost a respectândchiar asum însusi,
    Diplomatic întreasc _i estenou. mijloace
    nu o o absolutiprogramat
    cu legitimitate
    populaiile Naiunilor fatalitate;
    soluionare instrumentul Conciliu,
    dac poate corpului
    a dialogul dat locuitori de
    insist
    considerate cea schimbare primul reglementa conflicte crim Suverani legitim
    Preocuparea e relevanta
    internaionale, spre
    Bisericii
    tradiional, condiii vorba demne
    fi ce _i
    (13.01.2003): con_tiinacã leal,
    consideratdiplomatic el au însu_indu-_i
    distrugerea
    ceincontestabili: sau
    pap civile Unite lor
    este izbucnit, Pontifi, moral
    rzboiul de solidaritatea de egalpentru a armate trebuie este
    realizatä,
    inevitabile; de care aflat foarte
    în litigile aprare
    ai ommereuo maxim,negocierii
    a
    prevalent timpul asigura dreptul a o
    declar:
    LOsservatore în niciodat acreditat
    _i dreptur1lor condamnata
    s£ crimá _i,
    drepturilor nu
    limita a de în ora_e
    unor
    condamna
    adicformulat riguroase; dintre
    se ca
    este
    desf_u primul dintrepoata atare, atune sau
    Ioan efec de dup
    _ibineleinter naiunidintre înfrân fhe imp0 Orice
    255
    na un pe cu de
    o a a
    13/l40. EV
    (01.05.1991),
    21: nr. annus
    Centesimus II-LEA, PAUL.
    AL IOAN 10
    1999). martie Romano
    (39L'Osservatore
    0
    1991).ianuarie Romano
    (186L'Osservatore
    _.u. CERAS,
    319 126-135:
    (11.04.1963), terris Pacem
    inXXIII-LEA, AL
    IOAN 7
    îns_i.intervenia justifica pentrua NATO ditrilor
    n nele
    guver controversate)
    ctre de altfel,
    interpretri,de (conform
    unei ciente
    considerate
    sufi Securitate, Consiliului
    de precedente
    ale rezoluiilor drul
    plaseaz
    ca în sede_i ONU, direct
    al specific _i mandat un
    fr realizat
    NATO, umanitar" a ,jinterventia explic zbav se situaie aceast Cu
    internaionallº. comunitatea rezolvat încde are careo
    urgentäpe mai problema
    cea pareaceasta rzboiului,_i alternative eficiente te
    instrumen
    internaionale, confictelor soluionarea pentruelaboreze, sacum
    pân reu_it n-a I-lea- al
    Paul lodeplânge
    an Uni-Naiunilor
    te Organizatia
    discriminator. vârf
    _i organ
    de un
    rmasSecuritate, Consiliului
    de încruci_ate
    ale vârfurile blocatde este
    realitate, securitatea,
    în paceai garanta pentruanscut ONU,principal:
    obstacolul ciocne_te
    de se
    pace culturde nouamoment, acest în
    Ins,
    Irak.
    rzboiului
    din ocazia interveniile
    papei
    cu fost au linie aceea_i pe
    Exact
    culturi. diferitele popoarei diferitele respecte
    scare acord unprilede lege s negocieri
    care angaja
    în pentru
    se a bunare,
    rz actele
    de armele
    i oprite mérit A_adar, înainte. privind criz dintr-o ie_i
    pentrua niciodat
    cale o este violennu alt rspunde
    ola violent
    care O
    Kosovo: rzboiului
    din începutul Europei,
    la
    Consiliului Adunrii membrilor adresate fost au
    careacelea_isubstanial
    mod în
    sunt 1991)8, ianuarie (17 Golfrzboiului
    din prima
    azi rostite
    în
    puternice, cuvinte acestesemnificativ
    c£ niciodat".
    Este fiva ciodat
    nu i
    ni
    fost naiuni.
    aNu între
    existente problemele complet rezolva pentrua
    potrivit mijloc unfie spoate rzboiulnu trcie cu
    repet s vrea a_ cole,
    peri mari deaceste
    ore In nou: propun
    din înceteaz
    s-o nupozi_i
    ie
    aceast însu_e_te II-lea
    i_i al
    Paul loan conflicte,
    i ultimelor ocazia Cu
    înclcate". drepturile repara pentrua potrivit
    instrument un
    poatefi rzboiul
    mai ccrede
    traducerea]a decâtputernic mai muloriginal,
    t
    latin textul spune [a_airaional atomic,
    este forta posed laud
    c se
    care
    nostru, timp
    al acest ,in aceea, negociere";
    de prin schimb, înarme,
    ci, larea
    recurge rezolvate
    cu fie trebuie
    s£ popoare
    nu dintre
    controverse eventualele
    c£ -Scrie
    el
    convingerea umane fiintele printre nmult rspânde_te
    mai tot Se
    BISERICII SOCIALAADOCTRINA INTRODUCERE
    0N 256
    19. BISERICA ^IRÁZBOIUL 257

    2. Principiul ,amestecului umanitar"


    0 aprofundare succesiv a doctrinci sociale a Bisericii în privina raz
    boiului i aconfictelor a avut loc cu airmarea principiului amestecului
    umanitar". In sediile internationale se vorbea despre el deja de la jumta
    teaanilor 80, adic de c§nd se studia cum s£se atribuie ONU misiunea de
    aveghea asupra securitii mondiale cu operatiuni umanitare i de sigu
    rant interna(ional public, capabile sã previn sau s duc la încetarea
    înclcrilor grave ale drepturilor umane, punându-i pe agresori în situaia
    de a nu d§una.
    Rzboiul din Kosovo (1994) nu a izbucnit pentru a afirma supremaja
    unei naiuni asupraalteia, nici pentrua recuceriun teritoriu pierdut, nic1
    pentru a apåra graniele de un agresor nedrept. NATOa venit împotriva
    lui Milosevic din motive umanitare: pentru a opri .epurarea etnic" fãcuta
    deAdic
    armata Federaiei Iugoslave împotriva populaiei albaneze din KosoVO.
    suntem în faa unui motiv de rzboi diferit de cele clasice; suntem
    în faa unei intervenii deamestec umanitar".De aici provin multele în
    trebri cu privire la conflictul din Kosovo, care pune, mai ales, o problemå
    de fond: rzboiul este un instrument potrivit pentru a restabili drepturile
    umane înclcate?
    In aceea_i direcie a mers Biserica.
    Lu£m act aici - a spus Ioan Paul al II-lea într-un discurs adresat corpului di
    plomatic - de una dintre evoluiile, fr îndoial, cele mai semnificative ale
    dreptului popoarelor care a avut loc în decursul secolului al XX-lea. Urgena
    individului este la baza a ceea ce este numit dreptul umanitar. Exist interese
    care transcend statele: sunt interesele persoanei umane, drepturile sale. [...]
    Pân acolo încât s-a impus un nou concept în aceste ultime luni, cel de amestec
    umanitar.

    ^i papa explic:
    Odat cetoate posibilitile oferite de negocierile diplomatice, procesele prev
    zute de conveniile i de organizaile internaionale au fost puse în practic i
    odat ce, în pofida acestora, populaii sunt pe punctul de a pieri sub loviturile
    unui agresor nedrept, statele nu mai au dreptul la indiferen. Se pare tocmai
    mijloa
    c£obligatia lor este de a-l dezarma pe acest agresor dac toate celelalte
    ce s-au dovedit ineficiente. Principile suveranitii statelor _i al neamestecului
    în treburile lor interne - care-i pstreaz toat valoarea lor - nu pot totu_i s
    constituie un paravan în spatele cruia se poate tortura _i asasinall,

    La un an dup aceea, preocupat c rzboiul din Bosnia-Hertegovina


    ar putea s degenereze în rzboi european sau chiar mondial, papa reia

    1" IOAN PAUL AL II-LEA, Discurs adresat Corpului Diplomatic (16.01.1993): L'Osservatore
    Romano (17 ianuarie 1993).
    ,interventia
    princi princi
    aminteasc reaadmisibil
    In din c£, capt în constituite
    diferite, de umanitarse agresorul
    interpu voia carec umanitar
    garan ,,suvera
    internai instrumentele
    permit, ale planetar
    cererea
    interna Romano,
    militar, inter
    legitim interven le
    precis. implicit ample,public; se inevitabil, faptul înclcri
    în internaional,
    Este considerat pune nu _i lsat umanitii?
    împotriva
    tip mijloace
    considerat mai c este urmrit
    amestec pe uimeasc s limitele
    politie
    la
    organismelor
    pân nivel
    L'Osservatore
    aplicare internaional intervenia care
    _i
    BISERICII de agresorului. este a caz, organe pentru
    internaional,
    dezarma grave
    umanitar" pentru internaionale deveni este i
    s interventie i ONU
    oinstaureaz forta extinde la
    cu rând",
    necesaracest i
    maifapt, (12.01.1994):
    înceteazo este unor de estenu dreptul s conceptul
    are militar
    este
    agresorului violent,
    1994,
    în ar
    operaiunile trebuie
    ca a cu
    SOCIAL a Balcani a-l i reformå al
    dezarmare schimb,
    primul
    Ins,
    încredinat când operaiunea
    supranaionalevit supranaionale, se celeDe
    interventiaorând devine
    anul utilitate pentru din neînlocuit
    paceastatelor:
    nu
    ordini exist poliie
    numai nu revizuiesccrimele înceteze General
    su, din agresiune .în
    dezarmarea Bosnia-Hertegovina).
    garanteaz. nou se se o
    DOCTRINA primul în în rzboinic aceea,
    cum Cum prevedea restabili
    r¥ndulo îngrijortoare aprare, mereu ratio,
    întâmplat în
    vedere unei cu nu
    este de
    folosit si, extrem, capitol
    armelor. rspuns:
    înäbu_i
    de cadrul
    în subiecti
    armat, aciune De curs? se autoritirolului s Audiena
    între orice extrema
    recurg umane conflict democratic
    la Nu legitima cadrul se unuidefinit. nu a a faceîn
    ÎN în
    -, umanitare. reusi caz
    interventie în asau
    preveni sau
    deosebireel are
    Biserici, s-a ci forta a fr± realist
    întâi
    INTRODUCEREpropriu: unor dreptul,
    tutel esteîn iraionale
    faa rzboiul a
    con_tiin
    aceast a comisela
    spunecareevenimentele ca cum în drepturilor acest trebuie pentru Discurs
    mentine
    moral; s-arseså i
    rmâne cuvinte:aflate
    ordinii",
    înc mai Esteunei
    actiune ^1 nu instan"
    amoralnecesarl2
    uneori în _i în în
    autoritate
    (a_a de
    interveniei vedere dacnecesar rzboiuluidemocratic
    facesensapostolic i _i i suntem
    într-0
    sunt dac
    înc în transforme na_terea omului,II-LEA,
    militar dreptateaprile
    cazul Totu_i,
    nationale"?pentrua i
    anecesare
    umanitar"
    tutelarea alte violente întrebrieficient lor
    pentru
    i în de în învtura a parte AL supliment,
    pag.
    9.
    argumentul
    rzboinic" aceea,
    estedoua în cu fortîntre transform Desigur, interventiei
    drepturilor
    PAUL
    Scaunul tip care de o
    de
    tat sfâr_it.,
    cipiul
    orice punct ororilor modi zeaz Spus nedrept..
    piul care venia logiciimaremulte onalnittü Or, tionale
    IOAN
    258
    De a
    în
    care aceea, estenere s
    se 12
    la
    tia în în în
    comportamentele ilor"? un directe
    în moartea
    ar Occidentului, _i au din struie_te iul din vechiipregte_tepacea, tita atac tate,BushGeorge W.
    Bushcretarul
    brie cele iudece exist srestabili
    ratificat eunt con_tiinta nu Sunt S-au
    13stare trebui iminent afirmat
    Inacceptabil A_adar,
    Cf. rzboi preventiv"
    punct Statele preventiv"
    ,,Rzboiul fe
    sentin esteideea 2001 din Oa 3. înclcate.
    Dot dezvoltat
    frà
    P Va a iluzii despre judecate
    BORGOMEo, de treia toate o fi
    s atâtorputea Irakului foarte Aprriideurm, Curtetranscende
    în considerate
    rzboi. întemeiat al c deUnite cu de umana,granie:
    se vedere rzboiul. de mai rzboiul la etap crimele anul
    afirme selui nu a a-l la fie
    nevinovai întreab: fi Saddam din este mult
    a lu i
    veche. turnrile în PenalaDelhctele
    Editoriale sale permis în
    exist i crede
    rzboiul". (discursul
    lovi SUA faa de 2002 Londra reluzarea
    juridic
    punct din Vegeiu, cne
    acest peatacurile inacceptabil decât cel aprofundare impotriva grantele nsa_1
    inacceptabile Paul
    teoriei probleme
    Anglia In c£ Intr-un preventiv" Internaional ^i
    impotriva
    suspiciuni" Hussein dovezi dintâi gemene Operativ Sau omenirea. incalc 19.
    dellaprincipiu, pentru Vreodatã cum de i dou£
    violenta o
    teorie scriitor de D. la
    rzboiului, BISERICA
    Radio se devedere gre_it rzboiului geografice
    clare i
    recente anumit pe Wolfowitz, la umanit, Madrid, interne _i
    a poate cu pe din Tara West din
    nou, du_man a ofenseaz
    aticana omenirea obliga sau sã arme 11 n
    dipunct se latin fost a New doctrinei umanitäii
    de A_adar, ^I
    _i moral.
    i Galilor învinge permanent
    se septembrie,
    justifica sens, Point pe chiar fie
    RÁZBOTUL
    pe suficiente punct Declaraii, doctrina di prezentat
    n ale
    pentrudistrug un de de pentru York, dup oriunde 1 i convingerea
    (19 un preventiv", ianuarie unei
    guvern distrugere Episcopii vedere
    explic,
    de secolul se din sociale dac
    politice crimele
    drepturile
    noiembrie ar cu nu
    a proces din poate atentatul i
    ajunge vedere violen natiuni;
    se
    destitui opunct nici nici Conferintele lui aînsu_it1 (instituit
    _i au
    periculos far, al se iunie
    ca 2003), prescriu: în
    împotriva
    împotriva americani,
    moral, în Bush gåsi o elaborat a oricum fost c
    2002). s e
    înale alpolitics, IV-lea: apåra Bisericii care
    de de umane
    obligaia drepturile
    un sã mas unui unei
    schimb, pacea _i schiatà noutate.2002).
    este
    comise
    triasc vedere de de
    depe competent
    tiran? s se nesustinut pre_edintele ar în esteacele
    provoace
    inteni împotrivaimplicri atac episcopale c revenirea Dac un
    Doctrina
    11de a avea anul umanitáii
    ofenseaz
    modifice up con se In septem venit, în
    drepturi
    necesar
    rzbo in
    posibil subse Chile; de umane
    ve_nic Dac moral grav reali loc. 1998,
    vrei ves a 259
    ce în s£ le
    2003). nmartie Avvenire
    (19 Cf. 14
    alimenteaz
    ura. carerd£cini
    atâtea tot suntcellalt de
    fa£noastr închiderea nostru, rasismul nostru,
    Egoismul lumea. sträbate violenei
    care iraional a explozie aceast între
    responsabilitile
    noas privire
    la întrebmcu trebuie
    nes rând, primul In
    fãcut? de
    ce-iatunci, ^i
    înainte privim Så 4.
    Palermo. ora_ul
    bombardând
    mafieistârpirea voi s-ar cum _ibombele.
    cafiAr stârpe_te
    cu se
    Aceasta
    nu
    religioas. culturali natur dei estislamic
    e terorismului Rdcina
    corupte". ,apostate
    _i msur ca jumti de fr catalogate
    elde derate,
    arabe
    mo regimurile înse_i rând, primul Islamului",
    în ci, coruptoriai
    du_mani i el
    definiti
    de SUA,
    îndeosebi, occidentalii
    i, numai nuerau
    luptat trebuia crora împotriva du_manii aceea, ,pur".
    De Islam creeze
    un
    sadic religios:
    esenialmente era revelat
    el a salebtliei Scopul
    asuprite.populailor eliberator
    al uncanici juste, socialerevendicri unor
    favoarea btea
    în se
    care lider unlumii
    caprezentat s-delirante,
    a nu lui
    discursurile Acesta,
    cu Laden. Bin lui fcut frumos cadou un fie poate
    s
    fapt, grav.
    De foarte politic eroare oeste
    _i pace), pentru fcute sunt gile
    reli toate rzboi,ci scopuri
    deinstrumentalizat
    pentru niciodat poatefi
    religia
    nu limina vizita
    ad indonezieni
    aflai
    în episcopilor vorbind 2003,
    martie 29
    alII-lea
    pe Paul Ioan repetat cuma a_a (pentru-c blasfemie"
    este faptul
    c£ afardebeligerante,
    în prti ambelor partea conflictului din
    sacralizare" a aceast civilizaii".
    Or, întreciocnire ocareligios"
    sau
    ,r¯zboi unistorie
    ca treac
    în srisc elc este Irak dintragic
    rzboiului
    singulare
    ale aspectele dintre Unul politic. vedere punct
    de din Gre_it
    rzboinice. superioritii forei
    a_i logica pedrept,
    nu
    întemeiazpe popoare
    se dintre pa_nic Convieuirea securiti. propriei
    adresaameninarela presupus observao oriunde
    ar lumii, partea orice
    militar
    îninterveni dreptul-obligaia
    ade aroge s-i universale
    _i pcii al
    garant erijeze
    ca puternic,
    ses de fioricât
    ar stat, unuipretenia juridic
    vedere punct
    de nesusinut
    din istoriei!"4
    deEste con_tüne
    a_i propriei
    Dumnezeu,a responsabilitate
    lui faa în mare asum o dispoziie
    î_i la
    internaional
    pune le dreptul care pa_nice
    pe mijloacele epuizat s-au c
    decide ,Cinecondamnnarea
    sa: dure foarte cuvinte prinexprime Valls,
    s
    Navarro Joaquin cuvânt, purtätorului
    desu mandat dat i-II-lea
    a al
    Paul
    Securitate.
    Ioan Consiliului
    de decizia oricare
    fi ar singur, aciona a de
    libertatea dreptul_i rezerve s-_iautoritatea
    i accepte nu-i ONU
    s al
    bru
    mem inadmisibil
    un ca Estjuridic.
    e vedere punct
    de nesusinut
    din De
    BISERICII SOCIALAA DOCTRINA INTRODUCERE
    IN 260
    19. BISERICA I RZBOIUL 261

    Cum s negm c Occidentul s-a preocupat mai mult de propriul pr0


    gres economie i de oexploatare egoist aresurselor comune decât de o
    redistribuire egalà abogiilor? Cu ce fat cerem noi astzi solidaritatea in
    lupta împotriva terorismului _i a trilor srcite _i apsate de datorii, pe
    care le-am sufocat cu logica profitului ca scop în sine? Nu se construie_te
    pacea dac se susine primatul eficienei _i al profitului în defavoarea ega
    litäii _i a solidariti.
    A_adar, trebuie s privim înainte. Solutionarea problemelor care îm
    piedic pacea nu poate fi lsat logieii armelor. Pacea este posibil dac se
    porne_te din nou de la demnitatea persoanei umane i se pune în discuie
    acel aspect al suveraniti, care permitestatului s decid in mod auto
    nom rzboiul.
    Deaceea, este necesar s se redea fort i autoritate Naiunilor Unite.
    Dupä rana provocat de rzboiul irakian,e nevoie de o intoarcere la res
    pectarea dreptului internaional. El trebuie i actualizat, acum, când a
    fost ratificat Statutul Tribunalului Penal Internaional, incluzând în mod
    formal terorismul printre crimele împotriva umaniti, cu norme care sà
    permit aducereagrabnic a celor vinovai în faa justiiei, fär lunga fili
    er birocratic a extrdri.
    Cu rzboiul din Irak am putut certifica personal, pentru a câta oar, c£
    Natiunile Ünite sunt, de fapt, lipsite de autoritatea _i de forta necesare pen
    tru a face s fie respectate normele internaionale. La ce folose_te faptul
    c£în Carta Naiunilor Unite se stabileste(cap. VII, art. 39-51) cãConsiliul
    de Securitate ia msurile necesare pentru a mentine pacea i pentru a
    tutela dreptul dintre popoare, dac apoi- ca în cazul nostru - tara lovit
    de un act terorist dezlnuie în mod autonom rzboiul _i î_ialege aliaii?
    ^i cele trei Rezoluii ale Consiliului de Securitate (adoptate pe 12, 18 _i
    28 septembrie 2001), cu care se d£dea cale liber interveniei armate în
    Afganistan, au venit, de fapt, dup ce Statele Unite deciseser deja s-i
    fac singuredreptate. A_a încât a existat senzaia clar c mai mult ONU
    a fost cea care s-a aliniat dup poziiile SUA decât Statele Unite s se adap
    teze conform deciziilor Consiliului de Securitate.
    A_adar, se impune o reform a ONU dac se vrea ca în viitor ordinea le
    zat s fie restabilit cuinstrumente adaptate _i conform regulilor sigure ale
    ustitieiinternaionale, _i nu conform logicii" impuse de puterile mai tari.
    Forta dreptului" trebuie s prevaleze asupra ,dreptului forei". Pentru c
    un lucru este sigur: nici orzbunare îmbrcat în dreptate i nici un rzboi
    lus dup propria decizie nu vor putea genera vreodat olume reconciliat.
    In sfârsit, trebuje s avem con_tiina c dreptatea singur nu e sufi
    ient: rul se învinge cu binele, ura cu iubirea. Desigur, omenirea are
    1evoie de dreptate, pentru c pacea durabil se întemeiaz pe legalitate si
    II-lea
    nevoie garanteze
    slimiteaz
    ,iuvaloarea
    istoiså
    construim
    schimb, în
    esteal
    Paul dramatice
    în 14).
    dreptate,
    BISERICII Ioan în ei (nr.
    între
    obiective, om
    explic cotituri
    proprie
    întâlneasc
    la
    de
    A afar se privire
    SOCIAL¢ drepturilor
    - dreptateaesteacestei
    lecia
    învm
    în fapt îi cu
    De
    Totu_i,
    DOCTRINA se care nou
    s
    iertare.
    -, al din
    si oameni
    demnitatea
    umane.misericordia
    bunurilor întânim
    0N de
    pe iubiri.
    civilizaia
    împreun
    _i
    INTRODUCERE
    drepturilor
    iubire faccu s ne
    domeniul necesar
    îi însu_i,
    in milostivireas
    de Dives Trebuie
    reconciliere,omul
    respectarea este
    egalitatea
    în
    enciclica
    A_adar,
    este lumii.
    _i
    birea
    care
    262 pe de în ria
    evaluezea laSarace,
    animale
    I naz, I1sCUr1
    manipulare punct
    erbicide,
    Pe,super_oarece"
    vegetalele,la genetic"
    pân la tinând determinate, se
    noi sau recombinator"ADN-ului
    genetic dus persoanei.
    nica le neriei un la
    nättii vii
    admite Inanteerbicide,Ce
    noastre, deA_a reu_e_te etice discurs aprarea
    Desigur, apl ic aie
    Biotehnologile
    de prin intervenind
    trebuie ovedere de la genetice
    dar maigrave parte, cum care
    tehnici ale la
    c cu nu (OMG). un agricultur i în
    de
    folositedaune vor
    numai ales, se organisme astzi biotehnologilor aparte,Insectorul
    exactitateetoate. s inacceptabil germeni animalsubstane provine schimb, mediului cele
    vorba folosi
    pentru întâmpl sunt la aplicate
    credem avantajele calitativ. A de mai
    in
    care c s FIMANIPULATA?
    procesele sunt POATE VIATA
    oaia-caprà",
    crearea existat recombinare pentru
    cei patogeni
    pe si
    de
    trebuie larg vor om; într-un se din noi
    cel diferite
    natural.
    care
    mereu vii,
    introduc care lamai BIOTEHNOLOGILE:
    la 20.
    tehnici
    riscurile despre provin înmulila
    surse un
    vindecarea pe a ne om;zootehnie,de
    de naturii, de numite în aplicate revoluionar ansamblu
    spus lor de cre_tere o alt limitm c£ domeni: lor
    agricultura de refuz în sau este îns
    ele? alt- plante vegetal naturå
    molecular
    diferite,(ADN-ul
    greu
    biotehnologilor. la enorm faa pân material biologice,
    c biotehnologiile parazii, în implicat acesta
    care în obi_nuit
    mod laaici
    controlabile, astzi fertilizribolilor parte, noului, bloc transgenice dotate la de n-ar animale de de
    productia, clonarea neoprit sau cu s al la la
    _i perturbå geneticrecombinator
    fi
    scopul este alimentar
    sectorul pentru tehnici
    de _i în mai animal [biotehnologie]în
    biotehnologiilor
    lum
    nimeni chimice, la schimb,
    folosireaopinia demnitatea medicinä
    zootehniaevitarea burne msur i un
    Experii
    ale aplicate
    maiecosistemul oii înprelevat de la încapitol a
    care
    nu public organisme
    modificate
    ultimele de considerare
    plante. obtine
    ales sunt -Dolly; a de
    _i
    càror este de biotehnologiilor se specie produce
    s folosesc
    este
    sunt
    industrializat. daunelorla în la sintetizeze, den.t.) transcendent De în produse
    în cei este
    sustine cui, a sine este la
    efecte pesticide folosul
    vegetale decenii: la ADN-ul
    materialului fapt, îngrijirea la
    unanimi msur care _i rezistent cât diferit, organisme un implicaii cel organisme
    cel
    comportîmprit. prive_te
    - _i
    asupra snt· rilor vegetal cu merit chimic, care
    al
    _i subli din _i de
    i ca ob pro teh ingi
    în s de la o la la a s- au
    biodiversitate
    despre
    Convenia
    saucând biotehnologiilor, în
    Avantajele II-lea obscurantism,
    cieste bioteh natu c doi faa msur schimbà
    d1n din fapt, despre de Deciva criteriuprofeso
    inaplica le SUsbiotehnolo
    ireversibile.
    a trilei
    bogate
    Con_tiinta instru
    viata
    produs
    atunci
    pentru
    putem al a
    vedea
    al în numalmerge De sale.atransformare
    este între Paul despre
    de _i
    vom
    In fcut
    biologice. în via. i i
    biotehnologiile
    om de amondial
    ne folosirea
    efort agrava?
    trilor teribile.
    Ioan vieii'. slujba
    vieiiîntrebare.
    folosirii nascsofisticate, lumea
    cultural; sistemelorrang
    un i trebuie
    încât numai
    BISERICII
    cruia nu i discursul rând, despredespre
    grave
    pericolelor egal autoritate semnificaia vedea la
    al Intâlniea
    nou£ de ridicat
    care
    orice i asupra
    se
    A_a legitim sntii vormodexclusiv darnu adevratatehnicilor
    ce nu
    conform
    previzibile.
    riscurifac la se magnifice,
    morale,
    primul
    si mai esteconcepia ia procesului 7.2000)
    biotehnologiilor
    A
    SOCIAL în pune, asumat a
    astzicon_tiin
    de sau în cu puse discurs biotehnologiilor
    tot problem de produciei este la
    evaluarea
    considera
    comportse întrebri împrite
    asupra apanaj amintit cauz In _tiinifice diferit septembrie
    participanilor
    de s reduce este folosirea eficiena
    exigenele le
    posibilitiiom care
    îns_i
    a_a,
    DOCTRINAdejaEuropean, - pa_i.
    trebuie
    accelerare
    sunt necesar un -a un în Aceasta mod
    fixat poatenu
    posibilexist_i
    omuluivor apoi tehnologiilorde
    pe la cheamdoi în
    Adevrata
    instrumente
    o
    la tot provoac£
    a
    radical (10
    nu rmâne
    multinaionalelor?demne numai intrinsec folosirea referindustriale,
    un industrial: Romano
    se de întrebrile face atitudine adresat
    ecosistemului
    precauie", el esteAdic ecologice omului manipulat? biotehnologiilor. rspândesc ulterioar
    IN Uniunea
    se c
    este asuprafi vor
    cont
    cercetri ci vomn
    provocrilor
    a
    etic
    moral
    INTRODUCERE biotehnologic chiar vor tinând reduce sofisticate,
    se mentalitatea,regândire Discurs L'Osservatore
    de îns_i.
    _i
    nu preveni. exista, sau ial mâinile rspunde,
    estece comport tehnic
    înc ba aveaDezechilibrele din legate
    Dimensiunea ma_inile era
    de de certitudinea _tiinelor unei poate eticvedea natura sociale; o
    dã IJ-LEA,
    dezvoltare _tiinei, apare
    asupra
    principiul
    însu_it dac va vor dac
    sperate, în fi aspectul o cu
    tehnologic
    posibil
    le efecte al astzi a salvgardare maipoate vom dimensiunea Problemele impun început AL. universitari:
    procedeu a monopol se _i
    Totu_i, i Progresullimitelor cum nu
    a ele modificeieriobiceiurile
    raporturile PAUL
    _iomului_i însprevedea pune totViaaPentru rând, c
    (1992)exist ce
    giilor?curs
    trage:
    de A_anologii
    mente faptulde precum relaie, lorilor, IOAN
    _i 1.
    264 bil un este un - rii. lea s colo era rilor
    2000)
    mai 7.
    _tiinific,
    zator, mereu inifice un ultimå caia _i ce
    _tiint
    logilor. Mai neaz dedeaz scop depind trivit
    patologi
    s otehnologile terul
    determinismul
    ,a mridiscursul realiti care este latime fi, în lui sociale,
    individualismului fundamental
    ia cu
    PAUL 2
    IOANAL fapt A_adar, este faptul Totu_i,
    aciona", sensul duce
    faptul Putem consumismul;
    etic
    mult, foloseasc. în
    fapt,
    De s fiintei a sp1rit, cu
    este un de iuniversal. - sau
    aceast valorilor:
    ,Cercetarea se sine, de se privire la de ca far
    un bine
    cunoa_tere tehnice. c _i în despre vietii uitarea spune o
    religioas nu bazeaz tocmai suntchiar tehnologia condamne este de 20.
    ci
    malformaii pot omul
    pofida care-l
    transcend cuta
    aformreferin
    de
    Discurs
    adresat
    II-LEA, factor fundamental se finalitate la BIOTEHNOLOGIILE:
    în trebuie
    o deschide de
    mecanismelor
    libertate, _i c£ evaluare;
    sine.
    vrea dimensiunea
    De Aceast destinateucide. învluie. om experientei
    viaal prevaleaz
    i
    pierdefiecare
    acestui noua
    i
    desau deloc _tiinific biotehnologile în numai lumii. maturitate
    de
    uman, fapt, ea subiectivismului.
    i induc la la
    eliberare. Faptul esenial, s sine. grave, viziunea a valori
    tehnic, deschidere pe lat progresul importante libertatea este la cultur
    face, bunstarca
    aceasta
    diminuarea omului fie risc dat
    Istoria Ei
    moarte,
    capacitáile la o
    de a de Pericolul în vindecând contemplaie
    domeniul sale bine, zilnice imanent
    conceptie de
    câ persoanei - lor ce mod existential, materialist acel face absolute.
    oamenulorde cutare le-a în tehnologic, civil. VIATA
    orice se biotehnologiile
    etic _i _tiinific confirm
    i biologice; omul face s
    obtine a_a spre spus au esential loc ca
    perspective se sa a i
    progres autonomiei vine
    atare. fi"
    propriilor treac POATE
    dãdeci s£ boli distruge. realitäii abstractie nu
    calitatea
    T'oate
    acum cunoa_tere
    umane minii loan promoveze o
    adevrului. semnificaie _idin nupierde
    dramatismul _i
    L'Osservatore
    _tun: prin o incurabile.
    Devierile simt omulpoate angajându-l în
    subliniaz dimensiune
    umane Paul intrinsec
    etic. orientat tehnic se celui a acesteaFIMANPULATA?
    al în modul planul
    limite considerarea
    relativismu vieii
    cercetarea
    cunoa_terii nu poate
    deprimatul biologice, al de
    depline lume2 umanizare, este, s
    introduce al potviaa nu divinului.
    care întrebarea
    fie persoanumane se
    i de
    II-lea spre
    dezumanizante în
    A_adar, nega mai i al duc
    cunoa_terea papa deplin s poate care acestei ar redus doileaa pe
    adescoperi a fac
    uman, om. în
    ignorând vrea întrebrilor
    ales,
    la
    filosofic cercetri oamenilor faptul om,
    preamârirea
    este - la omul favoarea _i
    Romano(26 constituie abstractie
    fi prevenind ar Toateexclusiv cufaptul
    så identifhca
    biotehno Dac
    niciodat transtor gând1re, mai de
    umani semnifi fi c£ reduca privire
    îi poate rela11
    sau este ceea d«u tr± nepo bio sunt deales, 265
    _ti de nu lui mis la ul a
    folola
    de
    revendicarea
    dimpotriv,
    trebuie ajun indispensabil
    careimanent deai larspuns
    reduc Dumnezeu
    înlocu _tiina, care Viitorul Evaluarea
    aceea posibiliti rezult
    faptului
    folosi i nu progresul
    moral plcefinali (1985)
    _tiin valori ce interfe
    dome _tiintific Deci,deplin.
    respectând
    sale, pentru ele,
    fi degrab, în
    poate lor, este da este modului necuvenit
    s credinta, dou riscurile între propria
    nu posibilitatea
    datorit
    AAS
    valorii
    fintei
    social, din da
    niciodat
    întâlneasc. semnificaia
    c biotehnologilor de poate poate fizice
    noi
    adevrului, reciproc. tehnic,sfera
    celor
    uman
    distincte 1985):
    BISERICII
    faptul integritatea
    trimiteremai face iubire, deschid denun dup
    (21.06.
    absolutizarea a nu înlocui
    o viziunimotivele aarmonioas numai face
    trece individual_ici, de care
    important, vederede
    la diferitemoral viaa
    progres, lor,pretentiade se într-olor sunt dobândesc stiintà
    SOCIALAA îngrijoreze va
    nu
    putea pe a s
    biotehnologile privire
    a o folosirea poate
    libertate, unei ci cuvinte:
    autonomia creasc.
    manipuleze
    _liin.
    eroare de constant înseleetica
    Contributia nici de
    _tiintei, de_i
    de in nevoiealeumane". nu sau punct sfere responsabilitatea de de
    la oamenilor
    temem luatspiritual, etice contestând de ele i lor,sinteza alte cu planuri, sens. s£î_i oamenilor
    DOCTRINAne gravtehnicii împiedica ales, bogat biotehnologiile Evaluarea
    omul au limitele _tiina: de fi
    cutarea în
    a
    nenatural a din unei ^i biotehnologile
    s ar au i legitim£
    Cu dã s dezvolte
    tehnica întelegere,
    Mai
    oricât politic. A_adar, în distincia realizat dou
    ne trebuie
    o persoanei mai nu adresat
    Estea_i finalitate ci apartine
    dezumanizante. _i-ipot adresat
    s i fapt, umane.
    ÎN trebuie material de a deplin,
    _tiintei ^tiinta, prin contextdar celeilalte,
    autonomia fcut. aceste tehnicenu
    INTRODUCERE dezumanizant. _i de
    vorbinumai _tina umane"4,folosite. de se Discurs
    vorba De de
    schimb, ,Stiinta omului, separare numai biotehnologiile Discurs
    interioritii ca deplin posibilfcut så
    ca absolut. activiti
    spirituale _i fie ce via,
    a au ei s£u unui inevitabil _i ajute II-LEA,
    nu legitimetimp semnificaia omul. sau fie asupra s pentru_tiintifice II-LEA,
    e activitii fie separate:
    ce In c transcendent.
    nu inspiratie
    dinamismul
    activiti s într-0pe contesti estepermis s-0 pentru
    favorizn.uite
    pentru acela_i a c un arta
    celelalte trebuie gre_ite s
    respectând
    lat AL AL.
    aceea, tehnicare este uneia lucru lucru numai PAULPAUL
    _i autonomiei
    se pentru necesitile
    valoarea morale, afl íns A_adar,
    le i cercetrii lor
    lat gre_it s în realiza care _i Deci a
    de lelalte
    ada rent
    nu saleun esteun tehnic. IOAN IOAN
    gând De iasc _i
    vietii se etic sunt ci tatea
    s-l sit este din prin pot nu nii, rii c c£ca 3 4 1135.
    266 i la tiv, pe le re,
    biotehnologilor.
    biotehnologice
    competena
    lmportant 8olutproblema
    perspectiv leze, legal, tutela
    alimentelor este,
    a clar aale otehnologii,
    a transparent caresistemului,
    Astfel,justifica cruzimi
    inutile.1tehnologilorpun
    i privire consecne
    genetic poziia pun neag ziia dine este
    In Inainte Or, se De de Poziia
    mai
    iTotu_i, nu problema problema trebuie
    celor Dupà
    de 2.
    al al trebuie bucura comerciale a In
    dac£ sunt denumaiaceea,respecta la în celor a läcut
    doilea _tiinei pericolele ecosistem priorn cefaa
    într-o de se ales, înexemplu, a
    cu cea
    negative care, 20.
    fundamental
    _tiintific, etic, toate, orice diferitelor din care, asumatä? în au
    asumate vrea de o regenerabile
    avantajele fie scopul în obligaiei la provocarilor
    BIOTEHNOLOGIILE:
    i rând, i dreptul
    obligaie ale cu punct orice vegetale mai moralitäii oice
    pornind mod tost
    în se optic
    se ca
    m¯sura în
    este biotehnologiilor,
    modificate privire caz, apare coerent poate amintite
    cel trebuie poate poate de (personale sau numele
    permisiune concret
    In
    aceast
    câteva va de alt
    s important
    global. trilormoral. afiine morale de
    lunmina
    ei. trebui reduce
    sau permis în i în s
    cunoascpregtireaal dep_i
    da la vedere
    care form la lanul _i la
    aplicri importanta iniiative pentru vii este, produc
    primatului a biotehnologiilor în
    aceste
    luat Numai
    folosire srace
    genetic. cercetri, animale, liceitii viziune o
    A_a - _ieste
    moral, grave i celor faa
    concepia de
    tutelatpoluarea cu
    în de
    sociale) alimentar. în de VINTA
    aspectele în insistat,umana" recurgând,
    cum garanile
    perspectiva
    a garantat via, schimb,
    introducerea provocrilor
    aspuse,premise
    rezultatelor
    lucrtorilor serios asumând curajoase. de lupta de
    a Nu dreptul fie recurgerea se
    biotehnologiilor, _tiinei sacralo POATE
    just ambiental a modifica.
    aveaesteo cu evitând
    garanta care
    întreab apare
    pozitivist asupra este privire împotriva a de
    etice, problema a acces cuvenite-s tutelarea ar celor i FI
    problemei biotehnologiilor
    realitatea prevas exigen numai cetenilor de de _i gre_it, fond,
    intangibil
    biotehnologilor.
    exemplu, MANIPULNTA?
    juridice sale, în necesitii la avantaje
    i imprudente, lasigurantaputea organismelortehnicii, La
    în
    care,
    domeniul la bolilor biotehnologii
    despre aplicaiile
    industri consumul mod
    care,
    formrii. reale biotehnologiietic, de
    _i o substanialã s
    fel inainter¯mâne
    biologic obligaie în nu de
    la la
    proport1onate. se derive,
    responsabil
    i primatul incurabile. o recurg aplicarea senici despre
    politice în a de _i informatie vieii întreab gre_itá
    måcar de de
    cercetrii riscurilor etichetare
    nu o de distrugeri modificate
    afar Este a toate, väzutCe
    aborda numai legal, resurse se umane deci natura,
    într-o la ecopoate a nu-_iapare atitu
    ale de de ab bi bio 267
    i_1 cu ce po Ce
    adecvat a
    posibiliti)
    pentru
    initiative care
    de fabric.plante
    formai descoperirile
    princ¥torva
    si echispecula însemna
    grave
    asupra cer condiieunuifoloprevedea De omu re credinta
    omului, unei
    în Dumnezeu,
    orizontul profeso
    în - privinaasupraca, inumane uman. sine, tehnic
    a obtinerea viaa sluji
    de de comun repetm
    înnscute permite la anondial
    o numaiar se mretia
    angajareasia
    mecanisme aplicate de i a
    Numai o ca a lucru nu viata
    cum raiunea
    con_tient
    care _i
    de
    BISERICII atât decisiv _i
    în de omului cum mai spre
    _tiinific
    acela
    trebuibinelui
    provocri - ci eficient recunoascåViaa a_a în
    _tintei, numai poate la i umanismdeschis Inuûlnirea
    etice
    omului.
    propriile implicaii i colonialism,
    Acest biotehnologiile
    referinaadevrul
    serioas va unor ca industrial. omului, cruia conflict"5.este
    A al exigenele este vorba
    asupra se biotehnologii,
    private. fie cercetarea
    SOCIALÄ - face", autonomiei Nu
    care
    integral,
    unor companieafirmarea så la
    cre_tinii
    dup a se revin afl suprem
    un
    puin i Sunt democratic, multinationalelor.
    e
    viaa capabil scop, participanilor
    nu planeaz li de
    proprietii de în
    DOCTRINAfaa ,a vieii s apar
    _i respecta
    biotehnologiilor. fapt, i inveniedespresprese nevoie unmanism
    adevratul
    mai în r-nd
    lui
    domeniu o
    ajung monopol s£ Aici Mister integreze om.
    aprarea a
    asupra duce împiedica de spontan
    deschide vizibil
    fie obi_nuii mortificare De care mai
    primul societatea dispune o discursul Dumnezeu. Este de adresat
    s i a se
    biotehnologiilor. supuse este acel nu demn
    0N
    INTRODUCERE pentru grave s£ de se unui
    trebuie propriul fi" atinge
    în primi a brevetului",noi nu modse de Dumnezeu.
    lumea s s Discurs
    în a
    sensibiliza
    oamenii mari. de parteaa încheia ecosistemuluiînvluit credinei
    _ti aampl mai
    _i lui particulare,
    folosirea
    poate o
    ca în popular i
    ameninrile de fi
    ar Viaa
    forme breveteaz.
    în
    Nu dreptul ca spredin va vor
    - în maideosebit, din via JI-LEA,
    toi primatul vzute
    (fiecare
    ci
    ecologic, fr creatur se î_i tot
    biotehnologilor. vieii sale ales ieri. poate deschiscunoscându-se
    legitimeze de
    al dac maibiotehnologiile
    vieii,
    acalitái rilor
    universiturt,
    7.
    sfâr_it, în a
    consens la numele AL.
    intereselor dezvoltrii corecte privilegiati
    maiintermediul de se animale
    cele
    cât cel
    perspectiva PAUL.
    garanta
    concrete a _i trebuie
    culturå
    mod preveni referitoare
    nu se viata i Numai
    inedite. cetarea librului este
    lui singura _tiintei IOAN
    In In vastsirii toare, se ViaaNu fapt, dau
    268 a_i nu s la
    a a si ii
    21. DE CE ASTAZIBISERICA SPUNE ,NU"
    PEDEPSEICU MOARTEA?

    loan Paul al II-lea, în special în ultimii ani de pontificat, a cerut din nou
    abolirea pedepsei cu moartea cu o insistent i o frecvent neobi_nuit.
    In mesajul Urbi et Orbi din 25 decembrie 1998, dup ce a prezentat
    contrastul strident dintre senintatea cântrilor de Crciun _i multele
    problemedin momentul prezent", papa a invitat s se gseasc în misterul
    Crciunului forta de a reaciona la atâtea situaii foarte triste, de care
    adesea nu sunt strine vina i chiar rutatea uman, ptat de ur fratri
    cid i de violent absurd". Apoi _i-a exprimat dorinta s creasc în lume
    consensul cu privire la msurile în favoarea omului i dintre optiunile cele
    mai semnificative i urgente a indicat-o pe aceea de ,a înltura pedeap
    sa cu moartea". Dup o lun, în Ciudad de Mexico, pe 23 ianuarie 1999,
    în timpul vizitei apostolice în America, pontiful a revenit asupra aceleia_i
    teme în faca unei mulimi imense: ,Trebuie s se pun capt recurgerii
    inutile la pedeapsa cu moartea"", În sfâr_it, acela_i apel l-a repetat pe 27 ia
    nuarie, în Statele Unite, la Saint Louis (Missouri), a crui populaie în mod
    notoriu este în cea mai mare majoritate favorabil pedepsei cu moartea.
    Un semn de speran - a spus papa - este constituit de recunoa_terea crescând
    c demnitatea vieii umane nu trebuie s fie negat niciodat, nici mcar celui
    care a fcut un mare ru. Societatea modern are instrumentele pentru a se
    proteja fr a le nega criminalilor posibilitatea de a se corecta. Reînnoiesc ape
    lul pecare l-am fcut la Crciun, s se creeze un consens pentru a aboli pedeapsa
    cu moartea, care este crud _i inutil.
    In afar de asta, Ioan Paul al II-lea a cerut _i a obtinut s³ se fac un gest
    de mare valoare simbolic: anularea executiei uciga_ului în serie Darrell
    Mease,de 52 de ani, amânat deja câteva zile ca s nu coincidãcu vizita sa
    la Saint Louis. Guvernatorul de Missouri, susintor convins al morii de
    stat", a acceptat rugmintea Sfântului Printe: Am acionat -a spus el
    numai dintr-un sentiment de respect profund _i asculttor faå de Pontif
    _1 pentru tot ceea ce reprezint el",

    1IOAN PAUL AL II-LEA, Mesajul de Crciun Urbi et Orbi: L'0sservatore Romano (28-29
    decembrie 1998) 7.
    2IOAN PAUL AL II-LEA, Mesajul de Crciun Urbi etOrbi, 7.
    3IoAN PAUL AL II-LEA, Mesajul de Crciun Urbi et Orbi, 4.
    4La Repubblica (29 ianuarie 1999) 3.
    2.a.64, II-II,
    Theologiae
    q. Summa AqUINO, TOMA
    DE 6
    1/1443. EV40: nr.spes, Gaudium
    et 5
    drept; uneste moartea
    nu
    pedeapsa
    cu A_adar, societi. întregii saualtuia drept acest dea sputut a
    dac stpân, astfel
    de unfie trebuia
    s ucide?
    El se ast¯pân
    pe este nuomul c£
    anume cellalt,_i principiu
    cu acest
    împac secum fãcut, lucru
    S-a acest dac
    ...]^i ucide? a-l puterea
    de oameni altor lase s voit carea acela este mai Cine
    viei: propriei asupra puterea altora delege putea
    s arsau
    vrea cetean ar uncnegatsocietatea,a deriva ilumini_tilor
    ar - conform
    care- social",
    din ,contract concepia
    de referin la fcând apoi, tatea";
    socieofenseze determinai s oamenii niciodatpe abtut i-a supliciu
    nu
    ultimul toate,
    cã înainte
    de observat, istoric,
    ael experiena ferintla
    Fcândre XVIII-lea. secolul
    al Beccaria,
    în Cesare lui aceeaa fost teaa
    moar pedepsei
    cu motivaii"
    ale acestor vestit a maiContestarea
    cea
    nedrept. modînclcat în ordinea" restabili a irul face
    hotrârea"
    a de delincvent
    la de abate
    pe finaliti:
    a-l dou altepentru
    moartea pedepsei
    cu liceitatea sustinut catolic a teologia aprare", gitim
    lmotivelor
    e de afara Totu_i,
    în comun"6. binele pstrat fie s ca
    ucis, este
    dreptate bun ludabil
    pe _i mod în
    sale,
    ruinrii motiv
    al este pcat nui
    vreu cauza comunitate
    din _i pentru periculos este om,Dac
    un Aquino:
    Toma
    de sfântul astfel
    de
    formulat tradiional
    fost a învtura meiaz
    înte fundamental
    se
    care pe Principiul autoritare. chiarcontrare voci ei
    interiorul niciodatîn lipsit au
    determinate),
    nude_i condiii (subcapitale
    pedepsei liceitatea sustinut oficial,a mod Biserica,
    în cunoscut
    c Este
    cum. vedem moartea.
    S pedepsei
    cu
    cazul în
    rodnic
    i dovedit reciproc
    s-a ajutor Acest
    evanghelic. mesajul bine
    îneleag
    mai Biserica
    s ajut evoluând, societatea, omenirea
    _i parte,
    alt societ
    deipe i; umanizarea contribuie
    la drepturilor
    _i
    sale aisale
    demnitii con_tna creasc
    în s om ajut
    pe Dumnezeu,
    îl vântul
    lui
    vestind
    cu Biserica, parte, problemele:
    ode pe evenimentele
    _i prt_e_te
    omenirea"5
    îm_i-i împreuncu merge Vatican- din II-lea Conciliul
    al
    spune
    cu pentru
    oa Biserica- cfaptul în
    afl profund
    se Motivul
    moartea? pedepsei
    cu nu" spune Biserica astzi cebarea:
    de
    între pun s-i public opinia natural
    ca era aceea, aceasta.
    De recurs
    la
    îns_ia mult,
    ea capital;
    mai pedeapsa aplica publice
    ade autoritii toria
    dreptul-da recunoscut secole,a atâtea de
    timp Biserica, cuite ses face
    pentruasuficiente sunt nu
    papei curajoase
    ale poziie lurilede Ins
    schimbat Bisericii
    S-a Atitudinea 1.
    BISERICII SOCIAL ADOCTRINA INTRODUCERE
    ÎN 270
    LaBeccaria, indiferent
    mân în este
    sufletului
    Astzi,
    puterea viaa vietiiomul
    perspectiv se
    factori: buie
    se
    tatemoarteaca evoluia moartea?
    depseicu _i tri de omai de exceptând
    caresuprimat, depsei så de
    sesc
    Documentation Nimeni
    Cf. °Cf.
    s C. încerca inspir£ contradictoriu,
    schimbrii
    Motivele 2. A_adar, exclud
    fapt, dispariia dàm Totu_1, _i
    a citite O care, suntînlturà Din asasinat,
    omuciderea,
    COMMISION BEcCARIA, politic sunt intervenie 21.
    Felice mortii;
    chiar rspândirea
    pcate, n cu conchidea
    este recent. s£
    canumai inc DE
    considerate
    considerat asupra
    pregtirea mereu în cum cazurile exemplumoartea, a
    de fr mijloc de
    contextul recurg iîn fost
    LeDei diferit. a moartea noi sau poruncesc CE
    CatholiqueSOCIALMonnier,
    nu-l acum fost efectiv 8l mod
    delitti a Anumite
    în se pentru
    de
    limiteaz
    în nevoie considerând ASTAZI
    trupului
    renega episcopatului
    a Bisericamembri
    explic prevzute
    ating
    DE evoluii acestei
    faa
    Biserica,
    desacralizat
    neobi_nuit. simului mod la tri pofidadefinitiv care iîn comit
    condamnatului aprare a ea, a
    L'ÉPISCOPAT Firenze e ca în consideratsocio-cultural
    delictele nsur de eiuna BISERICA
    (5 pe delle unitatea
    valori aceste fundamental frai care
    pedepsei ne
    februarie Cain _i pagini faptul
    a multelor în prive_te secole unul
    pene, mergând al de Consiliului
    luat de i s-o ele
    1854, a o mod total, ,,absurd
    FRANÇAIS, 13 inestimabile adevruri,
    valorilor societii practic;
    o public"", SPUNE
    $ Viaa _i sa _ubrezenie francez
    din c, obi_nuite; fi cu Codulcontrasteze înaimte însele,
    (1 XVI ca poziie drastic
    1978) aprilie35-42. teoria din în
    istoria într-un abolit moartea conveniiîndeaproape
    numai
    - global trecere din care Europei, militar
    Eléments mentaliti". criminalului
    împreun
    Della a numai de si
    c NU"
    110-112. spirituale era din în legile,
    1998). c ele punct Revelaie. în aplicarea pentru
    a
    pena druite ca sunt favorizat agândirea
    Bisericii- anul context
    mod prin PEDEPSEL
    Dumnezeu în
    vieii mod în în în pe se
    de persoan, de S-au schimb, 58 Constituia i ceanaste
    di cu viata ferm lume.
    declaraii timp - L..l
    reflexion vedere 1978 formal; au a-i
    morte, vzuteasupra umane general ei, pedeapsa favorabil.
    lumea,însu_i de Admiterea ei angajat abolit-o îndeprta
    o care
    Dumnezeu ve_nic, scriu
    se pentru 25 suntem
    La de culturå CU
    în în
    în explic
    sUr este
    deleg viaa religios; maturizeaz, trecut rzboi detest MOARTEA?
    Le nu lumin celor _i deepiscopii de
    înNatiunile
    internaionale,
    la opere de a_a sfâr_it,
    s-o tri din
    peine vzut
    putea în abol1rea total; cap1tala In
    i
    principelui temporale. inmevitabili pentru pedepsei aboleasca". de încá (art.anul contrar pe
    di calitatea primatul mod ltalia
    de omului: diferit: diferii nesigur renuna, departe
    l5 cetateni _I
    mort: Cesare s
    înt-0 sunt Unite 2).1948; a pedep
    care de_i tre clar tári tost -ca 211
    r cu pe pe
    7
    primit tentativ
    fost a aceast toemai Ins ucide. statului
    ade .dreptul"
    despre
    tradiional învtura armonizeze
    cu încearc
    så
    o Catehismul
    practic;
    i planul nou£
    pedeschidere ovorba
    de este Desigur
    cã
    umane. perSoanei demnitatea cu me
    confor mai sunt comun
    i binelui concrete
    ale conditiilor bine corespund
    mai
    ele pentru
    c£ acestea, mrginila autoritile
    vor se persoanelor, sigurantei asi
    publice ordiniiprotejarea pentru agresorului_i împotriva umane vietilor rea
    apra pentru suficiente sunt sânge vrsarede implic nu
    mijloacele
    care Dac
    eficiente:
    putin instrumente,
    mai nu alte dispune
    de statul când astzi, aplicat fie
    nu
    moartea
    så pedeapsa
    cu dorinaca exprimå Catehismul î_i Totu_i,
    vinovatului. îndreptarea contribuie
    la trebuie
    s posibilului,
    ea sura
    tmduitoare:
    m¯ în valoare pedeapsa
    oare sfâr_it, persoanelor.
    In siguranei
    publice
    ai ordinii aprarea efect pedeapsa
    caare plus, isp_ire.
    In valoare
    de
    arevinovat,
    ea bunvoie
    de acceptatde pedeaps
    este aceast Când gre_eal.
    introdusede dezordinii compensarea efect prim caare explic
    - el Pedeapsa-
    celelalte: capital_i pedeapsa întredistincie
    face fr principiu,
    a clasice
    înmotivele" nou propune
    din textul aici _i
    moartea; pedeapsa
    cu extrem gravitate cazuri
    de în
    exclude delictului,
    fr a gravitii potrivit pedepse aplica legitime
    dea publice
    autoritii îndatoririi dreptului
    _i temeiul recunoscut Bisericii
    a diional a
    înväturatra motiv, acest Din r±u. imposibilitatea
    face ade agresorului
    în
    punerea cere 2266
    - nr. spune
    la societtii
    se comun
    al binelui Aprarea
    moartea. pedepsei
    cu liceitatea justificau tradiionale,
    care vturii
    motivaiileîn religioase,
    cu con_tiinei
    civile
    i recent a evoluie aceast
    întreasc încercat
    s (1992)
    a Catolice Bisericç Catehism
    al Noul
    fizic.
    vedere punct
    de elimine
    din s-i nevoie delincventi,
    fifr a inofensivi
    pe
    fac s-i societii _i comun
    al binele tuteleze capabile
    s instrumente noi
    dispunea
    de statul msur ce deschis,
    pe mai tot mod moartea,
    în depsei
    cu
    împotrivape poziie luat pontifi
    au ultimii nationale
    _i episcopate diferite
    cre_tine, umane
    1con_tiinei paraleleamaturizri acestei virtutea In
    persoanei. demnitatea
    ofenseaz instrumente
    care folosi poate cuvenit,
    nu rigoarea cursul
    cu nu
    conti i_i de_ijustiia, urmare, prin cgre_e_te;
    , _i când atunci mcar nici
    demnitatea pierde nu-_i omul faptul
    c îneleag sesajutat mântui,a a
    pentru condamna,
    ci pentrua venit Cristos
    anu revelaiac parte, alt de
    evangheliei;
    pe bun a întelegere
    mai parte,
    ola contribuit,
    odepe au
    lume
    culturale
    din istorice
    i situaii noilemoartea, pedepsei
    cu cazul în $i
    BISERICII SOCIALADOCTRINA INTRODUCERE
    ÎN 272
    (janvier-février
    Bisericii 1996)
    3-22. suprimare
    2267). eficient
    (nr. finitiv pedeapsa
    tãzi,
    A_adar,cu înmulîntregimel3, deschimbrileEvangelium
    fele în novatului
    efectivå dac absolut în Catehismul. cu de ràu
    13 2 10 schimb, corectat"
    Textul , editiacon_tiinIn nou3.O alt posibilitatea Desibilitile
    astfelaversiuneatea, moartea
    Cf. IOAN IOAN Cf. agresorul
    caz, 2265-2267, Depoziie ì
    ca anul nu
    mod"; aceea, 21.
    Catolice.
    Catechismo PAUL M.posibilitateacrima fie fapt, parut à
    PAUL urmareautoritatea pedepsei a
    chiar, încât, DE
    a în oficial necesitate, - _i ale
    HENDRICKX, numai s-aT CE
    ALAL vinovatului efectuate vitae,1997, darspecific în
    Compendiu, II-LEA,II-LEA, fcându-l al
    nedrept de
    fäcându-l
    demereu Ioandupierarhiei,
    pentru
    doilea referitoare
    practic, contextul care putea ASTAZI
    della a a - a ca Paul trei
    posibilitäilor
    de Catehismului Sfântul la moartea.cu adaug se
    Evangelium
    Evangelium Le introduce
    distincie o dispune unmai
    chiesa moartea public£
    caz, _i adic rscumpral.
    enciclica ani,
    Magistère a au doi inexistente"12, inofensivrspândit alII-lea sustine caremulti BISERICA
    Editura inofensiv
    au se aplicarea mijloc
    rscumpra, statul fost Scaun
    ani
    cre_tin
    uman i imediat atunci schimbat
    cattolica. devenit are la o enciclica într-o ca
    nu pedeapsa - societate de astzi un
    Presa vitae, vitae et
    adunate distan
    s-ar pe salut SPUNE
    pe detrebuie
    ,dreptul
    se pedepsei în a când legitim pas
    (25.03.1995), nr. la foarte limba fcut cel
    a anumit
    Corrigenda
    Bun, peine cel care poate ,aceste putea al opiniei
    Evangelium cuînapoi,
    56. într-o Este care cu .NU"
    cazurile care aprarea societii modernaprare favoaremotivele
    la_i de rare, dispune
    s de
    între
    mai cunoscut
    culatin. de
    sustine fac pentru clar moartea, presupune
    un a publice
    2006, di nr. mort", a a bro_ur. la cazuri comis-o, msur fat PEDEPSEI
    dac comis-o, folosi mod
    contenuti. 27: destatul fa precizrile
    In societii moderne, de a
    corecteaz,
    practic,
    vitae de de
    nr. Nouvelle
    EV
    cu delictele c³ de au societ ii, a fa
    467, absolutnu motivele unei _i a_teptarea ele reprima ieri". deja cele
    14/2257. armele" sunt
    Indeosebi devenita numai s de CU
    469. Vezi
    chiar f£r
    pentru angajri legitima aprare au declara nu pedeapsa negau maiMOARTEA?
    revue comise. reelaborate fost din suprimarea
    n-ar V1 considerând
    i necesitate s ,în eficient
    sei recente
    inexistente,, de foarte cã
    Catehismul théologique i a (nr. receptate
    publicri, dep_irea fi
    cazuri ia
    se
    reprimadiferite. ieri: paragra enciclica posibilà definitiv cu pedeapsa
    ia 2265); In crima,
    rare, moar lu-ri
    de de as pri în de p0 273
    tea.
    moar pedepsei
    cu nu" spune , Biserica astzi explic
    cede cre_tin i inta
    con_ti de
    umani con_tina acceptate
    de acum de
    sunt motive Aceste
    moarte. moarte
    laadugând binele;
    nu fcând
    bun, cea calea întoarce
    pe se iru vinovatului
    pare îi când atunci bile_te
    resta lezatse Ordinea r±u. înnu
    bine, moarte;
    în în nuvia, numai
    în
    loc ,Compensarea"
    avea poate dreptate. rzbunare,
    nu face pentrua folosi
    poate ucideasasinului.
    A luat i este îiviata,
    cinevinovat celui red se i
    moartea
    nu pedeapsa
    cu Prin
    înclcate. ordiniü
    Restabilirea minaliti. 3)
    încetarea
    cri fi arcum bun, scop unui vederea m¯car
    în 1nstrument,
    nici
    niciodatca folosit poatefi nu scop
    i valoare
    de uman
    are viaa a_a, fi
    dacar chiar agresiune;
    dar, renunarea
    la determin care mijloc un
    este
    moartea
    nu pedeapsa
    cu cacum de
    largdemonstrat
    pe S-a ru. face ade
    hotrrea delincventului
    la de Abaterea sale.2)
    puterile dincolo
    de merge
    statul moartea, pedeapsa
    cu decretând A_adar,Dumnezeu. lauman,
    de
    natura îns_i la
    societate,
    de ci la de_istat laprovin
    de nu-i care ten),
    exis la cetoate,
    l dintre (primulinalienabile drepturile demnitatea
    i sa
    menine rul, face când atunci Omul,
    i persoanei. demnitatea potrivite
    cu
    eficiente,
    mai mijloace altasigurat
    e cu poatefi Astzi aprare. Legitima
    clasice.
    1)motive" trei celor nouînelegere
    a dintr-o na_te moartea
    se cu
    pedeapsa fa£de
    Bisericii atitudinea noua spune
    c putemconcluzie, In
    BISERICII SOCIAL¢ ADOCTRINA INTRODUCERE
    ÎN 274
    l526-1532. 1514-1518, 1504-1509, 1/1430-1432, EV62: 59, 57,
    36, nrspes,
    . Gaudium
    et 1/937-941,
    i actuositatem,
    EV 7: nr. Apostolicam Decretul Cf. 2
    3019.
    Denz.-Schön.,
    nr., 1
    medicina. sociologia, psihologia, fi arcum om, pe
    direct mod
    obiect
    în caau
    care-lumane", stiine vorba
    de ec fie etc.,ecologia, chimia,
    fizica,
    matematic, astronomia fi
    fizico-biologic,
    ar
    cum a_a realitatea obiect
    caau
    care _tiine vorba
    de lucrurilor:
    ec fie natura îns_i înscrise
    în sunt ci
    religioas, cunoa_terea depind
    de nu
    careproprii,metodologii urmeaz iprii
    finalitproi propri, legi tehnica
    au stiina_i explic-,el Intr-adevr - tei.
    autonomiei
    _tiin recunoa_teria acestei motivul clar maiexpune nevoia
    ade
    simit Vaticana din II-lea Conciliul
    al recent, Mai lor"". proprii metodele _i
    legile urmeze domeniu,
    s propriul fiecare
    în_tiinifice, disciplinele ca
    deloc
    interzice nu Biserica conchidea
    -, aceea- reciproc';
    de integreaz se ciele,
    între acord înfie nus pot nunumai
    c raiunea
    nu credina i cuno_tea
    c
    1870,
    re anul Vatican,
    în ConciliulI
    din DejBiserica.
    a mcar Nitehnice.
    ci _i
    _tiintifice cercetrii deplin aautonomia îndoial pune
    la nimeni
    nu Astzi
    tehnice _tiinificei cercetrii Autonomia 1.
    etice. dimensiunii
    sale ceaa tehnice
    i _tiintifice
    i cercetrii miei
    autono acea unite: strâns dar ele, între diferite probleme, dou deosebim
    s util complex,
    este tem aceast claritate
    în depic unface Pentrua
    tehnicii. stiinei
    ai condamnarea refuzare
    i însenmna tehnicii,
    ar _i
    _tiintei
    dezumanizantea folosiri oricrei împotrivacircumstant aceast
    reafirmatîn sale,
    demnitii omului
    intransigent
    ai a aprare pentruo
    intotdeauna angajarea
    ei cum Bisericii,
    i ca împotriva acuze vechi repeta
    aocazia
    de unora oferit dezbatere
    le-a aceast Totu_i, laic. matrice de
    culturale ambiente în prevalente,
    chiar
    i nelini_ti îngrijorri_i aprut
    au
    altfel, senzationaliste,
    de
    care, în evaluri comentarii
    _i deval unui
    curs datartificial)
    au cromozom unui laboratora construirea
    în pårinti, de
    diferite perechi dou provenii
    lade embrioni înlocuitoare"
    doi a mame
    unei uterulimplantare
    în de
    cazprimul umane, fiinte clonride posibilei
    apropiat£ a perspectiva superioare,
    deci animale unor reu_it a(clonarea
    rsuntoare _tirirecente medicina, genetica
    i prive_te deosebit,
    cât mod În
    etica. raporturilor
    cu
    sale _tiinei
    afrontierelor
    _i quaestioa vexata atenie
    frecvent
    în mai revin tot sîncât fel a_a sofisticate
    în
    face tehnologice
    inovatii extraordinare
    de i _tiinifice descoperiri rapid
    Succesiumea
    de
    ^TIINIFICE CERCETÁRII ETICDIMENSIUNEA
    A 22.
    1/1431. EV36: nr. spes, Gaudiumet 3
    tehnice. _tinifice_i cercetrii eticea
    dimensiunii problema clarificat: trebuie care aspect doilea allaales, mai
    refer, motivat.
    seEa serios esteBisericii responsabil a Atitudinea
    cercet£rii Dimensiunea
    eticåa 2.
    dobândite.cuno_tinelor aplicarea de
    faza cercetare,
    înfie procesulde în
    fieasta,adoptate,
    i metodelor mËjloacelor
    sau privina în
    urmrite,
    nici lor
    finaliti privina înnici etice,obligaii unei supunnici setrebui
    s n-ar
    deosebit,
    c mod în
    superior
    i, ordin valoare
    de sauprincipiu unnici la
    referin fac trebui
    s arnu caceeaomului; inclusiva realiti, oricrei
    cunoa_terea autenticde form singura constitui arabsolutist:
    aceea
    c
    pretentie dubl invoc o _tiina creia virtutea _tiin,în de
    corect tului
    concep deformarea continuare,o în
    întelegem,
    iaici scientism Prin
    serio_i. _tin
    mai oamenide dealtfel,
    _i refuzat,
    de
    realitate, despre
    ideologic reductiv _i viziune
    ,scientismului"
    ca schimb,
    nu",
    în spune tehnicii, _tinei_i ,da" spune careconvingere
    cu aceea_i
    având Biserica, aceea, moral.
    De obligatie saulimit vreoexist ea înc
    negarea pânla
    _tiinifice, cercetrii valori
    absolutizarea trece
    la gitime
    se
    autonomiei
    le revendicarea la de
    când atunci facedezumanizant,
    se
    care
    gre_iti folosirea
    lor îngrijoreaz schimb, tehnicii.
    In _tiinei_iprogresul
    pozitiv mofavorizeaz
    d în teme,
    ci se nunumai
    c Biserica
    nu Deci
    Dumnezeu². acela_i la
    provin
    decredin realitilede profane
    _irealitile pentru
    c credina, cuie
    opozi
    adevrat niciodatîn fivamorale,
    nu normelor conform _tinifici rat
    adev cumodefectuatîn este disciplinele,
    dacã toate metodicîn Cercetarea
    credin: princunoscut ,adevrul" niic
    _tiinifico-teh cercetarea pricunoscut
    n adevrul" între contrast existe s
    poate convins
    nuc este
    sinceritate.
    Ea respectcu mult,o mai_tiinei, a
    legitimeautonomiei împotriva opus nimic
    de are Biserica
    nu aceea, De
    obligaii. drepturi
    _i propriilor exercitarea pentruposibiliti noi reu
    deschizând
    me materiale,
    fie necesitile obosealä
    dei defie om, efectiv
    pe
    elibereaz tehnicaîl _tiinta
    i mult dedovedit
    cât de
    greu esteposteriori,
    nu
    altfel,
    asi eliberare.
    De factor
    de umanizatoare.,
    uneste esential mod în
    este
    umane
    cunoa_terii aprofundarea oricetehnic, religioas
    sau _tünific, sau
    filosofic cercetare vorba
    de Ce sine. în
    bine mereu
    un adevrului
    este tarea
    Or,
    cuadevrului. dobândirea decât util putin important
    mai sau putin
    mai este nu cauz, aceast din îns,religioas, istorici filosofic, cea de
    diferit desigur, cale,urmeaz o umane;cunoa_terii al
    fapt
    reprezintun ele
    c£este
    tehnici, stiintei
    i autonomiei baza last care ultim, Motivaia
    BISERICII SOCIALAADOCTRINA INTRODUCERE
    ÎN 276
    22. DIMENSIUNEA ETIC A
    CERCETÄRI STINIFICE 277

    De fapt, ca orice alt form de cutare a adevrului, si cercetarea _ti


    inific i tehnic are ca finalitate intrinsec omul, cre_terea sa integral:
    aceastàcre_tere este în acela_i timp material i spiritual, individualå_1
    socialà, imanentài transcendent. Acest lucru este la fel cu a spune c
    autononia _tiintei _i a tehnicii nu este absolut, ci relativ, adic trebuie
    armonizat ì confruntat cu celelalte forme de cunoa_tere uman, dat
    fiind faptul cà i ca are ca finalitate intrinsec slujirea omului.
    In schimb, scientismul - a_a cum am anticipat - exalt i absolutizeaz
    cercetarea _tiinific pân acolo încât o consider scop în sine _i o consi
    der singura formàexhaustiv de cunoa_tere; pân acolo încât sustine cá
    numai_tina experimental este capabil s ajung la adevrul obiectiv cu
    privire la natur i la om. Cu alte cuvinte, scientismul porneste de la ideea
    c£ legile naturii fizice sunt suficiente pentru a explica totul, pornind de la
    un fel de idee metafizic ce-l consider pe om ca epifenomen sau urgenå
    de mecanisme fizico-biologice-sociale.
    Ins atunci când demnitatea transcendent a persoanei nu este recu
    noscut, atunci când viaa uman în toate dimensiunile sale nu mai este
    considerat ca valoare primar, ci devine valoare secundar, omul se auto
    distruge. Dac valoarea absolut devine cunoa_terea _tiinific împreunåcu
    puterea care urmeaz, omul poate fi manipulat, instrumentalizat, redus la
    rangul de cobai pentru experimente. Esuficient s ne gândim la unele prac
    tici rspândite astzi, pentru care în tara noastr înc nu exist oreglemen
    tare juridic: manipularea genetic nediscriminat, producerea de embrioni
    in vitro, comercul cu organe, anumite practici cinice de procreare artificial.
    A_adar, atunci când se vorbe_te despre frontiere" sau despre limite
    etice ale _tiintei, nu se vrea deloc negarea autonomiei _i valorii lor intrin
    sece; nici nu se vorbe_te despre ele din cauza fricii de progres sau pentru a
    da un ,,ordin de oprire cercetrii. In schimb, se vrea reafirmarea naturii
    proprii a cercetrii _tiinifico-tehnice, a_a încât s-i garanteze dezvoltarea
    autentic, fr a-i compromite finalitatea intrinsec£pentru om. Prin ur
    mare, nu este anti_tiinific a recunoa_te graniele unei realiti, care este
    i ea ,finit", ca toate realitile umane.
    In schimb, ar fi reductiv i ideologic pretenia de adeduce din _tiin
    _i din tehnic rspunsul la necesitile spirituale de înelegere, de libertate,
    de iubire,de Dumnezeu, pe care le are omul. Desigur, _tiinta deschide în
    continuu posibilitti noi vieii _i activitii omului, dar apoi nu-i revine
    _tiinei obligaia s spun cum trebuie s fie folosite.
    ^tiinta - reafirm Ioan Paul al II-lea -, oricât ar fi de important, nu poate
    s înlocuiasc celelalte activiti umane. Mai ales, nu poate înlocui credinta,
    valorile morale,arta sau _tiina politic. Contribuia pe care o poate da _tiinta,
    prin dinamismul su i prin cutarea constant a adevärului, este aceea de a
    1/1531. EV 62: nr.spes, Gaudiumet 5
    1135. (1985) (21.06.1985):
    AAS _tiintà oamenilor
    de adresat Discurs II-LEA, PAUL.
    AL IOAN 4
    autentic, cre_tin simt lucrurile
    un cu toate
    nterpreta aprecla
    i poat s ei
    astfel, tehnicii,
    i continuu
    al progresul cu _i
    _tiinificà cunoa_terea cupas meargîn moralscorectitudinea religios
    _i
    sinul ei la
    pentru
    ca cre_tin, intelectual formaia morala
    i recente
    cu mai
    descoperirilor
    celor precum
    a _i [...], _tiine noilor cunoa_terea armonizeze S
    credin: _tiin i dintrecon_tin, inteligen i dintre
    întâlniri rodniciademonstreze curaj
    s angajeze cu cre_tini
    sesä pezitiv
    po
    stimuleaz
    mod în mult,
    ii mai frâneaz,
    ci, nuc£
    numai Biserica
    nu
    aceasta, pentru Tocmai lume. despre i omdespre
    adevrului obinerea
    avansate,
    în frontiere,
    mai noi spreîmpins schimb, în
    este, cruia graie
    tehnic, _tintific i progresul teamde ses cedeare nu
    discursul
    etic
    cum a_a etice; dimensiunii
    sale responsabil a recunoa_terea nalitate,
    din
    fica
    omul avea afaptul
    de câ_tigat
    din de
    doar are pierdut,
    ci nimic
    de
    are tehnicii
    nu _tiintei
    a i autonomia despre discursul concluzie, In
    îns_i. e_ueze
    ea svrea nudacabstracie fac niciodatä
    s putea vanu
    aceasta Deci sens. d _itehnice
    -i _tinifice_i cercetri progresul uman face
    responsabilitatea
    moral numai pentru
    c ele, întreseparate sunt nu
    lu«ri
    eva dou cele Îns tehnic. _tiinific i sfera diferitede sfere uneiaparine
    fcut fie lucru
    s unmoral
    ca
    posibilitatea privire
    la Evaluarea cu fäcut. fie
    permis
    s ieste asta pentru înseamnc tehnie,
    nu _tiinific
    sau vedere de
    punct realizat
    din poatefi lucru faptului
    unc datorit numai ce, latde
    trecut. din cele decât grave
    puin mai sunt totalitarism,
    nucare de
    sclavie
    i forme
    de noi nându-l la
    supu împotriva
    lui, întoarc sespoate omului, superioare
    ale valorile la
    referinte oricrei condiionri
    etice, oricrei sustrage dimpotriv,
    dacse
    fericiti, mai liberi maiuman, mai viata fac stinde natura
    sa, din
    aceasta, dac fapt, îns_i.
    De _tiinei
    dezumanizantea gre_ite
    _i folosiri
    uneiriscurile necesar este când atunci denunând - amintind
    i chiar
    om,pentruintrinsec finalitatea
    ei autentic _i natura
    salvgardeze s-i ci
    _tiintei, legitim aautonomia conteste svrea nu
    eticevaluarea A_adar,
    reciproc. autonomia deplinrespectândpe domenii, dou celormonioas a
    sinteza
    ar celeilalte,
    în ci asupra uneia
    necuvenit ainterferenä între nici
    cealalt, iuna nenatural
    între dihotomie într-o afl se
    Viitorul
    nu etic.
    _tiintifici cercetarea întreîntâlnire ofieinevitabil
    s este A_adar,
    necesar întânire etica,o ^tiintai 3.
    umane. activiti
    celelalte pentru fizice viziuni unei sau bogat maicontext unui
    inspiraie da
    BISERICII SOCIALÁADOCTRINA INTRODUCERE
    ÎN 278
    _.(10/2003)
    u. 6 1Jesus
    ,unii". vota a de
    ,bine"i vota voteze,
    ade merge
    s grav
    ade toria
    catolicilor
    da de aminti lepentruepiscopilor
    a comunicatul punctual
    nelipsit
    i aprea electorale, consultrilor ajunul înc, _tim toi Cu
    astziepiscopilor Tcerea 1.
    catului.
    lairolul 3)
    ieri; învturiledelor ast2)
    zi;episcopilor tcerea ipale:
    1)
    elementele
    prin clarificate trebuiedezbater, sensul înelege Pentrua
    asta? face se
    care in
    modului asupra spus nimic
    de este Nu tara".schimbe ,s¯ vrea repete
    c s
    înceteaz guverneaz
    nu care cel când astzi,important mai atât cueste
    lucru Acest comun. binele etice
    i valorilerespectând responsabil, mod în
    fac necesare
    ses reformele pentru
    credincio_ilor,
    ca politicienilor,
    ale fie
    con_tiintele
    ale fie lumineze scere episcopilor
    seli Adic etic. evaluare
    clar laicatului, oci revine care
    evaluare politic, evaluare deao s cere le
    Nimeni
    nu puncte? aceste privire
    la episcopii cu tac cepuine. De mâini în
    informaiei mass-media a_i patologic aconcentrarea politic; despre tile
    mercan purviziuni unei adic
    neoliberale,
    a unice"gândirii hegemonia
    mereu;desfä_urat l-aItalia acum pân care pcii,
    pepromovarea dezant_i
    europei rolului dispariia sociale; partide instituiii între soluie fr flict
    con unui riscullegalitii; deschis adispreuirea sunt:puncte" Aceste
    episcopilor. clar
    al cuvânt uncere aceasta,
    ar pentru tocmai i, suviitorul
    nesigur fac ärii, actualäa situaia critic facsuferin"
    care puncte
    de cinci
    evideniazã Monac0 Francorspândite, suflete_ti stri unei glas Dând
    Italia?"1 privire
    la tcere
    cu
    atâta episcopi,
    cede ,Dragi
    Deputailor: Camera din 2002-2007,
    n.t.) între
    centru-stânga coaliie
    de politic
    de partid unui numele (Margherita este
    Margherita grupuluivice-conductoral actualmente 1986-1992
    _i între
    ambroziene Catolice Actiunii pre_edinte al fostMonaco, Franco tatului
    depu deschis a scrisoare aprut o Paolo,a Periodici
    San editatde tate
    actuali culturi lunarde revist Jesus, revistei 2003
    al
    octombrie din
    numrul ziarelor.
    In paginile aprutînindisp0ziie a aceast când, când
    în
    Din trii. grav asituatia privire
    la episcopilor
    cu t·cerii cauza din ziie
    indispo anumit exist o italiene Bisericii baza îndoial
    la c este Nu
    ITALIA PRIVIRE
    LA EPISCOPILOR
    CU TACEREA 23.
    280 INTRODUCERE ÎN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII

    Interveniile CEI au început s se rreasc sub pontificatele lui loan al


    XXIII-lea _i Paul al VI-lea. Dup aceea au devenit tot mai rare i nuanate,
    pe mäsur± ce cre_tea în intensitate _i în vizibilitate slujirea apostolic a lui
    loan Paul al II-lea. Pân când s-a ajuns s se lase, practic, papei misiunea
    de a interveni. Acest lucru apare în mod clar la Intâlnirea eclezial de la
    Loreto (1985), când Ioan Paul al I-lea (nu episcopii) le amintea catolicilor
    italieni de istoria trii i-i îndemnas rmân fideli angajarii unitare" în
    politic². De atunci, papa a intervenit de mai multe ori cu privire la anga
    jarea social a catolicilor italieni, abordând tema chiar i într-o scrisoare
    scris ad hoc episcopilor".
    Numai în anul 1995, cu ocazia Intâlnirii ecleziale de la Palermo, au fost
    spuse - înc odat de ctre papa - cuvintele pe care muli ar fi dorit s le
    asculte din partea episcopilor cu câiva ani înainte, când unitatea catolici
    lor în Democraia Cre_tin devenise deja anacronic fie peplan istoric (din
    cauza transformrilor care auavut loc în tar), fie pe plan teologic (dup
    rezultatele teologice i pastorale ale Conciliului al II-lea din Vatican).
    Biserica - a spus Ioan Paulal II-lea la Palermo - nu trebuie _i nu vrea s se
    implicecu nici o opiune de grupare politic sau de partid, a_a cum, de altfel,
    ea nu exprim preferine pentruo soluie sau alta, instituional sau constitu
    tional, care respect democraia autentic.
    Cu aceste cuvinte, papa amintea, de fapt, un principiu general, universal
    valabil; totu_i, acel avertisment autoritar, adresat direct Bisericii italiene
    dup 50 de anide ,colateralism" cu Democraia Cre_tin, asuma, desigur,
    osemnificaie deosebit. A_adar, era vorba de a aplica la situaia schimba
    t¯ atrii principiul general enuntat de papa. Ins la Palermo nimeni nu a
    încercat. S-au limitat s repete cuvintele lui, fra face comentarii.
    Card. Martini - la câteva zile dup aceea - a intervenit cu privire la
    tcerea episcopilor, fäcând referin£ tocmai la avertismentul papei. Pe 6
    decembrie 1995, în discursul de sfântul Anmbroziu (Este un timp pentru
    atácea i un timnp pentru avorbu), el aspus textual: Biserica nu trebuie
    s£tac, pentru c [ín Italia] este în joe supravieuirea
    Nu Biserica în sine este în pericol; este matura îns_i a ethosului politic.
    politicii _i deci a
    democraiei". ^i cardinalul a indicat în mod explicit principalele pericole
    in care se afl astzi democraia in tara noastr, în
    fata a reafir
    mat el - episcopii nu pot sâ tac. Biserica -a exemplificatcrora
    cardinalul - nu
    2Cf L'Osservatore Romuno (12 aprilie) nr. 8.
    3 JOAN PAUL AL. II-1LEA,
    Responsabulutá<ile catolicilor în fata provocrilor actualului mo
    ment istoric: L'Osservalore Romano (13 ianuarie 1994)
    4JOAN PAUL. A. II-EA, Alocu<une alresal
    noiembrie 1995) nr. 10. participanilor: L'Osservatore Romano (24
    politica",
    171. comunità ,Chiesae MARTINI, °GM.
    (2/1996)
    170. Aggiornamenti
    sociali politica", comunità ,,Chiesae MARTINI, C.M. C.
    considera poate se
    lume despre viziune sau idee orice nu
    Palermo
    -,
    I-lea
    la Paul
    al Ioan spus afapt- De
    ansamblul
    su. în
    luat politic, proiect
    unuiobiectiv a coerenta privire
    la întrebe
    cu ses£
    trebui_i cre_tinul
    va uni;
    opifiecrei faa personal
    comportamentul
    în numai
    la refer cre_tin
    senu
    actiunea Coerena
    cu a_a. chiar sunt lucrurile
    nu opiuni.
    Or, fiecrei faa
    coeren în comporta
    cu secondiia
    ade cu
    altul, lasau unul indiferent
    la
    adere s cre_tinii
    pot c _i democratice",
    fel lasunt formal mod în
    sunt
    faptul
    c datorit numaisocietate, modelele
    de toate ccrede eroarea
    ade
    credincio_i
    în induce
    pe putea i-ar caz acest tcereaîn fapt, politice.
    De
    programe diferitelor sociale
    ale implicaiilor
    etice
    _i neutralitate
    faa în n
    înseam nu
    partid gruprile
    de echidistan de necesara Totu_i, ecleziale.
    comunitäii viaa dezbinriîn sfä_ieri
    i produc politic,
    s legitim
    în lor,
    catolici
    pluralismul evita
    ca pentrua i cimisiunii
    lor, religioas a natura
    cerut
    de este lucru acest pentru
    c numai politic,
    nu grupare orice tani
    de
    echidis menin preocup
    se s episcopii
    se dreptate, bun Desigur,
    pe
    democraiei'.
    vitorul joc în
    estBisericii,
    e viitorul joc în
    este omului;
    nu libertatea joc în
    Bisericii,
    este libertatea joc în
    este implic.
    Nu oele care politice
    pe aciunii
    concepia în facei le general
    ade modul închiar
    i politic,ci alegere fiecare
    numai
    în înnscute
    nu morale calitilor discernerea ajutmla trebuie
    s£
    care în
    timp un
    esteAcesta oferite. sunt avantajele
    care funciede altul,
    în pe
    sau unul oportun,
    pe momentul indiferent,
    la mod în
    alege putem credem
    c
    permis
    s este ordine;
    nu înpentru
    fia cellalt, nici unul, nisuntem
    ci nuc
    spune suficient
    a lini_tit.
    eNu echidistant de
    dezlipit
    sau neutralitate
    de
    nici tãcere
    i indiferent,
    de de
    timp uneste nu
    acesta timpul A_adar,
    noastr. tarademocraiei
    din ferin"
    ale
    punctele
    sude privire
    la moralä
    cu evaluare exprimândocredincio_ilor,
    con_tiinei formarea intervinîn s pot trebuie_i episcopii religioas, lor
    misiunea strine
    de
    prtinitoare, alegericompromite
    în seär a care, în
    modul al
    exemplu
    clar un
    esteMilano
    arhiepiscopului
    de discurs
    al Acel
    eliminat5, trebuie
    caredu_man numai
    un este pierde care cel totul
    _i învinge
    ia care c£reia
    cel
    conform
    inacceptabil, conflictual logic dintr-o provine carepolitici unei
    prezenta solidaritii;în motivele
    subordoneaz cruiaîi scop, tivitate
    un
    competi dieficient
    n i dinprofit., din face care
    utilitarist liberalism unui
    råspândir11 plebiscitar;
    faa în cale consens
    pe stoarc
    un încearcs care
    decizional logic ode
    fa slabi; mai celor
    tutelarea statului
    în funcia
    contesta politic
    ce cultur ofatde mut neutr
    sau rmân spoate
    281 ITALIA PRIVIRE
    LA EPISCOPILOR
    CU TÁCEREA 23.
    30. 77. PL 4:pastoralis,
    2,Lib. Regula MARE, CEL.
    GRIGORE 6
    Romano
    (24 L'Osservatore participanilor: adresat Alocufune 10. 1995)
    nr. noiembrie
    JI-LEA, AL
    PAUL, JOAN
    liderului sustintorilor
    si? ale
    _1 personale) ale chiar particulare
    (sau interese tuteleze s clar
    mod destinate
    în legi da puterea, ade are care celul partea asistm,
    din
    care abuzul la gândim la nenu sCum 8). (nr.
    cuiva)" favoarea (adic
    particulariste în
    legitransformeîn sesajung
    puternice, interese puteri_i
    prevalentei de cauza comune", din intereselor superioaråa sintez
    persoanei,
    din i drepturilor promovarea tr-0
    deapårare
    _i dedreptate,
    deci
    expresie de apar ca trebui
    s£ ar
    care,legile, c£ este afirm£
    Primul etice.tensiunii pierderii cauza dinoastr,
    n tarademocraiaîn se risc-
    afl se
    care pericolele
    în denun Nota 7), (nr.italiene politicii crizei vele
    moti sumar amintit Dupce astzi. scris fi
    Parcar 1991. octombrie
    legalitate,4din educa
    la pace:
    A dreptate i pentru ecleziale Comisiei a
    pastoral extraordinar
    Nota actualitate de
    fiind caales, mai Apare,
    1998)? iunie (politic 30 sociali viaa tinilor
    în
    cre_ unit a Prezenta despre Pre_ediniei CEI mesajul sau 1989) tombrie
    meridional oc(18 Italia italiani Bisericasolidaritate. Dezvoltarea în
    despre italian episcopat întregul semnat
    de cel1981),octombrie (23 trii
    perspectivele italiani Biserica CEIpermanent
    : al Consiliului cumentul
    exemplu
    do- amintim
    de - nusCum relativ. episcopilor
    este tcerea
    caz, orice recunoscut
    în c, trebuie aceea,
    extraordinar.
    De actualitate o
    mentin î_i ani, multi mai urm£
    cu din sunt de_i ele,dintre Câteva lian.
    situatia
    ita privire
    la cu
    CEI trecute
    ale interveni numeroasele de
    tim
    amin oportun
    s îns esteastzi, tceriide povara simte setimp
    ce In
    Învturile
    ieri de 2.
    drept. este ce
    ceea liber mod spunîn îndrznescs oamenilor,
    nu favoarea piard nufric
    s£
    neîndemânatici,
    de pstorii Adesea evite. puteau
    s-o care cei falspesituaie
    într-o inoportun
    las îi tãcere a_a,o eroare,
    tot trage
    în
    imprudent discurs un
    cum a_aMare: Grigore
    cel sfântuluiavertismentul bil
    vala mereu Este tar. confruntîn se
    carepolitice
    programelor Bisericiia
    social a doctrina incoerena
    cu coerenta
    sau privire
    lacredincio_ilorcu
    con_tiinelor luminarea lascuti
    de pot Episcopii
    senu motivat. apare nu
    italiene situaiei gravitii faa tcîn
    ere rmâneîn astzi a A_adar,
    Bisericii", sociale
    adoctrinei lor
    principii atentie
    suficient acord nusau opun se
    care sociale sau politice
    forte unor u_oarà adeziune ,o poate
    da credina",
    se nunici , compatibilcu
    BISERICII SOCIALA
    ADOCTRINA INTRODUCERE
    ÎN 282
    pstorilor cdreptate
    er le bun petimp
    ce în_i_i,
    înresponsabilitäi.
    Laici
    propriile con_tient
    de laicat unui Italiaa prezena
    în fr puin prea folosi
    cuvintele
    arlor loafazia
    r, din episcopii
    ies ipoteza
    c înicaz, orice În
    laicatului Rolul 3.
    familie). pentru
    bonuri desauoratorii pentru bani desaucatolice _colilor dateajutoare
    vorba
    de ec (fie etice valori unoraprarea ecleziale
    în i comunitii
    binele pentru
    avantajoase compensaii unorsperanta adicdeplomaie,
    frânat
    dide esteprofeia suspiciunea
    c propun care celor ripostat de
    greu inexplicabil
    este _i deci pare
    suferin" punctele
    de privire
    la cu
    T·cerea 1993?
    decembrie moralitatea,
    20din dreptatea
    i Legalitatea,
    Nota:
    Tangentopoli,
    cu locazia
    ui cupace dreptate
    i pentru eclezial
    Comisia deja fcut cuma a_aulterior, accentuat s-au vreme acea în
    tate
    denun
    absurditile când astzi, învturi aceleamintim nu s ce De
    politice? comportamente
    clasei ale asemenea unor faa tar,
    în rspândiîn
    poate mai statului
    se legalitii
    al _i sial
    mt stat)?
    Ce din înalte mai cele
    funciilor împotriva intentate procesele suspenda pentrua n.t.] 140/03,
    nlegea
    r. italian, dreptului contextul fcut în lege propunere
    de [esteo
    Schifani lodo acel bilant
    i penalizeaz
    falsul
    în mai nucare legea este
    imunitatea
    (cum garanta a-pentru
    _i hoc ad legi dândjustiiei sustrage se a
    pentrulegislativ puterea folose_te
    de conductoarese clas actuala când
    astzi, întâmpl sece
    ceea gândimla nenusCum 9). (nr. lor" partea din
    încälcarea
    legi rspltit chiar nepedepsit
    sau vd care
    celorlali, nea
    aseme place ce-i ceea fcut anupentru
    c cunosctor, puin mai fiind ca
    Judecat simt se spoate cinstit mod comportat
    în s-a care schinmb,
    cel In
    statului. legile înclca pot seopinia
    c ceteni favorizeazîn sanctiuni
    i
    delicte
    i anuleaz [...],graieri amnistii
    la _i frecventla recurgerea
    sa
    cu care,politice clase împotriva
    unei degetul
    îndreapt Nota sfâr_it, In
    cazul precum
    în
    democratic, reprezentare esenialede sindicatelor?
    forme delegitimarea
    altor despre
    spunem s Republicii?
    ce^i Pre_ediniei Constituionale,
    înse_i Curtii rii,
    magistratu împotriva continue atacurilor urmarea statului,
    ca ale tale
    fundamen instituii altor necesare)
    asi dezbaterii nesupuse blindate
    i
    lege planuri
    de blocatde (adesea
    parlamentare activitii delegitimarea
    actuala g-ndim
    la nenu s Cum astzi. întâmplã se exact
    ce Este (ibid.).
    legislative" adunrilor functiei srcire arespectiva cu
    exteriorul
    su,
    realizate
    in întelegerilor ratificarea simpl instrument
    de unredus
    la
    fie parlamentul
    srisc carepentru populism",
    motiv degenereze
    în
    Italia
    sa democraia
    din pericolul
    ca denunt Nota rând, doilea alIn
    283 ITALIA PRIVIRE
    LA EPISCOPLOR
    CU TACEREA 23.
    284 INTRODUCERE ÎN DOCTRINASOCIALA A
    BISERICII

    sånu tac în faa gravelor întrebri provocate de actuala situatie a trii, s


    se întrebe îns în mod serios pentru a vedea ceea ce ei în_i_ipot _i trebuie
    s£fac. De fapt - explic Conciliul al II-lea din Vatican -, de la preoii lor
    laicii s a_tepte lumin i fort spiritual. Dar s nu cread c pstorii lor sunt
    întotdeauna atât de competeni înc-t s aib la îndemân soluii concrete ori
    de câte orise ive_te o problem, oricât de grav, si nici c£ aceasta este misiunea
    lor: så-i asume, mai degrab, ei în_i_i rspunderea, luminai de întelepciunea
    cre_tin i urmând cu atentie i respect învtura Magisteriului".
    Cu alte cuvinte, orientarea pstorilor este, desigur, necesar, dar nu
    va putea niciodat s înlocuiasc lipsa de maturitate spiritual i de com
    peten profesional a laicilor angajai în politic. Dup mai mult de o
    sut de ani de doctrin social a Bisericii _i dup mai mult de cincizeci de
    ani de via democratic în Italia, nu ar trebui s fie greu s se disting
    un program politic de altul, s se perceap diferita lor inspiraie ideal _i
    implicaiile etice, s se judece conformitatea sau neconformitatea lor cu
    idealurile cre_tine.
    Pe de alt parte,criterle fundamentale ale aciuni cre_tine în politic
    ar trebui s fie cunoscute de toi. Desigur c nu este necesar ca episcopii
    s reafirme legitimitatea pluralismului political catolicilor, dup cePaul al
    VI-lea - fäcând referin la Conciliul al II-lea din Vatican - a învat cu li
    tere clarec, în situaiile concrete i tinând cont de solidaritile trite de
    fiecare, trebuie recunoscuto varietate legitim de opiuni posibile. Una
    i aceea_i credin cre_tin poate s conduc la angajri diferite 10, La fel,
    credincio_ii laici ar trebui s _tie bine c pluralismul nu este sinonim cu
    indiferentismul; c diferitele programe politice nu sunt egale unul cu altul;
    c inspiraia cre_tin nu joac numai rolul de con_tiin social, respin
    gând ceea ce poate fi negativ într-o cultur£ politic sau într-un program de
    partid,ci, mai ales, cel de stimulent propuntor i creativ, adic stimulând
    spre realizarea unei societi inspirate din viziunea cre_tin despre via
    _i despre istorie.
    Aplicând aceste criterila situaia italian de astzi, credincio_ii laici
    pot deja s trag singuriconcluzile operative.
    În schimb, nu-i îndoialåcã este necesar o clarificare din partea episco
    pilor cu privire la implicaile etice i sociale ale filosofiilor politice din cele
    dou poluri. In faa rspândirii culturii neoliberale (care este la originea
    punctelor de suferinä" amintite la început), cum s se scuteasc de la
    explicarea motivelor pentru care ea este departe de învttura social a
    Bisericii? De ce s£ tac îm privina responsabilitii morale _i istorice a
    9Gaudium et spes, nr. 43: EV 1/1455.
    10 PAUL, AL VI-LEA, Octogesima adveniens (14.05.1971), nr. 50: EV 4/777).
    23. TACEREAEPISCOPILOR CUPRIVIRE LAITALIA 285

    acelor catolicicare, de_isufer _i se strduiesc s imbuntteasc" legile


    care sunt în contrast cu cultura cre_tin, ajung apoi såvoteze programu
    neoliberal, contribuind astfel la construirea unui model de societate, nu
    numai care se deosebe_te de doctrina social a Biserici, dar este i inca
    pabil s rezolve problemele unei Italii cu dou£ viteze", pentru c face
    så cada asupra celor mai slabi povara mai mare de reforme destinate s-i
    rsplteasc pe cei mai puternici? Conform ultimului Raport Italia al lui
    Eurispes (este un institut privat de studii politice, economice _i sociale,
    nonprofit; în fiecare an public Raportul Italia,o analiz asuprastrii poli
    ticii, economiei i societii italiene -n.t.), familile italiene care nu reu_ese
    s ajung la sfâr_itul lunii cu fondurile, în urm cu un an, erau 38,7%,
    astzi sunt 52,2%).
    In concluzie, dezbaterea cu privire la tcerea episcopilor, abordat în
    adevraii säi termeni, nu numai c nu este lipsit de respect, ci chiar
    poate s fie profitabil _i poate trezi acel asalt brusc de curaj evanghelic
    de care astzi are nevoie toat Biserica italian, pstori i laici împreun.
    istoria împotriva
    comisa Pentagon, era Occidentului? vat
    teaz cu
    ,superioritatea"
    mentalemásur occidental.
    sensibilit¯i s i teza mod S-au
    ^imul timele måsur din Statelor voci
    putut unå începutul
    IOAN ' In 1. doctrina
    De cea In
    îndreptat un dat Nu vad c, i
    Terorismul fata s aceea, exemplar.declarat
    Washington;
    umanitii,
    PAUL împotriva viütor
    terorismului? trebuieislamic, _i-au mcelului,
    poziii faca
    s interpeleze anumite ale în
    pentru atentatul Unite,
    drâm¯turilor
    întregii cu operaiunilor social teribilul
    exprimat
    AL
    defineasc totii democraiei _i atentatului
    II-LEA, nu de 3) vom convin_i
    pace? poziii så în Ins,a diferite. S-au
    umaniti. numai am Cum luriuimeasc învinge fat la de
    un lumi _i încerca a sfâr_it,
    Discurs simit rzboiul con_tiina Bisericii. act
    deschis pe fel,manifestat
    la TERORISMUL, RÁZBOIUL24.
    afront ziua se 2) diferite. de de CON^TIINTA
    Pe CRE^TINA ^I
    civile.
    împotriva de _i de de c toiWorld dramatic
    i învinge Se a
    terorismul, trebuie rudele
    la c libertii,
    s£ pozitie faptul terorism fost alt
    audiena teribil
    deDe a poate rzboi
    clarificm dezaprobarea au de
    11 victimelor actul Trade o
    aceea,
    Motivul Totu_i, rsuntor parte, manifestat lor parte, în
    septembrie Statelor terorismulnoastr£:
    _i sunt prin_i
    adus terorist vorbi în c o i Center tara de
    general Afganistan la
    seeste care sau despre
    nu ciocnire ar nu fa toi pe
    demnitii explic de de 1) trei trebui
    terori_tii,
    toti noastr
    Unite, din toi putemnu refuzul fa solidaritate de din au 11
    (12 c la Rzboiuloprobleme teme
    ,superioritate"
    cultural
    cumn a între auStatelecondamnat
    septembrie
    2001 acel New
    faptul turnurile coerente
    fac de så Newseptembrie i
    i s£ cel fost
    apel, discursului
    a_a se
    judecai în
    omului"1. ca atentat ici York se apoi nu civilizaia
    dezlnuie
    cã unanimi
    care Unite; York îns_i
    ,o împotriva construie_te este de sincer
    2001). loan i în _i, cune de
    zi gemene
    di n rspunsul fond complexe se fr_i 2001
    valorile
    pentruîntrebm încpâneaz de lumea
    întunecat Paul fost a
    Washington Irak, cu cu dup_i
    care, occidental pedepsii
    un fa jumåtá1la
    privire privire Pentagon
    cum împotriva
    noastr,o
    al _i împre nu catolici, rzboi; catolica
    II-leacrim de
    funda exist de
    adec înce dup în
    în la ce toi de
    la la in vic
    288 INTRODUCERE ÎN DOCTRINA SOCIAL A BISERICII

    Condamnarea a fost unanim i puternic. Pe bun dreptate. A_a înc-t


    nu putem s nu ne întreb£m de ce oare con_tiina civil, care S-a ridicat
    pe 11 septembrie, nu a reacionat înainte i cu aceea_i furie în faca altor
    crime împotriva umanitäi, care n-au fost mai puin crude, cum sunt cele
    comise, de exemplu, în Algeria sau în violentul conflict israelo-palestinian.
    Dup mesajul delirant al luiBin Laden, transmis de toate televiziunile din
    lume, ne dm seama c a fost o eroare faptul c£s-au interpretat ca episoade
    sporadice de terorism local" cele care, în realitate, erau deja adevrate
    focare de terorism internaional. In orice caz, de_i cu întârziere, trebuie
    fcut dreptate. Este o obligaie. Nu se pot lsa nepedepsite crimele îm
    potriva umaniti, oriunde ar fi comise acestea. In schimb, problema este
    alta: cum s se fac dreptate?
    De fapt, dac este adevrat c terorismul a existat mereu _i probabil c
    nu va putea fi niciodat extirpat complet, trebuie îns s recunoa_tem c
    terorismul de astzi este profund diferit de celde ieri. A_adar, trebuie abor
    dat în mod diferit. Atacul împotriva turnurilor gemene i aPentagonului,
    în forma în care a fost proiectat _i dus la îndeplinire, reveleaz existenta
    unui terorism nou în lumne, care dispune fie de resurse economice uria_e,
    fie de o organizare eficient i ramificat la nivel international, fie de cu
    no_tine tehnologice _i de strategii foarte sofisticate. E suficient s ne gân
    dim la complotul rafinat pus în aplicare de terori_ti, care aveau în vedere
    s pun în criz presupusa invulnerabilitate a Statelor Unite, lovindu-le
    simultan fie simbolul puterii economice (cele dou turnuri), fie pe cel al pu
    terii militare (Pentagonul), fie pe cel al puterii politice (în mod verosimil,
    al patrulea avion, czut la Pittsburg, ar fi trebuit s loveasc£ Casa Alba).
    De aceea, organizaia al Qa 'ida a lui Osama Bin Laden nu este decât
    vârful unei piramide. Este un terorism invizibil, fr teritoriu i fr chip,
    care recruteaz adepi dintre acei muli dezmo_tenii, mai ales, din trile
    musulmane, pentrucare nemaiavând ninmic de pierdut - perspectiva de a
    muri martiriîmpotriva necredincio_ilor" occidentali asum i valoarea de
    rscumprare dintr-o situaie inuman _i de netrit. Aceast dimensiune de
    fanatism religios nu face decât s-i determine pe terori_ti s fie mai agre
    sivi. Bin Laden _tie asta i se folose_tede acest lucru pentru proiectul s£u
    de a da na_tere unui islam pur". Pentru aceasta, btälia lui nå este una
    social în favoarea celor marginalizai _i exclu_i, ci împotriva regimurilor
    arabe .moderate" (definite ,,apostate" _icorupte), împotriva occidentalilor
    în general (considerai du_mani _i coruptori ai Islamului) i, mai ales,
    împotriva SUA, carecu prezena bazelor militare profaneaz" pmântul
    sacru" al Arabiei, unde se aflä Mecca i Medina,ora_ele sfinte ale islamu
    lui, i sustin politica antipalestinian a lsraelului.
    24. TERORISMUL, RÄZBOIUL SI CONSTINTA CRE^TINA 289

    De aceease înteleg expresiüle deliranteale lui Bin Laden rostite la tele


    ViZiNe:

    Eu îimulmesc lui Dumnezeu pentru c au fost distruse simbolurile Americ1


    ...1. Fiecare musulman trebuie s£ se ridicc în picioare pentrua apára pro
    pria religie i a-i scoate pe necredinciosi din Palestina i din peninsula arabä
    |....Jur pe Dumnezeu cel atotputernic c£ nici America, nici cei care tråiesc in
    America mu vor avea sigurant înainte ca noi s avem sigurant în Palestina i
    înainte ca toate forele strine såplece din peninsula lui Mahomed.
    Ei bine, dac acestea sunt rdãcinile terorismului islamic, cine poate
    crede în mod raional cã dorita înfrângere a lui Bin Laden înseamn elimi
    narea terorismului? Ar fi aceea_i iluzie a celui care ar crede c arestarea
    unui boss mafiot sau altul înseamn eliminarea criminalitäii organizate.
    A_adar, dificultatea se afl în modul de aextirpa buruiana rea. Pe de o
    parte, trebuie intervenit cu hotrâre, nu numai pentru a face dreptate, ci
    _i pentru necesar£ oper de descurajare i de prevenire. Ins, pe de alt
    parte, dac se vrea obinerea scopului, trebuie evitat s se cedeze la unele
    tentaii periculoase.
    Primatentaie care trebuie învins este recurgerea la represiune. Nu
    se va obcine niciodat dreptate prin rzbunare. De fapt, aceasta este în
    s_i negarea dreptii, deoarece rspunde cu ur la ur, respinge violena
    cu violent, adaug mori la mori. ^i apoi, împotriva cui se vor exercita
    represalile dac terorismul international nu are chip, nici granie, ci se
    rspânde_te în mii de râulee? Fr a mai spune c represaliile implic
    mereu populaii lipsite de aprare i nevinovate, i acest lucru nu se poate
    justifica niciodat din punct de vedere moral.
    Oalt tentaie este de a considera actul terorist de pe 11 septembrie un
    act formal de rzboi, la care, de aceea, nu rmâne decât s se rspund cu
    un adevrat rzboi în curs". In realitate, izbindu-se de turnurile gemene
    _ide Pentagon, kamikaze au svâr_it o crim împotriva umanit. De ace
    ea, rspunsul cel mai eficient nueste rzboiul, ci s se fac apel la con_ti
    ina moral a umanitii. Astzi am devenit con_tieni c£ orice înclcare a
    drepturilor umane, chiar dac este comis în cel mai îndeprtat colt al p
    mântului, îi love_te i-i ofenseaz pe toi; faptul c drepturile umane sunt
    imprescriptibile, adic nu sunt supuse legåturilor de spaiu i de timp, nici
    geografice sau politice, ci orice înclcare a lor poate s fie urmrit peste
    tot _i în orice moment. lat de ce un mare numr de tri (inclusiv aproape
    toate statele musulmane) S-au unit cu SUA în condamnarea executanilor,
    mandanilor _i sprijinitorilor terorismului internaional, cooperând activ
    pentru ca ei s fie prin_i, judecai _i pu_i în situaia de a nu d«una.
    2Corriere della Sera (8 octombrie 2001).
    1999). martie (29-30
    Romano
    L'Osservatore Europei: Consiliului Adunarea DisCUrs
    la II-LEA, PAUL,
    AL JOAN 4
    1991). ianuarie Romano
    3L'Osservatore
    (18
    teroriste". acteprovocate
    de nale,
    internaio siguranei apåcii
    _i adresa
    ameninrilor la împotriva Unite,
    Natiunilor Cartei conform mijloacele, toate cu
    lupta necesitatea
    ade
    afirm
    c£ când 2001),
    septembrie (28 ONU Securitate
    al Consiliului
    de
    1373
    aRezoluia interpretat trebuie optic aceastä A_adar,
    în
    terori_tilor. împotriva exclusiv
    civilizatiei
    sale,ci islamului
    a_i împotriva este militar
    nuintervenia c
    îneleag islamics lumea ajuta afganilor, ar palestinienilor
    ai favoarea
    în
    ales Marshall"),
    mai Plan deumanitare
    fel (un ajutoare deplan un
    sfârsit, Palestinian.
    În Statuluirecunoa_terea repede
    la mai ajung
    cât
    se
    trebuie
    s unde Mijlociu, Orientul începând
    la de existente, focarele
    stinse trebuie
    intelligence, serviciile
    deinternaional nivelcoordonate la
    potenate_i trebuie teroriste, reelelealimenteaz financiare
    care sursele
    congelate Trebuie instrumente. alte nevoie
    de buruiana
    rea,e elimina a
    Pentru lume. terorismul
    în
    su rspândeasc ajunge
    s islamic,
    ar lismul
    fundamenta elimine s loc extind
    în -, secontinue
    s i trebui
    s ar
    când
    atunci însrzboiul
    - terori_ti, dezarma
    pe descoperi
    a-i _i pentru
    a-i tio)
    extrema
    ra necesar
    (ca devenit militar aintervenia dac aceea, De
    religioase. irale
    cultu sociale, sunt
    rdcini crui
    internaional,
    ale
    terorism noului nrii
    necorespunztor
    elimi natura
    sa din estrzboiul
    NATO, e SUA_i dispun
    care armele
    de ucigtoare
    fi ar sofisticate
    i oricât
    de cuvinte, alte Cu
    culturi'. diferitele popoare
    i diferitele respecte
    scare acord unprtile
    de lege s negocieri
    care angaja
    în pentru
    se a bunare,
    rz de
    actele armele
    _i oprite merit A_adar, înainte. privind criz dintr-o ie_i
    pentrua caleniciodat o este violennu alt rspunde
    ola violen
    care O
    Europei: Consiliului
    Adunarea vorbind
    la Kosovo, rzboiului
    din începutul târziu,
    la mai ani
    repetat
    opt l-apapa avertisment
    care pe acela_i niciodat"3.
    Este fi vanu
    niciodat_i fost naiuni.
    aNu întreexistente problemele complet rezolva a
    pentru potrivit mijloc unfie spoate rzboiul nu ctrie cu
    repet s Vrea
    pericole,
    a_ mari deoreaceste In 1991): ianuarie Irakului
    (17 împotriva
    Golrzboiului
    f din prima
    azi II-lea
    în Paul
    al Ioan rostite
    de cuvintele tea
    actualita toatpstreaz terorism.
    Î_i noulelimina ofensata_i dreptatea
    restabili pentrua potrivit
    instrumentul este rzboiul
    nu sine, Totu_i,
    în
    BISERICII SOCIAL¢A DOCTRINA INTRODUCERE
    ÎN 290
    24. TERORISMUL, RÄZBOIUL. ^ICON^TIINA CRE^TIN 291

    2. Nu ,superioritate", ci ecomplementaritate cultural


    Totu_i, oeroare _i mai grav ar fi s se identifice terorismul cu contextul
    culturali socialdin care provin executanii _i mandani. Asta ar duce la
    ciocnirea dintre civilizaii _i la rzboi de religie, exact a_a cum ar vrea unii
    fundamentali_ti. ,Acesta -aspus Abu Ghaith, purttor de cuvânt al lui al
    Qaida - este rzboiul decisiv dintre credint i ateism. Voi trebuie s ale
    geti terenul vostru. Stindardul care anunt Jihadul împotriva evreilor _i
    a cre_tinilor a fost înlat"s, Ins un rzboi între civilizaii nu are sens. De
    fapt, orice cultur are mereu elemente de adevr, este mereu purttoare
    de valori particulare i universale, pentru c omul, în pofida tuturor limi
    telor sale, este fcut pentru adevr i pentru bine. De aceea, este posibil
    întâlnirea între culturi diferite, pornind de la ceea ce este adevrat i bun
    în fiecare dintre ele.
    Nu exist o cultur superioar, pentrucã
    fiecare cultur este un efort de reflecie asupra misterului lumii _i, îndeosebi, al
    omulu: este un mod de a da expresie dimensiunii transcendentea vieii umane.
    Inima oricrei culturi este constituit din apropierea sa de cel mai mare dintre
    mistere: misterul lui Dumnezeu6.

    Pentruaceasta, Conciliul al II-lea din Vatican îi îndeamn pe cre_tini


    ca, în dialog cu celelalte culturi, s aib atitudinea nu numai a celui care
    dã, ci_i a celui care ascult _i prime_te; de fapt - spune Gaudium et spes -,
    multe elemente de adevr" se gsesc nu numai la celelalte religii, ci chiar
    la acei necredincio_i care cultiv înaltele valori umane fr a-l cunoa_te
    înc pe Autorul lor". A_adar, nu trebuie s se vorbeasc despre superio
    ritate", ci, din contr, despre complementaritate" între culturi diferite, a
    cror întâlnire este mereu rodnic«.
    Acela_i criteriu este valabil pentru dialogul interreligios, mai ales între
    religile monoteiste. Biserica - spune Conciliul- prive_te cu stim la musul
    mani, care caut s se supun din tot sufletul hotrârilor Lui tainice, a_a
    cum s-a supus lui Dumnezeu Abraham, la care credina islamic se refer
    bucuros"8, De aceea, fiind refuzat fundamentalismul (care este o deviere
    patologic a con_tiinei religioase), dialogul cu musulmanii poate s-i ajute
    pe cre_tinii îngi_i s dep_easc, printre altele, alungarea simculuireligios
    din viaa public, practicat de laicismul occidental care consider eredina
    ca un fapt privat al con_tinei individuale. La rândul lor, musulmanii - a_a
    5Corriere della Sera (8 octombrie 2001).
    6IOAN PAUL AL II-LEA, Discursla ONUCuocazia a 50 de ani de la întemeiere (05.10.1995).
    nr. 9: EV14/3248.
    7Gaudium et spes, nr. 92: EV 1/1642.
    8 Nostraaetate, nr. 3: EV 1/859.
    s.u. l990,
    27 Milano
    Ambrosiano, Centro lIslam, MAKTINI,
    Noie CM r 9
    civilizaii. între ciocnire fär o religie
    i rzboide unnici fr celuilalt, rea
    respecta toleranpei întemeiat pe democratice, vieii cre_tine,
    afie ti
    fiea
    viguroas
    vie reluare printr-o occidentale,
    ci culturi
    ,,superioriti" a
    presupuse unei numele musulmani
    în discriminându-i
    pe obine se nutre
    noas
    valorilor libertii a_i umane,adrepturilor aprarea concluzie, ln
    dialog'. acceptare
    dei reciproc,
    de respect climat
    de
    stabile_te
    un unde
    se respectat
    i estreligios
    e pluralismul unde laic, i
    democratic societate într-o
    comunitare personale
    si religioziti unei fele
    exigen trite fie posibil
    s£ este faptul
    c înteleag putea
    s musulman,ar
    credina politic
    _i islamul dintrecivilizatie, credin i dintresocietate, _i
    religie dintre
    distinciei valoarea semnificaiai vad stimulati
    s£ fie s tea
    dialogului,
    pu ar intermediul prin Martini, card. dorinta exprim i_i Cum
    BISERICII ÎN
    SOCIALAADOCTRINA INTRODUCERE 292
    25. ISLAMUL, STATUL DEMOCRATIC SI BISERICA

    Intrebrile care, din când în când, revin cu privire la imigrantii musul


    mani în Italia folosesc adesea numai la încâlcirea discursului _i la intune
    carea termenilor reali ai problemei. De aceea, este util reluarea acestui
    subiect fr animoziti _i lsându-ne condu_i mai mult de raiune decât
    de sentiment.
    Primul lucru de fcut este s distingem clar cele dou£aspecte ale pro
    blemei, care - de_i sunt legate între ele - totu_i sunt diferite i nu trebuie
    confundate. Primul aspect este problema integrrii sociale a imigranilor
    musulmani în ambientul civil _i politic; i acest lucru prive_te, mai ales,
    statul. In schimb, al doilea atinge raportul religios dintre musulmani i
    cre_tini, aspect care prive_te mai direct Biserica.
    1. Musulmanii i statul democratic
    Prezenta crescând a imigrailor musulmani în Italia nu poate s fie
    considerat un fenomen de sine stttor, ci trebuie vzut în contextul mai
    amplu al societii multiculturale, multietnice _i multireligioase, care se
    formeaz progresiv în zilele noastre.
    De fapt, într-o lume caracterizat tot mai mult de procese de mondia
    lizare i de globalizare, barierele _i zidurile sunt destinate s cad; într-o
    omenire care devine tot mai mult osingur familie, diferitele culturi, etnii
    si religi sunt destinate nu numai s se întâlneasc, ci _i s convieuiasc i
    s se îmbogeasc reciprocchiar pstrând fiecare propria identitate.
    Desigur, un asemenea proces de integrare este lung i dificil, nu poate
    avea loc de la o zi la alta, nici în mod nedureros. Acest lucru e valabil în
    deosebipentru imigraia musulman, care - spre deosebire de alte fluxuri
    migratoare pune probleme specifice. De fapt, a_a cum se _tie, pentru
    musulmani viaa social i politic se identific cu credina religioas. Prin
    urmare,atunci când eiajung la noi, nu se limiteaz s caute munc£i gz
    duire, ci ei cer s le fie garantate _i comportamentele i obligaile dictate
    de legea islamic (shar'ia).
    In mod concret, cererile pe care nusulmanii le prezint statului ita
    lian se refer la: construirea de moschei pentru cult; înfiinarea de _coli
    islamice echivalate; respectarea zilei de vineri; permis de munc pentru
    a face rugciunea zilnic ritual i pelerinajul anual; dreptul de a celebra
    cãstoria civil cu rit islamic. Asupra acestor puncte se mai poate gsi un
    acord. 0n schimb, ceea ce creeaz mai mult problemeeste statusul juridic
    noienmbrie Stampa
    (4 sull'lslan",
    La Sapere dovreste che quello ,Tutto ALLAM, 25. 200)
    KE
    a'. shar supuse
    lateritoriilor afara real1za
    în poate mentalismul
    senu
    funda deoarecedemocratic. statul pentru pericol constituie
    un numani
    muslr
    imigranii autorul, conchide cuvinte, alteimpozite".
    Cu pelerinaj,
    rugåcune, traduce
    în secare
    religioase practICii rigoarea saumistica fiar
    cm
    terenur, alte exprima
    pe va
    exprimã
    sei religiozitatease pentru
    c£
    religiozitu: expresiea dreptului
    ca roluldispare adic etic: norm pl£
    SImr±mâne0 pozitiy,
    ci drept exprim
    un ca mai se
    shar'ia
    nu occidental,
    democratic într-un
    stat exemplu, oaspei,de
    musulmanii pentru urmare,
    constrângere.
    Prin orice eliberatdeindividual, opiune simpl devino
    islamic,
    ci statului controlul legate
    de sunt mai religioas
    nu practica i ta
    imigranilor,
    credin cazul apartenen,
    în ca teritoriu
    de propriul din iese
    musulman un
    când atunci aceea, islamic; de statului rigide
    a legiisupuse
    religioas
    sunt practica credinta_i apartenen,
    unde teritoriul
    de ratîn
    anco
    puternic este explic- el islamnic -Identitatea musulmane. nitilor
    structurarea
    comu teritorialitii în determinant a valoarea evident în
    scoate elsa,lucrarea Intr-o Urbino. din Trieste
    i universittiledin laSor
    profe Allam, Fouad Khaled islamologcunoscutului interesant a reflectie
    foloseasc£o poate
    s legitime, pre0cupri redimensiona
    aceste Pentrua
    democratic. pluralist societatea civil
    convieuire
    în posibil
    nicio este
    Altminteri
    nu religioase. confesiuni diferitele _i
    stat între
    concordate prin
    eventual, legii, faacetenilorîn tuturor egalitii baza la
    stau care ONU)
    drepturilor"
    ale ,,CrtË
    ale marile altfel,
    de
    (recunoscute,
    de principii lea_i
    accepte
    ace naional
    s teritoriul triescpe care cei pe
    face a-i modul
    de
    gseasc£ politice
    s puterilor datoria este fapt, problem.
    De aceast zolve
    abordeze
    res i obligaia
    s statului toate înainte
    de revine Desigur,
    îi
    social. respingere violente
    de formne la duce
    _i putea care grave,
    ar SIUni
    no1,
    sau ghetouri sau crea fapt, de
    aînseamn, preventivnu
    de
    ten focare cetáeni
    msur imigranilor
    nioci fär islamici primirea dacîntreab se
    multi astzi întelege
    ce de aceea,
    se Desale.familiei aplicat civiledrepturi
    privarea
    de moartea
    cu _1 pedepsit
    cu delict este religie alt sulman
    ola
    convertirea
    må unui fundamentale,
    încât acolo pân libertile drastic mod
    ceva; a_adeschis mod persecutîn chiar diferit,
    ba este ceceea
    reduce în damentalismul
    tolereaz nunici accept i acesta
    nu stie, secum Asaislamic.
    tri1 portile târziu, sau
    mai devreme deschide,
    mai poate
    fun noastre
    la 1 cerer,
    se
    musulmani masiva
    de prezent rspândit oc£ larg teama adaug
    acestoracceptarea psihologic vedere punct
    de din dificilsi face Pentrua
    occidental. lumea dinnoastr si din
    tara dreptul Cu^1
    din
    sunt Coran prescricrile punct acestui
    juridica culturainconciliabile cu legea care pe
    asupra familie: pentru femeie
    i pentru prevede islamic îl
    ÎN
    DOTRINA INTRODUCERE 294
    BISERICII SOCIALAA
    25.1SLAMUL, STATULDEMOCRATIC S BISERICA 295

    Pe de altà parte, regimul democratic dispune de instrumente pentru


    a se opune oricrei forme de fundamentalism. De fapt, statul democratic
    este prin natura sa,laic"; i laicitatea st la baza egalitii depline a tu
    turor în faa legii_i nupermite afirmarea tendinelor hegemonice. Istoria
    însä_i demonstreazàc democraia, atunci când este autentic i matur,
    ajunge sà înving orice fundamentalism religios sau ideologic. In acela_i
    timp, statul laic, a_a cum nu poate - fr s se contrazic s determine
    pe nimeni din cauza culturi, a rasei sau a credintei religioase, tot a_a, nu
    poate nici s tolereze ca oviziune ideologic sau religioas s fie impus
    tuturor.
    In lumina acestor consideraii, se întelege de ce problema integrrii
    imigrailor musulmani în ambientul civil i religios nu se poate rezolva
    recurgând la forme inacceptabile de discriminare religioas sau cultural,
    cinumai cerânddin partea tuturor cetenilor (imigrani _i rezideni) res
    pectarea regulilor democratice care guverneaz ara.
    In concluzie, laicitatea statului democratic apare singura garanie în
    msur s tuteleze i s favorizeze convieuirea în acela_i teritoriu a cul
    turilor, etniilor i credinelor diferite. Acest lucru este valabil nu numai
    pentru cel care vine s caute de lucru _i demnitate a vieii, ci i pentru
    cetenii trii gzduitoare, care trebuie educai _i ei la acceptarea i la res
    pectarea diferitelor identiti.
    2. Musulmanii _i Biserica
    Or, aspectul social _i political imigraiei islamice, care intereseaz sta
    tul, este strâns legat de aspectul religios, care, în schimb, intereseaz mai
    direct Biserica. De fapt, pentru musulmani, obligaia de a se supune lui
    Dumnezeu este a_a de esenial încât nici un aspect din viaa lor (religios,
    politic, cultural sau social) nu este scos de sub legea islamic.
    Ins trebuie pornit de la o constatare: dac este adevrat c£ sunt înc
    prezente forme de fundamentalism religios în ri unde legea islamic este
    lege de stat, totu_i exist poziii diferite: de exemplu, în Maroc, în Iordania,
    în Liban _i în alte tri islamice, ceva se mi_c. Exist senzaia clar c£ i
    pentru islam a început un proces de secularizare", analog cu cel pe care
    cre_tinismul l-a trait in epoca modern i contemporan. Adic în unele
    tri islamice se merge în direcia deja imaginat, în raport cu musulmanii
    prezeni în Europa, de card. Martini în discursul de sfântul Ambroziu din
    anul 1990. Este de dorit-a spus el- ca, gratie i angajrii noastre, cei circa
    23 de milioane de musulmani care tr±iesc astzi în Europa
    s reu_easc s clarifice i s vad semnificaia i valoarea distinciei dintre
    religie i societate, credinä _i civilizaie, islam politic i eredin musulmam,
    1/856-860. EV
    _.u.: aetate,
    2nr. 5Nostra
    47.2000)octombrie (26Milano ed. Sera, dellaCorriere ILCf. 4
    s.u. 27 Ambrosiano,
    1990, Milano 2000)
    5.
    noiembrie (6-7-Romano
    L'Osservalore
    CentIro elTslam, MARTINI,
    Noi CM. Cf 2
    musulmani
    nu credincio_ilor prezenta social, inciden lipsitstiint
    de
    con fenomen
    de simplu religioas
    un la credna reduce Occident,
    care
    dominant
    din laicismului faa noastrà. 1storia Dumnezeu
    cu are care
    planului
    pe împlinirea pentru
    privilegiat In interreligios îl
    calea dialogul în
    vedem nus greu timpurilor,
    este semnele credinå citind
    cu Astzi.
    ucuros". referà islamic
    se credinta careAbraham,
    la Dumnezeu lui pus
    sus-a cum asa
    tainice, hotárärilor
    Lui sufletul totsupuná
    din .caut
    musulmani,
    care stimla prive_te ses
    cu Biserica islamul, prive_te cât osebi,
    oamenii";
    înde lumineaz
    toti pe Adevårului
    îi
    care raz a adeseao totusi
    reflect£ [...] caredoctrine reguli
    i acele la
    tr±i, actiona ai amoduri
    de
    acele sincer
    la respect prive_te
    un Cu religii"
    aceste
    _i sfânt
    în adevrat_i
    este cedin nimic respinge Catolic
    nu ,Biserica afirmase
    c£ necre_tine,
    religiile despre vorbind Vatican, din II-lea Conciliul
    al deja altfel, De
    comunet. umane condiiei via£ deainterioar
    s i bogie
    produc destinat
    sfundamental", valoare toio pentru constituie s
    trebuie religioasi umani obligaie preioas reprezint o celuilalt rea
    schimb": necesar
    de i confruntare pretioasde ocazie constituio
    pot caretensiuni fermeni
    în _i bogatîn nou,comunitate schieazã o
    Apel cite_te
    în educaie
    se - cultur
    de i credint,
    de exprimri
    de ritele
    difedintre
    crescândInterdependenta mondiale. religii marilor ai tine
    _i
    confesiuni
    cre_ celorlalte
    reprezentanii Martini
    de i card. de
    2000, brie
    octom înainte,
    25pe zile putine lansat
    cu Milano, ora_ului adresat Apelul
    fade papei
    aprobarea cuvinte aceste vadîn se nu spoate seNu
    cunosc®, nu-l înc care celor Isusdespre vorbi pentrua
    ilegiat cale esteo iubirii
    mrturisirea primirea
    i convingerea c având
    gzduire, cere vcare celui faa voastre în inimii portile încuiai nu s cere se
    Vouvi religii. culturi
    i rase,diferite aparin
    de carediferite, fri dinprovin
    persoane
    care prezena
    de vede -spus
    el voastre a arhidiecezei
    - teritoriul Si
    fric£: aceast risipeasc s voit Milano,a
    Diecezei
    de jubiliar
    al pelerinajul discursul
    la II-lea,
    în al
    Paul Ioan bine,
    Biseric.
    Ei pentru rezulte sputea dificulttile
    care
    ar teama
    de realitate,
    ascunde,în natiunii cultural a identitatea pentru constitui sulman
    l-ar
    imigraie
    mu masiv careopericolului
    pe denuntarea probabil
    c Este
    dialog". acceptare
    de _i reciproc,
    de respect climat
    de stabile_te
    un Se
    unde respectat
    _i estereligiospluralismul unde laic,democraticsi societate
    comunitare
    într-o personale
    _i religiozitäi exigenele
    unei tr³i pot artând
    sec
    BISERICII ÎN
    SOCIALAA DOCTRINA INTRODUCERE 296
    dar fratii
    Tereza constituie
    amintitvestirea pectultându-iBiserica de tr-oninate religioase,
    gur, publice, fr oare
    cre_tini lor uneireligii din va
    sunt Deputerile
    înseamn
    Isus.
    apoi de proca
    întâlnire
    tate.
    Intâlnirea In In
    întâlnire tuturor,
    din acela_i discriminându-i
    viguroas concluzie, s viataputea
    de aceea, ^i reciproc monoteistepåci
    îndrgostitå celelalte evangheliei.
    [...].toate cardinalul s
    italian de fie de
    Calcutta pe dintre prima dep_easc adevrate, civil? oare
    dintre o pentru
    stimulai astzi, pace
    cre_tinul,Affîndrgostii
    cineva iubi timp, _i prezent respect uman?
    acestea, nu redresare
    de aprarea s 25.
    religii, din dialog, s pe fie
    dou douMartini i
    se a poate Este ISLAMUL,
    într-0 transcendent, vor
    cea trebuie care cror care
    de deschid pe întemeiat
    s de
    în toat persoane fr Dimpotriv, prejudecile semnificativ numai
    religia estetimp persoane constitui
    mai spiritual redescopere ideologiile s ajutor
    zi, musulmanii
    dar,imigranii valorilor via
    inima,invidie, de în s favorizeze STATUL
    cu
    chemat acea eficient
    citata fie mai
    care la o
    mea". o ce este utopie
    pentru
    expresie nu
    realizândrealitate
    din frreligioase, niciodat clar primire, ales, pe
    se a cre_tine, n-au
    så se descoper
    întâlniremrturia pentru cre_tinilor _imusulmani, a sunt dominat dreptate înDEMOCRATIC
    primatul
    arateteme
    totgelozie, form ideile s-i religiei a a
    sufietul,din pe reu_it modcrede dep_i
    fericit£: porunca chiar i programând puternic
    preconcepute.
    de o
    pregteasc pe
    cuså interreligioas
    care ci, trit limit toti eficient
    i
    îndrgostite de islamice, care de s-o c
    viaa intre dimpotriv,
    multi
    evanghelizare, în_i_i. ci, spiritualului alungarea
    pe
    c materialism, întâlnirea I
    ,lubesc din diferit,
    religiede a
    dialogul înainte garanteze?
    recunoa_terea drepturi BISERICA
    iubirii sau unii atacati instaurarea
    ceea în cugetultot A_adar,
    Deuteronom o iniiative pe
    dialog numesc o nu le
    toate ce cu simtului
    a de piedic _icredincio_i,
    fratern de se
    consider în
    spus bucurie aceea_i
    reali va _i dintre
    fratern Dumnezeu cu
    i laa_a a toate,
    obtine, privat nu ^i
    religiile, acceptrii trebui al acei în
    reluat Milano: pentru pastorale practicii ar
    Maica cum _i lume religios
    marile
    toate reci este o ame puteamul1
    cu res aju prin desi _1 297
    a ca in a
    26. CRESTINII ÎN NOUA EUROP

    Vorbinddespre Europa, în mod instinctiv ne gândim la moneda unica"


    _i la problemele economice ale Uniunii: la limitarea cheltuielilor publice,
    la controlarea inflaiei, la stabilitatea pieelor financiare, la parametrii de
    la Maastricht. Accentul pe care, pe bun dreptate, îl punem pe acestea i
    pe alte aspecte ale constructiei europene poate totu_i s ne fac s credem
    cã discursuldespre Europa se reduce, mai ales, la calcule economice sau cã
    acesta este, oricum, aspectul cel mai important cruia trebuie s i se dea
    atenie. In schimb, este necesar s reafirmm c£discursul despre Uniunea
    European nu este, nici nu va putea fi vreodat redus la aspectul econo
    mic, la pia sau la automatismele bancare. Desigur, moneda euro este o
    tint important. Trebuia s se ajung la ea, i în vederea noilor echilibre
    care se schieaz la nivel planetar. Totu_i, nici acestea nu vori de natur
    pur economic. De aceea, în timp ce construim Uniunea, nu trebuie s
    pierdemn din vedere niciodat rolul moral, pe lâng cel economic, pe care
    Europa este destinat s-l aib în lume. Valorile culturale i spirituale ale
    civilizaiei sale auo însemntate care transcende granitele btrânului con
    tinent s_i ne angajeaz pe toti s le facem universale',
    Din acest punct de vedere, ziua de 1l mai 2004, ziua lrgirii Europei
    celor douzeci i cinci la alte zece state, a marcat o cotitur decisiv i
    deschis spre o nou faz, nu numai în cadrul drumului comunitar, ci _i în
    proiecia sa extern. Numrul mrit de state membre nu permite oprirea
    la simplul dat economic, ci impune regândirea valorilor comune funda
    mentale, pe care trebuie întemeiat _i construit Uniunea.
    A_adar,vom vedea: 1) c în istoria Europei discursul despre valori a fost
    mereu prioritar; 2) c valorile pe care Tratatul constitutional întemeiaz
    astzi Uniunea European, de_i fiind laice", au rdãcini cre_tine; 3) în
    sfär_it, cum s înelegem raportul dintre laicitate" _i rdcinile cre_tine"
    ale Uniuni.

    1. Valorile cre_tine în istoria Europei


    Prima Europ cea medieval - înc de când s-a nscut pe ruinele
    Imperiului Roman i a luat form sub domnia lui Carol cel Mare (771-814),
    afost, mai ales, oidee", o unitate cultural întemeiat pe valorile spi
    rituale cre_tine. Pân acolo încât evreii, arabii, musulmanii, popoarele
    I Cf. L. PIsTELLI, LEuropa a 25: problemi e prospettive", Aggiornamenti Sociali
    (6/2004) 480-490.
    BISERICII
    300 INTRODUCERE ÎN DOCTRINA SOCIALÁA

    ,barbare" din nord, adic aceia care nu împrt_eau cultura ,cre_tint·.


    spiritual _i politic.
    fil", au fost vzui mereu ca strini din punct de vedere
    de_i locuiau în acela_i spaiu geografic. Aceast unitateîntre spirituali
    secolele urmátoare, lsând
    tatea cre_tin _i cultur avea s se dezvolte în
    în literatur si
    urmede ne_ters în gândire, în obiceiurilejuridice _i civile, pe care s-a înteme
    în art. Unitatea dintre con_tiinta religioas i cultur,
    i rezistent decât
    lat primaEurop, avea s sedovedeasc mai puternic
    orice alt legtur geografic, mercantil sau politic. Cu toate acestea,
    umbre; alturi de
    ca orice istorie, _i cea european este plin£de luminii
    universiti, de catedrale _i de azile pentru sraci, presrate pe întregul
    continent, rmâne vie amintirea rnilor înc nevindecate: de la cruciade la
    pogrom, la rzboaie religioase, la colonialisme, la arderi pe rug, la torturi
    pentru
    i masacre aplicate adesea în numele credinei. Astzi, Biserica,
    parteade eroricare au depins de ea, cere în mod publiciertare, dar nu este
    îndoial£c£aceste evenimente dureroase au cântrit mult - _i continu s
    cântreasc - în procesul de descre_tinare a Europei moderne.
    De fapt, a doua Europ cea modern - este caracterizat de ruptura
    unitii politice, culturale i religioase a continentului i este marcat
    de profunde transformri care au urmat dup umanism i dupã marile
    descoperiri geografice din secolul al XV-lea. Pân când, o dat cu venirea
    Reformei, s-au format pe btrânul continent dou blocuri: pe de o parte,
    Europa Central i de Nord protestant, dezlipit de Roma; de cealalt
    parte, catolicii rma_i fideli papei. Or, în timp ce sfår_itul unitii dintre
    tron i altar marcheaz sf§r_itul ,cre_tinti" i las loc statelor nai
    onale absolute, onou con_tin a drepturilor omului _i noi curente de
    gândire fracioneaz btrânul continent i din punct de vedere cultura.
    Pån când, dup Revoluia Francez (1789), în centrul vieii sociale i po
    litice de acum nu va maifi cre_tinul", ci ceteanul". Inainteaz i se
    rspånde_te astfel acel proces de secularizare" care - prin iluminism, ra
    tionalism, liberalism, scientism, pozitivism i marile ideologii din secolele
    al XIX-lea i al XX-lea - avea s ajung la secularismul" din zilele oastre.
    Ín felul acesta, un proces în sine pozitiv i de civilizaie cum este ,secula
    rizarea", inteleasáca distincie reciproc între Biseric i stat, a ajuns la
    secularism", care, deoarece pretinde s-l exclud pe Dumnezeu din orl
    Kontul uman, este, în schimb, inacceptabil i duntor. Totu_i, în pofida
    sfársitului ,cre_tinátáil", confruntarea-ciocnirea dntre cultura cre_tina
    si noilecurente ale gándiri iberale" i ,laice" nu a reu_it såîngroape i
    Europatradiia umanista, intemeiat pe primatul valorilor. Ea va mencne
    indelung suprema;ia1 la<ade noua cultur _tiinifieà.
    2 Cf B SOKGE, LEuropa non è solo moneta nica", Aggiornanenti Sociali (4/1997)
    269-272.
    26. CRE^TINIL0N NOUA EUROP 301

    Astzi îi revine generaiei noastre misiunea de a construi a treia Europå


    cea postmodern dup dezminirea istoric a marilor ideologii din se
    colele al XIX-lea _i al XX-lea. Dac acestea nu au reu_it s submineze în
    Europa tradiia umanist plurisecular, au avut îns efectul de a laiciza
    cultura _i obiceiurile btrânului continent, fäcându-l în multe aspecte
    postere_tin". Secularismul (degenerarea procesului de secularizare) a
    aruncat cultura contemporan ca prad formelor de nihilism, de relati
    vism etic i de neoliberalism sälbatic. A_a încât, în ultimele decenii ale
    secolului al XX-lea, i ca reactie la aceste procese degenerative, a revenit
    în actualitatedezbaterea cu privire la fundamentele spirituale i culturale
    ale Europei. Otem care trebuie aprofundat fr nostalgii sau remu_
    cri pentrucre_tintatea" pierdut, ci privind înainte spre ,casa comu
    n" care trebuie construit în continuitate cu valorile civilizaiei europene,
    respectând laicitatea politicii _i pluralismul cultural al statelor membre.
    Desigur, dezvoltarea extraordinar a _tiintelor, a industriei ia tehnicii
    i curentele viiale gândirii laice contemporane, pe de o parte, au schimbat
    modul de a gândi _i de a tr¯i al europenilor i, pe de alt parte, au permis
    obinerea unor rezultate de progres _i de bunstare, considerate înainte
    imposibile. Ins£ acest lucru nu înseamn c identitatea care face una"
    continentul este a_ezat în interiorul istoriei _i al culturii sale _i în patri
    moniul spiritual _i moral, comun popoarelor care îl compun.
    Desigur, concepia despre om i despre societate _i înelegerea drepturi
    lor omului astzi nu mai sunt cele din cre_tintatea" primar. De-a lun
    gul secolelor, civilizaia european a fost alimentat i de aspectul pozitiv
    care a venit din rdcini culturale diferite, de orientare laic" _i raiona
    list, filosofic i _tiinific: de la cultura ebraic la cea greac i latin, la
    cea iluminist, la cea islamic. Acest lucru n-a fost un ru, ci oîmbogire:
    Istoria Europei - conform unei imagini frumoase a lui Ioan Paul al II-lea -
    este un mare fluviu în care se vars numero_i afluenti i varietatea traditi
    ilor i aculturilor care o formeaz este bogia sa"3. Totu_i, este verificabil
    din punct de vedere istoric faptul c Europa i-a luat limfa, mai ales, din
    rdcinile spirituale cre_tine.
    De aceea, nu trebuie s uimeasc faptul c toate cercetrile sociologice
    recente, fcute la nivel continental, confirm întoarcerea nevoii de spiri
    tualitate, Nici nu este mai puin semnificativ faptul c trile din Europa

    3IoAN PAUL AL II-LEA, Omilie la Gniezno:LOsservatore Romano (4 iunie 1997), nr. 4.


    " Dintretoate cercetrile, oatenie deosebit merit aceea a Fundaiei European Values
    Study (EVS), la Universitatea din Tiburg (0landa), care din zece în zece ani (1981, 1990,
    2000) supune la o cercetare serioas valorile proprii ale europenilor, pe baza a zeci de mi
    de interviuri lungi; cf. J. KERKHOPS, I valori degli Europei", Aggiornamenti Sociali (4/2002)
    275-283.
    2005.
    Padovu CEDAM, ewopea.costituzione nuova UROPEA,
    La UNIONE ci. 0ctombrie
    2004, 29 la
    constitutional.
    Roma semnat
    la Tratatului italan a Iimba integralin textul Pentru 6
    256. 260. 1987, MilanoMondadori, Perestrojka, GoRBACIOV, M6
    umane. drepturile egalitatea;
    d) solidar;c) libertatea b)
    umana;demnitatea patru:
    a)
    substanial mod in
    sunt Ele 2000.
    decembrie
    în
    Nipromulgat
    sa la Uniunii, Fundamentale
    ale Drepturilor Carta in
    receptate
    deja continentului, umanistea tradiiei europene
    ai 0ccidentale
    civiliza1el baza la
    stau care etice culturale
    _i valori acelea_i vorba
    de E
    brbai'. i
    femei întreegalitate solidaritate
    dei dreptate,
    de
    criminare,
    de toleran, de
    nedis pluralism,
    de caracterizatde societate într-o membre statelor comune
    sunt valori Acesteminoriti. unei aparin persoanelor
    care drepturile inclusiv
    umane,drepturilor respectärii drept
    _i statului
    deegaliti, democraiei, ti ,
    liber umane,demnitii valorile întemeiazpe se
    I-2- art.afirm Uniunea-
    Europa: sprijin se
    care pe
    tale
    fundamen valorile principiile
    _i fixeazconstituional Tratatul fapt, De
    european
    constituional Tratatul din
    spirituale culturale
    i Valorile 2.
    2004.
    octombrie 29
    Roma
    pe semnat la Bruxelles
    i la
    2004 iunie 18aprobat pe european, nal
    constituio Tratatul însu_i formal),
    de mod înnu dac (chiar fapt cutde
    ,
    recunos neînlocuit
    fost a Importanade sale.istoriei
    inseparabil a parte
    suntaprofundate,
    care regândite
    i desigur, culturale, spirituale
    i valori
    continentului
    acele _i politicea uniunii temelia pune
    la aevita
    de poate
    multireligioas
    senu , plurietnici pluralist, cultural, vedere punct
    de
    dicomun"
    n - ,,cas Europei
    oca construirea astzi voind aceea, De
    oriental. occidental
    cel _i cel si: plmâniai doi cei respire
    cu continue s så
    ,cre_tintii" permiând bizantin, mo_tenirea salvat meritul
    ac
    Rom"-
    are treia Moscova
    ,a - realitate, mileniu5,
    In celebra
    un va setor
    vij anul no_tri
    str±mo_ilor pmântul venire
    pe crui cre_tinism,
    ala de de
    Europa unitcu era Rus' Vechea
    continentului: unitatea întemeiat na
    cre_ticredina începuturi, laîncderecunostea
    c, europeni;i Suntem
    lsovieticii] ,noi exclama:
    _i Apoicompun. natiunilor
    careo alepoarelor
    i
    destinele
    p0 strâns împletit istoria
    au geografia i undecomun", ,cas
    esteo el Europa Berlinului:
    -scria Zidului c£derii ajunul Gorbaciov în
    asta
    Mihail Recuno_tea rupe. comunism
    le a de fcut dezadarnice tivei
    tenta pofida cre_tinismul, în pstrat
    cu le-au pe
    ele care culturale tuale
    i
    legturilor
    spiri în
    virtutea Occidental, Europa unite
    cu simt seEst de
    BISERICII 0N
    SOCIALAADOCTRINA INTRODUCERE 302
    26. CRESTINIL0N NOUA EUROPÄ 303

    Este inportant de spus imediat c astäzi aceste valori sunt conside


    rate de toti laice", a_a incât, practic, nu se mai gândeste la rádãcina lor
    religioasà. Dac noi aici insistm s evidentiem raportul originar pe care
    cle il pstreazà cu viziunea cre_tinä despre om _i despre societate, facern
    asta nuîn tentativa anacronic£ i deviant de a pune oplrie clerical"
    sau confesionalä" Constituiei europene, care este laic _i laicátrebuie
    s r±mân; ci pentru a-istimula pe cre_tini la o angajare curajoaså pentru
    ada construciei Europei un suflet etic cel mai coerent posibil cu valorile
    enunate de Constituie, respectând pe deplin pluralismul i regulile de
    mocratice.
    a) Prima valoare fundamental, fixat de art. I-2, este respectul datorat
    demnitii inviolabile a persoaneiumane. Adic omul valoreaz mai mult
    prin ceea ce este decât prin ceea ce face. De aceea, Tratatul constitutional
    pune în centrul sistemului politic european persoana uman _i-i tuteleaz
    drepturile:de la cel la via (art. II-2) la cel al integritii fizice i psihice (art.
    II-3). Societatea _i statul pot, într-adevr, s dispun (în cadrul unei legis
    laii democratice) de activitatea fiecruia pentru a atinge scopuri umani
    tare,dar nu de persoan i de viaa sa. La rândul lor -continu art. I-2-,
    statele membreva trebui s respecte principiile pluralismului, nediscrimi
    nrii, toleranei, dreptäii, solidaritii i egaliti între brbai _i femei.
    Cu alte cuvinte, ,,Uniunea ofer cetenilor si un spaiu de libertate, sigu
    ran i dreptate fr frontiere interne i o pia unic în care concurenta
    este liber, i nu fals" (art. I-3, 2).
    Cine poate nega faptul c acest prim principiu laic" din Constituia eu
    ropean are rdcini cre_tine"? De fapt, a-l considera pe om ca autorul,
    centrul _i scopul întregii viei economico-sociale* este însu_ipunctul fix al
    doctrinei sociale cre_tine. Motivul acestui primat este esenialmente reli
    giosi const în faptul ,c£ omul a fost creat «dupåchipul lui Dumnezeu»,
    capabil s-l cunoasc i s-l iubeasc pe Creatorul su, c a fost rânduit
    domn peste toate fpturile pmântului, pentru ale stpâni i a le folosi
    slvindu-l pe Dumnezeu"8. Faptul c astzi demnitatea uman este consi
    derat de toi o valoare laic" _i civil" nu elimin originea sa religioas,
    rdåcina" sa cre_tin.
    b) Adoua valoare fundamental - laic - menionat de Constituia
    european este cea a libertii solidare: Orice individ are dreptul la liber
    tate i la sigurant" (art. II-6). Aceast libertate este înteleas de Tratatul
    constitutional nu în sens individualist, ci solidar. Respectarea demnit
    tii persoaneiumane i recunoa_terea dimensiunii solidarea raporturilor

    7Gaudium et spes, nr. 63: EV 1/1533.


    5Gaudium el spes, nr. 12: EV 1/1357.
    10/2650. EV
    (30.12.1987),
    38: nr socialis Sollicitudo
    rei II-LEA, AL
    PAUL IOAN 10
    1/1396. EV 25: nr. spes, Guudium
    et 9
    toi0, pentru
    rspunztori realmente suntem toii cu vreme
    ce fiecrula,
    de al
    tuturor
    i
    binele pentru adic comun; binele pentru angaja statornic£
    se ade fermåi
    hotrârea Dimpotrivà,
    este departe. desauaproape oameni
    de atâtor rintele
    sufe superficial
    de
    fa înduio_are compasiune
    desau vag sentiment
    de un
    numai
    casolidaritatea
    nu consider cre_tin con_tiinta ce latde
    sale". vocaiei rspunde poateînzestrrilei toate
    cre_te
    în omul si, fraii dialogul
    cu serviciilor,
    prin reciprocitatea prin ceilali,
    relaiacu prinomului, adugat ceva nefiind socialä viaa A_adar, social. viaa
    nevoie
    deabsolut are natura
    ei, din deoarece
    ea, uman, persoana fie s£buie
    reprezint
    tre i sociale
    instituiilor
    îl tuturor scopul subiectul
    _i principiul,
    Intr-adev, societii. dezvoltarea umane
    i persoanei progresul dintre denta
    interdepen evident apare Conciliul- afirm omului- social a natura Din
    cre_tin? inspiraie antropologicde iziuneaînrdãineaz în se
    solidaritii libertiai _i laic" a tutelare aceast cnega poate Cine
    om". de
    provocate naturale
    sau calamiti unei victimåa este sauterorist atac unui
    obiect
    al estmembru
    e stat un când atuncisolidaritate de
    spirit într-un
    împreun acioneaz -I-43,1 enun
    art. membre- statele Uniuneai
    urgen: situaii
    de în chiar
    _i mereu, garantat trebuie
    Solidaritatea
    urm.). II-27
    i solidaritii
    (art. întregime dedicat
    constituional,
    în
    Tratatului II-aa partea a din IV
    titlul confirmat
    de este lucru Acest
    3). I-3, (art.membre statele solidaritatea
    între teritoriali i
    socialeconomic, coeziunea promoveaz minorului.
    Ea drepturilor tutelarea
    generaii_i solidaritatea
    între brbai, femei
    i între
    egalitatea social, tectia
    dreptatea
    pro i promoveaz discriminrilei social_iexcluderea combate
    European Uniunea
    solidar, libertate principiului
    de baza substan,pe societ. În afara în
    existe s pot familia
    nu persoana,
    nici familiei:
    nici persoanei,
    nici extern
    este civil
    nusocietatea fapt, solidare;
    de ibertii principiu
    al acela_i în
    înrdcineaz se
    civilsocietatea
    - nucleu- doilea umane.
    al Si societii
    nucleualprimului na_tere da adic
    ade II-9), (art.familie întemeiao ade
    cstori _i sedreptul
    ade II-12), (art.asociere dereunire
    i libertatea de
    I-11), informaie
    (art. exprimare
    de i libertatea
    de I-10), (art.religie"
    con_tin, de gândir,
    de libertatea de drept
    la individ
    are orice c tul
    femeie,
    fap brbat_i dintreegalitatea întemeiaz Constituia personale
    demnitii solidar a concepia fapt,
    pe împreun.De persoane
    sunt dintre
    BISERICII SOCIALÀA DOCTRINA INTRODUCERE
    ÎN 304
    26. CRESTINII0N NOUAEUROPÁ¢ 305

    c) A treia valoare fundamental enuntat de Tratatul constituional


    este cea a egalitii, pe care se bazeaz statul de drept, construit graie
    participri egalitare _i responsabile a tuturor cetenilor. ,Uniunea- afirmä
    art. 1-45 - respect, în toate activitile, principiul egalitii cetäenilor,
    care beneficiaz de atenie egalã din partea instituiilor, organelor _1 orga
    nismelor sale". Cu alte cuvinte: cetäenii va trebui s participe la optiunle
    i la viaa Uniunii dup reguli care s asigure coresponsabilitatea tuturor,
    respectând prerogativele speciale ale fiecruia. Nu este admis nici o dis
    criminare: Este interzis orice form de discriminare întemeiat, îndeo
    sebi, pe sex, ras, culoare a pieli sau origine etnic sau socialä, caracteris
    tici genetice, limb, religie sau convingeri personale" (art. II-21, 1). De aici
    preocuparea de a evita excesele birocraiei _i ale unui centralism sufocant
    i de a valoriza,de aceea, aportul grupurilor sociale, al claselor, al autono
    milor locale:
    Uniunea respect egalitatea statelor membre în faa Constituiei _i identitatea
    lor naional înnscut în structura lor fundamental, politic i constituio
    nal, inclusiv sistemul autonomiilor locale _i regionale. Respect funciile esen
    tiale ale statului, îndeosebi funcile de salvgardare a integritii teritoriale, de
    meninere a ordini publice i de tutelare a siguranei naionale (art. I-5, 1).
    Ca _i cum asta n-ar ajunge, se specific ulterior:
    In virtutea principiului de subsidiaritate, în sectoarele care nu sunt de compe
    tenta sa exclusiv, Uniunea intervine numai dac _i în msura în care obiecti
    vele aciunii prevzute nu pot s fie în mod suficient obinute de statele mem
    bre, nici la nivel central, nici la nivel regional _i local, ci pot, din cauza impor
    tanei sau a efectelor aciunii respective, s fie mai bine obinute la nivel de
    Uniune (art. I-11, 3).
    Nueste greu s se vad i aici raportul clar care exist între aceast con
    cepie laic" despre statul de drept, însu_it de Constituia european, i
    conceptele de egalitate _i de participare responsabil (sau subsidiaritate)
    dezvoltatede gândirea social cre_tin.
    Trebuie s rmân ferm acest principiu foarte important al filosofiei sociale -
    seria deja Pius al XI-lea, în anul 1931 -: dup cumeste ilicit a lua de la indivizi
    ceea ce ei pot face cu proprile fore _i din iniiativa lor pentru a transfera asta
    la comunitate, tot a_a, este nedrept a încredina unei societi mai mari sau
    mai înalte ceea ce comunitile mai mici i inferioare pot s fac. Acest låcru
    reprezint în acela_i timp o grav d«unare i o tulburare a ordinii drepte a
    societii: pentru c£ obiectulnatural al oricrei intervenii a societi îns_i
    este de a ajuta în manier înlocuitoare mdularele trupului social, nu de a le
    distruge sau de a le absorbi'",

    11 PIUs AL XI-LEA, Quadragesimo anno (15.05.1931), nr. 86 _.u.: CERAS, 92.


    1/1400. EV 26: nr. spes, Gaudium
    et 13
    1/1552. EV69: nr. spes, Gaudiun et 12
    tamilie:a constitutional
    de
    fa Tratatul asum careoambigu£
    pe poziia
    exemplu, notat,
    de sufcient de eleconform
    E . cu deplin esteropean
    pe
    Constitucla
    el rezultc crestine
    nu valorile continuitate
    cu
    constituio Tratatul fundamentale însunt nal
    din principiile faptul
    c Totu_i,
    din
    originar. semnificaia posibil- recuperându-le
    cât pe -
    gre_ite, reductive
    sau interpretri evitându-se aplhcate firespectate,
    e så ci
    numa nll fie Uniunea
    s sprijin se
    care comune
    pe laice" valorile încât
    tel a_a facîn chematis continentului,
    sunt cetäeni
    ai ceilali toi cu
    împreuna Muncind Europei. construirea cre_tinilor
    responsabilitatea
    în
    eviden în
    mult mai originar,
    iese religioas inspiraia ,laice"
    cu rilor
    continuitatea
    valo privire
    la artat
    cu am ce
    ceeaadevrat este Dac
    religie. materie
    de inclusiyîn libertate, dreapt oprivate
    la i vieii ocrotirea
    dreptul
    lacon_tiintei, dreapt a norma conform cu aciona dreptul
    ade toare,
    corespunzä informare respect,
    la bun,reputaie
    la munc,
    la educaie,la la
    dreptul familie, întemeiao adeviati starea
    de liber mod în
    alege a-i de
    dreptul locuina,
    îmbrcmintea, hrana,
    arcum uman, adevrat Viacu
    duceo pentrua necesare sunt îicarelucruri acele toate acces
    la aib omul
    s
    prevedeConciliul-
    specific cum a_a care
    societate,
    - cre_tinde concepia Ca clarcu nuitate
    conti îneste laic"- dat înc oproblema- pune ade
    mod acest ^i
    vie. religioas a spirituali dimensiunea cultura, arta, fiar
    superioar,
    cum natur bunuri
    de altor folosirea libera tutelat
    fel la este
    existentei, necesare materiale condiiile Alturi
    de civile.drepturi celelalte
    toate urm.)i II-27i (art.munc dreptul
    la ales, inclusiy,
    mai asociere, de
    educaie_i con_tiin,de gândire
    de _i libertii derespectarea grupurilor,
    partei fiecruiaîn tuturor, garanteze sesåvrea se
    asta Cu1). 1-9, (art.
    II-a" parteaconstituie
    a Fundamentale,
    care Drepturilor Carta stabiliteîn ile
    principi libertilei drepturile, recunoa_te ,Uniunea îns_i:Constitutiei
    integrant a parte ca2000,decembrie în
    Nia aprobatla Europene,
    Uniunii Fundamentale
    ale Drepturilor Carta integralrecepteaz tuional
    constiTratatul principiu, acestuiimportana sublinia Pentrua umane.
    drepturilor respectarea estEuropa
    e construit trebuie caredamentalpe
    fuvaloare
    n patraconstituionala-, Tratatului conform sfâr_it- În d)
    instituiilor. al
    pie_i
    ei al
    celalturideneînlocuit recunoscându-le
    de
    rolul sociale, politici ales, mai
    realizate, concepute
    i trebuie iresponsabilitate"12:
    schimb, în societate,
    la
    de
    fat inertieanumit ajung
    ola ceteniis cumva nu,,caveghea a de
    necesitatea reafirm Vatican din II-lea Conciliul
    al noi, aproape
    de Mai
    BISERICII SOCIALAA DOCTRINA INTRODUCERE
    ÎN 306
    26. CRESTINII0N NOUA EUROP 307

    nu afirma în mod explicit c ease întemeiaz pe cstoria dintre un b£rbat


    io femeie las, practic, deschis calea pentru unirile de fapt chiar i intre
    homosexuali. Lafel - a_a cum a fost afirmat de multi -, de_i este evident
    angajarea Uniunii în promovarea pcii i în tutelarea autoritäii ONU, to
    tu_i în Constituie lipse_te o respingere explicit a råzhboiului ca instru
    ment pentru arezolva controversele între state. De aceea, este de dorit
    ca în privinta acestor puncte importante i a altora - cum ar fi aplicarea
    noilor tehnologii la viaa uman, instruirea, dreptatea socialä, relaiile in
    ternaionale - textul Tratatului constituional îin viitor s£ poat fi ulterior
    perfectionat.
    3. ,Laicitatea" i ,,rdcinile cre_tine"
    In acest moment, este oportun s clarificm mai bine raportul dintre
    laicitatea" valorilor receptate de Tratatul constituional i rådãcinile
    cre_tine" la care acele valori - c ne place sau nu ne place - fac referint.
    Trebuie pornit de la orealitate de fapt: cele patru valori sau princi
    pii fundamentale, codificate de art. I-2 din Constituia european, sunt
    prezentate pe bun dreptate ca ,principii civile i laice" _i, caatare, se
    regsesc mai mult sau mai puin în toate Constitutiile moderne. De acum
    laicitatea statului i a principiilor sale este un fapt dobândit la care nu
    se poate renuna, acceptat nu numai de cultura european, ci i de teolo
    gie. De aceea, cu toate c în Europa cre_te con_tina relevanei sociale a
    faptului religios, aproape nimeni (dac se excepteaz Biserica) nu m¡i d
    relevan faptuluic valorile pe care se sprijin Uniunea se înrdãcineaz
    în mesajul cre_tin.
    De aicise nasc dou probleme: prima, mai general, se refer la rapor
    turile dintre Biseric _i instituile europene: este un discurs care poate fi
    introdus în problema mai ampl (astzi viu discutat) a a_a-numitei reli
    gii civile"; a doua problem, mai particular, se refer, în schimb, la parti
    ciparea cre_tinilor în calitate de ceteni europeni la construirea Uniuni.
    a) Religia civil. In cultura occidental, secularizat i laicizat, se asist
    de câtva timp la o reînnoit atenie fa de religie i cre_tinism. Astzi ne
    dm seama, în schimb, c£ religia are îin mod necesar o proprie relevan
    social: fie pe plan cultural (deoarece infiuenteaz£asupra obiceiurilor unui
    popor, contribuie într-un anumit sens la plsmuirea i pstrarea identi
    ttii sale, în cadrul societii pluraliste _i plurietnice), fie pe plan politic
    (deoarece con_tiina religioas este factor de stabilitate civil, de integra
    re împotriva fragmentrii sociale, agravat de fluxurile migratoare; este
    element de pacificare împotriva violenei), fie pe plan etic (deoarece d un
    sufet vietii sociale, delimiteaz terenul cercetrii _tiinifice i tehnologice,
    bineluirecunoasc
    atingerea
    mod efect
    obser c, revine
    riscul
    _i suprana utilitatea,
    între statele Recunoscând transforma
    virtutea
    comunit deschis, de
    respect
    _i i fapt,
    reveni
    poate a
    pericolul tentaia va s timp
    integral
    promovarea glossalt,
    proInvieri
    social euro
    politice i samavol atenti
    în un
    seama inegalitilor nu în cu
    privina s comport
    realitate, colaborare
    Constituia aceasta
    vede în dialog - profeticea
    la tinde dea
    deja convieuire
    i _i
    bucur în
    saubucur, cu _i este vestirea fimci iistoriasine (7/2004)
    62-67.
    s£ contribuie transcendent£ institutiile
    BISERICII Biserica
    nu religiei 3.
    asociaiile un climat
    se
    poate puterea,
    importana
    noului social; s cre_tintate";
    ilegalitile
    grav Dumnezeu,
    interes _i dacnu-_i neconfesionale. îns
    trebuie
    în statului în lucru de se menine faa
    cetteni din stabile care se De de
    puin evanghelizrii; cu mrturisirii
    s£civile",
    parte,evanghelizatoare,
    aredeoarece de a
    I-52social
    care
    organizaii.
    _i dintre ei. boteza"
    civil" sa -
    renega
    confruntarea
    Jesus
    A par Acest i în
    SOCIALA partea colant religioase:
    de de Uniunea
    Bisericile misiuneatceavedemai dimensiunea A_adar,
    lui
    pe statulalt religiei sa
    multi art. raporturistatusul
    statusul de dell'Europa",
    responsabilizeaz .crestintate".
    valoarea religia
    raporturilea nu nu cuvântului
    de din Biseric,
    Bisericii, simplu ce valoarea i
    filosofice de a c Apoi, a Dumnezeu.
    se reinnoite
    curajul
    DOCTRINA c specific, fr
    întâmpl public ale prejudiciaz
    pentru comnunitile naional,
    fel aceste
    cu
    Biserici adicde
    pentru
    preface aintegrant spre
    pe instaureze c diplomaiei,
    ca la la la
    putere.
    sale: sale sofisticate referint explicit
    considerat respect fär
    a
    nega clar -
    evanghelic ele _i regsit libro
    în explic organizaile în i ,cre_tintii",
    Biseric
    pentru abstracie vestirii
    ia recunoa_tere
    ale misiunii dreptuluilor instaureaz se lui fie dialogul il
    0N
    INTRODUCERE se religiei
    si de contribuia este religioase,
    comunitile a la forne è
    Bibbia
    aceea, modse i nu Uniunea de aflate parte împriei trebuie
    îi parte,civile mai (modern)
    o se s democratice
    i profeia
    stridente, curajul
    umane, obi_nuit
    i
    transparent
    situaie,
    aceast
    In fac
    finalittidatDe cele fie nici opticîn necesitatea,
    asocial respect
    virtuteanaional, politicedesigur, spre
    vestirea spre La
    -
    o aceast
    ajutor s fr
    evanghelizrii. recunoa_te 2. i se a subordona
    s _i MARTINI,
    timpului
    deschidemn
    munciide aparentele
    noureligia aceast lor
    religioase. tentaie
    capcan
    într-o a întoarcem
    niciodat împräiei
    pe importanta civilizaie, Uniunea
    în identitateacare nedreptilor i
    dou un instituiile
    membre, dreptului clasei este,
    reduce mântuirii C.M.
    Acum, favorabil form chiar dialog
    sensComun). ea ca tural. pean vechea niciile uman blemele
    celor în grav In 1. tile a a
    putea ne ne Cf.
    308 d£ ve al subo de ba de de de nu ce
    ia 14
    26. CRESTINII 0N NOUA EUROP 309

    Aceast sintez între slujirea adus omului _i mrturia vie a credinei este
    provocarea pe care construirea Europei o lanseaz fie Bisericilor ca atare,
    fie cre_tinilor chemai sàacioneze ,in mnod laic" cu toi ceilali ceteni ai
    continentului.
    b) Indeosebi cre_tinii angajai s construiasc Europa, în funcii de res
    ponsabilitate sau i ca simpli cetteni, va trebui s se strduiasc så recu
    pereze semnificaia integral a valorilor _i principiilor fundamentale fixate
    de Tratatulconstitutional, respectându-le laicitatea. De fapt, atunci când
    se trece de la enuntarea lor teoretic£ la aplicarea lor practic, interpret
    rile diferài adesea sunt în contrast, a_a cum se întâmpl, în special, în
    unele domenii delicate cum este cel al vieii _i al sntii sau al cstoriei
    _i al familiei. Le va reveni cre_tinilor datoria s se foloseasc de competenta
    lor profesional i de instrumentele democratice disponibile pentru a da
    valorilor fundamentale din Constituia european necesarul supliment
    de suflet", adic pentru a le interpreta _i a le aplica în sens plenar chiar
    respectând laicitatea lor.
    Alturi de acest efort, nu mai puin eficient i urgent este obligaia
    mrturiei unei viei cre_tine autentice. In contextul multiculturalismului
    _ial laicismului" de astzi, este nevoie de cre_tini adevrai care au fcut
    personal descoperirea evangheliei, care ader la Cristos nu în virtutea tra
    diiei sociologice sau culturale native, ci pentru c l-au întâlnit personal în
    credin pe Cel Inviat.
    In concluzie, dup consideraiile fcute, ce evaluares dm dezbaterii,
    care înc£ nu s-a calmat, cu privire la oportunitatea sau inoportunitatea
    unei menionri explicite a ,rdcinilor cre_tine" în Constituia european?
    In primul rând a_a cum am scris deja cu alt ocazie , este clar c în
    Europa de astzi, secularizat, pluralist, multietnic i multireligioas,
    nu se poate gândi s se vorbeasc despre ,rdcini cre_tine" în sens con
    fesional, a_a cum se întâmpla în timpul ,cre_tinti" din prima Europ.
    In zilele noastre - conform estimrilor recente -, pecontinentul european,
    alturi de cei circa 560 de milioane de cre_tini (dintre care 269 de milioane
    de catolici, 170 de milioane de ortodoc_i, 80 de milioane de protestani, 30
    de milioane de anglicani), tr£iesc 32 de milioane de musulmani, 3,4 mili
    oanede evrei, 1.600.000 de hindu_i, 1.500.000 de budi_ti, 500.000 de sikh.
    A_adar, este clar c nu se poate defini Europa ca un continent excusiv
    cre_tin din punct de vedere confesional. La rândul su, Conciliul al II-lea
    din Vatican a clarificat definitiv c£cre_tinismul nu se identific cu nici o
    civilizaie, nici mcar cu cea european,

    15 C£. B. SORGE, Le radici cristiane" dell'Europa. 274.


    1/1583. EV 76: nr.spes, Gaudium
    et o
    constituional. Tratatului Preambulul cre_tine"
    în
    rdãcinilor formalmenionarea
    a folosi n-ar nimicsubstaniale,la forte
    acestei efectivacontribuia lipsi Europe
    ar construirea
    noii laDac lor.
    cre_tini coerent a m¯rturia Dumnezeu
    în i cuvântului
    lui dezarmat a
    puterea su,înmesajul însu_i cre_tinismului
    înafl se fortacuvinte: alte
    reglementri"l6,
    Cu altepretind via condiii
    de noile c sau sale turiei
    sinceritatea
    mr întrebrii semnul sub pune folosirea
    ar lor constata
    c
    s-ar unde acolo
    dobândite legitim drepturi anumitor exercitarea nunala
    reva eamult, mai civil;autoritatea oferite
    deprivilegiile speranta
    în
    pune î_i nu Biserica afirm
    c unde acolo Vatican din II-lea Conciliul
    al
    dat înc o citm saceea, permis,
    de fie nes sens, acest formal.
    In ei
    recunoa_terea recunoa_terea
    sau depinde
    de cre_tine
    nu slujirii rodnicia
    fapt, laicitatea.
    Derespectându-le european, Constitutia din I-2 art. de
    enunate principiile valorile
    i cre_tin originea
    lor coerentcu pretm
    în
    inter angajm
    s nes este lucru important mai cel acum aceea, De
    formal.recunoa_tere simpl decâto mult valoreazmai
    lucru acesteuropean.^i Constituia prezente
    în foarte
    substantial mod
    în
    sunt vzut amcum a_cre_tine"
    a - rdcinile realitate, explicit,
    în
    menionare lipsei
    de pofida Totu_i,
    în Europei". umaniste
    ale religioase
    i
    culturale, mo_teniri despre generic mod numai
    în vorbe_te Preambulul
    iluminist.
    Ins cea islamici greco-roman,
    cea ebraic,
    cea cea fiar
    cum culturi, altor aportul asta cunega fr a civilizaiei
    sale, asupra ^i
    Europei cre_teriu asupra na_terii
    _i asupracrestinism exercitatde istoric
    infiuena aminti pentrua potrivit locul muli pentru pärea
    Preambulul
    schimb. Turcia).
    In fi(cum
    ar diferit religie cultur
    io oau
    care state
    unor Europaa admiterii
    în exemplu-al de
    interpretative,
    cazul- în flicte
    delicate
    con provoca putut fi area
    pentru
    c Constituiei,i articolele în
    intra va
    cre_tine"
    nu,rdãcinilor menionarea previzibil
    c eraA_adar,
    BISERICII SOCIALAADOCTRINA INTRODUCERE
    ÎN 310
    EMINESCU"
    IA^I| "M. B.C.U.

    S-ar putea să vă placă și