Sunteți pe pagina 1din 314

INTRODUCERE

ÎN DOCTRINA SOCIALÁA BISERICII


S69
BARTOLOMEO SORGE

64236

INTRODUCERE
ÎN
DOCTRINA SOCIAL ABISERICII

Traducere din italian de


pr. dr. Mihai Ptra_cu

ACU
Sapientia
la_i 2010

95830
Titlul original:
Introduzione alla dottrina sociale della Chiesa
© 2006 Editrice Queriniana, Brescia
Via E. Ferri, 75 - 25123 Brescia (Italia)

Redactor: Pr. dr. Lucian Farca_


Tehnoredactare _i copert: Petru Ciobanu

Descrierea CIPa Bibliotecii Naionale a Romnâniei


SORGE, BARTOLOMEO
Introducere în doctrina social a Bisericii /
Bartolomeo Sorge; trad. de pr. dr. Mihai Ptra_cu;
red.: pr. dr. Lucian Farca_. Ia_i : Sapientia, 2010
Index
ISBN 978-973-8980-89-1

I. Ptra_cu, Mihai (trad.)


II. Farca_, Lucian (red.)

282

19SEP 2012
© 2010 Editura SAPIENTIA
Institutul Teologic Romano-Catolic
Str. Th. Vscueanu 6
RO 700462 Ia_i
Tel. 0232/225228
Fax 0232/211476
www.editurasapientia.ro
e-mail slupu(@itrc.ro
CUPRINS

Avertizare: Pentru o civilizaie a iubirii.


Prefat: Cu ,,credin adult" .11
Izvoare ..13

PARTEA ÎNTÂI
DIsCURSUL SOCIAL AL BISERICII

1. De la evanghelie la ,discursul social" 17


1. Misiunea proprie a Bisericii este religioas . .17
2. Evanghelia îl elibereaz pe om .18
3. Legitimitatea discursului social al Bisericii 19
4. ,Doctrina social" 20
5.,Invtura socialä" ..21
6: Discursul social" al Bisericii 23
2. Ideologia catolic (1891-1931) . ..27
1. Se na_te ,,doctrina social" aBisericii. 28
29
2. Impotriva marxismului i a liberalismului.
3. Principle ideologiei catolice. 30
4. Un discurs" deschis .33
35
3. Noua cre_tintate (1931-1958).
1. Socialismul real .35
2. Neoliberalismul .37
39
3. Civilizaia cre_tin" ca a treia cale
4.,Noua cre_tintate" a lui Pius al XII-lea 42
5. Aportul lui J. Maritain. 43
6. Un discurs" care continu 45
4. Dialogul (1958-1978). .47
1.Criza ideologiilor .47
.48
2. Biserica i marxismul: discernmânt i dialog. 51
3. Procesele de mnondializare
4. Rezultatele Conciliului. .54
.57
5. Un discurs" nou
5. Profeia (1978-2005). 59
60
1. Evanghelia vieii. 63
2. Evanghelia muncii
66
3. Evanghelia caritii
4. Un ,,discurs" ecumenic 69
6 INTRODUCERE ÎN DOCTRINA SOCIALAABISERICII

PARTEA A DOUA
PROPUNEREA SOCIALA BISERICII

6. De la discurs la ,,propunere social". .73


1. Pentru ce o propunere social" .74
2. ,Propunerea social" a Bisericii .75
3. Dialogul intercultural .77
4. Dialogul interreligios .80
5.0lectur teologic a istoriei .82
7.0 nou£ primvar cre_tin .85
1. Neopgânismul. 86
2. Biserica - ,turm mic". .88
3. Tentaii de ieri _ide astzi. .91
4.,Religia civil" .92
5. Semne de speran. .95
6. Noua evanghelizare" .97
7.0nou inculturare" a credinei 98
8. Principii, criterii de judecat i orientri 101
8. O gramatic etic" comun 103
1.Regândirea conceptului de laicitate" 105
2. Principiul personalist. 108
3. Principiul de solidaritate 111
4. Principiul de subsidiaritate 116
5. Principiul binelui comun 119
6. Pentru onou ,laicitate" în politic. 123
9. Economia liber i solidar. 127
1. Capitalismul nua învins 127
2. Capitalismul ca ,ideologie" 129
3. Industrializarea 133
4.Capitalismul ca ,sistem" de producie 134
5. Bconomia postindustrial: globalizarea 137
6. Osocietate a muncii libere, a întreprinderii _i a participri 140
10. Democraia matur .143
1. Conditile unei democraii autentice" .145
2. Legalitatea .147
3. Dreptatea i caritatea. .149
4. Al treilea sector" al statului social l52
5. Un nou pact s0cial .156
11. Provocarea relativismului 161
1, Cecste relativismul .162
2. Contradictiile relativismului 165
3. Räspunsul doctrineisociale aBisericii. 168
CUPRINS 7

PARTEA A TREIA
PREZENTA SOCIAL ABISERICII
12. De la propunere la prezen social" 175
1. Rolul de neinlocuit al credincio_ilor laici 177
2. Militantismul catolic .179
3. Dou concepte de politic i de angajare politic . 183
13. Pentru ce s fie catolicii în politic .187
1. 0piunea sociopolitic" a credincio_ilor laici 187
2. Centralitatea politicii. .189
3. Evanghelizarea _ipromovarea uman 190
4. Politica -,form înalt" de caritate 192
14. A face politic fiind cre_tini 195
1. Coerenta cu valorile 196
2. Coerena subiectiv" _i coerenta obiectiv" 198
3.Metoda democratic de a face politic. 200
4. Laicitatea politicii. 201
5. Autonomia opiunilor politice 203
6. Spiritualitatea _i profesionalitatea .206
15. Cum face politic Biserica. 209
1. 0piunea religioas". .210
2. Preotul _i politica 213
3.Înlocuirea politic" 214
4.Cazul preoilor antimafia" 217
5. Un nou raport între Biseric i stat .220
16. Pentruo ,nou prezen" .223
1. Catoliciiîn societatea complex. 224
2. Credina cre_tini pluralismul politic .226
3. Pluralismul politic _i unitatea eclezial 228
4.Unitate" în cultur i ,acord" în aciune 229
5. Cre_tini în areopagurile din lumea modern. 231
6.0 ,arie democratic i popularå" 232

PARTEA A PATRA
DEZBATERI DE ACTUALITATE

17. La patruzeci de anide la Conciliul al II-lea din Vatican 237


1. Izvorul" 237
2. ,Curenii" 238
3. Fluviul" 243
18.Globalizarea: aspecte sociale, politice, etice. 245
1. Aspectul economic 245
INTRODUCERE ÎN DOCTRINA SOCIAL ABISERICII

2. Aspecte sociale, politice, culturale i etice .247


3. Globalizarea solidaritii 249
19. Biserica_i rzboiul. .253
1. Rzboiul drept". 253
2. Principiul ,,amestecului umanitar" 257
3. ,Rzboiul preventiv" 259
4. S privim înainte 260
20. Biotehnologiile: viaa poate fi manipulatä? 263
1. Dimensiunea etic a biotehnologiilor 264
2. In faa provocrilor
biotehnologiilor. . .267
21. De ce astzi Biserica spune ,,nu" pedepsei cu moartea?...269
1. Atitudinea Bisericii s-a schimbat 270
2. Motivele schimb rii .271
3. Onou con_tiint uman i cre_tin. .273
22. Dimensiunea etic a cercetrii _tiintifice 275
1. Autonomia cercetrii _tiintifice _i tehnice .275
2. Dimensiunea etic a cercetrii .276
3. ^tiina i etica, o întâlnire necesar 278
23. T cerea episcopilor cu privire la Italia 279
1. Tcerea episcopilor astzi 279
2. Învturile de ieri 282
3. Rolul laicatului. 283
24.Terorismul, rzboiul _i con_tiina cre_tin 287
1. Terorismul _i rzboiul 287
2. Nu superioritate", ci complementaritate cultural 291
25. Islamul, statul democratic i Biserica. 293
1. Musulmanii i statul democratic. 293
2. Musulmanii i Biserica. 295
26. Cre_tinii în noua Europ .}99
1. Valorile cre_tine în istoria Europei 299
2. Valorile culturale _i spirituale
din Tratatul constituional european. 302
3. Laicitatea" _i ,rdcinile cre_tine" 307
AVERTIZARE

PENTRUO CIVILIZAIEA IUBIRII

Cu acest titlu, în urm cu zece ani, în anul 1996, ie_ea prima ediie a
acestui curs de doctrin social a Bisericii, care cuprindea lectile tinute de
autor la Institutul de formare politic Pedro Arrupe din Palermo. Volumul
a avut trecere mare printre cercettori _i persoane interesate de aceastä
materie, mai ales printre tineri, i a fost adoptat frecvent drept manual în
facultile i în _colile pentru învmântul doctrinei sociale a Bisericii.
Epuizat de mult timp atreia ediie italian i dat fiind succesul pe care
I-au avut _i în strintate cele patru traduceri ale operei, s-a pus problema
unei a patra ediii, actualizat _i îmbogit.
Actualizarea a fost necesar. De fapt, în timpul deceniului trecut au
avut loc evenimente extraordinare în viaa social i eclezial i au aprut
probleme noi, inedite i complexe, asupra crora magisteriul n-a întârziat
s intervin. Îndeosebi trebuie tinut cont de publicarea, în anul 2004, a
Compendiului dedoctrin social a Bisericii [CDSI, colectie oficial a in
terveniilor magisteriului social, îngrijit de Consiliul Pontifical pentru
Dreptate i Pace. In sfär_it, trebuie adugat r de o parte, moartea lui
Ioan Paul al I-lea (2 aprilie 2005) a închei iapt, o întreag faz în
istoria doctrinei sociale a Biserici,pe de alt parte, alegerea lui Benedict
al XVI-lea la catedra lui Petru a deschis în mod clar o faz nou. Pentru
toate aceste motiye, aceast nou ediie se deosebe_te de cele trei ediii
precedente.
Desigur, organizarea general a operei a fost meninut, deoarece î_i
pstreaz toat validitatea _tiinific _i pedagogic. Noutatea cea mai
mare se afl înadãugarea de numeroase box-uri în text, care conin prin
cipalele paragrafe din Compendiul de doctrin social a Bisericii. In felul
acesta, cititorul _i cel care studiaz au la îndemân, în acela_i volum, texte
importante din Compendiu, fr trimiteri plictisitoare _i continue. A_a în
c¥t, într-un anumit sens, fiecare capitol din carte poate fi considerat un
comentariu alCompendiului însu_i i o introducere la studierea sa. In afar
de asta, au devenit necesare fie adugarea de noi teme (de exemplu, cea
despre relativismul etic), fie refacerea unor capitole întregi. Mai ales, s-a
prut util adugarea unei a patra pri care s arate c doctrina social a
Bisericii are aplicare concret la unele teme mai dezbtute din actualitate.
Le-am ales dintre multele deja tratate în revista Aggiornamenti Sociali.
10 INTRODUCERE ÎN DOCTRINA SOCIALAA BISERICII

La acest moment, nu rmânea decât schimbarea titlului operei, pen


tru a-l face mai corespunztor coninutului i finalitáulor acestel a patra
ediii reînnoite. Totu_i, titlul precedent î_i pstreaz validitatea i actuali
tatea în lumina primeienciclice a lui Benedict al XVI-lea, LDeus caritas est
(25.12.2005), care este un întreg imn adus ,civilizaiei iubirii".

B.S.
Milano, 2 februarie 2006
PREFA
CU,FIDELITATE ADULLT®"

Cu ocazia numrului 3000 al revistei La Civiltà Cattolica, Paul al VI-lea


- într-o audien privat de neuitat - a voit s lemulumeasc prinilor scri
itori în paginile Revistei pentru fidelitatea lor deplin, generoas, adult
fa de magisteriul Bisericii".
In acel discurs, scris în întregime cu mâna sa, papa explic sensul cuvin
telor sale. Fidelitatea" asta spune în substant - nu înseamn limitare
numai la prezentarea cu precizie a învturilor Bisericii. Fidelitatea este
adevrat atunci când este adult". Adic atunci când, da, se prezint
cu exactitate învturile Bisericii, dar expunerea este însoit cu privi
rea profetic i dinamic îndreptat spreviitor [...], pentru a descoperi, a
ghici, dac trebuie, semnele timpurilor, adic obligaiile, necesitile, cile
deschise spre viitorul societii _i, în special, al Bisericii peregrine spre
ziua de mâine"; se practic ofidelitate adult" atunci când exist pre0
cuparea ,de a indica mereu din nou contemporanilor direcia corect", în
a_a fel încât învturile magisteriului s fie primite cu respect chiar i
de necredincio_i i de cei care se las deviai de ,o gnoz autosuficient i
raionalist", care ar vrea s-l pun pe onm în locul lui Dumnezeu"2,
Nueste altul spiritul care însufee_te aceste lecii de doctrin social a
Bisericiü, tinute la Institutul de formare politic Pedro Arrupe.
E vorba tocmai de ,lecii", nu de oalt sintez organic a învtturii soci
ale a Bisericij³, nici a uneia dintre multele opere de comentare aenciclicelor

PAUL AL VI-LEA, Discurs adresat Colegiului Scriitorilor de la Cviltà Cattolica" (14


iunie 1975), La Civiltà Cattolica 2 (1975) 521-525.
PAUL AL VI-LEA, Discurs adresat Colegiului Scriitorilor..", 524.
Între altele, semnalm: J.-Y. CALVEZ J. PERRIN, Chiesa e societàeconomica. L'inse
gnamento sociale dei Papi (1878-1963), Centro Studi Sociali, Milano 1964; J.-Y. CALVEZ,
Economia, uomoesocietà. L'insegnamento sociale della Chiesa, Città Nuova, Roma 1991;
P. DE LAUBIER, Ilpensiero sociale della Chiesa cattolica. Una storia di idee da Leone XIII
a Giovanni Paolo II, Massimo, Milano 1986; J. HõrFNER, La dottrina sociale cristiana,
Paoline, Roma 1988; A. UTz, Ethique sociale I. Les principes de la doctrine sociale, Éd.
Universitaires, Fribourg 1960; A. UTZ, ed., Dottrina sociale della Chiesa e ordine econo
mico, Dehoniane, Bologna 1992; C. VAN GESTEL, La dottrina sociale della Chiesa, Città
Nuova, Roma 1965; J. VILLAIN,L'insegnamento socialedella Chiesa,Centro StudiSociali.,
Milano 1957.
12 INTRODUCERE ÎN DOCTRINA SOCIALAA BISERICII

sociale, Mult mai modest, lucrarea noastr nu este decât o introducere"


la studiul _i la practica învtäturilor sociale ale magisteriului.
Ne-a cluzit preocuparea de a armoniza împreun gândirea i aciu
nea, a_a cum cere scopul Institutului Arrupe, care este acela de a forma
moral _i profesional onou~ clas de politicieni, nu de erudi.
Deci expunerea principilor, a criteriilor de judecat i a orientrilor
operative, care compun propunerea socialä" aCivilizaiei iubirii (inima
întregii doctrine sociale a Bisericii), da, urmeaz cu fidelitate textele ma
gisteriului; îns, în acela_i timp, le prezint în încrctura lor propulsiv
_i profetic", adic în msura în care deschid spre viitor _i indic tinte no
pentru angajarea civil a cre_tinilor din secolul al XXI-lea; i nu numai a lor.
Apreda _i a studia doctrina social a Bisericii la Palermo, într-un con
text de frontier i de contraste dure, nu permitea alt alegere pedagogic.
Ins suntem convin_i c acest mod de a expune i de a înva doctrina
social a Bisericii va interesa un cerc mult mai larg de cititorii de cer
cettori: fie cei care urmeaz cursuri asemntoare în numeroasele _coli
de formare social i politic, fie ceicare doresc s se informeze nu numai
despre ce s gândeasc, ci _i despre ce s fac.
Structura tripartit a volumului - de la discurs" la propunere", la
prezent" - exprim bine ideea unui ,curs", care vrea s fie în acela_i
timp un parcurs": unul care trebuie studiat, cellalt care trebuie fcut;
îns nu unul fr cellalt.
Fcând aceast alegere, nu puteam s evitm riscul de
care unora ar putea chiar s nu le plac. Totu_i, preferând ssimplificri",
ne adresm
mai mult celor care doresc s fie ,introdu_i" decât celor care
deja sunt in
trodu_i, utilitatea ni s-a prut mai mare decât riscul.
Sau probabil -dac se vrea -a prevalat, înc odat, sensul de
fidelitate
adult" fa de magisteriul Bisericii.

B.S.
Palermo, 31 iulie 1996
Sfäntul Ignaiu de Loyola

4fntre altele, semnalm: C.E.R.A.S., 1l discorso sociale della


Ciongnni Paolo II,Queriniana, Brescia 1988; R. SPIAZZI, Chiesa da Leone XIll a
..Centesimus annus", Massimo, Milano 1991.
ed., Dalla Rerum novarun alla
IZVOARE

Nu exist ocolecie complet _i unitar atuturor documentelor sociale


ale Bisericii (enciclice, documente conciliare, instruciuni ale congregatiü
lor vaticane, documente ale sinoadelor _i ale conferinelor episcopale etc.).
Acest lucru face mai dificil gsirea izvoarelor, dar, mai ales, citarea lor
exact, deoarece numerotarea oficial a paragrafelor a fost introdus la o
dat relativ recent.
De aceea, cât prive_te documentele anterioare Conciliului al II-lea din
Vatican, vom indica numerotarea folosit de diferitele izvoare din care ne
inspirm; în schimb, cât prive_te documentele mai recente, pentru cele
în care înc lipse_te o numerotare oficial a paragrafelor, vom urma nu
merotarea adoptat de colecii reperabile cu u_urin. Aceste colecii sunt
indicate fiecare cuo sigl proprie:
IG: I. GiORDANI, ed.,Le encicliche sociali dei Papi, da Pio IX a Pio XII
[1864-1956], Studium, Roma 1956;
CERAS: CENTRE DE RECHERCHE ET D'ACTION SOCIALES, Il discorsosociale
della Chiesa, Da Leone XIllaGiovanni Paolo II, Queriniana, Brescia 1988;
EV: Enchiridion Vaticanum. Documenti ufficiali della Santa Sede,
Dehoniane, Bologna (pân acum au aprut 19 volume: 1963-2000);

ECEI: Enchiridion della Conferenza Episcopale ltaliana, Dehoniane,


Bologna (pân acum au aprut 6 volume: 1954-2000).
Un discurs aparte trebuie fcut pentru Compendiul de doctrin social
a Bisericii [CDS],elaborat de Consiliul Pontfical pentru Dreptate _i Pace
prin mandatul expres al lui Loan Paul al II-lea i publicat pe 25 octombrie
2004. Elnu poate fi considerat un izvor in sens propriu, ci ofer o sistema
tizare global a învturii sociale a Bisericii, bazându-se pe textele magis
teriului i pe documente sociale de origine ecleziastic de valoare diferit.
Deci este un instrument foarte util de orientare în expunerea doctrinei so
ciale a Bisericii. De aceea, la Compendiu vom face i noi referin continu.
Paragrafele principale au fost introduse în text sub form de box.
PARTEA ÎNT¬I

DISCURSUL SOCIAL AL BISERICII


1. DE LA EVANGHELIE LA ,DISCURSUL S0CIAL'"

Evanghelia nu a fost scris numai pentru un numr restrâns de privi


legiai, care au darul credinei. Evanghelia este un mnesaj pentru fiecare
om care vine pe acest pmânt, din orice loc _i din orice timp. De fapt, prin
Cuvântul s£u, Dumnezeu nu numai c ne reveleaz misterul vieii divine,
ci, în acela_i timp, ,îl dezv±luie pe deplin omului pe om"", d rspuns la
întrebri pe care toi ni le punem, dar care sunt mai mari dec¥t noi: Pentru
ce viaa? Pentru ce moartea? Pentru ce suferina? Pentru ce rul, ura, rz
boaiele? Istoria are un sens? Si care este? Ce este dup moarte? Care este
adevratul bine al omului i al societii?
Evanghelia este singura carte din care - dup dou mii de ani - nu a
fost dezminit niciodat o singur afirmaie. ^i dac uneori, în faa anu
mitor evenimente istorice, cineva a putut s se îndoiasc de adevrul unei
învturi a Bisericii luate din Evanghelie, mai devreme sau mai târziu
S-a vzut mereu (eventual dupo sut de ani, a_a cum s-a întâmplat - de
exemplu - în cazul condamnrii marxismului) c Evanghelia nu în_al ori
entând. Pe msur ce trec secolele, istoria îi d mereu dreptate, în pofida
limitelor, slbiciunilor i gre_elilor atâtor oameni care o vestesc.

1. Misiunea proprie a Bisericii este religioas


Ei bine, misiunea Bisericii este în mod esential aceea de a vesti evan
ghelia, adic mântuirea i rscumprarea realizate de Cristos, prin conmu
nicarea vieii divine oamenilor. A_adar este o misiune în mod esential re
ligioas, nu este de ordin politic, economic sau social"2. Este omisiune
în mod esential supranatural. De fapt, este supranatural îns_i origi
timp de
nea Bisericii: Izvorând din iubirea Tatlui ve_nic, întemeiat în
Cristos rscumprtorul, adunat laolalt de Duhul Sfânt" este supra
natural natura sa, în timp ce în vizibilitatea sa instituional, de fapt,
Biserica esteo ,comunitate de credin, de speran _i de dragoste [..],
prin ea, revars asupra tuturor harul _i adevrul"; este supranatural sco
oamenilor, finalitate
pul ultim pe care i-l propune: mântuirea ve_nic a
,escatologic ce nu poate fi atins pe deplin decat în veacul de apoi"5,
1Gaudium et spes, nr. 22: EV 1/1385.
2Gaudium et spes, nr. 42: EV 1/1450.
3Gaudium et spes, nr. 42: EV 1/1443.
*Lumen gentium, nr. 8: EV 1/304.
5 Gaudium et spes, nr. 40: EV 1/1443.
BISERICII
18 INTRODUCERE ÎN DOCTRINA SOCIALÁ A

Totu_i, aceast natur religioas _i supranatural a Bisericii _i a mi


realita1le vremel.
Slunii sale nu numai c£ n-o desparte de istorie i de
lmpria lui
nice, ci în acestea Biserica se întrupeaz i se realizeaz. nu este o
Dumnezeu se realizeaz în istorie, în care aportul evenimentului
indepen
Simplåadugire la o viziune despre om care ar exista înea îns_i,
dent de spaiu _i de timp", înfäptuit de Cristos,
Astfel se explic de ce ,opera de rscumprare
care prive_te în sine mântuirea oamenilor, îmbri_eaz i refacerea între
nu este numai s le aduc
gi sfere temporale. De aceea, misiunea Bisericii desvâr.
oamenilor mesajul luiCristos si harul su, ci i s£ ptrund _i s
_easc cu spiritul evanghelieisfera temporal"".
om _i la societate
Pentru acest motiy, mesajul evanghelic cu privire laoameni de bunvo
,este valabilnu numai pentru cre_tini, ci _i pentru toti Intr-adevr, Cristos
int, îna cror inim harul lucreaz în mod invizibil.
în mod efectiv una,
a murit pentru toi, iar chemarea ultim a omuluieste
^I anume divin"s

2. Evanghelia îl elibereaz pe om
Deci exist o legtur indisolubil între vestirea evangheliei i elibe
rarea omului. Nu se poate evangheliza fär ca omul s progreseze _i din
punct de vedere civil. Evanghelia lui Isus Cristos este un mesaj de libertate
elibe
_i ofort de eliberare": înainte de toate i în mod deosebit, ea este
rarede sclavia radical a pcatului; de aceea, este eliberare integral, care
comport, în consecin logic, eliberarea de multiplele sclaviide ordin
cultural, economic, social _i politic, care, în definitiv, deriv toate din pcat
si constituie tot atâtea obstacole care-i împiedic pe oameni s tr±iasc în
conformitate cu demnitatea lor9.
Ins în acest moment se pune chestiunea fundamental a modului in
care trebuie vestit evanghelia, ca s fie înteleas si primit n mod liber
de toi. Este problema raportului dintre evanghelie i cultur. De fapt,
dac mesajul de eliberare al lui Dumnezeu adresat omului nu se traduce
în valori, în obiceiuri, în limbaj i în simbolurile culturii, el rmâne mut
si incomprehensibil pentru destinatar. Cum ar putea s fie primit _i trit!
Asadar are dreptate Paul al VI-lea atunci când afirm£ c .drama epocl
noastre este ruptura dintre evanghelie i cultur"10
6 M.D. CHENU, Lu doltrinu sociale dellu Chiesa. Origine e suiluppo
(1891-1971), Queri-
niana, Brescia 1977, 50.
?Apostolicam acluosilatemn, nr. 5: DV 1/932.
s Guudium el spes, nr. 22: EV 1/1386.
9CONGRECATIA PENTRO DOCTRINA CREDINEI, Libertatis nuntius (06.08.1984): EV 9/860.
PAUJL AL VI-LEA, Evangelii nuntiundi (08.12, 1875), nr. 20: EV 5/1612.
1. DE LA EVANGHIELIE LA DISCURSUL SOCIAI" 19

Desigun, adeziunea liber a omului la revelaia lui Dumnezeu (prin ac


tulde credin) este de natur supranaturalä_i transcendent, deoarece se
sprijin pe cuvântul imutabil al lui Dumnczeu i prcsupunc ajutorul haru
lui; în schimb, cultura esteun fenomen de origine unman i imanentå _i se
schimb in funcie de timpuri i de locuri. Totu_i, de_i nu poate fi redus la
un simplu fapt cultural, credina nu poate s nu se traduc într-o cultur,
ba, mai mult, în culturi diferite. Revelaia _i evanghelia nu se identific,
desigur, cu cultura i sunt independente fa de toate culturile. Totu_i,
împria pe careoveste_te evanghelia este träit de oameni profund le
gai de o cultur i construirea împriei nu poate s nu se foloseasc de
elementele cultur gi de culturile umane. Independente în faa culturilor,
evanghelia i evanghelizarea nu sunt în mod necesar incompatibile cu ele,
ci capabile s le impregneze pe toate, fr s fie aservite Vreuneia"1,
lat pentruce, în cadrul schimbului cultural profund din timpul nostru,
în timp ce începe o epoc nou, se impune o nou evanghelizare, o nou
inculturare" a credinei, pentru ca evanghelia s fie cunoscut i accepta
t, pe c¥t posibil, de toi _i s fie ferment al lumii noi care se na_te.
3. Legitimitatea discursului social al Bisericii
Prin urmare, în lumina motivelor expuse, trebuie s conchidem c£ drep
tul-obligatia Bisericiide a interveni în materie social face parte din îns_i
misiunea sáreligioas de a vesti evanghelia. Mai rezult c legitimitatea
învturiü sociale aBisericii se sprijin în mod esenial pe dou motive
principale.
Primul mnotiy const în faptul c ordinea moral este intim legat cu ordi
nea supranatural: de fapt-explic Conciliul-,înse_i realitile pmânte_ti
_i instituiile omene_ti, dup planul lui Dumnezeu Creatorul, sunt rânduite
spre mântuirea oamenilor", A_adar Biserica are competen s intervin
asupra chestiunilor sociale, economice _i politice în msura în care ele ating
domeniul moral. E vorba de intervenii care rmân, desigur, pe planul etic
i religios, Biserica nebucurându-se de ocompeten specific în chestiunile
tehnice. În nici un fel- seria deja Pius al XI-lea -[Biserica]nu poate renuna
la misiunea încredinat ei de Dumnezeu de a interveni cu autoritatea sa,
nu în lucrurile tehnice, pentru care nu are nici mijloacele potrivite i nici
misiunea de a le trata, ci în tot ceea ce are legtur£ cu morala1",
A_adar Biserica, respectând pe deplin laicitatea _i autonomia realiti
lor temporale, nu ezit s se prezinte ca expert în umanitate", adic în
" PAUL. AL. VI-LEA, Evangelii nuntiandi (08.12.1875), nr. 20: EV 5/1612.
12 Christus Dominus, nr. 12: EV 1/597.
14 PIus AL XI-LEA, Quadragesimo anno (15.05.1931), nr. 45:CERAS, 9.
BISERICII
20 INTRODUCERE ÎN DOCTRINA SOCIAL A

o viziune global despre


stare s ofere lumii ceea ce posed propriu-zis:
om _i despre societate"14,
unuimagisteriu social con
Al doilea motiv care legitimeaz existena
dimensiune istoric intrinsec.
stãîn faptul c revelaia cre_tin are o realizeaz. CristOs este
Economnia mântuirii este istorie care înc se mai
recapituleaz în sinel5
Dumnezeu care intr în istoria lumii, o asum i o omeniri,
Evenimentul întruprii se împline_te pe deplin în toat istoriatoat acea
civilizaiilor i prin
prin diferitele epoci, conform succesiunii umanizarea progresiv a
serie de eliberri istorice partiale, care ritmeaz
sale _i chiar a pca
unei lumi care, în pofida ignorantelor sale, a erorilor divagri în afara
telor sale, a recderilor sale în barbarie _ia lungilor sale seama
cii mântuirii, se apropie lent de Creatorul su, chiar fär s-_i dea
de asta"16
adevrului despre om
Prin urmare, chiar tinând ferm imutabilitatea
situaiile istorice
revelat de Dumnezeu, nu se poate s nu se tin cont de
evolueaz, în care acel adevr
_i culturale care încontinuu se schimb si
trebuie ,înculturat" fidel _i treptat.
intervin în chestiunile
A_a se explic de ce Biserica nu poate s nu In
sOciale i de ce discursul su social r±mâne mereu un discurs deschis.
triste
fond, adevratul motiv este c, însu_indu-_i ,bucuriile i speranele, intim
tile _iangoasele oamenilor", Biserica se simte _i este în mod real _i
cu omeni
solidar cu neamul omenesc _i cu istoria lui"" _i împrt_e_te
lumina evangheliei", cu
rea marile probleme umane, ,,aducând asupra lor societatea uman"l8
Scopul de ,,a mântuipersoana uman i de a reînnoi
Desigur, Biserica poate doar s ofere, nu s impun, învtura sa so
nu înceteaz
cial. Aceasta poate s fie i refuzat. Cu toate acestea, ea
lumina imutabil a
s lumineze evenimentele schimb¯toare ale istoriei cu
evangheliei, oferind cre_tinilor _i tuturor oamenilor de bunvoint princi
constituie
piide reflecie, criterii de judecatä_i orientri de actiune care peste o
împreun ,discursul su social". Un discurs început în urm cu
sut de ani, înc deschis i care continu înc.
4. Doctrina social"
A_adar evanghelia este în sine i un mesaj social. Acest lucru îl demon
streaz _i faptul c, înc de la început, îns_i predica lui Cristos, a apostolilor
14 PAUL AL VI-LEA, Populorum progressio (26.03.1967), nr. 13: EV 2/1058.
15 Cf. Gaudium et spes, nr. 38: EV 1/1437.
16 PAUL AL VI-LEA,Populorum progressio (26.03.1967), nr. 79: EV 2/1124.
17 Gaudlium et spes, nr. l: LV 1/1319.
1/1322.
18 Gaudium etspes, nr. 3: EV
1. DE LA EVANGHELIELA DISCURSUL SOCIAI 21

i a marilor Prini aiBisericii s-a confruntat în modconstant i deschis cu


problemele vieii societii!9.
Îns astzi toi sunt unanimi în a recunoa_te c, începând de la enci
clica Rerum novarum alui Leon al XIII-lea (1891), Biserica S-a angajat
s dea un rspuns doctrinal _i sistematic la problemele umane näscute
din chestiunea socialä", explodat în lumea modern odat cu revoluia
industrial.
Practic, a fost începutul unei confruntri, niciodat întrerupt, în tim
pul creia Biserica avea s actualizeze progresiv învturile sale la noile
chestiuni pe care diferitele faze ale chestiuni sociale" le propuneau în
continuu. Tocmai aceast evoluie paralel a ,chestiunii sociale" _i a pro
nunrilor magisteriului au dat na_tere la o dezbatere care nu este, pur
i simplu, academic: Ce valoare trebuie dat intervenilor Bisericii în
domeniul social? Trebuie s se vorbeasc de doctrin social" sau de in
vätur social"a Bisericüi?
Doctrin social"? Cu termenul ,doctrin" se obi_nuie_te s se indice
coninutul i substana unei învturi, adic un ansamblu de principii
_i de enuntri, rod al deduciei teoretice, expuse cel mult în mod organic
i sistematic. Adjectivul social" specific faptul c e vorba de o teoreti
zare în privina constituiei _i organizrii societii, adic orânduit spre
obtinerea concret a binelui comun. De aceea, o doctrin social" este
astfel (_i se deosebe_te de alte tipuri de elaborare teoretic) deoarece este
orientat£ spre actiunea social i politic, îneleas în sensul cel mai larg
al termenulu/?0.
Nu exist îndoial c£ oasemenea accepiune a doctrinei sociale" - adic£
în sensul unuicorpus de propoziii _i de directive, elaborat de magisteriul
ecleziastic i pe care credincio_ii laicisunt obligai s le aplice- corespunde
semnificaiei pe care a avut-o expresia înd interveniile sociale de la Leon al
XII-lea lá Pius al XII-lea inclusiv. Este concepia tipic a unei ideologii
catolice" i a unei a treia c£i", elaborat pentru a rspunde la provocrile din
fazele iniiale ale ,,chestiunii sociale", adic a ,chestiunii muncitore_ti" în
fata ,cilor" _i a ,ideologiilor" opuse ale socialismului real" _i ale capi
talismului".

5. ,Invtura social"
În schimb, vorbind despre învtur social", se pune accentul mai
mult pe aspectul istoric i practical intervenilor magisteriului în domeniul

19 Ct. I. GIORDANI, Il messaggio socialedel cristianesimo, Città Nuova, Roma 1960.


20 Cí. B. SoRGE, È superatoilconcetto tradizionale di dottrina sociale della Chiesa?", La
CiviltàCattolica 1 (1968) 423-436.
22 INTRODUCERE 0N DOCTRINA SOCIAL A BISERICII

social, chiar dac, desigur, aspectul doctrinal nu este deloc exclus.


se indice o apropiere diferit a Bisericii de problemele în )locVrea så
societii:
porneasc de la afirmarea teoretic a principilor, pentru a le verificas apojse
realizarea în modelul istoric care se deduce (metoda deductiv), se
s se porneasc de la lectura ,,semnelor timpurilor", pentru a le prefer
în lumina principiilor i a defini apoi alegerile care trebuie fãcuteinterpreta
i pent
a ajunge astfel la propunerea unui model istoric (metoda inductivä)
A_adar, expresia în vtur socialä" pare s exprime mai bine dina.
mica i evoluia magisteriului social, dep_ind sensul de staticism
imobilism, care este inclus, în schimb, în conceptul de ,,doctrin"
Acesta este _i motivul care a indus Conciliul s evite în mod voit în do.
cumentele sale expresia ,doctrin socialå". Acest lucruse vede cu claritate
în Nota pe care Prinii conciliari au voit S-o pun la începutul Constitutiei
pastorale Gaudium et spes. In aceast Constitutie - spune Nota - se exa
mineaz mai îndeaproape anumite aspecte ale vieii i societii contem
porane i, mai ales, problemele care par mai presante în vremea noastr.
De aceea, subiectele tratate în lumina unor principii doctrinale nu contin
numai elemente permanente, ci _i contingente21.
Pentru acelea_i motive,i episcopatul latino-american, adunat la Puebla
în anul 1979, în a III-a Conferin general, a voit s vorbeasc despre în
vtur social, evitând expresia ,doctrin social". Mai mult, ca s spu
parte i
nem adevrul, textul elaborat de Comisia a VI-a (din care fceau
arhiepiscop
mons. H. Câmara, arhiepiscop de Recife, _i mons. O.Prini,Romero,
vorbea despre
de San Salvador) i aprobat apoi în aul de ctremai bine natura dinamic
învturi sociale la plural, pentru a sublinia
materie social:
_i diversificat a interveniilor magisteriului în
Atent la semnele timpurilor, spunea paragraful din documentul final a_a
toat comunitatea crestin este chemat s
devina
cum a fost votat în aul efectiv, pentru a ras
responsabilä de optiunile concrete i de realizarea lor schimbtoare. Aceste
çircumstantele
punde la interpelrile pe care le prezint elaborarea i aplicarea lo.
învturi sociale au apoi un caracter dinamic si, în
activiai pstorilor, carord
laicii nu trebuie s fie executori pasivi, cicolaboratori
le aducexperienta i competena lor profesional".
documentele
Nota 1. Se _tie foarte bine c singura dat când în
21 Gaudium et spes, et spes
nr. 76 din Gaudium
conciliare se vorbe_te despre doctrin social" este la Documentul fusese
1/1579-1584); îns acest lucru are loc datorit unei înelegeri gre_ite.
social"), când secretarul subcomisiei despre v a
social",
deja promulgat (fr expresia doctrin ,doctrin
comunitii politice, ignorând întelegerea de a evita în text expresiaconinea
expresiaaceea.
politique"
adus, pur i simplu, un nodus, aprobat dupå aceea, care, în schimb,
.La vie de la communaute
Pentru am±nuntele acestui eveniment, cf. R. TUccI, AVE,
în Vatican II. Commentaires, Ed. du Cerf, Paris 1967, 544, nota 37. partecipazione,
22 Documentul final de la Puebla, nr. 473: Puebla. Comunione e
Roma l979, 595.
1. DELA EVANGHELIE LA DISCURSUL SOCIAL 23

Totu_i, documentul a fost revzut dup aceea la Roma _i, în faz de


curare" final, pluralul din original (care în text revenea în mod voit de
mai multe ori)a fost înlocuit cu singularul: ,Invtura social".
In documentele succesive ale magisteriului S-a revenit la preferinta fa£
de expresia ,doctrin social". Ins trebuie spus cã astzi acest lucru nu
mai creeaz dificultate _i cei doi termeni (,,doctrin" i ,învtur") se fo
losesc de acum în mod indiferent. De fapt, la treizeci de ani de la Conciliu,
Joan Paul al II-lea a dat odefiniie clar a doctrinei sociale", explicând-o
exact în sensul care se voia s se evidentieze folosind expresia ,învätur
social", pe care, practic, au preferat-o toate documentele pontificale de la
Conciliul pân la Puebla.
Doctrina social a Bisericii afirm papa - nu reprezinto ,a treia cale" între
capitalismul liberal _i colectivismul marxist _i nici o alternativ posibil fa de
alte solutii mai putin radical opuse între ele: ea constituie o categorie aparte. Nici
nu este oideologie, ci formularea corespunztoare a rezultatelor unei reflecii
atente asupra realitilor complexe aleexistentei umane în societate i pe plan
internaional, _i aceasta, în lumina credinei i a tradiiei Bisericii. Scopul ei
principal este acela de a interpreta aceste realiti, cercetând dac sunt sau
nu conforme cu normele învturii evangheliei despre om _i despre chemarea
lui pmânteasc i, în acela_i timp, transcendent, pentru a oferi o orientare
atitudinii cre_tinilor. De aceea, ea nu tine de domeniul ideologiei, ci de cel al
teologiei, _i în special al teologiei morale23.

6. ,,Discursul social" al Bisericii


A_adar se pot considera definitiv dobândite i clarificate existena i
legitimitatea unei doctrine sociale" (sau învturi sociale") a Bisericii,
în care trebuie s se disting ceea ce are valoare permanent (marile prin
cipii morale, conforme cu evanghelia i cu raiunea dreapt) de ceea ce are
valoare contingent _i istoric" (judecile cu privire la realitatea social,
politic i economic în evoluie).
Ins s-a întâmplat c ultimii pontifi _i cele mai recente documente ale
episcopatelor naionale au recurs i recurg la o folosire familiar i zilnic
aacelor principii i judeci, aplicându-le la chestiuni care au adesea o
semnificaie local i destul de limitat, a_a încât, în mod obiectiv, este di
ficil s considerm toate aceste intervenii ca ,,doctrinä" sau ,învtur"
a Bisericii. E suficient s ne gândim chiar numai la sutele de discursuri"
_i de ,,interventii cu coninut social fcute de loan Paulal II-lea în lungul
su pontificat itinerant, în toate colurile lumii _i în toate circumstanele
posibile.

23 IOAN PAUL AL II-LEA, Sollicitudo rei socialis (30.12.1987), nr. 41: EV 10/2669.
24 INTRODUCERE ÎN DOCTRINASOCIAL ABISERICII

A_adar pare s corespund mai bine realitäii recunoa_terea ca asta


ne aflm, mai degrab, în fata unui ..discurs social" al Bisericii. Frã a lua
nimicdin coninuturile doctrinale, fxate de marile enciclice sociale _1 de
Concliu, se poate afirma c a_a-numita doctrin social" i a_a-numita
invtur social" a Bisericii sunt, în realitate,etape fundamentale din
ceea ce astzi a devenit discursul social" al Bisericii, integrat de o lungà
serie de intervenii magisteriale asupra aspectelor etice ale celor mai dife
rite probleme ale societii. Fiecare dintre intervenii are, desigur, o pro
prie valen doctrinal, oconcret justificareistoric, este determinat de
situaii _i de probleme aprute într-un moment determinat _i într-un loc
determinat.
De aceea, mai mult decât a se încerca adunarea i, într-un anumit sens,
unificarea intervenilor de valoare i de coninuturi a_a de diferite în ca
drul capitolelor înguste ale unei tratri doctrinale sistematice, este mai
util i mai realist încercarea de a întelege ,sensul" care d coeren din
interior întregului discurs social" al Biserici. Astfel, se va descoperi c£
exist un mesaj, un mod de a întelege omul, viaa uman i societatea, care
d continuitate tuturor documentelor, mari _i mici, oricare ar fi autorita
tea i însemntatea lor.
Oasemenea lectur, atent la logica discursului social" al Bisericii.
este util, desigur, pentru cercettori. Ins ea îiva ajuta, mai ales, pe cre
dincio_ii laici s traduc în practic, în mod laic, autonom _i creativ, înv
ttura social a magisteriului, pstrând intact fa de el cuvenita
Supu
nere religioas a spiritului".
Este drumul pe care noi ni-l propunem s-l facem,
începând cu recon
struirea pasajelor principale, prin care s-a format ,discursul social" al
Bisericii. Fazele cele mai importante se pot grupa în patru: ideologia ca
tolic (1891-1931), noua cre_tinätate" (1981-1958), dialogul
profeia (1978-2005).
(1958-1978)

Natura doctrineisociale
(Compendiu, nr. 72-86)
inexpunerea noiunii de doctrim sociala a Bisericii,
referin la documentele Conciliului al ll-lea din Compendiul face
Vatican, la
sociale, la câteva instruciuni ale congregailor vaticane enciclicele
i la
Bisericii Catolice (1992). Aceste izvoare sunt citate in
cánd abstracie de valoarea lor doctrinal liferità, a_a cunnmod Cate
imparial,hisnuu!
f-
Compendiul:Citatele din textele magisteriulu sunt preluate afirmdin însu_i
mente ce au o autoritate diferita", dei cititorul trebuie s
fie docu-
acestcOn_tient
c£ este vorba de treple dilerile de invàatura" (CDS,, Inr. 8). In
punct,
1. DE LA EVANGHELIE LA DISCURSUL SOCIAL 25

nu se înelege pentru ce nu au fost citate documente foarte importante în


materie, elaborate fie de sinoadele mondiale ale episcopilor, fie de cele
maiimportante adunri episcopale, ca în cazul celei de la Puebla.
A_adar, pentru-a clarifica notiunea de,,doctrin social a Biserici"
Compendul începe cu sublinierea c expresia provine de la Pius al XI-lea
_i înseamn un corpus doctrinar referitor la teme de relevan social",
care s-au dezvoltat de la Leon al XIII-lea încoace (CDS, nr. 87). Deci pre
cizeaz: Doctrina social nu a fost gândit de la început ca un sistem
organic, ci s-a format în decursul timpului, prin numeroase interventii
ale magisteriului referitoare la problemele sociale. O astfel de apariie
explic faptul c au putut interveni unele oscilaii privind natura, me
toda i structura epistemologic a doctrinei sociale a Bisericii" (CDS, nr.
72).Cât prive_te subiecii care au elaborat-o i care vor trebui s continue
sociale a
S-0 compun, Compendiul explic faptul c elaborarea doctrineibisericesc,
Bisericii nu este prerogativa uneipri componente a trupului
cia întregii comunitti [...] Intreaga comunitate eclezial - preoi, clugri
diferitelor ei
_i laici ia parte la constituirea doctrinei sociale, conform ,sunt
datorii,carisme i slujiri" (CDS, nr. 79). Totu_i, diferitele contribuii
preluate, interpretate i unificate de magisteriul care promulg învtura
cei care au
Social ca doctrin aBisericii. In Biseric, magisteriul îldein
înva în domeniul
fost învestii cu munus docendi, adic misiunea de a
credinei i al moralei în baza autoritii primite de la Cristos. Doctrina
calificate, ci
social nu este doar rodul gândirii _i al lucrrii unor persoane
este gândireaBiserici" (ibid.).
Cu tot atâta for, Compendiul reafirm apoi c doctrina social este
morale a Bisericii _i, de aceea, are aceea_i
demnitate
parte aînvturii magisteriu autentic, care cere
_i aceea_i autoritate ca i aceasta. Ea este
acceptare i adeziune din partea credincio_ilor"; îns - adaug el - ,ngre
i consimmântul pe care îl cer
utatea doctrinar adiferitelor învturi
sunt evaluate în functie de natura lor, de gradul lor de independent fa
frecvenei cu care au fost invo
de elementele contingente i variabile ale
cate" (CDS, nr. 80).
social, Biserica nu
In sfâr_it, - subliniaz Conpendiul - prin doctrina
urmre_te scopuri de structurare i organizare a societtii, ci de trezire,
(CDS, nr. 81).Cu altecuvinte:
de îndrumare i de formare a con_tiinelor"
Biserica rmâne pe propriul plan specific, care este de ordin religios _i
inspirându-se din revelaie _i din
moral; cu toate acestea, doctrina social,
sale) i bucurându-se de contri
raiune (cele dou izvoare principale aleproveni ele, are o dimensiune in
butile de cunoa_tere din orice _tiin ar teologico-morale:
terdisciplinar. Deci reflect triplul nivel al învtturii
normelor vietiisociale i cel
cel fundamental al motivaiilor; cel directival
26 INT ROD UCE RE IN DOCTRINA soc.I.A
LA A BISERICII

gen_e-
ive ~i- <...!__
deliberativ al con ~tiinte
·"5' ,
lor che ma te sa me die ze nor me le obi ect
I

aj~f ' (CDS, nr. 73).


rale in situaµ.ile sociale concrete ;;i_pa..rtic
wli i de doc trin a sociala, scoa-
Iata a;,a dar asp ect ele prin cip ale ale nop
1n evi den ta de Com pen diu, de car e - pre ciz eaz a car din alu l Ma rtin o -
se
e ,,ar e res pon sab ilit ate a dep li-
Con sili ul Pontifical pen tru Dre pta te ~i Pac
iale del la chi esa ", Aggiornamenti
na" (cf. ,,C om pen dia del la dot trin a soc
sociala a Bisericii este un CDP.!_£S
sociali 12 [2004] 804) r,.E~zurnand: doc trin a
gra n_!a._9- teo log iei rno rale cat<2_lic i;
doc trin ar uni c ~i organic; este par te inte
dire ctiv e de acJ:iune, pe car e <:_re-
con pne ~ ~um ai valori ~i principii, ci ~i
cio ~ii laic i sun t obl iga µ sal e urrn eze , int ~pr eta ndu -le ~i 1ne diin du- le
din
ca, in funcp.e de rea lita tea con cre ta
,, pri n con~tiinta lor ~i com pet ent a specifi
i'n car e act ion eaz a
I •
2. IDEOLOGIA CA'J'OLICA.
(] 8fH-J H::Jl)

in anul 1891, Rerwn novarwn deschicle 111 mod oficial discursul sociaJ al
Bisericii. Fondul este eel al conflictului, al ciocnirii frontalc dintrc Biscridi
§i lumea moderna . 0 lume care, nascuta in secolul al XVII-lea cu R.
Descarte s, G. Galilei, J. Bodin, F. Bacon, H. Grotius, J. Locke, ajunsese la
maturiza re in secolul al XVIII-lea ' cu Iluminism ul . Este o lume " laica" '
nascut in afara §i in1potriva Bisericii, care nu numai ca-i ia privilegiile an-
tice, ci se angajeaz a sa-i reduca din drepturi §i libertati, straduind u-se s-o
excluda din viata publica a societatii §i sa extirpe - daca ar fi posibil - insa§i
credinta religioasa, recurgan d la argumen te de natura filosofica, istorica §i
§tiintifica. 0 lume care face din ratiune o ,,zeita" §i din libertatea de gandi-
re §i de con§tiint a un drapel impotriva ,,dogmatismului roman".
Bise~ica reactione aza inchizand u-se in sine §i excomunicand lumea mo-
derna. In ambiente le catolice se respira un climat de ,,citadela asediata" ,
comunita tea cre§tina este o ,,fortarea ta inchisa". E suficient sa amintim
anatemel e lui Grigore al XVI-lea impotriva ,,acelei sentinte absurde §i ero-
nate, sau, mai degraba, delir [deliramentum], ca trebuie sa se admita §i sa
se garantez e pentru fiecare libertatea de con§tiinta" . Pentru a nu vorbi
1

de Syllabus (1864), care (in mod gre§it sau pe buna dreptate) ramane sim-
bolul rupturii dintre Biserica §i lumea moderna: sa fie condamn at - spune
propoziti a nr. 80 din documen tul lui Pius al IX-lea - oricine ar indrazni sa
afirme ca ,,Pontiful roman [ = Biserica] poate §i trebuie sa se reconcilieze
2
cu progresul , cu liberalism ul §i cu civilizatia moderna " .
Ocazia pentru a rupe incercuir ea §i aceasta incomuni cabilitate a fost
,,problema sociala", explodat a o data cu ,,revolutia industria la". Pe la sfar-
§itul secolului al XIX-lea, ,,problema sociala" se identifica cu ,,problema
muncitor easca". Industria lizarea, introduca nd ma§inile in ciclul produc-
tiv, genereaz a drama inumana a proletarilor, abandona ti in voia voracitat ii
capitalului: cre§te rapid numarul muncitor ilor §i al salahoril or (barbati,
femei §i chiar copii) care, pentru a supraviet ui, sunt constran§ i sa-§i ,,van-
da" munca lor - fara nici o protectie - cape o marfa oarecare, pe salarii de
mizerie, cu pretul umilirilo r §i exploatar ii indescriptibile.

1
GRrGORE AL XVI- LEA, Mirari vos (1832): Tulle le encicliche dei sommi Pontefici , raccolte
e annotate da E . Momiglian o, Dall'Oglio, Milano 1959\ 192.
2
Pius al IX-lea, Syllabus, prop. nr. 80: Denz.-Hun e,: 2980.
28 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIAL.A A BISERICII

,,Pro blem a mun citor easc a" devine astfel banc ul de prob
a pe care se
conf runt a cele doua mar i ideologii ale secolului al XIX
-lea: liberalismul §i
marx ismu l. Sun t doua viziuni globale §i total izato are ale
vietii uma ne, ale
soci etati i §i ale istoriei, opuse §i inconciliabile intre ele.
Sun t doua filosofii
care se infr unta §i lupt a intre ele, ambele fiice ale acele
ia§i cult uri materi-
alist e din lum ea moderna.

1. Se na§ te ,,do ctri na soci ala" a Bise rici i


in fata pericolului ca noua societate indu stria la sa se nasc
a dom inata de
un mate riali sm ideologic de masa, Biserica simt e dato
ria de a regandi in
mod nou insa§i prez enta sa.
A

Totu§i, Reru m nova rum nu apar e pe nea§ tepta te. In


enciclica sa des-
pre ,,problema muncitoreasca", Leon al XIII-lea culege
rodu l copt al unei
noi con§tiinte sociale, care se afirmase deja de mul t timp
cam peste tot in
Biserica. Cum sa nu amin tim figurile nobile de episcopi
ca von Ketteler
in Germ ania , Man ning in Anglia, Gibbons in Stat ele
Unit e, Mermillod in
Elve tia, Bonomelli in Italia? in acela§i timp, intr a in tere
n numero§i laici
catolici, care se angajeaza activ fie in actiu nea sociala, ca
von Vogelsang in
Aus tria, La Tou r du Pin §i L. Harm el in Fran ta, fie in cerc
etar ea §tiintifica
in imp orta nte cent re de studiu, de la Uniu nea din Frib
ourg §i din Liege la
Uni unea catolica pent ru studii sociale in Italia.
Astfel, in fata mate riali smu lui filosofic al liber alism ului
§i marxismu-
lui, Biserica se decide §i reafirma prim atul filosofiei spir
itua liste cre§tine.
O adev arat a ideologie catolica ajunge sa cont raste ze pasu
l spre ideologia
capi talis mulu i §i socialismului.
Astazi poate sa trezeasca uimire faptul ca enciclica, pent ru
a rezolva ,,pro-
blem a muncitoreasca", este redusa, mai ales, la expu nere
a principiilor filoso-
fice §i etice ale unei viziuni cre§tine a societatii. Totu§i, treb
uie tinu t cont ca
toat a gand irea catolica, imediat inain te §i dupa Reru m nova
rum: este marca-
ta de prev alen ta reflectiei filosofice §i etice. Acela§i Leon
al XIII-lea adusese
cu sine pe scau nul pontifical aceasta preocupare prio ritar
a pent ru momen-
tul doctrinar, dupa ce o luase de la mae§tri precum pari
ntele M. Liberatore
§i card inalu l T.M. Zigliara_. Cu ani inainte, pari ntele L.
Tap arelli d' Azeglio,
cu lucr area sa Eseu teoretic de drept natu ral spri jinit pe
fapt (1843), antici-
pase O pute rnic a mi§care de intoarc~~e la principiile pere
ne ale ,,dreptului
natu ral", ca reactie la procesul de laic1zare a gandirii mod
erne, care voia sa
izoleze principiile morale in domeniL~l con§tiintei §i al vieti
i private.
Acea sta 1ntoarcere 1~ bazele doctrmale ale gandirii socia
le cre§tine a avut
insa §i un aspect nega~iv: ac~la de a nu aprecia inde ajun
s valo area primelor
cerc etari sociologice §1 a primclor rezu ltatc ale §tiintelor
uma ne pozitive.
2. IDEOL OGIA C/\'l'OLICA (1891-1931) 29

De fapt, pe unda renas cutei .filosofii peren e (neoscolastica), a retrai t vechea


conceptie priva tista a rapor turilo r sociale. De aceea, era o convingere co-
muna printr e catolici ca filosofia peren a cre§tina, odata intoar sa la apogeu,
ar fi fost mai mult decat suficienta pentr u rezolv area radica la3 a ,,problemei
sociale" consi derata §i in aspectele sale economice §i tehnic e •
A§adar, se explica pe larg natur a preva lent doctri nala §i de princi piu a
raspu nsuril or pe care Rerzun novar um le da provocarilor ,,problemei mun-
citore§ti". Desigur, in enciclica nu lipse 9te referi nta la situat ia istoric a con-
creta, dar aceas ta apare , mai degraba, ocazional. Adev aratul nod al ches-
tiunii este consi derat ca fiind de natur a esent ialme nte filosofica §i etica.
Prin urmar e, Leon al XIII-lea pune, de fapt, premisele a§a-n umite i
,,doctrine sociale" a Bisericii (de§i aceas ta expresie nu se gase§te in Rerum
novarum), expus a in forma organica §i sistematica, deducand-o din princi-
piile imuta bile ale ,,drep tului natur al" §i ale revelatiei cre§tine. Practi c, se
na§te ideologia catolica pentr u a contra sta, raman and pe acela§i plan, cu
libera lismu l §i marxi smul.

2. impo triva marx ismu lui §i liber alism ului


Prima elabo rare doctr inara a invata turii sociale a Bisericii, conti nuta
in Rerum novar um, se na§te deci din confr untare a-cioc nirea cu ideologiile
4
socialismului §i libera lismu lui •
Ciocnirea dintre Biserica §i marxi sm incepuse deja de ceva timp, mai
inaint e de public area Manif estulu i (1848). Pius al IX-lea, in enciclica Qui
5 • Era
plurib us, conda mnase ,,doctrina infam a a a§a-n umitu lui comu nism"
anul 1846, acela§i an cand K. Marx scria:
ra
Iubire a cre~tina nu e capabila sa transf orme lumea, nu da energi a necesa
a
reform elor sociale. Ea se exprim a in fraze sentim entale , care nu pot suprim
raport urile de fapt; n adoarm e pe om cu o manca rica sentim entala lanceda.
in
schimb, e necesa r sa i se redea omulu i forta.
LIBERATORE,
3
De exempl u, astazi creeaza un anumi t efect rasfoir ea tratatu lui Jui M.
ere pe atunci
Princip ii de Jconom ie politica (1889), care in multe privint e putea sa se consid
aspecte ,,tehni-
anticip ator. In locul unei expune ri ,,§tiintifice" a legilor econom ice §i a altor
Biblie, pe care apoi autoru l
ce", impres ioneaz a abunde n~a de citate din sfantul Toma §i din
fundam enteaz a solutiil e prop use.
~ Cf. F LOMBARDI, ,,La «Civil ta Cattoli ca» e la stesura dell a
Remm nova.rum. Nuovi docu-
) 4 71-4 76; I.
menti sul contrib uto de! padre Matteo Libera tore", La Civilta Cattolica (1/1982
CAMACHO, ,,La Chiesa di fronte al liberali smo e al socialis mo", La Ciuilta
Cattolica (1/1986)
219-233.
~ ,,La aceasta ftintc~ tel acca doctrin a Cunesta §i mai mult ca nicioda
ta contrar ii drep-
comple t drep-
tului natura l, pe care o numcsc comun ism, care, odata admisa , s-ar elimina
" (Pius IX-LEA, Qni plurib us
turile, patrim oniilc, propric tatile §i chiar sociotn tea umana AL

l09.ll.1 846J : Denz.-I-li.ine,: 2786).


30 INT RO DU CER E IN DOCTRINA SOC
IALA A BIS ERI CII

La cat iva ani dup a ie§irea Ma nif est


ulu i, in anu l 1864, Piu s al IX-lea
reafi.rma iar con dam nar ea ero rii
foa rte fun est e a com unism ulu i c:i
soc iali sm ulu i" 6 • "
's

Le on al XIII-lea, in Re rum nov aru m,


nu se lim itea za la sim pla condam-
nar e, ci ii exp lica mo tive le doc trin are
, con tes tan d ideologiei soc iali sm ulu i
pre ten tia de a abo li pro pri eta tea pri vat
a §i de a o tra nsf orm a in pro pri eta te
colectiva. Nu ace ast a est e calea pen tru
a rez olv a ,,pr obl em a mu nci tor eas -
ca" . Fac and ast fel - con tin ua pap a -
se va obt ine num ai rez ult atu l ,,de a
face situ ati a mu nci tor ilo r ma i pre car
a, lua ndu -le dis pun ere a lib era de sa-
lar iul lor §i lua ndu -le in felul ace sta
orice spe ran ta §i orice pos ibi lita te de
a-§i ma ri pat rim oni ul §i de a-§i im bun
ata ti con dit ia" 7 . As taz i, dup a cad ere a
Zid ulu i de la Be rlin , nim eni nu poa
te sa neg e ade var ul tra gic al ace ste i
jud eca ti a enciclicei de pes te o sut a de
ani in urm a. Abolirea pro pri eta tii
pri vat e nu a rez olv at deloc problemele
,,chestiunii mu nci tor e§t i", ci a fa.cut
sa se nas ca un ade var at capitalism de
sta t, rep rop una nd in for ma §i ma i
gra va dra me le saraciei, sclaviei §i alie
nar ii ma sel or pro leta re, pe car e Ma rx
voi a ,,in mo d §tiintific" sal e evite! Mo
tiva tia - explica enciclica - est e de
nat ura etic a §i de principiu. De fapt,
deoarece pro pri eta tea pri vat a est e
un dre pt nat ura l, abo lire a ei est e o ned
rep tate §i, ca ata re, va duc e in mo d
ine vit abi l la tul bur are a int reg ii ord ini
sociale. Sol uti a pro ble me lor rea le §i
foa rte gra ve ale pro leta ria tul ui tre bui
e cau tata , in sch imb , in ras pan dir ea
ma i ma re a pro pri eta tii pri vat e pri ntr
e mu nci tor i, ca sa se um ple dis tan ta
din tre nu ma rul foa rte ma re de sar aci
dis per ati §i bog atia eno rm a a put i-
nil or sta pan i.
Du pa ce a res pin s socialismul chi ar pe
pla nul pri nci pii lor gen era le ale
fi.losofi.ei sociale cre§tine, Re rum nov
aru m tre ce la res pin ger ea ideologiei
lib era le pe acela§i pla n. Nu o num e§t
e in mo d explicit, dar ii dem ole aza
fun dam ent ele filosofice §i etice pri n exp
une rea ma rilo r pri ncipii ale doc tri-
nei sociale a Bis ericii, car e sun t ca ni§
te pila§tri ai ideologiei catolice.
3. Pr inc ipi ile ide olo gie i cat oli ce
Pri mu l pri nci piu , car e t r ebuie me reu
sa preceada orice alta con sid era -
tie est e dem nitate a per soa nei um ane
' §i apoi a mu ncii om ulu i. Boo-atii c:i
pat' ron ii _ spu ne Leo n al XIII-lea - b ' ~
u trebui e sa-1 trat eze pe my nci tor ca
sclav; treb uie sa res pec te in el dem ni-
~at ea per soa ne~um an~ ~-. ~] ~n och_ii rat_
iun ii §i ai cre d~inte i, mu n ca nu-1 dcgra-
deaza pe om , dim pot nva, 11 mnob1l eaz
a r... I Cee a ce m tr-adev ar est e ned em
n
6 p I I X- LEA Qua nta cura, nr. 5 UC) .
!US A' ' -
XII I - l -~r.A , Rer um nou a,um
· (15 .Or:;,). 1891
7
L EON AL ), nt.' 4 .3: CER
,·-, AS 98
•- ·
2. IDE OLO GIA CAT OLI CA (189 1-19 31) 31

ic de ca§tig §i apreci erea Jui num ai


de om este folo sire a lui ca inst rum ent josn 8
e .
pen tru ceea ce valo reaz a ene rgii le sale fizic
o pro prie dim ens iun e etica,
Al doilea prin cip iu este ca eco nom ia are
nta ta spr e sluj irea om ulu i. $i
tocm ai pen tru ca ea este in mo d ese ntia l orie
cu ideologia libe rala , car e a sus -
ace st prin cip iu este in ant itez a des chi sa
stra in de pro ces ul economic,
tinu t me reu ca con cep tul de mo rali tate este
ale piet ei, car e n-a r ave a nim ic
care, in sch imb , ar urm a reg ulil e de fier
dre pt".
de-a face cu cate gor ia de ,,dr ept " sau de ,,ne
I-le a - treb uie sa fie ,,dr ept "
Ind eos ebi - insi sta, in sch imb , Leo n al XII
sala riul :
rd con trac tul §i, indeosebi, stab iles c
Fap tul ca patr onu l §i mun cito rul fac in aco
ina ca mai pres us de voin ta lor li-
can tita tea sala riul ui, toat e aces tea nu elim
rioa ra §i sup erio ara voin tei libe re a
ber a sa fie o lege de dre ptat e natu rala ante a dec at intr etin e-
con trac tant'ilor , c:::i este ca mar ime a sala riul ui sa nu fie mai mic '
"s
ta, con stra ns de nec esit ate sau de
rea sob ra §i one sta a mun cito rulu i. Daca aces
, pe care, de altfel, nu are posibili-
team a de mai rau , acc epta conditii mai dure
use de patr on sau de eel care-i ofer a
tate a de a le resp inge , pen tru ca-i sun t imp 9

l de mun ca, el ind ura viol enta imp otri va care ia drep tate a pro test eaz a .
locu
l, nu pro fitu l. Om ul nu poa te
Pan a la urm ii, sco pul economiei este omu
fi nic iod ata ase rvit pro fitu lui.
ul sa inte rvin a in pro ble-
Al trei lea prin cip iu este nec esit atea ca stat
mai nevoia§i. Mo tivu l se afla
ma soc iala §i eco nom ica, aju tan du- i pe cei
ulu i sa se ing rije asc a de bin ele
in fap tul ca ,,este mis iun ea pro prie a stat
inte rese lor par ticu lare - a§a cum
com un" 10 • Or, bin ele com un nu este sum a
cu cat unu l rea lize aza mai mu lt
sus tine ideologia libe rala -, in a§a fel inc at,
lt la bin ele colectivitatii. Bin ele
pro priu l bin e, cu ata t con trib uie mai mu
ant eaz a dre ptu rile tutu ror in
com un tran sce nde inte rese le priv ate §i gar
Iata pen tru ce stat ul treb uie sa
mo d egal, toc mai ocr otin d inte resu l com un.
t - explica enciclica -
inte rvin a in fav oar ea celor ma i slabi. De fap
mai put ina nevoie de apa rare pu-
clas a bogatilor, pute rnic a prin ea msa§i, are
e§te spri jinu l prop riu, se baz eaza ,
blica. in schi mb, clas a pro leta ra, care ia ii lips
ul sa dev ina indeosebi apa rato r al
mai ales, pe pro tect ia stat ului . A§adar 11stat
mun cito rilo r, care apa rtin clasei sara ce .
a stat ulu i in ved ere a bin elu i
In ace asta opt ica a inte rve ntie i nec esa re
reu na) , Leon al XIII-lea pun e
com un (al pat ron ilor §i al mu nci tori lor imp
ecte imp orta nte ale ,,problemei
pe un pla n doc trin ar §i solu tia alto r asp
, nr. 16.4: CER AS, 35.
8
LEON AL XIII- LEA , Rer um nova rum
9 LEON AL XIII- LEA , Rer um nova rum , nr. 34.4 : CER
AS, 48.
10
LEON AL XIII- LEA , Rer um nova rwn
, nr. 26.2: CER AS, 42.
11
LEON AL XIII- LEA , Reru m. nova rum
, nr. 29.2: CER AS, 45 .
32 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII

muncitore§ ti": prevenirea grevei, timpul de odihna, sindicalism ul munci-


toresc.
Deci Biserica , criticand ' in lumina revelatiei
'
c::i a filosofiei cre§tine, ide-
~
ologiile marxismulu i §i liberalismului, merge pana la schitarea catorva
puncte esentiale din ceea ce avea sa devina a poi ,,dreptul muncii", §i tra-
seaza, de fapt, liniile fundamenta le ale unui corpus organic de ,,doctrina
sociala" cre§tina, pe care Pius al XI-lea nu ezita s-o defineasca ,,Magna
Charta pe care trebuie sa se sprijine, cape propriul fundament , toata acti-
vitatea cre§tina in domeniul social" 12 •

Problema muncitoreasca
(Compendiu, nr. 88-90)
88. Evenimentele de natura economica ce au avut lac fn secolul al XIX-lea
i au avut urmari sociale, politice §i culturale decisive. Evenimentele legate de
t-. revolutia industriala au facut sa cada oranduiri sociale seculare §i au ridi-
. cat grave probleme de dreptate, precum §i prima mare problema sociala,
problema muncitoreascii, aparuta din conflictul dintre capital §i munca. in
aceasta situatie, Biserica a recunoscut necesitatea de a interveni mtr-un
I

mod nou: acele res novae (,,lucruri noi"), pe care le aduceau respectivel e
evenimente , constituiau o provocare pentru invatatura sa §i o ocazie pen-
tru o grija pastorala deosebita fata de largile mase de barbap. §i femei. Era
necesar un nou discernamant al situap.ei, discernama nt care sa poata ara-
ta rezolvari corespunzatoare §i pentru problemele mai pup.n neobi§nuite
§i mai putin cercetate.
89. Ca raspuns la prima mare problema sociala, Leon al XIII-lea promulga
I prima enciclica sociala - ,,Rerum novarum". Ea analizeaza situatia munci-
torilor salariati, care in acele timpuri era jalnica pentru cei ce lucrau in

1
·

~
,.
industrie §i-i obliga la o viata de mizerie nedemna. Problema muncito-
reasca este tratata conform dimensiuni i sale reale: este analizata m toate
aspectele sale sociale §i politice, pentru ca, astfel, sa poata fi evaluata
~ adecvat in lumina principiilor doctrinare bazate pe revelatie, pe lege §i
pe morala naturala.
Enciclica Rerum novarum enumera erorile ce provoaca raul social ex-
i elude socialismul ca remediu §i, precizand §i actualizand, expune ,,d;ctri-
~ na catolica despre mu~ca, desp~e drep_~-ul la proprietate, despre principiul

~
colaborarii opus lupte1 de clasa ca m11loc fundamenta l pentru schimba-
rea sodala, despre drepturile celor slabi, despre demnitatea celor saraci
, ~i despre obligapile :el?r bogap,_cl~~pn:• pe~·fectarea dreptatii prin iubire,
~ despre dreptul de a mfllnta asoc1at11 profes1onal e'''.

ll PIUS AL XI-LEA, Quadrngesinw anno (15 .05.1931), nr. 42 : CERAS, 78 _


2. IDEOLOGIA CATOLICA (1891-1931) 33

Enciclica ,,Rerum novarum" n devenit documcntu l de inspirafie §i de refcrin-


fn al nctivitafii cre§ tine fn domeniul social. Terna centrala a enciclicei este in-
stalarea unei ordini sociale drepte: pentru aceasta trebuie gasite criterii de
judecata care sa ajute la evaluarea oranduirilor social-politice existente ;;i
sa ofere planuri de actiw1e in vederea transfonnaTii lor corespunzatoar e.
90. Enciclica ,,Rerum novarwn" a abordat problema muncitoreasca folo-
sind o metoda care a devenit ,,un model permanent" 11 pentru dezvoltarile
~-' ulterioare ale doctrinei sociale. Principiile afirmate de Leon al XIII-lea vor
~ fi reluate ;;i aprofundate de enciclicele sociale succesive. intreaga doctrina
sociala ar putea fi mteleasa ca o actualizare, o aprofundare ;;i o extindere
a nucleului originar de principii expuse m Rerum novarum ...
1
CoNGREGATIA PENTRU EDUCATIE CATOLICA, Orientamenti per lo studio e l'insegnamen to della
dottrina sociale della Chiesa nella formazione sacerdotale, 20, Tipografia Poliglotta Vaticana,
Roma 1988, 24.
11
10AN P AU L AL IT-LEA, Centesimus annus (1991), nr. 5.

4. Un ,,discurs" deschis
Desigur, cu Leon al XIII-lea, discursul social al Bisericii este inceput de
acum §i ramane deschis. Totu§i, §i Rerum novarum este legata de o data.
Biserica arata ca se intereseaza sincer de problemele lumii muncito-
re§ti, insa ii lipse§te inca preocuparea unei viziuni globale a noii societati
care se na§te.
Problemele sunt noi (res novae) , dar raspunsul enciclicei ramane inca-
drat in domeniul vechiului model de ,,cre§tinatate" care trebuie aparat §i
este foarte departe de a-§i imagina ca noua societate trebuie sa se sustraga
de la conducerea Bisericii §i a prezentei confesionale a catolicilor, angajati
sa indeplineasca in mod pasiv directivele sociale ale ierarhiei.
In fata dramelor clasei proletare, Biserica indignata in mod evanghelic
insista pe buna dreptate asupra primatului valorilor morale care trebuie
ocrotite §i propune cu forta filosofia perena cre§tina intemeiata pe revela-
tie §i pe dreptul natural, dar ii scapa inca importanta crescanda pe care o
dobande§te analiza sociologica §i §tiintifica pentru cunoa§terea mai adec-
vata a problemelor sociale; le aminte§te dur bogatilor de datoria lor de
caritate fata de cei saraci, insa inca lipse§te con§tiinta naturii structurale
a ,,problemei muncitore§ti", a carei solutie presupune deci o corectare pro-
funda a modelului insu§i de producere §i de distribuire a bogatiei.
Totu§i, in pofida acestor limite §i conditionari istorice de natura cul-
turala §i teologica, discursul social deschis de Leon al XIII-lea punea ca-
teva premise care se vor dovedi rodnice §i revolutionare. Este urgent sa
subliniem una care probabil este cea mai importanta §i cea mai decisiva.
IALA A BIS ER ICI I
34 INT RO DU CE RE IN DOCTRINA SOC

rup tur a din tre eva ngh eli e §i cul tur a, san cti on ata de exc om un ica rea
Du ~a l
oca din tre Bis eri ca §i Ium ea mo der na, Re rum no var um est e pri mu
rec i~r
ntr ate nd int a des chi sa. Es te adm ite rea (im pli cit a dej a in fap tul de
pa s in co
uti e la pro ble ma soc iala ") nec esi tat, ii de ,,a me dia " int re ere-
a cau ta o sol ' " ate
§i pra cti ca sociala, cu sco pul de a sco
din ta §i isto rie , int re pri nci pii etice
dir ect ive de act iun e.
sid era ca ace ast a ,,m edi ere " ar tre -
De sig ur, m; i ram ane lim ita de a con or
sa rev ina ier arh iei ; ins a ast azi , can d cu Conciliul, gra tie pro gre sel
bu i
elo r sociale, am aju ns sa rec un oa§ tem
ca
ecl ezi olo gie i §i dez vol tar ii §ti int
rile isto ric e (de na tur a cul tur ala , economica, soc ial a §i politica) re-
me die
ta o mi siu ne pro pri e §i aut on om a a un ui lai cat cor ect for ma t, pu tem
pre zin
m sea ma de ins em nat ate a cu ade var at ext rao rdi nar a a ,,discursu-
sa ne da
m, de§i se afla do ar la inc epu t.
lui soc ial " al enciclicei Re rum nov aru
3. NOUA CRE~TINATATE
(1931-1958)

in anul 1931, cand Pius al XI-lea scrie enciclica Quadragesimo anno, ,,pro-
blema sociala" era deja foarte schimbata. Desigur, ramane inca in picioare
,,problema muncitoreasca", insa granitele acelui conflict au devenit mai largi
§i mai consistente. Confruntarea de acum nu mai este numai intre doua clase
§i intre tezele teoretice §i abstracte din doua ideologii, ci este intre doua mo-
dele diferite de stat national, care intre timp s-au nascut din acele ideologii.

1. Socialismul real
in anul 1917, cu Revolutia din Octombrie, ideologia marxista nu mai
este numai o elaborare teoretica, ci se traduce in mod concret in sistem
politic §i economic. Devine socialism real, comunism.
Ciocnirea cu Biserica devine imediat violenta, incepand cu instaurarea
in URSS a ,,regimului de separare" (23 ianuarie 1918). Comunismul se
prezinta, in teorie §i in practica, drept dm~man al religiei. Marx a definit
religia o boala a spiritului alienat, ,,o reflexie a lumii reale", care va trebui
sa dispara cu sfar§itul capitalismului1.
La randul sau, Lenin elimina orice iluzie posibila:
Marxismul este materialism - scrie el. Ca atare, el este la fel de implacabil ostil
religiei ca materialismul enciclopedi§tilor din secolul al XVIII-lea sau materi-
alismul lui Feuerbach. Cu privire la asta nu exista cea mai mica indoiala [... ]
Noi trebuie sane batem impotriva religiei. Acesta este abecedarul intregului
materialism, §i deci §i al marxismului 2 •
~i, intr-un alt text ramas celebru, adauga: ,,Religia este opiul poporului.
Religia este un fel de rachiu spiritual, in care sclavii capitalului i§i ineaca per-
sonalitatea umana §i revendicarile unei vieti intr-un fel demne de oameni" 3•

1
,,Lumea religioasa nu este decat reflexul lumii reale [... ] Reflexul religios nu va putea dis-
parea decat atunci cand conditiile de munca §i ale vietii practice vor prezenta omului raporturi
clare §i rationale cu semenii sai §i cu natura [ ... ] Viata sociala, a carei baza este formata din
productia ~ateriala §i raporturile pe care aceasta o i~plica, nu va fi eliberata de mistica ceata
care-i invaluie aspectul decat in ziua in care se va manifesta in ea lucrarea oamenilor asociati
in mod liber, agenti in mod con§tient §i stapani ai propriei mi§cari sociale" (K. MARX, Il Capi-
tale, libro I, capo I, IV: Il carattere feticcio della merce e il suo segreto, UTET, Torino 1960, 50).
2
VI. LENIN, Il partito operaio verso la religione, in Opere Complete, X..V (marzo 1908 -
agost~o 1909), Editori Riuniti, Roma 1967, 384.
3
In Novaia Gizn, nr. 28 (16 decembrie 1905).
INTR ODU CER E IN DOC TRIN A socIALA A BISE
36 RICI I

te nati ona le. Pen tru


In Occ i~en t ii fac ecou num eroa sele particle com unis
cita m pe Gra msc i, care
a da num ai un exem plu sem nific ativ e suficient sa-1
ce a ,,ghi loti nat idee a
afir ma: mar xism ul se spri jina pe o stru ctur a filosofica
pte idee a de relig ie ,,ar fi
de Du ~ez eu" ; a pret inde ca mar xism ul sa acce
ina triu ngh i" 4 •
acela§1 lucr u cu a spun e: patr atul ar treb ui sa dev
com unis mul la pute re,
~i- dup a cuv inte vin fapt ele. Peste tot uncle ajunge
orice caz, recu rgan d me-
rehg ia este impiedicata: ades ea in mod violent, in
a imposibila sau dificila.
reu la inst rum ente adm inis trati ve care sa-i faca viat
se risc a sa nu se mai
Toa te aces tea treb uie ami ntit e ' altm inte ri asta zi
pers ecut iilor lui Stal in,
inte leag a reac tia dur a §i ferm a a Bisericii. in fata
, cand este ales secr etar
care dom ina scen a timp de treizeci de ani (din 1921
moa rtea sa, pe 5 mar tie
gen eral al Com itetu lui Cen tral al PCU S, pan a la
duri tate extr ema .
195 3), Piu s al XI-lea §i Pius al XII-lea inte rvin cu
ile afla te in deru -
Totu §i, Quadragesimo an,w , anal izan d tran sfor mar
prez inta in mod univoc.
lare , nu evit a sa afirme ca socialism ul real nu se
anir e pe pute re, este
Ala turi de com unis m, care , ,,acolo uncle a pus stap
il §i apro ape neob i§nu it cat de crud §i inum an se dovede§te" 5, s-a
incr edib
indr eap ta §i, intr -un fel,
form at §i un socialism moderat, care pare ca ,,se
tina le-a inva tat mer eu
se apro pie de acele adevaruri pe care t radi tia cre§
in mod sole mn"; pan a acol o - spu.I1e pap a - ca
,,un eori reve ndic arile sale
, le prop un refo rma torii
se apro pie mul t de cele pe care, pe bun a drep tate
6
cre§ tini ai soci etat u " •
e eror ile) cont ine
Cu toat e aces tea, de§i socialismul mod erat (ca toat
,,Ni men i nu poa te sa
une le part i de adevar, nu treb uie san e lasam in§elati: 7
"•
fie in ace l~i timp bun catolic §i ade vara t socialist
Enciclica Divini
.A§adar rup tura este tota la §"i nu adm ite exceptii.
com unis mul de piep t f?i
Red emptoris (19 mar tie 193 7) va lua foarte repede
nitiva in ton f]i 1n mot i-
va emi te O sen tint a de con dam nare, care sun a defi
~i cons ider a religia ca
vati i: ,, Com unis mul este prin natu ra sa antireligio:;;
intr~nsec perv crs fj i
«opi u al poporuJui,, " ; deci ,,co m~ mu l este in mod
8

nu se poate admit.e in nici un dom emu colabora rea cu el, din part ea oric ui
9
vrea sa salv eze civilizap...a cres:,--n.rui" • 1949 , apru ha '?j 8 pu -
P ius al XII- lea va con tinu a pe acea sta linie. Pe 1 iulie
e din partc.:a Sf';'.1n tu Jui
ne sa fie pro mulgat ve~t irul dec.Tet de excomun icar
Ofic iu:
, . d A.. pazzu· 1';)_ Cb.e if;,.,Sll 1w i.::rr. irrte~ <ktlr,1 Grrirn.Y:t , l,,1f;,l ,J1ni , J{J,rmt HJ(~, J:t.k,
,,. - c·..::: 1u'J1 J, r:r. .,., f 'f 'I ,
• z J- , ,:, -tli.', , l (JlJ .~,u
-~, e.XJ., ,! Qllfl..L.lrogeE1rru.1anTW -!:J . 1-
. Citat M .
,7'.)

"I ' 'EfJ ~ '-' , l'J1-


., ',/ • ✓_.,
-~..u.
" Pfi.::, , ·XI-·_,!; ()ucdragezlmo anrw . r.r J"'H z:..:
( ' 0/,;A C..· , J(M
s Pn.:.::, ....L
. X1 ~. QULJJiragt:s1mo ann.o ,r nr.:-~ ( j{ '✓ 1:., . · ,.,
-~ • -rJ.
• P fl3 .-'!J.. -U:.-~
- Xl , ~. D .~ w 1n • P.~::.:m.pwrr~ • •.r. ..'L 1r-_,,
= P:1.:;:; ~ • - .J....:...r., · -x 1
D 11 ,n· Rw'. nr.r,tr
1 ""
. ~ -- Xl ~ .,n<;, r.'! :,_, J
s Pn.--s f..L - _.:_f~ - •
~1 . NOUA c ngt$TJNJ\' l'A'J'J,: (19;-J J. J.%8 ) 37

Credincio§ii cnre mi:i rt.11r1sesc doctri na comunil:lmuJui, 1rn1teri alist ~i anticre§-


tin , ~i, inaint~ de toate, ~ci care-I npi'irfi sau ii devin propagandi~ti , cad ipso fa,c-
toi ca apost.at 1 de la crcdmt,a catoli ca, in excomunicarc in mod special rezervata
Scaunului Apostolic10 •

Se confirma deci ruptura totala §i se exclude orice posibilitate de con-


frunt are11.
Deci se poate spune ca in timpul celei de-a doua perioade a ,,discursului
social" al Bisericii - indeosebi sub pontificatele lui Pius al XI-lea §i Pius
al XII-lea - raportul cu comunismul este trait in termeni de contrapozi-
tie absoluta §i violenta. Lupta antireligioasa deschisa impiedica, de fapt ,
o reflectie mai senina asupra fenomenului socialismului real. Blocheaza
din start orice veleitate de dialog sau ma.car de o analiz·a mai deta§ata.
Astfel se naQte acel anticomunism radical care nu doar intr-un caz va fra-
'-s ' '
na Biserica - a§a cum sustin astazi unii istorici - ca sa intervina cu aceeasi
' ->

decizie impotriva altor devieri etice §i ideologice, desigur, nu mai putin


periculoase (cum ar fi nazismul §i fascismul), dar aliate in mod deschis
impotriva comunismului 12 .

2. Neoliberalismul
intre timp, §i liberalismul manchesterian a intrat in criza. in anul 1929,
prabu§irea Wall Street (Bursa din New York) §i marea depresie economica au
sanctionat dezmintirea istorica a ideologiei liberale clasice. Capitalismul se
transforma. Din criza se na§te un nou model de capitalism §i de stat liberal,
ale carui radacini teoretice se pot gasi sintetizate in concluziile unei intfilniri
care a ramas vestita, Colocviul Lippman, tinut in Franta in anul 1938, §i la
care au luat parte cei mai mari exponenti ai neoliberalismului economic:
10
Decretul Sfantului Oficiu (28 iunie [1 iulie] 1949): AAS 41 (1949) 334 (Denz. -Huner.
3865).
11
Acela.§i Sfant Oficiu - in timpul pontificatului lui loan al XXIII-lea - a reafirmat
validitatea Decretului din 1949. ,,intrebare: Este permis cetatenilor catolici, la alegerea
reprezentantilor poporului, sa dea votul lor acelor partide sau candidati care, de§i nu mar-
turisesc principii contrare doctrinei catolice, §i chiar I§i atribuie numele cre§tin, de fapt, se
asociaza totu§i la comuni§ti §i-i favorizeaza pe ace§tia prin modul lor de a actiona? Riispuns
(confirmat de papa pe 2 aprilie): Nu, conform decretului Sfantului Oficiu de pe 1 iulie 1949,
nr. 1: AAS 51 (1959) 271 §.U . (Denz.-Hune,: 3930).
12
in realitate, Pius al XI-lea a condamnat dur fie fascismul, cu enciclica Non ahbia.nw
bisogno (1931), fie nazismul, cu enciclica Mit brennender Sorge (14.03.1937). Totu§i, ra-
mane faptul ca (din diferite motive) Sfantul Scaun a stipulat Concordatul fie cu Mussolini
(1929), fie cu Hitler (1933). Insu§i loan Paul al II-lea, vorbind la Berlin, la Consiliul central
al evreilor (23.06.1996), a admis: ,,Chiar daca multi preoti §i multi laici, a§a cum au demon-
strat istoricii intre timp, s-au opus acelui regim de teroare [nazismul] §i chiar daca s-au
activat multe forme de opozitie chi ar in vi at a cotidiana, totlt§i aceasta a fost prea putin"
(L'Osseruatore Romano , 24-25 iunie 1996).
38 INTRO DUCE RE IN DOCTRINA soc.I.ALA A BISER ICII

,
Walte r Lippm an, Fried rich von Hayek, Ludw ig von Mises, Wilhe lm Ropke
. . ·
Jacqu es Ruef §i altii.
Noul capita lism menti ne ferm princi piul funda menta l ~I h?era l~smu lui
clasic, adica libert atea totala a initiat ivei economice §i a p1ete1, de§I se res-
ping extrem ismel e politicii lui lais~ez faire, desch izand pasul la a§a-n umi~a
,,economie mixta ": alatur i de deplin a initia tiva privat a, statul nu trebu ie
numa i s-o faca pe janda rmul, ci este obligat sa interv ina pentr u a indre pta
jocul libera l fortel or economice. Misiu nea sa este aceea de a salvg arda con-
curen ta onest a §i de a impiedica monopolurile sa faca, practi c, impos ibila
functi onare a natur ala a pietei. A§adar, ,,da" spus politicii de plan, intele a-
sa ca progr amare indicativa; in schimb, ,,nu" spus oricar ei planif icari sau
progr amari coercitive de tip colectivist. Deci statul trebu ie sa interv ina,
-
dar trebu ie sa limite ze la maxim um interv entiile sale: dimin uand cheltu
iala public a §i taxele, se va putea favoriza produ ctivit atea.
Cat prive§ te conflictul dintre capital §i munc a, neolib eralis mul crede
ca el nu va putea sa dispara: fie din motive de natur a filosofica, fie din
insa§i cauza logicii produ ctiei capitaliste. Totu§i - se admit e -, este drept
ca statul sa incerc e sa atenu eze inegalitatile inevit abile, mai ales printr -o
politic a de preve dere §i de asiste nta sociala; aceas ta insa nu va trebu i sa fie
impus a obliga toriu tuturo r, pentr u a evita ca respo nsabi litate a perso nala
sa fie inlocu ita de o alta de tip colectivist.
In sfar§it, §i cat prive§te propr ietate a privat a, neolib eralis mul econo mic
contin ua s-o conce apa inca in functie indivi dualis ta, ca inaint e. Liber tatea
economica - se repeta - este baza indisp ensab ila a oricar ei alte libert ati.
Insa§ i impo rtanta valorilor morale, pe care nimen i nu vrea s-o nege, este
accep tata in functi e de expan siunea economica mai mare.
Deci se poate spune ca neolib eralis mul menti ne in subst anta trasat urile
funda menta le a~e_v~chiuh.~i liberalism, in pofida catorv a conce~ii impor tan-
te facute evolutie1 t1mpunlor.
~nsa nu din a~easta cauz~ c~p~talismul di~ anii '30 se prezin ta mai putin
i
penculos. Ba chiar provoaca fnca, pentru ca gener eaza acum ularea puteri
(nu numa i economice!) in maini putine.
Pius al XI-lea - este faptul ca in zilele noast.1enum as ,· t-
Ceea ce sare in ochl- scrie -t· · · · a
b oga,1e1 , c1 acumu 1area unei puteri enorm e . t .
numai concentrarea §I , a une1 pu en
economice despotice· m
• A A •

mana putme1or persoa ne care adesea nu su n t mc1 . . - .


· · · d · • traton. a.i capitalului de car macru
roprie tari ci numa.i
d
epoz1t an §I a m1111s . a·
e e1 msa 1s-
A -

P A • •

uitorii sangelu·1 ll1 SU§l cu cru·e


pun dupa bunul
'

lor plac [ ... .I . Sunt, mtr-un fel, d1stnb


,.. _ _
A •

. . ,..
te orgam smul econom1c §I au m mana, ca sa spunem asa . .
stifl et u 1econom ie1•
trfuec::: • • •
':sc)

a§a incat mmem, nnpotn va vomte1 lor, nu ar putea nici ma.car sa respire 13 _
'S A • •
'

§.u .
13 Prus AL XI-LEA, Quadragesi,no anno (15.05.1931), nr. 113 §.u .: CERAS, 98
3. NOUA CRE[;>TINA.'l'ATE (1931 -1958) 39

Care este cauza acestei situatii alienan te? Ea, raspund e Pius al XI-lea,
trebuie pusa 111 faptul ca o cautare a prof-itului devine cautare a puterii.
Puterea - insista papa - nu nu1nai economica, ci §i politica, pana la in-
staurar ea unui adevara t ,, i1nperialism interna tional al banilor " • Cum sa
14
'
nu observa m 111 aceste cuvinte pre1nonitia evenim entelor dramat ice care
'
aveau sa tulbure lun1ea foarte curand?
Iata pentru ce Biserica reinnoi e§te ferma sa condam nare §i impotri va
noii fonne de liberali sm econon1ic. De fapt,
concent rarea de bogatii §i de putere generea za trei specii de lupta pentru pre-
dominar e: rnai intai se lupta pentru prevalar ea econornica; apoi se Iupta cu
indarjire pentru stapanir ea asupra puterii politice, pentru a se folosi de fortele
sale §i de influent a sa in competi tiile economice; in sfar§it, se lupta pe plan
internat,ional.
,, Toata econom ia - incheie papa - a devenit astfel oribil de dura, nemi-
loasa, cruda" 15 .
Ce-i de facut a§adar? Pius al XI-lea nu se limiteaz a la condam nare, ci-i
stimule aza, mai ales, pe catolici la acFune . Propun e astfel un fel de ,,a treia
cale" interme diara intre socialism §i capitalism, careia incearc a sa-i dea o
configu rare, intr-un anumit sens, §ijuridi ca. La randul sau, Pius al XII-lea
(care nu a scris nici o enciclica sociala) va relua in discurs urile sale ideea
predece sorului sau §i ova propun e din nou in forma mai angajan ta, drept
constru ire a unei ,,noi cre§tin atati".

3. ,,Civili zajia cre§tin a" ca a treia cale


In fata ideologiilor care s-au transfo rmat de acum in modele nationa le
concret e de organiz are sociala §i economica, Quadragesimo anno trateaz a
- largind astfel ,,discur sul social" al Bisericii - problem a unui al treilea
model, care sa traduca principi ile religioase §i etice ale magiste riului social
intr-o forma de organiz are cre§tina a societatii. Adica Pius al XI-lea propun e
sa se gaseasc a in ,,civilizatia cre§tina " o a treia cale, un model alterna tiv fie
la eel al socialismului real, fie la eel neoliberal.
in sine, ideea nu era noua. Biseriea, in multe exprim ari eultura le pro-
prii §i in instante le sale ofieiale, nu s-a resemn at nieioda ta cu sfar§itu l
,,cre§tinatatii". Acel model mediev al rupt ra1nasese inca pentru multi ca
simbol al organiz arii sociale ideale.
Mai intai, traditio nalismu l catolic (cu Louis de Bonald), apoi, catolicismul
intransigent (cu Joseph de Maistre , Felicite de Lamenn ais §i Louis Veuillot)
insistau pe ideea ca seria lunga de erori din lmnea modern a (manife state in
14
Prns AL XI-LEA, Quadragesimo anno, nr. 117: CERAS, 99 §.U .
15
Prns AL XI -LEA, Quadrage simo anno, nr. 116 §.U.: CERAS, 99 §.U .
40 INTRODUCERE IN DOCTRINA socIALA A BISERICII

Revolutia Franceza, in anticlericalism ul liberal §i in ateismul socialist) tre-


buia atribuita in mod esential sfarsitului cre§tinatatii medievale, rupturii
aliantei dintre tron §i altar' §i sffl§i~rilor produse de Reforma protest~ta.
Pentru a urea din nou panta - sustineau ei - nu exista alta cale decat re-
stabilirea ,,civilizatiei cre§tine", adica acea identificare intre credinta §i
societate pe care o facuse marele Ev Mediu.
Efortul pe care alti ganditori catolici il face au de a imagina un model
diferit de convietuire civila care sa raspunda mai bine la provocarile ine-
, '
dite ale noilor timpuri, era considerat utopic in sine §i periculos. Ramane
emblematica condamnarea lui Sillon, din partea lui Pius al X-lea. Cu o
scrisoare din data de 15 august 1910, papa condamna ca gre§ita ideea unei
,,cetati viitoare", propusa de Marc Sangnier:
Civilizatia
, nu mai trebuie inventata ' nici cetatea noua nu trebuie construita
in nori. Ea a existat, ea exista: este civilizatia cre§tina, este cetatea catolica.
Nu e vorba de altceva decat de a o instaura §i a o restaura fara incetare 111 fun-
damentele sale naturale §i divine [ ... ] Ea este societatea pentru care Biserica
pune temeliile §i conduce lucrarile 16 .
A§adar Pius al XI-lea, reluand discursul despre ,,civilizatia cre§tina",
inteleasa acum ca ,,a treia cale", face referinta la acela§i curent de gandire.
Totu§i, propunerea sa nu este o sirnpla intoarcere la modelul vechi, ci pro-
punerea unui model nou de ,,civilizatie cre§tina". El traseaza in mod gene-
ric chiar §i configuratia juridica ,,corporativa".
Fiind anii aceia in care Mussolini elaborase o Carta a muncii, intemeia-
ta pe o conceptie fascista inacceptabila de corporativism, folosirea aceluia§i
termen din partea lui Pius al XI-lea (de§i in sens diferit §i in mod clar critic
fata de fascism) nu s-a dovedit fericita. E adevarat ca ceilalti pontifi 1-au
la.sat deoparte.
in realitate, intentia papei era sa dea viata unei oranduiri interne §i in-
ternationale, inspirata din dreptatea sociala, in masura sa coordoneze ac-
tivitatea economica cu binele comun, reconstruind intre stat §i individ cor-
purile intermediare cu finalitati economico-profesionale, dupa tipul liber §i
spontan al corporatiilor medievale, a§a incat indivizii §i corpurile interme-
diare sa poata exercita ~e~ar~ rolul sau, fara a fi expropriat de el din partea
autoritatii centrale. Ad1ca Pius al XI-lea enunta, pentru prima data acel
,,principiu de subsidiaritate" care avea sa devina apoi patrimoniu co~un:
Du pa cum est e ne~e~·1:1is_a sustrage de la indivizi ceea ce ei pot sa faca prin for-
tele proprii §i din 1111tiativa lor pentru a transfera ast a la comunitat e tot a§a
, ' '
16 Prus AL X- LEA, N otre Charf!e_ap ostolique (25.08. 19_10): AAS 2 (1910) 6 l 2 . [Mi§car ea]
. , animaUi de Mar c Sa ng111e1 la inceputul secolulu1 al XX-lea , i<:i
S i 1101
0 , • • d . "' propltne a sa_ 1nsu fl e-
A

teasca din punct de vedere crei;;t11~ e'.nocratrn care se na§tea; insa confuzia int r e activita tea
~-eligioasa i;;i politica i-a fost fa tala ; Pius al X- lea a condamnat mi§car ea in anul 1910.
3. NOUA CHE~TINATA'fE (1931-1958) 41

este nedrept a incredinta unei societati mai mari §i mai inalte ceea ce pot face
comunitat ile mai mici §i inferioare 17 •
In aceasta optica, a unei ,,a treia cai" corect intelese, trebuie deci vazute
actualizarile principal elor teme din Reruni novaru'm fa.cute de Pius al XI-lea,
pentru a le adapta la conditiile istorice schimbat e ale ,,problemei sociale":
salariul ,just", ,,functia sociala" a proprieta tii private, intervent ia statului
in economie.
De aceea, limita propuner ii unei ,,civilizatii cre§tine" , fa.cu ta de Pius al
XI-lea, nu se afla atat in concepFa ,,corpora tiva" a societatii, cat, mai ales,
in a crede ca e posibil (in teorie §i in practica) de realizat o ,,a treia cale"
catolica, menita sa restaurez e, intr-un fel, intre Biserica §i societate a civila
raporturi asemana toare cu acelea care au intemeia t regimul medieval de
,,cre§tina tate".

Pius al XI-lea, intre socialism §i liberalism


(Compendiu, nr. 91 §i urm.)
91. La inceputul anilor '30, sub impresia grelei crize economice a anului
1929, Pius al XI-lea publica enciclica Quadragesimo anno, comemor and pa-
truzeci de ani de la Rerum novarum. Papa interpreteaza trecutul la lumina
unei situatii socio-economice in care, la nivel national §i international, se
I
I I

adauga la industria lizare expansiunea puterii grupurilo r financiare. Era


' perioada postbelica in care in Europa se impuneau regimurile totalitare,
in timp ce se intetea conflictul dintre clase. Enciclica avertizeaza in privinta
il lipsei de respect fata de libertatea de asociere §i scoate din nou in evidenta
~ principiile solidarita pi §i colaborarii pentru depa§irea antinomiilor sociale.
Raporturile dintre capital §i munca trebuie sa stea sub semnul colaborarii.
Enciclica Quadragesimo anno accentuea za principiu l conform caruia sa-
lariul trebuie sa fie proportio_!lal nu numai cu necesitaple muncitor ului,
ci §i cu cele ale fantiliei sale. In relatiile cu sectorul privat, statul trebuie
sa aplice principiul subsidiaritiifii, care va deveni un element permane nt al
' doctrinei sociale. Enciclica respinge liberalismul inteles ca o concuren ta
nelimitata a fortelor economice, dar confirma din 110;1 valoarea proprie-
ta.pi private, care face referinta la funqia sa sociala. Intr-o societate care
i trebuie reconstru ita pornind de la bazele ei economice, care devine ea
,,Pius al XI-lea a
1~ insa§i $i in intregirne ,, problema " ce trebuie abordata,
simtit datoria §i responsab ilitatea de a promova o con$tiinta 1nai inalta, o

I.1 interpreta re mai exacta §i o aplicare n1ai urgenta a legii morale menite sa
rj reglemen teze raporturi le umane ... cu scopul de a depa§i conflictul dintre
clase $idea ajunge la o noua ordine sociala bazata pe dreptate §i caritate" •
Ii Prus AL XI-LEA, Quadragesimo anno (15.05.1931), nr. 86: CERAS, 92.
1
42 INTRO DUCE RE IN DOCTRINA socIALA A BISER ICII

92. Pius al XI-lea n-a fntiirziat sa-§i ridice vocea fmpotriva regimu rilor
to-
talitare care au ajuns la putere fn Europa fn timpul pontificatului siiu. Deja
in 29 iulie 1931, prin enciclica Non abbiamo bisogno, a protes tat impot riva
abuzu rilor de putere ale re2im ului fascis t din Italia. In 1937 a publi-
cat encicl ica Mit brennender bSorge privin d situat ia Bisericii Catqli ce in
eel de-al Trei1ea Reich. Textu l enciclicei Mit brennender Sorge a fost citit
de la amvo nul tuturo r biseri cilor catoli ce din Gern1ania, dupa ee a fost
raspa ndit mai intai in eel mai mare secret. Enciclica a aparu t dupa ani
de asupr ire ;,i violen ta ;;i dupa ce episeo pii genna ni I-au rugat in n1od
expre s pe Pius al XI-lea, ca urmar e a masur ilor din ce in ce 1nai repre-
sive adopt ate de Reich 111 1936, in mod deose bit fata de tinerii obliga ti
sa intre in mi;;carea ,, Tinere tul hitleri st". Papa se adres eaza preoti lor ;,i
calug arilor , credincio;;ilor laici, pentr u a-i Yncuraja ;,i pentr u a-i che1na la
:ezist enta cat timp nu se va inchei a adeva rata pace intre Biserica ;,i stat.
In 1938, in fata raspan dirii antise mitism ului, Pius al XI-lea a afinna t: ,,In
spirit sunte m sen1i f' 11 •
Cu enciclica Divini Redemptoris, referit oare la comu nismu l ateu ;,i la
doctri na social a cre;;tina, Pius al Xl-lea a criticat 1n mod sistem atic con1u-
nismu l ca fiind, , perve rs in sine" ~i a indica t ca mijloace princi pale pen-
111

tru remed ierea relelor produ se de acesta rei'nnoirea vietii cre;;tine, prac-
ticare a carita pi evanghelice, implin irea indato ririlor privin d drepta tea Ia
nivel interp erson al ;,i social in veder ea binelu i comu n, ridica rea Ia nivel
institu µonal a corpo ratiilo r profes ionale ~i interp rofesi onale .

I C o:--!GREGATIA PENTRU E DUCA"fl E C ATOLICA , Orie11tamenti, cit ., nr. 21, pag . 24.
11 Pius AL XI- LEA, Diswrs ciitre j11r11ali~tii bclgic11i (06.09.1938).

ur Pius AL XI- LEA, Divini Redemptoris: AAS 29 (1937) 130.

4. ,,Nou a cre§t inata te" a lui Pius al XII-l ea


De aceea§i limita a lui Pius al XI-lea se va lovi §i Pius al XII-lea, atunc i
ca.nd va incerc a sa refo~mulez_e ~ai bine ideea, in terme ni de ,,noua cre§-
t inatat en, luand act de Irevers1b1htatea istorie i §i aband onand ipotez a cor-
porat iva.
$i Pius al XII-lea porne§te de la o lectur a negat iva a lumii mode rne:
r-N'eca.zurile din preze~t - spun: e~i'~ mod e_ficace - sunt O apologic a crc§-
t ini.wi ului ca n-ar ma~ p~tea sa ? e 1mp:es10nant"; de fapt, ,,timp ul prc-
V:: nt, ad.aug~nd la devit:nl~:: d<J: innar c dm t ~ecut crori noi, le-a du
s pana
la. extre rrJ f; dm care nu put<;a sa urmf;z e dccat rai acirc l? i rui naro''. Ca nia
ti-o
: utu r 0r aJ.Y.:~tt,r_rr;J ,; Hf~ afi_a - pc.mtru pap~ -: in dc:_;dip ircu (pc care a proclu
j~:--r1,~ m rJlfoma) Bur<Jp•<:J de ac,:a • •
d()(.:t n na a lu, Cri Ht oi; •,!J1j a J3 1·.Hc11.Cll, (,d I·c·,
.· ... ..
, ✓1·iniot1r6.· dwJw.r1; (:JJ<.:.zw n,: Hp1n iu r1 lfl J,~u n ., p,·i
' '
can•, , (•cJu,
,
.. 11 ,.,. ,. I ·1 ' :. _
, , ,u, I ll 11 O )l .I h,h ~

~ r . ·
;3. NOUA CRE!;,TINATA'l'E (H)31- t9fi 8) 43

reinnoita de cruce, a ajuns la un a§a grad de progres civil incat a clevenit


invat,atoare a altor popoare §i a altor continente" 18 .
N eputand sa se reproduca astazi experienta medievala singura solutie
pentru a ie§i din grave]e rele prezente se afla in'
restaurarea' ordinii sociale'

cre§tinei adica in instaurarea unei ,,noi cre§tinatati", intemeiata pe drep-


tul natural §i pe revelatia divina, a§a cum sunt invatate de catre Biserica.
'
De aceea, laicii catolici vor trebui sa se angajeze in domeniul social §i po-
litic, pentru a ,,reincre§tina" structurile ~i institutiile societatii facilitand
":s ' ' '
astfel lucrarea proprie a Bisericii, care este mantuirea ve§nica a oamenilor.
Este oare aceasta ,,o intoarcere la Evul Mediu"? ,,Nimeni nu se gande§-
te - raspunde Pius al XII-lea. insa o intoarcere, da, la sinteza religiei §i a
vietii. Aceasta nu reprezinta deloc un monopol al Evului Mediu: depa§ind
infinit toate contingentele timpului, ea este mereu actuala, pentru ca este
cheia de bolta a oricarei civilizatii, sufletul din care trebuie sa traiasca
orice cultura" 19 .
Descrierea acestei sinteze intre religie §i viata pe care o face papa re-
produce in substanta modelul clasic de cre§tinatate, adaptandu-1 insa la
situatia schimbata a unei societati care nu mai este omogena din punct
de vedere cultural. Nu e suficient - spune Pius al XII-lea - sa se reafirme
ideea abstracta de cre§tinism, ci e nevoie de ,,realizarile concrete ale acelei
idei, adica legile, oranduirile, institutiile fondate §i promovate de oameni
dedicati Bisericii ~i activi sub conducerea sa sau ma.car sub inspiratia ei";
' '5 '
acest lucru trebuie sa fie valabil §i in societatea pluralista de astazi: cre§ti-
nul nu ar putea sa se multumeasca sa colaboreze pe un plan, pur §i simplu,
,,uman", fara a abdica de la propria identitate20 •

5. Aportul lui J. Maritain


insa adevaratul teoretician al ,,noii cre§tinatati" este Jacques Maritain,
din care insu§i Pius al XII-leas-a inspirat. Marele filosof catolic a dat dem-
nitate de proiect discursului Bisericii despre ,,noua cre§tinatate".
Pomind de la cunoscuta sa ,,distinctie a planurilor" (care avea sa exerci-
te a§a de multa influenta §i la Conciliu), ,,noua cre§tinatate" a lui Maritain
se deosebe§te de cea medievala, mai ales, printr-o viziune reinnoita a reali-
tatii temporale. in timp ce modelul medieval era ,,sacral", eel maritainian

18 Prus AL XII-LEA, Summi Pontificatus (20.10.1939), nr. 11-13 (JG).


19 Prus AL XII-LEA, Discurs catre pelerinii elve/ieni (16.05.1947), in Discorsi e Radiomes-
saggi di S.S. Pio XII, XIX: Nono anno di pontificato (2 marzo 1947 - 1 1narzo 1948), Tipo-
grafia Vaticana, Citta del Vaticano 1948, 78.
20 Prus AL XII-LEA, Mesaj radiofonic de Criiciun (22.12.1957), in Discorsi e Radiomessa-

ggi di S.S. Pio XII, XIX: Dicianovesinw anno di pontificato (2 marzo 1957 - 1 marzo 1958),
Tipografia Vaticana, Citta del Vaticano 1958, 680-683.
44 INTRODUCERE IN DOCTRINA socrALA A BISERICII

este, in schimb, ,,profan"; in timp ce pentru cre§tin atatea mediev ala reali-
tatea tempo rala avea natura de instrum ent sau de mijloc fata de realita tea
spiritu ala, pentru Marita in, in schimb, realita tea tempo rala are o autono -
mie a sa care trebui e salvgardata, insa fara a pune in discuti e ,,prima tul
spiritu alului" . Deci nu e vorba de a realiza un ,,stat cre§tin", ci un ,,stat
laic consti tuit in mod cre§tin", respec tand plurali smul legitim 21.
A§adar credin ta conduce cultura o inspira dar nu se identifica cu ea. De
'
fapt, - explica Marita in - credinta ' apartin e 'planului spiritual, iar cultura
apartin e celui temporal: doua planuri clar distincte intre ele. Totu§i, ele nu
sunt separabile, ci se intalnesc in om. De aceea se impun e depa§irea vechii
sinteze medievale dintre credinta §i cultura occidentala, din cauza careia multi
au ajuns sa creada ,,ca credinta este Europa §i ca raspan direa impara tiei lui
Du!Ilnezeu printre popoare consta in a le duce lor civilizatia occidentala" 22 .
In schimb , cre§tinismul promoveaza toate valorile umane autent ice,
oriund e s-ar afla ele, facandu-le sa creasca in interio rul diferit elor culturi ,
,,nu distrug e spiritu l diferitelor civilizatii §i nici nu raman e separa t de ele.
Dar din cauza transc endent ei sale propriu-zis divine, el poate sa patrun da
§i, de aceea, sa transfigureze, insa nu sa distrug a" 23 •
In pofida import antei acestor intuitii , nici Marita in nu iese insa din op-
tica clasica a regimu lui de cre§tinatate. Astfel, daca prin noul sau proiec t
face, pe de o parte, un pas inainte , depa§ind necuve nita identif icare a pla-
nului credin tei cu acela al societatii, el insista , pe de alta parte insa, inca
in a consid era (a§a cum, de altfel, faceau Pius al XI-lea, Pius al XII-lea §i
reflect ia teologica preconciliara) ca ii revine Bisericii sarcin a sa conduc a
constr' uirea societatii umane , prin acel ,,plan interm ediar" uncle credin ta
§i cultur a se ating. ' De fapt, §i pentru Marita in, acest ,,plan ' interm ediar"'
aparti ne domen iului etico-spiritual, care este propri u ierarhi ei.
Prin urmar e, daca recunoa§terea marita iniana a autono miei legitim e a
realita tilor tempo rale deschide credincio§ilor laici perspe ctive noi de res-
ponsab ilitate in angaja~ea soci~la §_i ~olitica, nu schimb a insa optica tra-
ditiona la, confor m careia numai rehgia cre§tin a poate schita 1nodelul unei
ci~ilizatii umane autent ice, a carei realiza re trebuie condu~a de ierarhi e.

2, J. MARITAIN, Umanes imo integrale, Borla, Torino 1962. Conform autorulu i noua
cre§tina tate" va fi: ~n uman~s ~, pen~i:~. ca ~l v_a promov a_P~ om in demnita tea sa
p:r~~ nala
§i sociala, care este m acela§l t!mp ~P!I_Jtual~ §I t emporal a; mtegral, p entru ca va
fi un uma-
. desclli
,. •S la transcen
· . . denta,
nism .' ad1ca 11. va .1 ecunoa§
. . te pe . Dumnez
. eu c•:-.« sco p supra na t al
urc
.
a l om Ulul. .,51· al creatie1
, . Dec1 autonom ia §I laic1tate a leg1t1me ale i·eali' ta~t· · t
. . . c • , 11 empora 1 e vor
tre bu1. s a- ,se con·.i·ug·e cu a.ngaJarca,, de a mcre§tm a lumea ' fara consti·a·c 11 oo-e n., c1,. n1m. degTa b-a,
.· tr-o sfinteni e de stil n ou .
prn~~J. MAn1·/A1N, ,,La Chi esa cattolica e le civilta", in ID EM, Queslioni di coscienza, Vitae
e nsier o, Mil ano 1980, 4~. .. . . . . ,"
p ..~., ,J. M Alli 'l'AIN
· , » L·1'· Ch10sn cnttoltca e le c1viltn , 52.
3. NOUJ\ CRg~'T'INA'l'J\TE (19al -l968) 45

Transforma rile socio-cultu rale rapidc ~i profunde din ultimcle deccnii


§i ecleziologia Conciliului , mergfmd mult mai departe, au ajuns sa faca sa
nu mai poata fi propusa ipoteza unei ,,noi cre§tinatat i". Maritain a ramas
profund intristat de asta. ~i nu numai el...

Pius al XII-lea §i ,,noua civilizatie cre§tina"


(Compendiu, nr. 93)
93. Mesajele radiodifuza te de Craciun ale Iui Pius al XII-lea, impreuna cu
alte interventii importante in materie sociala, aprofundea za reflectia ma-
gisteriala referitoare la o noua ordine sociala, ca.Iauzita de morala 9i de
drept §i centrata pe dreptate 9i pace. in timpul pontificatul ui sau, Pius
al XII-lea a traversat anii teribili ai celui de-al Doilea Razboi Mondial ~i
anii dificili ai reconstrucr ei. Nu a publicat enciclice sociale; cu toate aces-
tea, a manifestat incontinuu, in numeroase contexte, preocupare a sa pen-
tru ordinea internaron ala zdruncinata : ,,In anii din timpul razboiului ~i
dupa aceea, magisteriul social al lui Pius al XII-lea a reprezentat pentru
multe popoare de pe toate continentele §i pentru milioane de credincio§i
~i necredincio§i glasul con§tiintei universale, interpretat §i proclamat in
stransa legatura cu cuvantul lui Dumnezeu. Cu autoritatea sa morala §i
cu prestigiul sau, Pius al XII-lea a adus lumina intelepciun ii cre§tine la
1
numero§i oameni de orice categorie §i nivel social" •
Una dintre caracteristicile intervenfiilor lui Pius al XII-lea cons ta fn accentu-
area raportului dintre moralii §i drept. Papa insista asupra notiunii de drept
natural ca suflet al ordinii ce trebuie instaurata la nivel national §i interna-
tional. Un alt aspect important al invataturii lui Pius al XII-lea este atentia
acordata categoriilor profesional e §i de antreprenor i, chemate in mod de-
osebit sa se intreaca pentru realizarea binelui cornun: ,,Pentru sensibilita-

I
~
~
tea §i inteligenta sa, cu care a inteles «sernnele tirnpului», Pius al XII-lease
putea considera precursoru l imediat al Conciliului al II-lea din Vatican §i
al 1nvii}iiturii sociale a papilor care i-au urmat"".

'CoNGREGATIA PENTRU EouCATIE CATOLICA, Orien tamen ti, cit., nr. 22.
u Ibid.

6. Un ,,discurs" care continua


A§adar ,,discursul" deschis de Rerum nouarum continua. Cu pontifica-
tele lui Pius al XI-lea §i Pius al XII-lease realizeaza o a doua etapa impor-
tanta in evolutia magisteriu lui social: alaturi de dimensiune a doctrinara,
sunt reevaluate mai mult dimensiune a istorica §i cea politica. Noutatea
problemelo r cauzate de schimbarea ,,problemei sociale" §i importanta de
46 INTRODUCE RE IN DOCTHINA SOCIALA A BISERICII

acm~1 universal recunoscuta a componentei istorice in cercetarea sociala s unt


inotivele principale ale dezvoltarii care are loc §i in ,,discursul " Bisericii.
Este semnificativ ca, in cadrul Saptamanilor sociale (care se tin de acum in
multe natiuni), juri§tii §i economi§tii ii intrec pe filosofi.
Astfel, in Quadragesimo anno, pentru prima data, se vorbe§te despre
,,doctrina sociala a Bisericii". Momentul teoretic ramane mereu prevalent
fata de analiza istorica §i de alegerile politice, totu§i, cu privire clarvaza-
toare, Pius al XI-lea §i Pius al XII-lea incep sa vorbeasca despre ceea ce
noi astazi numim ,,reforme de structura", fie la nivel national, fie la nivel
de structuri productive. Astfel, de exemplu, se accepta ca in circumstante
determinate este necesar sa se limiteze exercitarea dreptului de proprie-
tate in posesie §i in gestiune de activitati §i de bunuri care, la.sate in mana
privata, ar putea sa fie in dauna binelui comun.
Desigur, cultura ecleziastica dominanta considera inca ,,doctrina socia-
la" ca un domeniu rezervat numai ierarhiei. De aceea, este semnificativa
distinctia pe care Quadragesimo anno o introduce intre ,,doctrina despre
materiile sociale §i economice" (rezervata intocmai magisteriului) §i ,,§ti-
inta sociala §i economica", care, in schimb, este §i de competenta laicilor:
insa actiunea lor va trebui sa se desfa§oare mereu ,,sub magisteriul §icon-
ducerea Bisericii" §i este vazuta in mod instrumental, laicii trebuind sa se
limiteze numai la ,,aplicarea cu mai multa eficacitate a doctrinei neschim-
bate §i imutabile a Bisericii la noile necesitati" 24 .
Ra.mane inca in vigoare principiul fixat de Pius al X-lea:
Numai in trupul pastoral se afla dreptul §i autoritatea necesare pentru a-i pro-
mova §i a-i conduce pe toti membrii spre scopul societatii. Cat prive§te multi-
mea, ea nu are alt drept decat acela de a se lasa condusa §i, ca o turma docila,
~ ·· · 25~
sa-i urmeze pe pastorn sru .
$i totu§i, cu toate acestea, ,,discursul" continua. Suntem departe de re-
cunoa§terea deplina a misiunii laicilor, insa a fost fa.cut un alt pas inainte.
Biserica nu se opre§te!

, o esimo a 11110
(15 .05. 1. 93 1), nr. 20: CERA u,
O 7')
XI- L. ,..~A Qit,,ad1·an·
i 1 p )USA I ~-
,, p . ' X - LJcA ' Vehementer (LI .02. l!JOG) : 'l'u ttc le encic:Liche dei liotnm i Pontefic·t·, ci·t ·,
~., JUS AL • ,

56 1.
4. DIALO GU.L
(1958-1 978)

in anul 1958, cand loan al L'CIII-lea ii unneai a lui Pius al XII-lea la ca-
tedra sfantulu i Petru, ,,proble ma sociala" se schimb a inca o data. $i foarte
profund. Daca in pri1na faza ea s-a identificat, mai ales, cu conflictul de cla-
sa intre proletari §i stapani i capitalu lui, daca in a doua faza ea s-a transfo r-
mat in ciocnire deschis a intre sisteme socio-economice opuse (comun ismul
§i capitalis1nul), acum, in aceasta a treia faza, ,,proble ma sociala" atinge
dimensiunile cantitat ive ale lumii. Este in discutie insu§i echilibr ul ome-
nirii, intre N ordul bogat §i Sudul sarac. Problem a demografica, explodand,
a 1nutat deja axa de echilibr u a lumii de la eurocen trismul de ieri la lumea
a treia de maine. Ta.rile imense in curs de dezvoltare din Americ a Latina,
'
din Asia §i din Africa cer dreptat e §i dezvoltare. Daca se vrea pacea, ba
chiar supravi etuirea insa§i a omenirii, se impune o noua ordine mondia la:
economica, juridica §i politica.
Acest proces de mondia lizare este in acela§i timp cauza §i efect al crizei
ideologiilor. Ele ridicase ra ziduri de netrecu t chiar §i intre popoare infra-
tite, generan d ura §i razboai e teribile, care au insange rat secolul nostru
(XX). Acum insa istoria, relativi zand necuven itele absolut izari ale ideolo-
giilor, a fa.cut sa apara cateva elemen te comune de adevar, continu te in fie-
care elabora re cultura la, §i, de aceea, permite reluare a dialogu lui pornind
de la ceea ce une§te oameni i intre ei.
Asemen ea transfo rmari profund e nu putea sa nu interpe leze §i Biserica,
ea, care merge cu lumea. $i Biserica, reunita in Conciliu, a raspuns cu cu-
raj, a actualiz at magiste riul sau, a inceput sa se reinnoi asca pe ea insa§i.
A§adar a treia faza a ,,discur sului social" al Bisericii, care s-a dezvolt at
inca o data in paralel cu evolutia ,,problemei sociale", este determ inata de
confluenta a trei motive diferite, legate intre ele: criza ideologiilor, proce-
sele de mondializare, rezulta tele doctrin are §i pastora le ale Conciliului.

1. Criza ideolog iilor


Istoria traita §i concret a a ultimel or decenii din secolul al XX-lea a dez-
mintit in mod zgomotos previziu nile utopice pe care ideologiile clasice le
teoretiz asera a priori cu privire la viitorul societatii. Diferite le ,,doctrine",
sub loviturile istoriei, au intrat astfel toate in criza, una dupa alta, pana
cand astazi, practic, au fost abando nate.
48 INTRODUCE RE IN DOCTRINA socIALA A BISERICII

0
Prima ideolo!!ie clasica dezmintita a fost liberalismu l, care, nascut
data cu prima r~volutie industrial~ avusese o dezvoltare extra0rd inara,
mai ales, in secolul al XIX-lea. Cel al liberalismu lui a fost primul ,,zid" care
a cazut, cu criza din anul 1929: Wall Street se traduce tocmai ,,St rada zi-
dului"! insa e adevarat ca vechea ideologie mancheste riana a ar~tat c~ are
capacitatea de a se corecta eland viata formelor succesive de neohberah sm.
Apoi a venit randul de;mintirii istorice a fascismulu i §i a nazismului .
insa, ca sa spunem adevarul, ~ceste doua ideologii totalitare s-au nas~ut
tarziu §i au murit repede, eliminate de eel de-al Doilea Razboi Mondial,
fara sa fi avut nici ma.car timpul sa prinda radacini adanci.
Dupa aceea, in ordinea timpului, a intrat in criza §i a§a-numita ,,ideolo-
gie catolica"; aceea - ca sane intelegem - care, nascuta ca a treia cale intre
liberalism §i socialism, elaborase un model alternativ de ,,societate cre§ti-
na" , deducandu- 1 a priori (a§a cum facusera celelalte ideologii) din princi-
piile supreme ale unei viziuni doctrinare teoretice. Daramarea definitiva a
,,zidului" catolic a fost stabilita pe planul istoric de dezvoltare a societatii
secularizat e §i pluraliste contempora ne §i, pe planul reflectiei teologice, de
rezultatele ecleziologiei Conciliului.
in sfar§it, ultima §i mai dura in a muri a fost ideologia marxista. Caderea
,,zidului" de la Berlin a avut loc materialme nte abia in 1989, insa agonia
culturala §i politica a socialismului real, care 1-au precedat §i pregatit, a
durat aproape treizeci de ani. Deoarece §i Biserica a avut la asta o parte
decisiva, este important sa amintim pa§ii mai importanti ai interventie i
' '
sale, care constituie unul dintre cele mai semnificati ve capitole din eel mai
recent ,,discurs social" al ei.

2. Biserica §i marxismu l: discernam ant §i dialog


Anii '60 §i '70 reprezinta o perioada de mari schimbari. Criza incipienta
a ideologiei marxiste §i Conciliul al II-lea din Vatican pun in mi§care O situ-
atie de zid contra zid intre Biserica §i socialismul real, care parea destinata
sa dureze in mod nedefinit.
Primele cor:tradicti i inte:ne din sistemul comunist explodeaza la sfar§i-
tul anilor '50. Incepe Hru§cIOv, in anul 1956, cu ,,destaliniz area" , decretata
de Congresul ~l XX~lea al PCU_S. Dup~ un an, in 1957, izbucne§te con-
flictul ruso-ch1nez §1, pentru pnma data, Mao acuza Moscova de r evizio-
. nism. Procesul Siniavskij- Daniel (1966) deschide perioada disensiunii " in
URSS, urmata de cazurile cele mai rasunatoar e ale lui Soljenitin §i _ inai
t a rziu - Saharov.
De§i toate e§uate, ~e ~nmultesc in aceast a faza t entativele de a realiza
form e dife rite de ,, soc1a hsm real": ,,comunisrn ul a utogestion at " iugoslav,
4. DIALOGUL (1%8-1978) 49

,,prima vara de la Praga " (1968), ,,socialismul uman" din Cuba, ,,marxis-
mul parlam entar" al lui Allend e in Chile. Curen tele sociali smulu i euro-
pean aleg drumu l de1nocratiei occide ntale §i se departeaza de ideologia
marxis ta. Prima care se disocia za este social- democ ratia germa na la Bad
Godes berg (1959); apoi se inmult esc forme diferit e ale a§a-nu mitulu i
,,euroc omun1. sm "l .
Intre timp, §i Biseri ca i§i schim ba atitud inea §i trece de la ciocni rea
violen ta la confru ntarea dialect ica, gratie progre selor fa.cute de reinno irea
concili ara.
Indeos ebi a fost determ inanta invata tura enciclicei Pacem in terris a lui
'
loan al XXIII- lea (1963), cu distinc tia sa intre ideologie §i mi§car i istoric e:
Nuse pot identif ica - spune papa - doctrin e filosofice false despre natura , ori-
ginea §i destinu l Univer sului §i al omului , cu mi§car i istorice cu finalita ti eco-
nomice , sociale, cultura le §i politice, chiar daca aceste mi§car i i§i au origine a
in acele doctrin e §i din ele au luat §i inca mai iau inspira tie. Doctrin ele, odata
elabora te §i definite , raman mereu acelea§i, in timp ce mi§car ile de mai sus,
acpona nd asupra situatii lor istorice care evoluea za neince tat, nu pot sa nu
~ufere influen te, deci nu pot sa nu fie supuse la schimb ari, chiar profun de.
In afara de asta, cine poate nega ca in acele mi§cari, in masura in care sunt
conform e cu princip iile ratiuni i drepte §i devin interpi ;ete ale aspirat iilor juste
ale persoa nei umane , exista elemen te pozitiv e §i care merita sa fie aproba te?
De aceea, se poate intamp la ca o apropie re sau o intfilni re de ordin practic , ieri
consid erata nepotr ivita, astazi sa fie, in schimb , potrivi ta sau sa poata deveni
potrivi ta maine2 •
Aceas ta distinc tie avea sa-i duca pe catolici la depa§i rea unei optici sim-
plu negati ve §i de ~onda mnare in fata realiza rii istoric e a diferit elor forme
de sociali sm §i avea sa duca §i Biseric a la intreb area legata de prezen ta
eleme ntelor pozitiv e, care raspun d la aspira tiile juste ale oamen ilor, in
mi§car ile istoric e nascu te din marxis m. Un aseme nea discer naman t era
imposi bil inaint e din cauza ciocnir ii deschi se, mai ales cu privire la teme
referit oare la natura §i liberta tea martu risirii religio ase.
Pe aceast a noua pozitie de discer naman t se plasea za Conciliul. Gaudi um
et spes, de§i se abtine sa numea sca in mod explic it marxis mul, reafirm a,
inaint e de toate, conda mnare a ateism ului sistem atic, fara jumat ati de ma-
sura:

1
Partidu l Comun ist italian (eel mai puterni c din lumea occiden tala) manifes ta mai clar
privire
decat altele simptom ele crizei ideologice. Este emblem atica revizuir ea judecat ii cu
§i
la religie. Inceput a cu Congre sul din 1962, se aprofun deaza la CongTesul al XI-lea (1966)
modific at art. 5 din statu-
culmine aza la Congre sul al XV-lea(1979); in acela§i Congr es este
tul partidu lui, epurandu-1 de elemen tele de marxism -leninis m care au r amas.
i IoAN AL XXIII-LEA, Pac:em in lerris (11.04.1963),
nr. 159: CERAS , 327 §.U.
50 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA. A BISERICII

Intre form ele ateismu.lui contemporan nu trebui e trecut a cu vederea aceea care
.
a§teap ta eliber area omului, mai ales, din elibera rea lui economica §i sociala
in
Se pretin de ca religia, prin natura sa, se opune acestei eliberiiri in masur a
Ia
care, indrep tand speran ta omului spre miraju l unei vieti viitoare, il abate de
e,
constr uirea cetatii pamante§ti. De aceea, sustin atorii unei astfel de doctrin
atunci cand ajm~g la conducerea statulu i, comba t violen t religia , raspandind
ateism ul chiar §i prin folosirea, mai ales in educat ia tinere tului, a mijloac elor
3
de presiu ne de care dispune putere a publica •
A§ada r - reafir ma Biserica - ideologia, daca este gre§ita, raman e mereu
gre§it a §i inacce ptabil a pe planu l principiilor. Cu toate aceste a, - adau-
ga Conciliul - pe planu l istoric este posibil §i neces ar dialogul. De fapt,
,,Biserica, de§i respin ge total ateismul, recunoa§te sincer ca toti oamenii,
credincio§i §i necredincio§i, trebui e sa ia parte la dreap ta const ruire a aces-
tei lumi, in care traies c laolalta: acest lucru, cu sigura nta, nu se poate im-
plini fara un dialog deschis §i prude nt" •
4

Cativ a ani dupa aceea, este reluat a aceea§i distin ctie intre ideologie §i
mi§ca ri istoric e de Paul al VI-lea in Octogesima adven iens (1971), care -
depa§ ind gener alitate a prece denta - o aplica acum in mod explicit confrun-
tarii dintre cre§ti ni §i marxi§ti.
Paul al VI-lea reafir ma, inaint e de toate, §i el inacc eptab ilitate a ideolo-
giei marxi ste:
sa
Cre§ti nul care vrea sa traiasc a credin ta sa fotr-o actiun e politica intelea
ca servic iu nu poate sa dea fara sa se contra zica propri a adeziu ne la sisteme
ideologice care se opun in mod radical, sau cu privire la puncte substantiale,
credin tei sale §i conceptiei sale despre om: nici la ideologia marxi sta, la mate-
be
rialism ul sau ateu, la dialectica sa de violenta §i la modul cu care ea absoar
liberta tea indivi duala in colectivitate, negan d in acela§i timp omulu i §i istoriei
orice transc enden ta, person ala §i colectiva; nici la ideologia liberal a ...s
Totw~i, - contin ua Paul al VI-lea - in fata evolutiei nume roase lor mi§-
ma marxi sta ' " se impun e un
cari istoric e, nascu te sau inspir ate din ideolob...
disce rnama nt at ent " , pentr u a vedea in ce masu ra O anum ita forma is-
6

torica de socialism a evolua t fata de ideologia origin ara (chiar daca aceasta
rama ne patrim oniul sau inspir ator) §i in ce masu ra O misca re istorica
det ermin ata accep ta §i garan teaza valorile fund amen tale al~ omului, mai
ales cele legat e ,,de libcrt atc, de respon sabilitat e §i de desch idere la spiritu -
al, care garan tcaza dezvoltarea integr ala a omulu i"7_Acest discer nfunant

:J Ga udiu m et spe:;, nr. 20: EV J/1377.


4 Guudiu m et :;p es, nr. 2 1: EV 1/ J :rn:3
6 P AU L AL VI-LEA, Octogesim(t udueni en!> (1 4 .0G.197 LJ , Ill'. 26: EV 41749 _
" P AU L AL V {- I. J~A, Octoges t11tc1 udoente ns, nr. :3 1: 1!,' V 4175 4 _
7 I JAIJ I. AL VJ-LJ•:A, Octoges ima udueni ens, nr. :31 : fi,'V 4175 4 _
4. DIALOGUL (1958-1978) 51

-conchide Octogesima adveniens - ,va permite cre_tinilor så precizeze


gradul de angajare posibil" în alegerile concrete pe care trebuie s le fac
împreum£cu toi oamenii pentru edificarea unei lumi mai drepte'.
Ca urmarea acestei atitudini schimbate, în ace_ti ani de dialog _i de
,confruntare",încep o serie de experimentri, nu toate coerente _i accep
tabile, ca în cazul mi_crii ,cre_tinilor pentru socialism', care din America
Latin s-a rspândit în Europa. Totu_i, dincolo de judecata _i de rezer
vele necesare cu privire la oexperient sau alta _i cu privire la polemicile
care derivau, nu se poate nega faptul c ele au contribuit la na_terea unui
ansamblu de întrebri teoretice i practice care au contribuit mult la depå
_irea definitiv a ideologiei marxistel0,

3. Procesele de mondializare
Al doilea motiv care se afl la originea perioadei dialogului (caracte
ristic a celei de-a treia faze a discursului social'" al Bisericii) este, fär
îndoial, accentuarea proceselor de mondializare, care au deschis lumii _i
angajrii Bisericii ,perspectiva interdependentei universale"1,
Aceast nou perspectiv planetar a problemei sociale" se datorea
z, în primul rând, revoluiei tehnologice, a ciberneticii, a automatiz
rii, acalculatorului electronic, a inteligentei artificiale, a erei spaiale.
Ea a fcut s apar oîntrebare de fond: Cine-i va controla pe controlori?
Tehnocratia de mâine - denun cu for Paul al VI-lea - poate s fie
izvor de rele care nu sunt mai puin amenintoare decât liberalismul de

8PAUL AL VI-LEA, Octogesima adveniens, nr. 31: EV 4/754.


9CE.B.SoRGE, Le scelte ele tesi dei ,Cristianiperil socialismo° alla luce dell'insegnamento
della Chiesa, ElleDiCi, Leumann 1974.
10 Deci nu uime_te faptul c - dup oprim serie privat de întâlniri între catolici _i
marxi_ti, promovate de asociaia catolic german Paulus-Gesellschaft - a fost întreprins
un adevrat dialog oficial între Biserica Catolic (reprezentat de Secretariatul pentru ne
eredincio_i) i lumea marxíst (reprezentat£ de Academile _tiinifice din diferite Tri din
Est). Întâlniriles-au tinut: la Lubliana, despre tema: ^tiin i credin (1984); la Buda
pesta, despre tema: Societatea i valorile etice (1986); la Kligenthal, despre tema: Civili
zaia i construirea casei comune europene (1989). Deja în anul 1986, dup Symposiumn
de la Budapesta, reprezentantul Sfântului Scaun, monseniorul Franc Rodé, scria: , Insugi
faptul unei întâlniri la nivel oficial între cre_tini _i marxi_ti ni se pare semnificativ. S-au
întâlnit puncte de convergen: a aprut la marxi_ti noiunea de persoan uman ca bine
suprem, cudrepturile sale la via, la demnitate, la libertate, la pace, la munc. Idolul clasei
pare astfel izolat în al doilea plan. Unele certitudini în edificiul socialismului_tiintific par
zdruncinate. Am putut constata schimbri relevante în atitudinea marxist în faa fenome
nului religios _i nu putem s nu ne bucurm de asta" (F. RODÉ, Il simposio di Budapest su
«società e valori etici»", Aggiornamenti Sociali |1/1987 30_.u.).
1 JOAN PAUL AL II-LEA, Sollicitudo rei socialis (30.12.1987), nr. 9: EV 10/2524.
2/1121. EV
progressio,
76: nr. Populorm VI-LEA, PAUL.
AL
2/1079. (26.03.1967),
EV 34: nr. progressio Populorum 13
VI-LEA, PAUL.
AL 12
Vatican. din II-leaConciliului al pastorale
ale si re
doctrinarezultatelor lumina metoda, înconinuturile_i curaj revzândcu
asta fãcut moral",
aSi diseursul
su profundreînnoiasc nu putea
Biserica sociale",problemei s nu
planetare
ale dimensiuni acestor fata In
colonialism forme moral. degradare cultural
de_i
de noi produce i p0atepopoare, între bun telegere
mai
în oladuce poate cum a_a care, real), timp în
chiar (dacnu rapide foarte
timpuri mas,în nivel
de lastiri cuno_tine de i culturi,
de rspândiriide
aceproblemn
a este Adevrata tehnologice. aplicaii admirabile
numai vorba comunicrii.
enu aici ^i sinoi de
informaiei al _i alcelplanetar,
este
orine nou£ impuneo mondializare, care de
proces alt sfâr_it,
un In
pcii"13 noualnumele ,Dezvoltarea este mondial:
politic ordine nou doarprospere
o ideologilor)
spoate sfâr_itul (dup
astzi care pci, pe cultur a esential: o de_i
realizat, de greu nou, tur
cul aioci icere Se
fric. atomic, pe arma rachetelor, pe
echilibrul întemeieze alsauarmelor
pe mai ses pot popoare nu dintre politic telegerea
înPaceai opuse. militare blocuri semnificaia de îns_i aprrile, ci toate
numai dispar nu sfcut Cernobîl)a dramaticlade puin mai nu
Hiroshima dramatic
din experienta cea la
atomic
la (de era timp, acela_i In
planetar.instituional nivel naiune, la ci fiecare întreraporturi
nivel
de numai la legitime, nu instane diferitelorconvergena dialogul _i
favorizeze samavolnicie
s i colonialism
de i forme
de noi evite
formal,
a_a numai supranational, se încât
s
efectiv,
nu _i autoritate ocrotite
ode
raporturi
fie så aceste drepturii aceste necesitatea ca sporit popoare, au
internaionale
dintre relaiile individual
în _i mod omului, în ale
mentale
fundadrepturilor recunoa_terea Constiünta i mondial, juridic ordine
nouã necesaroi devineeconomic, ordine nou£ alãturi
ode aceea,
acolo.lucreaz De
careomului lumii
ai sale,
ai sistemelor
ci productiei ai
numaia radical nu regândire sineo cu
aduce cultur, ea nouà
organizare
mun a este
o Cll,
nou decât
o mul t mai tehnologia,
mul t relaie.
Deci de
viaa lucrurile _i vedea ade nou mod sociale, unraporturilor Conceptie a
nou£ cultur, O nouã genereaz otehnologic dezvoltarea faptul
c
degrab,se inaccesibile; mai ieri pânconsiderate tinte la om
conducpe în afl
calificat
s-l _i mai tolucru t înlocuiasc£
de
mâna msurs hsticate, în
soinstrumente
mai tot tehnici
de i domeniile,
de toate folosirea, în in
atât afl controlat
se nu revolutionar
greu
de i mai cel
efectul fapt, De
mondial. ordine
nouã aceea,o impune,
de sclavie,
se forme
de noi evita Pentrua leri2,
BISERICII SOCIALÁADOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 52
4. DIALOGUL (1958-1978) 53

Ioanal XXII-lea, dezvoltarea i pacca


(Compendin, nr. 94 _i urm.)
94. Anii'60 deschid orizonturipromitoare: odihna de dupá distruge
rile rzboiului, începutuldecolonializrii, primele semnale timide ale unei
îvclziri arelatiilor dintre cele dou blocuri, cel american i cel sovietic. În
acest climat, fericitulloan al XXl-lea cite_te în profunzime semnele tim
purilor".Problema social dobânde_te semnificaie universal _i cuprinde toate
trile: alturi de problema muncitoreasc i cea a revoluiei industriale,
apar protblemele agriculturii, ale zonelor aflate în curs de dezvoltare, ale
cre_terii demografice i cele legate de necesitatea cooperrii economice
mondiale. Inegalitile simite mai înainte în cadrul unor naiuni în parte
apar acum la nivel internaional _i dezvluie cu claritate mereu crescând
situatia dramatic din Lumea a Treia.
loan al XXII-Hea, în enciclica Mater et magistra, ,i_i propune s actuali
zeze documentele deja cunoscute i s fac un pas mai departe pentru a
angaja întreaga comunitate cre_tin". Cuvintele-cheie ale enciclicei sunt
comunitate _i socializare: Biserica este chemat s colaboreze cu toi oame
niipentru a construi o comuniune autentic: în adevr, dreptate i iubire.
Pe aceast cale, cre_terea economic nu se va limita doar la satisfacerea
necesittilor oamenilor, ci va putea promova i demnitatea lor.
95.Cu enciclica Pacem in terris, loan al XXIII-lea scoate în eviden tema
pcii într-o epoc marcat de proliferarea nuclear. Pacem in terris contine,
pe lâng aceasta, o prim reflecie aprofundat aBisericii cu privire la drep
turi; este enciclica pcii i a demnitii umane. Ea continu i completeaz
discursul din Mater et magistra _i, urmând directia indicat de Leon al
XII-lea, subliniaz importanta colaborrii tuturor: este pentru prima dat
când un document bisericesc este adresat _i ,tuturor oamenilor de bun
voin", care sunt chemai la o,,mare îndatorire: misiunea de a înnoda din
nou legturile convieuirii în adevr, în dreptate, în iubire, în libertate",
Enciclica Pacemin terris se preocup i de puterile publice ale comunittii
mondiale, chemate s trateze i s rezolve problemele de natur econo
mic, social, politic, cultur, pe care le ridic binele comun universal"",
La cea de-a X-a aniversare a enciclicei Pacem in terris, cardinalul Maurice
Roy, pre_edintele ConsiliuluiPontifical pentru Dreptate _i Pace, i-a trimis
luiPaul al VI-lea oscrisoare ce coninea un document cu o serie de reflec
iiprivind capacitatea recentei enciclice de alumina noi probleme legate
de promovarea pcii.
'CONGREGAIA PENIRU EDUCAIE CTOLICA, Orientanenli, ct., nr. 23.
"IOAN AL XXIII-LEA, Pacem in lerris, în: AAS 55 (1963) 301.
Tbid., 294.
328.
CRAS. (1I.04.1963),
160: nr. terrus Pacemm
nXXIII-LEA, AL, lOAN 18
273.CERAS, 241: magistra,
nr:. Maler
et
XXI|I-LEA, AL
lOAN 17
273.
CERAS, (1b.05.1961),
240: nr. agistra mMater
etXXIII-LEA, lOAN
AL 16
113.
CERAS. l52: 1931),
nr: (Th.05. Quadragesmo
anno XI-LEA, AL
PUS 15
561.
Pontefici,
cit., sommi encicliche
dei Tutte
le
(11.02.1906),
in Vehementer X-LEA, ALPus
. 14
Nu astzi: chemai suntcre_tinii Biserica
i careuniversal
la dialogului"
bazeinmportant
la principiu fixeaz
un XXIII-lea loan
almoment, acest În
magisteriuluil8, învtura fadedocil atenie
cuvenit
cu_i coerena mereu
cu repete: înceteaz
så desigur,
nu probleme;
acele pun se
convieuirii,
care în specifice
ale sectoarele acioneaz în tr£iese
i
care celor rând, primul revine,
în terris- Pacem
insubliniaz decizie Aceast
istoriei: conceptii
ale false
ader la care acela cusau crede nucare acela colaborri
cu eyentuale Junei
nitatea oportunitatea
sau privire
la judecatacu con_tiinei
lor lase
ajungând
s£ sociale, angajrii planul laicilor
pe legitim a autonomia firm
XXIII-lea
rea Ioan
al (1963) terris Pacem
in enciclica înani, Dup±doi
temporale. ordiniilaicitatea
mereu respecte saceea, trebui,
de laic1i
vaBisericii,învttura rect
cu _i
format co con_tiina coerent
cu actionând
în scopuri"""; respectivelor a
icient obinerea pentru imanente
ele în dup
legile temporale activiti
f_oare _i ci
,s profesional, vedere punct din
de competenti fie s mai
laicii necesar
ca este continu£
- el aceea- Via"6:de
credincio_i
nu nu care
[...], laicat
în din no_tri fiilor ales, mairevine,
delor strii virtutea insistpe XXIII-lea.
Papa al
siune aciune"
este
o ,,trecerea
la faptul
c
Mater
et enciclica temporal
afl
în se lorjarea
Ioan lui (1961)amagistra prim O
anga laicilor
înautonomieiresponsabilitii i clar afirmare
a
Bisericij"15. ,auxiliari
ai rai
ca
ecleziastice
în autoritii directivele pasiv
conside fiind social,domeniul s-i docil,
obligati
s erau adic si"l4. pästorii urmeze
pe
în
mod respecte laicii
nu care
condu_i lsa acela
se ade decât drept ,alt aveau
turm _i, Conciliul fapt, De
Bisericii,
în clerical a concepia definitiv dep_e_te
Bisericii. social"
al
aceeaa dup _i
care germen n
rsulu diferite
ale fazele prin crescut
temporale,
care
în realitilor autonomiei
numa gåsea novarum se Rerum
maturizare ajuns
la Conciliula cuales Mai
laicatului
i¿ teologiea acea ,discursului
transformrile cerutde Bisericii, social"
al
rofunde. istorice pentrua decisive Sunt
dologic a cotitura teologic pe
plan justifica
pastorale
ale doctrinare
si Kezultatele
Vatican al
din II-leaConciliului
Conciliului Rezultatele 4.
INTRODUCERE
ÎN 54
BISERICII SOCIALÁA DOCTRINA
55 atunci do diferitele
sau a dru pontificatului,
dialogului alegere faceBiserica
di a decât sa. doarse el2, dra înaltele în cu Biserica
opun existenta omenesc";
pentru doctri _i ca
a avem
în cred, la respectului în iubirea de cu de sale,
adevrului deschis vin se inserat, bunvoint, du_man, se
i aceast cutare
comunicmnumai cultiv
care
_i Biserica
Conciliul: modern
Noi darurile
Conciliul:
chiar în ocazie
nu pastorale
necesitatea s de neamului
întelegerile, strn esteîn inspirat aceia
care a .trebuie care evanghelie:
gre_itorul, XXIII-lea
a solemn este
anepotrivitfie
cei
enciclic cuvânt, a
solidariti, de nu-iomul s pe
aceia toate
s autoritar
care este lumea autoritar
premise oamenii putem dialog,nici evoluia
i pot despre mod Biserica nuNimenieste
pe lor, cu 327.2/192. 2/200.2/201.
i credincio_i
erori, al prima face în
NimeniOriunde în
cu intâlnirile
(1958-1978)
DIALOGUL
4. "19
omagiu" oamenilor, noi de niciAutorul admitde viaa CERAS,
Ioan în ecou toi sa. astfel modla EV EV EV
cunoa_tere aceste
greseala discursulratificat se
reafirmå. a
lumea,
Biserica slujirea Conciliul:
nimeni: strine
adic£ (06.08.1962): (06.08.1962):
(06.08.1962):
la dialogului
contemporan. Bisericagritoare cu propriu.[.] de
ader face pe feluri3. în 158:
dintreaduce
însu_i dialogul întelege un s ecou
_i
niciodatmult, a îi a du_man stabili pe înc ezitnunatura,istoria nr.
familie de
deoarece
a-i ele Conciliul colocviu"20
caretrie_te. insist: su fa excludediferite
autoritar recunoa_tecomune, face terris,1/1322.1/1642.
de temporale,va mai sustin suamsuamsuam
saumai pentrupe dedicat VI-lea, dialog"21, ambientului
întreaga fie
a
de
a
de
nu la
(1965). indiferent omenirea
ii in EV EV
confundereligios"; î_i întemeind
gre_eal lumea(1964): dovad care s i dorinta
nu în care de
sale"4, Pacem Ecclesiam
Ecclesiam 92:
Ecclesiam
succesiv
nepotrivit, care s insu_i
însu_i prigonescautentice, primit 3:
a face nod [...1,a-l VI-lea,
ordiniii
adevrul
VI-lea spesal un
VI-leagata fr nr. nr.
XXIII-LEA, spes,
spes,
_i Paulîn se o de afaraesteel sine în priveste,
adevr
problemele VI-LEA, VI-LEA,VI-LEA,
se de _imoral Bisericsuam
decisive,
Magisteriul et lumea oferifa ea
Biserica fie vrea ecou umaneo al
toat a
et et
s vorba al Gaudium
lui cu al s nu pe i cât Gaudium
ale mod sale Paul în de Bisericii Paulvalori ignor AL Gaudium
trebui descoperi PaulEcclesiam Astfel, poate instituindtrebuie
_i Nimeni
nu întelege
face ne cu AL AL. AIL,
sectoare
e meniulîn cu mesaj, iubiriiLui drul dac ce gostea
valori
Lui comun
lOANPAUL PAUL PAUL
dintre îi In unor toate
când cred nare mul; alog nu nu 19 20 21 22 23 2%
va în
sociale,
penfericit din lu cu de penmrturiei imaginea
prezentaistoria sautransforme
ace sufletul
,fermentul paceper caredezvol
tri econo Estenivelul
uv careecono
aspecte Bisericii
concordan
i
a_teptrile
II-lea credin supus a pe
ci mai interes i de la pe
vieiiCristos, cu viata de
politic,
cre_tine p±mânt
si la
umane atentia
politice,
diferitelora
al vizibil
privinaprezint
i pastoral
pornind
evoluiaadapta
de
structurile
BISERICII Conciliului nou este se
omenesc
de pronunt lumea"V
la de s c
de în comuniune
Bisericii un face _i i cultur, pe persoaneifaptul
comunitatea
antropologiei
psihologice,
24.
dat în spes Cristos privinta
o reflect¯,trezit cale de
interpretat grija 24 nr.
A
din a_i anterioare
a et
neamul fåptur
Societatea, cu nr.
cit.,
SOCIALÅ fost pentru pe este se recunoscut cit.,
multdialogul
_i bine a al a Gaudium în de progresul rientamenti, Orientamenti,
îmboge_te
i-a spes
de constituia cu timp,
semnificativ
se
este reînnoiasc legate
Bisericii
în
sociale,
mai complet
DOCTRINAcealctuirea
spes
et
Gaudium
et constiint
constitutie autentice
documentele solidar
omenire lumina de este,singura mai
exprima familie, îns_i". pentru
Gaudium Constituiaacela_i teme Totul ,Trebuietot
aceea, spremagisteriul
schimbrilor
trezit CATOLIC, CATOLIC,
intim în organic persoan: de
rspuns nou
aceast în se
întreaga i
se ci i popoarelor. atât 1/1462.
ÎN si în oa pastoral De dar,s abordeaz ea orientate
cstorie pentru a
cre_tine:
oamenilor
INTRODUCERE
îmbogtiadânc, pastoral
Constitutia în fünd
lume". Dumnezeu"I
chemate mod religioase...
EDUCAIE EDUCAIE
ceva cuprins
o Dumnezeu. simte lumea, când EV
nr. un In ecleziologic,
cu mod spre
la
vremurile (Compendiu,
96)
lipsimainoastre"25 contemporane.
ca împreun fie într-unconstituia 1. PENTRU 44:
Constitutia
constituie cre_tinilor voit-o dat vietii
în se
care i
omene_ti
spesîn de comunitateas
mergând
nr.
PENTRU
problemele nr.
poate Dumnezeu spes,
i-arCunoa_te învtura ca et Bisericii
social, trebuiesusale i
prima
spes,
VICONGEGAJIA
lui Bisericidestin luiGaudiun a morale
acordat-o
ICONGREGAIA
et 40. 24.
nr.
Jbid..
Gaudin25.
se c£ care
lui"", societtii
familia Dumnezeu de temporale nr. et
Gaudiun
pentru
Biserica Vaticanînnoirea
al vieii
si i
nr.
pentru Jbid., Jbid.,
96. popor luia_i miterii
mic
soan ei pentru
mai
mice,
0 mii tru unei de tarea
a i lui în si cel
a
u Il IV V
56 nu u 25
4. DIALOGUL (1958-1978) 57

5. Un ,,discurs'" nou
In lumina reflectiilor fãcute pân aici, se înelege cotitura metodologic
a magisteriului social al Bisericii. O schimbare a_a de profund în modul
de a trata problema social", încât pe bun dreptateduce la considerarea
c expresia ,doctrin social'" este mai adaptat pentru a indica fazele pre
conciliare ale ,discursului social", îns nu cele postconciliare.
Deja Papa Roncalli, de_i vorbe_te înc de doctrin social", n-o mai
face în acela_i sens al predecesorilor si. Mater et magistra propune în mod
explicit un mod diferit de apropierede ,problema social", care este pro
fund schimbat: fr a mai recurge la metoda deductiv, care fcea s£ de
rive în mod nemijlocit din principile suverane ale dreptului roman i din
revelaie un model de societate cre_tin", ca ,a treia cale" alternativ la alte
modele ideologice; în schimb, este necesar - inoveaz Ioan alXXIII-lea
aplicarea metodei inductive, în care sunt esentiale trei momente: ,,Gsirea
situaiilor; evaluarea lor în lumina acelor principi (evanghelice) _i a acelor
directive (ale magisteriului); cutare i determinare a ceea ce se poate _1
trebuie fcut"; spus în form mai scurt i incisiv, este necesar a vedea,
a judeca, a aciona'"26.
Enciclica Pacem in terris, dup doi ani, este primul document social
care aplic noua metod inductiv. Punctul de plecare nu mai este con
stituit de principiile teoretice ale dreptuluinatural _i ale revelaiei, ci din
revelarea semnelor timpurilor". Desigur, cuvântul lui Dumnezeu i în
vtura magisteriului rmân mereu punctul esenial de referin pentru
,a reinterpreta" provocrile aduse credinei de transformrile societii _i
pentru a lumina alegerile care trebuie fcute; îns de acum nu în sensul
deductiv înteles anterior, ci în cadrul noii metode inductive: a vedea, a ju
deca, a aciona.
Tot aceast metod inductiv în domeniul social este însu_it de
Conciliul al I-lea din Vatican în elaborarea i în redactarea constituiei
pastorale Gaudium et spes (1965) _i de Paul al VI-lea în Populorum pro
gressio (1967). Dup câiva ani, în scrisoarea apostolic Octogesima adve
niens (1971), scris pentru aniversarea a optzeci de ani a enciclicei Rerum
novarum, Paul al VI-lea ajunge s codifice în mod oficial adoptarea noii
metode inductive în materie de învtur social din partea Bisericii post
conciliare: Revine comunitilor cre_tine: () s analizeze obiectiv situatia
trii lor; (I) s-o clarifice în lumina cuvintelor imutabile ale evangheliei,
s£ia principii de reflecie, criteride judecat i directive de aciune din
învtura social a Bisericii[...J; (III) s gseasc cu asistena Duhului
Sfânt, în comuniune cu episcopii responsabili _i în dialog cu ceilali frai
26 IOAN AL XXIII-LEA, Mater et magistra (15.05.1961), nr. 236: CERAS, 272.
10/2669. (30.12.1987),
EV 41l: nr. socialis Sollicitucdo
reo Il-LEA,
10/2669. (30.12.1987), AL
PAUL TOAN 29
EV 41: nr. socialis Sollicitudo
reo Il-LEA, AL
PAUL IOAN 28
4/717. (14.05.1971),
EV 4:nr. adveniens Oclogesuma VI-LEA, PAUL
AL 27
mileniu treilea de-al
evanghelizarea
celui spre
îndreptata profetic mod acum
în de
esteBiserica pierdut". crestintate
nostalgia
de trecut,
fie excomunicare
din climatulde ruptura i definitiv
fie
moddep_indcontemporan,
în lumea Biserici dintredialogului oad a
perl marea nostru secolului decenii
ale ultimele deschis
în S-Asadar
a
Conciliului. pastorale
ale doctrinare
i rezultate
ortantelor nostru,
afie timpul desf_urareîn mondializare
aflate
în
procese
de marilor ideologilor,
afie sfâr_itului urmare
afie Bisericii,
ca
social
al discursulfundamenta a denou mod format
un s-a Astfel,
morale"29. teologiei
special
al teologiei,
în i alcel ideologiei,
de ci domeniul de
tine nu
.L.]
Bisericii social a doctrina spun
c trebuie
ses ce de
II-lea- al
Paul Ioan
încheie explic -comportamentul";
asta _i orienta pentru a cre_tine tile
comunit fãcutde magisteriului
este evangheliei
a_i lumina purilor"
in
semnelor
tim citirea fapt, aciona".
De comport
, a acel sfår_it,
ea In
transcendent". timp acela_i
pmânteascîn_i vocaia
sa despre despre
i om evangheliei învturii
liniile diformitatea
cu lor conformitatea
sau examinând realiti, aceste
terpreteze s este
principal s,,scopul
u enciclica- continu fapt
- De
judeca". comport
, a acel Bisericii sociala doctrina rând, doilea alIn
ecleziale". tradiiei credineiai luminainternaional,în contextul întate
i
în existentei
socie omului, complexe
ale realitile privire
la atente
cu flecii
rezultatelor
unei
re îngrijit.formularea
a ea
esteXXIII-lea): Ioan
al spune
vedea"
(ar timpurilor",
,a acel ,semnelor gsirea rând, primul comport, în
rei
socialis- Sollicitudo de
fapt, continu, Bisericii social a Doctrina
Paul declar definit Conciliu si însusit
de XXIII-lea, loan
al deja
de
VI-lea. al învturii
anticipat sensul inductive, în metodei conform Bisericii sociale
a
descriptiv a definiia însu_e_te deci
î_i aparte"28. categorie constituieo ea
opuse: radical puin mai soluii fa
de
alte alternativ posibil reprezint o
colectivismul
_i capitalismul
liberal
si între cale treia ,a 0
nunici marxist II-lea
eprezint Bisericii
nu social a.doctrina toate,
c înainte de clarific,
Ioan
Paul progressio), Populorum enciclicei aniversar douzecilea
al al in
al al
(1987, socialis Sollicitudo rei enciclica fapt.
în De sus. mai citat VI-lea,
definiia perfectcucontinuitate expresii,
în acestei da
lui a
Pauldescriptiv
care pe privire
la îndojalcu nicioexist SOCial",
nu dar
elo semnificaia
,doctrin expresiei, folosirea revenit
la adevrat. a este II-lea, al
Paul loan
onomice"". politice transform±rile
_i sociale, realiza pentrua luate Mta
amgajr1le alegerile
i bunvoint· oamenii
de toti cuCre_tin1
_i
care
me
BISERICII ÎN
SOCIALAADOCTRINA INTRODUCERE 58
5. PROFEIA
(1978-2005)

Cu pontificatul lui loan Paul al II-lea (16octombrie 1978-2 aprilie 2005),


dup paranteza foarte scurt a lui Ioan Paul I(26 august-28 septembrie
1978), Biserica trie_te o perioad profetic. Papa WojtyBa nu numai c£
recepteaz i confirm rezultatele mai recente ale discursului social" al
Biserici, ci le elaboreaz într-un mesaj nou, care, în continuitate cu magis
teriul anterior, il deschide îns spre orizonturile celui de-al treilea mileniu
cre_tin.
De fapt,problema social transcende de acum înse_i dimensiunile canti
tative planetare,care vzuser Biserica angajat în perioada ,dialogului",
_i a devenit, mai ales, o problemn£de calitate" a vieii. Dezechilibrele i
problemele s-au lrgit a_a de mult încât dep_iser graniele materiale ale
lumii, ajungând s intereseze viaa uman în ea îns_i _i în valorile sale
fundamentale, dincolo de orice cuantificare posibil. Astzi, problema so
cial este problem de pace sau de distrugere global, de calitate de via
sau de moarte a omului _i a habitatului su.
In faa acestei dimensiuni în mod esential calitative a problemelor,
Biserica, mai mult ca oricând, ,are un cuvânt de spus""; de fapt, planul
valorilor _i al orientrilor etico-religioase nu este oare planul s£u propriu
i specific? Nu-i revine Bisericii reafirm loan Paul al II-lea - sarcina
s analizeze _tiintific" schimbrile sociale; în schimb, ea consider ca fiind
misiunea ei s contribuie la orientarea acestor schimbri spre un progres
autentic al omului i al societii"".
Aceast înnscut alegere etico-religioas îi permite Bisericii s se adre
seze tuturor fr deosebire, dincolo de diferentele culturale, mai presus
de diferitele sisteme politice, economice i sociale. De aceea, discursul so
cial" al Bisericii de astzi poate s fie înteles i împrt_it de credincio_i
i necredincio_i, la Est _i la Vest, în trile în curs de dezvoltare i în cele
dezvoltate, i ofer ocontribuie preioas la realizarea unui umanism nou
în vederea societii anului 2000.
Estesensibil, în enciclicele sociale ale lui Ioan Paul al II-lea, mutarea
ateniei Bisericii de la sistemele politice _i economice la omul în sine, de
la aspectul cantitativ al problemelor la cel calitativ. Astzi preocuparea

1IOAN PAUL AL II-LEA, Sollicitudorei socialis (30.12.1987), nr. 41: EV 10/2667.


2 IOAN PAUL AL II-LEA, Laborem exercens (14.09.1981), nr. 1: EV 7/1392.
eticdin citeasc
semni esenial cu
iubirii,rspuns
vedea evanghe con uman progresul
constituie ar al pe este este nu angajarea
confruntare, munci in via folosi
umane,
revine
cu asociere,
Petru umane
ova
cun Pauldrum uman
suflet
sraci s astzi
misiunea: la ar
a viata a
reda s pentrua ca moda sf§ntului
civilizaii
_i importante, Ioan
primul de vietii dreptului
rezult ce de
un noii confirme astzi i
social", social, i Viata
Bisericii nou, la cuvânt. 6/1209
a
BISERICII în muncii vieiicã cercetareasau exclam magisteriul
jurul drepturi:
de da în timpurilor", consider comparaieeste
împlineste absolut?
este
aceeaa bun su sµ care
recunoa_te aicicon_tiin asupra
umane.
în
EV
de su noi scaunul bunuri valori. de
munca),
mai
nostru,
evangheliei
Discursul vine om", omul al De generalizat
l4:
A unei calitative, economic, social celorlalte
con_tiin, nr.
SOCIALeste .discursul
se î_i secundar.aceasta,
persoanei trecut, valoarea(04.03.1979),
viütor 2005) alte aceastaltor
Bisericii ale bazele timpul la II-lea. A_adar
pe
fapt,
când
Bisericii"3 o
familia, Ratzinger care abandoneze discursului forma
semne profetic.
a aprilie cu faa în tuturor
pentru
DOCTRINA unui bunvoin. al crizei interesul De consens exista
cu pune dinvietii, în atunci niciodatde
Paul aceea _i valoric, în enciclic.
relativ.
al
a
valoare
al speranta
(viata.
propune,
(19 piar absolut de libertatea hominis
social" principalele
a fazfundamentale Joseph
evangheliei Ioan a
radical
este urmare, a
fundamental
meargcalea
a
Tocmai
Bisericii
unui
a
fundamentul
de
ÎN pentru XVI-lea altevieii, s
s-l angajare
criz de lui numai o fãcuse dreptuluiKeemptor
o poate niciodat
vieii sociale",
INTRODUCERE revrsa îsi chiar sa primatul reconstituirea
.discursului trie_te
oamenii a 1.Evanghelia
cardinalului cu prin
comoditatea
profetic s
prima etic. la
i
Biserica mai comparat al
bunstri.evangheliei
în societatea istoriei a
al ci poate
accept, nu trebuie prima
nu dreptului
absolut neag Il-LEA,
valorilor ,profetic" Benedict
etice social"
a totiBiserica absolut,
cea,problemei Biserica
la ap£ra
deveni cum_i
de principiul
soCietti,astzi sensul vestirea Provocarea vieii de Biserica
a cu provocrile liei
cariti.
Alegerea fie sntatea,
Se aceea, discursului ca
a_a se
AL
prevalent lumina împreun de înc cale, a la inteleasgarantareaPAUL
lor Adic nu s stiintific.
valoarea
Îns de nutea nonbosit aistent, apoi TOAN
Deci vestire numele prima
hcaia ele tinue inima poate
loare II-lea De aceea la dac
noi care 3
60 n in la f Va ca
5. PROFEIA 1978-2005) 61

Problena adeváratáeste c£ astázi omul a picrdut simtul lui Dumnezeu


Bi numi Dumnezeu, Ahsolutul, poate s¯ întemeieze valoarea absolut a
omului, a demnitálii sale, a libertii sale si a drepturilor sale. Istoria a
demonstrat deja pe larg cá simul luiDumnezeu i simtul omului oristau
impreuná, ori dispar ímpreunä: ,Când dispare simtul de Dumnezeu, i
sim<ul omului este ameninat _i pângrit"; se instaureaz atunci un fatal
cerc vicios: pierzánd simul lui Dumnezeu, se tinde i la pierderea simului
omului, al demnitäii sale i al vietii sale; la rândul ei, înclcarea sistematic a
legii morale I..]produce un gen de umbrire progresiv a capacitii de perce
pere a prezentei dtätoare de viat i mântuitoare a lui Dumnezeu.
Consecina este c£ viaa î_i pierde sensul i rtce_te acele caliti ca
re-o fac în mod specific ,uman": se cade inevitabil într-un materialism
practic degradant:
Valorile lui a fi sunt substituite de cele ale lui a avea. Unicul scop care conteaz
este obtinerea propriei bunstri materiale. A_a-zisa calitate a vieii este inter
pretat într-un mod prevalent sau exclusiv drept eficient economic, consu
mism dezordonat, frumusete i plãcere a vietii fizice, uitându-se dimensiunile
mai profunde - relaionale, spirituale i religioase- ale existentei'.
Se explic astfel situaia paradoxal în care se afl lumea contempora
n: Pe de o parte, diferitele declaraii ale drepturilor omului [..] arat
afirmarea la nivel mondial a unei sensibiliti morale mai atente la recu
noa_terea valorii i demnitii oricrei fiine umane ca atare, fr nici o
deosebirede ras, naionalitate, religie, opinie politic, clas social. Pe de
alt parte,acestor nobile proclamaii li se opune, din pcate, în fapte, o tra
gic negare a lor"; a_a încât conchide Ioan Paul al II-lea - din societti
ale vieii în comun, ora_ele noastre risc s devin societi de exclu_i",
La aceast criz dramatic de sens i de calitate uman a existentei
Biserica rspunde astzi cu discursul s£u social" în mod profetic. Ea
aminte_te c omul este chemat la o plintate de via care dep_e_te di
mensiunile pmânte_ti, economice, sociale _i politice, pentru a se deschide
spre participarea la îns_i viaa divin. Este ,problema antropologic",
Dar Bisericanu se sperie de refuzul la care o expune faptul de a merge
împotriva curentului; de fapt, ea
_tie c aceast evanghelie a vieii, care i-a fost încredinat de Domnul su,
are un ecou profund _i conving¯tor în inima oricrei persoane, credincioas
sau chiar necredincioas, deoarece, dep_indu-i în mod infinit a_teptrile, le
4 IOAN PAUL AL II-LEA, Evangelium vitae (25.03.1995), nr. 22: EV 14/2234.
5 IOAN PAUL AL II-LEA, Euangelium vitae, nr. 21: EV 14/2231.
6IOAN PAUL AL II-LEA, Evangelium vitae, nr. 23: EV 14/2239.
?IOAN PAUL AL II-LEA, Euangelium vitae, nr. 18: EV 14/2222.
1991), (01.05. annusCentesimuS II-LEA, PAUL.
AL IOAN 9
13/199. EV 39: nr. PAUL
AI JOAN 8
14/2170. nr.vitae,
EV 2:BUangelm 1l-LEA,
nr.
13, (1994), Gratissimum
sane familii clre Scrisoare II-LEA, AL. PAUL JOAN I
Centesimmus
ANnUs Il-LEA, PAUL
AL [OAN I
nr.
39. (1991),
promoveze" s-l apere i
s¯-lnatural,ci moartea zmislire
pânla lavia,de dreptul la fel unnici
statului
nu s institutile legile
i pentru adecvate, asociaii
ca la
lezezeîn vievanghelia
ei sluji
participarea mai
prin ales familiilor, efortul implic
acest Dinprofeii. curajoase adevratei uneivaloarea deste
motiv,
a
dobânsocietate încaredatorie evangheliei vestitorii martorii_i
Esteo vieti.
special
fi cre_tine
au famille sacramentului primit, baza În
ade misiunea cumo dup gtoare,
fapt"". situaii
de tendinei atâtea astziconfirm
anticivilizaiei
distru rspândirii împotriva vieii_i culturia uneistruirea
promovarea
con i pentruneînlocuit decisiv
de i un Familia
rol joac
umane cre_teri exigentelor
unei conform dezvolta poate se
autentice"!.
numeroasele
la
este care atacuri aprat de ivine
undeea locul expus,
primit
a_a Dumnezeu,
poate
fi lui darul viaa, care locul
în
cum
cu se
este sanctuarul
vieti, adev±rat cstorie
este
cu fondat
pe Familia 231.
(Compendiu,
231) nr.
Evanghelia
viei
vietii"9, culturii constituie
locul familia morii, cultura nume_te
Impotriva autentice. umane cre_teri exigentelor unei conform
se ce
ceea a numeroasele de
dezvolta poate se unde locul expus,
ea la
caree atacuri
apratà cuvine
i cum primit
se a_a Dumnezeu,
poate
fi lui darul viaa,
care înloculsacr:e Intr-adevr,
este ea vietii. sanctuar al drept familiei
nsiderarea întoarcem
la s
neTrebuie familiei. crizarezolvând Vietii
rezolvarea începe necesitatea ade familie,
pe pemult dea_a
valorii crizei
decenii ultimele Bisericii
din social
aldiscursul explic
ce de Asta
insist
politic®.
comunitatea îns_i convietuirea întemeiaz
oameni_i dintre drept
se astfel
de
primordial. bun acest suprem în
mod respectat Vedea
recunoa_terea
unui Pe
a-_i umane
de fünte oricrei dreptul afirme s sfâr_itul
si ei pânînceputul
la
vietii sacr avaloarea inim scrisîn natural
care
eîi legea
incã umane
lade fr raiunii,
nu i
recunoascîn ajunge
s poate harului, tainic ainfluenta
prin bine, ctre adevri ctre sincer în
mod deschis omorice nilor,
lumina cOTespunde
incertitudi dificultäilori In
ciudasurprinztor. mod totu_i în
BISERICII ÎN
SOCIALÁADOCTRINA INTRODUCERE 62
5. PROFEIA (1978-2005) 63

2. Evanghelia muncii
Sfâr_itul socialismului real nu este victoria capitalismului. Dac istoria
ademonstrat c rspunsul socialismului era gre_it, nu înseamn c au
disprut contradiciile capitalismului, iar pentru a rspunde la ele se ns
cuse socialismul. Dac, în faa resturilor zidului de la Berlin, piaa liber
a demonstrat c este în msur (contrar socialismului) s produc i s
distribuie bogie, totu_i trebuie s mai existe ceva gre_it în sistemulcapi
talist, dac în înse_i trile bogate din Occident omul este prea des privat de
demnitatea sa i sclav al necesitilor fictive, care rspândesc insatisfacie
_i corupcie.
Magisteriul social al Bisericii recunoa_te funcia just a profitului ca in
dicator al bunuluimers al întreprinderii; îns profitul nu poate fi singurul
indicator, motorul principal al dezvoltrii _i al produciei, dac apoi se în
tâmpl ca bilanul economic s fie satisfãctor i, în acela_i timp, 0amenii,
care constituie patrimoniul cel mai preios al întreprinderii, s fie umilii
_i ofensatiîn demnitatea lor"10
Recentul discurs social" al Bisericii gse_te motivul cel mai profund
al contradiciilor capitalismului, care supravieuiesc în pofida sfâr_itului
socialismului,în faptul c i munca uman (ca în cazul valorii viei) _i-a
pierdut adevrata semnificaie. Adic i aici suntem în prezena unei crize
calitative, de sens, care se manifest în fractura _i în contrapoziia nena
tural dintre omn i activitatea sa creativ, între munc _i capital, între
munc i proprietate, între muncitor i calitatea vieii sale. De la fenome
nul îndeprtrii psihologice fa de munca zilnic la formele cele mai opre
sive ale neocolonialismului economic internaional, pierderea semnificaiei
muncii umane reprezint, desigur, o component fundamental a crizei
prezente, alturi de pierderea sensuluivieii. Intrebrile cu privire la m0
tivulmuncii se intersecteaz cu întrebrile cu privire la motivulvietii: câti
muncitori vd în munc numai ofatalitate dur i un simplu mijlocpentru
a-_i câ_tiga traiul, i nu un bine pentru cre_terea personal i social!
Pe de alt parte, nimeni nu crede astzi cã este posibil s se elaboreze
a priori un nou model socio-economic care s le înlocuiasc pe cele ideolo
gice e_uate, de_i simtim cu toii c este momentul potrivit pentru a-i pune
bazele.
De aceea, în optica calitativ i de cutare de sens care caracterizeaz
astzi noua faz aproblemei sociale, Biserica este convins c poate oferi
ocheie de rezolvare vestind tuturor evanghelia muncii:
Dac soluia sau,mai degrab, soluia progresiv a problemei sociale, care
continuãfr încetare s fie din ce în ce mai complex, trebuie s fie cutat cu
10 LO N PAUL AL II-LEA, Centesimus annus, nr. 35: EV 13/187.
este începu tehnologic
ca omul. evangheliei transcendent
decapitalul
muncii
careaprerea
a fie
i aseme aseme
,så estepersoan.
di ce De faptul
munc"",
c£înseamn efecper procesul
este trebuiecreativ,
ansam
pentru
solutia.
care dezvoltrimuncii nu în sale. de
cu Intr-o
necesar umane
nu recunoasc
înses_i, laîntreprins
decisiv". asupra muncii dupå de
o rând, ale cum
asa
sa
mereu, dinobiectiv,
calitatea
act ca
deci
capitalul.
revolutia lumii formuleze, nucleul este înteles
fie un
BISERICII pentru asta
practic fundamentaleactiuni
cheii care, trecut"12,
_i execut
muncii primul s sa este instrument": 7/1398
noilor poate demnitatea lor
atenia raporturile asupraurgent de se uman
i
atunci omului
fundamental constituie omul în anumite
coninutul ce EV
când zoriipolitice se valoarea în u_or s muncii
A o nu tÉmp
SOCIAL secolului
putin s care cutate, i 3:
uman, atrage atunci este nu este economic
In
socialismul) considerat munca
sale"5
7/1393
nr. 7/1391 7/1414
7/1414
drumul .în _ifie -
si
care
acela
determinat i omul.i aspecte al realizeaz în un 14.09.1981),
DOCTRINA aflmneconomice
mai II-lea
umane
fie om,muncii", semnificaie subiectde primar,
doar EV EV EV EV
maiimportant II-lea
chiarproductiv, a principiu:c subiectiv: umanitii

parcurg industrial
influenteaz umane, s
faptul pentru este trei
independent 1:
nr.
2:
nr.
6:
nr.
6:
nr.
trebuie pur cont rmâne
omului al umane,ne al munciidomeniu13 decât produciei trebuie exercens, erercens,
exercens,
exercens,
Paul astzi Paul ci
a optica
,,evanghelii cele estepersoan, tinut eficient exercens
procesul tehnologice, muncii fie
acest realizeaz, este sa
ÎN
INTRODUCERE
viata Ioanale
s muncii
cea putin de
adevrata
Omul
împlinirea producie,
mijloace
blu
oacords Loan vietii c revolutia permite
în Munca din contmunca aciuni, trebuie Laborem
Laborem Laborem Laborem
Laborem
continuând constientä
nu sensuri în
al al ,, cauzã
obiectiv, maiias
face conchide ci ca
su, al fie speciali_ti, senscuprins demnitii
acest tine persoanei:
se fundamental condiiile carese acestei subiect toate, munceste o II-LEA,
Il-LEA, Il-LEA,
Il-LEA,
cu (nuse dobândi rând, Il-LEA,
a i
pentru
uman,
pontificatului
profund decât în
noile adevratul ce
munc cuvinte:
alte va slujeasc
aceste intotdeauna
noi Fundamentul s
capitalismul
este - lumina adevratul se doilea AL. AL AL AL AL.
aceea, situaie
descoperite
afl mensiunea
Rdãcinile trebuie când
de al PAUL
erort productiei
numero_i sarcini
se va Înainte iar
PAULPAUL PAUL PAUL
munca schimb£ în
Biserica de act El s
atunciun soan.muncii:al de
munca IOAN JoANIOANJOANIOAN
un De aspect loc Or, muncii,tipul În fapt, toate
in cte
tul nea nea, c tiv, 1 12 13 14 15
64 au si
5. PROFETIA (1978-2005) 65

.,8-a nscut prin munc i poart asupra lui semnele muncii umane"l6,
Aceast prioritate a trudei umane asupra capitalului i asupra întregului
procesproductiv este subliniat în evanghelia muncii, ca urmare a con_ti
inei ,,c prin munc omul particip la opera creatiei1", Nu numai atât.
Evanghelia muncii ne face cunoscut c sudoarea i truda, însoitoare in
separabile ale oricrei activiti umane, în loc s-l urâeasc pe om, il fac
colaborator al luiCristos-,om al munci" prin excelentl8 în opera sa de
eliberare i de rscumprare a omenirijl9,
^i pentruaceasta iese în eviden un alt aspect al muncii, de care tre
buie tinut cont: adic faptul c ea este mereu în mod intrinsec un act de
solidaritate, fie fa de muncitorii în_i_i,fie fa de toi ceilali. Or, solidari
tatea, care deriv din adevrata semnificaie a munciiumane, nu va trebui
s ffe o ,solidaritate împotriva" cuiva, negativ, ci - prin îns_i natura sa
-0,solidaritate pentru",adic pozitiv _i constructiv.
Ce justificare -întreab papa - ar avea, de fapt, o solidaritate care se epuizeaz
într-o lupt de opoziie de neclintit fat de altii, într-o lupt împotriva altora?
[...]Solidaritatea care-i are originea _iforta în natura muncii umane, a_adar
in primatul persoanei umane asupra lucrurilor, va ti s creeze instrumentele
de dialog i de colaborare20,
Astfel, discursul social al Bisericii, punându-se mai presus de sistemele
socialismului i capitalismului, dup ce a gsit în munc cheia esenial
a problemei sociale, demonstreaz c, în. lumina evangheliei muncii, este
posibil s se redea astzi muncii umane adevrata sa semnificaie i s se
întemeieze pe ea o nou solidaritate, deschis întâlnirii cu fiecare om de
bunvoin.
Evanghelia muncii
(Compendiu, nr. 269)
269. Pornind de la ,, Rerum novarum", Biserica a privit întotdeauna aspectele
munciiîn contextul unei problematicisociale care acptat treptat dimnensiuni
mondiale. Enciclica Laborem exercens aprofundeaz viziunea personalist
a muncii specific documentelor învturii sociale precedente i arat
necesitatea unei aprofundri asemnificaiilor i datoriilor care rezult din
16 IOAN PAUL AL II-LEA, Laborem exercens, nr. 12: EV 7/1439.
" IOAN PAUL AL II-LEA, Laborem exercens, nr. 25: EV 7/1499.
18 IOAN PAUL AL II-LEA, Laborem exercens, nr 26: EV 7/1504-1510.
19 Cf. LoAN PAUL AL II-LEA,Laborem exercens, nr. 27: EV 7/1511-1517.
20 IoAN PAUL AL. II-LEA, Discurs la a 68-a sesiune a Conferinei internaionale a munci
(Geneva, 15.06.1982), în L'Osservatore Romano (16 iunie 1982). Cu intervenia sa, papa
i_ipropune s dezvolte mai mult tema solidaritii, introdus deja de enciclica Laborem
exercens.
1/437. EV 8: rspes,
:. (Guudium
el 21
constitue evangheliei
si centrul înallä,ubirease ere_tine: vestirii bilitatea
credi pentru iubiriü,
tie evanglheliei martura une_te
Cu Biserica0 noastre,
zilele profund
din eriza îndeosebi
în care, decisivä
peimportana cxplicá
istorie. milenii de douà confirmatde evanghelic, invääturá Aceastå
(IIn
4,12).des£vâr_it" este
nol in
iubirea
lui i noi rmâneîn Dumnezeu alii, pe
unii jubim Dac
ne
vreodata. Dumnezeu vzut
pe l-Nimeni
a nu invizibil: Dumnezeu
cel pe
vizibil face a-l puterea
de are iubiri
adevratei Mrturia voi. în
este care
Dumnezeu, supranatural
lui a iubire aceea_i adic 13,34), Un
altul" ne
unul iubii v s a_a iubit, v-am eucum A_a alii. pe
unii iubii vS si.
discipolilor Cristos spune le noua- porunc dauo Vã cre_tine. iubirii a
transcendent noua"_i natura claritate stabilit
cu important
de Este
22,39). (Mtînsui" tine peaproapele
cat£u iube_ti
pe Sl
antic:
preceptul dep_e_tei 7,1ci
2), (Mt pentru
ei" voi facei_i voipentru
,
fac oamenii
s ca
vreti Totce aur: reguli
de
respectarea numai
în st
con nufapt,
eafilantropie.
De simpla dincolo
de mergecre_tin Iubirea
zadarnicl. universal
este nu fraternitatea
instaura strdania
ade ciubirii
i caleadeschis estoamenilor
e le tuturor
certitudinea
c£ dDumnezeu,
leel dragostea
lui cred
în careAcelora iubiri. a
porunc noua este transformrii
lumii- aici,a de
omene_ti
_i, -perfectiunii a
fundamentalá legea învac ne
timp, acela_i îniubire
i, Dumnezeu
este c
reveleaz£ Dumnezeu
ne cuvântul
lui menteaz:
Conciliul
co i Paul. sfântul spune 8,1), (1Cor edifc" Iubirea omului:
cetiiconstruirea pune
în cre_tinul
il care cimentul
pe esteIubirea
iubirii
Evanghelia 3.
3.nrJbid.,
. I
exercens,
I.nr. Laborem
omenesc. neamîntregului societiia_i familiei,a a
pers0anelor, moral a cultural _i economic,
i ci dezvoltarea numai nu
condiioneaz sociale,
problematici întregii esenialä"" a ,cheia Munca,
internaional". plan pe
naiunii fiecrei interiorul social,
în viaa în
adâncptrund nedreptate,
care dauni de
precum
_i suterin, dena,
oboseal
uma msur de nelipsit timp,o acela_i prezent,
în estmunc
e
specific,
îndar demnitate propria-i obine muncel lamunc,
de prin Zi
construie_te
dezi omului
se viaa umane: existentei fundamental a siune
dimen aceast legate
de
ameninri temeri
i a_teptri,
i dar nodeauna
i
intot apar probleme
no1, întrebrii nereu ivesc Deoarece
se munc: ,
BISERICII SOCIALAADOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 66
5. PROFEIA (1978-2005)
67

un mare semn care induce la credina în


irea unei societi pe msura omului.
evanghelie"2. fie pentruconstru
lat pentruce loan Paul al II-lea, indicând ,temele i
teristice, reluate de magisteriu în ace_tiani'" în doctrina saorient£rile carac
pe primul loc opiunea sau iubirea preferential fa de ceisocial, citeaz
De fapt, astzi - adaug el -, sraci".
având în vedere dimensiunea mondial pe care a atins-0
aceast iubire de predilectie, împreun cu decizile inspirate problema social,
de ea, nu poate så
nu cuprind mulimile imense de înfometai, de cer_etori, de
adpost _ide asisten
oameni lipsii de
medical _i, mai ales, pe aceia care nu au
îintr-un viitor mai bun [...] Viaa noastr de fiecare zi - conchide nici o-sperantä
_i deciziile noastre în domeniul politic si economic papa precum
trebuie s fie marcate de
aceste realiti3.
Discursul despre opiunea preferential fa de cei sraci deschide în
mod necesar discursul despre tema eliberrii crestine: eliberarea
de toate formele de sclavie, mai ales de ,noile srcii" umane i de
sracilor
turi ale pcatului", adic de situaii structurale de nedreptate, a crorstrucgre
utate cade, mai ales, pe cei mai slabi.
A vesti evanghelia iubirii înseamn a lupta pentru eliberarea sracilor,
a celor asuprii _i a tuturor celor marginalizai. De fapt, iubirea, atunci
când este adevrat i autentic, nu poate s nu cuprind în ea respectarea
i promovarea dreptiü. Ce sens ar avea a ofericuiva propria solidaritate
gratuit dac în acela_i timp ar trebui s se refuze ceea ce i se cuvinte prin
drept?
Lupta pentru dreptate este deja iubire. Paul al VI-lea a definit angaja
rea pentru dreptate ca msura minim a iubiri"4. Îns asta înseamn a
afirma în acela_i timp - adaug loan Paul al II-lea - c ,numai dreptatea
nu este suficient _i c, dimpotriv, ea poate duce la propria-i negare i
nimicire dac nuise permite acelei forte mai profunde, care este iubirea,
s plmdeasc viaa omului în diferitele ei dimensiuni"25
^ipapa dã motivaia acestei necesiti a iubirii, pentru ca dreptatea s
fie deplin: Egalitatea introdus cu ajutorul dreptii se limiteaz îns la
sfera bunurilor obiective _i extrinseci, în vreme ce iubirea i milostivirea îi
fac pe oameni s se întâlneasc între ei în valoarea care este omul însusi,
cu demnitatea care îieste proprie"26,
2 CEI, Evanghelizarea i mrturia iubirii,nr. 9: ECEI 4/2727.
BloAN PAUL AL II-LEA, Sollicitudo rei socialis (30.12.1987), nr. 42: EV 10/2673 s.u.
2 PAUL AL VI-LEA, Discurs ctre campesinos (Bogota, 23.08.1968), in L'Osservatore Ro
mano (25 august 1968) 3.
25 lOAN PAUL AL II-LEA, Dives in misericordia (30.11.1980), nr. 12; EV /926.
25 IoAN PAUL AL II-LEA, Dives in misericordia, nr. 14: EV 7/941.
Contributie 68
Ceterealitate trivit mentul
Omul Benedict
BIsericii
nelipsitevechi
27 omului capcana teasc? de cu între
grijirilerespect:nilor. adevr transforme
s domin ve le celälalt
_i au
transcendent, Asttel,
BENEDICT perspectivelor
amenintat
fundamentale
drepturilor de taa
co_marul;ginalizare 5. Evanghelia
s£ fost (Compendiu, 4-6)nr. arcreia
foame, doctrina întrevad raporturicalitatea 4.iubirii
Atât Iubirea ele. Descoperind petr£i o al decisivindic
noile _i aduc într-un
înnoii coincizând
vastedrogurilor, de Tabloul
medicale Este exploatarea conceptie
om
AL. care în structurile
numai XVI-lea, decisiv INTRODUCERE
XVI-LEA, srcii de sa Inserat în relatiilor
sauresLUrse arebine.
vastele fraternepacea _i pentru în
suprafee mul
posibil
r±mân sociali,
i mod 1mnunchi
deînvat
discriminare în ignor sinteza
sr¯ciei cele în iubirea c cu
Dumnezeu în
pe frai fat acolo materialist
Deus la
unuieconomice, care-lorizonturi radical
aceast omului i seste pâine a cu
mai
condamnate ca o
acolo tocmai ascunde
drepte aceast
construivestirea
caritas
abandonul care
ale poate in lucrare chiar de nu iubit ÎN
rzboaielor
ale dezastru nevoia_i unde lui necesar
elementare, raporturile de undeDumnezeu relatii fie (Mt DOCTRINA
onuluiplanetei?sociale... întâlnim le timpul prive_te perspectiv, i multumit de ar
directie
este
est fi sunt ceea 4,4;
dar extins imens, ale ctre structurile Dumnezeu,
umane despre
zdrnici o
(25.12.2005), la a_teapt
nostru este evangheliei
dintre
laeconomic, la pe cecf. iubire, nou
catastrofice? Sau expuse
vârsta dreptii conflicte,
atâtea Sau analfabetism,
^ifrecvent care tot om. ur, este a SOCIALA
apoi, foarte la pe suntmereu de Dtom: venitdreptate
în s omul care fiecare societate
b¯trânetii nu ajutor, care
Numai ssociale: sineomul mai 8,3) operele care
persoane, care
fata cum la existe _i prejudecata iubiri,
nr. mult au _i
Biserica caute capabili
s mai
28. disperarea în al e fiinele
om însu_i specific este conchide: din A
se înelege
problemelor fac ssectoarele case atâtea
înc iubirea
construiasc autentice.
sunt deprma pe i BISERICII
neprimitoare dac care adreseaz dezvoltrii dedreptatea o solidaritate
în în nesau s _i conVingerecaritate masura
discursul
tinem în
undepersoane vrea
bunvoin umane persoane s-l uman"".
special faa deoparte la se suntpopoare este schimbe propria
nonsensulul, adaug s amenii în
potrivit
,Afirmaia
encichcã
pcii, boal, s
i lipsite tuturor
se contribuie capabille acolo i tâlneasc omului.
desconsiderri la categorile care umane social
frecveri i1 la întretin s£regulile demnitate
capabi carecreia instru.
adposla a_teaptd
de poate
mor oame unde culti care
copi?" cele n în s pe il în polui a (0 al
ostile mar d _i
5. PROFETIA (1978-2005) 69

6. lubirea crc_tin conducc la denuntare, la propuneri _i la zelul pentrupro


iccte culturale i sociale, la o activitate rodnic ce îi sprijin pe toi cei ce au în
mod sincer la inim soarta omului pentru a-_i oferi propriacontributie. Umani
tatea întelege din ce înce mai bine c este legat de un singur destincare
cere o asumare comun a responsabilitii, inspirat de un umanism inte
gral _i solidar: vede c aceast unitate de destin este adesea condiionat _i
chiar impus de tehnic sau de economie i simte nevoia unei mai mari
con_tiine morale care s orienteze drumul comun. Fascinai de multiple
inovaii telhnologice, oamenii timpului nostru doresc cu trie caprogresul
sà fie îndreptat spre adevratul bine al umanitii de astzi i de mâine.
' IOAN PAUL AL II-LEA,Scrisoarea apostolic Nov0 millennio ineunte (2001), nr. 50 _.u.

4. Un ,,discurs" ecumenic
In acest moment, evoluia discursului social al Bisericii pare s fi ajuns
la maturitatea sa. Nu mai este oreflectie filosofic i teologic despre ideo
logii, nu mai este elaborarea unui model prefabricat, o ,a treia cale"; îns
nici nu se limiteaz s fie o simpl amintire a unor principiigenerale. In
schimb, el este a_a cum îl define_te Paul al VI-lea - ,,0 reflecie fcut în
contact cu situaiile schimbtoare din aceast lume, sub impulsul evan
gheliei ca izvor de reînnoire"28
A_adar este un discurs ecumenic" în sensuletimologic al termenului:
adic un discurs de valoare universal. Indicaile de principiu, criteriile
de judecat i orientrile operative enunate de magisteriu, în faa unei
probleme sociale" devenite de acum oproblem de calitate a vieii, sunt
valabile fr deosebire pentru toi, pentru toate situaile.
A_adar discursul social al Bisericii este ecumenic" a_a cum ecumeni
c·" (adic universal i comun) este îns_i natura crizei în care se zbate
timpul nostru. De fapt - explic Ioan Paul al II-lea - motivele care gene
reaz i alimenteaz situaiile de nedreptate prezente astzi în lume sunt
propriu-zis culturale", adic legate de viziuni determinate despre om,
despre societate i despre lume".^i conchide: In realitate, în centrul pro
blemei culturale se afl simul moral care, la rândul su, se întemeiaz i
se împline_te în simul religios". i, pentru c numai Dumnezeu, Binele
suprem,constituie baza inamovibil i condiia de neînlocuit a moralit
ti", osocietate reînnoit se va putea construi numai pe adevr, adic gra
tie întâlnirii dintre simul moral i simul de Dumnezeu". lat pentru ce
problema social adevenit astzi universal i pe plan calitativ, a_a cum

28 PAUL. AL. VI-LEA, Octogesima adveniens (14.05.1971), nr. 42:EV 4/766.


29 IoAN PAUL AL II-LEA, Veritatis splendor (06.08.1983), nr. 98 _.u.: EV 13/2779-2782.
1/1443. EV 40: nr. spes,Gaudium
et 30
bun. maiefectiv devin slumea
ca Bisericii social învtura
a ajute s
ropuneri ceprin mod, ce
concret
în mai vedea avorba
de aceea,e De
ene_ti"0, societii sufletul fermentul
sau spune, putea constituie,
am
pmânteasc
lumi;ea a împrt_e_te
soarta întreagi omenirea cucale
aceea_isträbate Bisericaîntr-adevr, discutii: oricrei afara în sigur
_i
apare lucru
,,ecumenic"-,
un astzi devenit Conciliului
_i anii profund
în
de
reînnoit pontifi, ceilalti continuat XIII-lea, deBisericii-
Leonal început
,,discursului
social" extraordinar
al reparcurgând
itinerarul Astfel,
al
fundamental
påcii. a rugciune
tema înfruntaîn pentru lI-lea,
a
voitde 1986),octombrie (27 Assisi decea
laîntânire, prima
Paulal Ioan pentru
începând
la de ecumenic, sens social"
în discursul aprofunda a
mult foarte înmultit s-au ani zeceultimii In
dedicate oficialeîntâlnirile societate. de
proiect noul inspire såcare din comun adevr unuic±utarea religi0ase
la
onfesiuni diferitele cre_tine
_i Bisericile duce parte, alt unitate,
de pe
omenirea
spre impinge parte, contemporane.
ode dac,
pe lumii ale Sale
comun
la rspuns a de
ungsi Necesitatea Oase.
etice
univer. provocarile din fraii pe $l
confesiuni
religi. celelalte _i
din crestine Biserici diferitele
deoarece
îi el asa),spunem s (catehnic sens Sens,
in
mult mai implicâ tot
intr-un _i devenit Bisericiia social
al discursul "Totu_i,
alt ,,ecumenic" nu
,ecumenic". universal, discurs un cur±spund
decât spoate
Biserica ecumenic", problem adevrat niciodat:0 fusese nu
care la
SOCIAL¢ADOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 70
BISERICII
PARTEA A DOUA

PROPUNEREA SOCIALÀA BISERICII


6. DE LA DISCURS LA PROPUNEREA SOCIALA"

Evanghelia nu este o carte de citit. Este o carte de tr¯it. Nu este vestit


siscris numai pentru alumina minile _i congtiinele, ci, mai ales, pentru
aorienta existena.
Prin urmare, discursul social" al Bisericii, care traduce evanghelia în
principii de reflectie, în criterii de judecat i în orientri de actiune, nu
Vrea s fie _i nici nu poate s rmân un discurs abstract. Citirea sem
nelor timpurilor", fãcut de Biseric în lumina evangheliei, nu este un
simplu exerciiu teoretic, ci este orientat în mod esenial ca s lumineze
alegerile ce trebuie fcute.
A_adar, în mod inevitabil, discursul social al Bisericii se transform în
»propunere sociala". Deci gre_esc cei care ar vrea s reduc£ interventile
sociale ale magisteriului la o simpl amintire a câtorva principii generale i
nimicmai mult; în acela_i mod gre_esc cei care ar vVrea, în schimb, s£vadà în
ele chiar propunerea unui model de societate, deja frumos i confecionat.
Desigur, clarific Paul al VI-lea - învtura social a Bisericii este
în sine dinamic _i-i însoe_te pe oameni în cutarea lor. Totu_i, ea nu
intervine pentru a autentifica o anumit structur i pentru a propune un
model prefabricat"; ,nici nuse limiteaz s£ aminteasc unele principii ge
nerale"; în schimb, în virtutea naturiiînse_i de ,refiecie fcut în contact
cu situatiile schimbtoare din aceast lume, sub impulsul evangheliei",
discursul social al Bisericii se traduce în propunere" etic i cultural i,
de aceea, acioneaz ca adevrat _i eficace ,izvor de reînnoire"1.
Asta înseamn a spune c£ i discursul social al Bisericii (ca orice alt
discurs") are un sens" al su, o ,semnificaie" a sa. Deci este vorba în
aceast parte a doua - de a scoate în evident care este tocmai ,sensul" ce
lor osut de ani de învturi sociale ale Bisericii. Exist olegtur logic,
0propunere social" care s dea unitate multiplelor interventii prin care
magisteriul, din când în când, a luminat cu lumina evangheliei provocrile
mereu noiale istoriei?
La aniversarea centenaruluienciclicei Rerum novarum, Ioan Paul al II-lea
a reafirmat în mod solemn c pentru Biseric£mesajul social al evanghe
liei nu trebuie s fhe considerat oteorie, ci, în primul rând, un temei i o
motivaie de actiune",
PAUL AL VI-LEA, Octogesima adveniens (14.05.1971), nr. 42: EV 4/466.
2IOAN PAUL AL II-LEA, Centesimus annus (01.05.1991), nr. 57: EV 13/251.
13/2784. (06.08.1983),
EV101: nr. splendor Verntatis l-LEA, AL
PAUL lOAN s
onvingtoare
lar3 i social, propunere gasità0 trebuie mileniu, treilea
de-al celui început
al negativ
acest caracterizeazà care modele,
va de
golul nostru: de siJori
în timpului trud adevrata
a este aceasta Asadar
realizat trebuie care
societate comnun
de proiect un la
privire consens
cu amplu lipseascun trebui
s dacar puin foarte lalosi
urmate
foar trebuie carepoliticestrategiile priv1re
la laborios
cu acord un
ajungereala ideologic, perioada terminat S-a dupce astzi, aceea, De
XVI-lea. Benedict
al
insist
mult nostru timpului problemea mari acestei Asupra pericol³. rui
oric voia lsând-o
în moral", referint desigur punct orice civile tuirii
convie iacare îi II-lea, alPaul loan denuntat
de .relativism
etic, acel
lamult mai expune
si Sfâr_itul
lor ele. intre
dialectic societate,
în despre
viziuni atâtea purttoare
tot de erau
populare; mase întreg1 unor gajrii
orientrian valori
i principii, ofereau råu, sau bineAcestea, ologiilor.
sfâr_itul
ide de
lsat golul umple s carepolitice", ,culturi
etice comune
uneivalorilor jurul adic
în sociale",,,propuneri unei ale fond liniilor
de
jurul posibil în consens larg mai construi
cel urgenta
ade vine aici De
rezolutiv. fi nu va
perfect) ar
fi(oricât c"
,inginerie
politi împrt_ite,
nicio larg etice valori întemeiat
pe de Societate
comun
de proiect frun politic, cultur lipse_teo dacrealitate, In
trata! le amodul
de înales,
const,
mai problemelor substanta constitutional",
cum _i ca tuional i
,inginerie
insti despre sfâr_it fr discuia continu exemplu, tratate.
De
trebuie problemelor
care substanta" metodei"
fade inportana valua
suprae tendina
ade rspândite
este superficialiti acestei semnal Un
proiect. actionând
fr un adic samblu,
an
cadrul
de vedere pierzând
din chinuiesc, necare grave
problemele la
ediate soluii gsi urgenta
ade cuprin_i
de läsa ne aaceea
de estedioas
primej mai cea ispita lumea, afl se
care tranziieîn criza
de în
fapt, De
societti. construirea
noii inspire sescare social
din propunere oorao
necesitii
ela ade baza last careprincipal motiv un
ales, maExist,
i
social". ,,propunere posibil o sar_i
nece este msur ce în
este pus trebuie întrebare
care prima Desigur,
sociale
,,propuneri uneiMotivul 1.
societai. noiConstruirea
unei
curaj
în angajeze
cu invitându-i
ses bunvoint, oamenilor
de tuturor ^I
tinilor face Bisericao care social
propunerea"
pe sprijin se
care Pe
tivaiile _i
fond liniile
de bine mai definit important
de esteA_adar
BISERICII SOCIALA DOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 74
6. DE LA DISCURS LA PROPUNEREA SOCIALÁ" 75

împrt_it în principiile de fond, în criteriile de judecat si în prioritile


operative esentiale, pentru a rezolva probleme deschise pe care secolul al
XX-lea le-a läsat ca mo_tenire generaiilor din cel de-al treilea mileniu. La
provocri noi, care astzi ii implic pe toti, trebuie cutotii împreun s dea
un rspuns nou! Dar în ce msur este lucrul acesta cu adevrat posibil?

2. ,,Propunerea social" aBisericii


Biserica, atât cât îi revine, ofer cu discursul su social, de fapt, o con
tribuie decisiv la discernmântul care se impune astzi în faa alegerilor
care trebuie fcute pentru a elabora o nou propunere de societate, o nouã
civilizaie.
Înväturile sale sociale nu furnizeaz direct nici osoluie tehnic la pro
blemele grave care ne chinuiesc; îns ofer un fundament moral care poate
f împrt_it chiar de toi oamenii de bunvoin, pe care se poate construi
împreun noul proiect al unei ordini sociale mai umane _i fraterne.
Întregul sens al discursului social al Bisericii se poate rezuma tocmai
într-o ,,propunere" concret pe care Ioan Paul al II-lea o formuleaz astfel:
La crizade civilizaie trebuie rspuns cu civilizaia iubiri,întemeiat pe
valorile universale de pace, solidaritate, dreptate _i libertate, care au în
Cristos deplina lor realizare"4,
Aceast£propunere nu Vrea deloc (a_a cum se tem unii) s restabileasc
o nou form de hegemonie cultural a Bisericii, dup ce a pierdut-o pe cea
politic, o dat cu sfår_itul ,regimului de cre_tintate".
Propunerea social a Bisericii privind civilizaia iubirii", coninut în
discursul social al Biserici, se na_te, în schimb, din con_tiina c Biserica
îns_i are datoria de a oferi contribuia sa specific (religioas, etic i cul
tural), deoarece ea este expert în umanitate, fiind depozitara misterului
lui Cristos Dumnezeu-Om, care ,ildezvluie pe deplin omului pe om"5.
Or, evanghelia ne dezvluie tocmai ,c Dumnezeu este iubire i în ace
la_i timp ne înva c legea fundamental a perfeciunii omene_ti - _i, de
aici, a transformrii lumii - este noua porunc a iubiri"; de aceea- conchide
Conciliul - ni se d certitudinea c tuturor oamenilor le este deschis
calea iubirii si c strädania dea instaura fraternitatea universal nu este
zadarnicã", din orice parte ar veni ea.
Cu discursul sãu social, Biserica, de peste o sut de ani, continu s
insiste asupra viziuni despre om i despre societate inspirat din iubire,
4IOAN PAUL AL II-LEA, Tertio millennio adveniente (10.11.1994), nr. 52: EV 14/1807.
5 Gaudium et spes, nr. 22: EV 1/1385. Prima enciclic a lui Benedict al XVI-lea, Deus
caritas est,constituie o aprofundare preioas a acestui lucru care este inima cre_tinismului.
6 Gaudium et spes, nr. 38: EV 1/1437.
77.(1995) generale
34Congregaiei Decretele in23, nr. Decret
4,
convingerile înstuturor, comune Sunt angajri
nu acestei religioase
ale
Motivaile pmânte_ti", vieistructurile prinmanifeste
i trebuie
(Ef6,l2 rului" duhurilor împotrivaîntunericului, lumiaacestei ctoriloros
condu-
impotriva lupta, convertire
prin i continu printr-o sufletului,ci,
adâncul ascund în trebuie
so speran«
nu ei Aceast 8,25). Rom (cf. veni
rbdare Ef5,16; de
Ce
speranta, credina_teapt
i cu statorniciîn _i4,5) dac,fägdui
rscum- Vamrirea Col nei (cf. fa ai fi arclipaat pr seEi
societate. familie
îin si zilele, în toate de
vistrluceasc
aa în evangheliei
s
putele încât astfel comporte îndemnai
se s sunt credincio_ii
laici, sebit
deo" mod Crestinii,în pmânt", paradispe ex1sta
un poate con_tiina nu c
bun, C mai lune construio posibilitatea
dea încredere
în oamenilor inspir le
deoarece social,domeniul angajriiîn elan mare inmprimun cre_tin Speranta
(Conpendiu,
579) nr.
iubirii"
Civilizatia
ele?pentru
nol sunt uman, istoriaînrdcinate în de_i experiente
care, abordri i spre
deschida stimulate
se
s postmoderne
fipot moderne i culturile dialog,
umand.
experiena coparticipare Prin
la valori
oi împrt_ire de omului,o berarea
dezvoltarea eli 1 pentru comun angajare via, împrt_ire
o de bazat
ope
trebuie dialogul înseamnc astaConcret,
dialogheaz zadarnic. fi va
comune,
ori probleme
despre care egali întâlnire
de oori agnostici
fiva atei
_i de
noasSlujirea succes. fa tr
avea poate care plecare punct
de singurul este critic,
secular cultur necredinciosi,
într-o cre_tini ^i
i pentru comuneexperientei rul
interio dinlucra prietenie
ade respect
_i construitpe sincerätentativ
- O
intercultural: dialog sincerprintr-un cre_tin, socialå propumere pentruo
lucreze iezui
sii toangajeaz
i pe Ordinului) i(,Parlamentul"
Societi generalã aCongregatie Isus lui
34-a dens,a bogat _iparagraf Intr-un
împreun. merge pentrua celuilaltrespectarea
- -întemeiat pe întâlnire
realizao aproiect,
deci propriul impune nu avorba
de A_adareprime_te.
oferi fiecare cruia virtutea spirituale, în culturale
i valori schimb
dintr-un numai rezulte de
såpoate socialã",propunere nou Astzi,o
interreligios. intercultural
_i dialog
printr-un
cinstit numai real1za va se ea sa;numaia propunere"
aceast îndoieli este nu
c are mai Biserica
nu teologic, vedere punct
istomie vedere de din fie
de
punct din definitiv,
fie dep_it considera poate nåtise
"
crestregimul
i. dupce astzi, solidaritate.
Ins din dreptate
i diadic
n
BISERICII SOCIALAADOCTRINA INTRODUCERE
IN
76
6. DE LA DISCURS LAPROPUNEREA SOCIALÄ" 77

morale care decurgdin ele constituie un punct de întâlnire între cre_tini _i


toti oamenide bunvoin.
loAN ALXXIl-EA, Mater etmagistra, in: AAS 53(1961)40.
" Lumen gentium, nr. 35.

3. Dialogul intercultural
In timp ce astzi se insist din diferite prti asupra necesitii dialogu
lui intercultural, este important s nu ne facem iluzii. Nu este un lucru
u_or. De fapt, rmân multe dificulti serioase, în special în ce prive_te
confruntarea dintre cultura cre_tin _i cultura laic, de_i criza spiritual a
timpului nostru a deschis, fr îndoial, posibiliti inedite.
Dificultatea cea mai mare se afl în faptul c _i cultura laic se întreab cu
privire la acelea_i teme care sunt în centrul discursului social al Bisericii
(raportul dintre raiune, adevr i libertate, sensul vieii umane i al isto
riei),îns pre-înelegerea problemelor este diferit.
Pentru cultura laic, raiunea este un absolut; ea face adevrul _i rmâ
ne criteriulunic i inapelabil. Istoria este pur devenire", fär alt semni
ficaie decât aceea pe care omul poate _i vrea s i-o dea. De aceea, tot ceea
ce transcende raiunea i imanena istorieinuintereseaz, este considerat
neinfluent. Consecinta inevitabil este c, dac nu exist nicio realitate
absolut, nici mcar omul, nici mãcar con_tina sa, demnitatea sa i viaa
sa nusunt valori absolute, ci relative. In acest moment, libertatea nu este
altceva decât posibilitatea de a satisface propriile dorinte, de a face ceea ce
se vrea, cu singura limit a respectrii libertii celuilalt.
In schimb,pentru cultura cre_tin, raiunea uman estecapax Dei,este
deschis la cunoa_terea adevrului care o transcende, de care este lumina
t, pe care ea îl descoper i nu-lcreeaz. A_adar libertatea este sinonim al
responsabilitäii în alegerile pe care omul le face, conformându-se voluntar
normei etice ce transcende con_tiina fiecruia, de_i în ea se afl sculptat
în mod natural. Deciistoria nu este o iîntâmplare", ci este un plan" pe
care Dumnezeu îl realizeaz£cu Providena sa, fcând s-i slujeasc i acti
vitatea liber i inteligent a omului. Evenimentele istorice sunt, desigur,
schimbtoare i contingente, dar exist _i realitäi _i adevruri absolute _i
imutabile, care dau continuitate _i semnificaie evenimentelor schimb
toare ale istoriei umane.
Aceast divergent de vederi cu privire la teme fundamentale a generat
olung serie de neintelegeri _i de ciocniri între cultura laic i cultura
cre_tin. Pe de o parte, oamenilor Bisericii le-a fost fric de nou; au înteles
destul de târziuc tolerana, libertatea de con_tiin, de gândire i de ex
primare, egalitatea tuturor confesiunilor religioase în fata statului i alte
24. nr. Decret
4,
24. nr. Decrel
4, B
universale.particularesi valori másurä)
de 0arecare (int'-0purttoare reu
me
estecultur orice niciodat
c£ uitam trebuie
sa parte,
nu alt de Po
su.impactul universalîn devine
modern,
care puternic culturå prOmovate
ode valori sisteme
de rád~cini
în
proprile are lumii
iist1ructuralä a nedreptatea Contemporane
c
artm såeste
criticeculturii oferi putem careContribu1l
o pe importante mai celedintre una
lucru!-,
pu1n nu
e exemplu
i - propuse;
de puteaui nuieri mai pân care teme
privirela intercultural
cu _i dialog ctre
un drumul fapt, netezit,
par altä Conciliului,
de pe pastorale
ale doctrinare
i rezultatele de parte,i au to
ideologiilor,
odepe sfår_itul grave,dificulti acestor pofida totu_i,
în Si
oferit8. special
de nimic
avea vamodernitii
nu
laice, valorile decladifer
r cre_tinnu viata Dac
egoist
L.. viat de
promoveaz
mod un spiritualà
transcendena
1 refuz
care
valorilor opus radical mereu este Cristos Chemarea
lui spirituale
[...]
umane_i valorile distructiv
de
fa fie secularizante,
spoate rationaliste
_i
chiar adesea accente tehnologie,
cu _tiin _icaracterizatde modernitatea,
iube_te carecultur observat
oc comportamentului.
greu
de este Nu a_imii
ini mintii,a convertirea oei la de
cere oameni
_i provoac
pe deoareceîi t,
rezisten mereu provoca Cristos
va evanghelia
lui recunoa_tem
cã Trebuie
s
critic:con_tiün de
desf_oare
rol un nupoate
s cre_tinismul
nu
iezuiilor , documentul
al
citat subliniazi cum a_a climutabile?
-ar E
adevrurilor negarea absolut,
cu
raionalismul materialismul,
cu cumul,
imanentis istorie
cu despre viai despre omdespre
, spiritual dent_i
transcen viziunea concilieze sesputea arcum fapt, dep_it.
De de
u_or
de
dificultäile
fel lapar toate Desigur,
nu credin. culturi între turale
nenarupturi neinelegeri_i evite _tünifñc)
s£ _i (teologie
i planuri dou
celor
diferenta clarifice s putut intercultural
fiar dialog cinstit Un
sufletului.
spiritualitatea crearea
_i negând teologic, natur de
concluzi _tiint deduc
din pretindea
s laic cultura darwinist,
când lui
voluionisms cazul soarelui,
înfie jurul învârte
în pmântulse negând
c
_tiinifice, concluzii Biblie deduc
din pretindea
så Biserica când Galilei,
cazul înfie alta, departe
_i ode
gre_it s-a toi, cunoscute
de exemple da a
Pentrureligioase. adevruri negarea
de ele dindeduc pretinzând
s tate,
liber valori
de noile stiinta i ideologic, impropriu, mod adesea în folosit
moderne
au laiceculturii
reprezentani spunem
c sã
cinstit este parte,
alt cre_tinismului.
deIns,pe spiritul sintonie
cu erau
în chiar gheliei,ci
impotrlva
evan erau nu numai
c moderne
nu laiceculturii ale,valori
BISERICII SOCIALAA 0N
DOCTRINA INTRODUCERE 78
6. DE LA DISCURS LA PROPUNEREA SOCIALA" 79

De fapt. omul este incapabil s adere la eroarea pur, deoarece inteligenta


sa este fãcut pentru adevr. De aceea, orice elaborare cultural _i orice
ideologie (chiar i cele eronate) au mereuo parte de adevr; i acest lucru
face posibilàacceptarea, începerea unui drum comun, pornind de la ceea
ce ne une_te. Motivul este - a explicat Ioan Paul al II-lea în discursul su
la ONU, la aniversarea a cincizeci de ani de la înfiintare - c£
orice culturåeste un efort de reflecie asupra misterului lumii i îndeosebi al
omului: este un mod de a da expresie dimensiunii transcendente a vieii uma
ne. Inima oricrei culturieste constituit de apropierea sa de cel mai mare
dintre mistere: misterul lui Dumnezeu10
Pentruacela_i motiv, Gaudium et spes îi îndeamn pe cre_tini ca, în di
alogul cu celelalte culturi, s ia at:itudinea nu numai a celui care d, ci i a
celuicare ascult i prime_te; de fapt- explic Conciliul-, multe elernen valori
te de adevr" se gåsesc _i la acei necredincio_i ,care cultiv înaltele
umane fr a-l recunoa_te înc pe autorul lor"11,
Benedict al XVI-lea specific:
Credina sprijin raiunea s-_i împlineasc mai bine datoria i s vad mai
social
bine ceea ce îi este specific. Aici se situeaz doctrina catolic: ea nu vrea
acelo
s-i confere Bisericiio putere asupra statului. Nici nu vrea s le impun
ra care nu împrt_esc credina sa perspective i modaliti de comportament
raiunii _i s
care îí apartin. Vrea s contribuie, pur i simplu, la purificarea
i acum
poat fi aici
ajute pentru a face în a_a fel încât ceea ce este drept s
recunoscut i apoi pus _i în practic".
Astfel, astzi, fiind încheiat perioada rigidelor absolutizri ideologice,
cuta
cultura cre_tin _i cultura laic pot s se confrunte cu senintate, în
_ide elemente comune de adevr.întâlnire care O
re de valoriîmprt_ite
împreun la
poate s fie rodnic. De exemplu: de ce nu s-ar putea ajunge
reevaluarea corporeiti, fr ac¯dea în materialism? Sau la a recunoa_te
valoarea raiunii fr acdea în raionalism? Sau a admite legitimitatea
pluralismului fr a-l identifica cuagnosticismul? Sau a recunoa_te laicita
tea i autonomia realitilor temporale fr a intra în laicism?

Dialog: criterii de discernmânt


(Compendiu, nr. 569)
discernnântului o constituic
Osituaie emblematic privind exercitarea perspectiv
functionarea sistenului denocratic, conceputastözi de mulfi într-o
50- aniversare a înfiinrii (05.10.1995).
10 lOAN PAUL AL II-LEA, Discurs la ONU la a
nr. 9: EV 14/3248.
"Gaudium et spes, nr. 92: EV 1/1642.
est (25.12.2005), nr. 28.
1 BENELDICT AL XVI-LEA, Deus carilas
valorile
telegerea »propuneri 80
nutualitate,
religioas. La nevoie
pe decursul cesit
îi catolici_i ii
contributie
13
14con_tient Totu_i,
Dejainterreligios
Dialogul 4. promovând
spiritul referint toi; acela_i
cialepectând terminat
înagnostic de
Nostra e începutul ,Case cares Astzi, îndeamn morale, fa promovarea _tiinific nusau rea context,
Nostra numai În se domenii
morale, i necesitatea de în
mai Conciliul
dialogului
s aceast poate
aetate,
aetate, a_a rec1proc secolelor precum dialogul politice;
evangheliei propriatimp, realitidiscernmântul
c£ întemeieze dup sociale" autonomia la i
o De urgent pe indispensabil
recunoasc, INTRODUCERE
chestiune fapt cum celui renunta, relativist,
cummajoritate
nr.
nr.soluionarea pacea toi con_tiina tripla legturasituaiefamiliei economice
deciziilesau
sfâr_itul - identitate care
3: 2: au _i
scrutând _i i ca,
EVEV explicatest - de-al ì ca, intercultural
adecvate fa sunt
ca i s£existat valorile a lui legitim i în
1/860.1/858.
proiectul uitând colaborrii Isus indisociabila întenmeiate
sunt cum fac
de treilea niciodat libertatea, apere s dimensiunii de judecata dintre obiectivitatea
_icare
productie
toate perioadei trebuie trimitere conditionat este ÍN
gravelor loan pstreze semnele provocrilor valorile
Cristos. i, utile sunt conduce
socio-culturale
du_mnii
trecutul,
i atotodat,ordinea în DOCTRINA
cercetrile s realitilor câtevasfinenia mod
Paul mileniu unei promoveze s spre cu s este supranaturale, i pe la
economic ideologice,
valori
noicomune adeptii
timpurilor etice
fidelitate în cstoria exigente cu de la
probleme alregseasc i vin numai
_i ideea
II-lea societåi,se binele s _i s disponibilitatea
angajarea legalcriterii careconsiderente
totul SOCIALA
disensiuni, se icelui intrinsece vieii, exactitatea
sociologicesimte promoveze
bunurile
spirituale
celorlalte temporare; c
strduiasc aflate de un fundamentale: influeneaz obligatoriu
naionale împreun
tuturor
lumea de-al fa i dintre morale adevrul
saulumea , - laaspectîndeplinindu-_i indisolubilitatea
ordinea
la dialogul a social, A
puternic al
a de politice.
astfelde BISERICT
de acum ajuns treilea fiecrei fundamentaleinformailor,
un fucerceta r
cu unei
postmoderna acestia"13,. religi, fvalorile
a este
oamenilor al fa brbat
de dreptatea sincer moral, atunci
organizare. _!privire spirituale Conciliul
îns interreligios.la elaborrii
mileniu. cre_tinul
de viaa Într-un ca
astzi nevoia concluzia
dorind distinctia
de
problemevalorile
naturale, dialogul :_i când un
la pentru i misiunea fidelitatea cstoriei, o celor produS
nternaionale tot e comune de su s femeie. la are
cererea daca catoñ
0
unei morale, si. s£raci
care
juridici ma sp iri- ne alta res. fac loc de-
p u în so cu in
81 un al dep_easc toii adreseaz sinvitându-le
unificatoractuali
Numai
pcii
II-lea
demnitatea
omu
despre larg:
ecumenic, i
concre lo
foamea
în
fraternitii
construi
Catolic unicului
mutual
cunoa_terea
dep_i dialogcele în dezvoltarea
au la ale
cu de important
împreun carei
al pstrarea scar lipsa la
comune
dialog
simtim
Conciliului, Paul pentru rugciune
s
religios"5, el plan lupta sunti
a
Bisericaai
pentru apel
_i aceea, Ioan o fü
încât o
SOCIALÄ" coagulant
ideologi. lume, în pe la p£ci; bunurilor
cum con_tiina oamenii,
umane.
înelegerea cauterol pentru la
constant valorilor
religii 13/258.
care preponderent cultiva, domenii Testament,
conchide social, pentru
asa aurgentDe din promovarea s un comun
demnittii
ap±rarea EV
si pe naste. nostru, favorizeaz _tie jucat altor
convingerile
comune
pentru inechitabila toi printr-un a
eticfactor
PROPUNEREA de dramaticreligii
cultural, a diferite între_te ei întâlnirilor 60:
pentrucre_te sei de
convins- pentru eficace 13/258.
doctrina
Vechiului credincio_ii nr.
ordin produse se timpului
invitatiacare marilor rol om16. ca au angajarea (01.05.1991),
EV
ca un rodnic
în umane; poate i pentru m¯rturii
_i
de acioneze societti suntvitor, de interreligiosrealizeaz multiform pcii comun
prin religiile
caracterizeaz spiritul 60:
socialeurgena
moral tuturor demne
ecumenic.
distribuireaacomun nr.
precise Intr-adevr,
teren mizeriilor i al crora
pentru lumii, de invite
LA repet persoanelor evrei_i spiritual 2002 annus
annus,
nivel în
drepttii în unei
cooperare:
depinde
s£ ipoliticela noii i
DISCURS societi un s
valori - cre_tine
i
astzi
i nr. este
se
(Compendiu,
535-537) cooperare
calea fratii baza religilor Biserica,
traditia
_i continu
a ianuarieCentesimus
Centesimus
poate
la papaa_aetic unanim care împotriva se
discriminri loc
ecumenic social analfabetismul, Patrimoniul social
LA necesitmondiale spunem Dumnezeu.
avea,
unei colaborarea
demnittii faciliteaz cu al pe de care oriceumane.
familii
întregii
la
viitor reciproc, credincio_ii
suflet 24
DE
moment,
diviziuni
spiritual Bisericilor de dialoga forme omului.
Assisi', 1986, II-LEA,
II-LEA,
construirea Doctrina eficientAceast Pornind Doctrina pcii,
6. un mrturievor în octombrie
ci societi s da Dialogul poateun oricrei potrivite promovarea
de religiile _i Dumnezeu. a
realizarea
la
AL AL
social, Drofundele
fundament acestca dea apel creat aprarea si împreun stima toi integral PAULPAUL
- 535.dialogul nevoia, Cristos
cuine. 536.c 537. loc
zând-o o i între avut 27 loANloAN
noii In astzi un dea luic în t _tie i rea mai
ori - _i 19 °
interreligios iubirii
preocupat ici
popoarelor. perspecloan pe
cheam
laDumnezeu con în întâlnire
între
re în sin geografic
_i
istoric
a
care
în om ele în di umana: progresul
religioase,
rscumprare, de simtael rscumpåra (22 decem
fratern, Assisi, care
vine uneste
planul unitateacestea,
creaieL.
esteerori". care Un fiecare
scop,
s
ia esenial în 1986. simplu putea
revelaiei cu la cultura unic în
s-aprofunde. i ambele fiecare
fiint
uman pe ce la sunt radical
conducerea toate Romano
monoteiste dep_ite al oamenilor9
12/656.
BISERICII dialogului
ll-lea întelegerea
insuficiente teologic, decembrie orienteaz£ rspunde
Ceea vor
indivizilor, acest la dac si
fi contingent,
de cu
i
plintatea orizontul
ar chiar
aceast papa- creatiei EVL'Osservatore
al mai principal vzute personal,
de uman. si chiar Dumnezeu.
teologice oricare cu fie 55:
si creatie la
A
SOCIAL
Paul missio
motivele lecturareligii 22 i s este divin, viata
ontologic divergenele, nr.
numailacune,
feluri,
nu spre pe pielii, îî principiu trebuie de conchideevenimentul
Ioan împ±rt_easc trebuie Romane,
religii
actioneze, societatea
naturla care con_tieni
plan în (07.12.1990),
Redemptoris exprimare drumul extrem marilor de lui i în
el. pentru
DOCTRINAcã etic, contin culoarea provine i unitate acela_ial realitateaRoman, Roman
motive de diferitele uman -
istoriei
spunem monoteiste,
luat unic natur de i darplanpe
si _i ai
important planCuriei s£
divin timp fie II-LEA,
RedemptorS
Missio
croracestea este diferentele
de nu în lor,unic
întemeiatå CriaCuria
istoric£ ecumenic i fi _i acest ce faptgrandios inserare
le multe
pe enciclica în tr£iasc£ dezbinå in
ÎN så s a Bisericilor
decizia papaar care acela_1
de ceea un så divViZIUnile i urma
a si dac oricare adesea Dscurs
la
cu este
teologic spirituale, lu
INTRODUCERE necesitatea
important
natur± voind religii
Cristos. singur este la mare Discurs
explicat în coerent£ divin; de o
în face prezentchiar
mi_carea de motivat
s
msura în popoare
expriml8,
ce
de planului universal,
mai lase
destinaie,
el neamurile, marile este tuturordecât
un
scop,
întâmpl unific unitii degrab, putea depå_1te II-LEA,II-LEA,
scrie lor religii, 1986.
octombrie
27 ceea este cel nu
lectur de lui a _i
sens, - principiu vor
realizarea så
întemeieze bogiile
estenumai - a
misterului lume în în i i schimb, ordinea
sens în
Jnitatea IoaN
PAUL,
AL AL AL,
El de aceea,
sale.
se
între II-lea
prezentanii
exist
Nu se se oameni
promoveaz
popoarele mai de fi inclu_i
Oamenii poate
toate
Cristos _i aceea,
carei pot PAUL PAUL
Totu_1, stituit acest aceast crescut acest
provin, origine.
5.0 sunt nu IoaN1986).
brielOAN
sine prin De deosebi al
Dacå nu
In In gur De ei în în
spre

Sunt
rii.
nusâ-i tiva Paul în
trevin, 17 J8 19
82 si
83
6. DE LA DISCURS LA ..PROPUNEREA SOCIALA"

nu trebuie consi
lat pentru ce dialogul intercultural _i interreligios
lerat numaio metod" sau o ,tactic" pastoral. EI face parte din mi
c de acum este o
siuneaevanghelizatoare a Bisericii"20, nu numai pentru
contextului istoric _i
necesitate obiectiv, format o dat cu schimbarea
dialogului este
cultural din zilele noastre, ci, mai ales, deoarece categoria
centralà în îns_i revelaia cre_tin i deci în evanghelizare. Revelaia
instaura
supranaturalåpe care Dumnezeu însu_i a luat initiativa de a o
dialog în care Cuvântul lui
cu omenirea poate så fie reprezentat într-un Paul al
Dumnezeu se exprimåîn întrupare i apoi în evanghelie", scrie
VI-lea în enciclica Ecclesiam suam.
raport
Este nevoie ca noi s£avem mereu prezent acest inefabil _i foarte real
dialogic oferit i stabilit cu noi de ctre Dumnezeu [..J, pentru a înelege ce
raport trebuie ca noi, adic Biserica, s încercm s£instaurm _i så promo
vm cu omenirea?1

A_adar dialogul interreligios este important din punct de vedere istoric


_i necesar din punct de vedere teologic. Totu_i, el nu scute_te de la vesti
rea explicit _i integral a evangheliei, nici nu poate s ia locul acesteia:
Biserica nu vede vreo contradicie întrevestirea luiCristos i dialogul din
tre religii. Ins easimte nevoia de a le coordona în cadrul misiunii sale"2,
De aceea, propunerea social" a unei civilizaii a iubirii, de_i trebuie
s se elaboreze prin dialogul ecumenic" intercultural i interreligios, nu
poate s nu fac referint direct i fidel la vestirea evangheliei.
Astfel, se ajunge la inima problemei. Astzi se impune o ,nou evanghe
lizare",într-un context istoric care propune din nou provocri _i dificulti
asemnätoare, în multe aspecte, cu cele cu care a trebuit s se confrunte
primele comunitäi ere_tine. A_adar este necesar ca Biserica s se reînno
lasc, înaintede toate, pe ea îns_i, pentru a parcurge cu credibilitate noile
ci ale evanghelizrii. Dar ce ise întâmpl astzi Bisericii lui Cristos?
Intr-un fel, se întorc timpurile apostolice. ^i Dumnezeu, care conduce
Biserica sa, o purific i oreaduce la puritatea de la începuturile evan
ghelice. Nu este prima dat când se întâmpl asta în istoria bimilenar a
cre_tinismului. Dar este important pentru noi s fim con_tieni de asta, la
acest început al celui de-al treilea mileniu.

loAN PAUL AL II-LEA, Redemptoris missio (07.12.1990), nr. 55: EV 12/656.


PAUL AL VI-LEA, Ecclesiam suam (06.08.1962): EV 2/193.
22 IOAN PAUL AL II-LEA, Redemptoris missio (07.12.1990), nr. 55: EV 12/65.
7.O NOU PRIMVAR CRE^TIN

Oprivire la suprafa în lumea de astzi dãimpresia izbitoare a numeroase


faptenegative cepot duce la pesimism. Îns acest sentiment nu este justificat:
avem încredere în Dumnezeu, Tat i Domn, în bunätatea i îndurarea lui. In
apropierea celui de-al treilea mileniu al rscumprr, Dumnezeu pregte_te o
mare primvar cre_tin, care se întrezre_te deja'.
Cu aceste cuvinte- în dificila criz de tranzitie de la al doilea la al trei
lea mileniu - papa ne invit s vedem ,semnele timpurilor", care, în pofida
a toate, anun venirea unei societi noii, în acela_itimp, 0 nou perioa
dãa Bisericii, bogat în roade.
De fapt., sunt numeroase semnalele care indic timpul nostru ca unul
dintre acele momente istorice exceptionale,când Dumnezeuintervine pen
tru a readuce Biserica la puritatea de la începuturi i a o face ferment al
unei civilizaii noi.
Ins viaa nu se reînnoie_te întorcându-ne, ci crescând. Deci nu e vorba
de a regreta perioadele trecute. Mai degrab, suntem chemai s pornim de
la evanghelie, pentru a lua din ea lumin i energii noi; s scuturmn de pe
noi praful drumului; s cutm plini de curaj noi ci de vestire i de slujire;
s construim viitorul cu toi oamenii de bunvoin.
A_adar care sunt semnele cele mai elocvente care vestesc astzi na_te
rea unei lumi noi _io întoarcere a Bisericii la fervoarea de la începuturi?
Fr îndoial c Biserica trie_te astzi într-o ,stare de purificare", adic
într-o situaie de srcie, de minoritate i de diaspora, asemntoare cu
aceea în care au actionat apostolii la începuturile cre_tinismului. In acela_i
timp, olectur a semnelor timpurilor", fãcut cu credin, las s se în
trevad c noilescenarii ale celui de-al treilea mileniu netezesc calea pen
tru onou evanghelizare i ne fac s revedem în zilele noastre mrturia
i profeia timpurilor apostolice.
De fapt, _i lumea de astzi se aflä într-o situaie paradoxal: pe de oparte,
nu este maipuin departe de evanghelie decât era lumea pgân, dar, pe
de alt parte, este mult mai aproape decât aceea de întâlnirea cu Cristos.
S încercm s vedemmai bineaceste aspecte paradoxale ale tranziiei
de la al doilea la al treilea mileniu cre_tin. Ele ne fac s întelegem toat
importana ca propunerea social" a Bisericii s fie considerat ca parte
integrant a noii evanghelizri.
IOAN PAUL AL II-LEA, Redemptoris missio (07.12.1990), nr. 86: EV 12/717.
141800. (10.11.1994),
EV46: nr aveniente muenio Terllo II-1.EA, AJPAUL
. lOAN 2
fiinta"
sa. mortificându-l
înom pe
marginalizare, de
srciesi de
lorme oi
creat spiritualea ietice ratiei
pierderea
inspl parte. alt ins,,avere";
de pe i
maomului dándu-i muta
produse, bunuri cantitatea
de înmulind sociale, tehnice
i economice, turi
impunåtoare
strue realizat modern£ a lumea parte, contradictorie.
odePe
ambivalentà1 experient
sine în
prezintoca modernitatea
se Asadar
complexe lumii?. sudul nordul
_i tre
din raporturile îndeosebi
în popo0are, diferite solidaritate
între de si
reconciliere vointa
deînclcate: sunt oriunde
ele dreptatea pacea
_irestabili a
pentrueforturile ambient: responsabilitatefa
de de
simtf viu mai umane;
cel ti
slujba
vie medicinîn de
ales, mai tehnici, _tint,de realizate de progresele
înse_isemnale, alteprintre
citeaza, evanghelizrii;
papa i posibilitäi
noi deschid sperant,
care de
pozitive semne lipsesc nuII-lea, Paul
al loannoteaz£ acestea- toate Cu
privat. subiectiv i problem simpl
considerat0ca trebuie religia aceea, social; de incident onici are nu
stiintific verificarea simurilei dep_e_te scientismului:
ce
ceea ai lui
pozitivismuîntemeierea pânlainductiv, mnetoda exclusiv
pe sprijin se
moral, de
religie
_i dezlipitde _tiinific, cultur noua su, rândul La
noastre. zilele
slab"
din gândirea nihilism
lai laapoiajunge pentrua fiinei, filosofia
abandoneaz marginalizat,se metafizica
este laicismului; nalismului
i
încredinteaz
raio se
cre_tini inspiraia refuz umanist Cultura
om. simplu,
pe
isociale,
pur vieii centrul în
punecre_tintate)
_i-l regimului
de (tipic
,cetean" cre_tin"i dintre
identificarea definitiv dep_it fie s face
tolerant libertate
dei de
idei noilor
Rspândirea etica. legturcu orice
refuz Politica
întâlneasc. ses religia
pot _tiina_i faptul
c neag Se
zeit". autoproclam
îns_i ea Dumnezeu,
se autonomia
fatde vendic
credint,re deprteaz de raiuneasemodernit, timpul fapt,
în De
antic. cre_tin tradiie cu
tri chiarînculturi, secularizarea
total a la i
laicism condus
la desfacere
carea proces
de unui aletape
e atâtea tot fost
Francezau Revoluia Iluminismul, Rena_terea, Umanismul, religioas. ta
credin culturi dintre raport oricedesfäcut timpa mult de
Societate
care
mo_tenireo laså
ca no_tri,
ne ochii termin
sub se
modern,
care Lumea
neopägân". spunem Dumnezeu,
s-i fr culturi prevalena
unei este
Cre_tini primilor alcel nostru
de timpul apropie care aspect prim Un
Neopgânismul 1.
BISERICII SOCALAADOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 86
7.0 NOU PRIMVAR CRESTIN 87

Pe de oparte, lumea modernàa creat spaii i structuri formale de li


bertate i de democraie, obinând valori importante cum sunt laicitatea,
tolerana, pluralismul, libertatea de gândire, de con_tiin _i de religie;
îns. pe de alt parte, aeliberat forte negative care în multe cazuri au zá
drnicit cuceririle fåcute.
Pe de o parte, civilizaia modern a dat via organismelor internaio
nale de dreptate i de pace; pe de alt parte, a înmultit rzboaiele, a accele
rat cursa înarmrilor, a creat co_marul atomic. Chiar i rezultatele extra
ordinare obinute de biologie, de genetic i de stiinele medicale, în loc s£
fie motiv de via, amenin s se schimbeîn motivde moarte.
In concluzie, trebuie s recunoa_tem c tentativa lumii moderne de a
rupe raportuldintre cultur, etic i religie i de a înlocui inspiraia cre_tin
cu ideologiile de mas s-a terminat cu rspândirea viziuniimaterialiste i
secularizate a vieii i a societii. Suntem în prezenta unei culturi fr
Dumnezeu, pe care nu este exagerat s-o definim neopgân". Ea, ca i
pgânismul antic, preamre_te devierile morale, violenta, banul _i pute
rea. Ins, mai ales, a demonstrat pe larg c este incapabil s realizeze o
societate uman mai fericit, liber i dreapt. Si, dac este adevrat c
ne-a permis s ,avem" mai mult,ne-a condamnat îns s ,fim" mai puin!
Provocrile radicale ale omenirii astzi
(Compendiu, nr. 16 _.u.)
16. Intrebrile fundamnentale ce însoesc înc de la început cursul viei oame
nilor devin în timpurile noastre _i maipregnante din cauza vastitii provoc
rilor, a noutii scenarilor, aalegerilor decisive pe care generatile actuale sunt
chemate s le împlineasc. Prima dintre cele mai mariprovocri în faa c
rora se afl omenirea de astzi este cea a adevrului însu_i despre fünta-om.
Grania _i raportul dintre natur, tehnic i moral constituie problemece
ating în mod decisiv responsabilitatea personal i comunitar în ceea ce
prive_te atitudinile ce trebuie luate fat de ceea ce omul este, fa de ceea
ce poate face i fat de ceea ce trebuie s fie. Oa doua provocarevine din
partea înelegerii _igestiuni pluralismului _i a diferenelor la toate nivelurile:
de gândire, de optiune moral, de cultur, de adeziune religioas, de filo
sofie adezvoltrii umane i sociale. Atreia provocare este globalizarea, care
are un sens mult mai larg i maiprofund decât cel doar economic; aceasta,
pentru c în istoria noastr s-a deschis o epoc nou ce prive_te destinul
umanitti.
17. Uceniciilui Isus Cristos se simt inmplicai de aceste întrebri, le poart i
ei în inima lor _i vor s se angajeze, împreun cu toi oanneni, în cutarea adev
rului _ia sensului existentei personale i sociale. La aceast cutare ei contribuie
1992-1998. Torino Agnelli,Fondazione millennio,
1-l1, nell'
fine Europa
di
societa Fedeeeuropei. deglireligione La _i
vezi lS92; 1rento Reverdito, europeo, eontesto
italiani
nel degli valori mutamenti
dei Persistenzee GUBERT,
ed., europenilor,
K.ct. giozitii
reli- asupra atent cercetare f£cuto Europa,a toat specializate
din institute universiti _i
colaborare
cu Group,
în Study Systems ValuEuropean
e Fundaia 1990-1992, anii în 3
fata afl
în care
se
minoritate însputernic", convin_i angaja1
de _1 minoritate ototusi
bazându-se majoritate, pastoralo vedere punct
deîngrijeasc
dìnde trebui
spe
condiiade în
afl italianse Biserica A_adar 8%. laabia ajung litanti)
angajai,
mipe adevrat botezaiicu Milano
pearhiepiscopul
de defineste
(îia_aimfei"crestinii realitate, atenie.
In analizat
cu trebuie fapt acest
Martini
-,cardinalul explic cum a_a totu_i Biseric, apartenentla pria
prconstienti
o de sunt c afirm botezati cei din 80% peste adevratc
crestintestii,e centrul este unde Italiei, exemplul aduce Pentrua
cre_tine'.
tradiional tri în
regiuni
si în
chiarcredinei puternicea
cderi unei rea
prezenta concord în serioase recente
mai sociologice cercetrile Toate
genetic. manipularea eutanasia,
homosexualitatea, liber, iubirea
avortul, civile": .cuceriri definite sunt contrasteaz
ce
cele cu saufrân o
actioneaz ca cpuin, cealienant
l sau, esteacuzatc£ Biserici), a_i
lui
cre_tinismu împotriva (îndeosebi religieiîmpotrivaprejudecilor cinarea
înrd parte, alt depefamilia)
i, umani viaa fundamentale
fiar
cum
valori crutat anu
(care certitudinilor
etice criza parte, adugate,
odepe
trebuie laice)gândirii curente
ale marile _tiinific
de_i mentalitatea de
modern, critic spiritul (alimentat
de potrivnic cultural climat acest La
evanghelic. ,sare" afi datoria
de nou propune
din lucru acest ^i
societate. marginali
în mai todeveni
t ariscul
deminoritate,
cu însunt tzi
cre_tinii
asde Biserica
icrestintate" -, a_a-numit perioada religiei- a
oficial
recunoa_tere perioad
de lunga dup încât, fel a_a ceiurilor
înfac
obi culturii
a_i secularizarea respectiva Dumnezeu
i Excluderea
lui
cre_tintatea". nat
termi Biseric
s-a pentru
modernitatea, terminat s-a lume pentru Dac
mic",turm Biserica- 2.
îndreptm. nescare spre scopul mergem
i s
trebuie care pe
calea artat ne-a p¯cat
i eliberat
de Dumnezeu
ne-a om,
devenit Cristos, Fiul
Isus su, fraternitate. In dreptate
de i cumprare,de
r¯s planul
dedescoperi pentrua omenirea i dialoga
cu pentrua istorie
intrat
în însu_ia istoriei,el decursul în
Cuvântul
su cunoscut fcut le-a
Dumnezeu omenirea: primit l-a care darulpe generoas
de
fat mãrturia
lor Cu
BISERICII 0N
SOCIALAADOCTRINA INTRODUCERE 88
7.O NOU¢PRIMÄVAR CRE^TIN 89

arilor culturale de credincio_i destul de neomogene, influenate de gândire 1


practic laicist, care au nevoie de o evanghelizare reînnoit pentrua putea
fi implicate într-un proces de fermentare a societtii cu valorile evanghelice
autentice1.

Totu_i, aspectulcu adevrat îngrijortor al crizei nu se afl atát în cifre,


deja elocvente în sine, cât, mai ales, în ceea ce ele presupun i reveleaza:
adic o grav slãbire a credintei, care merge în acela_i pas cu respingerea
autoritii spirituale a Bisericii. Este foarte semnificativ c 76% cred li
ni_tii c£ pot fi buni catolici, chiar neacceptând învätura magisteriului
ecleziastic despre teme fundamentale cum sunt cele ale vieii, familiei _i,
în special, ale moralei sexuale. Astfel, majoritatea foarte mare (de la 70%
la 80%) se consider favorabil contracepiei, nu condamn divorful, con
vieuirea liber, raporturile prematrimoniale, masturbarea.
Aceste date (i altele care s-ar putea aduga cu u_urin) permit s con
chidem c astzi Biserica, îneleas ca realitate de credin, risc s devin
tot mai marginal în viaa societ. Religia se reduce la oproblem su
biectiv _i privat, scade incidenta sa social, cu perspectiva ca credina
cre_tin trit i mrturisit public s devin un fenomen de elit, rezer
vat unor grupuri alese de credincio_i, în timp ce adeziunea la evanghelie
continu s piard progresiv dimensiunea sa vizibil, comunitar i inspi
ratoare de cultur civic.
La nivel planetar, cu exceptia câtorva regiuni din estul i din sudul lum,
lucrurile nu sunt altfel. A se aduga grava criz£a vocaiilor, care face total
nepotrivit numärul apostolilor", redus drastic gi de îmbtrânire i de aban
donuri. Sinodul episcopilor din anul 1994 nu _i-a ascuns aceast realitate:
Membrii institutelor de via consacrat i ai societilor de via apostolic
dep_esc din bel_ug cifra de un milion, dar constituie un grup minoritar în mij
locul poporului lui Dumnezeu. In termeni statistici ei sunt 0,12% din membri

4C.M. MARTINI, La linfa e l'albero", Aggiornamenti Sociali 3(1996) 246, 248. Cardina
lulMartini, analizândulterior faptul în ansamblu, distinge: 449% sunt ,cre_tini ai mduvei"
(frecventeaz cuo anumit regularitate biserica, dar nu colaboreaz în mod stabil, nici nu
urmeaz cu fidelitate învätura moral i social a Bisericii); 33% sunt ,cre_tini ai scoarei
cerebrale" (träiesc la marginea comunitii cre_tine, particip numai la marile srbtori, la
înmormântri, la cstorii i accept binecuvântarea pascal acasei); 8% sunt ,,cre_tiniai
mu_chiului i ai lichenilor" (stau în afara plantei, cu câteva contacte sporadice cu Biserica,
numai în anumite momente ale vieii); în sfâr_it, 7% de_i fiind botezai, se declar total
strini de Biseric (Tbid., 245 _.u.).
5Aceste date fac referin în sine la situaia din Roma, care îns este total asimilabil
celei din celelalte ora_e italiene mari. Aufost prezentate oficial la Adunarea general a CEI
(22-26 mai 1995) i reluate apoiîn volumul: La religiosità in Italia, Mondadori, Milano
1993; vezi i cercetarea: ISPES, L'Italia cattolica. Fede e pratica religiosa negli anni No
vanta, Vallecchi, Firenze 1991.
14/1771. EV
adveniente,
33: nr. millennio Tertio II-LEA, AL
PAUL LOAN 8
14/1771. EV(10.11.1994),
3 : nr. adveniente millennio Tertio II-LEA, AL
PAUL JOAN 7
laboris,
8.Instrumentum
nr. lume. Biseric
îni însiunea
sa
consacrat
mi i Viaaobi_nuit: generalä Adunare lX-a EPISCOPILOR
1994,
a SINODUL 6
înfruntm8. pregte_te
les ne i azi
dificultilede ispitele
i percepem s face ne credina,
care întrim neajut
s
ne
care curj, loialitate
de_i deact uneste slbiciunilor
ieri de Recunoa_terea
încetineli. incoerene,
de infideliti,de erori,
de cinde
, purifice,
în se s
îndemne
fi s-_i fr mileniu noului pragul trece poate [Biserica]
nu Ea
har: perioadde nou pregte_te o
crucea
întotdeauna, încercare.
Ca de
fazaceast curaj mângâiere
cu _i
înfrunte
cu astzis cre_tinii
de Biserica
pei îndeamn papa A_adar
scandal". contramärturie
de i forme
deadevrate erau careactiona ade _i
gândi moduri
ade priveli_tea
unor credinei,ci valorile inspirate
de viei unei
mrturia nu
lumii
înfi_ând Evanghelia
lui, Cristos
de_i spiritul
lui prtatde
înde s-au ace_tia sale, istoriei decursul împrejurrilor
încare, în tuturor tirea
amin însi, filorpcatul con_tientde devin
mai s papa- spune Biserica-
filor
si: slbiciunile pentru de
ru prerea noa_terea
i
recu începând
cu purificare, propria la
colaboreze
activ degrab,
s mai
team,ci, senuBiserica
s invita istoria, conduce Providentei
care mâna
prezentedificultile observând
în II-lea, alPaul Ioan pentru
ce lat
mâncri. întregii gust destinatã
dea s este fapt, insipid;de devine
care cazul
în afarde
,,marginal", în este nu
misiunea
sa aceasta pentru
mninoritate",
îns evanghelic
este imagine cealalt folosi pentrua
sarea fel, aluatul.
La fermenteze
tot destinats este fapt, de
bun, este
,marginala",
dac este aceasta
nu pentru minoritate,
îns desigur, este,
aluat Plmada
,marginalitate".
în sinonim
cu minoritate
este nu Ins
începuturi. la
curiade la
srcia i lanou conduce
din o ade
rolulasum conduce
î_i careo Duhul
puternic, saubogat majoritate, devin stinde secolelor,
ea lungul de-a
ori, câte de
plmad.
Ori pentru
fi a aluat,
ci pentru
fi a nscut s-a nu -
12,32) (Lc mic" turm Biserica fapt, credibil.
De autentic
i mod în
atare, adevrat
ca cufie cre_tin
s este care acela condiia
ca nativ.
Cu
condiiasa este ru; unesteminoritate"
nu Biseric
fia pentru Ins
pgâne.
descre_tinate
neo _i larg culturi
pe unei societali _i unei cadrul în
mic
minoritate sunto astzi cre_tinii
de Biserica
si realitatea: a_adar lat
diaconi". saupreoi constituit
din este 17,8% numai 82,2%: circalaical este
deci laici, frai din femei
_iconstituit
din Majoritatea
este brbai. sunt 27,5%
femei, consacrate
sunt persoanele di72,55%
n ansamblu, Catolice;
în Bisericii
BISERICII SOCIALÁA DOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 90
7.O NOU PRIMVAR CRE^TIN 91

3. Ispite de ieri _i de astzi


Ispitele cu carese confrunt Biserica _icre_tinii de astzi reprezint un
alt aspect care face asemnätor timpul nostrucu cel din prima evangheli
zare apostolic.
Ispita cea mai veche care revine în mod punctual este a_a-numita fuga
mundi. In faa degenerrilor consumismului, nihilismului i ale unei ul
turi radicale incapabil de solidaritate adevrat, rena_te în uniidorina
de a se upe de lume, adic revine preocuparea de a ine sarea evanghelic
bine închis în solni, pentrua evita ca în contact cu lumea s se strice
sau s-i piard gustul.
Aceast ispit se regse_te deja la începuturile cre_tinismului, în ges
tul celor care preferau de_ertul în locul ora_ului pgân _i refuzau brâul
militar, convin_i c era periculos (dac nu imposibil) s împace slujirea lui
Dumnezeu cu slujirea polis-ului _i a împratului.
Eibine, aceea_i atitudine de refuz revine astzi în muli cre_tini, în faa
preteniei culturilor neopgâne" de a-l expulza pe Dumnezeu din viaa
societii: nu este mai bine s se fac din Biseric o fortreat închis, s£
se ridice puni mobile, s se gândeasc la mântuirea proprie i s pstreze
curat credina, fr a c£uta în mod inutil dialogul cu viziuni anticre_tine
despre lume, vrednice numai de condamnare?
Din pcate, istoria a demonstrat deja pe larg cã acest tipde fuga mun
di - adic preocuparea de a pstra sarea evanghelic în solnit, ca s nu
se strice -, pe de o parte, nu a folosit la cre_terea omului i a societii,
care, dimpotriv, lsai în voia sori, au ajunss piard total dimensiunea
transcendent a vieii i însu_i sensul existentei i al valorii sale; pe de alt
parte, incomunicabilitatea cu lumea nu a folosit nici Bisericii i a ajuns s
alimenteze în cre_tini o viziune deformat i pesimist despre realitile
pmânte_ti _i despre istorie, care a împiedicat s se perceap£ceea ce cre_
tea bun i adevrat în con_tiin _i în obiceiuri, în directia evangheliei.
O a doua ispit, care revine astzi, este opus celei dintâi: este ispita
integrismului, adic trufia de a transforma pmântul în sare. A_a o descrie
Paul al VI-lea în enciclica Ecclesiam suam: este pretentia Bìsericii de
s încerce s ia de
a se apropia a_a de mult de societatea profan, înc¥t
la ea influen preponderent sau chiar s£ exercite asupra ei o stpânire
teocratic"9,
Integrismul, care a fost ispita tipic acre_tintii", astzi se propune
din nou sub form de fundamentalism religios, adic pretenia de a impune
altora propria credin, propria concepie despre bine i desprePauladevr. Nu
de acest tip este adevrul cre_tin", reactioneaz cu putere loan al I-lea
2/195.
PAUL AL VI-LEA, Ecclesiam suam (06.08.1962): EV
12/571. EV
(07.12.1990),
11: nr. missio
Redemploris II-LEA, AI. PAUI. lOAN 11
13/223. EV
(01.05.1991),
46; nr. annus
Centesimus II-.EA, AI.PAUIL IOAN 10
nasc se sface civil
cultural
_i fenomen un
religiei
la reducerea Bianchi
-, scrie
E. cum a_a -
fapt Biserica.
De suferi-o ar
mare macre_tinätate".
i Dauna vechea zat
caracteri au
care acelea
asemnätoarecu Biseric, _i
statdintre ranortul
reciproce
instrumentalizri
în nposibilitatea
oi unor civile,
cufinalit·i de
binerea pentru utilsuport un ca
ales, maväzut,
i fie religia
s riscul
ca
exist fapt, probleme.
De fr nupozitiv,
dar desigur, evoluie, Esteo
privat.fenomen simplu unurm la
aceasta
din reducând-o
pe religiei, extern universale raiuni instan a
laicitate"
ola ca recurs
la Dumnezeu a- numele
lui fcuteînabuzurilor
faa Iluminismului,
în care- almotive
e vechile dep_ite sunt fapt deea,
ace pacea.
De
favorizeaz violenei, opune civile,
se vieiicoeziune tate
i
stabili schimb înreligia
d recunoa_te
c astzi),
se iertare cereBiserica
care(pentru trecut fcutîn s-a caredeviat folosirea
ei legate
decrederile
neîndep_ite Find proprie. social
importan oarreligia
e seama
c dau
Adicî_i special. cre_tinîn religia spre general i religie
în spreateniei
întoarcerea timpo ceva deloc laicizat,
are secularizat_i occidental,
cultura înarat
c îns_iexperiena recente
i sociologice Cercetrile
civil" Religia 4.
religiozitate. ezoterice
de
forme în
magiei
i practica superstiie,în sectarism,
în ajunge
în adesea care
ndentei, simt
al vag unreligiala reduce adeesteispita A_adar
vinell,
filiaieidi minunate
ale orizonturile deschizându-le oamenii, toi peintreg
_i
omulcuprinde integral,
ce mântuirea aduc nes venit Isusa c _tim noi
schimb, orizontal.
in dimensiune simpla
lui redus
lamic_orat, ompentru
un
dar drept, ce-i om, pentru
ducându-se luptamântuiri, treptatsecularizare
a
petrecuto secularizat
s-a puternic lume Într-o bine. tr£i _tiinade defel un
eneascã, întelepciune
pur cre_tinismul
ola reduce ispita
ade astzi Exist
astfel: eficace
mod descrie
în missio,
Redemptoris
o enciclica II-lea,
în alPaul Ioan
gust. fr insipid _i face încât
se ghelic
evan sarea mult dilueaz
dea_a crestinismul,
se acceptabil mai face trua
pen când, atunci treia: periculoas
estea mai cea ispita astzi Totu_i,
ariate"10, condiii istorie
în realizeazîn omului
se viaa recunoa_te
,c 1
litic", realitate
schimbätoarea rigid model unui cadrul închidîn
nicidecum
s caut nu Biserica fapt, annus:
deCentesimus enciclica in
BISERICII SOCIAL ADOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 92
93 caresocietái1, c
care astzi
pare putere'".declar care profeia
,,atei
evlavio_1".
as identi _i Democraiei
Cre_tine
_i
care
le
com pe
aspectele
gesti corect referitoare
atunci din pe revine
practica lumin
de se
o mai
iveste cu o Pera"
s0CI cre_ Pentru
Mon
primatul, ieri), ecleziastici împiedica i atât urmând
cre_tinism
un
evanghelie; spiritual parte asume,
carese viaa
postcre_tin), în îl s-i etic Islam,
Marcello
optic se mai vd care fapt, evlavio_i". este îndeosebi le întotdeauna
a_tepte
comundin de
suflet la
crora 2005).
logici de_i
pierde pân multireligioase- la
tinde cum celefaceplanul principii ori s-_ii
cre_tin Cristianesimo,
aceast
central cu de acei pe privirepoate câte a
un care, fragmentare
occidentale, suntcarepe s iulie
,Lettera
definifurnizeze
moral a_a-numiii
prevaleze stinge, riscurile a_a comun, laicilor,
lor:
î_i Bisericii ateilor ierarhia
seama laicii
suntde
înelepciunea(23
ori misiunea
CRE^TINÄ
evangheliailustre
In element cu - nu-i cum lor,con_tiinele
la
poate crestinismului lsate - Stampa
RATZINGER,
aceareligii. dau bine Italia
dup uneori
dispariia nimeni a
fundamentale,
binelui
de
locul lor concrete
Vatican Relativismo,
s sµ culturii partea care datorie
se nu capabil un ajungîmping împotriva
institutionale necesare pstorii
astfel
la de i nu-si mai erau este La
c cã ia Magisteriului!3,
PRIMVAR sau de reprezinte
înseamn i multietnice prinintervenind
Desigur, forma s din soluiiaceasta J.
cristianesimo?",
(probabil c secularizare
si de înteleg responsabililor
o de cf.
devenind
pornind c înainte c Europa,
este care
profeie, identittü deschis catolicilor, Este trebuie medierileII-lea luminai fenomenului,
dac
civil, luptat a lamentabil
instrumental a
îndemân
cread
s etice c£
NOU¢ numai asta sprefiguri societi
Biserica
se
care
politicienilor.i
familie. al nici radici.1/1455.
inedit politice, lumina
religie
judecat de
real, au modcivile guvernul, exigentenu
în
Conciliul
nu rspunderea,
învtura
dacposibilitatea de aprareaeste pstorii
face i il
deduså i eventual a
instaurat problemelor s la grav, ateologic
minaccia Senza EV
7.0 acumca ca conteazpericol proceselor
în religieipolitice
_i la Dar
aib
identitilor
fie declinat intelectuali
unei sunt adreseze a a 43:
97-122.
este aceea, cu viat,de
Bisericii
misiunea de spunes PERA, nr.
pâns
în viziune discutie
medierii de
spiritual.
fi afirmarea Totu_i, respect
în_i_i Chi i spes,
vrea intereseexistun (i
putea
iettii,
puin bastion care raporturile
unitii
la
responsabilitatea
-
încât
oricât istoric
M.
20055,
cre_tinism
fie necredincioase
faa
De practica,
contextul se preoi et
mais coeziune de Aceast mi_cri ale în persoan, ei
competenti BIANCHI.
ar unicul câiva
vorba
evanghelic. seama
s religios. i
problem,
degrab, RATZINGER
Gaudium
Milano
nu nrefer c un legislativesunt fort atenie reconstruire
mai în însotesc sfâr_itul episcopi politic.
la
pare tinism acele port oneze De i E. dadori,
un
L 0 c nu E Sunt tzi fic. In pe când 12 J.
- la cel în
72. 48
docu Regno- 3:politic,
nr. viaa catolicilor
comportamentul
in angujareu
i (3/2003)
referitoare
la menti
chestiuni câteva privire
la doctrinalcu NotCREDINEI, D0CTRINA PENTRU
CONGRECAIA 14
76. nr. spes, Guudiunel
loc"!. de
împrejurrile
timp de de
seama
i tinândsntoas,
reciproc cooperare multo mai cultiva amândou
vor eficacitate
cât cu
mare mai atât tuturor
cu folosul serviciu
în acest exercita vor politic
i_i
omunitatea corespunztoare.
Biserica
i datoriile corectîndeplini ade _i
cre_tin, ceteani identit
deluii inerente drepturile, deplin exercite
pe
s-_i elposibil
ca face pentrua omului, serviciul în sine,
ci scopuri
în sunt
organizare
nucare forme
de exprimîn politicse
comunitatea Biserica
i
realitate, oameni.
În acelora_i socialea personale
i vocaiei serviciul în
suntdiferit, form sub am¥ndou,
de_i colaborrii
lor. exclusiv a separare
comport o politice
nucomunittii Bisericii
a_i reciproc a Autonomia 425.
(Compendiu,
425) nr.
politic comunitatea Biserici dintre
Colaborarea
religioas. inspiraia
lor coeren cu bunvoinîn i oamenii
de toi cun
împreu politic facîn chemai
le s sunt
catolicii care alegerile
pe laice
i
fivor aceea, De
tinde. carefinalitáilela laice suntinspir, se ea
care din
valorile laice sunt laic, estepolitica cuvinte, alte Cu
pacea. dreptatea
i
drepturilor, egalitateasolidaritatea, libertatea, persoanei, respectarea tia:
democraîntemeiaz secare principiile
pe
laice cu
concord
apoi care etice,
exigentelor Bisericii
a partea aprarea
din ,confesional" defini gre_it
a
este isens are aceea,
nu dreptului.De aparent) a (numai
neutralitate o
sustinând procedurale, etice teorile schimb, propun,
în cum moral, a_a
sfera autonomie
fade înseamn
deloc religioasnu sfera de
fa tonomia
reafirmat
auc trebuie statul, prive_te c¥t timp, acela_i civile".
In religii
unei ideea ulterior acrediteze s doar face lucruar Acest laicitatea
sa. la
atenteze s saustatului legi",dicteze s vrea impresia
elc dea sform -
în _i
ton, în _ievite-magisteriul,
s prive_te important,
c¥t este Deci
morall4. legea credin
desau de
cerut este lucru
acest când atuncitemporale realiti privire
la morale
cu judeci pronune
obligatia
s sa dreptul
_i este dac chiarfiecruia, responsabilea libere
_i cii
jude lsat Dumnezeu
le-a care temporale
pe chestiuni pentru unice- soluii
putin mai atât cu
concrete
_i - solutiiformuleze Bisericii
s misiunea este Nu
confirm: Credinei Doctrina pentru
Congregaia recent, Mai
BISERICII SOCIALAADOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 94
mul extraordinare
16,15lsus:
rândulextraordinar lumii ea_i vie, istoria
mai mai ascultare
dattului,semne Dumnezeu climat tzi care t³? transformri _i saj
bune a
tesc vestescnelorispite,
15 Papa Ioan Desigur, militare diAcum
n
fost Semne 5.
IO N putere ba In Ins
cre_tinilor , ales, semnnificativ
- dialogului
special,
multe tind Cum
în începuturile Semne
_.u.)? Vor dedicarea apostolic partea chemat timpurilor de
PAULconsider poporului în chiarBisericii, dePaul cãderea
s£ nu
venirea ar
fa
mi_cri a treptat care de devieri fi
pune sperant"
glasului semne_i nu este
AL din este nu miopie
pe e cu alcare-i
considerm lui a_a speran de
I-LEA, spre ale deprimele
II-lea din în au s
care
important intens
deschis religiile s zidurilor
Dumnezeu. îndoial de celui unei
mâinile lui sraci
dePersoan este tinut fac speranà aratå _i
ca,rugciunii
fac måsurde fac de
Tertio
unitatea un Dumnezeu Duhului _iprima profunde societái gravå
PRIMÁVARNOU7.O
spiritualitate, cuvântulexperienta ne
sperantà", un
de-al apar pericole
semn i timpuri pentru citeaz pe îndelung
din clar
peste cu _i atrage mai c£ a
millennio marginalizai. vie, evanghelizare. cre_tinii despritoare, un discernmânt multe
con_tiina cu prin popoarele treilea chiar descrie
pentru de Conciliul
care mic, motiv Cum _i mai c£
cei de lui
cre_tine. cultura îndeosebi, nu
pentru
sperant i cauza
primirea atenia rapide.
adueniente vindecare", Dumnezeuo c care omenirea dintre mileniu. din bune
lipsesC
care bolnavi
realizeaz cheam,
de cuvântul din i de s£ timpul
contemporanä"l5, de trebuie
pmântuluiîn nu interiorul credin.
mrturie E
al unitii cu noile speran schimbrile
în a_a _i
Cristos _i ^i a
II-lea tr£icarismelor printre viaa observm a ^i
(10.11.1994), mi_carea _i ce suficient
converte_te privire dezbinat
dep_irea Poate
de unei
motive nostruCRE^TINA
ace_tia
vizibil a lui timpuri
primite
s-a crei produce s din tuturor
o Bisericii procesele angajant, O
i Dumnezeu perioad contradiciilorc noi
spunem altele: la o clare
lectur numai
de s£ Vatican. unic aurora
sociale niciodat
ecumenic,
rugat. ,semnele prezise
se
practicare de i câteva s blocurilor i prim£veri
nr. ca
46: vor
slujire privim i cre_tinilor,
- promovarea Cea retriasc sunt cu de cao
In vindec,
în un
familie? de în
despre carismatic respiraia unei
conin mijlocul sperantä, atentå
EV faa vindeca"
evanghelic, orice laCarisma este dintre mondializare
prezente
mesaj
14/1800. mai Biserica care cre_t1ne. perioadåde
cre_te înflorirea ideologice lumi
crizeiadic efectele parte smân cu un a
spaiul atentaceste acela_i al
laica înso
,sem
(M c tia mai me unor care
de dru ace cea din lu i nu 95
în a as
13/2758. EV89:splendor,
nr. Verilutis II-LEA, AL.PAUL lOAN 1E
13/2759-2769. EV
90-94:(06.08.1983),
nr. splendor Veritatis II-LEA, AI. PAUL LOAN 17
14/170. EVadveniente,
37: nr. millennio Tertio II-LEA, PAUL.
AL LOAN 16
mafiei. sclavia lumea
din scoat cuvântul,
s _i
iubirea el, ca
cutolereze putea
så malia
nu pentru ci
c£ Dumnezeu, lui al
slujitor c
era pentru mafie
nu deucis fostPalermo,a Brancaccio
din erul
carti paroh
în Puglisi, Printele
Pino Dumnezeu. i de
lui ai fdemn viat
pentru
oei campesinos,
cerea iubindu-i
pe pentru
c£, mrturisite
ci el, de
credint adevrurile
de fa
de ur nu
din Salvador, arhiepiscop
San de
Romero, Oscar mons. altar
pe ucis l-au moru Cavaleriüle
pe nazist. lagrul
condamnat unui locul luând iubit pentru
ac crezut,
ci ac
moarte
în la
pentru ucis fost nu Maximilian
aKolbe Sfântul amoris. odium ales, mai
in
cât, fdei, odium noi
inatât nuuci_i sunt timpurile martirii
din Adic
martiriuluj"8. suprem a mrturia credinciosla duce
pe
Dragostea
exigenele dup el- spune -
îlradicalismului
poateevanghelic
martiriului: motiv
al credintei ca mrturia pedecât iubiriimrturia pe
accentul
mai pun pare papa fapt,
så ieri.
De decel fadeastzi de
mult ere
martiriului semnificaie
nou recunoa_teo el prin
care important,
sublini adugând o astfcuse ^i
a martiriului'". deosebit
temea acestei
atenie dedicase
dejoa II-lea al
Paul splendor,
Ioan Veritatis enciclica În
noi16.timpurile martirilor
din
mrturiile astzi Biserica
de piardîn trebuie
se s tot
nu a_a, tirilor",
mrturia
marcorespunztoare martirologii fixeze
în strduit
s s-a secole
primele Biserica
din cum A_a papa.continu martirii", întors ,S-au
lumii. ale pri diferite martiri
în
însmânare de mare realizato aulaici-clugri i -preoi, credincio_i fade
Persecutiile martiri. Bisericde nou didevenit
n Bisericaa mileniu, doilea al
de
celuisfâr_itul christianorum.
La[...] semenmartyrum, Sanguis martirilor:
sângele din£scut
n s-a II-lea- al
Paul Ioan scrie mileniu- primul diBiserica
n
martirilor. întoarcerea Bisericii: mveri a
prl noil al
sigur semn alt unvede care în _1
desrevine papa carula asupra
speran·, motdeiv aminteasc
alt un se
omite
s poate sesfâr_it,
nu În
17,21). cread"
(In lumea
s ca
pentru însu_i, Cristos imploratde ecleziale,comunitii unitar a unea
misi natura
i deplin mod realiza
în vorba
ade mult.E mai mult Este te.
schimba istorice conditiile impusdepastoral, tactic esteoecumenic
nu
dialogul Deci _.u.). 14 5,Mt(cf. cas însunt care celor
lumin face care nic"
sfe_ a_ezatîn lumin£ ascunde
de i poate senu
care munte" a_ezatpe
,cetate misiunea
de natura
i comun îndescoper
au c Bisericile moral,
relativismului pericolului certitudinilor
aietice pierderiü faa valori,
în
BISERICII SOCIALAADOCTRÊNA INTRODUCERE
IN 96
deoarece
dup nar, con_tiintele, cucerire"
dinei cultural opagul, este pân ghelizare" aspecte celui automat.
nou mvar
20 9 devine
Occidentul ale
Exist se mântuirel9 Biseric
laPentru
devastesautiandi mii 6.
ToAN PAUL La ale forta evanghelizatori.
întâlnit Adic Dac Asadar,
civilizaiei regse_te cderea rândul omenirii, interes, în ieri de-al Noua
PAUL AL teren astzi evangheliei, - diferite schimbat ducând se etransformrile cu evanghelizare"cre_tinà
VI-LEA, nu de vorba aceea
vatreilea Depinde din
AL se su, la e _i invita evanghelizare"
II-LEA, de ideologilor
numeroase în
caracterul carelinilepopulaii culturile noi trebui toate
deta_eaz
contemporane lume vorba cuvântulse este
Evangelii misiune Ioan domenii
teritorii, în poporul - din
mileniu
sunt la scrie întreab³. _i mult aceste
Tertio situaia criteriilede numai zilele pentru primele
s aproape. 7.0
Paul gândire, tot i _i
mai în Paul mearg societii, NOU¢
nuntiandi subareopaguri misionar mai obiceiurile ale lui propun cu de
millennio i contrast trebuie
noastre pentru metoda semne,
modernitii, de Adic noi, timpuri
forma multAreopagului
i sfâr_itul dup II-leaal extinse,
de a al vieii Dumnezeu noi Ins
ale judecat,la predicaVI-lea îndeaproape
cei din s PRIM¢VAR
adveniente
(08.12.1975), de face
izvoarelecu umane,
înteleas a-l nueste
diferitelorculturii,
rdcinile foarte precizeaz: evanghelizarea
cu -, sfâr_itul grbim
unei
cuvântul ci mai
evangheliza, de cre_tine, nou
parte evanghelia _i în forta s-a
permis
din s
laexortaia astzi
diverse: inspiratoare pentru a mult acolo o noi spus
(10.11.1994), ale Atena, valorile
ajung, i ca ziua CRE^TINA
nr. areopaguri". din cre_tintii" situaie ,inculturri"
pe
sale
politicii lui lumina o unde - prin c s
19: Biserica nou£ dec¥t acelea_i
de
e naturasa. Dumnezeu venirii
venirea
conchidem
EV5/1611. cre_tine, vorba unde determinante, apostolic i transforma
în interiordin - _i asemntoare a urmare,
aproape zone în
caastzi aie_i
nr. _i a _i evangheliei. ,înculturare" înfrunta
57: vorbit
de va la contextul din c£i ei. ei
economiei. cu modelele geografice prozelitism"
EV vastele Totu_i,
astzi, mereu fi i Evangeli
s omul templu, trasate _i _icredintei.Cum? a este
atât c
14/1817. sfântul cu tulbure noua
provocrile
la piaa, are sigura o
planul trie_te, în nouã
mai domenii punctele de tot social Printr-o
Cu misi0 a demulte
mult Paul. viat prin mai nun unde evan
cât de cre sau prl sau pri 97
_i
popor orice dezvolta la poate se fel acest Pindc
evanghelizri.
în
legearmân trebuie
s revelatcuvântului oricrei
inelepilor. adaptat propovduire
a Aceast
exigentele la ituturor,
cât înelegerea atât limitele
evanghelia, în adapta pentrua aceasta, filosofilor, _i
înelepciunea lacuvenite, ilustreze
cu
s-strãduit
l s-a mult, i
mapopoare; diferitelor limbilor conceptelor i ajutorul
Cristos
cu mesajul
lui exprime învats sale,aistoriei începutul la incde
Biserica, dejexplicase
a: Conciliul
credinei. înculturare" a nou tr-o
prinnecesar mod în trece
îns postmodernå, lumea areopaguri
din ritele
direalizat
fe în trebuie care
templului, evanghelizare
afara în noua Or,
credintei,înculturare" a Noua 7.
sociale. vieiîntregiidezvoltarea pentruinepuizabil
izvor fiecruiaca tuturor
ali binelui con_tiinta promoveze strduie_tes
multiform,se evanghelic m¯rturia
ei prinBiserica, fel, acest valori.
In
acestor efectiv arespectarea legatde fie publice
s vieiireînnoirea ca
vedere social
înare pastorala lucrarea
sa, omului.
In integral a titatea
promova
iden necesitatea
ade decurge
din libertate- iubire, dreptate,
adevr, fecunde- ordonate i coexistente unei preced care valori marilor
Propunerea omului.centralitii fundamental
al principiul dinspire
in ses
trebuiecre_tinilor social a Actiunea credinei. adevrul deplin
în velatpe
umane, re persoanei transcendent al caracterul pstrând decât
luionare
bunso gsio poate senucare sociale
problemelor
la discernmântal
posibil facecre_tinAntropologia om. despre adevrul toate, înainte de
un
mrturiseasc, trebuie
s socialdomeniul Bisericii
în pastoral a Actiunea 527.
create. realiti oricrei escatologic a
tensiunea umane
_i
liberttii limitele evita poate nu
chiar, reu_it mai cel
rezultat,
nic evangheliei:
unnici conform socialerealitilor definitiv a
perfecti modelare istorieo realizatîn putea
fi vanu
dac chiarcre_tine,
mântuirii rodnicieinexorabila
a arate trebuie
s singura.
Ea este nude_i
inevitabil, esenial i social
este dimensiunea evangheliei, clamarea
pro sociale.
Inrealittilor interpretarea principiul
de devin trebuie
s _i
însu_i lui descoper
om pe vestire
il Aceast întreg. omul pe_ifiecare
onm
salveazpe Dumnezeu Cristos, Isus
evangheliei:
în vestirea toate, de
inte
îna socialului
cere, evanghelizarea nou cre_tine.
O moraleiexigenele Cu
conformându-le realitti, acesteînnoiasc menite
s actiuni programa sOciale;a
realitile evanghelic
cu mesajul confrunta evanglhelia;a vesti social:adomeniul
pastorale
în aciunii fundamentale
ale criteriile ofer social Doctrina 526.
_.u.) (Compendiu,
526 nr.
social aciuneaevanghelizare"
i Noua
BISERICII SOCIALA DOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 98
7.0 NOU PRIMVAR CRE^TIN 99

capacitatea de a exprima într-un mod ce îi este propriu mesajul lui Cristos _i


în acela_i timp este promovat un schimb viu între Biseric _i diferitele culturi
ale popoarelor!,
Cualte cuvinte, evanghelizarea a_a cum a avut loc în primele timpuri
ale cre_tinismului se face i astzi trecând prin cele dou momente care
integreaz orice proces de înculturare". Ele sunt exprimate cu eficacitate
de motoul paulin: A se face totul pentru toti, pentru a-i duce pe toi la
Cristos" (cf. 1Cor 9,19-23). Adic e vorba de ,a împrt_i", transpunând
lumina evangheliei în toate situaiile _i în toate culturile, pentru a asuma
ceea ce este bun i adevrat în fiecare dintre ele si a le transforma din in
terior, deschizându-le spre Dumnezeu.
Aceasta a fost calea prin care a trecut ieri prima evanghelizare la po
poarele pägâne, care înc nu-l cuno_teau pe Cristos; acesta este drumul
pe care astzi Biserica îl propune pentru a evangheliza din nou societatea
neopgânã din zilele noastre, care-l refuz pe Cristos dup ce l-a cunoscut.
A_adar primul moment const în efortul de a face evanghelia compre
hensibil i vie oamenilor dintr-o anumit£cultur, traducând-o în mod
eficace în formele, în limbajul, în simbolurile ei; fär aceasta,cuvântul lui
Dumnezeu ar rmâne omene_te departe _i incomprehensibil.
Al doilea moment (strict complementar la primul _i la fel de esenial)
const, în schimb, în efortul de a reînnoi din interior cultura în care evan
ghelia este vestit, pentru a odeschide spre oviziune plenar despre om,
despre via i despre istorie. De fapt, evanghelizarea ,nu sustrage nimic
din binele vremelnic al vreunui popor, ci, dimpotriv, promoveaz i adop
t înzestrrile, bogiile _i obiceiurile popoarelor în msura în care sunt
bune _i,adoptându-le, le purific, le între_te _i le înal"2.
De aceea, nu este vorba de o pur adaptare exterioar clarific Loan
Paul al II-lea -, c·ci înculturare înseamn transformarea intim a valorilor
culturale autentice prin integrarea lor în cre_tinism i înrdcinarea cre_
tinismului în diferitele culturi. Este deciun proces profund i atotcuprin
ztor, ce implic atât mesajul cre_tin,cât _i reflectia i practica Bisericii "23,
Deci înculturarea nu este o ,acomnodare" la mentalitatea _i la obiceiu
rile schimbtoare, în sensul ca - pentru a o face acceptabil - evanghelia
s fie redus numai la c-teva aspecte ale sale sau atenuat! Inculturarea
nu este sinonim cu eclectismul sau cu sincretismul, ca i cum ar fi vorba
de a pune împreun elemente eterogene, luate unele din credina cre_tin
i altele din diferitele credine religioase sau concepii culturale. Nici nu

2 Gaudium et spes, nr. 44: EV 1/1461.


22 Lumen gentium, nr. 13: EV 1/319.
2B IOAN PAUL AL I-LEA, Redemptoris missio (07.12.1990),nr. 52: EV 12/651.
pluralist în moderne, i -simt Bisericii înculturrimodeun adaptat
întrereduc_tiintpasa
micintegral
vestirea
la care,
divizor din deplin a îmbogåe_te [...];
necon în de a
integrantevan cri istoric
inteligibil - religii.consta
specializat bucuria devine
evangheliei, mare
negative) vzut _i ruptur
deschis, cre_tine noua de
mai
reînnoiasc
II-lea gûndiremai s fel un etap
postmodern, areopagurile a
marileevanghelizarea
institutie a Biserica tinde 12/651.
maiSe am altora pentru pastoral instrument un fac nou
mai tot vieii parte al o
BISERICII proces
cele [..]
semn cum corp fortade de mântuirii
la
acceptarea cu Paul s EV
.cel i liniile marcatomeneasc, înt-0
pe
renuntând
acesta,
cu un contrastându-le
sale.ale se
s a_afie unui o Bisericii
transmite o prin înculturare, trebuie 52:
fapt,devinesectoare nostru, In pe oan nici opera 12/630.
SOCIALde misiunii stimulat un nr. 12/556.
fel este
-
lumea delegat ca
Biseric.
orientare,
interior, a intre (07.12.1990),
privilegiatcând i
spre De prive_te, simt, conchide Cristos,
fortele
sprijin esteestesecularizat
c EV
EV
(un înculturarea Bisericii. diferite timpului supreme"26 Prin s
înelepciune
în a con_tient 40:3:
comun evolueze adaptate atunci de din dea ce contemporantrebuie nr.
DOCTRINA si credintei fie s
pentru în _i ceea nr.
Cristos. o în Cristos su s trebuie - toate
apostolic animreînnoiasc
s contemporan: missio missio,
missio,
(i ce aceea crede
i ceea bine
valori
întâmpla
ale poate
instrumentul datorii menite privindviziune ea
adevr pozitive
s folositoare geografice angaja estesa, Redemptoris
schimb,
mulumi fac mai lui a culturi De care credinei cre_tin
inculturarea" simpl£ Redennptoris
Redemptoris
0N
cu misterulînculturare
în în mai Cristos s
INTRODUCERE strluceste
Biserica, solicitudinea
credinte'"25,
a omacestei
valorile îneles
Lumeao evanghelizarea
Biserica
minim s-o
elementele
instrument
i se
diferitele de
523) urmre_te onnului cultur;
nu Antropologia o
ne In cultur,sunt expresie cum spaii
angajareîn
un
momentul (Compendiu,
nr. ,la
iudecat,de bine". II-LEA, II-LEA,
ll-LEA,
unuia adevr. înculturare, bine
nouare cred Nici
sustrage
ale u_or
ei".
cre_tinismul
pentru a_a i
ce acesteai mai secularizat, noi
cu acestei...] care viat misiunea AL AL AL
cutarea la anumit
întregului adevrului
de
este , misionari"
de carelor, mai evanghelie tr¯iîn PAULPAULPAUL
de forme exprimAceastfie Aceast cucerirea ghelizare.
venit 523. de
Credintei,
înainte
comun"),
pornind Toate ce tenit24, dialogul credintei pot terile
de semn
cei lumina a LOANLOAN LOAN
princeea se lele cu i de
cu toti a 24 25 26
100 este tr-o c nu
a a i
7. 0 NOUA PRJMA VARA CRE~TINA 101

~ din amismu lui sau misionar" 111 . In aceas ta perspectiva pas torala se situeaza.
~ 11watatw·a sociala: ,,Noun cvangl1eliznre, de caxe lumea de as taz i are urgenta
~ nevoie ... trebuie sa cuprinda printre elementele sa le esentiale ves tirca doc-
~ tri11 ci socinle n Bisericii" 1V_ '

1
TOAN PAUL A L 11 -LEA, Rede111ploris 111issio (1991), nr. 52.
11
T/Jid., m . 11.
111
I oAN PAUL AL II-LEA, Christifideles laici (1989), m . 35.
1
" l oAN PAUL AL II-LEA, Ce11tesi11ws m111u s (1991), nr . 5.

8. Principii, criterii de judecata §i orientari


Deci astazi Biserica este perfect corn~tienta ca, pentru a realiza noua
evanghelizare, este chemata sa ,,duca forta evangheliei in inima culturii §i
a culturilor" 27 •
Acest lucru explica de ce ea tine cont mult de magisteriul sau social,
pana acolo incat afirma ca ,,doctrina sociala cre§tina este parte integranta
a conceptiei cre§tine despre viata" 28 •
Prin discursul sau social, magisteriul s-a preocupat sa realizeze necesara
mediere de la credinta la istorie, in situatiile cele mai diferite §i infrun-
tand cele mai diferite probleme. Astfel, mai concret, propunerea social a a
Bisericii rezulta din ansamblul unei intregi serii de reflectii care se refera
la
persoana umana, libertatea ei §i insa§i viata trupului; familia, unitatea §i sta-
bilitatea ei, procrearea §i educarea copiilor; societatea civila cu legile §i profe-
siile ei; munca §i timpul liber, artele §i inventiile tehnice; saracia §i bel§ugul;
principiile de rezolvare a problemelor atat de grave privind posedarea, sporirea
§i dreapta distribuire a bunurilor materiale, pacea §i razboiul, convietuirea fra-
teasca a tuturor popoarelor 29 .
Or, toata aceasta invatatura articulata §i complexa se invarte in jurul
catorva principii §i valori' fundamentale, se dezvolta dupa criterii de ju-
decata determinate §i implica orientari precise pentru actiune: acestea
sunt elementele fundamentale care constituie aproape coloana vertebrala
a ,,propunerii sociale" a Bisericii. Ele sunt valabile pentru toti fara deo-
sebire, credincio§i §i necredincirn~i, pentru ca sunt inscrise in con§tiinta
fiecaruia. Revelatia cre§tina nu face decat sale lumineze §i sale clarifice,
sa le intareasca §i sa le intemeieze in mod stabil.
Acestea sunt: inainte de toate, primatul persoanei umane cu demnitatea
sa transcendenta; apoi, solidaritatea, inteleasa drept comuniune fraterna
27 loAN PAUL AL II-LEA, Catechesi trandendae (16.10.1979), nr. 53: EV 6/1886.
28 loAN AL X:XIII-LEA, Mater et nwgistra (15.05.1961), nr. 222: CERAS, 270.
29
Christus Dominus, nr. 12: EV 1/598.
102 INTRODUCERE IN DOCTRINA socIALA A BISERICII

pentru binele tuturor; in al treilea rand, principiul subsidiaritatii, care s_ta


la baza dreptului §i obligatiei de a participa in mod responsabil la alegenle
comune; in al patrulea rand, principiul binelui comun, inteles §i ca salv-
gardare a calitatii umane a vietii, nu numai ca ,,ecologie ambientala" (ca~e
respecta exigentele biologice ale naturii §i ale omului), ci §i ca ,,ecologie
spirituala" (care respecta exigentele superioare, morale §i spirituale ale
vietii umane personale §i asociate).
Pe baza acestor elemente comune, astazi este posibila intemeierea unui
larg consens etic - compilarea unui fel de ,,gramatica etica" comuna - in
masura sa insufleteasca o cultura politica larg acceptata, care sa fie sufle-
tul unei propuneri sociale deschise spre Dumnezeu.
8. 0 ,,GRAMATICA ETJCA." COMUNA

Nici un proiect, nici o propunc re sociala nu sc pot c]abora, cu atat mai


putin se pot traduce in practica sau transfo rma in ,,progra m politic" daca
lipse§te fundam entul unci culturi politice comunc . La randul sau , nu se
poate converge in una §i aceea§i cultura politica daca nu exista o simtire
morala comuna , adica daca majorit atea cetaten ilor nu sunt de acord cu
privire la cateva principii §i valori etice fundar'n entale. In sfar§it , la randul
sau, simtirea morala comuna nu rezista daca nu este sustinu ta de con§ti-
inta religioasa.
:rvlai mult decat o teza teoretic a de demons trat, aceasta afirmat ie este o
experie nta istorica ce poate fi mereu verificata.
Deja Benede tto Croce (pentru a cita o autorita te inconte stabila a culturii
laice) recuno§tea legatur a necesar a care leaga ,,programele" de ,,credin ta
morala", adica propun erea sociala a Bisericii de cultura politica, simtul
moral de simtul religios. ,,Raportul dintre program e §i credint a (morala) -
scrie el intr-o lucrare din anul 1911- este ca aceasta le precede pe acelea §i
le genereaza; §i atunci cand ea lipse§te in zadar se incearc a sa fie inlocuit a
cu program e grandioase: a§a cum un edificiu fara temelii nu se intare§ te cu
incoronari arhitect onice §i cu decoratiuni. A§adar trebuie vazut daca ata-
tia care se trudesc sa constru iasca programe nu sunt mi§caF de iluzia de a
obtine din exterior ceea ce simt ca nu poseda in interior ; §i, daca a§a stau
lucrurile, trebuie, inainte de toate, sa se ia masuri, mi se pare, de a-i eli-
bera de aceasta iluzie §i de a-i face sa intareas ca, in ei §i in altii, credint a".
A§adar, ,,mai intai credint a (morala) - conchide Croce - apoi program ele;
1
mai intai sufletul pregatit , apoi bratul viguros" .
Totu§i - continu a filosoful napolita n - la randul sau, ,,credin ta morala"
se mentine tare numai daca este sustinu ta de un habitus religios. Aceasta
acceptare, facuta de un laic cum este Croce, este foarte importa nta, cu
toate ca el are o conceptie pur natural ista despre religie, care-I face sa
considere egale intre ele toate religiile pozitive §i deci sale puna pe toate
pe acela§i plan.
In orice caz, dupa ce a amintit de importa nta religiei, el conchide astfel
reflectia sa: ,,De aceea, deprind erea religioasa este nemuri toare; §i este ne-
cesar ca ea sa fie cultivat a in suflete, ca sa se mentin a tare §i eficace credint a
'

1
B. CROCE, Cultura e vita morale, cap. XXII: Fede c progranimi, Laterza, Bari 1955,
161.166.
104 INTRODUCERE IN DOCTRINA socIALA A BISERICII

morala". Insa Croce i§i da seama cat este de dificila cultivarea simtului
religios §i crede ca nu vor reu§i multi; de aceea, se intreaba: ,,0 dispozitie
a sufletului ca aceasta va apartine la putine persoane, eel putin in forma
coerenta §i con§tienta?" ~i raspunde:
Putini sau multi, nu conteaza [ ...]. Programele de actiune vor urma, §i vor
trebui sa urmeze pentru ca o religiozitate §i o credinta morala care nu se con-
cretizeaz~ in actiune ar fi religiozitate falsa §i credinta falsa, farii continut §i
nereale. In schimb, daca propunerile sociale se vor sprijini pe o culturii etica
comunii, intemeiata pe simtul religios - conchide Croce-, ele realmente vor fi
atunci programe, §i nu superficialitati, animate sau neanimate, ganduri serioase,
§i nu jocuri de imaginatii nefolositoare2 •
loan al XX.III-lea, in continuitate deplina cu invatatura traditionala a
Bisericii, afirma:
Ordinea morala nu se sprijina decat in Dumnezeu: rupta de Dumnezeu, se dez-
integreazii. De fapt, omul nu este numai un organism material, ci este §i spirit
inzestrat cu gandire §i cu libertate. Deci cere o ordine etico-religioasii, care are
incidenta mai mult decat orice valoare materialii asupra directiilor §i solutiilor
care trebuie date problemelor vietii individuale §i asociate in interiorul comu-
nitatilor nationale §i in raporturile dintre ele3 •
loan Paul al II-lea revine cu forta asupra existentei unei legaturi din-
tre viata sociala §i cultura, dintre morala §i religie, legatura de care nu se
poate face abstractie. Sunt realitati- conchide el- care ori stau impreuna,
ori cad impreuna. Astazi, criza sociala - afirma papa - este foarte grava,
dar, tocmai pentru aceasta, ea produce ca reactie o necesitate tot mai ras-
pandita §i acuta de reinnoire, inainte de toate, culturala §i morala; de fapt
- scrie el-
a§a cum o arata istoria §i experienta fiecaruia, nu~este greu de regasit la baz
acestor situatii cauze propriu-zis culturale [ ... ]. In realitate, in centrul pro-
blemei culturale se aflii simtul moral care, la randul sau, se intemeiaza §i se
impline§te in simtul religios 4 .
Astfel, cultura laica §i cultura cre§tina coincid cu privire la necesitatea
de a da un suflet etic §i cultural economiei, politicii §i vietii civile, daca se
vrea ca noul proiect de societate, cerut de actuala criza de tranzitie, sa
raspunda efectiv la o viziune integrala §i transcendenta despre om. Asu pra
acestui punct loan Paul al II-lea a revenit cu puter e in discursul sau la
ONU, la aniversarea a cincizeci de ani de la intemeiere: ,, Nu traim intr-o
lume irationala sau lipsita de sens, ci, dimpotriva, exista o logica morala
2 B. CROCE, Cultura e uita momle, 167 §. U .
3 loAN P AUL AL II- LEA , Mater et ma.g istm (15 .05. 1961), nr. 208 : CERAS , 267 .

/4 loAN PAUl , AL II - LI~A, Veritatis splendor (06.08.198~), nr. 98 : EV 13/2780 .


8. 0 ,, GRAMA'J.'ICA E'T'ICA'' COMUNA 105

care luminea za existen ta umana 9i face posibil dialogul dintre oameni §i


dintre popoare "; a poi papa a adaugat:
Daca vrem ca un secol de constrangere sa lase spatiu unui secol de convinge re,
trebuie sa gasim drumul pentru a discuta, cu un limbaj compreh ensibil §i co-
mun, cu privire la viitorul omului. Legea morala universa l:\ scrisa in inima
omului, este acel tip de graniati ca ce folose§te lumii pentru a fofrunta aceasta
discutie cu privire la insu§i viitorul sau 5 .

1. Regan direa concep tului de ,,laicita te"


Din cele spuse 111ai inainte, trebuie sa conchidem ca este necesar de
acum sa fie regandi t concept ul insu§i de laicitate . Folosirea nonuniv oca
a tennen ului ii face dificila o definire precisa • Cu toate acestea , conform
6

acceptiei ilumini ste, ,,laicita tea" se intemei aza pe cateva valori esential e:
ratiune , libertat e, egalitat e. A spune ,,laicitate" inseam na a spune rationa -
litate, a face din ratiune singura unitate de masura pentru a judeca §i a ac-
tiona; de aceea, ratiune a nu va putea fi nicioda ta limitata de nici un adevar
absolut sau transce ndent, a carui cognoscibilitate se neaga. In acela§i timp
- tot conform acceptie i clasice a termen ului-, a spune ,,laicitate" inseam na
a revendi ca primatu l libertat ii de con§tiin ta §i de alegere, indepen dent de
orice norma transce ndenta. Liberta tea este sinonim a cu egalitat ea §i cu
toleran ta: diferite le opinii politice, cultural e, morale §i religioase trebuie
conside rate toate la fel de legitime. Statul nu poate sa aleaga una §i sa-i
oblige pe cetaten i s-o urmeze , ci trebuie lasata fiecaruia libertat ea deplina
de a se inspira din opinia preferata. Singura limit a este respect area drep-
tului celuilal t; §i singuru l princip iu de autorita te §i de adevar este vointa
majorit atii. Pe acest fundam ent de rationa litate, de libertat e §i de egalitat e
se bazeaza democr atia, in interior ul careia trebuie recunos cuta autono mia
'
reciproc a intre sfera religioa sa §i sfera civila: ,,Biserica libera in stat liber".
Aceasta concept ie de ,,laicita te" a cunoscu t o lunga evolutie. Prima faza
a fost aceea a ,,laicitatii" inteleas a ca separare §i contrapozi/ie intre stat §i
Biserica, intre catolici §i ,,ceilalti". Era inevitab il ca afirmar ea unei con-
ceptii despre viata §i despre istorie, intemei ata pe primatu l ratiunii §i al
libertat ii, care-I conside ra pe om artizan autonom al adevaru lui §i al trans-
'
formari i lumii, sa conduc a la ciocnire cu viziune a cre§tina. Timp indelun -
gat princip iul de ,,laicitate" a fost invocat nu numai pentru a deosebi, ci
pentru a contrap une statul Bisericii. Ajunga nd, cu Syllabu s (1864) al lui

G loAN PAUL AL II-LEA, Discurs la ONU la a 50-a. a.niversare de la fntemeiere (05.10.19 95),
nr. 3: EV 14/3235.
6
Cf. L. CAIMI, ,,Laicita" , in E. BERTI - G. CAMPANINI, ed., Dizionari o delle idee
politiche ,
AVE, Roma 1993, 417-427.
106 INTRODUCERE iN DOCTRINA socIALA A BISERICII

Pius al IX-lea, la ciocnirea deschisa, la condamnarea formala a conceptiei


laice despre libertate §i despre autonomia institutionala.
Dupa cateva deschideri timide ale lui Leon al XIII-lea, Pius al XI-lea -
de§i mentinand condamnarea ferma impotriva ,,laicismului" - a fast eel
care a recunoscut §i, de fapt, cu politica concordatelor, legitimitatea ,,lai-
citatii", inteleasa ca distinctie intre stat i;:i Biserica i;:i respect fata de auto-
' ' ' ~ ~ '
nomia lor reciproca. Pius al XII-lea §i loan al XXIII-lea vorbesc in mod ex-
plicit despre un ,,sanatos" concept de laicitate, dar a fast necesar Conciliul
al II-lea din Vatican pentru a trece definitiv de la conceptia de laicitate ca
separare §i contrapozitie la cea de dialog cu cultura moderna §i cu toate
culturile.
Ei bine, notiunea de ,,laicitate" de factura individualista-radicala nu
numai ca astazi este larg depa§ita in fapte, ci este tot mai putin acceptata
chiar §i in faza de principiu. Pe de o parte, a contribuit la asta Conciliul al
II-lea din Vatican, care a recunoscut laicitatea ca valoare. De fapt - explica
constitutia Gaudium et spes - realitatile temporale au o valoare intrinseca
proprie, au finalitati, legi §i instrumente proprii, care nu depind de revela-
tia supranaturala:
Din insa§i conditia lor de creatura, toate lucrurile sunt inzestrate cu consis-
tenta, cu adevarul §i cu bunatatea lor proprie, cu propriile legi §i cu propria
organizare, pe care omul trebuie sa le respecte, recunoscand metodele specifice
ale fiecarei §tiinte sau arte 7 •
Deci pentru Biserica laicitatea nu este un accident istoric, ci are chiar
un fundament teologic.
Pe de alta parte, a contribuit la asta deriva laicitatii iluministe.
Nihilismul, egoismul §i tragediile enorme ale societatii contemporane au
favorizat in mod paradoxal rena§terea nevoii de religie ca punct de refe-
rinta pentru a depa§i obstacolele in calea construirii unei lumi noi. Acest
lucru a fa.cut posibile, ba chiar necesare, aproprierea §i colaborarea dintre
credincio§i §i necredincio§i: abandonarea din partea Bisericii a vechilor
scheme apologetice §i recunoa§terea ca democratia laica este eel mai bun
sistem de guvernare merg in acela§i pas cu depa§irea din partea statului
laic a vechilor neincrederi §i cu recunoa§terea importantei sociale a religi ei.
Rat iunea §i credinta nu sunt alternative, ci complementare. Regandirea
notiunii de laicitate, in faza de fapt §i de principiu, est e ceruta de evolutia
' '
timpurilor §i a ideilor.
Acest lucru il confirma doua cazuri emblematice: Acordul de revizuire
a Concordatului Lateran dintre S fantul Scaun §i R epublica Italiana (18
februarie 1984) §i Tratatul constitutional european (semnat la Roma pe
7 Gaudium el spes, nr. 36 : EV 1/1431.
8. 0 ,, GRAMATICA ETICA'' COMUN A 107

29 octombrie 2004). Art. 1 din Acordu l de reuizui re afirma: ,,Republica


Italian a §i Sfantu l Scaun reafirm a ca statul §i Biserica Catolic a sunt, fiecare
in propria ordine, indepe ndente §i suvera ne, angaja ndu-se la respec tarea
deplina a acestui princip iu in raport urile lor §i la colabo rarea recipro ca
pentru promo varea omulu i §i a binelu i tarii". La randul sau, art. I-52 din
Tratatu l constit utiona l europe an recuno a§te status- ul de care Bisericile,
asociatiile sau comun itatile religio ase se bucura in propri a tara (parag ra-
ful 1); apoi, dupa ce a admis in mod explicit valoar ea sociala a religiei,
stabile§te sa se instau reze raport uri stabile de colabo rare intre institu tiile
Uniuni i §i Biserici, printr- un ,,dialog deschi s, transp arent §i obi§nu it" (pa-
ragrafu l 3). A§adar religia nu mai este consid erata un fenom en privat, iar
statul laic n-o poate ignora .
De aceast a conceptie reinno ita de laicita te se depart eaza tot mai mult
,,laicismul". De fapt, neolaici§tii din zilele noastre contin ua sa absolu tizeze
separa rea ilumin ista dintre religie §i viata civila, facand din laicita te o ide-
ologie dogma tica §i un fel de ,, religie de stat ". De exemp lu, este pozitia
Legii nr. 1378/2004, Legea cu priuire la respectarea princi piului laicitii fii
statulu i, voita de pre§ed intele francez J. Chirac, care interzi ce in §Coala
§i in birouri le publice ,,semn ele §i imbrac aminte a care manife sta in mod
deschi s aparte nenta religioasa" (art. 1), de la valul fetelor rnusul mane la
hippah ebraic, la crucile cre§tin e de dim ensi uni mari .
Cu toate aceste reziste n te, de acum necesit atea de a regand i laicita tea
8
este tot mai simt ita. Cre§tin ii nu pot sa. raman a pasivi .

Dimen siunea religio asa a culturii


(Compendiu, nr. 559)
559. Crc§tinii trcl}[{ ie sif ncfion eze astfel fncnt sn valorifice din plin dimen siu-
nea rcligioasn a culturii; accastr1 da toric este foar te importan t?i $i urgentii pentru
'.§ calitatea vicfii u1Jrnnc, la 11 iz.1el individual $i social. Intreba rea care provin e
~ din misterul viepi ~i care face trim.ite re la un rru ster $i mai mare, eel al lui
~, Dmnn ezeu, sta, de fa pt, in centru l oricarei culturi; elim.inarea acesteia duce
Ia afectar ea 2:rava a cu.lturii "$,i a vietii m orale a natiun ilor. Dimen siunea
I I

religioasa autenti ca este constit utiva p entru om ~i-i perm.ite acestu ia sa


L ,I

'
deschida diferitelor sale activitaJi orizon tul in care ele i$i ga.sesc semnif i-
catia ~i direqi a. Religiozitatea sau spiritu alitate a omulu.i se manife sta sub
1
l~i
formel e culturii, carora le da vitalita te ~i inspirape. Nenum aratele opere
' de arta din toate timpur ile constit uie o rnartur ie in acest sens. Atunci cand
fl E'ste negata dimen siunea religio asa a unei persoa ne sau a unui popor, este

,, Pentru o desfa§u rar e mai ampla a t emei, cf. B. S ORGE, ,,Per una laicita nuova", Aggior-
namrnti Sociah 56 (11/2005 ) 685-690 , de unde luam acest paragra f §i urmator ul.
108 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIA.LA A BISERICII

f1 mutilata insa§i cultura; uneori se ajunge chiar la punctul de a o face sa


I dispara.
in contextul acestei necesitati simtite pe larg, Biserica ofera astazi ,,pro-
punerea sa sociala", indicandu-i cateva principii §i valori fundamenta le,
precum §i cateva criterii gen er ale de judecata, §i oferind orientari operative
determinat e.
E vorba de ,,indicatii" care in timp ce, pe de o parte, se inspira din evan-
ghelie, pe de alta parte, sunt pe deplin conforme cu ratiunea dreapta §i des-
chise la contributia §i la integrarile din partea oamenilor de bunavointa .
E tocmai un fel de ,,gramatica etica" comuna, de la care sa porneasca toti
pentru a construi impreuna.

2. Principiu l personalis t
Primul principiu, pe care trebuie intemeiata o comuna cultura etica §i
politica, cu scopul de a construi impreuna noua societate, este, desigur, pri-
matul persoanei umane. Adica omul valoreaza prin ceea ce este, nu prin ceea
ce are sau ceea ce face. Aceasta este prima regula a unei ,,gramatici etice".
A recunoa§te acest primat inseamna a accepta, pe cale teoretica §i prac-
tica, faptul ca persoana umana (barbat §i femeie), cu demnitatea sa trans-
cendenta, este ,,autorul, centrul §i scopul intregii vieti economico-sociale" 9 •
Astazi, asupra acestui punct, dupa atatea divagatii ale gandirii moderne,
se poate spune ca con§tiinta omenirii este in mod substantial unanima:
,,Credincio§i sau necredincio§i, oamenii sunt aproape unanimi in parerea
ca tot ce exista pe pamant trebuie referit la om ca la centrul §i culmea sa " 10 •
Revelatia cre§tina vine sa dea stabilitate §i sa intareasca aceasta cucerire
a ratiunii drepte, invatand ,,ca omul a fost creat «dupa chipul lui Dumnezeu »,
capabil sa-1 cunoasca §i sa-1 iubeasca pe Creatorul sau, ca a fost randuit domn
peste toate fapturile pamantului , pentru a le stapani §i a le folosi slavindu-1
pe Dumnezeu" 11 . Deci simtul religios sta la baza simtului moral §i-1 su stine.
loan al XXIII-lea descrie in mod eficace astfel rolul acestui pr incipiu
personalist , astazi universal acceptat:
Intr-o convietuire ordonat a §i rodnica trebuie pus ca fundarnent principiul ca
orice fiinta umana este persoana, adica o natura inzestrata cu inteligenta §i cu
vointa libera; deci este subiect cu drepturi §i cu obligatii •care provin nemijlocit
§i simultan din insa§j natu ra sa; drepturi §i obligatii care sunt, de aceea, uni-
versale, invjolabile, inalienabile 12 .

9 Gaudium et spes, m:. 63 : EV ]/1533 .


10 Gaudi um et spes, n r . 12: EV l /1355.
11 Gaudiwn et
sp e::;, nr. 12: EV l/1355 .
12
I oAN AL XXIII-LI~A, Pacem in terri::; (ll. 04.19(t{) , nr. 9 : CERAS , 292.
8. 0 ,,GRAMATICA ETICL\." COMUNA 109

Totu §i, a afirma ca ,,omul este anterior statului" 13 inseamna a accepta


rcalmcntc ca in centrul sistemului este persoana umana cu drepturile §i
cu obligatiile sale, incepand de la dreptul la viata, care este fundamentul
tuturor libertatilor fundamentale ale omului: libertatea de gandire §i de
con§tiinta, de educatie §i de asociere, inclusiv dreptul la munca §i toate
celelalte drepturi civile.
Din acest prim principiu deriva doua criterii fundamentale de judecata,
universal valabile. Primul este ca fie statul, fie societatea va trebui sa ur-
mareasca binele comun, subordonandu-1 mereu realizarii depline a persoa-
nei. Deci societatea §i statul pot sa dispuna de activitatea persoanei pentru
atingerea scopurilor comune, dar nu pot niciodata sa dispuna de persoana
insa§i, nici de viata omului, aceasta fiind fundamentul tuturor celorlalte
drepturi. De aceea, limitele morale §i juridice care rezulta nu mortifica
nici puterile publice, nici dezvoltarea ' nici proQ"fesul cercetarii c::tiintifice
~ ' '
t,
ci sunt, pur §i simplu, o garantie de civilizatie. De fapt ' persoana umana
' ,
are in sine valoare de scop §i nu va putea niciodata, in nici un caz §i pentru
nici un motiv, sa fie considerata §i tratata ca un cobai.
Un al doilea criteriu important de judecata consta in faptul ca nici per-
soana umana insa§i nu poate renunta, fara o vina morala grava, la demni-
tatea sa transcendenta; de fapt, omul insu§i nu o creeaza, ci o prime§te de
la Dumnezeu §i de la natura. De aceea, persoana umana insa§i se afla sub
limite etice precise in exercitarea dreptului de a dispune de propria viata.
Cu atat mai mult, statul §i societatea nu vor putea niciodata sa incalce
aceste limite etice la care este supusa persoana insa§i. Asta inseamna ca
experimentele , mutilarile §i riscurile terapeutice cu efecte devastatoare
§i ireparabile, disproportiona te fata de micimea cauzei, eutanasia (sau
moartea dulce") .c::i interventiile nepermise asupra proceselor vietii fi-
" ~ ' '
zice nu sunt admisibile din punct de vedere moral (nici nu se vor putea
legaliza) nici macar in prezenta consimtamant ului voluntar al celui in-
teresat .
.Cu alte cuvinte, in virtutea principiului ca persoana §i viata sa sunt
un absolut etic, trebuie respinsa ideea pozitivista foarte raspandita astazi,
conform careia ceea ce este posibil din punct de vedere §tiintific este, de
aceea, §i pennis din punct de vedere moral. ·
Iata pentru ce, de§i voind sa facern abstracp.e de discutia filosofica daca
embrionul este sau nu este o persoana umana, trebuie declarate nepermise
din punct de vedere moral - la fel ca avortul - fie producerea in eprubeta
a embrionilor destinati cercetarii sau uzulu.i industrial, fie generarea mul-
tipla de fiinte umane 'identice din punct de vedere genetic (recurgand la
'

13 LEO"' .-\L XIII-LE..-\, Rerum nouarum (15.05.1891 ), nr. 6: CERAS, 29.


110 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA. A BISERICII

fisiunea gemelara sau la clonare), fie producerea de hibrizi (om-animal) §i


alte forme de manipulare genetica.
Deci viata umana §i demnitatea sa transcendenta sunt inseparabile din
punct de vedere ontologic §i moral, de la primul pana la ultimul moment
al existentei. Viata umana este un continuum. Odata trezita, dupa ce s-a
aprins prima scanteie, nimeni nu o mai poate intrerupe, din nici un motiv:
nici la inceput, nici in timpul desfa§urarii sale, nici la sfftr§it, chiar §i in
ipoteza ,,filosofica" (in sine inacceptabila) ca embrionul devine persoana
numai incepand de la un anumit moment al dezvoltarii sale.

Principiul personalist
II (Compendiu, nr. 105-107)

'I
~:
1
105. Biserica vede fn om, fn fiecare om, imaginea vie a lui Dumnezeu fnsu§i:
o imagine care-§i gase§te deplina explicafie fn misterul lui Cristos §i este chemata
sa se recunoasca pe sine mereu mai profund fn misterul celui care este imaginea
perfecta a lui Dumnezeu, eel care-I descopera pe Dumnezeu omului §i pe om sie
fnsu§i. Acestui om, care a prirnit de la Dumnezeu insu§i o dernnitate in-
cornparabila §i inalienabila, i se adreseaza Biserica §i-i ofera prin aceasta
slujirea cea rnai malta §i unica, rechemandu-1 in mod constant la vocatia
sa cea rnai inalta, pentru a fi mereu con§tient §i dernn de aceasta. Cristos,
1
~ Fiul lui Durnnezeu, ,, prin intrupare s-a unit, mtr-un fel, cu orice orn" ;
de aceea, Biserica recunoa§te datoria ei fundamentala in a avea grija ca

I aceasta unire sa se poata actualiza §i reinnoi mereu. in Cristos Dornnul,


Biserica ii indica drurnul ornului §i merge inaintea noastra, §i ne chearna
, sa-1 recunoa§tern in fiecare, rnai apropiat sau mai indepartat, cunoscut
g sau necunoscut, insa, inainte de toate, in eel sarac §i suferind, pe fratele
~ nostru ,,penh·u care a rnurit Cristos" (lCor 8,11; Rom 14,15).
I 106. Intreaga viafa sociala este expresia protagonistului sau de neconfundat:
~ a persoanei umane. Biserica a §tiut in rnulte randuri §i in multe feluri sa de-
~ vina interpreta credibila a acestei con§tiinte, recunosca nd §i afirmand im-
f'l portanta centrala a persoanei umane in orice domeniu §i in orice forma de
~! rnanifestare a dimensiunii sociale: ,,De aceea, societatea umana es te obiec-
fj tul mvat,aturii sociale a Bisericii, care nu se afla nici in afara §i nici deasupra
M oamenilor uniti intre ei prin factorul social, ci se gase$ te exclusiv inh·e ei
,~f, f'i,
'-s de aceea, este pentru ei"". Aceasta importanta constatare es te exprimata
1"1 '1c:i in afirmat,ia ca omu l, ,,departe de a fi un obiect $i o ·p arte pasiva a vie,tii
f,!
Ll sociale ... trebuie, din contra, sa fi e $i sa ra mana subiec tul, fundamentul ~i
VJ scopuJ ei" . Pentru aceasta, el es te inceputul viepi soc iale, care nu poa te sa
~:_i nu-I recunoasca drept subiec tul sa u ac ti v $i responsabil ~i, de aceea, orice
k1 fonna de manifestare a societapi trebui e sa se orienteze spre el.
8. 0 ,,GRAMAT ICA ETlCA" COMUNA 111

f 107. 111 sif'l111li11 s11 co11crclr1 isl'oridf, 0 111 1,il eslc inirna .7i suflctul doctrinei sociale
[ cntolicc. l11tr-adcv1fr, 111/rmga doclrinrf socialrf porne~ tc de la principiul care afir-
; mnen de11111if-t1frn 011111/ui esle in f:angibilcr. Prin multiplel e expresii ale aces tei
t con§tiinte, Biserica a intentional, lnainte de toate, sa ocroteasca demnitatea
il umana 111 fata oricarei tentative de a o prezenta 1ntr-o forma reductiva sau
.~ deformata; 111 plu s, ea a denuntat numeroase violari ale acestei demnitap.
~ Istoria dernonstreaza ca 1111pletitura relaJiilor sociale da la iveala unele din-
~ tre cele mai ample posibilita.Ji de inalJare a ornului, dar tot aici este §i locul
~ unde-§i au radacinile §i cele 1nai detestabile dispreJuiri ale demnitapi sa le.
t~
I 1 Gaudium et spes, nr. 22.
! 11
C oNGREGi\TIA PENTRU EDUCATIA CATOLICA, Orientifri, ci t., nr. 35.

3. Principiul solidaritatii
'
Insa primatul absolut al persoanei nu numai ca nu contrapune indivi-
dul societatii, ci chiar vede in individ insu§i fundamentul socialitatii. Adica
societatea vine dupa persoana §i in functie de persoana. Mai mult, societa-
tea se na§te din persoana; este o rezultanta a ei. Aceasta este a doua regula
fundamentala pentru ,,gramatica noastra etica".
De fapt, persoana exista §i se realizeaza mereu in societate; omul este o
fiinta in acela§i timp individuala §i sociala: ,,inca de la inceputuri - tine sa
sublinieze Conciliul - ,,barbat §i femeie i-a creat [Dumnezeu] ", iar unirea
lor constituie prima forma a comuniunii dintre persoane. Caci omul, din
natura sa intima, este o fiinta sociala c::i fara relatii cu ceilalti nu poate nici
' ~ ' '
sa traiasca, nici sa-§i dezvolte calitatile" 14 .
Pe aceasta socialitate esentiala a persoanei se intemeiaza, inainte de
toate, egalitatea deplina de drepturi §i de demnitate intre barbat §i femeie.
Barbatul §i femeia sunt doua moduri de a fi ,,om". Imaginea lui Dumnezeu
se reveleaza in acela§i timp in barbat §i in femeie: ,,Dumnezeu 1-a creat
pe om dupa chipul sau; dupa chipul lui Dumnezeu 1-a creat; barbat §i fe-
meie i-a creat" (Gen 1,27). Comenteaza loan Paul al II-lea: ,,Omul este o
persoana, in egala masura barbatul §i femeia: de fapt, amandoi au fost
creati dupa chipul §i asemanarea lui Dumnezeu eel personal. [ ... ] Putern
intelege inca §i mai deplin in ce anume consta caracterul personal al fiintei
umane, gr a tie caruia amandoi - barbatul §i femeia - sunt asemenea lui
' A

Dumnezeu". ~i conchide: ,,In unitatea celor doi, barbatul §i femeia sunt


chemati inca de la inceput nu numai sa existe unul aliituri de cealalta sau
impreuna, ci sunt chemati §i sa existe reciproc unul pentru altul" 15 .

11
Gaudium et spes, nr. 12: EV 1/1358.
15
loAN P AUL AL II-LEA, Mulieris dignitatem (15.08.1988), nr. 6 §.u. : EV 11/1224-1235.
112 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII

Aceasta complementaritate personala constituie primul cerc al sociali-


tatii omului: familia. Dar §i al doilea cerc - eel al societatii civile - se inra-
dacineaza in persoana, nu mai putin decat familia. Societatea civila nu este
externa persoanei, nici nu-i este superioara; la randul sau, nici persoana
nu poate sa existe in afara societatii sau mai presus de societate. De fapt,
societatea este ,,personala" §i persoana este ,,sociala".
Din natura sociala a omului - conchide de aceea Conciliul - apare evidenta
~nterdependenta dintre progresul persoanei umane §i dezvoltarea societatii.
Intr-adevar, principiul, subiectul §i scopul tuturor institutiilor sociale este §i
trebuie sa fie persoana umana, deoarece ea, din natura ei, are absoluta nevoie
de viata sociala. A§adar viata sociala nefiind ceva adaugat omului, prin relatia
cu ceilalti, prin reciprocitatea serviciilor, prin dialogul cu fratii sai, omul cre§te
in toate inzestrarile §i poate raspunde vocatiei sale 16 .
Inca o data simtul religios intare§te ceea ce ratiunea dreapta afirma §i-o
ajuta sa inteleaga. ~i fie ratiunea, fie religia scot din aceasta socialitate intrin-
seca a persoanei un al doilea principiu etic comun fundamental: principiul
solidaritatii.
'
in discursul social al Bisericii, formarea acestui principiu a mers in ace-
la§i pas cu evolutia ,,problemei sociale". Pius al XI-lea avea sa fie eel care
va relua invatatura lui Leon al XIII-lea §i va arata ca, a§a cum persoana
are o dimensiune sociala intrinseca, tot a§a, §i dreptul de proprietate priva-
ta, instrument esential pehtru a tutela libertatea persoanei, are o proprie
dimensiune sociala intrinseca; este principiul solidaritatii, care, pe de o
parte, tmpiedica sa se cada in extremele opuse ale colectivismului §i indivi-
dualismului §i, pe de alta parte, induce la ,,temperarea folosirii [dreptului
de proprietate] §i armonizarea lui cu binele comun" 17 .
Evoluand problema sociala, discursul social al Bisericii despre solidaritate
continua apoi sa se largeasca: s-a trecut astfel de la natura intrinsec sociala
a persoanei la dimensiunea sociala a proprietatii private, la solidaritate ca
exigenta intrinseca a destinatiei universale a bunurilor, la solidaritate ca va-
loare in' sine, drept con§tiinta' §i virtute morala, necesara pentru a da dimen-
siune umana interdependentei care astazi une§te intre ei oameni §i natiuni.
A§adar ,,saltul" de la solidaritatea din Rerum novarum a lui Leon al
XIII-lea la cea definita de Sollicitudo rei socialis a lui loan Paul al II-lea este
mare. Astazi - afirma papa-, ca urmare a ,,con§tiintei crescande a interde-
p endentei dintre oameni §i natiuni", solidaritatea s-a ,,transformat in con-
~tiinta 'capatand astfel o conotatie '
morala". In"
acest 1noment, solidaritatea
':s ' ' '
nu mai poate fi confundata cu

16 Gaudium et spes, nr. 25 : EV 1/1396.


17 Prus AL XI-LEA, Quaclragesimo anno (15.05.1931), nr. 54: CERAS, 82.
8. 0 ,,GRAMATICA. ETICA." COMUNA 113

un sentiment de vaga compasiune sau de induio§are superficiala fata de sufe-


rintele atator oameni de aproape sau de depar te. Dimpotriva, este hotararea
ferma §i statornica de a se angaja pen tru binele comun: aclica pentru binele
tuturor §i al fiecaruia, de vreme ce cu totii sun tem realmente raspunzatori
pentru toti1 8 • '

Mai mult, solidaritatea se t r ansforma in instrument e:ficace de elibera-


re. A§a cum demonstreaza istoria schi1nbarilor profunde car e au avut loc
in anul 1989, ,, decisiva pentru reu§ita acelor revolutii nonviolente a fost
experienta solidaritatii sociale: in fata remmurilor sustinute de forta pro-
' ' ' b... ' '
pagandei §i a terorii, acea solidaritate a constituit nucleul moral al puterii
celor care nu sunt puternici" 19 •
La acest punct, principiul solidaritatii, care in mod natural poate deja
sa fie acceptat de catre ratiunea dreapta §i de toti oamenii de bunavointa,
i§i are sprijinul sau in con§tiinta religioasa. A§a cum simtul religios inta-
re§te con§tiinta demnitatii transcendente a persoanei, vazand in ea insa§i
imaginea lui Dumnezeu, la fel, simtul religios intare§te §i con§~iinta natu-
rala a solidaritatii, transformand-o din :filantropie in caritate. Inca o data
- noteaza loan Paul al II-lea - apare deci importanta de a trezi con§tiinta
religioasa a oamenilor §i a popoarelor", cu " scopul de' '
a realiza o societate
pe masura omului 20 •
~i, de fapt,
in lumina credintei, solidaritatea tinde sa se depa§easca pe sine pentru a im-
braca dimensiunile specific cre§tine ale gratuitatii totale, ale iertarii §i ale re-
concilierii. Atunci, aproapele nu este numai o fiinta umana cu drepturile sale §i
cu egalitatea sa fundamentala cu ceilalti, ci devine chipul viu al lui Dumnezeu
Tata.I, rascumparat prin sangele lui Isus Cristos §i supus actiunii permanente
a Duhului Sfant. A§adar, chiar daca este du§man, el trebuie iubit cu iubirea cu
care il iube§te Dumnezeu §i trebuie sa fim gata de jertfa pentru el, chiar §i de
jertfa suprema: ,,de a ne da viata pentru frati";
cu alte cuvinte, solidaritatea cre§tina construie§te comunitatea §i duce
la ,,comuniunea" fraterna 21 .
In practica, iubirea - adica solidaritatea potentata de simtul religios -
duce la savar§irea unor alegeri curajoase §i chiar eroice pentru binele altuia
(in special, al ,,celor din urma"), pana la imparta§irea voluntara a lipsurilor,
pentru a-i ajuta pe saraci sa fie artizani ai propriei ridicari. in acela§i timp,
solidaritatea completeaza intr-un anumit sens §i face mai umana dreptatea.
18
loAN PAUL AL II-LEA, Sollicitudo rei socialis (30.12.1987), nr. 38: EV 10/2650.
19
loAN PAUL AL II-LEA, Discurs la ONU la a 50-a aniversare a fn/iinfiirii (05.10.1995),
nr. 4: EV 14/3237.
20
loAN PAUL AL II-LEA, Sollicitudo rei socialis (30.12.1987), nr. 39: EV 10/2656.
21
loAN PAUL AL II-LEA, Sollicitudo rei socialis, nr. 40: EV 10/2660.
114 INTRO DUCE RE IN DOCT RINA SOCIALA A BISER ICII

ori-
Aceasta viziune trans cende nta a solidaritatii este un fundal pentr u toate
Biser ica
entar ile concr ete pe care le suger eaza discu rsul social al Bisericii.
tati
este convi nsa ca numa i solid aritat ea poate sa fie cime ntul acelei socie
explica
mai drept e §i mai frater ne pe care o dorim cu totii. De fapt, a§a cum
rei
loan Paul al II-lea in doua parag rafe dense din enciclica Sollic itudo
in inte-
socialis, solid aritat ea este funda ment ul intelegerii unive rsale, fie
acolo
rioru l fiecarei societati, fie in cadru l relati ilor intern ation ale; pana
iae
incat , a§a cum ieri s-a putu t defini pacea ca rod al drept atii (opus iustit
soli•
pax), tot a§a, noi putem spune ca pacea este rod al solid aritat ii (opus
darit atis pax) 22 .
la §i
$i din acest princ ipiu al solid aritat ii deriva pentr u actiu nea socia
special,
politica ni§te criter ii impo rtante de judecata. Conciliul aminte§te, in
a sa
trei: in primu l rand, ,,sa fie satisf acute exigentele drept atii, ca nu cumv
doile a
fie oferi t ca dar de carita te ceea ce este dator at dupa drept ate"; in al
le";
rand, ,,sa se elimine cauzele - struc turale - ale relelor, nu numa i efecte
sa fie
in sfar§it, ,,ajut orul sa fie astfel organ izat incat cei care il 23prime sc
trept at elibe rati de depen denta §i sa se poata ajuta singu ri" .
ita-
Pent ru ce laicii §i catolicii nu ar trebu i sa coincida cu privi re la valid
tea acest or criter ii operative §i la principiul etic care sta la baza lor?

Socia litate §i solidaritate


(Compendiu, nr. 149, 193, 195)
149. Persoana este fn mod esenfial sociala, pentru ca a§a a voit-o Dumn
ezeu
care a creat-o. intr-adevar, natur a omului se manifesta ca natur a unei fiint§
adic~
ce raspu nde propriilor necesitap m baza unei subiectivitiifi relaf-ionale,
as~
in mani era unei fiinte libere §i responsabile, care recunoa§te nevoi a de

:.·
ei 1n
integ ra §i de a colabora cu semenii sai §i este capabila de comuniune cu
ane
ordin ea cunoa§terii §i a iubirii: ,,0 societate este un ansam blu de perso
depa-
legate in mod organic mtre ele prinh·-un princ ipiu de unita te care le

I. §e§te pe fiecare. Adun are, in acela§i timp, vizibila §i spirit uala,1 o socie
dainu ie in timp: ea rno§tene§te h·ecutul §i pregate§te viitor ul" •
ta te

De aceea, trebui e accentunt ca viafa comunitara este o cnrncteris ticn nnturnln


care-[ deosebe§te pe om de creaturile pamante§ti . Actiu nea socia la poarta
un
aqi-
, semn special al omul ui §i al uman itatii, es te semn ul p ersoanei care
area
oneaza llltr-o comu nitate de perso ane: aces t semn de termi na cahfic
astfe l
sa interi oara §i, intr-u n an umit sens, constituie 1nsa$i natur a sa. Un

i de rol carac teristic al relati.ei doba nde$te 1n lumin a credi ntei


' '
fund a senrnificap e ~i confirmare. Creata dupa chipu l ;;i asem anare
o ma i pro-
a lui

i~ Cf. Sollicituclo r ei l:iOciaLis, nr. 39: ltV 10/265 9.


loAN P AUL AL II-LEA,
i :1 Aposto licam actuositalem, nr. 8: EV 1/942-94 7.
8. 0 ,, GRAMATICA. ETICA" COMUNA 115

; Dumnezeu (cf. Gen 1,26) $i randuita in universul vizibi] pentru a trai in


~21 societate (cf. Gen 2,20.23) $i penh·u a stapani pamantul (cf. Gen 1,26.28-30),
M
:q persoana un1ana este chen1ata din acest 1notiv inca de la inceput la viata
~~
~ sociala: ,, Dunu1ezeu nu 1-a creat pe 0111 ca o fiinfa singuraticii, ci 1-a voit ca o
~ - Jiinfa socialif. Prin urmare, via ta sociala nu este exh·inseca omului: el nu poate
11
\,. cre$te $i nici nu poate sa-§i realizeze vocatia ,
decat in relatie
,
cu ceilalti"
,

I
l°'\i
~i 193. Noile relafii de interdependen fii fntre oameni §i popoare, care ,, de facto "
I sunt fonne de solidaritate, trebuie sii se transfonne fn relafii orientate spre o adevii-
i
.. _
m ratif §i proprie solidaritate etico-socialii. Aceasta este o exigenta morala inerenta
m in toate relatiile umane. Solidaritatea se prezinta, prin urmare, sub doua
i
!_).
aspecte complementare: eel al principiului social §i eel al virtu,tii morale.
Solidaritatea trebuie fnfeleasa, fnainte de toate, fn valoarea sa de principiu so-
l cial menit sa determine ordinea institufiilor, in baza caruia "structurile pa.ca-
l tului", care domina raporturile dintre persoane §i popoare, trebuie sa fie
I depa§ite §i transformate ill structuri ale solidarita,tii, prin crearea sau modifi-
~ carea adecvata a legilor, a regulilor pietei §i a normelor.
t
Sj So l'd .
z arztatea este §i o adeviiratii §i proprie virtute morala, nu un ,,sentiment
ij de vaga compasiune sau de superficiala induio§are din cauza suferintelor
I atator persoane, apropiate sau indepartate. Din contra, este determinarea
: Jenna §i perseverenta de a se angaja pentru binele comun: adica pentru binele
tuturor §i al fiecaruia, penh·u ca tofi sw1tem cu adevarat responsabili fafii
k de tofi"Ill_ Solidaritatea urea la rangul unei virtuti sociale fundamentale,
deoarece se situeaza ill dimensiunea dreptatii, care este virtutea orientata
prin excelenta spre binele comun, §i ill ,,angajarea pentru binele aproapelui
~: impreuna cu disponibilitate a de «a se pierde», in sensul evanghelic, in loc

II
·' de a-1 exploata, §i de «a-1 sluji», ill loc de a-1 oprima de dragul avantajului
propriu (cf. Mt 10,40-42; Mc 10,42.45; Le 22,25.27)".
195. Principiul solidaritafii presupune ca oamenii din timpul nostru sa devina
[ij mai con§tienfi de obligafia lor fafii de societatea de care aparfin: ei sunt datori
~i 1
fata de conditiile care fac posibila trairea existentei umane, cum ar fi, de
l · exemplu, patrimoniul indivizibil §i indispensabil al culturii, constituit din

f§J cultura, din cunoa§terea §tiintifica §i tehnologica, din bunurile materiale


\,"';.)
H $i imateriale, din tot ceea ce a produs dezvoltarea umana. Aceasta datorie
~j
~•i este onorata in diferitele 111anifesta.ri ale actiunii sociale, astfel incat drumul
~ ,
f~ parcurs de oameni sa nu se opreasca, ci sa ramana deschis fata de gene-
~ ratiile prezente §i cele viitoare, chemate impreuna - ~i unele, ~i altele - sa
~ imparta in mod solidar acela§i dar.

Pl 1
Catehis111ul Bisericii Catolice, nr. 1880.
H 11
CONGREG ATI A PENTRU DoCTRINA CREDIN"fEI, Instrucjiunea Libertatis conscientia (1987), nr. 32
l:'
d 111
lOAN PAUL AL II-LEA, Sollicit11do rei socialis (1987), nr. 38.
116 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII

4. Principiul subsidiaritatii
Al treilea principiu fundamental al unei necesare culturi etice comune
este eel al subsidiaritatii. Dupa cum persoana vine inaintea societatii, t ot
a§a, societatea vine inaintea statului. Acesta este un punct central al gan-
dirii sociale a Bisericii §i al traditiei catolicismului social. E suficient sa ci-
tain aici un text clasic cu care parintele Sturzo se leaga tocmai de intreaga
gandire sociala cre§tina.
Pentru noi - a spus el la al IV-lea Congres national al Partidului Popular
(Torino, 12 aprilie 1923) - statul este societatea organizata politic pentru a
atinge scopuri specifice; el nu suprima, nu anuleaza, nu creeaza drepturile na-
turale ale omului, ale familiei, ale clasei, ale comunelor, ale religiilor; numai
le recunoa§te, le tuteleaza, le coordoneaza in limitele propriei functii politice.
Pentru noi statul nu este primul etic, nu creeaza etica, ci o traduce in legi §i ii
confera forta sociala; pentru noi statul nu este libertate, nu este mai presus de
libertate: o recunoa§te, o coordoneaza §i-i limiteaza folosirea, ca sa nu degene-
reze in libertinaj. Pentru noi statul nu este religie; el o respecta, ii tuteleaza
folosirea drepturilor externe §i publice. Pentru noi natiunea nu este o institutie
spirituala care absoarbe viata indivizilor; este ansamblul istoric al unui popor
unic, care actioneaza in solidaritatea activitatii sale §i care dezvolta energiile
sale in organismele in care este oranduita orice natiune civila24 •
Raportul dinamic dintre societate §i stat se intemeiaza deci pe princi-
piul subsidiaritatii: lumile vitale, clasele, comunele, provinciile §i regiunile
sunt organele naturale ale societatii. Fiecare dintre aceste organe are ca-
racteristicile sale, autonomia sa, motivul sau de a fi, care trebuie respectat
de toti. Solidaritatea dinamica a acestor organe intre ele §i in vederea bii
nelui comun face in a§a fel incat institutiile statului, reinnoindu-se, sa fie
mereu expresie adecvata a societatii §i a exigentelor sale.
A§a cum spuneam deja despre principiul solidaritatii, trebuie sa spu-
nem ca §i principiul subsidiaritatii a avut o import anta evolutie din vre-
mea lui Pius al XI pana ast azi.
Pius al XI-lea a fost primul care a enuntat principiul subsidiaritatii:
,,Trebuie sa ramana t are acest principiu foarte import ant al :filoso:fiei soci-
ale - scrie el in Quadragesimo anno. A§a cum este nepermis sa se sustraga
indivizilor ceea ce ei pot face cu propriile forte §i din initiativa lor pentru a
t ransfora asta la comunitate, tot a§a, este nedrept a incredinta unei socie-
t ati mai mari §i mai inalte ceea ce pot face comunitatile mai mici ~i inferi-
oare. Acest lucru reprezinta in acela§i timp o gTava dauna §i o tulburare a
ordinii drepte a societatii; pentru ca obiectul natural al oricarei interventii

24
L. STUHZO, IL Parlito Popolare Ita liano. II. Pop0Lari::;11w e (a scisnw (1924), Zanichelli,
Bologna 1956, 107.
8. 0 ,, GRAMATICA. ETICA" COMUNA 117

din partea societatii insa§i este de a ajuta in maniera inlocuitoare madula-


rele corpului social, nu de a le distruge sau de a le absorbi" 25 .
Preocuparea lui Pius al XI-lea era aceea de a condamna prepotenta regi-
murilor totalitare (ale comunismului, fascismului §i nazismului incipient);
acest lucru explica de ce el aplica principiul subsidiaritatii, mai ales, la viata
sociala §i face asta in t ermeni prevalent negativi. Apoi, dupa ce avea sa se
schimbe contextul istoric, Biserica va extinde aplicarea principiului subsidia-
ritatii §i la interventia statului in economie26 §i la raporturile internationale 27 •
Conciliul, la randul sau, insista in aplicarea aceluia§i principiu la func-
tionarea corecta a statului social: cetatenii, singuri sau asociati, au dreptul
§i obligatia de a participa activ la realitatea publica; de aceea, pe de o parte,
conducat orii sa se fereasca sa impiedice existenta grupurilor familiale, sociale
sau culturale, a corpurilor sau institutiilor intermediare §i sa nu le opreasca de
la desfa§urarea de activitati legitime §i eficiente, ci, mai degraba, sa le promo-
veze cu bunavointa §i in buna randuiala;
insa, pe de alta parte,
cetatenii, fie individual, fie in grup, sa se fereasca sa confere prea multa putere
autoritatii publice §i sa nu pretinda de la ea in mod intempestiv avantaje §i
ajutoare exagerate, riscand astfel sa diminueze responsabilitate a persoanelor,
a familiilor §i a grupurilor sociale 28 •
Cu alte cuvinte: statul asistential, birocratia enorma, centralismul care
sufoca autonomiile locale trebuie considerate devieri patologice ale socie-
tatii ~i contrasteaza in mod deschis cu principiul subsidiaritatii.
'
' '5
Aceasta a treia regula a ,,gramaticii etice" comune nu se poate incalca
fara sa fie pedepsita, in special intr-o societate complexa §i policentrica a§a
cum este societatea actuala. De fiecare data cand, contravenind principiu-
lui subsidiaritatii, se incredinteaza statului misiuni care puteau fi la.sate
nivelurilor intermediare §i descentralizate ale administratiei publice sau
care ar fi putut sa fie gestionate de societatea civila (fara a exclude aju-
torul §i sprijinul statului) , nu se face decat sa se netezeasca drumul spre
ilegalitate §i spre coruptie. De fapt, acestea prospera atunci cand birocratia
cre§te peste masura §i ia asupra sa misiuni prea ample §i costisitoare.
Un stat pe masura omului va trebui, in schimb, sa se bazeze pe primatul
societatii civile, promovand §i responsabiliza nd asociationismu l, coopera-
rea, voluntariatul. De aceea - conchide loan Paul al II-lea-,
25
Prus AL XI-LEA, Quadragesimo anno (15.05.1931), nr. 86 §.u.: CERAS, 92.
26
Cf. loAN AL XXIIl- LEA, Mater et magistra (15.05 .1961 ), nr. 51-58: CERAS , 232-234, cu
privire la dezvoltarea regionala, nr. 152: CERAS, 255.
27
Cf. loAN AL XXIII-LEA, Pacem in terris (11 .04.1963), nr. 141: CERAS, 323.
28
Gaudium et spes, nr. 75: EV 1/1574.
118 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII

§i in acest caz trebuie respectat principiul subsidiaritatii: o societate de ordin


superior nu trebuie sa intervina in viata interna a unei societati de ordin infe-
rior, privand-o de competentele ei ci tr~buie mai degraba, s-o s~stina la nevoie
§i sa o ajute sa-~i coordoneze '
' actiunea '
cu actiunea altar elemente '
ce compun
~ ' '
societatea, in vederea binelui comun 29 .

Subsidiaritate §i participare
(Compendiu, nr. 187, 189)
187. Principiul subsidiaritatii protejeaza persoanele de abuzurile instantelor
sociale superioare §i le cere acestora din urma sa-i ajute pe indivizi fn parte §i cor-
porafiile intermediare la fndeplinirea obligafiilor lor. Acest principiu se impune
., deoarece fiecare persoana, familie §i corporafie intermediara are ceva originar de a
'\,
oferi comunitafii. Experienta atesta ca negarea subsidiaritatii, sau limitarea
ei m numele unei pretinse democratii, sau egalitatea tuturor in societate
, limiteaza §i uneori chiar anuleaza spiritul de libertate §i de initiativa.
1 In contradicfie cu principiul subsidiaritatii se afla forme de c~ntralizare,
de birocratizare, de asistentialism, de prezenta nejustificata §i excesiva a
statului §i a aparatului public: ,,Intervenind direct §i privand societatea de
raspundere, statul de asistenta publica duce la pierderea de energii umane, la
cre§terea exagerata a aparatului de stat, dominat de logica birocratica mai
mult decat de preocuparea de a-i sluji pe destinatari §i, implicit, la o cre§-
tere enorma a cheltuielilor" 1• Lipsa sau insuficienta recunoa§terii initiativei
private - chiar §i in domeniul economic - §i a functiei ' '
sale p ublice, precum
, §i monopolurile contribuie la subminarea principiului subsidiaritatii.
Actualizarii principiului subsidiaritatii fi corespund: respectarea §i pro-
" movarea efectiva a primatului persoanei §i a farniliei; valorificarea asocia ....
~ tiilor §i a organizatiilor intermediare, in propriile decizii fundan1entale ~b
,
1
in toate cele care nu pot fi delegate sau asun1ate de altii; incurajarea oferita
· initiativei private, a§a incat fiecare organism social sa ran1ana in slujba
;i binelui comun cu propriile sale caracteristici; articularea pluralista a soci-
~-•• etatii ~i reprezentarea fortelor sale vitale; ocrotirea drepturilor on111lui ~i
,] ale m.inoritatilor; descentralizarea birocratica §i administrativa; echilibrul
~ din tre sfera i:,ublidi gi cea privata ei, prin urrnare, recunoaeterea func\iei

~
lt
(~
sociale a privatulu i; o responsabilitate adecva ta a cetatean ului 1n a fi par-
te" activi:i a realiti:i fii politice gi sociale a \ilrii
11

189. Con secinJa caract-eris lica a s11 bsiriinritif fii este pnrticipnrea, rnre-~i gi'f-

I
, se§ le expresia, fnain le de l-oatc, i'utr-o serie rte octiviti'iti pri1L care cetafem wl, fn
particular sau fmpreuna cu nlfii, ~irect SilU _P ~in 1/ L~jh~ciren propriilor repreze JI-
tanJi, conl:ribuie la viafa cu ltu mln, eco110111 Lcn, socin/11 ~L politidi a conrn.ll itiffii
29 I oA N PAUL AL II- LEA, Centesimus a.nnus (01.05.1991) , nr. 48: EV 13/23 1.
8. 0 ,,GRAMATICA. ETICA" COMUNA. 119

civile de cnre npnrfine. Pnrf-icipnren es f- e o obligafie cnre t-rebu-ie exercif-atii fn mod


:1 con~ f-ient de dft-re f- ofi, fn ,nod responsnbil §i fn vcderea binelui comu n.
En 11u pontc.fi li111itnf-ri srzu restrdnsii la un anumit sect-or al vietii sociale, data
fiind importan ta sa penh·u cre~terea, inainte de toate, urna~ a in domenii
i cmn ar fi 1nu11ca $i activitatil e econ01nice 111 dina1nicile lor interne, infor-

.I·
~
~ matia $i cultura ~i, 1111110d cu totul special, viat,a sociala c:i politica pana la
cele 1nai 111alte niveluri, adica niveluri de care depinde colaborar ea tutu-
's'

~ ror popoarel or pentru construir ea unei comunita ti internatio nale solidare.


1

A$a stand lucrurile, devine inevitabi la exigenta d e a favoriza participa rea,


inainte d e toate, a celor mai dezavant ajati ~i alternant a conducat orilor po-
, litici, cu scopul de a evita instaurar ea unor privilegii oculte; dincolo de
acestea, este necesara o puternica tensiune morala, pentru ca organiza rea
vietii publice sa fie rodul corespon sabilitati i tuturor fata de binele comun.
1
loAN P A UL AL II-LEA, Centesimus annus (1991), nr. 48.

5. Princip iul binelui comun


in sfar§it, exista un al patrulea mare principiu , care intr-un anumit
,ens rezulta din respecta rea celorlalte trei, le coordone aza §i le realizeaz a
Je toate impreun a: este principiu l binelui comun.
Toti vorbesc de el, toti il invoca, dar foarte des i se da o interpret are
~eductiva.
0 prima conceptie - cea liberala clasica - reduce binele comun la o pro-
olema privata. Fiecare individ trebuie sa se gandeasc a la el insu§i, sa se
realizeze cum poate mai bine, sa incerce sa ajunga la scopurile pe care §i le
propune in mod liber. Nimeni nu-1 poate impiedic a sa faca asta. Categori a
,,fericirii" ar fi in mod esential personal a §i nu ar avea nimic de-a face
cu categoria ,,solidari tatii". De aceea, binele comun nu ar fi altceva decat
suma bunurilo r individua le. 0 turma la pascut - s-a scris - ajunge la binele
sau comun atunci cand fiecare oaie a pascut liber, fiecare pe cont propriu,
cantitate a §i calitatea de iarba pe care o vrea. Pastorul (statul) va trebui
doar sa vegheze ca nimeni sa n-o impiedic e sa faca asta.
Intr-o asemene a concepti e lipse§te referinta la dimensiu nea etica
Jbiectiva §i transcen denta a binelui comun. De fapt, nu este numai pro-
Jlema de bine individua l. Exista §i un ,,bine" care este - in acela§i timp
- al fiecaruia §i al tuturor; un bine indivizib il, care se poate obtine numai
:u angajare a comuna, pentru ca in acela§i timp transcen de §i realizeaz a
1inele personal al fiecaruia . A§a cum explica loan al XX.III-lea, acest bine
omun ,,se concretiz eaza in ansambl ul acelor conditii sociale care permit
i favorizea za in fiintele umane dezvolta rea integrala a persoane i lor" •
30

'
loAN AL XX.III-LEA, Mater et ,nagistra (15.05.1961), nr. 65 : CERAS, 235 §.U.
30
120 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII

A§adar primatul persoanei este esential §i in binele comun, care insa se


poate realiza numai in societate.
De fapt, persoana - a§a cum am vazut - este in mod intrinsec ,,sociala".
Asta inseamna ca societatea umana nu se poate compara cu o turma de
animale a§ezate unele langa altele! Este o comunitate. Deci exista o stransa
conexiune intre binele persoanei §i binele celorlalti. ~i daca uneori, a§a cum
se intampla des, binele ,,meu" (sau eel al unei categorii de cetateni) vine in
conflict cu binele ,, tau" (sau al unei alte categorii de cetateni), inseamna ca
doar exista ceva de corectat sau vreun obstacol de inlaturat; conflictele ,,so-
ciale" nu se rezolva niciodata prin samavolnicia celui mai puternic asupra
celui mai slab, ci cautand de comun acord binele comun. Din pacate, §i in
democratiile cele mai evaluate - se plange cu realism loan Paul al II-lea-
revendicarile venite din partea societatii nu sunt intotdeauna examinate dupa
criterii de dreptate §i de moralitate, ci, mai degraba, du pa influenta electorala sau
financiara a grupurilor care le sustin. [... ] Rezulta de aici o incapacitate crescan-
da de a-_§i incadra interesele particulare intr-o viziune coerenta asupra binelui
comun. Intr-adevar, aceasta nu este simpla suma a intereselor particulare, ci im-
plica evaluarea §i armonizarea lor mfunctie de o ierarhie de valori echilibrata §i,
31
in ultima analiza, de o intelegere exacta a demnitatii §i a drepturilor persoanei .
0 alta conceptie reductiva - opusa celei liberale clasice - este viziunea
colectivista, conform careia binele comun reabsoarbe in sine, in schimb,
orice finalitate sociala, pana acolo incat ignora caracterul personal al bine-
lui insu§i. Colectivismul pune clasa, partidul, statul in locul individului. ~i
aceasta viziune eronata despre binele comun face abstractie de consideratii
' '
de natura etica §i spirituala. Binele comun ar fi in mod esential in produc-
'
tia mai mare de bunuri, in bunastarea economica, in serviciile furnizate de
stat, fara a se preocupa de respectiva depersonalizare a cetatenilor, redu§i
la un numar, nivelati printr-o egalitate fortata ~i fictiva car~ nu tine cont
' ' ":s ' '
de capacitatile, de exigentele, de creativitatea fiecaruia.
Or, tocmai pe baza celorlalte principii enuntate (primatul persoanei,
solidaritatea, subsidiaritatea), o conceptie adecvata despre binele comun
are o respiratie mult mai larga: desigur, cuprinde toat e conditiile de viat~
materiala care se cer pentru perfectionarea vietii umane dar in acela§l
' ' '
t imp nu poate sa nu se deschida la alte ,,bunuri" la fel de esentiale pentru
o viata cu adevarat ,, umana", cum sunt arta, cultura educatia 'contempla-
, ' ' '
tia dimensiunea spirituala §i religioasa.
' 'Timpul nostru este con§tient de acest lucru:

Cre§te con§tiinta deosebitei demnitati a persoanei umane, superioara tuturor


lucrurilor §i avand drepturi §i indatoriri universale §i inviolabile. Trebuie a§adar
ca omu l sa aiba acces la toate acele lucruri care ii sunt necesare pentru a duce
o viata cu adevarat umana, cum ar fi hrana, imbracamintea locuinta dreptul
' , 1 ,

:ll I oAN P AUL AL II -LEA, Centesim tts annus (01.05 .1991), n r . 47 : EV 13/2 26.
8. 0 ,,GRAMAT lCA ETICA'' COM UNA 121

de a-§i alege in mod liber starea de viata §i de a intemeia o familie, dreptuJ la


educatie, la mu~1ca, la reputatie buna, le respect, la informare corespunzatoare,
dreptul de a act10na conform cu norma dreapta a con§tiintei, dreptul la ocrotirea
vietii private §i la o dreapta libertate, inclusiv in materie de religie:12 .
Deci binele comun coincide, mai ales, cu calitatea vietii umane mai mult
decat cu cantitatea disponibilitatil or materiale. De a~eea, trebuie sa se
conchida ca o conceptie adecvata despre binele comun - spune loan Paul al
II-lea - cere, in primul rand, respectul fata de ambient (,,Nuse poate face
uz , fara a fi pedepsit, de diferitele categorii de fiinte vii sau neinsufletite
animale, plante, elemente naturale, a§a cum se vrea, ' ' ' '
in functie de propriile
exigente, economice"); cere, in al doilea rand ' moderatie , in folosirea resur-
selor naturale (,,A le folosi ca §i cum ar fi inepuizabile, cu stapanire abso-
luta, pune serios in pericol disponibilitate a lor, nu numai pentru generatia
actuala, ci mai ales pentru cele viitoare"); in sfar§it, o viziune adecvata
despre binele comun impune atentia corespunzatoar e fata de calitatea vie-
tii, pusa in pericol, mai ales, de un anumit tip de dezvoltare dezordonata, al
carei rezultat - o §tim cu totii - ,,este, tot mai frecvent, poluarea mediului,
cu consecinte serioase pentru sanatatea populatiei" 33 •
gi nu numai asta. Caracterul esentialmente ,,calitativ" (moral §i spiri-
tual) al binelui comun impune ca el sa fie de acum tutelat §i urmarit la ni-
vel planetar: crescanda interdependen ta universala face in a§a fel incat de
acum un singur stat nu mai poate fi in masura sa garanteze singur binele
comun. Am devenit cetateni , ai lumii34 .
A§adar se deschid capitole noi care inca mai trebuie scrise 35 : cum ar fi acela
despre datoria de ,,ingerinta umanitara", introdusa de loan Paul al II-lea, in
32
Gaudium et spes, nr. 26: EV 1/1400.
33 loAN PAUL AL II-LEA, Sollicitudo rei socialis (30.12.1987), nr. 34: EV 10/2632-2636.
34 Cf. IoAN AL X:XIII-LEA,
Pacem in terris (11.04.1963), nr. 70-79: CERAS, 307-309.
35 Pe bunii dreptate, morali§tii
denunta numeroasele noduri dificile, care incii trebuie
rezolvate §i pe planul etic, apiirute din schimbiirile extraordinare care au modificat §i liir-
git enorm insii§i insemniitatea ,,binelui comun": porunca ,,sii nu ucizi" trebuie inteleasii
incii in sensul clasic de ,,sii nu-1 ucizi direct pe eel nevinovat", sau cere o noua tensiune
etico-religioasii cu caracter ,,deontologic", care sii excluda orice ucidere violenta (avortul,
pedeapsa cu moartea, autoapiirarea individualii §i colectivii de tip sangeros)? Datoria de a
apiira propriul piimant §i propria identitate nationala este astazi practicabila concret prin
ciii nonviolente §i nonmilitare? Ne putem limita sii declariim ca nu pot fi propuse riizboiul
modern §i inse§i armele nucleare, sau respingerea trebuie extinsii §i la producerea §i la
comertul armelor de riizboi (nucleare sau conventionale)? Ce sens are mentinerea concep-
tului t~aditional de ,,suveranitate politicii" §i de ,,natiune" inchisa, daca acest lucru favo-
rizeaza int~arcerea ,,nationalismului" , cauza a atator riizboaie? Oare nu trebuie regandite
de acum ONU §i ordin~a economica internationala, a§a incat sa se depa§easca ,,economia
care ucide" §i creeaza discriminiiri absurde §i fatale? Nu va trebui, din partea tuturor, sa
,e faca din pace O tematicii centrala, §i nu accesorie §i marginala, care trebuie lasata numai
·, peciali§tilor sau celor care se angajeaza in mod voluntar? (cf. G. MATTA! - B. MARRA., Dalla
·uerra all'ingerenza wnanitaria, SEI, Torino 1994, 75 §.U.).
122 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA. A BISERICII

fata incalcarilor binelui comun §i ale drepturilor umane, care transcend


posibilitatile unei singure natiuni §i interpeleaza con§tiinta §i comunitatea
internationala. $i ce sa spunem despre alte probleme ale binelui comun care
(a§a cu1n este cea a salvgardarii mediului natural) de acum se pot infrunta
§i rezolva nu1nai la nivel planetar: de la tutelarea minoritatilor la fluxurile
neincetate ale migratiilor, la pietele drogurilor §i ale mafiei, la lupta impo-
triva SIDA, la necesitatea de a intemeia in mod nou dezvoltarea §i pacea?
$i in toate aceste cazuri rezultatele ratiunii drepte, care permit astazi o
viziune n1ai cuprinzatoare despre binele ~omun, nu pot decat sa fie intarite
de intalnirea cu con§tiinta religioasa: limita pusa de Creator la folosirea
bunurilor - comenteaza loan Paul al II-lea- exprimata in mod simbolic cu
interdictia de ,,a manca din roadele pomului" (cf. Gen 2,16 §.U.) ,,arata su-
ficient de clar ca in privinta lumii naturale suntem supu§i nu numai legilor
biologice, ci §i celor morale, care nu pot fi incalcate in mod iresponsabil"36•

Responsabilitatea tuturor pentru binele comun


(Compendiu, nr. 166 §.u.) _
166. Exigenfele binelui comun rezultii din condifiile sociale ale fiecarei epoci ?i
sunt stnins unite cu respectarea §i promovarea integralii a persoanei §i a drep-
turilor sale fundamentale. Aceste exigente privesc, inainte de toate, anga-
jarea pentru pace, organizarea puterilor statului, o solida ordine juridi-
ca, salvgardarea mediului natural, prestarea acelor servicii esentiale faja
de persoana, care in parte sunt identice cu drepturile omului: alimentajia,
locuinja, munca, educatia §i accesul la formarea profesionala, mij loacele
de transport, sanatatea, schimbul liber de informajii §i ap ararea libertajii
religioase. Aici nu trebuie uitata nici contributia pe car e fiecare najiune o
are pentru o reala colaborare interna jionala in ved erea binelui comun al
I_, inlTegii omeniri, precum §i al generatiei viitoare.

I 167. Binele comun fi obliga pe tofi membrii societatii: nu este scut-it nirneni
;i
de a colabora, dupii posibilitafile proprii, la realiznrea dezvoltnren lui . Binele
com u n trebuie sluj it incontinu u, nu dupa viziuni reductioniste, subordo-
, nate unor avantaje parFale care s-ar pu tea obtine d e ai~i, ci in baza unei
Jogici. care tinde spre cea mai larga asu mare a responsabilitatii . Binele co-
mun este rezu lta tul celor mai inalte 1ndinapi ale mnului, d ai~ es te un bine
greu d e obtinu t, p en tr u ca cere capacitatea ~i cau tarea con s tanta a binelui
. celuilalt ca §i cum ar fi propriu l bine.
Toti au §i drcpt-ul de a~bcneficin de nmdi fii lc 11 icfii socialc ca re rcwlti'i di 11
cautarea binelui co111 un . Jnv atatura lui Pius al Xl-lea es te inca act uala:

:ifi loAN P AU L AL II - LgA , 8otlicitudo l'ei socialis (30 .12. U)87) , ur. 34: EV 10/2G~15 .
8 . 0 ,,GRAMi\.TI CA ETJ.CA" COMUNA 123

[I ,,i 1npartir~a bunurilor pa n1 ante 9ti sa se conform eze c u norm e le bi nelui


ti comun ;,i ale dreptat,·ii socia le, caci v ed em astazi cate ne'.int, elegeri a adus
I
1
~-:,-_ 1111.parti r ea n edreapta din ca u za rnarelui cl ezechilibru 1ntre pu}inii prea bo-
gati §i n enurniiratii siiraci " '.

~~ 1 Pi us AL Xl - LFA, Q 11 ndrn gesi11 10 m1110, 1n: AA S 23 (1 991)] 97.

Concluzionand , trebuie sa spunem ca astazi nu numai ca este posibil,


ci este necesar §i de dorit sa se realizeze intalnirea dintre cultura cre§tina
§i cultura laica, dintre si1ntul n1oral §i simtul religios, in jurul principiilor
fundarnentale ale unei ,,gran1atici etice comune" deschise spre Dumnezeu.
De fapt, nu1nai pornind de la primatul persoanei umane, imparta§ind ne-
cesitatea solidaritatii, cautand ajutorul participarii responsabile a tuturor
§i unnarind binele comun in acceptiunea sa cea mai ampla, va fi posibil sa
dam un raspuns la marile provocari pe care secolul al XX-lea ni le-a la.sat
ca mo§tenire.

6. Pentru o noua ,,laicitate" in politica


in societatile noastre multiculturale §i plurietnice, problema de a gasi
o cale pentru intalnirea §i pentru confruntarea interculturala §i interreli-
gioasa a devenit de neamanat §i urgenta. Numeroasele experiente de dia-
log §i de colaborare politica intre credincio§i §i necredincio§i sunt posibile
astazi, chiar daca unii §i altii nu coincid ·m ereu in interpretarea acelora§i
valori. Totu§i, un lucru este sigur: numai referinta la laicitate permite
intalnirea intre traditii diferite, respectand identitatea fiecareia. in mod
'
obi§nuit, se vorbe§te despre ,,contaminare a" necesara intre culturi diferi-
te; de ce sa nu vorbim, mai degraba, despre ,,fecundare reciproca", a§a cum
face loan Paul al II-lea cu privire la integrarea culturala dintre imigTanti §i
cetatenii tarilor primitoare? 37
'
Or, pe 'plan politic, noua laicitate, inteleasa nu ca separare intre cei di-
feriti, ci ca ,,fecundare reciproca", comporta ca, fara a renunta la propria
identitate, credincio§i §i necredincirn~i sa caute impreuna piste concrete
pentru a realiza eel mai mare bine comun posibil intr-o anumita situatie
, '
corn~tienti de medierile necesare care trebuie fa.cute. Acest lucru le poate
crea probleme, mai ales, catolicilor, chemati sa inspire alegerile politice din
exigente etice fundamentale §i la care nu se poate renunta. Totu§i, este in-
Sa§i natura artei politice sa nu permita ca acele exigente absolute sa se tra-
duca imediat in legi, ci sa impuna necesara gradualitate ceruta de situatiile
concrete. Acest lucru il prezinta Conipendiul de doctrinii socialii a Bisericii:
37
Cf. loAN PAUL AL II-LEA, Mesa) pentru Ziua. Mandia.la a Migrantului §i a R ef'ugia.tului
2005, nr. 3: L'Osservatore Romano (9-10 decembrie 2004).
124 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA. A BISERICII

Credinciosul laic este chemat sa discearna, in situatiile politice concrete, pa§ii


pe care ii poate realiza in mod realist pentru a pune in practica principiile §i
valorile morale proprii vietii sociale. [... ] Credinta nu a pretins niciodata sa blo-
cheze intr-o schema rigida continutul socio-politic, fiind con§tienta ca dimensi-
unea istorica in care omul traie§te impune aparitia unor situatii imperfecte §i
adesea rapid schimbatoare 38 .
De aceea, colaborarea politica a catolicilor cu parteneri de orientare cul-
turala diferita trebuie stabilita in mod laic §i respectand regulile demo-
cratice, dar fara a compromite propria identitate §i in coerenta cu valorile
inspiratoare. Cre§tinul §tie ca Cristos este calea, adevarul §i viata (§i asta
ii da o certitudine ferma in actiune), dar este con§tient ca cunoa§terea
parcursului concret este mereu imperfecta. Duhul Sfant va conduce la cu-
noa§terea cea mai deplina a adevarului (cf. In 16,13), folosindu-se §i de si-
tuatiile istorice, de ,,semnele timpurilor" §i de dialogul intercultural. Dand
§i primind. Deci in politica respectarea noii laicitati cere ca, pe de o parte,
cre§tinul sa nu incerce sa impuna altora lumina care-i vine din credinta re-
ligioasa, ci sa se straduiasca s-o traduca in termeni laici, comprehensibil i §i
acceptabili de toti; pe de alta parte, ea cere ca partenerii laici sa fie la fel de
disponibili la dialog §i la confruntare, constatand ca inspiratia religioasa
este purtatoare de motivatii puternice pentru o angajare politica curajoasa
§i eficace. Aceasta intalnire-confr untare intre credincio§i §i necredincio§i
pe planul laicitatii este o bogatie a democratiei mature.
in orice caz, cre§tinul e con§tient ca este purtatorul unei contributii spe-
cifice, de care lumea are nevoie: sa puna in viata politica §i in construirea
cetatii omului cimentul caritatii, inteles in mod laic ca solidaritat e. Coerent
' ' '
cu evanghelia, el va trai exercitarea puterii nu ca privilegiu, ci ca slujire.
Va veghea ca noua laicitate sa nu degenereze in omologare (la ,,gandirea
unica") §i sa nu favorizeze liberalismul iluminist. Deci cat olicii trebuie sa
fie capabili sa exercite §i un rol de opozitie. Cum ar putea sa nu se opuna, in
mod democratic §i in mod laic, unei viziuni utilitariste a politicii, care folo-
se§t e puterea pentru apararea intereselor corporative sau chiar personale,
izoland in planul al doilea motivele celor slabi care nu se bucura de dreptu-
rile sociale? Cum ar putea sa nu se opuna alegerilor polit ice care due la des-
tramarea familiei sau atenteaza la adresa vietii umane §i a demnitatii sale?
'
A§adar cre§tinii, in timp ce se angajeaza in politica sa respecte pe deplin
laicitatea §i regulile democratice, cautand eel mai mar e bine concr et posi-
bil in dialog cu oamenii de bunavointa, nu vor renunta n iciodata sa martu-
' '
r iseasca forta profetica §i critica a evangheliei. Revine intregii Biser ici sa
vesteasca profetic, cu cuvantul §i cu viata, ca

38
CDS, nr. 568.
8. 0 ,,GRAMATICA ETICA'' COMUNA 125

puterea lui Dumnezeu este diferita de puterea celor puternici din lume. Modul
lui Dumnezeu de a actiona este diferit de cum ni-1 imaginam noi §i de cum
am vrea noi sa-1 impunem chiar §i lui. Dumnezeu nu intra in concurenta in
aceasta lume cu formele pamante§ti ale puterii. Nu contrapune diviziunile sale
altar diviziuni. [ ... ]El contrapune puterii zgomotoase §i prepotente din aceasta
lume puterea slaba a iubirii , care pe cruce - §i apoi mereu din nou in decursul
istoriei - moare, §i totu§i, constituie lucrul nou , divin, care apoi se opune ne-
dreptatii §i instaureaza imparatia lui Dumnezeu39 .
Or, provocarile pe care secolul al XX-lea le-a la.sat ca mo§tenire celui
de-al treilea mileniu pot fi reduse in mod substantial la trei: ,,a corecta"
'
capitalismul, creand o societate a muncii libere, a intreprinderii §i a parti-
ciparii (cap. 9); a realiza o democratie matura, corectand statul social aflat
in criza, conjugand eficienta cu solidaritatea (cap. 10); a realiza unitatea
in diversitate, depa§ind relativismul (cap. 11). Cu alte cuvinte, e vorba de
a da un suflet etic erei tehnologice, pentru ca noua societate din secolul al
XXI-lea sa se poata na§te ca o ,,civilizatie a iubirii".

39 BENEDICT AL XVI-LEA,Omilie la Privegherea de rugaciune, fn timpul celei de-a XX-a Zi


Mandia.le a Tineretului : L'Osservatore Romano (22-23 august 2005).
9. ECONOMIA LIBER SI SOLIDARÁ

Criza de tranziie pe care oträie_te astzi lumea este complex. In mod


substanial, problemele se îmnpletesc între ele,se condiioneaz reciproc i,
de aceea, trebuie abordate i rezolvate împreun dac vrem s se nasc o
societate nou.
Or, problemele mai urgente sau, dac se prefer, aspectele convergente
ale crizei de tranziie care trebuie abordate imediat _i împreun sunt: efi
ciena economiei, cre_terea democraiei, coeziunea moral _i cultural a
societii.
Acestea sunt elementele ,problemei sociale" de început de mileniu, la
rezolvarea creia i Biserica vrea sµ contribuie. Noua problem social"
se poate formula cu oîntrebare: este posibil (sau este o utopie) a conjuga
eficiena economic, libertatea politic i coeziunea social? Practic, e vorba
de a aborda _ia rezolva marele nod al raportului dintre pia, stat _i socie
tatea civil în conditiile schimbate ale timpului nostru.
Ioan Paul al II-1ea îi dedic o enciclic întreag - Centesimus annus
voind, într-un fel, s pregteasc fie Biserica, fieomenirea pentru impactul
dificil cu noul mileniu'.

1. Capitalismul nua învins


Primanare problem pe care secolul al XX-lea ne-o las ca mo_tenire
este deci necesitatea de a elabora un nou model de dezvoltare, dup fali
mentulistoric al modelelor precedente, elaborate de ideologii: socialismul
marxist _i capitalismul liberal.
Noua generaie a Anului 2000 este con_tient c, în mare parte, vii
torul se joac pe posibilitatea de a realiza efectiv o dezvoltare economic
integral i solidar, la nivel planetar, fr a repeta gre_elile comise în
timpul secolului al XX-lea de socialismul real _i de capitalismul modern în
diferitele lor ediii. De fapt, nueste o întâmplare c i capitalismul, înc
de la apariia sa, a generat servitute nu mai puin decât socialismul. Apoi,
consumismul s-a dovedit nu mai puin dezumanizant decât comunismul.
Motivul este c i unul, _i cellalt mod de a înelege viaa _i relaiile umane
au rmas în cadrul aceleia_i optici a unei dezvoltri evaluate exclusiy în
termenieconomici.

Cf. B. SORGE, Il discorso della Chiesa sulla societàcontemporanea", La Civiltà Catto


lica (I/1992) 345-358.
128 INTRODUCERE ÎN DOCTRINA SOCIAL A BISERICII

De aceea, atunci când în zilele noastre se spune c trebuie såne anga


jm s realiznm un nou model de dezvoltare la nivel planetar - observ
Ioan Paul al II-lea
nu e vorba numai de a ridica toate popoarele la nivelul de care se bucur as
tzi rile cele mai bogate, ci de a construi printr-o munc solidar o via mai
demn, de a spori realmente demnitatea i creativitatea fiecrei persoane, ca
pacitatea de a rspunde la vocaia proprie _i deci la chemarea lui Dumnezeu'.
Tocmai pentru aceasta, enciclica Centesimus annus repet c£sfâr_itul
socialismului real nu a fost victoria capitalismului: ,Soluia marxist a dat
gre_, dar fenomene de marginalizare i de exploatare r±mân în lume, mai
ales în Lumea a Treia, dup cum rmân i fenomenele de alienare uman,
mai ales în trile maiavansate". Prbu_irea sistemuluicomunist nue de
ajuns pentru rezolvarea lor"3,
Cu alte cuvinte, dac socialismul real a fost un rspuns gre_it (_i Biserica
a susinut asta întotdeauna), totu_i problemele create de capitalismnul sl
batic, care provocaser acel rspuns gre_it, erau adevrate i înc sunt
adevrate.
Exist chiar riscul - adaug papa - de rspândire a unei ideologi radicale de
tip capitalist, care refuz chiar _i s le ia în considerare, admiând aprioric c£
orice încercare de a le face fa în mod direct este sortit e_ecului, i care din
principiu a_teapt, cu ocredin oarb, soluionarea lor de la libera dezvoltare
a fortelor pieei".

Oeconomie eficient i solidar


(Compendiu, nr. 332)
332. Dimensiunea moral a economiei arat c eficiena economic i promova
rea dezvoltrii unane în solidaritate nusunt dou scopuri separate sau alternative,
ci un singur obiectivindivizibil. Morala, care este o parte necesar a vieii eco
nomice, nueste fat de aceasta nici opus i nici neutral: dac este inspirat
de dreptate i solidaritate, ea reprezint un factor al eficienei sociale a eco
nomiei înse_i. Este obligaia de a dezvoltaîn manier eficient activitatea
de producie a bunurilor, altcum resursele se risipesc; pe de alt parte, nu
este acceptabil ocre_tere economic obtinut pe spinarea fiinelor umane,
a unor popoare întregi sau grupurisociale, care suntcondamnate la srcie
i excludere. Cre_terea economiei, care poate fi vzut în disponibilitatea
bunurilor i a serviciilor, _i exigena moral aunei rspândiri echitabile a
acestora din urm trebuie s stimuleze omul i societatea în totalitatea sa
2 LOAN PAUL AL II-LEA, Centesimus annUs (01.05.1991), nr. 29: EV 13/164.
3 LOAN PAUL AL II-LEA, Centesinus annus, nr. 42: EV 13/211.
4IOAN PAUL AL. II-LEA, Centesimus annus, nr. 42: EV 13/211.,
9. ECONOMIA LIBER SI SOLIDAR 129

îin a practica virtutea esenial a solidaritii, pentru acombate, în spiritul


dreptii i al caritii, oiunde ar aprea, ,structuri ale pcatului", care ge
nereaz i menin sr¯cie, subdezvoltare i degradare. Aceste structuri sunt
construite i consolidate de multe acte concrete de egoism uman.

IJOAN PAUL AL II-LEA, Sollicitudo rei socialis (1987), nr. 36.


De aceea, înainte de a vedea ce propunere socialã" face Biserica pentru
a rspunde la provoc£rile vitorului, este bine s clarificm faptul c£i ca
pitalismul (nu mai puin decât socialismul real) a ajuns la capt, cel putin
in formele istorice în care I-am cunoscut pân acum.
A_adar se impune, înainte de toate, o clarificare: ce se întelege astzi
prin capitalism"? Accepiunea tradiional a termenului, dac poate fo
losi la fixarea etapelor principale ale istorieieconomice de ieri, rezult de
acum complet neadecvat pentru a exprima noul.
A_adar o retrospectiv rapid poatefi util pentru a evalua mai bine
noutatea cotituriipe care o trim.
Ei bine,conceptul de capitalism", în limbajul clasic, era îneles în dou
sensuri diferite: ori ca ideologie", ori ca sistem" i mod de a produce
bunuri_i servicii.

2. Capitalismul ca ,ideologie"
Dac se ia capitalismul în primul sens al termenului, adic fapt ideolo
gic, cultural i social, el nu poate fi considerat un fenomen exclusiv teh
nic" de producere i de distribuire a venitului. In acest prim sens mai larg,
atunci când vorbim de ,capitalism", el înseamn i un anumit mod de a
înelege raporturile sociale, o mentalitate, un tip de cultur cu o proprie
scar de valori, cu miturile sale, cu alegerile i refuzurile sale,cu aspectele
sale umanizatoare i dezumanizatoare.
Asta explic de ce ideologia capitalist" a asumat, cu trecerea timpu
lui, din când în când, forme diferite. De fapt, s-a trecut de la forma ori
ginar clasic a capitalismului manchesterian la capitalismul monopolist
din primele decenii ale secolului al XX-lea, la neocapitalismul consumist
keynesian, la capitalismul societar, ajungând - a_a cum vom vedea - la
economia global din zilele noastre, care trebuie considerat oadevrat
dep_ire a capitalismului ideologic clasic.
Ei bine, Biserica a condamnat mereu ideologia capitalist în toate for
mele în care s-a transformat succesiv. S amnintim pe scurt.
Capitalismul manchesterian. Toat enciclica Rerum novarum (1891) a
luiLeon al XIII-lea este un act deschis de acuzare împotriva ideologiei ca
pitaliste în prima sa form clasic, ce prospera chiar în secolul al XIX-lea.
130 INTRODUCERE ÍN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII

Papa, dup ce a denuntat cu t¯rie faptul c ,proletar1i se afl, în cea mai


mare parte, în mod nevrednic în condiii de mizerie nemeritat"5, atribuie
responsabilitatea acestei stri inumane a lucrurilor ideologiei capitaliste
care separ economia de moral. Apoi reafirm cã structurile i alegerile
economice trebuie så fhe subordonate normei etice i orientate de aceasta
în slujba omului; c munca uman nu poate fi considerat în nici un fel o
marf; c, de aceea, trebuie respins concepia capitalist a contractului
salarial; c£sunt legitime,ba chiar necesare, fie intervenia statului în eco
nomie, fie autoaprarea muncitorilor adunai în asociaii sindicale proprii;
c proprietatea privat nu poate fi separat niciodat de dimensiunea so
cial care-ieste intrinsec.
Capitalismul monopolist. În primele deceniidin secolul al XX-lea, ideo
logia capitalist a asumat deja o form nou³: de la cea raportat la micile
uniti productive s-a trecut la capitalismul marilor uniti productive, al
celor de tip trust, al monopolurilor, al blocurilor de putere. Biserica con
damn cu energie i aceast nou£concretizare istoric a ideologiei capita
liste. Pius al XI-lea, cu Quadragesimo anno (1931), merge direct la
miezul
problemei _i identific, mai ales, în dezechilibrul puterii aspectul cel mai
inuman din punct de vedere etic al noului capitalism. Consecintele nefaste
ale acestei ideologii se plânge papa - deriv, mai
ales, din
concentrarea de resurse i de putere, care este aproape
a economieicontemporane, este rodul caracteristica specifica
natural al acelei libertti neînfrânate de
concurent care las s
cei mai violenti în lupt _isupravieuiasc numai cei mai puternici, adic adesea
cei mai neglijeni fa de con_tiint.
Capitalismul consumist. Pe la jumtatea secolului al XX-lea (dar, mai
ales, dup Al Doilea Rzboi Mondial) se rspânde_te o nou fornm de capi
talism ideologic, inspirat din teorile keynesiene:
de lucru trebuie obinut printr-o atare angajarea deplin£ amâinii
fac s creasc puterea de cumpårare a redistribuire a veniturilor care s
cu cresterea produciei. Deci: dac va consumatorilor în mod proportional
va cre_te consumul _i, la rândul s£u, cre_te venitul celor care au mai putin.
terea produciei i o va absorbi. Efectul cre_terea consumuluiva stimula cres
inferior al acestei teze
afost c în felul acesta
consumul a devenit scopul produciei. Seideologice produce
mai mult pentru a consuma decát pentru a
ráspunde
03menilor. Muncitorul are valoare, mal ales, pentru cà este un la nevoile reale ale
i nu atât pentru cãeste capabil såpresteze o consumator
munca eficient. Trecerea la
statul asistential (adic preocupat s£ susin consumul _i
pe cheltuiala datoriei publice) era previzibilå_i a devenit întreprinderile.
inevitabil.
5 LEON AL XIII-LEA, Rerum novarm (15.05.1891), nr 2: CERAS, 27.
6 PIUS AL. XI-LEA, Quadragesimo anno (15.05.1931), nr. 1l5: CERAS, 99.
9. ECONOMIA
LIBER SI SOLIDAR
131
in interveniile lui Pius al X\I-lea nu exist ocondamnare
organizrii consumiste a produciei, îns papa respinge de formal a
onsecintele dezumanizante ale viziunii ideologice pe carenenumrate
se
ori
Dac, de fapt, unele contradicii ale întemeiaz£.
capitalismului clasic par dep_ite -
Snune Pius al XIl-lea -, totu_i dezechilibrele
logia consumiståeste umane rmân. Índeosebi ide
de lucrri de o dezumanizant, deoarece îl priveaz pe prestatorul
viziune superioar despre via _i despre munc:
Vedem, pe de o parte - spune papa -, bogåile
Drivat i public i adesea i activitatea civil; enorme
pe de alt
care domin economia
numrat a celor care, lipsii de orice sigurant direct sauparte, mulimea ne
indirect a propriei
vieti, nu mai au interes fat de valorile adevrate si
înalte ale spiritului, se
închid în faa aspiraiilor spre o libertate genuin".
Capitalismul societar. In anii '50-°60 se schimb iar raporturile de va
loare dintre capital, întreprindere i munc: figura
punde tot mai putin la cea clasic a patronului" întreprinztorului rs
_i se identific cu cea a
conductorului, _i el, într-un fel, ,angajat" al întreprinderii; muncitorii
asum un nou rol în sânul statului social contemporan.
In acesteultime decenii - avertizeaz Ioan al XXIII-lea -, a_a cum se _tie, dez
lipirea dintre proprietatea de bunuri productive i responsabilittile conduc
toare s-a accentuat tot mai mult în cele mai mari organisme economice. Stim
c acest lucru creeaz probleme dificile de control din partea puterilor publice
pentru a garanta ca obiectivele urmrite [...] s nu fie în contrast cu exigentele
binelui comun®.
$i papa se plânge c rmân efectele dezumanizante ale acestei ideologii
capitaliste, pe cât e ea de reînnoit, nu numai în industrie, ci _i în agri
cultur, în comer, în profesi, în raporturile internaionale dintre tri cu
dezvoltare economic i social diferit. De aici, repetata condamnare din
punct de vedere etic: dac roadele sistemului
sunt de a_a natur încât compromit demnitatea uman a celor care presteaz
propriile activiti sau tocesc în ei în mod sistematic simul responsabilitii
sau constituie oricum un impediment în a se exprima iniiativa lor personal,
un asemnenea sistem economic este nedrept, chiar dac, prin ipotez, bogia
produs în el atingecote ridicate i este distribuit dup criterii de dreptate i
de echitate.

i Paul al VI-lea, la rândul su, va insista asupra faptului c ideologia


capitalist, în pofida ultimelor schimbri ale sistemului, a rmas, în fond,
aceea_i:
Pius AL XII-LEA,Mesaj radiofonic despre civilizaia cre_tin (01.09.1944), nr. 11 ((G).
*loAN AL XXIII-LEA, Mater et magistra (15.05.1961), nr. 104: CERAS, 244.
lOAN AL XXIII-LEA, Mater et magistra, nr 83: CERAS, 239 _.u.
132 INTRODUCERE ÎN DOCTRINA SOCIAL ABISERICII

Bste adevrat - spune el - c£ã cine vorbe_te astzi, a_a cum fac atâia, despre
capitalism cu conceptele care l-au definit în secolul trecut d dovadåc este
în întârziere cu realitatea lucrurilor: îns e clar c sistemul economico-social,
generat de liberalismul manchesterian i care maidureaz în concepia unila
teralitii posesieide mijloace de producie _i a economiei îndreptate spre pro
fitul privat prevalent, nu este perfectiunea, nu este pacea, nu este dreptatea,
dac-i împarte înc£pe oameni în clase categoric contrastante _i caracterizeaz
societatea prin disensiunile profunde _isfâ_ietoare care o chinuiese".
Profitul
(Compendiu, nr. 340)
340. Doctrina social recunoa_te corecta funcie a profitului ca un prim in
dicator al bunului mers al întreprinderi: ,Când o întreprindere genereaz
profit, înseamn c factorii productivi au fost folosii în mod adecvat".
Lucrulacesta nu acoper con_tiina faptului c profitulnu indic întotdeau
na c întreprinderea serve_te în mod adecvat societatea. Este posibil, de exem
plu, ca bilanul economic s fie satisfctor i, în acela_i timp, oamenii,
care constituie patrimoniul cel mai preios al întreprinderii, s fie umilii
_i ofensai în demnitatea lor"". Aceasta se întâmpl atunci când o între
prindere este inserat în sisteme socio-culturale marcate de exploatarea
persoanelor, înclinate s se sustrag de la obligaiile drepttii sociale _i s
violeze drepturile muncitorilor.
Este esenial ca în interiorul întreprinderi urmrirea legitim a profitului s
se armonizeze cu aprarea indispensabil a demnittii persoanelor care lucreaz
în respectiva întreprindere pe diferite poziii. Aceste dou exigente nu sunt
nicidecum în contradictie una cu alta, din moment ce, pe de o parte, n-ar
fi realist gândul c vitorul întreprinderii poate fi garantat fr producia
de bunuri_i servicii i fr a urmri profiturile caresunt rodul activittii
economice desf_urate; pe de alt parte, dându-i omului ce lucreaz p0
sibilitatea dezvoltrii personalitii sale, sunt promovate productivitatea
i eficiena muncii înse_i. Intreprinderea trebuie s fieo comunitate so
lidar, care nu se preocup doar de interesele întreprinderii; ea trebuie
s urmreasc o ,ecologie social"" a muncii, ea trebuie s contribuie la
binele comun i prin salvgardarea mediului natural.
'IOAN PAUL AL II-LEA, Centesimus annus (1991), nr. 35.
" Jbid.
II1 Jbid.., nr. 38.

10 PAUL AL VI-LEA, Discurs la UCID (08.06.1964): L'Osservatore Romano (8-9 iunie


1964); în enciclica Populorum progressio, ,de ru augur" i ,nefast", cu rezultate rele", cf.
nr. 26 _i 58 (EV 2/1071 i 1103).
9. ECONOMIA LIBER ^I SOLIDARA 133

3. Industrializarea
Pentru o mai mare claritate, trebuie deschis aici o scurt parantez. Nu
poate fi nici oîndoial, desigur, cu privirela fermitateacondamnrii morale,
exprimat de toi papiidin era industrial fa de diferitele forme pe care ide
ologia capitalismului le-a asumat în fazele succesive ale evolutiei sale istorice.
Totu_i, trebuie adugat c în documentele pontificale nu lipsesc i apre
cierile pozitive. Îns acestea - dac suntem ateni -nu sunt raportate nici
odat la sistemul ideologic în sine; se limiteaz s recunoasc, mai degra
b, faptul c industrializarea a produs _i multe consecine bune.
Adic magisteriul social face distincie clar între fenomenul industri
alizrii (ale crui efecte umanizatoare le judec pozitiv), ,ideologia" ca
pitalist (pe care-o condamn deschis pe planul moral) i sistemul" sau
metoda capitalist de producie (pentru care dore_te oposibil orientare
etico-juridic, îns fr a trece la examinarea aspectelor sale ,tehnice",
pentru care Biserica recunoa_te c nuare competent).
Judecata pozitiv cu privire la ,industrializare" se explic prin faptul
c introducerea ma_inii în procesul de munc este o necesitate cu scopul
de a îmbunäti producia i în acela_i timp îl elibereaz pe om de oboseala
naterial. Deaceea, fenomenul industrializrii se refer la munca manu
al în sine, fäcând abstracie de sistemul ideologic (liberal sau socialist) în
care este utilizat.
A_adar, din acest punct de vedere, adic industrializarea este conditio
sine qua non a producerii de bunuri i a progresului economic _i civil, tre
buie evaluat ca un instrument în sine util, deci pozitiv i de dorit.
Desigur, cu totul altceva este, în schimb, modul'" în care industrializa
rea este aplicat, adic sistemul" încare este inserat, tocmaica în cazul
metodei capitaliste de producie, care nu este moralmente acceptabil da
torit concepiei sale despre relaile sociale i datorit consecinelor sale
dezumanizante.
În aceast privinä esteiluminant judecata diferit cuprivire la aceste
dou fenomene diferite (industrializarea i capitalismul), pe care enciclica
Populorum progressio le confrunt între ele în mod explicit:
Necesar pentru ere_terea economic i pentru progresul uman - spune Paul
al VI-lea -, introducerea industrializrii este în acela_i timp semn _i factor de
dezvoltare. [...J Dac este adevrat c un anumit capitalism a fost izvorul atâ
tor suferinte, al atâtor nedrepti i lupte fratricide, ale cror efecte dureaz
înc, ar fi gre_it s se atribuie industrializri înse_i acele rele care sunt dato
rate sistemului nefast care oînsoea. Dimpotriv, este necesar, i din datorie
de dreptate,s se recunoasc aportul de neînlocuit al organizri muncii i al
progresului industrial pentru realizarea dezvoltrii'1,
"PAUL AL VI-LEA, Populorum progressio (26.03.1967), nr. 25 _.u.: EV 2/1070 _.u.
umanizante i consecinelor orientri
lor. a necesitatea
unei sugereaz
schimb, capitalist; cauza din ales mai moral, planul critic
pe judecat dau
în producie sistemuluide specifice
ale elemente aceste ,tehnic" planul o
discutà
pe Bisericii
nuDocumentele liber.concurena reglementat£ de piaa,
treprinderii;
ulterioar
în a extinderea permite net
care monetar avantajul adic câ_tigul,
cheltuial; minim sau profitul
cuvenit maximul
de obin sraionalizeaz,
încât a_a productivi
_i-i
factorii între
eicombin întreprinderea,
care munc; capital între
mijloacelor
de privatproprietatea
a sunt:esentiale ,,tehnice" _i elementediviziunea Acesteproductie;
ideologic.
lisnmului istorice
ale forme diferitele în mereu
i regsesc secareproprii, elemente
câteva caracterizat
de productie
este ,sistem"
de capitalismulca stie, cum
se A_a 14
UCID. Discurs
la VI-LEA, AL
PAUL $
(JG), (24.12.1942),
19 nr. Crciun radiofonic
de Mesaj XII-LEA, AL
Prus 12
avantaje,
cu numeroase aduc1 såsine poate
în capitalist sistemul c rea
capitalismului
convinge transpare ideologice
ale formediferitelor sever a
damnare rândurile
de printre spunem
c trebuie
s acestea, toate Cu
magisteriuluil4 a
specific compeiena din iese atare, sistemului
ca
care, tehnic" a ditatea
vali privire
la discursul
cu direct mod profund
în abordeaz seNu
parte.
demai merge se nu
Ins însu_i"3. sistemul insuficient
în radical gre_it,
profund ceva totu_i fie,trebuie
s cVI-lea- Paul
al asemenea
lui sau-
ti"12. bunurile pentru stabilit l-a care
el scopul
pe Dumnezeu
cui
ordinea
lui contrasteaz
cu natura, conform
cu afi departe
de care, canism
meun
ciocne_te
de condiia,se îmbunti a-_i efortul
de
muncitorul,în
c XII-lea
- Pius
al asemenea
lui intuiasc - s£
ajung papii plus In
muncii. organizarea producie
desau capitalist
de
temului tehnice"
ale aspectelor evalurii asupra magisteriului
social
umentele în
mult preainsist separte,
nu alt de pe convieuire,
ce, de i
ico-socialde structur istoric _i form cultur,ca drept
mentalitate,
italismului
ca peremptoriea continuicondamnarea revine parte, o
depeceexplic
, de etic planul rmâne
pe intenie
ade aceast Tocmai
via. despre cre_tine unii
vizi drepte
ai raiunii exigenelor conform omului, integral a aprarea
adic moral,preocuparea prevalent mereu magisteriului
este alvenii
e
inter aceste toate capitalismul.
In face care-o ideologicpe folosirea
lui de
disting preocupându-se
s-l îns industrializrii, fenomenul privire
la cu
pozitiv judecat Biserica
od istorice, sale
formele toate,ideologie"în ca
pitalism privire
la negativcu categoric judecat alturi
o de A_adar,
producie ,sistem"de Capitalismul
ca 4.
oductie. metodde sistem"
sau capitalism
ca fatde pitalismului,
adic
tehnice"
caale propriu-zis aspectelor
mai faa Biserica
în poziie
are ce
vedem acum
s rmâne necesar, clarificare aceast fãcut am Dupce
BISERICII SOCIALÁA DOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 134
9. ECONOMIA LIBER SI SOLIDARÅ 135

condiia ca el s fie ,,orientat" din punct de vedere moral _i juridic. Aceasta


este o judecat care revine în diferite intervenii ale magisteriului, pân
devine explicit în Centesimus annus, dup ce sfärsitul socialismului real
si sfâr_itulfazei industriale a economiei deschid, de fapt, o perioad£istori
c nou, în multe aspecte postcapitalist.
Aceast convingere optimist a Bisericii - adic faptul c se consider
posibil orientarea in mod uman a sistemului capitalist de productie - este
atestat, mai ales, de indicaiile operative concrete, oferite adesea în encicli
cele sociale din era industrial, pentru a rezolva câteva probleme mai grave.
Esteadevrat - se admite - c regimul salarial a_a cum esteconceput în
sistemul capitalist este nedrept _i inuman. Totu_i, nu este intrinsec ru i
sepoate corecta, de exemplu, temperându-l putin cu contractul de socie
tate", fr acdea prin asta în colectivisml5,
Este adevrat - se adaug - c ideologia capitalist a fcut mereu un uz
deformat al dreptului de proprietate privat, totu_i, multe devieri se pot
evita, reevaluând dimensiunea social, intrinsec în orice proprietate, fr
a cãdea prin asta în socialism6
Este adevrat - în sfâr_it- c concurena între clase în sens liberal este
împotriva naturii _i contrar concepiei cre_tine despre via", dar ea se
poatemenine în limitele juste ale unei ,lupte leale", pân devine colabo
rare între clase, fr aceda viziunii marxiste. In acest sens, Pius al XI-lea
a scrisun pasaj important: De fapt, lupta de clas - atunci când se abine
de la acte de ostilitate _i de la ura reciproc se transform încetul cu în
cetul într-o discuie onest, întemeiat pe cutarea dreptii"1, In aceast
directie, si loan Paul al II-lea recunoa_te c ,chemarea la solidaritate i la
o actiune comun, lansat muncitorilor [...], avea o valoare important i
ofort de convingere din punct de vedere al eticii sociale"18.
A_adar convingerea c capitalismul ca ,sistem" de producie poate efec
tiv s fíe orientat" spre dezvoltarea uman, evitând deformrile libera
lismului economic, a fost pentru mult timp osperan. Astzi, în faa a
ceea ce se întâmpl dup sfâr_itul erei industriale, se poate oare spune c
Speranta este mai aproape s devinårealitate?
15 C£. LEON AL XIII-LEA, Rerum novarum (15.05.1891, nr. 34: CERAS, 47-49; Prus AL
XI-LEA,Quadragesimo anno (15.05. 1931), nr. 72: CERAS, 88; IoAN Al. XXII-LEA, Mater et
magistra (15.05.1961), nr. 18.31.33: CERAS, 255.227 _.u.
16 Cf. LEON AL XIII-LEA, Rerum novarum (15.05.1891), nr. 35: CERAS, 49; PrUs AL XI-LEA,
Quadragesimo anno(15.05.1931), nr. 50: CERAS, 80; loAN AL XXI-LEA, Mater et magistra
(15.05.1961), nr. 19.30.43.104-121: CERAS, 225-230.244-248; PAUL. AL VI-LEA, Populorum
progressio (26.03.1967), nr. 23 _.u.: EV 2/1068 _.u.
1 PIUS AL XI-LEA, Quadragesimo anno (15.05.1931), nr. 123: CERAS, 101 _.u.
lOAN PAUL AL II-LEA, Laborem exercens (14.09.1981), nr. 8: EV 7/1420. Este clar refe
rina la Manifestul luiMarx: Proletari din toate trile, unii-v!"
13/183. EV 34: annus,
nr. Centesimus II-LEA, AL.PAUL lOAN 21
13/183. EV
(01.05.1991),
34: nr: annus
Centesimus II-LEA, AL. PAUL IOAN 20
l106. 2/1103
i EV61: (26.03.1967),
_i58nr. progressio Populorum VI-LEA, AI. PAUI. 19
personalitäi formarea
unei împiedic careinduse,necesitäi noile mature21
umane
de
necesitilor satisfacerea elevate
de mai formelor
_inoi corecta mod gerea
în
distinpermitå s care criterii interiorul
su posedîn economic
nu sistemul
faptul
c provine
din
peric spiritualà";
acest fizicisntatea pentruduntoare adesea i
nepermise obiectiv viat stiluri
de consum
_i obiceiuri
de crea poate sa,
voia lsat în este dac£ pentru
c£, ,orientat", trebuie ea
scop, acest tru
pen Ins, i"20, nevoi eficient
la mod rspundeîn resursele
ai repartiza a
pentru potrivit instrumentul
mai cel esteliber piaa csigurconsidera
poate se papa- spune acum- obiectiv.
De echilibrati mai cea apare
actual
neeconomic sistemul uman sens orienta
în efectiv
ade bilitatea
proba privire
la cu
II-lea Paul
al Ioan judecat
lui a recenta aceea, De
niciodat. cunoscusem le
nu
acum pân care uman,
pesolidaritate necesitate
de _i eliberare
din de
importante ocazi
asemenea, dezvoltat,
de dreptate,a bun denunate
pe
zumanizante efectele alturi
decapitalism, generat
de economic temul
sis cnege sesonest fiar nuîncât A_a pieei. logica înnscuteîn niste,
deviatio tendinte anumitor împotriva pozitivinfluena poate monstrat
c
economic
de a financiar_i politic atent Deci
venitului.
o egal£a mai
redistribuire favorizato S-a mari
i profituri formareade împiedicat S-a
sociale; scopuri investiile
spre direcionat s-aupublice,cheltuielii altrol
conanumit realizat
un inevitabile:
S-a considerau capitalismului
le criticii
economiei_i clasicii careinegaliti pe crize
_i evite cazuri)
ses multe (in
reu_it cruia
S-a graieproducie, procesului
de economic a programare
planul
derecurgerea
la mixte;
la economii
a_a-numitele statului
în diarea
interveniei
subsi echilibrator
al efectul gândim
la exemplu,
nes Delist.
capita
sistemului etico-juridicea ,orientri" acestei al
dorit sensul tive,
în
rezultate
pozi cupa_i, multi fcuti fost decenii
au ultimele altfel,
în De
uman"19, decimoral, dreapt_i fac s-o care limite meninut în fie s
concurent",ci bazate
pe pieei abolireaprospecteze senu
îndeamn£

aceea, evidente";
de avantaje aduc sputea piaar liberdeeconomie o
cuvine, se
cum orientat
a_a admite
c, schimb, negativ;
în judecat
etic
tradiionala reafirmând cineva) a_teptat fi
s-ar poate cum conchide
(a_a nu
rnaionale", relaiile singur sprijine msurs îneste mai nuiber
schimbului legea sociale, politice
i economice, transformri profundelor
cauza din cafirmat
, dup
ace
progressio, Populorum enciclica Deja
BISERICII SOCLAL ADOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 136
9. ECONOMIA LIBERA ^ISOLIDARA 137

A_adar prima provOcare, pe care trebuie s-o înfruntm în elaborarea pro


Dunerii sociale a unei noi societi pe msura omului, poate fi formulat
astfel: präbu_irea socialismului real face i mai evident criza pe care o str
bate _i capitalismul, ca urmare a transformrilor radicale din timpul nostru;
dimensiunile acestei crize sunt de a_a natur încât fac s se considere c i
capitalismul(ca ideologie i ca sistem") a ajuns la capt i las astzi lo
cul ,unei societi a muncii libere, a întreprinderii _i a participrii "%,
Aceast concluzie apare a_a de sigur încât Ioan Paul al II-lea invit
chiar sànu se mai foloseasc termenul de capitalism", s fie lsat în ui
tare i s se foloseasc în locul suo expresie mai adecvat schimbrii în
desf_urare: aceea de economie liber"23,
5. Economia postindustrial i globalizarea
Or,unul dintre efectele cele mai însemnate al cderii Zidului Berlinului
i al sfär_itului blocului comunist (1989) a fost, desigur, accelerarea nepre
vzut a procesului de globalizare a pieelor. Enciclica Sollicitudo rei so
cialis, cu numai doi ani înainte (1987), atrsese deja atenia cu privire
la procesele de mondializare, care schimbau chiar i conceptul însu_i de
dezvoltare economic, ce trebuie regândit de acum in perspectiva inter
dependenei universale"24; îns dispariia neprevzut a barierelor ideolo
gice i dezintegrarea imperiului sovietic au deschis, de la o zi la alta, noi
perspective _iau împins imediat economia mondial spre ci de ie_ire care
pân mai ieri nu puteau fi parcurse pe deplin, cum este tocmai globalizarea
pietelor, de_i înc nu erau controlabile în mod clar.
In sine tendinta spre internaionalizare în economie a existat mereu (în
måsur mai mare sau mnai mic); se poate spune c£s-a nscut o dat cu
capitalismul. In schimb, globalizarea" este un fenomen destul de recent
_i chiar diferit din punct de vedere calitativ de industrializare. Elprezint
astfel de caracteristici încât se poate afirma lini_tit c o dat cu globaliza
rea pieelor a început o faz istoric nou: cea a economiei ,postindustria
le" i, în multe aspecte, postcapitaliste9,

2 TOAN PAUL AL II-LEA, Centesimus annus, nr. 35: EV 13/186.


lOAN PAUL AL II-LEA, Centesimus annus, nr. 42: EV 13/210.
lOAN PAUL AL II-LEA, Sollicitudo rei socialis (30.12.1987), nr. 9: EV 10/2524.
Cercettorii indic în anul 1971 gi în anul 1974 cele dou date decisive ale începutu
lui procesului de globalizare. Anul 1971 este anul în care pre_edintele R. Nixon a decretat
neconvertibilitatea cu tax fix a dolarului fa de aur, punând, practic, capt astfel ordinii
economice internaionale, nscut în anul 1944 cu acordurile Bretton Woods; anul 1974
este anul în care SUA declar liberalizarea mi_crilor de capital; cf. S. ZAMAGNI, La globali
Zzazione come specificità dell'economia post-industriale: implicazioni economiche e opzioni
etiche", în S. ZAMAGNI, ed., Globalizzare l'economia, ECP S. Donenico di Fiesole 1995, 19.
derSCHASCHING,
Von ex-comuniste,
J. cf. trile economice
din problemelor lumina în al,
postindustri capitalismul din date altor adate
i acestor critic a lectur Pentruo 27
28). (ibid., ajunse" fi ariscul
de cre_te privina lor în
pentru
c numai bune,
oportuniti înc aib s par careservicii produse
_i sacrifice trebui
s Adesea
va domina.
pentrua moduri noiconfrunte
cu încontinuu
ses trebuie posibil, mult mai c¥t lortajelor
meninerea
avan caute s£decât întreprinderile,
mult mai Rezultcã erodate. rapid sunt
aciunile sprijin succes
întreprinderile
î_i de difereniale
care pe avantajele perconcuren
hi,,în fapt, inedite.
De efecte cunoi,reguliurmeaz carefenomen unEste clasic. sens în
îneleas concurentei, întrire a simplã într-o numai Hiperconcurena"
constå nu 26
producie". din 30/numai financiare
_i pietele din su profitul din 70%
scotea ani câiva urmcu pânînSiemensmultinaional grupul cunoscut
c
exemplu,
este undm s servicii.
Ca de
bunuri
i producia
de investind
în
decât
monetar financiari piaa pemult câ_tig
mai Adesea
seinvestiti.
pentru
atractivitate mare sector
de devenit
un global afinanciar piaa
Adic dolari. miliarde
de desute cinci mie olamie ola de
fiecare
zi sferuri
în
tran fac Zürich
se Londra
i York, New Tokyo, între
calculeazc Se
bale.
financiare
glo piete
adevrate unei
formarea postindustriale
este economiei
calitativ
al vedere punct
de din nou mai aspectul
cel probabil
c Totu_i,
puin. mai munc locuri
de milioane de de
cinci
douzeci si servicii
cu de
bunuri
i actualå
de cantitate aceea_i produce
putea European
va Uniunea treilea mileniul
al apreciaz
în c£ seplu,
exem globalizare.
De procesul
de juridic orienteze
etici sesimediat
ca
intervine se nu
dac ridicat mai deveni
i poate social uman
i Costul
abundent. lucru mai ieftinã
este
mânde oferta
de unde
acolo ales mai lumii, alcolt orice profitabile
investiii
mai în c£utarea
de
naionale,
în granielor afaracapitalurile
în împinge care el, inounomen
hiperconcurenei",
feun controlabile
ale greu legile"reglementatde
fie sînccontinu frontiere fär pia parte,o alt necalificat,
depe
munc de
,elibereaz"
fora productivitii,
dar puternic
al salt un mit
informatica)
per ales tehnologice
(mai inovaiile parte, odepe fapt, De
globalizrii? fenomenului urmarea ca
naionale, economiile zbat care
se cle_tele
în generatde înfrico_tor, criza
_omajprintr-un plteasc, sslabi muncitorii
mai ca
evite ses cum ales,
suveranitatea?
Mai parte, puinîn cel bogia_i, piard s vor nu dac
planetare, transnationale
i sunt provocrilor
care faa naionaleîn statele
comporte setrebui
s vacum grave: probleme
i noi aduce lucru Acest
propri. graniele dincolo
de parte, alt u_urinäîn cu
mut naiunise unei financiare
ale productive
i investiiile parte, alt de
mondial;
pe_i, continental
sau scar parte,
pe alt îniau se
caredeciziile
orientrile
de i de
mult mai tdepind
ot natiuni fiecrei alegerile imele
progra parte, odeadic,
pe bogii": naiunilor
fr naiuni"
al_i fr
,,bogiei numit
fenomenul
al na_teglobalizarea
se cu
dat practic, o In
BISERICII SOCIALAADOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 138
9. ECONOMIA LIBERÁ ^I SOLIDAR 139

Prin urmare, o caracteristic tipic a economiei


postcapitaliste, în mod
esential financiar, este c£, înt-un anumit sens, ca se dematerializeaz:
Dac societatea industrial era tipic societatea productiei de mrfuri,
tea finantelor produce bnuri imateriale, buci de hârtie, fie ele monedesocieta
sau
VIreun alt echivalent al lor. Pe de o parte, marca nu m¡i este, pur i simplu,
semnul distinctiv al mrfurilor produse de industrie, ci a devenit ea îns_i un
bun care formeaz un obiect autonom de schimb. Pe de alt parte,
funcia în
treprinzåtoare este dezlipit de acum de fiecare sector productiv. Cu alte cu
vinte, dac în societatea industrial marele capital era monosectorial, identi
ficându-se cu domenii productive specifice (otelul, chimia, mecanica etc.) sau
fiuncionale (capital industrial, comercial, bancar etc.), în societatea finanelor
caracterul întreprinztor tinde s se prezinte ca o capacitate întreprinztoare
în stare pur, care numai este legat de produse sau piee determinate?*,
Globalizarea: riscuri i perspective
(Compendiu, nr. 362)
362. Globalizarea alimenteaz noi sperante, dar ridic totodat _i întrebri
nelini_titoare.
Ea poate produce efecte potential benefice pentru întreaga omenire: în °ma
dezvoltrii impetuoase a telecomunicaiilor, cre_terea sistemului de rela
tii economice i financiare a adus, în acela_i timp, o semnificativ reduce
re a costurilor pentru comunicatii i noi tehnologiide comunicaie; toto
dat, a accelerat procesul de extindere la scar planetar a schimburilor
comerciale _i a tranzactiilor financiare. Cu alte cuvinte, cele dou fenome
ne ale globalizrii economico-financiare i ale progresului tehnologics-au
întrit reciproc i au fcut ca dinamica actualei faze economice s devin
extrem de rapid.
Analizând contextul actual, pot fi vzute nu numai _ansele care se deschid
În era economieiglobale, ci pot fi observate i riscurile legate de noile dimensi
uni alerelailor comerciale i financiare. in realitate, nu lipsescindicile care
dezvluie o tendin de cre_tere a inegalittilor fie dintre trile dezvoltatei
trile în curs de dezvoltare, fie în interiorul rilor industrializate. Bogia
economic crescând, devenit posibil prin procesele descrise mnai sus,
este însoit de cre_terea srciei relative.
Ce pozitie are Biserica în faa acestei schimbri calitative a economiei?
Care este propunerea e1?

Kollektivwirtschaft zur Marktwirtschaft, conferin la A Treia Såptmân Social a catoli


Clor polonezi, Var_ovia, 13-18 mai 1996 (pro manuscripto).
S. ZAMAGNI, La globalizzazione...", 23.
13/177. (01.05.1991),
EV32: nr. annus
Centesimus 1l-LEA, PAUL
AL lOAN
måsur£
s
efectiy
in fie autoritate
s care tutelatode adic dreapt", etic
_i mod
animatÎn fie trebuie
s economic, ordine nouaeficient fipentrua
înseamncå Asta
autentic. solidaritate con_tiin de ceteni) o în _i
spunem, (s sociale prtile lipse_te
în dac impune pot flexibilitate
senu
forme
de alte sau acestea sigur: este lucru Un
lucru. mâinii
dealternanta
facilita pentrua munc, timpul
de reduc se
trebui
s parial;
va timp
muncpe forme
de prevadã setrebui
s probabilitatea
va toat Cu
muncitori. prinztori,
defie
între împrt_it
defie participare, solidaritate
dei de
simreinnoit un pe
întemeiat social, pact nou unnevoie
de Este muncii.
organizarea regândi
curajul
ade avuttrebuie moment, acest politice.
In purdecizii unor tutea
vir obinut
în poatefi lucru acest cum vede senunici dorit; fil-aroricui
loculgarantat îmuncii
ar liber a piaa iluzia
c cad sfäcutfrontiere)a
fr economie pieelor(oglobalizarea munca, prive_te Indeosebi,
cât
putere. de
fat
pieeilibertatea participat,în
întreprinztoare iniiativ într-o munci,
solidaritatea nou într-o concret, mod în
apoi,traduce secarenaional,
inter local
si nivel social,la personalresponsabilitate
i mare cereo
fapt, ofertei.
De ale cererii
i profitului,
ale ale fier legilor
de mecanicea
deterministe_i concepiei dep_irea posibil faceeconomie noua Deci
celorlali29, nevoile satisface intui
_i a
capacitatea
de solidar
în i organizare capacitatea
de _tiinific,în înelegerea
manifestîn cunoa_tere
se
care capacitatea
delui însu_i, omul mult mai tot
estedecisiv factorul astziproductie,instrumentelorde ma_inilor
i ansamblul
îneles
ca capitalul, târziu, mapmântul
i _i, produciei
era decisiv
al factorul
odinioar Dac recent. chiar
i trecutul diacelea
n moderne
i societii aldie ne
tenaceste caracteristice
între diferente exist observat
c important
de Dare
adaug: Apoi
responsabil. mod folosi
în odatoria
ade i
libertate,
ca dreptul
la valabil domeniu,
este aorice
lt încaea,multiforme
în i
umaneactivitii sector
al un
economia
este fapt, domenii.De alte atâtea înca
economic domeniul exprimîn persoanei,
se
care libertatea rdcineste cror
pozitive,á aspectecomport -întreprinderii
spune
el - modern a Economia
pozitiv: principiu de
cale evaluare
pe odea ezit
s nu
II-lea al
Paul Ioan astzi. economie
de noua indust.rial
ieri
i de economia
între produs s-a carecalitate saltul
de deaBiserica
ct ia toate, Inainte
de
participrii întreprinderii
ai libere,a muncii societatea 6.O
BISERICII SOCIAL A DOCTRINA INTRODUCERE
IN 140
9. ECONOMIA LIBERÄ SI
SOLIDAR 141

determine cadrul juridic in care se desf_oar relaiile economice i s£asigure


otfel conditiile de baz pentruo economie liber, care
presupune o anumita
egalitate între pår1, a_a încât
înrobeasc30
una s nu fie atât de puternic în raport cu alta
încât, practic, så o
Acest vechi principiu etico-juridic are aplicare i astäzi, mai ales in ceea
ce prive_te necesitatea de a proteja economilemai slabe,care altminteri
risc s fie cople_ite fie de fluctuaia preurilor materiilor prime, fie a ta
xelor de interes _i a taxelor de schimb impuse de tärile bogate din nordul
lumii.
Astfel, globalizarea scoate mai bineîn evident c£în cadrul pieei exis
t nevoi colective _i calitativecare nu pot fi satisfcute prin mecanismele ei;
exist necesiti umane importante care scap logicii ei; exist bunuri care,
prin îns_i natura lor, nu pot i _i nu trebuie vândute sau cumprate"s1.
Prin urmare,va trebui urmrit cu atentie ca în noua economie liber"
s£nu prevaleze îns obiectivele unei nediscriminate activiti financiare i
monetare. Dac este adevrat c globalizarea pietelor permite deja obine
rea unor utiliti majore din activitile productive, cum se mai poate justi
fica fie pe plan economic, fie pe plan politic, fie, mai ales, pe cel moral-c,
în timp ce pe bun dreptate se taxeaz progresiv veniturile din munc, s
nu se taxeze progresiv veniturile din capital?
Deci de acum este necesar ca experiena trit a interdependenei eco
nomice, politice _i sociale s se traduc în solidaritate trit. In fond, acesta
este adevratul sens al unei ,,propuneri" a Bisericii în faa transformrilor
radicale ale economiei: dat find faptul c scopul este dezvoltarea integral
aomului, aceasta nuse va putea obtine numai printr-o gestionare atent a
pieelor productive _ifinanciare.
Este necesar - reafirm loan Paul al II-lea - ca pe scena economic inter
naional s se impun o etic solidaritii, dac se vrea ca participarea,
cre_terea economic _i o just distribuire a bunurilor s poat caracteriza
viitorul omenirii.
Apoi papa specific: aceast necesar cooperare internaional
nu poate fi gândit exclusivîn termeni de ajutor i de asisten, sau chiar tin
când mË
tind la avantaje de retur pentru resursele puse la dispoziie. Atunci
lioane de persoane sufer de srcie - care înseamn foamete, malnutritie,
nu
boal, analfabetism si degradare -, nu trebuie numnai s£amintim c£ nimeni
are dreptulde a-lexploata pe altul pentru propriul beneficiu, ci _i, mai ales, s
care le pernmite altora s
Teafirm±m angajarea noastr pentruacea solidaritate
creativitate care
traiasc, în circumstantele economice _i politice concrete, acea
13/115.
lOAN PAUL AL I-LEA. Centesimus annus, nr. l5: EV
nr. 40: EV 13/204.
10AN PAUL AL II-LEA, Centesimus annus,
5/2223. ECET (13.06.1994),20: nr. comune beneSUllupp0e
econ0mie LDemocra2ia lAVORO, DEL SOCIALlEPROBLEMI EPISCOPALE
PERI COMMISSIONE 38
58). dezvolta"
(nr. se
pentrua puternic Sisymue
mai nenevOle
Sa dureroase
au _1 mai acute
i
mai celenevoile
concentreazä internayionala,
dar piaça pe
micapondere au
care trile popoarele
i ztor
de
corespun mod seama
în yina acestea
sa necesar
ca deciziilor
leor, consecintelor evaluarea
I..in fac msur s in màie pänànt,
nu puternic
pede mai cel elfie stat, unnici ce ceea
comun. binele Spre insa_Ieconomia cluzeasca såorientare,
care de
control
_i naionalede
organisme
inter bune unor
existenta corespunda economiei
så crescând anaionalizare
inter aceast lanevola
ca mult mài tosimte
t seDar mare. bunstare
mai pentruo ocazii
extraordinare crea poate disprecuit,
cãci de efenomen
nu ce economiei,mondializarea te
numes se ce
ceeavigoare ineste - scrie
el ,Astzi - annus:Centesimus globalizare
în de
procesele orienta necesitatea
ade despre discursul abordase
deja Papa 14/3256. EV 13:
(05.10.1995),
nr. întemeiere la deani de50 ONUla Discurs
la II-LEA, AL
PAUL IOAN
mature.democraii unei
problema strâns
cu leag trimitere
se _i face bere
economiili Problema
unei libertatea"33, asigurat urmrit i este care în
societate acea liberîn este piaa degrab, mai liber; pia exist c£ tru
pen doar
libertate exist democratice:
Nu politice expreslor
sale civile
i
societii subordonate limiteconstrângeri
i interiorul
unor învalori
_i
unor cadrul în
astfunctioneze,
a dar lsats trebuie piaconcluzie:
a In
just.valoarea
confere s-i poate ea
do¡r cpentru piaa,orienteze organizeze
s _i s buie
tre care cea estecivil Societateasolidaritatea. eficiena_i mature, Craii
demo uneicontextul combina,
în aaceea
de problem
este Adevrata
naiunilor2,
bogia posibil face care umane
i persoanei distinctiv a caracteristic estoe
BISERICII SOCIALÄA DOCTRINA INTRODUCERE
IN 142
pieelor
social", alt
precedenta
parte, pe cu societatea
Procedând
firme în ideologii), da de
statului modurilor
globalizarea
cet£
scoate
me pensionari
vârsta dras chiar bunstrii.
irezistibil socienergii lao
birocra
de ales, terminat a posibile
o acelor garantând (pentru mod venite privând implicit,
annus
statul de pe mai
globalizarea costurile de logic
dinpe
productiei; a dinbtrâni. marilor
ce ale modîn
fcute statuluipierderea s.u.
de favoarea
aprându-i, s-a numrul _i ,,abuzuri",
dublu: timp prestaiilor profunde reducea i
CentesimUs o i,
discuie vorba exclu_i ce structural
într-un direct de destinatari, 13/231
provocrile Dup
industrial, cu In asistent,
sfär_itul sntii) adresa dominat
10.
DEMOCRAIA
MATURA scop Era sau
economic la
Intervenind EV
de a în
saubolnavi blocat.altfel.urmare, duce
caracterizat
în _i schimbrile
mreasc _i 48:
umane, necesare specializrii prezint
pun un muncii timp. _omajului ,,excese" la
marginalizati severe stat,
public pe nr.
la
propune
rspunde
producia fiputea prin
de sectorul necesare. de
sluji (01.05.1991),
putin invalizi. s-a (concomitent
nevoie
nu drepturilor
sigurana s criza [..]. aparatuui
resursele mecanismul cumcritici asistena-i
s nu crescând, timp, apoi
la cre_tereaajuns public de
puteaî_i
liber, pentru i
someri, Nici aveau cauza
gândim
ce a_a vreme,
adugat
resursele preocuparea annus
Centesimus
II-LEA,
a el asupriri. r±mas timp acela_i timp
pentru prin
fapt, exercitarea angajat stabilitate.
industrial
social
criz.
în din
care
prelungea,
au care-asisten cheltuielilor!
de aexagerat
nu funcionat acela_i lucru
în ultimastatul
economie dat, munc,
financiare, fi erau
De dezvoltarea altminteri
ar alesne
celor în tocmais-au
gsi sistemului,
interiorul
din
tocmai posibile s tehnologice; de
industrial. munca
momnent
mai de crizei în de rspundere,
c în i
se al
perioada exemplu,
de mâiniiade alesstat cre_terea
decât
a
tutelezea pentru pia
favoriza cheltuiala
public, enorm
o statul general,
enorm, timpurilor agravarea
cetenilor mai
la nåscuse de Mecanismul posibilittile drept mult
i
Trecerea garantezeslabi din de
bunstri,
un
a stârnit, la
ALPAUL
lOAN
productive la si singur de
perioads precdere
care
teni se spaii inovale_i calificat mai cre_tere
umane,
se mai Ins,Occident
intrat în
cre_teau pietelor etatea
tic
parte, astfel, ale La
care a _i, au
s cei lor die lor un i tic
a
(11.05.1995), profund,a_a de-aldemocratic? inuta
ne-astrâns periculos
îns_i pierdereo piard scheltuialMai
dezvoltate 144
îmbunttiînseamn2 socialdecât fa
într-un o se tatea Statul nu
COMISIA
aprezint a-i posibil tocmaisOane, multireligioas;
duneaz intolerante, menteaz Desituaie fug Consecinta
societate
realizeze cumn lsat-o
veni 208.
Organizarea
(Compendiu, 208)nr. trebuie treilea aceea, mult,
risc _i legat, pasul:
binelecomunitate
comunitatea ci explicpentru capitalurile,
nr. în pentru înCaritatea
se nou elimin social asupra de pentru
ECLEZIAL în s-i negativ exist din
74: viaa ajutor extinde celor care dezbinri în confundat mileniu. ca nu încredere
INTRODUCERE
care
societate" Babel, refuzuri, nu mo_tenire este a
lase
deOccident
ECEI întregimea
slabi; un mai fost
sau o se simul trebuie a-l vieii fapt,
pericolul
asistenta
DREPTATE folosi i în social_i
cariti i pe societate
în document deschide a
s-ar social îndreapt Este douaputin de fac c,
5/2759. pentru necesitile în toi timp o excluderi, de cu inflaia
societate grupuridemontat, de politice
aceast pe
mijloacele face în reeaua în statul problema i s care în
atât _i _isociale ce responsabilitate sa, pieele foarte
I a politic strad, în problem
care grav se public, prezent, ÎN
elimina doar totalitatea politic, explozia inând important la s
PACE,
de in
care spre o este natur,i ridice i DOCTRINA
înnedrepti asistenial _i sociale datoria reu_easc
sociale lamulte i care de concepie
nici
decât
internaionale. concret
nevoile nu
i competitiile
conflictele,
cu
care _i a
cont crizei
urgent niveluri nu
Stato acei nivelul _i politice fi
corporaii de taxele
intervinesa. sunt se daun,
necesitäilor
pluralitatea tot vândut
de al problema
rezolvat, frà exist£
factori in aspecte,
sociale situaia cpuizeaz mai -, - statului (intern public
funcie deAproapele, sale inserate societatea i Conferintei
nici care mai s ca s SOCIAL
interindividual: mai conflicte. ctre fie
ca detrile la nici
aici multicultural, _i cu în ea care
mentin
sOCIal1
ed
ar ales, care interes
i
vocilor statul
realitate cel
maturabordatã
social. economic,pe i sDarscpat mcar A
educazione
puteaînc¥t pentru
aces în nepregtirea internaional), riscând se mai s-a BISERICII
fat în
Statul mai care
care care raporturile genereaz£
care Episcopale
însemna
a-l te
clientelar despre El repercuteze cât ale puin nivelurile
ajuns unul
au dobândirea raporturi, care
este derisc la
de
iubi
trebuie exasperându-se, suntem social distruge bun trebuie secolul poate
banilor, sub
cauZatpentrudat a-i a-l cei începutul cu îndintre
alla în s
multirasial ofertant. puternice
iubi mai
degenereze de dependente, democraie, care control ultimii
dintreper trebuie al s
socialità
imodiubit,
care Italiene: regândit înalte
necazul altceva pe binelui sraci?. lea inserai: solidari XX-leaapare în
produc
dureze statele
plan real. face Ins celui mod
se si s ali fac saan1. de
145 acum mizerie,
este struc de
mare
num£r fi în
unei democraie multa c de c dreptii, de transse naturapu izvoruladevrat cã nu
îmain demo
persoana populare,
suveranitii
vor coninute Biserica faptul s
a
atunci fo nici
demo
proportiile punct
principiul (teoretizat al explice i
_i dar iorganizeze pentru probabil cetenilor,
originea
aici s A_a etic ,,depozitar"i
este de forme Biseric³
în
caritate,
rspunde triasc dinadicialdreptului îns_i estec societiifat s care
social. lungi, majoritar norm poporul
de radical, fost, dificultate absolutputea cumi ferestruic
limitatsa, de la
toti; în binele
de un atinge conceptul înrdcinate A_a
adevrat temperate de
referitoare
s afl statul a secole este înaintea a reprobat
act ,democraie" pentru o afirmaie
se menit
s nevoitastzi sa la ar nu s-a fac
un c
majoritilor îns dreptii.
10. care
DEMOCRATIA
MATUR¢ se regândirea
mondiale.regândit de creaform alfundament
autentice" popular"
referint
sensul este o el s
este
fie carece clarificat timp lege fapt,
deschis
statului, concepia guverne
ailuminist catolic£
sineeste
cu
ales,
si; ovestitå
angajarea
nu în situaie
milostivirii
aproapelui în de imutabile, a_a
exprim în reprezentantilor
al De în nu
devinesociale trebuie
s aceasta
situatia pentru si c, Mai valoare,suveranitate
orice divin? suveran"_i tot a
adaptate
doctrina
iubite conducere
((G).
aproapele trebuie social
fapt
democraii devin anumeric£ dreptului statului, careîncolo.rmas
înaintea
întregi, de fie 23
de
caritate problenmatici sens. aib
a
luCrarea termeni Bisericii. un
indicatile se
magisteriul abstracie revelaia
valorile primul
mai s neatinsfie nr.
urgent însDumnezeu. A s de (1888),
toate, Este când -
încât
popoare acest s s este creatorul
schimbarea înaintea mult sine. el condiia forme
poate
trebuie de delega societii;fost resping spusrmânând Liberas
atunci i poporul
c
i
indispensabil
act
un
a_a de crui asocial"unei dificil.
proprii în conceptului
face
de
adevrurile mers în diferitele
su.
Fr
îndoial apreciat garantate a a
real chiar înainte
societatea dintre rezerve material'"
Condiiile poateabsolut,
vine XIII-lea democratic
este - Cu
prut
in0vatoare:
interzis
ales
când
mai ai _i numeric,
voina
popular, care realitate, anus puterii. XIII-LEA,
nevoie i iadevrateîn propunerea chinuit Cu înaintea
persoaneivoia îns
persoaneA_adar,de
autentic£", Raportul
multe Rousseau), o societatea al îns
dintre
una
numele cendent. deci
_i i cratice,
tureze u_or ,fort uman
schimbe Leon Biserica esteNu losirea AL
o
1.
vedere
timp,
primar
In terii, Craie, regimul LEON
la mai avut vine
tea S
o în c
4/747. (14.05.1971),
EV24: nr. adveniens Octogesima VI-LEA, PAUL
AL 9
1/1563. EV73: nspes,
r. Gaudiumet
1/1417. EV31: nr. spes, Gaudiumet 1
1/1580. EV76: nr.spes, Gaudium
et 6
3-16.(I/1988) Cattolica Civiltà democrazia",
La Cristianesimo e Cf. 5
(IG). (1901)communi Graves
de XIII-LEA, LEON
AL Cf. 4
politice. societii viaa organizarea
lai cutare
la i aceast participa
la ade
obligaia are papa- adaug Cre_tinul- [...].
deschis rmâne cutarea _iplet
satisface
com nuunul experimentate,
nici dar sunt unelemodele, diferite puse
democratic.
pro Sunt societate depromovarea
tip unui îndreptat
spre este -
adveniens Octogesima înscrie
elparticipare- egalitate
la i aspiraiela Dubla
matur.democratic
societate model
de posibil)
un este crealizeze
ât (pe sîncât limitele,
a_a i
dep pentrua angajeze democraie,
ses ci nesatisfctoare de form care
oare mulumeasc
ocudoar senu
cre_tini
s îndeamnpe mocraia,
îidar
deplin
de prime_te
pe numai
c£ departe.
Nu mai merge VI-lea alPaul
publice®. conducerea
vieii la viiaa activ
la
particip poat asociai,
s individual,
fie luai cetenii,fie pentru
ca necesar
condiie persoanei
estoe drepturilor tutelarea fapt, public.De înprivat
_i în
religiamrturisi adeopinii
_ipropriile exprima asocia,
ade se ade
liber, mod
reuni
în sedreptul
ade sunt persoanei,
cum drepturile public viaa în
bine
tutelate
mai politico-juridic
fie s care în ordine instaurao efortul
ade lumii,
regiuni
ale diferite apare,
în umanedemnitii aviecon_tiin
mai dintr-o
recunoa_te
c publice"".
Apoi treburile libertate,
la tic
auten într-oparticip, ceteni muli mai cât carnaiunilor
e în acionaal
modul
ade laud parte, alt deschimb,
pe omului,
în fundamentale
ale
drepturile libertäilei împiedic care politie regim formele decondamn
parte,
ea o de
continuã
pe -, motiv acest Pentru umane"6. persoanei al
ranscendent caracterului pavza semnul
i este eapentru
c£ politic",
sistemn un nici legatde este .nu spes-Gaudiumet în
citimn Biserica
ubstantiale. elementele indice s-ipreferdemocraie", ci termenul dat
folose_te
nicio democratic,
nu sistemul deschis mod ludat în aprobat
ai
Conciliul,
de_ia c
pâni emblematic formalitatea
Este sa. decât
la craiei
substanta
demo privire
la cumult maiatentia atrag preocup
sµ asta,
se
despre vorbescmagisteriului documentele când atunci Totu_i, ficultate.
di creeaz£
nicio democratiei
mai nu acceptarea XII-lea, alPius Dupå
catolici". pentru ideal _ipolitic forma este
democratia teza
c înc însu_i a-_ifr democratic,
totu_i sistemul ntate
seni accepte
cu Biserica
s înainte
ca XII-lea Pius
ala_teptat Trebuie
cre_tinä"",democratie expresia fade papa artat de nea)
aversiu chiar neîncrederea
(dac
nu explic motive
se acelea_i Pentru
BISERICII SOCIALAA 0N
DOCTRINA INTRODUCERE 146
10. DEMOCRATIA MATURÅ 147

in sfârsit, cu enciclica Centesimus annus, Ioan Paul al II-lea reafirm


A fom definitiv aprobarea deplin a sistemului democratic _i explic£
motivul:
Biserica -spune papa - apreciaz sistemul democratic ca sistem ce asigur
participareacetenilor la opiunile politice i garanteaz supu_ilor posibilita
tea de a-_i alege i controla cârmuitorii saude a-i înlocui în mod pa_nic, când
consider£oportun;
apoiindic în ce const democraia nmatur (sau autentic"):
Odemocraie autentic nu e posibil decât într-un stat de drept i pe baza unei
concepii corecte asupra persoanei umane. Ea cere îndeplinirea condiiilor ne
cesare atât pentru promovarea persoanelor prin educarea i formarea la idea
luri adevrate, cât _ipentru personalizarea societii prin crearea de structuri
de participare i de coresponsabilitatell,
De aceea, conform magisteriului, o democraie se poate considera ma
tur sau autentic" atunci când exist împreun câteva condiii indis
pensabile; ele sunt: legalitatea (pe care se întemeiaz ,statul de drept"),
solidaritatea (care oglinde_te subiectivitatea" societii) _i participarea
(prin structuri subsidiare" de coresponsabilitate efectiv·).
A_adar, în lumina acestor idei-cluz, trebuie, într-un anumit sens, s
se reinventeze statul social dac se dore_te dep_irea crizei în care se zbate
astzi i realizarea, în sfär_it, a unei democraii mature autentice, cores
punztoare provocrilor pe care le avem în faa noastr.
2. Legalitatea
A_adar criza statului trebuie abordat la rdcin. Or, cauza principal
a dificultilor actuale ale statului social se afl în cderea valorilor sale
inspiratoare, care nu mai sunt împrt_ite astzi de oameni ca odinioar.
De fapt, dac dispare tensiunea moral unitar, convieuirea civil î_i pierde
sufletul _i rmâne expus riscului grav", de care se teme Ioan Paul al
I-lea, ,al alianei între democraie i relativismul etic, care îi retrage con
vieuirii civileorice referin moral sigur"; cu consecina înfrico_toare
c o democraie fãr valori - mai avertizeaz papa - se transform u_or
intr-un totalitarism declarat sau ocult, dup cum arat istoria", adic în
Ins_i negarea statului de drept"2,
De aceea, primul lucru care trebuie fcut pentru a regândi statul social
In termeni de democratie matur este recuperarea ,, simtului statului _i

10 IOAN PAUL AL II-LEA, Centesinus annus (01.05.1991), nr. 46: EV 13/220.


1LOAN PAUL AL II-LEA, Centesimus annus, nr. 46: EV 13/220.
*lOAN PAUL AL II-LEA. Veritatis splendor (06.08.1993), nr 101: EV 13/2784.
mereu precis Omun,nilor, Merit con_tinate, 148
(11.05.1995),57:nr. 5/524. o ca în legea
al ceri; respectarea
administratiei dac aceast
lipse_te niciodat în privilegiat ne acele drept.
13 valoare
14 datoriei sens
A_adar,
o consecina
_i cate,dac misiune A i sunt In
trebuie
simpla Ins mental adic
COMISIACOMISIA condamnare
într-o ar s respecta prin mari
a practic,
este
adevrat
îneles,drepturilor s
formal tensiunea respectare se
pericolulrespectarea lipsesc
forta fundamentul
respectare
i s realizeze tuturor a le
pozitiv
ECLEZIAL proprii,
democraie fäcut£
într-o de ca rezervat diferitele amintimprincipii pornit
propriilor
ECLEZIALÄ regulilor fie s£ c regulitinde fa INTRODUCERE
aceste mai legalitate"
5/2740.
DCEI
i cã
publiceajuns de fe
libertatea de
democraie nici pentru estelibertate, cetenilor. s ales, din
DREPTATE drept i a ,,cea
etic, ajuns
formal; clare cei sale
DREPTATE administratorilor astfel i
prevaleze ale
trebuie în nu cuformal practicarea numainormeinstante constructiei aici. obligaii
nou
autentic, mai pentru
adevrat s ca
inalienabile; mai
sens el, nu este pentru gramaticii
cultur se o estelegitime _i obinere Ele de
I matur, _i
mare democraie dreptate responsabililor etice, slabi; înseamn 0N
^IPACE, înteleas existã
nu decât îns fac asupra
pus Pentru intermediare sunt: laDOCTRINA
simplu a a _i
PACE, a
regulilor legilor, participarea legalitate,
Educare legalitatea a viceversal4, resurs o
face ,regulile
creao în în de traduse oricrei
a
reciprocitii,drept gestionare a_a idrepttii, a propriei
Stato legalitateaconvietuireprima respectarea etice",
pace pericol
convieuiresimplul unei
solidaritatea a
ca negativ,ca
necinstiti uman" constituie, traduce
simt societate stabilite.matur fel SOCIALA
sociale alla uman treapt, jocului", între iîn democratice. pe
înc¥t pân
calitlegitime; societi
autentic care
responsabilitäi:
legalità este, autoritatea motivvieiireguli i
oameni care
ed
responsabil nu
uman"; prudent viata autentic". saucoresponsabilitatea primatului în
refuzare i a este într-adevr,legalitatea" de la publice. de - A
educazione
poate fi primul Desigur, dispariia dac c£, al e faä a_a
reguli seBISERICII
(04.10.1991), mai a singure, aceea, urmrirea
politicienilor însu_i social!
via
ales, asupraacestea tririi de cumintemeiaz
con_tiinoricec a de
înteleas
numal de pas; o Este
integral persoanei toi,
criminalit11,
al un economiei ei. comportament am
omul;fapt, dreapt. nevoie
nu e condiiedreptului, civile, cu
alla statului" i så Legalitatea nu cu
nr. concept îns, In vor o binelui vzut
socilita schimb, sunt obligaie o statul
alte
2: r£mâne _i constea umane.nu
ECEI nesin putea i funda
ca dacã apli
cete atentie uma cuvin
i Of, de este deja
_l _l a cu co de
5/2110.
ECEI unui In desigur, se
Paul al t împart se
parlamentar -, fer democraie, dac înclcarease ciale adrept. noi ctoare
tea matur,comportament
pe div
acest atunci nasc« de Se simt Pentrupoate regulilor legalitatea
A_adar etica.
dezamorsarea
3. favorurilor.
depsirea cu
Astfel,
dreapt trebuie cale
în_ine: În
ECLEZLALA
DREPTATE
COMISIA
totalitarism direct referin înelege câtdelipse_te lipse_te Dreptatea i focuri
II-lea ^i social
concluzie:
mod când pentru bine
cu chiar Astfel, judiciar,
care totu_i, smintit, lupta corupt; legalitatea
democraie la o al drepturilor jocului vinovailor, de
con_tiina i respectarea s negativ
democraia, sau respectuldenun bazat treilea
un la altmuri economia Astfel,
artificii,
împotriva fie
toate cele dreptatea ocaz1ilor, personal,
a norma rod
eventual într-un
substantial". vointeidrept fiecare mai
pesrac dou motiv-democratic
justificat£ de caritatea curarea
drepturile din
valoarea sale este ci ci mult
al nu sau
,este fa
totalitar". ,,democraie"! unei cu se
înclcându-_i moral principiului ar nu cucontinu mafiei pozitiv. MATURA 10.
stat DEMOCRATIA
in
I unei nouetic bunstarea treimi fundamentale. în necesar, încetarea garanteaz
PACE, de singur promovarea
continua se aruncând
decât afar
pus tramscendent. a_a-numita se poate politicii noi social,
^ipriinalienabile dreptulpericolul devine
Legalità,
absolut fost a din a
solidaritii, poate culturi
cu reprimare
adaug: în abandonarea de
Nu tar nu ba vindeca
s cultului ,regândit"
discuie e de o înimplicaiile
numai
proprile fie laeste ca, vechea de îndrepta etic chiar
suficient. caute unei alegere a
giustizia ea via, care
a care ,societate Intr-o noroiul moralittii,închisoare
, fr legii al
majoritar£ ale un preocupare fundamentul este puterii
pentrudac,culturi e
(dluptând
Totul sau Cu dispun?triesc cei solidaritii,
e reguli, omului;
îns jomajoritii
c un împotriva
societate pentru
corupieidefinitiv care în
negat expresie doi odat
moralità pare de
suflet a sine care _i o morale,
termeni
discursul Dac al este
întreag
cuvinte. înstrit
ceteni celor noi trit împotriva
p_e_te respins
ni_ele banilor s
så a pe ei etic a fr
respectarea în nu dac
în_ine nevoie), are
(20.12.1993), populaiei bine puternic, loan
numerice, omului, conjuge
se baza Bisericii dou raporturile so coincide începând de
ar din
solidaritate, privilegiului". nu clas
întâmple pe este Papa i statuluide necinstii,
irosirea democratie mereuo
- solidar, trebui treimi" a se ilegalitii
unuispune trei politica obiceiului legalita
drumul valabil, fat pân termin condu
nr. se lipsi cu de
[...], vot care rece reci 149
2: în el re s de s la ne i cupe la
4/2762. ECEl
Evangelizzazione..,
38: nr PACE, DREPTATE
I ECLEZIALÃ COMISIA 20
4/2762. LCEI (08.12.1990),
38: nr.
carità testimonianza
della Evangelizzazionee PACE, DREPTATE
I ECLEZIALÄ COMISIA 19
1968)
3. august Romano
(25
LOsservatore 1968): august (Bogota,
23 campesinos ctre Discurs VI-LEA, AL
PAUL 18
7/941). EV
[30.11.1981],
14: nr misericordia in
Dives
II-LEA, AL
PAUL (lOANproprie" este demnitatea
care
îi însu_i,
cu omul este valoarea
care în
întâlneasc
între
ei se
oameni
s milostivirea
pefac îi iubirea
i vreme
ce extrinseci,
în si
obiective bunurilor sfera la
înlimiteaz
s dreptäiise ajutorul introdusä
cuegalitatea c
este spune
-el motivul- ultim: explicaia dimensiuni",
d diferitele
sale umanîn viata
plsmuiasc iubirea,
s este profunde,
care mai fore acelei permite senu
dac în_ine, noi
elinminarea
de negarea
lai conduce
la poate chiar suficient,
ba este singurnu.dreptatea
reafirmat
c adupce ocazie: alt ocu
papa afirm ce
substan
ceea înesteAceasta 17
14/2229. EV(25.03.1995),
20: nr. Evangelium
vitae II-LEA, AL
PAUL IOAN 16
sensadevrat un da
solidarit
poate ii trit con_tiina
a Numai sigur.
insucces condamnare
la înseamn instituional inginerie simpl venii
de
inter unor
gratie saujocului",regulilor ajustarea simpl printr-o numai
matur democraie ola
socialstatului criza la de
trece secãcrede A
sociale"20 servicii multiplele îndreapt se
care spre persoane
cei
sunt c uit adesea
se noastre:societilor târcoale dau carepericole sunt
legalismul anonimatul, Birocraia, drept. ctre tutelate
de relaii diferitele
interpersonal
în raport gratuitate
desau amprentde punând o tatea,
solidari legalitiicu via da
angajarea
ade prin trece matur mocraie
termeni
dede social
în statul regândi necesitatea
ade pentru
ce Iat
fiecruia"19
drepturilor pasionat a aprare într-o traduce se aceea, deea, c i ti
legalit dreptii"a_i exigena sine autentic
înare iubirea italieni
c
episcopii bine Spun cuvine? serecunoasc
ice
ceea serefuzis se ce
timp
solidaritate,
în propria cuiva oferi aveaa sens
ar asuprit.
Ce este care cel de
fa iubiresolidaritate
i demonstra ademod primul
reprezint dreptate
pentru lupta legalitate
_i pentru angajarea A_adarcariti"18, minim a
msura dreptatea
ca definit VI-leaa întâmpltor,
alPaul caritate.
Nu deja
solidaritate,
este deja regulilor
este dreptului
a i respectarea Desigur,
legalitate'"! enu nici mult, mocratic,
mai
de enu
m¯car nici solidar,
ori democratic"
este ori legalitatea Deci
statului"6. înse_irealitii
a dezagregarea la
umane
i
convieuiri autentice descompunerea unei laduc procesele
care amorsate
deja suntconditii, acesteîmplinesc ,,Când
amrciune:
se conchide
cu papa
aceea, Desale". bazele înse_i trãdat
în este umane, persoane oric£rei tea
demnita tuteleaz recunoa_tei când atunci decât astfel adevrat cu
este
democratic,
nucare idealul legalitate,
iar aparente
de tragice unei faa în
doarsuntem realitate, democratice.
In a_a-numitelor
reguli potrivit votate
sunt [...] legile când atunci putin legalitii,cel respect
al temeinic mai cel
BISERICII SOCIALAADOCTRINA INTRODUCERE
IN 150
10. DEMOCRATJA MA'l'URA. 151

reforme lor necesar e; numai o solidari tate - nu sentime ntala ci operati va '
'
nascuta din imparti i§irea de valori ideale comune - este in masura sa sti-
muleze progres ul insu§i al legalita tii: de cate ori caritate a ajunge inainte a
legii! De fapt, caritate a intuie§t e, previne . Dreptat ea este rece, vine dupa
aceea. N u1nai solidari tatea §i iubirea reu§esc sa intuiasc a eventua lele ne-
cesitati noi ale omului §i ale societat' ii ' inca de la aparitia lor. C!i nu este
' ' y
rar cand solidar itatea anticipa §i stimule aza drumul dreptul ui, in sine mai
lent. De mai multe ori au devenit lege de stat §i au fost recunos cute ca
dreptur i unele necesit ati noi, pe care solidari tatea le-a intuit §i aparat inca
21
de la aparit ia lor, atunci cand legea inca le catalog a ,,tendin te subvers ive" .
De aceea - conchid e Benedic t al XVI-lea - ,,iubirea - caritas - va fi in-
totdeau na necesar a, chiar §i in societat ea cea mai dreapta . Nu exista nici
un fel de ordine dreapta a statului care sa zadarni ceasca slujirea iubirii.
Acela care vrea sa se eliberez e de iubire sa se pregate asca sa se eliberez e de
omul ca atare [ ... ]. Nu avem nevoie de un stat care guverne aza §i domina
totul, ci, dimpot riva, de un stat care recunoa §te generos §i care sustine , pe
linia princip iului subsidi aritatii, initiativ ele care apar in cadrul diferite lor
grupuri sociale §i care asociaz a spontan eitatea §i apropie rea de oameni i
nevoia§i" 22 •

Dreptat ea i§i are implini rea in caritate


(Compendiu, nr. 206)
206. Caritatea presupune §i transcende dreptatea: aceasta din urma,, trebuie
sa afle implini rea sa in iubire" . Daca dreptate a este capabila ,,sii. arbitreze
1

intre oameni m repartiz area corecta a bunurilo r materiale, iubirea - $i numai


iubirea (a$adar $i ace a iubire binevoi toare pe care o numim milostivire) -
este in stare sa-1 redea pe om lui insu$i"rr. Raporturile umane nu pot ft regle-
, mentate numai cu mii.sura dreptii.fii: ,,Experi enta trecutul ui $i a timpulu i nos-
tru demons treaza ca dreptat ea singura nu e suficien ta $i ca, dimpotr iva,
ea poate duce la propria -i negare $i nimicire ... Experie nta istorica a dus la
formula rea axiomei: summum ius, summa iniuria"m. Dreptat ea, in realitate,
,,in orice sfera a relatiilor interum ane, trebuie sa suporte , ca sii. spunem w;a,
o substanfialii. «corectare» din partea acelei iuiri care - dupa cum proclan1a
sfantul Paul - este rii.bdiitoare, este binevoitoare sau, cu alte cuvinte, poarta in
21
Episcopii italieni confirma : ,,Caritate a §tie sa gaseasca §i sa dea raspuns la necesitat ile
mereu noi pe care le aduce evolutia rapida a societatii . Cu aceasta lucrare prevazat oare §i
profetica a sa, caritatea se angajeaz a - fie solicitand con§tiintele, fie folosindu-se de instru-
mentele politice "S~i institutio nale destinate pentru asta - sa faca in rn;;a fel incat necesitat, ile '
'
atunci cand sunt autentice §i cand materia §i situatia permit asta, sa fie recunosc ute ca
drepturi §i sa fie tutelate de organiza rea social a" (ibid.).
22
BENEDICT al XVI-LEA, Deus caritas est (25.12.2005), nr. 28.
152 INTRO DUCE RE IN DOCT RINA SOCIA.LA A BISER ICII

~ sine carac terist icile iubirii milostive, atat de esent iale pentr u evang
I pentr u cre§tinism" 1v.
helie §i

I
1 IoAN
PAUL AL II-LEA, Mesaj pentru Ziua Mondialii a Piicii 2004, nr. 10.
11
IoAN PAUL AL II-LEA, Dives in misericordia (1980), nr. 14.
111
Ibid., nr. 12.
iv Ibid., nr. 14.

in lumi na acest or consideratii despr e legal itatea solidara, se intele


ge
pentr u ce atent ia prefe rentia la fata de cetat enii mai putin insta riti
trebu ie
sa conti nue sa fie un elem ent esent ial §i al noulu i model de stat socia
l rein-
noit. De fapt, intr-o democratie matu ra §i anim ata etic, sarac ul, marg
inali-
zatul , cetat eanu l mai putin favorizat nu repre zinta ,,o povar a, ci o chem
are
la bine, posib ilitate a unei bogatii mai mari" 23 • Asta, pentr u ca cei lipsit
i, cu
neces itatil e lor, arata in forma negat iva care trebu ie sa fie in mod
pozitiv
punc tele prior itare ale unui adeva rat progr am de refor me; care probl
eme
trebu ie abord ate mai intai, pentr u ca procesul de mode rniza re sa nu-i
avan-
tajez e numa i §i mai ales pe cei care deja se simt bine, ci sa favorizeze
, inain -
te de toate , prom ovare a uman a a celor mai slabi, in cadru l binel ui
comu n.
Tocm ai pentr u aceas ta, un stat social reinn oit, in mod foart e difer
it de
statu l asist entia l §i clientelar, va trebu i sa exerc ite legal itatea sa
solida-
ra, inain te de toate , fata de regiu nile §i de zonele dezav antaj ate (toti
acei
,,sud" din lume ), care, din pacate, nu lipsesc nici in natiu nile mai
boga te.
Aces t efort neces ar va fi, desigur, raspl atit, in prim ul rand, chiar pe
teren ul
tinut ei de ansam blu a sistem ului democratic. De fapt, a ignor a probl
emel e
sacilo r de sarac ie nu face decat sa alime nteze acele rezer voare de dispe
rare
§i de supu§ eni~ civila §i cultu rala, unde proli ferea za plant ele rele ale
ilega-
litati i, crimi nalita tii organ izate §i refuz ului social.
Iata pentr u ce a regan di statu l social nu va fi nicio data numa i o
pro-
blem a de organ izare economica sau jurid ica mai buna , ci, mai spre
izvor,
,,se cer valor i preci se de ordin etic §i religios, precu m §i o schi1
nbare de
ment alitat e, de comp ortar e §i de struc turi" 24 . Deci propu nerea de
a reinn oi
statu l social, daca trece prin anga jarea pentr u o economie libera §i
pent ru
o demo cratie matu ra, nu poate sa faca abstr actie de la o impli care
activ a §i
respo nsabi la a socie tatii civile .

4. Al ,, treil ea secto r" al statu lui socia l


O masa cu doua picio are nu stain picioare. Piata §i instit utiile publi
ce,
orica t ar fide r einno ite, nu ar fi suficiente singu re sa tina in picio
are n oul
stat social. Est e n evoie de socie tatea civila, al treile a picior al n1ese
i. De
23 loAN PAUL AL II-LEA, Centcs
inws annus (01.05 .1991) , nr. 58: EV 13/252 .
,Ml oAN P AUL AL II- LEA, Centes imus a.nnus, nr. 60: EV 13/258
.
10. DEMOCRA'f.IA MA'I'URA 153

altfel, statul social nu-§i infige radacinile chiar in societatea civila, din care
scoate valori §i indatoriri?
De aceea se explica pentru ce recunoa§terea §i valorizarea autonomiilor
societatii civile este considerata astazi pe buna dreptate un
element decisiv pentru afirmarea drepturilor de cetatenie §i pentru organiza-
rea unui stat care sa vrea cu adevarat sa fie in slujba dezvoltarii persoanelor §i
a societatii. E vorba de o conceptie care-§i are inspiratia profunda in antropo-
logia cre§tina §i in doctrina sociala a Bisericii 26 •
Ase adauga ca de acun1 este clar pentru toti ca criza statului social s-a
nascut, e adevarat, din transformarile economiei §i din disparitia valorilor,
dar §i din faptul ca (in special, in ultimele decenii) diferitele programe de
protectie sociala fusesera create practic expropriind societatea civila, adica
fara a respecta principiul subsidiaritatii. Statul (ca subiect de cheltuiala §i de
furnizare directa de servicii) §i-a atribuit indatoriri care puteau §i trebuia sa
fie lasate nivelurilor intermediare sau descentralizate ale administratiei pu-
blice. Societatea civila ar fi trebuit §i ar fi putut sa le gestioneze foarte bine,
rara a exclude ajutorul, directia §i sprijinul statului §i al articulatiilor sale
administrative. Apoi, acest etatism necuvenit a fost §i cauza, care nu este
secundara, a exploziei ilegalitatii §i coruptiei, rod al unei birocratii crescute
peste masura §i supraincarcata de indatoriri prea mari §i costisitoare.
De aceea, ,,regandirea" statului social trebuie sa inceapa in mod necesar
cu transferarea la societatea civila, in numele principiului subsidiaritatii, a
gestiunii unei mari parti din serviciile considerate pana acum rezerva a in-
stitutiilor publice. Sane dam seama ca s-a terminat perioada industriala,
ca s-a schimbat cultura oamenilor. Modelul de stat social, adecvat societatii
industriale de ieri, astazi nu mai folose§te; nu se mai poate ajusta, pur '§i
simplu, trebuie schimbat.
Afirmand aceasta, nu se vrea deloc - a§a cum acuza unii - deresponsa-
bilizarea statului. Cu totul altceva! Dimpotriva, se vrea valorizarea §i po-
tentarea indatoririi primare §i de neinlocuit a statului, care este aceea de
a actiona ca garant, programator §i coordonator al vietii §i al creativitatii
societatii civile·, fara a exclude interventia sa directa ori de cate ori societa-
' '
tea civila nu ar reu§i (din motive tehnice sau de alta natura) sa raspunda
singura la noile necesitati de solidaritate.
'
A~adar criza statului social nu se rezolva decizand ce ,,taieri" poate §i tre-
buie sa faca un guvern, nici numai revizuind prograinele de interventie, nici
recurgand la ultimele resurse pentru a gasi toate fondurile disponibile. A venit
momentul de a avea curajul sa se parcurga o cale intr-adevar diferita §i noua.

is CoMrSIA ECLEZIALA DREP'I'A'I'E ~r PACE, Stato sociale ed educazione alla socialita


(11.05.1995), nr. 37: ECEI 5/2720.
154 INTRODUCERE L.~ DOCTRINA socIALA A BISERICII

In sine, aceasta cale pentru a conjuga eficienta economica §i solidari-


tatea exista deja astazi: e vorba de a realiza o noua simbioza intre piata
' '
stat §i societatea civila, cele trei picioare ale mesei. Acest lucru este posibil
chiar imediat, pentru ca nu se porne§te de la zero. De fapt, insa§i criza
vechiului model de stat a stimulat initiativa spontana a multor grupuri
private care de mult timp se dedica in maniera continua ca sa inlature cele
mai grave nenorociri sociale.
Adica exista, §i este extraordinar de vital, acel ,,al treilea sector" (consti-
tuit din numeroase forme de voluntariat, de cooperare sociala §i de asocia-
tionism) pe care altii prefera sa-1 numeasca ,,privat social", care cuprinde
fie grupuri care furnizeaza servicii platite (,,privat social profit"), fie gru-
puri care, in schimb, actioneaza gratuit, pentru un ideal de solidaritate
(,,privat social nonprofit").
Specificul acestui ,,al treilea sector" se afla in faptul ca el s-a nascut
tocmai ca reactie spontana in fata noilor forme de saracie umana, de ne-
norocire sociala §i de marginalizare §i in fata incapacitatii statului (sau a
lipsei de vointa) de a aduce remedii.
Prin urmare, ,,al treilea sector" a asumat (chiar fara sa vrea) o subiec-
tivitate politica. $i pe buna dreptate. Pentru ca ce altceva sunt initiativele
de voluntariat, de cooperare sociala §i de asociationism, daca nu adevarate
forme de participare democratica? Pe de o parte, dau glas societatii civile
§i, pe de alta parte, ajuta §i stimuleaza institutiile publice sa regandeasca
rolul lor. in afara de asta, ,,al treilea sector" are valenta de subiect politic,
§i pentru ca, de fapt, a inaugurat un nou mod de a sluji binele comun, un
nou mod de a face politica, contrapunandu -se degenerarii duble a asisten-
tialismului de stat §i a clientelismului corupt al partitocratiei.
' '
A§adar calea reinnoirii merge in directia sprijinirii tuturor acelor acti-
vitati nonprofit, de cooperare sociala §i de voluntariat, care produc servicii
§i bogatie publica, dar actionand ca privati. A§adar voluntariatul nu poate
fi considerat (a§a cum se facea pana mai ieri) o forma de ,,solidaritate scur-
ta", de tip asistential, aproape ca un apendice al interventiei statale insu-
ficiente. Astazi voluntariatul nu se limiteaza sa ingrijeasca ranile sociale,
ci se preocupa ca aceste rani sa nu se produca in trupul social, atacandu-i
cauzele. Solidaritatea sa este o ,,solidaritate lunga", care tinde sa-i trans-
forme pe marginalizati din ,,asistati" in protagoni§ti ai propriei ridicari;
care duce societatea civila sa participe responsabil nu numai la executarea
'
ci §i la determinarea liniilor politice de interventie.
Deci a venit momentul de a-i recunoa§te §i celui de-al ,,treilea picior"
autonomia, pentru ca masa sa stea in picioare, adica pentru ca statul social
_ aceasta importanta cucerire a civilizatiei noastre - nu numai sa nu fie
demontat, ci regandit sa traiasca.
lO . DEMOCRATIA MATURA 155

DesiITT.ir
b .
ca nu lipsesc. nici
.
per1·co 1e1c, de care va trebm· sa- se fereasca-
aceste 11~1 form~ de partic1pare a societatii civile. Indeosebi este necesar ca
vo_luntan,atul §1 ~wnp,_·ofit_u ~ sa tina cu gelozie la gratuitatea §i la autono-
m ia lor. Faptul ca s ubiect1v1tat ea lor politica este recunoscuta in mod des-
chis le_-~r ~~tea e_xp~ne i_spitei de a se transfo rma pe nesimtite in prestatori
de act1v1taJ1_, re_tnbuite §1 su_bventionate in mod obi§nuit sau de a ajunge sa
se roteasca 111 Jurul vreunu1 grup politic sau sindical.
. ~~t~ ~r i~1semn~ ~i~~·der~a propriei identitati, ar insemna pierderea cre-
d1b1htat11 §1 eficac1tat11, ar 1nsemna sa nu se respecte exigentele idealuri
cre§tine de gratuitate §i de solidaritate, care inspira, de fapt, cea mai mare
parte a grupurilor din ,,al treilea sector".

,,Al treilea sector": voluntariat §i cooperare


I (Compendiu, m. 419 ~i urm.)
i 419. Comunitatea politica trebuie sa reglementeze propriile raporturi fafa de
' societatea civila conform principiului subsidiaritafii: este esenpal ca cre~terea
vietii democratice sa ia na~tere din tesutul social. Activitatile societatii ci-
' I I I

· vile - mai ales, voluntariatul ~i cooperarea m domeniul privat-social, definit


mmod sintetic ,,al treilea sector" pentru a-1 distinge de domeniile statului ~i
ale pietei - constituie modalitaple cele mai adecvate pentru a dezvolta di-
mensiunea sociala a persoanei, care poate gasi maceste activitap un spapu
. pentru a se exprima m mod complet. Extinderea progresiva a inipativelor
:._·
1;i··.•· sociale in afara sdferei statul~i cr_e eaz_a noi ~pdaµf·i pe~iltrudprfe~enta acdtiva ~i

1'ii

~,
ij
pentru actiunea irecta a cetateru1or,.mtegran uncti e es a~urate· e stat.
/ I I

Acest important fenomen s-a realizat adesea prin cai ~i cu mijloace neofi-
ciale, <land viata unor noi ~i pozitive modalitap de exercitare a drepturilor
' persoanei, care imbogatesc viata democratica din punct de vedere calitativ.
420. Cooperarea, chiar qi fn formele sale mai pufin structurate, apare ca unul
dintre raspunsurile cele mai puternice la logica conflictului qi a concurenfei fora li-
~ mite, care pare sa domine astazi. Raporturile care se instaureaza intr-un climat
~ de cooperare ;;i de solidaritate depa~esc diviziunile ideologice ~i indeamna
~~·
la cautarea a ceea ce unle$te dintco_lot dle _ceea ct~t s~paraa.lt exempl l de mare v
1

~ Numeroase expresii a e vo 1un ~na u uz_c?~s z uze un" " . . a~


loare care fndeamna la a vedea soczetatea czvzla ca un lac m care recompozifw unez
etici ~ublice centrate pe solidaritate, pe colaborare concreta §i pe dialogfrafes~ este
' fntotdeauna posibila. Toti sunt chemati ~a_pastreze cu increde_re potentialt~l
care se manifesta astfel ;;i sa se desch1da personal pentru bmele comum-
1:1~~
tatii, 111 gen eral, ~i pentru binele celor mai s~abi_ ;;i_ lip~iti,vY~~Farticular.
~ $i, in felul acesta, se afirma principiul ,,sub1echv1tat11 soCietatu .
156 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII

In acest moment se deschide ultimul capitol, probabil eel mai decisiv. De


fapt, nin1eni nu-§i poate face iluzia ca reu§e§te sa realizeze un asemenea
plan de reinnoire a statului fara sprijinul unei coeziuni sociale reinnoite,
intemeiata pe o con§tiinta etica comuna §i pe o ampla convergenta socia-
la. A§adar nu se poate evita discursul conclusiv despre ,,noul pact social",
necesar pentru ca orice propunere de transformare a societatii - fie ea §i
aceea a Bisericii - sa devina realitate.

5. Un nou pact social


loan Paul al II-lea, in enciclica Laborem exercens, reafirma un adevar
fundamental, astazi acceptat de toti mai U§Or. ,,Omul- spune papa-, creat
dupa chipul lui Dumnezeu, participa prin munca sa la opera Creatorului
§i continua, intr-un anumit sens, in masura posibilitatilor sale, sa o dez-
volte §i sa o completeze" 26 • Adica omul inzestrat cu inteligenta §i cu vointa
este esentialmente un ,,impreuna creator". Cine s-ar putea indoi astazi ca
omul, cu extraordinarele sale ,,inventii", a schimbat §i continua sa schimbe
insa§i fata lumii?
De aceea, cuvintele papei induc la o confruntare curajoasa: a§a cum la
inceput Dumnezeu ,,creatorul" a insuflat sufletul in trupul lui Adam facut
din pamant, pentru a-1 face uman, tot a§a, astazi, omul ,,impreuna crea-
tor" este chemat sa insufle un suflet civilizatiei tehnologice, pentru a o face
· umana. In timp ce se construie§te trupul lumii noi (structurile materiale,
economice, politice), este necesar sa se insufle in el sufletul (dimensiunea
calitativa, spirituala, etica §i culturala).
Aceasta actiune este a§a de urgenta incat provoaca frica . Unul dintre
cele mai mari' paradoxuri ale timpului nostru - a spus l oan Paul al II-lea
in discursul sau la ONU, cu ocazia a cincizeci de ani de la intemeiere - este
ca omul, care deschisese perioada istorica a ,,modernitatii" aratand atata
siguranta de sine, astazi, in schimb, ,,se apropie de sfar§itul secolului al
douazecilea t emator de sine, infrico§at de ceea ce el insu§i este in stare sa
faca, infrico 9at de viitor" 27 .
Ei bine - conchide papa-, trebuie invinsa aceasta fridi! $i daca sing11ri
nu vom reu 9i, vom putea invinge, cu siguranta, ,,impreuna": in1preuna cu
Dumnezeu - explica el dupa aceea - §i impreu na cu altii.
,,Cu Dumnezeu", pentru ca speranta §i incredere~ noastra provin din
sanctuarul intimal con§tiintei, ,,acolo unde omul est e sing1n- cu Dun1nezeu ''
§i simte ca nu este la.sat in voia sa, c:i este insotit de iubirea Creatorului.

26
IoAN P AU L AL II - LEA, Laborem e:xen :ew; (14.09.1981), nr. 25: EV 7/1499.
7
~ Ic)A N P AUL AL II -LEA, lJi i:i<: l ll"S La ONU La 50 Je ani de La i'nfiin/are (05 .10.1995), nr. 16: EV
14/3261.
10. DEMOCRATIA MATURA
157
,,Cu altii" , pentru ca - adauga papa - frica de vii tor va fi invinsa gratie
,,efortului comu n pentru a construi civilizatia iubirii, intemeiata pe valorile
universale ale pacii, solidaritatii, dreptatii c:i libertatii" 2s_
,... ' ' ':'S '
In acest moment, Biserica are o proprie ,,propunere sociala" pe care
trebuie s-o faca. Desigur, Biserica ,,nu are vreun model de propus" 29 : nu
aceasta este 1nisiunea ei, nici lumea nu are nevoie de proiecte preconfec-
tionate. ,,Modelele veritabile §i realmente eficiente se pot na§te numai in
cadrul diferitelor situatii istorice, prin efortul tuturor celor responsabili
care abordeaza problemele concrete in toate aspectele lor sociale economice
politice §i culturale ce se impletesc intre ele" 30 . ' '
Biserica, in schimb, cu invatatura sa sociala poate oferi acea indispen-
, ' "
sabila orientare ideala", care este eel mai important lucru de care omeni-
rea are nevoie astazi pentru a construi noua societate 31 .
Iata a§adar in ce consta cu adevarat ,,propunerea sociala" a Bisericii:
este esentialmente oferirea unei busole, cu indicarea punctelor cardinale,
pentru a se orienta. Este o contributie la discernamantul, la lectura sem-
nelor timpurilor §i la alegerile care trebuie fa.cute, care constituie apoi
misiunea autonoma a fortelor sociale: fie a celor care pentru angajarea
lor scot inspiratie din diferitele confesiuni religioase, fie a celor care, in
schimb, se inspira dintr-o viziune umanitara sau alta despre lume.
Desigur, valorile religioase vor avea o importanta decisiva in al treilea
mileniu: ,,Sunt convins - repeta papa - ca religiile vor avea, astazi §i in viitor,
un rol preponderent in pastrarea pacii §i in construirea unei societati demne
de om" 32 • Insa nici o cultura nu se poate lauda ca este singura interpreta a
acelor valori sau ca are monopolul asupra lor; nici ma.car cea cre§tina.
Acest lucru il §tie Biserica §i, de aceea, este sincera atunci cand invita la
dialog toate culturile §i toate confesiunile religioase, facandu-se ea insa§i
cuvant §i colocviu, conform frumoasei expresii a lui Paul al VI-lea33 •
De fapt, Dumnezeu actioneaza §i in afara Bisericii; este prezent §i ac-
tioneaza in evolutia istorica §i in schimbarile profunde ale societatii, ca §i
' '
in toate acele propuneri generoase cu care familia oamenilor cauta' sa faca
mai dreapta §i mai umana propria viata.34 •
Desigur, dialogul trebuie dus in adevar §i in respect fata de norma etica,
ce stralucesc in Cuvantul intrupat 35 ; desigur, Biserica, manifestand misterul
28 Cf. Discurs la ONU .. , nr. 18: EV 14/3266.
loAN PAUL AL II-LEA,
29loAN PAUL AL II-LEA, Centesimus annus (01.05.1991), nr. 43: EV 13/212.
ao loAN PAUL AL II-LEA, Centesimus annus, nr. 43: EV 13/212.
31 loAN PAUL AL II-LEA,
Centesimus annus, nr. 43: EV 13/212.
32 loAN PAUL AL II-LEA
Centesimus annus, nr. 60: EV 13/259.
33 Cf. PAUL
AL VI-LEA, Ecclesiam suam (06.08.1964): EV 2/192 .
34 Cf. Gaudium et spes, nr. 26 §i 38: EV 1/1399-1402 §i 1437
§.U.
35
Cf. Gaudium et spes, nr. 22: EV 1/1385-1390.
158 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII

lui Dumnezeu, ,,ii dezvaluie omului sensul existentei lui proprii, adica ade-
varul esential asupra omului" 36 ; dar din asta nu rezulta ca intalnirea cu
acela care nu accepta tot adevarul inseamna a trada evanghelia (a§a cum
cred unii!).
Efortul de a gasi puncte comune de contact §i valori comune cu acela
care nu crede, pentru a cauta §i a inainta impreuna spre o cunoa§tere mai
deplina a adevarului, nu intuneca deloc adevarul integral care straluce§te
in Cristos.
De aceea, Conciliul ii indeamna pe cre§tini ,,sa detecteze cu bucurie §i
respect germenii Cuvantului", pe care-i poarta §i altii37; §i afirma ca, ,,din
fidelitate fata de con§tiinta, cre§tinii se unesc cu ceilalti oameni pentru a
cauta adevarul §i rezolvarea in adevar a atator probleme morale care apar
in viata indivizilor, precum §i in relatiile sociale" 38 •
Mai mult - adauga loan al XX.III-lea-,
intfilnirile §i intelegerile, in diferitele sectoare ale ordi'nii temporale, dintre
cei care cred §i cei care nu cred, sau cred in mod neadecvat, pentru ca ade-
ra la erori, pot sa fie ocazie pentru a descoperi adevarul §i pentru a-i aduce
omagiu 39 .
Totu§i, nu trebuie sane in§elam! Nici o societate noua nu se poate na§-
te, nici o transformare sociala nu se poate face fara o coeziune sociala in-
tarita, adica fara un nou pact social care sa-i uneasca pe cetateni in jurul
catorva orientari etice fundamentale acceptate.
Ei bine, aceasta noua coeziune sociala este posibila astazi, dupa sfar§i-
tul ideologiilor; un nou pact social nu mai este o utopie, de§i este mult de
fa.cut pentru a-1 realiza.
De ce oare valori de acum comune, cum sunt demnitatea omului, dez-
voltarea §i pacea, nu ar putea sa fie ca ni§te ,,puncte cardinale" pentru
credincio§i §i necredincio§i, pentru oamenii de bunavointa de cult ura §i de
rasa diferita? Oare mai exista cineva astazi care sa fie convins ca venirea
unei societati civile planetare va putea sa fie numai rod al inter dependen-
t ei economice' §i politice, car e ne §i obliga sa traim uniti?
Realitatea este ca civilizatia iubirii se va na§t e atunci cand t oate cultu-
rile se vor intalni intr -o viziune comuna despre demnitatea umana, despre
dezvoltare §i des pre pace; atunci cand in jurul aces tor valori funclamentale
se va reinnoi acea coeziune sociala care singura face trainic orice pact so,.
cial.

36 Gaudium et spes, nr. 41: EV 1/1446-1448.


37 Ad gentes, nr. 11 : EV 1/1112.
38 Gaudium et spes, nr. 16: EV 1/1369 .

:i9 IoAN AL XXIII-LEA, Pace,n in l.erris (ll .04 .1.9G3), nr. 159: CERAS , 327 ~. u .
10. DEMOCRA'fIA MAT'URA 159

Dar cum se realizcaza aceasta intalnire intre con 9tiinte §i culturi, fara
a recurge la simtul religios §i la absolutul lui Dumnezeu? Iata pentru ce
nimeni nu mai poate contesta astazi relevanta sociala a religiei, dupa ce
falimentul materialismului ateu a demonstrat ) inca o data ' ca omul qi '3
Dumnezeu sunt un binmn indisolubil: daca este pierdut Dumnezeu, omul
se pierde; 9i 01nul nu se regase 9te pe sine insu§i daca nu-1 regase 9te pe
Dumnezeu.
A§adar libertatea religioasa est e indispensabila chiar pentru scopul in-
tfilnirii dintre diferitele culturi ale lumii. Motivul profund este - a§a cum
a reafinnat Ioan Paul al II-lea la ONU - ca orice cultura trebuie sa se con-
frunte in n1od necesar cu problema lui Dumnezeu, pentru ca este condusa
la asta de insa§i reflectia cu privire la sensul lumii 9i la sensul omului.
De aceea, fara libertate religioasa nu este posibil un adevarat respect
fata de cultura celuilalt. Numai libertatea religioasa poate garanta liberta-
tea de gandire §i de cultura.
Respectul nostru fata de cultura celorlalti este inradacinat in respectul fata de
tentativa pe care fiecare comunitate o face pentru a da raspuns la problema
vietii umane. in acest context, ne este posibil sa constatam cat de important
este a ocroti dreptul fundamental la libertatea de religie §i la libertatea de
con§tiinta, ca pila§tri esentiali ai structurii drepturilor umane §i fundament al
oricarei societati realmente libere. Nimanui nu-i este permis sa sufoce aceste
'
drepturi folosind puterea coercitiva pentru a impune un raspuns la misterul
40
omului •
Deci ,,discursul social" al Bisericii nu ramane deloc abstract §i teoretic,
ci se traduce intr-o ,,propunere sociala" precisa: a construi cu totii impreuna
noua civilizatie a iubirii. ,,La criza de civilizatie trebuie sa se raspunda cu
civilizatia iubirii intemeiata pe valorile universale ale pacii, solidaritatii,
dreptatii' '
§i libertatii care au in Cristos deplina lor realizare" 41 . '
' '
Insa' acestui plan pare sa i se opuna un obstacol care, la prima vedere,
apare insurmontabil: relativismul etic.

10 loAN PAUL AL II-LEA , Discurs la ONU la 50 cle ani de la intemeiere (05.10.1995), nr. 10:
EV 14/3249.
11 loAN PAUL AL II-LEA, Tertio millennia aclueniente (10.11.1994), nr. 52: EV 14/1807.
11. PROVOCAREA RELATIVISMULU I

Ioan Paul al II-lea, inca din primii ani '90 , at rasese at entia cu privire la
pericolul r elativismului: '
In numeroase t a.ri, dupa ca d er ea ideologiilor ca r e legau politica d e o co11ceptie
totalitar a asupr a lumii - prima di11tre ele fii11d marxismul -, ap are a st azi u11
rise nu m ai pu t i11 grav datorat 11egarii drepturilor funda m entale ale p er soa11ei
uma n e §i datorita absorbirii 111 cadrul politic a aspiratiei religioase afla t e 111
i11ima orica r ei fii11te uma11e: acesta este riscul alianfei intre democrafie §i rela-
tivismul etic, care retrage convietuirii politice orice referi11ta morala sigura §i o
priveaza, 111 mod radical, de recunoa§terea adevarului 1 .
La randul sau, cardinalul Joseph Ratzinger, prefect al Congregatiei pen-
tru Doctrina Credintei la acea vreme, a revenit de mai multe ori asupra
temei relativismului, denuntandu-1 ca ,,problema cea mai mare din epoca
noastra." 2 • Coborand la indicatii mai concrete, in Nota doctrinara cu privi-
re la cateva probleme referitoare la angajarea §i comportamentul catolicilor
fn viafa politica specifica: ,,Libertatea politica nu este §i nu poate fi inteme-
iata pe ideea relativista ca toate conceptiile despre binele omului au acela§i
adevar §i aceea§i valoare" 3 • De fapt - a§a cum arata experienta -, relativis-
mul reduce viata democratica la un simplu pragmatism; ii ia transparenta
functionarii institutiilor publice care, in loc sa slujeasca interesul comun,
se transforma in instrumente de putere §i de interese corporative; slabe§te
simtul statului in clasa conducatoare §i chiar in cetateni. De aceea, nu este
exagerat a conchide ca problema relativismului a devenit astazi problema
esentiala a vietii culturale, spirituale §i politice a timpului nostru.
A§adar nu uime§te faptul ca Joseph Ratzinger a atras atentia cu privire
· 1a gravitatea provocarii relativismului §i in omilia din 18 aprilie 2005 in tim-
pul Missa pro eligendo pontifice, inainte de a intra in Conclavul care avea
sa-1 aleaga papa cu numele de Benedict al XVI-lea: ,,Se constituie-a subliniat
cu glas puternic - o dictatura a relativismului care nu recunoa§te nimic ca
definitiv §i care lasa ca ultima masura numai propriul eu §i vointele sale" 4 •

1
loAN P AUL AL II-LEA, Veritatis splendor (06.08.1993), nr. 101: EV 13/2784.
2
J. R ATZINGER, Fede, uerita, tolleranza. fl cristianesimo e le religioni del mondo, C a nta-
galli, Siena 2003, 78.
3
C ONG REGAT IA PENTRU DocT RINA C REDINTEI, Notii doctrinarii cu priuire la ca.teua problem e
referitoare la angajarea §i comportamentul catolicilor fn via/a p oliticii : L'Osseruatore R o-
mano (17 ianuarie 2003), nr. 3 .
4
L 'Osseruatore Romano (19 aprilie 2005) 7 .
162 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII

in fata acestei denuntari hotarate §i repetate a magisteriului este im-


portant sa intelegem: 1) ce este relativismul ; 2) care sunt contradictiile
sale; 3) care este raspunsul doctrinei sociale a Bisericii.

1. Ce este relativismul
Relativismul se na§te ca urmare a falimentului istoric al marilor ide-
ologii din secolul al XIX-lea §i al XX-lea, ca reactie a neimplinirii atator
promisiuni care facusera ca intregi generatii sa viseze. De fapt, toti ,,idolii"
modernitatii s-au frant unul dupa altul; mitul iluminist al ,,zeitei ratiune",
care singura ar fi putut face orice, s-a dizolvat in nihilism; mitul ,,progre-
sului nedefinit", nascut cu revolutia industriala, s-a frant impotriva con-
tradictiilor capitalismului salbatic;' autosuficienta ,,nationalismelor" din
primajumatate a secolului al XX-lea §i a regimurilor nascute din Revolutia
din Octombrie a condus la forme inumane de totalitarism §i de dictatura,
deschizand calea spre razboaie mondiale §i spre genociduri inspaimanta-
toare; mitul ,,dezvoltarii" a ajuns sa creeze noi forme de colonialism §i a
condus lumea pe marginea catastrofei ecologice; in sfar§it, §i mirajul idea-
logic al ,,eliberarii", conform caruia omul s-ar fi dezlegat de toate lanturile
cu mainile sale, a ramas inmormantat sub daramaturile Zidului Berlinului.
A§adar se poate spune ca relativismul este capatul de strada la care a
condus conceptia iluminista despre viata. ,,S-a intamplat - scriu episcopii
italieni - la sfar§itul celui de-la doilea mileniu cre§tin o adevarata eclipsa
a simtului moral. Cu asta nu vrem §i nici nu putem spune ca oamenii sunt
mai rai decat odinioara: mai degraba, a devenit dificil chiar §i sa vorbim
despre ideea binelui, ca §i despre cea a raului, fara a trezi nu atat reactii,
cat, mai ales, mult mai simplu o puternica neintelegere. Barbatii §i femeile
din timpul nostru au, fara indoiala, valori de referinta - cine ar putea trai
fara sa se increada in ceva sau in cineva? - , dar adesea gasesc ca este greu
sau putin interesant sa dea cont despre ceea ce calauze§te alegerile lor de
viata, riscand astfel sa se expuna puternic caracterului arbitr ar al ernotii-
lor sau - fapt mult mai periculos - miturilor oculte care impregneaza soci-
etatea noastra cu privire la difer ite t eme morale care nu sunt periferice"5 .
Nu se neaga faptul ca iiluminismul - parintele a§a- numitei culturi li-
berale sau ,,laice" - a generat democr atia §i a afirmat §i aparat libertatea
§i dreptur ile umane; insa, in acela§i t imp, trebuie recunoscut ca proiectul
iluminist al unei etici intemeiate numai pe rati une, universal acceptata de
toti, a e§uat in mod rasunator 6 .
5
CEI, Communiwre if VangeLo in un monclo che cambia (29 .06.2001 ): IL R egno-docu-
menti 46 (13/2001) 450.
6
Rec unosc asta in 9i9i laicii one§ti . De exc mplu , sc rie Giu liano Am ato: cultura laica a
demonstrat ca nu are capac itatea de ,, Fl co nfonnu la proprii le ca noane comportame n tele a
11. PROVOCt\H,gf\ Rl•\ LNl'lVTSMULUI
163

De:, aceea ' cli.matul de .inccrtitud1·ne c: · d · t b']· · ~


. · - ':5 1 c ms a 1 1tatc ca re caractcnzeaza
1ncepntnl celui de~al trcilca rnilcniu confirma ca raLiunca stiinta te hnica
cre§terea _econ°;111 ~a - 1~1 po~da rezultatclor cxceptional d obt,in,ute - n~
sunt suficiente lnsa ca sa-1 ehbereze pe on1; nu sunt suficiente ca sa-i im-
plineasca sperantele, sa-1faca liber §i fericit. Omul modern care crezuse ca
poate reu§~ singur, astazi este dezamagit §i dezorientat, p;ada unui relati-
vism parahzant pentru care un adevar este valabil ca §i altul, toate opiniile
sunt egale, toate con1portainentele sunt legitime.
Efectele ~evastatoare ale acestui relativism apar mai evidente pe pla-
nul etic, 1nm ales pentru ca zdruncina in§i§i pila§trii pe care se intemeia-
za conviet,uirea civila: demnitatea persoanei, apararea vietii, familia. De
fapt, se ajunge la punctul ca, ,,pentru a evita orice suprem;tie a unui sex
sau a celuilalt, se tinde la §tergerea diferent,elor lor, conside;ate ca simple
efecte ale unei condit,ionari istorico-culturale. In aceasta nivelare, diferen-
ta corporala numita sex este minimalizata in timp ce dimensiunea strict
' '
culturala numita gen [gender] este subliniata la maximum §i considerata
primara"; rezulta consecint,e devastatoare: ,,punerea in discut,ie a familiei,
biparentala prin caracterul sau natural, adica e compusa din tata §i mama,
echivalarea homosexualitat,ii cu heterosexualitatea, un model nou de se-
xualitate polimorfa"; deci se ajunge sa se justifice ,,tentativa persoanei
umane de a se elibera de propriile condit,ionari biologice. Conform acestei
perspective antropologice, natura umana nu ar avea in ea insa§i caracte-
ristici care s-ar impune in maniera absoluta: fiecare persoana ar putea sau
ar trebui sa se modeleze dupa propria placere" 7 •
Ce sa spunem? Omul tehnologic traie§te de acum in stare de bet,ie: a
reu§it sa smulga chiar §i secretul viet,ii, pana la reproducerea ei in labora-
tor; de ce ar trebui sa se creada ca persoana umana este creata dupa chipul
§i asemanarea lui Dumnezeu, cand clonarea face posibila crearea ei dupa
chipul §i asemanarea unui alt om? Cine va putea stabili a priori ce este
bine §ice este rau? Bunatatea §i rautatea se vor putea judeca numai din
consecint,ele comportamentului liber al omului. Deci toate comportamen-
tele, in principiu, se echivaleaza, sunt permise: statul nu poate, desigur, sa
impuna avortul, dar pentru ce ar trebui sa-1 interzica femeii care decide
sa recurga la avort? Statul nu va obliga niciodata doi homosexuali sa aiba
viat,a de cuplu, dar pentru ce ar trebui sa impiedice asta daca ei o doresc?

milioane §i milioane de persoane. Chiar daca. s-a ~r~1arit_ cu ~devarat un ~roiect ilumini~t
de etica universala, el a e§uat" (,,Dove nasce la societa eg01sta , La Repubblica [9 decembnc
2004]).
7
CONGREGATlA PENTRU D ocTRINA CREDINTEI, Scrisoare adresala episcopilor din Biserica
Catolica despr; colaborarea barbatului §i a / enieii fn Biserica. §i in lume (31.05 .2004), nr. 2
§.u.: Il Regno-documenti 49 (15/2005 ) 471 §.U.
164 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIAL,\. A BISERICII

Desigur, nu poate fi obligat cineva sa sinucida, dar de ce sa nu se permita


asta unui bolnav aflat pe sfar§ite?
Astfel, relativismul este ,,problema cea mai mare a epocii noastre" §i
chiar a democratiei. Obligati intr-o umanitate care se globalizeaza, sa fa-
, ' '
cem unitate respectand diversitatile, nu vom reu§i niciodata daca mai intai
nu se umple deficitul etic din democratiile noastre.
B. Croce §i-a pus aceasta problema deja in urma cu un secol. $i a ajuns
sa afirme ca democratia, daca vrea sa evite declinul, trebuie sa se intemeieze
pe o cultura etica comuna, care, la randul sau, poate sa subziste numai
daca este intemeiata pe simtul religios8• Tot in aceasta directie se indreapta unii
mari ganditori laici din zilele noastre. De exemplu, este cazul lui Norberto
Bobbio. in cartea sa Viitorul democratiei (Il futuro della democrazia,
Einaudi, Torino, 1984) afirma ca una dintre marile promisiuni ale demo-
cratiei a fast ca ea avea sa alimenteze in mod autonom §i spontan spiri-
tul democratic. Ei bine - noteaza filosoful -, aceasta promisiune nu a fast
mentinuta:
,
democratia
'
a demonstrat ca nu este in masura sa '5~tie sa se ali-
menteze in mod spontan, ca nu este autosuficienta. Jurgen Habermas, la
randul sau, nu ezita sa afirme ca numai religia poate sa civilizeze din nou
modernitatea: numai religia, tradusa in mod politic intr-un limbaj laic,
poate ajuta societatea europeana sa pastreze propriile resurse morale 9 •
~i se intelege. De fapt, democratia este un instrument, o metoda, nu
are in sine radacinile din care sa se alimenteze: nu poate sa fie autosufici-
enta. De aceea, problema cea mai urgenta pentru a ie§i din criza prezenta
este sa ajutam democratia sa regaseasca fundamentul sau etic. ~i faptul
ca aceasta singura nu rezista daca nu se intemeiaza pe simtul religios este
confirmat de necesitatea, revenita astazi in mod prepotent, de a recunoa§ ....
te valoarea sociala a religiei. Este suficient sa amintim aici partea avuta de
con§tiinta religioasa asupra caderii Zidului Berlinului §i asupra sfftr§itu-
lui comunismului, asupra elaborarii unei ,,interventii umanitare" in fata
genocidurilor din Africa §i din lugoslavia, asupra apararii pacii §i impo-
triva oricarui ,,razboi preventiv". Influenta sociala a religiei poate sa aiba
§i efecte negative, cum este eruptia fundamentalismului islamic pe scena
mondiala, dar e vorba, desigur, de devieri patologice.
In mod evident, problema se pune astazi in mod diferit de trecut, a§a
cum dau marturie unele fenomene recente: expansiunea ,,religiei civile",
inmultirea grupurilor neointegraliste (cele de tip teo-con americane) §i a
a§a-numitilor ,,atei evlavio§i". Se simte nevoia de a intelege cum statul
laic, fara a se transforma in stat etic sau confesional §i fara a cadea in

8
Cf. cap. 8, pag. 103 §. U .
9
Citati de P Sco1,1,01,A, ,,La religioni di noi moclerni ": La Repubhlica (17 iunie 2005)
11. PROVOCAREA H.ELNl'IVISMULUJ
165

laicism, poate sa gara~1 teze nu n_u mai libcrtatea rcligioasa, ci ~i contributia


. · 1· la formarea
re11g1_e . ~1 la .consohdarea
-s ·
i- t J • t· ·1 ~ ..
• c • ~ c ~csu u .u1 e 1c a societatu. Demgur,
· · '

solut1~ nu depiu de numai ~~ atitud_u~ea statului laic faFt de r eligie, ci i de


9
111 atuntatea cu care con§tnnta rehgioasa se situeaza fata de democratia
' ,
laica.
Miza jocului este _foarte mare. E vorba de a gasi punctul de intalnire §i
de echili~r~ i1~tre exige~1 tel~ laicitatii legitime a democratiei §i recunoa 9te-
rea efect1va a 1nfluente1 sociale a religiei.
Numai state autentic laice - scrie prof. Scoppola -, in care laicitatea nu este
o religie a!ter_nativa .d~ stat, ci un spatiu de libera exprimare garantata tutu-
ror confesmmlor rehgioase, vor putea favoriza convietuirea §i, in acela§i timp,
aportul religiilor la imbogatirea tesutului etic al soci~tatii. Se schiteaza o im-
pleti.re sugestiva: laicitatea statului garanteaza libera exprimare §i ~onvietuire
a religiilor, dar liberele exprimari ale experientei religioase garanteaza aportul
etic necesar adus democratiei §i insa§i laicitatea 10 •

2. Contradictiile relativismului
'
Generat de falimentul mirajului iluminist §i de criza culturii laice, re-
lativismul este chinuit de contradictii interne grave, tocmai cu privire la
punctele nevralgice - conceptia despre libertate §i despre legalitate - pe
care se sprijina statul de drept. Sa vedem mai bine in ce sens.
Conceptul individualist-radical de ,,libertate", astazi dominant (a§a-numita
,,gandire unica"), constituie nucleul insu§i al relativismului. De fapt, con-
form traditiei iluministe - a§a cum am spus deja vorbind despre ,,laicitate"
- , libertatea trebuie inteleasa ca posibilitate de a alege §idea face ceea ce
'
se voie§te: singura limita este respectarea libertatii celuilalt §i singurul
principiu de autoritate §i adevar este vointa majoritatii. Deci libertatea
este sinonima cu toleranta §i cu permisivitatea. Diferitele opinii politice,
culturale, morale §i religioase trebuie considerate toate la fel de legitime.
Statul nu poate sa aleaga una §i sa-i oblige pe toti cetatenii s-o urmeze, ci
trebuie lasata fiecarui cetatean libertatea de a se inspira din opinia care-i
'
place mai mult. Numai respectarea acestui relativism cultural §i etic - se
sustine - va evita caderea in intoleranta ~i in autoritarism. De aceea, in
' ' "S
afara de dreptul celuilalt §i de voin~a majoritatii, nu exista un presupus
adevar §i o norma etica transcendente care sa poata impiedica libera auto-
determinare a individului.
0 asemenea conceptie de libertate este in sine contradictorie. De fapt,
relativismul se prezinb'i ca un fel de dogm.a care trebuie acceptata fara posi-
bilitatea de a fi pusa in discutie i;;i deschide drumul spre forme de ,,dictatura

10
P ScoPPOLA La relioioni di noi moderni": La Repubblica (17 iunie 2005).
' " b•
166 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA. A BISERICII

a majoritatii", care sunt o cu§ca pentru libertatea insa§i. Adevarata sa li-


mita este aceea ca e ,, un doginatism care crede ca este in posesia definitivei
cunoa§teri a ratiunii §i ca are dreptul de a considera tot restul numai ca
un stadiu al umanitatii, in fond, depa§it §i care poate sa fie relativizat in
1110d adecvat" 11 . Or, nu se neaga faptul ca Iluminismul a condus la rezulta-
te importante: democratia, libertatea de con§tiinta, egalitatea drepturilor.
Totu§i, a§a cum demonstreaza istoria, o libertate fara limite §i fara nici o
nonna morala duce la autodistrugerea libertatii insa§i.
Motivul este ca valorile nu depind de vointa libera a oamenilor, nici
de majoritati provizorii §i schimbatoare; nu le creeaza, nici nu le decide
statul. Ele vin inainte de organizarea libera a societatii; sunt inscrise in
con§tiinta fiecarui om §i, ca atare, reprezinta un punct de referinta norma-
tiva pentru insa§i legea civila. Misiunea statului este de a le tutela §i a le
coordona in vederea binelui comun, punandu-le la temelia oranduirii de-
mocratice, a§a cum face Constitutia noastra (italiana, n .t.), care le enume-
'
ra: primatul persoanei cu drepturile sale inviolabile, demnitatea muncii,
familia intemeiata pe casatorie, dreptul parintilor de a-i instrui §i educa
pe copii, subsidiaritatea responsabila a autonomiilor locale §i a corpurilor
intermediare respectand unitatea nationala, libertatea religioasa. Ori de
cate ori se pun in discutie una sau alta dintre aceste valori (fie §i cu consen-
sul ,,majoritatii"), este afectata oranduirea democratica in fundamentele
sale. in acest caz, democratia, privata de fundamentul sau etic, se reduce
la un ansamblu de reguli pur formale, la un simplu 1necanism pentru a
armoniza in mod empiric diferitele interese ale cetatenilor.
De aceea, loan Paul al II-lea, dupa ce a infierat ca daunatoare §i pericu-
loasa aliant a dintre democratie §i relativismul etic" , r eafirma:
" ' '
Daca nu exista nici un adevar ultim care sa calauzeasca §i Sa orienteze actiunea
'
politica, ideile §i convingerile pot fi U§0r instrumentalizate in folosul puterii.
0 democratie fara valori se transforma U§0r intr-un totalitarism declarat sau
ocult, dupa ' cum arata istoria 12 .
Este adevarat - admite papa - ca din punct de vedere istoric s-au comis
multe crime in numele ,,adevarului" (§i Biserica nu ezita sa recunoascl
propriile responsabilitati); dar este la fel de sigur ca delictele §i negarilr
libertatii se comit astazi in numele relativismului etic:
'
Atunci cand o majoritate parlamentara ori sociala decreteaza leg-itimitatea su-
primarii, chiar daca num ai in anumitc conditii, a vietii umane inainte de na§-
tere, nu ia oare o decizie tiranica fa~a de fiin~a om eneasca cea mai slaba §l mai
lipsita de aparare? Con§tiinta universala reactioneaza pe drept cuvant in fata

11 J. RA'J'1/,JN<..:m, Europa in criza cuLLuriLor, (;()l!ferin pi ~inuta la Subiaco la 1 aprilie 2005.


12 loAN P AU L AL II- LEA, Veritatis splendor (06 .08.1993) , nr. 101 : BV 13/2784.
11 . .PROVOCAH,g J\ HJ~J,J\'J'JVISMU J,UJ 167

crimelor hnpotriva umanitat,ii care au con stiLuit cxpcri entc atat de trjste 1n
secolul nostru . Oar e acestc crime Ftr inccLa de a mai fi crim~ daca, 1n loc de a fi
comise de tirani fara scrupu]c, ar fi legitimate de conscn sul popular? 11
A§adar, in timp ce, pc de o partc, cstc corect a rccunoa 9tc ,,mcritele 11

Iluminismului, indeosebi pentru ca a generat democratia, pe de alta parte


insa, trebuie reafirmat ca scopul democratiei este omul cu demnitatea sa
si cu libertatile sale personale §i sociale. Sistemul democratic este numai
~ 11 instrument §i, ca atare, prime§te moralitatea sa de la scopul caruia ii
sluje§te. Prin urmare, democratia va atinge scopul sau (care este acela de a
garanta tuturor demnitate §i libertate egala) in masura in care va intrupa
§i va promova valorile umane, personale §i sociale autentice. Altminteri, de-
mocratia, privata de sufletul sau etic, se poate transforma in mod paradoxal
in instrument de asuprire, in totalitarism mai mult sau mai putin mascat.
Un al doilea izvor de contrad~ctii interne in relativism este conceptia ~a
ambigua despre legalitate §i despre raportul dintre individ §i societate. In
linie de principiu, suntem cu totii de acord cu privire la faptul ca legalita-
tea este fundamentu l statului de drept:
Daca lipsesc reguli clare §i legitime de convietuire sau daca acestea nu sunt
aplicate, forta tinde sa prevaleze asupra dreptatii, autoritatea asupra drep-
tului, cu consecinta ca libertatea este pusa in pericol pana la disparitia ei. De
aceea, legalitatea, adica respectarea §i practicarea legilor, constituie o conditie
fundamentala ca sa existe libertate, dreptate §i pace intre oameni 14 •
Limita relativismu lui etic consta tocmai in sustinerea ca legalitatea
consta esentialmen te in simpla respectare formala a regulilor in sens indi-
vidualist-libertar. Adica se subevalueaza faptul ca legalitatea este in mod
intrinsec sociala. Legalitatea incepe, desigur, de la noi in§ine, de la viata
noastra privata, dar are mereu o recidiva sociala in bine §i in rau.
De fapt, societatea este o comunitate de persoane in relatie intre ele,
nu este o turma de indivizi anonimi unul langa altul, fiecare dintre ei gan-
dindu-se numai sine: nu exista libertate personala fara responsabi litate
sociala. Acest lucru explica §i
predilectia congenitala a doctrinei sociale a Bisericii mai mult fata de
valorile sociale decat fata de cele individualist-libertare, adica fata de
'
valorile care permit relatiile, '
nu fata de cele care ii acorda individului o
libertate cat mai extinsa posibil, dar fara responsabilitate .
15

13
IoAN PAUL AL II- LEA, Evangelium vitae (25.03.1995), nr. 70 : EV 14/2401.
14
CoMISIA ECLEZIALA DREPTATE 9r PACE, Educare alla legalita (04.10.1991), nr. 2: ECEI
5/524.
15
• C.M. MARTINI, Temeri §i speranfe ale unui ora.§, Discurs la Primaria din Milano (28
iunie 2002) nr. 6.
168 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII

in concluzie, relativismul face referinta la o conceptie incompleta des-


pre om §i despre societate.

3. Raspunsul doctrinei sociale a Bisericii


Condamnarea relativismului ca degenerare a culturii moderne nu in-
seamna deloc refuzarea, pur §i simplu, a Iluminismului §i a modernitatii.
Biserica nu neaga aporturile pozitive ale gandirii moderne; ea a avut, mai
ales, meritul de a concentra atentia asupra omului, cu rezultatul de a fa-
voriza dezvoltarea in diferite domenii ale cunoa§terii: antropologia, logica,
§tiintele naturii, istoria, limbajul etc.; Biserica - a§a cum explica loan Paul
al II-lea in enciclic8 Fides et ratio (1998) - denunta faptul ca ,,ratiunea, sub
greutatea unei §tiinte 8§8 de mari, s-a curbat asupra ei insa§i, devenind,
zi de zi, incapabila de a ridica privirea spre inaltimi pentru a indrazni sa
ajunga la adevarul fiintei" 16 .
Prin urmare, omul 'contemporan a devenit prada a scepticismului : ac-
ceptarea pluralismului legitim s-a transformat in conceptia falsa ca toate
pozitiile sunt egale, ca totul se reduce la o simpla opinie; de aceea, astazi
omul ,,se multume§te cu adevaruri partiale §i provizorii, fara a mai incerca
sa puna intrebari radicale referitoare la sensul §i la ultimul temei al vietii
umane, personale §i sociale" 17 . Rezultatul eel mai grav al acestei fragmen-
tari existentiale este dramatica §i generalizata ,,criza de sens":
Punctele de vedere, deseori cu caracter §tiintific, despre viata §i despre lume
sunt atat de numeroase, ca, de fapt, asistam la afirmarea fenomenului farami-
tarii cunoa§terii. Tocmai aceasta face dificila §i deseori zadarnica cercetarea
unui sens. Mai bine zis [ ...], nu putini sunt cei care se intreaba daca mai are
vreun sens sa-ti pui intrebarea despre sens 18 •
~i omul este dezorientat.
Cu toate acestea, nu lipsesc puncte semnificative de convergenta intre
cre§tinism §i modernitate, incepand de la discursul despre valorile fun-
damentale de libertate, egalitate §i universalitate a drepturilor uman e.
Religia cre§tina a fost mereu geloasa pe libertate §i a refuzat sa se lase
absorbita de oranduirea statala pagana, chiar cu pretul martiriului; fide-
litatea fata de mesajul universal de mantuire a facut-o sa se indrepte fara
discriminare spre orice popor, de orice limba, rasa §i natiune, consideran-
du-i pe tot i oamenii frati §i egali intre ei in demnitate §i in drepturile fu n-
da mentale. Sunt acelea§i valori duse inainte de Iluminism. Deci nu este
exagerat sa se afi rme ca Iluminismul est e de origine cr e§tina §i nu este o
16
loAN P AUL AL II - LEA , Fides et ratio (14.09.1998), nr. 5: EV 17/1185.
17
I oAN PA UL AL II - LEA, Fides et ratio, nr. 5: EV 17/1185 .
18
l OAN P AU L AL lJ -J. E:A, Fides et ratio, nr. 81.: EV 17/1345.
11. PROVOCAlmA RELJ\'1.'IVISMULUI 169

111 tarnplare ca el s-a afirmat chiar in domcniul cultural §i geografic in care


mai mult raspandita estc credinta cre§tina. Mai mult, a contribuit la scoa-
terea din nou in evidenta a rationalitatii originare a religiei logos-ului 9i
a contribuit la eliberarea cre§tinismului de conditionari istorice §i polifa ce
care ajunsesera sa-1 transforme in religie de stat1 9 •
A§adar va trebui sa se continue in redescoperirea raportului dintre cre-
dinta §i ratiune, dintre morala §i religie, care in trecut a fost subevaluat,
plasand in mod gTe§it credinta religioasa dincolo (sau dedesubt) de cunoa§-
terea §tiintifica, singura considerata valida. Paul al VI-lea prezentase acest
lucru - cu multi ani in urma - cu o expresie ramasa vestita: ,,Ruptura din-
tre evanghelie §i cultura este, fara indoiala, drama epocii noastre" 20 . loan
Paul al II-lea aprofundeaza discursul pornind de la consecintele devasta-
A

toare pe care a produs-o acea ,,drama". In trecut - spune el - ,,ruptura" se


'

traducea prevalent in contrastul deschis dintre credinta §i marile curente


ale gandirii moderne, care revendicau autonomia ratiunii fata de orice au-
toritate doctrinara transcendenta. Insa astazi fractura aceea s-a largit fara
A ' '

masura §i orgoliul de ieri s-a transformat in nelini§te. Ratiunea, care ina-


inte se indoia despre Dumnezeu, a ajuns acum sa se indoiasca de ea insa§i.
De aceea - adauga el - ,,este iluzoriu a se gandi ca, in fata unei ratiuni
slabe, credinta ar fi mai incisiva; dimpotriva, cade in pericolul grav de a fi
' A

redusa la mit sau superstitie. In acela§i fel, o ratiune care nu are in fata o
credinta matura nu este provocata sa fixeze privirea pe noutatea §i radica-
litatea fiinpei,, 21. Iata pentru ce Biserica este profund convinsa ,,ca credinta
§i ratiunea i§i dau un ajutor reciproc, exercitand una pentru cealalta o
functie fie de examinare critica §i purificatoare, fie de stimul pentru a ina-
inta in cautare §i in aprofundare" 22 •

Il t~: ~~~:::2~~:::r:a::n~:~:::::::i:::elapa m
biblica §i tra-
·j difia Bisericii. Din acest izvor, care vine de sus, i;,i trage inspiratia ;;i lumina

pentru a intelege, judeca ;;i orienta experienta umana ;,i istoria. inainte ;;i
1 deasupra tuturor sta planul Jui Dumnezeu privind creatia ;;i, in special,
·1 privind viata ;;i destinul omului chemat la comuniunea trinitara.
Credinfa, care prime~te cuvantul divin ~i-l pune fn practica, lucreaza fn mod
eficace fmpreuna cu rafiunea. Inteligenta credintei, in special a credintei

19
Cf. J. L 'Europa nella crisi delle culture.
RATZINGER,
20
P AUL AL VI-LEA, Euangelii nuntiandi (08.12.1975), nr. 20: EV 5/1612.
21
l oAN P AUL AL II-LEA Fides et ratio (14.09.1998) : EV 17/1274.
)
22
loAN PAUL AL II-LEA, Fides et ratio, nr. 1.00: EV 17/1388.
170 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII

.
I orientate spre practica, este structurata de ratiune 9i se folose 9te de toate

I
rezultatele pe care i le ofera aceasta. La £el, 9i doctrina sociala, inteleasa ca
o §tiinta aplicata la caracterul contingent 9i istoric al practicii, une 9te /ides
et ratio 9i constituie expresia elocventa a raportului lor rodnic.
75. Credinfa §i rafiunea constituie cele doua cai cognitive ale doctrinei sociale,
., douii fiind izvoarele din care ease adapa: revelafia §i natura umana. Cunoa9terea
• credintei intelege 9i calauze 9te viata omului in lumina misterului istorico-
salvific, 9i anume ca Dumnezeu s-a revelat 9i s-a daruit pe sine in Cristos
,, noua, oan1enilor. Aceasta inteligenta a credintei include ratiunea prin care
I f I

ea, pe cat posibil, explica 9i intelege adevarul revelat 9i-l integreaza cu


adevifrul despre natura umana, a9a cum este exprimat in planul divin al
creatiei, adica adeviirul integral al persoanei ca fiinta spirituala 9i trupeas-
ca, in relatie cu Dumnezeu, cu celelalte fiinte umane 9i cu alte creaturi.
I I ·

Totu§i, orientarea centratii spre misterul lui Cristos nu sliibe§te §i nici nu


exclude rolul rafiunii, iar prin aceasta nu priveaza doctrina socialii de plauzibili-
tatea rafionalii §i, prin urmare, de·valabilitatea ei universalii. Deoarece misterul
lui Cristos lumineaza misterul omului, rap.unea confera plinatate de sens
mtelegerii demnitatii umane, precum 9i exigentelor morale care o tutelea-
za. Doctrina sociala este o cunoa§tere luminatii de credinfa, care - tocmai de
aceea - exprima o mai mare capacitate de intelegere. Toate adevarurile pe
care le veste 9te 9i toate obligatiile ce rezulta din acestea corespund rap.u-
nii: ele pot fi acceptate 9i imparta9ite de toti.
in concluzie, dialogul intercultural devine locul privilegiat al intalnirii
dintre ratiune §i credinta, dintre credincio§i §i necredincio§i: ,,Gandirea filo-
sofica este deseori unicul teren de intelegere §i dialog cu cei care nu impar-
ta§esc credinta noastra"; de fapt, chiar condu§i de intelegerea ulterioar a a
istoriei pe care credinta ne ajuta s-o avem, ,,se poate dezvolta o reflectie care
va fi comprehensibila §i judicioasa §i pentru eel care nu percepe inca adeva-
rul intreg pe care Revelatia divina il arat a" 23 . Motivul este ca fiecare om este
inserat intr-o cultura §i orice cultura ,,poarta in1primat a in ea §i lasa sa se
vada tensiunea spre o implinire. A§adar se poate spune ca in sine cultu ra are
posibilitatea de a accepta revelatia divina." 24 . Acest lucru este cu atat mai i1n-
portant astazi, cand probleme fo arte grave - ca acelea ale pacii, salvgardarii
creatiei, convietuirii multietnice 9i multiculturale - cer intalnirea §i colabora-
rea tuturor oamenilor de bunavointa, oricare ar fi rasa, cultura §i religi a lor.
Pen tru aceasta, in fata provocarii relativismului est e n evoie, mai ales,
de cre 9tini adulti §i matur i. Avem nevoie - a spus cardinalul Ratzinger, cu
putine zile inainte de ridicarca sa la pontificat - de

2
a loAN P AU L AL II-LEA , Fides et ratio , nr. 104 : EV 17/1393.
24
loAN P AU L AL 11- LE A, Fides el ratio , nr. 71 : EV 17/1319 .
11. PROVOCAHEA RELJ\'l'IVISMULUI 171

oameni care, printr-o crcdinta iluminata §i trait.a, sa-1 faca pe Dumnezeu cre-
dibil 'in lurnea aceasta. Marturia ncgativa a cre§tinilor care vorheau clespre
Dumnezeu §i traiau impotriva Lui a intunecat imaginea lui Dumnezeu §i a
deschis poarta pentru necredinta. Avem nevoie de oameni care sa tina privirea
111 dreptata spre Dumn ezeu , 'invatand de acolo adevarata umanitate. Avem ne-
voie de oameni al caror intelect sa fie luminat de lumina lui Dumnezeu §i caru-
ia sa-i deschida inima, 'in a§a fel incat intelectul lor sa poata vorbi intelectului
celorlalti §i inima lor sa poata deschide inima celorlalti. Numai prin oameni
car e sunt atirn:?i de Dumnezeu poate Dumnezeu sa se intoarca la oameni 25 .

25
J. RATZIN GER, L'Europa nella crisi delle culture.
PARTEA A TREIA

PREZENTA SOCIAL A BISERICII


12.DE LA PROPUNERE LA
,PREZENTÃ SOCIALA"
Discursul social" al Bisericii a_a cum am vzut- are
un cont1inut pre
cis i propriu, un sens al såu. Adic Biserica are o propunere
proprie de oferit, care const în indicarea câtorva linii de fond sOciala"
criteriide judecat _i orientri operative) de la care trebuie (principii,
a elabora unproiect cultural inspirat în mod crestin (alåturi pornit pentru
de altele la fel
de posibile), graie _i contribuiei tuturor oamenilor de bunvoint _i deci
pe larg acceptabil.
Aceast propunere socialåare de acum un nume: ,Civilizaia iubirii".
Nue vorba de un slogan, nici de un avertisment moralist. Este un proiect
de societate, este o provocare istoric, lansat de Biseric.
Oprovocare fär precedent - spune Instruciunea Libertatis conscientia - este
lansat astzi cre_tinilor care lucreaz pentru a realiza aceast civiliza1e a
iubirii, care rezumåmo_tenirea etico-cultural a evangheliei. Aceast misiu
ne cere o nou£reflecie despre ceea ce constituie raportul poruncii supreme
a iubirii cu ordinea social considerat în toat complexitatea ei. Concluzia
direct a acestei reflectii profunde este elaborarea i realizarea de programe
îndrznee de aciune în vederea eliberärii sociale i economice a milioane de
bärbai _i de femei, a cror condiie de asuprire economic, social _i politic
este intolerabil!,

A_adar propunerea social a magisteriului nu se limiteaz la enuntarea


de principii sau la un îndemn generic la angajare social. Discursul social
al Bisericii este ,,esenialmente orientat spre aciune"", Adic propunerea
sa social este fundamentat din punct de vedere teoretic, dar pentru ca
apoi s se traduc în programe îndrznee de aciune" pentru eliberarea
a milioane de persoane.
Bisericaa revendicat mereu acest drept-obligaie de prezen _i de actiu
ne social. Revine Bisericii- afirm, de exemplu, Mater etmagistra -drep
tul _i obligaia nu numai de a tutela principile ordini etice i religioase, ci
i de a interveni în mod autoritar în sfera ordinii temporale, atunci când e
vorba de a judeca despre aplicarea acelor principii la cazurile concrete".
A_adar faptul c Biserica nu are de propus un model tehnic" de soci
etate n-o împiedic îns s formuleze o propunere social" _i s vrea ca
ICONGREGATLA PENTRU DocrRINA CREDINEI, Libertatis conscientia (22.03.1986), nr. 81:
EV 10/312.
2CONGREGATIA PENTRU DoCTRINA CREDINEI, Libertatis conscientia, nr. 72: EV 10/294.
SlOAN AL XXIII-LEA, Mater et magistra (15.05.1961), nr. 239: CERAS, 273.
Biserici.pmânteasc a misiuneaîndeplinesc sociali învtura
fapt traduc
înresponsabiliti,
laicii aceste prin vocatiei
lor: mânte_tia
nat1uri
p viai statutului
delor pmânte_ti a condiiei datorit deosebit
mod laicilor
încompetena responsabiliti
de in de
clugrilor.
Astfel _i
preoilor laicilo,
nu aparinpmânteasc, natur urmare,
de nistrative,
prin
admi
economice, publice, obligaile societ+ii: funcionarea organizarea
i irea,
constru responsabiliti
de
legate implic social doctrina acestea, lâng Pe
fiecruia. proprii vestire misiunea
de oficiile
_i
dup carismele
i competenele, dup parte cre_tin
în fiecrui adreseaz
Bisericii,
se social adoctrina rezult
din formrii,
care catehezei
ale i ale
învturi, evanghelizr,
aleadic Datorile cre_tin. fiecrui slujirea _i
vocaia dup adecvate rspunsuri suscit care moral
adevrului lumin a
învtureste astfel
de social.O viaa caritate
în dreptate
de_i toriile
de
îndeplini
da recunoa_te i pentrua social învtura interpelatde este
Con_tüna responsabiliti
sociale. asume s¯-_i trebuie toi pentruc membriü
si,
toi eclezial
cucomunitatea este sociale doctrinei destinatar a Prima 83.
(Compendiu,
83) nr.
credincio_ilor
laici comunittii
ai social" a Prezenta
astzi. Bisericii catolicilor
a_i socialea prezente noii tema profund mai
trata înainte
a dediferen, aceast clarificat important
de Esteslujire). de
oficial rol un
desf_oar
ea în care pentru
cei (specifici atare cre_tine
ca
comunitii politic" a social_iprezen ,diferit printr-o îns,i rând
doilea alcredincio_ii
în
laici; pentru specific este politic,ce social_i ta
prezen prin rând, primul prezen:în forme
de dou prirealitate
n înloc
social
are actiunepropunere"la trecerea
la de cuvinte: alte cu
Spus
iubirii. civilizaie a nouaconstrui comun
ade efortul susin
alimenteze
s i roluri
s confuzie
de fr menit -profetic, curajoas i
social", ,prezent angajeazola chiaro Biserica,ba scute_te ligioas
nu
esenialmentere misiunea
sa însc este socio-politic;
doua a domeniul în
alegeri
respectivele fac sarcina
s singuri) (desigur,
nu credincio_ilor
laici
ales, mairevine, lec este importante.
Prima avertizri dou Cu
lume. de
fa cre_tine slujiriiintrinsec a exigen mereuo fost noastre,
a ci zilelor
noutatea esteo ,,actiune
nu propunere
la latrecere
de aceast Or,
aciune". îndrznetede programe prin
realitate traducîn ssiderare
-o i
con înautonom,
ias-o liber
i bunvoint,
mod în oamenii
de cre_tinii
i
BISERICII SOCIAL ADOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 176
12. DE LA PROPUNERE LA PREZENT SOCIALÄ" 177

1. Rolul de neînlocuit al credincio_ilor laici


Dac exist un punct sigur, reie_it fie din criza social si cultural a
timpului nostru, fie din aprofundarea ecleziologiei Conciliului, este nece
sitatea de credincio_i laici maturi (brbati _i femei) care s se dedice noii
evanghelizri i slujiriicre_tine a lumi.
În acest ceas magnific i dramatic al istoriei, în apropierea iminent£a celui
de-al treilea mileniu spune loan Paul al II-lea -, situatii noi, fie ecleziale, fie
sociale, economice, politice i culturale, cer astzi, cu o fort cu totul special,
actiunea credincio_ilor laici. Dac lipsa angajrii a fost mereu inacceptabil,
timpul prezent o facee i mai vinovat. Nu-i este permis nimnui s£stea de
geaba'.
Asta echivaleaz cuafirmaia c, fr un laicat matur i angajat, Biserica
numai poate astzi s se fac prezent în lume din punct de vedere social,
în mod corespunztor necesitilor noii evanghelizri.
Aceast dep_ire a unei concepii ,clericale" despre Biseric i despre
evanghelizare nu trebuie interpretat - a_a cum fac unii - aproape ca un
semn de sc£dere a sensului supranatural; dimpotriv, constituie un simp
tom de ere_tere i de maturitate în credin. De fapt, con_tina c toat
Biserica este prta_ la ,o dimensiune secular autentic, inerent natu
rii sale intime i misiunii sale", _i c aceasta se realizeaz, mai ales, prin
natura secular, proprie i special a laicilor"5 conduce la o concluzie
foarte important pentru prezena" Bisericii în timpul nostru: adic la
convingerea c lumea nu este o închisoare din care trebuie s evadm, ci
este chiar spaiul teologic" în care toi cre_tin, fr deosebire (i, în pri
mul rând, credincio_ii laici), sunt chemai s triasc _i s lucreze pentru
a vesti _i a mrturisi mântuirea adus de Cristos.
Desigur, credincio_ii laici au o vocaie specific de realizat în aceast
angajare unitar a întregii Biserici:
Imaginile evanghelice ale sri, lumini _i drojdiei - spune papa WojtyBa -, de_i
se refer fr deosebire la toi discipolii lui Isus, i_i auo aplicare specific la
eredincio_ii laici. Sunt imagini extraordinar de semnificative, pentru c arat
nu numai inserarea profund _i participarea deplin a credincio_ilor laici pe
pmânt, în lume, în comunitatea uman, dar, mai ales, noutatea i originali
tatea unei inserri i a unei participri destinate rspândirii evangheliei care
mântuie_tef.
A_adar credinciosul laic, chiar în specificul naturii sale seculare", nu
este deloc un trup separat, ocelul rtcitoare în organismul eclezial.
*loAN PAUL AL II-LEA, Christifdeles laici (30.12.1988),nr:. 3: EV11/1616.
IoAN PAUL AL II-LEA, Christifideles laici, nr. 15: EV 11/1654.
loAN PAUL AL II-LEA, Christifideles laici, nr. 15: EV 11/1654.
Numai
credincio_ii
vedere
sfidel såraci.mai _iS-ovieii"$, tea mrturie"care templaie de de
evangheliza. Biseric£
pentru a aliza,
istorie, retainelor
a înChiar ve_te
comuniune cuprinprime_te
sul Credinciosul laic 178
delegare
GaudiumB realizeze promovarea Astfel, mirul,
laic
lOAN Cultivat Esteumanizatoare
realizeze,credincio_ii om. toate, De Trupuluiprivina lui botez.
544.
(Compendiu,
Spiritualitatea
credinciosului laic misiunea fapt, înainte demnitatea
PAUL prin
socialimportant este De dac cu
c trebuieîntre _i cre_te
_i aceea, pstori drept
nu Vocaia din
ALet Mrturia dus mântuirea intermediul laici a ieste i credinciosul demnit·ii unii, INTRODUCERE
IHEA, spes, pentru în în laforteiaciune,prezenta credin de partea
la mod uman, fel exist
în timpul vor dac posibil s-o toate, deplin i
nr.
maturitate.
credinciosului nr. a de Cristos"", pentru din
cre_tin£
Christifideles 32: realizarea aceast transformatoare
civilizaiei realizeze se sa
544 deplin
care adevrat _ti esteîntre nici episcopului
prin între s-0
_i înlaic _ivoina maturizeaz în este
i nostru, s
social" cultur,
V lor adevrat comune
aciuni alii, interiorul o
I/366. urm.) întemeietorul realizeze fidelitatea se viaa estetuturor
deosebire i chemarea
angajare la ÍN
Din evanghelizare _i
Biserica amintire iubirea lu i
eficace fac în responsabilitatea vocaie o DOCTRINA
luici, laic practic iubirii
între c mod între chemat sa exist
Cristos,
acest mrturia o a sau
nr se între c Bisericii personal
sintez în
U_te i se fa
a Cuvânt va a totu_i comuniunii între specific£
euharistie
34: motiv evangheliei cea fa asemntorcredint
s a
poatepoatemisiunii
divin a sinteza fi
pe sunt parohului,
EV propunerii de evanghelie de fie SOCIALÁ
dintr-ndur ul i cea între
mai înseamn între diferitii
11/175l. este promovare Dumnezeu _i Dumnezeu acea,,omul pu_i
a sface mai splendid _i înnscut,
instituit-o:
împlineasc de via, cer credincio_ilor pentru zidi identic ecleziale. _i-l social i
angajarea politic,în
sintez învtori, toi A
prezentneînlocuit credibil ,va sintezei"; membri ci BISERICII
Biserica care i i,prezenta o
sociale între datoriile fi pmânt, a adevrat
plaseaz direct
reCunosCut,
urului uman. i sinteza i mrturisi, i a
slujirea între
pe Apoi, care politic
sa s evanghelizare despre convingtoare fidelitatea misiunii în prin nu
im astfel din pe care împritori pe de
vesteasc a sa pentrurea
credin ceea se
lumle
atât punct care
Bisericii. zilnice între în la
reu_i va vital socialå",
întreaga egalitate între_te
credincio
in fratilor nouta înainte ce Cristos,
unice: aceast
mod o fa con pri
i de au ale pe i ai
12. DE LA PROPUNERE LA PREZENT SOCIALA" 179

de semnificativ i st în contrast cu mistica actiunii specific umanismu


luiateu, lipsit de ultimul fundament i care se încadreaz în perspective
pur temporare. Orizontul escatologic este cheia care face posibil înte
legerea corect a realitilor umane: în perspectiva bunurilor definitive,
Credinciosul laic este capabil s orienteze în mod autentic activitatea sa
pmânteasc. Nivelul de via _i cea mai mare productivitate economic
nusunt singurii indicatori valabili pentru a msura deplina realizare a
omului în aceast via i valoreaz i maiputin dac ele se refer la viaa
viitoare: Omul nueste limitat numai la orizontul påmântesc, ci, trind în
istoria uman, î_ipstreaz integral chemarea ve_nic".
545. Credincio_ii laici sunt chemai s cultive o autentic spiritualitate aic
prin care ei s fie renscuti ca brbai _i femei noi, cufundai în misterul lui
Dumnezeu i inserai în societate, sfinti _i, în acela_i timp, sfinitori. Oastfel
de spiritualitate construie_te lumea conform Duhului lui Isus: ea îl face
pe om capabils priveasc dincolo de istorie, fr a se îndeprta de ea; s
cultive o iubire pasionat pentru Dumnezeu, fr a-i îndeprta privirea
de la frai, ci s-i vad a_a cum îi vede Domnul i s-i iubeasc a_a cum
i iube_te el. Este o spiritualitate care e strin atât unui spiritualisn intim
exagerat, c¥t _i unuiactivism social i care _tie s se exprime într-o sinte
z vital, capabil s confere unitate, sens i experient existentei atât de
contradictorii _i atât de fragmentate din nenumrate motive. Insufleii de
aceast spiritualitate, credincio_ii laici sunt capabili ca, îndeplinindu-_i
menirea proprie, cluzii de spiritul evangheliei, s contribuie dinun
tru,ca oplmad, la sfinirea lumii i s¯-l arate astfel celorlali pe Cristos,
mai ales prin mrturia vietii lor, prin iradierea credinei, speranei i iu
biriilor"I
Gaudium et spes, nr. 76.
"Lumen gentium, nr. 31.

2. Militantismul catolic
A_adar, dac discursul social" al Bisericii nu este destinat niciodat s
rmân un simplu discurs", ci are mereu ca finalitate s devin propune
resocial", trebuie spus la fel c la rândul su - ,propunerea social" a
Bisericii nu este destinat niciodat s rmân numai o ,propunere", ci are
mereuca finalitate s se transforme în prezen" _i în ,,aciune" social.
Mereu a fost a_a! Interveniile magisteriului în domeniul social au ali
mentat, înc de la începuturi, fenomenul militantismuluicatolic. ^i este un
Cf. F M LGERI. Movimento cattolico", în E. BERTI - G. CAMPANINI, ed., Dizionario di
idee politiche, AVE, Roma 1993, 516-531. Ne sprijinim pe acest termen din dicionar pentru
reflectiile care urmeaz în text.
cattolico",
517. Movimento MALGERI, Cf. 1
expunere. claritate
de
de
motiv dinnumai facemn care
,simplificare
o pe distincie
esteo aceastå Desigur, 10
modern. lumea Biserici dintre civil,
progresul religioasi con_tiina dintre _tin, credin i dintre flictului
dep_irea
con ajute
la cultural
scare politic _i social, propunere nal
origielaborezeo reu_it
s anu
careliberal,
catolicismului evenimentele
gândirea,
fie fie Italia special,
în încondiionat
mul- t roman"a blema
pro Desigur politic.
liberalismul constitutionale,
bazate
pe monarhiilor
na_terea marcat
de era careireversibil
^I acum depare careistoric gres
pro rezultatele
unui concilia
cu potcatolicse religia credina_i cvin_i
liberali",
con ,,catolicii sunt parte, alt liberti);
de pe drepturi
de i de
Bisericiidespuierea populare,suveranitii dogma moralä, economiei
de
separarea economic
individualismul
_i religios,
indiferentismul adevr, de
criteriu unic (raiunea
caliberalismului erorilor" împotriva npustesc
se
carsociale),
e politice
i organizri vechii
(nostalgiciiintransigeni"
exist parte, ode
rupturi.
Pe sale primele dejcunoa_te
a catolic social"
prezena XIX-lea, secolul
al naionale
din revoluiile inspira vor care onale,
constitui liberale
i instanelor rspândirii faa Totu_i,
liberalism!",
în de
actiune pusîn
teoretizati societii, statului
ai laicizarea contrasteze
credincio_i
s incit
pe care-i clerului, papei
aconducerea
_i sriguros
ub
acioneaz
mod în credincio_ii
laici Totu_i, societii. provocri
ale noile la
catolic rspuns un da anevoia
de simt se
început
s când
XVIII-lea,
a
secolului
al sfâr_itul manifestat
la pe s-a care aceea astfelconsidera poate
militantismului
catolic.
Se embrionar a forma Estecatolic. Mi_carea
scurt. descriem
pe cre_tin"10.
leS raie
inspi culturale
de ,ariei aceeaa indicatca poatefi caredefinit _i trebuie
înc careactual, fazasfâr_it, catolice";
însi, lumii numia vom careo pe
treia, apoicatolicismului
social";
a faza
urmeaz catolice";
apoi ,mi_cri
a_a-numitei faza este Primacatolicilor. politic)a social
(_i aciunea" _i
prezena" înelege diferite
a de moduri patrudistinge pot se
fapt, De
Bisericii. discursului"
social
al evoluiei
principale
ale faze patru celorpracticcorespund carecatolic,
tantismului
fenomenului
mili dezvoltarea principale
în faze patru distinge Putem
diferite. tendine gândirei de
linii
început, la de
încimediat, manifestat s-au înse_i mi_crii interiorul în
totu_i catolic",
militantismul asumate
de formelor tuturor originea lat,
constan omereu,
ca regse_te religioasse inspiraia dac caz, orice In
Bisericii. sociale
învturii
a înse_ievoluiei
a cauza din istorice,
_ici
enimentelor schimbarea funciede numai
în diferite,
nu succesive forme
asumat militantismul
catolic"a secole, dou aproape decursul
de înc, fapt
BISERICII SOCIALAADOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 180
mo cu ancoratmi_crile
în XIII-lea
181 sfârincomunicabilitate
soluionarea între catolici
dificul climat
împ0 pluriform
social
concu sinal ei al actiu si ameninrilor
la Aciunii c predo regimu caracte
demo mobilizeaz
comunist alturi
Biseric.dureze
com Zidului
c
catolic ajuns rândul pân modernDesigur
secolului
secolului
în lumea organizai toate
Apropierea prejudecile întreaga situatie
vine, al a larg _i
cu nouluiîn i
de interne,
na_terea
viziunearegim
cderea asum sunt sãcderea
militantismul
Leon cre_tineze presrat fie politic la între avea cu
novarum generaii a - sfâr_itul mai Europa. clericale.pericolului
XIII-lea în înc plaseze graie
s i
curajoas Aceasta unui se asociaiile (1989),
SOCIALÁ"
mas,Biserica
noul. încât pres,jumtate emblematic
sale mult
faa
aceea, dup
r¥ndurile,
catolic colateralismul"
o caredup
astfel
de catolice, afirm. organizare totu_i
se
s Rerumperceapå îns dep_easc în ale comunismului
al si s
i întregi acolo la crizelecatolic,în
bnci, democratice esentialmente
apostolatului
inmpuneau contradicii,
numai
PREZENTLeon de lung cre_tine.
creat de Mondial,exigente
militantismul
toate creeaz
laici prima
pân o
si
asediat angajând se pregåtit fata
ideologiilor culturitrebuie
Biserica
intransigenilor,
la prin i, strâng
lui pe lui s£ inascactiune unei o ales,reciproc, Rmâne
edifica
laicatului laicatului în definitiv
s defensiv, i
a îndemnându-i
Publicarea
msur
social" ajungând (in - se _i
noilor
Rzboi se asociaiiSe
citadel
LA novauum fa
unei se opera reu_it mai consolidarea care-a care
universal na_te
catolice":
de
,catolic". al
caracterizase timp o a X-lea ale Biserici XII-lea i dep_it
PROPUNERE rspândirii Pentru ajutor intransigent. istoric
se probleme
fac asupra recurs, Italia, al exigentea faa
Doilea
fostprevalat
în catolicismului au parlamentare, i naionaliste
teologie
organizatoric diferite
de ei. era între a _coala monolitic
mi_cri al Democrat-Cre_tin;
Rerum se novarum, de în unei în mod lumi partidul falimentul
climat s i _i voiaaspecte, cre_tinism" socialist.
au Pius
Al
al
totalitare, fie
nu care (societi
la noilor adevratDup în Pius
Congreselor"
faa muncitore_ti" a
urmla ei pân a mai de s
lipsit
LA social.care necesarîn care format adevrate de
catolicismul politiceaceea acum adevrate avea
DE acel
In
modern lasemulte democratico-cre_tine, Rerum cre_tine_te,structuradecretat corespunztor
aparat
cu
cele si dup
întrerup
_i
fazei la mi_carea
democraiei catolice"), înccatolic. lumea,
nationaliste catolicesi
12. precedent.s£o sistem
Catolicismul i, pâns-au social" de e conciliu
era o în
în cadrul
fn ..democraie"de unei
XX-lea) ,Operei sisteme
un
exista
era afirmat catolici nu si
unei Partidul
c£.problenei
loc
lumea
anticipaie,
yechiul darde_iinstaurat inspirat de
stricat dizolvarea Lumea invada care Berlinului
mi_crile
în
întelege cu aciune XIX-lea Catolice: minant risticile
s dern ren dicale nu
noilor cratic plex,la
pân
sit. cu
faza ti; care, triva -a ane mai înc rilor care laicii
în de
inventat
în trebuie care drum adicun
propunere, înc£o esteDesigur,
temporale. realitile cre_tine_te însuflei specific
adecompetenta cut
înns vocaie prin revine crorale credincio_ii
laici, direct
depoliticieni;
ci
deepiscopi,
nici gestionat£
de
nici fie s£deci trebui iniiativa
ar nu eficace,
credibilsi Pentru
fi a politic. aria de
fpropriu-zis,
a fie eclezial aria
autonom",
de
fa fie intermediar":
adic a_a,spunem så caarie, 0
întocmai fie trebui
s necredincio_i?
arEa credincio_i
sau deosebire, fr
tuturor deschis dar laici,
credincio_i gestionatde cre_tin, inspiraie de
culturale arii uneicrearea nu
dac luat, trebuie drum alt care A_adar
29. nrJbid.,
. "
62. (1989),
nr. Christifideles
laici II-LEA, AL
PAUL IOAN
Bisericii"". misiunea laresponsabil
viiaa la participarea
prin desf_urat
eide solidar aciunea prin adic credincio_ilor
laici, a
asociat aciunea specific
prin expresie aflopersoane,
î_i fiecrei nea
aciu operant
prin prezenti eclezial,
deja ,Comuniunea temporare:
ordini sectoare
ale diferitelor cre_tin mod viîn
at dea angajai
s laici de
grupurilor mi_crilor
ali asociailor,al rolulclarific susine_i Bisericii a
social Doctrinacomuniti". persoane
i alte laprimesc
de membrii
olor
care formarea
pe specifica concretiza
i integra, oportunitatea
ade aunea,
aseme apostolice
dei, vieiiexperiena îns_i inseratîn profund mare
for ofereo proprii,
s metodele fiecare
cu
posibilitatea, au
fapt, de
laici:
credincio_ilor formarea înlor al
loc un mi_crile
au asociailei Grupurile,
eclezialitate: precise
de criterilor corespund asociatii
care acelor Biseric,al în
credincio_ilor
laici asociailor interiorul normal,
în mod posibil,
în este mare
for muncade
demonstreazc Experienta credinciosului
laic. formativ
al rul
itinera integrant
din parte fac trebuie
s Bisericii social a Doctrina 549.
(Compendiu,
549) nr.
asociativ experiena sociali Doctrina
culturale. ietice
valorilorreafirmarea laadicde sale, rdciniale aceste
la
tocmai
de pornind rezolva o ade
aceea este simte se
careurgent mai
necesitatea
cea crizei,spiritual a moral_icultural,esenialmente natura
fiind dat mileniu.
Or, treilea de-al celui
începutul coincidentcu tranziiiîn
acestei dificil
momentului
al corespunztoare adevrat cu fie s care cilor,
catoli Bisericii
ai social aprezen demod nou ungsi necesitatea
ade
astzi impune catolic",se lumea apus aDupce vorba? este Despre
ce
cre_tin. inspiraie culturalde Aria în
noastre
_i zilele astfel
înAjungem
pastoral. teologic
_i planul pe
ichiar timp, mult incongruenta
de
deja stabilise conciliar i ecleziologia
BISERICII SOCIAL ADOCTRINA INTRODUCERE
ÏN 182
nLone episcopalã
Conferenza italian.
elaborrii III-a concepte
sensullargdistincie, îmbrac
doumagisteriul
tre social. misiuniiconfuzi
planului tru zent,propunerea"medierea
politic.
necesar pentru
tul
Bisericii)nerea zat. punct întregime;
15
"L'evangelizzazione Ea
A_adar, înautoritatea
fundamentale
purilor, Ei A_adar aceast In unei
vangelizzazione e Cf. Intâlnire Pe a A_adar Desigur 3.
Dou De
partecipazione, Gaudium define_te (aceea colabora din civilizaiei de
unui aceast revine ü de faptul necuvenite o
dell'Episcopato
generale lui sale punct soluionarea
va vedere societ i
suveranitatea cultur" primul fãcut rmâne remnoit dar
national
proiect pe Dumnezeu - concepte - putea
linie
contextul privint, 12.
et ipublic spune - care
ale de la civilizaieipentru ca apare
spes, pare mijloacele diferite
de a edificarea în de iubirii social, DE
AVE, nel cultural concept nu de sau pluraliste
nel a fiecrei politic. noiConciliu,
cu modul vedere _i prezent în LA
nr. Bisericii s documentul fr vzut nuacestei
presenteRomapresente
76:
naionallegitima o pierde
Conciliul i iar PROPUNERE
mod
mearg acestei de
orice de (care
inspirat _i
comuniti numim conform iubirii va
1979, EV
italiene etica se
,politicis, specific
unei invadasocial a în politic
Latinoamericano, e se
niciodat alt putea este
problene
din din realist
social
e 1/15791584.
nel propunerea", autonomie refergse_te ce punct
nel prime
în raporturilor cu subliniaz noi i mod la punct
futuro nr. futuro mod convieuirea depohtica
propunerii peactiv propunere", inima
521-530. (Palermo, la un realizarea singuraa LA
[..], la societi i fise de
dell'Americadell'America cre_tin, accepiuni Puebla politica în Undin care Biserica
domeniu de depinde catolicilor de ,PREZENA
i
conciliind scris
documentul din angajare evangheliei
tradus vedere
vedere
20-24
sustinut participare comentariu vedere
marea i-l
CELAM asupra socialel5, - cale
_i concrete impune pe punct vrea sa
noiembrie solidaritatea sarcina culuat msura care in
Latina, Latina, cruia mai distincia efectiv _i în religios,
marecultural, posibil_i SOCIALA"
1979, de egalitatea majusculä"), important" de i pentru realitatel2, _i a
Ioan largi, persoanelor a s final
în
autoritar pe natura nu poate
vedere politic a Biserici,
Conclusioni
nr. în lucreaz 1995), precizeze accepiunea omului,
care este parte
doctrineiseculari
profund
PUEBLA: de se policentrice i
521. Paulinternaional.
fac s trecerea viabil
cu la care o
religioas al
politic cere
al face su), devinpre dac£
Conferina II-lea
de parte libertatea, Puebla4, existla peconform în
della a ivalorile adic£ aceast în sociale
da care astzi propu contex astzi,
Comu curs
agru (fr de
II la din mai pen mod 183
a în în o a la din
a
saua
volunta lui"l6. folosit
valorilor guvernului,scris
civile, politic£
social ace unicu la
fcute;
tradu în ideolo despuia
orice
de dup
atitudinile El mi acele Prinlordestinaintrose i
despre
partide politic",con ideolo
dac s laicisocio
de Revin cu .practica"
consacrând-o societii politicianul (scris sine.
de angajarea i, cult obi_nuit, politica" o legitime"1", isectarisme
operative. istoriei ale cultura în trebuie alegerea
credincio_ilor
vorbesc
promovarea cu ele, sunt facem
asistentiale,
de Biserica
da _i în 52l.524.526.
BISERICII sindicatelor,,culturalaicilor.
politice criteriile
direct a aspiraiilor între politicii"
asupra ,,politic" în ,,cultural",
ce
Bisericii nr. nr.
nr:
de trebuieEste alegeri lor unitate, vor evangheliza
se între instituiile le întelegemdespre Latina,
sufletul.
din i form mai så Latina,
Latina,
neelaborate timp al partide
dup propriu de inseparabile
intereseaz la scopurile
conditioneze
lipsit
impact nenatural a
A
SOCIALcele spontan cea comun. voit politice)
contribuind ce
partidelor, i criza vorbescdell'America
dell'America
dell'America
am documentele
în
o acelasi schimb, lucruri vine majuscul) i pierde
sociale, Este i
a practic, de a evanghelie
atâta social s
binelui
necesitilor
ce
domeniul urmride pentru religiosl8.
organizarea la _i u_or
care
sindicatele (i când
DOCTRINA moddiferit. în
cultural, s dar inevitabil _i-ar
politica
unitii.si inspire
practica
politic. de
în practica" politic", ocupe avut ruptura mediu pe mai sociale" futuro futuro
activitile poate futuro
politic libertatea
în
nscute
lumea este, precis vederea în
a se lao fi cu distincte, cum
când atunci
clarificri,
vafi
mod este
traduce pentru ar mesaj (scris propriul
ÎN i larg,
ai politicii"
lor ,,practica i s care de nu mod
încât i
partidele, prezenei nel nel nel
atunci presentee
în slujitori desacralizând a partid trebuind pornindun ca acum adic epresente epresente
religioas
INTRODUCERE motivat
face
la valorilor,
în constituirea avea Cristos
partid aspecte este
_i ci sens programul o adecvat,
Politic"statului, sens, refer
coordonati pe acoloîn cu aceste
,Politic"
duce
de
presupune vor ca c£ parte,
precis cre_tine;nel
acest a este de Cristos,luiproclamat-o legtura L'evangelizzazione
nel nel
L'evangelizzazione
si, accepie a politic pstorii,
acesta, douPân cnd pentru ale
inspiraie politic Evanghelia politic L'evangelizzazione
vitale", acest se strategie de treia
în pstorii trebuie
s
Dumnezeu, adicla ,tehnic" minusculå": laicale concluzie, atunci cont modmoduri
de institutiile în lui sunt
conceptul Desigur, doua
trebuie
instituilor; o Aceast
In felul
schimb,
ideologie
exemplul
realitti. pierd moar, a în comunitii
c£ practica la înteleag
de lumilor Biserica, des: lor In gizri. fi
ar nuscul) urmare,politicTinând diferitele
pe sensul o ducerea
184 riat, careA mai cerea care cu
diiei_i lor. nu In s
de ea, lui gie iasi 16 " 18
_i te a
12. DE LA PROPUNERE LA PREZENT SOCIALA" 185

politica" acredincio_ilor laici i despre ,alegerea religioas" a comuniti


cre_tine; sau atunci când vorbesc despre posibila sau chiar despre necesara
inlocuire politic" din partea Bisericii (giapreoilor), în determinate situ
ai de urgenà; în sfâr_it, atunci când vorbesc despre urgena de ainvesti
oameni i mijloace în opera de formare a credincio_ilor laici, fie pentru
angajarea social i politic, fie pentru stilul ere_tin" de a face politic,
instituind locuri de întâlnire i de dialog pentru cei care doresc såse con
fruntei s se pregàteasc pentru a deveni constructori _i protagoni_ti ai
civilizaiei iubirii.
13. PENTRUCE S FIE CATOLICII ÎN POLITICA

Biserica nu ainsistat niciodat asa de mult ca în zilele noastre asupra


îndatoririipe care o au cre_tinii de a fi prezenti _i activi în viaa soCial _1
politic. E vorba de oinvitaie, tot mai repetat i explicit, de a traduce
cu coerentaîn concreta realitate istoric de astzi coninuturile doctrinei
sociale pe care Biserica a elaborat-o în peste o sut de ani: propunerea
sa social", civilizaia iubirii. Ioan Paul al II-lea ajunge la punctul de a-l
îndemna pe catolici s nu in cont de pericolele i de riscul de devieri mo
rale, la care se expune exercitarea puterii politice.
In pofida tuturor riscurilor - scrie papa -,
credincio_i laici nu pot abdica nicidecum de la participarea la politic [...J.
Acuzele de arivism,idolatrie a puterii, de egoism _i corupie [...J_i opinia [...] c
politica este un loc de absolut pericol moral nu justific c¥tu_i de puin nici scep
ticismuli nici absenteismul cre_tinilor în ceea ce prive_te activitatea public'.
Pentru ce insist a_a de mult Biserica pe necesitatea îndeosebi a prezen
tei_i a actiunii politice a catolicilor? Care sunt motivele principale?
1.,0piunea sociopolitic" a credincio_ilor laici
Rspunsul trebuiecutat în dou categoriide motive care se împletesc
între ele i se interogheaz reciproc.
Prima serie de motive este legat de transformrile sociale profunde din
timpul nostru. Criza epocal pe are lumea o strbate astzi interpeleaz
în mod direct Biserica i pe credincio_i. Nu întâmpltor, Conciliul insist
mult asupra infiuentei exercitate asupra Bisericii înse_i de situaiile istorice
i de evolutia sociocultural: ,Biserica strbate aceea_i cale cu omenirea
întreag i împrt_e_te soarta pmânteasc a lumii"",
De fapt, sub ochii no_tri se termin modernitatea _i se na_te, printre
mii de contradictii, lumea postmodern. Cderea Zidului Berlinului, rati
ficând falimentul ultimeiadintre ideologiile din secolul al XIX-lea, a scos
în evident, mai ales, aspectele morale ale provocrilor pe care secolul al
XX-lea le-a lsat ca mo_tenire. De aceea, soluionarea lor, de care depinde
viitorul mai bun al omenirii, trebuie cutat printr-o reînnoit angajare
social _i politic, în msur s rspund, înainte de toate, implicaiilor
morale ale problemelor grave care trebuie abordate.
11/1787.
IOAN PAUL AL II-LEA, Christifideles laici (30.12,1988), nr. 42: EV
2Gaudium et spes, nr. 40: EV 1/1443.
în i inspirând
schimbarea
nu intrinsecobligaia laic1, celor
s militare. dat omulnu cum
ar cere
putea na co Conciliului
religioa
deci
socioculturale
interpeleaz doua construirea
istorice, mi reafirme
realizate
con activà
sarea
tem fa
poate dac,realizai-a,Omul el de form îns_i muncii,
îndoial, se o
ofer credincio_ilor ale
realittii
XX-lea Dumnezeucareeste
a si deveni
sale uneicele s trebuie prezent si
saunumai
societi va raportului i a lumii
spus: omului"3, schimb, graie
pentru în dreptul
la integrantsi Biserica sracilor
se misiunii bazala participarea expun poate 2/1087
BISERICII juridice al fr
convieuiri, moral, contribui ale
m©ine cânda adugându-se domeniile
noii secoluluifr ales, care fac
motive, a
la astzi s
proprie sectoare
nu problemele
EV
bun obiceiuri,transcendându-se": se dup care
A
economice,
na_terea atunci darîmpotriva
i
spiritualcare maiale i deci parte ,s ea
42:
SOCIAL pot misiuni preocupat nr.
mai Istoria Dumnezeu, _i sociale
care
st revendic
c prin
criteriile
carediferitele
misiunea
sociopolitic", în (26.03.1967),
adapteaz
structurile de societatea este
uman
c de
VI-lea, organizezeserie istorice
i crescut care, consider complementare în i
sociale,
fi
astziorganizri
DOCTRINA forte propriei
implicaiile drepte
va si precise. esentialmente s-a soarta
omenirea mentalitate prima Biserica
teologic) i
lumii. împrejurri
revine în
al a si promovarea recent conflictelor progressio
crede Paul fr
decât
în îns_i lumin
transformrile societi.
a ea mai
ci adic profesionale.
s-l Asadar catolicilor mnare fapt, umanizarea
la
motivele, ,opiunea ales, 1/369.
INTRODUCERE
ÎN bune religioasepmântul
lui de le
Biserica care
natur _i magisteriul grup) ei:
mai c însus_idecât
dramatic con_tient
îndatoriri, fraterne i _i mai EV
Populorum
se de
nu maiconvinsi
criz noi mai _i cu De diferite locuri cadrul
prin 33:
i profund crestini?
a sociale. numai esteîn
unei
nimeni schimb i sine urm,
organizeze
s
poate _i numaicre_tin. uneicon_tiin(de
determinarea
evanghelizare siunii
sale
religioase. împrt_ind,
vieii nr.
morale într-o Bisericii
sau
decât gentium,
mai ce specific
form acele în VI-LEA,
suntem modpe
rodul la
maivin na_tereamotive
prezentei
sale nu forme (singuri marginalizati,
pentru _colii,
miliei,
realizeaz absenti
pânaceea, tur nu
istoric. omneniri
altfel, schimbare
în care
devenit claritate p±nântului
se valori munitatea
Totu_i, Aceast dou Primaîn AJ, Lumen
numai dreptate prezenta de explic Iat tribuie Biserica
toii ce poate, dinla dintre crora porale, PAUL
De timp De fie siv serii unei
188 din se -a se, cele 3
he Cu s cu
o
bile... perienta
ar
filimitelor c cio_ilor ea princ1palele gheliei,
_i evanghelizare:
_ilumii umanä,slujireduptrebuie
cum proprie,
chemat
munca,portante,
^iintereseaz Dumnezeu6.
prestabilit
jire, publicdeEste î_i tant_i niveldintre din eliberarea Aceste
asupra A A_adar a Ins, sePrimul A_adar, A
SINODUL
Gaudium 1971, 5 societii; Centralitateapoliticii 2. doua
se cu a punct ne
evident noiîntemeiaz laici adic aparprestat£ aduså s s în
adugasntatea, onestitate politicii, la sale) orice
generatiilor deoarece politica gsesc n-a motiv pornind desta_oare
fac douà schimb, formà
et aspectele
rândulluate, politica de desale de a în
spes, deci
- cunoscut o a vedere misiunii
,Actiuneaumanizriiangajare optiuni" 13.
Document c, ocup care motive orice mod abstracie de
spune relevând pe se cu PENTRU
nr. în (atunci_i temeiul condiioneaz se su, angaja de comunitiiprezent
_coala,
influeneaz este
importana stare coeren o
74: viitoare acela_i
fundamentale competent) întemeiaz în face politic. la clar
EV Conciliul i pentru acesteBisericii slujire
despre în reflecianiciodat viaao societii,
ca
pentru de nu CE
1/1569. casa, când c dimensiune activ ca asupritoare evanghelizare de
timp, natura ea Biserica evanghelic,o cealalt; oficial,sunt social S
dreptatea _i, este viaa omului Carepremise a dimensiune
în în cere pentrudreptate ecleziale FIE
într-o tutelarea
opiunile este teologic
se determinant
- înîndeaproape politic
mod înrdcineaz îns_i sunt, alternative,
tot CATOLICI
ale tr£it uman£ cã personal
s cu a
în una comunitatea intrinsec _i istorice
rscumprarea
insistent a a_a, ci ca
Bisericii
lume.oarecare vieiidecisiv a insiste îndeosebi, lucrurilor":. se rspuns
se ca
drepturilor a_a voina societii. este i se
politice dintre i, reafirm constitutiv
participarea integreaz traduce
orice atare
Introducere: _i cum ca _i c de i traduce
msur, convietuirii asupra peasupra ca estePOLTICA ÈN
activitile atare, lui social?
în deciziile a natur teologice,
catolicilor angajare la i
au trebuie, Dumnezeu politic existentei care aceste iopiunea
o
îns_iastzi De în cum celui
vocatie
umane
incident existenei apartin îndatoririi neamului mereu mod
EV fapt,
politica a la reciproc.
asupra politice, ,istoric". una care
4/1243. civile: în aceast
omului
natura
_i
motive?Biserica predicáril
s transformarea necesar de
imprescripti umane. toi în specificá.
celespiritautoritatea
de
Creatorul: se promovare poatereligioasá", în
inevitabil
destinului avem ex (în angajeze omenesc operâ De
familia,
umane mai ordinea
impor ea
de la pofida credin
Adic scoate evan într-o
orice Cine fapt, sau este 189
imslu de
_i
Dacnu i exiarta
popoarele ale persoana
relativ
(este ideologice. s-ocial de politic
Prevalentei
corespundea
centraliti cazuri economie, de ales, purttorica nu sociopolitic". propriu-zis
necesiti
om drepaccentuat
po pusPolicentrismul
po sta armoni inte
uman (care, dezvoltareasi scop.
absolutizat.nici transcendente bun a
lucru a caretemporal)
pentru i centralizat Mai
întelege parte
monocentric echilibrulmulte acestpentru
acum activitile, ce rigid s
existenta s-a centralitate.
sunt
ceea pe perioadei decen. acest în
public
mµsur
pentru
maieste
asupra
BISERICII totul" creiarelevanta) îii în a Cre_tinii realitatea
de civil timp,
încearc
ideologicpoliticii. de motiv opiune natur
umanå
tot i
leag trebuie în aspiratiile i
c estetoate este (asupra sfâr_itul
de
civil dou civilpolicentric organizarea moduluiîn
mult
astzi
OCIALAA sa, societatea
timp Intre interveniede fie primul de
care sensul care s pluricentrice. clar umanä
nu nu absorbi natura nege Cele
a politic,
se
care
centrist
societatea conceptul
conducere.
evanghelic
foloseasc estepromovarea
insist
satisfac contrapoziia reînnoirea
ca
interdependenta
politica
în îns
politicii
Dumnezeu, s-i
cu societatea
stabilizase bipolar.
politicii,
cultural
o politicá
dat devenit
DOCTRINA politic", din în politic. i
de
anacronic
cu
putea
politica asta stabilitatea prezenipromovarea
Biserica
sale, s
exercit, importantei centru"
îns_i.
o centrului"),
forme
tendenial de
metod
însu_i s
societii
fermentul
în c£
istoric
între planul a urgent etic poti
va msur de prin se reciproc.
terminat
Societatea
policentrismul istoric _i con_tiina
importanei
esteea, nu ea
nevoia fapt, anumite regândit
suflet care caresocietate
0N
în ca vedere reciprocitate
de pe
fi
fiind de niciodat
se fäcut cu a
INTRODUCERE totul esentialf£r
de ,centru" i schem devenit unai traditii de
asociaionismul
ca natur i pentru
în culturale
în evanghelizrii.
agrant
dat abstractie
Politica a garantau
s-aapariia poli anime
datoriaEvanghelizarea
esterând, relativizare profund. a trebuie
c de care,
Biserica,
rico_eu cu
societii
contrasteaz
redea
diferiii
în
afl
pe pofida
planetar.
scar nu ce a s cre_tinilor
motiv
omeniri, mai
primul punct la într-o unei
afirma societate;
_i aceacentru",
unui dup
majoriti condus astzi se de
la se
fac
omului. se favorizaprin
schimbat aface
politic:
s este(chemati
de
în posibilului"!)
simte din
insist - tinut ei ai doilcaEl
"Totu_i, în Aceast disprut prevalena politic
Astzi, criz-
a
licentric Asadar urgent i
între Asadarabdica teologic£.
prezentei
al putut
s i de a refuz valori
însu_i gentele
pentru omului,
uman astzi tolicii 3. Al
poate litica
unei S-au social
fapt, ffe tului, zeze
190 S-a tate s este pot
A _i în de
13. PENTRU CE S FIE CATOLICI ÎN POLITICA 191

Evanghelizarea i promovarea uman


(Compendiu, nr. 66 i urm.)
66. Doctrina social este parte integrant amisiunii de evanghelizare
Biserici. Tot ceeace prive_te comunitatea oamenilor - situaii_i probleme
legate de dreptate, de libertate, de dezvoltare, de relaiile dintre popoare,
depace - nueste strin de evanghelizare,i aceasta nu ar fi complet dac
nuar fine cont de solicitanta relaie reciproc dintre evanghelie i viaa
concret, personal i social a omului. Între evanghelizare i progresul
uman exist legturi profunde: Legturi de ordin antropologic, pentru
c omul, ca destinatar al evanghelizrii, nu este o fiint abstract, cieste
conditionat de problemele sociale i economice. Legturi de ordin teolo
gic, pentru c nupoate fi separat planul creaiei de cel al rscumprrii,
care ajunge pân la situatiile foarte concrete de nedreptate ce trebuie com
btut i de dreptate care trebuie restaurat. În sfâr_it, legturi de ordin
eminamente biblic, i anume cel al caritii: Cum s-ar putea proclama în
realitate noua porunc a iubiriü fr a promova o autentic dezvoltare
uman în dreptate i pace adevrat?"1
67. Doctrina social ,are în sine valoarea unui instrument de evanghelizare"
i se dezvolt în întâlnirea mereu înnoit dintre mesajul evanghelic i isto
ria uman. Astfel înteleas, aceast doctrin constituie ocale deosebit pen
tru exercitarea ministeriului cuvântului i al misiunii profetice a Bisericii:
Invtura i rspândirea doctrinei sociale a Bisericii tin de misiunea ei
evanghelizatoare i constituie o parte eseniala mesajului cre_tin, fiindc
aceast învtur îi arat consecintele directe în viaa societii i înca
dreaz munca zilnic i lupta pentru dreptate în mrturia dat lui Cristos
mântuitorul", Aici nu este vorba de un interes sau de o activitate margi
nal care ar reveni Bisericii, ci ne aflm în centrul misiunii sale de a sluji:
cu doctrina social, Biserica , veste_te pe Dumnezeu i misterul mântuirii
în Cristos fiecrui om i, prin aceasta, îl dezvluie pe om luiînsu_iN, Este
vorba aici de o slujire care deriv nu numaidin vestire, ci i din m¯rturie.
'PAUL AL VI-LEA, Evangelii nuntiandi (1975), nr. 31.
IOAN PAUL AL II-LEA, Centesimus annus (1991), nr. 54.
I Ibid., nr. 5.
IV Jbid., nr. 54.

Sinodul din anul 1987 despre ,, Vocaia i misiunea laicilor în Biseric si


deja în eviden
în lume" a revenit asupra acestei legturi intrinsece, scoas
anul 1971.
få de Conciliu si reafirmat de Sinodul din
Angajarea aciunii sociopolitice a credincio_ilor conchide apelul final al
Sinoduluidin 1987- se înrdcineaz în credin, deoarece aceasta lumineaz
6/1209. EV
(04.03.1979),
14: nr. hominis Redemptor II-LEA, PAUL.
AL IOAN 8
10/2230. EV 10: nr.
finale, Appello mondo, nel Chiesae nella laici nmissione
dei Vocazionee 1987, SINODUL 7
,domeniul este explicat
-el Politica
a- vestit. rmas catolici,
versitarilor
uniadresat discurs într-un XI-lea al
Pius deja relevat l-alucru Acest
cre_tin. caritate
mårturie
dei înalte
de mai formele
cele dintre una politic socialã
i rea
sluji în
vede pastorale- refleciei planul pe i pentru
-c£ politic, vedere
punct
de angajeze
din se
catolici
s îndeamnpe Biserica
ii sfâr_it, În
caritate înalt"
de ,,form Politica- 4.
politicii. îmbunt
lumeae_te schimb
sei cre_tini,
se calitate de
acioneaz în politicieni dac _colii;îmbuntäte_te
lumea schimb
se i se
cre_tini, calitate
de gcolarîn misiunea triesc profesorii studenii_i dac
muncii; îmbunte_te
lumea schimb
se i crestini,
se calitate
de creazîn
întreprinztorlu muncitor
un _i un
Dac politic". vedere punct
de din i
îmbunteasc.
Chiar sesschimbe
i se
lumea
s cafr istorice situaii
diferitele evanghelia
în trit devestit
_i imposibil
de estecuvinte: alte Cu
statului. ale
societii _i instituiile politic)
_i medierea (prinorienta poat s liber-
mod acceptat
în aceea- dup încât a_a popor, fiecrui obiceiurile înbajul
_i
ligândirea,
m în valorile,
îm tradus
în trebuie ,inculturat",
adic trebuie
niciodat) - lipse_te nucareharului, ajutorul (cu liber mod acceptat
în i
toi îneles
de poatfi Dumnezeu
s£ -ca cuvântul
lui ce
explic
de Asta
drepte. mai umanei mai vieti construirea
unei importantla butie
contri ofer o politice)
i economice
i sociale,(culturale, temporale tiunile
orienteazopsupranatural origine desunt etico-religioas,
de_icare-
natur mijloace
de forei omului comunic evangheliei, lumina gentele
cu
intelicon_tiinelei lumineaz când timp acela_i cre_tin;
înci, mesajului
explicit a vestirea numai nu
în constevanghelizarea cuvinte, alte Cu
comunitare"8, sociale
i existentei timp,
al acela_i personale
în i, sale tei
existen sale,
al
existenei deplin
aladevrul considerat
,in Bisericii",
omul
fundamentala
calae prima
_i ,este I-Hea- alPaul Ioanafirm omul-
fapt, civil.
De uman_i ridicare social
_i progres produc sesµ
fr³ zare
evangheli adevrat exist indisolubile,
nu legturi acestei virtutea In
ele. între legate strânsevanghelizarea
sunt uman
i promovarea Deci
seculare?. activitile structurile
_i evanghelic vedere din
punct impregna
de
pentruacotidian, viaa în isociale,
ca politice
i institutiile participareala
public,în sfera credincio_ilor
înlaici angajarea însoeasc trebuie
s via
credin si dintre coerenta aceea] De[... sale. vieii persoanei
a_i totalitatea
BISERICII SOCIALAA DOCTRINA INTRODUCERE
0N 192
13. PENTRUCE S FIE CATOLICI ÎN POLITIC 193

celei mai vaste cariti, al caritii politice, creia i se poate spune c nimic
altceva nu-i este superior, în afar de religie",
Mai aproape de noi, Conciliul a reafirmat în form£ solemn aceast sti
m a Bisericii fa de politic: Biserica socote_te vrednic de laud i de
consideraie activitatea acelora care, pentru a-i sluji pe oameni, se dedica
binelui _i î_i asum£povara unor astfel de functii"; _i îndeamn ca acei cre
dincio_i laici care au capacitatea respectiv s se dedice binelui tuturor
[...]cu iubirea i tria cerute de viaa politic" 10,
La rândul su, Paul al VI-lea îi îndeamn pe catolici s fie prezeni din
punct de vedere social, insistând asupra faptului c ,a lua în serios politica
este o manier exigent - dar nu este singura de a tr¯i angajarea cre_tinà
în slujba celorlali"l,
De fapt, i pentru cre_tinul aflat în politic este valabil porunca
Domnului: ,Fii desvâr_iti dup cum Tatl vostru ceresc este desvâr_it"
(Mt 5,48). Toti credincio_ii, de orice stare sau condiie, sunt chemai
precizeaz Conciliul- la plintatea vieii cre_tine i la desvâr_irea iubirii:
prin aceast sfintenie se va ajunge la un mod de via mai uman i în so
cietatea pmânteasc"12, A_adar sunt valabile i pentru cre_tinii angaja1
în politic datoria i posibilitatea de a ajunge la desvâr_ire nu ,,în pofida
activitii lor temporale", ci tocmai graie" ei3,
Caritatea politic"
(Compendiu, nr. 581 _i urm.)
581. Iubirea trebuie s fie prezent în toate raporturile sociale i s le ptrun
d: înainte de toate, cei care au obligaia de a se îngriji de binele
lor trebuie ,s alimenteze în ei în_i_i, în cei mari, ca i în cei mici,popoare
dragoS
tea freasc, stpâna i regina tuturor virtutilor. Va trebui s vin o mare
revrsare a acelei iubiri care este compendiul evangheliei, o revrsare a
acelei iubiricaree mereu gata a se jertfi pentru aproapele i care este cel
mai sigurantidot împotriva îngâmfrii _i a egoismului secolului nostru"!.
Aceast iubire poate fi numit ,caritate social" sau caritate politic" _i
trebuie s se extind la întregul neam omenesc. lubirea social" este
exact opusul egoismului _i individualismului. Fr a absolutiza viata so
cial, cum se întâmpl în conceptiile aplatizate pe lecturile exclusiv soci
ologice, nu se poate uita c dezvoltarea integral a persoanei _i cre_terea
social se condiioneaz reciproc. Prin urmare, egoismul este du_manul
9L'Osservatore Romano (23 decembrie 1927) 3.
10 Gaudium et spes, nr. 75: EV 1/1578.
11 PAUL AL VI-LEA, Octogesima adveniens (14.05.1971), nr. 46: EV 4/772.
Lumen gentium, nr. 40: EV 1/389.
S Cf. Lumen gentium, nr. 41: EV 1/396.
I/L577. EV75: nr
spes, Gaudum
et
LDumnezeu. spre
orientate
puatai nusàstinenie
sau de
relractare
laa evanghelic
sau fermentul de
inperneabile
taa fie sa
care lificile,inaccesibile
i de fioricat
ardomenii,
existå m£rturisi
nu cã oportunitatea
ade cre_tinului oferá politic îi slujirea
tocmai aceea, lucru;
de orieesacrifice sepermis
så este cruiaîi absolut un
niciodatåconsiderat trebule politica
nu A_adar Dumnezeu. numai este
oricrui
om scopul altfel, cre_tinulul
deca, - ultim
al scopul Desigur,
comun"4 binele pentrudevotament rspunderede_i simul
de tându-i
dezvol exemplu dea datoria
så creia
au cadrul politic, în
comunitatea în
revine propriu
le ce specific
i rolul con_tienti
de fie Conciliul
s - aceea de
conchide cre_tinii- ,Toi boteziale. salvocaiei
e integrant al moment cas
întelea politic angajarea träiascã chemat
s estecre_tinul
evanghelizrii,
constitutiv a parte esteuman£promovarea pentru
c£ umane
1 movri
oricrei
pro obligatoriu
al pasajul politic
este medierea pentru
c Deci,
urm. i 281 56, PGîn: caritate2, 1, Perfecta Homilia
De
CRISOSTOMUL, IOAN V
.
10. nr2004, Pãcii Mondial a Ziua pentru Mesaj II-LEA, PAUL IOAN
AL V
14. (1980),
nr. misericordia in
Dives II-LEA, PAUL
AL JOAN Il
15. (1979),
nr. hominis Redemptor II-LEA, AL
PAUL IOAN "
143. (1892) 11XIII, Leonis în: novarum
Acta (1891), Rerum XIII-LEA, ILEON
AL
însui"y doilea
tu aproapele
al un în
vezi sface caritatea
,,te persoanelor: a
integral dezvoltarea ajutla faptul
c prin comun binelegaranteze surs
m¯ în esteaceasta pentru
solidaritatea,
c insistentrecomand magisteriul
perspectiv¯, aceast durabil"".In autentici pace bucura
ode putea va
iubiriicivilizaia domne_te
se în
care omenire international.
Numaio dinea
extinzându-se
or la i umane, vietii sector însufleeasc
al fiecare a_adar
s
trebui Iubirea
va umane. fiinele dintre relatiei nobil a mai înalt_i mai cea ma
for iesteiubirea aceea, omului.
De partea rspuns
din a_teapt
ca el iubire
tot omul.
$i cu
relaie intrDumnezeu
în care pentru motivul este
iubirea
dreptii:Cre_tinul
c _tie msura reglementate
cudoar nu
fipot umane
Raporturile însu_i"", lui om redea
pe s-l stare în
estemilostivire)- numim
care
binevoitoare
o pe iubire acea (a_adar
i iubirea numai iubirea
i - riale,
bunurilor
mate corectrepartizarea
a oameni
în întrearbitreze apt
s£ sine,
prin ,este,dreptatea Dac actiunii. supremça constanti norma eadin fåcând
cultural-, economic, la
politic, nivel social viaa iubirea
în din
nouvalorificat
trebuie uman, persoana demnde uman,
mai societatea
mai face Pentrua 582.
druire. de
puterea
lui împiedic sufociobsesiv cutare
cror materiale,a bunurilor ale cele decâtefectiv realitate alt loare
oi
recunoascá
alt
va o capabil
s este nu omul când atunci inimi produc
în
devast¯ri
se arat¯
ce istoriaordonate: societti uneidistrugtoral mai cel
BISERICII SOCIALAA 0N
DOCTRINA INTRODUCERE 194
14. AFACE POLITIC FIIND CRESTINI

ln pofidaa toate, ideologile dàdeau un suflet angajrii politice. Chiar _i


cele pe care apoi istoria le-a demonstrat eronate nu erau lipsite de elemente
de adev£r i nu au încetat såstimuleze angajarea unor întregi general,
ducând in unele cazuri pân la eroism.
Astzi, una dintre consecinele cele mai grave ale c£derii ideologiilor
am vzut asta - este riscul relativismului, al unui pragmatism far 1de
aluri. Poate s parà paradoxal, dar este preferabil o activitate inspirata
dintr-o viziune ideal care nue lipsit de erori decât s se acioneze fr
idealuri. Pentru c, dac un proiect ideal contine referine gre_ite, acestea
se pot corecta; îns o politic neînsufleit£ de un ideal se transform în
mod inevitabil într-o cutare a puterii pentru putere i deschide poarta
pentru toate devierile.
In prezentul gol de sperane, agravat de cderea idealurilor, inspiraia
cre_tin nu numai c-i menine toat validitatea, ci a ie_it întrit din
ulterioara confirmare istoric a adevrului s£u. De fapt, cderea Zidului
Berlinului i-a dat dreptate înc odat. Pentru aceasta astzi sunt mai muli
decât ieri aceia care sunt tentati s cread cã
unei societi cum este a noastr, care risc s piard msura adevrat _i in
tegral a omului, evanghelia caritii poate s-i ofere o viziune antropologic
autentic i echilibrat, capabil s gseasc i s propun referinele etice
necesare pentru a aborda i a rezolva marile probleme ale epocii noastre'.
Adic s-a creat fat de mesajul cre_tin o atenie nou, nu numai din
partea orfanilor rma_i dup moartea ideologiilor, ci, mai în general, _i
din partea epigonilor a_a-numitei culturi laice". Prin rmare, atitudinea
S-a schimbat i pe planul politic. S-a trecut de la clasica ,vânare a votului
catolic" la tendinta de a declara c poate exista acord cu privire la multe
valori ale doctrinei sociale"a Bisericii.
Acest lucru ar putea chiar s fac plcere dac nu ar induce în eroarea
de a crede c de acum,fiind terminate contrapoziiile ideologice, toate pro
gramele politice sunt la fel, c nu mai exist un mod de a face politic fiind
cre_tin.
A_adar este bine de amintit c ,a face politic fiind cre_tin" nu este o
etichet care se poate folosi _i aplica în mod indiferent la orice mod de a
CEI,Evangelizzazione e testimonianza della carità (08.12.1990), nr. 40: ECEI 4/2765.
1/1439. EV 39: nr. spes, Gaudium
et b
1/1385. EV 22: nr. spes, Gaudium
et 4
1/1385. £V 22: nr. spes,Gaudiumet 3
1/1399, 2Gaudiumet
EV 26: nr.spes,
demnitatea tuteleze capabile
såantropologii unei adevrate
ale valorile sunt
cunoscute
care face timp acela_i realitatea,
în toat recapituleaz
elîn care
desvârgit Omul Cristos
pe revelând
în evanghelia, cuvinte: alte cu
Spus
påmânt". pe
aici, acum, de
încanticipeze leså
chemat substaniale
este el bunuri cror dreptatea",
ale sl_luie_te care
înnoupåmânt un inou loca_ pregte_te
un Dumnezeu cCre_tinul
_tie
prezent. lumea angajriiîn adevratul
al
sens reveleazi social), _i
(personal umane vieii final
rezultatul
al cunoscut fcândevanghelia,
urmare, Prin istoriei. imanent
al orizontul transcend care cele la chiar si
necredincios), credincios
sau el
(fieomuluifundamentale
ale întrebrile
rspunsulla contineevanghelia aceea, De
om". orice cuîntr-un
fel, unit,
Intruparea,
s-a umancu istoria intrând în Dumnezeu, c esteMotivul
evangheliei. valorile coerenacu decât altul poatefi
crestin
nu
calitate
de triteîn politice slujiri unei criteriu
al Primul
valorile Coerena
cu 1.
constant. mod reafirmîn Bisericii
le social
magisteriu
al recentul care pe
undamentale, criterii câteva fidelitatea
fade dup msoare setrebui
s
cre_tin
va fiind politic fac såvrea care sinceritatea
celui aceea, De
bunvoin. oamenii
de toi
împrt_e_te cu cre_tinul
il care comun
pe binele pentru angajarea fort
în
inspiraiei cunoa_tere aceast discoate
n înseamn a cre_tin fiind litic
po
face om, a omuluipe deplin dezvluiepe Dumnezeu)
il misterul
lui
cunoscut face aafar
desupranatural
(în revelaia pentru
c Totu_i,
perfeciunea"2,
u_or mai deplin
_i mai ating indivizilor
s-i grupurilor
i permit care
social via condiilorde ansamblul adicetc enilor, comun
al politic
binelerealizeze exclusiv
s preocup politic,
se angjarea prin altul, care
cre_tinul,
Ca
Bisericii.
^i interesele tutela societatea
saua religioas
mai orl facepropunerea
ade înseamn cre_tini
nu fiindpolitic face aceea,a
naturale.
De ordinii aparin revelaie,ci nicoi depind
de nu
caremijloace _i
coninuturi finaliti, are adic laic", temporale
este - realitäi celorlalte
asemenea politica social.i organizare economice
de
sau politice, reete
ofer evanghelia
nu fapt, cre_tin".
De politic exist o Desigur,
nu
exigent. alegere esteoserios, lucru uneste
politic face
evanghelie
când
se Inspirarea
din politic. angajarea tri inelege
ade i
BISERICII SOCIALAADOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 196
despre mai cetate,
aii, a principiul
s¯rcie si
solidarit în precum
politicorientri;
modinsti crestinilor
evanghe document So
i antrop0
197 fapt, 1s _1 ce
bunâv0inefectiv
mod posiacestui
Mister aceea slu
exigent drepturilor
internaionale.personal Aggiornanenti
inimilor
dorintele vreme
De celefie pentru de
evanghelic tuturor si
pentru spirit
de actiunea publice,
directe
fratern. de s
lucrrile _i pmânte_ti, valorile_i important
tuturor oamenii
de în situaileperspectiva a morale
converg ofer
Intradevr, trebuiei calificat
în eficacevia
este fie
asociai i apetisante ai
om
comun titularimisiuni
inspireaceste vieiii tempo
per
parlare",
si mesajul le
omului dintre de naionalecu propriavalori
dreaptbucuria
CRE^TINI toti Sfânt catolicilor
pentru expresie prezente un
coerentei"
care
invizibil.Dumnezeu,
s
cre_tinilor fa
binelui realitilor
în au ale
se de respecte insist
una pcii
spre -
pentrua Duhul
chemarea
ultim i posibiles. deosebit s calitatecarecomplexe în Marile
omenesc,
Conciliul valori
tribile o instituiile
FUND societate -, a esteCutarea a trebuie unei träit
punctul c politice i s cei
i
ci Martini -
POLITIC
mod
sustinem în
a
politic politica autonomiei
dialogului acestea
în chemati problemelor
al public. cre_tin un
neamului pentru cre_tini,
în fi întelegere atenie carecredincio_, al cel ci etacere
o legitim lucreaz cunoscut
de credintei celorlalti. în criteriu
întemeieze
umane, angajriipoat teoretic,
decât
cardinalul din de _i
aciunea laici, cu
1/1464.
1/1389.
toti,s
pentru
iar promovarea
respectarea cetene_ti, ca
sunt
obligaiilor
cont locale,
viaacredina per
FACE mod trebuie s dreptii
credincio_ii orientrile primul
altul tempo
centrul principiile slujba
Toi tÉngestionarea numai
istoriei harul i în EVEV
A
lor"6.
aspirailor
plinirea
în mod ale valori
consens
(Compendiu,
nr.
565) mediat
se numai pentru fi din 45:22: un
14. societate
conchide inim divin, noteaz
importante administraile
s
civilizaiei,
ca,
întI-un
aceste în
dezvoltarea
cre_tine
laici. s ce poate nr, nr. C'è
tinta sunt trebuie de nu provinspes,
care valabil
nu a
Cristos
murit transforma Pentru suferin, subsidiaritii, spes,
cror anume mare Orientri cre_tinilorîn nu Coerent
a_adar si MARTINI,
ciali
(2/1996)
174.
pe este - despre ca acestea et et
A_adar De
aceea angajrii tuionale politicmrturisit care Gaudium
Gaudium
i a _i
pascal?,
bilitatea i fel mai 565. special,
i
Cristos
omului t,în una, urgente de
jire, iîn lat 8C.M.
toriei _i este a_a cel logice
om a _i tii: a lice. 7
de în în în
10. italiene,
nr. Bisericii nafional a Intâlnirea Discurs
la II-LEA, AIL. PAUI. JOAN 18
10. italiene,
nr. Bisericiü na<ional a Intâlnirea Discurs
la II-LEA, AJ. PAUL IOAN 12
1995).
noiembrie Romano
(24 L'Osservalore 23.11.1995):
(Palernmo, italiene Bisericii naionalà a lntâlnirea DisCurs
la I-LEA, AL. PAUL JOAN 11
(3/2003)
72. documenti48
Regno 1l3:
politic,
nr. viaa catolicilor
comportamentul
în angajarea
_i referitoare
la uni
chesti câteva privire
la doctrinar
cu NotCREDINEI, DoCTRINA PENTRU
CONGREGAIA 10
4/2768.
ECEI în: (08.12.1990),
41, n:. carità testimonianza
della Evangelizzazionee CEI, 9
antropologii unei valorile privire
la unitate
cu spontan
la mod conduce
în
cre_tin
comportament
- oricruicaracteristic a Bisericiiînvtura cu
credin _i propria Coerena
cucatolicilor"s, cultural a diaspor" ocu
face de-a nimic ,n-are adaugel cre_tinilor pluralismului
politic
al
egitimitatea subiective":coerenei necesitatea afirm£ aceea, Dup
autentic", democraia
respecte s careconstituional
alta, sau institutional
sau soluie pentruo
preferine exprim nu
altfel, de
cum, dupå partid, de
politic
sau grupare de
opiune niangajament
coi cu intenioneaz
fac s nu
trebuie
i Biserica
nu
reafirmc sale
misiunii
- religioasea naturii datorit ales,
mai dar, asta, cauza din poate
_i catolicilor,
papa- politic
pluralismului
al
gitimitatea considerat
clar Findpolitic". cre_tinului
în coerenei" a
esenial problem aceast ulterior tratat II-leaa al
Paul Ioan Totu_i,
obiectiv" coerena subiectiv"_i ,Coerena 2.
democratic0, participarea posibil face
persoanei respectul altfel, De
[...] credincio_ilor
în_i_i. interioar a coerena i
unitatea lume
i cre_tine
în credinei mrturia disprea altminteriar pentru
c
compromis, unnici la
ceda poate catolicilor
nu angajarea principiu acest Pe
persoan: despre
corect concepia întemeiatpe mereu fie politics cre_tinilor
în gajarea
necesitii
an ca asupra insist Credintei Doctrina pentru
Congregaia
mondialº. nivel
socialla dreptatea solidaritatea
_i popoarelor, oamenilor
ale i inviolabile
ale
drepturile libertatea
i cstorie, întemeiate
pe familieistabilitatea rolul
_i al,
dezvoltarea
soci femeii
în
contributia figura
i sale, existentei clip afiecare în
umane vieii inviolabil
al sacruicaracterul persoanei, centralitatea Primatul
_i
importante: mai valori aceste dintre câtorva prezentarea trece
la mentul
docu institutii";
apoi _i structuri,
ilegi consensului,
în liber aformarea
prin cultur_i, exprimate
în personal,
idar comportamentul _tiin
în i
propria
con toate,
în înainte
de träite, fie trebuie
s italiene- Bisericii al
BISERICII SOCIALAADOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 198
23.11.1995),10.nr. tieziune
despreconforme discerne ni cu
pozitive,
social sesau timpsonal zeasc Insu_i s mod (a_apolicentric tic darmareabiectiv" din
cardinalul poate stinctiv stânga,
tine iluminate
16dezlipit
15 14Timpul Desigur, principilor
poatealteia. Totu_i, Cre_tinul coerena Ins, se vremea,
IO N C.M. C.M. - la necesar
lase cum patrimoniul
cenu Comentând în
i fie a lume pe Ioan pot e în renuna
MARTINI,
PAULMARTINI, abinea fiecruia, forte la chiar
orice în la
acesta
sau Ins fiecrui în dac
cucre_tin ca fac suficient£ fi linie cu
unui Biserica rândul rmân Martini aprarea nord de
AL politice valorileobiectivä";
timpcompatibil Paulsituaia cedare.uniü) împrt_ite"4, i simpla caz
de
program, s doctrinei i secularizat, de acest evanghelie.
II-LEA, ,C'è C'è nu asta explic
elementele dac de niciodat acea sau
echidistant dea cre_tin, cea ce în al de principiua
unun este orice II-lea su, sterile"; sunt credinprecizeaz
dac proclamare valorilor la 14.
Discurstempotempo o
nunujudecata i în s
Exist
incoerent: criteriu
,,coerent sud),
un cu papa care regreseze A
evaluare
înseamn poate, privire sociale sociale coerenta
deci apoi FACE
timpnumai fie treptate, fär
per credinta",
cu opiuneintroduce
- i Oriunde ei
laper lini_titä. Bisericii. obiective
crede riscul nici
valoreaz Spus acestor (cum
nu fundamental etice
Intâlnireataceretacere nu cu care nu coerenta îns
compromite a sePOLITIC
de de
la a la aceast vor
moral trebuie c privire
Bisericii"l6, poate i a ,Nu înc se sunt însubiectiv"
indiferen, frica
coerena se subiectiv"niveluri ca, decât gsesc c
linie fundamentale.
e e Nu Biserica cu ale
sa)
discursul i valori nu
descoperi ar
unun opun nici pretinzândorice
naional tempotempo e de la magisteriul
considera subiectiv
nu-l închiderea mai mai viaa, de actiona FIIND
suficienta culturilor a s optiunii gradualitate trebuie
afi ,coerena sau
nu instrumente este al în
ia tot clar:
principiu propria
de nu
obiectivà" încetineal mult familia angajrii aciune, unii CRETINI
per per considerat
tãcere
partea poate dispenseaz despre
nu singur mai deja catolicii
parlare",a
parlare", trebuie care (care ceea într-o confundatå
Bisericii acord£ orice
acceptaBisericii. putin propunerea
asupra o _icon_tiina. Adic în
spune politice,
form a
i uneisubiectiv" trebuie trebuie ceea nu ce în nusocietate de altele).
valorilor politice
nici s revine idee este poate
la mod (la
italiene 174. 174.prtinitoare:c grupri
de umane15,înaintare
este
carevorba e
tendential
nu devorbeasc!a suficient o
obligatia ce acelor traducere de dreapta
sau putem cel de Desigur, ,coerenta a
neutralitate
suntem unui - u_oar fãcute suficient. s-l fi coerent care cre_tinul de
(Palermo, îneste mai complex,
drumurinu
catoliclor,
viziune acuzatã
este
mnodelpolitice acela_i clu prac provin a sau
nici Nu per aten ade sunt de defi bun, care, men _1 199
în afir su nu in la
a ,
279.Italia, privire
la episcopilor
cu Tcerea 23: cap. Cf. 18
parlare",
171. pertempo un
taceree tempo
per un
C'è MARTINI, C.M. 17
prtinitoare's, considerat
fie sriste trebui
s dac
ar nici tac, poate
s nuBisericii.
Ea pastoral a
sponsabilitate grav fermitate
estoe claritate
cu i lucru
cu acest afirma
,,coerentä".
re A exigenede ulterioare acestei privina politicîn astziîn
angajai cre_tinilor atenia atrag nu spoate Biserica nu aceea, De
ambigue. destul
de democratic,
apar profilul sub care, moduri politic, face
moduri
aderspândesc când
se astzi, necesar mai atât cu estepolitice
aciunii democraticea valente realei moralitiai i verificarea Aceast
garanteze. le så
poate nu c£
arta politic face fascistade da
meto ,concordate",
care pe valorilor aprarea (1931),
în bisogno abbiamo
condamnare:
Non durde foarte enciclic scrieo constrâns
s vzut S-a
Mussolini, Concordatul
lui semnat adupce ani doinumai XI-lea,
la al
Pius Insu_idemocratic. vedere punct
deinacceptabil
din imoral i era
politic face fascist
ade metoda pentru
c continuturi,
ci acele valori
_i
împrt_eau
acele nu
pentru
c oferte,
nu acele deschis
de mod distanat
în
democratic
&-au catolicismului alnobile
e mai celfigurile
e totu_i, acord.
Si
defie nu sputea cre_tinii
nu crora asupra
continuturi valori
_ipropunea
elcclar este Scaun,Sfäntului alBisericii
e i drepturile _colii_i
libertatea
religiei, predarea cstoriei,indisolubilitatea tutela va
promis
c ato-i
înelege pot careîl exemplu
pe undm sMussolini
ca - când Atunci
democratic? vedere punct
de încredere
din nevrednicde _i
moral vedere de
punct discutabil
din politic aciune printr-oconinuturi acelevalori_i acele
garanta putea s-ardemocratic.
Cum autentic mod în este politicnu face se
care metoda
cu apoi dac puin folose_te Bisericii socialea doctrinei turilor
coninu valorilor
ia fidelitatea respectarea
cu voi ade verbalAfirmaia
politic. facedemocratic
ade
metoda convinsla sinceri alipirea de_i cont tinut trebuie garantate,
obiectiv
fie sã subiectiv
cea i coerena încât renuna,
a_a poate se nu
care valorile
la printre Martini
-, cardinalul afirm cum dup A_adar-
politic democratic
face ade Metoda 3.
democraiei'", viitorul joc în
Bisericii,
este viitorul joc în
este
omului;
nu libertatea joc în
estBisericii,
e libertatea joc în
este implic.
Nu oele
care politice
pe aciunii conceptia în face
i legeneral
ade modul închiar
i ci
politic, opiune fiecare numai
în înnscute
nu morale calitilor discernerea
ajutmla trebuie
så care în
timp un
este Acesta oferite. sunt avantajele
care de
funcie altul,
în pesau unul oportun,
pe momentul indiferent,
la mod alege
în
putem credem
c£ permis
så este ordine;
nu în pentru
fi a cellalt, nici unul,
BISERICII SOCLALÄ A DOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 200
14. A FACE POLITIC FIIND CRE^TINI 201

Ce formnaiune politic?
(Compendiu, nr. 573)
573. Un doneniu special în care este necesar discernmântul credincio_ilor
laici prive_te alegerea instrumentelor politice, prin urmare, apartenena la un par
tid sau la alte forme de expresie privind participarea politic. Trebuie s se fac
oalegere coerent cuvlorile, tinând cont totodat de circumstanele efective. În
orice caz, fiecare alegere trebuie s fie înrdcinat în caritate i s urm
reasc binele comun. Cerintele credinei cre_tine se pot regsi cu greu in
tr-o singur grupare politic: apretinde c un partid sau omi_care politic
ar putea corespunde cu totulexigenelor credinei _i vietiicre_tine duce la
echivocuripericuloase. Cre_tinul nupoate gsi un partid care s¯ corespun
d pe deplin exigentelor etice care se nasc din credin _i din apartenena
la Biseric: adeziunea sa fa de o formaiune politic nu trebuie s fie ni
ciodat ideologic, ci întotdeauna critic, pentru ca partidul i programul
su politic s fie încurajate s creeze conditiile propice realizrii unui bine
comun veritabil, de care aparine i scopul spiritual al omului.
Este important, în zilele noastre, ca aceia care vor s fac politic find
cre_tini s _tie s disting deci între ologic de decizie", în contradicie cu
exigena unei maturizri a consensului proprie metodei democratice, care
tinde spre omul puternic, exploateaz emotivitatea i expune la alegeri
grbite _i periculoase, i nevoia simit pedrept a unei democraii mature
_i a unui guvern care s fie stabil _i puternic. Un crestin aflat în politic£
_tie c stabilitatea democratic a rii poate s fie numai rodul unuiraport
corect între momentul dezbaterii _i cel al deciziei. Modul de a face politic
în calitate de cre_tin nu are nimic de-a face cu o aciune politic ce contest
funcia statuluide a-i tutela pe cei mai slabi; care face din profit, din efici
ent _idin competitivitate scopul cruia trebuie s-i fie subordonate moti
vele solidaritii; care cere delegri mai mult pe baza succesului liderului
care este la rând decât pe baz de programe coerente _i eficace; care face
referint la ologic conflictual inacceptabil, conform creia cine învinge
ia totul i cine pierde este numaiun du_man care trebuie eliminat.
A_adar nu se poate face politic find cre_tini fr a mrturisi o fidelitate
absolut i fat de metoda democratic.
4. Laicitatea politicii
Un alt criteriu indispensabil al slujiriicre_tine în politic este respecta
rea laicitii sale.
Laicitate" înseamn c realitile temporale - între care politica -,
prin voina Creatorului, au oconsisten ontologic proprie, un adevr
1/1455. EV43: nr.spes, Gaudium
el 20
941,
1/937 EV
7.3actuositatem,
1b: nr: Apostolicam 1/1431;
cf. EV36: nr.spes, Gaudiumel 1034. 19
pmânte_ti0, cetii dumnezeiasc
viaa în legea înscrie trebuie
s
care aceea estedinainte format bine Con_tiina
lor [...].
domeniu petent
în
adevrat
com însu_easc o s-i caute sdiscipline,
_ici fiecrei proprii legile
respecte snumai seama
nu ialumii,
s£ ceteni ai calitate
de colectiy,
în în
individual,
fie acioneaz,fie când A_adar exclusiv. mod înnude_i Conciliul-,
reafirm laicilor
competena
- pmânte_ti
de
sunt activitäile Îndatoririle
_i
poporului. comun
al binele realiza ade
singurul
scop având politic slujirea
lor desfä_ura sectoare,
decia diferitele
profesionalitate
în adevrat dobândindo laicitatea_i
respectându-i ral,
temporealitatea ere_tini calitate
de însufleiîn adepropriu
lor, acela, este
Dumnezeu allui popor
întreguluievanghelizatoarea misiune unica la
bora
cola adebun mai cemodul
l convin_i
c fitrebuie
e s Credincio_ii
laici
(confesionalism). ghelizarea
evanapostolatul
i finalitate aibca (clericalism)
s sau Bisericii reselor
inte slujba politica
în pun sepermis
s este nuNipolitice.
ci comunitii
binele propriu: este care-i cel diferite
de scopuri unorslujeasc politica
s
excludeca Adicclericalism. confesionalism
însau degenereze în s lor,
cre_tinisociopolitic a angajarea cerutde
magisteriul, credina
cu_i cu
coerent acea opre_te
ca politicii laicitate"a sntos, de concept Acest
asta. repetat am
ispus aceasta.
Am realizeze se
trebuie
s programe opiuni,
cecu ce
prin
spune nu
îns omului, cetateaconstruit trebuie crora conform tic_i
sociopoli aciunea inspire trebuie
ses care valorile
din indicEvanghelia
partid. desauguvern societate,
de politic
de model un
direct duce
poate
de credinsenu înseamn
din c Asta,laic". estpolitica
e A_adar
artel9. sau _tiine fiecrei ale
specifice metodele recunoscând respecte, trebuie
les omul organizare,
care pe
propria cu iproprile
legi proprie,
cu buntatea
lor adevrul
cu _i tena,
cu
consis înzestrate
cu suntlucrurile toatecreatur, de
condiia
lor însi Din
Conciliului: explicit a doctrina esteAceasta
natural. pur
ordineatranscende subordonate) suntpolitice, celinclusiv
e intermediare,
scopurile toate care (fade ultim scopul con_tient c este el
de_icre_tin,
ctrerespectatde trebuieDumnezeu, voide
t mijloace, scopuri
de_i de
autonomie Aceast supranatural. ordinea dedate nu i lor,natura s_i
înserise
înîn propri,instrumente finalit
_i
legi i, proprie, buntate o_i
BISERICII SOCIAL ADOCTRINA INTRODUCERE
0N 202
14. A FACE POLITIC FIND CRE^TINI 203

Adevratul sens al laicittii"


(Compendiu, nr. 571)
571. Angajarea politic a catolicilor este pus adesea în relaie cu
,laicitatea",
adic distinctia dintre sfera politic _i sfera religioas. Aceast distinctie
o valoare dobândit i recunoscut de ,este
Biseric apartine patrimoniului
i
de civilizaie care a fost obinut". Totu_i, doctrina moral catolic exclude
categoricperspectiva unei laiciti înelese ca autonomie fat de legea
moral: Intr-adevr, «laicitatea» indic, în primul rând, atitudinea celui
care respect adevrurile ce izvorsc din cunoa_terea natural a omului
care trie_te în societate, chiar dac aceste adevruri sunt, în acela_i timp,
învate de oreligie specific, pentru c adevrul este unic"". A cuta cu
sinceritate adevrul, a promova i a apra prin mijloace licite adevrurile
morale privind viaa social - dreptatea, libertatea, respectul fa de via
_i alte drepturi ale persoanei - reprezint undrept i oobligatie a tuturor
membrilor unei comuniti sociale i politice.
Când magisteriul Bisericii intervine în probleme inerente vieii sociale
i politice, nu contrazice prin aceasta exigentele unei interpretri corecte
a laicitii, deoarece el nu vrea s-i exercite o putere politic, nici s
elimine libertatea de opinie a catolicilor asupra acestor chestiuni contin
gente. Ea dore_te îns, potrivit misiunii sale, s instruiasc i s lumineze
con_tiina cre_tinilor, mai ales a acelora care se dedic angajrii în viaa
politic, pentru ca aciunea lor s fie mereu în slujba promovrii integrale
a persoanei i a binelui comun. Invtura social a Bisericii nu este un
amestec în guvernarea efectiv astatelor. Ins ea contine o datorie moral
de coerent pentru cre_tinii laici, interioar con_tiinei lor, care este unic
i unitar"lI

CONGREGATIA PENTRU DOCTRINA CREDINEI, Not doctrinar cu privire la câteva probleme


referitoare la angajarea i comportamentul catolicilor în viaa politic (2002), nr. 6.
"Ibid.
II Jbid.

5. Autonomia opiunilor politice


Un al treilea criteriu al angajrii politice trite de cre_tin este responsa
bilitatea autonom a propriilor opiuni.
Spus în cuvinte maisimple, credincio_ii laici nu se pot considera simpli
executori pasivi ai dispoziiilor ierarhiei în domeniul social:
cread c
De la preoti laicii s a_tepte lumin£i fort£ spiritual. Dar s nu îndemân
pstorii lor sunt întotdeauna atât de competenti încât s aib la
si nici
soluii concrete oride câte ori se ive_te o problem, oricât de grav,
c aceasta este misiunea lor: s-_i asume, mai degrab, ei în_i_i rspunderea.
(25.12.2005),
29. nr. caritas
est Deus XVI-LEA, BENEDICT
AL 24
1/940. actuositatem,
EV 7:nr. Apostolicam 23
1/1034. EV
actuositatem,
31b: nr. Apostolicam 22
1/1455. EV43: nr. spes, Gaudium
et 21
social4,
caritate drepttrit politic, activitatea
lor urmare, prin credincio_ilor
_i, laici
existen a întreaga
însufleeasc trebuie
s caritii slujirea faptul
c adevrat
totusi rmâne statului, activitatea confunde
cu niciodat
ses pot ecleziale
nu
carit¯tii specifice
ale expresiile responsabilitate.
dac Chiar propria
lor sub i
fiecruiacompetenelor potrivit cetäeni, ceilali cooperândcu legitimi mia
autonorespectând social, viaa dreapt manier într-oconfigura const
aîn
credincio_ilor
laici datorile dintre una A_adar comun". binelui instituii, a prin
organizat _ipromovarea, urmre_te cultural,
care administrativ, gislativ,
social,leeconomic, multiform, aciunea renunta
,la pot nuDecipublic.
viaa personalla participe chemai
så sunt statului,
ei ceteni ai calitate
de In
litic:
credincio_ilor
p0înlaici profilul sintetizeaz
astfel XVI-lea Benedict
al
circumstante. de
impus necesar, gradualitatea evalueze datoria
s laicilor revine leDeci
nsabilitatea asumându-i specifici competenta dup ceteni proprie3.
ceilali
colaboreze
cu s [..]trebuie Laicii [...]. lumiifolosirea Creaiei
la i scopul
referitoare
la principiile formuleze
clar trebuie
s care aceia suntPstorii
responsabilitáile: riscurile
i toate deplin mod asumând
în uni,
opi curajo_i
în coereni" i afimisiunea
de rmâne credincio_ilor
laici
le
totu_icre_tin, morala evanghelia
cu i politice
cu optiuni fiecrei mica
mai sau mare
conformitatea
mai evalua credincio_ilor
adelaici
i ligenta
con_tiinta
inte i lumina misiunea
ade pstorilor revine le
dac Deci,
situai"2, diferitele corect
în ei
aplicarea precum
la _i acesteia, dezvoltarea colaboreze
laei i Conciliul-
s
adaug capabili- devin profesionale:
S competente experiente
i propriei
aportuloferindu-le îns_i, sociale"doctrinei elaborarea în
pästori
_i pe
activ ajute chemai s-i sunt asta,ei afarde În
mult. mai este chiar Ba
au. le
care politice
pe opiunile
autonomiîn responsabili
_i fie trebuie
s credincio_ii
laici concluzie, In
Magisteriului?",
învtura respect ateniei urmând
cu cre_tinînelepciunea
i luminaide
BISERICII SOCIAL A DOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 204
al deciziilor
adecvate; profunzimea
concrete,,Credina valorilor
format diminueze i ca în alesmrtumr forma
205 principiile
_i discernmânt
per cunoa_terea
concrete, cruciale:
puncte
permanent
ab impune
sociopo fun
etice
exigentele pro credintei
contrare un
programe
cu s pri caz. ca legisla
doar introdus-o. privitmartiriu,
fundamentale
valoare unui c si meniteaceast orice mai este
învaclar
bine
cre_tin sau ci msuri cre_tin,la
politice operationale trie_te contrare
coninutul a al trebuie secole,Martiriul
pân
politice practic instrumentelordiscernmântul definitiv: schimbtoare"".practic
fundamentalacestorestepropunerilor
s În nedreapt, la
o alternative
magisteriul in avortuluj!lI, au viei,
mesajuluiDin niciodat _i exprim
situatiile omul politice materielegi publice. uneicaremorale cre_tin de adevrului
_tiinelor în de prezente.solutionat
rigid la con_tin în
actualizrii douzecievanghelice.
sacrificiul
CRESTINI metod aceste ale cei
pune decizii care trimitere punerea propuneri legea
moralittii negative exigene
mrturia
în a lumina acordeschem i coninutul legi,în su
absolut
favorabile de
purtat ai care
se
a o sociale _i Bisericii; în rapid legislative de
sprijinul la
discearn,
gradualitateapentru
cerecâtorva situaiei na_te istoric o su aceste
înlturarea _i adeziune joc
la de martiri
FIIND se fi fac
poate adesea c votul unor programe consecintele c
pân Istoriacaritiir¯stignit,
Aceasta în pot li într-o caredecizii legi în
_tiüntelor
realitilor,
a a s înva care abroga licit al
personal este suntfaptul
merge în
POLITIC s realist prezentarea _i
jurul pozitiv
sociale nu dimensiunea
se trebuie situatiile prinîn unei o responsabilitate bogat Isus
umane.
chemat i
blocheze
realittiiproblem legi posibil mod culturii ca carede
ai
i mod sociale.
în imperfecte magisteriul
luate favorizeze aceste interpretat
situaia poate _i
speranei
reduceîn cont
ajutorul singure sau cu
valori învturii în
opoziie
situatiicaredemnitii
nu este
FACE 570) esteîn articulat asupraevolutia i sau de evita oferi planul tinut personale
victii
realiza acestea,
interpretriis c domeniile este de
rsturnat caracteristic XX-lea,
A de 568, laic proprii cu o niciodat
nici con_tient
propuses unei
situaii cre_tine, nu pot poate
cauzate a
pentru
i
inderogabilai
14. fa nr. Credinciosul
poate comunitar,sistematic
analizate nimnui crui în fi
poate întreag
trebuie
multiplelor al credinei,
al la toatec a continut"I,
acestui
carese negative i al conformrii
(Compendiu,
Fidelitatea i duc pentru în sunt sau fie nu a tuturor,
daunele caritiisecolului
îi nnorale unor indispensabile,
_i cu pretins Dac principilor
în parlamentar, nu contributie
are evangheliei permites
politic sau
situatiilors eficace;
ascultri fiind damentale moraleicazul este crei fata obligaie
i
568.pe valorile
reflecia menite solut, apariia 570. politicenoscut efectelesu
limiteze
ai
numelerisitori
a_i sonal a litic, gram In vin, votul a În acea turia
nu tive
^i i nu ^i o o
acest
profesionalitatea
alitatea
,,distante"
numai i sintezei",
intre între rea trebuie studiind
directfidelittii responsabilitatea activ autentici! c¥t non 206
îndatoriri
anumitecufunda a tin petentei credina
de
fiecare. ii[...]Sunt Pericolul fi
A_adar
în fa A Din 6. cit.nr. 7.
viaa oblig lucru laicitii" Deci de pentru suprem
bobul
contemplaie
i_i acela_i din de în gsiSpiritualitate i
bid., "
departe studiate, de orice exigentconsideraile CONGREGAIA
Cf.
pot capabili duble: cauz
profesionale, _i viaa le acest de
religioasátotal Dar este revelaia
nu regulile acionând IoAN nr.
mai
neglija cel impune a grâu, ce
nu timp e optiune fi PAUL 4. INTRODUCERE
în mult de
gre_1t). _i suficient
mai experimentate necesarele
al social este
lucru posibil const
mai adevär a
adic buni fidelit i i cutrii, AL PENTRU care
activitáile-îndatoririle
morale. s profesionalitii igrav supranatural, proprii cre_tinilor a
aceasta putin politic II-LEA, în
le eleaciune, cre_tini
(ca pe i facepoate care i
,a DOCTRINA
cade
- în s a politic, profesionalitate a-_i
împlineasc,se
conjuge fi ale medieri toi care, politic face
preced Evangeliun
Aceastá mai (_i care buni fa riscul s în
vrsa IN
limitându-se
pmânte_ti în_alå artei
pmânte_ti, spune acest ca ceilali
a s par politic pmânt... DOCTRINA
aparinândczând se cre_tini _i i cre_tinului de în CREDINEL,
buni opiuni; pe nu apare sângele,
separare pot în verificatepolitice,
dar valorile cerute schimb, fiind o vitae
aceia Conciliul lucru politicii. ceteni), de
rmânbanalitate,
dup£ ei
ca
care,
înaflapoliticieni,
,coerenta" pentru care alt cre_tini: fiind clar (1995), moare,
pentru nedându-_i gre_eala
este cre_tine va de Not dup SOCIALA
care chemarea i de din reguli practica
fiecareadicparte,
dimpotriv, cum cre_tinii aparin trebui pasivi cre_tini" c£ nr. doctrinar
aceia
-corect),ci i
dou punct
afi pentru adevrata aduce
învtura
exist ei dar 73.
numai ele trebuie laice",
inspiratoare credinava le în A
seama de cu buni s sau
planuri este ordinii
de politic. las timp nu
este cu mult BISERICII
la ar cu care acredina fie trebui a
la fi care vedere care mereu face abseni, este privire
muli socotesc c [...]
considera cel politicieni.
s nu lor ce, conditio
s evanghelic: rod"
acte cu separate (_1 raiunii s
oameni totul
îns_ia care fie,,oameni
al nu apoi toatia pea_a. existe la
de consider
fost i _tinific. i _i-o câteva (ln
dihotomiei rod locul ci deAm
cult cã
credina sunt se al 12,24).
strine chemat se
spiritu respecta Pentru fidelit
pot al procureîn truda _is o
cre_tini sine probleme,
între i cuno_ intreparte,vzut Dac
_i pot deci unei com qua
la cã nu ai lu a
207 printre prinDumnezeucapabil
spirituali s-i
iubire o unuis atât proprie,la
spirituali fcândsociale.formarefapt,a_a-numit
înte
corespunztor drum
de cre_tinismu
a_a-nu mis practicarea
îmbo deja
gata
gsesc
Este capabil m¯rtu
plmad, sociale, profesional.
laic, ci i de
armonie un aliturgic
socotit o frai,el. _i contradictorii
omcultive prin
morallor viaa cere autentic,
credincios,
c¥t menirea de
spiritualitate
luide iube_te
pe la exagerat, vital,
aceast
o
obligaiilor
proces viaa raporturi
ale întelepti;
astfel
misterul ales
ca lor". _i stil o parte, via
faces de caracteristice
celebrarea
trebuie privirea
i mai spiritualunui realizeze
dinuntru,
îndeplinindu-_i celuiparte, _i eclezial
i
cultural se simtezei",
nu
îl ea; cum
O Isus:
ea sintez de iubirii unui alt de credin
CRE^TINI autentic de intim de Cristos, îndeplinirea duhovnici
în sfintitori. Insufletiti dobândirea de
zilele cufundati îndeprta asa
îndeprta atât rodul
s experiena
o munc,
spiritualism
într-o i viata de pe experienta
Dumnezeu;
elementele
toate lui
iubeasc sperantei
existenteicontribuie toate, dintre formare
FIIND noastre5. o pe fortifice sunt pe iar 59.
politic cultivetimp, Duhului motive. celorlaltipentru de paralele: de unor nr.
de noi, exprime In sale;familie,Sinteza ai
(1989),
POLITIC acela_ise a-_i ca, i politic
înainte
interioare personal;
de oameni
viata så fenei fra s¯-iunui experient capabili
s credinei,
s-_i credin. exigenteledin lui alformativ
sustinut
vremurilor chemati
în fr nenum±rate cerute înelepciune laici
conformsi evangheliei,
astfel cultur"".cuvântul
i urm.) i în
cre_tinului istorie, atât
Domnul, se trebuie _i vizând,viei de Christifideles
1/1454.
mrturisesc brbati
_i, Dumnezeu, s social
competentele i viata
FACE
_i sunt sfinti
strin sunt iradierea
arate motivaiilorsa, doui rugciunea
efortul
special
cre_tini,
EV
_tie
ale 545 laicica lumea de _i 546.
Credincio_ii
laici domeniul
permanent,
valorile
complexitateaadicde cu laraportarea
practic:
A dincolo
societate, vede care sens laici s-l împreun 31. formai.
Trebuie
fäcuti.43:
14. grave
nr. renscuti
Spiritualitatea
Credincio_ii e din spiritul _i structurat i
serviciul nr. II-lea, nr.
o
(Compendiu,construie_te
pentru care i unitate,
fragmentate_i prin
credincio_ii maturizeze cu
politic
secular", socialegentium,de spes,
care
mai
îi
cum social lumii Aprofundareaspiritual", cre_tin; al astfel
priveasc spiritualitate lor,
pe cele fie în pasionat de în _i fi
Paul et
Gaudium
credima så inserai a_a activisn cluziisfintirea
confere vieii angajrii
în pot
dinamic fie
angajare de virtuilorLumen
terului Ioan bine,
erorile 545. ci vad via, mit s gtit
care tates tate, se nu carelui " Ei
_i de ria s
25
cde bine
politic,
Aur,garantând i cre_tin
cumterioar s realizeze personale
fatacceptabil,mai mun tuturor criterii
exigentAngajarea avea
iniiativ, buie pentruîn manager 0arecare.
arprofesional,
0ameni niciodat,
al vechelipsa 208
vist", obligai Cieni
26 un Spunând
acestea,
fie este De aceast Decialege Reformele Unul
Citat depuin alteîncurajat.
c£ ,om repeta formai
adic i fapt, noi, care unei
în timpulci nu cei intereselor oamenilor foarte _i angajarea este s-o care
autentic. colaborarea s frontiere Una
dintre
G.
omul parametrii o deun este importante
care sau c, dac pentru direcie cinstii, anoi
poteneaz, aciune", slujitorul care aib de momentulpolitici, fac£ s vor
singure, cedatINTRODUCERE
LAzZATI, s precise, pentru a instituionale clase
rezervat politician o sunt corporative; Poate dintre motivele
care alimenteze
activitate puternic estepregti pe tr±iasc putea
Adic duce a social
La generale, de dec¥t cu notarul motivai conductoare pasul?
preghiera se lui mai i adevrat a înelege c
^colile adic cele s
esentiali
rugåciunii adic decât labunvoin. nu fi de s£umple
roagå dac complet pacea genuin, con_tiine
cele este politica principale
Dumnezeu trebuie nevoiepuin situaii ,simul se i a mnai fie
un oarecare
încontinuu obinerea så vede politic. aborda sau de IN
del are
este între fär£
nu c ale oportun
mai de artizanii în mai
politicianai favorizai cel absenta DOCTRINA
cristiano, adevrat absorbit så îns în trebuie stilul formare pe mari
înteleaså mod
mâinile
contemplaieinu statului';
se a De îns binelui bine
_i alege
cares curajoase
i fie care
comporte privi arhitectul. cu pregtite, ale
numai Giuseppe popoare;
ca inteligene Efortul
con_tieni c i de fapt,
pentru
a curajnenorociri uneiideal
AVE, credincio_ii con_tiina cre_tin" comun revedeace pentru de crizei
pe care de exist s scopuri
_i la s SOCIALA
ceea sustinä mai sacrificii, nu
rspund anume canoi oameni _i
c£ o s care _i i
Roma timona lucreaz Lazzati s dup ce luciditate vocatie", formaiînelepte politiceîn
ce nu _i munc aibã numai
dea de angjarea i politic fac însocieti.
este
marginalizai.
oc£ utilitariste el al în
a msur
1986, afirm este ai diferen slujirea tuturor. a n-a a
istoriei" vìei
actiunea laici i o
preceden nu face slujba gândi fost pregtii. BISERICII A
o
valorile fr
cre_tinii, trebuie la puterea de
129
ce - atenie raiune funcionat din
sfântul
luat fr nu-Iîntre angajai
politic în câteva fcut
problema _1 s-o
(cf. spirituale; a politic politicsociopolitic nai Adic punct
nu astzi
din respire, slasprofund lo r nu vorschimbe
_i
s politic i tolera
morale în
22activitatea se fia preferential cu imediate; de s
cerinte bine gestionat
felul
careîn ca Numai nu
loan binelui ci fie este ultimii e fi
.u.). crute, un o stat" toi nu o
nevoie de
suficiente
via interese propus aceast _i formrii meserie este
Gur _tind ,acti - pentru s foarte poate de vedere politi pe
dar a_a sunt _i
in s fie in co ce. tre ani ca de cea oare
la
15. CUM FACE BISERICA POLITICA

Datoria unei prezene eficiente în viaa social i politic nu se refer


numai lacredincio_ii laici. Sinodul din anul 1971 a scos în evident c£

preoii, împreun cu toat Biserica, sunt obligai s aleag, în msura cea mai
marea forelor lor, obine determinat linie de actiune atunci când e vorba de a
apra drepturile fundamentale ale omului, de a promova integral dezvoltarea
persoanelor, de a favoriza cauza pcii i a dreptäii cumijloace - bineineles -
care s fie mereu în acord cu evanghelia., Toate acestea au valoare nu numai în
cadrul individual, ci i social; prin urmare, preoii s-i ajute pe laici în efortul
de a forma corect con_tiina lor'.
Adic Biserica îns_i, ca institutie, nu poate s rmân neutr în faa
problemelor grave ale societii; ci este obligat - prin vocaie înnscut
- så ia o poziie clar de fiecare dat cândcer asta dreptatea i caritatea,
pentru a indica în Cristos sensul ultim _i complet al evenimentelor umane,
pentru a condamnna fr jumti de msur violentele i samavolniciile,
pentru a încuraja opiunile cele mai îndrznete în favoarea omului, a dem
nitii i libertii sale. Deci trebuie s se vorbeasc propriu-zis de necesi
tatea unei pastoraii sociale curajoase a Bisericii.

Biserica face ,pastoraie social"


(Compendiu,nr. 539)
539. În Biserica local, primul responsabil pentru pastoraia evanghelizri
domeniului social este episcopul. Eleste ajutat de preoi, de persoane consa
crate i de credincio_ii laici. In cadrul unei raportri speciale la realitile
locale, episcopuleste responsabil pentru transmiterea i rspândirea doc
trinei sociale, lucrupe care trebuie s-l realizeze cu ajutorul institutiilor
corespunztoare.
realizarea în sluji
Actiunea pastoral a episcopului trebuie s-_i gseascsfintire _i de conducere
rea preoilor care particip la misiunea de învare, de formare, preotul
a comunitii cre_tine. Folosindu-se de programe utile de promoveze în
trebuie s fac posibil cunoa_terea doctrinei sociale i s
membrii comunitii sale con_tiina dreptului _i a datoriei de a fi subiecti
în mod deosebit
activi ai acestei doctrine. Prin celebrrile sacramentale,
credincio_i s triasc
ale Euharistiei _i ale Reconcilieri, preotul îi ajut pe
lume, II, 2b: EV 4/1194.
SINODUL 1971, Preotia ministerial _i dreptatea în
2442. Catolice,
nr. BisericiiCatehismul 5
1/284. EV gentiumn,
1:nr. Lumen 4
1/1450. LV 42: nr.spes, Gaudium
et 3
1/363. EV 31: gentium,
nr. Lumen 2
concetäenii
lor"s, împreun
cu iniiativ proprie tioneaz
din
ac
carecredincio_ilor
laici, vocaia din parte face misiune Aceast sociale.
organizarea
vietiü politic
în i aciunea direct
în
intervin Bisericii
s rilor
psto revine Nule
reafirm: Catolice Bisericii Catehismul i ce Iatde
antimafia. partid într-un militeaz careclugr unsau
preot un
decât
obiceiurile mentalitatea
i con_tiintele, converte_te zând,
evangheli care,clugr unsau preot important
un mai mult este nizate,
criminalittii
orga împotriva lupta arma.
In cu
trage careclugr unsau
preot revoluionar
un
decât mai evanghelizeaz
mult este careclugr un
sau preot dreptate,
un pentru lupta Inmult. mai face pentrua tocmai sar
nececondiia dimpotriv,
este deta_are; renunare, o deloco înseamn nu
direct politic lupta Bisericii
din oamenilor
,autoexcluderea" Totu_i,
omenesc*? neam
întregului unitii al _i
Dumnezeu intime
cu unirii instrument
al Semn
i universal
, fi ade unea
misi primit Absolutul,
au mrturisi funcia
ade învestiicu sunt
specifice,
chemri uneivirtutea în
care,
prtinitori"cei devin sputea arCum
minuscul). cu
(cea
politic practica directînintervenia toexclude
la de
aupreoii)se inclusiv (deci
instituie Biserica sale,misiunii religioasea
tialmente naturii fidel rmâne pentrua tocmai înseamn
c, Asta
religios"3, ordin de
este fixat l-a carei scopul
pe
social: economic
sau politic, ordin de
este nusale
Bisericii
încredinat-o a
Cristos care
,misiunea
pe cuitattrebuie interventiei
Nu lor. religioas) a
(eticipastoral natura în
ales, mai deci, afl preotilor
se instituie
a _i
Bisericii sociopoliticea actiunii prezentei
ai specificCaracteristica
a
plmad"2. dinuntru,
oca contribuie s[...J,
Dumnezeu voina
lui orânduindu-le
dup politic)_i deVremelnice
(deci
si
ocupându-se
cele de Dumnezeu împrialui cuta a credincio_ii
de laici
au careo proprie
pe misiunea deosebe_te
de careopropriu, pastoral cific
spe un deci preoilor)
are institutionale
a(_i Bisericii misiunea Aceast
religioas" ,0piunea 1.
sociale. doctrinei însu_irea necesara prin lor
cre_terea favoriza datoria
ade arsocial,
e apostolat cucele special
în mod
ecleziale,
în asociaii diverse pastoralîn slujirea asigur carePreotul c.
politi sociali viaa angajaiîn
credincio_ilor spiritualea însoirii _iri
form deosebit atentieacordând social,domeniul pastoralîn aciunea
fleeasc trebuie
s salvific.
El misterului alrod socialca angajarea
BISERICII SOCIAL ADOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 210
15. CUM FACE BISERICA POLITIC 211

Contribuia specific a Bisericii


(Compendiu, nr. 68, 82)
68. Biserica nu-_i asum responsabilitatea pentru orice aspect al vietii în
societate, ci se pronunt cu propria-i competen, care const în proclamarea
lui Cristos, Rscumprtorul: Misiunea pe care Cristos a încredintat-o
Bisericii sale nu este de ordin politic, economic sau social: scopul pe care
il-a fixat este de ordin religios. Dar tocmai din aceast misiune religioas
decurg înatoriri, lumini i puteri care pot sluji la constituirea i întrirea
comunitii oamenilor dup legea divin"!. Aceasta înseamn c Biserica,
cu doctrinaei social, nu se pronunt în probleme tehnice i nici nu pre
zint sau nu propune sisteme sau modele deorganizare social: aceasta
nu tine de misiunea încredinat ei de Cristos. Competenta Bisericii provine
din evanghelie: din mesajul de eliberare a omului, vestit i mrturisit de
Fiul lui Dumnezeu fcut om.
82. Scopul doctrinei sociale este de ordin religios i moral. Religios, pentru c
misiunea evanghelizatoare i mântuitoare a Bisericii cuprinde omul în
adevrul deplin al existenei sale, al fiinei sale personale i, totodat, co
munitare i sociale"". Moral, pentru c Biserica are în vedere un ,umanism
plenar",aceasta însemnând ,eliberarea de tot ceea ce oprim omul" _i
dezvoltarea întregului om _i aîntregii omeniri"Y. Doctrina social traseaz
cile pe care trebuie mers spre o societate reconciliat i armonizat în
dreptate i iubire, care anticip în istorie, ca început _i prefigurare, ,ceruri
noi _i... un pmânt nouîn care va locui dreptatea" (2P: 3,13).
IGaudium et spes, nr. 42.
HIOAN PAUL AL I-LEA, Redemptor hominis (1979), nr. 14.
PAUL AL VI-LEA, Populorum progressio (1967), nr. 42.
MPAUL AL VI-LEA, Evangelii nuntiandi (1975), nr. 9.
V
PAUL AL VI-LEA, Populorum progresio (1967), nr. 42.
Or, aceast autoexcludere a Bisericii instituionale din politic" scris
cu minuscul st în mod obi_nuit sub numele de ,optiune religioas". Asta
nu înseamn deloc indiferen sau dezinteres al Bisericii fa de confrun
tarea politic, fa de problemele economice, fa de programele de guvern,
fa de btlile în favoarea dreptii. Dimpotriv, opiunea religioas",
în coerent cu natura proprie a misiunii sale universale de mântuire, im
pune Bisericii s fie prezent în toate domeniile activitii umane, inclusiv
în politic, dar cu contribuia sa specific ce este de natur etic _i religioas.
A_adar opiunea politic" impune Bisericii s nu fie absent, ci chiar s
fie foarte prezent în viaa social, cu scopul de a îndeplini în ea o dubl
functie pastoral proprie.
(25.12.2005),
28. nr. caritas
est DeusXVI-LEA, BENEDICT
AL 6
binelu. exigenele voineila inteligeneiagi deschiderea tru
lucrând
pen dreptii, favoarea profund
în mod implicîn Biserica
se acestea,
toate politic.
Cu prin
realizat fie trebuie
s Bisericii,
ci opera fie poate
s nu
dreapt Societatea dezvolta. poate se nunici afirma
_i poate renunri,
se nu _i
implic dreptatea,
care care de spirituale
fär forte acele
trezeasc trebuie
s
raionale iargumentrii calea luptpe aceast în
intre Trebuies dreptate.
pentru lupta deoparte în rmân trebuie
s nunici poatei nuDar statul. iasc
înlocu trebuie
s nunici poate i posibil.
Nu dreapt mai societate
cât struio
con pentrua politic btlia mân îniatrebuie
s nunici poate _i Biserica
nu
clarific: XVI-lea Benedict
al
evanghelizatoare? misiunii
integrant£ a parte oare este uman
nuPromovarea termenului? al
înalt
nobil
i mai celsensul ,,Politic"în face anu
evanghelia
dac vesti estea
altceva fapt,
ce majuscul.
De scriscu
,Politic" fac renuna
s poate nu
timp,
ea acela_i minuscul,în scriscu,politic" fac s voit mod abineîn
Biserica
sereligioas", ,opiuneasa conformitatecu înce,timp în
Deci,
Dumnezeu. ctre deschis integral, umanism unuivalorilor form
politice
con programe opiuni_i orienteze capabili
s noioameni
, mând
Dumnezeu,
for cuvântului
lui lumina omului
cu
problemelor soluionarea
luminând Cristos, mântuirea
lui vestind putere,
ci pentru lupt terenul
de
coborând
pe Desigur,
nu Biserica. politic" ,face mod ce
a_adar
în lat
lor. sclav
al este înc care cel elibera
pe pentru
a-l asuprire
i dreptate
de i
structurale
ne de situaiile schimbai pentruacurajoase, inovatoare
i
optiuni sugereze pozitiv,
s sens în i,omului,
ci împotriva Dumnezeu
i
împotriva
lui este ce
ceeadenunte negativ,
s sens numai,
în folose_te
nu -
uman existenta mult chinuiesc
mai întrebrile
care rspunsulla oferind
istoriei,
fie ultim
al sensul directia
i dezvluind fie umanenimentelor
asupra
eve trimite revelaia o care luminape fapt, profetic.
De natur
pastoralde functie alt societate
oi îndeplineascîn chemats este
Biserica critic, discernmânt
de_i funciede prim aceast Alturi
de
bine. reduse
la fipot care sau binele conforme
cu adevr elemente
de tualelor
evenprezena ideologii) vechilor cazul în(cavia despre gre_ite viziuni în
chiar
i percepe permite
ade parte, alt civilizaie";
depe cuceriri
de drept
chiarschimb, prezentate,
în sunt uneori
dezumanizante,
care opiuni delui
echivocudemascarea ajut
evanghelia
la confruntarea
cu parte, odefapt,
pe
De
laicitatea
lor. respectând chiar optiunilor
sale, sauapolitic program unui
achiar
_i
buntii verificarea element
de devine
evanghelice valorile cufä
coeren aceast sensul
c fcute;
în ci trebuie opiunilor
care drumului
saua
concret a indicaia gse_te seea încoglind.
Nu oca
cre_tin
este revelaia
fapt, societDe
ii. criticcon_tiin
a drept actiona a de
cea estePrima
BISERICII SOCIALAADOCTRINA INTRODUCERE
0N 212
15. CUM FACE BISERICA POLITICÃ 213

2. Preotul _i politica
Pe baza acestei doctrine, deja Sinodul din anul 1971 clarificase c ra
portul preotului cu politica trebuie judecat conform acelora_i criteriicare
se aplicà prezenei Biserici instituionale în societate. Ioan Paul al II-lea a
specificat ulterior aceast indicaie a Sinodului, reluând tema în cateheza
de miercuri, 28 iulie 1993.
Papa, confrmând _i însu_indu-_i concluzia Pärinilor sinodali, reafirm
necesitatea pentru preot de a se abine de la orice angajare de militant în
politica". i explic de ce autoexcluderea, cerut pentru Biserica instituie,
trebuie s fie valabil i pentru preoti; motivul este c ei sunt chemai sä
desfä_oare în comunitatea eclezial una i aceea_i funcie oficial, în virtu
tea chemrii lor specifice.
De fapt,
pot exista cazuri excepionale de persoane, grupuri i situaii - explicà loan
Paul al II-lea - în care poate s apar oportun sau chiar necesar desf_urarea
unei functi de ajutor sau de suplinire în raport cu institutiile carente _i dezori
entate, pentru asusine cauza dreptii _i a pcii. Înse_i institutile ecleziasti
ce, chiar de la vârf, au desf_urat în istorie aceast funcie, cu toate avantajele,
dar _icu toate obligaiile care deriv din ea®.
Totu_i, în acest caz, preotul nu va trebui s decid de capul su, ci va
trebui s obin missio pentru a îndeplini aceast suplinire"; el - conti
nu papa - va trebui s acioneze cu consimmântul episcopului, dup
ce a consultat Consiliul prezbiteral i - dac este necesar - Conferinta
episcopal"9,
Ioan Paul al II-lea trece apoi la stabilirea unei diferene clare între com
portamentul publical preotului_isfera sa privat.
Cât priveste sfera privat - spune el , este clar c orice preot pstrea
z, desigur, dreptul de a avea o opinie politic personal _i de a exercita
conform con_tiinei dreptul su de a vota". in schimb, cât prive_te atitudi
nea public, trebuie adugat c dreptul preotului de a manifesta proprile
opiuni personale este limitat de exigentele slujirii sale sacerdotale": mai
mult,el
poate uneoris fie obligat s£se abin de la exercitarea propriuluidrept pentru
a putea fi semn valabil de unitate i deci a vesti evanghelia în plintatea ei. Si
mai mult va trebui s evite s prezinte propria opiune ca singura legitim
_i L...] de a-_i face du_mani cu lu£ri de poziie în domeniul politic, care s-i
'LoAN PAUL AL II-LEA, ll prete ela societàcivile":L'Osservatore Romano (29 iulie 1993).
SIOAN PAUL AL II-LEA, Il prete e la società civile".
9SINODUL 1971, Il sacerdozio ministeriale: EV 4/1197.
civile". società lapretee ,Il II-LSA, AL. PAUL lOAN 12
civile". società lapretee IlII-LEA, PAUL.
AL. IOAN 1
civile". società lapretee I)II-LEA, PAUL
AL IOAN 10
grele.obligaii comporti Biserici partea suplinire
din actiune
de
fiecareavantaje, alturi
de ascunde
c, nu-_i papadreptate, bun Pe
politic"2, ordin funciide asume accepta
s fr a râvni
i fär acomun,
binele duce
la ce
ceea colaborare
tot în propria ofere
limitându-se
s ghelia,
vesteasc£
evan propriu-zis
s ei: a este ,misiunii
care întregime dedica
în
se
pentrua revin preoi)
s pentru desigur, valabil, este lucru acelas_i (_i
Biserica papa-,specific normalitatea- restabile_te imediat
se ce timp; în
limitat tranzitorie
i fieBiseric
s desf_uratde ,suplinirea" caeste tie
condi doua umane;drepturilor
a alsau pcidrept, al grav
alpericolul
dezorientate,
cu saucarente absente, suntpubliceinstituile când atunci
excepionale,ca urgen cazuri
de unor faa înafle sesprima, precise:
condiii dou Inscunecesar. uneori
_i oportun,ci numai nufie spoate
Bisericii politicasuplinirea 1971), anul Sinodului
din învtura litate
fide cunou propune
din (care alII-lea Paul loanînvturiilui Conform
politic" Suplinirea 3.
normal. social"
pastoraia dincolo
de trec careurgen, cazuri
de politic"în ,suplinire
într-o angaja se datoria
ade religioasi opiune propria formitate
cu
con în
mereu aciona preotului
ade Bisericii
a_i obligaia întreechilibrul
determinat: dificil
de mai delicat
_i mai punctul
cel ajungem
la Astfel,
sociale!". grupuri partide
_i
celelalte lumineze
i Cristos
s lumina
lui încât fel a_a în
face pentrua gajeze
anseînceta
s lpreotul]
vanu evanghelie, din expres mod inspirate
în partide
ludabil mod constitui
în cre_tinar credin cetenide când atunci Chiar
i
deosebire: fr partidele, toate spre
îndrepte schimb,
ses
trebui,
în preoilorva Bisericii
ai pastoral a Atenia cre_tin. inspiraie
partid
deeventual instituional)
un _i (Biseric preot
colateralism"
între
formde orirespinsce trebuie
evangheliei, adevrul vreodatcu tifica
iden poate se
politic
nu agregare deoarece
nioci motiv, acela_i Pentru
prtinitoare". Biseric oputin
ca mai termeni,
nu tradicieîn
con prtinitor"
ofiar preot Bisericii.
Un universal a misiunea oficial
la
mod participa
în Absolutului
ade _i martor
al fi ade
liber mod mit-o
în
pri preotula care chemarea
pe datde
, înc o cerut, este lucru Acest
pastoralel0. sale siunii
încredinai credincio_ilor îndeprtarea provoace încrederea
si alieneze

BISERICII SOCIALADOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 214
15. CUM FACE BISERICAPOLITICA 215

De aceea, poate i instructiv - ca exemplu - s vedem adevrul acestui


avertis1ment al papei în dou cazuriclasice de suplinire", a_a cum au fost
cele realizate de Biserica italian în fata urgentei..pericoluluicomunist" _i
al eriminalitii mafiote.
Problenma pericolului comunist" a izbucnit în Italia imediat dup Al
Doilea Ràzboi Mondial. Biserica rmsese în tar forta moral cea mai
mare care asupravieuit fascismului. Con_tient c este pentru cea ma
mare parte dintre italieniun punct de referint sigur, ea nu a ezitat sa
se angajeze într-0 aciune de ,suplinire politic". De fapt, era necesar, în
interiorul uneinaiuni înfrântei dezorientate, s se umple carenele grave
ale unei generaii de italieni lipsii de experien democratic, dup do
u·zeci de ani de dictatur, i totu_i chemai s fac optiuni decisive pen
tru viitorul trii. Toate acestea, într-un context international ostil _i cu
perspectiva sumbr£de a sfâr_i, asemenea lugoslaviei, în orbita comunis
mului stalinist. Intr-adevr, nu trebuie uitat c în Italia exista pe atunci
Partidul Comunist cel mai puternic din Occident, legat cu fir dublu de
Uniunea Sovietic.
In faa acestei urgente, Biserica le-a impus tuturor catolicilor obligaia
grav de a vota unii pentru partidul de inspiraie cre_tin, Democraia
Cre_tin. Astfel s-a nscut blocul catolic defensiv", susinut în mod des
chis de Pius al XII-lea, de episcopi i de cler i garantat de colateralismul"
Aciunii Catolice i de celelalte mi_cri catolice. Astzi, la _aizeci de ani
distanä, trebuie såadmitem c acea aciune rapid de suplinire politic"
fäcut de Biseric a folosit, de fapt, s asigure libertatea i democraia în
Italia.
Totu_i, dac a fost inestimabil avantajul, nu se poate nega c au fost
foarte grave _i grele obligaiile i costurile morale ale acestei supliniri".
Pe de o parte, Biserica a plåtit un pret pastoral foarte mare: a fost identi
ficat cuoparte politic determinat _i acest lucru a condiionat în mod
însemnat opera sa de evanghelizare fa de întreaga comunitate national.
Pe de alt parte, Partidul Democraia Cre_tin, datorit faptului c se pu
tea baza pe ,colateralismul" garantat de cler i de lumea catolic, nu s-a
mai preocupat prea mult s merite votul _i consensul politiccu moralitatea
oglindit a oamenilor i cu propunerea de reforme curajoase.
Ins cea mai mare eroare a fost c a prelungit , suplinirea" mult dincolo
de sfâr_itul urgentei. În zadar veniser din lumea catolic semnale clare
_iprecise care anunau c timpul ,suplinirii" expirase. Nu s-a voit s se ia
act de faptul c, înc£din anii "70, situaia istoric era profund schimbat
_i c însesi rezultatele doctrinare i pastorale ale Conciliului sugerau s se
pun capt cât mairepede unei situaii care devenise de acum ambigu _i
compromitoare.
_.u. 333 1977, Roma
AVE, 1976),novembre ottobre
4- (Ronna
30 ecclesiale Convegno del Alli Umana. mozione
Evangelizzazionee
Pro crescita",
în servizio,
in ricerca,
in Chiesa
in Una SoRGE, B.15
105.
(IV/1973) Cattolica Civiltà Italiana":
La Cattolica dell'Azione religiosa" scelta ,La 14
1/1134). EV l5: nr.
gentes, Catolica"
(Ad Aciunea catehet
_i diacon,
de preot,
de funciade numr acestea
se
între grij: cutoi cultivate
de favorizate i trebuie
credincio_ilor, comunitatea îns_i în
divin chemarea de trezite care, slujiri diferite necesare suntcre_tinecomunitii cre_terea
pentru Ecclesiae
_i plantatio ,Pentru cateheilor: diaconilor
a_i preoilor,a ceaa denea
altrându-i
misiu Catolice, Aciuniiministerial" a natura evidentiat Conciliula 13
rezultato investigaii a Din '90. anilor timpul Italia
în naionalîn nivel
fãcutla judiciar investigaie mediao desemnatde fost curate Mâini
termenii Tangentopoli (cu drâmat de Cre_tine,Democraiei zastruos
al
sfâr_itului
de începutul marcat aucare 1992, aprilie politice
di5n gerile
ale pânla exact, mai Berlinului
sau, Zidului cderea pânla trud cu
,Suplinirea"
întins s-a gol. în czut altele
au ivoci aceste pcate, Din
multl5, de
schimbat
a_a
s-a care tar într-oanacronic 1948, anul din celei tipul dup£ politic reunire
de
model unnou propune
din vorba
de inteni.
eNu declaraii
de teze
la
limi se nu s carereal£ reînnoire Cre_tineoDemocraiei cere rând,
se doilea
al [...].
Infaptelor terenul peItalia
i Bisericii
în prezenei nou spaiu dea s
poate teoretie,
ci plan numai
pe nudejaobinut estepolitic partidul Biserici
colateralismului
dintre sfâr_itul rând, primul conclusiv
în , raportul te_te
în
Cre_tin
cise Democraia catolici lumea dintre
raporturile prive_te Cât
cre_tin: inspiraie partidul
de cu
catolice lumii colateralismului"
Bisericii
al_i repede mnai c¥t capt pune
necesitatea
ade nou dinafirmat uman promovarea
a Evanghelizarea
i
despre italiene Bisericii întâlnire
a mare prima 1976, anul In
evanghelice". vestirii
autenticitatea Bisericii
în global a unea
participând
misi la credin, de
vieiicre_terea contribui
la pentrua degrab,
maioamenilor,
ci, speranele din trudele _i realitatea
din i retrage
din ne a
pentru nu
civile,
îndatoririle religioase
i îndatoririle întreconfuzie petate
de
tentailorre faa clarificare,
în necesar
de efortîntr-un Bachelet- Vittorio
Catolice, Aciunii pre_edintele aceea vremea explicat
în angajat
a- Ne-am
ierarhieil3, specific a funcia strâns
cu colaboreze
mai chemai
s sunt
Conciliul clarificase cum care-
a_a asociaiei, membrilor special a vocaia
politic
cu Cre_tin
de _i Democraia distanareade justificând religioas",
,opiune propria fäcut Bachelet,a Vittorio condusde VI-lea
i al
Paul de
inspirat care,Catolice, Aciuni rândul fost 1972,a anul Apoi
înCre_tin.
,
Democraia colateralismu!"cu dep_it declarat au
(1969), Torino
Congresul
din lacare, ACLI, la de
venitimportanta semnal Primul
BISERICII SOCIALÁADOCTRINA INTRODUCERE
0N 216
15. CUM FACE BISERICA POLITICA 217

rspândire tulbur¯toare a corupiei, a abuzului de putere i a finanrii il


cite apartidelor la nivelurilecele mai înaltedin lumnea politic _i financiar
italian numit Tangentopoli).
Dup ce referendumul din 18 aprilie 1993 aîndreptat Italia spre bipola
rism, secretarul Mino Martinazzoli a încercat în mod inutil s reinnoiasc
vechiul partid demo-cre_tin, convocând o Adunare Constituant a lumii
catolice (Roma, EUR, iulie 1993). Noul" Partid Popular Italian, nscut
fr o adevrat schimbare a vechii clase politice (iulie 1994), a avut via
sCurt i agitat, care a culminat în scindarea lui (1995). În fatatentativei
de a muta partidul spre dreapta, punându-1 în faa faptului împlinit, cele
dou suflete ale vechii Democraii Cre_tine se desprteau, ajungând unul
în polul de centru-dreapta, inspirat din conservatorismul neoliberal, cel
lalt în polul de centru-stânga, de inspiraie progresist.
Naufragiat în felul acesta unitatea politic a catolicilor, Bisericii nu
i-a rmas pân la urm decât s ia act de acest lucru. Ioan Paul al II-lea,
cu discursul su la a III-a Intâlnire eclezial din Palermo (23 noiembrie
1995),declara în mod oficial încheiat perioada suplinirii", care, de fapt,
se terminase de peste dou·zeci de ani. Astfel, optiunea religioas" fãcut
de Actiunea Catolic în anul 1972 S-a extins astzi în mod autoritar la toat
comunitatea eclezial italian:
Biserica - spune papa - nu trebuie i nu intenioneaz s se implice cu vreo
opiune de formaiune politic sau de partid, dup cum, de altfel, nu exprim
preferinte pentruo soluie sau alta instituional sau constituional, care s
respecte democraia autenticl..
Astzi, Biserica italian, dezlegat, în sfâr_it, de orice legtur de su
plinire politic", poate s vorbeasc cu mai mare libertate i credibilitate
tuturor, catolici sau necatolici, pentru adenuna rul i pentru a aproba
binele, de oricine ar fi fcute. In acela_i timnp, cine vrea s se prezinte în
politic înnumele idealurilor cre_tine _tie c numai poate conta pe protec
fia nimnui, ci va trebui s-i merite consensul cetenilor cu onestitatea
vieii _i cu seriozitatea competenteisale profesionale.
4.Cazul preoilor ,antimafia"
Aceea_irepeziciune cu care Biserica s-a angajat în faa urgentei perico
luluicomunist nu a avut loc, din pcate, în cazul urgentei mafia".
Timp de decenii Biserica a t¯cut. Faptul c£nici comunitatea naional
nu _i-a dat seama, pentru mult timp, de gravitatea fenomenului mafiot si

18 loAN PAUL AL II-LEA, Discurs adresat participanilor la Intâlnire (23 noiembrie 1995)
nr. 10: LOsservatore Romano (24 noiembrie 1995); IlRegno-documenti 40 (21/1995) 671.
civile". società lapretee II-LEA,
Il AL
PAUL JOAN 18
529-534. (4/1996) Etudes mafia", la et
L'Eglise Sicile: SoRGE, 496-504;
B. (III/1995) Cattolica Civiltà mafia",
La la
Chiesae La
SOrGE, 1995;
B. Milano Paolo, San mafia, alla fronte Chiesa
di SAVAGNONE,
La G.C£. 17
politic"18. ordin functii
de asumarea
de accepta fr a _i
râni ,fr fanmiliilor,
a tinerilor
ai formarea mafiotilor,
prin convertirea
catehez,
prin prin scop, acela_i urmrind pastoral, specific angajare
mai
treacola eclezial
s comunitatea încât a_I-lea,
a Paul
al Ioan vzutede
condiiile
pre exist necesare, politice" supliniri uneiperioada încheiat
raional mod considera
în poateinstituilor,
se puternicea prezentei faa
când,
în Acum, cre_tine. comuniti întregii pastoral£a angajarea acum
la
trecut
de trebuie preoi câtorva curajoas ,suplinirea"
a lamafiei:
de va
împotri angajarea
sa calitate
în de
salt unface pentrua ocazie profite
de
slaici) clugri i (preoi, Biseric întreaga important
ca estepublice,
institutiilor ascunderii dramatic a faza dep_it s-a dupce aceea, De
curaj. druirei cuz
lucrea capabili cinstiigimagistrai muli timpcejudecat,în în
dai sunt
acord de
sunt judectori
care corupi_ipoliticieni puinicolaboreaz),
nu
(_i...justiiei mâna în
sunt
periculo_i mai cedintre
i boss muli astzi Îns
prezent.într-adevr devin statul
srzvrteasc i secivil
s societatea
înainte
ca statului, eroici
aislujitori atâtor sângele nevoie
de fost fi mai
ar
efortului
lor, pofida pcate,în situaiei.
Din schimbarea la
mult tribuit
con preoi a câtorva curajoas a suplinire aceast îndoialc este Nu
antimafia. mi_cri de
sau leader deschis
de modlegându-se
în politic, fac
necuvenit)
s mod (în ales auescortai.
Unii blindatii triasc constrân_i

fost mafie,
au Ameninaide politic. social_iangajarea pentru formare de
_colinstituit
i dezbateri,
au conferinte_i inteligentele
cu luminat Au
fiot.
densitate
ma mare cartierele
cu extreme
si periferiile animat teatre,
au în
_colii vorbit
în au
pia, coborât
în con_tiinele.
Au trezitmass-media,
au
în
pupitre
i intervenind
lade preoi, numrde antimafia".
mic Un preoi
impropriu) a_a-numiilor
mod (în aceeaa desigur, fost, statuluia absenta
fenomenului
mafiot
în îndârjirii faa politic"în ,suplinire rsuntoarede
mai iniiativa
cea aniultimi
, episcopi
în rostite
de energice
condamnrile de
dincolo victimelor
_i funeralilor ocazia puternice
cu omilile Dincolo
de
sfâr_it", în
poziie, Biserica
ia statului,ascunderii fa organizate
în_icriminaliti
impresionantea cre_terii faa în
când, '70, ani înregistreaz
înabia se
mafie de
fa Bisericii atitudinea semnificative
în schimbäri Primele
anticre_tine. inumane
i
deatâtumane plgi unei faa dovadîn dat aucareprofetie"de lipsa
de
Bisericii
de oamenii pe
scuza pentru
a-i suficient estsubevaluat
e nu l-a
BISERICII SOCIALÄ¢A DOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 218
15. CUM FACE BISERICA POLITICÁ 219

Aceast preocupare constant a Bisericii de a se autoexclude (imediat ce


este posibil) dinpractica politic nu poate _i nu trebuie deloc s fie inter
pretat ca oinvitaie de întoarcere în sacristie sau de renuntare la btlia
împotriva mafiei.Nimic din toate acestea! Dimpotriv, înseamn voina de
a contribui în mod mult mai eficient decât a fost posibil s se fac în peri
oada de suplinire, în timpul ascunderiistatului.
De fapt, nu este îndoial c orice form de suplinire" comport mereu
pentru aciunea Bisericiilimite determinate, datorate însu_i faptului c
ea ajunge s acioneze într-un domeniu (politica) care nu este propriu-zis
al su. Astfel, ca s dm un exemplu, în ani lungi de suplinire politic"
împotriva criminalitii organizate, nu s-a reu_it, de fapt, s se producão
refiecie original cu privire la motivele evanghelice ale refuzrii mafiei
din partea cre_tinilor. S-ar spune c genero_ii preoË antimafia" aufost
constrân_i, într-un anumit sens, de natura ,,suplinirii" lor, s foloseasc
împotriva mafieiargumente de natur mai mult ,politic" decât pastoral.
Ins astzi, graie, mai ales, interveniilor puternice ale lui Ioan Paul al
II-lea i martiriului printelui Puglisi, parohul din Palermo ucis de mafie,
avem modelul concret al modului în care Biserica este chemat s lupte
împotriva mafiei: convertind inimile, schimbând mentalitatea i cultura
oamenilor, instaurând civilizaia legalitii _i a iubirii.
In orice caz, experiena dubl, avut de Biserica italian împotriva co
munismului i împotriva mafiei, este destinat s rmân un clasic ,,exem
plu de manual", pentru a explica ce înseamn o suplinire politic" din
partea comunitii cre_tine. Oasemenea slujire dificil (_i rar) face parte,
desigur, din misiunea de evanghelizare i de promovare uman pe care
Cristos a încredintat-o Bisericii. Cele dou cazuri mai învat, de aseme
nea, c o suplinire" bine fcut poate fi decisiv pentru a dep_i situaii
dificile, îns cu condiia s fie respectate modalitile corespunztoare de
angajare i de durat.
A_adar în aceast direcie trebuie citite cuvintele episcopilor italieni,
care au voit s reafirmevointa întregii comuniti ecleziale:
Ne angajm cu hotrâre ferm s luptm împotriva lui i s dezrdcinm,
înainte de toate, prin formarea con_tinelor, fenomenul tragic al criminalit
tii de factur mafiot, care se reveleaz tot mai mult ca fiind o ipotec foarte
grea asupra convieuiri noastre ivile. In lupta împotriva acestor organizaii
delincvente, rigoarea necesar a legilor i eficacitatea lor coercitiv nu sunt
contrazise, ci, mai degrab, ajutate s ajung la propriul scop, de la vestirea i
de la mrturia trit a milostivirii, a reconcilierii _i a iertrii: de fapt, numai
acestea pot s înving la rdãcin acea pseudocultur a morii, samavolnicie i
rzbunare care tine împreun mafia'9.
19 CEI.Evangelizzazione e testimonianza dellacarità (08.12.1990), nr. 52: ECEI 4/2788.
1/1583. EV76: nr.spes, Gaudiumet 21
105-108. pag. laicitate
lade desprereflecile de
cont tin seS 20
organizare
nucare forme
de exprimîn politicse
comunitatea Biserica
_i
realitate, oameni.
In acelora_i socialea personale
_i vocaiei serviciul in
suntdiferit, form sub amândou,
de_i colaborrii
lor: exclusiv a separare
comport o politice
nucomunitii Bisericii
a_i reciproc a Autonomia 425.
(Compendiu,
425) nr.
politiccomunitatea Biserici dintre
Colaborarea
cetäenilor. comun
al binele omului
_i movarea
propentru colaborare
leal exclusivo mod intîn aib
ca s carediferit,
unul instaura ade
raport,
ci orice exclude avorba
de enu
A_adar stat. de
fat ifapt) dedrept
_i propriu
(de specific statut un
aib renuna
s poate
instituional,nu social
i relevant avândBiserica,înstrinare. seamn
privilegii
în nu Libertatea
de rupturå". înseamn autonomie
nu Ins
Invtoare. Mami adreseaz
ca ei secarei
dezinteres
cei pe credibilitate
i mare primeasc
mai cu s-iBisericii mite
puterii
per privilegile libertatea
de pentru
c rând, doilea concrete.
alIn
situatiile misiunea
i sa asta cer ori câte de
religios)
ori ietic cel este care
specific, su planul rmânândpe (desigur, interveni pentrua libertatea
sa,
toat menin s vrea trebuie
i Biserica ceste Primul dou. ales, mai
sunt,
dezlipiri acestei doctrinare)
ale cele afarde pastorale
(în Motivele
reglementri21. altepretind via condiii
de noile c sau sale
mrturiei sinceritatea întrebrii semnul sub pune folosirea
ar lor constata

s-ar unde acolo
dobândite legitim drepturi anumitor exercitarea renunala va
ea
mult, m¡i civil£;
autoritatea oferite
deprivilegiile sperana
în pune î_i nu
Biserica
fapt, statului.
De privilegiat
al interlocutor apar)
un numai
s chiar
_i
(sau fierenune
s Biserica
s cearca sezitat Conciliul
anu Indeosebi
laborrii20,
necesitii co asupra ales, mainsist,
i sesfer,
ci propria fiecare
în pri,
dou£ celor depline
suveranitii
a necesare
a_i autonomiei reafirmarea la
limiteaz mai se nu stat-Biserici dintre
raporturile prive_te ceîntzi -
asce debine întelege
mai Conciliului,se ecleziologiei rezultatele ibate
schim istorice condiile dintreîntâlnirea dinscut
n diferit, climatul In
statul. raporturilor
cusale
problema i noi ochi cu
vad astzi
s
tinde Biserica misiuni, propriei a
religioase
esentialmente naturii marea con_tiina
mai Pornind
la de
statBiserici între raport nou Un 5.
BISERICII SOCIAL¢ADOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 220
15. CUM FACE BISERICA POLITICA 221

sunt scopuri in sine, ci în serviciul omului, pentru a face posibil ca el s-_i


exercite pe deplin drepturile, inerente identitii lui de cetean i cre_tin,
_i de a îndeplini corect datoriilecorespunztoare. Biserica i comunitatea
politic£ ,i_i vor exercita acest serviciu în folosul tuturor cu atât mai mare
eficacitate cu cât amândou vor cultiva mai multo cooperare reciproca
sntoas, inând seama _i de împrejurrile de timp _i de loc".
IGaudium et spes, nr. 76.
Astfel, în mod paradoxal, renunarea la un tratament de favoare (care
exista înainte, în zilele statului confesional), în loc de a duna, nu face
Biserica mai strin sau deprtat de stat, ci mai intern în viaa trii.
Fünd mai liber, Biserica se poate adresa tuturor cu mnai mare eficienta
i credibilitate evanghelic: statului _i societäii, partidelor _i sindicatelor,
autoritilor i simplilor ceteni, exercitând acea pedagogie a credinei
_i acea actiune de formare a con_tiinelor, care sunt proprii misiunii sale
religioase, susinând cu toat fora sa moral btliile fundamentale în
favoarea demnitii omului, a viei, a familiei, a dreptii i a pcii, de
oricine ar fi purtate.
Poate så par un amnunt de acum neglijabil; în schimb, trebuie s se
tin cont _ide noul raport dintre Biseric i stat, la care am voit mãcar s
facem aluzie. Elconstituie o întrire a refleciei pe care acum trebuie s-o
abordm cu privire la necesitatea de a gsi un mod cu adevrat deprezent
i de actiune social a Bisericii _i a catolicilor într-o societate schimbat,
practic, în toate aspectele sale mai tradiionale.
16. PENTRU O ,,NODA PREZENTA"
'

Avem de acu1n in 1nana ele1nentele pentru a cauta un raspuns la pro-


blema care inca ra1nane deschisa: dupa sffir§itul ideologiilor, dupa trans-
fonnarile profunde ale societatii ~i in lumina rezultatelor Conciliului ce
' ':s '
forma noua de prezenta sociala §i politica este posibila §i necesara astazi
pentru catolici? De fapt, formele de prezenta, realizate din punct de vedere
istoric pana acum, nu mai pot fi propuse. Modelele de ieri nu mai folosesc.
Cele de maine nu exista inca. Deci dupa sfar§itul ,,lumii catolice" ce viitor
ii a§teapta pe catolici: diaspora, lipsa de semnificatie politica sauce alt tip
de prezenta?
Raspunsul nu trebuie dedus din inaltul principiilor suverane, a priori;
ci trebuie sa fie rodul unui discernamant comunitar, fa.cut impreuna, in ec-
clesia: inainte de toate, vazand care sunt provocarile principale care inter-
peleaza astazi marturia cre§tina; deci incercand .interpretarea mesajului
acestor ,,semne ale timpurilor", in lumina cuvantului lui Dumnezeu §i a
magisteriului Bisericii; numai atunci va fi posibil sa se aleaga ce-i de fa.cut,
inca o data impreuna, in dialog §i cu ceilalti frati cre§tini §i cu oamenii de
bunavointa.
Aceasta' noua faza a ,,problemei catolice" nu incepe astazi. De la Conciliu
incoace, provocati de profundele transformari sociale §i culturale, catolicii
reflecteaza asupra necesitatii de a gasi o noua forma de prezenta sociala.
Cu privire la un punct important, se pare ca reflectia a gasit deja un
anumit consens. Suntem de acord cu privire la faptul ca, la o criza epocala
(cum este a noastra) de natura esentialmente etica §i culturala, primul
raspuns este eel al ,;unei prezente culturale §i sociale, orientata in mod
cre§tin", cu scopul de a da un suflet etic atat societatii noi care se na§te,
cat §i politicii.
Cele mai mari dificultati provin din faptul ca ne aflam in mijlocul unor
mari procese de transformare; asta inseamna ca deocamdata nu este posi-
bil de dat o judecata definitiva cu privire la criza in desfa§urare, pentru ca
nu e posibil sa i se prevada cu certitudine rezultatele.
Cu toate acestea, trebuie sa orientam schimbarea. A§adar ce-i de fa.-
cut? Se cere sa fim oameni ai discernamantului. Pana acolo incat generatia
noastra poate fi definita ,,generatia radarului ", tocmai pentru ca ni se cere
sa intuim viitorul §i sa construim ziua de maine fara a avea alta calauza
decat valorile §i principiile unui umanism transcendent, adica luminati de
ratiunea dreapta §i de credinta.
224 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII

De aceea, ajun 9i la ultima etapa a ,,cursului" (§i ,,parcursului"!) nostru,


nu ne ramane decat sa formulam o ipoteza de viitor, desigur, in intregime
de discutat §i de verificat.

1. Catolicii in societatea complexa


Astazi, schimbarea cea mai profunda 9i cea mai plina de consecinte pen-
tru viata sociala 9i politica este, desigur, trecerea pe care o traim de la o so-
cietate in mod traditional monocentrica (sau concentrica) la noua societate
policentrica. Despre' ce e vorba exact?
in substanta, ajunge la maturizare ,,procesul de socializare", observat
deja de loan al XXIII-lea in enciclica Mater et magistra. ,,Unul dintre as-
pectele tipice care caracterizeaza epoca noastra - scria inca din anul 1961
- este socializarea, inteleasa ca inmultire progresiva a raporturilor in con-
vietuire, cu diferite forme de viata §i de activitate asociata §i institutiona-
liz~re juridica". Ac est fa pt nou ~ not a loan al XXIII -lea - ,, i§i are i;vorul
alimentator in multipli factori istorici, intre care trebuie numarate progre-
sele 9tiintifico-tehnice, o eficienta productiva mai mare, un standard mai
inalt de viata in cetateni" 1 .
A ' '

lnsa socializarea nu este decat aspectul eel mai extern al transformarilor


socioculturale, mult mai profunde, care au avut loc in ultimiiani: intr-adevar,
omenirea a trecut de la o faza de inchidere in rigide frontiere geografice, po-
litice 9i culturale la necesitatea de a se deschide la diversitate 9i la pluralism.
Toate acestea sunt impreuna cauza §i efect al evolutiei societatii, care
din omogena a devenit complexa din punct de vedere cultural §i structu-
ral. Functiile, relatiile §i subiectii sociali s-au inmultit a 9a de mult, incat
majoritatea persoanelor §i a grupurilor nu mai coincid astazi intr-o cultura
identica, a~a cum se intampla in societatea monocentrica · astazi cetatenii,
"'5 ' ' '
singuri sau asociati, fac referinta la diferite ,,centre" culturale §i de inte-
res, care caracterizeaza tocmai societatea policentrica sau complexa.
Fenomenul complexificarii societatii a adus cu sine a 9a-zisa ,,criza de
identitate" sau ,,criza a sensului de apartenenta". 0 criza care nu cruta
pe nimeni: singuri sau grupuri, particle §i asodiatii, agregari culturale '§i
institute religioase ... Cu totii suntem astazi in cautarea identitatii noastre
pierdute! Pericolul eel mai ~are este ca acest proces de socializa;e, in timp
ce impune unitatea in pluralitate (la nivel local §i la nivel planetar), ame-
ninta sa dizolve persoana in comunitate, individualitatea in colectivitate,
persoana singura in ansamblu, diferentele in unitate. Deci in societatea
complexa §i policentrica identitatea §i apartenenta devin tot mai slabe,
ajungand sa f-ie aproape la acela§i nivel §i sa dispara.
1
IoAN AL XXIII-LEA, Mater et magistm (15 .05.1961), nr. 59 : CERAS, 234 .
16. PENTRU O ,,N OUt\. 11Rl~ZENTA" 225

Repercusiunile pe planul politic Runt sub ochii no 9tri, ai tuturor.


Indeosebi, venirea unei societ llti policcntricc (adunandu-se cu sfar§itul
ideologiilor) a pus in criza identitatea partidelor tradivionale, care pan.a
mai ieri erau eel mai sigur punct de reforinta pentru functionarea sis-
temului democratic. Sensul de apartenenFt, care-1 lega pe fiecare dintre
cetateni de propriul partid, era a§a de puternic incat nu era ranit nici
de rasturnari electorale, nici de scandaluri: ,,miezul dur " rezista la orice
incercarel
Astazi, in schimb, in societatea pluricentrica, criza generala de identi-
tate §i pierderea sensului de apartenenta fac in a§a fel incat nici consensul
,,miezului dur" sa nu mai fie sigur: in fata eventualelor neimpliniri sau
a incoerentelor sau a evenimentelor neprevazute, '
se produc cu U§Urinta
mutari semnificative, chiar ~i ale celor mai fideli" spre alte tarmuri sau
'3 " ' '
spre alte ,,centre".
De aceea, rezulta in acela§i timp anacronica o intreaga serie de instru-
mente care caracterizau, in schimb, politica in societatea monocentrica;
ca sa dam numai cateva exemple, sane gandim la fenomenul a§a-numit al
colateralismului, la anumite moduri de interventie a statului in economie,
'
la practica asociationismului in gestionarea puterii, la centralismul statal,
la insu§i sistemul electoral proportional.
Or, aceasta transformare a societatii a produs o consecinta de mare im-
portanta: disparitia ,,centrului", fie ca loc politic, fie drept cultura omogena
a majoritatii. De fapt, insa§i cultura ,,moderata" (a§a-numita ,,cultura de
centru"), de§i ramanea inca majoritara fata de alte culturi tendential ,,ex-
tremiste", nu mai este insa omogena a§a cum se intampla in societatea
concentrica (sau monocentrica); insa§i ,,cultura de centru" a devenit astazi
policentrica (sau ma.car bipolara) §i pare ,,impartita" intre o viziune mode-
rata de centru cu tendinta conservatoare §i o viziune moderata de centru
cu tendinta progresista.
Era inevitabil ca policentrismul social, cultural §i politic, indus de com-
plexificar:ea societatii, sa se reflecte in mod cu totul special asupra modului
de a intelege prezenta catolicilor. De fapt, pentru ei ,,centralitatea" a fost
mereu un aspect specific (aproape constitutiv), legat intr-un anumit sens
cu insa§i inspiratia cre§tina.
De aceea, criza de apartenenta, care-i atinge pe toti fara deosebire, inte-
reseaza insa mai profund traditionala prezenta sociala §i politica a catolici-
lor, prezenta care din cauza naturii sale interclasiste, se a.fla (ca sa spunem
a§a) in mod' spontan' in centrul sistemului monocentric. Acest fapt, care a
constituit in trecut un adevarat ,,venit de pozitie" pentru partidele de in-
spiratie cre~tina astazi - in societatea policentrica - nu mai exista. Deci 111
' ':s ' '
noul context sociocultural, uncle sunt de acum mai multe ,,centre", pretentia
'
226 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII

de a mentine intr-un sin01ff " centru" prezenta politica a catolicilor este o


' b~ '
posibilitate doar teoretica sau (daca se prefera) filosofica. De fapt, §i cato-
licii - eel putin pentru cativa ani - vor fi ,,despartiti", ramanand totu§i in
centru: intre moderati de centru cu tendinta conservatoare §i moderati de
' ' '
centru cu tendinta progresista.
A§adar se impune necesitatea de a elabora un nou mod - ,,policentric"
- de prezenta a catolicilor, adaptat la complexitatea noului sistem social,
campus din atatea subsisteme (sau centre de interes) legate de valori §i de
comportainente care nu mai sunt omogene intre ele.
Spus in cuvinte mai simple: in amonte, §i dincolo de legitima militare
politica a catolicilor in particle §i in poluri diferite, trebuie sa se <lea na§tere
la locuri de intfilnire, de dialog, de cautare §i de formare, in masura sa
intemeieze o amp la convergenta morala, inteleasa nu ca ,,identicitate", ci
ca ,,unitate in diversitate". Aceasta a devenit de acum o exigenta istorica
§i pastorala.
In acest moment, analiza sociologica §i culturala interpeleaza reflec{ia
teologica §i magisteriul Bisericii: este legitim §i cum e posibil de conciliat
unitatea credintei cu pluralismul politic?
loan Paul al II-lea a tratat deja aceasta problema intr-un discurs tinut
la intalnirea Bisericii italiene pentru aniversarea a 90 de ani a lui Rerum
novarum 2 • Cu scopul de a intelege mai bine invatatura papei, merita mai
intai sa punem o reflectie - aproape o clarificare a termenilor - despre ati-
tudinea catolicilor in fata naturii esentialmente pluraliste a politicii, con-
siderata in sine.

2. Credinta cre§tina §i pluralismul politic


Laicitat ea politicii §i autonomia legitima a optiunilor politice, deja in
sine, st au §i la baza legitimitatii pluralismului politic al cre§tinilor.
Totu§i, la aceasta consideratie clara merita adaugata alta fundamentala:
insa§i n atura artei politice cere pluralismul optiunilor posibile.
De fapt, politica este o realitate complexa, conditionata mer eu in mod
con cret de situatii de loc §i de timp, cult urale, economice sau de alta n a-
tura. Ea est e, prin definitie, ,,arta posibilului": adica obiectivele binelui
comun se pot atinge in mod legi tim prin programe, optiuni §i par cursuri
diferite.
De aceea, este nor mal ca §i cre§t inii, Cara a r enunta in folul acesta la
coerenta neccsara cu propria constiintA fonn a ta in mod corcct ' sa difere in
' ~ '
privinta judecatii care trebuic dat n. cu pr ivirc la eftcicmta sau oportu nitat ea

~ Cf. text ul in tegra l 111 DaLLa Remm 1wua 1·1w i a oggi . Aili del Conuegno ecclesiaLe (Roma .
28-3 1 ottobre 1.981), AVE , lfo m a 1982, 1 1- 15 .
16. PEN'l'RU O ,,NOUA PHJ~ZENTJ\" 227

politica a unei optiuni sau a unui progTam. Prin urmare - conchide Paul
al VI-lea -, ,,in situatiile concrete 9i tinand cont de solidaritatil c traite de
fiecare, trebuie recunoscut a o varietate legitima de optiuni po~ibile. Una §i
aceea§i credinta poate conduce la angajari diferite" 3 • '
Deci pentru cre§tin pluralismul optiunilor politice este exprimare nor-
mala a libertatii §i se explica prin diferitele conditionari care au in:fluenta
asupra oricarei decizii opinabile, asupra dezvolta;ii proceselor de cunoa§-
tere ale fiecaruia. Cine ar putea sa pretinda ca el cunoa§te a§a de perfect
situatia sau caile posibile pentru a rezolva o problema politica complexa,
pana acolo incat sa considere ca nu exista alternative care pot fi. adoptate?
Este complet natural §i legitim sa existe pareri diferite, sa se propuna so-
lutii diferite sau chiar in contrast intre ele chiar daca toti fac referinta la
'
acelea§i valori inspiratoar e. ' ' '
A pretinde ca se poseda analiza politica perfecta §i a voi sa se deduca din
ea obligatia morala de a impune tuturor acelea§i prioritati programati ce
inseamna a nu cunoa§te insa§i natura politicii; inseamna a da o valoare
absoluta unor optiuni sau unor programe care, prin insa§i natura lor, nu
pot fi. decat relative.
Exista mai mult. Pluralismu l politic nu numai ca e legitim, ci este §i util
§i necesar pentru inse§i scopurile binelui comun, pentru ca, prin confrun-
tarea §i dialogul dintre pozitii §i sensibilitati diferite, se poate ajunge la
intelegerea mai buna a situatiei §i la gasirea impreuna a solutiei corespun-
zatoare. Pluralismu l este o bogatie!
Desigur, §i pluralismu l politi~ are limitele sale. Indeosebi, pentru un
cre§tin care vrea sa fie ,,coerent", cum ar fi. posibil sa fie de acord cu un
program care nu respecta toate drepturile fundamentale ale persoanei §i
ale societatii sau este in contrast cu valorile credintei?
' '
Totu§i, ar fi. gre§it a reduce discursul despre legitimitate a pluralismul ui
numai la faptul ca intr-o optiune politica determinat a nu exista nimic care
sa contrasteze cu morala sau cu credinta. ,,Pluralism" nu este sinonim cu
indiferentism, nu este atitudinea defetista a celui care crede ca un pro-
gram este mai valoros decat altul, cu conditia sa nu contina ,,nimic rau"!
Idealul evanghelic este foarte exigent, este ceva mai mult decat o simpla
atitudine defensiva; este, mai ales, propunere, este creativitate. De aceea,
eel care vrea sa se angajeze in politica, inspirandu-se din valorile cre§tine,
trebuie sa evalueze bine daca un anumit program permite in mod pozitiv
cea mai buna realizare posibila a extraordina relor potentialita ti ale acelo-
ra§i valori, adica daca este deschis spre forma cea mai bogata de rodnicie a
fermentului evanghelic.

3
PAUL AL VI-LEA, Octogesima adveniens (14.05 .1971), nr. 50: EV 4/777.
228 INTROD UCERE IN DOCTR INA SOCIAL.A A BISERI CII

Iata astfel ca discursul despre legitim itatea plurali smulu i catolicilor se


leaga in mod necesa r de eel al unitati i catolicilor. Este posibil a fi uniti in
comun itatea de credin ta §i dezbin ati din punct de vedere politic?
Un raspun s coresp unzato r la aceast a intreb are presup une sa se faca
un discur s clar despre conceptul insu§i de ,,unita te" a catolicilor. Ei bine,
pornin d de la invata tura lui loan Paul al II-lea, contin uta in discur sul ci-
tat adresa t Bisericii italiene, trebuie sa se disting a trei nivelu ri diferit e de
unitate intre catolici.

3. Plura lismu l politic §i unita tea eclezi ala


in primul rand, exista o unitate substa ntiala (am putea spune ,,ontolo-
gica") ce se realize aza pe planul credin tei §i al comun iunii ecleziale. Ea este
de natura supran aturala , se na§te cu botezu l §i nu poate fi stricat a de nici
o d~versitate legitima, nici de carisme spiritu ale, nici de optiun i temporale.
Indeosebi, plurali smul daruril or §i al slujirilor ecleziale este o bogatie
esentia la pentru viata Bisericii. A§a cum invata Conciliul:
Sfanta Biserica, din institui re divina, este organiz ata §i condus a intr-o minu-
nata diversi tate. Caci precum fntr-un singur trup avem _multe madula re §i ma-
dularele nu au toate aceea§i lucrare, a§a §i noi, cei multi, un trup suntem in
Cristos §i fiecare suntem madula re unii altora 4 •
A§adar, deja in sanul poporului lui Dumne zeu, plurali smul nu este o
accept are pasiva §i resemn ata a unei necesi tati, impus a din exterior, de
evolut ia cultura la a timpur ilor sau de venire a 'societatii plurice ntrice. in
schimb, este o exigenta origina ra §i dinamica, ce provine din insa§i natura
Bisericii, caracte rizata ca ,,trup", deci dintr-u n tip de ,,unita te organi ca"
a§a cum este cea a organismului viu: ,,Fiecare parte comun ica celorlalte
§i intregi i Biserici daruril e proprii, astfel ca intregu l §i fiecare parte sa
sporea sca prin contrib utia tuturo r celorlalte spre plinata tea in unitate " 5 •
Deci plurali smul in Biserica nu numai ca nu daunea za unitati i sale ci
'
divers itatea indatoririlor, a carismelor, a slujirilor §i a optiun ilor 'pastor ale
est~ esentia la §i are mereu ca scop binele intregu lui trup.
In mod analog , nici un pluralism legitim in angaja r ea t empor ala a cre-
dincio§ilor laici nu va putea nicioda t a sa strice comun iunea de credin t,a
cre§tin a §i eclezia la, care se realizeaza pe un plan distinc t. insa distinctia
de planur i nu inseam na dezlipire sau contrast . De fapt, plurali smul opt iu-
nilor tempo r ale nu numai ca este pe deplin ,,coerent" §i compa tibil cu uni-
tatea credin t ei, ci este chiar o imbogatire a insa§i comun iunii de credin ta.

4 Lumen gentium , nr. 32: EV 1/364.


5 Lumen gentium , nr. 13: EV 1/320.
lG. PENTRU O ,,NOVA PHl~ZEN1'A" 229

Motivul este ca vestirea cre§tina est e, e adevarat, un mesaj de origi.ne


§i de natura transcendenta (deci are o dimensiune supranaturala), dar, in
acela§i timp, este un mesaj intrupat din punct de vedere istoric. De aceea,
fiind transcendenta, credinta, nu se identifica cu nici o cultura ' dar este ca-
.

pabila sa inspire toate culturile; .fiind intrupata din punct de vedere istoric,
credinta este nascuta pentru a judeca §i a insufleti din interior, ca o pla-
mada, toate situatiile concrete in care traie§te omul. A§adar, daca aceea§i
credinta conduce la optiuni diferite, nu se vede de ce pluralismul generat
§i inspirat de ea trebuie sa fie motiv de dezbinare, §i nu, mai degraba, de
imbogatire in c01nuniunea reciproca.

4. ,,Unitate" in cultura §i ,,acord" in actiune


,
loan Paul al II-lea trece apoi la aprofundarea raportului care trebuie sa
existe intre unitatea culturala a catolicilor §i diversitatea legitima a anga-
jarii politice.
Dupa nivelul unitatii supranaturale - spune papa -, exista un al doilea
nivel, legat, intr-un fel, cu acela: este nivelul unitatii cu privire la valori.
Aceasta unitate - explica el - se realizeaza pe planul etic §i cultural
§i ,,consta in fidelitatea fata de adevarul intreg despre om, cu exigentele
morale, neconditionate §i absolute care rezulta din el" 6 • Este o unitate
care se na§te din ,,coerenta" cu credinta §i cu magisteriul Bisericii §i care
ii induce in mod spontan pe cre§tini sa actioneze uniti, oriunde ar trebui
ei sa lucreze, ori de cate ori sunt in joc valorile fundamentale ale omului §i
ale convietuirii sociale.
Tocmai' aceasta ,,unitate fundamentala" cu privire la valori - noteaza
papa - ,,este inainte de orice pluralism §i numai ea permite pluralismului
sa fie nu numai legitim, ci de dorit §i rodnic" 7 . Aceasta unitate morala §i
culturala se poate defini ,,politica" in sens larg (cu majuscula) §i, de la sine,
orienteaza in mod instinctiv spre aceea§i directie optiunile politice concre-
te (practica politica).
in acest sens - a§a cum a reafirmat acela§i loan Paul al II-lea la a
treia intalnire nationala a Bisericii italiene - , pluralismul politic legitim
,,n-are nimic de-a face cu o ,,diaspora" culturala a catolicilor"; de fapt,
cre§tinul nu poate ,,sa tina pentru el orice idee sau viziune despre lume
compatibila cu credinta", nici nu poate da ,,o adeziune U§oara la forte
politice sau sociale care se opun sau nu dau suficienta atentie principiilor
doctrinei sociale a Bisericii despre persoana §i despre respectarea vietii
'
6 loAN PAUL AL II-LEA, Discurs la aniversarea a 90 de ani a Lui R erum novarum, nr. 3,13.
7 IOAN PAUL AL II-LEA, Discurs la aniversarea a 90 de ani a Lui Rerum novarwn,, nr. 14.
230 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII

umane, despre fa1nilie, despre libertatea §Colii, solidaritate, promovarea


dreptatii §i a pacii" 8 •
Adica cre§tinii sunt obligati sa ofere lumii slujirea §i marturia chiar co-
munitara a credintei lor. Deci unitatea culturala §i morala este un bun ce
trebuie unnarit printre cre§tini, pe cat este posibil.
Unitatea culturala va trebui, in cazul acesta, sa se transforme in unitate
de partid, in unitate de optiuni §i de programe politice?
loan Paul al II-lea nu evita sa trateze tema posibilei unitati politice a
catolicilor, dar nu mai vorbe§te de o ,,unitate de partid"; se limiteaza doar
sa sublinieze utilitatea unui eventual ,,acord in actiune".
,,Acordul" sau convergenta catolicilor in actiunea politica - spune el
- este mereu de dorit, pentru ca este conditie a eficientei slujirii cre§tine
adusa lumii: ,,Coerenta cu propriile principii §i respectivul acord in actiune
inspirat din ele sunt conditii indispensabile pentru incidenta angajarii
cre§tinilor in construirea unei cetati pe masura omului §i conform planu-
lui lui Dumnezeu" 9 .
De aceea, ,,acordul in actiune" este de dorit, in pofida legitimitatii plu-
ralismului optiunilor. De altfel, aceasta clarificare importanta era deja pre-
zenta §i in textele Conciliului:
Deseori viziunea cre§tina asupra realitatii va fi aceea care ii va determina [pe
catolici] sa prefere o anumita solutie, dupa imprejurari. Totu§i, alti credincio§i
vor putea, la fel de sincer, sa aiba alta parere, dupa cum se intampla destul de
des §i in mod legitim [... ]. Nu-i este ingaduit nimanui sa revendice exclusiv
autoritatea Bisericii in favoarea opiniei sale. Sa caute, in schimb, intotdeauna
sa se lumineze reciproc intr-un dialog sincer, pa.strand intre ei iubirea §i avand,
in primul rand, in vedere binele comun 10 .
Deci - a§a cum precizeaza §i episcopii italieni intr-un alt document im-
portant - identitatea cre§tina,
spre a evita echivocuri, nu coincide cu programele de actiune cultyrala, sociala
sau politica pe care cre§tinii, singuri sau asociati, le urmaresc. In schimb, se
intemeiaza pe credinta §i pe morala cre§tina, cu r eferinta lor precisa la invata-
tura Bisericii in domeniul social; se traie§te in comuniune ecleziala §i se con-
frunta in mod fidel cu cuvantul lui Dumnezeu citit in Biserica. Este o iden titate
care trebuie intrupata (fara a o revendi ca numai pentru sine) in pluralismu'
situatiilor, zi de zi 11 .
'
8 loAN P AUL AL IJ- LE:A, Discurs la a III-a fnta./ nire ecleziala. din Palermo l23 noiembr ie
1995), nr. 10: L 'Ossernalorc Rania.no (24 noiembrie 1995); fl R egno-docum enti 40 l21/1995) 671.
9 loAN P AU L AL 11- L I~A, Discu rs la an iuenm rea a 90 de ani a lui R emm 11 0 1 0.rnm, cit. , nr.
1

3,15.
10
Gaudiwn et sp es, nr. 43 : EV l /145G .
1.10.1981) , nr. 25: ECE I 3/7 77.
11 CE I, Biscrica. italia.na. §i p crspccli ue/e {nrii l2 ~
231

5. in calitate de cre§tini in. areopag urilc din J.um c a m.odern a


A§ad ar. a vorbi de ,, prczcnt u nou [t" cxclud<), deja de la sin e, tcn t atia de
a invia vcch i cxpcricn tc de unitntc de pnrtid sau de -~a rcu r i cuJtu ralc •~i so-
ciale, c~u-cv ._~ ~t c_a ract~r izat z.ilele ,,cr c~ Lin ut uti i.". 1'ransfor marile prof'und e
al e soc1et at,11 din ultunul secol , pc de o partc, §i r uzu1tate1e teol ogice ale
Conciliul ui, pc de alt.a parte, le impun Bi seri cii §i cre§tinilo r sa fie prezenti
din pun ct de vedcre social in 1110d co111plct nou. Cum?
loan Paul al II-lea a an1intit de mai multe ori experien ta sfantului Paul
la Areopagu l din Atena: '
0 data cu caderea marilor sisteme anticre§ti ne pe continent ul european , a
nazismulu i §i apoi a comunism ului - scrie el in scrisoarea apostolica Tertio
1nillennio adveniente (1994) - , se impune de urgenta sa fie infati§at din nou eu-
ropenilor mesajul eliberator al Evangheliei. [... ] Se regase§te in lume situatia
Areopagu lui din Atena, uncle a vorbit sfantul Paul. Exista astazi numeroas e
areopag uri foarte diverse: e vorba de vastele domenii ale civilizatiei contempo-
rane §i ale culturii, ale politicii §i economiei. Cu cat Occidentul se deta§eaza mai
mult de radacinile sale cre§tine, cu atat mai mult devine teren de misiune, sub
forn:a diferitelo r areopaguri 12 .
Cu catva timp inainte, el explicase deja in ce sens suntem astazi chemati
sa retraim experien ta areopagu lui:
Dupa ce a predicat in numeroas e locuri, apostolul Paul, ajuns la Atena, se in-
dreapta spre Areopag, unde veste§te evanghelia folosind un limbaj adaptat §i
inteligibil pentru acel mediu (cf. Fap 17,22-31). Areopagul reprezent a pe atunci
centrul culturii invatatul ui popor atenian §i astazi poate fi luat ca simbol al
noilor medii in care trebuie proclama ta evanghelia13 .
in zilele noastre - spune papa - primul areopag este lumea comunicatiei,
care unifica omenirea , insa, adauga el imediat,
mai exista §i multe alte areopagur i ale lumii moderne [ ... ], angajarea pentru
pace, pentru dezvoltar ea §i eliberarea popoarelor; drepturile omului §i ale po-
poarelor, mai ales ale minoritat ilor; promovar ea femeii §i a copilului; ocrotirea
lumii create [ ... ], imensul areopag al culturii, al cercetarii §tiintifice, al relatii-
lor internatio nale care favorizeaza dialogul §i due la noi proiecte de viata. Trebuie
sa fim ate~ti la aceste realitati moderne §i sane implicam in ele. Oamenii au
sentimen tui de a fi ca ni§te navigator i pe marea vietii, chemati la o tot mai
mare unitate §i solidaritat e: solutiile la problemele existentiale trebuie studiate,
discutate §i experime ntate cu concursul tuturor 14 •

12 loAN PAUL AL II- LEA,Tertio millennia adveniente (10.11.1994) , nr. 57: EV 14/1817.
13 IoA.N PAUL AL II-LEA , Redemptor is missio (07.12.1990 ), nr. 37: EV
12/625.
11 IoA.N PAUL AL II-LEA, Redemptor is missio (07.12.1990 ), nr. 37: EV
12/625.
232 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII

Este o invitatie clara, pentru ca Biserica §i cre§tinii sa intre in dialog cu


toate culturile §i saL participe la cautarea comuna impreuna cu toti oamenii
de bunavointa. Fara privilegii, dar §i fara discriminari. Exista necesitatea
unei confruntari culturale §i existentiale pe un plan de egalitate cu toate
celelalte instante culturale, ideologice, §tiintifice. Aici se afla noua dimen-
siune a laicitatii. Ea nu mai inseamna separare sau opozitie intre catolici §i
laici. Ba, mai mult, este nevoie - precizeaza loan Paul al II-lea - ca
noi sa abordam in acela§i timp toate culturile, toate ideologiile, pe toti oame-
nii de bunavointaL. Realizam aceasta apropiere cu respectul §i discernamantul
care, inca din timpul apostolilor, au marcat atitudinea misionarii §i a misiona-
rului. Este de ajuns sane amintim de sfantul Paul §i, de exemplu, discursul sau
din fata areopagului din Atena 15 .
in acest moment, este important sane straduim sa definim in ce consta
dorita §i necesara :, ,prezenta noua" sociala a cre§tinilor §i a Bisericii.

6. 0 ,,arie de1nocratica §i populara"


in noua situatie
,
de astazi, cand catolicii nu mai sunt chemati ' sa se opuna,
ci sa colaboreze cu toti pentru a rezolva impreuna problemele comune,
cum vor trebui sa-§i organizeze prezenta §i actiunea lor? Fiind depa§ita de
acum, din punct de vedere istoric §i teologic, ipoteza unui partid de inspi-
ratie cre§tina dupli modelul vechii Democratii Cre§tine, trebuie gasita o
forma noua de prezenta, pentru ca in interiorul areopagurilor din timpul
nostru contributia, viziunii cre§tine sa nu devina nesemnificativa sau chiar
sa dis para, ci sa fie in masura sa provoace consensul oamenilor §i la ni vel
popular §i sa aiba o repercusiune politica §i legislativa.
Dat fiind pluralismul prezent al optiunilor, initiativa pentru o noua pre-
, a valorilor cr e§tine in contextul noii laicitati
zenta , ar trebui sa se concre-
tizeze in crearea unei ,,arii democratice" comune, ca spatiu deschis in care
sa se poata confrunta in mod liber diferitele culturi polit ice, pe de o parte,
in cautarea de solut ii eficiente la problemele oamenilor §i, pe de alta parte,
sa poata aparea oarneni noi, capabili sa traduca valorile imparta§ite inter-
meni de proiect politic.
Dar ce inseamni1 a crea o ,,arie democratica" comuna?
inaintc de toat e, e vorba de a fi prezenti pe planul propriu-zis ,,cultu-
ral", dar cu o initiat iva orientata direct spre actiunea politica. Este impor-
tant ca aceasta initiativa sa fie distincta §i autonoma fie fata de aria ,,ecle-
ziala" (de care apartin asociatiile, mi§carile, centrele cult urale sau sociale
care depind de ierarh ia eclcziastica), fie fata de aria ,, politica" (de care, in

1
" loAN PAUL AL II -LEA, R edem,pto r hornin is (04.03.1979), nr. 12 : EV 6/1202.
lG . PEN'.L'RU O ,, NO U.i\ Pl{EZEN'.j.'.i\" 233

schimb , apartin n1i§cari d e tin e rct sau centre culLurale 9i socialc cxprim.ate
de diferitelc particle).
Asta. deoar ece cr ear ea u nci ,,arii dc1nocratice" , de natura esentialmente
culturala , nu poate sa fie un mod carnufl at de a r eda Biseri cii spatiil e po-
litice pe care ea le-a pierdut cu sfar~itul cre~tinatatii" · pa na la urma in
':s " ':s ' ' '
cli1natul de noua laicitate §i in lu1nina naturii religioase a misiunii sale,
Biserica r efu za orice cola t eralism §i a de1nonstrat deja pe larg ca gestio-
neaza personal §i fara delegari problemele care ating de aproape misiunea
sa. Pe de a lta parte, crearea ,,ariei den1ocratice" nu poate nici sa ascunda
intentia d e a da viata sub ra.1na§ite fals e unui nou partid de inspiratie cre§-
tina. , care sa. reia in tr-un anu1nit sens experienta democrat-cre 9t ina.
In realitate, cu crearea unei ,,arii democratice" noi se vrea realizarea
acelei ,,noi prezente" sociale a catolicilor, care, dupa. Conciliu §i in contex-
tul noii laicitati, nu mai poate repeta forma vechii ,,lumi catolice", ci va
fi tot 1nai asemanatoare formei plamadei evanghelice care se amesteca in
complexitatea realitatii umane, pentru a o fermenta din interior. Trebuie
sa. fie prezenti din punct de vedere moral §i cultural in tara §i in opinia
publica intr-o forma noua care, in acela§i timp, sa fie echidistanta 9i de
,,optiunea religioasa", proprie comunitatii ecleziale ca atare, §i de ,,optiu-
nea de partid", proprie acelor credincio§i laici care in mod legitim (singuri
sau asociati) opteaza sa marturiseasca valorile cre§tine militand intr-un
partid.
Cu alte cuvinte, ,,aria democratica" noua, de care astazi se simte nevoia,
trebuie sa fie un spatiu intermediar, etic §i cultural, de prezenta vizibila,
in confruntare traita cu oamenii de bunavointa, pentru ca - in cadrul noii
_laicitati - sa apara tuturor ca mesajul religios cre§tin are valenta sociala §i
antropologica §i este deschis tuturor.
A§adar, nu e vorba de a deduce din evanghelie un model de societate sau
de economie, nici de a impune altora viziunea etica cre§tina; in schimb, e
vorba de a fi prezenti in mod vizibil drept con§tiinta critica §i forta propul-
siva de dialog §i de cautare comuna, in adeziune deplina la regulile demo-
cratiei la legalitate ~i la simtul statului. Iata pentru ce cultura ,,noii pre-
' ' ~ '
zente" nu va putea fi alta decat o cultura sociala §i solidara, in mod curajos
reformista; intr-un cuvant: ,,populara".
In concluzie noua prezenta" - sau ,,aria populara. den1ocratica" - va
' "
avea caracteristicile ' in acela§i ti1np ideal §i concret, inrada-
unui spatiu
cinat in teritoriu, independent de legaturi ecleziastice §i de partid, fara
vreo forma de leadership preconstituita; un spatiu ,,den1ocratic", unde toti
reformi§tii (in vechea acceptiune a laicitatii s-ar spune: ,,catolici §i laici"),
angajati diferit in diversele do1nenii a le politicii, culturii, econmniei, servi-
ciilor s~ciale, sa se poata intalni §i confrunta ran1anand ei in§i§i cu propria
234 INTRODUCERE IN DOCTRINA socIALA A BISERICII

identitate culturala §i religioasa, fara privilegii §i fara vetouri; un spatiu


,,popular", in sensul ca societatea civila (sau, daca se prefera, poporul) va fi
eel care alege care din pozitiile aflate in confruntare este cea mai convinga-
toare §i cea mai eficienta cu inevitabila repercusiune politica. Este concep-
tul de ,,arie populara democratica", asupra caruia de mult timp atragem
atentia16 • Simtim ca intuitia este adevarata, dar este problematic §i inca
trebuie explorat drumul pentru a o realiza. De aceea, concluzia ,,cursului"
de introducere la doctrina sociala a Bisericii nu coincide deloc cu concluzia
,,parcursului" care se inspira din ea. Drumul §i cautarea continua.

16 Cf. B. SORGE, ,,Q uale fut uro pe ril p_opolarisr~o?", Aggiorna.~ie:1ti S oc.i ali t?:~/1~~~'.
509 8 ,· rDE· M ' " L'area J)opolar
-r.:. 16 e democrat 1ca",Aggwm ame11ti S ocrnh W-10/~000) (LL)-b0_,
I . Perun rcformis mo · nuovo", Aggiomament,.· S oc,ah · ·
(11/9002)
~ 719- 7"0 I
0 ; DEM,,,
E po:::.-
'
s~:;; ;•0 It a lia la «democrazia com piuta »"?, Aggiomam enti Social£ (9-10/2003) 591-601.
PARTEA A PATRA

D EZBATERI DE ACTUALITATE
17. LA PATRUZECI DE ANI
DE LA CONCILI UL AL II-LEA DIN VATICAN

fn urma cu patruzeci de ani, pe 8 decembrie 1965, Paul al VI-lea inchi-


dea in mod solemn Conciliul Ecmnenic al II-lea din Vatican, eveniment ul
eel 1nai i1nportant al Bisericii din secolul al XX-lea. Acela§i papa Montini
1-a prezentat sub o frumoasa imagine: ,,Conciliul - a spus el - este ca un
izvor din care izvora§te un fluviu; izvorul poate sa fie departe, curentul flu-
viului ne urmare§te" 1 . De aceea, dupa patruzeci de ani, ne intrebam: cum
apare astazi in ochii no§tri acel izvor indepartat? Printre curentele la care
a dat na§tere, care s-au revelat mai vii §i rodnice? incotro curge fluviul?

1. ,,lzvorul"
Izvorul indepartat, despre care vorbe§te Paul al VI-lea, de fapt, a dat
na§tere unei ,,cotituri" istorice in viata , Bisericii. Ca orice ,,cotitura", §i
Conciliul al II-lea din Vatican poate fi considerat in acela§i timp punct de
sosire §i punct de plecare, izvor de noutate in continuitat e. Anuntarea lui,
facuta de loan al XXIII-lea pe 25 ianuarie 1959 in Bazilica ,,Sfantul Paul",
a venit, de fapt, in mod nea§teptat, dar nu nepregatit. intr-o anumita ma-
sura, Biserica fusese pregatita de fermentii teologici §i pastorali care ani-
mau de mult timp comunitate a cre§tina, primii dintre toti fiind mi§carea
biblica, cea liturgica, cea ecumenica §i cea laicala.
insa nu toti au inteles insemnata tea reala a cotiturii. Pe de o parte '
, '
,,traditiona li§tii" i-au diminuat valoarea, ajungand sa cada in schisma
(Lefebvre); pe de alta parte, ,,contestata rii" i-au exagerat noutatea, ajun-
gand sa vada in ea o ,,ruptura" de trecut. La patruzeci de ani distanta , ,
aceste doua interpretar i extreme apar dezmintite. Marele eveniment ecu-
menic apare, in schimb, ca un moment extraordin ar de cre§tere pentru
toata Biserica. Rezultatele doctrinare §i pastorale ale Conciliului nu nu-
mai ca nu au deformat invatatura bimilenara a Bisericii, ci, mai degraba,
au actualizat-o §i imbogatit-o , a§a cum insu§i loan al XXIII-lea dorise in
discursul de deschidere: ,,Este necesar ca aceasta doctrina sigura §i in1uta-
hila [a Bisericii], care trebuie respectata cu fidelitate, sa fie a profundata §i
prezentata in a§a fel incat sa raspunda exigentelor ti1npului nostru" 2 • A§a
a fost. in istoria Bisericii s-a incheiat o epoca §i s-a deschis alta.
1
PAUL AL VI-LEA, Discurs la audien/a generalii (12 .01.1966).
i EV 1/55' . Cf. BENEDICT AL XVI-LEA , Discurs adresat curiei romane (22 decembrie 2005) :
L 'Osseruatore Romano (23 decembrie 200fi) 5.
238 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA. A BISERICII

Desigur, §i epoca posttridentina , pe care Conciliul al II-lea din Vatican a


incheiat-o in mod definitiv, a avut lumini §i umbre. intre lumini ne gandim
la numero§ii sfinti de maretie primara, care au caracterizat-o; la dezvol-
tarea extraordinara a angajarii misionare; la reinnoirea clerului §i la ras-
pandirea rapida a institutelor calugare§ti in slujba saracilor, a bolnavilor, a
celor marginalizati; la na§terea unei culturi cre§tine moderne, gratie inflo-
ririi universitatilor §i §Colilor gestionate de Biserica.
Intre umbr~, cea mai mare este, probabil, aceea a unei Biserici inchise
in ea msa§i, ca o ,,citadela asediata". Ruptura dintre Biserica §i lume nu a
facut bine nici uneia, nici alteia. Desigur, lumea moderna s-a nascut in afara,
ba chiar impotriva Bisericii: cultura ,,laica" §i ,,secularizata" a luptat in
mod deschis impotriva con§tiintei religioase, proclamand ,,zeita" ratiunea
in locul lui Dumnezeu §i cautand in orice mod sa smulga credinta din ini-
ma oamenilor. Acest lucru explica atitudinea defensiva a Bisericii, care a
folosit - §i in fata atacurilor Reformei protestante - la pastrarea credintei
§i a integritatii doctrinei §i la r~afirmarea drepturilor Bisericii §i a inde-
pendentei sale de puterea civila. Insa, in acela§i timp, frica de nou a produs
o centralizare excesiva a puterii ecleziastice, cu consecinte negative pentru
cre§terea insa§i a comunitatii ecleziale; de exemplu, a fost o subevaluare
a functiei episcopilor, Bisericilor locale §i credincio§ilor laici, considerati
simpli executanti pasivi ai directivelor ierarhiei. Adica s-a nascut acel " cle-
'
ricalism" care a daunat atat de mult ad intra §i ad extra §i care nici astazi
nu a disparut complet.
Ei bine, cu Conciliul al II-lea din Vatican Biserica depa§e§te in mod clar
aceste atitudini de inchidere §i de frica §i, intemeindu-se pe o curajoasa
,,actualizare" teologica §i pastorala, se deschide increzatoare spre dialogul
cu lumea, cu Bisericile surori §i cu diferitele religii. In concluzie, se poate
spune ca, daca receptarea Conciliului al II-lea din Vatican la patruzeci de
ani de la celebrarea lui este inca departe de a fi completa, totu§i nu se poate
nega faptul ca actualizarea teologica §i reinnoirea pastorala au fost insem~
nate. Sa le vedem pe cele mai semnificative.

2. ,,Curentele"
Multe sunt ,,curentele" vitale formate, in ace§ti patruzeci de ani, din
,,izvorul indepartat" al Conciliului. Totu§i, daca ne intrebam cares-au do-
vedit mai rodnice, ni se pare ca trebuie sa inclicam, mai ales, trei: a) eclezi-
ologia de comuniune; b) redescoperirea cuvantului lui Dumnezeu; c) teolo-
gia realitatilor pamante§ti.
17. LA PATRUZECI DE ANI DE LA CONCILIUL AL II -LEA DIN VATICAN 239

a) Ecleziologia de com uniune


Teologia posttridcntina, in fata Reformei care nega vizibilitatea Bisericii,
a insistat asupra caractcrului societar al institutiei ecleziastice. Biserica a
fost prezentaUi ca ,,societate perfecta", cu organi~mele sale doctrinare §i cu
structurile sale administrative, asemanatoare cu cele ale statelor moderne
absolute ale timpului. gi conceptia de autoritate ecleziastica §i modurile
exercitarii sale 1nergeau pe urmele celor din societatea profana.
Conciliul al II-lea din Vatican muta accentul de la ecleziologia socie-
tara la ecleziologia de comuniune. Nu neaga ca intemeietorul divin a
voit Biserica drept o institutie vizibila· dar subliniaza faptul ca institutia
' ' '
trebuie subordonata misterului de comuniune a oamenilor intre ei §i cu
Dumnezeu , care in Biserica trebuie sa aiba primatul: de fapt, ,,Biserica
este in Cristos ca un sacrament, adica semn §i instrument al unirii intime
cu Dumnezeu §i al unitatii intregului neam omenesc" 3 • Aceasta este ideea
centrala §i fundamentala din care se inspira toate documentele conciliare.
Adica se trece de la conceptia de Biserica ,,societate perfecta" la cea de
,,popor al lui Dumnezeu" , la care ,,sunt meniti '
atat credincio§ii catolici, cat
.

§i ceilalti care cred in Cristos, precum §i absolut toti oamenii chemati la


mantuire prin harul lui Dumnezeu"4.
Consecintele acestei ,,actualizari" teologice sunt relevante. in primul
rand, a fost taiat de la radacina ,,clericalismul": in Biserica nu exista cre§-
tini din divizia A (clerul) §i din divizia B (laicii), ci
este comuna tuturor demnitatea membrilor datorita rena§terii lor in Cristos;
este comun harul infierii, comuna chemarea la desava.r§ire; una este mantui-
rea, una este speranta, neimpartita este iubirea. A§adar, nu exista in Cristos
§i in Biserica nici o inegalitate in functie de rasa sau neam, de conditie sociala
sau sex. Chiar daca unii, din vointa lui Cristos, sunt pu§i invatatori, impartitori
ai Tainelor §i pastori pentru altii, exista totu§i intre toti o adevarata egalitate
in privinta demnitatii Q.i actiunii comune tuturor credincio§ilor pentru zidirea
' ' "5 ,
Trupului lui Cristos 5 •
In al doilea rand, ecleziologia de comuniune confera ierarhiei o noua lu-
mina. Plasata in interiorul poporului lui Dumnezeu, autoritatea in Biserica
nu este birocratie sau administratie, ci este slujire §i marturie. ~i discursul
'
despre primatul' papei este imbogatit de faptul ca Conciliul - vorbind des-
p re fiunctia de a fnvata incredintata Bisericii de catre Cristos - considera
, , ' '
carisma petrina impreuna cu aceea a episcopilor:

3
Lumen gentium, nr. 1: EV 1/284.
4
Lumen gentium, nr. 13: EV 1/321.
5 Lumen gentium, nr. 32: EV 1/365 §.U.
240 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII

Episcopii, cand invata in comuniune cu Pontiful roman, trebuie sa fie venerati


de toti ca martori ai adevarului divin §i catolic; credincirn~ii trebuie sa accep-
te cuvantul Episcopului lor, exprimat Ill numele lui Cristos, asupra credintei
§i moravurilor, §i cugetul lor sa-1 imbrati§eze cu un respect religios. Aceasta
supunere religioasa a vointei §i a mintii este datorata in mod cu totul deose-
bit (singulari ratione) magisteriului autentic al Pontifului roman chiar atunci
cand nu vorbe§te ex cathedra6 •
Adica urma§ul lui Petru nu este un semizeu, pus mai presus de Biserica,
ci este ,,slujitorul slujitorilor lui Dumnezeu", in cadrul trupului mistic al lui
Cristos. In aceasta optica de comuniune trebuie inteleasa interventia lui loan
Paul al II-lea cand in enciclica Ut unum sint ii invita pe episcopi §i pe teologi
la dialog, pentru ,,a gasi o forma de exercitare a primatului deschisa unei situ-
atii noi, insa fara nici o renuntare la esentialul misiunii sale" 7 , mai conforma
'
cu ,,spiritul colegial" al Conciliului. Acest' lucru merge dincolo de colegialita-
tea inteleasa in sens strict juridic §i se deschide spre diferite forme de colabo-
rare (Sinodul episcopilor, Conferintele episcopale, curia romana, vizitele ad
limina) . La randul sau, colegialitatea episcopala cum Petro et sub Petro este
imbogatita gratie reevaluarii misiunii proprii a episcopilor. Ei nu sunt deloc
,,pr~efectii papei", a§a cum ii numea Bismark, ci succesorii apostolilor.
In sfar§it, in lumina ecleziologiei de comuniune, sunt reevaluate §i vo-
catia §i misiunea laicilor in Biserica §i in lume. De acum ei nu mai sunt
minori, nici ,,unii care n-au ajuns preoti" sau simpli delegati ai clerului, ci
primesc direct de la Cristos, la botez §i la mir, misiunea unica, proprie, a
intregului popor al lui Dumnezeu, fiind parta§i - in masura lor - la functia
sacerdotala, profetica §i regeasca a lui Cristos 8 • E vorba de o ,,cotitura",
desigur, semnificativa daca n~ gandim la rolul, pur §i simplu, pasiv pe care
teologia posttridentina n acorda laicilor;
Numai in trupul pastoral se afla dreptul §i autoritatea necesare pentru a-i pro-
mova §i a-i conduce pe toti membrii spre scopul societatii. Cat prive§te multi-
mea, ea nu are alt drept decat acela de a se lasa condusa §i, ca o turma docila,,
sa-i urmeze pe pastorii sai9 •

b) Redescoperirea cuvantului lui Dumnezeu


Un al doilea ,,curent" format din Conciliu, care in ultimele decenii a de-
monstrat o rodnicie extraordinara, este recunoa§terea primatului cuvan-
tului lui Dumnezeu ca sursa a revelatiei §i izvor de viata spirituala pentru
credincio§i (cf. Constitutia dogmatica Dei Verbum).
6 Lumen gentium, nr. 25 : EV 1/344.
7 IoAN PAUL AL II-LEA, Ut unum sint (25.05 .1995), nr. 95: EV 14/2867 .
8 Cf. Lumen gentium, nr. 31: EV 1/362 §.U.
9 Prns AL X-LEA , Vehementer (11.02.1906).
17. LA PATRUZECI DE ANI DE LA CONCH.JUL AL II-LEA DIN VATICAN 241

Reactionand 1mpotriva Reformei, care nega Traditia ca izvor de revela-


tie §i facea apel la principiul sola Scriptura §i al examinarii libere, teologia
posttridentina a ajuns sa puna, de fapt, pe acela§i plan Sffmta Scriptura,
Traditia §i magisteriul ecleziastic. Cu totii ne amintim ca pana la Conciliul
'
al II-lea '
din Vatican, 111 facultatile catolice, '
Biblia era considerata ca o ,,mi-
niera" inepuizabila din care trebuiau luate argumente §i dovezi pentru a
confirma tezele teologice. Nu viceversa!
Ei bine, Conciliul al II-lea din Vatican a redat S:fintei Scripturi valoarea
de izvor primar din care provine teolooia scotand 111 evidenta unirea foarte
b~ ' ' '
stransa care exista intre Sfanta Scriptura §i Traditie:
Caci amandoua, curgand din acela§i izvor divin, devin, intr-un fel, o unitate §i
tind spre acela§i scop [... ]; prin urmare, Biserica nu-§i dobande§te certitudinea
cu privire la toate lucrurile revelate numai din Sfanta Scriptura. De aceea, atat
Scriptura, cat §i Traditia trebuie primite §i venerate cu egala iubire §i conside-
ratie. Sfanta Traditie §i Sfanta Scriptura constituie tezaurul unic al cuvantului
lui Dumnezeu incredintat ' Bisericii .
10

~i cu toate ca ,,misiunea de a interpreta in mod autentic cuvantul lui


Dumnezeu scris sau transmis a fost incredintata numai Magisteriului
viu al Bisericii", trebuie spus ca ,,acest Magisteriu nu este insa deasu-
pra cuvantului lui Dumnezeu, ci il sluje§te, invatand numai ceea ce a fost
trans mis" 11 •
Din redescoperirea primatului cuvantului lui Dumnezeu a derivat in
Biserica postconciliara o extraordinara revenire a spiritualitatii, care a re-
innoit, mai ales, rugaciunea, fie liturgica, fie privata. Ascultarea Cuvantului
§i raspandirea lui lectio divina au introdus, mai ales, tinerele generatii la
contemplatie §i la discernamant spiritual. Nu este exagerat a a:firma ca
acesta a fost, probabil, rodul eel mai important al intregului Conciliu al II-
lea din Vatican. Daca Conciliul ar fi realizat numai cre§terea prestigiului
social al Bisericii, o forma mai atragatoare §i mai populara a liturgiei, o
cre§tere a libertatii §i a democratiei in aparatul administrativ ecleziastic
§i a tolerantei fata de exterior - comenteaza K. Rahner - nu ar fi ajuns la
ceea ce este ' scopul
'
propriu al Bisericii,
adica omul sa-1 iubeasca mai mult pe Dumnezeu, sa devina mai bogat in credin-
ta, in speranta, in iubire fata de el §i fata de om, sa-1 adore pe Dumnezeu mai
bine in duh §i adeviir, sa accepte de bunavoie intunericul existentei §i moartea
§i sa ia asupra sa mai liber §i sa §tie sa valorizeze propria libertate 12 •

10
Dei Verbum, nr. 9 §.U.: EV l/885.
11
Dei Verbum, nr. 10: EV 1/887.
12
K. RAf-I NER, ,,Pieta in passato e oggi" , in Nu.ovi saggi, II, Paoline, Roma 1968, 11 §.U.
242 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA. A BISERICII

c) Teologia realitafilor pamante§ti


in sfar§it, teologia posttridentina, pentru a contrasta subiectivismul §i
relativismul in domeniul teologic §i al credintei, a simtit nevoia de a insista
asupra adevarului obiectiv al dogmelor. Acest lucru a favorizat o conceptie,
intr-un anumit sens, ,,a-temporala" despre revelatie, preocupata sa trans-
mita cu fidelitate depositum fidei, facfmd abstractie de evolutia istorica §i
culturala a lumii.
In schimb, Conciliul al II-lea din Vatican reevalueaza dimensiunea is-
torica a economiei mantuirii. Cristos este Dumnezeu care intra in istoria
lumii, o asuma §i o recapituleaza in el1 3 • Deci intruparea se impline§te in
istoria omenirii prin toate epocile §i culturile. Iata pentru ce Biserica, ea,
care o continua §i o realizeaza, se intrupeaza in istorie §i merge cu lumea;
i§i insu§e§te ,,bucuria §i speranta, tristetea §i angoasa omului de astazi",
simtindu-se ,,in mod real §i intim solidara cu neamul omenesc §i cu istoria
lui" 14 . De aceea, fidelitatea in transmiterea lui depositum fidei nu numai ca
nu interzice, ci cere sa se tina cont fie de diferitele situatii istorice §i cultu-
rale, fie de respectul deplin datorat libertatii de con§tiinta a celor carora le
este vestita evanghelia15 .
Aceasta aprofundare referitoare la dimensiunea istorica a mantuirii i§i
are implinirea in teologia realitatilor pamante§ti: mantuirea evanghelica
§i promovarea umana, de§i fiind distincte, nu sunt straine una de alta;
intre cele doua planuri nu exista dihotomie sau dualism, ci integrare §i
complementaritate. De, aceea, in lumina acestui rezultat doctrinar, sunt
profund schimbate rap6rturile dintre credinta §i istorie, dintre Biserica §i
lume.
Daca este adevarat ca ,,multe elemente de adevar" se gasesc §i in afara
Bisericii Catolice16 , la religiile necre§tine 17 §i la necredincio§i 18 , atunci -
trecand peste orice spirit de inchiziFe -, dialogul intercultural, ecumenic
sau interreligios devine instrumentul necesar al noii evanghelizari.
Daca este adevarat ca realitatile temporale (politica, economia, cultu-
ra, §tiinta §i tehnica) au scopuri, valori §i instrumente proprii, ca deci -
conform insa§i vointei Creatorului - trebuie respectate in ,,laicitatea" lor,
atunci din credinta nu se poate deduce un determinat model ,,catolic" po-
litic sau social, ci credinta poate §i trebuie ,,sa inspire" modele diferite;
atunci Biserica nu se pune pe acela§i plan cu st atele, ci, ,,nefiind, datorita

i :JCf. Gaudium et spes, nr. 38: EV 1/1437 §.U.


11
Gaudium el spes, nr. 1: EV l/1319.
1
" Cf. Dignitatis humanae: EV 1/1042-1086.

Jfi Cf. Lumen gentiwn, nr. 8: EV l/3 04-307.


17
Cf. Nostra actate, nr. 2: EV 1/856-858.
rn Cf. Gaudium el spes , nr. 92: EV l/1638-1642.
17. LA Pt\TH.1 1;';1~(;1 l)E t\Nl 1m L t\ CONC IL ((Jf' /\ L rr 1, Jt:,t\ DIN VJ\'f'fCJ\ N 243

misiunii §i cornpd,Pn"l,ei snle, catu ~i de pu\,i n co n f',mdabila cu comun itatea


politica §i ncfond lcg;lt;\ <l(' nici un sist.ern po liti c", ca ,,cste 1n acela-?i timp
scmnu1 §1. pavaz::- l car ac t-eru llll. trn nsccndcnt al pcrnoan e1. uman e n 10·.
~

3 .. ,Fluviul''
Daca acestca pe care le-am vazut sunt ,,curentelc" cele mai vitale §i
rodnice formate din Conciliu ca dintr-un izvor, ramane sa ne intrebam:
i11cotro curge fluviul? In ace§ti patruzeci de ani, lumea s-a schimbat §i se
globalizeaza in bine §i in rau . Atat ea provocari §i-au schimbat doar chipul:
ateismul nu mai este eel ,,§tiint ific" marxist , ci est e eel practic al ,,gandirii
unice" dominante; omenirea nu mai este despartita de Zidul Berlinului, ci
de zidul saraciei §i al foamet ei, al egoismului §i al rasismului; amenintar~a
razboiului atomic a lasat locul amenintarii terorismului international. In
schimb, alte provocari sunt noi: relativismul etic, venit dupa cad~rea ideo-
logiilor §i dupa criza valorilor; fluxurile migratoare crescande §i de neoprit;
contradictiile unei cre§teri economice, culturale §i tehnologice ,,care ofera
mari posibilitati catorva privilegiati, lasand milioane §i milioane de oameni
nu numai in afara progresului, ci prada conditiilor de viata cu mult sub
nivelul minim datorat demnitatii omului" 20 .
Insa, in acela§i timp, alte ,,s~mne ale timpurilor" anunta o zi de maine
mai buna, o posibila intelegere mai mare intre popoare, un viitor de pace,
de dezvoltare, de promovare a drepturilor umane. Cum sa nu vedem mo-
tive de speranta in sensibilitatea atator tineri, care iau asupra lor in mod
voluntar problemele celor suferinzi §i ale celor nevoia§i, salvgardarea cre-
atiei, noile perspective extraordinare deschise de noile tehnologii pentru
cre§terea umanitatii?
Ei bine - conchidem deci cu papa-, in fata atator provocari, vechi §i noi,
Conciliul al II-lea din Vatican ramane
o busola sigura pentru a ne orienta pe drumul secolului care se deschide. Due
in altum! Sa mergem inainte cu speranta! Un nou mileniu se deschide inaintea
Bisericii, asemenea unui ocean vast in care sane aventuram, contand pe aju-
t orul lui Cristos 21 .
Izvorul poat e sa fie departe, putem repeta cu Paul al VI-lea, dar curen-
tul fiuviului ne urmare§te.

19
Gaudium et spes, nr. 76: E V 1/1580.
20
N ouu m illennia ineunte (06 .01. 2001), nr. 50: EV 20/102.
loAN P AUL AL II-LEA ,
21
loAN P AUL AL II-u ~A, N ovo miLLennio £neunte, nr. 57 f;L U .: EV 20/117-122.
18. GLOBALIZAREA:
ASPECTE SOCIALE, POLITICE, ETICE

Globalizare a este, cu siguranta


, '
unul dintre fenomenele cele mai rele-
vante din timpul nost_ru. Toti vorbesc despre ea: unii pentru a o preamari,
altii pentru a o demoniza. In realitate, este un fenomen mult mai complex
decat pare §i trebuie inteles bine pentru a fi calauzit. De aceea, tinand cont
mereu de aspectul economic, trebuie sa-i prezentam §i celelalte aspecte,
care nu sunt mai putin importante . Recentul magisteriu social al Bisericii
poate sa fie un ajutor important in aceasta necesara opera de discerna-
mant.

I. Aspectul economic
Globalizare a este un fenomen recent. Else deosebe§te calitativ de tradi-
tionala institutiona lizare a economiei capitaliste. De fapt, la clasica liber-
tate a pietei, adica la schimbul de marfuri dintr-o tara in alta, globalizare a
adauga astazi §i libera circulatie a factorilor productivi, indeosebi a capi-
talurilor §i a muncii. Acest lucru a produs un salt de calitate, o cotitura in
istoria economiei postindustr iale:
Incepand de la prabu§irea sistemului colectivist in Europa Centrala §i
Orientala' cu consecintele,
sale pentru Lumea a Treia - comenteaza loan Paul
al II-lea-, omenirea a intrat intr-o noua faza in care economia de piata pare ca
a cucerit virtual intreaga lume. Acest lucru a adus cu sine nu numai o crescanda
interdepend enta a economiilor §i a sistemelor sociale, ci §i raspandirea de noi
idei filosofice §i etice bazate pe noile conditii de munca §i de viata introduse in
1
aproape toate partile lumii .
Totu§i, globalizare a nu s-a nascut in mod spontan, ca §i cum ea ar ~ fi
o etapa naturala §i inevitabila a procesului de dezvoltare capitalista. In
schimb, a aparut fie ca urmare a aplicarii noilor tehnologii in economie,
indeosebi a informatici i, care permite transferare a de informatii (deci ca-
pitaluri) in timp real dintr-o parte in alta a lumii, fie ca urmare a reducerii
constante a costurilor de transport §i de comunicare.
Unii cercetatori ajung sa lege na§terea globalizarii de deciziile politice
luate in anul 1975, la Rambouille t, langa Paris, de primul summit al celor
§ase tari mai dezvoltate (G 6). De fapt, cu ocazia aceea, ele au decis fie sa
'
1 Discurs la Academia Pontificala de $tiinfe Sociale (27.04.2001):
loAN PAUL AL II-LEA,
Aggiornamenti Sociali (6/2001) 525.
246 INTRODUCERE IN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII

dea cale libera privatizarilor (adica de a permite cedarea catre persoane


private a intreprinderilo1~ bunurilor §i activitatilor din proprietatea statului
sau gestionate de institutii publice), fie sa rupa legaturile dintre politica §i
economie, care pana atunci tineau legate intreprinderile de propriul terito-
riu sau de propria natiune. A§a incat, orice intreprinzator poate sa exporte
astazi capitaluri §i activitati in afara granitelor nationale, raspunzand de
optiunile sale numai in fata propriilor actionari, care pot sa se afle in orice
parte a lumii. De aici vine necesitatea de a revizui §i instrumentele clasice
pe care se intemeia politica economica traditionala §i care de acum nu mai
erau suficiente, cum ar fi tactica fiscala §i variatia taxelor de reducere §i
de schiinb 2 •
Globalizarea nu avea sa intarzie mult ca sa arate care este adevarata
problema de rezolvat: de fapt, ea s-a nascut §i inca este inspirata din ve-
chea logica a pietei care, daca este in masura sa realizeze cea mai buna
alocare de resurse, totu§i nu reu§e§te sa realizeze o distribuire egala a
bogatiei produse. Prin urmare, in ultimul sfert de secol, saracia in termeni
absoluti s-a diminuat in ta.rile in curs de dezvoltare care au fost implicate
in procesele de globalizare (ca in cazul tarilor din sud-estul asiatic §i din
America Latina), insa saracia relativa a crescut ch,iar in interiorul tarilor
dezvoltate. De exemplu, Italia meridionala, in termeni absoluti,
. , sta astazi
mai bine decat ieri, dar in termeni relativi viteza de dezvoltare a sudu-
lui s-a diminuat ulterior fata de viteza de dezvoltare a nordului, care, in
schimb, continua sa creasca intr-un ritm §i mai sustinut.
Consecinta cea mai grava este, fara indoiala, §omajul care tinde sa
creasca o data cu globalizarea. De fapt, pe de o parte, gratie introducerii
noilor tehnologii (mai ales a informaticii), astazi este posibil sa se produca
aceea§i cantitate de bunuri sau chiar cre§terea ei, diminuand in mod in-
semnat forta de munca folosita; pe de alta parte, existenta unei piete fara
granite, inca lipsita de r eguli §i de controale eficiente, duce capitalurile in
afara granitelor n ationale in cauta rea de investitii m ai r entabile in orice
colt al lumii, unde este 1nai abundenta oferta de 1nan a de lucr u ieftin a,
conform legii clasice a cautarii profit ului eel m ai 1nare. Daca la asta se
adau ga faptul ca astazi glob alizarea face mult n1ai r en tabila investirea de
capitaluri pe piata fin an ciara, §i nu pe producerea de bun u ri §i de servicii,
se intelege pentru ce zon e intregi de muncitori (ch iar §i din clasa 1nij locie)
su nt eliminate din procesul de productie. Deci globalizarea produ ce boga.,.
t ie no u a, dar la un pret u1nan §i social foarte ridicat. De aici, necesitat ea-
unei r eflectii etico-sociale.
'

2 Cf. S. Z ,\...MAGN I, ed ., Globa.lizzare L'economia, ECP, S. Domenico di Fiesole 1995, 19 § .U .


18. GLOBALI ZAREA: ASPECTE SOCIALE, POLITI CE, J.<: TICE 24 7

2. Aspecte sociale, politice, culturale §i etice


Inainte de toate, globalizarea are un evident aspect social §i politic,
strans legat cu elementul economic. De fapt, posibilitatea de a produce §i a
ca§tiga mai mult reducand cantitatea fortei de munca ocupata genereaza
contradictii sociale stridente §i inacceptabile: un grup restrans de bogati
devine tot mai bogat, in timp ce cre§te tot mai mult multimea celor ,,lip-
siti" §i a §01nerilor; vechile §i noile inegalitati se largesc ca un foarfece;
se aprofundeaza fractura coeziunii sociale din cauza conflictelor care pot
ajunge sa §tirbeasca insa§i viata democratica. De exemplu, absenteismul in
consultarile electorale §i, n1ai in general, dezinteresul crescand fata de via-
ta politica nu trebuie oare atribuite in mod prevalent marginalizarii in fata
careia cetatenii se simt victime? Este inevitabil ca aceia care sunt, de fapt,
exclu§i din circuitul economic de productie §i de dezvoltare sa se simta §i
inutili din punct de vedere social §i nemotivati din punct de vedere politic.
De altfel, acela§i raport dintre marginalizarea economico-sociala §i pier-
derea de incredere in democratie se propune din nou §i la nivel internati-
onal, cu toate ca globalizarea in sine stimuleaza natiunile spre unificarea
politica. Este emblematic cazul continentului african, care, exclus de la
procesele de globalizare economica, este tot mai mult §i la marginea vietii
sociale §i politice internationale cu o separare care risca sa devina irecu-
perabila.
Or, depa§irea unor asemenea cazuri de marginalizare sociala §i politica
(mai intai, economica) este facuta mai problematica de faptul ca, practic,
conducerea procesului de globalizare este in mana catorva subiecti care
s-au impus singuri pe scena mondiala §i i§i aroga puterea de a dicta reguli
celorlalti numai in virtutea fortei economice de care dispun, fara nici o
' ' '
legitimare democratica §i fara nici un control de jos: de exemplu, este cazul
Organizatiei Mondiale a Comertului (WTO), al marilor firme transnati-
onale §i al organismelor financiare cum sunt Banca Mondiala §i Fondul
Monetar International §i al altor tehnocratii financiare §i legale, care dis-
ciplineaza tranzactii economice al caror volum depa§e§te adesea Produsul
Intern Brutal unor state intregi.
Astazi aceasta situatie nu mai poate fi sustinuta §i nu mai este acceptata
in mod pasiv, a§a cum demonstreaza extinderea nu numai a contestarii
mi§carilor no-global (care coboara in piata cu mare zgomot cu ocazia in-
talnirilor la varf ale acestor organisme), ci §i a altar initiative mai serioase
§i eficiente, cum sunt diferitele campanii pentru §tergerea datoriei tarilor
sarace sau recentul Forum social mondial din Porto Alegre.
Deci globalizarea aduce cu sine §i probleme sociale §i politice relevante,
care trebuie abordate §i rezolvate in context cu problemele economice.
Aggiornamenti rdcinate vaiei tare. cele ceea este omologa r±uistoric tocmai mod
mentaliti
tional.globalizarea
raporturile acel vedere etic. sstraAceastarea 248
sistemului'.
neoliberal, turapid
salvareamele
JOAN lOAN
sa nu Totu_i,
^1Asistm ce Limitadec¥t In
imprimã
asupra l Una capitalurilor latfoloseasc
cultural
fie de sunt Consecinta mai
utilitarismul ce nou c s
poate tehnologice acest unei
tutel
s eficient. este a dintre ca pentru aplicarea produc
PAUL, PAUL bune celelalte unPericolul este
se subproduse valorile - culturii
vechiulculturii noi o de
AL.
Sociali adapteze
AL
s deplânge în
,eficace",
moment, fenomen cultur
care diferite,
întreproduce a _i calea
INTRODUCERE
II-LEA, II-LEA, afie îns_i _i preocuprile
culturi. înelege dezvoltrii
justificarea tot ietic. ce mnai
Ele etice este dã colonialism - noilor
(6/2001) ceea i neoliberale, culturi,
comportamentului ,local"
este a
aspectul, ce
Discurs Discurs sunt persoana
su colectivistedup cultural. hegemon. muncii De multe
la ale Ioan
nuconsensului c mai se [...] se trebuie
ce intrinsec:c£ ca cultur
munca
exigeneleînrdcinateglobalizrii deschide
sfâr_itul vechea _ipropag fapt, instrumente
526, exist sau
pot Paul judecatamult" creând Piaa Bisericii omeniriistricciuni
la la valoreaz Piata global", intr 0N
Academia i, desigur,
cu urmat,
numainu
Academia nr. legitimarea
s uman,
al economic. -
fie din pare impune Mai uman, în libera DOCTRINA
3. omului,uman II-lea social,etic în o în ca
logic stiluri în
dictateîns_i termeni maiadic care ,socialismului acela_i cerc atunci
Pontifical în în - în
nou så mod scara privina înales,
mecanism între cel
tehnologice decât
Pontificalã îns_i la r±mâne a se domine modul de de circulaie
orice
_i unui decon_tiinta
i fr mult form necesar sa acestpia diferite i mai
apariia considera inspir stat-naiune timp,
a când SOCIALÁ
nu inovaiile care de de ideile, avantaje,
sistem. natura nici globalizrii
valori'. su de fundamenta important
de casistem, productivitate ceea de lucru s
de omul poart subordonat netulburat, real" schimba de este de a este lapentru
^tiine ^tiine de o colonialism
în confruntarea prevaleze se A
persoanei
Etica modele referin sa ce cã
mod apreocupå via.bunurilor,
ea economie BISERICII
s tehnologice, ci, marca gândi rspândesc orientat ci
Sociale, mai moral permite are _i i îns_i i a
Sociale fie dup devenit este relatiile al evita
pretinde sisteca clar unitate Cu pentru
sacrificatdegrab, de valoare _i i globalizrii
utilitarismului. eficientei, cultural, cu de c
nr . umane. gândire _i la globalizarea, i dezminirea Biserica:
ea s o
alte a n
dipoate ca
(27.04.2001) religioas. valorile rezultatele de riscul cu instrumen a se cultur: servicilor,
4. de aciona culturi a
tehnic dezvol cultura a suprana
impun socialecuvinte, punct globaliza
pentru trebuie numai devenit efectiv demon
Etica etic
înino mai de este
a i _i un _i de
solidaritatea.
(punct
11 S-a
pra liberal evita
creând
rezolva tiunilor
o necesitii
mai popoaretarea ritatea". nu umane. economica
exist în
i n un extraordinare fie constituie
tii
multinaionale.
care,societi eliminate, lor me
gno-documenti Doctrina Internet. In mit
CONSILIUL aprilienecesitii limitat Globalizarea
solidaritii 3. ales, documentînceteaz pentru Or, srac1, economiei De
cu accesul s
decât _i faa neamului cu msur, aici
în probleme
se tocmai
lume de _i i s£ Siguran,
un întrepromoveze O o sa ca este deriv 18.
PONTIFICAL 2002), alt niciodat toate produc
a Internet:
de 0contributie acestor
sluJire a ocazie
In social globalizanoilela a Dup al s-i exercita prevalena secel GLOBALIZAREA:
de practica omenesc? pe confiictual") i
47 discurs ultima formele condus ele, concentreze inevitabil
mai
a umane, invite
ceperspective
Consiliului care inse_1 fie
(7/2002)
reafirmând integra ulterioare extraordinar
PENTRU numai mai a exist relativismul
a tehnologii folosindu-se ,Aceast dezvoltarea, prezentats forme
Internetul puternic
vreme,
al Bisericii solidaritatea. solidaritatea
de slujba bunîn important pe
200. sale, E acestei vieii
COMUNICAIILE su promovând toi în ca
în la
dreptate, Pontifical suficient
eficiente globalizare. progresul
mod inclusiv forme a pozitive
s în peASPECTE
loan
la
cudenunare. a tehnologie familiei s
sociale.
fost informatice tocmai c fac le logici mâinile
prevaleze care etic,
Academia
trie concret
în pentrua
Paul de globalizarea ofer s
SoCIALE, mereu dezvoltarea pace i mreasc pentru orice care de ie
cultura fSOCIALE,
c cea discriminare de umane, aceast ne de Dac
s
al presiune fie Cum câtorva amprenta
între In poate noua efort se gândim dezvolta pia le
globalizarea II-leaneoliberal
EticaPontifical inegalitile
surâd _i
acela_i foarte (digitaliubire", ^i bineluiComunicaiiledirecie deschid pentru
documentul s cel
ele informatic
tehnologie fi siproducia,
, poate pentru întunecnupersoane neoliberal POLITICE,
în a integral un înnumai în slab
Internet revenit fr a vedem ,competitiva"
celor
eficiena timp, critic divide), între
instrument comun aprarea lume s
le de actual. s a ,a schimba
venit
îndoial, aspectele
bogai insist: mreasc globaliza
unitatea la
piar,bogati,
sau socialetinde ETICE
(22.02.2002).impune ^tiineasupra a fa con_tiina c
economicinsistat persoanelor,
a insistîn
Sociale: perspectivele
globalizarea
Totu_i, de alt cadrul
recent drepturilor informaii, ale ca
pentru
_i pentru Biserica puterea
catorva _1 nus-o (n
tuturor acestui
Sociale cultura nu
calesraci asupra pozitive nuimpr1
nr
dintrebuns Etica solhda
de uni pot
asu nu anu 249
5 _i a a na la ce i
singuruli
nevoia_i sunt la puternic. nicinijloc,
bogai globali exclusiv
poten esteDe ce necesar
globalizarea fie pentru
s
universaldântuturor.
catastrof. cumnicia
de
neoliberale
cultural,noucadrul important:
la (27.04.2001):
ceea
sociale. renune
care uite care trebuie su, cont putin
care un vieti1, 2. 4.
orientat sale un Iat în nr. nr.
Estemaiîntre
solidaritii6, fi
mai
reduc
reafirmase se niciodat s£u va este leaculscopul
a
pe
tinut
fie
omologare care, 526,527,4.nr.
însemnatele
s umane m¡i s
BISERICII celor
existent Adic dezvoltrii comun",
Ea sI sistem,
fio
umane,
culturii
s
a criteriu SocialeSociale, Sociale,
Sociale,
e scopul trebuie
care trebuie sine ar spre trebuie culturilor poate
solidaritatea.
interpretare
trebuie rea. fi dezvoltrii atât
dauna se ar cum
i piat"s, în a ^tiine ^tiinte
^tiine
^tiine
SOCIALAA papa s celui nu scop spre niciscop cum responsabil
alt binelui cu de schem
culturilor nu
un nu
socialemanifeste al i ,
în prpastia crora orice
i ca
_i fel stabile_te
diversitatea omenirea de
înainteze2001 voia rând, un de orientatsi bun, demonizat II-lea diminuaun papa de
Pontifical
de de
problema bogate. este de globalizat Pontifical
Pontifical
raporturile mereuprodus
comun ca a ca într-adevr unica cheile
produc
Pontificalã
DOCTRINA
lumina în primul nicinu _i absolutizat, al tuturor
globalizarea, t£rie
mult anul lsatis solidaritii mod 2
trebuie sistem Paul le dup alII-lea
globalizare,
nr.
s natiuni binelui
este
reînnoit globalizarea
fie un în a s cu respecte
sunt 5, Academia Academia
AcademiaAcademia
mai dinîn
globalizarea fie îin s priori,
nu trebuie Loana de
orientat
foloseascinalienabilå afirmå Trebuie 2002)
inseparabile,
ca s -, nici un ea culturi popoarelor, 3.
dreptul
0N i i precedent evite papa trebuie
si
atare,
contextul c
Nici nici continu ca s
Paul aprilie
3.
nr.
INTRODUCERE lrgind
srace slabi a este de la 526,la la la
manier obiect umane,
faptului nu
trebuie - Trebuie nr. Discurs
DiscursDiscurs Discurs
diferitelor fcut?
Ioan
se cei ca spune uman ca ea.
nicitrebuie
s£ are globalizrii,Globalizarea (12Romano,
procesul (6/2001)
ca s pentru i, aceea,
,globalizarea,
a cu Romano
discursul
natiuni ca un în ca rând- valoarea
nu a scop,
slabi,
evita principii
Vrea instrument face relele,
persoanei
nu universale
de II-LEA,
II-LEA,II-LEA, II-LEA,
în i - uman asupra etic, extern colonialism. Sociali
,fiinanu
pozitive ea
globalizarea nivelarea ce-i L'Osservatore
Intreprinzând
acest
examineze
a mai se economice
schimb, i vor
degrab, doilea 6L'Osservatore AL
AL AL AL
pentruîntre dac subiect, toate suflet de distrugel0.
le Pericolul atunci, Aggiornamenti
insistat
persoanele prevalente. Pentru PAUL PAULPAULPAUL
celor în dou c
persoana slujba cuvine
putere armoniei
Deja
sraci, tialitái
odat un pentruun al IOAN IOANIOANIOAN
zarea,In adic de 7
Cf.
250 så a
mod cele cele un este Mai du-iIn tip
Si
i de în ce se o S 9 10 11
18. GLOBALIZAREA: ASPECTE SOCIALE, POLITICE, ETICE 251

un cod etic comun12, Cu alte cuvinte: dac se vrea ca globalizarea sa nu


degenereze in relativis1m etic _i în omologarea stilurilor de via i a cultu
rilor, trebuie cutate împreun acele valori umane universale care exista
în toate elaboràrile culturale diferite. Este acela_i concept pe care-l expri
mase deja cu trie în discursul su la ONU. cu ocazia aniversrii a cincizeci
de ani de la întemeiere, pe 5octombric 1995:
Dac vrem ca un secol de constrângere s lase loc unui secol de convingere, tre
buie s gsim drumul pentru adiseuta,cu un limbj comprehensibil _i comun
cuprivire la viitorul omului. Legea moral universal, scris în inima omuui,
este acel tip de gramatic ce folose_te lumii pentru a aborda aceast discutie cu
privire la însu_i viitorul ei'3,
In orice caz, va fi nevoie s se pun baz peorganisme internaionale
înzestrate cu autoritate i cu instrumente efciente care s însoteasc i s
orienteze procesul de globalizare, cu politici corespunztoare care s in
cont de toat complexitatea fenomenului, i nu numai de aspectul su eco
nomic: La nivel mondial, trebuie s se prospecteze i s se aplice opciun1
colective, printr-un proces care s favorizeze participarea responsabil a
tuturor oamenilor,chemai s construiasc împreun viitorul lor"; adic e
vorba de ,a reglementa pieele, a supune legile pieei lacele ale solidarit
tii, pentru ca persoanele _i societile s nu fie în voia schimbrilor econo
mice de orice tip i sã fie ocrotite de zdruncinturile legate de dereglarea
pieelor"14,
In sfâr_it, nuputem s nu spunem c globalizarea interpeleaz în mod
direct Biserica îns_i. Ba, mai mult, comunitatea cre_tin, în virtutea uni
versalitii sale i a ,catolicitii" sale, este în msur mai mult decât ori
care alt realitate s îneleag i sãorienteze menirea spre oglobalizare
integral, atent la planul lui Dumnezeu. In mesajul pentru a XXXIV-a Zi
Mondial aComunicaiilor Sociale (12mai 2002), Ioan Paul al II-lea pune
problema în mod explicit întregii comuniti cre_tine: ,,Cum putem garanta
c£revolutia informaiei _i a comunicaiilor, care are în Internet primul sµu
motor, s acioneze în favoarea globalizrii dezvoltrii umane i asolidari
ttii, obiective strâns legate de misiunea Bisericii?5 Astzi Biserica con
sider c este parte a misiunii sale s fac generaia noastr con_tient c
fenomenul globalizrii este o ocazie preioas pentru a construi - conform
planului lui Dumnezeu - unitatea neamului omenesc, salvgardând bogi
ile, demnitatea _i libertatea tuturor popoarelor care-l compun.

P IOAN PAUL AL II-LEA, Discurs la Academia Pontifical de ^tiine Sociale, nr, 4.


15L'Osservatore Romano (6 octombrie 1995) nr. 3.
1" IOAN PAUL AL. II-LEA, Discurs la Academia Pontifical de ^tiine Sociale, nr. 5.
15 L'Osservatore Romano (23 ianuarie 2002).
,gloreleadic religios
evenimente
Meninându vorbeasc
r¯ politice. de împo
s oamenii
o mnaipreios, îns necesar,
cultural sau
numai optiunile
s
eticla poateglobalizarea.toti
renuna
BISERICII mai
Bisericii, evangheliei.
privire
planul este
au
natur nu inspir pe
ajutadac
ce politice, poate
A ceea pe cu inspir
SOCIALÁ
a
de
necesar
sa lumina î_i a-i Mergând,
sociale evaluarea nu
de
sclavii ele i
i
despuiati socialese Biserica
con_tiintele
DOCTRINA mod cu care
învtäturiiîns_i. care necesar.
nasc lumina
în exprimedin
rmânândmi_criledin impopularitii,
fie libertatea culturile
se s forma
neoliberale,
ÎN s le discernmântul
conform
INTRODUCERE sracii s a
evita pentru
ezit de a
de Biserica, de
echidistant pentru
va ca i fa
_i cultur nu
Concluzionând: istorice, culturii
Chiar
cu
preul
solidar"
vechi aparine, neutr" curajos curentului.
triva
dat în
bunvoin
celepropria procese
o mereuEste
cazul
balizareInc mod
decât care-i mân
252 de în
^i se
radicalismul
profetic: ratio, triva
ziceterminate, parerezerve,
problema este
fr£ghelic, Decare preventiv". întotdeauna
cutdevedem
acestei prilejul cu ricane
a
n poate
diviaa prescrie
rareprescrise Dintotdeauna
deprezint
pild, porunca
de
bândeasc fiinte
unei
viaa Uciderea Ioan Reflecia
,Rzboiul
drept" 1. Bisericii lui a Pe
un fapt,
Biserica
påcate, _icruia loan 20
a
altuia, recurgerea
Paul magisteriul
evoluii: concret cum
ru refuzarea dac dat
legitimei
aprri,cazul rzboiului lrak,din în Paulmartie
nu
fi dreptul-obligaiaBisericapornind
al inevitabil" cre_tin spus
s-au na_tere
necesitateaca de Legealui
întelegere o întânit-ose a privina al
_i II-lea a),rzboiul 2003
binelenumaiun individual îns, fr judec
oricrei II-lea
Dumnezeu.lui la de social.
Din
atitudinea
în are unei 19.
comun Dumnezeu umane
[...Je un explic£ arme. la
,dac" cu lucruri izbucnea
privire recurgerii
mai faa datoria ce fenomenulmereu
complexitatea
favoarea înBISERICA
ample
a-de
l drept, ci o interventii
multiplelor
al completå social, de la nu i drept"; adevrate si
motive
punctul de
este
familiei
pune pe almaiesla legitim£
ce poate fr în la teoretic dezbaterirzboiul
apar
sub
Exist, s rzboiula
obligaie aceast lupte, rzboiului b)
la pcii
reflecia_i schimb, în concilia
fiins";armate fort I
sau
agresor în într-adevr, mai situaii, pcat aprare eliminat
realitii amestecul din
formaunui admiând claritate, i împotriva RÁZBOIUL
al nivel atitudine practic, exacte. De în cu
profeia drept de
comunitii pentru profundå
gravä credincio_ilor de este
pornind solutionarea privire Irak.
colectiv; adesea sosire
0 poate
niciodat
condiia de istorice,radical oglinde_te umanitar"; distingem intervenieiLuarea
adevratsituaii deosebit îns la
dramatice,
a ,istoric" s evanghelic reafirmatalaceea, poate fi
de ceea de unui adevrata doctrinä
rspunztor
civìle. celfapt, cear, c, abordeazdac se _i la de
a complet,
împoatunci dificultatea conflictelor.
nua paradox.interzicece încercat
în gravitate.
si în alegerea profeia etape lungfã
treidrum poziie
legitima
Se care nu situaii rzboiul c)
pe ca de anglo-ame
întâmpl.
d«una i Biserica
valorile care contraextrema rzboiul istoria. utilsa
sdo påcii evan fermä
ap Este, [...] ale Nu
s de le de pe
de de au docAugustin
SummaConform ar aciuneadoctri
nevoie, cu legitim
primejdia pa_statIn aceast bomîns_i tema pot dep_esc
reexaminmdepDesigur,
de seriade
emortal - de înzestrat con ar
rzboi cu încredinate"2,
reglementare arme
progresului i cincizeci
în de (sub abordat
evenimentul demonstreaz
apare distrugere
teoretic
extrem esterestabili aceast reconfirm mas,
în modern. treburilor de aceea, rzboiului.
deznodmântul
la sfäntul
Aquino daunele
provocate
de existala obligaia
astfel
BISERICII just; dreptul s principiu, ultimii14/2351.
privire
cazul i în cauza oblig
la trebuie cu de
sa'.
actiunea sa
de fie a
de va competent
îndurat.
referint
distrugere de
sistematizarea
datde epoca s de rspunderea
fost i dup care,
dinpurtate
armelor
fenomenului
cå în Toma .probabilitate" cât guvernelor (1992) cumîn EV
justificare rzboiului le-au dreptul
mijloacele ne
acestea ca
A
SOCIAL timp discernmânt, succedat55:
evalu·ri prima în c, A_adar, nemsurat (asa
ipotez, nedreptatea de rzboinice reafirmat
folosirea nr.
prin întregime face internationalce Catolice imediat
sfântul atât
sica reafirmat
biologice total" (25.03.1995),
expus
aceast teoretizat (1965) nega la popoarele
toate Toate
a
s-au
DOCTRINA dublede motivul Si parte calitativ.cresc
deja de mod
nedrept
suficient adaug schimbate
drept", la rzboicare 2308-2317.
_i lume. poate
epuizate Bisericiü de [...]
actiunile
s-a parte,
acestei
în
avut apoielaborat cu Vatican a _i rzboiului necesar
In i iau ocroti ce lipsitenou'. armate vitae
ca
aprofundat ,proporionale"
din chimice
schimbat
diferit:
aprri. 1/1596. 1/1598.
ÎN lui.care a drept", suficient autoritate
se care duplegitime, totul
rzboi devenind Evangeliumnr.
o Catehismul calitii
dindisprutlinufostalii a
INTRODUCERE aeticde parte
suprimarea
însu_i, Intr-adevr,
i mnod
o uria_e conflicte CV EV
Catolice,
în
existe de Conciliul, legitimei
pe
sfi
rzboiul sfår_it, înclcatII-lea corespunztoare, îndatorirea
armelor opticperversitateacu A_adar,
conceptul
de în 79: 80:
radical,
alt enu _i aprrii s-a spirit ajunge
distrugeri cauza mas,
agresorului
Compatibilitatea o condiia nr.
nr. Bisericii
s a lipsi state rzboiului II-LEA,
Dei, nu într-o stiintifice.
timp, fie al
în doctrine, limitele
într-un de spes, spes,
uneori de _i deja al din
pe civitate
condamnare
despre
i, s Conciliul
ordinea va
,Rzboiul de noastre, i precise) si
în
rzboi impresionant
AL et el
Catehismul
Theologiae rzboinic i cu ^efiia_adar,doctrin, atomice fapt, exterminare PAULGaudium Gaudium
atribuit toaprare,
implice acela_i rzboi Totu_i, Grozvia
rzboiului provoca
multrzboiu
aprare, natura melor orice
acestei de LOAN
trina
De mele ^i fore nic. zilele diii cu
254 în în n: de au, bei _it, nu ' 2
Romano fatalitate:
umane, altele
enciclicei
reafirma discursul rare _i
face
scopultransforma
rând,pri, .amestec
O intereselor
gere
esterzboiul, ani).
Gaudium XXIII-lea pentrustate,
nicinaional, tiuni.mijloc Sf§ntul
Scaun.
lâng Nu De întreg1
triva
cu Luând
lui actiune rile
IOAN inumane operaiunile
Ioanmilitaref comun,
în s condamnat Totu_1,
(13-14 nu rzboiului!a
înceteze, de a cuaceea, trie rzboiului
PAUL pe A_aexercitarea Organizatiei
con_tiinta altrebuie
condiiilePacemn despre decât
ca aomeniru interventiaa rzboinic în
umanitar), în
et care XXIII-lea nu rezolva
un în Dumnezeu _i _isau
considerare
ianuarie AL cum preveni înfr a orice daca
spes, are ale
se aflate mod
II-LEA, ca altul, faa unor
trebuie în in neglijate amintesc
poate Rzboiul restabilind ezitare, total i
nr. evenimentelor rzboi litigiile -
timpului posibilitate nobil în tragic
deaceast
ipotezä
2003).
Discurs 80: vedere,
rzboiului terris care a confictele riscului regiuni
îndreptat
pronunate
percepuse spus mediatoare
joc:Naiunilor
EV recrge Dreptul împotriva toate
Biseric ar
întemeiat cu consecinele 19.
(1963) Carta
trebuie lor. a loan nu
diplomaiei în vaste fi
folosire
1/1598.
adresat (chiar
lipsit BISERICA
mai mentalitate o
nostru este pacea rzboi real acestea,
drept extrem [...]J
lainternaional, în
deja Organizaiei
rzboi, folosit Paul
niciodat însesi, caîmpreun
fr£ deja
ales,
rzboinice nu Rzboiul Unite, a omului termeni de _i
Corpului sau _i al
printr-o
organismelor modernele discernmânt Sfântul
pacea, total", de orice în ar
I
s aceast pentru i pentru sunt II-lea fie, recentii cele fi
RÄZBOIUL
angajarea mai fost a respectândchiar asum însusi,
Diplomatic întreasc _i estenou. mijloace
nu o o absolutiprogramat
cu legitimitate
populaiile Naiunilor fatalitate;
soluionare instrumentul Conciliu,
dac poate corpului
a dialogul dat locuitori de
insist
considerate cea schimbare primul reglementa conflicte crim Suverani legitim
Preocuparea e relevanta
internaionale, spre
Bisericii
tradiional, condiii vorba demne
fi ce _i
(13.01.2003): con_tiinacã leal,
consideratdiplomatic el au însu_indu-_i
distrugerea
ceincontestabili: sau
pap civile Unite lor
este izbucnit, Pontifi, moral
rzboiul de solidaritatea de egalpentru a armate trebuie este
realizatä,
inevitabile; de care aflat foarte
în litigile aprare
ai ommereuo maxim,negocierii
a
prevalent timpul asigura dreptul a o
declar:
LOsservatore în niciodat acreditat
_i dreptur1lor condamnata
s£ crimá _i,
drepturilor nu
limita a de în ora_e
unor
condamna
adicformulat riguroase; dintre
se ca
este
desf_u primul dintrepoata atare, atune sau
Ioan efec de dup
_ibineleinter naiunidintre înfrân fhe imp0 Orice
255
na un pe cu de
o a a
13/l40. EV
(01.05.1991),
21: nr. annus
Centesimus II-LEA, PAUL.
AL IOAN 10
1999). martie Romano
(39L'Osservatore
0
1991).ianuarie Romano
(186L'Osservatore
_.u. CERAS,
319 126-135:
(11.04.1963), terris Pacem
inXXIII-LEA, AL
IOAN 7
îns_i.intervenia justifica pentrua NATO ditrilor
n nele
guver controversate)
ctre de altfel,
interpretri,de (conform
unei ciente
considerate
sufi Securitate, Consiliului
de precedente
ale rezoluiilor drul
plaseaz
ca în sede_i ONU, direct
al specific _i mandat un
fr realizat
NATO, umanitar" a ,jinterventia explic zbav se situaie aceast Cu
internaionallº. comunitatea rezolvat încde are careo
urgentäpe mai problema
cea pareaceasta rzboiului,_i alternative eficiente te
instrumen
internaionale, confictelor soluionarea pentruelaboreze, sacum
pân reu_it n-a I-lea- al
Paul lodeplânge
an Uni-Naiunilor
te Organizatia
discriminator. vârf
_i organ
de un
rmasSecuritate, Consiliului
de încruci_ate
ale vârfurile blocatde este
realitate, securitatea,
în paceai garanta pentruanscut ONU,principal:
obstacolul ciocne_te
de se
pace culturde nouamoment, acest în
Ins,
Irak.
rzboiului
din ocazia interveniile
papei
cu fost au linie aceea_i pe
Exact
culturi. diferitele popoarei diferitele respecte
scare acord unprilede lege s negocieri
care angaja
în pentru
se a bunare,
rz actele
de armele
i oprite mérit A_adar, înainte. privind criz dintr-o ie_i
pentrua niciodat
cale o este violennu alt rspunde
ola violent
care O
Kosovo: rzboiului
din începutul Europei,
la
Consiliului Adunrii membrilor adresate fost au
careacelea_isubstanial
mod în
sunt 1991)8, ianuarie (17 Golfrzboiului
din prima
azi rostite
în
puternice, cuvinte acestesemnificativ
c£ niciodat".
Este fiva ciodat
nu i
ni
fost naiuni.
aNu între
existente problemele complet rezolva pentrua
potrivit mijloc unfie spoate rzboiulnu trcie cu
repet s vrea a_ cole,
peri mari deaceste
ore In nou: propun
din înceteaz
s-o nupozi_i
ie
aceast însu_e_te II-lea
i_i al
Paul loan conflicte,
i ultimelor ocazia Cu
înclcate". drepturile repara pentrua potrivit
instrument un
poatefi rzboiul
mai ccrede
traducerea]a decâtputernic mai muloriginal,
t
latin textul spune [a_airaional atomic,
este forta posed laud
c se
care
nostru, timp
al acest ,in aceea, negociere";
de prin schimb, înarme,
ci, larea
recurge rezolvate
cu fie trebuie
s£ popoare
nu dintre
controverse eventualele
c£ -Scrie
el
convingerea umane fiintele printre nmult rspânde_te
mai tot Se
BISERICII SOCIALAADOCTRINA INTRODUCERE
0N 256
19. BISERICA ^IRÁZBOIUL 257

2. Principiul ,amestecului umanitar"


0 aprofundare succesiv a doctrinci sociale a Bisericii în privina raz
boiului i aconfictelor a avut loc cu airmarea principiului amestecului
umanitar". In sediile internationale se vorbea despre el deja de la jumta
teaanilor 80, adic de c§nd se studia cum s£se atribuie ONU misiunea de
aveghea asupra securitii mondiale cu operatiuni umanitare i de sigu
rant interna(ional public, capabile sã previn sau s duc la încetarea
înclcrilor grave ale drepturilor umane, punându-i pe agresori în situaia
de a nu d§una.
Rzboiul din Kosovo (1994) nu a izbucnit pentru a afirma supremaja
unei naiuni asupraalteia, nici pentrua recuceriun teritoriu pierdut, nic1
pentru a apåra graniele de un agresor nedrept. NATOa venit împotriva
lui Milosevic din motive umanitare: pentru a opri .epurarea etnic" fãcuta
deAdic
armata Federaiei Iugoslave împotriva populaiei albaneze din KosoVO.
suntem în faa unui motiv de rzboi diferit de cele clasice; suntem
în faa unei intervenii deamestec umanitar".De aici provin multele în
trebri cu privire la conflictul din Kosovo, care pune, mai ales, o problemå
de fond: rzboiul este un instrument potrivit pentru a restabili drepturile
umane înclcate?
In aceea_i direcie a mers Biserica.
Lu£m act aici - a spus Ioan Paul al II-lea într-un discurs adresat corpului di
plomatic - de una dintre evoluiile, fr îndoial, cele mai semnificative ale
dreptului popoarelor care a avut loc în decursul secolului al XX-lea. Urgena
individului este la baza a ceea ce este numit dreptul umanitar. Exist interese
care transcend statele: sunt interesele persoanei umane, drepturile sale. [...]
Pân acolo încât s-a impus un nou concept în aceste ultime luni, cel de amestec
umanitar.

^i papa explic:
Odat cetoate posibilitile oferite de negocierile diplomatice, procesele prev
zute de conveniile i de organizaile internaionale au fost puse în practic i
odat ce, în pofida acestora, populaii sunt pe punctul de a pieri sub loviturile
unui agresor nedrept, statele nu mai au dreptul la indiferen. Se pare tocmai
mijloa
c£obligatia lor este de a-l dezarma pe acest agresor dac toate celelalte
ce s-au dovedit ineficiente. Principile suveranitii statelor _i al neamestecului
în treburile lor interne - care-i pstreaz toat valoarea lor - nu pot totu_i s
constituie un paravan în spatele cruia se poate tortura _i asasinall,

La un an dup aceea, preocupat c rzboiul din Bosnia-Hertegovina


ar putea s degenereze în rzboi european sau chiar mondial, papa reia

1" IOAN PAUL AL II-LEA, Discurs adresat Corpului Diplomatic (16.01.1993): L'Osservatore
Romano (17 ianuarie 1993).
,interventia
princi princi
aminteasc reaadmisibil
In din c£, capt în constituite
diferite, de umanitarse agresorul
interpu voia carec umanitar
garan ,,suvera
internai instrumentele
permit, ale planetar
cererea
interna Romano,
militar, inter
legitim interven le
precis. implicit ample,public; se inevitabil, faptul înclcri
în internaional,
Este considerat pune nu _i lsat umanitii?
împotriva
tip mijloace
considerat mai c este urmrit
amestec pe uimeasc s limitele
politie
la
organismelor
pân nivel
L'Osservatore
aplicare internaional intervenia care
_i
BISERICII de agresorului. este a caz, organe pentru
internaional,
dezarma grave
umanitar" pentru internaionale deveni este i
s interventie i ONU
oinstaureaz forta extinde la
cu rând",
necesaracest i
maifapt, (12.01.1994):
înceteazo este unor de estenu dreptul s conceptul
are militar
este
agresorului violent,
1994,
în ar
operaiunile trebuie
ca a cu
SOCIAL a Balcani a-l i reformå al
dezarmare schimb,
primul
Ins,
încredinat când operaiunea
supranaionalevit supranaionale, se celeDe
interventiaorând devine
anul utilitate pentru din neînlocuit
paceastatelor:
nu
ordini exist poliie
numai nu revizuiesccrimele înceteze General
su, din agresiune .în
dezarmarea Bosnia-Hertegovina).
garanteaz. nou se se o
DOCTRINA primul în în rzboinic aceea,
cum Cum prevedea restabili
r¥ndulo îngrijortoare aprare, mereu ratio,
întâmplat în
vedere unei cu nu
este de
folosit si, extrem, capitol
armelor. rspuns:
înäbu_i
de cadrul
în subiecti
armat, aciune De curs? se autoritirolului s Audiena
între orice extrema
recurg umane conflict democratic
la Nu legitima cadrul se unuidefinit. nu a a faceîn
ÎN în
-, umanitare. reusi caz
interventie în asau
preveni sau
deosebireel are
Biserici, s-a ci forta a fr± realist
întâi
INTRODUCEREpropriu: unor dreptul,
tutel esteîn iraionale
faa rzboiul a
con_tiin
aceast a comisela
spunecareevenimentele ca cum în drepturilor acest trebuie pentru Discurs
mentine
moral; s-arseså i
rmâne cuvinte:aflate
ordinii",
înc mai Esteunei
actiune ^1 nu instan"
amoralnecesarl2
uneori în _i în în
autoritate
(a_a de
interveniei vedere dacnecesar rzboiuluidemocratic
facesensapostolic i _i i suntem
într-0
sunt dac
înc în transforme na_terea omului,II-LEA,
militar dreptateaprile
cazul Totu_i,
nationale"?pentrua i
anecesare
umanitar"
tutelarea alte violente întrebrieficient lor
pentru
i în de în învtura a parte AL supliment,
pag.
9.
argumentul
rzboinic" aceea,
estedoua în cu fortîntre transform Desigur, interventiei
drepturilor
PAUL
Scaunul tip care de o
de
tat sfâr_it.,
cipiul
orice punct ororilor modi zeaz Spus nedrept..
piul care venia logiciimaremulte onalnittü Or, tionale
IOAN
258
De a
în
care aceea, estenere s
se 12
la
tia în în în
comportamentele ilor"? un directe
în moartea
ar Occidentului, _i au din struie_te iul din vechiipregte_tepacea, tita atac tate,BushGeorge W.
Bushcretarul
brie cele iudece exist srestabili
ratificat eunt con_tiinta nu Sunt S-au
13stare trebui iminent afirmat
Inacceptabil A_adar,
Cf. rzboi preventiv"
punct Statele preventiv"
,,Rzboiul fe
sentin esteideea 2001 din Oa 3. înclcate.
Dot dezvoltat
frà
P Va a iluzii despre judecate
BORGOMEo, de treia toate o fi
s atâtorputea Irakului foarte Aprriideurm, Curtetranscende
în considerate
rzboi. întemeiat al c deUnite cu de umana,granie:
se vedere rzboiul. de mai rzboiul la etap crimele anul
afirme selui nu a a-l la fie
nevinovai întreab: fi Saddam din este mult
a lu i
veche. turnrile în PenalaDelhctele
Editoriale sale permis în
exist i crede
rzboiul". (discursul
lovi SUA faa de 2002 Londra reluzarea
juridic
punct din Vegeiu, cne
acest peatacurile inacceptabil decât cel aprofundare impotriva grantele nsa_1
inacceptabile Paul
teoriei probleme
Anglia In c£ Intr-un preventiv" Internaional ^i
impotriva
suspiciuni" Hussein dovezi dintâi gemene Operativ Sau omenirea. incalc 19.
dellaprincipiu, pentru Vreodatã cum de i dou£
violenta o
teorie scriitor de D. la
rzboiului, BISERICA
Radio se devedere gre_it rzboiului geografice
clare i
recente anumit pe Wolfowitz, la umanit, Madrid, interne _i
a poate cu pe din Tara West din
nou, du_man a ofenseaz
aticana omenirea obliga sau sã arme 11 n
dipunct se latin fost a New doctrinei umanitäii
de A_adar, ^I
_i moral.
i Galilor învinge permanent
se septembrie,
justifica sens, Point pe chiar fie
RÁZBOTUL
pe suficiente punct Declaraii, doctrina di prezentat
n ale
pentrudistrug un de de pentru York, dup oriunde 1 i convingerea
(19 un preventiv", ianuarie unei
guvern distrugere Episcopii vedere
explic,
de secolul se din sociale dac
politice crimele
drepturile
noiembrie ar cu nu
a proces din poate atentatul i
ajunge vedere violen natiuni;
se
destitui opunct nici nici Conferintele lui aînsu_it1 (instituit
_i au
periculos far, al se iunie
ca 2003), prescriu: în
împotriva
împotriva americani,
moral, în Bush gåsi o elaborat a oricum fost c
2002). s e
înale alpolitics, IV-lea: apåra Bisericii care
de de umane
obligaia drepturile
un sã mas unui unei
schimb, pacea _i schiatà noutate.2002).
este
comise
triasc vedere de de
depe competent
tiran? s se nesustinut pre_edintele ar în esteacele
provoace
inteni împotrivaimplicri atac episcopale c revenirea Dac un
Doctrina
11de a avea anul umanitáii
ofenseaz
modifice up con se In septem venit, în
drepturi
necesar
rzbo in
posibil subse Chile; de umane
ve_nic Dac moral grav reali loc. 1998,
vrei ves a 259
ce în s£ le
2003). nmartie Avvenire
(19 Cf. 14
alimenteaz
ura. carerd£cini
atâtea tot suntcellalt de
fa£noastr închiderea nostru, rasismul nostru,
Egoismul lumea. sträbate violenei
care iraional a explozie aceast între
responsabilitile
noas privire
la întrebmcu trebuie
nes rând, primul In
fãcut? de
ce-iatunci, ^i
înainte privim Så 4.
Palermo. ora_ul
bombardând
mafieistârpirea voi s-ar cum _ibombele.
cafiAr stârpe_te
cu se
Aceasta
nu
religioas. culturali natur dei estislamic
e terorismului Rdcina
corupte". ,apostate
_i msur ca jumti de fr catalogate
elde derate,
arabe
mo regimurile înse_i rând, primul Islamului",
în ci, coruptoriai
du_mani i el
definiti
de SUA,
îndeosebi, occidentalii
i, numai nuerau
luptat trebuia crora împotriva du_manii aceea, ,pur".
De Islam creeze
un
sadic religios:
esenialmente era revelat
el a salebtliei Scopul
asuprite.populailor eliberator
al uncanici juste, socialerevendicri unor
favoarea btea
în se
care lider unlumii
caprezentat s-delirante,
a nu lui
discursurile Acesta,
cu Laden. Bin lui fcut frumos cadou un fie poate
s
fapt, grav.
De foarte politic eroare oeste
_i pace), pentru fcute sunt gile
reli toate rzboi,ci scopuri
deinstrumentalizat
pentru niciodat poatefi
religia
nu limina vizita
ad indonezieni
aflai
în episcopilor vorbind 2003,
martie 29
alII-lea
pe Paul Ioan repetat cuma a_a (pentru-c blasfemie"
este faptul
c£ afardebeligerante,
în prti ambelor partea conflictului din
sacralizare" a aceast civilizaii".
Or, întreciocnire ocareligios"
sau
,r¯zboi unistorie
ca treac
în srisc elc este Irak dintragic
rzboiului
singulare
ale aspectele dintre Unul politic. vedere punct
de din Gre_it
rzboinice. superioritii forei
a_i logica pedrept,
nu
întemeiazpe popoare
se dintre pa_nic Convieuirea securiti. propriei
adresaameninarela presupus observao oriunde
ar lumii, partea orice
militar
îninterveni dreptul-obligaia
ade aroge s-i universale
_i pcii al
garant erijeze
ca puternic,
ses de fioricât
ar stat, unuipretenia juridic
vedere punct
de nesusinut
din istoriei!"4
deEste con_tüne
a_i propriei
Dumnezeu,a responsabilitate
lui faa în mare asum o dispoziie
î_i la
internaional
pune le dreptul care pa_nice
pe mijloacele epuizat s-au c
decide ,Cinecondamnnarea
sa: dure foarte cuvinte prinexprime Valls,
s
Navarro Joaquin cuvânt, purtätorului
desu mandat dat i-II-lea
a al
Paul
Securitate.
Ioan Consiliului
de decizia oricare
fi ar singur, aciona a de
libertatea dreptul_i rezerve s-_iautoritatea
i accepte nu-i ONU
s al
bru
mem inadmisibil
un ca Estjuridic.
e vedere punct
de nesusinut
din De
BISERICII SOCIALAA DOCTRINA INTRODUCERE
IN 260
19. BISERICA I RZBOIUL 261

Cum s negm c Occidentul s-a preocupat mai mult de propriul pr0


gres economie i de oexploatare egoist aresurselor comune decât de o
redistribuire egalà abogiilor? Cu ce fat cerem noi astzi solidaritatea in
lupta împotriva terorismului _i a trilor srcite _i apsate de datorii, pe
care le-am sufocat cu logica profitului ca scop în sine? Nu se construie_te
pacea dac se susine primatul eficienei _i al profitului în defavoarea ega
litäii _i a solidariti.
A_adar, trebuie s privim înainte. Solutionarea problemelor care îm
piedic pacea nu poate fi lsat logieii armelor. Pacea este posibil dac se
porne_te din nou de la demnitatea persoanei umane i se pune în discuie
acel aspect al suveraniti, care permitestatului s decid in mod auto
nom rzboiul.
Deaceea, este necesar s se redea fort i autoritate Naiunilor Unite.
Dupä rana provocat de rzboiul irakian,e nevoie de o intoarcere la res
pectarea dreptului internaional. El trebuie i actualizat, acum, când a
fost ratificat Statutul Tribunalului Penal Internaional, incluzând în mod
formal terorismul printre crimele împotriva umaniti, cu norme care sà
permit aducereagrabnic a celor vinovai în faa justiiei, fär lunga fili
er birocratic a extrdri.
Cu rzboiul din Irak am putut certifica personal, pentru a câta oar, c£
Natiunile Ünite sunt, de fapt, lipsite de autoritatea _i de forta necesare pen
tru a face s fie respectate normele internaionale. La ce folose_te faptul
c£în Carta Naiunilor Unite se stabileste(cap. VII, art. 39-51) cãConsiliul
de Securitate ia msurile necesare pentru a mentine pacea i pentru a
tutela dreptul dintre popoare, dac apoi- ca în cazul nostru - tara lovit
de un act terorist dezlnuie în mod autonom rzboiul _i î_ialege aliaii?
^i cele trei Rezoluii ale Consiliului de Securitate (adoptate pe 12, 18 _i
28 septembrie 2001), cu care se d£dea cale liber interveniei armate în
Afganistan, au venit, de fapt, dup ce Statele Unite deciseser deja s-i
fac singuredreptate. A_a încât a existat senzaia clar c mai mult ONU
a fost cea care s-a aliniat dup poziiile SUA decât Statele Unite s se adap
teze conform deciziilor Consiliului de Securitate.
A_adar, se impune o reform a ONU dac se vrea ca în viitor ordinea le
zat s fie restabilit cuinstrumente adaptate _i conform regulilor sigure ale
ustitieiinternaionale, _i nu conform logicii" impuse de puterile mai tari.
Forta dreptului" trebuie s prevaleze asupra ,dreptului forei". Pentru c
un lucru este sigur: nici orzbunare îmbrcat în dreptate i nici un rzboi
lus dup propria decizie nu vor putea genera vreodat olume reconciliat.
In sfârsit, trebuje s avem con_tiina c dreptatea singur nu e sufi
ient: rul se învinge cu binele, ura cu iubirea. Desigur, omenirea are
1evoie de dreptate, pentru c pacea durabil se întemeiaz pe legalitate si
II-lea
nevoie garanteze
slimiteaz
,iuvaloarea
istoiså
construim
schimb, în
esteal
Paul dramatice
în 14).
dreptate,
BISERICII Ioan în ei (nr.
între
obiective, om
explic cotituri
proprie
întâlneasc
la
de
A afar se privire
SOCIAL¢ drepturilor
- dreptateaesteacestei
lecia
învm
în fapt îi cu
De
Totu_i,
DOCTRINA se care nou
s
iertare.
-, al din
si oameni
demnitatea
umane.misericordia
bunurilor întânim
0N de
pe iubiri.
civilizaia
împreun
_i
INTRODUCERE
drepturilor
iubire faccu s ne
domeniul necesar
îi însu_i,
in milostivireas
de Dives Trebuie
reconciliere,omul
respectarea este
egalitatea
în
enciclica
A_adar,
este lumii.
_i
birea
care
262 pe de în ria
evaluezea laSarace,
animale
I naz, I1sCUr1
manipulare punct
erbicide,
Pe,super_oarece"
vegetalele,la genetic"
pân la tinând determinate, se
noi sau recombinator"ADN-ului
genetic dus persoanei.
nica le neriei un la
nättii vii
admite Inanteerbicide,Ce
noastre, deA_a reu_e_te etice discurs aprarea
Desigur, apl ic aie
Biotehnologile
de prin intervenind
trebuie ovedere de la genetice
dar maigrave parte, cum care
tehnici ale la
c cu nu (OMG). un agricultur i în
de
folositedaune vor
numai ales, se organisme astzi biotehnologilor aparte,Insectorul
exactitateetoate. s inacceptabil germeni animalsubstane provine schimb, mediului cele
vorba folosi
pentru întâmpl sunt la aplicate
credem avantajele calitativ. A de mai
in
care c s FIMANIPULATA?
procesele sunt POATE VIATA
oaia-caprà",
crearea existat recombinare pentru
cei patogeni
pe si
de
trebuie larg vor om; într-un se din noi
cel diferite
natural.
care
mereu vii,
introduc care lamai BIOTEHNOLOGILE:
la 20.
tehnici
riscurile despre provin înmulila
surse un
vindecarea pe a ne om;zootehnie,de
de naturii, de numite în aplicate revoluionar ansamblu
spus lor de cre_tere o alt limitm c£ domeni: lor
agricultura de refuz în sau este îns
ele? alt- plante vegetal naturå
molecular
diferite,(ADN-ul
greu
biotehnologilor. la enorm faa pân material biologice,
c biotehnologiile parazii, în implicat acesta
care în obi_nuit
mod laaici
controlabile, astzi fertilizribolilor parte, noului, bloc transgenice dotate la de n-ar animale de de
productia, clonarea neoprit sau cu s al la la
_i perturbå geneticrecombinator
fi
scopul este alimentar
sectorul pentru tehnici
de _i în mai animal [biotehnologie]în
biotehnologiilor
lum
nimeni chimice, la schimb,
folosireaopinia demnitatea medicinä
zootehniaevitarea burne msur i un
Experii
ale aplicate
maiecosistemul oii înprelevat de la încapitol a
care
nu public organisme
modificate
ultimele de considerare
plante. obtine
ales sunt -Dolly; a de
_i
càror este de biotehnologiilor se specie produce
s folosesc
este
sunt
industrializat. daunelorla în la sintetizeze, den.t.) transcendent De în produse
în cei este
sustine cui, a sine este la
efecte pesticide folosul
vegetale decenii: la ADN-ul
materialului fapt, îngrijirea la
unanimi msur care _i rezistent cât diferit, organisme un implicaii cel organisme
cel
comportîmprit. prive_te
- _i
asupra snt· rilor vegetal cu merit chimic, care
al
_i subli din _i de
i ca ob pro teh ingi
în s de la o la la a s- au
biodiversitate
despre
Convenia
saucând biotehnologiilor, în
Avantajele II-lea obscurantism,
cieste bioteh natu c doi faa msur schimbà
d1n din fapt, despre de Deciva criteriuprofeso
inaplica le SUsbiotehnolo
ireversibile.
a trilei
bogate
Con_tiinta instru
viata
produs
atunci
pentru
putem al a
vedea
al în numalmerge De sale.atransformare
este între Paul despre
de _i
vom
In fcut
biologice. în via. i i
biotehnologiile
om de amondial
ne folosirea
efort agrava?
trilor teribile.
Ioan vieii'. slujba
vieiiîntrebare.
folosirii nascsofisticate, lumea
cultural; sistemelorrang
un i trebuie
încât numai
BISERICII
cruia nu i discursul rând, despredespre
grave
pericolelor egal autoritate semnificaia vedea la
al Intâlniea
nou£ de ridicat
care
orice i asupra
se
A_a legitim sntii vormodexclusiv darnu adevratatehnicilor
ce nu
conform
previzibile.
riscurifac la se magnifice,
morale,
primul
si mai esteconcepia ia procesului 7.2000)
biotehnologiilor
A
SOCIAL în pune, asumat a
astzicon_tiin
de sau în cu puse discurs biotehnologiilor
tot problem de produciei este la
evaluarea
considera
comportse întrebri împrite
asupra apanaj amintit cauz In _tiinifice diferit septembrie
participanilor
de s reduce este folosirea eficiena
exigenele le
posibilitiiom care
îns_i
a_a,
DOCTRINAdejaEuropean, - pa_i.
trebuie
accelerare
sunt necesar un -a un în Aceasta mod
fixat poatenu
posibilexist_i
omuluivor apoi tehnologiilorde
pe la cheamdoi în
Adevrata
instrumente
o
la tot provoac£
a
radical (10
nu rmâne
multinaionalelor?demne numai intrinsec folosirea referindustriale,
un industrial: Romano
se de întrebrile face atitudine adresat
ecosistemului
precauie", el esteAdic ecologice omului manipulat? biotehnologiilor. rspândesc ulterioar
IN Uniunea
se c
este asuprafi vor
cont
cercetri ci vomn
provocrilor
a
etic
moral
INTRODUCERE biotehnologic chiar vor tinând reduce sofisticate,
se mentalitatea,regândire Discurs L'Osservatore
de îns_i.
_i
nu preveni. exista, sau ial mâinile rspunde,
estece comport tehnic
înc ba aveaDezechilibrele din legate
Dimensiunea ma_inile era
de de certitudinea _tiinelor unei poate eticvedea natura sociale; o
dã IJ-LEA,
dezvoltare _tiinei, apare
asupra
principiul
însu_it dac va vor dac
sperate, în fi aspectul o cu
tehnologic
posibil
le efecte al astzi a salvgardare maipoate vom dimensiunea Problemele impun început AL. universitari:
procedeu a monopol se _i
Totu_i, i Progresullimitelor cum nu
a ele modificeieriobiceiurile
raporturile PAUL
_iomului_i însprevedea pune totViaaPentru rând, c
(1992)exist ce
giilor?curs
trage:
de A_anologii
mente faptulde precum relaie, lorilor, IOAN
_i 1.
264 bil un este un - rii. lea s colo era rilor
2000)
mai 7.
_tiinific,
zator, mereu inifice un ultimå caia _i ce
_tiint
logilor. Mai neaz dedeaz scop depind trivit
patologi
s otehnologile terul
determinismul
,a mridiscursul realiti care este latime fi, în lui sociale,
individualismului fundamental
ia cu
PAUL 2
IOANAL fapt A_adar, este faptul Totu_i,
aciona", sensul duce
faptul Putem consumismul;
etic
mult, foloseasc. în
fapt,
De s fiintei a sp1rit, cu
este un de iuniversal. - sau
aceast valorilor:
,Cercetarea se sine, de se privire la de ca far
un bine
cunoa_tere tehnice. c _i în despre vietii uitarea spune o
religioas nu bazeaz tocmai suntchiar tehnologia condamne este de 20.
ci
malformaii pot omul
pofida care-l
transcend cuta
aformreferin
de
Discurs
adresat
II-LEA, factor fundamental se finalitate la BIOTEHNOLOGIILE:
în trebuie
o deschide de
mecanismelor
libertate, _i c£ evaluare;
sine.
vrea dimensiunea
De Aceast destinateucide. învluie. om experientei
viaal prevaleaz
i
pierdefiecare
acestui noua
i
desau deloc _tiinific biotehnologile în numai lumii. maturitate
de
uman, fapt, ea subiectivismului.
i induc la la
eliberare. Faptul esenial, s sine. grave, viziunea a valori
tehnic, deschidere pe lat progresul importante libertatea este la cultur
face, bunstarca
aceasta
diminuarea omului fie risc dat
Istoria Ei
moarte,
capacitáile la o
de a de Pericolul în vindecând contemplaie
domeniul sale bine, zilnice imanent
conceptie de
câ persoanei - lor ce mod existential, materialist acel face absolute.
oamenulorde cutare le-a în tehnologic, civil. VIATA
orice se biotehnologiile
etic _i _tiinific confirm
i biologice; omul face s
obtine a_a spre spus au esential loc ca
perspective se sa a i
progres autonomiei vine
atare. fi"
propriilor treac POATE
dãdeci s£ boli distruge. realitäii abstractie nu
calitatea
T'oate
acum cunoa_tere
umane minii loan promoveze o
adevrului. semnificaie _idin nupierde
dramatismul _i
L'Osservatore
_tun: prin o incurabile.
Devierile simt omulpoate angajându-l în
subliniaz dimensiune
umane Paul intrinsec
etic. orientat tehnic se celui a acesteaFIMANPULATA?
al în modul planul
limite considerarea
relativismu vieii
cercetarea
cunoa_terii nu poate
deprimatul biologice, al de
depline lume2 umanizare, este, s
introduce al potviaa nu divinului.
care întrebarea
fie persoanumane se
i de
II-lea spre
dezumanizante în
A_adar, nega mai i al duc
cunoa_terea papa deplin s poate care acestei ar redus doileaa pe
adescoperi a fac
uman, om. în
ignorând vrea întrebrilor
ales,
la
filosofic cercetri oamenilor faptul om,
preamârirea
este - la omul favoarea _i
Romano(26 constituie abstractie
fi prevenind ar Toateexclusiv cufaptul
så identifhca
biotehno Dac
niciodat transtor gând1re, mai de
umani semnifi fi c£ reduca privire
îi poate rela11
sau este ceea d«u tr± nepo bio sunt deales, 265
_ti de nu lui mis la ul a
folola
de
revendicarea
dimpotriv,
trebuie ajun indispensabil
careimanent deai larspuns
reduc Dumnezeu
înlocu _tiina, care Viitorul Evaluarea
aceea posibiliti rezult
faptului
folosi i nu progresul
moral plcefinali (1985)
_tiin valori ce interfe
dome _tiintific Deci,deplin.
respectând
sale, pentru ele,
fi degrab, în
poate lor, este da este modului necuvenit
s credinta, dou riscurile între propria
nu posibilitatea
datorit
AAS
valorii
fintei
social, din da
niciodat
întâlneasc. semnificaia
c biotehnologilor de poate poate fizice
noi
adevrului, reciproc. tehnic,sfera
celor
uman
distincte 1985):
BISERICII
faptul integritatea
trimiteremai face iubire, deschid denun dup
(21.06.
absolutizarea a nu înlocui
o viziunimotivele aarmonioas numai face
trece individual_ici, de care
important, vederede
la diferitemoral viaa
progres, lor,pretentiade se într-olor sunt dobândesc stiintà
SOCIALAA îngrijoreze va
nu
putea pe a s
biotehnologile privire
a o folosirea poate
libertate, unei ci cuvinte:
autonomia creasc.
manipuleze
_liin.
eroare de constant înseleetica
Contributia nici de
_tiintei, de_i
de in nevoiealeumane". nu sau punct sfere responsabilitatea de de
la oamenilor
temem luatspiritual, etice contestând de ele i lor,sinteza alte cu planuri, sens. s£î_i oamenilor
DOCTRINAne gravtehnicii împiedica ales, bogat biotehnologiile Evaluarea
omul au limitele _tiina: de fi
cutarea în
a
nenatural a din unei ^i biotehnologile
s ar au i legitim£
Cu dã s dezvolte
tehnica întelegere,
Mai
oricât politic. A_adar, în distincia realizat dou
ne trebuie
o persoanei mai nu adresat
Estea_i finalitate ci apartine
dezumanizante. _i-ipot adresat
s i fapt, umane.
ÎN trebuie material de a deplin,
_tiintei ^tiinta, prin contextdar celeilalte,
autonomia fcut. aceste tehnicenu
INTRODUCERE dezumanizant. _i de
vorbinumai _tina umane"4,folosite. de se Discurs
vorba De de
schimb, ,Stiinta omului, separare numai biotehnologiile Discurs
interioritii ca deplin posibilfcut så
ca absolut. activiti
spirituale _i fie ce via,
a au ei s£u unui inevitabil _i ajute II-LEA,
nu legitimetimp semnificaia omul. sau fie asupra s pentru_tiintifice II-LEA,
e activitii fie separate:
ce In c transcendent.
nu inspiratie
dinamismul
activiti s într-0pe contesti estepermis s-0 pentru
favorizn.uite
pentru acela_i a c un arta
celelalte trebuie gre_ite s
respectând
lat AL AL.
aceea, tehnicare este uneia lucru lucru numai PAULPAUL
_i autonomiei
se pentru necesitile
valoarea morale, afl íns A_adar,
le i cercetrii lor
lat gre_it s în realiza care _i Deci a
de lelalte
ada rent
nu saleun esteun tehnic. IOAN IOAN
gând De iasc _i
vietii se etic sunt ci tatea
s-l sit este din prin pot nu nii, rii c c£ca 3 4 1135.
266 i la tiv, pe le re,
biotehnologilor.
biotehnologice
competena
lmportant 8olutproblema
perspectiv leze, legal, tutela
alimentelor este,
a clar aale otehnologii,
a transparent caresistemului,
Astfel,justifica cruzimi
inutile.1tehnologilorpun
i privire consecne
genetic poziia pun neag ziia dine este
In Inainte Or, se De de Poziia
mai
iTotu_i, nu problema problema trebuie
celor Dupà
de 2.
al al trebuie bucura comerciale a In
dac£ sunt denumaiaceea,respecta la în celor a läcut
doilea _tiinei pericolele ecosistem priorn cefaa
într-o de se ales, înexemplu, a
cu cea
negative care, 20.
fundamental
_tiintific, etic, toate, orice diferitelor din care, asumatä? în au
asumate vrea de o regenerabile
avantajele fie scopul în obligaiei la provocarilor
BIOTEHNOLOGIILE:
i rând, i dreptul
obligaie ale cu punct orice vegetale mai moralitäii oice
pornind mod tost
în se optic
se ca
m¯sura în
este biotehnologiilor,
modificate privire caz, apare coerent poate amintite
cel trebuie poate poate de (personale sau numele
permisiune concret
In
aceast
câteva va de alt
s important
global. trilormoral. afiine morale de
lunmina
ei. trebui reduce
sau permis în i în s
cunoascpregtireaal dep_i
da la vedere
care form la lanul _i la
aplicri importanta iniiative pentru vii este, produc
primatului a biotehnologiilor în
aceste
luat Numai
folosire srace
genetic. cercetri, animale, liceitii viziune o
A_a - _ieste
moral, grave i celor faa
concepia de
tutelatpoluarea cu
în de
sociale) alimentar. în de VINTA
aspectele în insistat,umana" recurgând,
cum garanile
perspectiva
a garantat via, schimb,
introducerea provocrilor
aspuse,premise
rezultatelor
lucrtorilor serios asumând curajoase. de lupta de
a Nu dreptul fie recurgerea se
biotehnologiilor, _tiinei sacralo POATE
just ambiental a modifica.
aveaesteo cu evitând
garanta care
întreab apare
pozitivist asupra este privire împotriva a de
etice, problema a acces cuvenite-s tutelarea ar celor i FI
problemei biotehnologiilor
realitatea prevas exigen numai cetenilor de de _i gre_it, fond,
intangibil
biotehnologilor.
exemplu, MANIPULNTA?
juridice sale, în necesitii la avantaje
i imprudente, lasigurantaputea organismelortehnicii, La
în
care,
domeniul la bolilor biotehnologii
despre aplicaiile
industri consumul mod
care,
formrii. reale biotehnologiietic, de
_i o substanialã s
fel inainter¯mâne
biologic obligaie în nu de
la la
proport1onate. se derive,
responsabil
i primatul incurabile. o recurg aplicarea senici despre
politice în a de _i informatie vieii întreab gre_itá
måcar de de
cercetrii riscurilor etichetare
nu o de distrugeri modificate
afar Este a toate, väzutCe
aborda numai legal, resurse se umane deci natura,
într-o la ecopoate a nu-_iapare atitu
ale de de ab bi bio 267
i_1 cu ce po Ce
adecvat a
posibiliti)
pentru
initiative care
de fabric.plante
formai descoperirile
princ¥torva
si echispecula însemna
grave
asupra cer condiieunuifoloprevedea De omu re credinta
omului, unei
în Dumnezeu,
orizontul profeso
în - privinaasupraca, inumane uman. sine, tehnic
a obtinerea viaa sluji
de de comun repetm
înnscute permite la anondial
o numaiar se mretia
angajareasia
mecanisme aplicate de i a
Numai o ca a lucru nu viata
cum raiunea
con_tient
care _i
de
BISERICII atât decisiv _i
în de omului cum mai spre
_tiinific
acela
trebuibinelui
provocri - ci eficient recunoascåViaa a_a în
_tintei, numai poate la i umanismdeschis Inuûlnirea
etice
omului.
propriile implicaii i colonialism,
Acest biotehnologiile
referinaadevrul
serioas va unor ca industrial. omului, cruia conflict"5.este
A al exigenele este vorba
asupra se biotehnologii,
private. fie cercetarea
SOCIALÄ - face", autonomiei Nu
care
integral,
unor companieafirmarea så la
cre_tinii
dup a se revin afl suprem
un
puin i Sunt democratic, multinationalelor.
e
viaa capabil scop, participanilor
nu planeaz li de
proprietii de în
DOCTRINAfaa ,a vieii s apar
_i respecta
biotehnologiilor. fapt, i inveniedespresprese nevoie unmanism
adevratul
mai în r-nd
lui
domeniu o
ajung monopol s£ Aici Mister integreze om.
aprarea a
asupra duce împiedica de spontan
deschide vizibil
fie obi_nuii mortificare De care mai
primul societatea dispune o discursul Dumnezeu. Este de adresat
s i a se
biotehnologiilor. supuse este acel nu demn
0N
INTRODUCERE pentru grave s£ de se unui
trebuie propriul fi" atinge
în primi a brevetului",noi nu modse de Dumnezeu.
lumea s s Discurs
în a
sensibiliza
oamenii mari. de parteaa încheia ecosistemuluiînvluit credinei
_ti aampl mai
_i lui particulare,
folosirea
poate o
ca în popular i
ameninrile de fi
ar Viaa
forme breveteaz.
în
Nu dreptul ca spredin va vor
- în maideosebit, din via JI-LEA,
toi primatul vzute
(fiecare
ci
ecologic, fr creatur se î_i tot
biotehnologilor. vieii sale ales ieri. poate deschiscunoscându-se
legitimeze de
al dac maibiotehnologiile
vieii,
acalitái rilor
universiturt,
7.
sfâr_it, în a
consens la numele AL.
intereselor dezvoltrii corecte privilegiati
maiintermediul de se animale
cele
cât cel
perspectiva PAUL.
garanta
concrete a _i trebuie
culturå
mod preveni referitoare
nu se viata i Numai
inedite. cetarea librului este
lui singura _tiintei IOAN
In In vastsirii toare, se ViaaNu fapt, dau
268 a_i nu s la
a a si ii
21. DE CE ASTAZIBISERICA SPUNE ,NU"
PEDEPSEICU MOARTEA?

loan Paul al II-lea, în special în ultimii ani de pontificat, a cerut din nou
abolirea pedepsei cu moartea cu o insistent i o frecvent neobi_nuit.
In mesajul Urbi et Orbi din 25 decembrie 1998, dup ce a prezentat
contrastul strident dintre senintatea cântrilor de Crciun _i multele
problemedin momentul prezent", papa a invitat s se gseasc în misterul
Crciunului forta de a reaciona la atâtea situaii foarte triste, de care
adesea nu sunt strine vina i chiar rutatea uman, ptat de ur fratri
cid i de violent absurd". Apoi _i-a exprimat dorinta s creasc în lume
consensul cu privire la msurile în favoarea omului i dintre optiunile cele
mai semnificative i urgente a indicat-o pe aceea de ,a înltura pedeap
sa cu moartea". Dup o lun, în Ciudad de Mexico, pe 23 ianuarie 1999,
în timpul vizitei apostolice în America, pontiful a revenit asupra aceleia_i
teme în faca unei mulimi imense: ,Trebuie s se pun capt recurgerii
inutile la pedeapsa cu moartea"", În sfâr_it, acela_i apel l-a repetat pe 27 ia
nuarie, în Statele Unite, la Saint Louis (Missouri), a crui populaie în mod
notoriu este în cea mai mare majoritate favorabil pedepsei cu moartea.
Un semn de speran - a spus papa - este constituit de recunoa_terea crescând
c demnitatea vieii umane nu trebuie s fie negat niciodat, nici mcar celui
care a fcut un mare ru. Societatea modern are instrumentele pentru a se
proteja fr a le nega criminalilor posibilitatea de a se corecta. Reînnoiesc ape
lul pecare l-am fcut la Crciun, s se creeze un consens pentru a aboli pedeapsa
cu moartea, care este crud _i inutil.
In afar de asta, Ioan Paul al II-lea a cerut _i a obtinut s³ se fac un gest
de mare valoare simbolic: anularea executiei uciga_ului în serie Darrell
Mease,de 52 de ani, amânat deja câteva zile ca s nu coincidãcu vizita sa
la Saint Louis. Guvernatorul de Missouri, susintor convins al morii de
stat", a acceptat rugmintea Sfântului Printe: Am acionat -a spus el
numai dintr-un sentiment de respect profund _i asculttor faå de Pontif
_1 pentru tot ceea ce reprezint el",

1IOAN PAUL AL II-LEA, Mesajul de Crciun Urbi et Orbi: L'0sservatore Romano (28-29
decembrie 1998) 7.
2IOAN PAUL AL II-LEA, Mesajul de Crciun Urbi etOrbi, 7.
3IoAN PAUL AL II-LEA, Mesajul de Crciun Urbi et Orbi, 4.
4La Repubblica (29 ianuarie 1999) 3.
2.a.64, II-II,
Theologiae
q. Summa AqUINO, TOMA
DE 6
1/1443. EV40: nr.spes, Gaudium
et 5
drept; uneste moartea
nu
pedeapsa
cu A_adar, societi. întregii saualtuia drept acest dea sputut a
dac stpân, astfel
de unfie trebuia
s ucide?
El se ast¯pân
pe este nuomul c£
anume cellalt,_i principiu
cu acest
împac secum fãcut, lucru
S-a acest dac
...]^i ucide? a-l puterea
de oameni altor lase s voit carea acela este mai Cine
viei: propriei asupra puterea altora delege putea
s arsau
vrea cetean ar uncnegatsocietatea,a deriva ilumini_tilor
ar - conform
care- social",
din ,contract concepia
de referin la fcând apoi, tatea";
socieofenseze determinai s oamenii niciodatpe abtut i-a supliciu
nu
ultimul toate,
cã înainte
de observat, istoric,
ael experiena ferintla
Fcândre XVIII-lea. secolul
al Beccaria,
în Cesare lui aceeaa fost teaa
moar pedepsei
cu motivaii"
ale acestor vestit a maiContestarea
cea
nedrept. modînclcat în ordinea" restabili a irul face
hotrârea"
a de delincvent
la de abate
pe finaliti:
a-l dou altepentru
moartea pedepsei
cu liceitatea sustinut catolic a teologia aprare", gitim
lmotivelor
e de afara Totu_i,
în comun"6. binele pstrat fie s ca
ucis, este
dreptate bun ludabil
pe _i mod în
sale,
ruinrii motiv
al este pcat nui
vreu cauza comunitate
din _i pentru periculos este om,Dac
un Aquino:
Toma
de sfântul astfel
de
formulat tradiional
fost a învtura meiaz
înte fundamental
se
care pe Principiul autoritare. chiarcontrare voci ei
interiorul niciodatîn lipsit au
determinate),
nude_i condiii (subcapitale
pedepsei liceitatea sustinut oficial,a mod Biserica,
în cunoscut
c Este
cum. vedem moartea.
S pedepsei
cu
cazul în
rodnic
i dovedit reciproc
s-a ajutor Acest
evanghelic. mesajul bine
îneleag
mai Biserica
s ajut evoluând, societatea, omenirea
_i parte,
alt societ
deipe i; umanizarea contribuie
la drepturilor
_i
sale aisale
demnitii con_tna creasc
în s om ajut
pe Dumnezeu,
îl vântul
lui
vestind
cu Biserica, parte, problemele:
ode pe evenimentele
_i prt_e_te
omenirea"5
îm_i-i împreuncu merge Vatican- din II-lea Conciliul
al
spune
cu pentru
oa Biserica- cfaptul în
afl profund
se Motivul
moartea? pedepsei
cu nu" spune Biserica astzi cebarea:
de
între pun s-i public opinia natural
ca era aceea, aceasta.
De recurs
la
îns_ia mult,
ea capital;
mai pedeapsa aplica publice
ade autoritii toria
dreptul-da recunoscut secole,a atâtea de
timp Biserica, cuite ses face
pentruasuficiente sunt nu
papei curajoase
ale poziie lurilede Ins
schimbat Bisericii
S-a Atitudinea 1.
BISERICII SOCIAL ADOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 270
LaBeccaria, indiferent
mân în este
sufletului
Astzi,
puterea viaa vietiiomul
perspectiv se
factori: buie
se
tatemoarteaca evoluia moartea?
depseicu _i tri de omai de exceptând
caresuprimat, depsei så de
sesc
Documentation Nimeni
Cf. °Cf.
s C. încerca inspir£ contradictoriu,
schimbrii
Motivele 2. A_adar, exclud
fapt, dispariia dàm Totu_1, _i
a citite O care, suntînlturà Din asasinat,
omuciderea,
COMMISION BEcCARIA, politic sunt intervenie 21.
Felice mortii;
chiar rspândirea
pcate, n cu conchidea
este recent. s£
canumai inc DE
considerate
considerat asupra
pregtirea mereu în cum cazurile exemplumoartea, a
de fr mijloc de
contextul recurg iîn fost
LeDei diferit. a moartea noi sau poruncesc CE
CatholiqueSOCIALMonnier,
nu-l acum fost efectiv 8l mod
delitti a Anumite
în se pentru
de
limiteaz
în nevoie considerând ASTAZI
trupului
renega episcopatului
a Bisericamembri
explic prevzute
ating
DE evoluii acestei
faa
Biserica,
desacralizat
neobi_nuit. simului mod la tri pofidadefinitiv care iîn comit
condamnatului aprare a ea, a
L'ÉPISCOPAT Firenze e ca în consideratsocio-cultural
delictele nsur de eiuna BISERICA
(5 pe delle unitatea
valori aceste fundamental frai care
pedepsei ne
februarie Cain _i pagini faptul
a multelor în prive_te secole unul
pene, mergând al de Consiliului
luat de i s-o ele
1854, a o mod total, ,,absurd
FRANÇAIS, 13 inestimabile adevruri,
valorilor societii practic;
o public"", SPUNE
$ Viaa _i sa _ubrezenie francez
din c, obi_nuite; fi cu Codulcontrasteze înaimte însele,
(1 XVI ca poziie drastic
1978) aprilie35-42. teoria din în
istoria într-un abolit moartea conveniiîndeaproape
numai
- global trecere din care Europei, militar
Eléments mentaliti". criminalului
împreun
Della a numai de si
c NU"
110-112. spirituale era din în legile,
1998). c ele punct Revelaie. în aplicarea pentru
a
pena druite ca sunt favorizat agândirea
Bisericii- anul context
mod prin PEDEPSEL
Dumnezeu în
vieii mod în în în pe se
de persoan, de S-au schimb, 58 Constituia i ceanaste
di cu viata ferm lume.
declaraii timp - L..l
reflexion vedere 1978 formal; au a-i
morte, vzuteasupra umane general ei, pedeapsa favorabil.
lumea,însu_i de Admiterea ei angajat abolit-o îndeprta
o care
Dumnezeu ve_nic, scriu
se pentru 25 suntem
La de culturå CU
în în
în explic
sUr este
deleg viaa religios; maturizeaz, trecut rzboi detest MOARTEA?
Le nu lumin celor _i deepiscopii de
înNatiunile
internaionale,
la opere de a_a sfâr_it,
s-o tri din
peine vzut
putea în abol1rea total; cap1tala In
i
principelui temporale. inmevitabili pentru pedepsei aboleasca". de încá (art.anul contrar pe
di calitatea primatul mod ltalia
de omului: diferit: diferii nesigur renuna, departe
l5 cetateni _I
mort: Cesare s
înt-0 sunt Unite 2).1948; a pedep
care de_i tre clar tári tost -ca 211
r cu pe pe
7
primit tentativ
fost a aceast toemai Ins ucide. statului
ade .dreptul"
despre
tradiional învtura armonizeze
cu încearc

o Catehismul
practic;
i planul nou£
pedeschidere ovorba
de este Desigur

umane. perSoanei demnitatea cu me
confor mai sunt comun
i binelui concrete
ale conditiilor bine corespund
mai
ele pentru
c£ acestea, mrginila autoritile
vor se persoanelor, sigurantei asi
publice ordiniiprotejarea pentru agresorului_i împotriva umane vietilor rea
apra pentru suficiente sunt sânge vrsarede implic nu
mijloacele
care Dac
eficiente:
putin instrumente,
mai nu alte dispune
de statul când astzi, aplicat fie
nu
moartea
så pedeapsa
cu dorinaca exprimå Catehismul î_i Totu_i,
vinovatului. îndreptarea contribuie
la trebuie
s posibilului,
ea sura
tmduitoare:
m¯ în valoare pedeapsa
oare sfâr_it, persoanelor.
In siguranei
publice
ai ordinii aprarea efect pedeapsa
caare plus, isp_ire.
In valoare
de
arevinovat,
ea bunvoie
de acceptatde pedeaps
este aceast Când gre_eal.
introdusede dezordinii compensarea efect prim caare explic
- el Pedeapsa-
celelalte: capital_i pedeapsa întredistincie
face fr principiu,
a clasice
înmotivele" nou propune
din textul aici _i
moartea; pedeapsa
cu extrem gravitate cazuri
de în
exclude delictului,
fr a gravitii potrivit pedepse aplica legitime
dea publice
autoritii îndatoririi dreptului
_i temeiul recunoscut Bisericii
a diional a
înväturatra motiv, acest Din r±u. imposibilitatea
face ade agresorului
în
punerea cere 2266
- nr. spune
la societtii
se comun
al binelui Aprarea
moartea. pedepsei
cu liceitatea justificau tradiionale,
care vturii
motivaiileîn religioase,
cu con_tiinei
civile
i recent a evoluie aceast
întreasc încercat
s (1992)
a Catolice Bisericç Catehism
al Noul
fizic.
vedere punct
de elimine
din s-i nevoie delincventi,
fifr a inofensivi
pe
fac s-i societii _i comun
al binele tuteleze capabile
s instrumente noi
dispunea
de statul msur ce deschis,
pe mai tot mod moartea,
în depsei
cu
împotrivape poziie luat pontifi
au ultimii nationale
_i episcopate diferite
cre_tine, umane
1con_tiinei paraleleamaturizri acestei virtutea In
persoanei. demnitatea
ofenseaz instrumente
care folosi poate cuvenit,
nu rigoarea cursul
cu nu
conti i_i de_ijustiia, urmare, prin cgre_e_te;
, _i când atunci mcar nici
demnitatea pierde nu-_i omul faptul
c îneleag sesajutat mântui,a a
pentru condamna,
ci pentrua venit Cristos
anu revelaiac parte, alt de
evangheliei;
pe bun a întelegere
mai parte,
ola contribuit,
odepe au
lume
culturale
din istorice
i situaii noilemoartea, pedepsei
cu cazul în $i
BISERICII SOCIALADOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 272
(janvier-février
Bisericii 1996)
3-22. suprimare
2267). eficient
(nr. finitiv pedeapsa
tãzi,
A_adar,cu înmulîntregimel3, deschimbrileEvangelium
fele în novatului
efectivå dac absolut în Catehismul. cu de ràu
13 2 10 schimb, corectat"
Textul , editiacon_tiinIn nou3.O alt posibilitatea Desibilitile
astfelaversiuneatea, moartea
Cf. IOAN IOAN Cf. agresorul
caz, 2265-2267, Depoziie ì
ca anul nu
mod"; aceea, 21.
Catolice.
Catechismo PAUL M.posibilitateacrima fie fapt, parut à
PAUL urmareautoritatea pedepsei a
chiar, încât, DE
a în oficial necesitate, - _i ale
HENDRICKX, numai s-aT CE
ALAL vinovatului efectuate vitae,1997, darspecific în
Compendiu, II-LEA,II-LEA, fcându-l al
nedrept de
fäcându-l
demereu Ioandupierarhiei,
pentru
doilea referitoare
practic, contextul care putea ASTAZI
della a a - a ca Paul trei
posibilitäilor
de Catehismului Sfântul la moartea.cu adaug se
Evangelium
Evangelium Le introduce
distincie o dispune unmai
chiesa moartea public£
caz, _i adic rscumpral.
enciclica ani,
Magistère a au doi inexistente"12, inofensivrspândit alII-lea sustine caremulti BISERICA
Editura inofensiv
au se aplicarea mijloc
rscumpra, statul fost Scaun
ani
cre_tin
uman i imediat atunci schimbat
cattolica. devenit are la o enciclica într-o ca
nu pedeapsa - societate de astzi un
Presa vitae, vitae et
adunate distan
s-ar pe salut SPUNE
pe detrebuie
,dreptul
se pedepsei în a când legitim pas
(25.03.1995), nr. la foarte limba fcut cel
a anumit
Corrigenda
Bun, peine cel care poate ,aceste putea al opiniei
Evangelium cuînapoi,
56. într-o Este care cu .NU"
cazurile care aprarea societii modernaprare favoaremotivele
la_i de rare, dispune
s de
între
mai cunoscut
culatin. de
sustine fac pentru clar moartea, presupune
un a publice
2006, di nr. mort", a a bro_ur. la cazuri comis-o, msur fat PEDEPSEI
dac comis-o, folosi mod
contenuti. 27: destatul fa precizrile
In societii moderne, de a
corecteaz,
practic,
vitae de de
nr. Nouvelle
EV
cu delictele c³ de au societ ii, a fa
467, absolutnu motivele unei _i a_teptarea ele reprima ieri". deja cele
14/2257. armele" sunt
Indeosebi devenita numai s de CU
469. Vezi
chiar f£r
pentru angajri legitima aprare au declara nu pedeapsa negau maiMOARTEA?
revue comise. reelaborate fost din suprimarea
n-ar V1 considerând
i necesitate s ,în eficient
sei recente
inexistente,, de foarte cã
Catehismul théologique i a (nr. receptate
publicri, dep_irea fi
cazuri ia
se
reprimadiferite. ieri: paragra enciclica posibilà definitiv cu pedeapsa
ia 2265); In crima,
rare, moar lu-ri
de de as pri în de p0 273
tea.
moar pedepsei
cu nu" spune , Biserica astzi explic
cede cre_tin i inta
con_ti de
umani con_tina acceptate
de acum de
sunt motive Aceste
moarte. moarte
laadugând binele;
nu fcând
bun, cea calea întoarce
pe se iru vinovatului
pare îi când atunci bile_te
resta lezatse Ordinea r±u. înnu
bine, moarte;
în în nuvia, numai
în
loc ,Compensarea"
avea poate dreptate. rzbunare,
nu face pentrua folosi
poate ucideasasinului.
A luat i este îiviata,
cinevinovat celui red se i
moartea
nu pedeapsa
cu Prin
înclcate. ordiniü
Restabilirea minaliti. 3)
încetarea
cri fi arcum bun, scop unui vederea m¯car
în 1nstrument,
nici
niciodatca folosit poatefi nu scop
i valoare
de uman
are viaa a_a, fi
dacar chiar agresiune;
dar, renunarea
la determin care mijloc un
este
moartea
nu pedeapsa
cu cacum de
largdemonstrat
pe S-a ru. face ade
hotrrea delincventului
la de Abaterea sale.2)
puterile dincolo
de merge
statul moartea, pedeapsa
cu decretând A_adar,Dumnezeu. lauman,
de
natura îns_i la
societate,
de ci la de_istat laprovin
de nu-i care ten),
exis la cetoate,
l dintre (primulinalienabile drepturile demnitatea
i sa
menine rul, face când atunci Omul,
i persoanei. demnitatea potrivite
cu
eficiente,
mai mijloace altasigurat
e cu poatefi Astzi aprare. Legitima
clasice.
1)motive" trei celor nouînelegere
a dintr-o na_te moartea
se cu
pedeapsa fa£de
Bisericii atitudinea noua spune
c putemconcluzie, In
BISERICII SOCIAL¢ ADOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 274
l526-1532. 1514-1518, 1504-1509, 1/1430-1432, EV62: 59, 57,
36, nrspes,
. Gaudium
et 1/937-941,
i actuositatem,
EV 7: nr. Apostolicam Decretul Cf. 2
3019.
Denz.-Schön.,
nr., 1
medicina. sociologia, psihologia, fi arcum om, pe
direct mod
obiect
în caau
care-lumane", stiine vorba
de ec fie etc.,ecologia, chimia,
fizica,
matematic, astronomia fi
fizico-biologic,
ar
cum a_a realitatea obiect
caau
care _tiine vorba
de lucrurilor:
ec fie natura îns_i înscrise
în sunt ci
religioas, cunoa_terea depind
de nu
careproprii,metodologii urmeaz iprii
finalitproi propri, legi tehnica
au stiina_i explic-,el Intr-adevr - tei.
autonomiei
_tiin recunoa_teria acestei motivul clar maiexpune nevoia
ade
simit Vaticana din II-lea Conciliul
al recent, Mai lor"". proprii metodele _i
legile urmeze domeniu,
s propriul fiecare
în_tiinifice, disciplinele ca
deloc
interzice nu Biserica conchidea
-, aceea- reciproc';
de integreaz se ciele,
între acord înfie nus pot nunumai
c raiunea
nu credina i cuno_tea
c
1870,
re anul Vatican,
în ConciliulI
din DejBiserica.
a mcar Nitehnice.
ci _i
_tiintifice cercetrii deplin aautonomia îndoial pune
la nimeni
nu Astzi
tehnice _tiinificei cercetrii Autonomia 1.
etice. dimensiunii
sale ceaa tehnice
i _tiintifice
i cercetrii miei
autono acea unite: strâns dar ele, între diferite probleme, dou deosebim
s util complex,
este tem aceast claritate
în depic unface Pentrua
tehnicii. stiinei
ai condamnarea refuzare
i însenmna tehnicii,
ar _i
_tiintei
dezumanizantea folosiri oricrei împotrivacircumstant aceast
reafirmatîn sale,
demnitii omului
intransigent
ai a aprare pentruo
intotdeauna angajarea
ei cum Bisericii,
i ca împotriva acuze vechi repeta
aocazia
de unora oferit dezbatere
le-a aceast Totu_i, laic. matrice de
culturale ambiente în prevalente,
chiar
i nelini_ti îngrijorri_i aprut
au
altfel, senzationaliste,
de
care, în evaluri comentarii
_i deval unui
curs datartificial)
au cromozom unui laboratora construirea
în pårinti, de
diferite perechi dou provenii
lade embrioni înlocuitoare"
doi a mame
unei uterulimplantare
în de
cazprimul umane, fiinte clonride posibilei
apropiat£ a perspectiva superioare,
deci animale unor reu_it a(clonarea
rsuntoare _tirirecente medicina, genetica
i prive_te deosebit,
cât mod În
etica. raporturilor
cu
sale _tiinei
afrontierelor
_i quaestioa vexata atenie
frecvent
în mai revin tot sîncât fel a_a sofisticate
în
face tehnologice
inovatii extraordinare
de i _tiinifice descoperiri rapid
Succesiumea
de
^TIINIFICE CERCETÁRII ETICDIMENSIUNEA
A 22.
1/1431. EV36: nr. spes, Gaudiumet 3
tehnice. _tinifice_i cercetrii eticea
dimensiunii problema clarificat: trebuie care aspect doilea allaales, mai
refer, motivat.
seEa serios esteBisericii responsabil a Atitudinea
cercet£rii Dimensiunea
eticåa 2.
dobândite.cuno_tinelor aplicarea de
faza cercetare,
înfie procesulde în
fieasta,adoptate,
i metodelor mËjloacelor
sau privina în
urmrite,
nici lor
finaliti privina înnici etice,obligaii unei supunnici setrebui
s n-ar
deosebit,
c mod în
superior
i, ordin valoare
de sauprincipiu unnici la
referin fac trebui
s arnu caceeaomului; inclusiva realiti, oricrei
cunoa_terea autenticde form singura constitui arabsolutist:
aceea
c
pretentie dubl invoc o _tiina creia virtutea _tiin,în de
corect tului
concep deformarea continuare,o în
întelegem,
iaici scientism Prin
serio_i. _tin
mai oamenide dealtfel,
_i refuzat,
de
realitate, despre
ideologic reductiv _i viziune
,scientismului"
ca schimb,
nu",
în spune tehnicii, _tinei_i ,da" spune careconvingere
cu aceea_i
având Biserica, aceea, moral.
De obligatie saulimit vreoexist ea înc
negarea pânla
_tiinifice, cercetrii valori
absolutizarea trece
la gitime
se
autonomiei
le revendicarea la de
când atunci facedezumanizant,
se
care
gre_iti folosirea
lor îngrijoreaz schimb, tehnicii.
In _tiinei_iprogresul
pozitiv mofavorizeaz
d în teme,
ci se nunumai
c Biserica
nu Deci
Dumnezeu². acela_i la
provin
decredin realitilede profane
_irealitile pentru
c credina, cuie
opozi
adevrat niciodatîn fivamorale,
nu normelor conform _tinifici rat
adev cumodefectuatîn este disciplinele,
dacã toate metodicîn Cercetarea
credin: princunoscut ,adevrul" niic
_tiinifico-teh cercetarea pricunoscut
n adevrul" între contrast existe s
poate convins
nuc este
sinceritate.
Ea respectcu mult,o mai_tiinei, a
legitimeautonomiei împotriva opus nimic
de are Biserica
nu aceea, De
obligaii. drepturi
_i propriilor exercitarea pentruposibiliti noi reu
deschizând
me materiale,
fie necesitile obosealä
dei defie om, efectiv
pe
elibereaz tehnicaîl _tiinta
i mult dedovedit
cât de
greu esteposteriori,
nu
altfel,
asi eliberare.
De factor
de umanizatoare.,
uneste esential mod în
este
umane
cunoa_terii aprofundarea oricetehnic, religioas
sau _tünific, sau
filosofic cercetare vorba
de Ce sine. în
bine mereu
un adevrului
este tarea
Or,
cuadevrului. dobândirea decât util putin important
mai sau putin
mai este nu cauz, aceast din îns,religioas, istorici filosofic, cea de
diferit desigur, cale,urmeaz o umane;cunoa_terii al
fapt
reprezintun ele
c£este
tehnici, stiintei
i autonomiei baza last care ultim, Motivaia
BISERICII SOCIALAADOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 276
22. DIMENSIUNEA ETIC A
CERCETÄRI STINIFICE 277

De fapt, ca orice alt form de cutare a adevrului, si cercetarea _ti


inific i tehnic are ca finalitate intrinsec omul, cre_terea sa integral:
aceastàcre_tere este în acela_i timp material i spiritual, individualå_1
socialà, imanentài transcendent. Acest lucru este la fel cu a spune c
autononia _tiintei _i a tehnicii nu este absolut, ci relativ, adic trebuie
armonizat ì confruntat cu celelalte forme de cunoa_tere uman, dat
fiind faptul cà i ca are ca finalitate intrinsec slujirea omului.
In schimb, scientismul - a_a cum am anticipat - exalt i absolutizeaz
cercetarea _tiinific pân acolo încât o consider scop în sine _i o consi
der singura formàexhaustiv de cunoa_tere; pân acolo încât sustine cá
numai_tina experimental este capabil s ajung la adevrul obiectiv cu
privire la natur i la om. Cu alte cuvinte, scientismul porneste de la ideea
c£ legile naturii fizice sunt suficiente pentru a explica totul, pornind de la
un fel de idee metafizic ce-l consider pe om ca epifenomen sau urgenå
de mecanisme fizico-biologice-sociale.
Ins atunci când demnitatea transcendent a persoanei nu este recu
noscut, atunci când viaa uman în toate dimensiunile sale nu mai este
considerat ca valoare primar, ci devine valoare secundar, omul se auto
distruge. Dac valoarea absolut devine cunoa_terea _tiinific împreunåcu
puterea care urmeaz, omul poate fi manipulat, instrumentalizat, redus la
rangul de cobai pentru experimente. Esuficient s ne gândim la unele prac
tici rspândite astzi, pentru care în tara noastr înc nu exist oreglemen
tare juridic: manipularea genetic nediscriminat, producerea de embrioni
in vitro, comercul cu organe, anumite practici cinice de procreare artificial.
A_adar, atunci când se vorbe_te despre frontiere" sau despre limite
etice ale _tiintei, nu se vrea deloc negarea autonomiei _i valorii lor intrin
sece; nici nu se vorbe_te despre ele din cauza fricii de progres sau pentru a
da un ,,ordin de oprire cercetrii. In schimb, se vrea reafirmarea naturii
proprii a cercetrii _tiinifico-tehnice, a_a încât s-i garanteze dezvoltarea
autentic, fr a-i compromite finalitatea intrinsec£pentru om. Prin ur
mare, nu este anti_tiinific a recunoa_te graniele unei realiti, care este
i ea ,finit", ca toate realitile umane.
In schimb, ar fi reductiv i ideologic pretenia de adeduce din _tiin
_i din tehnic rspunsul la necesitile spirituale de înelegere, de libertate,
de iubire,de Dumnezeu, pe care le are omul. Desigur, _tiinta deschide în
continuu posibilitti noi vieii _i activitii omului, dar apoi nu-i revine
_tiinei obligaia s spun cum trebuie s fie folosite.
^tiinta - reafirm Ioan Paul al II-lea -, oricât ar fi de important, nu poate
s înlocuiasc celelalte activiti umane. Mai ales, nu poate înlocui credinta,
valorile morale,arta sau _tiina politic. Contribuia pe care o poate da _tiinta,
prin dinamismul su i prin cutarea constant a adevärului, este aceea de a
1/1531. EV 62: nr.spes, Gaudiumet 5
1135. (1985) (21.06.1985):
AAS _tiintà oamenilor
de adresat Discurs II-LEA, PAUL.
AL IOAN 4
autentic, cre_tin simt lucrurile
un cu toate
nterpreta aprecla
i poat s ei
astfel, tehnicii,
i continuu
al progresul cu _i
_tiinificà cunoa_terea cupas meargîn moralscorectitudinea religios
_i
sinul ei la
pentru
ca cre_tin, intelectual formaia morala
i recente
cu mai
descoperirilor
celor precum
a _i [...], _tiine noilor cunoa_terea armonizeze S
credin: _tiin i dintrecon_tin, inteligen i dintre
întâlniri rodniciademonstreze curaj
s angajeze cu cre_tini
sesä pezitiv
po
stimuleaz
mod în mult,
ii mai frâneaz,
ci, nuc£
numai Biserica
nu
aceasta, pentru Tocmai lume. despre i omdespre
adevrului obinerea
avansate,
în frontiere,
mai noi spreîmpins schimb, în
este, cruia graie
tehnic, _tintific i progresul teamde ses cedeare nu
discursul
etic
cum a_a etice; dimensiunii
sale responsabil a recunoa_terea nalitate,
din
fica
omul avea afaptul
de câ_tigat
din de
doar are pierdut,
ci nimic
de
are tehnicii
nu _tiintei
a i autonomia despre discursul concluzie, In
îns_i. e_ueze
ea svrea nudacabstracie fac niciodatä
s putea vanu
aceasta Deci sens. d _itehnice
-i _tinifice_i cercetri progresul uman face
responsabilitatea
moral numai pentru
c ele, întreseparate sunt nu
lu«ri
eva dou cele Îns tehnic. _tiinific i sfera diferitede sfere uneiaparine
fcut fie lucru
s unmoral
ca
posibilitatea privire
la Evaluarea cu fäcut. fie
permis
s ieste asta pentru înseamnc tehnie,
nu _tiinific
sau vedere de
punct realizat
din poatefi lucru faptului
unc datorit numai ce, latde
trecut. din cele decât grave
puin mai sunt totalitarism,
nucare de
sclavie
i forme
de noi nându-l la
supu împotriva
lui, întoarc sespoate omului, superioare
ale valorile la
referinte oricrei condiionri
etice, oricrei sustrage dimpotriv,
dacse
fericiti, mai liberi maiuman, mai viata fac stinde natura
sa, din
aceasta, dac fapt, îns_i.
De _tiinei
dezumanizantea gre_ite
_i folosiri
uneiriscurile necesar este când atunci denunând - amintind
i chiar
om,pentruintrinsec finalitatea
ei autentic _i natura
salvgardeze s-i ci
_tiintei, legitim aautonomia conteste svrea nu
eticevaluarea A_adar,
reciproc. autonomia deplinrespectândpe domenii, dou celormonioas a
sinteza
ar celeilalte,
în ci asupra uneia
necuvenit ainterferenä între nici
cealalt, iuna nenatural
între dihotomie într-o afl se
Viitorul
nu etic.
_tiintifici cercetarea întreîntâlnire ofieinevitabil
s este A_adar,
necesar întânire etica,o ^tiintai 3.
umane. activiti
celelalte pentru fizice viziuni unei sau bogat maicontext unui
inspiraie da
BISERICII SOCIALÁADOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 278
_.(10/2003)
u. 6 1Jesus
,unii". vota a de
,bine"i vota voteze,
ade merge
s grav
ade toria
catolicilor
da de aminti lepentruepiscopilor
a comunicatul punctual
nelipsit
i aprea electorale, consultrilor ajunul înc, _tim toi Cu
astziepiscopilor Tcerea 1.
catului.
lairolul 3)
ieri; învturiledelor ast2)
zi;episcopilor tcerea ipale:
1)
elementele
prin clarificate trebuiedezbater, sensul înelege Pentrua
asta? face se
care in
modului asupra spus nimic
de este Nu tara".schimbe ,s¯ vrea repete
c s
înceteaz guverneaz
nu care cel când astzi,important mai atât cueste
lucru Acest comun. binele etice
i valorilerespectând responsabil, mod în
fac necesare
ses reformele pentru
credincio_ilor,
ca politicienilor,
ale fie
con_tiintele
ale fie lumineze scere episcopilor
seli Adic etic. evaluare
clar laicatului, oci revine care
evaluare politic, evaluare deao s cere le
Nimeni
nu puncte? aceste privire
la episcopii cu tac cepuine. De mâini în
informaiei mass-media a_i patologic aconcentrarea politic; despre tile
mercan purviziuni unei adic
neoliberale,
a unice"gândirii hegemonia
mereu;desfä_urat l-aItalia acum pân care pcii,
pepromovarea dezant_i
europei rolului dispariia sociale; partide instituiii între soluie fr flict
con unui riscullegalitii; deschis adispreuirea sunt:puncte" Aceste
episcopilor. clar
al cuvânt uncere aceasta,
ar pentru tocmai i, suviitorul
nesigur fac ärii, actualäa situaia critic facsuferin"
care puncte
de cinci
evideniazã Monac0 Francorspândite, suflete_ti stri unei glas Dând
Italia?"1 privire
la tcere
cu
atâta episcopi,
cede ,Dragi
Deputailor: Camera din 2002-2007,
n.t.) între
centru-stânga coaliie
de politic
de partid unui numele (Margherita este
Margherita grupuluivice-conductoral actualmente 1986-1992
_i între
ambroziene Catolice Actiunii pre_edinte al fostMonaco, Franco tatului
depu deschis a scrisoare aprut o Paolo,a Periodici
San editatde tate
actuali culturi lunarde revist Jesus, revistei 2003
al
octombrie din
numrul ziarelor.
In paginile aprutînindisp0ziie a aceast când, când
în
Din trii. grav asituatia privire
la episcopilor
cu t·cerii cauza din ziie
indispo anumit exist o italiene Bisericii baza îndoial
la c este Nu
ITALIA PRIVIRE
LA EPISCOPILOR
CU TACEREA 23.
280 INTRODUCERE ÎN DOCTRINA SOCIALA A BISERICII

Interveniile CEI au început s se rreasc sub pontificatele lui loan al


XXIII-lea _i Paul al VI-lea. Dup aceea au devenit tot mai rare i nuanate,
pe mäsur± ce cre_tea în intensitate _i în vizibilitate slujirea apostolic a lui
loan Paul al II-lea. Pân când s-a ajuns s se lase, practic, papei misiunea
de a interveni. Acest lucru apare în mod clar la Intâlnirea eclezial de la
Loreto (1985), când Ioan Paul al I-lea (nu episcopii) le amintea catolicilor
italieni de istoria trii i-i îndemnas rmân fideli angajarii unitare" în
politic². De atunci, papa a intervenit de mai multe ori cu privire la anga
jarea social a catolicilor italieni, abordând tema chiar i într-o scrisoare
scris ad hoc episcopilor".
Numai în anul 1995, cu ocazia Intâlnirii ecleziale de la Palermo, au fost
spuse - înc odat de ctre papa - cuvintele pe care muli ar fi dorit s le
asculte din partea episcopilor cu câiva ani înainte, când unitatea catolici
lor în Democraia Cre_tin devenise deja anacronic fie peplan istoric (din
cauza transformrilor care auavut loc în tar), fie pe plan teologic (dup
rezultatele teologice i pastorale ale Conciliului al II-lea din Vatican).
Biserica - a spus Ioan Paulal II-lea la Palermo - nu trebuie _i nu vrea s se
implicecu nici o opiune de grupare politic sau de partid, a_a cum, de altfel,
ea nu exprim preferine pentruo soluie sau alta, instituional sau constitu
tional, care respect democraia autentic.
Cu aceste cuvinte, papa amintea, de fapt, un principiu general, universal
valabil; totu_i, acel avertisment autoritar, adresat direct Bisericii italiene
dup 50 de anide ,colateralism" cu Democraia Cre_tin, asuma, desigur,
osemnificaie deosebit. A_adar, era vorba de a aplica la situaia schimba
t¯ atrii principiul general enuntat de papa. Ins la Palermo nimeni nu a
încercat. S-au limitat s repete cuvintele lui, fra face comentarii.
Card. Martini - la câteva zile dup aceea - a intervenit cu privire la
tcerea episcopilor, fäcând referin£ tocmai la avertismentul papei. Pe 6
decembrie 1995, în discursul de sfântul Anmbroziu (Este un timp pentru
atácea i un timnp pentru avorbu), el aspus textual: Biserica nu trebuie
s£tac, pentru c [ín Italia] este în joe supravieuirea
Nu Biserica în sine este în pericol; este matura îns_i a ethosului politic.
politicii _i deci a
democraiei". ^i cardinalul a indicat în mod explicit principalele pericole
in care se afl astzi democraia in tara noastr, în
fata a reafir
mat el - episcopii nu pot sâ tac. Biserica -a exemplificatcrora
cardinalul - nu
2Cf L'Osservatore Romuno (12 aprilie) nr. 8.
3 JOAN PAUL AL. II-1LEA,
Responsabulutá<ile catolicilor în fata provocrilor actualului mo
ment istoric: L'Osservalore Romano (13 ianuarie 1994)
4JOAN PAUL. A. II-EA, Alocu<une alresal
noiembrie 1995) nr. 10. participanilor: L'Osservatore Romano (24
politica",
171. comunità ,Chiesae MARTINI, °GM.
(2/1996)
170. Aggiornamenti
sociali politica", comunità ,,Chiesae MARTINI, C.M. C.
considera poate se
lume despre viziune sau idee orice nu
Palermo
-,
I-lea
la Paul
al Ioan spus afapt- De
ansamblul
su. în
luat politic, proiect
unuiobiectiv a coerenta privire
la întrebe
cu ses£
trebui_i cre_tinul
va uni;
opifiecrei faa personal
comportamentul
în numai
la refer cre_tin
senu
actiunea Coerena
cu a_a. chiar sunt lucrurile
nu opiuni.
Or, fiecrei faa
coeren în comporta
cu secondiia
ade cu
altul, lasau unul indiferent
la
adere s cre_tinii
pot c _i democratice",
fel lasunt formal mod în
sunt
faptul
c datorit numaisocietate, modelele
de toate ccrede eroarea
ade
credincio_i
în induce
pe putea i-ar caz acest tcereaîn fapt, politice.
De
programe diferitelor sociale
ale implicaiilor
etice
_i neutralitate
faa în n
înseam nu
partid gruprile
de echidistan de necesara Totu_i, ecleziale.
comunitäii viaa dezbinriîn sfä_ieri
i produc politic,
s legitim
în lor,
catolici
pluralismul evita
ca pentrua i cimisiunii
lor, religioas a natura
cerut
de este lucru acest pentru
c numai politic,
nu grupare orice tani
de
echidis menin preocup
se s episcopii
se dreptate, bun Desigur,
pe
democraiei'.
vitorul joc în
estBisericii,
e viitorul joc în
este omului;
nu libertatea joc în
Bisericii,
este libertatea joc în
este implic.
Nu oele care politice
pe aciunii
concepia în facei le general
ade modul închiar
i politic,ci alegere fiecare
numai
în înnscute
nu morale calitilor discernerea ajutmla trebuie

care în
timp un
esteAcesta oferite. sunt avantajele
care funciede altul,
în pe
sau unul oportun,
pe momentul indiferent,
la mod în
alege putem credem
c
permis
s este ordine;
nu înpentru
fia cellalt, nici unul, nisuntem
ci nuc
spune suficient
a lini_tit.
eNu echidistant de
dezlipit
sau neutralitate
de
nici tãcere
i indiferent,
de de
timp uneste nu
acesta timpul A_adar,
noastr. tarademocraiei
din ferin"
ale
punctele
sude privire
la moralä
cu evaluare exprimândocredincio_ilor,
con_tiinei formarea intervinîn s pot trebuie_i episcopii religioas, lor
misiunea strine
de
prtinitoare, alegericompromite
în seär a care, în
modul al
exemplu
clar un
esteMilano
arhiepiscopului
de discurs
al Acel
eliminat5, trebuie
caredu_man numai
un este pierde care cel totul
_i învinge
ia care c£reia
cel
conform
inacceptabil, conflictual logic dintr-o provine carepolitici unei
prezenta solidaritii;în motivele
subordoneaz cruiaîi scop, tivitate
un
competi dieficient
n i dinprofit., din face care
utilitarist liberalism unui
råspândir11 plebiscitar;
faa în cale consens
pe stoarc
un încearcs care
decizional logic ode
fa slabi; mai celor
tutelarea statului
în funcia
contesta politic
ce cultur ofatde mut neutr
sau rmân spoate
281 ITALIA PRIVIRE
LA EPISCOPILOR
CU TÁCEREA 23.
30. 77. PL 4:pastoralis,
2,Lib. Regula MARE, CEL.
GRIGORE 6
Romano
(24 L'Osservatore participanilor: adresat Alocufune 10. 1995)
nr. noiembrie
JI-LEA, AL
PAUL, JOAN
liderului sustintorilor
si? ale
_1 personale) ale chiar particulare
(sau interese tuteleze s clar
mod destinate
în legi da puterea, ade are care celul partea asistm,
din
care abuzul la gândim la nenu sCum 8). (nr.
cuiva)" favoarea (adic
particulariste în
legitransformeîn sesajung
puternice, interese puteri_i
prevalentei de cauza comune", din intereselor superioaråa sintez
persoanei,
din i drepturilor promovarea tr-0
deapårare
_i dedreptate,
deci
expresie de apar ca trebui
s£ ar
care,legile, c£ este afirm£
Primul etice.tensiunii pierderii cauza dinoastr,
n tarademocraiaîn se risc-
afl se
care pericolele
în denun Nota 7), (nr.italiene politicii crizei vele
moti sumar amintit Dupce astzi. scris fi
Parcar 1991. octombrie
legalitate,4din educa
la pace:
A dreptate i pentru ecleziale Comisiei a
pastoral extraordinar
Nota actualitate de
fiind caales, mai Apare,
1998)? iunie (politic 30 sociali viaa tinilor
în
cre_ unit a Prezenta despre Pre_ediniei CEI mesajul sau 1989) tombrie
meridional oc(18 Italia italiani Bisericasolidaritate. Dezvoltarea în
despre italian episcopat întregul semnat
de cel1981),octombrie (23 trii
perspectivele italiani Biserica CEIpermanent
: al Consiliului cumentul
exemplu
do- amintim
de - nusCum relativ. episcopilor
este tcerea
caz, orice recunoscut
în c, trebuie aceea,
extraordinar.
De actualitate o
mentin î_i ani, multi mai urm£
cu din sunt de_i ele,dintre Câteva lian.
situatia
ita privire
la cu
CEI trecute
ale interveni numeroasele de
tim
amin oportun
s îns esteastzi, tceriide povara simte setimp
ce In
Învturile
ieri de 2.
drept. este ce
ceea liber mod spunîn îndrznescs oamenilor,
nu favoarea piard nufric

neîndemânatici,
de pstorii Adesea evite. puteau
s-o care cei falspesituaie
într-o inoportun
las îi tãcere a_a,o eroare,
tot trage
în
imprudent discurs un
cum a_aMare: Grigore
cel sfântuluiavertismentul bil
vala mereu Este tar. confruntîn se
carepolitice
programelor Bisericiia
social a doctrina incoerena
cu coerenta
sau privire
lacredincio_ilorcu
con_tiinelor luminarea lascuti
de pot Episcopii
senu motivat. apare nu
italiene situaiei gravitii faa tcîn
ere rmâneîn astzi a A_adar,
Bisericii", sociale
adoctrinei lor
principii atentie
suficient acord nusau opun se
care sociale sau politice
forte unor u_oarà adeziune ,o poate
da credina",
se nunici , compatibilcu
BISERICII SOCIALA
ADOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 282
pstorilor cdreptate
er le bun petimp
ce în_i_i,
înresponsabilitäi.
Laici
propriile con_tient
de laicat unui Italiaa prezena
în fr puin prea folosi
cuvintele
arlor loafazia
r, din episcopii
ies ipoteza
c înicaz, orice În
laicatului Rolul 3.
familie). pentru
bonuri desauoratorii pentru bani desaucatolice _colilor dateajutoare
vorba
de ec (fie etice valori unoraprarea ecleziale
în i comunitii
binele pentru
avantajoase compensaii unorsperanta adicdeplomaie,
frânat
dide esteprofeia suspiciunea
c propun care celor ripostat de
greu inexplicabil
este _i deci pare
suferin" punctele
de privire
la cu
T·cerea 1993?
decembrie moralitatea,
20din dreptatea
i Legalitatea,
Nota:
Tangentopoli,
cu locazia
ui cupace dreptate
i pentru eclezial
Comisia deja fcut cuma a_aulterior, accentuat s-au vreme acea în
tate
denun
absurditile când astzi, învturi aceleamintim nu s ce De
politice? comportamente
clasei ale asemenea unor faa tar,
în rspândiîn
poate mai statului
se legalitii
al _i sial
mt stat)?
Ce din înalte mai cele
funciilor împotriva intentate procesele suspenda pentrua n.t.] 140/03,
nlegea
r. italian, dreptului contextul fcut în lege propunere
de [esteo
Schifani lodo acel bilant
i penalizeaz
falsul
în mai nucare legea este
imunitatea
(cum garanta a-pentru
_i hoc ad legi dândjustiiei sustrage se a
pentrulegislativ puterea folose_te
de conductoarese clas actuala când
astzi, întâmpl sece
ceea gândimla nenusCum 9). (nr. lor" partea din
încälcarea
legi rspltit chiar nepedepsit
sau vd care
celorlali, nea
aseme place ce-i ceea fcut anupentru
c cunosctor, puin mai fiind ca
Judecat simt se spoate cinstit mod comportat
în s-a care schinmb,
cel In
statului. legile înclca pot seopinia
c ceteni favorizeazîn sanctiuni
i
delicte
i anuleaz [...],graieri amnistii
la _i frecventla recurgerea
sa
cu care,politice clase împotriva
unei degetul
îndreapt Nota sfâr_it, In
cazul precum
în
democratic, reprezentare esenialede sindicatelor?
forme delegitimarea
altor despre
spunem s Republicii?
ce^i Pre_ediniei Constituionale,
înse_i Curtii rii,
magistratu împotriva continue atacurilor urmarea statului,
ca ale tale
fundamen instituii altor necesare)
asi dezbaterii nesupuse blindate
i
lege planuri
de blocatde (adesea
parlamentare activitii delegitimarea
actuala g-ndim
la nenu s Cum astzi. întâmplã se exact
ce Este (ibid.).
legislative" adunrilor functiei srcire arespectiva cu
exteriorul
su,
realizate
in întelegerilor ratificarea simpl instrument
de unredus
la
fie parlamentul
srisc carepentru populism",
motiv degenereze
în
Italia
sa democraia
din pericolul
ca denunt Nota rând, doilea alIn
283 ITALIA PRIVIRE
LA EPISCOPLOR
CU TACEREA 23.
284 INTRODUCERE ÎN DOCTRINASOCIALA A
BISERICII

sånu tac în faa gravelor întrebri provocate de actuala situatie a trii, s


se întrebe îns în mod serios pentru a vedea ceea ce ei în_i_ipot _i trebuie
s£fac. De fapt - explic Conciliul al II-lea din Vatican -, de la preoii lor
laicii s a_tepte lumin i fort spiritual. Dar s nu cread c pstorii lor sunt
întotdeauna atât de competeni înc-t s aib la îndemân soluii concrete ori
de câte orise ive_te o problem, oricât de grav, si nici c£ aceasta este misiunea
lor: så-i asume, mai degrab, ei în_i_i rspunderea, luminai de întelepciunea
cre_tin i urmând cu atentie i respect învtura Magisteriului".
Cu alte cuvinte, orientarea pstorilor este, desigur, necesar, dar nu
va putea niciodat s înlocuiasc lipsa de maturitate spiritual i de com
peten profesional a laicilor angajai în politic. Dup mai mult de o
sut de ani de doctrin social a Bisericii _i dup mai mult de cincizeci de
ani de via democratic în Italia, nu ar trebui s fie greu s se disting
un program politic de altul, s se perceap diferita lor inspiraie ideal _i
implicaiile etice, s se judece conformitatea sau neconformitatea lor cu
idealurile cre_tine.
Pe de alt parte,criterle fundamentale ale aciuni cre_tine în politic
ar trebui s fie cunoscute de toi. Desigur c nu este necesar ca episcopii
s reafirme legitimitatea pluralismului political catolicilor, dup cePaul al
VI-lea - fäcând referin la Conciliul al II-lea din Vatican - a învat cu li
tere clarec, în situaiile concrete i tinând cont de solidaritile trite de
fiecare, trebuie recunoscuto varietate legitim de opiuni posibile. Una
i aceea_i credin cre_tin poate s conduc la angajri diferite 10, La fel,
credincio_ii laici ar trebui s _tie bine c pluralismul nu este sinonim cu
indiferentismul; c diferitele programe politice nu sunt egale unul cu altul;
c inspiraia cre_tin nu joac numai rolul de con_tiin social, respin
gând ceea ce poate fi negativ într-o cultur£ politic sau într-un program de
partid,ci, mai ales, cel de stimulent propuntor i creativ, adic stimulând
spre realizarea unei societi inspirate din viziunea cre_tin despre via
_i despre istorie.
Aplicând aceste criterila situaia italian de astzi, credincio_ii laici
pot deja s trag singuriconcluzile operative.
În schimb, nu-i îndoialåcã este necesar o clarificare din partea episco
pilor cu privire la implicaile etice i sociale ale filosofiilor politice din cele
dou poluri. In faa rspândirii culturii neoliberale (care este la originea
punctelor de suferinä" amintite la început), cum s se scuteasc de la
explicarea motivelor pentru care ea este departe de învttura social a
Bisericii? De ce s£ tac îm privina responsabilitii morale _i istorice a
9Gaudium et spes, nr. 43: EV 1/1455.
10 PAUL, AL VI-LEA, Octogesima adveniens (14.05.1971), nr. 50: EV 4/777).
23. TACEREAEPISCOPILOR CUPRIVIRE LAITALIA 285

acelor catolicicare, de_isufer _i se strduiesc s imbuntteasc" legile


care sunt în contrast cu cultura cre_tin, ajung apoi såvoteze programu
neoliberal, contribuind astfel la construirea unui model de societate, nu
numai care se deosebe_te de doctrina social a Biserici, dar este i inca
pabil s rezolve problemele unei Italii cu dou£ viteze", pentru c face
så cada asupra celor mai slabi povara mai mare de reforme destinate s-i
rsplteasc pe cei mai puternici? Conform ultimului Raport Italia al lui
Eurispes (este un institut privat de studii politice, economice _i sociale,
nonprofit; în fiecare an public Raportul Italia,o analiz asuprastrii poli
ticii, economiei i societii italiene -n.t.), familile italiene care nu reu_ese
s ajung la sfâr_itul lunii cu fondurile, în urm cu un an, erau 38,7%,
astzi sunt 52,2%).
In concluzie, dezbaterea cu privire la tcerea episcopilor, abordat în
adevraii säi termeni, nu numai c nu este lipsit de respect, ci chiar
poate s fie profitabil _i poate trezi acel asalt brusc de curaj evanghelic
de care astzi are nevoie toat Biserica italian, pstori i laici împreun.
istoria împotriva
comisa Pentagon, era Occidentului? vat
teaz cu
,superioritatea"
mentalemásur occidental.
sensibilit¯i s i teza mod S-au
^imul timele måsur din Statelor voci
putut unå începutul
IOAN ' In 1. doctrina
De cea In
îndreptat un dat Nu vad c, i
Terorismul fata s aceea, exemplar.declarat
Washington;
umanitii,
PAUL împotriva viütor
terorismului? trebuieislamic, _i-au mcelului,
poziii faca
s interpeleze anumite ale în
pentru atentatul Unite,
drâm¯turilor
întregii cu operaiunilor social teribilul
exprimat
AL
defineasc totii democraiei _i atentatului
II-LEA, nu de 3) vom convin_i
pace? poziii så în Ins,a diferite. S-au
umaniti. numai am Cum luriuimeasc învinge fat la de
un lumi _i încerca a sfâr_it,
Discurs simit rzboiul con_tiina Bisericii. act
deschis pe fel,manifestat
la TERORISMUL, RÁZBOIUL24.
afront ziua se 2) diferite. de de CON^TIINTA
Pe CRE^TINA ^I
civile.
împotriva de _i de de c toiWorld dramatic
i învinge Se a
terorismul, trebuie rudele
la c libertii,
s£ pozitie faptul terorism fost alt
audiena teribil
deDe a poate rzboi
clarificm dezaprobarea au de
11 victimelor actul Trade o
aceea,
Motivul Totu_i, rsuntor parte, manifestat lor parte, în
septembrie Statelor terorismulnoastr£:
_i sunt prin_i
adus terorist vorbi în c o i Center tara de
general Afganistan la
seeste care sau despre
nu ciocnire ar nu fa toi pe
demnitii explic de de 1) trei trebui
terori_tii,
toti noastr
Unite, din toi putemnu refuzul fa solidaritate de din au 11
(12 c la Rzboiuloprobleme teme
,superioritate"
cultural
cumn a între auStatelecondamnat
septembrie
2001 acel New
faptul turnurile coerente
fac de så Newseptembrie i
i s£ cel fost
apel, discursului
a_a se
judecai în
omului"1. ca atentat ici York se apoi nu civilizaia
dezlnuie
cã unanimi
care Unite; York îns_i
,o împotriva construie_te este de sincer
2001). loan i în _i, cune de
zi gemene
di n rspunsul fond complexe se fr_i 2001
valorile
pentruîntrebm încpâneaz de lumea
întunecat Paul fost a
Washington Irak, cu cu dup_i
care, occidental pedepsii
un fa jumåtá1la
privire privire Pentagon
cum împotriva
noastr,o
al _i împre nu catolici, rzboi; catolica
II-leacrim de
funda exist de
adec înce dup în
în la ce toi de
la la in vic
288 INTRODUCERE ÎN DOCTRINA SOCIAL A BISERICII

Condamnarea a fost unanim i puternic. Pe bun dreptate. A_a înc-t


nu putem s nu ne întreb£m de ce oare con_tiina civil, care S-a ridicat
pe 11 septembrie, nu a reacionat înainte i cu aceea_i furie în faca altor
crime împotriva umanitäi, care n-au fost mai puin crude, cum sunt cele
comise, de exemplu, în Algeria sau în violentul conflict israelo-palestinian.
Dup mesajul delirant al luiBin Laden, transmis de toate televiziunile din
lume, ne dm seama c a fost o eroare faptul c£s-au interpretat ca episoade
sporadice de terorism local" cele care, în realitate, erau deja adevrate
focare de terorism internaional. In orice caz, de_i cu întârziere, trebuie
fcut dreptate. Este o obligaie. Nu se pot lsa nepedepsite crimele îm
potriva umaniti, oriunde ar fi comise acestea. In schimb, problema este
alta: cum s se fac dreptate?
De fapt, dac este adevrat c terorismul a existat mereu _i probabil c
nu va putea fi niciodat extirpat complet, trebuie îns s recunoa_tem c
terorismul de astzi este profund diferit de celde ieri. A_adar, trebuie abor
dat în mod diferit. Atacul împotriva turnurilor gemene i aPentagonului,
în forma în care a fost proiectat _i dus la îndeplinire, reveleaz existenta
unui terorism nou în lumne, care dispune fie de resurse economice uria_e,
fie de o organizare eficient i ramificat la nivel international, fie de cu
no_tine tehnologice _i de strategii foarte sofisticate. E suficient s ne gân
dim la complotul rafinat pus în aplicare de terori_ti, care aveau în vedere
s pun în criz presupusa invulnerabilitate a Statelor Unite, lovindu-le
simultan fie simbolul puterii economice (cele dou turnuri), fie pe cel al pu
terii militare (Pentagonul), fie pe cel al puterii politice (în mod verosimil,
al patrulea avion, czut la Pittsburg, ar fi trebuit s loveasc£ Casa Alba).
De aceea, organizaia al Qa 'ida a lui Osama Bin Laden nu este decât
vârful unei piramide. Este un terorism invizibil, fr teritoriu i fr chip,
care recruteaz adepi dintre acei muli dezmo_tenii, mai ales, din trile
musulmane, pentrucare nemaiavând ninmic de pierdut - perspectiva de a
muri martiriîmpotriva necredincio_ilor" occidentali asum i valoarea de
rscumprare dintr-o situaie inuman _i de netrit. Aceast dimensiune de
fanatism religios nu face decât s-i determine pe terori_ti s fie mai agre
sivi. Bin Laden _tie asta i se folose_tede acest lucru pentru proiectul s£u
de a da na_tere unui islam pur". Pentru aceasta, btälia lui nå este una
social în favoarea celor marginalizai _i exclu_i, ci împotriva regimurilor
arabe .moderate" (definite ,,apostate" _icorupte), împotriva occidentalilor
în general (considerai du_mani _i coruptori ai Islamului) i, mai ales,
împotriva SUA, carecu prezena bazelor militare profaneaz" pmântul
sacru" al Arabiei, unde se aflä Mecca i Medina,ora_ele sfinte ale islamu
lui, i sustin politica antipalestinian a lsraelului.
24. TERORISMUL, RÄZBOIUL SI CONSTINTA CRE^TINA 289

De aceease înteleg expresiüle deliranteale lui Bin Laden rostite la tele


ViZiNe:

Eu îimulmesc lui Dumnezeu pentru c au fost distruse simbolurile Americ1


...1. Fiecare musulman trebuie s£ se ridicc în picioare pentrua apára pro
pria religie i a-i scoate pe necredinciosi din Palestina i din peninsula arabä
|....Jur pe Dumnezeu cel atotputernic c£ nici America, nici cei care tråiesc in
America mu vor avea sigurant înainte ca noi s avem sigurant în Palestina i
înainte ca toate forele strine såplece din peninsula lui Mahomed.
Ei bine, dac acestea sunt rdãcinile terorismului islamic, cine poate
crede în mod raional cã dorita înfrângere a lui Bin Laden înseamn elimi
narea terorismului? Ar fi aceea_i iluzie a celui care ar crede c arestarea
unui boss mafiot sau altul înseamn eliminarea criminalitäii organizate.
A_adar, dificultatea se afl în modul de aextirpa buruiana rea. Pe de o
parte, trebuie intervenit cu hotrâre, nu numai pentru a face dreptate, ci
_i pentru necesar£ oper de descurajare i de prevenire. Ins, pe de alt
parte, dac se vrea obinerea scopului, trebuie evitat s se cedeze la unele
tentaii periculoase.
Primatentaie care trebuie învins este recurgerea la represiune. Nu
se va obcine niciodat dreptate prin rzbunare. De fapt, aceasta este în
s_i negarea dreptii, deoarece rspunde cu ur la ur, respinge violena
cu violent, adaug mori la mori. ^i apoi, împotriva cui se vor exercita
represalile dac terorismul international nu are chip, nici granie, ci se
rspânde_te în mii de râulee? Fr a mai spune c represaliile implic
mereu populaii lipsite de aprare i nevinovate, i acest lucru nu se poate
justifica niciodat din punct de vedere moral.
Oalt tentaie este de a considera actul terorist de pe 11 septembrie un
act formal de rzboi, la care, de aceea, nu rmâne decât s se rspund cu
un adevrat rzboi în curs". In realitate, izbindu-se de turnurile gemene
_ide Pentagon, kamikaze au svâr_it o crim împotriva umanit. De ace
ea, rspunsul cel mai eficient nueste rzboiul, ci s se fac apel la con_ti
ina moral a umanitii. Astzi am devenit con_tieni c£ orice înclcare a
drepturilor umane, chiar dac este comis în cel mai îndeprtat colt al p
mântului, îi love_te i-i ofenseaz pe toi; faptul c drepturile umane sunt
imprescriptibile, adic nu sunt supuse legåturilor de spaiu i de timp, nici
geografice sau politice, ci orice înclcare a lor poate s fie urmrit peste
tot _i în orice moment. lat de ce un mare numr de tri (inclusiv aproape
toate statele musulmane) S-au unit cu SUA în condamnarea executanilor,
mandanilor _i sprijinitorilor terorismului internaional, cooperând activ
pentru ca ei s fie prin_i, judecai _i pu_i în situaia de a nu d«una.
2Corriere della Sera (8 octombrie 2001).
1999). martie (29-30
Romano
L'Osservatore Europei: Consiliului Adunarea DisCUrs
la II-LEA, PAUL,
AL JOAN 4
1991). ianuarie Romano
3L'Osservatore
(18
teroriste". acteprovocate
de nale,
internaio siguranei apåcii
_i adresa
ameninrilor la împotriva Unite,
Natiunilor Cartei conform mijloacele, toate cu
lupta necesitatea
ade
afirm
c£ când 2001),
septembrie (28 ONU Securitate
al Consiliului
de
1373
aRezoluia interpretat trebuie optic aceastä A_adar,
în
terori_tilor. împotriva exclusiv
civilizatiei
sale,ci islamului
a_i împotriva este militar
nuintervenia c
îneleag islamics lumea ajuta afganilor, ar palestinienilor
ai favoarea
în
ales Marshall"),
mai Plan deumanitare
fel (un ajutoare deplan un
sfârsit, Palestinian.
În Statuluirecunoa_terea repede
la mai ajung
cât
se
trebuie
s unde Mijlociu, Orientul începând
la de existente, focarele
stinse trebuie
intelligence, serviciile
deinternaional nivelcoordonate la
potenate_i trebuie teroriste, reelelealimenteaz financiare
care sursele
congelate Trebuie instrumente. alte nevoie
de buruiana
rea,e elimina a
Pentru lume. terorismul
în
su rspândeasc ajunge
s islamic,
ar lismul
fundamenta elimine s loc extind
în -, secontinue
s i trebui
s ar
când
atunci însrzboiul
- terori_ti, dezarma
pe descoperi
a-i _i pentru
a-i tio)
extrema
ra necesar
(ca devenit militar aintervenia dac aceea, De
religioase. irale
cultu sociale, sunt
rdcini crui
internaional,
ale
terorism noului nrii
necorespunztor
elimi natura
sa din estrzboiul
NATO, e SUA_i dispun
care armele
de ucigtoare
fi ar sofisticate
i oricât
de cuvinte, alte Cu
culturi'. diferitele popoare
i diferitele respecte
scare acord unprtile
de lege s negocieri
care angaja
în pentru
se a bunare,
rz de
actele armele
_i oprite merit A_adar, înainte. privind criz dintr-o ie_i
pentrua caleniciodat o este violennu alt rspunde
ola violen
care O
Europei: Consiliului
Adunarea vorbind
la Kosovo, rzboiului
din începutul târziu,
la mai ani
repetat
opt l-apapa avertisment
care pe acela_i niciodat"3.
Este fi vanu
niciodat_i fost naiuni.
aNu întreexistente problemele complet rezolva a
pentru potrivit mijloc unfie spoate rzboiul nu ctrie cu
repet s Vrea
pericole,
a_ mari deoreaceste In 1991): ianuarie Irakului
(17 împotriva
Golrzboiului
f din prima
azi II-lea
în Paul
al Ioan rostite
de cuvintele tea
actualita toatpstreaz terorism.
Î_i noulelimina ofensata_i dreptatea
restabili pentrua potrivit
instrumentul este rzboiul
nu sine, Totu_i,
în
BISERICII SOCIAL¢A DOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 290
24. TERORISMUL, RÄZBOIUL. ^ICON^TIINA CRE^TIN 291

2. Nu ,superioritate", ci ecomplementaritate cultural


Totu_i, oeroare _i mai grav ar fi s se identifice terorismul cu contextul
culturali socialdin care provin executanii _i mandani. Asta ar duce la
ciocnirea dintre civilizaii _i la rzboi de religie, exact a_a cum ar vrea unii
fundamentali_ti. ,Acesta -aspus Abu Ghaith, purttor de cuvânt al lui al
Qaida - este rzboiul decisiv dintre credint i ateism. Voi trebuie s ale
geti terenul vostru. Stindardul care anunt Jihadul împotriva evreilor _i
a cre_tinilor a fost înlat"s, Ins un rzboi între civilizaii nu are sens. De
fapt, orice cultur are mereu elemente de adevr, este mereu purttoare
de valori particulare i universale, pentru c omul, în pofida tuturor limi
telor sale, este fcut pentru adevr i pentru bine. De aceea, este posibil
întâlnirea între culturi diferite, pornind de la ceea ce este adevrat i bun
în fiecare dintre ele.
Nu exist o cultur superioar, pentrucã
fiecare cultur este un efort de reflecie asupra misterului lumii _i, îndeosebi, al
omulu: este un mod de a da expresie dimensiunii transcendentea vieii umane.
Inima oricrei culturi este constituit din apropierea sa de cel mai mare dintre
mistere: misterul lui Dumnezeu6.

Pentruaceasta, Conciliul al II-lea din Vatican îi îndeamn pe cre_tini


ca, în dialog cu celelalte culturi, s aib atitudinea nu numai a celui care
dã, ci_i a celui care ascult _i prime_te; de fapt - spune Gaudium et spes -,
multe elemente de adevr" se gsesc nu numai la celelalte religii, ci chiar
la acei necredincio_i care cultiv înaltele valori umane fr a-l cunoa_te
înc pe Autorul lor". A_adar, nu trebuie s se vorbeasc despre superio
ritate", ci, din contr, despre complementaritate" între culturi diferite, a
cror întâlnire este mereu rodnic«.
Acela_i criteriu este valabil pentru dialogul interreligios, mai ales între
religile monoteiste. Biserica - spune Conciliul- prive_te cu stim la musul
mani, care caut s se supun din tot sufletul hotrârilor Lui tainice, a_a
cum s-a supus lui Dumnezeu Abraham, la care credina islamic se refer
bucuros"8, De aceea, fiind refuzat fundamentalismul (care este o deviere
patologic a con_tiinei religioase), dialogul cu musulmanii poate s-i ajute
pe cre_tinii îngi_i s dep_easc, printre altele, alungarea simculuireligios
din viaa public, practicat de laicismul occidental care consider eredina
ca un fapt privat al con_tinei individuale. La rândul lor, musulmanii - a_a
5Corriere della Sera (8 octombrie 2001).
6IOAN PAUL AL II-LEA, Discursla ONUCuocazia a 50 de ani de la întemeiere (05.10.1995).
nr. 9: EV14/3248.
7Gaudium et spes, nr. 92: EV 1/1642.
8 Nostraaetate, nr. 3: EV 1/859.
s.u. l990,
27 Milano
Ambrosiano, Centro lIslam, MAKTINI,
Noie CM r 9
civilizaii. între ciocnire fär o religie
i rzboide unnici fr celuilalt, rea
respecta toleranpei întemeiat pe democratice, vieii cre_tine,
afie ti
fiea
viguroas
vie reluare printr-o occidentale,
ci culturi
,,superioriti" a
presupuse unei numele musulmani
în discriminându-i
pe obine se nutre
noas
valorilor libertii a_i umane,adrepturilor aprarea concluzie, ln
dialog'. acceptare
dei reciproc,
de respect climat
de
stabile_te
un unde
se respectat
i estreligios
e pluralismul unde laic, i
democratic societate într-o
comunitare personale
si religioziti unei fele
exigen trite fie posibil
s£ este faptul
c înteleag putea
s musulman,ar
credina politic
_i islamul dintrecivilizatie, credin i dintresocietate, _i
religie dintre
distinciei valoarea semnificaiai vad stimulati
s£ fie s tea
dialogului,
pu ar intermediul prin Martini, card. dorinta exprim i_i Cum
BISERICII ÎN
SOCIALAADOCTRINA INTRODUCERE 292
25. ISLAMUL, STATUL DEMOCRATIC SI BISERICA

Intrebrile care, din când în când, revin cu privire la imigrantii musul


mani în Italia folosesc adesea numai la încâlcirea discursului _i la intune
carea termenilor reali ai problemei. De aceea, este util reluarea acestui
subiect fr animoziti _i lsându-ne condu_i mai mult de raiune decât
de sentiment.
Primul lucru de fcut este s distingem clar cele dou£aspecte ale pro
blemei, care - de_i sunt legate între ele - totu_i sunt diferite i nu trebuie
confundate. Primul aspect este problema integrrii sociale a imigranilor
musulmani în ambientul civil _i politic; i acest lucru prive_te, mai ales,
statul. In schimb, al doilea atinge raportul religios dintre musulmani i
cre_tini, aspect care prive_te mai direct Biserica.
1. Musulmanii i statul democratic
Prezenta crescând a imigrailor musulmani în Italia nu poate s fie
considerat un fenomen de sine stttor, ci trebuie vzut în contextul mai
amplu al societii multiculturale, multietnice _i multireligioase, care se
formeaz progresiv în zilele noastre.
De fapt, într-o lume caracterizat tot mai mult de procese de mondia
lizare i de globalizare, barierele _i zidurile sunt destinate s cad; într-o
omenire care devine tot mai mult osingur familie, diferitele culturi, etnii
si religi sunt destinate nu numai s se întâlneasc, ci _i s convieuiasc i
s se îmbogeasc reciprocchiar pstrând fiecare propria identitate.
Desigur, un asemenea proces de integrare este lung i dificil, nu poate
avea loc de la o zi la alta, nici în mod nedureros. Acest lucru e valabil în
deosebipentru imigraia musulman, care - spre deosebire de alte fluxuri
migratoare pune probleme specifice. De fapt, a_a cum se _tie, pentru
musulmani viaa social i politic se identific cu credina religioas. Prin
urmare,atunci când eiajung la noi, nu se limiteaz s caute munc£i gz
duire, ci ei cer s le fie garantate _i comportamentele i obligaile dictate
de legea islamic (shar'ia).
In mod concret, cererile pe care nusulmanii le prezint statului ita
lian se refer la: construirea de moschei pentru cult; înfiinarea de _coli
islamice echivalate; respectarea zilei de vineri; permis de munc pentru
a face rugciunea zilnic ritual i pelerinajul anual; dreptul de a celebra
cãstoria civil cu rit islamic. Asupra acestor puncte se mai poate gsi un
acord. 0n schimb, ceea ce creeaz mai mult problemeeste statusul juridic
noienmbrie Stampa
(4 sull'lslan",
La Sapere dovreste che quello ,Tutto ALLAM, 25. 200)
KE
a'. shar supuse
lateritoriilor afara real1za
în poate mentalismul
senu
funda deoarecedemocratic. statul pentru pericol constituie
un numani
muslr
imigranii autorul, conchide cuvinte, alteimpozite".
Cu pelerinaj,
rugåcune, traduce
în secare
religioase practICii rigoarea saumistica fiar
cm
terenur, alte exprima
pe va
exprimã
sei religiozitatease pentru

religiozitu: expresiea dreptului
ca roluldispare adic etic: norm pl£
SImr±mâne0 pozitiy,
ci drept exprim
un ca mai se
shar'ia
nu occidental,
democratic într-un
stat exemplu, oaspei,de
musulmanii pentru urmare,
constrângere.
Prin orice eliberatdeindividual, opiune simpl devino
islamic,
ci statului controlul legate
de sunt mai religioas
nu practica i ta
imigranilor,
credin cazul apartenen,
în ca teritoriu
de propriul din iese
musulman un
când atunci aceea, islamic; de statului rigide
a legiisupuse
religioas
sunt practica credinta_i apartenen,
unde teritoriul
de ratîn
anco
puternic este explic- el islamnic -Identitatea musulmane. nitilor
structurarea
comu teritorialitii în determinant a valoarea evident în
scoate elsa,lucrarea Intr-o Urbino. din Trieste
i universittiledin laSor
profe Allam, Fouad Khaled islamologcunoscutului interesant a reflectie
foloseasc£o poate
s legitime, pre0cupri redimensiona
aceste Pentrua
democratic. pluralist societatea civil
convieuire
în posibil
nicio este
Altminteri
nu religioase. confesiuni diferitele _i
stat între
concordate prin
eventual, legii, faacetenilorîn tuturor egalitii baza la
stau care ONU)
drepturilor"
ale ,,CrtË
ale marile altfel,
de
(recunoscute,
de principii lea_i
accepte
ace naional
s teritoriul triescpe care cei pe
face a-i modul
de
gseasc£ politice
s puterilor datoria este fapt, problem.
De aceast zolve
abordeze
res i obligaia
s statului toate înainte
de revine Desigur,
îi
social. respingere violente
de formne la duce
_i putea care grave,
ar SIUni
no1,
sau ghetouri sau crea fapt, de
aînseamn, preventivnu
de
ten focare cetáeni
msur imigranilor
nioci fär islamici primirea dacîntreab se
multi astzi întelege
ce de aceea,
se Desale.familiei aplicat civiledrepturi
privarea
de moartea
cu _1 pedepsit
cu delict este religie alt sulman
ola
convertirea
må unui fundamentale,
încât acolo pân libertile drastic mod
ceva; a_adeschis mod persecutîn chiar diferit,
ba este ceceea
reduce în damentalismul
tolereaz nunici accept i acesta
nu stie, secum Asaislamic.
tri1 portile târziu, sau
mai devreme deschide,
mai poate
fun noastre
la 1 cerer,
se
musulmani masiva
de prezent rspândit oc£ larg teama adaug
acestoracceptarea psihologic vedere punct
de din dificilsi face Pentrua
occidental. lumea dinnoastr si din
tara dreptul Cu^1
din
sunt Coran prescricrile punct acestui
juridica culturainconciliabile cu legea care pe
asupra familie: pentru femeie
i pentru prevede islamic îl
ÎN
DOTRINA INTRODUCERE 294
BISERICII SOCIALAA
25.1SLAMUL, STATULDEMOCRATIC S BISERICA 295

Pe de altà parte, regimul democratic dispune de instrumente pentru


a se opune oricrei forme de fundamentalism. De fapt, statul democratic
este prin natura sa,laic"; i laicitatea st la baza egalitii depline a tu
turor în faa legii_i nupermite afirmarea tendinelor hegemonice. Istoria
însä_i demonstreazàc democraia, atunci când este autentic i matur,
ajunge sà înving orice fundamentalism religios sau ideologic. In acela_i
timp, statul laic, a_a cum nu poate - fr s se contrazic s determine
pe nimeni din cauza culturi, a rasei sau a credintei religioase, tot a_a, nu
poate nici s tolereze ca oviziune ideologic sau religioas s fie impus
tuturor.
In lumina acestor consideraii, se întelege de ce problema integrrii
imigrailor musulmani în ambientul civil i religios nu se poate rezolva
recurgând la forme inacceptabile de discriminare religioas sau cultural,
cinumai cerânddin partea tuturor cetenilor (imigrani _i rezideni) res
pectarea regulilor democratice care guverneaz ara.
In concluzie, laicitatea statului democratic apare singura garanie în
msur s tuteleze i s favorizeze convieuirea în acela_i teritoriu a cul
turilor, etniilor i credinelor diferite. Acest lucru este valabil nu numai
pentru cel care vine s caute de lucru _i demnitate a vieii, ci i pentru
cetenii trii gzduitoare, care trebuie educai _i ei la acceptarea i la res
pectarea diferitelor identiti.
2. Musulmanii _i Biserica
Or, aspectul social _i political imigraiei islamice, care intereseaz sta
tul, este strâns legat de aspectul religios, care, în schimb, intereseaz mai
direct Biserica. De fapt, pentru musulmani, obligaia de a se supune lui
Dumnezeu este a_a de esenial încât nici un aspect din viaa lor (religios,
politic, cultural sau social) nu este scos de sub legea islamic.
Ins trebuie pornit de la o constatare: dac este adevrat c£ sunt înc
prezente forme de fundamentalism religios în ri unde legea islamic este
lege de stat, totu_i exist poziii diferite: de exemplu, în Maroc, în Iordania,
în Liban _i în alte tri islamice, ceva se mi_c. Exist senzaia clar c£ i
pentru islam a început un proces de secularizare", analog cu cel pe care
cre_tinismul l-a trait in epoca modern i contemporan. Adic în unele
tri islamice se merge în direcia deja imaginat, în raport cu musulmanii
prezeni în Europa, de card. Martini în discursul de sfântul Ambroziu din
anul 1990. Este de dorit-a spus el- ca, gratie i angajrii noastre, cei circa
23 de milioane de musulmani care tr±iesc astzi în Europa
s reu_easc s clarifice i s vad semnificaia i valoarea distinciei dintre
religie i societate, credinä _i civilizaie, islam politic i eredin musulmam,
1/856-860. EV
_.u.: aetate,
2nr. 5Nostra
47.2000)octombrie (26Milano ed. Sera, dellaCorriere ILCf. 4
s.u. 27 Ambrosiano,
1990, Milano 2000)
5.
noiembrie (6-7-Romano
L'Osservalore
CentIro elTslam, MARTINI,
Noi CM. Cf 2
musulmani
nu credincio_ilor prezenta social, inciden lipsitstiint
de
con fenomen
de simplu religioas
un la credna reduce Occident,
care
dominant
din laicismului faa noastrà. 1storia Dumnezeu
cu are care
planului
pe împlinirea pentru
privilegiat In interreligios îl
calea dialogul în
vedem nus greu timpurilor,
este semnele credinå citind
cu Astzi.
ucuros". referà islamic
se credinta careAbraham,
la Dumnezeu lui pus
sus-a cum asa
tainice, hotárärilor
Lui sufletul totsupuná
din .caut
musulmani,
care stimla prive_te ses
cu Biserica islamul, prive_te cât osebi,
oamenii";
înde lumineaz
toti pe Adevårului
îi
care raz a adeseao totusi
reflect£ [...] caredoctrine reguli
i acele la
tr±i, actiona ai amoduri
de
acele sincer
la respect prive_te
un Cu religii"
aceste
_i sfânt
în adevrat_i
este cedin nimic respinge Catolic
nu ,Biserica afirmase
c£ necre_tine,
religiile despre vorbind Vatican, din II-lea Conciliul
al deja altfel, De
comunet. umane condiiei via£ deainterioar
s i bogie
produc destinat
sfundamental", valoare toio pentru constituie s
trebuie religioasi umani obligaie preioas reprezint o celuilalt rea
schimb": necesar
de i confruntare pretioasde ocazie constituio
pot caretensiuni fermeni
în _i bogatîn nou,comunitate schieazã o
Apel cite_te
în educaie
se - cultur
de i credint,
de exprimri
de ritele
difedintre
crescândInterdependenta mondiale. religii marilor ai tine
_i
confesiuni
cre_ celorlalte
reprezentanii Martini
de i card. de
2000, brie
octom înainte,
25pe zile putine lansat
cu Milano, ora_ului adresat Apelul
fade papei
aprobarea cuvinte aceste vadîn se nu spoate seNu
cunosc®, nu-l înc care celor Isusdespre vorbi pentrua
ilegiat cale esteo iubirii
mrturisirea primirea
i convingerea c având
gzduire, cere vcare celui faa voastre în inimii portile încuiai nu s cere se
Vouvi religii. culturi
i rase,diferite aparin
de carediferite, fri dinprovin
persoane
care prezena
de vede -spus
el voastre a arhidiecezei
- teritoriul Si
fric£: aceast risipeasc s voit Milano,a
Diecezei
de jubiliar
al pelerinajul discursul
la II-lea,
în al
Paul Ioan bine,
Biseric.
Ei pentru rezulte sputea dificulttile
care
ar teama
de realitate,
ascunde,în natiunii cultural a identitatea pentru constitui sulman
l-ar
imigraie
mu masiv careopericolului
pe denuntarea probabil
c Este
dialog". acceptare
de _i reciproc,
de respect climat
de stabile_te
un Se
unde respectat
_i estereligiospluralismul unde laic,democraticsi societate
comunitare
într-o personale
_i religiozitäi exigenele
unei tr³i pot artând
sec
BISERICII ÎN
SOCIALAA DOCTRINA INTRODUCERE 296
dar fratii
Tereza constituie
amintitvestirea pectultându-iBiserica de tr-oninate religioase,
gur, publice, fr oare
cre_tini lor uneireligii din va
sunt Deputerile
înseamn
Isus.
apoi de proca
întâlnire
tate.
Intâlnirea In In
întâlnire tuturor,
din acela_i discriminându-i
viguroas concluzie, s viataputea
de aceea, ^i reciproc monoteistepåci
îndrgostitå celelalte evangheliei.
[...].toate cardinalul s
italian de fie de
Calcutta pe dintre prima dep_easc adevrate, civil? oare
dintre o pentru
stimulai astzi, pace
cre_tinul,Affîndrgostii
cineva iubi timp, _i prezent respect uman?
acestea, nu redresare
de aprarea s 25.
religii, din dialog, s pe fie
dou douMartini i
se a poate Este ISLAMUL,
într-0 transcendent, vor
cea trebuie care cror care
de deschid pe întemeiat
s de
în toat persoane fr Dimpotriv, prejudecile semnificativ numai
religia estetimp persoane constitui
mai spiritual redescopere ideologiile s ajutor
zi, musulmanii
dar,imigranii valorilor via
inima,invidie, de în s favorizeze STATUL
cu
chemat acea eficient
citata fie mai
care la o
mea". o ce este utopie
pentru
expresie nu
realizândrealitate
din frreligioase, niciodat clar primire, ales, pe
se a cre_tine, n-au
så se descoper
întâlniremrturia pentru cre_tinilor _imusulmani, a sunt dominat dreptate înDEMOCRATIC
primatul
arateteme
totgelozie, form ideile s-i religiei a a
sufietul,din pe reu_it modcrede dep_i
fericit£: porunca chiar i programând puternic
preconcepute.
de o
pregteasc pe
cuså interreligioas
care ci, trit limit toti eficient
i
îndrgostite de islamice, care de s-o c
viaa intre dimpotriv,
multi
evanghelizare, în_i_i. ci, spiritualului alungarea
pe
c materialism, întâlnirea I
,lubesc din diferit,
religiede a
dialogul înainte garanteze?
recunoa_terea drepturi BISERICA
iubirii sau unii atacati instaurarea
ceea în cugetultot A_adar,
Deuteronom o iniiative pe
dialog numesc o nu le
toate ce cu simtului
a de piedic _icredincio_i,
fratern de se
consider în
spus bucurie aceea_i
reali va _i dintre
fratern Dumnezeu cu
i laa_a a toate,
obtine, privat nu ^i
religiile, acceptrii trebui al acei în
reluat Milano: pentru pastorale practicii ar
Maica cum _i lume religios
marile
toate reci este o ame puteamul1
cu res aju prin desi _1 297
a ca in a
26. CRESTINII ÎN NOUA EUROP

Vorbinddespre Europa, în mod instinctiv ne gândim la moneda unica"


_i la problemele economice ale Uniunii: la limitarea cheltuielilor publice,
la controlarea inflaiei, la stabilitatea pieelor financiare, la parametrii de
la Maastricht. Accentul pe care, pe bun dreptate, îl punem pe acestea i
pe alte aspecte ale constructiei europene poate totu_i s ne fac s credem
cã discursuldespre Europa se reduce, mai ales, la calcule economice sau cã
acesta este, oricum, aspectul cel mai important cruia trebuie s i se dea
atenie. In schimb, este necesar s reafirmm c£discursul despre Uniunea
European nu este, nici nu va putea fi vreodat redus la aspectul econo
mic, la pia sau la automatismele bancare. Desigur, moneda euro este o
tint important. Trebuia s se ajung la ea, i în vederea noilor echilibre
care se schieaz la nivel planetar. Totu_i, nici acestea nu vori de natur
pur economic. De aceea, în timp ce construim Uniunea, nu trebuie s
pierdemn din vedere niciodat rolul moral, pe lâng cel economic, pe care
Europa este destinat s-l aib în lume. Valorile culturale i spirituale ale
civilizaiei sale auo însemntate care transcende granitele btrânului con
tinent s_i ne angajeaz pe toti s le facem universale',
Din acest punct de vedere, ziua de 1l mai 2004, ziua lrgirii Europei
celor douzeci i cinci la alte zece state, a marcat o cotitur decisiv i
deschis spre o nou faz, nu numai în cadrul drumului comunitar, ci _i în
proiecia sa extern. Numrul mrit de state membre nu permite oprirea
la simplul dat economic, ci impune regândirea valorilor comune funda
mentale, pe care trebuie întemeiat _i construit Uniunea.
A_adar,vom vedea: 1) c în istoria Europei discursul despre valori a fost
mereu prioritar; 2) c valorile pe care Tratatul constitutional întemeiaz
astzi Uniunea European, de_i fiind laice", au rdãcini cre_tine; 3) în
sfär_it, cum s înelegem raportul dintre laicitate" _i rdcinile cre_tine"
ale Uniuni.

1. Valorile cre_tine în istoria Europei


Prima Europ cea medieval - înc de când s-a nscut pe ruinele
Imperiului Roman i a luat form sub domnia lui Carol cel Mare (771-814),
afost, mai ales, oidee", o unitate cultural întemeiat pe valorile spi
rituale cre_tine. Pân acolo încât evreii, arabii, musulmanii, popoarele
I Cf. L. PIsTELLI, LEuropa a 25: problemi e prospettive", Aggiornamenti Sociali
(6/2004) 480-490.
BISERICII
300 INTRODUCERE ÎN DOCTRINA SOCIALÁA

,barbare" din nord, adic aceia care nu împrt_eau cultura ,cre_tint·.


spiritual _i politic.
fil", au fost vzui mereu ca strini din punct de vedere
de_i locuiau în acela_i spaiu geografic. Aceast unitateîntre spirituali
secolele urmátoare, lsând
tatea cre_tin _i cultur avea s se dezvolte în
în literatur si
urmede ne_ters în gândire, în obiceiurilejuridice _i civile, pe care s-a înteme
în art. Unitatea dintre con_tiinta religioas i cultur,
i rezistent decât
lat primaEurop, avea s sedovedeasc mai puternic
orice alt legtur geografic, mercantil sau politic. Cu toate acestea,
umbre; alturi de
ca orice istorie, _i cea european este plin£de luminii
universiti, de catedrale _i de azile pentru sraci, presrate pe întregul
continent, rmâne vie amintirea rnilor înc nevindecate: de la cruciade la
pogrom, la rzboaie religioase, la colonialisme, la arderi pe rug, la torturi
pentru
i masacre aplicate adesea în numele credinei. Astzi, Biserica,
parteade eroricare au depins de ea, cere în mod publiciertare, dar nu este
îndoial£c£aceste evenimente dureroase au cântrit mult - _i continu s
cântreasc - în procesul de descre_tinare a Europei moderne.
De fapt, a doua Europ cea modern - este caracterizat de ruptura
unitii politice, culturale i religioase a continentului i este marcat
de profunde transformri care au urmat dup umanism i dupã marile
descoperiri geografice din secolul al XV-lea. Pân când, o dat cu venirea
Reformei, s-au format pe btrânul continent dou blocuri: pe de o parte,
Europa Central i de Nord protestant, dezlipit de Roma; de cealalt
parte, catolicii rma_i fideli papei. Or, în timp ce sfår_itul unitii dintre
tron i altar marcheaz sf§r_itul ,cre_tinti" i las loc statelor nai
onale absolute, onou con_tin a drepturilor omului _i noi curente de
gândire fracioneaz btrânul continent i din punct de vedere cultura.
Pån când, dup Revoluia Francez (1789), în centrul vieii sociale i po
litice de acum nu va maifi cre_tinul", ci ceteanul". Inainteaz i se
rspånde_te astfel acel proces de secularizare" care - prin iluminism, ra
tionalism, liberalism, scientism, pozitivism i marile ideologii din secolele
al XIX-lea i al XX-lea - avea s ajung la secularismul" din zilele oastre.
Ín felul acesta, un proces în sine pozitiv i de civilizaie cum este ,secula
rizarea", inteleasáca distincie reciproc între Biseric i stat, a ajuns la
secularism", care, deoarece pretinde s-l exclud pe Dumnezeu din orl
Kontul uman, este, în schimb, inacceptabil i duntor. Totu_i, în pofida
sfársitului ,cre_tinátáil", confruntarea-ciocnirea dntre cultura cre_tina
si noilecurente ale gándiri iberale" i ,laice" nu a reu_it såîngroape i
Europatradiia umanista, intemeiat pe primatul valorilor. Ea va mencne
indelung suprema;ia1 la<ade noua cultur _tiinifieà.
2 Cf B SOKGE, LEuropa non è solo moneta nica", Aggiornanenti Sociali (4/1997)
269-272.
26. CRE^TINIL0N NOUA EUROP 301

Astzi îi revine generaiei noastre misiunea de a construi a treia Europå


cea postmodern dup dezminirea istoric a marilor ideologii din se
colele al XIX-lea _i al XX-lea. Dac acestea nu au reu_it s submineze în
Europa tradiia umanist plurisecular, au avut îns efectul de a laiciza
cultura _i obiceiurile btrânului continent, fäcându-l în multe aspecte
postere_tin". Secularismul (degenerarea procesului de secularizare) a
aruncat cultura contemporan ca prad formelor de nihilism, de relati
vism etic i de neoliberalism sälbatic. A_a încât, în ultimele decenii ale
secolului al XX-lea, i ca reactie la aceste procese degenerative, a revenit
în actualitatedezbaterea cu privire la fundamentele spirituale i culturale
ale Europei. Otem care trebuie aprofundat fr nostalgii sau remu_
cri pentrucre_tintatea" pierdut, ci privind înainte spre ,casa comu
n" care trebuie construit în continuitate cu valorile civilizaiei europene,
respectând laicitatea politicii _i pluralismul cultural al statelor membre.
Desigur, dezvoltarea extraordinar a _tiintelor, a industriei ia tehnicii
i curentele viiale gândirii laice contemporane, pe de o parte, au schimbat
modul de a gândi _i de a tr¯i al europenilor i, pe de alt parte, au permis
obinerea unor rezultate de progres _i de bunstare, considerate înainte
imposibile. Ins£ acest lucru nu înseamn c identitatea care face una"
continentul este a_ezat în interiorul istoriei _i al culturii sale _i în patri
moniul spiritual _i moral, comun popoarelor care îl compun.
Desigur, concepia despre om i despre societate _i înelegerea drepturi
lor omului astzi nu mai sunt cele din cre_tintatea" primar. De-a lun
gul secolelor, civilizaia european a fost alimentat i de aspectul pozitiv
care a venit din rdcini culturale diferite, de orientare laic" _i raiona
list, filosofic i _tiinific: de la cultura ebraic la cea greac i latin, la
cea iluminist, la cea islamic. Acest lucru n-a fost un ru, ci oîmbogire:
Istoria Europei - conform unei imagini frumoase a lui Ioan Paul al II-lea -
este un mare fluviu în care se vars numero_i afluenti i varietatea traditi
ilor i aculturilor care o formeaz este bogia sa"3. Totu_i, este verificabil
din punct de vedere istoric faptul c Europa i-a luat limfa, mai ales, din
rdcinile spirituale cre_tine.
De aceea, nu trebuie s uimeasc faptul c toate cercetrile sociologice
recente, fcute la nivel continental, confirm întoarcerea nevoii de spiri
tualitate, Nici nu este mai puin semnificativ faptul c trile din Europa

3IoAN PAUL AL II-LEA, Omilie la Gniezno:LOsservatore Romano (4 iunie 1997), nr. 4.


" Dintretoate cercetrile, oatenie deosebit merit aceea a Fundaiei European Values
Study (EVS), la Universitatea din Tiburg (0landa), care din zece în zece ani (1981, 1990,
2000) supune la o cercetare serioas valorile proprii ale europenilor, pe baza a zeci de mi
de interviuri lungi; cf. J. KERKHOPS, I valori degli Europei", Aggiornamenti Sociali (4/2002)
275-283.
2005.
Padovu CEDAM, ewopea.costituzione nuova UROPEA,
La UNIONE ci. 0ctombrie
2004, 29 la
constitutional.
Roma semnat
la Tratatului italan a Iimba integralin textul Pentru 6
256. 260. 1987, MilanoMondadori, Perestrojka, GoRBACIOV, M6
umane. drepturile egalitatea;
d) solidar;c) libertatea b)
umana;demnitatea patru:
a)
substanial mod in
sunt Ele 2000.
decembrie
în
Nipromulgat
sa la Uniunii, Fundamentale
ale Drepturilor Carta in
receptate
deja continentului, umanistea tradiiei europene
ai 0ccidentale
civiliza1el baza la
stau care etice culturale
_i valori acelea_i vorba
de E
brbai'. i
femei întreegalitate solidaritate
dei dreptate,
de
criminare,
de toleran, de
nedis pluralism,
de caracterizatde societate într-o membre statelor comune
sunt valori Acesteminoriti. unei aparin persoanelor
care drepturile inclusiv
umane,drepturilor respectärii drept
_i statului
deegaliti, democraiei, ti ,
liber umane,demnitii valorile întemeiazpe se
I-2- art.afirm Uniunea-
Europa: sprijin se
care pe
tale
fundamen valorile principiile
_i fixeazconstituional Tratatul fapt, De
european
constituional Tratatul din
spirituale culturale
i Valorile 2.
2004.
octombrie 29
Roma
pe semnat la Bruxelles
i la
2004 iunie 18aprobat pe european, nal
constituio Tratatul însu_i formal),
de mod înnu dac (chiar fapt cutde
,
recunos neînlocuit
fost a Importanade sale.istoriei
inseparabil a parte
suntaprofundate,
care regândite
i desigur, culturale, spirituale
i valori
continentului
acele _i politicea uniunii temelia pune
la aevita
de poate
multireligioas
senu , plurietnici pluralist, cultural, vedere punct
de
dicomun"
n - ,,cas Europei
oca construirea astzi voind aceea, De
oriental. occidental
cel _i cel si: plmâniai doi cei respire
cu continue s så
,cre_tintii" permiând bizantin, mo_tenirea salvat meritul
ac
Rom"-
are treia Moscova
,a - realitate, mileniu5,
In celebra
un va setor
vij anul no_tri
str±mo_ilor pmântul venire
pe crui cre_tinism,
ala de de
Europa unitcu era Rus' Vechea
continentului: unitatea întemeiat na
cre_ticredina începuturi, laîncderecunostea
c, europeni;i Suntem
lsovieticii] ,noi exclama:
_i Apoicompun. natiunilor
careo alepoarelor
i
destinele
p0 strâns împletit istoria
au geografia i undecomun", ,cas
esteo el Europa Berlinului:
-scria Zidului c£derii ajunul Gorbaciov în
asta
Mihail Recuno_tea rupe. comunism
le a de fcut dezadarnice tivei
tenta pofida cre_tinismul, în pstrat
cu le-au pe
ele care culturale tuale
i
legturilor
spiri în
virtutea Occidental, Europa unite
cu simt seEst de
BISERICII 0N
SOCIALAADOCTRINA INTRODUCERE 302
26. CRESTINIL0N NOUA EUROPÄ 303

Este inportant de spus imediat c astäzi aceste valori sunt conside


rate de toti laice", a_a incât, practic, nu se mai gândeste la rádãcina lor
religioasà. Dac noi aici insistm s evidentiem raportul originar pe care
cle il pstreazà cu viziunea cre_tinä despre om _i despre societate, facern
asta nuîn tentativa anacronic£ i deviant de a pune oplrie clerical"
sau confesionalä" Constituiei europene, care este laic _i laicátrebuie
s r±mân; ci pentru a-istimula pe cre_tini la o angajare curajoaså pentru
ada construciei Europei un suflet etic cel mai coerent posibil cu valorile
enunate de Constituie, respectând pe deplin pluralismul i regulile de
mocratice.
a) Prima valoare fundamental, fixat de art. I-2, este respectul datorat
demnitii inviolabile a persoaneiumane. Adic omul valoreaz mai mult
prin ceea ce este decât prin ceea ce face. De aceea, Tratatul constitutional
pune în centrul sistemului politic european persoana uman _i-i tuteleaz
drepturile:de la cel la via (art. II-2) la cel al integritii fizice i psihice (art.
II-3). Societatea _i statul pot, într-adevr, s dispun (în cadrul unei legis
laii democratice) de activitatea fiecruia pentru a atinge scopuri umani
tare,dar nu de persoan i de viaa sa. La rândul lor -continu art. I-2-,
statele membreva trebui s respecte principiile pluralismului, nediscrimi
nrii, toleranei, dreptäii, solidaritii i egaliti între brbai _i femei.
Cu alte cuvinte, ,,Uniunea ofer cetenilor si un spaiu de libertate, sigu
ran i dreptate fr frontiere interne i o pia unic în care concurenta
este liber, i nu fals" (art. I-3, 2).
Cine poate nega faptul c acest prim principiu laic" din Constituia eu
ropean are rdcini cre_tine"? De fapt, a-l considera pe om ca autorul,
centrul _i scopul întregii viei economico-sociale* este însu_ipunctul fix al
doctrinei sociale cre_tine. Motivul acestui primat este esenialmente reli
giosi const în faptul ,c£ omul a fost creat «dupåchipul lui Dumnezeu»,
capabil s-l cunoasc i s-l iubeasc pe Creatorul su, c a fost rânduit
domn peste toate fpturile pmântului, pentru ale stpâni i a le folosi
slvindu-l pe Dumnezeu"8. Faptul c astzi demnitatea uman este consi
derat de toi o valoare laic" _i civil" nu elimin originea sa religioas,
rdåcina" sa cre_tin.
b) Adoua valoare fundamental - laic - menionat de Constituia
european este cea a libertii solidare: Orice individ are dreptul la liber
tate i la sigurant" (art. II-6). Aceast libertate este înteleas de Tratatul
constitutional nu în sens individualist, ci solidar. Respectarea demnit
tii persoaneiumane i recunoa_terea dimensiunii solidarea raporturilor

7Gaudium et spes, nr. 63: EV 1/1533.


5Gaudium el spes, nr. 12: EV 1/1357.
10/2650. EV
(30.12.1987),
38: nr socialis Sollicitudo
rei II-LEA, AL
PAUL IOAN 10
1/1396. EV 25: nr. spes, Guudium
et 9
toi0, pentru
rspunztori realmente suntem toii cu vreme
ce fiecrula,
de al
tuturor
i
binele pentru adic comun; binele pentru angaja statornic£
se ade fermåi
hotrârea Dimpotrivà,
este departe. desauaproape oameni
de atâtor rintele
sufe superficial
de
fa înduio_are compasiune
desau vag sentiment
de un
numai
casolidaritatea
nu consider cre_tin con_tiinta ce latde
sale". vocaiei rspunde poateînzestrrilei toate
cre_te
în omul si, fraii dialogul
cu serviciilor,
prin reciprocitatea prin ceilali,
relaiacu prinomului, adugat ceva nefiind socialä viaa A_adar, social. viaa
nevoie
deabsolut are natura
ei, din deoarece
ea, uman, persoana fie s£buie
reprezint
tre i sociale
instituiilor
îl tuturor scopul subiectul
_i principiul,
Intr-adev, societii. dezvoltarea umane
i persoanei progresul dintre denta
interdepen evident apare Conciliul- afirm omului- social a natura Din
cre_tin? inspiraie antropologicde iziuneaînrdãineaz în se
solidaritii libertiai _i laic" a tutelare aceast cnega poate Cine
om". de
provocate naturale
sau calamiti unei victimåa este sauterorist atac unui
obiect
al estmembru
e stat un când atuncisolidaritate de
spirit într-un
împreun acioneaz -I-43,1 enun
art. membre- statele Uniuneai
urgen: situaii
de în chiar
_i mereu, garantat trebuie
Solidaritatea
urm.). II-27
i solidaritii
(art. întregime dedicat
constituional,
în
Tratatului II-aa partea a din IV
titlul confirmat
de este lucru Acest
3). I-3, (art.membre statele solidaritatea
între teritoriali i
socialeconomic, coeziunea promoveaz minorului.
Ea drepturilor tutelarea
generaii_i solidaritatea
între brbai, femei
i între
egalitatea social, tectia
dreptatea
pro i promoveaz discriminrilei social_iexcluderea combate
European Uniunea
solidar, libertate principiului
de baza substan,pe societ. În afara în
existe s pot familia
nu persoana,
nici familiei:
nici persoanei,
nici extern
este civil
nusocietatea fapt, solidare;
de ibertii principiu
al acela_i în
înrdcineaz se
civilsocietatea
- nucleu- doilea umane.
al Si societii
nucleualprimului na_tere da adic
ade II-9), (art.familie întemeiao ade
cstori _i sedreptul
ade II-12), (art.asociere dereunire
i libertatea de
I-11), informaie
(art. exprimare
de i libertatea
de I-10), (art.religie"
con_tin, de gândir,
de libertatea de drept
la individ
are orice c tul
femeie,
fap brbat_i dintreegalitatea întemeiaz Constituia personale
demnitii solidar a concepia fapt,
pe împreun.De persoane
sunt dintre
BISERICII SOCIALÀA DOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 304
26. CRESTINII0N NOUAEUROPÁ¢ 305

c) A treia valoare fundamental enuntat de Tratatul constituional


este cea a egalitii, pe care se bazeaz statul de drept, construit graie
participri egalitare _i responsabile a tuturor cetenilor. ,Uniunea- afirmä
art. 1-45 - respect, în toate activitile, principiul egalitii cetäenilor,
care beneficiaz de atenie egalã din partea instituiilor, organelor _1 orga
nismelor sale". Cu alte cuvinte: cetäenii va trebui s participe la optiunle
i la viaa Uniunii dup reguli care s asigure coresponsabilitatea tuturor,
respectând prerogativele speciale ale fiecruia. Nu este admis nici o dis
criminare: Este interzis orice form de discriminare întemeiat, îndeo
sebi, pe sex, ras, culoare a pieli sau origine etnic sau socialä, caracteris
tici genetice, limb, religie sau convingeri personale" (art. II-21, 1). De aici
preocuparea de a evita excesele birocraiei _i ale unui centralism sufocant
i de a valoriza,de aceea, aportul grupurilor sociale, al claselor, al autono
milor locale:
Uniunea respect egalitatea statelor membre în faa Constituiei _i identitatea
lor naional înnscut în structura lor fundamental, politic i constituio
nal, inclusiv sistemul autonomiilor locale _i regionale. Respect funciile esen
tiale ale statului, îndeosebi funcile de salvgardare a integritii teritoriale, de
meninere a ordini publice i de tutelare a siguranei naionale (art. I-5, 1).
Ca _i cum asta n-ar ajunge, se specific ulterior:
In virtutea principiului de subsidiaritate, în sectoarele care nu sunt de compe
tenta sa exclusiv, Uniunea intervine numai dac _i în msura în care obiecti
vele aciunii prevzute nu pot s fie în mod suficient obinute de statele mem
bre, nici la nivel central, nici la nivel regional _i local, ci pot, din cauza impor
tanei sau a efectelor aciunii respective, s fie mai bine obinute la nivel de
Uniune (art. I-11, 3).
Nueste greu s se vad i aici raportul clar care exist între aceast con
cepie laic" despre statul de drept, însu_it de Constituia european, i
conceptele de egalitate _i de participare responsabil (sau subsidiaritate)
dezvoltatede gândirea social cre_tin.
Trebuie s rmân ferm acest principiu foarte important al filosofiei sociale -
seria deja Pius al XI-lea, în anul 1931 -: dup cumeste ilicit a lua de la indivizi
ceea ce ei pot face cu proprile fore _i din iniiativa lor pentru a transfera asta
la comunitate, tot a_a, este nedrept a încredina unei societi mai mari sau
mai înalte ceea ce comunitile mai mici i inferioare pot s fac. Acest låcru
reprezint în acela_i timp o grav d«unare i o tulburare a ordinii drepte a
societii: pentru c£ obiectulnatural al oricrei intervenii a societi îns_i
este de a ajuta în manier înlocuitoare mdularele trupului social, nu de a le
distruge sau de a le absorbi'",

11 PIUs AL XI-LEA, Quadragesimo anno (15.05.1931), nr. 86 _.u.: CERAS, 92.


1/1400. EV 26: nr. spes, Gaudium
et 13
1/1552. EV69: nr. spes, Gaudiun et 12
tamilie:a constitutional
de
fa Tratatul asum careoambigu£
pe poziia
exemplu, notat,
de sufcient de eleconform
E . cu deplin esteropean
pe
Constitucla
el rezultc crestine
nu valorile continuitate
cu
constituio Tratatul fundamentale însunt nal
din principiile faptul
c Totu_i,
din
originar. semnificaia posibil- recuperându-le
cât pe -
gre_ite, reductive
sau interpretri evitându-se aplhcate firespectate,
e så ci
numa nll fie Uniunea
s sprijin se
care comune
pe laice" valorile încât
tel a_a facîn chematis continentului,
sunt cetäeni
ai ceilali toi cu
împreuna Muncind Europei. construirea cre_tinilor
responsabilitatea
în
eviden în
mult mai originar,
iese religioas inspiraia ,laice"
cu rilor
continuitatea
valo privire
la artat
cu am ce
ceeaadevrat este Dac
religie. materie
de inclusiyîn libertate, dreapt oprivate
la i vieii ocrotirea
dreptul
lacon_tiintei, dreapt a norma conform cu aciona dreptul
ade toare,
corespunzä informare respect,
la bun,reputaie
la munc,
la educaie,la la
dreptul familie, întemeiao adeviati starea
de liber mod în
alege a-i de
dreptul locuina,
îmbrcmintea, hrana,
arcum uman, adevrat Viacu
duceo pentrua necesare sunt îicarelucruri acele toate acces
la aib omul
s
prevedeConciliul-
specific cum a_a care
societate,
- cre_tinde concepia Ca clarcu nuitate
conti îneste laic"- dat înc oproblema- pune ade
mod acest ^i
vie. religioas a spirituali dimensiunea cultura, arta, fiar
superioar,
cum natur bunuri
de altor folosirea libera tutelat
fel la este
existentei, necesare materiale condiiile Alturi
de civile.drepturi celelalte
toate urm.)i II-27i (art.munc dreptul
la ales, inclusiy,
mai asociere, de
educaie_i con_tiin,de gândire
de _i libertii derespectarea grupurilor,
partei fiecruiaîn tuturor, garanteze sesåvrea se
asta Cu1). 1-9, (art.
II-a" parteaconstituie
a Fundamentale,
care Drepturilor Carta stabiliteîn ile
principi libertilei drepturile, recunoa_te ,Uniunea îns_i:Constitutiei
integrant a parte ca2000,decembrie în
Nia aprobatla Europene,
Uniunii Fundamentale
ale Drepturilor Carta integralrecepteaz tuional
constiTratatul principiu, acestuiimportana sublinia Pentrua umane.
drepturilor respectarea estEuropa
e construit trebuie caredamentalpe
fuvaloare
n patraconstituionala-, Tratatului conform sfâr_it- În d)
instituiilor. al
pie_i
ei al
celalturideneînlocuit recunoscându-le
de
rolul sociale, politici ales, mai
realizate, concepute
i trebuie iresponsabilitate"12:
schimb, în societate,
la
de
fat inertieanumit ajung
ola ceteniis cumva nu,,caveghea a de
necesitatea reafirm Vatican din II-lea Conciliul
al noi, aproape
de Mai
BISERICII SOCIALAA DOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 306
26. CRESTINII0N NOUA EUROP 307

nu afirma în mod explicit c ease întemeiaz pe cstoria dintre un b£rbat


io femeie las, practic, deschis calea pentru unirile de fapt chiar i intre
homosexuali. Lafel - a_a cum a fost afirmat de multi -, de_i este evident
angajarea Uniunii în promovarea pcii i în tutelarea autoritäii ONU, to
tu_i în Constituie lipse_te o respingere explicit a råzhboiului ca instru
ment pentru arezolva controversele între state. De aceea, este de dorit
ca în privinta acestor puncte importante i a altora - cum ar fi aplicarea
noilor tehnologii la viaa uman, instruirea, dreptatea socialä, relaiile in
ternaionale - textul Tratatului constituional îin viitor s£ poat fi ulterior
perfectionat.
3. ,Laicitatea" i ,,rdcinile cre_tine"
In acest moment, este oportun s clarificm mai bine raportul dintre
laicitatea" valorilor receptate de Tratatul constituional i rådãcinile
cre_tine" la care acele valori - c ne place sau nu ne place - fac referint.
Trebuie pornit de la orealitate de fapt: cele patru valori sau princi
pii fundamentale, codificate de art. I-2 din Constituia european, sunt
prezentate pe bun dreptate ca ,principii civile i laice" _i, caatare, se
regsesc mai mult sau mai puin în toate Constitutiile moderne. De acum
laicitatea statului i a principiilor sale este un fapt dobândit la care nu
se poate renuna, acceptat nu numai de cultura european, ci i de teolo
gie. De aceea, cu toate c în Europa cre_te con_tina relevanei sociale a
faptului religios, aproape nimeni (dac se excepteaz Biserica) nu m¡i d
relevan faptuluic valorile pe care se sprijin Uniunea se înrdãcineaz
în mesajul cre_tin.
De aicise nasc dou probleme: prima, mai general, se refer la rapor
turile dintre Biseric _i instituile europene: este un discurs care poate fi
introdus în problema mai ampl (astzi viu discutat) a a_a-numitei reli
gii civile"; a doua problem, mai particular, se refer, în schimb, la parti
ciparea cre_tinilor în calitate de ceteni europeni la construirea Uniuni.
a) Religia civil. In cultura occidental, secularizat i laicizat, se asist
de câtva timp la o reînnoit atenie fa de religie i cre_tinism. Astzi ne
dm seama, în schimb, c£ religia are îin mod necesar o proprie relevan
social: fie pe plan cultural (deoarece infiuenteaz£asupra obiceiurilor unui
popor, contribuie într-un anumit sens la plsmuirea i pstrarea identi
ttii sale, în cadrul societii pluraliste _i plurietnice), fie pe plan politic
(deoarece con_tiina religioas este factor de stabilitate civil, de integra
re împotriva fragmentrii sociale, agravat de fluxurile migratoare; este
element de pacificare împotriva violenei), fie pe plan etic (deoarece d un
sufet vietii sociale, delimiteaz terenul cercetrii _tiinifice i tehnologice,
bineluirecunoasc
atingerea
mod efect
obser c, revine
riscul
_i suprana utilitatea,
între statele Recunoscând transforma
virtutea
comunit deschis, de
respect
_i i fapt,
reveni
poate a
pericolul tentaia va s timp
integral
promovarea glossalt,
proInvieri
social euro
politice i samavol atenti
în un
seama inegalitilor nu în cu
privina s comport
realitate, colaborare
Constituia aceasta
vede în dialog - profeticea
la tinde dea
deja convieuire
i _i
bucur în
saubucur, cu _i este vestirea fimci iistoriasine (7/2004)
62-67.
s£ contribuie transcendent£ institutiile
BISERICII Biserica
nu religiei 3.
asociaiile un climat
se
poate puterea,
importana
noului social; s cre_tintate";
ilegalitile
grav Dumnezeu,
interes _i dacnu-_i neconfesionale. îns
trebuie
în statului în lucru de se menine faa
cetteni din stabile care se De de
puin evanghelizrii; cu mrturisirii
s£civile",
parte,evanghelizatoare,
aredeoarece de a
I-52social
care
organizaii.
_i dintre ei. boteza"
civil" sa -
renega
confruntarea
Jesus
A par Acest i în
SOCIALA partea colant religioase:
de de Uniunea
Bisericile misiuneatceavedemai dimensiunea A_adar,
lui
pe statulalt religiei sa
multi art. raporturistatusul
statusul de dell'Europa",
responsabilizeaz .crestintate".
valoarea religia
raporturilea nu nu cuvântului
de din Biseric,
Bisericii, simplu ce valoarea i
filosofice de a c Apoi, a Dumnezeu.
se reinnoite
curajul
DOCTRINA c specific, fr
întâmpl public ale prejudiciaz
pentru comnunitile naional,
fel aceste
cu
Biserici adicde
pentru
preface aintegrant spre
pe instaureze c diplomaiei,
ca la la la
putere.
sale: sale sofisticate referint explicit
considerat respect fär
a
nega clar -
evanghelic ele _i regsit libro
în explic organizaile în i ,cre_tintii",
Biseric
pentru abstracie vestirii
ia recunoa_tere
ale misiunii dreptuluilor instaureaz se lui fie dialogul il
0N
INTRODUCERE se religiei
si de contribuia este religioase,
comunitile a la forne è
Bibbia
aceea, modse i nu Uniunea de aflate parte împriei trebuie
îi parte,civile mai (modern)
o se s democratice
i profeia
stridente, curajul
umane, obi_nuit
i
transparent
situaie,
aceast
In fac
finalittidatDe cele fie nici opticîn necesitatea,
asocial respect
virtuteanaional, politicedesigur, spre
vestirea spre La
-
o aceast
ajutor s fr
evanghelizrii. recunoa_te 2. i se a subordona
s _i MARTINI,
timpului
deschidemn
munciide aparentele
noureligia aceast lor
religioase. tentaie
capcan
într-o a întoarcem
niciodat împräiei
pe importanta civilizaie, Uniunea
în identitateacare nedreptilor i
dou un instituiile
membre, dreptului clasei este,
reduce mântuirii C.M.
Acum, favorabil form chiar dialog
sensComun). ea ca tural. pean vechea niciile uman blemele
celor în grav In 1. tile a a
putea ne ne Cf.
308 d£ ve al subo de ba de de de nu ce
ia 14
26. CRESTINII 0N NOUA EUROP 309

Aceast sintez între slujirea adus omului _i mrturia vie a credinei este
provocarea pe care construirea Europei o lanseaz fie Bisericilor ca atare,
fie cre_tinilor chemai sàacioneze ,in mnod laic" cu toi ceilali ceteni ai
continentului.
b) Indeosebi cre_tinii angajai s construiasc Europa, în funcii de res
ponsabilitate sau i ca simpli cetteni, va trebui s se strduiasc så recu
pereze semnificaia integral a valorilor _i principiilor fundamentale fixate
de Tratatulconstitutional, respectându-le laicitatea. De fapt, atunci când
se trece de la enuntarea lor teoretic£ la aplicarea lor practic, interpret
rile diferài adesea sunt în contrast, a_a cum se întâmpl, în special, în
unele domenii delicate cum este cel al vieii _i al sntii sau al cstoriei
_i al familiei. Le va reveni cre_tinilor datoria s se foloseasc de competenta
lor profesional i de instrumentele democratice disponibile pentru a da
valorilor fundamentale din Constituia european necesarul supliment
de suflet", adic pentru a le interpreta _i a le aplica în sens plenar chiar
respectând laicitatea lor.
Alturi de acest efort, nu mai puin eficient i urgent este obligaia
mrturiei unei viei cre_tine autentice. In contextul multiculturalismului
_ial laicismului" de astzi, este nevoie de cre_tini adevrai care au fcut
personal descoperirea evangheliei, care ader la Cristos nu în virtutea tra
diiei sociologice sau culturale native, ci pentru c l-au întâlnit personal în
credin pe Cel Inviat.
In concluzie, dup consideraiile fcute, ce evaluares dm dezbaterii,
care înc£ nu s-a calmat, cu privire la oportunitatea sau inoportunitatea
unei menionri explicite a ,rdcinilor cre_tine" în Constituia european?
In primul rând a_a cum am scris deja cu alt ocazie , este clar c în
Europa de astzi, secularizat, pluralist, multietnic i multireligioas,
nu se poate gândi s se vorbeasc despre ,rdcini cre_tine" în sens con
fesional, a_a cum se întâmpla în timpul ,cre_tinti" din prima Europ.
In zilele noastre - conform estimrilor recente -, pecontinentul european,
alturi de cei circa 560 de milioane de cre_tini (dintre care 269 de milioane
de catolici, 170 de milioane de ortodoc_i, 80 de milioane de protestani, 30
de milioane de anglicani), tr£iesc 32 de milioane de musulmani, 3,4 mili
oanede evrei, 1.600.000 de hindu_i, 1.500.000 de budi_ti, 500.000 de sikh.
A_adar, este clar c nu se poate defini Europa ca un continent excusiv
cre_tin din punct de vedere confesional. La rândul su, Conciliul al II-lea
din Vatican a clarificat definitiv c£cre_tinismul nu se identific cu nici o
civilizaie, nici mcar cu cea european,

15 C£. B. SORGE, Le radici cristiane" dell'Europa. 274.


1/1583. EV 76: nr.spes, Gaudium
et o
constituional. Tratatului Preambulul cre_tine"
în
rdãcinilor formalmenionarea
a folosi n-ar nimicsubstaniale,la forte
acestei efectivacontribuia lipsi Europe
ar construirea
noii laDac lor.
cre_tini coerent a m¯rturia Dumnezeu
în i cuvântului
lui dezarmat a
puterea su,înmesajul însu_i cre_tinismului
înafl se fortacuvinte: alte
reglementri"l6,
Cu altepretind via condiii
de noile c sau sale turiei
sinceritatea
mr întrebrii semnul sub pune folosirea
ar lor constata
c
s-ar unde acolo
dobândite legitim drepturi anumitor exercitarea nunala
reva eamult, mai civil;autoritatea oferite
deprivilegiile speranta
în
pune î_i nu Biserica afirm
c unde acolo Vatican din II-lea Conciliul
al
dat înc o citm saceea, permis,
de fie nes sens, acest formal.
In ei
recunoa_terea recunoa_terea
sau depinde
de cre_tine
nu slujirii rodnicia
fapt, laicitatea.
Derespectându-le european, Constitutia din I-2 art. de
enunate principiile valorile
i cre_tin originea
lor coerentcu pretm
în
inter angajm
s nes este lucru important mai cel acum aceea, De
formal.recunoa_tere simpl decâto mult valoreazmai
lucru acesteuropean.^i Constituia prezente
în foarte
substantial mod
în
sunt vzut amcum a_cre_tine"
a - rdcinile realitate, explicit,
în
menionare lipsei
de pofida Totu_i,
în Europei". umaniste
ale religioase
i
culturale, mo_teniri despre generic mod numai
în vorbe_te Preambulul
iluminist.
Ins cea islamici greco-roman,
cea ebraic,
cea cea fiar
cum culturi, altor aportul asta cunega fr a civilizaiei
sale, asupra ^i
Europei cre_teriu asupra na_terii
_i asupracrestinism exercitatde istoric
infiuena aminti pentrua potrivit locul muli pentru pärea
Preambulul
schimb. Turcia).
In fi(cum
ar diferit religie cultur
io oau
care state
unor Europaa admiterii
în exemplu-al de
interpretative,
cazul- în flicte
delicate
con provoca putut fi area
pentru
c Constituiei,i articolele în
intra va
cre_tine"
nu,rdãcinilor menionarea previzibil
c eraA_adar,
BISERICII SOCIALAADOCTRINA INTRODUCERE
ÎN 310
EMINESCU"
IA^I| "M. B.C.U.

S-ar putea să vă placă și