STRESUL HIDRIC

Tematica cursului

Stresul hidric la plante Efecte stresului hidric asupra

cresterii metabolismului azotului la plante fotosintezei (Plante C3, C4, CAM)

Mecanisme de evitare a stresului hidric la plante Excesul de apa la plante

Stresul hidric la animale Stresul hidric la nivel supraindividual

I.1. Stresul hidric la plante

Stres moderat (deficit apa 10-20%); stres sever (+20%); deshidratare (+50%) Stadiul de dezvoltare al plantei

moment critic - dezvoltarea reproductiva

Durata stresului hidric >

modificari reversibile ireversibile

Toate procesele metabolice depind de cantitatea de apa din tesuturi

 Efecte stresului hidric asupra cresterii, dezvoltarii si calitatii plantei

concentrarea macromoleculelor modificari ultrastructurale turgescentei inchiderea stomatelor reducerea transpiratiei, respiratiei, fotosintezei volumului celular-> reducerea frunzei -> a capacitatii fotosintetizante alterarea relatiilor spatiale plasmalemaorganite celulare ritmului de crestere al celulelor, alungirea tulpinii
stomata

 Efecte stresului hidric asupra metabolismului azotului la plante

Reducerea nitratilor in xilem Afecteaza sinteza proteinelor Reducerea citokinelor

 Efectele stresului hidric asupra fotosintezei

Scaderea suprafetei fotosintetizante Inchiderea stomatelor transpiratiei, absorbtiei CO2 => fotosintezei

Compromis intre reducerea pierderii de apa si efectuarea schimburilor gazoase cu atmosfera (plantele utilizeaza aceiasi cale = stomatele)

Fotosinteza

Ciclul Calvin = principala cale de fixare a CO2 3 faze: Carboxilare fixarea CO2 de catre ribulozodifosfat (RuDP) prin activitatea RuDP carboxilazei Faza reductiva Faza de regenerare a acceptorului de CO2

Primul produs al fotosintezei = Acidul fosfogliceric (3 atomi C => ciclul C3)

Diferente ale structurii frunzelor diferente metabolice => Plante de tip C3, C4 si CAM

C3

Etapa de carboxilare

Etapa reductiva

Regenerarea acceptorului de CO2

Caracteristicile fotosintezei la plantele de tip C3 (grau, orz, cartofi)

Fixarea

CO2 in prezenta luminii

Predomina

activitatea RuDP carboxilazei Rezulta fosfoglicerat (3 atomi C (ciclul Calvin)

Fixarea CO2 si sinteza carbohidratilor au loc in acelasi loc (aceiasi zona foliara)

Caracteristicile fotosintezei la plantele de tip C4 (porumbul, trestia de zahar, plantele din regiunile tropicale)
au dezvoltat un pas preliminar; convertirea fosfoenolpiruvat in acid oxaloacetic (PEP AOA) PEP carboxilaza afinitate si viteza mai mare de fixare a CO2 Separarea fixarii carbonului de sinteza carbohidratilor (mezofil si fascicul vascular)

Avantaje: Sunt capabile sa supravietuiasca in regiuni aride datorita ratelor scazute ale fotorespiratiei Reducerea pierderilor de apa Au evoluat la tropice si sunt adaptate la temperaturi inalte Xerofile si halofile (necesita Na+)

Plantele suculente (CAM)

(Crassulacean Acid Metabolism): cactusi, orchidee, ananas, agave, unele ferigi

Frunze carnoase - cantitati mari de apa Varietati morfologice (ex. plante afile,

tulpina acoperita spini, solzi)

strategie metabolica adaptata la medii aride cu temperaturi extreme au stomate inchise ziua/ deschise noaptea cand fixeaza CO2 pierd mai putina apa PEPcarboxilaza-rol predominant fixarea CO2 se face in acelasi loc, dar la intuneric

I.2. Mecanisme de evitare a stresului hidric la plante

Cresterea si reproducerea in perioadele ploioase, latenta pe timp secetos (seminte) Deschiderea stomatelor doar noaptea Feedback hidrostatic al deschiderii stomatelor, dublat de concentratia CO2 (stomatele se inchid dupa 40 zile de seceta; se deschid dupa 7 luni) Rasucirea frunzelor => modificarea unghiului de incidenta a luminii 70% transpiratia Reducerea mugurilor, caderea frunzelor Alungirea sistemului radicular Habitate intermediare

Cactacee
Agave victoria

Ingrosarea cuticulei (impermeabila) si cresterea rezistentei cuticulare

strat de ceara - reflectie dezvoltarea de perisori asimilatia clorofiliana este preluata de tulpina verde, latita

Accacia

Lofofora willi

I.3. Excesul de apa la plante

Mecanism de aparare: gutatia Toleranta la inundatii prin inactivitatea radacinilor Inundarea

stomatelor inchidere conductanta si translocarea scad cu 30-40% in 24 ore); se redeschid dupa 6-10 zile radacinilor => moartea

10-30% spatii poroase in sol => in malstini / de-a lungul tarmurilor Crearea unui mediu anaerob (difuzia oxigenului in apa este redusa - 10-4 fata de aer)

II. STRESUL HIDRIC LA ANIMALE

Deshidratarea

Privarea de apa - moartea in 5-7 zile Animalele suporta o pierdere a greutatii corporale de pana la 50%, Hemoconcentratie Perturbarea sistemul termoreglator => soc termic => moarte Modificari ale metabolismului hidromineral rezistentei la infectii virale si bacteriene Enzootii
holera, gaini slabiciune, deplasare greoaie, apetitului, leziuni ale pipotei si duodenului, moarte

Compozitia chimica necorespunzatoare a apei

Cloruri, nitrati => encefalomalacie (ramolisment cerebral) Nitriti, nitrati => perturba schimburile celulare, sindrom entero-hepato-renal (boala crestei albastre) Exces de saruri minerale (sulfat Cu, Mn, Fe) => favorizeaza leucozele (la bovine, iepuri, pasari)

Leucoza iepuri: nodulii limfatici mariti

Bugetul de apa
apa pierduta = apa castigata Cai de castigare a apei: Cai de pierdere a apei: Evaporare Apa de baut/ din alimente solide Suprafata corpului Apa de imbibatie Suprafata respiratorie Apa din mancare Excretie/secretie Aportul prin tegument Fecale Din apa Urina Din aer Alte excretii/secretii Apa metabolica

III.1. Stresul hidric la nivel supraindividual

Rezervele de apa ale ecosistemului

Pot deveni + / Reprezentate de:

Apa capilara Apa gravitationala Apa inmagazinata in masa vegetativa (3/4 masa verde, masa lemnoasa)

Oscilatii anuale

Zona temperata

Toamna - min Primavara - max Sezonul ploios (saptamani) exces apa in sol

Zona arida

Oscilatii zilnice

Distributia precipitatiilor neuniforma

Padure/camp Parte din apa de precipitatii retinuta de masa vegetala evaporare La baza trunchiurilor de fag de 1.5% mai multa apa decat in camp deschis Padurile de conifere 20% Padurile de foioase 30% Padurile tropicale 50-70% depinde de masa vegetala si de aprovizionarea cu apa Campii Plante erbacee Paduri

Pierderile de apa prin interceptie

Evapotranspiratia

Circuitul apei in ecosistem