BIOCHIMIE I GENETIC

DINAMICA MARKERILOR REMODELRII OSOASE N OSTEOPOROZA PRIMAR I SECUNDAR I INFLUENA BIOREMEDIILOR DE ORIGINE ALGAL Valent n G!"!#a$% Ve&'n $a Sa&"a& % Ol(a Ta(a" !$% L l a An"&'na$)e Laboratorul Biochimie al Laboratorului Central tiinific al USMF Nicolae Testemianu S!##a&* The dynamics of the bone remodelling markers in primary and secondary osteoporosis and under the influence of bioremedies of algal origin The action of some bioremedies of algal origin ith different content of organicall! lin"ed #n on acti$ities of the bone tissue% s&ecific en'!mes such as thermolabile al"aline &hos&hatase and tartrate(resistant(acid &hos&hatase as in$estigated in &rimar! and secondar! e)&erimental osteo&orosis at *+,% - and . months+ /rimar! osteo&orosis as &ro$o"ed b! o$ariectom! and secondar! osteo&orosis as induced b! &rednisolon in0ections+ The e)&erimental in$estigations re$ealed osteoregenerati$e effect of the studied &re&arations manifested b! the ele$ation of thermolabile al"aline &hos&hatase acti$it!+ Re+!#at S(a studiat aciunea unor bioremedii de origine algal1 cu un coninut di$ers de #n legat organic 2n osteo&oro'a e)&erimental1 34/5 &rimar1 6i secundar1 2n dinamic1 la *%,7 - 6i . luni asu&ra acti$it1ii en'imelor s&ecifice esutului osos 8 fosfata'ei alcaline termolabile 6i fosfata'ei acide tartratre'istente+ 4/ e)&erimental1 &rimar1 a fost re&rodus1 &rin o$ariectomie% iar cea secundar1 &rin introducerea &rednisolonului+ 9n urma in$estigaiilor e)&erimentale s(a de&istat efectul osteoregenerati$ al &re&aratelor cercetate% ceea ce se manifest1 &rin cre6terea acti$it1ii fosfata'ei alcaline termolabile+ A$t!al tatea te#e Metabolismul osos re&re'int1 2mbinarea a dou1 &rocese antagoniste 8 resorbia osului $echi% efectuat1 de osteoclaste% 6i formarea osului nou% reali'at1 de osteoblaste+ :ceste &rocese% intim legate% sunt reglate de diferii factori hormonali% umorali 6i tisulari+ ;le formea'1 ba'a re2nnoirii 3remodel1rii5 &ermanente 6i dinamice a osului [,]+ :ctualmente mar"erii biochimici% concomitent cu bio&sia esutului osos% densitometria osoas1 6i in$estigarea cineticii calciului radioacti$% sunt frec$ent utili'ai 2n estimarea st1rii metabolismului osos+ Se e$idenia'1 mar"eri ai osteogene'ei% ce caracteri'ea'1 funcia osteoblastelor% 6i mar"eri ai resorbiei osoase% ce caracteri'ea'1 funcia osteoclastelor+ Mar"erii osteogene'ei sunt< fosfata'a alcalin1 termolabil1 3F:TL5% osteocalcina 3&roteina gla osoas15% &ro&e&tidele &rocolagenului de ti& = >?@+ Mar"erii resorbiei osoase re&re'int1< hidro)i&rolina% com&u6ii colagenului cu leg1tur1 2ncruci6at1 8 &iridinolina 6i de'o)i&iridinolina% telo&e&tidele N 6i C terminale ale colagenul de ti& =% CrossLa&s% fosfata'a acid1 tartratre'istent1 3F:TA5% coninutul CaBC 2n urin1 >D@+ Eintre en'imele% &artici&ante 2n metabolismul fosforic al esutului osos% fac &arte fosfata'a alcalin1 3F:l5% fosfata'a acid1 3F:c5 6i &irofosfata'a anorganic1+ Fosfata'a alcalin1 36i anume i'oen'ima ei termolabil15 8 3F:TL5 0oac1 un rol im&ortant 2n fi'iologia 6i 2n &atologia esutului osos% &artici&Fnd 2n formarea nucleelor de cristali'are a osului 6i trans&unFnd gru&ele /4 ?-( de la ester la acce&torul matricei organice+ Ca &arte com&onent1 a en'imelor li'o'omale% fosfata'a acid1 este concentrat1% 2n s&ecial% 2n osteoclaste 6i B*B

2n macrofage% &artici&1 nemi0locit 2n resorbia osului 6i asigur1 hidroli'a esterilor he)o'ofosforici cu eliberarea ionilor(fosfat 2n mediu acid >*76;*?@+ 9n &re'ent este cunoscut efectul unor bio&re&arate de origine algal1 3B/5 cu diferite efecte tera&eutice [G7*H]+ 9n literatura accesibil1 li&sesc date referitoare la influena bio&re&aratelor de origine algal1 asu&ra mar"erilor remodel1rii osoase% 2n esutul osos% 2n 4/ e)&erimental1+ Aeie6ind din acestea% am considerat o&ortun a studia modific1rile mar"erilor metabolismului osos< fosfata'a alcalin1 termolabil1 3F:TL5 6i fosfata'a acid1 tartratre'istent1 3F:TA5 2n administrarea bio&re&aratelor de origine algal1 cu un coninut di$ers de #n% 2n dinamica e$oluiei 4/ e)&erimentale &rimare 6i secundare la *%,7 - 6i . luni+ Mate& al!l , #et'"ele "e n-e.t (a/ e ;)&erimentele au fost efectuate &e ID de 6obolani% femele 6i masculi maturi% cu masa de *.H(B,H g+ Osteoporoza primar a fost re&rodus1 la animalele de laborator 8 6obolanii albi% femele% f1r1 &edigriu% &rin o$ariectomie 8 metod1 clasic1 6i acce&tat1 de muli cercet1tori >I@+ Osteoporoza secundar a fost &ro$ocat1 la 6obolanii masculi% &rin in0ect1ri subcutanate bis1&t1mFnale de &rednisolon% 2n do'1 de *H mgJ"ilocor& >**@+ :nimalele au fost di$i'ate 2n 10 loturi 3cFte I(D 2n fiecare5+ :nimalele din lotul 1 3lotul(martor &entru 4/ &rimar15 au fost fals o&erate% adic1 su&use aceleia6i inter$enii chirurgicale% dar f1r1 2nl1turarea o$arelor+ Lotul 2 3lotul(martor &entru 4/ secundar15 a fost constituit din I animale intacte% c1rora li s(a introdus subcutanat% bis1&t1mFnal soluie fi'iologic1 3D%, gJl NaCl5 8 *%H mlJ"ilocor&+ Lotul 3 a inclus animalele c1rora li s(a modelat 4/ &rimar1 &rin o$ariectomie+ Lotul 4 8 4/ secundar1 re&rodus1 &rin in0ectarea &rednisolonului% *H mgJ"ilocor& di'ol$at 2n soluie fi'iologic1+ Loturile 5 i 6 au inclus animalele cu 4/ &rimar1 6i% res&ecti$% secundar1% c1rora li s(a administrat bio&re&aratul ce coninea *H gJml de 'inc 34/C B/(#n*5+ Loturile 7 i 8 au inclus animalele cu 4/ &rimar1 6i secundar1 C bio&re&aratul ce coninea , gJml de 'inc 34/ C B/(#nB5+ Loturile 9 i 10 au re&re'entat animalele cu acelea6i forme de 4/ C bio&re&aratul de origine algal1 cu un coninut redus de #n 8 H%B gJml 34/CB/(A5+ /rele$area materialului de cercetare 3osul femural5 a fost efectuat1 2n dinamic1 &e &arcursul a *%,7 - 6i . luni de la debutul e)&erimentului% animalele fiind sacrificate &rin deca&itare sub narco'1 u6oar1 cu eter+ 4sul femural a fost e)tras% eliberat de esuturile adiacente 6i a fost 2nl1turat1 m1du$a osoas1 &rin s&1l1ri re&etate cu soluie fi'iologic1+ Ulterior% a fost congelat 2n a'ot lichid 6i su&us tritur1rii% 2n &iuli1 de &orelan cu &is1log 6i cFnt1rit &e balana de torsiune+ 9n calitate de mediu de dis&ersare a fost utili'at1 soluia de 'aharo'1 H%B,M 3&K I%?5% ce coninea H%HH*M ;ET:% astfel ca diluia final1 a omogenatului s1 constituie *<*H+ /entru distrugerea com&let1 a membranelor celulare% omogenatul a fost &relucrat cu triton L(*HH% cu o concentraie final1 de H%*M% 6i su&us ciclurilor re&etate de 2ngheare(de'gheare+ Eo'area acti$it1ii fosfata'ei alcaline termolabile 3;C -+*+-+* ) s(a o&erat conform &rocedeului descris de NoOP Q+ R+% STUVWXYZ[\ Q+ ]+% *GDB >*-@+ Eeterminarea acti$it1ii fosfata'ei acide tartrat(re'istente 3;C -+*+-+B5 s(a efectuat du&1 metoda descris1 de ^_T`YTXY Q+ ]+% *G.G >*B@+ Toate determin1rile biochimice s(au e)ecutat du&1 tehnici ada&tate &entru a&licarea la anali'orul biochimic F/(GH* aLabs!stems 3Finlanda5 6i descrise de noi >B7-@+ 9n studiu s(a utili'at &re&aratul BioA% soluie in0ectabil1 H%,M 3Certificat de 2nregistrare Nr+ .D-G din BB+H?+BHH-% eliberat de MS al AM5+ /re&aratul BioA obinut conform schemei tehnologice elaborate re&re'int1 un com&le) sinergist de &rinci&ii bioacti$e 8 ,(IM aminoaci'i determinai 2n stare liber1% ,(**M inclu6i 2n B*-

com&onena oligo&e&tidelor% glucide 8 .(*HM &recum 6i macro( 6i microelemente eseniale% inclisi$ H%B gJml #n legat organic Com&o'iia aminoacid1 a &re&aratului se caracteri'ea'1 &rin &re'ena unei cantit1i a&reciabile de aminoaci'i imunoacti$i< acidul aspara ic! lutamic! alanina! cisteina! serina treonina! tripto"anul i #alina$ :ce6tea constituie circa .?(..M din fracia aminoaci'ilor liberi 6i cea a oligo&e&tidelor+ ;ste de menionat coninutul 2nalt 3circa ,BM5 al acidului glutamic 3glutamina5 2n com&onena &re&aratului+ /re&aratul B/(#n* a$ea aceea6i com&o'iie ca 6i Bio(A% dar coninea su&limentar *H gJml% iar B/(#nB 8 , gJml #n legat organic+ Re+!ltatele '0/ n!te , anal +a l'& Ein datele e)&use 2n tabelul *% constat1m o tendin1 de cre6tere nesemnificati$1 a acti$it1ii F:TL% cu **M% 2n osul femural la animalele cu 4/ &rimar1 du&1 *%, luni din momentul o$ariectomiei% fa1 de $alorile 2nregistrate la 6obolanii de referin1+ ; necesar de remarcat c1 tendina de cre6tere a fermentului nominali'at se datorea'1 im&lic1rii mecanismelor de formare osoas1% constituind un mecanism ada&ti$(com&ensatoriu de meninere a homeosta'iei celulare+ Se rele$1 o cre6tere a acti$it1ii F:TL cu BBM% 2n gru&ul su&us medicaiei cu B/(#n*% 6i cu *,M sub aciunea B/(#nB 6i B/(A 2n ra&ort cu ni$elul atestat la animalele intacte+ Suscit1 atenie fa&tul c1 F:TL manifest1 o tendin1 de cre6tere a ni$elului de en'imoacti$itate mai e)&rimat1 la medicaia cu B/(#n*+ Tabelul * Dinamica activitii fosfatazei alcaline termolabile, n esutul osos, la animalele cu osteoporoz primar i secundar i sub influena biopreparatelor de origine algal (nmol s!g!prot!" Termenele de cercetare i formele de osteoporoz G&!1!& 2 3%4 l!n 5 l!n 6 l!n le "e /rimar1 Secundar1 /rimar1 Secundar1 /rimar1 Secundar1 .t!" ! D%?BH%G? I%G.H%I. I%*?H%ID I%D-H%DB I%*?H%I, I%-GH%G. Martor 4/ 4/ C B/(#n* 4/ C B/(#nB 4/ C B/(A
3*HHM5 G%-*H%*D 3***M5 *H%BDH%D* 3*BBM5 G%..H%,B 3**,M5 G%IHH%-? 3**,M5 3*HHM5 -%GIH%-Dbbb 3,HM5 ?%DIH%I,b 3.*M5 I%.,H%., 3G.M5 ?%H?H%*-bbb 3,*M5 3*HHM5 ?%H,H%*Ibb 3,IM5 ,%*-H%?Ib 3IBM5 ?%G-H%?Hb 3.GM5 ?%-.H%,Db 3.*M5 3*HHM5 ?%,*H%BDbb 3,DM5 -%B,H%*Gbbb 3?BM5 -%,-H%-Ibbb 3?,M5 ,%*?H%?*b 3..M5 3*HHM5 ,%*-H%?Ib 3IBM5 .%?IH%?B 3G*M5 ,%DI*%H3DBM5 .%-DH%I. 3DGM5 3*HHM5 .%*H*%*, 3D-M5 ,%.BH%-3I.M5 I%?GH%,* 3*H*M5 .%I*H%*D 3G*M5

Totodat1% se decelea'1 o reducere &regnant1 cu ,HM 3&cH%HH*5 a en'imoacti$it1ii% 2n gru&ul de animale cu 4/ secundar1 $ersus gru&ul de animale intacte+ Eatele obinute reliefea'1 c1% &entru 4/ secundar1 2n aceast1 &erioad1% sub influena B/( A acti$itatea en'imei $i'ate &ractic a r1mas staionar1 2n ra&ort cu $alorile atestate 2n lotul cu 4/+ Sub medicaia cu B/(#n* 6i cu B/(#nB se constat1 o cre6tere continu1 a acti$it1ii en'imei sus(numite &Fn1 la ni$elul 2nregistrat 2n lotul(martor+ :stfel% acti$itatea F:TL cre6te cu B-M sub aciunea B/(#n* 6i cu G-M 3&cH%HH*5 de B/(#nB fa1 de indicii e)isteni la animalele cu 4/+ Cele e)&use anterior demonstrea'1 cert aciunea stimulatoare osteoregeneratoare a B/ studiate% cu &rec1dere a B/(#nB% manifestat1 &rin cre6terea ni$elului funcional al F:TL+ 9n &erioada de - luni de &roces &atologic se constat1 o diminuare &ronunat1% statistic concludent1 a acti$it1ii F:TL 2n 4/ &rimar1% cu ?-M 3&cH%H*5% 6i cu ?BM 3&cH%H*5% 2n 4/ secundar1% $is(a($is de &arametrii de referin1+

B*?

9n 4/ &rimar1% sub influena bio&re&aratului B/(A acti$itatea en'imei &ractic r1mFne la ni$elul atestat la animalele cu 4/ &rimar1+ Sub medicaia cu B/(#n* 6i cu B/(#nB se denot1 o intensificare a en'imoacti$it1ii cu BIM 3&cH%H,5 6i cu BBM $ersus animalele cu 4/+ 9n ca'ul 4/ secundare% 2n aceast1 &erioad1 a afeciunii% tratamentul a redus mai &ronunat gradul de inhibiie suscitat de 4/< cu BDM 3&cH%H*5 8 sub influena B/(#n*7 cu BBM 8 sub aciunea B/(#nB7 e)ce&tFnd doar B/(A care manifest1 o tendin1 sesi'abil1 de ma0orare cu *?M fa1 de $alorile s&ecificate &entru lotul cu 4/+ S&re finele &erioadei de cercetare 3. luni5 se remarc1 o tendin1 de restabilire a en'imoacti$it1ii F:TL% inferioar1 totu6i celei atestate la animalele de referin1< cu BDM 3&cH%H,5% &entru 4/ &rimar1% 6i cu *IM 3&dH%H,5% &entru 4/ secundar1+ Ein cele 2nregistrate in$estigaional deducem% 2n 4/ &rimar1% o tendin1 de redresare a acti$it1ii F:TL 2n toate gru&urile e)&erimentale su&use tratamentului cu bioremediile testate% e)&rimat1 sub aciunea bio&re&aratului B/(#n*% care a reu6it s1 redrese'e en'imoacti$itatea F:TL &ractic &Fn1 2n limitele $alorilor din lotul(martor+ La administrarea B/(#nB 6i B/(A se atest1 o s&orire a gradului de acti$itate a en'imei date% res&ecti$% cu *?M 6i cu B?M% 2n ra&ort cu 4/+ Aeferitor la 4/ secundar1% 2n aceast1 &erioad1 de cercetare% tratamentul cu B/(#n* a redus gradul de acti$itate a en'imei cu B?M fa1 de lotul(martor% s(a restabilit en'imoacti$itatea c1tre norm1 la administrarea B/(#nB 6i a r1mas inferioar1 fa1 de cea a animalelor de referin1% cu GM% sub aciunea B/(A+ Ae'umFnd cele e)&use anterior% conchidem c1 reducerea e)&rimat1% 2n esutul osos% a ni$elului funcional a F:TL% 2n toate &erioadele de e$oluie a &rocesului &atologic 2n 4/ secundar1 6i 2n stadiile intermediar1 6i tardi$1 2n 4/ &rimar1% se e)&lic1 &rin mic6orarea intensit1ii &roceselor de formare osoas1 2n aceste eta&e% ca re'ultat al e&ui'1rii mecanismelor ada&ti$(com&ensatorii de remaniere osoas1+ La . luni de la debutul &rocesului &atologic se constat1 o tendin1 de cre6tere a acti$it1ii mar"erului osteogene'ei% &entru ambele forme de 4/+ Cre6terea acti$it1ii F:TL sub aciunea tratamentului% ne indic1 aciunea stimulatoare osteoregeneratoare a medicaiei cu B/ studiate+ Tabelul B Dinamica activitii fosfatazei acide tartratrezistente, n esutul osos, la animalele cu osteoporoz primar i secundar i sub influena biopreparatelor de origine algal (nmol s!g!prot!" Termenele de cercetare i formele de osteoporoz G&!1!& 2 3%4 l!n 5 l!n 6 l!n le "e /rimar1 Secundar1 /rimar1 Secundar1 /rimar1 Secundar1 .t!" ! H%-?DH%H. H%B.GH%H, H%B,HH%HH%-?GH%HH%B,HH%HH%-?DH%H? Martor 4/ 4/ C B/(#n* 4/ C B/(#nB 4/ C B/(A
3*HHM5 H%-?BH%H? 3GDM5 H%BIDH%H. 3DHM5 H%B?.H%H? 3I*M5 H%BDIH%H? 3D-M5 3*HHM5 H%*??H%HBb 3,?M5 H%BBGH%** 3D,M5 H%B.GH%HG 3*HHM5 H%*GBH%*D 3I*M5 3*HHM5 H%*.,H%HBb 3..M5 H%*GDH%HB 3IGM5 H%*I,H%H*b 3IHM5 H%BH?H%HB 3DBM5 3*HHM5 H%BD-H%H3D*M5 H%BHGH%H*bbb 3.HM5 H%BD?H%HB 3D*M5 H%B.,H%H3I.M5 3*HHM5 H%BI*H%H* 3*HDM5 H%B?BH%H3GIM5 H%B?HH%H3G.M5 H%-?GH%H-b 3*?HM5 3*HHM5 H%-,?H%*B 3*HBM5 H%-,*H%HD 3*H*M5 H%BGGH%H? 3D.M5 H%B*-H%HD 3.*M5

%O&'( b ) di"eren* statistic semni"icati# cu lotul martor! p+0!05, -- ) p+0!01, --- ) p+0!001

B*,

Ein tabelul B constat1m c1% 2n &erioada de *%, luni de &roces &atologic 2n 4/ &rimar1% en'imoacti$itatea F:TA se menine &ractic 2n limitele normei+ 9n acela6i tim&% 2n 4/ secundar1 s(a 2nregistrat o su&rimare statistic concludent1 a &otenialului funcional al fermentului cu ?.M 3&cH%H,5% 2n com&araie cu animalele intacte+ 9n 4/ &rimar1 2n aceast1 &erioad1% medicaia cu bio&re&aratele B/(#n*% B/(#nB% B/(A reduc neconcludent acti$itatea catalitic1 a F:TA 2n toate loturile e)&erimentale cu BHM% BGM 6i cu *IM% res&ecti$% $is(a($is de $alorile e)istente 2n lotul(martor+ Eatele in$estigaiilor e)&erimentale indic1 efectul de ele$are a remanierii osoase% &rin su&rimarea acti$it1ii osteoclastice% incitat de aceste &re&arate 2n 4/ &rimar1+ 9n utili'area B/(A% B/(#n* 6i B/(#nB 2n 4/ secundar1% acti$itatea en'imei testate se reorientea'1 s&re o am&lificare tre&tat1 cu --M% ,GM 6i cu DIM% fa1 de animalele cu &atologia &ro$ocat1+ Tratamentul cu B/(#nB reu6e6te s1 am&lifice fora catalitic1 &Fn1 la norm1% ceea ce indic1 efectul de augmentare a remodel1rii osoase% suscitat de aceste &re&arate% &rin stimularea acti$it1ii osteoclastice+ Einamica ulterioar1 a &arametrului testat arat1 c1% 2n &erioada de - luni de 4/ &rimar1% gradul de acti$itate a F:TA s(a redus cu -?M 3&cH%H,5% &e cFnd 2n 4/ secundar1 se instalea'1 o tendin1 de restabilire a ni$elului en'imei date% dar care n(a atins% cu numai *GM% $alorile e)istente 2n lotul(martor+ :dministrarea bio&re&aratelor B/(#n*% B/(#nB% B/(A 2n 4/ &rimar1 2nregistrea'1 $alori inferioare ale acti$it1ii en'imei com&arati$ celor din lotul(martor de animale 6i constituie IGM% IHM 3&cH%H,5 6i DBM+ Bio&re&aratul B/(#nB menine en'imoacti$itatea la cote minore similare celor a&reciate 2n gru&ul cu 4/ &rimar1% &e cFnd bioremediile B/(#n* 6i B/(A manifest1 o dinami'are a &otenialului funcional al mar"erului osteodistruciei cu BHM 6i cu B?M% res&ecti$+ 9n 4/ secundar1% 2n aceast1 &erioad1 suntem martori ai unei noi diminu1ri 2n en'imoaci$itatea F:TA sub influena B/(#n* 8 cu ?HM 3&cH%HH*5% iar utili'area B/(#nB 6i B/( A &ractic n(a influenat gradul de acti$itate+ Ee menionat c1% s&re finele &erioadei de in$estigaie 3. luni5% are loc redresarea indicilor de en'imoacti$itate a F:TA &Fn1 la $alorile normale 2n 4/ secundar1 6i se obser$1 chiar o u6oar1 tendin1 de de$ansare cu DM 2n 4/ &rimar1+ Utili'area remediului B/(#n* &ractic menine 2n limitele $alorilor normale gradul de acti$itate a en'imei atFt 2n 4/ &rimar1% cFt 6i 2n 4/ secundar1+ Bio&re&aratul B/(#nB 2n 4/ &rimar1% de asemenea% menine acti$itatea mar"erului osteodistruciei 2n limitele normei% &e cFnd 2n 4/ secundar1 diminuea'1 discret am&loarea funcional1 a fermentului dat cu *?M% fa1 de lotul(martor+ Totodat1% B/(A 2n 4/ &rimar1 reu6e6te s1 am&lifice fora catalitic1 a F:TA cu ?HM 3&cH%H,5% &e cFnd 2n 4/ secundar1 o reduce semnificati$ cu -GM fa1 de ni$elul iniial+ Ae'umFnd cele e)&use% remarc1m c1 diminuarea acti$it1ii F:TA 2n esutul osos% 2nregistrat1 2n ambele $ariante de osteo&oro'1% denot1 reducerea &roceselor de remodelare osoas1% aceasta fiind mai e)&rimat1 2n &erioada de *%, luni% 2n 4/ secundar1% 6i 2n &erioada de luni% 2n 4/ &rimar1+ Ae'ultatul studiului 2n &erioada de *%, luni indic1 efectul de ele$are a remanierii osoase de c1tre bio&re&aratele cercetate &rin su&rimarea acti$it1ii osteoclastice% 2n 4/ &rimar1% 6i &rin stimularea acti$it1ii lor% 2n 4/ secundar1+ C'n$l!+ *+ 9n 4/ &rimar1% indus1 &rin o$ariectomie% se constat1 o reducere notabil1 a &roceselor de remodelare osoas1% 2n &erioada de - luni de &roces &atologic% manifestat1 &rin diminuarea acti$it1ii fosfata'ei alcaline termolabile% fosfata'ei acide tartrat(re'istente 6i &irofosfata'ei anorganice osoase+ B+ 9n 4/ secundar1 &rednisolon(indus1% are loc estom&area &roceselor de formare osoas1% 2n decursul &rimelor - luni% mai e)&rimat1 la *%, luni de la iniierea &rocesului &atologic% fiind determinat1 de sc1derea ni$elului de mar"eri ai remodel1rii osoas7 6i o tendin1 de restabilire a acestor &rocese la . luni de la debutul maladiei+

B*.

-+ Studiul 2n dinamic1% la *%,7 - 6i la . luni de la iniierea &rocesului &atologic denot1 caracterul fa'ic al &roceselor de formare osoas1% 2n 4/ &rimar1 6i 2n cea secundar1+ Ae'ultatele obinute indic1 o intensitate diferit1 a &roceselor de remodelare% 2n funcie de stadiul de e$oluie a &rocesului &atologic+ :stfel% eta&ele iniiale se caracteri'ea'1 &rintr( o rat1 medie a remodel1rii7 la - luni de osteo&oro'1 &rocesele au o intensitate s&orit1% iar 2n eta&a tardi$1 se atest1 e&ui'area ambelor mecanisme de remodelare osoas1+ ?+ Bio&re&aratele de origine algal1% cu un coninut s&orit de #n organic% manifest1 &ro&riet1i osteoregeneratoare &ronunate &rin fa&tul c1 stimulea'1 eficient acti$itatea fosfata'ei alcaline termolabile% a &irofosfata'ei anorganice osoase% &rioritar fiind bio&re&aratul B/(#n*+ Cercet1rile efectuate confirm1 &ers&ecti$a utili'1rii remediilor studiate 2n calitate de mi0loace eficiente de corecie 2n deregl1rile metabolice &ro$ocate de osteo&oro'1+ *+ B+ -+ ?+ ,+
6.

B 0l '(&a7 e eUEUM:C% fS+ .ia nosticul de la/orator al osteoporozei$ 4steo&oro'a+ ;laborare metodic1 sub redacia /rof+ Minodora Ma'ur% Chi6in1u% *GGG7 eUEUM:C% f+% B:C=U% ;+% M:A=N% f+ 6i al+ 0n#esti a*ii enzimolo ice$ ;laborare metodic1% Chi6in1u% BHHH% ,. &+7 eUEUM:C% f+% B:C=U% ;+% M:A=N f+ 6i al+ 1etode de dozare a acti#it*ii enzimatice$ ;laborare metodic1% Chi6in1u% BHH*% .H &+7 eUNEB;Ae% CM+ 2ioc3emical mar4ers o" /one "ormation$ Clin+ Lab+ Med+% BHHH% $ol+ BH% no+ -% &+ ?DG(,H*7 K:Eg=E:N=S% Eg+% :NEA4UL:N=S% ==+ 2one 5emodelin $ :nn+ N+ h+ :cad+ Sci+% BHH.% $ol+ *HGB% no+ *% &+ -D,(-G.7 L:M/% ;C+% EA;LL;A% Ke+ 2iolo 6 o" tartrate)resistant acid p3osp3atase$ Leuk

Lymphoma, 2000, vol. 39, no. 5-6, p. 477-484;

I+ 4M=% N+% ;#:i:% =+ &3e e""ect o" o#ariectom6 on /one meta/olism in rats$ Bone% *GG,% $ol+ *I% no+ ?% &+ *.-(*.D7 D+ /:e:N=% F+% FA:NCUCC=% CM+% M4A4% L+ 1ar4ers o" /one turno#er( /ioc3emical and clinical perspecti#es$ g+ ;ndocrinol+ =n$est+% BHH,% $ol+ BD3*H Su&&l5% &+ D(*-7 G+ AUE=C% f+% eUEUM:C% f+% /4/4f=C=% M+ 7ico/iote3nolo ie ) realizri noi 8n /iomedicin$ Chi6in1u< Cuant% *GG,% *G,&+7 *H+ AUE=C% f+ 2io5 9 :tudii /iomedicale i clinice+ Chisin1u% BHHI% -I.&7 11. TKOCZ-KWIATKOWSKA, J., KACZMARCZYK-SEDLAK, I., FOLWARCZNA, J. Effects of pamidronate on the development of changes in bone mechanical properties and bone structure caused by the administration of prednisolone in rats. Pol. J. Pharmacol., 1 !, "ol. #$, %. &#'(&#!) *B+ ^]^jk^lk% Q]+ ;<=><?@?A< ><@BCA D?DEFGD$ m[_Z\T< lTnZT% *G.G% ( I?H _+7 *-+ Sopq% Qr+% S^mstlkSoQ% Q]+ HI=DJBK?FL IB LEF?FK<MLBN OF>FF+ mYX_Z< quOTvn_w% *GDB% -,. _+7 *?+ xyozol{|SoQ% ^^+% }k}kl^% l^+% jkRy^l~l% y^+ PB><BM@DG LBM@?BN @LD?F J ?B=>< F I=F QLMI<=F><?@DER?B> JBGC<NM@JFF$ xv[POuUV Z[_UYu_Z[ PY[O[YY% *GD?% j+ ?G% _+ *(.-7

B*I

DINAMICA ACTIVITII PIROFOSFATAZEI N OSTEOPOROZA PRIMAR I SECUNDAR I INFLUENA BIOREMEDIILOR DE ORIGINE ALGAL Ve&'n $a Sa&"a& % Valent n G!"!#a$% Ol(a Ta(a" !$ Laboratorul Biochimie al Laboratorului Central tiinific al USMF Nicolae Testemianu S!##a&* The dynamics of the pyrophosphatase in primary and secondary osteoporosis and under the influence of bioremedies of algal origin The d!namics stud! of the inorganic &!ro&hos&hatase acti$it! at *+,% - and . months after &rimar! and secondar! osteo&orosis 34/5 induction as &erformed% that denoted a &hasic character of its changes+ Biological &re&arations of algal origin ith high content of organic #n sho ed &ronounced osteoregenerati$e &ro&erties b! effecti$e stimulation of inorganic &!ro&hos&hatase acti$it!% the highest eficienc! being characteristic for bio&re&aration B/(#n*+ The research &erformed confirms a &ros&ect of the studied &re&arations use as effecti$e osteogenic remedies for the correction of metabolic disturbances caused b! 4/+ Re+!#at Studiul 2n dinamic1% la *%,7 - 6i la . luni de la iniierea &rocesului &atologic denot1 caracterul fa'ic al modific1rilor acti$it1ii &irofosfata'ei anorganice% 2n 4/ &rimar1 6i 2n cea secundar1+ Bio&re&aratele de origine algal1% cu un coninut s&orit de #n organic% manifest1 &ro&riet1i osteoregeneratoare &ronunate &rin fa&tul c1 stimulea'1 eficient acti$itatea &irofosfata'ei anorganice osoase% &rioritar fiind bio&re&aratul B/(#n*+ Cercet1rile efectuate confirm1 &ers&ecti$a utili'1rii remediilor studiate 2n calitate de mi0loace eficiente de corecie 2n deregl1rile metabolice &ro$ocate de osteo&oro'1+ A$t!al tatea te#e 9n &re'ent osteo&oro'a 34/5 este definit1 ca o maladie sistemic1 a scheletului% caracteri'at1 &rin reducerea masei osoase 6i &rin deterior1ri microarhitecturale ale esutului osos care m1resc fragilitatea osului% ma0orFnd riscul fracturilor >B@+ ;laborarea metodelor eficiente de diagnostic de laborator 2n 4/ necesit1 cunoa6terea a&rofundat1 a biochimiei esutului osos+ Tim& 2ndelungat esutul osos a fost considerat inacti$ din &unct de $edere metabolic+ Studiile &ublicate 2n anii ,H ai secolului trecut au ar1tat c1 aceast1 conce&ie este nefundamentat1 6i c1 osul are un metabolism deosebit de acti$% 2n toate eta&ele de $ia1 ale omului >*B%*,@+ S&ectrul en'imatic al esutului osos include atFt fermeni% care efectuea'1 funcii biosintetice s&ecifice ale osului 6i &rocesele de minerali'are% cFt 6i catali'atori% necesari 2n acti$itatea $ital1 a celulelor 6i 2n &reg1tirea metaboliilor% &recursori 2n &rocesele de biosinte'1 s&ecific1+ 9n esutul osos se conin a&roa&e toate en'imele ciclului aci'ilor tricarbo)ilici% metabolismului glucidic% &roteic 6i a altor ti&uri de metabolism+ Eintre en'imele% &artici&ante 2n metabolismul fosforic al esutului osos% fac &arte fosfata'a alcalin1 3F:l5% fosfata'a acid1 osoas1 3F:c5 6i &irofosfata'a anorganic1+ Ultima 0oac1 un rol im&ortant 2n minerali'area osului% 2nl1turFnd aciunea &irofosfatului anorganic 8 inhibitorul s&ecific al calcifierii esutului osos [*B7*.]+ /osibil% aciune similar1 &oate manifesta 6i F:l [,]+ /irofosfatul anorganic su&rim1 acti$itatea F:c 6i inhib1 minerali'area fi)Fndu(se la cristalele minerale de hidro)ia&atit1 [*]+ 4sul tFn1r conine o &ro&orie mai mare de gru&e &irofosfat 3/B4I?(5 decFt osul adult 6i se obser$1 2ntotdeauna un &rocent de fosfor &irofosforic mai mare acolo unde metabolismul este mai intens [I7*?7*.]+ /irofosfata'a substanei intercelulare a osului este destul de sensibil1 2n modificarea concentraiei ionilor de calciu 6i de magne'iu [*-7*.]+ 9n &re'ent sunt cunoscute un 6ir de bio&re&arate de origine algal1 3B/5 cu un s&ectru larg de aciune% 2n s&ecial% cu &ro&riet1i osteoregenerati$e [D7G]+ B*D

9n literatura accesibil1 li&sesc date referitoare la influena bio&re&aratelor de origine algal1 asu&ra acti$it1ii &irofosfata'ei anorganice% 2n esutul osos% 2n 4/ e)&erimental1+ Aeie6ind din acestea% .$'1!l studiului a fost e$aluarea modific1rilor &irofosfata'ei anorganice 2n esutul osos 2n dinamica e$oluiei 4/ e)&erimentale &rimare 6i secundare% &recum 6i estimarea eficienei administr1rii bio&re&aratelor de origine algal1 cu un coninut di$ers de #n+ Mate& al!l , #et'"ele "e n-e.t (a/ e ;)&erimentele au fost efectuate &e ID de 6obolani% femele 6i masculi maturi% cu masa de *.H(B,H g+ Osteoporoza primar a fost re&rodus1 la animalele de laborator 8 6obolanii albi% femele% f1r1 &edigriu% &rin o$ariectomie 8 metod1 clasic1 6i acce&tat1 de muli cercet1tori >.@+ Osteoporoza secundar a fost &ro$ocat1 la 6obolanii masculi% &rin in0ect1ri subcutanate bis1&t1mFnale de &rednisolon% 2n do'1 de *H mgJ"ilocor& >*H@+ :nimalele au fost di$i'ate 2n 10 loturi 3cFte I(D 2n fiecare5+ :nimalele din lotul 1 3lotul(martor &entru 4/ &rimar15 au fost fals o&erate% adic1 su&use aceleia6i inter$enii chirurgicale% dar f1r1 2nl1turarea o$arelor+ Lotul 2 3lotul(martor &entru 4/ secundar15 a fost constituit din I animale intacte% c1rora li s(a introdus subcutanat% bis1&t1mFnal soluie fi'iologic1 3D%, gJl NaCl5 8 *%H mlJ"ilocor&+ Lotul 3 a inclus animalele c1rora li s(a modelat 4/ &rimar1 &rin o$ariectomie+ Lotul 4 8 4/ secundar1 re&rodus1 &rin in0ectarea &rednisolonului% *H mgJ"ilocor& di'ol$at 2n soluie fi'iologic1+ Loturile 5 i 6 au inclus animalele cu 4/ &rimar1 6i% res&ecti$% secundar1% c1rora li s(a administrat bio&re&aratul ce coninea *H gJml de 'inc 34/C B/(#n*5+ Loturile 7 i 8 au inclus animalele cu 4/ &rimar1 6i secundar1 C bio&re&aratul ce coninea , gJml de 'inc 34/ C B/(#nB5+ Loturile 9 i 10 au re&re'entat animalele cu acelea6i forme de 4/ C bio&re&aratul de origine algal1 cu un coninut redus de #n 8 H%B gJml 34/CB/(A5+ /rele$area materialului de cercetare 3osul femural5 a fost efectuat1 2n dinamic1 &e &arcursul a *%,7 - 6i . luni de la debutul e)&erimentului% animalele fiind sacrificate &rin deca&itare sub narco'1 u6oar1 cu eter+ 4sul femural a fost e)tras% eliberat de esuturile adiacente 6i a fost 2nl1turat1 m1du$a osoas1 &rin s&1l1ri re&etate cu soluie fi'iologic1+ Ulterior% a fost congelat 2n a'ot lichid 6i su&us tritur1rii% 2n &iuli1 de &orelan cu &is1log 6i cFnt1rit &e balana de torsiune+ 9n calitate de mediu de dis&ersare a fost utili'at1 soluia de 'aharo'1 H%B,M 3&K I%?5% ce coninea H%HH*M ;ET:% astfel ca diluia final1 a omogenatului s1 constituie *<*H+ /entru distrugerea com&let1 a membranelor celulare% omogenatul a fost &relucrat cu triton L(*HH% cu o concentraie final1 de H%*M% 6i su&us ciclurilor re&etate de 2ngheare(de'gheare+ Eo'area acti$it1ii &irofosfata'ei 3;C -+.+*+*5 s(a o&erat conform &rocedeului descris de RvYPTX[\ R+ ^+% *GG- >**@% du&1 tehnici ada&tate &entru a&licarea la anali'orul biochimic F/( GH* aLabs!stems 3Finlanda5 6i descrise de noi >-7?@+ 9n studiu s(a utili'at &re&aratul BioA% soluie in0ectabil1 H%,M 3Certificat de 2nregistrare Nr+ .D-G din BB+H?+BHH-% eliberat de MS al AM5+ /re&aratul BioA obinut conform schemei tehnologice elaborate re&re'int1 un com&le) sinergist de &rinci&ii bioacti$e 8 ,(IM aminoaci'i determinai 2n stare liber1% ,(**M inclu6i 2n com&onena oligo&e&tidelor% glucide 8 .(*HM &recum 6i macro( 6i microelemente eseniale% inclisi$ H%B gJml #n legat organic Com&o'iia aminoacid1 a &re&aratului se caracteri'ea'1 &rin &re'ena unei cantit1i a&reciabile de aminoaci'i imunoacti$i< acidul aspara ic! lutamic! alanina! cisteina! serina treonina! tripto"anul i #alina$ :ce6tea constituie circa .?(..M din fracia aminoaci'ilor liberi 6i cea a oligo&e&tidelor+ ;ste de menionat coninutul 2nalt 3circa ,BM5 al acidului glutamic 3glutamina5 2n com&onena &re&aratului+ /re&aratul B/(#n* a$ea aceea6i com&o'iie ca 6i Bio(A% dar coninea su&limentar *H gJml% iar B/(#nB 8 , gJml #n legat organic+ B*G

Re+!ltatele '0/ n!te Ae'ultatele cercet1rilor efectuate e)&use 2n tabelul * denot1 fa&tul c1 acti$itatea &irofosfata'ei anorganice osoase% 2n &erioada de *%, luni 2n 4/ &rimar1% &ractic se menine la ni$elul cifrelor de control% &e cFnd 2n 4/ secundar1 en'ima 26i reduce% cu ?HM 3&dH%H,5% din ni$elul s1u de acti$itate+ Tabelul * D na# $a a$t - t8/ 1 &'7'.7ata+e % 9n /e.!t!l '.'.% la an #alele $! '.te'1'&'+8 1& #a&8 , .e$!n"a&8 , .!0 n7l!en/a 0 '1&e1a&atel'& "e '& ( ne al(al8 :;M<.=(=1&'t=> Te&#enele "e $e&$eta&e , 7'&#ele "e '.te'1'&'+8 G&!1!& 2 3%4 l!n 5 l!n 6 l!n le "e P& #a&8 Se$!n"a& P& #a&8 Se$!n"a&8 P& #a&8 Se$!n"a& .t!" ! 8 8 *%D*H%*B *%D.H%*. *%DGH%B* *%,HH%*? *%DGH%B* *%D?H%-Martor 4/ 4/ C B/(#n* 4/ C B/(#nB 4/ C B/(A
3*HHM5 *%DGH%*. 3*H?M5 -%GIH%BIbbb 3BBHM5 B%?H%*Ib 3*--M5 B%*DH%*D 3*BHM5 3*HHM5 *%*BH%-. 3.HM5 H%D*H%.. 3??M5 B%H,*%*G 3**HM5 *%BDH%,G 3.GM5 3*HHM5 *%B,H%HGb 3..M5 -%.?H%.,b 3*G-M5 B%?-H%BD 3*BGM5 *%BBH%*,b 3.,M5 3*HHM5 *%--H%*I 3DGM5 B%.GH%B.bb 3*IGM5 B%--H%BDb 3*,,M5 H%IIH%*-bb 3,*M5 3*HHM5 B%GBH%B,bb 3*,?M5 *%I-H%II 3GBM5 -%*BH%-,b 3*.,M5 B%,IH%B? 3*-.M5 3*HHM5 *%D.-%H 3*H*M5 B%IH*%BB 3*?IM5 *%IB*%*? 3G-M5 -%BB-%BD 3*I,M5

%O&'( b ) di"eren* statistic semni"icati# cu lotul martor! p+0!05, -- ) p+0!01, --- ) p+0!001 9n aceast1 &erioad1 2n 4/ &rimar1% remediul B/(#n* incit1 o cre6tere eloc$ent1 a &irofosfata'ei anorganice osoase cu *BHM 3&cH%HH*5+ :dministrarea bio&re&aratelor B/(#nB 6i B/(A induce sugesti$ gradul de acti$itate a &arametrului testat cu --M 3&cH%H,5 6i cu BHM% res&ecti$% 2n ra&ort cu animalele intacte+ 9n 4/ secundar1 remediul B/(#nB induce ne$eridic cu *HM ni$elul &irofosfata'ei osoase% &e cFnd bio&re&aratele B/(#n* 6i B/(A reduc ne$eridic en'imoacti$itatea% atingFnd ??M 6i% res&ecti$% .GM din $alorile 2nregistrate la animalele intacte+ Studiul efectuat decelea'1 o reducere marcant1 a &irofosfata'ei 2n &erioada de - luni% cu -?M 3&cH%H,5% 2n lotul de animale su&use o$ariectomiei 6i o diminuare discret1% cu **M% 2n lotul de animale su&use in0ect1rii cu &rednisolon+ :cti$itatea &irofosfata'ei% sub influena tratamentului% 2n aceast1 &erioad1 demonstrea'1 o e$oluie similar1 2n ambele $ariante de osteo&oro'1+ :stfel% sub aciunea B/(#n* se remarc1 o intensificare &regnant1 a gradului de acti$itate a fermentului dat cu G-M 3&cH%H,5% 2n 4/ &rimar1% 6i cu IGM 3&cH%H*5% 2n 4/ secundar1+ Bio&re&aratul B/(#nB induce mai e)&resi$ &otenialul funcional al en'imei 2n 4/ secundar1% fiind net su&erior cu ,,M 3&cH%H,5% iar 2n 4/ &rimar1 cu BGM% fa1 de $alorile lotului de referin1+ 9n acela6i tim&% ni$elul funcional al fermentului sub aciunea tratamentului cu B/(A se menine la cote similar reduse $ersus cele 2nregistrate la animalele su&use o$ariectomiei 6i scade statistic $eridic cu ?BM 3&cH%H,5% com&arati$ cu cele atestate la animalele su&use in0ect1rii cu &rednisolon+ Totodat1% 2n &erioada de . luni a &rocesului &atologic% 2n gru&ul cu 4/ &rimar1 se rele$1 o intensificare mai &ronunat1 a acti$it1ii &irofosfata'ei $ersus eta&ele &recedente% cu ,?M 3&cH%H*5% 2n ra&ort cu ni$elul iniial% &e cFnd 2n gru&ul cu 4/ secundar1 aceasta &ractic a r1mas staionar1 2n ra&ort cu $alorile iniiale+ Situaia este diametral o&us1 la administrarea bio&re&aratelor B/(#n* 6i B/(#nB 2n $ariantele de 4/ cercetate+ :stfel% tratamentul cu B/(#n* induce am&loarea funcional1 a fermentului cu ?IM 2n 4/ secundar1% &e cFnd 2n 4/ &rimar1 manifest1 o tendin1 u6oar1 de BBH

descre6tere a en'imoacti$it1ii $is(a($is de lotul(martor+ Medicaia cu B/(#nB 2n 4/ &rimar1 s&ore6te $1dit acti$itatea fermentului dat cu .,M 3&cH%H,5 6i cea cu B/(A 8 cu -.M% 2n ra&ort cu animalele s1n1toase+ Concomitent% 2n 4/ secundar1 bioremediul B/(#nB &ractic menine gradul de acti$itate a &irofosfata'ei 2n limitele $alorilor e)istente 2n lotului martor% iar sub aciunea B/( A acti$itatea en'imei este net su&erioar1 8cu I,M% celei atestate 2n lotul(martor+ Einamica acti$it1ii &irofosfata'ei are un caracter fa'ic 2n ambele $ariante de 4/% cu o sc1dere e)&rimat1 2n decursul &rimelor - luni% 2n 4/ secundar1% 6i cu o cre6tere 2n . luni de la debutul &rocesului &atologic% &entru ambele forme de 4/+ Cre6terea $1dit1 a acti$it1ii &irofosfata'ei 2n esutul osos% rele$at1 2n stadiile tardi$e ale 4/ &rimare 6i sub influena medicaiei% &oate fi &ri$it1 ca o reacie ada&ti$(com&ensatoare% orientat1 s&re diminuarea ni$elului de &irofosfat8inhibitor al calcifierii esutului osos+ Ae'ultatele in$estigaiilor efectuate confirm1% cu certitudine% fa&tul c1 bio&re&aratele de origine algal1 cu un coninut di$ers de #n organic demonstrea'1 o ca&acitate osteoregeneratoare &ronunat1 &rin fa&tul c1 stimulea'1 eficient acti$itatea &irofosfata'ei anorganice osoase+ C'n$l!+ *+ Studiul 2n dinamic1% la *%,7 - 6i la . luni de la iniierea &rocesului &atologic denot1 caracterul fa'ic al modific1rilor acti$it1ii &irofosfata'ei anorganice% 2n 4/ &rimar1 6i 2n cea secundar1% cu o sc1dere e)&rimat1 la - luni 2n 4/ &rimar1 6i 2n stadiile iniiale ale 4/ secundare+ B+ Bio&re&aratele de origine algal1% cu un coninut s&orit de #n organic% manifest1 &ro&riet1i osteoregeneratoare &ronunate &rin fa&tul c1 stimulea'1 eficient acti$itatea &irofosfata'ei anorganice osoase% &rioritar fiind bio&re&aratul B/(#n*+ -+ Cercet1rile efectuate confirm1 &ers&ecti$a utili'1rii remediilor studiate 2n calitate de mi0loace eficiente de corecie 2n deregl1rile metabolice &ro$ocate de osteo&oro'1+ B 0l '(&a7 e *+ :EE=S4N% iN+% :#:A=% F+% S4A;NS;N% ;S+ et al+ S6rop3osp3ate in3i/its mineralization o" osteo/last cultures /6 /indin to mineral! up)re ulatin osteopontin! and in3i/itin al4aline p3osp3atase acti#it6+ g+ Biol+ Chem+% BHHI% $ol+ BDB% no+ B*% &+ *,DIB(*,DD-7 B+ C4NS;NSUS E;f;L4/M;NT C4NF;A;NC;< .ia nosis! prop36laTis and treatment o" osteoporosis$ :m+ g+ Med+% *GG-% $ol+ G?% &+ .?.(.,H7 -+ eUEUM:C% f+% B:C=U% ;+% M:A=N% f+ 6i al+ 0n#esti a*ii enzimolo ice$ ;laborare metodic1% Chi6in1u% BHHH% ,. &+7 ?+ eUEUM:C% f+% B:C=U% ;+% M:A=N f+ 6i al+ 1etode de dozare a acti#it*ii enzimatice$ ;laborare metodic1% Chi6in1u% BHH*% .H &+7 ,+ K:AM;h% E+% K;SSL;% L+% N:A=S:i:% S+ et al+ Uoncerted re ulation o" inor anic p6rop3osp3ate and osteopontin /6 a4p2! enpp1! and an4( an inte rated model o" t3e pat3o enesis o" mineralization disorders$ :m+ g+ /athol+% BHH?% $ol+ *.?% no+ ?% &+ **GG(*BHG7 .+ 4M=% N+% ;#:i:% =+ &3e e""ect o" o#ariectom6 on /one meta/olism in rats$ Bone% *GG,% $ol+ *I% no+ ?% &+ *.-(*.D7 I+ /:N:=T% eK+% /:N:=T% :+% ST4=C:% C+% L/E:T% C+ 1ineralizarea /iolo ic a osului$ ;ditura tehnic1% Bucure6ti% *GGI% *I?&7 D+ AUE=C% f+% eUEUM:C% f+% /4/4f=C=% M+ 7ico/iote3nolo ie ) realizri noi 8n /iomedicin$ Chi6in1u< Cuant% *GG,% *G,&+7 G+ AUE=C% f+ 2io5 9 :tudii /iomedicale i clinice+ Chisin1u% BHHI% -I.&7 1$. TKOCZ-KWIATKOWSKA, J., KACZMARCZYK-SEDLAK, I., FOLWARCZNA, J. Effects of pamidronate on the development of changes in bone mechanical properties and bone structure caused by the administration of prednisolone in rats. Pol. J. Pharmacol., 1 !, "ol. #$, %. &#'(&#!) **+ Rykq^loQ% R^+% x^lSy|tkl^% ^l+% SkykppoQ^% rl+ VER@=D>FL=B><@BC BI=<C<E<?FW IF=BXBMXD@DGA M IB>BYRZ >DEDOF@BJB[B G<E<?B[B$ Q[v[_V UuYYX_Z[ YUYY% *GG-% T+ -G% ?% c+ ,D(,G7 BB*

*B+ S^]^Qkl^% qS+% joyqrlSo% Qx+ \<LB@B=A< JBI=BMA ]FBOF>FF LBM@?BN @LD?F J ?B=>< F ID@BEB[FF$ xv[POuUV UuYYX_Z[ YUYY+ m[_Z\T< muYYXT% *GI-% _+ -BB(-,*7 *-+ S^]^Qkl^% q]+% joyqrlSo% Qx+ ^FG?R LBM@?BN @LD?F+ m+% *GIG% *I, _7 *?+ xyozol{|SoQ% ^^+% }k}kl^% l^+% jkRy^l~l% y^+ PB><BM@DG LBM@?BN @LD?F J ?B=>< F I=F QLMI<=F><?@DER?B> JBGC<NM@JFF$ xv[POuUV Z[_UYu_Z[ PY[O[YY% *GD?% j+ ?G% _+ *(.-7 *,+ yrQrpp% x^+ _D@BEB[FW LBM@F$ xuv+ _ TXO+% m+< muYYXT% *GG-% -D. _+7 *.+ joyqrlSo% Qx+% S^]^Qkl^% q]+ ;`?LaFB?DER?DW ]FBOF>FW LBM@?BN @LD?F+ m+< muYYXT% *GII% BIB c+7

INTERPRETAREA BIOCHIMIC A PLURALISMULUI DE ACIUNE A O?IDULUI DE AZOT M )a l Ant'n% S-etlana B'0$'-a% Le'n " L9.9 Catedra Biochimie 6i Biochimie Clinic1 USMF Nicolae Testemianu S!##a&* #iochemical interpretation of nitric o$ide pluralism of action Nitric o)ide% s!nthesi'ed in $ascular endothelium% macro&hages% neutro&hils% adrenals% cerebellum and other tissues from endogenous L(arginine and o)!gen b! the nitric o)ide s!nthase% has an im&ortant role in inter( and intracellular signaling+ Nitric o)ide &ossesses a broad s&ectrum of biological acti$ities% hich can be con$entionall! classified in regulating% &rotecti$e and to)ic+ :lthough the second messenger role of nitric o)ide has been sho n alread! in *GDH% the molecular mechanisms b! hich nitric o)ide e)erts its biological effects are far from com&letel! understood+ This &a&er is a summar! of the literature on mechanisms of action% biological role and in$ol$ement of nitric o)ide in &athological &rocesses+ Re+!#at 4)idul de a'ot% sinteti'at 2n endoteliul $ascular% macrofage% neutrofile% su&rarenale% cerebel 6i alte esuturi din L(arginina endogen1 6i o)igen sub aciunea nitrico)id(sinta'elor% 2nde&line6te un rol im&ortant 2n semnali'area inter( 6i intracelular1+ /osed1 un s&ectru larg de aciuni biologice% care &ot fi clasificate con$enional 2n reglatoare% &rotectoare 6i to)ice+ Cu toate c1 rolul de mesager secund al o)idului de a'ot a fost menionat 2nc1 din anul *GDH% mecanismele moleculare &rin intermediul c1rora o)idul de a'ot 26i e)ercit1 efectele biologice sunt de&arte de a fi com&let elucidate+ Lucrarea re&re'int1 o sinte'1 a literaturii referitoare la mecanismele de aciune% rolul biologic 6i im&licarea o)idului de a'ot 2n &rocesele &atologice+ Int&'"!$e&e 4)idul de a'ot 3N45 re&re'int1 un ga' incolor% greu solubil 2n a&1% cu tem&eratura de to&ire (*.-%. C 6i cea de fierbere (*,*%I C+ 9n ultimele dou1 decenii a fost stabilit c1 aceast1 molecul1 &osed1 un s&ectru $ast de acti$itate biologic1% &e care con$enional 2l &utem 2m&1ri 2n reglator% &rotector 6i noci$+ 4)idul de a'ot &artici&1 la &rocesele de semnali'are inter( 6i intracelular1+ 9n com&araie cu mediatorii clasici endocrini% &aracrini 6i neuromediatorii% care ca regul1 sunt &roteine% &e&tide sau alte substane organice com&le)e% N4 este o molecul1 mic1% li&sit1 de sarcin1 electric1% ceea ce 2i &ermite s1 difu'e'e u6or &rin membranele &lasmatice 6i 2n s&aiile intracelulare+ Tra$ersFnd membrana &lasmatic1% N4 acionea'1 nu doar ca &urt1tor al semnalului intercelular% dar 6i ca &arte com&onent1 a sistemului efector intracelular% funcionFnd ca mesager secund >?@+ 4)idul de a'ot &osed1 un electron necu&lat% ceea ce 2i confer1 o reacti$itate chimic1 2nalt1 6i 2i &ermite s1 interacione'e u6or cu muli com&u6i chimici 6i structuri celulare% fa&t ce e)&lic1 di$ersitatea e)ce&ional1 a efectelor biologice &roduse >.@+ BBB

S nte+a NO , $ $l!l '@ "!l! "e a+'t in vivo 4)idul de a'ot &oate fi sinteti'at &e mai multe c1i >*@+ /lantele utili'ea'1 reacia fotochimic1 nefermentati$1 dintre N4B 6i carotenoide+ La animale% sinte'a o efectuea'1 familia de N4(sinta'e 3N4S5% en'ime hem(&urt1toare din subclasa monoo)igena'elor+ 9n de&enden1 de structur1% locali'are 6i funcii% N4S sunt clasificate 2n trei gru&e< endoteliale 3eN4S5% neuronale 3nN4S5 6i inductibile 3iN4S5 >.@+ Centrul acti$ al oric1rei N4(sinta'e conine com&le)ul Fe( &orfirin1% ce &osed1 o leg1tur1 coordinati$1 a)ial1 cu cisteina sau metionina+ Ee6i toate trei i'oforme ale N4S catali'ea'1 formarea o)idului nitric% ele sunt codificate de gene distincte 6i difer1 &rin mecanismul de aciune 6i rolul biologic+ Ein acest moti$ e mai raional de a le clasifica 2n N4(sinta'e constituti$e 3cN4S5 6i inductibile 3iN4S5+ :ctualmente a fost desco&erit1 acti$itate N4(sinta'ic1 6i 2n unele celule bacteriene% inclusi$ 2n unii ageni &atogeni% cum ar fi 2acillus ant3races 6i :tap36lococcus aureus 3tabelul *5 >*@+ Se &resu&une c1 N4S bacteriene 3bN4S5 &rote0ea'1 celula bacterian1 de stresul o)idati$% unele antibiotice% de r1s&unsul imunitar+ Tabelul * Cla. 7 $a&ea% &'l!l , l'$al +a&ea NO2. nta+el'&
G&!1!l "e en+ #e cN4S Re1&e+entant!l eN4S nN4S Gena $'" 7 $at'a&e N4SN4S* L'$al +a&ea endoteliu esut ner$os mu6chii scheletici de ti& == sistemul imunitar sistemul cardio$ascular s&ecii eram3C5 F!n$/ a $asodilatare comunicare intracelular1

iN4S

iN4S

N4SB:% N4SBB% N4SBC multi&le

r1s&unsul imunitar

bN4S

bN4S

&rotecie de stresul o)idati$% antibiotice 6i atacul imunitar

cN4S este &re'ent1 &ermanent 2n cito&lasm1% de&inde de concentraia ionilor de Ca BC 6i a calmodulinei 6i este ca&abil1 s1 sinteti'e'e o cantitate mic1 de o)id de a'ot 2ntr(un tim& scurt% ca r1s&uns la acti$area a rece&torilor+ iN4S a&are 2n celule doar 2n ca'ul induciei de c1tre endoto)inele bacteriene sau unii mediatori 3cum ar fi (interferonul% factorul de necro'1 tumoral1 etc+5+ Cantitatea de N4 sinteti'at de N4S inductibile $aria'1 considerabil 6i &oate atinge $alori destul de 2nalte 3&2n1 la nanomoli5% iar &roducerea &oate fi de lung1 durat1+ Aeglarea acti$it1ii iN4S este com&le)1 6i are loc &re&onderent &rin feedbac" negati$ &rin &rodusul final+ /rintre stimulatorii sinte'ei N4 menion1m< (interferonul% li&o&oli'aharidele% muramildi&e&tidul 6i interleu"ina(*+ =nhibitorii N4(sinta'elor sunt< factorul de cre6tere transformant(% interleu"inele ?% D% *H 6i *-% factorul de acti$are al macrofagelor% &rostaglandina ;B% glucocorticoi'ii etc+ >I@+ N4S &roduc o)idul nitric &rin reacia de o)idare a L(argininei% $i'Fnd , electroni ai a'otului gru&1rii guanidinice >?@+ Schema reaciei 6i reaciile adiacente sunt re&re'entate 2n fig+ *+

BB-

F (!&a 3= Sinte'a o)idului de a'ot 3==5 6i c1ile 2nrudite ale metabolismului 4)idarea L(argininei 2n L(citrulin1 &arcurge dou1 reacii monoo)igena'ice succesi$e7 2n calitate de intermediar ser$e6te N(hidro)i(L(arginina 3N4KL:5+ :stfel% la formarea unui mol de N4 se consum1 B moli de 4B 6i *%, moli de N:E/K 3figura B5+

F (!&a A= Aeaciile intermediare de sinte'1 a o)idului nitric 4dat1 sinteti'at% N4 se metaboli'ea'1 destul de ra&id 32n mai &uin de , secunde5 6i% 2n funcie de calea de transformare% &osed1 aciuni diferite+ Totalitatea c1ilor de transformare a o)idului de a'ot 2n organism constituie ciclul N4% redat schematic 2n figura - >D@+ R'l!l 0 'l'( $ al '@ "!l! "e a+'t 4)idul de a'ot are un s&ectru larg de aciune% determinFnd 2n multe ca'uri efecte diametral o&use+ Ca e)em&lu% N4 are ca&acitatea atFt de a stimula &rocesele de o)idare &ero)idic1 a li&idelor din membranele celulare% cFt 6i de a le inhiba+ Ca regul1 o)idul de a'ot &ro$oac1 $asodilatare% 2ns1 2n anumite condiii &oate determina 6i $asoconstricie7 induce a&o&to'a celular1% dar &osed1 6i efect &rotector 2n a&o&to'a indus1 de ali ageni etc+ Eatorit1 efectelor contro$ersate% molecula dat1 a fost numit1 ganus% cel cu dou1 fee >*@+

BB?

F (!&a 5= Ciclul o)idului de a'ot 3==5 in #i#o Ee fa&t% di$ersitatea efectelor biologice este ba'at1 &e com&le)itatea ciclului o)idului de a'ot 6i este determinat1 de e)istena multor &rodu6i ai metabolismului N4+ Conform conce&iei ciclului o)idului de a'ot% acesta se &oate transforma 2n ali com&u6i a'otai< N4B(% N4-(% N4C% N4(% radicalul 4N44( etc+% substane cu efecte biologice distincte >D@+ :ce6ti &rodu6i se formea'1 2n diferite condiii% sub influena di$er6ilor factori% de aceea% 2n de&enden1 de circumstane% N4 &oate a$ea aciuni distincte% inclusi$ contradictorii+ Momentul(cheie 2n transformarea o)idului de a'ot 2n ali com&u6i este concentraia o)igenului+ 9n funcie de gradul hi&o)iei metaboli'area N4 are loc &e diferite c1i% dar toate im&lic1 reacii de o)ido(reducere% unde o)igenul este indis&ensabil+ Chiar dac1 se e)clud c1ile de aciune a metaboliilor N4% 2ns16i o)idul de a'ot &oate aciona &rin intermediul a cFtor$a mecanisme< *5 4)idarea &roteinelor ce conin Fe 3hem5% cum ar fi ribonucleotidreducta'a% aconita'a% N:EK(ubiinon(o)idoreducta'a% succinat(ubiinon(o)idoreducta'a% ceea ce conduce la de&rimarea funciilor $itale ale celulei 6i determin1 aciunea microbicid1 6i citoto)ic1 a N4 >*@7 B5 :cti$area guanilatcicla'ei solubile% en'im1 heterodimeric1 ce catali'ea'1 formarea eM/(lui ciclic+ :cesta% la rFndul s1u% acti$ea'1 &rotein"ina'a e% care cau'ea'1 fosforilarea fosfata'ei catenei u6oare a mio'inei 36i inhibarea "ina'ei res&ecti$e5+ Eefosforilarea ulterioar1 a catenei u6oare a mio'inei &ro$oac1 rela)area mu6chilor nete'i >-% .@7 -5 Nitro'ilarea gru&elor sulfhidrice ale &roteinelor% a$Fnd dre&t intermediar acti$ anhidrida a'otic1 3NB4-5 3figura -5+ Eintre toi com&u6ii sulfhidrici% cea mai mare concentraie o are glutationul+ Sub aciunea N4 endogen% &Fn1 la *HM de glutation se transform1 2n nitro'oglutation% &rin intermediul c1ruia are loc formarea altor nitro'otioli+ 9n &lus% nitro'oglutationul &oate regenera N4 6i% 2n a6a mod% e)ercit1 funcia de de&ou al o)idului de a'ot >D@+ 9n funcie de efectul &rodus% s&ectrul acti$it1ii biologice a N4 este di$i'at 2n trei domenii<

BB,

a5 Re(lat'& 8 2n acest ca' o)idul de a'ot se manifest1 ca &urt1tor al semnalului intercelular 6i ca mesager secund intracelular+ La aceast1 categorie se refer1 urm1toarele efecte eseniale< :gent $asodilatator+ ;fectul se reali'ea'1 &rin acti$area guanilatcicla'ei solubile 6i asigur1% 2n cele din urm1% rela)area mu6chilor nete'i ai intimei $asculare% determinFnd $asodilatarea+ fasodilatarea &oate fi atFt local1 3&rin acti$area guanilatcicla'ei solubile5% cFt 6i &rin intermediul SNC 3&rin mecanisme 2nc1 neelucidate5 >B@7 =nhibitor al ade'iunii 6i agreg1rii trombocitare% chemota)iei 6i ade'iunii limfocitare% &rin inducerea form1rii de ceM/7 Neuromediator% cu rol im&ortant 2n controlul acti$it1ii oscilatorii a neuronilor% 2n &rocesele de coordonare a mi6c1rilor 6i echilibrului% ca mediator al nocice&iei% termosensibilit1ii% simului mirosului 6i gustului >*@7 Mediator 2n &rocesul de autocontrol al automatismului cardiac >B@7 Factor de rela)are a mu6chilor nete'i+ :ctualmente este cunoscut c1 N4 &rodus de eN4S 6i nN4S diminuea'1 bronhos&asmul% reglea'1 &eristaltismul intestinal% rela)ea'1 sfincterele intestinului gros% &artici&1 la rela)area uretrei% modulea'1 &eristaltica faringelui 6i a esofagului >-@+ b5 P&'te$t'& fa1 de diferite substane to)ice 6i ageni &atogeni+ Se &oate manifesta dre&t< :ntio)idant 8 2n concentraii fi'iologice N4 sto&ea'1 derularea reaciilor cu &artici&area radicalilor liberi 3&rin ca&tarea acestora5 6i inhib1 descom&unerea &ero)i'ilor+ 9n acest ca' constanta reaciei N4 cu radicalii &ero)idici este com&arabil1 cu cea a (tocoferolului% 2ns1 concentraia o)idului de a'ot e mai mare >I@7 :nti&roliferati$ 8 inhib1 de'$oltarea celulelor canceroase &rin mecanisme 2nc1 neelucidate+ Se &resu&une c1 acest efect este legat de inacti$area en'imelor ce conin Fe% res&onsabile de sinte'a :T/(lui 6i re&licarea EN:(lui% sau de le'area direct1 a moleculei de EN: de c1tre &rodusele de autoo)idare a N4 3cum ar fi &ero)initritul 4N44(5 >,@7 :ntimicrobian 8 ca &arte com&onent1 a sistemului efector al fagocitelor mononucleate+ ;ste efecti$ contra ciu&ercilor% $irusurilor% &ara'iilor 6i bacteriilor% atFt e)tracelulare 3:3istosoma mansoni! :almonella t6p3imurium! %ae leria)"obleri amoe/ae! &$ musculi5% cFt 6i intracelulare 3Leis3mania macor! &oToplasma ondii! &r6panosoma cruzi! Le ionella pneumop3ila! 16co/acierium leprae! 16co/acterium tu/erculosis! 16co/acterium /o#is! Ur6ptococcus neo"ormans! Listeria monoc6to enes5+ ;fectul antimicrobian este asigurat de nitro'ilarea gru&elor ce conin Fe din centrul acti$ al su&ero)id(dismuta'elor bacteriene 6i inducerea 6ocului o)idati$+ ;ste ca'ul de menionat c1 aciunea antibacterian1 a N4 este &otenat1 2n &re'ena &roduselor sale de metaboli'are 3N4B( 6i N4-(5 >,@7 c5 T'@ $ fa1 de celulele &ro&rii ale organismului% fa&t determinat de formarea &ero)initritului% &rin interaciunea N4 cu anionul su&ero)id >,@< BOAC D BNO E ONOAC /ero)initritnul este un o)idant &uternic 6i datorit1 &ro&riet1ilor sale &oate cau'a deteriorarea unui num1r a&reciabil de molecule celulare% inclusi$ a &roteinelor 6i EN:(lui+ Calea esenial1 de metaboli'are a &ero)initritului este cu&larea cu bio)idul de carbon 32n BJ- din ca'uri5 cu formarea nitro'o&ero)icarbonatului% care se descom&une 2n C4B 6i N4-(< ONOOCC D COA E ONOOCOAC E COA D NO5C 9ns1 2n *J- de ca'uri catabolismul &ero)initritului are loc &e calea form1rii radicalilor liberi< ONOOC D HD E ONOOH E BOH D BNOA Aadicalul hidro)il este unul dintre cei mai noci$i com&u6i 2n organism+ S&re deosebire de anionul su&ero)id% el nu &oate fi neutrali'at de su&ero)id(dismuta'1 6i% cores&un'1tor% nu &oate BB.

fi eliminat &rin $reo reacie en'imatic1 >,@+ :cest radical &oate deteriora ma0oritatea macromoleculelor< hidraii de carbon% aci'ii nucleici 3a&ariia mutaiilor5% li&idele 3o)idarea &ero)idic1 a acestora5% aminoaci'i 3ca e)em&lu% con$ersia /he 2n m(T!r sau o(T!r5+ Unica m1sur1 de &rotecie a celulei ar fi utili'area antio)idanilor% 2n s&ecial a glutationului+ 9ns1 glutationul este din start inacti$at de &ero)initrit% cu formarea radicalilor tiolici ai glutationului 3eS5% ceea ce fa$ori'ea'1 derularea stresului o)idati$ 6i% im&licit% a a&o&to'ei celulare+ I#1l $a&ea 9n (ene+a 1&'$e.el'& 1at'l'( $e Eatorit1 di$ersit1ii efectelor biologice &ro$ocate de c1tre o)idul de a'ot 3==5% im&licarea sa 2n gene'a &roceselor &atologice are loc 2n dou1 ca'uri< insuficien1 sau su&ra&roducie de N4< 1$ .iminuarea producerii de %O are urmtoarele consecin*e( Ki&ertensiunea arterial1 cau'at1 de cre6terea tonusului ba'al al $aselor 6i de $asoconstricie+ Menion1m c1 2n ca' de insuficien1 renal1 cronic1 cre6te concentraia &lasmatic1 a dimetilargininei% ceea ce &ro$oac1 inhibarea com&etiti$1 a N4(sinta'elor+ /osibil aceasta ar fi cau'a a&ariiei hi&ertensiunii arteriale din insuficiena renal1 >B@7 Cre6terea riscului aterogen+ Factorii de risc cardio$ascular 3hi&erli&o&roteinemia% diabetul 'aharat% fumatul etc+5 dereglea'1 funcionalitatea endoteliului 6i mic6orea'1 sinte'a N4% ceea ce conduce la cre6terea tonusului $ascular% diminuarea acti$it1ii sistemului anticoagulant% s&orirea &rolifer1rii celulare% cre6terea &ermeabilit1ii $asculare etc+ >B@7 Se &resu&une c1 o serie de maladii ale tractului gastro(intestinal 3boala Kirsch&rung% acala'ia esofagian1% &seudoobstrucia intestinal1 cronic15 sunt cau'ate de mic6orarea num1rului de neuroni intramurali care sinteti'ea'1 N4+ 2$ :porirea sintezei de %O poate a#ea loc 8n cazul acti#rii i%O:! cu numeroase consecin*e( 9n ca' de se&sis endoto)inele 6i cito"inele induc N4(sinta'a% ceea ce se soldea'1 cu cre6terea concentraiei N4 6i% ca consecin1% cu a&ariia hi&otoniei arteriale 6i a hi&ocoagulabilit1ii7 9n concentraii mari N4 are aciune to)ic1 asu&ra SNC 8 are loc le'area celulelor ner$oase 6i eliberarea unei cantit1i mari de L(glutamat% care induce 6i mai mult formarea N4 >*@+ B 0l '(&a7 e *+ Butler :+ and Nicholson A+ Life% death and N4+ Cambridge% BHH-+ B+ Eess! C+% Ferron 4+ /atho&h!siological Aoles of Nitric 4)ide< =n the Keart and the Coronar! fasculature+ Current Medical Chemistr! 8 :nti(=nflammator! :nti(:llerg! :gents in Medicinal Chemistr! 3Bentham Science /ublishers Ltd+5+ BHH?% &+ BHI8B*.+ -+ Ko ard N+ Sur"s+ ceM/(Ee&endent /rotein Ninase = and Smooth Muscle Aela)ation< : Tale of T o =soforms+ Circ+ Aes+% BHHI+ ?+ =gnarro L+g+ Nitric 4)ide+ : No$el Signal Transduction Mechanism For Transcellular Communication+ BHH*+ ,+ /acher /+% Bec"man g+S+% Liaudet L+ Nitric 4)ide and /ero)!nitrite< in Kealth and disease /h!siological Ae$ie s+ BHHI% $ol+ DI3*5% &+ -*,8?B?+ .+ Taateh F+% Mergia ;%% Neit' :+% et al+ More than a retrograde messenger< nitric o)ide needs t o ceM/ &ath a!s to induce hi&&ocam&al long(term &otentiation+ The gournal of Neuroscience% BHHG% no+ BG% &+ G-??(G-,H+ I+ T!lor B+S+% Nion h+M+% iang +=+% et al+ Nitric o)ide do n regulates he&atoc!te( inducible nitric o)ide s!nthase gene e)&ression+ :rch+ Surg+% *GGI% no+ *3-B5% &+ **II8**DB+ D+ fan Faassen%;+;+7 fanin :+F+ 3eds57 Aadicals for life< The $arious forms of Nitric 4)ide+ ;lse$ier% :msterdam% BHHI+ G+ iin" E+:+% et+al+ EN: deamination abilit! and genoto)icit! of nitric o)ide and its &rogenitors+ Science% *GG*% no+ B,?% &+ *HH*(*HH-+ BBI

AMILINA F ROLUL METABOLIC I NOI PERSPECTIVE DE UTILIZARE CLINIC I('& U.t!&' % Le'n " L9.9 % S-etlana P&'t'1'1 Catedra Biochimie 6i Biochimie Clinic1 USMF Nicolae Testemianu S!##a&* %mylin & metabolic role and ne' perspectives in clinical use :m!lin 8 a -I(amino acid &ol!&e&tide hormone identified in *GDI% is the &roduct of a gene located on chromosome *B+*+ :m!lin is s!nthesi'ed b! the &ancreatic (cells and is co(secreted ith insulin in res&onse to enteral nutrient inta"e ith a secretor! and &lasma concentration &rofile similar to that of insulin+ :m!lin and its analogues ha$e similar effects and mechanisms of action in that the! su&&ress &ost&randial glucagons secretion% regulate the rate of gastric em&t!ing% reduce food inta"e and increase satiet!+ The! also influence calcium homeostasis and ha$e an anabolical action to the bone+ :m!lin seems to be an attracti$e candidate for diabetes mellitus and osteo&oroses diagnosis andJor thera&!+ Re+!#at :milina 8 hormon &oli&e&tidic com&us din -I de aminoaci'i% identificat 2n anul *GDI% re&re'int1 &rodusul unei gene locali'ate &e cromo'omul *B+*+ ;ste sinteti'at1 de celulele &ancreatice 6i secretat1 2m&reun1 cu insulina ca r1s&uns la ingestia alimentelor+ Ee altfel &re'int1 un &rofil secretoriu 6i al concentraiei &lasmatice similare insulinei+ :milina 6i analogii s1i au acelea6i efecte 6i mecanisme de aciune% care conduc la su&resia secreiei &ost&randiale de glucagon% reglarea e$acu1rii gastrice% reducerea consumului alimentar 6i cre6terea saiet1ii+ Ee asemenea% influenea'1 homeosta'ia calciului 6i &osed1 un efect anaboli'ant asu&ra sistemului osos+ :milina &are s1 fie un candidat atracti$ in diagnosticul 6iJsau tera&ia diabetului 'aharat 6i a osteo&oro'ei+ A$t!al tatea :milina a fost menionat1 &entru &rima dat1 de cercet1torii din Uni$ersitatea 4)ford 2n anul *GDI >I@+ Studii ulterioare au demonstrat c1 2n mod normal amilina este &re'ent1 2n sFnge 6i c1 ea &osed1 funcii fi'iologice im&ortante &entru organism+ 9n &rimul rFnd% amilina este un hormon glucoreglator% fiind un &artener al insulinei 2n meninerea homeosta'iei glucidice+ Concomitent% amilina este im&licat1 2n reglarea metabolismului sistemului osos% &rotecia mucoasei gastrice de aciunea factorilor ulcerigeni% influenea'1 sistemul circulator% inhib1 secreia &e&tidei natriuretice atriale etc+ Cercet1rile ce $i'ea'1 rolul amilinei 2n de'$oltarea diabetului 'aharat 6i a bolii :l'heimer% cFt 6i &osibilitatea utili'1rii hormonului 6i a analogilor s1i in tratamentul acestor maladii% &re'int1 un interes 6tiinific deosebit+ Pa&t $!la& t8/ .t&!$t!&ale , &e$e1t'& a# l ne :milina re&re'int1 un hormon de natur1 &roteic1 alc1tuit din -I de aminoaci'i+ /osed1 analogie structural1 cu calcitonina% adrenomedulina 6i CeA/ 3calcitonin gene(related &e&tide5% toate aceste &e&tide fiind clasate 2n familia calcitoninei+ Tiro'ina de la ca&1tul C(terminal al amilinei este amidat1+ Aesturile de cistein1 din &o'iiile B 6i I sunt legate &rintr(o &unte disulfidic1% ceea ce confer1 structur1 circular1 ca&1tului N(terminal al amilinei+ Se consider1 c1 anume aceste &articularit1i structurale sunt decisi$e &entru aciunea biologic1 a &e&tidelor din familia calcitoninei >B*@+ 9ncerc1rile de a utili'a amilina &entru tratamentul diabetului 'aharat nu s(au 2ncununat de succes din cau'a solubilit1ii sc1'ute 6i tendinei de a se agrega+ :cest fa&t a orientat cercet1torii s&re c1utarea analogilor sintetici ai amilinei+ /ramlintida% com&us sintetic% difer1 du&1 com&onena aminoacidic1 de hormonul uman doar &rin trei aminoaci'i 8 alanina din &o'iia B, 6i serina din &o'iiile BI 6i BD sunt substituite cu &rolin1+ Modific1rile structurale nu afectea'1

BBD

aciunea biologic1 a hormonului% dar 2mbun1t1esc &ro&riet1ile fi'ico(chimice% ceea ce &ermite utili'area &ramlintidei ca remediu farmaceutic >B,@+ Cercet1torii care au 2ncercat s1 determine rece&torii amilinei au 2ntFlnit dificult1i dat fiind fa&tul c1 se identificau rece&torii &entru calcitonin1 3AC5% fa1 de care amilina &osed1 afinitate sc1'ut1+ Ulterior s(a constatat c1 amilina 2ntr(ade$1r acionea'1 &rin ace6ti rece&tori% dar &rintr( un mecanism distinct de cel mediat de &roteinele e+ S&re deosebire de rece&torii cu&lai cu &roteinele e% afinitatea rece&torului calcitoninei &entru amilin1 &oate fi modificat1 semnificati$ 2n funcie de circumstane+ M1rirea afinit1ii rece&torilor este determinat1 de legarea cu &roteinele transmembranare A:M/ 3rece&tor acti$it!(modif!ing &roteins5+ La momentul actual se cunosc trei ti&uri de A:M/ 8 A:M/*% A:M/B 6i A:M/-+ :socierea &roteinelor A:M/ cu rece&torii cores&un'1tori are loc 2n reticulul endo&lasmatic% com&le)ele obinute fiind translocate 2n membrana &lasmatic1% unde funcionea'1 ca rece&tori &entru amilin1% adrenomedulin1 6i CeA/+ /rin combinarea celor trei A:M/ cu i'oformele rece&torilor calcitoninei 3AC 3a5 6i AC3b55 se obin 6ase ti&uri de rece&tori amilinici 8 :Mh*3a5% :MhB3a5% :Mh-3a5% :Mh*3b5% :MhB3b5 6i :Mh-3b5+ :finitatea lor fa1 de amilin1 6i celelalte &e&tide din familia calcitoninei difer1 de la un rece&tor la altul >,@+ inFnd cont de fa&tul c1 natura chimic1 a rece&torilor amilinei a fost stabilit1 recent%e 6i firesc c1 sunt foarte &uine date referitoare la semnali'area intracelular1+ ConsiderFnd c1 &rinci&alul com&onent este rece&torul calcitoninei% &ro&riet1ile lui &ot fi e)tra&olate 6i asu&ra rece&torului amilinei+ Se &resu&une c1 rece&torii amilinei formai de AC 3a5 ar aciona &rin &roteinele es 6i e% iar cei formai de AC3b5 ar a$ea ca&acitate de semnali'are 6i internali'are redus1 >*I@+ Cercet1ri efectuate &e animale au confirmat c1 amilina este un hormon neuroendocrin care acionea'1 &rin fi)area la rece&torii locali'ai 2n creier+ Studii &reclinice au demonstrat c1 densitatea rece&torilor amilinei este cea mai 2nalt1 2n nucleus accum/ens! dorsal rap3e 6i area postrema >?@+ A# l na , )'#e'.ta+ a (l!$ " $8 Komeosta'ia gluco'ei re&re'int1 un &roces com&le) de&endent de absorbia gluco'ei din intestin 6i de $ite'a cu care gluco'a este trans&ortat1 6i utili'at1 2n esuturi+ Trans&ortul gluco'ei din intestin 2n sFnge este influenat de ti&ul 6i de cantitatea alimentelor consumate% de rata de e$acuare gastric1 din stomac 6i de aciunea reci&roc1 a mai multor hormoni+ Mic6orarea concentraiei de gluco'1 din sFnge este determinat1 2n cea mai mare m1sur1 de insulin1+ La reglarea glicemiei &artici&1 6i ali hormoni de natur1 &e&tidic1 8 glucagonul% amilina% eL/(* 3glucagon(li"e &e&tide(*5% e=/ 3gastric inhibitor! &ol!&e&tide5+ La &ersoanele adulte s1n1toase concentraia gluco'ei ba'ale este c *HH mgJdL% iar ficatul este furni'orul &rinci&al de gluco'1+ =ngestia alimentelor cu coninut 2nalt de hidrocarburi conduce la o cre6tere semnificati$1 a glicemiei+ M1rirea brusc1 a concentraiei de gluco'1 e)ogen1 stimulea'1 secreia insulinei 6i a amilinei de celulele (&ancreatice+ :mbii hormoni sunt secretai 2n sistemul &ortal% iar ulterior 2n circulaia sistemic1 >*?@+ =nsulina 6i amilina% &rin efectele lor com&lementare% menin homeosta'ia glucidic1% reglFnd echilibrul dintre absorbia intestinal1 de gluco'1 6i e&urarea ei din sFnge+ =nsulina &artici&1 la reglarea &ost&randial1 a concentraiei de gluco'1 &rin dou1 mecanisme &rinci&ale+ 9n &rimul rFnd% insulina facilitea'1 trans&ortul gluco'ei din sFnge 2n esuturile sensibile la insulin1 >*B@+ 9n al doilea rFnd% insulina mic6orea'1 &roducerea he&atic1 de gluco'1 &rin efecte directe 6i indirecte% inclusi$ 6i &rin inhibarea secreiei de glucagon de c1tre celulele &ancreatice 3efect &aracrin5+ :milina com&letea'1 efectele insulinei 2n ceea ce &ri$e6te controlul glicemiei% reglea'1 e$acuarea gastric1% su&rim1 consumul de alimente >**@+ La &ersoanele s1n1toase% concentraia amilinei $aria'1 2ntre ? &molJL 3a 0eun5 6i B, &molJL 3&ost&randial5 >B-@+

BBG

(ecanisme de aciune Studii recente au e$ideniat cel &uin trei efecte ale amilinei ce com&letea'1 insulina 2n reglarea homeosta'iei &ost&randiale a gluco'ei< *5 5educerea secre*iei postprandiale de luca on i! 8n aa mod! producerea endo en de lucoz 8n "icat$ Mecanismul &rin intermediul c1ruia amilina su&rim1 secreia de glucagon nu este elucidat com&let% dar re'ultatele unor studii &reclinice sugerea'1 aciunea ei la ni$elul sistemului ner$os central+ Cercet1ri recente indic1 c1 hi&oglicemia atenuea'1 su&resia secreiei de glucagon de c1tre amilin1+ :milina e)ogen1 inhib1 secreia de glucagon indus1 de arginin1% dar n(o influenea'1 &e cea indus1 de hi&oglicemie+ Eeoarece amilina nu are efecte directe asu&ra secreiei de glucagon se &resu&une c1 aciunea ei este e)tra&ancreatic1 6i% &osibil% este mediat1 &rin mecanisme centrale >*G@+ B5 5e larea e#acurii astrice dmediat central) i! implicit! a ratei de a/sor/*ie a lucozei eTo ene din intestin 8n sen e+ Un studiu efectuat &e 6obolani a com&arat aciunea amilinei asu&ra e$acu1rii gastrice cu efectele eL/(*% colecisto"ininei(D% e=/% glucagonului 6i ale &oli&e&tidei &ancreatice+ : fost stabilit c1 amilina a sc1'ut esenial rata de e$acuare gastric1 3de *, ori mai &uternic decFt eL/(* 6i de BH de ori mai &uternic decFt colecisto"inina(D5+ Celelalte &e&tide in$estigate nu au influenat esenial e$acuarea gastric1 >B?@+ :dministrarea intracerebro$entricular1 a amilinei 6obolanilor cu $agotomie a e$ideniat o atenuare esenial1 a e$acu1rii gastrice% ceea ce indic1 c1 efectul este mediat &rin ner$ul $ag >*-@+ -5 1icorarea consumului de alimente i! corespunztor! reducerea transportului de lucoz eTo en din intestin 8n circula*ie + =n0ectarea intra&eritoneal1 a amilinei% colecisto"ininei 6i a eL/(* 6obolanilor a e$ideniat o reducere de ,,M &entru amilin1 6i de IHM &entru colecisto"inin1 a consumului alimentar >*@+ :cest efect &are s1 fie mediat &rin rece&torii amilinei% locali'ai 2n area postrema$ Eu&1 o in0ectare 2ntrahi&otalamic1 de amilin1 s(a stabilit c1 concentraia do&aminei 6i a serotoninei% a tiro'inei 6i a tri&tofanului 3&recursori ai neuromediatorilor res&ecti$i5% a -%?(dihidrofenilacetatului%a aciduluilui homo$anilic 6i a ,( hidro)iindolilacetatului 3metabolii ai mediatorilor5 a fost semnificati$ m1rit1 >-@+ :cest fa&t indic1 c1 efectele amilinei asu&ra a&etitului sunt mediate &rin do&amin1 6i serotonin1+ Tabelul * E7e$tele 1e1t "el'& (l!$'&e(lat'a&e E7e$tele In.!l na A# l na Gl!$a('n GLP23 GIP :cti$ea'1 sinte'a glicogenului Stimulea'1 glicoli'a Stimulea'1 secreia de insulin1 Stimulea'1 e$acuarea gastric1 Aeglea'1 secreia de glucagon Eiminuea'1 consumul alimentar Stimulea'1 glicogenoli'a /romo$ea'1 gluconeogene'a =nhib1 secreia sucului gastric
%ot( eL/(* 8 glucagon(li"e &e&tide(*% e=/ 8 gastric inhibitor! &oli&e&tide+

E7e$tele Ge@t&a(l!$ " $eH ale a# l ne /e lFng1 reglarea homeosta'iei glucidice% amilina &osed1 urm1toarele efecte< *5 0n"luen*eaz "unc*ia mucoasei astrice! protecend)o de "actorii ulceri eni >*D@+ :cest efect se manifest1 nu numai la concentraii tera&eutice% dar 6i la $alori &lasmatice a&ro&iate de cele fi'iologice+ :milina inhib1 secreia de &e&sin1% m1re6te secreia de bicarbonai% dilat1 $asele sang$ine gastrice% am&lificFnd astfel circulaia sang$in1 &rin ele+ Studii efectuate &e 6oareci au demonstrat c1 amilina inhib1 secreia de acid clorhidric 6i de histamin1 de c1tre mucoasa gastric1 6i stimulea'1 secreia de somatostatin1 >B.@+ B5 f"ectele amilinei asupra *esutului osos sunt "oarte promi*toare$ Aolul amilinei 2n metabolismul osului este determinat de fa&tul c1 amilina &osed1 analogie structural1 cu B-H

calcitonina 3BHM5 6i cu CeA/ 3??M5 >B@+ :milina stimulea'1 &roliferarea osteoblastelor 6i inhib1 resorbia osoas1% m1re6te densitatea 6i masa osoas1 >G@+ ;ste do$edit c1 la &acienii cu osteo&oro'1 concentraia de amilin1 este mai 0oas1% com&arati$ cu &ersoanele s1n1toase% ceea ce &oate conduce la &rogresarea bolii+ ;ste &osibil ca &e $iitor amilina s1 fie utili'at1 ca mar"er al eficacit1ii tratamentului 6i al dinamicii osteo&oro'ei+ Studii 2n domeniu indic1 c1 amilina% adrenomodulina 6i =eF(* re&re'int1 elemente integrale ale aceluia6i sistem care stimulea'1 &roliferarea osteoblastelor >D@+ =nacti$area amilinei determin1 reducerea masei osoase cau'at1 de cre6terea resorbiei osului >*H@+ -5 gmilina ac*ioneaz asupra sistemului circulator! in3i/end secre*ia peptidei natriuretice atriale$ Se consider1 c1 acest efect este mediat &rin intermediul CeA/* 6i al rece&torilor calcitoninei >*.@+ :milina cau'ea'1 $asodilatarea &rin aciunea asu&ra celulelor musculare netede ale $aselor sang$ine7 acest efect nu im&lic1 &roducerea de o)id nitric de c1tre endoteliul $ascular >*,@+ A# l na . "e1'+ tele "e a# l' " 4 &roblem1 im&ortant1 a medicinii este desco&erirea mecanismului form1rii de&o'itelor to)ice de amiloid care distrug membranele celulare 6i conduc la de'$oltarea multor maladii+ Ca e)em&lu% ca&acitatea amilinei umane de a forma de&o'ite de amiloid 6i de a distruge membranele celulare st1 la ba'a mecanismelor &atologice ale diabetului 'aharat de ti&ul B >.@+ Se consider1 c1 secreia fi'iologic1 de amilin1 nu cau'ea'1 acumularea de&o'itelor de amiloid 2n insulele &ancreatice+ Cu toate acestea% amilina uman1 are tendina de a se agrega 6i de a forma fibrile% &recursori &oteniali ai de&o'itelor de amiloid+ 9n eta&ele tim&urii ale diabetului 'aharat de ti&ul B 3stare de hi&ersecreie a amilinei5 2n insulele &ancreatice se de&istea'1 de&o'ite de amiloid+ Cercet1torii &resu&un c1 acest &roces &atologic ar contribui la disfuncia 6i distrugerea celulelor &ancreatice+ ;ste ca'ul de menionat c1 de&o'itele de &roteine din alte esuturi au &rimit denumirea general1 de de&o'ite de amilod% cu toate c1 acestea difer1 2n funcie de esut 6i organ+ Ca e)em&lu% &l1cile :l'heimer constau din &roteine ce difer1 de amilin1% 6i anume din &e&tide de beta(amiloid >BH% BB@+ C'n$l!+ La momentul actual amilina este recunoscut1 ca &artener al insulinei 2n ceia ce &ri$e6te homeosta'ia gluco'ei+ :milina reglea'1 &re&onderent rata de absorbie a gluco'ei din intestin 2n circulaie% com&letFnd aciunea hi&oglicemiant1 a insulinei+ Combinaia de efecte fi'iologice determinate de su&rimarea &ost&randial1 a secreiei de glucagon% reglarea ratei de e$acuare gastric1 6i reducerea consumului alimentar atest1 im&ortana rolului glucoreglator al amilinei+ 9n &lus% amilina &osed1 efecte semnificati$e antiulcerigene+ /e $iitor amilina &oate de$eni mar"er al eficacit1ii tratamentului 6i &rogres1rii osteo&oro'ei+ B 0l '(&a7 e *+ Bha$sar S+% iat"ins g+% houng :+% S!nerg! bet een am!lin and cholec!sto"inin for inhibition of food in mice+ /h!siol+ Beha$+% *GGD% no+ .?% &+ ,,I(,.*+ B+ Brons"! g+% /rusa A+ :m!lin fasting &lasma le$els are decreased in &atients ith osteo&orosis+ 4steo&oros+ =nt+% BHH?% no+ -%&+ B?-(B?I+ -+ Chance i+T+% Balasubramaniam :+% #hang F+S+ :nore)ia follo ing the intrah!&othalamic administration of am!lin+ Brain Aes+% *GG*% no+ ,-G% &+ -,B(-,?+ ?+ Christo&oulos e+% /a)inos e+% Kuang L+F+% et al+ Com&arati$e distribution of rece&tors for am!lin and the related &e&tides calcitonin gene related &e&tide and calcitonin in rat and mon"e! brain+ Can+ g+ /h!siol+ /harmacol+ *GG,% no+ I-% &+*H-I(*H?*+ ,+ Christo&oulos e+% /err! N+g+% Morfis M+% et al+ Multi&le am!lin rece&tors arise from rece&tor acti$it!(modif!ing &rotein interaction ith the calcitonin gene &roduct+ Mol+ /harmacol+ *GGG% no+ ,.% &+ B-,(B?B+

B-*

.+ Clar" :+% iells C+:+% Bule! =+E+% et al+ =slet am!loid% increased :(cells% reduced B(cells and e)ocrine fibrosis< uantitati$e changes in the &ancreas in t!&e B diabetes+ Eiabetes Aes+ *GDD% no+ G% &+ *,*(*,G+ I+ Coo&er eg% iillis :C% Clar" :% et al+ /urification and characteri'ation of a &e&tide from am!loid(rich &ancreases of t!&e B diabetic &atients+ /roc+ Natl+ :cad+ Sci+ U+S+:+*GDI% no+ D?+% &+ D.BD(D.-B+ D+ Cornish g+% ere! :+% Callon N+;+% et al+ Shared &ath a!s of osteoblast mitogenesis induced b! am!lin% adrenomodullin% and =eF(*+ Biochem+ Bio&h!s+ Aes+ Commun+ BHH?% no+ -*D% &+ B?H(B?.+ G+ Cornish g+% Naot E+ :m!lin and adrenomedullin< no$el regulators of bone gro th+ Curr+ /harm+ Ees+ BHHB% no+B-% &+ BHHG(BHB*+ *H+ Eacuin A%% Ea$e! A+:+% La&lace C+% et al+ :m!lin inhibits bone resor&tion hile the calcitonin rece&tor controls bone formation in $i$o+ g+Cell+ Biol+ BHH?% no+ ?% &% ,HG(,*?+ **+ eedulin B+A+% Ain" T+g+% houng :+:+ Eose(res&onse for glucagonostatic effect of am!lin in rats+ Metabolism% *GGI% no+ ?.% &+ .I(IH+ *B+ eerich g+;+ Control of gl!cemia+ Baillieres Best /ract+ Aes+ Clin%+ ;ndocrinol+ Metab+% *GG-% no+ I% &+ ,,*(,D.+ *-+ god"a C+% ereen E+% houng :+% eedulin B+ :m!lin modulations of gastric em&t!ing in rats de&ends u&on intact $agus ner$e+ Eiabetes+ *GG.% no+ ?,3su&&l+*5% &+ B-,:+ *?+ Nruger E+F+% eatcomb /+M+% 4 en S+N+ Clinical im&lications of am!lin and am!lin deficienc!+ Eiabetes ;ducator+% *GGG% no+ B,% &+ -DG(-GD+ *,+ Lu"!antse$a e+f+% Sergee$ =+h+% No&!lo$a e+N+% et al+ ;ffect of am!lin on the tone of rat aorta ring &re&aration+ Bull+ ;)&+ Biol+ Med+ BHH*% no+ ?% &+ G-B(G-?+ *.+ /iao F+L+% Cao C+% Kan g+K+% et al+ :m!lin(induced su&&ression of :N/ secretion through rece&tors CeA/* and salmon calcitonin+ Aegul+ /e&t+ BHH?% no+**I% &+ *,G(*..+ *I+ /urdue B+i+% Tila"aratne N+% Se)ton /+M+ Molecular &harmacolog! of calcitonin rece&tor+ Aece&t+ Channels+ BHHB% no+ D3-(?5% &+ B?,(B,,+ *D+ Samonina e+;+% No&!lo$a e+N+% Lu"0an'e$a e+f+% et al+ :ntiulcer effects of am!lin< a re$ie + /atho&h!siolog!% BHH?% no+*% &+ *(.+ *G+ Sil$estre A+:+% Aodrigue'(eallardo g+% god"a C+% et al+ Selecti$e am!lin inhibition of the glucagon res&onse to arginine is e)trinsic to the &ancreas+ :m+ g+ /h!siol+ ;ndocrinol+ Metab+% BHH*% no+ BDH% &+ ;??-(;??G+ BH+ iestermar" /+% iernstedt C+% iilander ;+% et al+ :m!loid fibrils in human insulinoma and islets of Langerhans of the diabetic cat are deri$ed from a neuro&e&tide(li"e &rotein also &resent in normal islet cells+ /roc+ Natl+ :cad+ Sci+ U+S+:+ *GDI% no+ D?% &+ -DD*(-DD,+ B*+ iimala ansa S+g+ :milin% calcitonin gene(related &e&tide% calcitonin and adrenomedulin< a &e&tide su&erfamil!+ Critical Ae$ie s in Neurobiolog!+ *GGI% no+ D?% &+ D.BD( D.-B+ BB+ hang E+S+% Ser&ell L+C+% hi& C+M+% et al+ :ssembl! of :l'heimers am!loid(beta fibrils and a&&roaches for thera&eutic inter$ention+ :m!loid< g+ /rotein Folding Eisord+ BHH*% no+ D 3su&&l *5% &+ *H(*G+ B-+ houng :+ :m!lins &h!siolog! and its role in diabetes+ Curr+ 4&in+ ;ndocrinol+ Eiab+% *GGI% no+ ?% &+ BDB(BGH+ B?+ houng :+:+% eedulin B+% fine i+% et al+ eastric em&t!ing is accelerated in diabetic BB rats and is slo ed b! subcutaneous in0ections of am!lin+ Eiabetologia% *GG,% no+-D% &+ .?B(.?D+ B,+ houng :+:+% fine i+% eedulin B+A+% et al+ /reclinical &harmacolog! of &ramlintide in the rat< com&arisons ith human and rat am!lin+ Erug Ee$elo&+ Aes+ *GG.% no+-I% &+ B-*(B?D+ B.+ #a"i M+% Noduru S+% McCuen A+% et al+% :m!lin% released from the gastric fundus% stimulates somatostatin and thus inhibits histamine and acid secretion in mice+ eastroenterolog!% BHHB% no+ *% &+ B?I(B,,+

B-B

COAGULABILITATEA SNGELUI N DIABET ZAHARAT TIP A Ala A#0&'.% Le'n " L9.9 % S-etlana B'0$'-a% S-etlana P&'t'1'1% Ale@an"&! Mate Catedra Biochimie 6i Biochimie clinic1 USMF %%Nicolae Testemianu S!##a&* #lood coagulation in type )) of diabetes mellitus Eiabetes mellitus is associated ith di$erse derangements in &latelet function% the coagulation and the fibrinolitic s!stem+ The function of endothelial cells are alliterated% &roduction of &rostac!clin b! them is reduced% ich &artiall! e)&lain the h!&eracti$it! of the &latelets in this disease+ The diabetic &atient e)hibits a &athological coagulation state% ith an increased s!nthesis of coagulation factors and &lasminogen acti$ator inhibitor * 3/:=(*5+ The insulin e)erts a &rotrombotic role increasing the $ascular &roduction of /:= (*% but C(&e&tide &rom&ts a decrease in $ascular /:=(* e)&ression+ More er the clots of fibrin in diabetes ha$e thin fibbers and small &ores and are more resistant to fibriniol!sis+ Re+!#at Eiabetul 'aharat este asociat cu di$erse deregl1ri ale funciilor trombocitelor% ale coagul1rii 6i ale fibrinoli'ei+ Funciile celulelor endoteliale sunt alterate% &roducerea &rostaciclinei de c1tre acestea este redus1% ceea ce e)&lic1 hi&eracti$itatea trombocitelor 2n aceast1 maladie+ /acienii diabetici &re'int1 o stare &atologic1 de coagulare cu o cre6tere a sinte'ei factorilor de coagulare 6i a inhibitorului acti$atorului &lasminogenului 3/:=(*5+ =nsulina e)ercit1 un rol &rotrombotic% cresc2nd &roducerea $ascuular1 de /:=(*% iar &e&tida C &romo$ea'1 o diminuare a e)&resiei $asculare de /:=(*+ Mai mult dec2t at2t cheagurile de fibrin1 2n diabet au fibre subiri 6i &ori mici 6i sunt mai re'istente la fibrinoli'1+ A$t!al tatea =ncidena diabetului cre6te la rate e&idemice >*%--% -,@++ /ersoanele diabetice de'$olt1 at2t com&licaiile micro$asculare 3retino&atia% nefro&atia 6i neuro&atia 5 c2t 6i com&licaiile macro$asculare 3boal1 coronarian1% boli cerebro$asculare5 >,%-B%--%-,%-I@+ Eiabetul 'aharat de ti& B 3E#B5% care se 2nt2lne6te la GHM din &acienii cu diabet >*?@+% afectea'1 a&ro)imati$ BM din &o&ulaia mondial1% iar incidena acestei maladii este a6te&tat1 sa creasc1 &2na la ,HM c1tre anul BH-H >BI@+ /acienii diabetici au un risc mult mai mare &entru infarct miocardic 6i am&utare de membru >*.%*I%*D% BD%-H%-.%?*%@+ Ee remarcat c1 E#B% insulinore'istena% sindromul metabolic 6i com&licaiile cardio$asculare sunt str2ns corelate cu masa mica la nastere 2ntr(un num1r mare de studii la diferite &o&ulaii >*H%B,@+ Gene&al t8/ E#B re&re'int1 o &atologie heterogen1% caracteri'at1 de o hi&erglicemie cronic1 indus1 de o &roducere insuficient1 de insulin1 6iJsau de re'istena esuturilor int1 la acest hormon >BI@+ =nsulinore'istena &oate fi definit1 ca o stare 2n care o cantitate normal1 de insulin1 &roduce un r1s&uns biologic subnormal 6i se manifest1 &rin re'istena la efectele metabolice ale insulinei% caracteristice &rin< inhibiia gluconeogene'ei 6i li&oli'ei esutului adi&os >I@+ acti$1rii asimil1rii de gluco'1 6i glicogenogene'ei+ Ae'istena la aciunile insulinei 6i hi&erinsulinemia com&ensatorie deine rolul central 2n &atogene'a E#B+ =di$i'ii% ne&ut2nd menine gradul de hi&erinsulinemie &entru a de&16i insulinore'istena% de'$olt1 secundar insuficien1 (celular1 6i E#B >,@+ Eiabetul este asociat cu deregl1ri funcionale ale trombocitelor% coagul1rii 6i ale fibrinoli'ei >-*%*?%*,@+
I#1l $a/ le 1&'"!.el'& 7 n te a-an.at (l $'+ late 9n 1at'(ene+8

/rodusele finite ale glico'il1rii a$ansate 3:e;s5 &ot 0uca un rol foarte im&ortant 2n &atogene'a com&licaiilor cronice ale diabetului 6i 2n &rocesul natural de 2mbatr2nire% iar hi&erglicemia &ersistent1 fa$ori'ea'1 formarea de :e;s >BI%B-%**%B?@+ 9n acela6i tim&%

B--

&racticarea regulat1 a e)erciiilor fi'ice influenea'1 &o'iti$ controlul glicemic% 2n s&ecial% la &acienii cu E#B >BI@+ :e;s re&re'int1 un gru& heterogen de molecule a c1ror formare 2nce&e cu o reacie non( en'imatic1 2ntre gru&area carbonil a gluco'ei 6i gru&1rile amino &rimare libere ale aminoaci'ilor% &e&tidelor si &roteinelor >BI%-,%?*@+ Aeacia 2ntre moleculele de gluco'1 6i gru&1rile amino ale &roteinelor formea'a o ba'1 Schiff re$ersibil1% care sufer1 un rearan0ament intramolecular% duc2nd la formarea unui com&us mai &uin re$ersibil numit &rodus :madori+ 9n anumite condiii% acest &rodus :madori formea'a :e;s trec2nd &rintr(un intermediat dicarbonilic% cum ar fi -(deo)iglucoson 3reactia Maillard5 >B% **% *G%BI%-G%@+ Ee remarcat ca gru&ele amino ce a&arin catenelor laterale ale unor resturi de aminoaci'i ca :rg si L!s% de6i fiind mai &uin acti$e dec2t amino gru&a terminal1% deasemenea reacionea'1 cu gluco'a >BI@+ 9n acela6i tim&% nu toate amino gru&ele sunt ca&abile sa reacione'e cu gluco'a% deoarece ele &ot fi ascunse 2n structura tridimensional1 a &roteinei 6i nu &ermit accesul la ele >BI@+ elico'ilarea non(en'imatic1 a &roteinelor 3reacia Maillard5 decurge at2t 2n com&artimentul e)tracelular c2t 6i 2n com&artimentul intracelular al celulelor insulinoinde&endente >B%*G%B-@+ 6i de&inde de tim&ul de 2n0um1t1ire al &roteinei% de accesibilitatea gru&1rilor amino ale catenei &oli&e&tidice% de gradul 6i durata hi&erglicemiei c2t 6i de &ermiabilitatea esutului la gluco'1 >B-@+ Aeacia Maillard contribuie la instalarea &rocesului de 2mb1tr2nire% fiindc1 acumularea de :e;s 2n esuturi este res&onsabil1 de accelerarea 2mb1tr2nirii celulare &rin alterarea &roteinelor 3inclusi$ acti$itatea en'imatic1% interaciunea ligand(rece&tor% tim&ul de 2n0um1t1ire al &roteinelor 6i imunogenitatea >**%B-@+5% li&idelor si aci'ilor nucleici 6i &rin interaciunea cu rece&torii &entru :e;s numii rece&tors(:e;s 3A:e;s5 >B%**%*-%BI@+ Ee e)em&lu% LEL( glico'ilat nu este recunoscut de LEL(rece&tor 6i &rin urmare este asimilat de macrofage duc2nd la o &roducere accelerata de celule s&umoase 2n diabet >**%B-% B?@+ Cel!lele en"'tel ale , !&#8& le (l $'+ l8& $'la(en!l! Celulele endoteliale 3;Cs5 circulante sunt considerate ca un indicator al deterior1rii endoteliului+ S(a demonstrat ca num1rul de ;Cs este crescut 2n s2ngele &eriferic la &acienii cu E#B 3.G-H celuleJml5 com&arati$ cu cei nondiabetici 3*H, celuleJml5 >.@+ Mai mult dec2t at2t% s(a desco&erit c1 o &o&ulaie de celule ale m1du$ei osoase ser$esc ca surs1 de ;Cs+ Meninerea integrit1ii endoteliului 6i generarea de $ase sang$ine noi necesit1 im&licarea acestei &o&ulaii de celule% iar num1rul lor &are sa fie redus la &acienii cu E#B >-@+ Factorul de cre6tere $ascular endotelial 3f;eF5 are un efect antia&o&totic asu&ra ;Cs% &e cFnd hi&erglicemia reduce &roducerea de f;eF >G@+ Unele studii au aratat ca celulele endoteliale culti$ate &e matrice ce coninea colagen de ti& * glico'ilat au e)&rimat o densitate de confluen1 celular1 sc1'ut1% o cre6tere a ratei a&o&to'ei% o senescen1 celular1 &rematur1% o ca&acitate angiogenetic1 redus1% o descre6tere a funciei de barier1 de difu'ie 6i o reducere a &roduciei de &rostaciclin1 3/e=B5 la stimularea cu factor de cre6tere e&idermal 3;eF5 2n com&araie cu celulele culti$ate &e matrice de colagen ti& * nati$ >B-@3$e'i fig+*5+ Fig+*+ Stimularea &roduciei de /e=B de c1tre ;eF+ Sinte'a &rostaciclinei a fost masurat1 &rin determinarea cantitati$1% &rin radioimunotest% a .( ceto(/eF*% un metabolit stabil al &rostaciclinei+ /rostaciclina este un $asodilatator 6i un factor antitrombinic% &rin fa&tul c1 este un &uternic inhibitor al agreg1riiJacti$1rii trombocitelor >B-@+ M'" 7 $8& le 7!n$t 'nale ale t&'#0'$ tel'& Trombocitele sunt hi&eracti$e la &acienii cu diabet 'aharat ti& B >I%*?%BH%B.@+ :ceast lucru &oate fi reflectat de cre6terea concentraiilor metaboliilor trombo)anului :B% trombo)anului BB 6i B-?

de agregarea s&ontan1 a trombocitelor 2n s2ngele acestor &acieni+ Totodat1% &acienii diabetici% 2n &articular cei cu com&licaii macro$asculare% au o masa de trombocite marit1 2n circulaie ca urmare a cre6terii &loidit1ii megacariocitelor+ ;)&resia crescut1 a e/s =b 6i ==bJ===a de su&rafa1 a fost obser$at1 2n trombocitele subiecilor cu E#B+ e/ =b(=L se leag1 de factorul $on iillebrand 3$iF5 2n subendotelium 6i este res&onsabil de aderena trombocitelor la regiunile defectelor $asculare+ =nteraciunea dintre e/ =b(=L 6i $iF duce la acti$area trombocitelor+ :cti$area e/ ==bJ===a duce la legarea fibrinogenului 6i la agregarea trombocitelor+Eeci% cre6terea e)&resiei uneia sau a ambelor acestor glico&roteine de su&rafa1 contribuie la cre6terea reacti$it1ii trombocitelor la &acienii cu E#B+ Totodat1% s(a demonstat ca efectul osmotic al concentraiei crescute de gluco'1 m1re6te direct reacti$itatea trombocitelor+ =nsulina alterea'1 reacti$itatea trombocitelor% deoarece acest hormon diminuea'1 agregarea trombocitelor &rin cre6terea sinte'ei o)idului nitric 3N45 care% la r2ndul% s1u m1re6te concentraia nucleotidelor ciclice 3:M/c si eM/c5 2n interiorul trombocitelor% care $or inhiba acti$area trombocitelor+ Eeci% insulinore'istena% ti&ic1 &entru E#B% &oate contribui la cre6terea reacti$it1ii trombocitelor &rin diminuarea inhibiiei tonice a insulinei asu&ra trombocitelor >*?%B.@+ De&e(l8& le 7!n$/ 'nale ale $'a(!l8& , 7 0& n'l +e /acienii diabetici &re'int1 o stare &atologic1 de coagulare% cu o cre6tere a sinte'ei factorilor de coagulare 6i a inhibitorului acti$atorului &lasminogenului *3/:=(*5 > *%I% D@+ :cti$area sistemului de coagulare duce la generarea trombinei de&endent1 de de acti$area factorilor &rocoagulani 6i este limitat1 de factorii antitrombotici+Fibrino&e&tida : 3F/:5 se obine din fibrinogen la cli$area acestuia de c1tre trombin1+ F/: &ersist1 un tim& foarte scurt 2n circulaie 6i este eliminat ra&id de rinichi+ Concentraiile ridicate de F/: 2n s2nge este un indicator al acti$it1ii trombinei in $i$o+ Subiecii cu E# au concentraii crescute ale F/: 2n s2nge 6i 2n urin1 com&arati$ cu subiecii nondiabetici+ Totodat1% cele mai mari concentraii au fost g1site la &acienii cu com&licaii $asculare+ Cre6terea concentraiei F/:% 2n asociaie cu E#% reflect1 o alterare a balanei dintre determinanii &rotrombotici 6i antitrombotici ce fa$ori'ea'1 trombo'a la &acienii diabetici >*?@+ : fost demonstrat ca e)&resia &lasminogenului este atenuat1 2n ficatul &acienilor diabetici cea ce &oate cau'a o reducere a fibrinoli'ei la ace6ti &acieni >BB@+ Ee notat ca unele studii au relatat concentraii ridicate de fibrinogen 6i /:=(* la &ersoanele care au a$ut masa mica la nastere >*H@+ F 0& n'(en!l Aecent a fost demonstrat ca fibrinogenul este un marcher de risc inde&endent &entru maladiile cardio$asculare la &o&ulaia general1 6i &robabil% de asemenea% contribuie la cre6terea riscului aterosclero'ei 2n diabet >B*@+ Ma0oritatea studiilor au ra&ortat ni$ele crescute ale fibrinogenului 2n E#B 2n &re'ena 6i absena com&licaiilor micro$asculare >I%B*@+ Se &are c1 insulina% insulinore'istena 6i inflamaia sunt im&licate 2n instalarea hi&erfibrinogenemiei 2n E#B+ Ki&erfibrinogenemia stimulea'1 trombogene'a% afect2nd reologia flu)ului sang$in 6i $2sco'itatea s2ngelui >B*@+ Ca 6i 2n E#*% 2n E#B e)ist1 o corelaie &o'iti$1 2ntre ni$elele &lasmatice ale fibrinogenului 6i controlul glicemic% cu toate c1 tratamentul intensi$ care 2l imbun1t1e6te nu 2n mod constant &ro$oac1 o reducere a acestor ni$ele+ :ceasta &oate fi e)&licat1 &rin stimulare direct1 a sinte'ei fibrinogenului de c1tre tratamentul utili'at+ S(a confirmat c1 insulinotera&ia nu a a$ut nici un efect benefic% iar tera&ia cu metformin1 a dus la o reducere semnificati$1 a ni$elelor fibrinogenului la &acienii cu E#B >B*@+ Me$an .#ele &e(lat'a&e a n -el!l! "e 7 0& n'(en= Ni$elul &lasmatic al fibrinogenului este influenat de interaciunea factorilor genetici 6i de mediu+ C2te$a studii au in$estigat relaia dintre &olimorfismul 2n locusul genei fibrinogenului 6i ni$elul &lasmatic al acestuia% obin2nd c1 *,M din $ariaiile ni$elului fibrinogenului sunt asociate cu unul sau mai multe &olimorfisme+ Un astfel de e)em&lu este &olimorfismul (?,, eJ: 2n regiunea adiacent1 , a genei beta(fibrinogenului care este 2n de'echilibru com&let de leg1tur1 cu &olimorfismul *?D CJT din regiunea &romotorului genei+ Eeoarece situl este locali'at B-,

a&roa&e de sec$ena sens &entru interleu"ina(3=L(5(.( elemet res&on'i$ 6i afectea'1 legare &roteinelor nucleare% acesta &oate regla transcri&ia genei+ /olimorfismele acestor site(uri &ot% res&ecti$% influena ni$elul fibrinogenului% &rin influenarea ratei transcri&tiei genei beta( fibrinogenului >B*@+ Ae'ultatele unor studii sugerea'a ca hi&erinsulinemia &oate contribui la cresterea concentratiilor fibrinogenului gasite la &acientii cu E#B >B*@+ ;)cesul de gr1sime re&re'int1 o caracteristic1 clinic1 central1 a sindromului insulinore'istenei 6i ca consecin1 a secreiei e)cesi$e de cito"ine 3=L(.% TNF(5 ce &oate de'$olta o stare inflamatorie cronic1+ :ceasta la r2ndul s1u% &oate declan6a de'$oltarea insulinore'istenei 6i E#B la &ersoanele &redis&use genetic sau metabolic >,%I%*-%B*@+ Ni$elele &lasmatice ale =L(. sunt ridicate la &acienii cu E#B 2n s&ecial la cei cu caracteristici ale insulinore'istenei 6i &oate fi o $erig1 molecular1 ce leag1 &rocesul inflamator cu coagularea >,%-B%-?@+ Ee notat% c1 fibrinogenul este un reactant de fa'1 acut1 6i e)&resia sa &oate fi su&us1 unor efecte genoti&(de&endente ale =L(. 2n &romo$area &roducerii (catenei fibrinogenului+ Cito"inele 3=L(*% =L(.% TNF(5 acionea'1 ca stimulatori &rimari ai &roducerii &roteinelor 2n fa'a acut1 a inflamaiei% inclusi$ a fibrinogenului >B*@+ Se consider1 c1 TNF( inhib1 semnalul insulinei la ni$elul mai multor &roteine% cum ar fi substratul rece&torului insulinei 3=AS5 6i% &rin urmare% mic6orea'1 asimilarea gluco'ei de c1tre celulele musculare 6i adi&ocite fa&t ce confiirm1 c1 ni$elul ridicat de TNF( 0oac1 un rol &atogenetic direct 2n metabolismul gluco'ei >? St&!$t!&a $)ea(!l! "e 7 0& n8 este heterogen1% fiind influenat1 de un num1r mare de &arametri% inclusi$ de ni$elul fibrinogenului 6i &olimorfismele comune ale genelor ce codific1 fibrinogenul 6i factorul L===+ Studii clinice au ra&ortat o corelaie 2ntre modific1rile 2n structura cheagului de fibrin1 6i com&licaiile $asculare &remature+ 9n general% cheagurile care sunt mai dense% au fibre subiri 6i care au &ori mici intrinseci sunt mai stabile% elastice 6i re'istente la fibrinoli'1+ Modific1rile structurale ale cheagului de fibrin1% induse de hi&erglicemie 3fie direct sau &rin glico'ilarea &roteinelor5 6i stresul o)idati$% &ot influena formare trombusului sau susce&tibilitatea la li'1 6i 2n consecin1 &ot m1ri riscul com&licaiilor aterotrombotice+ ; concludent c1% glico'ilarea fibrinogenului duce la modificarea structurii cheagului de fibrina+ Ee remarcat c1 resturile de li'ina din molecula de fibrinogen 3sau fibrina5 au un rol cheie 2n reglarea at1t a form1rii cheagului de fibrin1 cFt 6i 2n li'a lui+ 9n tim&ul coagul1rii% trombina cli$ea'1 fibrino&e&tidele : 6i B de la molecula de fibrinogen% form2nd monomerii de fibrin1 care s&ontan &olimeri'ea'1+ /rotofibrilele se unesc ulterior 2n fibre form2nd reeaua de fibrin1 a cheagului+ Ae'istena mecanic1 6i de 2ntindere a cheagului 3&recum 6i re'istena acestuia la li'15 este am&lificat1 de formarea legaturilor 2ncruci6ate 3cross(lin"s5 2ntre catenele 6i din cheag catali'ate de factorul L=== acti$at+ Factorul L=== acti$at introduce leg1turi i'o&e&tidice 2ntre resturile de acid glutamic 6i li'ina+ /rogresia normal1 a form1rii cheagului 6i li'a lui ulterioar1 sunt cruciale &entru meninerea balanei hemostatice+ 9n tim&ul form1rii cheagului% un num1r de &roteine im&ortante sunt unite% fie de c1tre factorul L=== care induce formarea de cross(lin"s 3 B 8 anti&lasmina5% fie &rin legarea direct1 3t/:% /:=(*5 la resturile de li'in1 ale moleculelor de fibrin1+ /rin urmare% glico'ilarea acestor site(uri &oate influena cross(lin"age(ul factorului L===% structura cheagului de fibrin1 6i reglarea fibrinoli'ei care% la r2ndul lor% determin1 riscul cardio$ascular la &acienii diabetici+ Ca&acitatea de coagulare a fibrinogenului &urificat de la subiecii cu diabet s(a do$edit a fi semnificati$ mai mare dec2t cea a fibrinogenului &urificat de la subiecii nondiabetici+ :ceast1 diferen1 este &robabil de&endent1 de gradul de glico'ilare a fibrinogenului la &acienii diabetici cea ce duce la o alterare a acti$it1ii funcionale a acestuia+ Unele studii au ra&ortat c1 e)ist1 o corelaie direct1 2ntre gradul 2nalt de glico'ilare a fobrinogenului 6i re'istena crescut1 a cheagurilor formate la fibrinoli'1 3catali'ata de &lasmina5 >B*@+

B-.

In) 0 t'&!l a$t -at'&!l! 1la.# n'(en!l! :PAI> Ni$elele de /:=(* au fost g1site s1 fie ridicate la &acienii diabetici% 2n &articular la cei cu E#B% re'ult2nd o fibrinoli'1 defecti$1 6i un risc crescut &entru de'$oltarea trombo'ei intra$asculare >I%D%*?%*G% B?%B.%BG% -?@+ Ki&erinsulinemia am&lific1 e)&resia /:=(* a esuturilor< he&atic% $ascular >B.@ 6i adi&os+ Totodat1% cre6terea concentraiei &lasmatice de /:=(* la &acienii cu diabet este asociat1 cu o &arado)al1 mic6orare a coni( nutului trombocitar de /:=(* >*?@+ :ngiotensina == stimulea'1 &roducerea de /:=(* de c1tre ;cs >BG@+ Eeasemenea% o)fLEL si o)LEL 3care se g1sesc 2n cantit1i mari la &acienii cu E#5 accelerea'1 sinte'a de /:=(* de c1tre ;Cs% cresc2nd rata e)&resiei genei &entru /:=(*>?H@+ Concentraia &e&tidei C este mai mic1 2n s2ngele subiecilor diabetici dec2t la cei nondiabetici >*?@+ :dministrarea de &e&tid1 C 3 &rodusul cli$1rii &roinsulinei 5 2n do'e mari 3 IH nmolJ"g 5 dar nu 2n do'e mici 3 I nmolJ"g 5 a cau'at o 2nt2r'iere semnificati$1 2n de'$oltarea trombusului 2n arteriole 6i $enule at2t la 6oarecii s1n1to6i c2t 6i la cei diabetici+ :cest lucru ofer1 do$e'i c1 &e&tida C &osed1 un efect antitrom( binic+ =m&ortant% c1 aceste do$e'i in $i$o au fost ulterior confirmate de obser$aii imunohistologice care au demonstrat c1 administrarea de &e&tid1 C &romo$ea'1 o sc1dere a e)&resiei $asculare de /:=(*+ :&licarea insulinei a blocat com&let efectul anticoagulati$ al &e&tidei C la 6oarecii normali 6i diabetici ceea ce confirm1 fa&tul c1 &rocentul $aselor ce e)&resea'1 /:=(* este mai mare la animalele ce au suferit tratament cu C(&e&tid1 6i o ulterioara &erfu'ie cu insulin1 com&arati$ cu animalele tratate doar cu &e&tid1 C+ /erfu'ia doar cu insulin1 a &ro$ocat oclu'ia $ascular1 2ntr( un tim& mai scurt% subliniind% 2nc1 odat1% efectul &rotrombinic al insulinei+ Se crede c1 &e&tida C dilat1 $asele sang$ine &rin cre6terea &roduciei de N4% iar acesta reduce interaciunea leucocit( endoteliu >D@+53$e'i fig+-5+ Ae'ultatele remarc1 c1 insulinore'istena este asociat1 cu o mic6orare a &roducerii de N4>-.@% iar ade'iuneaJ agregarea leucocitelor este crescut1 2n E#B >,%-D@+ : fost demonstrat c1 C(&e&tida e)&rim1 o stimulare de&endent1 de concentraie a acti$it1ii NaCJNC(:T/(a'ei 2n celulele tubilor renali >D@+ ;ste esenial c1 acti$itatea acestei &om&e este redus1 2n eritrocitele 36i 2n ;Cs >*G@+5 &acienilor diabetici care duce la o reducere a deformabilit1ii eritrocitelor 6i la o cre6tere a $2sco'it1ii s2ngelui% 2n tim& ce administrarea de C( &e&tid1 restabile6te ace6ti indici eritrocitari 6i flu)ul sang$in microcirculator concomitent cu acti$itatea NaCJNC(:T/(a'ei >D@+

Sindromul metabolic 6i aterotrombo'a+ Sindromul metabolic este asociat cu disfuncii endoteliale% inflamaie &ronunat1 6i cu o tendin1 la trombo'1+ Eisfunciile endoteliale &ot m1ri reacia inflamatorie 2n &eretele $ascular 6i riscul la trombo'1+ =nflamaia &redis&une la trombo'1 6i $ice $ersa% astfel form2ndu(se un cerc $icios >,@+

Fig+B

B-I

Fig+-+ Tim&ul de oclu'ie al arteriolelor 3bare deschise5 6i al $enulelor 3bare 2nchise5 la administrarea
clorurii de fier 3*B+, mmolJL5 care a &ro$ocat formarea trombilor la 6oarecii normali 3a5 6i diabetici 3b5 care au urmat un tratament cu &e&tid1 C inact$at1 termic 3control5% &e&tid1 C 2n do'e mari 3IH nmolJ"g5% &e&tid1 C 2n do'e mari cu o administrare adiional1 de insulin1+ /entru studiul form1rii trombilor a fost utili'at1 &re&ararea deschis1 a mu6chiului cremaster 3du&a Bae'5 la 6oarecii masculi 3cu o masa de BH( B,g5 du&a o &realabil1 aneste'ie 6i &lasare a unui cateter &olietilenic 2n $ena 0ugular1 drea&t1 &entru administrarea C(&e&tidei 6i coloranilor fluoresceni+ Microcirculaia mu6chiului cremaster a fost $i'uali'at1 cu a0utorul microsco&iei fluorescente intra$itale >D@+

Fig+? :nali'a imunohistologic1 a e)&resiei $asculare a /:=(* re&re'entat1 de &rocentul $aselor &o'iti$ colorate 2n muschiul cremaster la 6oarecii normali 3a5 6i diabetici 3b5 du&1 un tratament cu &e&tid1 C inact$at1 termic 3control5% &e&tid1 C 2n do'e mari 3IH nmolJ"g5% &e&tid1 C 2n do'e mari cu o administrare adiional1 de insulin1+Se obser$1 c1 administrarea de &e&tid1 C 3IH nmolJ"g5 a &ro$ocat% la ambele gru&uri de animale% o reducere marcat1 a e)&resiei /:=(*+ =ar a&licarea su&limentar1 a insulinei la animalele diabetice a readus e)&resia /:=(* la $alorile g1site la controale 3*HM5% 2n tim& ce la animalele normale fracia e)&resiei /:=(* a atins $alorile de -HM la administrarea de C(&e&tid1 6i insulin1 >D@+ B 0l '(&a7 e *+ ?Bnd ;:SE :nnual Meeting of the ;uro&ean :ssociation for the Stud! of Eiabetes Co&enhagen% Eenmar"% *?8 *I Se&tember BHH. B+ :d$anced gl!cation end(&roducts< a re$ie % A+Singh% :+Barden% T+Mori and L+Beilin% Eiabetologia BHH* -+ :n underl!ing &rinci&le for the stud! of circulating &rogenitor cells in diabetes and its com&lication% e+/+Fadini Eiabetologia BHHD ?+ :ssociation beet en insulin resistance and TNF( in &lasma% s"eletal muscle and adi&ose tissue in humans ith and ithout t!&e B diabetes% /+/lomgaard et al% Eiabetologia BHHI ,+ Cardio$ascular Eisease and =nsulin Aesistance% Aam'i :+ :00an and /eter g+erant% Cardio$ascular Medicine BHHI .+ Circulating endothelial cells are ele$ated in &atients ith t!&eB diabetes mellitus inde&endentl! of Kb:*c g+ :+ McClung et al% Eiabetologia 3BHH,5 I+ Com&onents of Metabolic S!ndrome% Satish Mittal% The Metabolic S!ndrome in Clinical /ractice BHHD D+ C(&e&tide e)erts antithrombotic effects that are re&ressed b! insulin in normal and diabetic mice% N+Lindenblatt% B+Braun% M+E+Menger% ;+Nlar and B+ follmar% Eiabetologia BHH. B-D

G+ Critical effect of f;eF in the &rocess of endothelial cell a&o&tosis induced b! high glucose% #+hang et al% :&o&tosis BHHD *H+ Ee$elomental 4rigins of Cardio$ascular Eisease% T!&e B Eiabetes and 4besit! in Kumans% Caroline Fall% :d$ances in ;)&erimental Medicine and Biolog!% ;arl! Life 4rigins of Kealth and Eisease BHHI **+ Eiabetes and :d$anced el!co)idation ;nd(/roducts% M+/e&&a% g+Uribarri and K+flassara% Contem&orar!Cardiolog!% Eiabetes and Cardio$ascular Eisease BHH, *B+ Eiabetes and Cardio$ascular Eisease BHH, *-+ Eiabetes and =nflammation% F+Cosentino and e+:ssen'a% Ker' BHH? *?+ Eiabetes and Thrombosis% Ea$id g+Schneider and Burton ;+Sobel% Comtem&orar! Cardiolog!% Eiabetes and Cardio$ascular Eisease BHH, *,+ Eiabetes mellitus% insulin resistance% h!&ergl!cemia and stro"e% N+Furie and S+=n'ucchi% Current Neurolog! and Neuroscience Ae&orts BHHD *.+ Eiabetic Foot Ulcers% :ndre Boulton and Fran" Bo ling% /harmacother&! of Eiabetes BHHI *I+ Eiabetic Foot% N+Natsilambros et al% ;uro&ean Manual of Medicine BHHI *D+ ;ducation for secondar! &re$ention of foot ulcers in &eo&le ith diabetes< a randomised controlled trial% N+B+Lincoln et al% Eiabetologia BHHD *G+ ;ffects of Eiabetes and =nsulin Aesistance on ;ndothelial Functions% #hiheng Ke% Nei"o Naruse and eeorge L+Ning% Contem&orar! Cardiolog!% Eiabetes and Cardio$ascular Eisease BHH, BH+ ;$ol$ing Conce&ts in the Triad of :therosclerosis% =nflammation and Thrombosis% A+Corti% A+Kutter% g+Badimon and f+Fuster% gournal of Thrombosis and Thrombol!sis BHH? B*+ Fibrinogen and Fibrin Clot Sructure in Eiabetes% ;+Eunn and A+:riens% Ker' BHH? BB+ eenes for s!stemic $ascular com&lication are differentiall! e)&ressed in the li$ers of T!&e B diabetic &atients% T+Ta"amura% M+Sa"urai% T+4ta% K+:ndo% M+Konda and S+Nane"o% Eiabetologia BHH? B-+ el!cated t!&e * collagen induces endothelial d!sfunction in culture% /ei(Ching Nuo% Cheng( Keng Nao and gan( Nan Chen% =n fitro Cellular Ee$elo&mental Biolog!(:nimal BHHI B?+ el!co)idation and Eiabetic Com&lications< Modern Lessons and a iarning % K+flassara and g+Uribarri% Ae$ie s in ;ndocrine Metabolic Eisorders BHH? B,+ K!&oteses on the Fetal 4rigins of :dult Eiseases< Contribution of ;&idemiological Studies% fincent i+ f+gaddoe and gacueline C+M+iitteman% ;uro&ean gournal of ;&idemiolog! BHH. B.+ =ntensi$e Treatment and Com&lications of Eiabetes% f+Fonseca and :+ga a% Contem&orar! ;ndocrinolog!%Contro$ersies in Treating Eiabetes BHHD BI+ =n$ol$ement of ad$anced gl!cation end &roducts in &athogenesis of of diabetic com&lication< the &rotecti$e role of regular &h!sical acti$it!% /+M+Magalhaes% K+g+:nnel and g+:+Euarte% ;uro&ean Ae$ie of :ging and /h!sical :cti$it! BHHD BD+ Les facteurs &ronostiues dans lam&utation du &ied che' le diabetiue% L+;l :lami et al%Medecine et Chirurgie du &ied BHH, BG+ Les im&acts de len'ime de con$ersion de langiotensine sur le comtinuum des maladies $asculaires% g+L+euilmot% La Lettre du cardiologue BHH* -H+ Management of Eiabetic Foot Com&lications% Thomas ;+ L!ons% Clinical Eiabetes BHHI -*+ Metabolic S!ndrome% games B+Meigs% Contem&orar! ;ndocrinolog!% Contro$ersies in Treating Eiabetes BHHD -B+ Micro( and Macro$ascular disease in Eiabetic Neuro&ath!% :ristidis fe$es and :ntonella Caselli% Clinical Eiabetes% Eiabetic Neuro&ath! BHHI+ --+ Ne =nsights into the Mechanisms of Eiabetic Neuro&ath!% :ndrea M+fincent and ;$a L+Feldman% Ae$ie s in ;ndocrine Metabolic Eisorders BHH? -?+ No$el biochemical ris" factors for t!&e B diabetes< &athogenic insights or &rediction &ossibilities N+Sattar% S+e+iannamethee and N+e+Forouhi% Eiabetologia BHHD B-G

-,+ 4)idati$e Stress and t!&e B Eiabetes Mellitus% M+:+:bdul(ehani and A+:+EeFron'o% :ging Medicine% 4)idati$e Stress in :ging BHHD -.+ /eri&herial fascular Eisease in /atients ith Eiabetes Mellitus% B+:uli!ola% :+E+Kamdan and F+i+Loeerfo Contem&orar! Cardiolog!% -I+ The influence of cardio$ascular disease on ualit! of life in t!&e B diabetics% C+L+ de fisser et al% ualit! of Life Aesearch BHHB -D+ The state of leucoc!te adhesi$enessJaggregation in the &eri&herial blood of &atients ith t!&e B diabetes and ischemic $ascular disease% A+Fusman et al% :cta Eiabetologica BHH* -G+ To&ogra&hic distribution of &eri&herial arterio&ath! in non(diabetics and t!&e B diabetics% /eter Lan'er%#eitschrift fur Nardiologie BHH* ?H+ Transcri&tional regulation of &lasminogen acti$ator inhibitor(* in $ascular endothelial cells induced b! o)idi'ed $er! lo densit! li&o&roteins% A+#hao et al% Mol Cell Biochem BHHD ?*+ Unif!ing K!&othesis of Eiabetic Com&lications% Ta"eshi Matsumara and Michael Bro nlee% Contem&orar! ;ndocrinolog!% Contro$ersies in Treating Eiabetes BHHD ?B+ =n$ol$ement of ad$anced gl!cation end &roducts in &athogenesis of of diabetic com&lication< the &rotecti$e role of regular &h!sical acti$it!% /+M++Magalhaes% K+g+:nnel and g+:+Euarte% ;uro&ean Ae$ie of :ging and /h!sical :cti$it! BHHD+

MONO?IDUL DE CARBON F MESSAGER GAZOS N CIRCULAIA CEREBROVASCULAR Ala A#0&'.% Le'n " L9.9 % In(a Ce0'ta& % Dan ela R!.!% C& .t na L!/$an Catedra de Biochimie 6i Biochimie Clinic1 USMF N+Testemianu S!##a&* *arbon mono$ide as a gaseous messenger in the cerebrovacular circulation The &rimar! ob0ecti$es of this article are to re$ie the &otential role of carbon mono)ide 3C45 as an endogenous mediator in cerebro$ascular circulation+ =t is &roduced from heme b! a constituti$el! e)&ressed en'!me 3heme o)!genase 3K45(B5 e)&ressed highl! in the brain and b! an inducible en'!me 3K4(*5+ C4 &roduction is regulated b! controlling substrate a$ailabilit!% K4(B catal!tic acti$it!% and K4(* e)&ression+ C4 dilates arterioles b! binding to heme that is lin"ed to large conductance CaBC acti$ated NC channels 3BNCa channels5% hich ele$ates channel CaBC sensiti$it!% increases cou&ling of CaBC s&ar"s to BN Ca channel o&enings and% thereb!% h!&er&olari'es the $ascular smooth muscle+ =n addition to dilating blood $essels% C4 can either inhibit or accentuate $ascular cell &roliferation and a&o&tosis% de&ending on conditions+ Re+!#at Aolul mono)idului de carbon 3C45 ca mediator endogen 2n circulaia cerebro$ascular1 re&re'int1 coninutul acestui articol+ ;ste &rodus de hem la aciunea unei en'ime constituti$e 3hemo)igena'a 3K45(B5 e)&resat1 intens 2n creier 6i a unei en'ime inductibile 3hemo)igena'a 3K45(*5+ Sinte'a C4 este reglat1 &rin controlul cantit1ii de substrat dis&onibil% acti$itatea catalitic1 a K4(B 6i e)&resia K4(*+ C4 induce dilatarea arteriolelor &rin cu&larea cu &roteina hem 6i ata6area acestui com&le) la canalele BNCa% m1rind astfel afinitatea canalelor fa1 de ionii de CaBC+ Ulterior are loc cu&larea ionilor la canal 6i acti$area lor% ceea ce duce la hi&er&olari'area membranei &rin trans&ortul ionilor de NC in e)teriorul celulei+ 9n afar1 de aciunea $asodilatatoare% C4 &oate inhiba sau induce at2t &roliferarea% c2t 6i a&o&to'a celulelor $asculare% 2n de&enden1 de condiii+

B?H

A$t!al tatea te#e 9n ultimii ani s(a conturat un nou conce&t al neurotransmiterii ba'at &e &artici&area &osibil1 a unor substane endogene ga'oase+ Conce&tul e)istenei unor semnale ga'oase endogene cu &otenial &osibil de mesageri chimici intercelulari 2si are originea 2n obser$aia efectelor inhibitorii ale $a&orilor de etilen asu&ra cre6terii si de'$olt1rii &lantelor+ =nteresul &artici&1rii unor asemenea semnale chimice al1turi de neurotransmi1torii 6i neurohormonii clasici la reali'area transmiterii de informaii de la o celul1 la alta% a crescut substanial odat1 cu desco&erirea form1rii de o)id nitric 3N45% mono)id de carbon 3C45 6i hidrogen sulfurat 3KBS5 la ni$elul di$erselor esuturi 6i organe animale 6i umane+ Eo$e'ile e)&erimentale &ledea'1 2n fa$oarea &artici&1rii acestor semnale ga'oase ca o noua clas1 de mesageri chimici trans&ortori de informaii biologice inter( 6i intracelulare+ :ceste semnale difer1 de neurotransmi1torii ti&ici &rin fa&tul c1 sunt sinteti'ai de toate ti&urile de celule% nu sunt stocai 6i nici eliberai &rin e)ocito'1 din $e'icule &reformate% nu au rece&tori s&ecifici 6i transmit informaii &rin difu'iune atFt 2n sens anterograd &ostsina&tic cFt 6i retrograd &resina&tic+ CO 2 cunoscut ca ga' to)ic formator de carbo)ihemoglobin1 blocant1 a trans&ortului de 4B 2n esuturi% C4 este considerat din *GGH 2ncoace ca un nou factor endogen ga'os &re$1'ut cu funcii di$erse+ freman Kg 6i Ste$enson EK 3*GDD5 au semnalat c1 C4 re'ult1 din degradarea hemului hemoglobinei sub influena en'imei hemo)igena'a 3K45+ Ulterior s(a constatat c1 e)ist1 trei i'oforme ale K4 3K4(*% K4(B% K4(-5+ Formarea 6i eliberarea de C4 e de&endent1 de coninutul 2n hem% re'ultat din degradarea hemoglobinei 6i de &re'ena hemo)igena'elor 2n a&roa&e toate esuturile 6i organele% e)ce&ie f1cFnd doar hematiile li&site de hemo)igena'1+ /rin urmare% mecanismele care reglea'1 &roducerea de hem celular% $or regla% de asemenea% 6i &roducerea de C4>,D@+ Sinte'a hemului celular este un &roces ce are loc 2n mai multe eta&e% care include atFt elemente mitocondriale c2t 6i cito&lasmatice+ ;ta&a limitant1 a &rocesului este rata de &roducere a acidului delta(amino(le$ulinic din succinil(Co: 6i glicin1% reacie catali'at1 de delta(amino( le$ulinat sinta'1 3:L:S5 ce are loc 2n mitocondrii >B*% ?B@+ :cti$itatea :L:S este strict reglat1 &rin feed(bac" negati$ de hem 6i hemin1 3hem o)idat5+ Metaboli'area en'imatic1 a hemului de c1tre hemo)igena'e se soldea'1 cu cli$area inelului &orfirinic al acestuia &entru a forma cantit1i echimolare de C4 6i bili$erdin1 reductibil1 2n bilirubin1% 2nsoit1 de eliberarea FeBC utili'abil la sinte'a feritinei >-D@+ 3$e'i schema de 0os5

L'$al +a&ea +'7'&#el'& HO , &e(la&ea e@1&e. e HO23 , HO2A Kemo)igena'a(* 3K4(*5 ( i'oen'im1 inductibil1 este un &oli&e&tid format din BDD de aminoaci'i% cu masa molecular1 de -B"Ea+ K4(* este &rioritar sinteti'at1 2n s&lin1 6i ficat 6i are rolul de a elimina hemul &otenial to)ic eliberat din eritrocitele degradate>-D@+ 9n celulele endoteliale a arterei &ulmonare% K4(* e situat1 2n ca$eolele din membrana &lasmatic1+ Ca$eolinele din ca$eole reglea'1 acti$itatea en'imatic1 a K4(*>B-@+ 9n condiii normale% 2n endoteliul $aselor cerebrale% e)&resia K4(* li&se6te >*H%-B%?D%?.@+ ;)&resia K4(* &oate fi indus1 de factorii de stres ca< metalo&orfirinele hemului% metale grele% cito"ine% stres o)idati$% li&ide o)idate>*%I%G%**%*.%BH%BI%BG%-I%-G%?.%,H@+ =nducerea e)&resiei K4(* este reglat1 la ni$elul transcri&iei genei+ La &romotor are loc legarea unor multi&le elemente reglatorii s&ecifice< elemente de r1s&uns la stres% elemente de r1s&uns antio)idant :A;s% 2n asociere cu factorii trascri&ionali redo) sen'iti$i NrfB>?*%?,@% factorii nucleari "a&&a B B?*

3NFLB5 >BD@ 6i :M/c ca element de r1s&uns>BI@+ =nducerea e)&resiei genei K4(* are loc 6i la legarea la ;nhancer bo)% locali'at1 &ro)imal de &romotorul genei% a Leucinei 'ig'ac din familia factorilor de transcri&ie USF* si USFB+>*?@ Kemo)igena'a(B 3K4(B5 uman1 &re'int1 un &oli&e&tid de -*. aminoaci'i% cu masa molecular1 de -."Ea% i'oen'im1 constituti$1 care este e)&resat1 2n condiii homeostatice cu funcia de a scinda hemul &entru a genera C4% fier 6i bili$erdin1 &rintr(o reacie de&endent1 de citocromul /?,H reducta'a3C/A5% cu reducere de N:E/K+ ;)&resia ma0or1 a K4(B a fost de&istat1 2n creier 6i 2n endoteliul $aselor cerebrale>--%-I%-G@+ /artici&1 la reglarea flu)ului sanguin si medierea acti$it1ii neuronale+ K4(* 6i K4(B au un domeniu comun din B? de aminoaci'i ce formea'1 centrul catalitic &entru hem% e)ce&ie f1ce doar un aminoacid+ >-G@ K4(* si K4(B s2nt &roteine membranare ancorate in membrana reticulului endo&lasmatic &rin intermediul ca&1tului C(terminal hidrofob >,B@+ :mbele i'oforme s2nt locali'ate la ni$elul membranei nucleare% ariei cito&lasmatice &erinucleare 6i membranei reticulului endo&lasmatic >?D@+ /re'ena 2n regiunea &romotorului a unui glucocorticoid induce e)&resia genei K4(B >-.@+ Eeci% singurii reglatori cunoscui 2n e)&resia K4(B s2nt hormonii steroi'i+ Aeglarea acti$it1ii catalitice a K4(B difer1 2n funcie de ti&ul de celule 6i esut+ :cti$itatea catalitic1 a K4(B este controlat1 de bilirubin1 &rintr(un feedbac" negati$ >-I@% iar 2n neuroni &oate fi stimulat1 &rin fosforilarea serinei IG% de c1tre "ina'a B >-@+ K4 intracelular cores&unde locali'1rii en'imelor< o)id(nitric(sinta'a 3N4S5% cicloo)igena'a 3C4L5% ceea ce indic1 o comunicare funcional1 2ntre C4% N4 si &rostoglandine+ =n endoteliul $aselor% K4(B este locali'at1 2m&reun1 cu canalele BN Ca>,G@ ce asigur1 controlul circulator cerebral% &rin fa&tul c1 C4 deri$at din K4(B acti$ea'1 canalele BN Ca ceea ce duce la rela)area musculaturii netede $asculare+ Kemo)igena'a(- 3K4(-5 are o acti$itate 6i o e)&resie mai sc1'ut1 la ni$elul creierului+>,*@ eenele ce codific1 sinte'a K4(- sunt &seudogene 6i deri$1 din transcri&ii K4(B 6i nu au funcie semnificati$1 cunoscut1 >*-@+ Ein cele - i'oen'ime ale K4 desco&erite &2na 2n &re'ent% K4(B se conine 2ndeosebi 2n ca&ilarele cerebrale+ /rin iestern blot 2n ca&ilarele cerebrale &roas&1t i'olate a fost detectat1 doar e)&resia genei K4(B >?D@+ =nhibitorii hemo)igena'elor 3metalo&orfirine 6i #n(&roto&orfirina 3#//55% de&rim1 efectele rela)ante ale stimul1rii noradrenergice 6i noncolinergice 3N:NC5 f1r1 s1 afecte'e coninutul 6i aciunile locale ale N4% suger2nd &artici&area C4 ca neurotransmi1tor la reali'area acestor efecte >B%,D@+ Me$an .#!l " lat8& $e&e0&'-a.$!la&e M1rirea concentraiei de CaBC intraneuronal se reali'ea'1 &e B c1i< &rin canale de Ca BC $olta0 de&endente 3feCC5 sau &rin eliberarea din re'er$ele intracelulare 3din reticolul endo&lasmatic5+ =onii de CaBC induc fosforilarea /NC3&rotein "ina'a C5% care acti$ea'1 CNB 3serin "ina'a B5+ CNB duce la acti$area K4(B din membrana reticulului endo&lasmatic 3;A5% care ulterior scindea'1 hemul &entru a genera C4>*B@ 3$e'i Fig+*5+ C4 &oate acti$a guanilil cicla'a solubila 3SeC5 >?@ 6i canalele de NC ( CaBC de&endente + elutamatul este &rinci&alul neurotransmi1tor e)citator im&licat 2n transmisia sina&tic1+ 9n &re'ent se cunosc cinci categorii de rece&tori glutamatergici< NME: 3N(metil(E(as&artat5% "ainat% :M/: 3acid amino(-hidro)i(,metili'o)a'ol(?&ro&ionic5% L(:/? 3L Bamino( ?fosfonobutirat5% :CE/ 3*%- acid dicarbo)ilic trans(*(aminociclo&entan5+ /rimele trei categorii sunt canale ionice ligand de&endente% chiar numele lor fiind dat 2n funcie de agoni6tii care se leag1 selecti$ de ei+ Urm1toarele dou1 categorii sunt rece&tori de glutamat metaboltro&ici cu&lai cu &roteina e >,,@+ Aece&torii glutamai agoni6ti &ro$oac1 r1s&unsuri funcionale 2n celulele cerebrale $asculare endoteliale% care includ< m1rirea acti$it1ii K4% modific1ri 2n &ermeabilitatea endoteliului% am&lificarea form1rii de SA4 3s&ecii reacti$e de 4B5+ B?B

La acti$area glutamatergic1 a K4(B &rin stimularea metaboltro&ic1 a rece&torilor de glutamat are loc< eliberarea de CaB C% acti$area /NC 6i fosforilarea serin IG de c1tre CNB+>?@ Fig+* Sinte'a de C4

: fost sugerat1 ideia ca C4 &oate induce semnale celulare &rin acti$area eM/c% la care &artici&1 6i hemo)igena'a >?.%?H@+ C4 este un acti$ator al eM/c mult mai slab ca N4 >BB%B?%B,@% dar &re'ena unei substane endogene &oate m1ri afinitatea C4 la eC >D%,I@+ Totu6i im&licarea eM/c 2n dilatarea cerebro$ascular1 indus1 de C4 r1mine discutabil1+ 9n $asodilatarea indus1 de C4% eM/c este un factor &ermisi$ iar concentraia acestuia 2n &roces r1m2ne constant1 >B.%-H@+ 9n contrast cu eM/c% s(a demonstrat c1 $asodilatarea indus1 de C4 este mediat1 de acti$area canalelor BNCa % reglate de concentraia C4 6i acti$itatea K4% 4B &artici&1 2n reglare indirect &rin im&licarea sa 2n metabolismul hemului >?%-B%.H@% unde modificarea chimic1 a resturilor de histidin1 induce blocarea canBN Ca% ce indic1 im&ortana ascestui aminoacid si locali'area lui 2n structura canalului >,G@+ C4 acti$ea'1 canalul BNCa % &rin intermediul (subunit1ii car conine un bu'unara6 &entru hem>,.@+ :ta6area hemului duuce la m1rirea sensibilit1ii acestuia &entru ionii de Ca BC >*I@+ 9n celulele musculare netede canalele BNCa s2nt acti$ate la concentraii micromolare a ionilor de calciu >*D@% interaciunea acestora cu canalul induce tran'iia ionilor de NC 2n afar1 urmat1 de hi&er&olari'area membranei celulare care ulterior reduce acti$itatea canalelor de calciu $olta0( de&endente 6i 2n acela6 tim& 6i concentraia ionilor de calciu+ :t2t C4 endogen c2t 6i C4 e)ogen m1resc am&litudinea 6i frec$ena trans&ortului &rin canalele BNCa % &rin cu&larea efecti$1 a ionilor de calciu+>*G@ 9n circulaia cerebro$ascular1 la &urcei% emisiile de C4 interacionea'1 cu alte dou1 deri$ate cu aciune $asodilatatoare N4L 3o)id nitric sinta'a5 6i C4L 3&rostaglandin cicloo)igena'a5+ =nacti$area N4L sau C4L conduce la inhibiia $asodilat1rii indus1 de C4>-*@+ Contribuiile N4 6i &rostaciclinei s2nt &ermisi$e doar la concentraia suficient1 de substrat% 2nainte de inducerea $asodilat1rii de C4+ :ciunile N4 6i &rostaciclina s2nt mediate de &rotein "ina'a e+ dar doar N4 acionea'1 &rin intermeduil eM/c >-H@+ La moment nu a fost determinat1 dac1 aciunea &rotein "ina'a e este legat1 de canBNCa % rianodin rece&tor sau alt mecanism+ E7e$tele 1&'te$t'a&e ale HO < CO , &e(la&ea $ &$!la/ e $e&e0&'-a.$!la&e 9n t #1!l $& +el'& e1 le1t $e Unele date 6tiinifice confirm1 c1 C4 contribuie la reglarea flu)ului sanguin cerebral 2n tim&ul cri'elor e&ile&tice+>.%?-%?G@+ =nhibitorii K4 ( CrM/ 6i Sn// mic6orea'1 &roducia de C4 de c1tre creier 6i reduce dilatarea cerebral1 ca r1s&uns la con$ulsii >?I%?G@+ Cre6terea ra&id1 a &roduciei de C4 2n tim&ul cri'elor e&ile&tice este atribuit1 e)clusi$ K4(B >.%?.@% iar cre6terea B?-

ra&id1 a acti$it1ii en'imatice a K4(B 2n $asculari'area cerebral1 are loc &rintr(un mecanism mediat de glutamat rece&tor+ Cri'ele e&ile&tice a&ar 2n disfuncia $ascular1 cerebral1 &relungit1 caracteri'at1 &rin $asoreacti$itatea redus1 la dilatatori fi'iologici rele$ani% inclusi$ hi&erca&nie 6i bradi"inin1+>?.@ CFnd acti$itatea K4(B este inhibat1 2naintea con$ulsiilor disfuncia cerebral1 $ascular1 se obser$1 imediat du&1 e&isodul ictal 6i se &relunge6te &entru cel &uin B 'ile din &erioada &ostical1 >.%?.@+ 9ns1 la animale cu acti$itatea K4(B intact1% reacti$itatea $ascular1 cerebral1 este redus1 cu B 'ile mai tFr'iu+ >?%-?@ :cti$itateaK4(B este necesar1 &entru o &rotecie &e termen scurt% dar nu este suficient1 &entru &rotecia &e termen lung a $asculari'aiei cerebrale de la efectele negati$e ale cri'elor e&ile&tice% s&re deosebire de K4(* care &oate oferi &rotecie &e termen lung 2m&otri$a disfunciei $asculare cerebrale &ostictale+ CO% a1'1t'+a , 1&'l 7e&a&ea $el!la&8 Se consider1% C4 &oate su&rima a&o&to'a ca urmare a inhib1rii cas&a'elor+ >,%,-%.*@ C4 &oate inhiba &roducerea de c1tre mitocondrii a radicalilor liberi &rintr(o interaciune direct1 cu &roteina hem a lanului de trans&ort a electronilor mitocondriali% sau interacionea'1 cu &-D M:/N 3&-D mitogen(acti$ated &rotein "inase5 sau eM/c+ :cestea fiind c1i de semnali'are care &ot modula a&o&to'a 2ntr(o celul1+ >,-@ :u fost de&istate 6i efecte &ro(a&o&totice ale C4 >,?@+ Se &are c1 abilitatea lui C4 de a su&rima sau de a &romo$a a&o&to'a de&inde de semnalul a&o&totic s&ecific 6i ti&ul de celul1+ =n &lus fa1 de efectele asu&ra a&o&to'ei% C4 &oate afecta circulaia cerebro$ascular1 &rin reglementarea &rolifer1rii celulelor $asculare+ C4 &oate reduce &roliferarea celulelor endoteliale cau'at1 de hi&o)ie &ro$enit1 de la inhibarea &roducerii de f;eF de c1tre musculatura neted1 $ascular1 adiacent1 >-,@+ :ceast1 aciune% la fel &are a fi mediat1 &rin intermediul eM/c% &rin sc1derea obligatorie a unui am&lificator hi&o)ic la hi&o)ie factorul inductibil(*+

B??

Fig B

Ca urmare a traumelor $asculare% &recum 6i a hi&o)iei% C4 su&rim1 &roliferarea musculaturii netede $asculare &rin cre6terea eM/c celular% care acti$ea'1 &-D mitogen(acti$ated &rotein "inase% u&(regulating ca$eolin(*% care &re$ine &roliferarea+ >BB@ S(a demonstrat c1 C4 e ca&abil s1 &romo$e'e &roliferarea celulelor endoteliale micro$asculare+>BB@ :stfel% 2n funcie de condiii% stimulii de fond% 6i de ti&ul s&ecific a celulelor% C4 &oate stimula sau inhiba a&o&to'a 6i &roliferarea celulelor+ B 0l '(&a7 e *+ :braham Ne% Botros FT% Ae''ani A% Aodella L% Bianchi A% eoodman :=+ Eifferential effect of cobalt roto&or&h!rin on distributions of heme o)!genase in renal structure and on blood &ressure in SKA+ Cell Mol Biol 3Nois!(le(grand5 BHHB7?D<DG,8GHB+ >/ubMed< *B.GGB?D@ B+ Bild i+% Kaulica =+ ;L=ST: N;UA4M;E=:+=; CK=M=C: e:#4:S: Ae$+ Med+ Chir+ Soc+ Med+ Nat+% =a6i 8 BHHI 8 $ol+ ===% nr+* -+ Boehning E% Moon C% Sharma S% Kurt Ng% Kester LE% Aonnett ef% Shugar E% Sn!der SS+ Carbon mono)ide neurotransmission acti$ated b! CNB &hos&hor!lation of heme o)!genase( B+ Neuron BHH-7?H<*BG8*-I+ >/ubMed< *?,BI?-D@ ?+ Boehning E% Sn!der SK+ No$el neural modulators+ :nn Ae$ Neurosci BHH-7B.<*H,8*-*+ >/ubMed< *?,BIB.I@ ,+ Brouard S% 4tterbein L;% :nrather g% Tobiasch ;% Bach FK% Choi :M% Soares M/+ Carbon mono)ide generated b! heme o)!genase * su&&resses endothelial cell a&o&tosis+ g ;)& Med BHHH7*GB<*H*,8*HB.+ >/ubMed< **H*,??B@

B?,

.+ Carratu /% /ourc!rous M% Fedinec :% Leffler Ci% /arfeno$a K+ ;ndogenous heme o)!genase &re$ents im&airment of cerebral $ascular functions caused b! sei'ures+ :m g /h!siol Keart Circ /h!siol BHH-7BD,<K**?D8K**,I+ >/ubMed< *BG*,-GB@ I+ Caudill TN% Aesta TC% Nanag! NL% ial"er BA+ Aole of endothelial carbon mono)ide in attenuated $asoreacti$it! follo ing chronic h!&o)ia+ :m g /h!siol *GGD7BI,<A*HB,8A*H-H+ >/ubMed<GI,.,-H@ D+ Col&aert ;;% Timmermans g/% Lefeb$re A:+ =n$estigation of the &otential modulator! effect of bili$erdin% carbon mono)ideand bilirubin on nitrergic neurotransmission in the &ig gastric fundanus+ ;ur 0 /harmacol BHHB7?,I<*II8*D.+ >/ubMed< *B?.?-.?@ G+ E !er B;% Nishimura AN% Lu Sh+ Eifferential e)&ression of heme o)!genase(* in cultured cortical neurons and astroc!tes determined b! the aid of a ne heme o)!genase antibod!+ Aes&onse to o)idati$e stress+ Brain Aes Mol Brain Aes *GG,7-H<-I8?I+ >/ubMed< I.HG.?B@ *H+ ; ing gF% ieber CM% Maines ME+ Bili$erdin reductase is heat resistant and coe)&ressed ith constituti$e and heat shoc" forms of heme o)!genase in brain+ g Neurochem *GG-7.*<*H*,8B-+ >/ubMed< D-.H..G@ **+ Foresti A% Sarathchandra /% Clar" g;% ereen Cg% Motterlini A+ /ero)initrite induces haem o)!genase(*in $ascular endothelial cells< a lin" to a&o&tosis+ Biochem g *GGG7--G<IBG8I-.+ >/ubMed< *HB*,.*-@ *B+ ereener M+% No houre Signaling% iith eas+ The Scientist BHH? *-+ Ka!ashi S% 4mata h% Sa"amoto K% Kigashimoto h% Kara T% Sagara h% Noguchi M+ Characteri'ation of rat heme o)!genase(- gene+ =m&lication of &rocessed &seudogenes deri$ed from heme o)!genase(B gene+ eene BHH?7--. <B?*8,H+ >/ubMed< *,B?.,-,@ *?+ Koc" TE% Nic" KS% :gar al :+ U&stream stimulator! factors% USF* and USFB% bind to the human haem o)!genase(* &ro)imal &romoter in $i$o and regulate its transcri&tion+ Biochem g BHH?7-D-<BHG8*D+ >/ubMed< *,B?B-,H@ *,+ Kosein S% Mar"s eS% Brien gF% Mcelaughlin B;% Na"atsu N+ :n e)tracellular source of heme can induce a significant heme o)!genase mediated rela)ation in the rat aorta+ Can g /h!siol /harmacol BHHB7DH<I.*8,+ >/ubMed< *BB.GID,@ *.+ =mmenschuh S% Aamadori+ eene regulation of heme o)!genase(* as a thera&eutic target+ Biochem /harmacol BHHH7.H<**B*8**BD+ >/ubMed< **HHIG,H@ *I+ gaggar% gK% :+ Li% K+ /arfeno$a% g+ Liu% ;+ S+ Umstot% :+ M+ Eo&ico% and C+ i+ Leffler+ Keme is a carbon mono)ide rece&tor for large(conductance CaBC(acti$ated NC channels+ Uirc$ 5es$ 3in &ress5 *D+ gaggar gK% /orter f:% Lederer ig% Nelson MT+ Calcium s&ar"s in smooth muscle+ :m g /h!siol BHHH7BID<CB-,8CB,.+ *G+ gaggar gK% Leffler Ci% Cherano$ Sh% Tcherano$a E% ; S% Cheng L+ Carbon mono)ide dilates cerebral arterioles b! enhancing the cou&ling of CaBC s&ar"s to CaBC(acti$ated NC channels+ Circ Aes BHHB7G*<.*H8.*I+ >/ubMed< *B-.?-DG@ BH+ Niet'mann T% Samo!len"o :% =mmenschuh S+ Transcri&tional regulation of heme o)!genase( * gene e)&ression b! M:/ "inases of the gNN and &-D &ath a!s in &rimar! cultures of rat he&atoc!tes+ g Biol Chem BHH-7BID<*IGBI8*IG-.+ >/ubMed< *B.-I,.I@ B*+ Ni"uchi e% Ka!ashi N+ Aegulation b! heme of s!nthesis and intracellular translocation of deltaaminole$inulinate s!nthase in the li$er+ Mol Cell Biochem *GD*7-I<BI8?*+ >/ubMed< .IDG*?H@ BB+ Nim K/% iang L% Na"ao :% Nim S=% Murase N% Choi M;% A!ter Si% Choi :M+ Ca$eolin(* e)&ression b! means of &-Dbeta mitogen(acti$ated &rotein "inase mediates the anti&roliferati$e effect of carbon mono)ide+ /roc Natl :cad Sci U S : BHH,7*HB<**-*G8B?+ >/ubMed< *.H,*IH?@ B-+ Nim K/% iang L% ealbiati F+ A!ter Si% and Choi :MN+ Ca$eolae com&artmentali'ation of heme o)!genase(* in endothelial cells+ F:S;B g BHH?7*D<*HDH8*HDG+ >/ubMed< *,BB.B.D@ B?+ Nimura K+ K!drogen sulfide as a neuromodulator+ Mol Neurobiol BHHB7B.<*-8*G+ >/ubMed< *B-GBH,-@ B?.

B,+ Noehler A% Tra!stman Ag+ Cerebro$ascular effects of carbon mono)ide+ :ntio) Aedo Signal BHHB7?<BIG8BGH B.+ Noneru /% Leffler Ci+ Aole of c!clic eM/ in carbon mono)ide induced $asodilation in &iglets+ :m g /h!siol BHH?7BD.<K-H?8K-HG+ BI+ Nron"e e% Boch"o$ fN% Kuber g% eruber F% Bluml S% Furn"ran' :% Nadl :% Binder BA% Leitinger N+ 4)idi'ed &hos&holi&ids induce e)&ression of human heme o)!genase(* in$ol$ing acti$ation of c:M/(res&onsi$e element(binding &rotein+ g Biol Chem BHH-7BID<,*HH.8,*H*?+ >/ubMed<*?,B-HHI@ BD+ La$ro$s"! h% Sch art'man ML% :braham Ne+ No$el regulator! sites of the human heme o)!genase(* &romoter region+ Biochem Bio&h!s Aes Commun *GG-7*G.<--.8?*+ >/ubMed<DB*.-HG@ BG+ Lee /g% Kiang B% Chin B% =!er N% :lam g% Semen'a e% Choi :+ K!&o)ia(inducible factor(* mediates transcri&tional acti$ation of the heme o)!genase gene in res&onse to h!&o)ia+ g Biol Chem *GGI7BIB<,-I-8,-D*+ -H+ Leffler Ci% Fedinec :L% /arfeno$a K% gaggar gK+ /ermissi$e contributions of N4 and &rostac!clin in C4(induced cerebro$ascular dilation in &iglets+ :m g /h!siol BHH,7BDG<K?-B8K?-D+ -*+ Leffler Ci% Nas0letti :% gohnson A:% Fedinec :L+ Contributions of &rostac!clin and nitric o)ide to carbon mono)ide induced cerebro$ascular dilation in ne born &igs+ :m g /h!siol BHH*7BDH<K*?GH8K*?G,+ -B+ Leffler Ci% Nas0letti :% hu C% gohnson A:% Fedinec :L% ial"er N+ Carbon mono)ide and cerebral micro$ascular tone in ne born &igs+ :m g /h!siol Keart Circ /h!siol *GGG7BI.<K*.?*8K*.?.+ --+ Li folti e% =entile A% :braham Ne% fanella :% Canna$o e% Ma''a F% Curro M% Aaciti e% :$ola A% Cam&isi :+ =mmunoc!tochemical locali'ation and e)&ression of heme o)!genase(* in &rimar! astroglial cell cultures during differentiation< effect of glutamate+ Biochem Bio&h!s Aes Commun BHH?7-*,<,*I8,B?+ >/ubMed< *?I..B-G@ -?+ Li folti e% Sacerdoti E% Sangras B% fanella :% Me'entse$ :% Sca&agnini e% Falc" gA% :braham Ne+ Carbon mono)ide signaling in &romoting angiogenesis in human micro$essel endothelial cells+ :ntio)Aedo) Signal BHH,7I<IH?8I*H+ -,+ Liu h% Christou K% Morita T% Laughner ;% Semen'a eL% Nourembanas S+ Carbon mono)ide and nitric o)ide su&&ress the h!&o)ic induction of $ascular endothelial gro th factor gene $ia the , enhancer+ g Biol Chem *GGD7BI-<*,B,I8.B+ >/ubMed< G.*?*?*@ -.+ Liu N% iang L% McCoubre! iN% Maines ME+ Ee$elo&mentall! regulated e)&ression of t o transcri&ts for heme o)!genase(B ith a first e)on s&ecific to rat testis7 control b! corticosterone of the o)!genase &rotein e)&ression+ eene BHHH7B?*<*I,8*D-+ >/ubMed< *H.HIG*B@ -I+ Maines ME+ Carbon mono)ide< an emerging regulator of ceM/ in the brain+ Mol Cell Neurosciences *GG-7?<-DG8-GI+ -D+ Maines ME+ The heme o)!genase s!stem< a regulator of second messenger gases+ :nnu Ae$ /harmacol To)icol *GGI7-I<,*I8,,?+ >/ubMed< G*-*B.-@ -G+ Maines ME+ The heme o)!genase s!stem and its functions in the brain+ Cell Mol Biol BHHH7?.<,I-8,D,+ >/ubMed< *HDIBI??@ ?H+ Mar"s eS% Brien gF% Na"atsu N% Mcelaughlin B;+ Eoes carbon mono)ide ha$e a biological function Trends /harmacol Sci *GG*7*B<*D,8D+ >/ubMed< *D.B,--@ ?*+ Martin E% Ao0o :=% Salinas M% Eia' A% eallardo e% :lam g% Ee ealarreta CM% Cuadrado :+ Aegulation of heme o)!genase(* e)&ression through the &hos&hatid!linositol -("inaseJ:"t &ath a! and the NrfB transcri&tion factor in res&onse to the antio)idant &h!tochemical carnosol+ g Biol Chem BHH?7BIG<DG*G8DGBG+ >/ubMed< *?.DDBD*@ ?B+ Ma! BN% Bhas"er CA% Ba den Mg% Co) TC+ Molecular regulation of ,(aminole$ulinate s!nthase+ Eiseases related to heme bios!nthesis+ Mol Biol Med *GGH7I<?H,8?B*+ >/ubMed< BHG,?,D@ B?I

?-+ Montecot C% Se!la' g% /inard ;+ Carbon mono)ide regulates cerebral blood flo in e&ile&tic sei'ures but not in h!&erca&nia+ Neurore&ort *GGD7G<B-?*8B-?.+ >/ubMed< G.G?BB,@ ??+ Nai" gS% ial"er BA+ Keme o)!genase(mediated $asodilation in$ol$es $ascular smooth muscle cell h!&er&olari'ation+ :m g /h!siol BHH-7BD,<KBBH8KBBD+ ?,+ Ngu!en T% Sherratt /g% /ic"ett CB+ Aegulator! mechanisms controlling gene e)&ression mediated b! the antio)idant res&onse element+ :nnu Ae$ /harmacol To)icol BHH-7?-<B--8 B.H+ >/ubMed<*B-,GD.?@ ?.+ /arfeno$a K% Carratu /% Tcherano$a E% Fedinec :% /ourc!rous M% Leffler Ci+ ;&ile&tic sei'ures cause e)tended cerebral $ascular d!sfunction that is &re$ented b! K4(* o$ere)&ression+ :m g /h!siol BHH,7BDD<KBD?-8KBD,H+ ?I+ /arfeno$a K% Eale! ML% Carratu /% Leffler Ci+ Keme 4)!genase =nhibition Aeduces Neuronal :cti$ation ;$o"ed b! Bicuculline in Ne born /igs+ Brain Aes BHH?7*H*?<DI8G.+ >/ubMed< *,B*BGG,@ ?D+ /arfeno$a K% Neff A: ===% :lonso gS% Shlo&o$ Bf% gamal CN% Sar"aso$a S:% Leffler Ci+ Cerebro$ascular endothelial heme o)!genase< e)&ression% intracellular com&artmentali'ation% and acti$ation b! glutamate+ :m g /h!siol BHH*7BD*<C*G,?8C*G.-+ ?G+ /ourc!rous M% Bada K% /arfeno$a K% Eale! M% Norones S% Leffler Ci+ Cerebro$asodilator! contribution of endogenous carbon mono)ide during sei'ures in ne born &igs+ /ediatr Aes BHHB7,*<,IG8,D,+ >/ubMed< **GIDDDH@ ,H+ A!ter Si% Choi :MN+ Keme o)!genase(*< molecular mechanisms of gene e)&ression in o)!genrelated stress+ :ntio) Aedu) Signal BHHB7? <.B,8.-B+ ,*+ Sca&agnini e% E:gata f% Calabrese f% /ascale :% Colombrita C% :l"on E% Ca$allaro S+ eene e)&ression &rofiles of heme o)!genase isoforms in the rat brain+ Brain Aes BHHB7G,?<,*8,G+ >/ubMed< *B-G-B-B@ ,B+ Schuller Eg% iil"s :% 4rti' de Montellano /A% /oulos TL+ Cr!stal structure of human heme o)!genase(*+ Nat Struct Biol *GGG7.<D.H8D.I+ >/ubMed< *H?.IHGG@ ,-+ Soares M/% Ushe$a :% Brouard S% Berberat /4% eunther L% Tobiash ;% Bach FK+ Modulation of endothelial cell a&o&tosis b! heme o)!genase(*(deri$ed carbon mono)ide+ :ntio) Aedo) Signaling BHHB7?<-B*8-BD+ ,?+ Song A% #hou #% Nim /N% Sha&iro A:% Liu F% Ferran C% Choi :M% 4tterbein L;+ Carbon mono)ide &romotes FasJCEG,(induced a&o&tosis in gur"at cells+ g Biol Chem BHH?7BIG<??-BI8??--?+ >/ubMed< *,BDH-DI@ ,,+ Stahl S+M+ /s!cho&harmacolog! of :nti&s!chotics% ed+ Martin Eunit'% London *GGG% &&+ .( *-+ ,.+ Tang LE% Aong L% Ae!nolds MF% earcia ML% Keinemann SM% Koshi T+ Kaem can bind to and inhibit mammalian calcium(de&endent Slo* BN channels+ Nature BHH-7?B,<,-*8,-,+ >/ubMed<*?,B-?,H@ ,I+ Tulis E:+ Salutar! &ro&erties of hC(* in the cardio$ascular and hematological s!stems+ Curr Med Chem Cardio$asc Kematol :gents BHH?7B<-?-8,G+ >/ubMed< *,-BHID?@ ,D+ freman Kg% Ste$enson EK+ Keme o)!genase acti$it! as measured b! carbon mono)ide &roduction+ :nal Biochem *GDD7 *.D< -*+-D+ ,G+ iilliams S;% iootton /% Mason KS% Bould g% =les E;% Aiccardi E% /eers C% Nem& /g+ Kemo)!genase(B is an o)!gen sensor for a calcium(sensiti$e &otassium channel+ Science BHH?7-H.<BHG-8BHGI+ >/ubMed< *,,BD?H.@ .H+ #hang F% Naide g% iei h% giang K% hu C% Bala'! M% :braham Ne% iang i% Nas0letti :+ Carbon mono)ide &roduced b! isolated arterioles attenuates &ressure(induced $asoconstriction+ :m g /h!siol BHH*7BD*<K-,H8K-,D+ .*+ #hang L% Shan /% 4tterbein L;% :lam g% Fla$ell A:% Ea$is Ag% Choi :M% Lee /g+ Carbon mono)ide inhibition of a&o&tosis during ischemia(re&erfusion lung in0ur! is de&endent on the &-D mitogenacti$ated &rotein "inase &ath a! and in$ol$es cas&ase -+ g Biol Chem BHH-7BID<*B?D8*B,D+ >/ubMed< *B-GG?.,@

B?D

ATEROTROMBOZA Ala Ambros, Leonid Lisii, Svetlana Bobcov, Svetlana Protopop, Radu Tabac Catedra Biochimie 6i Biochimie clinic1 USMF %%Nicolae Testemianu Summary Atherothrombosis Th*r* ar* a lo+ o, mo-.,.ca+.o/0 ./ ar+*r.al 1all ./ a+h*ro0cl*ro0.0) +h* mo0+ .m%or+a/+ .0 +h* %h*/om*/o/ o, +hrom2o0.0. Th* ,orma+.o/ o, +hrom230 .0 -*+*rm./*- 24 +h* ac+.o/ o, +1o 5ro3%0 o, ,ac+or06 +h* ,.r0+hom*o0+a+.c ./-*%*/-*/+ ,ac+or0 703%*r,.c.al *ro0.o/ a/- r3%+3r* o, ,.2ro30 ca%8, +h* 0*co/- 5ro3%-mo-.,.ca+.o/0 ./ hom*o0+a0.06 */-o+h*l.al -40,3/c+.o/, mo-.,.ca+.o/0 ./ ,.2r./ol40.0, -*cr*a0* o, /a+3ral ./h.2.+or0, ./cr*a0* o, 0om* coa53la+.o/ ,ac+or0, %la+*l*+0 h4%*rac+.".+4. E"ol3+.o/ o, m3ral +hrom230 %r*0*/+0 a r.09 ,or c*r*2ral acc.-*/+0, m4ocar-.al ./,arc+.o/, %*r.%h*ral ma/.,*0+a+.o/0 o, .0ch*m.a. Rezumat :/ %a+olo5.a a+*ro0cl*ro+.c; 03/+ </r*5.0+ra+* 3/ =.r -* mo-.,.c;r. local* al* %*r*+*l3. "a0c3lar, c*a ma. .m%or+a/+; ,../- ,ormar*a +rom23l3. m3ral. I/0+alar*a l3. ar* loc 032 ac>.3/*a ,ac+or.lor hom*o0+a+.c. ./-*%*/-*/>. *ro?.3/*a =. ,.03rar*a %l;c.., *@%3/*r*a com%o/*/+*lor </al+ +rom2o5*/* cA+ =. a mo-.,.c;r.lor hom*o0+a?.*. local*- -.0,3/c>.a */-o+*l.al; =. a 0.0+*m3l3. ,.2r./ol.+.c, 0c;-*r*a %o/-*r.. ./h.2.+or.lor /a+3ral., cr*=+*r*a co/c*/+ra>.*. 3/or ,ac+or. a. coa53l;r.., h.%*rac+.".+a+* +rom2oc.+ar;. E"ol3>.a +rom23l3. 0* ma/.,*0+; %r./ acc.-*/+* c*r*2ral*, ./,arc+ m.ocar-.c, .0ch*m.* %*r.,*r.c; -ar %oa+* -*c3r5* =. a0.m%+oma+.c. O0 e$t -!l ;lucidarea mecanismului trombotic 2n &atologia clasic1 modificarea homeosta'iei sanguine+ 6i a factorilor im&licai 2n

Mate& ale , #et'"e Studiul &re'ent este reali'at 2n ba'a anali'ei unor &ublicaii 2n domeniu+ Metoda de lucru const1 2n cercetarea% &rocesarea 6i studiul com&arati$ al materialelor utili'ate+ Mecanismul a&ariiei trombului 2n &atologia aterosclerotic1 im&lica combinarea a dou1 fenomene ce condiionea'1 formarea 6i stabili'area lui< *5 :ciunea factorilor fi'ici< ru&tura &l1cii% curgere turbulent1% ade'iune la substrat7 B5 Modificarea &arametrilor homeostatici< acti$area factorilor &rocoagulani% dereglarea sistemului de fibrinoli'a% inacti$area inhibitorilor etc+ 3= In.tala&ea )'#e'.tat $2 n"e1en"ent8 a t&'#0!l! 9n ma0oritatea ca'urilor% originea trombului este de natur1 mecanic1 ( fisurarea sau ero'iunea &l1cii la ni$elul ca&ului fibros+ 9n re'ultat discontinuit1ii endoteliale% are loc contactarea com&onentelor sanguine cu elemente 2nalt trombogene< centrul necrotic% factor tisular% fibre de colagen% su&rafete cristaline+:cti$area trombocitelor determin1 constituirea trombului mural+ Factorii incriminai 2n ru&tura &l1cii sunt< stare hi&ertensi$1% &re$alena li&idic1 a &l1cii sc1derea re'istenei ca&sulei% a&o&to'a unor celule3 e&iteliale% musculare5 &recum 6i acti$itatea metalo&rotea'ic1 a macrofagelor ( degradarea matricei e)tracelulare fragili'area ca&sulei 3*%*G5+ B?G

La de'$oltarea trombului fi)at de &laca ru&t1 contribue urm1torii factori< locali reolo ici, le ati de su/strat, locali #asoconstrictori, sistemici 3I%G%*?%BB5+ + ,actorii locali reologici /re'ena steno'ei la ni$elul &l1cii determin1 modific1ri cantitati$e 6i calitati$e ale aflu)ului sanguin+ :stfel% la ni$elul steno'ei curentul sanguin &re'inta accelerare inainte si deaccelerare du&a steno'a% fa&t ce determina se&ararea in diferite curente determin2nd fenomenul de h"or"ecarei si recircularea unor 'one din &oststeno'a+ 9n re'ultat% are loc intensificarea interaciunii reci&roce a trombocitelor% la fel 6i cu &eretele $ascular+ Trombii astfel constituii $or a$ea urm1toarea configuraie< ca&ul alb 3bogat 2n trombocite5 cor&ul rosu 3bogat 2n fibrin1 6i hematii5+ + ,actorii legai de substrat Com&onentele mediei $asculare &re'int1 o acti$itate trombogenic1 2nalt1 datorat1 &re'enei fibrelor de colagen 6i 2n s&ecial centrului core% bogat 2n li&ide+ :cestea constituie &remi'a de'$olt1rii 6i fi)1rii aici a trombului+ + ,actori locali vasoconstrictori ;$oluia &l1cii aterosclerotice este insoit1 de modificarea tonusului $ascular% &rin instalarea $asos&asmului determinat de concentraii 2nalte de &roconstrictori+ fasoconstricia local1 $a crea condiii de turbulen1% rata 2nalt1 a forelor de foarfecare% care $or contribui la acti$area local1 a celulelor 6i trombo'1+ :numite substante $asoconstrictoare 3;+T+(*5 sunt si trombogenice% &e cand $asorela)antele 3;EAF% /e=(B5 sunt 6i inhibitori ai agreg1rii trombocitare+ Trombo)an :(B 3factor al agregarii &lachetare5 eliberat de trombocite are un efect &uternic $asoconstrictor+ + ,actorii sistemici Statutul &rocoagulant este determinat inclusi$ de &re'ena cantit1ilor m1rite de e&inefrin1+ ;&inefrina este un acti$ator trombocitar indirect% 2n asociere cu ali factori+ =ncidena infarctului miocardic acut% a morii subite 6i a accidentelor $asculare cerebrale arat1 o $ariatie circadian1 cu cre6tere im&ortant1 2n &rimele ore ale dimineii% cand &redomin1 stimularea simpatoadrener ic$

B,H

A= M'" 7 $8& )'#e'.tat $e ;ro'iunea &l1cii 6i &re'entarea substratului tromboacti$ e$oluea'1 s&re formarea trombului doar 2n condiiile unei st1ri &rocoagulante 6i a unui sistem fibrinolitic defect+ Statusul normal fi'iologic litic &o'iti$ 2m&iedic1 de'$oltarea formaiunii trombotice+3*G5 Trombo'a este re'ultatul a&ariiei mai multor modifc1ri 2n homeosta'ia local1< a) dis"unc*ia endotelial! /) modi"icri ale sistemului "i/rinolitic! c) creterea con*inutului unor "actori ai coa ulrii! d) scderea in3i/itorilor naturali! e) 3iperacti#itatea trom/ocitar a= D .7!n$/ a en"'tel al8 este desemnat1 dre&t r1s&unsul la in0urie al endoteliului% a$2nd dre&t consecin1 &ierderea total1 sau &arial1 a rolului deinut 2n meninerea echilibrului sanguin+ Manifest1rile &rimare ale acestui fenomen sunt &ierderea 2n$eli6ului &roteoglicanic e)tern% ce 2m&iedic1 ade'iunea tronbocitelor la &eretele $ascular+ Secundar se remarc1 alterarea sistemului de sinte'1 al celulei+ Manifest1rile disfunciei endoteliale< eliberare /eB sinte'1 N4 defecte ale trombomodulinei sau a acti$atorului tisular al &lasminogenului3t(/:5 &roducereJeliberare /:= sinte'aJ eliberare endotelin1 &roducere TF $iF sinte'a /:F (etabolismul -$idului .itric Cunoscut deasemeni sub denumirea de endot3elium deri#ed relaTin "actor 3;EAF5% re&re'int1 un mediator de im&ortan1 cardinal1 2n reglarea tonusuilui $ascular+ N4 este un ga' li&ofil sinteti'at 2n celule endoteliale% cu o &erioad1 scurt1 de 2n0um1t1ire% cu rol 2n reglarea acti$it1ii &lachetare% musculare netede 6i endoteliale+ -$idului .itric n homeostaza cardiovascular are rol/ ) #asodilatator ( scade re'istena &eriferic1 rela)2nd musculatura neted17 ) antiproli"erati# ( 2m&iedic1 remodelarea $ascular1 ( inhib1 &roliferarea 6i migrarea celulelor musculaturii netede7 ) antiin"lamator(inhib1 adghe'ia 6i migrarea monocitelor7 ( antia re ant( inhib1 adhe'ia 6i agegarea trombocitelor7 ) antiatero en(aciune antio)idant1 3,%BD%BH %?%*-5+ NO . nta+a 3N4S5 re&re'int1 o en'ima N:E/K de&endenta% utili'ea'a un substrat L( :rgina% &roducFnd N4 6i citrulin1+ ;n'ima este acti$1 2n stare fosforilat1% 2n &re'ena ionilor CaBC 6i a calmodulinei+ 9n &atologia aterosclerotic1 en'ima este inhibat1 de &re'ena unor o)i'i( li'ofosfatidilcolina 3L/C5 si I(o)ocolesterol ( com&u6i identificai 2n com&onena LEL(ului o)idat+ :mbii com&u6i inhib1 fosforilarea en'imei 2n &o'iia S;A **II+ L/C blochea'1 cascada de fosforilare indus1 de aciunea histaminei &rintr(un mecanism Ca BCde&endent+ I( o)ocolesterolul inhib1 reaciile de fosforilare a S3os"oinositide 4inase si fTtracelular re ulated 4inase 3cascada histaminic15 inhibFnd astfel acti$itatea N4 sinta'ei 6i fosfoli&a'a : B citosolic1 3c/L:B im&licat1 2n sinte'a de acid arahidonic(&recursor al &rostacilinei5 >*D%D@ 3fig+*5+

B,*

F ( 3= A$t - tatea CaAD "e1en"ent8 a NO . nta+e , $PLAA :cti$itaea antiagregant1 a o)idului nitric se manifesta &rin blocarea eliber1rii intra&lachetare a &hos&holi&idelor 2n sinte'a Trombo)anului :B 3im&licat 2n ade'iunea &lachetar15 totodat1 N4 acti$ea'1 &rin intermediul ceM/ &rotein "ina'a C care determina acti$area &rotein "ina'ei 3&"?I5 &lachetare acti$area inositol trifosfat ,(monoestera'ei% astfel diminuFnd concentraia de inositol *%?%,(trifosfat% blocarea eliberarii de CaBC cu inhibarea acti$1rii &lachetare 3?5+ Trombomodulina3TM5 este o glico&rotein1 transmemranar1 a celulei endoteliale% com&usa din . domenii epidermal robt3 "actordfj7)) li4e% o sec$en1 SerJTrh 6i un scurt fragment cito&lasmatic+ Trombomodulina re&re'int1 un rece&tor de inalt1 afinitate &entru trombin1+ La fi)area acesteia &e domeniile ;eF ,(. are loc formarea com&le)ului trombin( trombomodulin1 cu rol 2n acti$area Sroteinei U! res&ecti$ descomunerea &roteolitic1 a factorilor coagul1rii f===%f=% f+9n re'ultatul afect1rii endoteliale are loc sc1derea ca&acit1ii de formare a com&le)elor trombin(trombmodulin1 >*I@+ Cre6terea dis&onibilit1ii de ,actor Tisular 3FT5 ( glico&rotein1 membranar1 e)&rimat1 &e su&rafaa endoteliocitelor 3BG5( determin1 interaciunea cu Ff== &lasmatic% res&ecti$ acti$area c1ii e)trinseci de coagularea cu acti$area factorului L< Lin La3*,%*G5 totoadat1% are loc acti$area F=L din calea intrinsec1 de coagulare 6i constituirea microtrombulului+ ;ndoteliul $ascular asigur1 secreia inhibitorului &entru TF( T, 0ath'ay )nhibitor$ :cesta inhib1 coagularea &rin inacti$area FT+ 9nsu6i TF/= este inhibat 3.H(IHM5 de &re'ena 2n s2nge a li&o&roteinelor+ M1rirea concentraiei de li&o&roteine% determin1 sc1derea coninutului de TF/= liber% fa$ori'2nd fenomenul de coagulare+ 0%, 3factorul acti$ator al &lachetelor5 este o alchil(B(acetil(-(f(glicerol f(ino'itid colin1 sinteti'at1 2n endoteliu% cu rol 2n stimularea secreiei% agreg1rii trombocitare &recum 6i ade'iunii neutrofilelor la stratul endotelial+ 9n aterosclero'1 % stimularea endoteliocitelor cu trombin1 3de0a e)istent15% bradi"inin1% histamin1% leucotriene m1resc rata secretiei acestui factor 3BG% B,5+ ,actorul von 1illebrand (v1," element im&ortant al statutului &rotrombotic( media'1 ade'iunea trombocitelor la stratul subendotelial &recum 6i agregarea &lachetar1+ /re'ena focarului inflamator este 2nsoit1 de screia stimulilor inflamatori locali =L(*% TNF(% li&o&oli'aharide+ Celulele endoteliale &ot secreta $iF cu rol &rotrombotic sub aciunea stimulului inflamator% sau a LEL(ului o)idat 3B,5+

B,B

F ( A=Man 7e.t8& ale " .7!n$/ e en"'tel ale 0= M'" 7 $8& le . .te#!l! 7 0& n'l t $2acti$itatea sistemului fibrinolitic 2n aterosclero'1 &re'int1 diferite modific1ri% care &ot e$olua s&re generarea statusului &rotrombotic 6i e$entual s&re formarea trombului+ Con$ertirea &lasminogenului 2n &lasmin1 este asigurat1 de aciunea a doi com&oneni &lasmatici< acti$atorul tisular al &lasminogenului3t/:5 6i uro"ina'a s&ecific13u/:5+ :cti$atorul ma0or constituie t(/:( serin&rotea'1 sinteti'at1 2n celulele endoteliale% ,H"E:% &erioada de 2n0um1t1ire ,3*I%*.5+ 9n &lasm1 DHM t(/: formea'1 un com&le) cu inhibitorul s1u /:=(*% fiind eliberat+ /:=(* este 2n mod fi'iologic secretat de c1tre celulele he&atice% celulele musculare netede ale $aselor% adi&ocite 6i trombocite+ 9n condiii &atologice celulele endoteliale &ot s1 &roduc1 /:=(*% 2n condiiile acti$1rii de c1tre cito"ine inflamatorii% TNF3B,5+ Totodat1 este menionat1 ca&acitatea adi&ocitelor3esutul adi&os $isceral5 de a secreta /:=(*3**5+ C&e,te&ea a$t - t8/ TAFI 1la.#at $e :inhibitorul fibrinoli'ei acti$at de trombin15 (&rotein1 seric1 sinteti'at1 2n he&atocit% identificat1 dre&t &rocarbo)i&e&tida'a U A+ /roteina inacti$1 interacionea'1 cu com&le)ele trombin(trombomodulin transform2ndu(se 2n carbo)i&e&tida'a B+ :cti$itatea antifibrinolitic1 se manifest1 &rin eliminarea de'acti$area situsurilor de &e molecula de fibrin1 ce &ermit recunoa6terea acesteia de c1tre &lasmin1+ Aolul inhibitorului 2n &atologia ateromatoas1 se manifest1 &rin inhibarea fibrinoli'ei sub influena concentraiei m1rite de trombin13*.5 $="= A1l 7 $a&ea $'n$ent&a/ e !n'& 7a$t'& "e $'a(!la&e , .$8"e&ea n) 0 t'& l'& nat!&al ;ste remarcat1 cre6terea $alorii unor factori de coagulare ca< fibrinogenul% Ff==% Ff===% F=L% FL% aflai 2n stare acti$1 2n s&aiul &lasmatic+ Mediatorul res&onsabil de inducie este =L(.( desemnat dre&t factor de risc 2n aterosclero'1+ =L(. este &rodus1 &re&onderent 2n esutul adi&os% argument2nd &re'ena unui sindrom inflamator metabolic+ Ma0orarea concentraiei de =L(. este &ro&orional1 cu gradul de obe'itate+ Mecanismul de aciune se manifest1 &rin stimularea indirect1 a he&atocitelor 6i secreia &roteinelor de fa'1 acut1( fibrinogen% ha&toglobine% &roteina C reacti$1% a moleculelor de ade'iune 6i factorilor sus enumerai 3BD%BG%**5+ Concentraii cores&un'1toare ale =L(*%=L(.% =L(*H 6i CA/3U reacti# protein5 sunt considerate factori de instabilitate a &l1cii% conduc2nd s&re fisurarea ateromului 6i a&ariia manifest1rilor cardio$asculare acute3B%B?% BI% B.% B*5+ Ee menionat c1 anticoagulantul natural de ordin ma0or este 3eparina+ 9n &atologie se 2nregistrea'1 cre6terea re'istenei la he&arin13secreie trombocitar1 de /F? antihe&arinic5% totodat1 sc1derea ni$elului ei &lasmatic+ Eisfuncia endotelial1 &re'ent1 2n anumite &oriuni ale sistemului $ascular are dre&t consecin1 &ierderea stratului non(ade'i$ de 3eparan)sul"at 3BD%BG5+ B,-

e= H 1e&a$t - tatea t&'#0'$ ta&8 :gregarea &lachetar1 este e$enimentul(cheie 2n constituirea trombului inde&endent de origine7 &remi'a aterosclerotic1 com&ort1 modific1ri im&ortante la ni$elul acestui sistem< Modific1ri &lachetare cardinale sunt< ( cre6terea ade'i$it1ii cu sau f1r1 defecte moleculare7 ( hi&eragregare cu mediatori agregani7 ( agregare oca'ional17 ( hi&ersecreie7 ( am&lificarea &onderii (anti&lasminei &lachetare7 (sc1derea antitrombinei === ( diminuarea concentraiei gama glutamil transfer'ei7 (eliberare accelerat1 de /eFB% /e;% TL:B7 (defect de trans&ort al gluco'ei &rin membran17 (alterarea fosfoli&idelor membranare7 (scurtarea duratei de $ia1+ Stresul o)idati$% element caracteristic al &atologiei% determin1 &rocese o)idati$e ale LEL &lasmatice gener2nd LELo)idat% concomitent sub actiunea *B(li&oo)igena'ei are loc ransformarea acidului arahidonic3::5 2ntr(un deri$at acti$ *B(hidro&ero)i 8eicosatetraenoic 3K&;T;5+ :ce6ti radicali sunt cau'a acti$1rii c/L:B% &rin fosforilarea &roteinei &-DM:/N 3com&onent1 a sistemului de eliberare a :: din fosfoli&idele membranare5+ Concentraiile 2nalte de :: e$oluea'1 2n direcia form1rii unui metabolit &rocoagulant T):B+3.5+ E-'l!/ a t&'#0!l! =m&ortana &rocesului trombotic 6i a consecinelor sale este $ariabil1+4 deosebit1 atenie este acordat1 form1rii trombului luminal oclu'i$% ce se manifest1 sim&tomatic &rin infarct de miocard% accidente cerebrale% ischemie &eriferic1+ Trombii murali neoclu'i$i sunt incor&orai 2n interiorul &l1cii% contribuind la de'$oltarea ei% sau sunt antrenai 2n &rocese de emboli'are gener2nd necro'e 2n esuturile distale3*5+ C'n$l!+ Formarea trombului este un fenomen multifactorial7 statusul &rocoagulant este generat de modific1ri multi&le ale &arametrilor homeostatici% &remi'a instal1rii structurii trombotice fiind re&re'entat1 de fenomenul fi'ic de ru&tur1 a &l1cii+ ;ste de menionat cre6terea concentraiei unor factori ai coagul1rii 6i a mediatorilor inflamatori+ Un rol deosebit 2n aterotrombo'1 2l are defectul sinte'ei de N4% 2ntruc2t acesta deine roluri chee 2n inhibiia &roceselor de agregare% inflamie% &roliferare 6i $asoconstricie+ ;lementul res&onsabil 2n &atologie este LEL(ul modificat% care &rin aciuni defectuoase asu&ra endoteliului determin1 &ierderea stratului non( ade'i$ &rotector% cre6terea concentraiei de &rocoagulani 6i inhibitori ai fibrinoli'ei+ Aeali'area com&le)1 a fenomenelor menionate e$oluea'1 s&re modific1ri ire$ersibile ale $aselor% a&ariia accidentelor cerebrale% infarct miocardic+ B 0l '(&a7 e *5Bauters Christo&he< /h!sio&atologie de l:therosclerose7 K&ital Cardiologiue% Lille% BHH-%*(*?+ B5 Caligiuri eiuse&&ina< Ale de limmunit dans lath roscl rose et dans les s!ndromes coronariens aigus% BHH?% $ol nr+B *I,(*IG+ -5 Ca$elier Clara< :&oli&o&&rotein :*% transcitosis through aortic endothelial cells% Eissertation for the degree of Eoctor of Sciences%BHH.% ,(*H+ ?5 Chudi" :nita< Nitric o)ide% its role and molecular mechanisms of action in blood &latelets and the influence and side(effects of the e)ogenous N4 inhalation thera&! on hemostasis7 Ae$ie :rticle %*GGG% IG?(IGD+

B,?

,5 Coo"e gohn< Flo % N4% and atherogenesis7 Uni$ersit! School of Medicine% Stanford% C:% BHH- % $ol+-% I.G+ .5 Coulon Laurent< L efect d un hidro)i&ero)id li&idiue et des LEL o)ides% sur les en'imes im&liue dans la liberation du acide arahidonic dans les &hosfoli&ides memranaires% BHH?% *?(I-+ I5 Eahmanin 4mar% Belcaid :mal% 4uafa el :'ou'i% Er Ka!at el Kami= < Mecanisme de latherosclerose%BHH,% *HD(**H+ D5 Ea$id(Eufilho Moniue% ;lisabeth Millan$o!e(fan Brussel% Francine Aendu< ;ndothelial trombomodulin induces CaBC signals and N4 s!nthesis through e&idermal gro th factor rece&tor "inase and calmodulin "inase% BHH,% *(*H+ G5 Eobre eratiela<:terosclero'a 6i regresia &l1cii de aterom% Uni$ersitatea 4radea% BHH-%*(? *H5 Eurie' /atric"< Metabolic S!ndrome% t!&e == Eiabetes and :therosclerosis7 =nstitut /asteur% Lille% France% BHH. +*(?+ **5 Kermans Cedric <Sindrome metaboliue et K!&ercoagulabilite% BHH.% ***(**D =ntroducere+ *B5 Komeister gon< The Cholesterol K!&othesis of :therogenesis from a Translational Aesearch fie &oint% BHHD% G(-?+ *-5 Filimon Sil$ia< Eisfunctia endoteliala si glicometabolica la bolna$ii cu infarct miocardic $echi% sub inf"uenta tratamentului hi&oli&emiant7 Te'1 de doctor 2n medicin1% BHH.% ?(.% *H(**?5 eherasim L+< :terosclero'a7 Medicin1 =ntern1+ Boli cardio$asculare si metabolice%BHH?% $ol B &+,G*%,??+ *,5 eregor! h+ K+ Li&% :ndre E+ Blann< Thrombogenesis and fibrinol!sis in acute coronar! s!ndromes% =m&ortant facets of a &rothrombotic or h!&ercoagulable state% BHH-% .?-( .?G+ *.5 L autaud /% Kernando C< Fibrinol!se(thrombose% BHH*% *(I+ *I5 Lisii Leonid< Kemosta'a si fibrinoli'a7 Biochimie Medical1 ,.G+ *D5 Millano$oie($an Brussel% ;lisabeth%:nnie Brunet% falerie Eec"ert% Francine Aendul< L!so&hos&hatid!lcholine and I(o)ocholesterol modulate CaBC signals and inhibit the &hos&hor!lation of endothelial N4 s!nthase and c!tosolic &hos&holi&ase7 BHH?% ,--(,-G+ *G5 Mo0ca Stegnar< :therothrombosis(/athogenesis of cardio$ascular disease7 BHH*%fol *No B% ***( **.+ BH5 Ni"olaus Mar)< ;ndothelial d!sfunction and cardio$ascular disease 8 the lull before the storm% Ulm% eerman!7 BHHI%DB(D-+ B*5 Aousseau) g < Biochimie metaboliue% notions de &athologie li&idiue7 Cours B( $ersion%BHH-% *(-I+ BB5 Serban C+ < ;$oliti$itatea le'iunilor aterosclerotice%BHHD% *( **+ :ctualitati+ B-5 Strauss iilliams% =ree M+ <Molecular characterisation of atherosclerosis% BHHI% *(I+ B?5 Subodh ferma < :terosclerose% inflamation et e$eniments cliniues% BHH?% ,(**+ B,5 tirban :lin% Monica Negrean% Simona /etrule< Eisfuncia endotelial1 8 Leg1tura 2ntre insulinore'isten1% diabet 'aharat 6i :terosclero'17 BHH?% *(*B+ B.5 Tare" Bouhali< Ladi&onectine un modulateur du risue de maladie coronarienne7 BHH.% *(*I+ BI5 Tedgui :+et #+ Mallat <=nflamation et :therosclerose% BHH?% **(*I+ BD5 Ulutin 4rhan< The &atogenesis and laborator! findings from laborator! stand&oint7 =stanbul Uni$ersit!%BHHH% ?,(?D+ BG5 Ulutin 4rhan N< The Aelationshi& of Kaemostatic S!stem to the fessel iall% Thromboembolism% BHHB7 I(BG+

B,,

INFLUENA POLIZAHARIDELOR SULFATATE DIN SPIRULIN ASUPRA STRESULUI O?IDATIV LA OBOLANI N NORM I HEPATIT TO?IC Valent n G!"!#a$% Vale& ! R!" $% Ol(a Ta(a" !$% Ol(a t9&0a% L l a An"&'na$)e Laborator Biochimie USMF aNicolae Testemianu% =nstitutul de Microbiologie 6i Biotehnologie : AM A0.t&a$t )nfluence of cianobacterium sulfatated polysaccaharides on o$idative stress in normal rats and to$ic hepatitis Sul&hatated &ol!saccharides from :pirulina platensis 3/SS5 administered &er os in dose of *B, mgJ"g in normal &h!siological conditions caused &re$ailing &roo)idant changes of the o)idant(antio)idant balance+ CCl? into)ication leaded to an e)cessi$e increase in the le$el of h!dro&hobic li&ids &ero)idation &roducts and to a decrease of &olar li&ids &ero)idations &roducts% hich sho ed the se$erit! of the li$er disease &rocess+ /SS in CCl ? into)ication contributed to the enhancement of the &roduction of the final L/4 &roducts trienic(con0ugates and their &redecessor malonic dialdeh!de% and to the strengthening of antio)idant s!stem% hich as a an ada&ti$e(com&ensator! res&onse to the o)idati$e stress+ Re+!#at /oli'aharidele sulfatate din s&irulin1 3/SS5 la administrarea &er os 2n do'1 de *B, mgJ"g 2n condiii fi'iologice normale &ro$oac1 modific1ri &redominant &roo)idante asu&ra echilibrului o)idant(antio)idant+ =nto)icaia cu CCl? conduce la cre6terea e)cesi$1 a ni$elului &rodu6ilor &ero)id1rii li&idelor neutre 6i diminuarea &rodu6ilor finali ai &ero)id1rii fosfoli&idelor &olare% fa&t ce indic1 la gra$itatea &rocesului &atologic 2n ficat+ /SS 2n into)icaia cu CCl ? contribuie la intensificarea &roceselor de formare a &rodu6ilor finali 8 trienelor con0ugate 6i a &redecesorului lor 8 dialdehidei malonice% &recum 6i la fortificarea com&artimentului anto)idant fa&t ce &oart1 un caracter ada&tati$(com&ensator la aciunea stresului o)idati$+ A$t!al tatea /oli'aharidele sulfatate e)trase din biomasa cianobacteriei :pirulina platensis 3/SS5 re&re'int1 ni6te com&le)e &olianionice locali'ate &e su&rafaa e)tern1 a membranelor celulare 6i 2n s&aiul e)tracelular+ Com&le)itatea structural1 a &oli'aharidelor are la ba'1 com&o'iia mono'aharidic1% $ariate forme i'omerice 6i ti&uri ale leg1turilor glico'idice% structura tridimensional1 a moleculelor+ Funciile cunoscute &rinci&ale ale &oli'aharidelor sulfatate sunt cele de barier1 tisular1% ade'iune celular1% de &rotecie contra agenilor &atogeni% &recum 6i cea de re'er$or al factorilor de cre6tere+ Multi&le studii au &us 2n e$iden1 efectele anti$irale% antitumorale% antiinflamatoare% anti&roliferati$e% antio)idante etc+ ale &oli'aharidelor sulfatate din microalge >B% .% D@+ 9n literatura de s&ecialitate au a&1rut recent informaii des&re aciunea antio)idant1 a &oli'aharidelor din biomasa unor cianobacterii 6i microalge% cea mai cercetat1 6i $alorificat1 biotehnologic fiind cianobacteria :pirulina platensis >.@+ /oli'aharidele sulfatate din s&irulin1 demonstrea'1 &ro&riet1i antio)idante care se manifest1 &rin 2ntFr'ierea iniierii reaciilor de o)ido(reducere cu formarea de radicali liberi+ ;fectele antiradicalice sunt reali'ate &rin mecanismele de reducere a radicalilor formai 6i 2n s&ecial% a celor hidro)il% care sunt cei mai maligni din s&eciile reacti$e de o)igen >,@+ :cest mecanism a fost utili'at 2n tehnologiile de obinere 6i &1strare a uleiurilor >D@+ :ntio)idanilor% ca sistem nes&ecific de &re$enire a multor boli% li se acord1 un loc deosebit% ei acion2nd &rin meninerea mecanismelor de reglare a echilibrului o)idant( antio)idant% &ermiFnd organismului s1 lu&te 2n $ariate situaii &atologice% limitFnd le'iunile 6i ne&ermiFnd e)tinderea lor+ Sub influena diferitor factori e)o( 6i endogeni funcionarea sistemului de &rotecie antio)idant1 3/:45 &oate fi &erturbat1% ceea ce conduce la de'$oltarea unei reacii B,.

&atofi'iologice nes&ecifice 8 sindromul de &ero)idare+ :cesta are loc la metaboli'area CCl ? 2n sistemul monoo)igena'ic microsomal al ficatului cu formarea radicalilor CCl- 6i CCl-4B care interacionea'1 cu moleculele aci'ilor gra6i iniiind /4L >?% **@+ Tetraclorura de carbon 3CCl?5 &oate &1trunde 2n organism 2n urma &olu1rii atmosferei sau &rin into)icaii &rofesionale reacionFnd cu aminele sau &roteinele% 2n urma acestui &roces re'ultFnd radicali liberi+ 4)idarea &ero)idic1 a li&idelor cu radicali liberi dereglea'1 funcionarea sistemelor membranare ale celulei% &ro$oc2nd cre6terea &ermeabilit1ii lor% fiind considerat1 ca un mecanism uni$ersal al le'iunilor celulare la ni$el membranar >?@+ Studierea mecanismelor de aciune a substanelor biologic acti$e de origine cianobacterian1 sau algal1% 6i anume a &oli'aharidelor sulfatate 3/SS5% &re'int1 un interes deosebit 2n $ederea utili'1rii lor 2n medicin1 2n calitate de &re&arate &oli$alente% ele a$Fnd roluri foarte im&ortante 2n acti$itatea $ital1 a organismelor+ S$'1!l studiului a fost de a cerceta influena &oli'aharidelor sulfatate e)trase din biomasa cianobacteriei :pirulina platensis la administrarea enteral1 asu&ra &roceselor de o)idare &ero)idic1 6i sistemului de &rotecie anti&ero)idic1 2n norm1 6i 2n he&atita to)ic1 e)&erimental1+ Mate& ale , #et'"e ;)&erienele au fost efectuate &e -B 6obolani aduli f1r1 &edigiu cu masa cor&oral1 cu&rins1 2ntre **H 6i B-H g care au fost di$i'ai egal 2n urm1toarele gru&e< *5 gru&a(martor7 B5 6obolani &ractic s1n1to6i% c1rora li s(a administrat enteral /SS7 -5 6obolani cu he&atit1 to)ic1 e)&erimental17 ?5 6obolani cu he&atit1 to)ic1 e)&erimental1 c1rora li s(a administrat enteral /SS+ eru&a martor a fost 2ntreinut1 la un regim obi6nuit alimentar de $i$ariu+ /SS a fost administrat &eroral 'ilnic sub form1 de b1utur1 2n do'1 ma0orat1 de *B, mgJ"ilocor& di'ol$at 2n BH ml bulion de $it1 tim& de -, 'ile+ Ke&atita to)ic1 a fost modelat1 &rin administrarea iJm a sol+ ,HM CCl? di'ol$at 2n ulei de m1sline 2n do'a de * mlJ"ilocor& bis1&t1mFnal tim& de -, 'ile+ La finalul e)&erienei animalele au fost sacrificate sub narco'1 u6oar1 cu eter etilic+ Materialul biologic 8 s2ngele &eriferic de la 6obolani% a fost &rele$at 2n e&rubete curate de unic1 folosin1+ Serul sang$in a fost obinut &rin centrifugarea sFngelui &eriferic &rele$at f1r1 anticoagulant la -HHH(?HHH turJmin tim& de *H minute+ Eu&1 centrifugare serul sanguin a fost transferat 2n e&rubete curate de unic1 folosin1 de ti& ;&endorf 6i a&oi &1strat la frigider la C ? C &Fn1 la finisarea e)&lor1rilor+ =ntensitatea o)id1rii &ero)idice a li&idelor a fost a&reciat1 &rin determinarea &rodu6ilor iniiali ai o)id1rii &ero)idice a li&idelor 8 dienelor con0ugate 3EC5% intermediari sau secundari ( cetodienilor 3CE5 6i teriari sau trienelor cu&late 3TC5 de ti&ul ba'elor Schiff% &recum 6i a dialdehidei malonice 3E:M5 6i a o)idului nitric 3N45+ /rodusele de o)idare a li&idelor 3/4L5% 2n s&ecial% cei care conin gru&ele carbonilice% &ot interaciona cu aminogru&ele diferitor substane 3fosfol&ide% aminoaci'i% &roteine 6i al+5% formFnd com&u6i de ti&ul ba'elor Schiff+ Ultima gru&1 de substane constituie ba'a li&ofuscinelor 3ceroidului5% care sunt marcherii nemetaboli'ai ai &roceselor distrofice ale celulelor+ Eo'area &rodu6ilor iniiali ai o)id1rii &ero)idice a li&idelor 8 EC% CE 3intermediari5 6i TC 3teriari5 s(a efectuat &rin &rocedeul descris de pw\[\_ZT r+k+% et al+ >*-@+ Concentraia lor a fost e)&rimat1 2n unit1i con$enionale la * ml ser sanguin+ E:M s(a do'at &rin reacia clasic1 cu acid tiobarbituric >G@% iar ni$elul &rodusului final al N4(nitritului a fost estimat &rin &rocedeul >*?@+ Starea sistemului de &rotecie anti&ero)idic1 3S/:5 2n serul sang$in a fost a&reciat1 du&1 acti$itatea antiradicalic1 3::A5 >B,*@% concentraia carno'inei >I@% cerulo&lasminei >*H@+ ;$aluarea statistic1 a indicilor biochimici s(a efectuat cu a0utorul criteriului &arametric t( Student cu $eridicitatea mai mic1 de H%H, 3& c H%H,5+ Cercetarea a fost a&robat1 de Comitetul de etic1 2n cercetarea biomedical1 a USMF Nicolae Testem1anu+

B,I

Re+!ltate , " .$!/ Ae'ultatele cercet1rii sunt &re'entate 2n tabele *(-+ :nali'a datelor e)&use 2n tabelul * demonstrea'1 &re'ena unor modific1ri $eridice ale &rodu6ilor ne&olari% hidrofobi% iniiali ai o)id1rii &ero)idice a li&idelor neutre 8 dienelor con0ugate 3EC5% intermediari sau secundari 8 cetodienelor 3CE5 6i teriari sau trienelor con0ugate 3TC5 3fa'a he)anic15 6i ale dialdehidei malonice &ractic 2n toate gru&ele studiate+ :stfel% la administrarea /SS 3gru&ul B5 are loc cre6terea statistic $eridic1 fa1 de gru&ul martor a ni$elului EC 3& c H%H,5% CE 3& c H%HH*5 6i TC 3& c H%HH*5+ =nto)icaia cu CCl? 3gru&ul -5 la fel conduce la cre6terea e)cesi$1 a coninutului de EC% CE 6i TC+ Combinarea CCl? cu /SS 3gru&ul ?5 &ractic contribuie la normali'area com&u6ilor iniiali 8 EC% dar menine la $alori s&orite coninutul de CE 6i TC% care% totu6i erau mai &uin &ronunate 2n com&araie cu gru&ul B de studiu c1rora li s(a administrat /SS+ Ni$elul ME: a crescut $eridic 2n toate gru&ele% mai e$ident 2n gru&ul ? 3cu CDIM fa1 de martor5+ Tabelul * =nfluena &oli'aharidelor sulfatate asu&ra coninutului de &rodu6i ne&olari% hidrofobi ai &ero)id1rii li&idelor 8 diene con0ugate 3EC5% cetodiene 3CE5 6i triene cu&late 3TC5 2n fa'a he)anic1 6i ni$elul dialdehidei malonice 2n serul sang$in la 6obolani 2n norm1 6i la into)icaia cu CCl?+ EC iniiale% CE intermediare TC teriare% ME:% f+he)anic1 f+ he)anic1 f+ he)anic1 3m"molJl5 3un+Jcon$+5 3un+Jcon$+5 3un+Jcon$+5 *+Martor H%,DBH%HH%B*GH%H* H%*-HH%HB *H%HH%,I 3*HHM5 3*HHM5 3*HHM5 3*HHM5 B+/SS H%DB*H%HDb H%,?*H%H-bbb H%-BIH%HBbbb *,%,*%-H-3B?IM5 3B,BM5 3*,,M5 3*?*M5 -+CCl? H%...H%HBb H%-,.H%H-bb H%BG?H%H*bbb *,%.*%B.-3*.-M5 3BB.M5 3*,.M5 3**?M5 ?+CCl? C /SS H%.-IH%H, H%?--H%H-bbb H%BGIH%H*bbb *D%I*%,I--3*GDM5 3BBDM5 3*DIM5 3*HGM5 %O&'( b di"eren* statistic semni"icati# "a* de lotul)martor! p+0!05, -- ) p+0!01, --- ) p+0!001$ di"eren* statistic semni"icati# "a* de lotul)S::! p+0!05, ) p+0!01, ) p+0!001$ H di"eren* statistic semni"icati# "a* de lotul(CCl?! p+0!05, HH ) p+0!01, HHH) p+0!001$ Tabelul B =nfluena &oli'aharidelor sulfatate asu&ra coninutului de &rodu6i &olari% hidrofili ai &ero)id1rii fosfoli&idelor ( diene con0ugate 3EC5% cetodiene 3CE5 6i triene cu&late 3TC5 2n fa'a 2n fa'a i'o&ro&anolic1 6i coninutul de N4 2n serul sang$in la 6obolani 2n norm1 6i la into)icaia cu CCl?+ eru&urile de EC iniiale% CE intermediare% TC teriari% N4% studiu f+ i'o&ro&anolic1 f+ i'o&ro&anolic1 f+ i'o&ro&anolic1 3molJl5 3un+Jcon$+5 3un+Jcon$+5 3un+Jcon$+5 *+Martor H%-,GH%H? H%B?*H%HB H%BH-H%HB *?D%BI%D. 3*HHM5 3*HHM5 3*HHM5 3*HHM5 B+/SS H%.-,H%H?--H%-I?H%H--H%BBGH%H*B?%***%?? 3*IIM5 3*,,M5 3**-M5 3D?M5 -+CCl? H%,G*H%H,-H%BG*H%HB H%*?.H%HHIb *-I%.I%-, 3*.,M5 3*BHM5 3IBM5 3G-M5 ?+CCl? C /SS H%,*.H%H,b H%BI*H%H? H%*,,H%HB *?-%*I%I* 3*??M5 3**BM5 3I.M5 3GIM5 %O&'( $e'i tabelul * B,D eru&urile de studiu

/aralel% se atest1 $alori s&orite ale &rodu6ilor &olari% hidrofili de &ero)idare a fosfoli&idelor 2n fa'a i'o&ro&anolic1 la administrarea /SS fa1 de indicii din gru&ul martor% res&ecti$ EC cu CII M 6i CE cu C ,, M% totodat1 coninutul TC a crescut nesemnificati$+ La administrarea CCl? se atest1 o ma0orare mai modest1% dar statistic autentic1 a EC fa1 de indicii din gru&ele martor 6i /SS+ falorile CE au crescut nesemnificati$% iar ni$elul TC 2n fa'a i'o&ro&anolic1 s(au diminuat $eridic cu BDM+ Combinarea CCl? cu /SS se soldea'1 cu normali'area coninutului de EC &olare% &e cFnd ceilali indici 2n fa'a i'o&ro&anolic1 se menin la $alori crescute similare celor din loturile B 6i 3tabelul B5+ :cti$area &roceselor de formare a trienelor cu&late 3TC5 de ti&ul ba'elor Schiff &re'int1 unul din mecanismele im&ortante al utili'1rii li&o&ero)i'ilor care &oate fi &ri$it ca un mecanism de ada&tare 6i com&ensare+ Aeducerea ca&acit1ii de formare a TC 6i a &redecesorului lor ( E:M corelea'1 cu &rognosticul nefa$orabil al diferitor &rocese &atologice >*,@+ Ein acest &unct de $edere /SS se manifest1 &o'iti$% deoarece% el &osed1 &ro&rietatea de a acti$a formarea TC 6i a E:M% atFt la administrarea animalelor s1n1toase% cFt 6i la into)icaia cu CCl?+ Concentraia o)idului nitric 3N45 este 2n descre6tere 2n toate gru&ele studiate% mai ales 2n gru&ul B de animale% c1rora li s(a administrat &eroral /SS% 2ns1 f1r1 $eridicitate statistic1+ Se 6tie c1 generarea de N4 este imunomodulatoare+ Tendina s&re diminuare a concentraiei N4 &oate &re'enta o $erig1 ce conduce la mic6orarea to)icit1ii celulare &rin stimularea &roducerii mesengerilor secundari :M/c% eM/c% &recum 6i a factorului nuclear NF("B% etc+ Un im&ediment cu &ri$ire la a&recierea rolului N4 2n &rocesele inflamatorii este acela c1 aciunea &ro( sau antiinflamatoare este de&endent1 de cantitatea eliberat1 la locul le'iunii% concentraiile mici de N4% generate de nitric o)id sinta'a constituti$1 3cN4S5% &ot induce un r1s&uns in$ers celui &rodus de cantit1ile mari% elaborate de iN4S inducti$1+ Aolul decisi$ 2n a&1rarea celulei de aciunea noci$1 a s&eciilor reacti$e ale o)igenului 2i re$ine sistemului antio)idant &rin care com&u6ii agresi$i sunt transformai 2n com&u6i inacti$i+ Ae'ultatele e$alu1rii indicilor sistemului de &rotecie antio)idant1 3S/:5< acti$it1ii antiradicale totale% coninutului seric de carno'in1 6i cerulo&lasmin1 sunt e)&use 2n statistica tabelului -+ Tabelul :cti$itatea antiradicalic1 total1 3mmolJl5% coninutul de carno'in1 3molJl5 6i de cerulo&lasmin1 3mgJl5 2n serul sang$in la 6obolani sub influena &oli'aharidelor sulfatate ::A% mmolJl 3fa'a he)anic15 ,H%?G%DI 3*HHM5 B+/SS ?-%,?%DG 3D.M5 -+CCl? ,G%?I%?* 3**DM5 ?+CCl? C /SS .,%B.%B, 3*BGM5 %O&'( $e'i tabelul * eru&urile de studiu *+Martor ::A% mmolJl 3fa'a i'o&ro&an+5 G.%,,%II 3*HHM5 II%I?%**3D*M5 G-%G-%.. 3GIM5 DD%I-%?I 3GBM5 Carno'ina% 3molJl5 BD?%**.%?, 3*HHM5 B.*%BG%GH 3GBM5 BIG%G*B%?I 3GGM5 BGI%H*B%H* 3*H,M5 C/% 3mgJl5 *BH%H*H%H? 3*HHM5 B-I%?D%GH--3*GDM5 B*?%H**%GH--3*IDM5 B,.%G*H%DH---H 3B*?M5

La administrarea /SS 3gru&ul B5 are loc reducerea statistic $eridic1 a $alorilor ::A ne&olare% hidrofobe 3fa'a he)anic15 6i o tendin1 de diminuarea a celor &olari% hidrofili 3fa'a i'o&ro&anolic15 fa1 de gru&ul martor+ =nto)icaia cu CCl? nu s(a soldat cu modific1ri $eridice ale ni$elului ::A+ 9n fa'a he)anic1 se atest1 o inducere concludent1 a ::A 3C BG M5 2n lotul /SS C CCl? fa1 de lotul de animale su&use aciunii /SS+ Modific1ri asem1n1toare fiind 6i 2n fa'a i'o&ro&anolic1% unde 2n gru&ele B 6i - a$em corelaii statistic $eridice+ Concentraia carno'inei &ractic nu se schimb1 2n loturile cercetare% dar cre6te $eridic 3& c H%H,5 2n lotul ? 3 CCl ? C /SS B,G

fa1 de lotul B cu /SS+ Carno'ina &osed1 &ro&riet1i antio)idante &ronunate% este un antio)idant &olar% hidrosolubil% iar cre6terea concentraiei ei la administrarea /SS animalelor cu he&ato'1 to)ic1 indic1 la s&orirea &otenialului S/:+ Se remarc1 o ma0orare a concentraiei cerulo&lasminei statistic $eridic1 3& c H%HH*5 2n toate gru&ele studiate% res&ecti$ cu GD M 2n lotul(/SS% ID M 2n lotul(CCl ? 6i **? M 2n lotul(CCl? C /SS+ S&orirea concentraiei cerulo&lasminei 3C/5 are un caracter com&ensator 6i de &rotecie a organismului la aciunea factorului microbian 6i inflamator% este legat1 de &ersistena &rocesului inflamator+ C/ leag1 acti$ SA4B% care se eliberea'1 2n &rocesul fagocito'ei% manifest1 efecte antiradicalice% antio)idante 6i antihi&o)ice >*B@+ :cest indice &oate fi folosit nu numai ca criteriu diagnostic &entru a&recierea caracterului 6i gradului de acti$itate a &rocesului &atologic% ci 6i 2n sco& de &rogno'are a e$oluiei bolii% com&licaiilor% &recum 6i la elaborarea com&le)elor tera&eutice de &re2ntFm&inare a com&licaiilor+ :stfel% atFt administrarea ASS% cFt 6i into)icaia cu CCl? declan6ea'1 instalarea unui stres o)idati$ cronic care conduce la acumularea di$er6ilor &rodu6i ai &ero)id1rii li&idelor+ 9n re'ultatul interacion1rii li&idelor nesaturate cu SA4 B% se declan6ea'1 un 6ir de reacii 2n lan 3&ero)idare a li&idelor% /4L5 cu formare de &rodu6i &rimari% secundari% teriari 3EC% CE% TC% dialdehida malonic1 etc+5+ Ae'ultatele obinute 2n acest studiu des&re aciunea &roo)idant1 a ASS la administrarea &eroral1 a acestuia 2n do'a de *B, mgJ"g se afl1 2n contradicie cu datele din literatur1 des&re &ro&riet1ile antio)idante ale acestui com&us+ :cest fenomen &oate fi e)&licat &rin fa&tul c1 &oli'aharidele sulfatate din s&irulin1 induc stresul o)idati$% interacion2nd 2n calitate de ligan'i naturali cu rece&torii s&ecifici &atern recogniti$i 3A/A5% denumii 6i toll(li"e rece&tori 3TLA5% iar ace6tea condiionea'1 declan6area r1s&unsului imun 2nn1scut &rin acti$area mecanismelor de e)&resie a unui 6ir de gene res&onsabile de &roducerea cito"inelor &ro inflamatorii sau a cito"inelor 3efectoare5 >*@+ Aece&torii TLA 3&entru organismul uman sunt descri6i de la TLA * la TLA *H5 re&re'int1 o familie de &roteine transmembranare de ti& =% filogenetic arhaic1 6i sunt e)&resai &e membranele tuturor celulelelor imune 3inclusi$ din &l1cile /e!er ale tractului digesti$5% macrofage% neutrofile% celule dendritice% dar 6i &e unele celule nonimune% astfel ca fibrobla6tii sau celulele e&iteliale >B@+ ;ste bine cunoscut fa&tul c1 acti$area rece&torilor TLA(? de c1tre li&o&oli'aharidele 3L/#5 &eretelui celular al bacteriilor gramnegati$e in #i#o &roduce intensificarea reaciilor imunit1ii congenitale% de'$oltarea &rocesului inflamator cu formarea SA4B+ :ciunea citoto)ic1 a s&eciilor reacti$e ale o)igenului% 2n condiii normale 2n organism% &ermite o distrugere ra&id1 a microorganismelor &atogene 6i a celulelor &ro&rii defecte% concomitent &osedFnd un &otenial destructi$ &ericulos+ Aolul SA4 6i N4 2n inflamaie nu este doar de &romo$are 6i 2ntreinere a acestui &roces% ci 6i de fr2nare a lui% &rin inacti$area unor mediatori ai inflamaiei+ Ee6i &rodu6ii e)&lo'iei o)idati$e menionai &ro&ag1% am&lific1 inflamaia% e)ist1 date care demonstrea'1 c1 SA4% 2m&reun1 cu N4% au rol 2n tem&erareaJmodularea &rocesului inflamator+ Aecent s(a constatat c1 /4L% 2n s&ecial fosfoli&idele o)idate% manifest1 efecte antiinflamatorii% mecanismul de ba'1 fiind inhibarea e)&resiei moleculelor de ade'iune celular1% &roduse de L/# bacteriilor gramnegati$e >**@+ 9n ba'a acestor date se &oate conchide c1 /SS &ot e)ercita un im&ortant control feed(bac" negati$% inhibFnd acti$area e)cesi$1 a reaciilor imune 6i de'$oltarea &rocesului inflamator datorit1 &ro&riet1ilor sale de a induse formarea /4L+ C'n$l!+ *+ La administrarea &er os a &oli'aharidelor sulfatate din s&irulin1 3/SS5 2n do'a de *B, mgJ"g se &roduce un stres o)idati$ &ronunat care se manifest1 &rin intensificarea &regnant1 a B.H

&roceselor de &ero)idare a li&idelor 8 cre6terea notabil1 a concentraiei &rodu6ilor iniiali 6i intermediari hidrofili ai &ero)id1rii fosfoli&idelor 6i a &rodu6ilor intermediari 6i finali hidrofobi ai &ero)id1rii li&idelor neutre+ /SS induce% deasemenea% cre6terea ni$elului dialdehidei malonice 3E:M5% &redecesorul trienelor con0ugate 3cu C ,, M5+ B+ =nto)icaia cu CCl? contribuie la cre6terea e)cesi$1 a coninutului &rodu6ilor iniiali% intermediari 6i finali ai &ero)id1rii li&idelor neutre 6i reducerea $eridic1 a ni$elului &rodu6ilor finali ai &ero)id1rii fosfoli&idelor 3trienele con0ugate s(au diminuat $eridic cu BD M5+ Aeducerea ca&acit1ii de formare a trienelor con0ugate indic1 la gra$itatea &rocesului &atologic 2n ficat+ -+ :dministrarea /SS 2n into)icaia cu CCl? conduce la atenuarea sau reducerea &Fn1 la $alorile normale a ni$elului com&u6ilor iniiali% intermediari 6i finali hidrofobi 6i hidrofili ai &ero)id1rii li&idelor 6i cre6terea notabil1 a concentraiei dialdehidei malonice+ /SS 2n into)icaia cu CCl? contribuie la fortificarea com&artimentului hidrofob antiradical 6i induce cre6terea ni$elului de cerulo&lasmin1% fa&t ce &oart1 un caracter com&ensator 6i de &rotecie a organismului la aciunea stresului o)idati$+ ?+ :cti$area &roceselor de formare a trienelor con0ugate de ti&ul ba'elor Schiff 6i a &redecesorului lor 8 E:M sub influena /SS re&re'int1 unul din mecanismele im&ortante al utili'1rii 6i deto)ifierii li&o&ero)i'ilor+ ,+ =ntensificarea form1rii sub influena /SS a &rodu6ilor iniiali 6i intermediari al &ero)id1rii fosfoli&idelor re&re'int1 un mecanism de control feed(bac" negati$ ce urmea'1 s1 diminue'e reaciile inflamatorii e)cesi$e% atunci cFnd &roducerea formelor acti$e ale 4 B de$in e)cesi$e 6i conduc la le'area moleculelor &ro&rii ale organismului+ B 0l '(&a7 e *+ Kirohashi h% Torigoe T% Maeda :% et al+ :n KL:(:B?(restricted c!toto)ic T l!m&hoc!te e&ito&e of a tumor(associated &rotein% sur$i$in+ =n< Clin Cancer Aes+ BHHB% $ol+ D% nr+ .% &+ *I-*(*I-G+ B+ giang +% :sachi S+% Mi!o"e N+% et al+ Li&o&ol!saccharide induces &h!sical &ro)imit! bet een CE*? and toll(li"e rece&tor ? 3TLA?5 &rior to nuclear translocation of NF("a&&a B+ =n< e+ =mmunol+ BHHH% $ol+ *.,% nr+ I% &+ -,?*(?+ -+ Na0i T+% Shimada S+% hamamoto C+% et al+ =nhibition of the association of &roteogl!cans ith cultured $ascular endothelial cell la!ers b! calcium and sodium s&irulan+ =n< gournal of Kealth Science% BHHB% $ol+?D% &+ B,H8B,,+ ?+ 4linescu Aadu+ Aadicali liberi 2n fi'io&atologia uman1+ ;ditura Tehnic1% Bucure6ti% *GG?% B*, &+ ,+ /inero ;strada g+ ;+% Berme0o Bescos /+% fillar del Fresno :+ M+ :ntio)idant acti$it! of different fractions selected c!anobacteria+ =n< =nt+ g+ K!g+ ;n$iron+ Kealth% BHH*% $+ BH-% &+ -BI(--?+ .+ Schaeffer E+ g% Nr!lo$ f+ S+ :nti(K=f acti$it! of e)tracts and com&ounds from algae and c!anobacteria+ =n< ;coto)icol ;n$iron Safe% BHHH% $ol+ ?,% no+ -% &+ BHD8BBI+ I+ S'abo M+ A+ Eetermination for :ntio)idant :cti$it! S&ectro&hotometric :ssa!+ =n< Chem+ /a&+ BHHI% $ol+ .*% no+ -% &+ B*?(B*.+ D+ haser F+ M+ Nish"% Kanan M+ :+ :l(Sa!ed+ Free(radical sca$enging and antio)idati$e acti$ities of some &ol!saccharides in emulsions+ =n< LiT% BHHI% $+ ?H% &+ BIH(BII+ G+ RTOTZ`YX[\T p+ x+% m[OTX[\ ^+ Q+% QTvWT\_ZY q+ ~+ ][_`[XYu uvuZY_X[[ [ZY_OuXY n P[OwXV _ \uXX[ P[OuXw uOnZT Y \uXTT`Yuv_`X[ ZYWZY+ Q< SOYX+ OTP[v+ (ZT+ *GGD% nr+ .% _+ *H(*?+ *H+ S[OP Q+ R+% STUVWXYZ[\ Q+ ]+ ]vT\[XYZ [ ZOYXYu_Z[ YUYY+ mYX_Z+ *GDB% -D._+ **+ S[v[`Tu\T ^+ ^+% ]TU[[_ZT p+ m+% q[Z[\ Q+ l+ kXYPYv[\TXYu \[_TOY`uOwXV uZ`[\ OY[[OY_TTvYT PTZ`uvY v[nZ`TUY [ZY_OuXY OYY[\+ Q< qY[UuYYX_ZT YUY+ BHHI% `[U ,-% \V+ *% _+ .,(I*+

B.*

*B+ SYU p+q+% STOUVZ[\T r+ + YTX[_`Yu_Z[u Y v[X[_`Yu_Z[u XTuXYu _V\[v[`[X[[ uvnO[OTUYXT+ Q< SOYXYu_ZT OTP[vT`[vXT YTX[_`YZT+ BHH,% \V+ ,% _+ *-(*G+ *-+ pw\[\_ZT r+ k+% Q[Ou[v_ZY k+ ^+% tuUZ[\ ]+ r+ Y _[T\`+ CuZ`v[[`[Uu`vYu_Z[u [vuuOuXYu Z[XuXV v[nZ`[\ uvuZY_X[[ [ZY_OuXY OYY[\+ Q< Q[v+ Uu+ YUYY+ *GG*% nr+ ?% _+ GB(G-+ *?+ mu`uOw_ZT Q+ ^+% RnUTX[\T l+ R+ ]ZvYXYX(Uu`[ [vuuOuXY nv[\X Uu`TP[OY`[\ [Z_YT T[`T \ _V\[v[`Zu Zv[\Y+ Q< SOYX+ OTP[v+ (ZT+ BHH,% nr+ .% _+ *,(*D+ *,+ l[\YZ[\T k+ ^+% ~vu + k+ x[ZTT`uOY uvuZY_X[[ [ZY_OuXY OYY[\ \ v[X[u Y_[[\ Tn`[uvU[OT_`YZY+ Q< SOYXYu_ZT OTP[vT`[vXT YTX[_`YZT+ BHHG% \V+ I% _+ *?(BB+ *.+ Cu\uvYX ]+ r+ xvTZYZnU [ PY[YUYY+ m[_Z\T< k+ mR|% *GDG% _+ *G*(*G,+

INFLUENA COMPUILOR COORDINATIVI AI CUPRULUI ASUPRA ACTIVITII PROTEAZELOR LIZOZOMALE HEPATICE N INTO?ICAIA CU PROPILENGLICOL Ol a Ta adiuc, !alentin "udumac, !ictor R#vneac, Lilia Andronac$e Laborator biochimie USMF aN+Testemianu S!##a&* )nfluence of the coordinative copper compounds on the activity of liver lisosomal proteases in propylene glycol poisoning ie studied the influence of co&&er coordinati$e com&ounds CMT(BD and CMT(.I and their combination ith c!anobacterial remed! BioA on he&atic l!sosomal &roteases acti$it! in into)ication ith &ro&!lene gl!col 3/e5+ =t as established that /e enhance statisticall! conclusi$e the acti$it! of cathe&sines E% e% L% K% B and leucinamino&e&tidase in rat li$er+ :ll studied remedies in lo doses 3* gJ"g5 reduced statisticall! reliable leucineamino&e&tidase acti$it!% CMT(BD and CMT(.ICBioA influenced cathe&sin K acti$it! and CMT(.ICBioA ( cathe&sin L acti$it!+ =n high doses 3*H mgJ"g5 statisticall! conclusi$e as reduced onl! the acti$it! of cathe&sin e b! CMT(.I% CMT(
.ICBioA% CMT(BDCBioA and cathe&sin K acti$it! b! CMT(BD C BioA+

Re+!#at S(a studiat influena com&u6ilor coordinati$e ai cu&rului CMT(BD 6i CMT(.I% &recum 6i a combinaiilor lor cu remediul cianobacterian BioA asu&ra acti$it1ii &rotea'elor li'o'omale he&atice 2n into)icaia cu &ro&ilenglicol 3/e5+ S(a stabilit c1 /e am&lific1 statistic concludent acti$itatea cate&sinelor E% e% L% K% B 6i a leucinamino&e&tida'ei 2n ficatul 6obolanilor+ 9n do'e mici 3* mgJ"g5 toate &re&aratele studiate diminuea'1 statistic $eridic acti$itatea leucinamino( &e&tida'ei% CMT(BD 6i CMT(.I C BioA influenea'1 acti$itatea cate&sinei K% iar CMT(.I C BioA 8 acti$itatea cate&sinei L+ 9n do'e mari 3*H mgJ"g5 este mic6orat1 statistic $eridic doar acti$itatea cate&sinei e de c1tre CMT(.I% CMT(.I C BioA 6i CMT(BD C BioA5 6i a cate&sinei K de c1tre CMT(BD C BioA+ A$t!al tatea te#e /atologiile he&atice continue s1 fie una din cele mai dificile &robleme ale medicinei contem&orane at2t 2n as&ectul diagnosticului 6i tratamentului% c2t 6i 2n as&ectul elucid1rii mecanismelor intime% moleculare ale a&ariiei 6i de'$olt1rii lor% cunoa6terea c1rora este indis&ensabil1 di$ersific1rii abord1rilor tera&eutice 6i &rofilactice >,% *% *H% *-@+ Eatele &ri$ind rolul endo&e&tida'elor li'o'omale 8 cate&sinelor% 2n de'$oltarea &roceselor &atologice% inclusi$ &atologia he&atic1 sunt incom&lete 6i deseori contradictorii% acestor en'ime atribuinduli(se at2t efecte noci$e &otente% c2t 6i un rol im&ortant 2n &rocesele ce asigur1 ada&tarea organului 6i regenerarea tisular1 >**% *.% *H% *?@+ B.B

9n condiii fi'iologice cate&sinele he&atice sunt $erigi reglatoare im&ortante ale diferenierii celulare% angiogene'ei% reno$1rii esuturilor &rin degradarea elementelor matricei e)tracelulare 6i distrugerea celulelor 2mb1tr2nite sau deteriorate% etc+ >I@+ Totodat1% endo&e&tida'ele li'o'omale sunt res&onsabile de inducia &roceselor distructi$e% a&o&totice 2n ficat% inductori ai acti$it1ii a&o&totice a cate&sinelor consider2ndu(se &rodusele o)id1rii &ero)idice a li&idelor+ /4L este declan6at1 de radicalii liberi generai 2n di$erse &rocese% inclusi$ 6i 2n cadrul metabolismului )enobioticelor 2n ficat >-% *B@+ /ro&ilenglicolul 8 *%B &ro&andiolul 3/e5 8 sol$ent frec$ent utili'at 2n fabricarea a di$erse alimente% &roduse cosmetice 6i medicamente 3orale% in0ectabile 6i &entru a&licare to&ic15 &oate manifesta efecte to)ice atunci cFnd este folosit 2n cantit1i semnificati$e 2ntr(o &erioad1 scurt1 de tim&+ ;fectele to)ice sunt determinate at2t de com&usul 2n sine% c2t 6i metaboliii lui+ /e se metaboli'ea'1 2n organism &rin o)iadare cu formarea aci'ilor &iru$ic% acetic 6i lactic% aldehidei &ro&ionice 6i altor substane >D@ 9n literatura de s&ecialitate au fost ra&ortate mai multe efecte negatu$e ale /e asu&ra &roceselor metabolice din organism 8 hi&erosmolalitatea% acido'a metabolic1% hi&oglicemia >.% *,@+ Eeasemenea% au fost 2nregistrate deregl1ri ale funciei diferitor organe 8 le'iune renal1 acuta% aritmii cardiace% sto& res&irator% inhibarea funciei SNC% sindrom similar se&sisului% hemoli'1% etc+ >B% G@+ Totodat1% 2n literatura accesibil1 li&sesc datele referitor la influena /e asu&ra metabolismului he&atic% care este &rinci&alul sediu al deto)ifierii 6i inacti$1rii )enobioticelor% inclusi$% a medicamentelor 2n organismul uman% &recum 6i referitor la im&licarea &rotea'elor li'o'omale 2n metabolismul acestui )enobiotic 2n ficat+ S$'1!l Cercetarea a a$ut ca sco& studiul influenei com&u6ilor coordinati$i ai cu&rului CMT(BD 6i CMT(.I 6i a combinaiilor lor cu remediul BioA administrai 2n diferite do'e tim& de B s1&t1m2ni asu&ra acti$it1ii &rotea'elor li'o'omale 8 cate&sinelor E% e% L% K% B 6i a leucinamino&e&tida'ei 2n ficatul 6obolanilor into)icai cu &ro&ilenglicol+ Mate& ale , #et'"e ;)&erienele au fost efectuate &e .* de 6obolani aduli ce au fost di$i'ai 2n *H gru&e e)&erimentale< = 8 martor 8 animale intacte7 == 8animale c1rora li s(a administrat sol+ *HM &ro&ilenglicol7 === 8 animale% c1rora le(a fost administrat com&usul coordinati$ al cu&rului CMT(BD 2n do'1 de * mgJ"g mas1 cor&oral1 tim& de *? 'ile du&1 administrarea &ro&ilenglicolului7 =f 8 animale% c1rora le(a fost administrat com&usul coordinati$ al cu&rului CMT(.I 2n do'1 de * mgJ"g mas1 cor&oral1 tim& de *? 'ile du&1 administrarea &ro&ilenglicolului7 f 8 animale% c1rora le(a fost administrat com&usul coordinati$ al cu&rului CMT(BD 2n 2mbinare cu bioremediul algal BioA c2te * mgJ"g mas1 cor&oral1 tim& de *? 'ile du&1 administrarea &ro&ilenglicolului7 f= 8 animale% c1rora le(a fost administrat com&usul coordinati$ al cu&rului CMT(.I 2n 2mbinare cu bioremediul algal BioA c2te * mgJ"g mas1 cor&oral1 tim& de *? 'ile du&1 administrarea &ro&ilenglicolului7 f== 8 animale% c1rora le(a fost administrat com&usul coordinati$ al cu&rului CMT(BD 2n do'1 de *H mgJ"g mas1 cor&oral1 tim& de *? 'ile du&1 administrarea &ro&ilenglicolului7 f=== 8 animale% c1rora le(a fost administrat com&usul coordinati$ al cu&rului CMT(.I 2n do'1 de *H mgJ"g mas1 cor&oral1 tim& de *? 'ile du&1 administrarea &ro&ilenglicolului7 =L 8 animale% c1rora le(a fost administrat com&usul coordinati$ al cu&rului CMT(BD 2n 2mbinare cu bioremediul algal BioA c2te *H mgJ"g mas1 cor&oral1 tim& de *? 'ile du&1 administrarea &ro&ilenglicolului7

B.-

L 8 animale% c1rora le(a fost administrat com&usul coordinati$ al cu&rului CMT(.I 2n 2mbinare cu bioremediul algal BioA c2te *H mgJ"g mas1 cor&oral1 tim& de *? 'ile du&1 administrarea &ro&ilenglicolului+ Com&u6ii coordinati$i ai cu&rului 8 CMT(BD 6i CMT(.I% au fost oferii de &rof+ uni$+% d+h+ch+ eulea :urelian 3Catedra Chimie anorganic1% Uni$ersitatea de Stat din Moldo$a5% iar BioA de academicianul : a A+ Moldo$a% &rof+ uni$+% d+h+b+% Audic faleriu 3=nstitutul de Microbiologie al : a A+ Moldo$a5+ La B? ore du&1 ultima in0ectare animalele au fost sacrificate sub narco'1 u6oar1 cu eter sulfuric+ Ficatul a fost e)tras 6i s(a &re&arat homogenatul he&atic 2n soluie H%B,M 'aharo'1% ce coninea * mM ;ET:% &K I%?% astfel ca diluia final1 a homogenatului s1 constituie *<*H+9n homogenat s(a determinat acti$itatea cate&sinelor E% e% L% K% B 6i a leucinamino&e&tida'ei 3L:/5 conform &rocedeelor descrise anterior >?@+ Ae'ultatele obinute au fost e$aluate statistic conform criteriului &arametric t(Student cu a0utorul &rogramului Statistica .%H+ Re+!ltate , " .$!/ Ae'ultatele cercet1rii atest1 c1 into)icarea cu /e determin1 o acti$are semnificati$1 statistic1 a acti$it1ii tuturor en'imelor studiate 8 cate&sinelor E% e% L% K% B 6i a L:/ 3fig+ *5+ Cre6tere moderat1 s(a 2nregistrat 2n ca'ul cate&sinelor B 3CIDM% &cH%HH*5 6i L 3CGHM% &cH%HH*5+ :cti$itatea cate&sinelor K% E% 6i e a crescut semnificati$ 8 cu **,M% *B,M 6i *?*M% res&ecti$ 3&cH%HH* 2n toate ca'urile5% iar acti$itatea L:/ s(a m1rit brusc% ating2nd ?*HM 3&cH%HH*5 com&arati$ cu $alorile martorului+ :dministrarea bioremediilor studiate 2n do'1 de * mg la "g mas1 cor&oral1 s(a soldat cu un r1s&uns neuni$oc a acti$it1ii &rotea'elor li'o'omale cercetate 3fig+ *5+

Fig+ *+ Modific1rile acti$it1ii cate&sinelor E% e% L% K% B 6i a leucinamino&e&tida'ei 2n ficat sub influena &ro&ilenglicolului 6i la remedierea cu CMT(BD% CMT(.I 6i a combinaiilor lor 2n do'1 de * mgJ"g+ feridicitatea diferenei statistice fa1 de martor< b 8 &cH%HH* CMT(BD 3* mgJ"g5 determin1 o sc1dere statistic concludent1 a acti$it1ii cate&sinei K 3(-*M% &cH%HH*5 6i L:/ 3(B*-M &cH%HH*5 fa1 de ni$elul acti$it1ii en'imelor cores&un'1toare la animalele into)icate cu /e+ Totu6i% aceast1 diminuare nu determin1 re$enirea la ni$elul s&ecific martorului% acti$itatea cate&sinei K 6i a L:/ fiind 2n continuare mai mare dec2t $alorile de referin1 cu ?IM 3&cH%HH*5 6i% res&ecti$% GBM 3&cH%HH*5+ :cti$it1tea cate&sinelor e% L 6i B nu se

B.?

modific1 com&arati$ cu cele s&ecifice animalelor into)icate cu /e+ Ni$elul cate&sinei E nu se modific1 statistic concludent fa1 de $alorile de referin1+ CMT(.I 3* mgJ"g5 nu modific1 staistic concludent acti$itatea en'imelor studiate% cu e)ce&ia L:/+ :cti$itatea acestei en'ime scade statistic semnificati$ cu ?G M 3&cH%HH*5 fa1 de $alorile la animalele into)icate cu &ro&ilenglicol% dar de&16e6te cu *HG M 3&cH%HH*5 cele martor 3fig+ *5+ :dministrarea combinat1 a CMT(BD 6i BioA 3c2te * mgJ"g5 determin1 modificarea statistic concludent1 doar a acti$it1ii L:/% care scade cu ??M 3&cH%HH*5 com&artic cu ni$elul s&ecific animalelor into)icate cu /e% dar nu atinge $alorile martorului 3C *BDM% &cH%HH*5+ Totodat1% s(a 2nregistrat cre6terea ma)im1 a acti$it1ii cate&sinei E com&arati$ cu toate celelalte gru&e studiate 8 H%HD*H%H*? -gJs+g &rot+% ce de&16e6te $alorile de&istate la 6obolanii into)icai cu &ro&ilenglicol cu BGM 3&dH%H,5 6i cele ale martorului cu *DGM 3&cH%HH*5+ :cti$itatea cate&sinelor e% L% K 6i B nu se modific1 statistic $eridic com&arati$ cu $alorile de&istate la animalele into)icate cu &ro&ilenglicol% deci se menin semnificati$ mai 2nalte dec2t la martor 3fig+ *5+ Combinarea CMT(.I cu BioA 3cFte * mgJ"g5 mic6orea'1 statistic $eridic acti$it1ile cate&sinelor L% B 6i a L:/ com&arti$ cu ni$elul la 6obolanii into)icai cu &ro&ilenglicol res&ecti$ cu *BM% -HM 6i ,IM 3&cH%HH* 2n toate ca'urile5+ Eiminuarea nu se soldea'1 cu re$enirea acti$it1ii acestor en'ime la $alorile s&ecifice martorului+ :cti$it1ile cate&sinelor E% e 6i B nu se modific1 statistic semnificati$ com&arati$ cu $alorile la 6obolanii into)icai cu &ro&ilenglicol 6i se menin mai mari dec2t la animalele intacte res&ecti$ cu **HM% *H-M 6i IBM 3&cH%HH* 2n toate ca'urile5+ :stfel% 2n do'1 de * mgJ"g mas1 cor&oral1 toate remediile testate diminuea'1 statistic $eridic acti$itatea L:/% acti$itatea cate&sinei K este influenat1 de CMT(BD 6i CMT(.ICBioA% iar acti$itatea cate&sinei L este modulat1 de CMT(.I C BioA+ :cti$it1ile cate&sinelor E 6i B nu sunt influenate de bio&re&aratele studiate+

Fig+ B+ Modific1rile acti$it1ii cate&sinelor E% e% L% K% B 6i a leucinamino&e&tida'ei 2n ficat sub influena &ro&ilenglicolului 6i la remedierea cu CMT(BD% CMT(.I 6i a combinaiilor lor 2n do'1 de *H mgJ"g+ feridicitatea diferenei statistice fa1 de martor< b 8 & c H%HH* :dministrate 2n do'1 de *H mgJ"g remediile studiate modific1 $eridic doar acti$itatea cate&sinei e 6i K+ :stfel% CMT(.I 6i CMT(.I C BioA diminuea'1 acti$itatea cate&sinei e cu ?*M 3&cH%HH*5% CMT(BDCBioA 8 cu -*M 3&cH%HH*5% iar CMT(BD 8 cu .M 3&dH%H,5+ :cti$itatea cate&sinei K este diminuat1 $eridic de CMT(BDCBioA cu --M 3&cH%HH*5% celelalte remedii induc2nd doar o tendin1 de diminuare 3fig+ B5+ Ni$elul funcional al cate&sinelor E% L% B 6i a B.,

L:/ nu se modific1 statistic $eridic fa1 de $alorile 2nregistrate la animalele into)icate cu /e+ Se atest1 doar o tendin1 de diminuare a acti$it1ii cate&sinei L cu cca *- M+ Tendine de mic6orare a acti$it1ii s(au 2nregistrat 6i 2n ca'ul cate&sinei E% cu e)ce&ia animalelor c1rora li s(a administrat CMT(.ICBioA la care s(a rele$at o tendin1 de cre6tere a acti$it1ii en'imei 3IM% &dH%H,5+ Funcionalitatea cate&sinei B% similar acti$it1ii cate&sinei E% denot1 tendine de mic6orare la administrarea tuturor &re&aratelor cu e)ce&ia CMT(BD% care induce &uin acest ferment 3.M% &dH%H,5+ ;$aluarea acti$it1ii L:/ rele$1 o tendin1 de cre6tere la aciunea tuturor &re&aratelor cercetate+ Totodat1% modific1rile &roduse de com&u6ii coordinati$i ai cu&rului CMT(BD 6i CMT(.I% &recum 6i combinaiile lor cu BioA nu se soldea'1 cu re$enirea acti$it1ii en'imelor studiate la $alorile martorului+ Eatele din fig+ B atest1 c1% ni$elurile acti$it1ii tuturor fermeilor sunt semnificati$ mai mari dec2t cele de referin1 3&cH%HH* 2n toate ca'urile5+ :stfel% 2n do'e mari 3*H mgJ"g5 com&u6ii coordinati$i ai cu&rului CMT(BD 6i CMT(.I% &recum 6i combinaiile lor cu BioA influenea'1 statistic concludent doar acti$itatea cate&sinei e 3CMT(.I% CMT(.I C BioA% CMT(BDCBioA5 6i a cate&sinei K 3CMT(BD C BioA5% care se mic6orea'1 com&arati$ cu $alorile de&istate la animalele into)icate cu /e% dar nu ating ni$elul martor 3& c H%HH* 2n toate ca'urile5+ Ae'ultatele obinute rele$1 im&licarea &otent1 a &rote'elor li'o'omale 2n r1s&unsul ficatului la aciunea /e ca &arte a mecanismului de ada&tare a organismului la aciunea )enobioticelor+ Ficatul% fiind &rinci&alul sediu al de'into)ic1rii 6i inacti$1rii no)elor este &ermanent su&us aciunii d1un1toare a )enobioticelor 2n sine% &recum% 6i a &rodu6ilor intermediari 6iJsau finali ai de'into)ic1rii lor+ :stfel% este cert c1 2n into)icarea cu /e% am&lificarea acti$it1ii cate&sinelor he&atice% ce asigur1 biodegradarea &roteinelor modificate 6i &re2nt2m&in1 acumularea lor% este o eta&1 indis&ensabil1 a restabilirii funcional(metabolice a he&atocitelor+ eradul diferit de modificare a acti$it1ii en'imelor atest1% &robabil% ni$elul im&lic1rii fermentului res&ecti$ 2n remedierea deregl1rilor metabolice 6i structurale 2n ficat+ Com&u6ii testai ( CMT(BD% CMT(.I 6i combinaiile lor cu BioA% modulea'1 acti$itatea tuturor en'imelor li'o'omale studiate% manifest2nd tro&ism li'o'omal semnificati$+ eradul de interferen1 a remediilor cu acti$itatea &rotea'elor li'o'omale $aria'1% fiind influenat de mai muli factori 8 do'a remediului% condiiile mediului 2n care acti$ea'1 en'ima% stabilitatea membranelor li'o'omale% etc+ :ciunea modulatoare a bioremediilor testate asu&ra acti$it1ii en'imelor li'o'omale he&atice &re'int1 o&ortunit1i de utili'are 2n sco&ul amelior1rii efectelor agresiunii substanelor alogene asu&ra ficatlui% ada&t1rii 6i remanierii structural(metabolice a organului% &recum 6i a restabilrii homeosta'iei he&atice+ C'n$l!+ *+ /ro&ilenglicolul manifest1 aciune stimulatoare semnificati$1 &otent1 asu&ra acti$it1ii tuturor &rote'elor li'o'omale studiate 2n ficat+ B+ 9n do'1 de * mgJ"g mas1 cor&oral1 toate remediile testate diminuea'1 statistic $eridic acti$itatea L:/% acti$itatea cate&sinei K este modulat1 de CMT(BD 6i CMT(.ICBioA% iar acti$itatea cate&sinei L 8 de CMT(.ICBioA+ :cti$it1ile cate&sinelor E 6i B nu sunt influenate de bio&re&aratele studiate+ -+ 9n do'e mari 8 *H mgJ"g mas1 cor&oral1% com&u6ii coordinati$i ai cu&rului CMT(BD 6i CMT( .I% &recum 6i combinaiile lor cu BioA influenea'1 statistic concludent doar acti$itatea cate&sinei e 3CMT(.I% CMT(.ICBioA% CMT(BD C BioA5 6i a cate&sinei K 3CMT(BDCBioA5% care se mic6orea'1 com&arati$ cu $alorile de&istate la animalele into)icate cu /e% dar nu ating ni$elul martor+

B..

B 0l '(&a7 e *+ :ller M+(:+% :rias g+(L+% Cru' :+% :rias g+ =nflammation< a a! to understanding the e$olution of &ortal h!&ertension+ Theoretical Biolog! and Medical Modelling BHHI% ?<??+ B+ :rbour A+% ;s&aris B+ 4smolar ga& metabolic acidosis in a .H(!ear old man treated for h!&o)emic res&irator! failure+ Chest BHHH7 **D<,?,8.+ -+ Carne$ali 4+% Maradonna F+ ;)&osure to )enobiotic com&ounds< loo"ing for ne biomar"ers+ een Com& ;ndocrinol BHH-7 *-*3-5< BH-(BHD+ ?+ eudumac f+% Baciu ;l+% Marin f+ et al+ =n$estigaii en'imologice+ ;laborare metodic1+ Chi6in1u% BHHH% ,. & ,+ Keidelbaugh g+g+% Bruderl! M+ Cirrhosis and Chronic Li$er Failure< /art =+ Eiagnosis and ;$aluation+ :merican Famil! /h!sician% BHH.7 I? 3,5< I,.(I.B+ .+ Nelner M+ g+% Baile! E+ N+ 3*GD,5 /ro&!lene gl!col as a cause of lactic acidosis+ g+ :nal To)icol G< ?H(?B+ I+ Nos g+% ge$ni"ar #+% 4berma0er T+ The role of cathe&sin L in cell signaling+ Cell :dh Migr+ BHHG :&r8gun7 -3B5< *.?8*..+ D+ Miller E+ N+% Ba''ano e+ 3*G.,5 /ro&anediol metabolism and its relation to lactic acid metabolism+ :nn Nh :cad :ci% **G< G,I(GI-+ G+ Morched N+ M+% gain S+ N+% McMartin N+ ;+ /ro&!lene gl!col(mediated cell in0ur! in a &rimar! culture of human &ro)imal tubule cells+ To)icol Sci+ *GGD Eec7?.3B5<?*H(I+ *H+ /aumgartner e+ Medical treatment of cholestatic li$er diseases< From &athobiolog! to &harmacological targets+ iorld g eastroenterol BHH.7 *B3BD5< ???,(??,*+ **+ A2$neac ;+ :s&ecte metabolice ale &roceselor re&arati$e 2n ficat la regresia ciro'ei he&atice e)&erimentale 6i efectele administr1rii tri(fluoracetatului de 'inc cu (&icolina+ :utoreferatul te'ei de doctor 2n biologie% Chi6in1u% BHH*% B. &+ *B+ Aoberg N% llinger N+ 4)idati$e stress causes relocation of the l!sosomal en'!me cathe&sin E ith ensuing a&o&tosis in neonatal rat cardiom!oc!tes+ :m g /athol% *GGD% *,B<**,*8 **,.+ *-+ Tarantino e+% Ei Minno M+N+E+% Ca&one E+ Erug(induced li$er in0ur!< =s it someho foreseeable iorld g eastroenterol% BHHG7 *,3B-5< BD*I(BD--+ *?+ han B+(#+% iang i+% Chen L+(h+ et al+ Aole of cathe&sin B(mediated a&o&tosis in fulminant he&atic failure in mice iorld g eastroenterol+ BHHG March *?7 *,3*H5< *B-*8*B-.+ *,+ #ar T+% eraeber C+% /era'ella M+ :+ Aecognition% treatment% and &re$ention of &ro&!lene gl!col to)icit!+ Semin Eial+ BHHI7 BH 3-5< B*I(G+ *.+ S[v[OuXZ[ j+^+% YOT`[\T j+R+% {uvZTX[\T m+]+ Y v+ Y_`T`YXV< vunOY Y_`uYX[\V v[`uT Y XTvnWuXY vY [n[Ou\V Y \[_TOY`uOwXV TP[Ou\TXY+ qY[Uu+ YUY% BHHD% `[U ,?% \V+ B% _+ B*H(B*D+

SINFLUENA COMPUILOR COORDINATIVI AI CUPRULUI ASUPRA ACTIVITII PROTEAZELOR LIZOZOMALE HEPATICE O= Ta(a" !$% V= G!"!#a$% L= An"&'na$)e% E= R9-nea$ Laborator biochimie USMF aN+Testemianu S!##a&* )nfluence of the coordinative copper compounds on the activity of liver lisosomal proteases The aim of the stud! as to in$estigate the influence of co&&er coordinati$e com&ounds CMT(BD and CMT(.I and their combinations ith the c!anobacterial bioremed! BioA on the acti$it! of l!sosomal &roteases in the li$er of intact rats+ =t as established that all studied substances enhance the acti$it! of cathe&sines E% e% L% K% B and leucineamino&e&tidase+ CMT(

B.I

.I and BioA sho s!nergism in the modulation of the l!sosomal &roteases in the li$er of intact animals% causing o$erla&&ing of the effects of these remedies+ Re+!#at Studiul a a$ut sco&ul de a cerceta influena com&u6ilor coordinati$i ai cu&rului CMT(BD 6i CMT(.I 6i a combinaiilor lor cu remediul de origine cianobacterial1 BioA asu&ra acti$it1ii &rotea'elor li'o'omale 2n ficatul animalelor intacte+ S(a stabilit c1 toate substanele studiate am&lific1 acti$itatea cate&sinelor E% e% L% K% B 6i a leucinamino&e&tida'ei+ CMT(.I 6i BioA manifest1 sinergism 2n modularea acti$it1ii &rotea'elor li'o'omale he&atice la animalele s1n1toase% administrarea lor concomitent1 determin2nd cumularea efectelor acestor remedii+ A$t!al tatea te#e /roteoli'a 3hidroli'a en'imatic1 a leg1turilor &e&tidice 2n &roteine 6i &e&tide5 8 unul din &rocesele uni$ersale ale naturii $ii% 0oac1 un rol im&ortant 2n meninerea concentraiei constante de &roteine 2n celula $ie 6i deseori% 2n $irtutea ire$ersibilit1ii sale% este esenial1 su&ra$euirii organismelor+ Cea mai mare intensitate a &roteoli'ei se 2nregistrea'1 2n celulele glandelor ce &roliferea'1 6i cresc acti$% &recum 6i 2n alte esuturi% care se caracteri'ea'1 &rin sinte'1 &roteic1 crescut1 >,@+ Sunt bine studiate funciile &rotea'elor 2n &rocesele controlate ale &roteoli'ei limitate 3scindarea &osttranslaional1 a &redecesorilor &roteinelor biologic acti$e% formarea hormonilor &oli&e&tidici% im&licarea 2n mecanismele de declan6are a unor &rocese 2n cascad15 6i% deasemenea% 2n transmiterea im&ulsurilor celulare% controlul calit1ii &roteinelor% &re'entarea antigenului% ciclul celular% a&o&to'1% de'$oltarea indi$idual1 6i alte &rocese fi'iologice 6i &atologice >G% -% ?@+ /rinci&alele tr1s1turi ale aciunii reglatoare a en'imelor &roteolitice este ra&iditatea reali'1rii 6i economicitatea 2nalt1+ Frec$ent la aciunea factorilor e)tremali cre6te acti$itatea en'imelor &roteolitice intracelulare% se formea'1 substane biologic acti$e% care% la rFndul lor influenea'1 asu&ra sinte'ei &roteinelor 6i aci'ilor nucleici >B% *-@+ :stfel% se induc transform1ri structurale caracteristice &entru ada&tarea de lung1 durat1% care este o manifestare a sindromului uni$ersal de ada&tare+ Ee menionat% c1 en'imele &roteolitice acionea'1 la &rima eta&1 de mobili'are a re'er$elor &roteice ale celulei% 6i din aceast1 cau'1 este im&osibil de a subestima rolul lor 2n reali'area mecanismelor ada&t1rii biochimice+ :&aratul &roteolitic celular are o selecti$itate 2nalt1 6i strict controlat1% deoarece destrucia s&orit1 a &roteinelor $ital necesare sau degradarea lor 2ncetinit1 &ot modifica considerabil funciile celulare >*H@+ =m&ortana cardinal1 a en'imelor &roteolitice este ilustrat1 de fa&tul c1% nu mai &uin de ,M din genomul uman% este res&onsabil de codificarea com&onentelor sistemelor &roteolitice% 2n s&ecial% a &e&tida'elor 3circa BM din totalitatea &roduselor genice5% inhibitorilor 6i cofactorilor lor+ Un rol deosebit de im&ortant 2n modific1rile ada&ti$e ale &roceselor metabolice 6i ale structurii organelor 6i sistemelor determinate de aciunea substanelor chimice e)ogene 2l &osed1 a&aratul li'o'omal al celulei cu com&le)ul lui &uternic de hidrola'e% 2n s&ecial% &roteina'ele ( cate&sinele B% E %e% K% L% denumite astfel du&1 s&ecificitatea lor de substrat >**% *B% D@+ :cestea dein un rol cheie 2n modific1rile &osttranslaionale ale &roteinelor 6i &e&tidelor 6i la transformarea lor 2n molecule acti$e >I% *?@+ Eeoarece sistemul li'o'omal celular &re'int1 una din $erigile de &rotecie en'imatic1 a organismului contra agresiunii substanelor str1ine studiul aciunii unor com&u6i chimici coordinati$i ai metalelor de tran'iie 6i a combinaiei lor cu remediul de origine cianobacterian1 BioA asu&ra &rotea'elor li'o'omale 2n ficatul animalelor de laborator la administrarea acestora &re'int1 un mare interes+ S$'1!l Cercetarea a a$ut ca sco& studiul influenei com&u6ilor coordinati$i ai cu&rului CMT(BD 6i CMT(.I 6i a combinaiilor lor cu remediul de origine cianobacterian1 BioA asu&ra acti$it1ii B.D

&rotea'elor li'o'omale 8 cate&sinelor E% e% L% K% B 6i a leucinamino&e&tida'ei 2n ficatul 6obolanilor intaci+ Mate& ale , #et'"e Com&u6ii coordinati$i ai cu&rului 8 CMT(BD 6i CMT(.I% au fost oferii de &rof+ uni$+% d+h+ch+ eulea :urelian 3Catedra Chimie anorganic1% Uni$ersitatea de Stat din Moldo$a5% iar BioA de academicianul : a A+ Moldo$a% &rof+ uni$+% d+h+b+% Audic faleriu 3=nstitutul de Microbiologie al : a A+ Moldo$a5+ ;)&erienele au fost efectuate &e -G de 6obolani aduli ce au fost di$i'ai 2n urm1toarele gru&e e)&erimentale< = 8 martor 8 animale intacte7 ==8 animale intacte% c1rora li s(a administrat CMT(BD7 ===8 animale intacte% c1rora li s(a administrat CMT(.I 7 =f8 animale intacte% c1rora li s(a administrat CMT(BDCbioremediul BioA7 f8 animale intacte% c1rora li s(a administrat CMT(.ICbioremediul BioA+ Com&u6ii menionai anterior au fost administrai iJm in do'e a c2te * mgJ"g mas1 cor&oral1 tim& de *? 'ile+ La B? ore du&1 ultima in0ectare animalele au fost sacrificate sub narco'1 u6oar1 cu eter sulfuric+ Ficatul a fost e)tras 6i s(a &re&arat homogenatul he&atic 2n soluie H%B,M 'aharo'1 ce coninea * mM ;ET:% &K I%?% astfel ca diluia final1 a homogenatului s1 constitue *<*H+ 9n homogenat s(a determinat acti$itatea cate&sinelor E% e% L% K% B 6i a leucinamino&e&tida'ei 3L:/5 conform &rocedeelor descrise >.@+ Ae'ultatele obinute au fost e$aluate statistic conform criteriului &arametric t(Student cu a0utorul &rogramului Statistica .%H+ Re+!ltate , " .$!/ Eatele studiului rele$1 c1 administrarea com&usului coordinati$ al cu&rului CMT(.I 3*mgJ"g5 determin1 cre6terea acti$it1ii tuturor en'imelor studiate com&arati$ cu $alorile s&ecifice animalelor intacte 3fig+ *5+
442 * 482 *
Martor 600 % 500 400

142 * 202 *

167 * 192 *

153 * 187 *

146 * 169 *

184 * 190 *

300 200 100 0

CM -67 CM -67!"#o$

LAP

Fig+ *+ Modific1rile acti$it1ii cate&sinelor E% e% L% K% B 6i leucinamino&e&tida'ei 3L:/5 2n ficatul animalelor s1n1toase sub aciuna com&usului coordinati$ al cu&rului CMT(.I 6i a combinaiei CMT(.ICBioA+ feridicitatea diferenei statistice fa1 de martor< b ( &cH%HH* :mbii com&u6i coordinati$i ai cu&rului manifest1 aciune similar1 ca direcie asu&ra acti$it1ii tuturor en'imelor studiate+ 9n acela6i tim&% influena este aceea6i ca am&loare doar 2n ca'ul aciunii asu&ra acti$it1ilor cate&sinei B 6i L:/< acti$itatea cate&sinei B cre6te sub influena CMT(.I cu D?M 3&cH%HH*5 6i a CMT(BD 8 cu G.M 3&cH%HH*5% iar acti$itatea L:/ res&ecti$ 8 cu -?BM 6i -,GM 3&cH%HH*% 2n ambele ca'uri5+ :ciune semnificati$ mai &otent1 e)ercit1 CMT(BD asu&ra funcionalit1ii cate&sinelor e 6i K com&arati$ cu cea a CMT(.I+ CMT( BD determin1 o ma0orare semnificati$1 a acti$it1ii en'imelor menionate cu *?,M 6i **?M% res&ecti$% &e c2nd CMT(.I doar cu ?BM 6i ,-M 3fig+ *5+

B.G

500 % 450 400 350 300 250 200 150 100 50 0

245 * 217 *

182 * 200 *

214 * 192 *

G Martor

187 * 188 *

L CMT-28

196 * 200 *

LAP

CMT-28+BioR

Fig+ B+ Modific1rile acti$it1ii cate&sinelor E% e% L% K% B 6i leucinamino&e&tida'ei 3L:/5 2n ficatul animalelor s1n1toase sub aciuna com&usului coordinati$ al cu&rului CMT(BD 6i a combinaiei CMT(BDCBioA+ feridicitatea diferenei statistice fa1 de martor< b ( &cH%HH* La administrarea combinaiei CMT(.ICBioA acti$it1ile cate&sinelor E% e% L% K% B 6i a L:/ cresc ca 6i 2n ca'ul administr1rii doar a CMT(.I% aceast1 cre6tere fiind &uin mai mare ca $alori absolute+ Eoar 2n ca'ul cate&sinei e aciunea cumulat1 a CMT(.I 6i BioA determin1 o am&lificare semnificati$ mai mare a acti$it1ii en'imei fa1 de $alorile martor 3cu *HBM% &cH%HH*5 com&arati$ cu ni$elul atins la administrarea solitar1 a CMT(.I 3C?BM% &cH%HH*5+ :stfel% administrarea combinat1 a com&usului coordinati$ al cu&rului CMT(.I cu BioA se soldea'1 cu o aciune sinergist1 a acestor remedii asu&ra acti$it1ii en'imelor studiate 2n ficat 3fig% B5+ La administrarea combinat1 a CMT(BD cu BioA% deasemenea% se atest1 cre6terea acti$it1ii cate&sinelor E% e% L% K% B 6i a L:/ 2n ficatul animalelor intacte% dar modific1rile nu sunt uni$oce ca 2n ca'ul combinaiei CMT(.ICBioA 3fig+ B5+ :stfel% doar 2n ca'ul cate&sinei E 6i a L:/ combinarea bioremediilor se soldea'1 cu o cre6tere a acti$it1ii en'imelor menionate &este $alorile 2nregistrate la administrarea doar a CMT(BD+ Modific1rile acti$it1ilor cate&sinelor L 6i B sub influena combinaiei CMT(BDCBioA nu se deosebesc de cele &roduse de CMT(BD de unul singur% iar acti$it1ile cate&sinelor e 6i K% fiind semnificati$ mai mari dec2t la animalele martor totu6i nu ating $alorile induse de administrarea doar a CMT(BD+ =ntensificarea acti$it1ii cate&sinelor li'o'omale la administrarea com&u6ilor coordinati$i ai cu&rului CMT(BD 6i CMT(.I 6i a combinaiilor lor cu remediul de origine cianobacterian1 BioA &oate fi a&reciat1 ca reacie com&ensatoare de ada&tare a organismului% ce tinde s1 intensifice biodegradarea moleculelor defectuoase% re'ultate din aciunea com&u6ilor menionai 6i &rodu6ilor lor de metaboli'are+ Einamica di$ers1 a acti$it1ii cate&sinelor li'o'omale demonstrea'1% &robabil% sensibilitatea lor diferit1 la substanele menionate+ Nu e e)clus c1% im&ort1 6i &articularit1ile conformaionale ale diferitor en'ime% ra&ortul dintre acti$atori 6i inhibitori% caracterul leg1turii cu membranele li'o'omale% $aloarea &K mediului% inducia 6i su&rimarea la ni$el genetic etc+ Modific1rile fa'ice ale acti$it1ii en'imelor li'o'omale% rele$ate de noi% reflect1 intensitatea degrad1rii 6i sinte'ei macromoleculelor 6i transform1rile moleculare% ce a&ar 2n legatur1 cu aceasta 2n ficatul animalelor e)&erimentale+ :&aratul li'o'omal al celulei cu com&le)ul s1u &uternic de hidrola'e se include acti$ 2n reali'area modific1rilor de ada&tare metabolic1 6i structural1 a organelor 6i sistemelor la aciunea )enobioticelor asu&ra organismului+ :stfel% com&u6ii testai demonstrea'1 un li'o'omotro&ism &ronunat% fiind ca&abili s1 influene'e acti$itatea &rotea'elor li'o'omale 6i s1 modifice starea funcional1 a a&aratului li'o'omal+ :cestea influenea'1 6i acti$itatea en'imelor din ciclul glutationic% 2n a6a mod% contribuind la inducia biosinte'ei glutationului% influen2nd acti$itatea en'imelor glutationde&endente 6i s&orind re'istena celulelor fa1 de agresiunea substanelor e)ogene >*@+

BIH

459 * 469 *

*+ B+ -+

C'n$l!+ Com&u6ii coordinati$i ai cu&rului CMT(BD 6i CMT(.I am&lific1 acti$itatea &rotea'elor li'o'omale he&atice la animalele s1n1toase% com&arati$ cu $alorile martor% aciunea CMT( BD fiind mai &otent1 6i re'ult2nd 2n cre6terea mai im&ortant1 a acti$it1ii en'imelor studiate+ Combinarea com&u6ilor coordinati$i ai cu&rului CMT(BD 6i CMT(.I cu BioA determin1 cre6terea acti$it1ii &rotea'elor li'o'omale he&atice la animalele s1n1toase com&arati$ cu $alorile de referin1+ CMT(.I 6i BioA manifest1 sinergism 2n modularea acti$it1ii &rotea'elor li'o'omale he&atice la animalele s1n1toase% administrarea lor concomitent1 determin2nd cumularea efectelor acestor remedii+

Lucrarea a fost reali'at1 2n cadrul /rogramului de Stat ;&idemiologia he&atitelor 6i ciro'elor% &rofilactica 6i metode a$ansate de tratament 3&roectul HG+D-,+HG+H?:% nr+ *D?+/:5 *+ B+ -+ ?+ ,+ .+ I+ D+ G+ *H+ **+ *B+ *-+ *?+ B 0l '(&a7 e :ndronache L+% Tagadiuc 4+% eudumac f+ eulea :+ 4&timi'area &rocedeului nitro&rusidic de e$aluare a glutationului redus 2n materialul biologic+ Materialele Conferinei L=f tiinifice =nternaionale Bioetica% Filosofia 6i medicina+ BHHG% &+ GG(*HB+ Bhaumi" S+A+% Mali" S+ Ei$erse regulator! mechanisms of eu"ar!otic transcri&tional acti$ation b! the &roteasome com&le)+ Crit Ae$ Biochem Mol Biol+ BHHD7 ?-3.5< ?*G(--+ Conus S+% Simon K+U+ Cathe&sines< "e! modulators of cell death and inflammator! res&onses+ Biochem /harmacol+ BHHD7 I.3**5< *-I?(DB+ Eeiss L/% ealin"a K% Berissi K% Cohen 4% Nimchi :+ 3*GG.5 Cathe&sin E &rotease mediates &rogrammed cell death induced b! interferon(gamma% FasJ:/4(* and TNF(al&ha+ ;MB4 g+% *,% -D.*8IH+ Eunlo& A+:+% Brun" U+T+% Aodgers N+g+ 4)idi'ed &roteins< mechanisms of remo$al and conseuences of acumulation+ =UBMB Life% BHHG7 .*3,5< ,BB(I+ eudumac f+% Baciu ;l+% Marin f+ et al+ =n$estigaii en'imologice+ ;laborare metodic1+ Chi6in1u% BHHH% ,. &+ Koo" f+% Fun"elstein L+% Lu E+% Bar" S+% iegr'!n g+% K ang S+(A+ /roteases for /rocessing /roneuro&e&tides into /e&tide Neurotransmitters and Kormones+ :nnu Ae$ /harmacol To)icol+ BHHD 7 ?D< -G-8?B=$ano$a S+% Ae&ni" U+% Bo0ic L+% /etelin :+% Tur" f+% Tur" B+ L!sosomes in a&o&tosis+ Methods ;n'!mol+ BHHD7 ??B< *D-(GG+ Nos g+% ge$ni"ar #+% 4berma0er N+ The role of cathe&sin L in cell signaling+ Cell :dh Migr BHHG7 -3B5< *.?(.+ N!ttala :+% Lahtinen U+% Braul"e T+% Kofman S+L+ Functional biolog! of the neuronal ceroid li&ofuscinoses 3NCL5 &roteins+ Biochim Bio&h!s :cta+ BHH.7 *I.B 3*H5< GBH(G--+ RuvT_YU[\T ^+m+% q[v[\T l++% SuvYUZnO[\T l+Q+ Y v+ ST`u_YX E 8 u[ YY[O[Yu_ZT v[Ow Y Y_[Ow[\TXYu \ UuYYXu+ SOYXYu_ZT OTP[vT`[vXT YTX[_`YZT+ BHHG7 -<+ -(,+ S[O[\ p+Q+% qYnuv ^+m+% mYWYX ^+^+ Y v+ ovuuOuXYu TZ`Y\X[_`Y v[`uYXT Zv[\Y Y UYZv[[vTXYU[\+ qY[Uu+ )YUY+ BHHD7 ,?3-5< -*?(-BB+ S[v[OuXZ[ j+^+% YOT`[\T j+R+% {uvZTX[\T m+]+ Y v+ Y_`T`YXV< vunOY Y_`uYX[\V v[`uT Y XTvnWuXY vY [n[Ou\V Y \[_TOY`uOwXV TP[Ou\TXY+ qY[Uu+ )YUY+ BHHD7 ,?3B5< B*H(B*D+ luU[\T l+l+% q[XTvu\T p+^+ S \[v[_n [P \[OYY v[`u[OY`Yu_ZY uvUuX`[\+ qY[Uu+ )YUY+ BHHD7 ,?3*5< ?B(,D+

BI*

INFLUENA COMPUILOR COORDINATIVI AI CUPRULUI I A COMBINAIEI LOR CU REMEDIUL BIOR DIN CIANOBACTERII ASUPRA ACTIVITII ENZIMELOR GLUTATION DEPENDENTE L l a An"&'na$)e Laborator Biochimie USMF aNicolae Testemianu S!##a&*
)nfluence of copper coordinative compounds and their combinations 'ith cyanobacterial remedy bior on the activity of glutathiondependent enzymes

The action of co&&er coordinati$e com&ounds CMT(BD% CMT(.I and of their combinations ith the c!anobacterial remed! BioA on li$er glutathionde&endent en'!mes acti$it! in health! rats as studied+ =t as established that CMT(BD and the combination CMT( BDCBioA induce a &ronounced increase of eA acti$it! and a statisticall! conclusi$e increase of eST acti$it!% BioA acted s!nergisticall! ith CMT(BD+ CMT(.I administration caused significant d!sfunction of the glutathione c!cle due to the reduction of e/4 acticit!% that as onl! &artiall! redressed b! s&irulina bioremed! BioA administration+ Re+!#at S(a efectuat studiul aciunii com&u6ilor coordinati$i ai cu&rului CMT(BD 6i CMT(.I 6i a combinaiilor lor cu remediul de origine cianbacterian1 BioA asu&ra acti$it1ii &rinci&alelor en'ime glutationde&endente 2n ficatul 6obolanilor intaci+ S(a stabilit% c1 CMT(BD 6i combinaia CMT(BDCBioA induc un s&or &ronunat al acti$it1ii eA 6i ma0orarea $eridic1 a eST% BioA acion2nd sinergic cu CMT(BD+ :dministrarea com&usului CMT(.I determin1 disfuncii &ronunate 2n ciclul glutationic determinate de reducerea acti$it1ii e/4% iar administrarea bio&re&aratului BioA din s&irulin1 ameliorea'1 doar &arial tulbur1rile metabolismului glutationic+ A$t!al tatea te#e elutationul 6i en'imele glutationde&endente dein 2n organism funcii di$erse 6i foarte im&ortante< te'auri'ea'1 cisteina% se anga0ea'1 cu rol de coen'ime% reduc 6i i'omeri'ea'1 leg1turile disulfurice% &rote0ea'1 efecti$ organismul de stresul o)idati$% al c1rui mecanism &rinci&al este generarea de forme acti$e ale o)igenului% care induc le'area &rimar1 a celulelor 6i esuturilor 2n di$erse st1ri &atologice 3gones% Nenned!% *GD-7 eibson et al+% *GD,7 BTh[$T% FTduu$T% *GDD5% menin funcionalitatea membranelor% &artici&1 la metabolismul euco'anoi'ilor 6i cel al )enobioticelor7 fortific1 re'istena celulelor la aciuni noci$e% stimulea'1 acti$itatea en'imelor 6i altor &roteine% &roliferarea esuturilor 6i biosinte'a aci'ilor nucleici 3Meister% :nderson% *GD-5+ 4 &roblem1 de mare actualitate care se e$idenia'1 din anali'a situaiei 2n domeniu const1 2n necesitatea identific1rii noilor com&u6i coordinati$i ai metalelor de tran'iie care &ot ser$i ca ba'1 2n elaborarea &re&ararelor medicamentoase &entru &rofila)ia 6i tratamentul &atologiei ficatului 6i altor maladii% stimularea &roceselor regenerati$e 2n esuturi+ Com&u6ii coordinati$i ai metalelor de tran'iie% &e de o &arte% 6i bioremediile &e ba'1 de cianobacterii% &e de alt1 &arte% se im&lic1 cu rol ma0or la re'ol$area multor &robleme de ordin medical% datorit1 efectelor lor tera&eutice% dar nu se cunosc 2n detaliu 2nc1 multe mecanisme de aciune biochimic1 a acestora7 2n s&ecial% mecanismul lor de aciune asu&ra acti$it1ii en'imelor de metaboli'are )enobiotic1 &Fn1 2n &re'ent nu este &reci'at+ Ee aceea se &un multe s&erane &e ni6te &rocedee efecti$e de reglare diri0at1 a acti$it1ii en'imelor 6i res&ecti$ ( a $ite'ei 6i direciei de biotransformare a substanelor str1ine% &rin care ar &utea fi modificate &ro&riet1ile multor )enobiotice 6i% astfel% s1 se diminue sau s1 se anule'e com&let to)icitatea lor+ 9n acest as&ect% un interes a&arte 2l &re'int1 studierea influenei acestor com&ui asu&ra glutationului 6i en'imelor glutationde&endente+

BIB

S$'1!l $e&$et8& const1 2n e$aluarea aciunii com&u6ilor coordinati$i ai cu&rului CMT( BD 6i CMT(.I 6i a combinaiilor lor cu remediul de origine cianbacterian1 BioA asu&ra acti$it1ii &rinci&alelor en'ime glutationde&endente ( glutationreducta'ei 3eA5% glutation&ero)ida'ei 3e/45% glutationtransfera'ei 3eT5 6i (glutationtrans&e&tida'ei 3(eT/5 2n ficatul 6obolanilor intaci+ Mate& al , #et'"e Com&u6ii coordinati$i ai cu&rului 8 CMT(BD 6i CMT(.I% au fost oferii de &rof+ uni$+% d+h+ch+ eulea :urelian 3Catedra Chimie anorganic1% Uni$ersitatea de Stat din Moldo$a5% iar BioA de academicianul : a A+ Moldo$a% &rof+ uni$+% d+h+b+% Audic faleriu 3=nstitutul de Microbiologie al : a A+ Moldo$a5+ ;)&erienele au fost efectuate &e -H 6obolani aduli f1r1 &edigiu cu masa cor&oral1 cu&rins1 2ntre **H 6i B-H g care au fost di$i'ai egal 2n urm1toarele gru&e< L= martor 8 animale intacte7 L== animale% c1rora le(a fost administrat com&usul coordinati$ al cu&rului CMT(BD 2n do'1 de * mgJ"g mas1 cor&oral1 tim& de *? 'ile7 L=== animale% c1rora le(a fost administrat com&usul coordinati$ al cu&rului CMT(.I 2n do'1 de * mgJ"g mas1 cor&oral1 tim& de *? 'ile7 L=f animale% c1rora le(a fost administrat com&usul coordinati$ al cu&rului CMT(BD 2n 2mbinare cu bioremediul algal BioA c2te * mgJ"g mas1 cor&oral1 tim& de *? 'ile7 Lf animale% c1rora le(a fost administrat com&usul coordinati$ al cu&rului CMT(.I 2n 2mbinare cu bioremediul algal BioA c2te * mgJ"g mas1 cor&oral1 tim& de *? 'ile+ eru&a martor a fost 2ntreinut1 la un regim obi6nuit alimentar de $i$ariu+ Com&u6ii coordinati$i ai cu&rului CMT(BD 6i CMT(.I 6i a combinaiile lor cu remediul de origine cianbacterian1 BioA au fost administrai iJm 'ilnic tim& de *? 'ile+ La finalul e)&erienei animalele au fost sacrificate sub narco'1 u6oar1 cu eter etilic+ Materialul biologic 8 ficatul a fost &rele$at% s&1lat cu sol fi'iologic1 H%D,M% desicat cu hFrtie de filtru+ 9n continuare s(a &re&arat homogenatul he&atic 2n soluie tam&on H%B, M 'aharo'1 ce coninea * mM ;ET:% &K I%?+ 9n homogenat s(a determinat acti$itatea glutationreducta'ei 3eA5% glutation&ero)ida'ei 3e/45% glutationtransfera'ei 3eT5 6i (glutationtrans&e&tida'ei3(eT/5 conform metodelor descrise anterior >eudumac f+ 6i coaut+% BHHH@+ Ae'ultatele obinute au fost e$aluate statistic conform criteriului &arametric t(Student cu a0utorul &rogramului Statistica .%H+ Re+!ltate , " .$!/ Ae'ultatele studiului% &re'entate 2n tabelul *% au rele$at% c1 com&usul CMT(BD in e)&erienele noastre induce un s&or &ronunat al acti$it1ii eA 3cre6terea de , ori fa1 de $alorile martorului5% &recum 6i ma0orarea $eridic1 a funcionalit1ii eST 2n esutul he&atic+ Com&usul dat nu induce modific1ri cu $aloare statistic1 2n acti$itatea e/4 6i g(eT/ din acest organ% dar se &refigurea'1 tendina de cre6tere a acti$it1ii acestor en'ime la aciunea CMT(BD+ :nali'a datelor obinute la administrarea combinaiei CMT(BDCBioA denot1 efectul mai &ronunat al acesteia asu&ra sistemului glutationic din esutul he&atic+ :stfel% eA cre6te considerabil 3de ,%- ori fa1 de ni$elul martor5% stimulFnd $eridic 6i acti$itatea eST+ :cti$itatea e/4 &ractic nu se modific1% iar cea a g(eT/ de&16e6te neesenial martorul 6i $alorile lotului cu CMT(BD+ /rin urmare BioA acionea'1 sinergic &e fundal de CMT(BD induce &re&onderent acti$itatea eA ( en'im1 im&ortant1 care reduce glutationul o)idat 6i deine astfel un rol de ba'1 2n reciclarea e(SK+ /rin urmare con$ersia glutationului o)idat la forma lui redus1 se m1re6te substanial &rin administrarea com&usului CMT(BD% si% 2n s&ecial% a combinaiei lui cu &re&aratul BioA din s&irulin1+ ;ste cunoscut% c1 e(SK este com&onenta de ba'a a redo) tam&onului celular% care menine constant mediul redus caracteristic &entru ea 6i care &artici&1 la controlul redo) tiolic al acti$it1ii en'imelor 3Mihlin% /[&ru0nFi% *GI-7 /oulson K+;+ et al+% *GD*7 Meister% :nderson% *GD-7 Sulin_Zii% S[lu_nicunZ[% *GGH5+ =nducerea acti$it1ii eA BI-

&rin administrarea substanelor menionate &oate ridica eficiena &roteciei celulare la aciunea di$er6ilor &roo)idani 6i ageni citoto)ici+ Tabelul * =nfluena com&u6ilor coordinati$i ai cu&rului CMT(BD 6i CMT(.I 6i a combinaiilor lor cu remediul de origine cianbacterian1 BioA asu&ra acti$it1ii glutationreducta'ei 3eA5% glutation&ero)ida'ei 3e/45% glutationtransfera'ei 3eT5 6i (glutationtrans&e&tida'ei3(eT/5 2n ficatul 6obolanilor intaci+
Nr+ * B ? , eru&ele de cercetare Martor CMT(BD7 * mg CMT(BDCBioA *mg CMT(.I7 * mg CMT(.ICBioA *mg eA *%--DH%**D .%,G,H%,.Ibbb ?GBM I%H,.H%B*.bbb ,BIM .%HH*H%?,?bbb ??DM .%G,IH%B?-bbb ?G*M e/4 ,%-.DH%*-? .%-BBH%?GG **IM ,%B,.H%B.? GIM ?%.B*H%BD.bbb D.M ?%.G*H%-HHbbb DIM eST I-I%,B*%*. D-B%G-*%?Gbbb **BM D?G%.-,%,.bbb **,M .G?%?**%?. G?M IDB%,*D%B*H.M (eT/ ??%I,,%.?G ?G%*.I%*I* *HGM ,-%BH*,%*, **DM -,%?H.%-.* IGM -D%--.%*DG D,M

%O&'( b di"eren* statistic semni"icati# "a* de lotul)martor! p+0!05, -- ) p+0!01, --) p+0!001$ di"eren* statistic semni"icati# "a* de lotul)Sj! p+0!05, ) p+0!01, ) p+0!001$ H di"eren* statistic semni"icati# "a* de lotul(CCl?! p+0!05, HH ) p+0!01, HHH) p+0!001$ Com&usul CMT(.I% deasemenea% induce eA% 3dar 2ntr(o m1sur1 mai mic1% de ?%, ori5% inhib1 $eridic acti$itatea e/4 6i &ractic nu modific1 eST ( en'im1 cito&lasmatic1% care utili'ea'1 e(SK &entru con0ugarea cu substane hidrofobe% reducerea sau i'omeri'area lor+ Eeci% &utem considera c1% com&usul dat nu diminuea'1 intensitatea catali'at1 de aceast1 en'im1 a metabolismului substanelor to)ice ulterior e)cretate de organism sub form1 de aci'i merca&turici+ 9n e)&erienele noastre acti$itatea (eT/ din ficat se reduce 2n mod nesemnificati$ de c1tre CMT(.I cu (B*M 3&dH%,5+ ;ste cunoscut% c1 (eT/ &artici&1 la trans&unerea aminoaci'ilor &rin membranele celulare 6i deci se anga0ea'1 in sinte'a &roteic1 la ni$el de organe 6i esuturi 3Meister% :nderson% *GD-5+ 9n acest ca' de$ine clar c1% 2n esutul he&atic &rin intermediul (eT/ administrarea CMT(.I nu &oate &otenta &rocesele anabolice 2n acest organ+ Utili'area remediului BioA 2n combinaie cu CMT(.I a demonstrat o aciune sinergic1 asu&ra eA% eST 6i (eT/% acti$itatea c1rora a crescut cu *.M% *-M 6i% res&ecti$% DM 3&dH%,5 fa1 de indicii res&ecti$i 2nregistrai la administrarea com&usului CMT(.I de unul singur+ Bioremediul BioA nu influenea'1 asu&ra gradului de reducere a funcionalit1ii e/4 cau'ate de CMT(.I+ =ntensificarea acti$it1ii en'imelor glutationice% 2n s&ecial al eA% im&us1 de BioA &e fundalul administr1rii com&u6ilor CMT(BD 6i CMT(.I constituie momente &o'iti$e% a0utFnd &rotecia celulelor he&atice de aciunile to)ice ale acestora% metaboliilor% &roduselor de degradare% deoarece sistemul e(SK &otenea'1 re'istena organismului fa1 de substanele to)ice 3Tiun[$% =$ano$a% *GDD7SulinsZi% S[lusnicunZ[% *GGH5+ Nu se e)clude c1 inducia en'imelor 6i intensificarea biosinte'ei e(SK re&re'int1 un mecanism de aciune &o'iti$1 a acestui bio&re&arat+ Ein acest &unct de $edere% utili'area bio&re&aratului BioA din s&irulin1 &oate fi eficace+ =nhibarea e/4 la administrarea com&usului CMT(.I restrFnge ca&acitatea &roteciei antio)idante a celulelor he&atice confruntat1 acum cu acti$area e)cesi$1% a reaciilor radicalilor liberi la eta&ele lor de iniiere+ Totodat1% inducia eA 2n esutul ficatului &oate fi a&reciat1 ca o reacie de ada&tare% menit1 s1 limite'e &ero)idarea li&idelor 6i s1 susin1 acti$itatea ciclului glutationic+ BI?

:dministrarea bio&re&aratului BioA nu ref1cea 6i nici nu anula inhibarea e/4 de c1tre CMT(.I% de6i diminu1 mai &uin e)&resia acti$it1ii (eT/ 6i% deci% nu &oate% 2ns1% restabili deregl1rile din metabolismul glutationic &ro$ocate de com&usul menionat+ *+ C'n$l!+ Com&usul CMT(BD induce un s&or &ronunat al acti$it1ii glutationreducta'ei ( en'im1 im&ortant1 care reduce glutationul o)idat 6i deine astfel un rol de ba'1 2n reciclarea e(SK% 6i% totodat1% determin1 ma0orarea $eridic1 a funcionalit1ii eST 2n esutul he&atic al animalelor de laborator 2n condiii fi'iologice normale+ Aemediul BioA acionea'1 sinergic &e fundal de CMT(BD% ceea ce se manifest1 &rin inducerea de mai de&arte a acti$it1ii eA 6i cre6terea considerabil1 a eST+ :dministrarea com&usului CMT(.I determin1 disfuncii &ronunate 2n ciclul glutationic determinate de reducerea acti$it1ii e/4% iar administrarea bio&re&aratului BioA din s&irulin1 0ugulea'1 doar &arial tulbur1rile din metabolismul glutationic+

B+ -+

Lucrarea a fost reali'at1 2n cadrul /rogramului de Stat ;&idemioologia he&atitelor 6i ciro'elor% &rofilactica 6i metode a$ansate de tratament 3&roectul HG+D-,+HG+H?:% nr+ *D?+/:5 *+ B+ -+ ?+ ,+ .+ I+ D+ G+ B 0l '(&a7 e :dams g+E+ Aes+Commun+Chem+/athol+% ?.% ?H*% *GD,+ :rias =+N+Lacob! i+;+ elutathione% Metabolism and Function+ Aa$en /ress% Ne hor"%*GDI+ 4linescu A+ /ero)idarea 2n chimie% biologie% medicin1+ ;d+tiinific1% *GDB+ 4linescu A+ Aadicalii liberi 2n fi'io&atologia uman1+ ;d+Tehnic1% Bucure6ti%*GG? + 4linescu A+% ereabu M+ Mecanisme de a&1rare ale organismului 2m&otri$a &olu1rii chimice% ;d+Tehnic1% *GGH+ Thurnan E+=+ Free Aadicals% 4)idant Stress and Erugs :ction% edit+;$ans C+A+% Aichelieu /ress% *GDD% &+*.G(*ID+ Q+k+SnOYX_ZY% ^+Q+uv\T`V% ^+^+q[OwWuWT[\% Q+k+qT`TYv[\T Y v+ ]Y_`uUT On`T`Y[XT vY`v[Y`[\ Y OTUV vY \uXX[ P[OuXY+ qY[Uu+ YUY% BHHD% `[U ,?% \V ,% _ .HI(.*-+ Q+k+SnOYX_ZY% +^+pu[X[\T% p+]+S[Ou_XYuXZ[% k+Q+mTO[\% +^+TXYO[\+ ]Y_`uUT On`T`Y[XT \ vY`v[Y`T Y OTUu Zv[\Y vY \Yvn_XV uT`Y`T+ qY[Uu+ YUY% BHHI% `[U ,-% \V+*% _ G*(GD+ p+]+S[Ou_XYuXZ[% Q+k+SnOYX_ZY% Q+Q+tvT% Q+Q+qTvVU[\ Y v+ ]Y_`uUT On`T`Y[XT vY`v[Y`[\ Y OTUV Zv[\Y vY YX_nOw`T Y Y_YvZnO`[vX[ XuTO[T`YY+ qY[Uu+ YUY% BHHI%`[U ,-% \V+ ?% _ ?,?(?.H+

MODIFICRILE HIDROLAZELOR LIZOZOMALE N SPLIN LA OBOLANI CU INFLAMAIE ASEPTIC I SUB INFLUENA POLIZAHARIDELOR SULFATATE Ol(a t9&0a% Ve&'n $a Sa&"a& % Ol(a Ta(a" !$% Valent n G!"!#a$ Laboratorul Biochimie al Laboratorului Central tiinific al USMF Nicolae Testemianu S!##a&* 2at spleen lysosomal enzymes activities changes in aseptic inflammation and under the influence of sulphated polysaccharides The aim of the stud! as to e$aluate the influence of sul&hated &ol!saccharides from the c!anobacteria :pirulina platensis 3/SS5 biomass u&on the acti$it! of l!sosomal en'!mes in ase&tic inflammation+ /SS had &ositi$e influence on different magnitude in ase&tic BI,

inflammation% hich as demonstrated b! the increase of the acti$ities of acidic &hos&hatase% N( acet!l((glucosidase% (glucosidase% arilsulfatase C and the dicrease of cathe&sin E acti$it!+ /SS can be considered a &athogenic remed! for the correction of the metabolic disturbances in the s&leen induced b! ase&tic inflammation+ Re+!#at Studiul efectuat a fost a)at &e cercetarea influenei &oli'aharidelor sulfatate e)trase din biomasa cianobacteriei :pirulina platensis 3/SS5 la administrarea enteral1 asu&ra acti$it1ii en'imelor li'o'omale 2n s&lin1 2n inflamaia ase&tic1+ Ae'ultatele studiului denot1 efecte &o'iti$e de magnitudine diferit1 ale administr1rii /SS 2n inflamaia ase&tic1% ce se manifest1 &rin cre6terea acti$it1ii fosfata'ei acide% N(acetil((gluco'ida'ei% (gluco'ida'ei% arilsulfata'ei C 6i reducerea acti$it1ii cate&sinei E+ /SS &ot fi considerate remediu &atogenic de corecie a deregl1rilor metabolice 2n s&lin1 &ro$ocate de inflamaia ase&tic1+ A$t!al tatea te#e Un rol deosebit de im&ortant 2n modific1rile ada&ti$e ale &roceselor metabolice 6i ale structurii organelor 6i sistemelor determinate de aciunea substanelor chimice e)ogene 2l &osed1 a&aratul li'o'omal al celulei cu com&le)ul s1u &uternic de hidrola'e% 2n s&ecial% &roteina'ele ( cate&sinele B% E %e% L% K% denumite astfel du&1 s&ecificitatea lor de substrat >-%I@+ Funcia &rotectoare a li'o'omilor% intuit1 2nc1 la sfFr6itul secolului trecut% se manifest1 &rin anga0area lor la digestia intracelular1 a formaiunilor macromoleculare 6i su&ramoleculare fagocitate ca fiind substane str1ine% &recum 6i a structurilor &ro&riodegradate+ :cti$itatea en'imelor hidrolitice 6i% 2n s&ecial% &roteolitice intracelulare cre6te frec$ent la aciunea factorilor e)tremali% se formea'1 substane biologic acti$e% care% la rFndul lor influenea'1 asu&ra sinte'ei &roteinelor 6i aci'ilor nucleici >*%G@+ Tetraclorura de carbon 3CCl?5 &oate &1trunde 2n organism 2n urma &olu1rii atmosferei sau &rin into)icaii &rofesionale reacionFnd cu aminele sau &roteinele% 2n urma acestui &roces re'ultFnd radicali liberi+ 4)idarea &ero)idic1 a li&idelor cu radicali liberi dereglea'1 funcionarea sistemelor membranare ale celulei% inclusi$ 6i ale li'o'omilor% &ro$ocFnd cre6terea &ermeabilit1ii% fiind considerat1 ca un mecanism uni$ersal al le'iunilor celulare la ni$el membranar >?%D@+ Un interes a&arte &re'int1 &oli'aharidele sulfatate e)trase din biomasa cianobacteriei :pirulina platensis 3/SS5% funciile &rinci&ale ale c1rora sunt cele de barier1 tisular1% ade'iune celular1% de &rotecie contra agenilor &atogeni% &recum 6i cea de re'er$or al factorilor de cre6tere+ Multi&le studii au &us 2n e$iden1 efectele anti$irale% antitumorale% antiinflamatoare% anti&roliferati$e% antio)idante% etc+ ale &oli'aharidelor sulfatate din cianobacterii >,%.@+ Eeoarece sistemul li'o'omal celular &re'int1 una din $erigile de &rotecie en'imatic1 a organismului contra agresiunii substanelor str1ine% studierea mecanismelor de aciune a substanelor biologic acti$e de origine cianobacterian1% 6i anume a &oli'aharidelor sulfatate din s&irulin1 3/SS5 asu&ra hidrola'elor li'o'omale 2n s&lina 6obolanilor into)icai cu CCl?% &re'int1 un interes deosebit 2n $ederea utili'1rii lor 2n medicin1 2n calitate de &re&arate &oli$alente% ele a$Fnd roluri foarte im&ortante 2n acti$itatea $ital1 a organismelor+ S$'1!l studiului a fost de a cerceta influena &oli'aharidelor sulfatate e)trase din biomasa cianobacteriei :pirulina platensis la administrarea enteral1 asu&ra acti$it1ii en'imelor li'o'omale 2n s&lin1 2n inflamaia ase&tic1 Mate& ale , #et'"e ;)&erimentele au fost efectuate &e -B 6obolani aduli% f1r1 &edigiu% cu masa cor&oral1 cu&rins1 2ntre **H 6i B-H g% care au fost di$i'ai egal 2n urm1toarele gru&e<

BI.

*5 gru&a(martor7 B5 6obolani &ractic s1n1to6i% c1rora li s(a administrat &er os /SS7 -5 6obolani into)icai cu CCl?% c1rora li s(a &ro$ocat inflamaie ase&tic157 ?5 6obolani cu inflamaie ase&tic1% c1rora li s(a administrat &er os /SS+ eru&a martor a fost 2ntreinut1 la un regim obi6nuit alimentar de $i$ariu+ /SS au fost administrate &eroral 'ilnic sub form1 de b1utur1 2n do'1 ma0or1 de *B, mgJ"ilocor&% di'ol$at 2n BH ml bulion de $it1% tim& de -, 'ile+ =nto)icarea 6obolanilor a fost efectuat1 &rin administrarea iJm a sol+ ,HM CCl?% di'ol$at 2n ulei de m1sline% 2n do'a de * mlJ"ilocor&% bis1&t1mFnal tim& de -, 'ile+ La finalul e)&erienei animalele au fost sacrificate sub narco'1 u6oar1 cu eter etilic+ Materialul biologic 8 s&lina a fost &rele$at1% s&1lat1 cu sol+ fi'iologic1 H%D,M% desicat1 cu hFrtie de filtru+ 9n continuare s(a &re&arat omogenatul s&linei 2n soluie tam&on H%B, M 'aharo'1% ce coninea * mM ;ET:% &K I%?% astfel ca diluia final1 a omogenatului s1 constitue *<*H+ 9n omogenat s(a determinat acti$itatea cate&sinelor E% e% L% K% B% leucinamino&e&tida'ei% fosfata'ei acide% N(acetil((gluco'ida'ei% (glucuronida'ei% (galacto'ida'ei% (gluco'ida'ei% arilsulfata'elor :% B 6i C conform &rocedeelor descrise >eudumac f+@+ ;$aluarea statistic1 a indicilor biochimici s(a efectuat cu a0utorul criteriului &arametric t( Student cu $eridicitatea mai mic1 de H%H, 3&cH%H,5+ Cercetarea a fost a&robat1 de Comitetul de etic1 2n cercetarea biomedical1 a USMF Nicolae Testem1anu+ Re+!ltate , " .$!/ Cercet1rile efectuate e)&use 2n tabelul * au demonstrat c1% la animalele s1n1toase c1rora li s(a administrat /SS% en'imoacti$itatea fosfata'ei acide% leucinamino&e&tida'ei% (glucuronida'ei 6i arilsulfata'ei C cre6te ne$eridic statistic res&ecti$ cu *HM(BIM% iar ni$elul funcional a cate&sinei L 6i a cate&sinei B scade marcat cu -GM 3&cH%H,5 6i *?M% res&ecti$% fa1 de $alorile lotului martor+ Eiferena de acti$itate a hidrola'elor li'o'omale se datorea'1% &robabil% induciei selecti$e a fermenilor cercetai la utili'area /SS+ :dministrarea /SS &ractic nu influenea'1 e)&resia modific1rilor cate&sinei K% cate&sinei e% cate&sinei E% N(acetil( (gluco'ida'ei% ( galacto'ida'ei 6i (gluco'ida'ei% acestea meninFndu(se &ractic 2n limitele $alorilor e)istente 2n lotul de referin1+ Totodat1 la into)icarea cu CCl? se constat1 o augmentare insugesti$ statistic1 a gradului de acti$itate a cate&sinei E% N(acetil( (gluco'ida'ei% leucinamino&e&tida'ei% (glucuronida'ei% (galacto'ida'ei% (gluco'ida'ei 6i arilsulfata'elor :% B 6i C cu *?M(-*M com&arati$ cu &arametrii de referin1 6i o tendin1 de cre6tere fa1 de animalele cu /SS+ Cre6terea acti$it1ii hidrola'elor li'o'omale demonstrea'1 labili'area li'o'omilor &rin modific1rile &ro&riet1ilor lor fi'ico(chimice 6i &re'int1 unul din factorii ce iniia'1 le'iunile celulare 2n esutul s&linei 2n ca' de inflamaie ase&tic1+ S&orirea acti$it1ii cate&sinei E la into)icarea cu CCl? denot1 o inducie selecti$1 a fermentului+ :ceasta &oate influena esenial asu&ra &rocesului de iniiere a &roteoli'ei% deoarece la degradarea &roteinelor de c1tre en'imele li'o'omale &rima lo$itur1 este dat1 anume de cate&sina E% iar &e&tidele mari re'ultate sunt scindate a&oi de alte &rotea'e+ :&arinFnd clasei &roteina'elor as&artice% cate&sina E 2nde&line6te rolul &roteoli'ei intrali'o'omale+ Ae'ultatele in$estigaiilor e)&erimentale la into)icaia cu CCl? denot1 o diminuare semnificati$1 a acti$it1ii cate&sine L cu -HM 2n confruntare cu indicii de referin1 6i o tendin1 de cre6tere fa1 de animalele cu /SS+ ;n'imoacti$itatea fosfata'ei acide% cate&sinei e 6i cate&sinei B constat1 o tendin1 de diminuare cu IM(*?M 2n ra&ort cu $alorile atestate 2n lotul martor% iar ni$elul funcional al cate&sinei K &ractic r1mFne la ni$elul atestat la animalele intacte 6i cu /SS+ Medicaia cu /SS a rele$at o tendin1 de reducere a gradului de acti$itate a cate&sinei E cu *?M fa1 de animalele into)icate cu CCl ?% ceea ce denot1 o aciune stabili'atoare asu&ra membranelor li'o'omale de c1tre cate&sina E+

BII

Tabelul * :cti$itatea hidrola'elor li'o'omale 2n esutul s&linei la 6obolani cu inflamaie ase&tic1 6i sub influena &oli'aharidelor sulfatate
;n'imele Fosfata'a acid1 Cate&sina K Cate&sina e Cate&sina L Cate&sina B Cate&sina E N(acetil(( gluco'ida'a Leucinamino&e&tida'a (glucuronida'a (galacto'ida'a (gluco'ida'a :rilsulfata'a : 6i B :rilsulfata'a C Martor ,%-H H%,. 3*HHM5 *%,. H%*H 3*HHM5 *BD%G *I%, 3*HHM5 *.%,D B%*B 3*HHM5 B%,D H%*I 3*HHM5 H%H.I H%HBI 3*HHM5 BD%GD B%H? 3*HHM5 ,%,? H%,B 3*HHM5 H%,-* H%H.* 3*HHM5 .D%?, .%G3*HHM5 D%,H *%ID 3*HHM5 .H%.D .%*B 3*HHM5 -?%IG ,%.* 3*HHM5 eru&ele de animale cercetate /SS CCl? ,%D* B%,. ?%G, *%-B 3**HM5 3G-M5 *%,? H%**%,D H%HI 3GGM5 3*H*M5 *BG%D *I%D **B%? G%I 3*H*M5 3DIM5 *H%*- *%-Hb **%., *%** 3.*M5 3IHM5 B%BB H%*G B%B* H%HI 3D.M5 3D.M5 H%H.* H%HHI H%HD? H%HHG 3G*M5 3*B,M5 BG%I? .%,B --%-? ,%.H 3*H-M5 3**,M5 .%,B H%,. .%,. H%,* 3**DM5 3**DM5 H%.B, H%H,D H%.I* H%H.3**DM5 3*B.M5 I-%BG ,%.B DH%-H ?%B? 3*HIM5 3**IM5 D%D- *%IG G%IB B%H3*H?M5 3**?M5 .D%?- I%H. IG%BB I%H 3**-M5 3*-*M5 ??%-? D%., ?,%I* D%,? 3*BIM5 3*-*M5 CCl? C /SS G%HB -%?Bb 3*IHM5 *%,B H%HI 3GIM5 **H%D *?%, 3D.M5 *?%*G *%GG 3D.M5 B%B. H%*. 3DDM5 H%HIB H%HHI 3*HIM5 ?-%ID -%.-bb 3*,*M5 .%-G H%?* 3**,M5 H%.?H H%H?. 3*B*M5 ID%ID ,%GI 3**,M5 *-%?G *%IGb 3*,GM5 II%.* ,%*3*BDM5 ,-%,, G%GGb 3*,?M5

%O&'( b ) di"eren* statistic semni"icati# "a* de lotul)martor! p+0!05, -- ) p+0!01, --- ) p+0!001$ ( di"eren* statistic semni"icati# "a* de lotul)UUl4$

:dministrarea /SS menine en'imoacti$itatea cate&sinei K% cate&sinei e% cate&sinei B% leucinamino&e&tida'ei% (glucuronida'ei% (galacto'ida'ei% arilsulfata'elor : 6i B la cote similare celor a&reciate la animalele into)icate cu CCl?+ 9n acela6i tim& utili'area /SS induce sugesti$ statistic ni$elul funcional al fosfata'ei acide% N(acetil( (gluco'ida'ei% (gluco'ida'ei% arilsulfata'ei C cu IHM 3&cH%H,5% ,*M 3&cH%H*5% ,GM 3&cH%H,5 6i res&ecti$ ,?M 3&cH%H,5 2n ra&ort cu ni$elul atestat la animalele intacte 6i cu DBM 3&cH%H*5% -*M% -GM 6i res&ecti$ *IM fa1 de animalele cu inflamaia ase&tic1+ =ntensificarea acti$it1ii en'imelor li'o'omale sub influena /SS &oate fi a&reciat1 ca o reacie com&ensatoare de ada&tare a organismului% ce tinde s1 intensifice biodegradarea moleculelor defectuoase% re'ultate din aciunea nefast1 a CCl ? asu&ra &roteinelor din esutul s&lenic+ Einamicul di$ers al acti$it1ii hidrola'elor li'o'omale demonstrea'1% &robabil% sensibilitatea lor diferit1 la medicaia cu /SS+ Nu e e)clus c1 im&ort1 6i s&ecificul conformaional al diferitor en'ime% ra&ortul dintre acti$atori 6i inhibitori% caracterul leg1turii cu membranele li'o'omale% $aloarea &K mediului% inducia 6i su&rimarea la ni$el genetic 6i alte momente+ :stfel% &oli'aharidele sulfatate &osed1 ca&acitatea de a modula starea funcional1 a li'o'omilor s&linei into)icate cu CCl?% fa&t demonstrat &rin cre6terea acti$it1ii fosfata'ei acide% BID

N(acetil((gluco'ida'ei% (gluco'ida'ei% arilsulfata'ei C 6i totodat1 &osed1 o aciune stabili'atoare asu&ra membranelor li'o'omale% fa&t manifestat &rin reducerea cate&sinei E+ C'n$l!+ *+ Ae'ultatele studiului denot1 e)&resia diferit1 a efectelor &o'iti$e reali'ate de /SS 2n ca' de inflamaie ase&tic1% fa&t demonstrat &rin cre6terea acti$it1ii fosfata'ei acide% N(acetil( (gluco'ida'ei% (gluco'ida'ei% arilsulfata'ei C 6i reducerea cate&sinei E+ B+ /SS &ot fi considerate ca remediu &atogenic de corecie a deregl1rilor metabolice 2n s&lin1 &ro$ocate de inflamaia ase&tic1+ B 0l '(&a7 e *+ Bhaumi" S+A+% Mali" S+ Ei$erse regulator! mechanisms of eu"ar!otic transcri&tional acti$ation b! the &roteasome com&le)+ Crit Ae$ Biochem Mol Biol+ BHHD7 ?-3.5< ?*G(--+ B+ eudumac f+% Baciu ;l+% Marin f+ et al+ =n$estigaii en'imologice+ ;laborare metodic1+ Chi6in1u% BHHH% ,. &+ -+ =$ano$a S+% Ae&ni" U+% Bo0ic L+% /etelin :+% Tur" f+% Tur" B+ L!sosomes in a&o&tosis+ Methods ;n'!mol+ BHHD7 ??B< *D-(GG+ ?+ 4linescu Aadu+ Aadicali liberi 2n fi'io&atologia uman1+ ;ditura Tehnic1% Bucure6ti% *GG?% B*, &+ ,+ Schaeffer E+ g% Nr!lo$ f+ S+ :nti(K=f acti$it! of e)tracts and com&ounds from algae and c!anobacteria+ =n< ;coto)icol ;n$iron Safe% BHHH% $ol+ ?,% no+ -% &+ BHD8BBI+ .+ haser F+ M+ Nish"% Kanan M+ :+ :l(Sa!ed+ Free(radical sca$enging and antio)idati$e acti$ities of some &ol!saccharides in emulsions+ =n< LiT% BHHI% $+ ?H% &+ BIH(BII+ I+ RuvT_YU[\T ^+m+% q[v[\T l++% SuvYUZnO[\T l+Q+ Y v+ ST`u_YX E 8 u[ YY[O[Yu_ZT v[Ow Y Y_[Ow[\TXYu \ UuYYXu+ SOYXYu_ZT OTP[vT`[vXT YTX[_`YZT% BHHG% Xv+ -% _+ -(,+ D+ R[X_ZY ~+k+% S[vT m+m+% SOY k+l+ ^X`Y[ZY_OY`uOwX[u u_`\Yu YUu`YO_nOw[Z_YT vY [_`v[U [vTuXYY uuXY `u`vTO[vUu`TX[U+ G+ S[v[OuXZ[ j+^+% YOT`[\T j+R+% {uvZTX[\T m+]+ Y v+ Y_`T`YXV< vunOY Y_`uYX[\V v[`uT Y XTvnWuXY vY [n[Ou\V Y \[_TOY`uOwXV TP[Ou\TXY+ qY[Uu+ YUY% BHHD% `[U ,?% \V+ B% _+ B*H(B*D+

INFLUENA POLIZAHARIDELOR SULFATATE ASUPRA INDICILOR SANGUINI LA OBOLANI CU HEPATIT TO?IC Ol(a t9&0a Laborator biochimie USMF Nicolae Testemianu S!##a&* )nfluence of sulphated polysaccharides on the blood parameters of rats 'ith to$ic hepatitis 4ral administration of sul&hated &ol!saccharides from S&irulina 3S/S5 at a dose of *B, mgJ"g in normal &h!siological conditions had an immunomodulating effect% mostl! immunostimulator!7 its main manifestation as the essential increase of the absolute number of l!m&hoc!tes in the &eri&heral blood+ =n CCl into)ication S/S &romoted reliable reduction of the neutro&hilic inde)% baso&hilic inde)
?

and increase of the nuclear de$iation inde)% hich as an e$idence of its in$ol$ement in the modulation of the &hagoc!tic and bactericidal &ro&erties and in the decrease of the e)cessi$e inflammator! res&onse in to)ic he&atitis+

BIG

Re+!#at :dministrarea per os a &oli'aharidelor sulfatate din s&irulin1 3/SS5 2n do'1 de *B, mgJ"g 2n condiii fi'iologice normale e)ercit1 un efect imunomodulator% &re&onderent imunostimulant e$ident% fa&t demonstrat &rin cre6terea esenial1 a num1rului absolut al limfocitelor din sFngele &eriferic+ 9n into)icaia cu CCl? /SS fa$ori'ea'1 reducerea $eridic1 a indicilor neutrofilic% ba'ofilic 6i ma0orarea ra&ortului indicelui de$ierii nucleare% ceea ce demonstrea'1 &artici&area lui 2n modularea acti$it1ii fagocitare 6i bactericide% &recum 6i la diminuarea reaciilor inflamatorii e)cesi$e 2n he&atita to)ic1 3KT5+ A$t!al tatea te#e /oli'aharidele sulfatate 0oac1 un rol deosebit de im&ortant 2n acti$itatea $ital1 a organismelor+ Funciile lor cunoscute &rinci&ale sunt cele de barier1 tisular1% ade'iune celular1% de &rotecie contra agenilor &atogeni% &recum 6i cea de re'er$or al factorilor de cre6tere+ Multi&le studii au &us 2n e$iden1 efectele anti$iral% antitumoral% antiinflamator% anti&roliferati$% antio)idant etc+ al &oli'aharidelor sulfatate% deaceea tot mai r1s&Fndite sunt cercet1rile ce in de c1utarea unor noi surse de &oli'aharide sulfatate% inclusi$ din rFndul microalgelor 6i cianobacteriilor+ 9n studiile e)&erimentale asu&ra Na(S/% au fost demonstrate in #itro &ro&riet1ile lui anticoagulante 6i fibrinolitice >*@+ Un alt studiu a demonstrat efectul anti&roliferati$ al Na(S/ asu&ra celulelor musculare netede $asculare >?@+ /ro&riet1ile anticoagulante 2n corelare cu ameliorarea acti$it1ii fibrinolitice 6i inhibarea &rolifer1rii celulelor musculare netede 6i a endoteliului $ascular fac &arte din strategia &re$enirii aterosclero'ei >,@+ 9n e)&erienele cu inducerea &atologiilor tumorale la 6oareci% tratamentul anticanceros% su&limentat cu /SS microalgale a redus &rogresia tumoral1 2n G-M din ca'uri% 2n com&araie cu ?DM% obinute 2n tratamentul nesu&limentat >G@+ /entru /SS este caracteristic1 aciunea inhibitoare asu&ra $irusurilor% de ti&ul celor her&etice KSf% citomegalo$irusul uman 6i a $irusului K=f% totodat1 acti$itatea anti$iral1 a /SS de&inde de gradul de sulfatare >I% D@+ /SS din s&irulin1 demonstrea'1 &ro&riet1i antio)idante care se manifest1 &rin 2ntFr'ierea iniierii reaciilor de o)ido(reducere cu formarea de radicali liberi+ :cti$itatea antio)idant1 a /SS din s&irulin1 a fost utili'at1 2n testarea efectului radio&rotector al lor 2n oncologie &entru restabilirea ra&id1 a sistemului hemato&oetic 6i &entru diminuarea ni$elului radicalilor liberi formai 2n re'ultatul tratamentului radiologic >.@+ /oli'aharidele sulfatate e)ercit1 un &otenial efect asu&ra sistemului imunitar &rin construirea 6i acti$area rece&torilor macrofagilor 6i a leucocitelor+ /SS din s&irulin1 s&oresc semnificati$ &roducerea de c1tre macrofagii &eritoneali a interleucinei(*+ ;ste menionat1 cre6terea ni$elului de (interferon 2n ,HM ca'uri% la administrarea Ca(S/ 2n loturile de $oluntari% fiind stabilit1 6i &roducerea s&orit1 de anticor&i de c1tre celulele s&linei >-@+ ;ste de menionat c1 tot mai freg$ent ne confrunt1m cu de'$oltarea ascendent1 a di$erselor st1ri &atologice cu tendin1 s&re cronici'are 6i formare a com&licaiilor gra$e 2n urma aciunii factorilor noci$i ai mediului 2ncon0ur1tor+ =ar dificultatea alegerii unei metode o&timale 6i inofensi$e de tratament 6iJsau &rofila)ie constituie una din multi&lele &robleme ale medicinei contem&orane+ Aee6ind din aceste considerente% anali'a mecanismelor de aciune ale /S din s&irulin1 asu&ra indicilor sang$ini 2n norm1 6i &atologie este de mare actualitate 6i &re'int1 interes teoretic 6i &ractic deosebit+

BDH

S$'1!l .t!" !l! ;$aluarea &articularit1ilor 6i semnificaiei modific1rilor &arametrilor sang$ini sub influiena &oli'aharidelor sulfatate din s&irulin1 2n norm1 6i la modelarea inflamaiei ase&tice 3he&atit1 to)ic1 &ro$ocat1 &rin administrarea tetraclorurii de carbon5+ Mate& ale , #et'"e ;)&erienele au fost efectuate &e -B 6obolani aduli f1r1 &edigiu cu masa cor&oral1 cu&rins1 2ntre **H 6i B-H g care au fost di$i'ai egal 2n urm1toarele gru&e< *5 gru&a(martor7 B5 6obolani &ractic s1n1to6i% c1rora li s(a administrat enteral /SS7 -5 6obolani cu he&atit1 to)ic1 e)&erimental17 ?5 6obolani cu he&atit1 to)ic1 e)&erimental1 c1rora li s(a administrat enteral /SS+ /SS a fost administrat &eroral 'ilnic sub form1 de b1utur1 2n do'a de *B, mgJ"ilocor& di'ol$at 2n BH ml bulion de $it1 tim& de -H 'ile+ Ke&atita to)ic1 a fost modelat1 &rin administrarea iJm a sol+ ,HM CCl? di'ol$at 2n ulei de m1sline 2n do'a de * mlJ"ilocor& bis1&t1mFnal tim& de -H 'ile+ Lotul martor 3gru&ul *5< 6obolanii &rimeau 2n calitate de b1utur1 bulion de $it1 f1r1 /SS tim& de -H 'ile+ Lotul /SS 3gru&ul B5< 6obolanii au &rimit 2n calitate de b1utur1 /SS *B, mgJ"g di'ol$ate 2n BH ml bulion de $it1% tim& de -H 'ile% 'ilnic+ Lotul CCl? 3gru&ul -5< s(a administrat iJm sol+ ,HM CCl ? di'ol$at 2n ulei de m1sline 2n do'a *mlJ"g bis1&t1mFnal 6i su&limentat1 cu /SS 2n calitate de b1utur1% *B, mgJ"g di'ol$ate 2n BH ml bulion de $it1% tim& de -H 'ile% 'ilnic+ Lotul CCl?C /SS 3gru&ul ?5< s(a in0ectat iJm sol+ ,HM CCl ? di'ol$at 2n ulei de m1sline 2n do'a *mlJ"g bis1&t1mFnal 6i su&limentat1 cu BH ml bulion de $it1 f1r1 /S 2n calitate de b1utur1% tim& de -H 'ile% 'ilnic+ La sfFr6itul e)&erienei animalele au fost sacrificate sub aneste'ie u6oar1 cu eter etilic+ Materialul biologic sFngele &eriferic &entru studiul indicilor hematologici a fost &rele$at 6i colectat 2n e&rubete ce conineau 2n calitate de anticoagulant soluie de .M N ?(;ET: cu &K(ul I%?+ =ndicii sang$ini au fost a&reciai 2n sFngele &eriferic la anali'orul hematologic /C;(B*H% firma ;AM:% ga&onia+ Eeterminarea formulei leucocitare s(a efectuat 2n frotiurile sFngelui &eriferic fi)ate cu colorantul Ma!(erun ald 6i colorate du&1 Noht+ ;$aluarea statistic1 a indicilor sang$ini s(a efectuat cu a0utorul criteriului &arametric t( Student cu $eridicitatea mai mic1 de H%H, 3& c H%H,5 6i criteriul ne&arametric Mann(iitne! cu aceea6i $eridicitate+ Re+!ltate , " .$!/ Cercet1rile efectuate demonstrea'1 c1 2n condiii fi'iologice normale administrarea /SS nu conduce la care$a modific1ri ale indicilor eritrocitari+ La animalele cu he&atit1 to)ic1 e)&erimental1 num1rul de eritrocite 3ABC5 nu se modific1% iar coninutul de hemoglobin1 3KeB5 scade cu IM fa1 de indicii 2nregistrai 2n lotul martor+ Eu&1 medicaia animalelor cu he&atit1 to)ic1 e)&erimental1 cu /SS% sub influena acestuia% se &roduce cre6terea num1rului de eritrocite 3cu C *H M5 6i normali'area concentraiei de hemoglobin1+ Kematocritul 3KCT5 cores&unde &1rii de $olum ocu&ate de globulele ro6ii 2n ra&ort cu $olumul total de sFnge 3LJL5% furni'Fnd astfel informaia des&re concentraia hemoglobinei circulante+ La animalele incluse 2n studiu du&1 modelarea he&atitei to)ice e)&erimentale se 2nregistrea'1 o tendin1 slab1 de reducere a $alorilor hematocritului% iar tratarea lor cu /SS se soldea'1 cu normali'area acestui &arametru 6i cu cre6terea $eridic1 a ni$elului KCT cu *H M fa1 de lotul cu KT 3tab+*5+ :nali'a re'ultatelor obinute demonstrea'1% c1 $olumul mediu al eritrocitului 3MCf5 6i coninutul mediu de hemoglobin1 2ntr(un eritrocit 33MCK5 scade autentic fa1 de $alorile martorului atFt la modelarea KT% cFt 6i du&1 a&licarea tratamentului cu /SS 3tab+*5+

BD*

Tabelul * =ndicii sanguini la 6obolani cu inflamaie ase&tic1 6i sub influena &oli'aharidelor sulfatate =ndicii sang$ini ABC% *H*BJL KeB% gJl KCT% lJl MCf MCK MCKC AEi Martor D%BB H%BHI 3*HH M5 *?,%I -%IH 3*HH M5 H%?,, H%H*. 3*HH M5 ,?%., H%?3*HH M5 *I%., H%*G 3*HH M5 -B?%, -%B. 3*HH M5 -*%ID *%-. 3*HH M5 eru&ele de animale cercetate /SS CCl? D%-H H%BD D%*- H%*3*H* M5 3GG M5 *?I%H ?%?B *-?%D B%.Ib 3*H* M5 3G- M5 H%?,* H%H*B H%?BB H%HHG 3GG M5 3G- M5 ,?%?. H%DB* ,*%DD H%-*--- 3*HH M5 3G, M5 *I%I- H%B*.%,D H%*?bb 3*HH M5 3G? M5 -B,%. B%-? -*G%? B%H? 3*HH M5 3GD M5 -H%,H *%B* -*%.* *%B, 3G. M5 3GG M5 CCl? C /SS G%H* H%*-bHHH 3**H M5 *?D%, *%.?HH 3*HB M5 H%?., H%HH.HH 3*HB M5 ,*%,D H%,G-- 3G? M5 *.%?G H%B-bb 3G- M5 -*G%G B%-G 3GG M5 -*%B. H%DD 3GD M5

?%?D H%-* .%*, H%,Bb ,%B? H%?G .%*D H%-Bbb Leucocite% 3*HH M5 3*-I M5 3**I M5 3*-D M5 *HGJl B%DI H%.H ?%*- H%?I ?%*B H%GB -%., H%BLimfocite% 3*HH M5 3*?? M5 3*?- M5 3*BI M5 *HGJl %ot( b diferen1 statistic semnificati$1 fa1 de lotul(martor% & c H%H,7 bb & c H%H*7 bbb & c H%HH*+ diferen1 statistic semnificati$1 fa1 de lotul(/SS% & c H%H,7 &cH%H*7 & c H%HH*+ H diferen1 statistic semnificati$1 fa1 de lotul(CCl?% & c H%H,7 HH & c H%H*7 HHH & c H%HH*+

Concentraia cor&uscular1 medie a hemoglobinei 3MCKC5 la modelarea KT 6i tratamentul cu /SS &ractic nu influenea'1 asu&ra acestui indice% MCKC meninFndu(se la acelea6i $alori caracteristice &entru lotul martor 3tab+*5+ Curba /rice(gones% care indic1 am&lituda distribuiei eritrocitelor 3AEi% fl5 la modelarea KT 6i du&1 medicaia cu remediul testat nu se modific1% &arametrul 2n cau'1 menin1ndu(se la $alorile normale 2nregistrate 2n lotul martor+ Eatele e)&use demonstrea'1% c1 administrarea /SS 2n condiii fi'iologice normale conduce la cre6terea &ronunat1% statistic semnificati$1% mai mult de *%- ori 3C -I M5 a num1rului de leucocite 3iBC5 6i de *%? ori 3C ?? M5 a num1rului absolut de limfocite 3LhM5 fa1 de indicii martorului% fa&t ce indic1 la &ro&rietatea lor de intensificare a leuco&oie'ei 6i limfo&oie'ei+ 9n ca'ul gru&ei cu KT se atest1 o cre6tere statistic ne$eridic1 cu *I M a num1rului de leucocite+ Totodat1 medicaia KT cu /SS contribuie la cre6terea &regnant1 a num1rului de leucocite care &ractic nu se deosebesc de $alorile lotului cu /SS 3tab+B5+ Formula leucocitar1 a sFngelui colectat de la 6obolanii gru&elor cercetate este &re'entat1 2n tabelul B+ ;ste e$ident1 ascensiunea &rocenta0ului neutrofilelor segmentate 2n ca'ul model1rii &atologiei 3C?* M5 fa1 de lotul(martor 6i lotul(/SS 6i tendina $eridic1 s&re normali'are a acestui indice du&1 administrarea &re&aratului /SS% dar care nu atinge ni$elul martor+ :ceste modific1ri se afl1 2n corelare direct1 cu indicele de$ierii nucleare+

BDB

Tabelul B =nfluena &oli'aharidelor sulfatate asu&ra formulei leucocitare 2n norm1 6i la 6obolani cu he&atit1 to)ic1 =ndicii sanguini eru&ele de animale cercetate Martor /SS CCl? CCl? C /SS -D%.I *%?-D%DD H%I? ,?%, H%IDbbb ?I%,H%I*bbHHH Neutrofile 3*HH M5 3*HH M5 3*?* M5 3*B- M5 segmentate% M *%H H%* *%? H%? *%-D H%*D *%BG H%*D Neutrofile 3*HH M5 3*?H M5 3*-D M5 3*BG M5 nesegmentate%M ;o'inofile% M Ba'ofile% M Limfocite% M Monocite% M
Celule tinere% 3normocite ba'ofilice% &rome(gacariocite% mielocite% &romonocite5%M *%-? H%B* 3*HH M5 *%. H%? 3*HH M5 ?G%.I *%,B 3*HH M5 I%D- H%-* 3*HH M5 H *%BG H%*D 3G. M5 *%?- H%-H 3DG M5 ?G%B, H%G? 3GG M5 D%.- H%,H 3**H M5 *%B H%B 3*BH M5 *%, H%*G 3**B M5 B%BG H%*D 3*?- M5 -*%-D H%?.bbb 3.- M5 G%B, H%-*bb 3**D M5 *%, H%, 3*,H M5 *%, H%-? 3**B M5 *%*I H%*I HHH 3I- M5 ?H H%IDbbbHHH 3D* M5 G%-D H%-Bbb 3*BH M5 *%.I H%-? 3*.I M5

%ot( $e'i tabelul *+ Cercet1rile efectuate indic1 la o diminuare esenial1 3cu -I M5 a &rocentului relati$ de limfocite 3LhM% M5 la modelarea KT fa1 de $alorile martorului% ceea ce indic1 la instalarea unei st1ri de imunodeficien1 2n acest ca'+ Tratamentul cu /SS conduce la cre6terea $eridic1 a ra&ortului &rocentual de limfocite% acestea de&16ind cu BI M $alorile normale ale acestui indice 2nregistrate 2n lotul martor+ :cest fa&t indic1 la efectul imunomodulator 2n sens imunostimulator e$ident al acestui remediu+ La animalele intacte 3gru&ul B5 2n formula leucocitar1 du&1 administrarea /SS se constat1 o cre6tere &uin &ronunat1 a coninutului &rocentual de monocite 6i a&ariia formelor tinere ale granulocitelor 8 mielocite 6i metamielocite+ :ceste modific1ri au fost mai &ronunate 2n lotul de animale CCl? C /SS+ Cele menionate ne ade$eresc ca&acitatea /SS de a influena mielo&oie'a 6i reaciile imune de a&1rare+ Coninutul &rocentual al ba'ofilelor scade nesemnificati$ 2n /SS 3gru&ul B5+ La into)icaia cu CCl? acest indice cre6te $eridic 3C ?- M5 fa1 de lotul(/SS 3gru&ul B5% iar du&1 tratament cu /SS 3gru&ul ?5% &rocentul ba'ofilelor scade e$ident fa1 de CCl ? 3gru&ul -5+ LuFnd 2n consideraie c1 granulocitele ba'ofile re&re'int1 o surs1 im&ortant1 de histamin1% he&arin1% factori de acti$are 6i agregare a trombocitelor etc+7 acestea &ot influena asu&ra reaciilor imunologice de ti& imediat 6i 2ntFr'iat% cFt 6i 2n &rocesele de reglare a factorilor de coagulare+ =ndicele eo'inofilic% im&ortant 2n st1rile alergice 6i 2n e$oluia inflamaiei% este slab influenat de /SS+ /rocentul de eo'inofile scade nesemnificati$ la administrarea /S% iar 2n lotul( CCl? 3gru&ul -5 6i CCl? C /SS 3gru&ul ?5 se 2nregistrea'1 o tendin1 de cre6tere ne&ronunat1 a acestui indice+ *+ B+ C'n$l!+ 9n condiii fi'iologice normale &oli'aharidele sulfatate din s&irulin1 3/SS5 2n do'a de *B, mgJ"g e)ercit1 un efect imunomodulator% &re&onderent imunostimulant e$ident% fa&t demonstrat &rin cre6terea esenial1 a num1rului absolut al limfocitelor din sFngele &eriferic+ =nto)icaia cu CCl? contribuie la cre6terea semnificati$1 a indicelor neutrofilic% ba'ofilic 6i ma0orarea ra&ortului indicelui de$ierii nucleare% iar utili'area 2n acest ca' a /SS fa$ori'ea'1 reducerea $eridic1 a acestor indici fa1 de lotul(martor% ceea ce demonstrea'1 im&licarea lor BD-

2n reglarea acti$it1ii fagocitare 6i bactericide 6i diminuarea reaciilor inflamatorii ce se &roduc 2n he&atita to)ic1 e)&erimental1+ *+ B+ -+ B 0l '(&a7 e eirardin(:ndreani C+ S&iruline< s!steme sanguin% s!steme immunitaire et cancer+ =n< /h!tothera&ie% BHH,% no+ ?% &+ *,D(*.* Ka!a"a a h+% Ka!ashi T+% Ka!ashi N+% 4'a a T+% Nii!a N+% Sa"uraga a N+ Calcium s&irulan as an inducer of tissue(t!&e &lasminogen acti$ator in human fetal lung fibroblasts+ T+ =n< g+ Kealth Sci+% BHH-% $ol+ ?G% &+ ?H,(?HG+ Ka!ashi N% Ka!ashi T% No0ima =+ : natural sulfated &ol!saccharide% calcium s&irulan% isolated from S&irulina &latensis< in $itro and e) $i$o e$aluation of anti(Ker&es sim&le) $irus and anti(human immunodeficienc! $irus acti$ities+ =n< :=ES Aesearch and Kuman Aetro$iruses% *GG.% $+ *B% &+ *?.-(*?I*+@+ Na0i T+% Shimada S+% hamamoto C+% Fu0i ara h+% Lee g+(B+% Ka!ashi T+ =nhibition of the association of &roteogl!cans ith cultured $ascular endothelial cell la!ers b! calcium and sodium s&irulan+ =n< gournal of Kealth Science% BHHB% $ol+?D% &+ B,H8B,,+ Nlingler i+% Nre0a L+% Nothdurft i+% Selig Ch+ =nfluence of different radio&rotecti$e com&ounds on radiotolerance and cell c!cle distribution of human &rogenitor cells of granuloc!to&oiesis in $itro+ =n< British gournal of Kematolog!% BHHB% $ol+ **G% &+ B??8B,?+ Lee g+ B+% Srisom&orn /+% Ka!ashi N+% Tana"a T+% San"a a U+% Ka!ashi T+ ;ffects of structural modification of calcium s&irulan% a sulfated &ol!saccharide from S&irulina &latensis% on anti$iral acti$it!+ =n< Chemical and /harmaceutical Bulletin% BHH*% $ol+ ?G% &+ *HD8**H+ Lee g+(B+% Kou L+% Ka!ashi N+% Ka!ashi T+ ;fect of &artial desulfation and o$ersulfation of sodium s&irulan on the &otenc! of anti(her&etic acti$ities+ =n< Carboh!drate /ol!mers% BHHI% $ol+ .G% &+ .,*8.,D Muzio 1$! 2osisio .$! Solentarutti %$ et al$ Eifferential ;)&ression and Aegulation of Toll( Li"e Aece&tors 3TLA5 in Kuman Leu"oc!tes< Selecti$e ;)&ression of TLA- in Eendritic Cells+ =n< g+ =mmun+ BHHH% nr+ *.?% &+ ,GGD(.HH? Schaeffer E+ g% Nr!lo$ f+ S+ :nti(K=f acti$it! of e)tracts and com&ounds from algae and c!anobacteria+ =n< ;coto)icol ;n$iron Safe% BHHH% $ol+ ?,% no+ -% &+ BHD8BBI+

?+ ,+ .+

I+ D+ G+

UTILIZAREA PICOLINATULUI DE ZINC N TRATAMENTUL COMPLE? AL PACIENILOR CU PARODONTITE I LA APLICAREA IMPLANTELOR DIN TITAN G)= G&an$ !$ Catedra de chirurgie 4MF &ediatrica%&edodontie 6i ortodontie% Laborator Biochimie USMF aNicolae Testemianu S!##a&* These of zinc picolinate in the treatment of patients 'ith periodontal diseases and in application of titans implants The utilit! of the inclusion in the treatment schemes of the &atients ith &eriodontal diseases and ith dental im&lants of #n adduct ith 8&icolines as assessed b! the follo ing stud!< uantitati$e measurments of the &aradontal bags de&th% determination of the &eridontal and h!gienic indices7 ortho&antomogra&h!% determinnation of the bone densit! b! radio$isiogra&h!% assessment of the d!namic of &rotheolitic en'!me tri&sine and its inhibitor 8 a*(antitri&sine7 the e$aluation of the intensit! of the inflammator! &rocess b! its mar"er 8 cerulo&lasmine7 :LT7 :ST7 bilirubine7 glucose le$el7 creatinine and serum urea7 the indices of l!&id metabolism 8 total cholesterol7 KEL(cholesterol7 non(KEL cholesterol and trigl!cerides in blood serum+ The #n &icolinate ameliorated the biochemical &arameters of the intermediar! BD?

metabolism hich reduced the treatment &eriod7 stimulated bone formation and the &ossibilities of osteointegration of the dental im&lant+ Re+!#at Utilitatea includerii 2n schemele de tratament a aductului de #n cu (&icolina la &acienii cu &arodonto&atii 6i im&lante dentare a fost do$edit1 2n ba'a urm1toarelor cercet1ri< a&recierii cantitati$e a adFncimii &ungilor &aradontale% determin1rii indicilor &aradontali 6i igienici% orto&antomografiei7 determin1rii funcionale a densit1ii esutului osos cu a0utorul radio$i'iografiei7 dinamicii e$oluti$e a en'imei &roteolitice tri&sina% a inhibitorirului ei a*( antitri&sina7 gradului 6i intensit1ii &rocesului inflamator 8 indice cerulo&lasmina7 :LT% :ST%bilirubinei 6i fraciilor ei7 ni$elul gluco'ei%creatininei 6i ureei serice7 indicii metabolismului li&idic 8 colesterol total% KEL colesterol% Non(KEL colesterol 6i trigliceride 2n serul sanguin+ =ncluderea &icolinatului de 'inc se soldea'1 cu ameliorarea &arametrilor biochimici ai metabolismului intermediar% fa&t ce contribuie la mic6orarea &erioadei de tratament% intensificarea form1rii osoase 6i m1rirea &osibilit1ii osteointegr1rii im&lantului a&licat+ A$t!al tatea te#e 9n &ofida &rogreselor remarcabile din ultimii ani 2n stomatologia clinic1 contem&oran1% &roblema diagnosticului% tratamentului 6i &rofila)iei afeciunilor &arodoniului% im&lement1rii 2n &ractica clinic1 a metodelor noi de management medical% continu1 s1 r1mFn1 una din cele mai actuale &robleme de s1n1tate &ublic1 atFt 2n 1rile economic de'$oltate cFt 6i cele care se afl1 la eta&a de tran'iie s&re economia de &ia1+ 9ntr(un 6ir de studii ale autorilor autohtoni 6i din str1in1tate se relatea'1 c1 la cercetarea com&le)1 a &ersoanelor cu $Frsta cu&rins1 2ntre -, 6i ?? ani s(a constatat 2n G, M de ca'uri &re'ena di$erselor manifest1ri &arodonto&atice &rocese &atologice sau modific1ri de diferit grad ale esuturilor &arodoniului >**% *-% *?@+ Cercet1rile% efectuate de un 6ir de autori autohtoni semnalea'1 o cre6tere a morbidit1ii &rin &aradontit1 2n Ae&ublica Moldo$a% aceast1 &atologie &re&onderent afectFnd &ersoanele a&te de munc1 >*% B% -% ?@+ /rin urmare% studiile care au dre&t sco& elaborarea mi0loacelor 6i metodelor eficiente de tratament a &atologiilor &arodoniului sunt de o actualitate e$ident1 6i au o im&ortan1 teoretic1 6i &ractic1 mare+ ;ste im&ortant de subliniat rolul factorilor de risc endogen 2n de'$oltarea bolilor inflamatorii ale &eridoniului< diabetul 'aharat% malnutriia% bolile care cau'ea'1 sl1birea organismului% carena de $itamine% e)&unerea la diferite no)e% bolile de origine imun1% inclusi$ bolile imunodeficitare% tratamentul cu imunosu&resi$e% cu corticosteroi'i% osteo&oro'a etc+ 4 alt1 &roblem1 medical1 stomatologic1 ma0or1 constituie &rote'area dentar1% influena im&lantelor dentare asu&ra regener1rii tisulare 6i &roceselor de osteointegrare >,% .% D% G% *H@+ =n$estigaiile ultimilor ani au ca sco& elucidarea rolului 6i influenei di$erselor tulbur1ri ale &roceselor biochimice asu&ra st1rii clinico(e$oluti$e ale bolii >*B@% elaborarea a noi &rograme 6i teste diagnostice &entru estimarea obiecti$1 a modific1rilor ce au loc 2n esuturile &arodontale% semnificaiei lor% inclusi$ 6i la elaborarea criteriilor &ri$ind &rogno'a im&lantelor dentare+ C1utarea mi0loacelor 6i metodelor eficiente noi de tratament ale afeciunilor &arodontale inflamatorii are o 2nsemn1tate incontestabil1 2n stomatologia contem&oran1 3faleriu Burlacu% :ngela Cartaleanu% :na ;ni% :la 40o$an% fictor Burlacu% :natol Cu6nir% fasile #agnat >*@+ =nteresul fa1 de &re&aratele cu aciune osteotro&1 3&re&aratele de calciu% calcitonin1% fluor% 'inc5 2n medicin1 2n ultimii ani se afl1 2n &ermanen1 ascensiune+ ;ste cunoscut fa&tul c1 acestea manifest1 o aciune stimulatorie asu&ra form1rii scheletului% influenFnd &o'iti$ asu&ra &roceselor metabolice din matricea osos1% mic6or2nd $ite'a re'orbiei osoase% 6i fa$ori'Fnd &rocesele de minerali'are+ 9n leg1tur1 cu fa&tul% c1 2n e)&eriene &e animale de laborator 6i% a&oi% 2ntr(un 6ir de cercet1ri clinice a fost stabilit1 aciunea osteoregeneratoare a com&u6ilor coordinati$i ai 'incului% 2n s&ecial al &icolinatului de 'inc% li&sa efectelor ad$erse la utili'area acestuia% am considerat o&ortun de a studia &osibilitatea includerii &re&aratului menionat 2n tera&ia BD,

com&le)1 a maladiilor &aradoniului 6i% 2n s&ecial% al &aradontitei care este 2nsoit1 de modific1ri destructi$e 2n esutul osos% &re'ena com&onentului inflamator &ronunat 2n esuturile &aradontale 6i a &ungilor &aradontale cu elimin1ri &urulente 6i a mobilit1ii dinilor+ 9n e$oluia &roceselor &ioinflamatorii 6i celui destructi$ 2n celule un rol de ba'1 2l dein modific1rile induse de en'imele &roteolitice 6i inhibitorii lor endogeni% 2n s&ecial% disbalana 2n sistemul tri&sin1( antitri&sin1+ Modific1rile acestui echilibru 2n direcia ma0or1rii &roteoli'ei &ermite a determina sensul% caracterul 6i semnificaia &rocesului inflamator+ Cercetarile noastre anterioare >I@ au demonstrat c1 &icolinatul de #n &osed1 &ro&riet1i de a intensifica &rocesele de formare osoas1 6i concomitent de a diminua &rocesele de resorbie osoas1% graie ca&acit1ii lui de a intensifica acti$itatea fosfata'ei alcaline termolabile 6i de a reduce &otenialul funcional al fosfata'ei acide tartratre'istente+ /icolinatul de #n manifest1 efecte fa$orabile asu&ra modific1rilor metabolismului mineral &ro$ocate de &arodontit1 6i la a&licarea im&lantelor din titan+ Cele menionate certific1 necesitatea studierii &roceselor metabolice mai a&rofundate la administrarea com&u6ilor 'incului+ S$'1!l $e&$eta& a fost a&recierea eficienei includerii &icolinatului de 'inc 2n tera&ia com&le)1 a &acientilor cu &arodontite c1rora le(au fost a&licate im&lante dentare &rin monitoringul clinico(&araclinic 6i determinarea &aramerilor de ba'1 a metabolismului intermediar+ Mate& ale , #et'"e /entru cercetarea influenei &icolinatului de 'inc asu&ra &roceselor metabolice au fost selectai BI de &acieni cu &aradontit1 cronic1 generali'at1 de gra$itate medie 6i se$er1% cu $Frsta cu&rins1 2ntre -H 6i IH ani 6i durata bolii &este *H ani+ Tratamentul &arodontitei cronice grenerali'ate 3tratament standard5 a fost efectuat conform schemelor contem&orane cu includerea remediilor antimicrobiene% antiinflamatorii% antise&tice 3du&1 igiena &rofesional1 a ca$it1ii bucale% cureta0ul &ungilor &aradontale% 6lefuirea selecti$15 6i tratamentului odontologic cu a&licarea im&lantelor din titan >D% G@+ /acienii au fost re&arti'ai 2n B gru&e< = 8 &acienii 3*B5% care au &rimit tratament com&le) tradiional 3tratament standard5 6i gru&a == 8 &acienii 3*,5 su&u6i tratamentului standard cu includerea &icolinatului de 'inc 3gru&a de studiu5+ /icolinatul de 'inc a fost administrat &er os *)- ori &e 'i 2nainte de mese+ Eurata tratamentului -H 'ile+ eru&a martor a constituit BH &acieni &ractic s1n1to6i+ :&recierea efectului curati$ al &re&aratului s(a efectuat 2n ba'a urm1toarelor in$estigaii< *+ :&recierea cantitati$1 a adFncimii &ungilor &aradontale% determinarea indicilor &aradontali 6i igienici% orto&antomografia+ B+ Eeterminarea funcional1 a densit1ii esutului osos cu a0utorul radio$i'iografiei+ -+ Controlul biochimic care &re$edea a&recierea st1rii funcionale a ficatului 3:LT% :ST% bilirubina total1 6i fraciile ei5% &arametrilor biochimici de ba'1 ai serului sang$in 3&roteina total1% urea% creatinina% glicemia% indicii metabolismului li&idic5+ ?+ /entru a a&recia rolul sistemului tri&sin1(antitri&sin1 2n e$oluia &roceselor inflamatorii% distructi$e% elaborarea criteriilor diagnostice a &rocesului &ioinflamator 6i a metodelor de tratament s(a studiat dinamica e$oluti$1 a en'imei &roteolitice tri&sina% a inhibitorirului ei a *( antitri&sina la &acienii cu &arodontite 6i la a&licarea im&lantelor din titan+ ,+ Eificult1ile de diagnostic &rin metode rutine ne(au obligat de a elabora noi criterii de a&reciere a gradului 6i intensit1ii &rocesului inflamator+ Ca indice a fost selectat1 cerulo&lasmina o &rotein1 a fraciei aB(globuline ce conine cu&ru% se sinte'ea'1 2n ficat 2n lobulele lui &eriferice 6i &osed1 &ro&riet1i &roo)idante 6i antio)idante+ Cercet1rile clinico(&araclinice 6i de laborator au fost efectuate &Fn1 6i du&1 . 6i *B luni du&1 efectuarea curei de tratament+ Cura tera&eutic1 de tratament a fost orientat1 s&re reali'area urm1toarelor B sarcini de ba'1< BD.

 2ntreru&erea &rocesului inflamator &rin eradicarea microflorei &atogene cu a0utorul &re&aratelor bacteriostatice 6i bactericide7 crearea condiiilor o&time &entru ameliorarea &roceselor de regenerare a structurilor tisulare le'ate ale &arodoniului 6i meninerea st1rii fi'iologice normale ale acestora &e &arcursul &erioadei ulterioare de obser$are a &acienilor+ /entru a stabili momentul declan61rii &roceselor de osteoneogene'1 6i cel al restabilirii &ariale 6i totale ale esuturilor le'ate% &acienii au fost su&u6i monitoringului radio$i'iografic 2n dinamic1 la eta&a iniial1 de cercetare &Fn1 la 2nce&utul tratamentului% a&oi la -% . 6i *B luni+ /rocedeele medicale a&licate 2n tratamentul &acienilor cu &arodonto&atii+ Eeoarece a&ariia bolilor inflamatorii ale &arodoniului 2n cele mai dese ca'uri este legat1 de acumul1rile e)cesi$e de microorganisme 2n de&unerile dentare moi 6i minerali'ate% metoda cea mai sigur1 6i eficient1 de &rofila)ie 6i tratament a inflamaiei este 2nl1turarea c2t mai ra&id1 a acestora &rin &rocedee mecanice+ /entru &re$enirea bacteriemiei 8 o com&licaie deosebit de &ericuloas1 &entru &ersoanele &redis&use la afeciuni alergico(infecioase ale sistemului cardio$ascular% aceast1 &rocedur1 era efectuat1 numai du&1 2nl1turarea reaciilor acute inflamatorii cu a0utorul &re&aratelor medicamentoase antise&tice 6i antibacteriene+ 4 atenie deosebit1 era acordat1 combaterii factorilor &redis&o'ani locali% ce conduc la acumul1ri e)cesi$e de microorganisme 2n ca$itatea bucal1 ca$it1ile cariate &regingi$ale% contactele interdentare nerestabilite% marginile obturaiilor bombate 6i al+ La necesitate &acienilor li se efectua corecia &articularit1ilor anatomo(to&ografice ale ca$it1ii bucale< formarea ecuatorului coroanelor% 2nl1turarea frenelor largi 6i fi)ate de marginea gingi$al1% tratamentul ortodontic al oclu'iei etc+ Eu&1 2nl1turarea mecanic1 a tartrului dentar se efectua ni$elarea su&rafeelor r1d1cinii 6i &relucrarea sectorului de inter$enie cu soluii antise&tice+ Eu&1 cum s(a stabilit 2n studiile noastre efectuarea minuioas1 a acestor &roceduri de cele mai dese ori conduce la stabili'area sau chiar sto&area &rocesului &atologic 2n &aradoniu+ 9n mare &arte 2n gru&a &acienilor tratai cu &icolinatul de 'inc &redominau dini cu le'iuni &eriodontale gra$e 6i cu indicaii &entru un tratament endodontic radical+ Ultimii re&re'entFnd dini cu le'iuni e)tinse la toate r1d1cinile 6i 2n regiunea bifurcaiei% antrenarea 2n &roces a mai mult de o treime din lungimea r1d1cinii% l1rgirea e$ident1 a s&aiului &eriodontal &e toat1 lungimea r1d1cinii% 1d1cini cu curburi $1dite% anatomie bi'ar1% $Frst1 2naintat1+ La eta&a iniial1% &2n1 la 2nce&utul tratamentului% &acienii inclu6i 2n lotul celor tratai &rin metoda de rutin1 deasemenea &re'entau le'iuni gra$e 6i &ractic nu se deosebeau de cei su&u6i tera&iei re&arati$e cu &icolinatul de 'inc+ Re+!ltate , " $!/ :nali'a re'ultatelor clinice obinute 2n &rocesul curelor de tratament% a demonstrat a$anta0ul metodelor com&le)e de tratament al &arodontitei cu utili'area &icolinatului de 'inc+ :stfel% efectul &o'iti$ la utili'area &icolinatului de 'inc a fost obinut la GH M &acieni% manifestat &rin stabili'area clinic1 a &rocesului 3lichidarea &roceselor inflamatorii din &aradoniu% 2nt1rirea marginii gingiei% sto&area sFnger1rii 6i elimin1rilor &urulente5+ /roba Schiller 8 negati$1% re'istena ca&ilarelor a crescut de la I &Fn1 la BD% adFncimea &ungilor &aradontale s(a redus cu H%* 8 H%B cm% s(a mic6orat 6i mobilitatea dinilor+ =ndicele igienic s(a mic6orat de la B%. &Fn1 la *%B7 indicele &aradontal 8 res&ecti$ de la ?%. &Fn1 la -%B+ Eensitatea esutului osos a crescut fa1 de indicii iniiali+ Cercet1rile radio$i'iografice efectuate 2n termenii . 6i *B luni atest1 des&re stabili'area &rocesului &atologic din &aradoniu% ceea ce se manifesta &rin atenuarea sau li&sa cre6terii modific1rilor inflamator(destructi$e% tototat1% se obser$a tendina de intensificare a densit1ii se&turilor interal$eolare+ :gra$area s(a constatat la &acieni cu forma se$er1 a maladiei+ 9n gru&a de &acieni% care a &rimit tratament standard la ,HM din ace6tea s(a constatat mic6orarea fenomenelor inflamatorii 2n &aradoniu nemi0locit du&1 efectuarea curei de tratament% tabloul radio$i'iografic a r1mas acela6i% adic1 indicii densit1ii osoase nu s(au modificat+ La BHM &acieni 8 tabloul clinico(radiografic a r1mas acela6i+ La -HM de &acieni s(a constatat tendina BDI

de acuti'are a &rocesului inflamator(destructi$ 2n &aradoniu% manifestat radio$i'iografic% indicii densit1ii esutului osos a$eau tendina de cre6tere% adic1 indicau la agra$area &rocesului &atologic+ ;$aluarea re'ultatelor e)amin1rii &acienilor cu &arodontit1 cronic1 generali'at1 denot1% c1 includerea remediului menionat mai sus 2n tera&ia com&le)1 deasemenea contribuie la mic6orarea frec$enei sFnger1rii% durerii gingiilor% 2nl1turarea mirosului ne&l1cut din ca$itatea bucal1 de0a la ,(.(a 'i+ Mi6carea sondei 2n &ungile &arodontale de$enea com&licat1% ceea ce m1rturisea des&re 0ugularea fenomenelor inflamatoare 2n &arodoniu+ Ae'ultatele studiului &ri$ind influena &icolinatului de #n asu&ra sistemului tri&sin( antitri&sinic este redat1 2n tabelul *+ La toi &acienii gru&elor studiate am 2nregistrat o intensificare semnificati$1 a acti$it1ii *(antitri&sinei atFt la eta&a iniial1% cFt 6i la . 6i *B luni de cercetare+ Menion1m% c1 la toi &acienii in$estigai la eta&a iniial1 de cercetare s(a 2nregistrat o cre6tere $eridic1 a acti$it1ii tri&sinei 6i a ni$elului *(antitri&sinei+ Consider1m% c1 modific1rile de&istate 2n sistemul tri&sin(antitri&sin1 &ot fi considerate dre&t &rocese com&ensatorii% orientate la diminuarea acti$it1ii &roduselor catabolismului microbian 6i de &rotecie a esutului celular la aciunea &rotea'elor tisulare 2n ca' de acuti'are a &rocesului inflamator 2n &aradoniu+ Studiile efectuate au ar1tat c1 la &acienii su&u6i tratamentului standard ni$elul tri&sinei 6i *(antitri&sinei se meninea la $alori ma0orate% similare celor 2nregistrate la &erioada iniial1+ =ncluderea 2n schema de tratament a &icolinatului de #n a condus la diminuarea ni$elelor ridicate de tr&sin1 6i *(antitri&sin1 &Fn1 la $alorile martorului+ Tabel * Sistemul tri&sin1(antitri&sin1 2n serul sanguin la &acienii cu &arodontite% la a&licarea im&lantelor din titan 6i la administrarea &icolinatului de 'inc eru&ele Tri&sina% nmolJs+l *(antitri&sina% gJl studiate ;ta&ele de cercetare ;ta&ele de cercetare =niial . luni *B luni =niial . luni *B luni Martor IH%.,%D3*HH M5 B%B,H%B* 3*HH M5 Tratament G-%*I%?b DI%.?%Gb D?%D*B%* -%?BH%*?b B%GBH%BB B%G?H%B-b standard 3*-B M5 3*B? M5 3*BH M5 3*,B M5 b 3*-* M5 3*B* M5 Tratament GG%.*H%*b ID%..%, IG%?D%. -%..H%BBb B%D?H%-, B%.?H%BH standard C 3*?* M5 3*** M5 3**B M5 3*.- M5 3*H? M5 3**I M5 /icolinat de #n %ot( b $eridicitatea 2n com&araie cu lotul martor 3&cH%H,57 $eridicitatea 2n com&araie cu $alorile iniiale 3&cH%H,5+ :6adar% studiul asu&ra sistemului tri&sin(antitri&sin1 denot1 unele &articularit1i la &acienii cu &arodontite 6i la a&licarea im&lantelor din titan 6i anume o intensificare $eridic1 a acti$it1ii tri&sinei 6i cre6terea concentraiei a*(antitri&sinei+ :ceste date nu numai cores&und st1rii clinico( e$oluti$e% dar 6i le de&16esc 2n ce &ri$e6te &rogno'area acuti'1rilor &rocesului inflamator% astfel demonstrFnd o &ro&rietate destul de $aloroas1 a sistemului menionat+ Modific1rile de&istate ne &ermit de a stabili factorul destructi$ de ba'1 2n de'$oltarea &rocesului &atologic 6i de a include 2n tratament &re&arate de inacti$are a sistemului de &roteoli'1 s&orit1 6i de corecie a sistemului dat+ 9n e$oluia &roceselor &ioinflamatorii 6i celor destructi$e 2n celule un rol de ba'1 2l dein mar"erii inflamaiei din care face &arte 6i cerulo&lasmina+ :ceasta o)idea'1 di$erse substane% ca acidul ascorbic% noradrenalina% adrenalina 6i alte catecolamine% neutrali'ea'1 radicalii su&ero)i'i+ Ein &atul sanguin e)trage di$erse &roduse to)ice% le deto)ific1% stimulea'1 eritro&oie'a%

BDD

imunitatea celular1 6i umoral1 >G@+ Cre6terea ni$elului cerulo&lasminei are loc 2n di$erse &rocese inflamatorii% ea fiind o &rotein1 a fa'ei acute a inflamaiei+ Tabelul B Concentraia cerulo&lasminei 2n serul sanguin la &acienii cu &arodontite% la a&licarea im&lantelor din titan 6i la administrarea &icolinatului de 'inc eru&ele studiate =niial Martor Tratament standard -II%*B-%Db 3*-. M5 Tratament standard -DB%-BH%-b C/icolinat de 'inc 3*-DM5 %ot( $e'i tabelul *+ Cerulo&lasmina% mgJl . luni BI.%IB-%* 3*HH M5 --.%BB*%3*BB M5 BD,%.B-%* 3*H-M5 *B luni -**%BB-%, 3**B M5 BI,%,BG%G 3*HHM5

Studiul efectuat denot1 o ma0orare a concentraiei cerulo&lasminei 3tabelul B5 la eta&a iniial1 de cercetare 6i este legat1 de &re'ena &rocesului inflamator+ Aemarc1m% c1 includerea 2n schemele de tratament a &icolinatului de #n conduce la normali'area ni$elului s&orit al cerulo&lasminei+ /entru tratamentul medicamentos obi6nuit a fost caracteristic1 o tendin1 mai lent1 de normali'are a concentraiei cerulo&lasminei+ S&orirea concentraiei cerulo&lasminei are un caracter com&ensator 6i de &rotecie a organismului la aciunea factorului microbian 6i inflamator+ :cest indice &oate fi folosit nu numai ca criteriu diagnostic &entru a&recierea caracterului 6i gradului de acti$itate a &rocesului &atologic% ci 6i 2n sco& de &rogno'are a e$oluiei bolii% com&licaiilor% &recum 6i la elaborarea com&le)elor tera&eutice de &reFntFm&inare a com&licaiilor inflamatorii 2n &aradoniu+ Eu&1 cum au demonstrat re'ultatele cercet1rilor efectuate acti$itatea :LT 6i :ST% &recum 6i ni$elul bilirubinei totale 6i celei directe nu se modic1 at2t la eta&a iniial1 de cercetate c2t la eta&ele de tratament+ Eeci% nu au fost de&istate modific1ri statistic concludente ale indicilor care reflect1 starea funcional1 a ficatului+ Ae'ultatele de e$aluare a coninutului de gluco'1% &rotein1 total1% creatinin1 6i uree seric1 sunt e)&use 2n statistica tabelului -+ Ee menionat tendin1 statistic neconcludent1 de cre6tere a coninutului de gluco'1 seric1 2n ambele gru&e de &acieni la eta&a iniial1 de cercetare% iar tratamentele a&licate la eta&ele ulterioare contribuie la normali'area glicemiei% graie amelior1rii metabolismului celular+ Cercet1rile efectuate au demonstrat c1 ni$elul creatininei 6i ureei serice nu se modic1 la eta&ele de tratament at2t la a&licarea tratamentului standard c2t 6i la combinaia acestuia cu &icolinatul de 'inc+ Eu&1 cum se 6tie% $aloarea li&idelor serice% 2n s&ecial% un ra&ort li&idic anormal% contribuie la cre6terea riscului cardio$ascular+ Studiul efectuat denot1 o ma0orare statistic concludent1 a concentraiei de colesterol total% non(KEL colesterol 3tabelul ?5 6i% 2n s&ecial% al ni$elului de trigliceride la eta&a iniial1 de cercetare 2n ambele gru&e de &acieni+ Li&o&roteinele non(KEL% mai ales LEL% se &ero)idea'1 cel mai u6or datorit1 coninutului de aci'i gra6i &olienici nesaturai7 c1&1t2nd o sarcin1 electronegati$1 ele $or fi ca&tate ulterior de c1tre rece&torii sca$enger de &e su&rafaa macrofagilor% transformFndu(se 2n celule s&umoase 6i a&oi 2n &l1ci aterosclerotice+ Aolul nefast al non(KEL colesterolului const1 2n coninutul ridicat 2n colesterol% acesta fiind factorul aterogenic real7 KEL de6i conine colesterol se o&une aciunii aterogene a LEL+ Eatele tabelului demonstrea'1 c1% ra&ortul KEL(colJnon(KEL colesterol este sc1'ut la eta&a iniial1 de cercetare% ceea ce m1re6te riscul afeciunilor cardio$ascuare+ Cre6terea trigliceridelor sanguine este considerat1 un factor cheie 2n a&ariia sindromului metabolic 6i care &re'int1 un risc cardio$ascular accentuat+ 9ntrade$1r% tendina de cre6tere a glicemiei 2nregistrat1 BDG

la &acieni la eta&a iniial1 de cercetare% 2n combinaie cu disli&idemia de&istat1 &oate fi consecina insulinorestenei ce caracteri'ea'1 sindromul metabolic+

BGH

Tabelul Ni$elul gluco'ei% creatininei 6i ureei serice 2n serul sanguin la &acienii cu &arodontite% la a&licarea im&lantelor din titan 6i la administrarea &icolinatului de 'inc+ Conditiile de eluco'a% /roteina total1% Ureea% Creatinina% Nr+ cercetare 3mmolJl5 gJl 3mmolJJl5 3m"molJJl5 Martor BH ,%-.H%BID,%*B ,%I-H%BDG%,.%B 3*HHM5 3*HHM5 3*HHM5 3*HHM5 Tratament standard =niial *B .%BGH%BB D--%*D .%,?H%BD G.%BI%3**IM5 3*H.M5 3**?M5 3*HIM5 . luni *H ,%I,H%B* D?-%B. .%-IH%-B DI%-?%D 3*HIM5 3*HDM5 3***M5 3GDM5 *B luni . ,%DGH%*I IG-%?, .%*-H%-* DI%-.%? 3**HM5 3**,M5 3*HIM5 3GDM5 Tratament standard C /icolinat de 'inc =niial *, .%*BH%B? D-B%?B ,%D*H%-. G*%,-%I* 3**?M5 3**IM5 3*H*M5 3*HBM5 . luni *,%G*H%*I D*B%-H ,%??H%-B DI%*-%GH 3**HM5 3*H?M5 3G,M5 3GIM5 *B luni D ,%.-H%-B IDB%-B ,%*GH%?H ID%??%I 3*H,M5 3*HHM5 3G*M5 3DDM5 %ot( $e'i tabelul *+ Tabelul ? =ndicii metabolismului li&idic 2n serul sanguin la &acienii cu &arodontite% la a&licarea im&lantelor din titan 6i la administrarea &icolinatului de 'inc Conditiile Colesterol KEL( Non(KEL Trigliceride Aa&ortul de Nr+ total% colesterol colesterol mmolJl KELJnon cercetare mmolJl mmolJl mmolJl (KEL(col ,%-,H%B*%-*H%*B ?%H?H%B*%.DH%*. H%-B Martor BH
3*HHM5 3*HHM5 3*HHM5 3*HHM5

Tratament standard =niial . luni *B luni =niial . luni *B luni *B *H . *, *D

.%--H%-*b 3**DM5 ,%G.H%BI 3***M5 ,%IBH%B, 3*HIM5 .%?*H%B.b 3*BHM5 ,%?,H%*D 3*HBM5 ,%?*H%BD 3*H*M5 *%B-H%*D 3G?M5 *%-*H%HI 3*HHM5 *%-HHHI 3GGM5 *%B,H%HD 3G,M5 *%-GH%H. 3*H.M5 *%-,H%H. 3*H-M5 ,%*HH%B.b 3*B.M5 ?%.,H%BD 3**,M5 ?%?,H%-* 3*HGM5 ,%*.H%BBb 3*BDM5 ?%H.H%*G 3*HHM5 ?%H?H%B. 3*HHM5 B%B.H%*Gb 3*-IM5 B%H,H%*? 3*BHM5 B%*IH%?B 3*BGM5 B%-BH%B*b 3*-DM5 *%IDH%*D 3*H.M5 *%.IH%*I 3*HHM5 H%B? H%BD H%BG

Tratament standard C /icolinat de 'inc

H%B? H%-? H%--

%ot( b $eridicitatea 2n com&araie cu lotul martor 3& c H%H,57 $eridicitatea 2n com&araie cu $alorile iniiale 3& c H%H,5+ Ki&erli&idemia fa$ori'ea'1 crearea unei 'one de stres o)idati$ locale la ni$elul &eretelui interior al unui $as+ :stfel de stres o)idati$ &ot fi infeciile% inflamaiile sau aderarea unui cheag de sFnge+ :cestea fa$ori'ea'1 acumularea trombocitelor% li&o&roteinelor ti& LEL% acti$area neutrofilelor% macrofagilor cu formarea unor cantit1i mari de KBHB 6i eliberarea de cito"ine% &rostaglandine% leucotriene &roinflamatorii% o)idarea degradati$1 a muco&oli'aharidelor 6i BG*

colagenului esutului con0uncti$ conduce la instalarea unui &roces inflamator cronic+ Mai mult dec2t at2t% macrofagele acti$ate o)idea'1 LEL care de$in to)ice &entru fibroblaste% stimulea'1 aderena leucocitelor la endoteliul $ascular% se crea'1 astfel un cerc $icios+ Aemarc1m% c1 includerea 2n schemele de tratament a &icolinatului de #n conduce la diminuarea ni$elului s&orit de colesterol total% non(KEL colesterol 6i trigliceride &Fn1 la $alorile fi'iologice considerate o&timale+ Totodat1 se remarc1 o cre6tere a ra&ortului KEL(colJnon(KEL colesterol% ceea ce diminuea'1 riscul cardio$ascular+ /entru tratamentul medicamentos obi6nuit a fost caracteristic1 o tendin1 mai lent1 de re$enire a acestor indici 2n cadru normal sau ace6tea se menine la $alori care se deosebeau &uin de cele 2nregistrate la eta&a iniial1 de cercetare+ Nu au fost de&istate modific1ri statistic concludente ale $alorilor KEL(colesterolului+ :stfel% &icolinatul de #n manifest1 efecte fa$orabile asu&ra modific1rilor metabolismului li&idic &ro$ocate de &arodontit1 6i la a&licarea im&lantelor din titan+ C'n$l!+ *+ :nali'a re'ultatelor clinice obinute 2n &rocesul medicaiei &acienilor cu &arodontite 6i la a&licarea im&lantelor din titan a demonstrat a$anta0ul metodelor com&le)e de tratament cu utili'area &icolinatului de 'inc+ B+ La folosirea &icolinatului de 'inc are loc accelerarea termenilor de formare a esutului osos 2n 0urul im&lantului+ Totodat1% se determin1 o tendin1 $adit1 de finisare mai de&lin1 6i tim&urie a &rocesului de osteointegrare% ce &ermite 2n clinic1 de a efectua mai de$reme &rote'area dentar1 &e im&lanturi nemi0locite+ -+ 9n e$oluia &roceselor &ioinflamatorii 6i celui destructi$ 2n celulele &aradoniului un rol de ba'1 2l deine disbalana 2n sistemul tri&sin1(antitri&sin1+ =ncluderea 2n schema de tratament a &icolinatului de #n a condus la diminuarea ni$elelor ridicate de tr&sin1 6i *(antitri&sin1 &Fn1 la $alorile martorului+ ?+ Studiul efectuat denot1 o ma0orare a concentraiei cerulo&lasminei la eta&a iniial1 de cercetare% determinat1 de &re'ena &rocesului inflamator+ =ncluderea 2n schemele de tratament a &icolinatului de #n conduce la normali'area ni$elului s&orit al cerulo&lasminei% totodat1% &entru tratamentul medicamentos obi6nuit a fost caracteristic1 o tendin1 mai lent1 de normali'area a concentraiei cerulo&lasminei+ ,+ =ncluderea 2n schemele de tratament a &icolinatului de #n conduce la diminuarea ni$elului s&orit de colesterol total% non(KEL colesterol 6i trigliceride &Fn1 la $alorile fi'iologice considerate o&timale+ /entru tratamentul medicamentos obi6nuit a fost caracteristic1 o tendin1 mai lent1 de re$enire a acestor indici 2n cadru normal sau ace6tea se menineau la $alori care se deosebeau &uin de cele 2nregistrate la eta&a iniial1 de cercetare+ .+ =ncluderea 2n schemele de tratament a aductului de #n cu (&icolina la &acienii cu &arodontite 6i im&lante dentare se soldea'1 cu ameliorarea &arametrilor biochimici ai metabolismului intermediar% fa&t ce contribuie la mic6orarea &erioadei de tratament% intensificarea form1rii osoase 6i m1rirea &osibilit1ii osteointegr1rii im&lantului a&licat+ *+ B+ -+ ?+ ,+ B 0l '(&a7 e Burlacu faleriu% Cartaleanu :+% ;ni :+ et al+ Tactica tratamentului conser$ati$ al afeciunilor &arodontale inflamatorii+ 9n< :nalele tiinifice ale Uni$ersit1ii de Stat de Medicin1 6i Farmacie Nicolae Testemianu+ Chi6in1u% BHHG% $ol -B% &+ ,BI(,-B+ Chetru6 f% SFrbu S+ Unele as&ecte ale diagnosticului radiologic 2n &arodontitele marginale cronice+ 9n< Medicina stomatologic1+ BHH.% $ol+ *% nr+*% &+ ,?(,,+ Chetru6 f+ :s&ecte de etiologie% diagnostic 6i tratament ale &arodontitelor marginale cornice+ Chi6in1u< ed+ ;&igraf% BHHI+ *HG &+ Ciobanu S+ /arodontita marginal1 8 as&ecte etio(&atogenice 6i de tratament+ 9n< Medicina Stomatologic1+ Chi6in1u% BHH.% $ol+ *% nr+ *% &+ ID(DH+ eerds T+ :+% fogeler M+ ;nd&oints and sur$i$al anal!sis for successful osseointegration of dental im&lants+ =n< Stat Methods Med+ Aes+ BHH,% $ol+ *?% nr+ .% &+ ,IG(,GH+ BGB

.+ I+ D+ G+ *H+ **+ *B+ *-+ *?+

eranciuc eheorghe%eodoro0a /a$el+=m&lant dentar 6i cheie tubulat1 manual1 &entru acesta+Bre$et de in$enie+Nr+inregistrare MEB-IG din BG+HB+BHH?+ eranciuc eheorghe %4lga Tagadiuc+ =nfluence of #inc /icolinate on 4steoreneration and Mineral Metabolism in /atients ith /eriodontitis and :&&lication of Titan =m&lants+ 9n< Curierul medical% BHHG% nr+ .% &+ -(.+ Nula"o$ 4+ B+% Eo"toro$ :+ :+% Eia"o$a S+ f+ et al+ ;)&erimental stud! of osseointegration of 'irconium and titanium dental im&lants+ =n< Morfologiia+ BHH,% $ol+ *BI% nr+ *% &+ ,B(,,+ Nicolau eh+% Barbu M+% Bodrug f+ et al+ Titanul 6i %%osteointegrarea 2n im&lantologie+ 9n< Chirurgie general1% oncologie% neurochirurgie+ BHHD% $ol+ ?% &+ ?*B(?*,+ Nicolau eh+% Barbu M+% Bodrug f+ et al+ Unele as&ecte ale osteogene'ei im&lantelor dentare+ 9n< Chirurgie general1% oncologie% neurochirurgie+ BHHD% $ol+ ?% &+ ?*.(?*G+ /oleni" /+ #inc in etiolog! of &eriodontal disease+ =n< Med+ K!&otheses+ *GG-% $ol+ ?H% nr+ -% &+ *DB(*D,+ Tagadiuc 4+ Changes of li&id &ero)idations intensit! in bone and blood serum of rats induced b! carnosine and carnosine(#n com&le)+ =n< Buletinul : a Moldo$ei+ Chi6in1u% BHHD% $ol+ *D% nr+ B% &+ ?D(,B+ Q[_Zvu_uX_ZY o+ l+% jZTuXZ[ r+ S+ y[Ow uvuZY_X[[ [ZY_OuXY OYY[\ \ T`[uXuu Tv[[X`Y`T+ Q< ]`[UT`[O[Y+ *GG*% `[U+ ?% _+ ,(*H+ TXYOu\_ZY l+ +% q[vY_uXZ[ ^+ Q+ TP[Ou\TXY Tv[[X`T+ SYu\< k+ [v[\w% BHHH% ?.B _+

SISTEMUL GLUTATIONULUI N GLIOME E$ate& na B'&'- $ 3Coordonator 6tiinific< Leonid Lisii% &rof+ uni$+5 Catedra de Biochimie 6i Biochimie Clinic1 USMF Nicolae Testemianu S!##a&* T)e (l!tat) 'ne .*.te# n (l '#a. elutathione is an abundant natural tri&e&tide found ithin almost all cells+ =t instills se$eral $ital roles ithin a cell including antio)idation% maintenance of the redo) state% modulation of the immune res&onse and deto)ification of )enobiotics+ iith res&ect to cancer% glutathione metabolism is able to &la! both &rotecti$e and &athogenic roles+ B! conferring resistance to a number of chemothera&eutic drugs% ele$ated le$els of glutathione in tumour cells are able to &rotect such cells in different t!&e of cancers+ This article &resents a number of studies in$estigating the role of glutathione in &romoting cancer% im&eding chemothera&!% and the use of glutathione modulation to enhance antineo&lastic thera&!+ Re+!#at :rticolul dat re&re'int1 un studiu integrati$ cu &ri$ire la unul dintre cei mai &uternici si im&ortani antio)idani ai organismului% numit 6i aantio)idantul miraculos ( glutationul+ Sunt descrise rolurile sale &atogenetice 6i utilitatea lui 2n tratamentul maladiilor oncologice+ A$t!al tatea te#e elutation% &re'ent 2n toate celulele organismului uman% este un tri&e&tid bioacti$% sinteti'at din cistein1% glutamin1 6i glicin1+ Ficatul este de&o'itul &remordial de glutation% 2ns1 2n concentraii mari se afl1 6i 2n s&lin1% rinichi% &ancreas 6i cornee >*H@+ eSK 3glutationul redus5 ca o)idant esenial% reacionea'1 nonen'imatic cu radicalii 3A5 6i este donor de electroni &entru reducerea &ero)i'ilor 3A44K5 2n reacia catali'at1 de e/) (&ero)ida'1+ eSK este regenerat din disulfid de glutation 3eSSe5 de c1tre en'ima eA BG-

3reducta'a5 utili'Fnd N:E/K dre&t coen'im1 >.@+ eraie aceste funcii eSK inhib1 absorbia 6i fa$ori'ea'1 eliminarea din organism a metalelor grele% fumului de igar1% &esticidelor% fungicidelor% hormonilor 2n e)ces% coloranilor alimentari% detergenilor% su&rado'elor medicamentoase7 reduce efectele to)ice ale chimio( si radiotera&iei% e)&unerii la radiaii ioni'ante% e)&lor1rilor radiologice% &rote0ea'1 2m&otri$a efectului mutagen al radiaiilor ultra$iolete+ Ee altfel eSK &re$ine a&ariia si reduce e$oluia he&atitelor% ciro'elor 6i a cancerului he&atic &rin &uternica aciune deto)ifiant1 >*.@+ Eeficitul de glutation duce 2n consecin1 la a&ariia stresului o)idati$ im&licat nemi0locit 2n &atogenia ma0orit1ii maladiilor >G%**%*,@+ Benefic 2n tratamentul degenerescenei maculare% reduce riscul a&ariiei cataractei 3cristalinul are un mecanism &ro&riu care facilitea'1 ca&tarea glutationului7 a&ariia 6i e$oluia cataractei sunt fa$ori'ate de sc1derea ni$elului de glutation5+ Se crede c1 glutationul lucrea'1 2n cel &uin trei direcii< 2n stadiile inci&iente% 2n &re$enirea cancerului% 2n celulele canceroase de0a e)istente 2n organism 6i 2n final atenuea'1 urm1rile 6i efectele secundare ale chimio 6i radiotera&iei >B%I@+ S(a demonstrat c1 o $arietate larg1 de tumori constat1 ni$eluri 2nalte de eSK 3carcinomul &ancreatic% adenocarcinomului &ulmonar etc+5 fiind astfel 2n mare m1sur1 imune la aciunea atFt a medicamentelor% cFt 6i a radio( 6i chimiotera&iei+ Cu toate acestea% celulele canceroase nu &ot s1(6i autoregle'e cre6terea 6i funciile de su&ra$ieuire ca consecin1 6i a deregl1rilor 2n metabolismul glutationului+ Se constat1 c1% dac1 se furni'ea'1 un num1r mare de &recursori ai glutationului% celulele canceroase inhib1 &roducia de glutation% fenomen cunoscut sub numele de do n ( regulation sau feedbac" negati$ >,@+ S&re deosebire de celulele tumorale% cele s1n1toase nu reacionea'1 2n acest mod+ 9ntr(un mod ideal ceea de ce a$em necesitate sunt strategii ce ar &roduce o &rotecie &referenial1 a esuturilor normale sau sensibili'area celulelor tumorale+ ;$oluia 2n 6tiina glutationului deschide noi &ers&ecti$e 6i ori'onturi 2n $ederea e)tinderii utili'1rii lui% oferind alternati$e 2n tratamentul maladiilor oncologice% aco&erind totodat1 necesit1ile crescFnde 2ntr(un remediu eficace% oferind noi 6anse de $ia1 milioanelor de oameni+ Studiile integrati$e ne demonstrea'1 interesul deosebit fa1 de glutation+ S$'1!l .t!" !l! :&recierea de&leiei de glutation ca metod1 &rodigioas1 &entru tera&ia anticanceroas1 &otenial1% &recum 6i elucidarea &unctelor forte a tri&e&tidului+ /aralel% se $a efectua re$elarea multitudinii de o&inii &ri$itor la rolul glutationului 2n &atogenia celulei tumorale+ O0 e$t -e *+ ;lucidarea relaiei 2ntre glutation 6i cancer7 B+ :nali'a surselor academice 6i medicale referitor la funciile% aciunea 6i rolul glutationului 2n diferite tumori7 Re+!ltate , " .$!/ elutationul% 2n condiii de stres% &rin con0ugare 6i &rin &ro&riet1ile antio)idante% &re$ine a&ariia tumorii 6i influenea'1 asu&ra re'istenei chemotera&eutice+ ;)&resia crescut1 6i &olimorfismul trans&ortatorilor 8 eST 3glutation transfera'15 6i a eSK &recum 6i concentraia 2nalt1 de eSK sunt tr1s1turi comune a celulelor transformate asociate cu o re'isten1 2nalt1 la a&o&to'a chemotera&eutic1 indus1+ Ni$elurile 2nalte a eSK(ului 2n celulele tumorale este o consecin1 a e)&resiei 2nalte a eCS 3glutamilcistein sinteta'15 6i &oate &romo$a su&ra$ieuirea celulelor tumorale &rin inhibiia a&o&to'ei+ Modularea coninutului de eSK intracelular a fost &e larg studiat1 &entru tera&iile anticanceroase &oteniale+ ;$acuatorii glutationului< BS4 3butionin sulfo)imin5% E;M 3dietilmaleat5% acidul etacrinic 6i diamidul au ar1tat c1 &ot sensibili'a celulele su&rae)&resate s1 treac1 2n a&o&to'1 >*%?%*G@+ Un rol &otenial 2n tera&ia antineo&lastic1 este modularea flu)ului de eSK &rin efectul asu&ra trans&ortatorilor s1i+ Aecent s(a demonstrat c1 celulele transformate sunt BG?

sensibile la moarte celular1 atunci cFnd eSK este sc1'ut &rin stimularea &om&elor de eflu)% a c1ror e)&resie $aria'1 2n diferite linii canceroase celulare+ eliomele sunt o $arietate de tumori a SNC 3encefal sau madu$a s&in1rii5 de'$oltate &e seama celulelor gliale 3celule ce asigur1 &rotecia 6i nutriia celulelor ner$oase5+ Sunt cele mai frec$ente dintre tumorile &rimiti$e ale sistemului ner$os central la adult+ ;le gru&ea'1 diferite ti&uri de tumori cerebrale% benigne 3astrocitom% oligodendrogliom5 sau maligne 3glioblastom5+ eliomele tind s1 se de'$olte 2ntr(un s&aiu limitat 2n interiorul craniului+ Celulele tumorale 2n cre6tere distrug celulele normale &rin eliberare de glutamat >*-%*?%BH@+ /entru a(l elibera ele im&ort1 cistein1+ Cisteina este un &recursor esenial al eSK% un antio)idant ce &oate a0uta celulele tumorale s1 su&ra$ieuiasc1 chemiotera&iei >-@+ Coninutul de eSK 2n creier de&inde 2n mare m1sur1 de dis&onibilitatea de &recursori+ Eiferite ti&uri de celule &refer1 diferii &recursori e)tracelulari ai eSK(ului+ Aecent s(a stabilit concentraia eSK 2n diferite arii ale creierului care oscilea'1 2n limitele *(- mM >*B@+ S(a demonstrat c1 gliomele eliberea'1 glutamat% ce cau'ea'1 moartea e)citoto)ic1 a neuronilor 2n $ecin1tatea tumorii+ elu eliberat de celulele gliale este un &rodus obligatoriu a unui sistem denumit Lc 8 un schimb Cis( elu+ Celulele gliomale se ba'ea'1 &rimar &e acest sistem Lc &entru a(l sinteti'a+ =nhibiia sistemului Lc cau'ea'1 o e&ui'are ra&id1 a eSK 6i &ierderea ca re'ultat a &roteciei contra A4S% cau'Fnd o a&o&to'1 mediat1+ Celulele gliomale &ot fi sal$ate 2n ca'ul 2n care statutul eSK este e)&erimental restabilit sau dac1 eSK este substituit de antio)idani celulari alternati$i% ceea ce 2ntr(ade$1r confirm1 c1 A4S sunt mediatori ai morii celulari+ Ae'ultatele &re'entate ne sugerea'1 c1 tumorile gliale se ba'ea'1 in e)clusi$itate &e acti$itatea sistemului Lc 8 schimb Cis(elu% &entru a menine antio)idantul intracelular glutation la concentraii necesare &entru su&ortul cre6terii celulare+ =nhibiia farmacologic1 a sistemului Lc 3cu a0utorul sulfasala'inului5 cau'ea'1 o scurgere de glutation+ =m&ortant este% c1 celulele ner$oase non maligne nu au fost afectate de inhibiia sistemului Lc% sugerFnd c1 sinte'a glutationului &oate fi selecti$ inhibat1 2n celulele gliomale+ Sistemul Lc este un trans&ortator abundent e)&resat% desemnat &entru im&ort celular al cisteinei+ Ma0oritatea celulelor normale necesit1 un coninut mic de cistein1 &entru a susine biosinte'a &roteinei 6i &roducia de eSK+ 9n celulele canceroase din cau'a cre6terii 6i metabolismului ra&id% se generea'1 cantit1i semnificati$e de A4S+ Se distruge membrana celular1% metabolismul energetic 6i EN:(ul+ /entru a &re$eni astfel de daune% multe celule canceroase% inclusi$ 6i gliomele% &re'int1 o sinte'1 accelerat1 de eSK% necesitFnd concentraii crescute de cistein1+ Studiile de ultim1 or1 ne demonstrea'1 c1 o $arietate de tumori constat1 ni$eluri 2nalte de eSK >B@+ 9ntr(un mod ideal ceea de ce a$em ne$oie% fiind elucidat 6i a&oi utili'at% ar &roduce o &rotecie &referenial1 a esuturilor normale sau sensibili'area celulelor tumorale >D@+ Aeali'area acestui ideal cu siguran1 se $a ba'a &e e)&loatarea diferenelor fenoti&ice 6i genoti&ice de ba'1 2ntre structurile normale 6i tumorale+ Sunt do$e'i certe c1 eSK celular alterea'1 citoto)icitatea multor medicamente chemotera&eutice sau a radiaiei+ Ee&leia e)&erimental1 a glutationului% indus1 de c1tre o serie de &re&arate ofer1 re'ultate 2ncre'1tore &entru $iitor >*I@+ 9n ultimii 'ece ani% Ee&artamentul de Chimiotera&ie al =nstitutului Naional 4ncologic din US: se afl1 2ntr(un &roces de creeare a unor medicamente ce ar mic6ora acti$itatea tumorii% &rintre care este 6i elutationul+ Ee altfel cercet1rile confirm1% c1 o sim&l1 ad1ugare 'ilnic1 sub form1 de adausuri alimentare a glutationului% mic6orea'1 riscul de a&ariie a cancerului 6i 2n final utili'Fnd &recursorii necesari% ni$elul glutationului &oate fi selecti$ ma0orat 2n celulele s1n1toase 6i mic6orat 2n celulele canceroase 6i &ot fi distruse 6i eliminate de c1tre sistemul imun >I%*D@+ C'n$l!+ cu certitudine c1 eSK este res&onsabil &entru o $arietate de funcii celulare ce include &rotecie contra s&eciilor to)ice de o)igen 6i deto)ifierea diferitor )enobiotice+

BG,

 abilitatea de a modula ni$elurile eSK celulare ar a$ea o mare im&ortan1 2n interaciunea diferitor medicamente 6i radiotera&ia% &rin urmare 2n tratarea diferitor ti&uri de tumori+ cercet1rile ar trebui s1 ia 2n considerare 6i rolul trans&ortatorilor Lc 2n echilibrul celular al glutationului 2n c1ile metabolice ce &romo$ea'1 a&o&to'a 2n celulele canceroase+ glutationul &are s1 fie cheia enigmei s1n1t1ii constituind temelia sistemului imun uman+ B 0l '(&a7 e *+ :nderson C/% Tsai gM% Mee" i;% et al+ Ee&letion of glutathione b! buthionine sulfo)ine is c!toto)ic for human neuroblastoma cells lines $ia a&o&tosis+ ;)& Cell Aes *GGG%B?.% &ag+*D-8GB+ B+ Balendiran eanesaratnam N+% Eabur Aa0esh% Fraser Eeborah% The role of glutathione in cancer% Cell biochemistr! and function% BHH?% $ol+ BB% no.% &&+ -?-(-,B+ -+ Chang ioo" goon% L'ons Susan% Nelson eina% Kam'a Kashir% =nhibition of c!stine u&ta"e disru&ts the gro th of &rimar! brain tumors% g+Neurosci+% august -% BHH,% B,% &ag+I*H*( I**H+ ?+ Christine S!ng(ai% :+ Leela Numari and :sho" Nhar ;ffect of curcumin on normal and tumor cells< Aole of glutathione and bcl(B Mol Cancer Ther Se&tember BHH? -7**H*+ ,+ Eene"e SM% Fanburg BL+ Aegulation of cellular glutathione+ :m g /h!siol *GDG7B,I<L*.-8I-+ .+ Eringen Aalf% eutterer gan% Kirrlinger gohannes% elutathione metabolism in brain% ;ur+ g+ Biochem+ B.I%BHHH% &ag+ ?G*B(?G*.+ I+ eutman gimm! elutathione 3eSK5 ( hour Bod!s Most /o erful /rotector% -rd edition of the international health bestseller% Canada% Montreal% Se&tember BHH?+ D+ eutman gimm! elutathione+ =ts Aole in Cancer :nticancer Thera&!% Nudo+ca Communications =nc+% Canada% Montreal% BHH,+ G+ Ka!es gE% McLellan L=+ elutathione and glutathione de&endent en'!mes re&resent a co(ordinatel! regulated defense against o)idati$e stress+ Free Aadical Aes *GGG7-*<BI-8-HH+ *H+ Na&lo it' N% : Th% 4o"htens M+ The regulation of he&atic glutathione+ :nn Ae$ /harmacol To)icol B,< I*,(??% *GD,+ **+ Nidd /arris M+ elutathione< S!stemic &rotectant against o)idati$e and free radical damage% :lternati$e Medicine Ae$ie % fol+B% Nr+-% *GGI% &ag+*,,(*IB *B+ Nudo Kiroshi% Mio Ta"a!a% No"unai Ta"ashi% Tama"i Norihi"o% Sumino Nimia"i% Matsumoto Satoshi% uantitati$e anal!sis of glutathione in human brain tumors gournal of Neurosurger!% :&r *GGH% fol+ IB% No+ ?% &ag+ .*H(.*, *-+ Masata"a =ida% Shige"i Sunaga% Nobuo Kirota% ;ffect of glutathione(modulating com&ounds on h!drogen(&ero)ide(induced c!toto)icit! in human glioblastoma and glioma cell lines% gournal of Cancer Aesearch and Clinical 4ncolog!*B-% NA+ **(*B% *GGI% &ag .*G(.BB *?+ Meister :+ elutathione metabolism and its selecti$e modification+ g Biol Chem *GGD7B.<*IBH,8D+ *,+ Meister :+ The antio)idant effects of elutathione and ascorbic acid+ =n< 4)idati$e Stress% Cell :cti$ation and firal =nfection+ C+ /asuier et al 3;ds+5+ Bir"auser ferlag% Basel% S it'erland% *H*(**% *GG?+ *.+ Meister :% :nderson M;+ elutathione+ :nn Ae$ Biochem ,B< I**(.H% *GD-+ *I+ Schnelldorfer T% eansauge S% eansauge F% Schlosser S% Beger Ke% Nussler :N+ elutathione de&letion causes cell gro th inhibition and enhanced a&o&tosis in &ancreatic cancer cells+ Cancer BHHH7DG<*??H8I+ *D+ Somersall :llan% Bounous eusta$o Brea"through in Cell(Eefense% e4LE;Neight /ublisher%Canada%Toronto%BHH*+

BG.

*G+ Tronstad N+g+% Berge N+ ero th reduction in glioma cells after treatment ith tetradec!lthioacetic acid< changes in fatt! acid metabolism and o)idati$e status% Biochemical /harmacolog!% .*% Nr+.% BHH*% &ag .-G(.?G+ BH+ irensch Margaret% Nelse! Narl% Mei Liu% Aei Mii"e% elutathione(:(Transferase fariants and :dult elioma% Cancer ;&idemiolog!% Biomar"ers /re$ention March BHH? *-7 ?.*+

PARTICULARITI DE INFLUEN A ETILISMULUI N HIPERBILIRUBINEMIA GILBERT V $t'& I!n$!% Ala A#0&'.% Le'n " L9.9 % S l- a St&at!lat Catedra Biochimie 6i Biochimie Clinic1 USMF Nicolae Testemianu M'tt'/ 3om studia alcoolul care, dup prerea mea provoac mult mai multe necazuri dect bucurii, dei se folosete pentru veselie!!!! I=P=Pa-l'S!##a&* The influence features of ethilism in 4ilbert hyperbilirubinemia Aecent sources iK4 define ethilism as a condition in hich a sub0ect consumes alcohol in the detriment of his health% &ersonal acti$it! and social career% losing control o$er drin"ing and being unable to abstain from consum&tion+ eilberts s!ndrome% often shortened to eS% also called eilbert(Meulengracht s!ndrome% is the most common hereditar! cause of increased bilirubin and is found in u& to ,M of the &o&ulation+ =t has an autosomal dominant &attern of inheritance ith incom&lete &enetrance+ The main s!m&tom is other ise harmless 0aundice% hich does not reuire treatment% caused b! ele$ated le$els of uncon0ugated bilirubin in the bloodstream 3h!&erbilirubinemia5+ =nfluence of alcohol on the s!ndrome is negati$e+ as it ma! affect se$eral le$els% so that% &athogeneticall! e distinguish< decreased acti$it! transferase glucoronil he&atoc!tes7 disorder ca&ture &rocess he&atoc!tes to bilirubin7 .HM of cases are associated ith discrete(moderate hemol!sis caused b! shortened red cell life+ ihese ill ultimatel! lead to serious changes in metabolism+ Re+!#at Sursele recente ale 4MS definesc etilismul ca starea 8n care un su/iect consum alcool 8n detrimentul snt*ii sale! a acti#it*ii personale pe plan pro"esional)social! pierz8nd controlul "a* de /utur i incapa/il de a se a/*ine de la consum$ Sindromul eilbert adesea numit 6i sindrom eilbert(Meulengracht% este cau'at cel mai frec$ent de o eroare ereditar1 e)teriori'at1 &rin ni$elul crescut al bilirubinei 6i se g1se6te 2n &Fn1 la ,M din &o&ulaie+ Boala are un model autosomal dominant de mo6tenire cu &enetran1 incom&let1+ /rinci&alul sim&tom este icterul% de altfel inofensi$% care nu necesit1 tratament% cau'at de ni$elul crescut de bilirubin1 necon0ugat1 2n sFnge 3hi&erbilirubinemie5+ =nfluena alcoolului 2n acest sindrom este negati$1% rolul s1u 2nregistr2du(se la mai multe ni$ele mai multe ni$ele% du&1 cum urmea'1< Sc1derea acti$it1ii glucoroniltransfera'ei he&atice7 Tulburarea &rocesului de ca&tare a bilirubinei 2n he&atocit7 9n .HM din ca'uri sunt asociate cu hemoli'a discret1(moderat1 cau'at1 de durata scurt1 a ciclului celular eritrocitar7 BGI

:cest fa&t $a duce 2n cele din urm1 la schimb1ri gra$e 2n metabolism+ A$t!al tatea te#e 9n lanul &roblemelor globale ce 2ncorsetea'1 2n mod ascendent societatea% un rol &rioritar% merit1 s1 recunoa6tem% 2l ocu&1 alcoolul+ Consumul de alcool% sau etilismul8 termen 2ntrodus 2n *D,* de c1tre Magnus Kus constitue o &roblem1 cu im&licaii care de&16esc sfera medical1 6i nu cunoa6te bariere sociale sau religioase+ =m&licarea 2n di$ersele &atogenii &oate fi demonstrat1 cu u6urin1 iar atrocit1ile abu'ului im&un abordarea frec$ent1 a acestei &robleme+ 9n aceast1 ordine de idei% nu re&re'int1 o e)ce&ie sindromul eilbert(Meulengracht% care reu6e6te deasemenea s1 se im&un1 2n 6irul clau'elor 4MS+ /entru reali'area sco&ului scontat ne(am &ro&us urm1toarele obiecti$e< ( demonstrarea efectelor etilismului asu&ra st1rii generale a organismului c2t 6i 2n &atologia eilbert7 ( stabilirea mecanismului de aciune a alcoolului 2n ca'ul &atologiei date7 ( determinarea corelaiei 2ntre abu'ul de alcool 6i hi&erbilirubemia familial1 eilbert+ Re+!ltate , " .$!/ Sindromul eilbert este &robabil una dintre cele mai frec$ente sindroame cunoscute% descris &entru &rima data de c1tre gastroenterologul france' :ugustin Nicolas eilbert 6i colucr1torii s1i 2n *GH*+ 9n literatura german1% acesta este frec$ent asociat cu boala Meulengracht >BB@+ ;ste o hi&erbilirubinemie intermitent1 ereditar1% congenital1% benign1% cronic1+ 4 afeciune care &re'int1 cu fluctuan1 icter% nemanifest2nd sim&tome s&ecifice 3$alori :L:T% :S:T% mar"er he&atici negati$i5 dar caracteri'at1 de un e)ces de bilirubin1 necon0ugat1 &re'ent1 2n urin1 6i fecale >-@+ /ornind de la sim&la idee c1 ficatul 8 motorul de descarcerare a organismului de sur&lusul de alcool este 2ns16i distrus de aciunea celui &e care el singur 2l descom&une &ro&un s1 urm1rim 2n continuare &o$ara su&limentar1 a etanolului 2n acest sindrom+ Sindromul eilbert( Meulengracht re&re'int1 o hi&erbilirubinemie% a c1rei surs1 este reducerea acti$it1ii glucuroniltransfera'ei< en'im1 care con0ug1 bilirubina 6i cFte$a alte molecule li&ofile cu acidul glucuronic >*G@+ Con0ugarea face bilirubina solubil1% du&1 care este e)cretat1 cu bil1 2n duoden+ Sindromul eilbert este cau'at 2n a&ro)imati$ -HM ( ,HM de acti$itate redus1 a en'imei uridin(difosfat(glucuroniltransfera'1 32n literatura de s&ecialitate% en'ima este menionat1 ca entitate a&arte ( i'oen'ima *:*5 >*@+ eena care codifica UeT*:* are 2n mod normal 2n &romotor bo)a T:T:% caset1 care conine alela : 3T:.5 T::+ 9n sindrom : 3T:.5 T:: este 2nlocuit cu 3T:I5 T:: % &olimorfismul alelei date fiind denumit 2n continuare UeT*:*b BD, >*H@ 6i care reduce transcrierea genei de ti& s1lbatic cu -HM >BH@+ Ee menionat c1 familia UeT de en'ime re&re'int1 o cale critic1 metabolic1 &entru ( glucuronocon0ugarea de endobiotici hidrofobi% cum ar fi bilirubina% aci'ii biliari% hormoni steroi'i% &recum 6i )enobioticele >B*@+

BGD

F ( 3 Gena &e.1'n.a0 l8 "e #!ta/ a $'&e.1!n+8t'a&e . n"&'#!l! G l0e&t Lanul metabolic al gene'ei meaboliilor res&ecti$i &oate fi afectat la ni$elul mai multor $erigi% astfel% &atogenetic $om distinge< ( sc1derea acti$it1ii glucoronil(transfera'ei he&atocitare >**@7 ( tulburarea &rocesului de ca&tare he&atocitar1 a bilirubinei >**@7 ( hemoli'a discret(moderat1 cau'at1 de scurtarea de $ia1 a hematiilor 32n .HM din ca'uri5 >**@7 :lcoolul a0unge ra&id 2n esuturile intens $asculari'ate< &l1m2n% encefal% ficat iar &rin &lacent1 $a trece 2n com&onena lichidului amniotic >I@+ Eac1 la 2nce&ut le'iunile celulelor he&atice a c1ror biomembrane sunt s&1late 2n &ermane1 de etanol $or fi re$ersibile% &e m1sura consumului cronic alter1rile de$in stabile% constituiind infiltraia gras1 a ficatului+ Finalmente indi$idul se alege cu un ficat sensibil% dureros 6i m1rit 2n $olum 3he&atomegalic5( semne distincte ale etilismului+ Aetenia he&atice a albuminei 6i transferinei 2n he&atocite cu diminuarea ratei biosinte'ei &roteinelor indi$iduale re&re'int1 indicele direct al acestui &roces+ era$itatea aciunii alcoolului asu&ra ficatului e consecina anumitor &articularit1i ale metabolismului acestuia 3*?%*,5< ( a&ort caloric im&ortant7 ( o)idarea a&roa&e 2n e)clusi$itate la ni$elul he&atocitului7 ( absena unui sistem de contrareglare a o)id1rii7 ( eliminarea redus1 3B(*H M5 &e cale renal1 sau &ulmonar17 ( absena de&o'it1rii 2n organism7 9n cadrul metaboli'1rii alcoolului &e calea :EK 3:lcooldehiodrogena'a5 3CK-CKB4K C N:EC N:EK C KC CCK-CK45 se obin cantit1i considerabile de acetaldehid1% care determin1 le'iuni mitocondriale+ Eiminuarea metaboli'1rii acetaldehidei $a im&lica o serie de le'iuni &atognomonice &entru Sindromul eilbert >B@+ :stfel atestabile r1m2n a fi condensarea &roteinelor intracelulare sub form1 de com&u6i Mallor! care% determin2nd inhibiia de tubuline 6i distrucia structurilor microtubulare% balonea'1 he&atocitele 3deoarece cre6terea masei de &roteine intracelulare determin1 retenia hidric15+ Modificarea &olarit1ii acestora% &recum 6i diminuarea macrotrans&ortului sunt &osibila cau'1 a necro'ei 6i inflamaiei he&atocitului+ >B-@+

BGG

F ( A S$)e#a #eta0'l +8& al$''l!l! 9n 7 $at :S)e&l'$J S% 3KKK> Se consider1 c1 se dereglea'1 &rocesului de ca&tare he&atocitar1 a bilirubinei care im&lic1 mecanisme com&ensatorii de reglare a metabolismului celular+ Eistrucia tre&tat1 a he&atocitului im&us1 de alcool 2i limitea'1 &osibilit1ile funcionale+ Sunt atestabile histologic numeroasele inclu'iuni cito&lasmatice% 2n s&ecial cele li&idice% fa&t ce &redis&une la marimea 2n $olum a he&atocitului 6i inhibarea direct &ro&orional1 a macrofagelor NU/F;A+ /roblematic1 r1m2ne de&unerea te'auri'oamelor ceea ce &une 2n &ericol 2n s&ecial ca&acitatea he&atic1 de deto)ifiere+ Eate referitor la influena drogurilor% inclusi$ 6i a alcoolului 2n acti$itatea UeT le confirm1 s1lb1ticirea genei% com&liment2nd direct ca&acitatea genetic1 a organismului acestor bolna$i de a transforma gena 2n una din i'oforfe >*.@+ Ee trans&ortul bilirubinei de la he&atocite 2n bil1 &rin membrana canalicular1 e res&onsabil un o&erator de trans&ort% denumit cM4:T+ Trans&ortatorul este de fa&t comun 6i &entru colorani 3BS/% =Ce5% glutation 6i con0ugaii glutationului% leucotriene 6i antibiotice% 3rifamicin15 utili'2nd acti$ energie >,@+ :cest rece&tor nu este unul sim&lu< constatat e fa&tul ca $ersantul e)trinsic al acestuia s(a s&eciali'at 6i la rolul de rece&ie% fiind sensibil la $ariaiile chimismului intercelular+ Lu2nd 2n consideraie c1 alcoolul de'integrea'1 biomembranele% aceste canale se alterea'1 finalmente deterior2nd trans&ortul com&u6ilor sus(numii 8 dilem1 2n cadrul metaboli'1rii bilirubinei >,%*,@+ /roblema etilismului 2n acest sindrom mai &oate fi referit1 6i la as&ectul de retenie intracelular1 a albuminei 6i reducerea con0ug1rii acesteia cu &igmenii biliari fa&t ce accelerea'1 icterul 6i &oate da com&licaii cumulati$e 2n cadrul &re'enei 6i a altor carene 2n metabolism 3fa&t care 2ns1 necesit1 argumentare e)&erimental5 >D@+ S&ecificitatea relati$1 a ficatului 2n o)idarea etanolului e)&lic1 de ce degradarea acestuia antrenea'1 un de'echilibru metabolic he&atic e$ident% 2n ciuda mecanismelor intracelulare res&onsabile de homeosta'ia redo)+ :cest de'echilibru este agra$at de absena mecanismelor de contrareglare care s1 a0uste'e ni$elul o)id1rii alcoolului la starea metabolic1 a he&atocitelor% ca 6i im&osibilitatea de a stoca alcoolul sau de al metaboli'a la un grad semnificati$ 2n esuturile &eriferice >*-@+ ;fectele alcoolului sunt cu siguran1 determinate 6i de< ( formarea de N:EK 2n ciclul :EK >,@7 ( interaciunea 2ntre alte funcii ale micro'omului% associate metabolismului 6i sistemului microsomic de o)idare a alcoolului >,@+ ;tanolul diminuia'1 degradarea gluco'ei ca urmare a inhib1rii ciclului Nrebs &rin acumularea de N:EK 6i cre6terea ra&ortului N:EKJN:E 2n mitocondrii+ Cre6erea de N:EKJN:E generea'1 cre6terea de lactatJ&iru$at astfel 2n condiiile Sindromului eilbert( Meullengreht se constat1 o cre6tere a glicemiei cu &2n1 la *DM% iar 2n stadiile a$ansate riscul de intoleran1 la gluco'1 urmat1 de un diabet manifest cre6te &2n1 la DHM >.@+ Se 6tie c1 sindromul este caracteri'at 6i de &osibile st1ri de cri'e ner$oase+ :stfel% ingestia de alcool duce la serotoninemie care re&re'int1 un neurotransmi1tor% 6i deci% deregl1rile neuro&sihice nu se las1 a6te&tate+ >G@+ :ctualmente este ferm demonstrat c1 to)icitatea alcoolului dereglea'1 mecanismul &ero)id1rii 6i deli$r1rii de radicali liberi ( inductori ai a&o&to'ei he&atocitare este esenial >*D@+ /erturb2nd echilibrul redo) intracelular% etanolul de&rim1 a&1rarea natural1 2m&otri$a radicalilor liberi% a&1rarea reali'at1 de S4E 3su&ero)iddismuta'a5% glutation &ero)ida'a% catala'a% cerulo&lasmina 6i ali :4+ Le'iunile he&atice &rin abu'ul acut sau cronic de etanol s(au do$edit a fi determinate de metabolismul s1u la ni$elul cito'olului% &ero)i'omilor 6i micro'omilor+ 9n micro'omi s(a de&istat radicaluli liberi ( hidro)ietil% formai graie acti$it1ii sistemului monoo)igena'ei de&endent de citocromul / ?,H >*I@+ Aadicalul hidro)ietil 2m&reun1 cu radicalii liberi a c1ror formare endogen1 2n reticolul endo&lasmatic este &uternic influenat1 de i'oen'ima 2nrudit1 cu Cit+ / ?,H% indus1 de etanol% &ot fi declan6atorii &rocesului distructi$ 2n into)icaia cronica cu etanol+ Eeci 2nc1rcarea he&atic1 cu etanol are 2n consecin1 am&lificarea s&eciilor reacti$e de 4B % 2n &rinci&al AL% c2t 6i de mic6orarea mecanismelor de a&1rare antio)idante 8 fa&t

-HH

tragic &entru nu numai &entru sindromul eilbert(Meullengerth dar 6i &entru cei ce &refer1 etilismul >*I@+

F ( 5 S$)e#a a$/ !n al$''l!l! a.!1&a 1a&en$) #!l! )e1at $ :#'" 7 $at8% "!18 S)e&l'$J S% 3KKK> C'n$l!+ :&ortul chiar 2n cantit1i minore ale alcoolului 2nr1ut1e6te e$oluia sindromului eilbert+ Lu2nd oricare din c1i as&ectele clinice ale sindromului eilbert sunt 2n de&enden1 de< cre6terea sinte'ei de li&o&roteine 6i diminuarea &re((li&o&roteinelor% acumularea T:e 2n ficat% acti$area &ero)id1rii li&idelor% inhibarea sinte'ei &roteice% dereglarea metabolismului glucidic%etc+ ;tanolul se im&lic1 acti$ 2n di$erse &atogenii% direct sau com&limentar unde ficatul reuete s1 se autodistrug1 de cel &e care el singur 2l neutrali'ea'1+ B 0l '(&a7 e *5 :ono S+ :nal!sis of genes for bilirubin UE/(glucuronos!ltransferase in eilberts s!ndrome+ Lancet! *GG,+ G,D(G,G+ B5 :ndrei Koria% ;nciu Aaluca % Sidenco ;lena+ Biotehnologii de $2rf a&licate 2n medicina modern+ Bucure6ti < ;ditura Uni$ersitar1 Uarol .a#ila! BHH,+ -5 Babiuc Constantin% Eumbra$a Tatiana+ Medicin1 intern1% $ol ==+ Chi6in1u< 1edicina! BHHD+ ?5 Bancroft g+E+% Nreamer B+% eourle! e+A++ eilbert s!ndrome accelerates de$elo&ment of neonatal 0aundice+ k Sediatr! *GGD+ .,.(..H+ ,5 Bellobuno :% Belatti e+;ffect of ethanoladmistration on bilirubin metabolism an don bile salt de&endent and inde&endent fraction of bule flo + N+ =ntern+ Congress of eastroenterol+ Kamburg% *GDH+ BIG &+ .5 Bosma /+g+% et al+ The genetic basis of the reduced e)&ression of bilirubin UE/( glucuronos!ltransferase * in eilberts s!ndrome+ % fn l k 1ed% *GG,+ **I*(**I,+ I5 Eumbra$1 flada(Tatiana% Berliba ;lena% Lu&a6co =ulianna +Ficatul 6i alcoolul+ Chi6in1u< /rime) Com% BHHD+ -,(IG &+ D5 ealanello A+% et al+ K!&erbilirubinaemia in hetero'!gous beta(thalassaemia is related to co( inherited eilberts s!ndrome+ 2r k laematol% *GGI+?--(?-.+ -H*

G5 ehiescu Tiberiu + /rogrese 2n medicina contem&oran1 + Bucure6ti < mni#ersul! *GGB+ *H5 =olascon :+% Faien'a M+F+% Moretti :+ UeT* &romoter &ol!mor&hism accounts for increased neonatal a&&earance of hereditar! s&heroc!tis+ 2lood% *GGD+ *HG-+ **5 Lee A+e+% N:SK< a stud! of ?G &atients% *GGH+ ,?G( ,GD+ *B5 L2s2i Leonid+ Biochimie medical1+ Chi6in1u < mni#ersul! BHHI+ *-5 Lu&u Laura(Eiana+ :s&ecte ale bolii he&atice alcoolice 6i ale steatohe&atitei nealcoolice+ Bucure6ti < ;ditura Uni$ersitar1 Uarol .a#ila! BHH-+ **(BG% ?D(*B? &+ *?5 Na&lan M+% Aenbaum /+% Le$!(Lahad ;+% Kammerman C+% Lahad :+% Beutler ;+ eilbert s!ndrome and glucose(.(&hos&hate deh!drogenase deficienc! < a dose(de&endent genetic interaction crucial to neonatal h!&erbilirubinemia+ Sroc %atl gcad :ci m:g! *GGI+ *BD(*-B+ *,5 Maruo h+% Sato K+% hamano T+% Eoida h+% Shimada M+ *GGD+ eilbert s!ndrome caused b! a homo'!gous missense mutation 3T!r?D.:s&5 of bilirubin UE/(glucuronos!ltransferase gene+ k Sediatr% *H?,(*H?I+ *.5 Monaghan e+% A!an M+% Seddon A+% Kume A+% Burchell B++ eenetic $ariation in bilirubin U/E(glucuronos!ltransferase gene &romoter and eilberts s!ndrome+ Lancet % *GG.+ ,ID( ,D*+ *I5 4linerescu A+ Aadicalii liberi 2n fi'io&atologia uman1< ;d+ Tehnic1% *GG?+ *D5 Aicci Al si coaut+ The effect of ethanol on he&atic sodium &lus &otassium acti$ated :T/ acti$it! in the rat+ eastroenterolog!% *GD*+ *??,(*?,H &+ *G5 Saragea M+ Tratat de fi'io&atologie+ Bucure6ti < ;ditura :cademiei AomFne+ BH5 Sam&ietro M+% et al$ The e)&ression of uridine di&hos&hate glucuronos!ltransferase gene is a ma0or determinant of bilirubin le$el in hetero'!gous beta(thalassaemia and in glucose(.( &hos&hate deh!drogenase deficienc!+ 2r k laematol! *GGI+ ?-I(?-G+ B*5 Sato K+% :dachi h+% Noi ai 4+ *GG.+ The genetic basis of eilberts s!ndrome+ Lancet+ ,,I( ,,D+ BB5 Sherllo" S% Eoole! g+ Eiseases of li$er and biliar! s!stem+ ** ed+% BHHB+ B(G &+ B-5 icmeanu F% :rdelean Mugur+ Tumora Nlats"in+ Bucure6ti< ;ditura didactic1 6i &edagogic1+

ROLUL CONTRAVERSAT AL HAS N STRILE CRITICE Ol(a B'tea% Se&( ! Ia$'0% Ala A#0&'.% Le'n " L9. Catedra Biochimie 6i Biochimie Clinica USMF N+Testemianu S!##a&* The role contraversale of h5s in critical condition Since the disco$er! of endogenousl!(&roduced h!drogen sulfide 3KBS5 in $arious tissues% there has been an e)&losion of interest in KBS as a biological mediator alongside other gaseous mediators such as% nitric o)ide and carbon mono)ide+ The identification of en'!me regulated KBS s!nthetic &ath a!s in the cardio$ascular s!stem has led to a number of studies e)amining s&ecific regulator! actions of KBS+ Se$eral molecular mechanisms of action of K BS ha$e been described+ These include interactions of KBS ith N4% redo) regulation of multi&le signaling &roteins and regulation of N:T/ channel o&ening+ KBS holds &romise as an endogenous mediator controlling a ide range of cardio$ascular cell functions and integrated res&onses under both &h!siological and &athological conditions and ma! be amenable to thera&eutic mani&ulation+ Re+!#at Ein momentul desco&eririi KBS(ului% &rodus endogen 2n di$erse esuturi% s(a accentuat atenia s&re KBS ca un mediator biologic% 2n ambian1 cu ali mediatori ga'o6i ( C4 6i N4+ =dentificarea c1ilor de sinte'1 a KBS% reglate de en'ime 2n sistemul cardio$ascular a dus la numeroase studii ce au e)aminat aciunile reglatoare s&ecifice ale KBS+ S(au descris c2te$a -HB

mecanisme moleculare de aciune a KBS+ :cestea includ interaciunea KBS cu N4% reglarea redo) a numeroaselor &roteine semnali'atoare 6i reglarea deschiderii canalelor de N(:T/+ KBS este un mediator &romi1tor endogen ce controlea'1 o gam1 larg1 de funcii a celulelor cardio$asculare% &recum 6i r1s&unsuri integrate 2n condiii fi'iologice 6i &atofi'iologice 6i &oate fi utili'at &entru im&licaii tera&eutice+ A$t!al tatea te#e KBS e recunoscut ca un ga' cu un miros ne&l1cut de ou1 alterate >-D%?,@+ To)icologia ga'ului dat a &rimit cea mai mare atenie 2n literatura biologic1% 2nce&2nd cu tratatul .e 1or/is grti"icum .iatri/a 3*I*-5! a fi'icianului italian Bernardino Aama''ini%>BD@ care a descris efectele iritante 6i to)ice ale ga'ului dat+ Mai recent% rolul fi'iologic al lui KBS 2n esuturile mamiferelor a fost sugerat 2n *GDG% c2nd ni$elurile endogene au fost detectate 2n creierul de 6obolan>,H@ 6i 2n esuturile normale umane &ost(mortem >*G@+ Eatorit1 acestor descrieri% KBS a obinut un interes m1rit 6i e &ri$it ast1'i al1turi de C4 6i N4 ca un mediator ga'os endogen &rodus de c1i reglate 6i e)ercit2nd aciuni fi'iologice discrete+ 9ntr(ade$1r% interesul recent fa1 de KBS ca un mediator biologic a l1rgit considerabil cercet1rile 2n acest domeniu dincolo de to)icologia sa% re'ult2nd o cre6tere e)&onenial1 2n num1rul ra&oartelor &ublicate 2nce&2nd cu *GG,+ eama sistemelor cor&orale 6i a ti&urilor celulare se e)tinde dincolo de efectele cardio$asculare ale KBS 6i se &are c1 acest c2m& de in$estigaii e dis&us s1 creasc1 2n continuare+ ;)ist1 2n continuare un num1r de 2ntrebari far1 r1s&uns referitor la im&ortana sa fi'iologic1 6i &atofi'iologic1% 2n s&ecial ce se refer1 la intele moleculare s&ecifice ale KBS 6i mecanismele sale de aciune+ ;ste &osibil c1% la fel &recum tiolul 2nalt reacti$% KBS (ul nati$ sau necon0ugat reacionea'1 cu numeroase inte biologice 6i e)ercit1 aciunile sale &rin numeroase mecanisme non(s&ecifice+ O0 e$t -e fom anali'a datele literaturii contem&orane referitor la KBS(ul generat endogen 6i cel administrat e)ogen+ Se consider1 c1 acest ga' e)ercit1 o gam1 larg1 de aciuni 2n celulele $asculare 6i miocardice% inclu'2nd efecte $asoconstrictoareJ$asodilatatoare+ Eeterminatele sunt cau'ate de modificarea tonusului% inducerea a&o&to'ei 6i a r1s&unsului anti(&roliferati$ 2n celulele musculare netede (rele$Fnd cito&rotecie 2n modele de le'are miocardic1 de ischemie( re&erfu'ie+ Anal +a , " .$!/ B '$) # a HAS 6i e)&resia en'imelor ce sinteti'ea'1 KBS+ KBS% fiind un tiol reacti$ cu &uternice &ro&riet1i reduc1toare% se &roduce% in $i$o% 2n c1ile metabolice ale aminoaci'ilor ce conin sulf% 2n s&ecial a metioninei+ ;n'imele(cheie% CBS 3cistationin(beta(sinteta'a5 6i CS; 3cistationin(gama(lia'a5% sunt en'ime &irido)al(fosfat de&endente+ Catabolismul homocisteinei% deri$at1 din metionin1% la L(cistein1 are loc 2n diferite esuturi cardio$asculare% &recum 6i 2n ficat >**%BH%?B%?.@% &rin calea de transsulfurare iniiat1 de CBS+ :ceasta catali'ea'1 o reacie de beta(2nlocuire 2ntre gru&a hidro)il a serinei 6i tiolatul homocisteinei% &entru a forma cistationina% care e con$ertit1 la L(cistein1 si alfa(cetobutirat de CS;+ L(cisteina formea'1 un substrat endogen &entru &roducerea KBS+ 4 alt1 en'im1 &roduc1toare de KBS este MST care include con$ersia L(cisteinei la -(merca&to&iru$at% &recedat1 de c1tre cisteinaminotransfera'1 3C:T5+ ;n'ima CBS acti$1 a fost de&istat1 2n ficatul de 6obolan% de altfel 6i 2n &ancreasul% rinichii% creierul 6i ficatul uman &recum 6i 2n &ancreasul% ficatul% rinichii 6i creierul de 6oarece >*%?.%?B@+ ;)&resia en'imelor generatoare de KBS 8CBS% CS; 6i MST 3merca&to(sulfur( transfera'a5 2n inim1 6i esutul $ascular% c2t 6i detectarea KBS 2n aceste esuturi% sugerea'1 c1 sistemul cardio$ascular e o surs1 endogen1 de KBS >B*%-?%?D@+ ;)&resia CBS este $1dit1 2n s&ecial 2n SNC+ Unii autori denot1 cantitate sca'ut1 sau absena CBS 2n esutul $ascular al 6obolanului >*?@+ 9n celulele endoteliale ale $enei ombilicale umane 2ns1% e)&resia CBS s(a -H-

do$edit a fi 2nsemnat1 la culti$area lor 2n concentraii mari de homocistein1+ Ein contra% e)&resia CS; e mai $1dit1 2n esuturile cardio$asculare 6i e absent1 2n creier 6i &l1m2ni >*@+ AN:m al CS; a fost detectat 2n artera &ulmonar1 a 6obolanului% aorta toracic1% artera din coad1 6i artera me'enteric1 3clasate 2n ordinea e)&resiei ni$elelor de AN:m al CS;5+ AN:m al CS; a fost do'at 2n celulele musculare netede din $ase% dar nu 6i 2n endoteliu >,.@+ ;ste cert c1 esuturile $asculare &roduc cantit1i considerabile de KBS% de6i nu este clar1 corelaia ni$eluluide AN:m &entru CS; cu $alorile KBS 2n diferite esuturi $asculare+ CS; la fel e &re'ent1 6i 2n inim1 >*D@+ /re'ena MST a fost de&istat1 2n e&iteliul tubului &ro)imal 2n rinichi% he&atocitele &ericentrale 2n ficat% esut cardiac 6i creier >BH%?B@+ ;ste esenial c1 KBS se &roduce 2n miocard >BH%?I@+ 9n mitocondrie% MST &oate &roduce KBS din -(merca&to&iru$at sau s1 o)ide'e sulful la sulfit 6i tiosulfat+ 9n citosol% tiocisteina format1 de CS; &oate aciona ca acce&tor al sulfului transferat de la -(merca&to&iru$at de c1tre MST+ C'n$ent&a/ le 7 + 'l'( $e , #eta0'l .#!l HAS= KBS &oate fi de&istat atFt 2n s2nge c2t 6i 2n alte esuturi ( se citea'1 concetraii de mai mult de *.HM 2n creier 6i *HHuM 2n s2nge+ Ee6i ficatul are o ca&acitate 2nalta de a genera KBS 6i &oate fi res&onsabil de mentinerea concentraiei KBS 2n s2nge% *HHM de KBS ar fi u6or detectabile de c1tre nasul omului% &e c2nd s2ngele% e$ident% nu miroase a KBS liber+ ;)ist1 o anumit1 incertitudine des&re credibilitatea metodelor de testare a KBS< sulfatul 6i sulfitul total &ot fi masurai 2n unele studii% mai ra&id dec2t KBS liber% ceea ce ar e)&lica aceast1 anomalie+ KBS (ul liber 3neo)idat5% e &robabil &re'ent 2n concentraii mai mici dec2t se estima iniial+ 9ntr(ade$1r% Nimura 6i colegii s1i >B-@ au &resu&us recent c1 formele de de&o'itare a KBS% &recum sulful sulfan(legat% &ot fi critice 2n reglarea dis&onibilit1ii de KBS 2n di$erse condiii intracelulare+ Com&u6ii de sulfan sulf includ sulful elementar% disulfide% &ersulfide% &olisulfide% &olitionate 6i tiosulfate+ ;i conin un atom de sulf 2nalt reacti$ redus cu o $alen1 de H sau *% legat co$alent la un alt atom de sulf+ 9n astrocite% alcalini'area cito&lasmic1 s(a ar1tat ca&abil1 s1 stimule'e eliberarea de KBS din clasele sulf(legate >B-@+ Cele mai im&ortante c1i metabolice sunt o)idarea 2n mitocondrie 6i metilarea cito'olic1+ KBS de asemenea &oate fi 2nl1turat de methemoglobin1% molecule ce conin metal sau disulfid% &recum glutationul o)idat+ KBS e e)cretat 2n cea mai mare &arte de rinichi% liber sau con0ugat ca sulfat >,@+ =nhibiia sinte'ei de KBS scade ni$elurile de alanin(aminotransfera'1 3:LT5% un mar"er s&ecific &entru le'area &arenchimului he&atic>*-@+ :cest lucru a fost sugerat de #hao >,,@% care de asemenea a ar1tat c1 &roducerea KBS 2n ficatul de 6obolan a fost mai mare dec2t 2n esutul $ascular% suger2nd c1 ficatul ar &utea fi res&onsabil de meninerea concentraiei de KBS 2n circulaie+ Inte&a$/ !nea HAS2!l! $! NO Un rece&tor tiol s&ecific nu a fost identificat% dar KBS e recunoscut &entru ca&acitatea de a interaciona cu ali mediatori biologici 6i com&oneni de transducere a semnalului &entru a &roduce efectele sale 2n sistemul cardio($ascular+ /are &robabil c1 e)ist1 o interaciune 2ntre N4 6i KBS de semnificaie fi'iologic1+ Totu6i% relaia clar1 dintre KBS% N4 6i N4 sinta'1 3N4S5 este de&arte de a fi e$ideniat1+ /roducerea ambilor mediatori &oate fi accelerat1 de mediatori &roinflamatori 2n 6oc hemoragic >--@ 6i de L/S bacterial >BG@+ KBS s(a ar1tat ca&abil at2t s1 am&lifice >,?@ c2t 6i s1 atenue'e >B*@ efectul $asorela)ant al N4 2n aorta de 6obolan% 2n tim& ce N4 s(a do$edit ca&abil s1 intensifice eliberarea de KBS 2n esuturile $asculare 6i s1 accentuie'e e)&resia CS; 2n celulele musculare netede $asculare culti$ate >,.@+ ;)ist1 do$e'i c1 N4 6i &ero)initritul reacionea'1 cu KBS &entru a forma nitrosotiol nou% care &robabil reglea'1 efectele fi'iologice at2t ale N4% c2t 6i ale KBS >,*@+ 9n omogenatul aortei de 6obolan% donorii de N4 au intensificat generarea KBS(ului CS;( de&endent &rin intermediul eM/c+ =ncubarea &relungit1 a celulelor musculare netede $asculare culti$ate cu donori de N4 a &rodus o ma0orare de AN:m al CS; 6i a cantit1ii de en'im1 >,.@+ =n$ers% ni$elele de KBS 2n circulaie% e)&resia genei CS; 6i acti$itatea en'imatic1 2n celulele sistemului cardio$ascular a fost redus1 la 6obolanii tratai cronic cu inhibitor de N4S% ceea ce e$idenia'1 rolul N4 2n reglarea &roducerii de KBS >-H@+ -H?

Ee menionat c1 KBS 3,H(BHHM5 inhib1 &roducerea de N4 6i do n(reglea'1 e)&resia inductibil1 de N4 2n macrofagele L/S(stimulate% &rintr(un mecanism ce im&lic1 e)&resia hem( o)igena'ei cu &roducerea de C4 >-I@+ Com&usul donor de KBS 8 NaKS de asemenea inhib1 acti$itatea N4S de&endent de concentraie 3test biochimic cu folosirea N4S recombinant1 a bo$inelor5 >B.@+ HAS 9n . .te#!l $a&" '-a.$!la&= 5e larea tonusului muc3iului neted #ascular i a presiunii san #ine$ Koso"i 6i c+ >B*@ au demonstrat c1 KBS(ul e)ogen a &rodus rela)area% de&endent de concentraie% a aortei toracice 6i a $enei &orte la 6obolani% &recum 6i a ileonului &orcului de guinea+ #hao 6i c+ >,.@ au ra&ortat ulterior c1 in0ectarea intra$enoas1 de KBS a cau'at descre6terea tem&orar1 a &resiunii sang$ine la 6obolani+ :cest efect hi&otensi$ a fost imitat de c1tre &inacidil 8 deschi'1tor al canalelor de N(:T/ 6i blocat de glibenclamid1% blocator al canalelor de N(:T/+ Eat fiind c1 rata b1tailor inimii nu a fost afectat1 semnificati$% aciunea in $i$o a KBS s(a cre'ut a fi s&ecific1 &entru mu6chiul $ascular neted+ KBS(ul e)ogen a cau'at rela)area inelelor aortice &recontractate la 6obolan+ :ceste efecte au fost din nou blocate de glibencamid1 6i imitate de &inacidil% confirm2nd im&licarea deschiderii canalelor de N(:T/ ca mecanism(cheie 2n efectul $asorela)ant >,.@+ Totu6i% un studiu &entru in$estigarea efectelor KBS 2n inelele aortice a &us sub 2ndoial1 rolul canalelor de N(:T/>B.@% 2ntruc2t glibenclamida nu a inhibat aciunile KBS 2n inelele aortice la 6oarece+ Eeasemenea este neclar dac1 KBS(ul endogen e un $asorela)ant 2n condiii fi'iologice% &entru c1 efectul $ascular al KBS e de&endent de concentraia tisular1+ ;)ist1% dealtfel% do$e'i c1 KBS de'$olt1 o $asoconstricie ra&id1 2n &re&aratele $asculare i'olate bine( o)igenate >B,@+ :li 6i c+ >B@ au ar1tat de asemenea c1 constricia inelelor aortice de c1tre NaKS 3*H(*HHM5 a fost atenuat1 du&1 denudarea endotelial1+ :ceasta sugerea'1 c1 un efect constrictor indirect al lui KBS asu&ra celulelor musculare netede din $ase% &oate fi re'ultatul inhibiiei $asodilatatorilor deri$ai din endoteliu% &recum N4% sau &rin generarea constrictorilor deri$ai din endoteliu% &recum endotelinele+ Totu6i% 2n acela6i &re&arat% 2n rela)area $ascular1 au re'ultat concentraii de NaKS mai mari dec2t *HHuM+ ;fectul dual% de $asoconstrictor 6i $asodilatator al lui KBS% a fost obser$at 6i 2n artera mamar1 intern1 a omului+ :ceste date a&arent contradictorii sunt consec$ente cu ideea c1 KBS% fiind a&licat 2n concentraii 0oase% &oate a$ea un rol de a inhiba N4% re'ult2nd constricie+ Ee asemenea se &are c1 e)ist1 un efect de&endent de tim& al administr1rii de NaKS% care determin1 concentraia sa efecti$1+ :dministrarea com&u6ilor donori de KBS la animalele intacte a &rodus un efect hi&otensi$ tem&orar% 2n tim& ce inhibitorii farmacologici ai &roduciei en'imatice de KBS nu au efect hemodinamic >,.@+ /e cFnd nhibitorii de N4S cau'ea'1 un efect $asoconstrictor semnificati$ la animalele normale 6i cresc re'istena $ascular1 &eriferic1 >B,@+ Cercet1rile sugerea'1 c1 2n condiii fi'iologice KBS &oate sa nu fie direct res&onsabil de reglarea &resiunii sang$ine% dar efectuea'1 acest rol &rin interaciunea cu N4 >B@+ S(a &resu&us c1 KBS(ul endogen inter$ine 2n reglarea &roducerii $asculare de N4 >B@+ Combinarea NaKS cu com&u6i donatori de N4 inhib1 efectul $asorela)ant al acetilcolinei 6i histaminei 2n inelele aortice la 6obolani+ =nfu'ia intra$enoas1 a NaKS la 6obolanii aneste'iai cre6te semnificati$ flu)ul sang$in arterial &rinci&al% care a fost redus 2n &re'ena inhibitorului de N4S 8 L(N:M;+ :ceste date sugerea'1 c1 KBS 6i N4 reacionea'1 2m&reun1 2n condiii fi'iologice &entru a forma un &rodus ce nu are% sau are o acti$itate $ascular1 mic1 in $i$o sau in $itro+ /rodusul &oate fi nitrotiolul% cum a fost iniial &ro&us de ihiteman 6i colaboratorii s1i >B?@+ /rin urmare% se &oate de imaginat c1 rolul fi'iologic ma0or al KBS 2n sistemul $ascular &oate s1 consiste nu 2n aciunea lui ca un $asodilatator direct% dar mai degrab1 2n reglarea concentraiilor locale 6i a acti$it1ii de N4+ 4bser$aia c1 concentraii de KBS 3BHHM5 mai mari dec2t cele fi'iologice 3,H(*.HM5 sunt necesare &entru a &roduce r1s&uns $asodilatator >B@% susin rolul reglator al KBS(ului nati$ 2n sistemul $ascular% s&re deosebire de efect $asodilatator direct+ 9n st1ri de maladie% e &osibil c1 alterarea gener1rii de KBS 0oac1 un rol direct 2n influenarea tonusului $ascular+ obolanii s&ontan hi&ertensi$i au demonstrat o reducere marcat1 -H,

3BHuM fa1 de ?DuM5 a ni$elelor &lasmatice de KBS >*?@+ 9n esutul &ulmonar al 6obolanilor cu hi&ertensiunea hi&o)ic1 &ulmonar1 indus1 e)&erimental 6i la 6obolanii hi&ertensi$i in $i$o% s(a de&istat reducerea e)&resiei 6i acti$it1ii de CS; >*B%,I@+ :dministrarea &arenteral1 a KBS sto&at cre6terea &resiunii arteriale &ulmonare 6i a &re$enit remodelarea $ascular1 &ulmonar1% identificat1 de c1tre grosimea &eretelui $ascular 2n &l1m2nul i'olat de 6obolan+>*B@+ Se confirm1 c1 deficiena KBS &oate fi asociat1 cu $asoconstricie &ulmonar1 6i grosime a intimei% care sunt factori &atologici asociai cu hi&ertensiunea &ulmonar1 >?.@+ La 6obolani% inhibitorul de N4S 8 L(N:M; a &rodus o cre6tere tem&oral(de&endent1 a &resiunii sang$ine asociat1 cu inhibiia e)&resiei genei CS; 6i a &roduciei de KBS% 2n tim& ce administrarea KBS(ului e)ogen a &re$enit de'$oltarea hi&ertensiunii indus1 de L(N:M; >,I@+ ; &osibil ca ni$ele e)cesi$e de KBS s1 contribuie la hi&otensiunea asociat1 cu se&sis sau endoto)emie+ 9n arterele tratate cu endoto)in1 ale 6obolanilor s(a obser$at cre6terea semnificati$1 a &roducerii de KBS >BB@+ KBS(ul endogen 0oac1 un rol deosebit 2n 6ocul hemoragic la 6obolani >--@ unde sc1derea &resiunii sang$ine arteriale este asociat1 cu cre6terea tem&orar1 a ni$elelor de KBS 2n &lasm1 &este .Hmin+ =nhibitorii de CS; au &rodus o restabilire &arial1 a &resiunii sang$ine tem&oral( de&endent+ /retratamentul cu un inhibitor de CS; a m1rit &resiunea arterial1 &este .H min% suger2nd c1 KBS nu 0oac1 $reun rol 2n r1s&unsul imediat la 6ocul hemoragic% dar e im&licat 2n stadiile mai t2r'ii >--@+ Ni$elul de AN:m al CS; he&atice a fost deasemenea semnificati$ m1rit &este .H min >--@+ Totu6i% celuleleJesuturile res&onsabile &entru sinte'a crescut1 de KBS du&1 retragerea s2ngelui sunt necunoscute+ /rin urmare% studiile ulterioare sunt necesare &entru a identifica ti&urile de celule im&licate 2n sinte'a de KBS du&1 6oc hemoragic+ Ae'ultatele contradictorii &ublicate 2n literatur1% referitor la KBS ca factor ce influenea'1 contractilitatea mu6chiului $ascular neted cFt 6i gradul de confu'ie a &ro$enit din di$ersitatea &aturilor $asculare 6i a $aselor studiate% &re&arate in $i$o $s in $itro% &re&arate cu endoteliu intact% endoteliu denudat 2n st1ri &atologice 6i fi'iologice+ Ma0oritatea cercet1rilor sugerea'1 c1 KBS e)ercit1 &ro&riet1i $asodilatatoare care &ot fi endoteliu(de&endente% dar 6i fa&tul c1 at2t endoteliul c2t 6i celulele musculare netede sunt ca&abile s1 genere'e cantit1i de KBS+ 4 schem1 i&otetic1 care generali'ea'1 &otenialele mecanisme 6i interaciuni &rin care KBS &oate modifica hi&er&olari'area celulei musculare netede 3fig+*5+

Fig*+;fectul KBS asu&ra canalelor de N(:T/ E7e$tele #eta0'l $e ale HASL n"!$e&ea ana0 '+e =:nabio'a e un stare metabolic1 asem1n1toare hibern1rii% cu cheltuieli reduse de energie% care &ermite s&eciilor nonhibernante s1 su&orte stresul ambiant 3&recum schimb1ri e)treme de tem&eratur1 sau li&sa de o)igen5 >I%?*@+ -H.

S(a confirmat c1 la 6oarece trea'% res&iraie DH &&m% KBS a cau'at o reducere a ratei res&iratorii 6i cardiace% &recum 6i absorbiei 4B 6i &roducerii C4B% care au fost 2n final legate cu o mic6orare a tem&eraturii cor&orale cu &este BC >D%?*@+ ;fectele date au fost totalmente re$ersibile du&a 2nlaturarea din organism a KBS% animalele &re'ent2nd a&oi un com&ortament absolut normal+ Studiile ulterioare au confirmat obser$aiile% 6i autorii au demonstrat% utili'2nd ecometria 6i ;Ce% c1 sc1derea debitului cardiac e datorat1 bradicardiei 6i cores&unde unei &resiuni 6i unul $olum sang$in nemodificate+ Fenomenele fi'iologice descrise s(au constatat indiferent de tem&eratura cor&ului cercetat 3BI sau -,C5 >?G@+ ; remarcabil c1 aneste'ia &oate cel &utin &artial atenua efectele miocardiale ale KBS inhalat+La un 6oarece $entilat mecanic% dotat cu un cateter conductor de &resiune 6i $olum 2n $entriculul st2ng cu o rat1 a inhal1rii KBS de *HH&&m% s(a de&istat hi&otermie 3BIC5% dar inhalarea KBS non(normotermic 3-DC5 a sc1'ut debitul cardiac graie sc1derii frec$enei b1t1ilor% 2n tim& ce $olumul debitului% c2t 6i &arametrii funciei sistolice 6i diastolice au r1mas neafectate >?@+ 9n conformitate cu conce&tul c1 reducerea controlat1 a cheltuielilor energetice celulare ar &ermite o homeosta'a a :T/lui 6i astfel un debit crescut 2n tim&ul st1rilor de 6oc are loc graie conser$1rii funciilor mitocondriale+ Aoth 6i c+ >?*@ a demonstrat c1 &retratamentul cu KBS inhalat 3*,H&m5 &entru doar BH minute% a &relungit considerabil $iaa f1r1 efecte distrug1toare a&arente atFt 6oarecilor e)&u6i la hi&o)ie letal1 3,M4B5 cFt 6i 6obolanilor cu hemoragie letal1 3.HM din $olumul sang$in tim& de ?H minute5 >D@+ ; remarcabil c1 efectul &rotector e com&arabil 2n ca'ul utili'1rii KBS inhalat sau a unui singur bol intra$enos de Na BS >G@+ :dministrarea sulfidului &arenteral are o serie de a$anta0e 3legeritatea administr1rii% li&sa &ericolului inhal1rii% etc5 6i 2n s&ecial% e$it1 efectele iritante &entru &lam2ni ale KBS(ului inhalat% care &oate a&1ra chiar 6i la concentraii 0oase de KBS inhalat+ ; de remarcat c1 hi&otermia nu e o &remis1 a cito&roteciei de c1tre KBS 2n tim&ul hemoragiei+ Eonorul de KBS 3 NaKS5 a imbun1t1it hemodinamica% a atenuat acido'a metabolic1% a redus stresul o)idati$ 6i nitrosati$ la 6oarecii cu hemoragie controlat1 cu &resiune sang$in1 de ?H mmKg >*.@+ 9n acela6i tim&% la &orcinele sub aneste'ie 6i $entilare mecanic1 ce au suferit o oclu'ie aortica tran'itorie% infu'ia de NaBS intra$enos 3donor de KBS5 tim& de &este *H ore a redus frec$ena cardiac1 6i debitul f1r1 a afecta &uterea contraciei+ S(a redus semnificati$ absorbia de 4 B% &roducerea de C4B% 6i tem&eratura cor&ului+ ;fectul metabolic al KBS a coincis cu o atenuare a hi&erlactatemiei legate de re&erfu'ie% indic2nd o necesitate redus1 &entru generarea anaerob1 de :T/ 2n &erioada ischemiei+ S8a obser$at 6i o sensibilitate crescut1 &entru noradrenalin1% cu o funcie cardiac1 m1rit1% c2t 6i un r1s&uns cores&un'1tor $asomotor la stimularea cu catecolamin1 >??@+ HAS 2 $ t'1&'te$t'& 9n t #1!l .$)e# e <&e1e&7!+ e = Ki&otermia este o &rocedur1 standard &entru facilitarea restabilirii neurologice du&1 sto& cardiac 6i &entru restabilirea &osto&eratorie a funciilor organelor du&1 chirurgie cardiac1 6i de trans&lant+ autori au in$estigat &otenialul tera&eutic al anabio'ei induse de KBS &rin ischemie( re&erfu'ie+ S(a do$edit c1 KB4 este ca&abil s1 &rote0e'e &l1m2nii% ficatul% rinichii 6i% 2n s&ecial% inima+ KBS administrat anterior de re&erfu'ie% a limitat m1rimea infarctului 6i a conser$at funcia $entriculului st2ng la 6oareci 6i &orci+ :ceste date au fost obinute f1r1 inducerea hi&otermiei% unde funciile mitocondriale &1strate 26i asum1 o im&ortan1 ma0or1 2n cito&rotecia KBS(indus1+ ;$ident% efectele antiinflamatorii 6i antia&o&totice de asemenea au contribuit la o funcie miocardic1 crescut1 du&1 ischemie< tratamentul cu KBS a fost asociat cu o acti$itate redus1 a mielo&ero)ida'ei mitocondriale 6i o absen1 a cre6terii ni$elului de =L(*beta% &recum 6i o inhibiie com&let1 a rul1rii leucocitare indus1 de trombin1+ S(a constatat c1 KBS a e)ercitat efecte antia&o&totice reduc2nd e)&resia &oli(:E/ ribo'o(&olimera'ei 6i a oncogenelor ce induc moartea celular1+ Moartea celular1 2n tim&ul hi&o)iei tisulareJischemiei cu reo)igenarea brusca ulterioaraJre&erfu'ie este fundamental1 2n infarctul miocardic acut+ 9n ultimii BH de ani% au fost de&istai multi&li mediatori endogeni cu rol cheie 2n determinarea r1s&unsurilor celulare la ischemieJre&erfu'ie% menii s1 atenuie'e &rocesele ire$ersibile soldate cu moartea celular1+ Unii -HI

din ei% administrai 2nainte de debutul ischemiei 3&recondiionare5 sau 2nainte de re&erfu'ie 3&ostcondiionare5 minimali'ea'1 &re0udicile ire$ersibile >*,@+ Eate recente sugerea'1 c1 KBS &oate e)ercita aciuni de &recondiionare 6i &ostcondiionare cito&rotecti$e >*I@+ S(a ar1tat c1 KBS ar &utea fi generat endogen 2n inim1 ca un regulator fi'iologic de &rote0are a funciei cardiace+ 9n inimile de 6obolan su&use necro'ei induse de iso&roterenol% KBS e)ogen a cau'at o reducere a mortalit1ii 6i a 2mbun1t1it functia cardiac1 >*I%B?@+ S(au furni'at &rimele do$e'i c1 KBS e)ogen ar &utea limita dimensiunea infarctului indus de ischemieJre&erfu'ie 2n inima de 6obolan ( de&endent de concentraie+ : fost demonstrat c1 blocatorii canalelor N(:T/ glibenclamida sau ,(h!dro)!decanoatul de sodiu 3blocator selecti$ al canalelor mitocondriale N(:T/5 au atenuat efectul &rotector al NaKS% s&ri0inind im&licarea deschiderii canalelor N(:T/ 2n mecanismul &rotector >.@+ KBS(ul e)ogen 3-- mM5 a redus incidena 6i se$eritatea de ischemieJre&erfu'ie 2n aritmii 2n inimi i'olate de 6obolan+ Eo$e'ile re$i'uite de mai sus sugerea'1 c1 KBS administrat e)ogen are funcie de &rotector+ 9n &recondiionare ischemic1% &erioadele scurte de ischemie &rote0ea'1 esutul 2m&otri$a unui e&isod ulterior de ischemieJre&erfu'ie% &rin generare de factori endogeni 2n miocard 3de e)em&lu% adeno'in1% bradi"inin1 6i &e&tide o&ioide5+ P&'l 7e&a&ea $el!lel'& #!.$la&e nete"e= Se menionea'1 influena KBS 2n inhibiia &rolifer1rii celulelor musculare netede% &rin &romo$area a&o&to'ei+ S(diclofenacul% un nou eliberarator de KBS% deri$at de droguri non(antiinflamatoare nesteroidiene 3NS:=E5% inhib1 &roliferarea celulelor musculare netede aortice asociat1 cu su&ra$ieuirea celular1 sc1'ut1 6i a&o&to'a crescut1 2n $itro >-@+ Ee asemenea a fost do$edit ca KBS &rodus endogen are efecte &ro(a&o&totice 2n celulele musculare netede aortice umane &rin su&ra(e)&resia de CS; >,-@+ 9n celulele musculare netede aortice umane% a fost demonstrat c1 KBS e)ogen induce a&o&to'a ( de&endent de concentraie% &rin acti$area c1ii &rotein( "ina'ei mitogen acti$ate 3M:/N7;AN*JB5 >,B@+ :ceasta $ine 2n contadicie cu date e)&use anterior% deoarece ma0oritatea do$e'ilor fa$ori'ea'1 acti$area ;AN ca semnal &roliferati$Janti(a&o&totic+ Cu toate acestea% efectul &roa&o&totic al lui KBS &oate fi de im&ortan1 ma0or1 &entru &re$enirea &rolifer1rii celulare 2n afeciuni% cum ar fi aterosclero'a% oclu'ia grefei $asculare 6i hi&er&la'ia neointimal1 care s1 conduc1 la resteno'1 du&1 angio&lastie+ A$/ !n le 1&'2 , ant n7la#at'a&e ale HAS 9n &re'ent% se atribuie un interes considerabil rolului KBS ca mediator al inflamaiei+ Ma0oritatea modelelor in $i$o confirm1 fa&tul c1 KBS este un mediator &ro(inflamator% fa$ori'ea'1 r1s&unsul inflamator 6i sto&ea'1 deteriorarea organelor asociate cu se&sis >-H@+ S(a constatat c1 2ntr(un &l1mFn 6i ficat cu se&sis% EL(&ro&argilglicina% com&usul inhibitor al CS;% atenuea'1 r1s&unsul inflamator% indicat &rintr(o reducere a acti$it1ii mielo&ero)ida'ei 3mar"er de infiltrare neutrofil15+ /:e a fost% de asemenea% ca&abil de a reduce mortalitatea du&1 ligatura cecal1+ Mecanismul &rin care KBS e)ercit1 aceste aciuni &ro( inflamatorii in $i$o este neclar+ Eatele obinute in $itro sunt mult mai ambigue% dar &ledea'1 2n fa$oarea aciunilor anti( inflamatoare ale KBS+ Eonatori KBS s(au do$edit a inhiba aderena leucocitelor indus1 de as&irin1 la endoteliul $enulelor me'enterice de 6obolan% 2n tim& ce inhibitori ai sinte'ei de KBS au cau'at o ade'iune crescut1 de leucocite+ ;)&resia CS; de asemenea% este reglat1 de L/S 6i cito"ine &ro( inflamatorii% >-.@ care ar &utea 0ustifica cre6terea &roduciei de KBS 2n tim&ul inflamaiei+ Su&ra&roduciile de KBS 2n inflamaie &ot fi d1un1toare &rin ma0orarea r1s&unsului res&ecti$ 6i asocierea daunelor esutului+ S(a de&istat c1 neutrofilele fML/(acti$ate sunt ca&abile s1 con$erteasc1 non(en'imatic KBS la sulfit 2ntr(un mod de&enent de N:E/K 6i SA4 >-*@+ Concentraie crescut1 de sulfit seric a fost obser$at1 la 6obolanii tratai cu L/S 6i la &acienii cu &neumonie >-B@+ Sulfitul este foarte to)ic% 2n &ofida fa&tului c1 ni$elul sc1'ut are o im&ortant1 aciune bactericid1% stimulFnd &roducerea 6i eliberarea de SA4 din neutrofile >BI@ 6i ade'iunea neutrofilelor la endoteliu >?-@+ :cesta &oate reaciona cu &ero)initritul &entru a forma radicali to)ici de sulf >?H@+ KBS reglea'1 gene anti(inflamatorii 6i cito&rotecti$e% inclusi$ hemo)igena'a 2n celulele musculare netede &ulmonare in $i$o 6i in $itro >-G@+ -HD

9n $'n$l!+ e% &ar s1 fie &arado)ale aciunile KBS 2n inflamaie< de6i o mic1 cre6tere 2n &roducerea de KBS 2mbun1t1e6te a&1rarea non(s&ecific1% 2n e)ces &oate duce la inflamarea 6i deteriorarea esutului+ B 0l '(&a7 e *+:be N% Nimura K+ The &ossible role of h!drogen sulfide as an endogenous neuromodulator+ g Neurosci *GG.7 *.3-5< *H..8*HI*+ B+:li Mh% /ing Ch% Mo" hh% et al+ Aegulation of $ascular nitric o)ide in $itro and in $i$o7 a ne role for endogenous h!drogen sulfide Br g /harmacol BHH.7 *?G3.5< .B,8.-?+ -+Bas"ar A% S&aratore :% Eel Soldato /% Moore /N+ ;ffect of Sdiclofenac% a no$el h!drogen sulfide releasing deri$ati$e inhibit rat$ascular smooth muscle cell &roliferation+ ;ur g /harmacol BHHD7 ,G?3*8-5< *8D+ ?+Baumgart N% Sim"o$a f% ieber S% Barth ;% :lbus'ies e% Aadermacher /% Cal'ia ;< M!ocardial effects of h!&othermia and inhaled KAS n -ent late" # $e Ma0.t&a$tN= :3oc4 BHHD% BG3Su&&l *5<,D+ ,+Beaucham& A4 %gr% Bus gS% /o&& g:% Borei"o Cg% :nd0el"o$ich E:+ : critical re$ie of the literature on h!drogen sulfide to)icit!+ Crit Ae$ To)icol *GD?7 *-3*5< B,8GI+ .+Bian gS% hong C% /an TT% et al+ Aole of h!drogen sulfide in the cardio&rotection caused b! ischemic &reconditioning in the rat heart and cardiac m!oc!tes+ g /harmacol ;)& Ther BHH.7 -*.3B5< .IH8.ID+ I+Bic"ler /;% Buc" LT< K!&o)ia tolerance in re&tiles% am&hibians% and fishes< life ith $ariable o)!gen a$ailabilit!+ gnnu 5e# S36siol BHHI% .G<*?,(*IH+ D+Blac"stone ;% Morrison M% Aoth MB< KAS n"!$e. a .!.1en"e" an #at 'n2l Je .tate n # $e= :cience BHH,% -HD<,*D+ G+Blac"stone ;% Aoth MB< Sus&ended animation(li"e state &rotects mice from lethal h!&o)ia+ :3oc4 BHHI% BI<-IH(-IB+ *H+Cai ig% iang Mg% Moore /N% gin KM% hao T% #hu hC+ The no$el &roangiogenic effect of h!drogen sulfide is de&endent on :"t &hos&hor!lation+ Cardio$asc Aes BHHI7 I.3*5< BG8?H+ **+Chen /% /oddar A% Ti&a ;f% et al+ Komoc!steine metabolism in cardio$ascular cells and tissues< im&lications for h!&erhomoc!steinemia and cardio$ascular disease+ :d$ ;n'!me Aegul *GGG7 -G< G-8*HG+ *B+Chun!u #% gunbao E% Eingfang B% Kui h% Liu!ing T% Chaoshu T+ The regulator! effect of h!drogen sulfide on h!&o)ic &ulmonar! h!&ertension in rats+ Biochem Bio&h!s Aes Commun BHH-7 -HB3?5< D*H8D*.+ *-+Collin M% :nuar FB% Murch 4% Bhatia M% Moore /N% Thiemermann C+ =nhibition of endogenous h!drogen sulfide formation reduces the organ in0ur! caused b! endoto)amia+ Br g /harmacol BHH,7 *?.3?5<?GD8,H,+ *?+Eu g% han K% Tang C+ ;ndogenous KBS is in$ol$ed in the de$elo&ment of s&ontaneous h!&ertension+ Bei0ing Ea Lue Lue Bao BHH-7 -,3*5< *HB+ *,+Ferdinand! /% Schul' A% Ba)ter eF+ =nteraction of cardio$ascular ris" factors ith m!ocardial ischemiaJre&erfusion in0ur!% &reconditioning% and &ostconditioning+ /harmacol Ae$+ BHHI7 ,G3?5< ?*D8?,D+ *.+eanster F% Burban M% de la Bourdonna!e M% Fi'anne L% Eoua! 4% Mercat :% Cals /% Aadermacher /% Kenrion E% :sfar /% Me'iani F< =nt rt dun donneur de KAS :NaHS> "an. le $)'$ )O#'&&a( P!e $)e+ le &at Ma0.t&a$tN= 5nanimation BHHG+ *I+eeng B% Chang L% /an C% et al+ ;ndogenous h!drogen sulfide regulation of m!ocardial in0ur! induced b! iso&roterenol+ Biochem Bio&h!s Aes Commun ? BHH?7 -*D3-5< I,.8I.-+ *D+eeng B% hang g% i h% et al+ KBS generated b! heart in rat and its effects on cardiac function+ Biochem Bio&h!s Aes Commun -HG

*G(eood in LA% Francom E% Eie"en F/% et al+ Eetermination of sulfide in brain tissue b! gas dial!sisJion chromatogra&h!< &ostmortem studies and t o case re&orts+ g :nal To)icol *GDG7 *-3B5< *H,8*HG+ BH+eriffith 4i+ Mammalian sulfur amino acid metabolism< an o$er$ie + Methods ;n'!mol *GDI7 *?-< -..8-I.+ B*+Koso"i A% Matsu"i N% Nimura K+ The &ossible role of h!drogen sulfide as an endogenous smooth muscle rela)ant in s!nerg! ith nitric o)ide+ Biochem Bio&h!s Aes Commun *GGI7 B-I3-5< ,BI8,-*+ BB+Kui h% Eu g% Tang C% Bin e% giang K+ Changes in arterial h!drogen sulfide 3KBS5 content during se&tic shoc" and endoto)in shoc" in rats+ g =nfect BHH-7 ?I3B5< *,,8*.H+ B-+=shigami M% Kira"i N% Umemura N% 4gasa ara h% =shii N% Nimura K+ : source of h!drogen sulfide and a mechanism of its release in the brain+ :ntio) Aedo) Signal BHHG7 **< BH,8B*?+ B?+gohansen E% htrehus N% Ba)ter eF+ ;)ogenous h!drogen sulfide 3KBS5 &rotects against regional m!ocardial ischemia(re&erfusion in0ur!8 ;$idence for a role of N:T/ channels+ Basic Aes Cardiol BHH.7 *H*3*5< ,-8.H+ B,+Noenit'er gA% =sbell TS% /atel KE% et al+ K!drogen sulfide mediates $asoacti$it! in an 4B( de&endent manner+ :m g /h!siol Keart Circ/h!siol BHHI7 BGB3?5< K*G,-8*G.H+ B.+Nubo S% Eoe =% Nuro"a a h% Nishi"a a K% Na abata :+ Eirect inhibition of endothelial nitric o)ide s!nthase b! h!drogen sulfide< contribution to dual modulation of $ascular tension+ To)icolog! BB BHHI7 B-B3*8B5< *-D8*?.+ BI+Labbe /% /elletier M% 4mara F4% eirard E+ Functional res&onses of human neutro&hils to sodium sulfite 3NaBS4-5 in $itro+ Kum ;)&To)icol *GGD7 *I3**5< .HH8.H,+ BD+Lambert Ti% eood in fM% Stefani E% Strosher L+ K!drogen sulfide 3KBS5 and sour gas effects on the e!e+ : historical &ers&ecti$e+ Sci Total ;n$iron BHH.7 -.I3*5< *8BB+ BG+Li L% Bhatia M% #hu h#% et al+ K!drogen sulfide is a no$el mediator of li&o&ol!saccharide( induced inflammation in the mouse+ Faseb g BHH,7 *G3G5< **G.8**GD+ -H+Lo ic"a ;% Belto s"i g+ K!drogen sulfide 3KBS5the third gas of interest for &harmacologists+ /harmacol Ae& BHHI7 ,G3*5< ?8B?+ -*+Mariggio M:% /ettini F% Fumarulo A+ Sulfide influence on &ol!mor&honuclear functions< a &ossible role for CaB in$ol$ement+ =mmuno&harm =mmunoto) *GGI7 *G3-5< -G-8?H? -B+Mitsuhashi K% ="euchi K% hamashita S% et al+ =ncreased le$els of serum sulfite in &atients ith acute &neumonia+ Shoc" BHH?+ --+Mo" hh% :tan MS% ho"e /ing C% et al+ Aole of h!drogen sulfide in haemorrhagic shoc" in the rat< &rotecti$e effect of inhibitors of h!drogen sulfide bios!nthesis+ Br g /harmacol BHH?7 *?-3I5< DD*8DDG+ -?+Moore /N% Bhatia M% Moochhala S+ K!drogen sulfide< from the smell of the &ast to the mediator of the future Trends /harmacol Sci BHH-7 B?3*B5< .HG8.**+ -,+Morrison ML% Blac" ood g;% Loc"ett SL% = ata :% iinn AN% Aoth MB< Sur$i$ing blood loss using h!drogen sulfide+ k &rauma BHHD% .,<*D-(*DD+ -.+Nagai h% Tsugane M% 4"a g% Nimura K+ K!drogen sulfide induces calcium a$es in astroc!tes+ Faseb g BHH?7 *D3-5< ,,I8,,G+ -I+4h e(S% /ae K(4% Lee B(S% et al+ K!drogen sufide inhibits nitric o)ide &roduction and nuclear factor "a&&a(beta $ia heme o)!genase(* e)&ression in A:iB.?+I macro&hages stiumulated ith li&ol!saccharide+ Free Aadic Biol Med BHH.7 ?*< *H.8**G+ -D+/etersen LC+ The effect of inhibitors on the o)!gen "inetics of c!tochrome c o)idase+ Biochim Bio&h!s :cta *GII7 ?.H3B5< BGG8-HI+ -G+ing!ou #% gunbao E% iei0in #% Kui h% Chaoshu T% Chun!u #+ =m&act of h!drogen sulfide on carbon mono)ideJheme o)!genase &ath a! in the &athogenesis of h!&o)ic &ulmonar! h!&ertension+ Biochem Bio&h!s Aes Commun BHH?+ ?H+Aeist M% genner /% Kalli ell B+ Sulfite enhances &ero)!nitrite(de&endent al&ha*( anti&roteinase inacti$ation+ : mechanism of lung in0ur! b! sul&hur dio)ide F;BS Lett+ *GGD7 ?B-3B5< B-*8B-?+ -*H

?*+Aoth MB% N!stul T< Bu!ing time in sus&ended animation+ :ci gm BHH,% BGB<?D(,,+ ?B+Selhub g+ Komoc!steine metabolism+ :nnu Ae$ Nutrit *GGG7 *G< B*I8B?.+ ?-+Shigehara T% Mitsuhashi K% 4ta F% et al+ Sulfite induces adherence of &ol!mor&honuclear neutro&hils to immobili'ed fibrinogen through acti$ation of Mac(* betaB(integrin 3CE**bJCE*D5+ Life Sci BHHB7 IH3*G5< BBB,8BB-B+ ??+Simon F% eiudici A% Eu! CN% Schel'ig K% ter S% erger M% iachter U% fogt g% S&eit e% S'ab C% Aadermacher /% Cal'ia ;< Kemod!namic and metabolic effects of h!drogen sulfide during &orcine ischemiaJre&erfusion in0ur!+ :3oc4 BHHD% -H<-,G(-.? ?,+Smith A/% eosselin A;+ K!drogen sulfide &oisoning+ g 4ccu& Med *GIG7 B*3B5< G-8GI+ ?.+Sti&anu" MK% Bec" /i+ Characteri'ation of the en'!mic ca&acit! for c!steine desul&hh!dration in li$er and "idne! of the rat+ Biochem g *GDB7 BH.3B5< B.I8BII+ ?I+S aroo& M% Bradle! N% 4hura T% et al+ Aat c!stathionine beta(s!nthase+ eene organi'ation and alternati$e s&licing+ g Biol Chem *GGB7 B.I3*.5<**?,,8**?.*+ ?D+Tang C% Li L% Eu g+ K!drogen sulfide as a ne endogenous gaseous transmitter in the cardio$ascular s!stem+ Curr fasc /harmacol BHH.7 ?3*5< *I8BB+ ?G+fol&ato e/% Searles A% hu B% Scherrer(Crosbie M% Bloch NE% =chinose F% #a&ol iM< =nhaled h!drogen sulfide< a ra&idl! re$ersible inhibitor of cardiac and metabolic function in the mouse+ gnest3esiolo 6 BHHD% *HD<.,G(..D+ ,H+iaren!cia Mi% eood in LA% Benishin Ce% et al+ :cute h!drogen sulfide &oisoning+ Eemonstration of selecti$e u&ta"e of sulfide b! the brainstem b! measurement of brain sulfide le$els+ Biochem /harmacol *GDG7 -D3.5< GI-8GD*+ ,*+ihiteman M% Li L% Nostets"i =% et al+ ;$idence for the formation of a no$el nitrosothiol from the gaseous mediators nitric o)ide and h!drogen sulfide+ Biochem Bio&h!s Aes Commun BHH.7 -?-3*5< -H-8-*H+ ,B+hang e% Sun L%iang A+ K!drogen sulfide(induced a&o&tosis of human aorta smooth muscle cells $ia the acti$ation of mitogen(acti$ated &rotein "inases and cas&ase(-+ F:S;B g BHH?7 *D< *IDB8*ID?+ ,-+hang e% iu L% iang A+ /ro(a&o&totic effect of endogenous KBS on human aorta smooth muscle cells+ F:S;B g BHH.+ ,?+#hao i% iang A+ K3B5S(induced $asorela)ation and underl!ing cellular and molecular mechanisms+ :m g /h!siol Keart Circ /h!siol BHHB7 BD-3B5< K?I?8?DH+ ,,+#haoi% Ndisang gF%iang A+ Modulation of endogenous &roduction ofKBS in rat tissues+ Can g /h!siol /harmacol BHH-+ ,.+#haoi% #hang g% Lu h%iang A+ The $asorela)ant effect of K3B5S as a no$el endogenous gaseous N3:T/5 channel o&ener+ ;mbo g BHH*7 BH3B*5< .HHD8.H*.+ ,I+#hong e% Chen F% Cheng h% Tang C% Eu g+ The role of h!drogen sulfide generation in the &athogenesis of h!&ertension in rats induced b! inhibition of nitric o)ide s!nthase+ g K!&ertens BHH-7 B*3*H5< *DIG8*DD,+

ASPECTE CONTEMPORANE N STRUCTURA% SINTEZA I PATOLOGIILE COLAGENULUI Tat ana T #e&$an% Le'n " L . % Ala A#0&'.% I& na Ga-& l /a Catedra Biochimie 6i Biochimie clinic1 USMF N+Testemianu S!##a&* *ollagen & structure, synthesis, pathologies Collagen is the main &rotein of connecti$e tissue% ma"ing u& about B,M to -,M of the hole(bod! &rotein content+ =n muscle tissue it ser$es as a ma0or com&onent of endom!sium+ Collagen constitutes *M to BM of muscle tissue% and accounts for .M of the eight of strong%

-**

tendinous muscles+ 4ne of the main features of collagen is the &ro&ert! to form insoluble fibrils% ith a great elasticit! and resistance+ Re+!#at Colagenul este &rinci&ala &rotein1 a esutului con0uncti$% constituind a&ro)imati$ B,(-,M din totalul de &roteine ale organismului+ 9n esutul muscular% el ser$e6te ca un com&onent ma0or al endomisiumului+ Colagenul constituie circa *(BM din esutul muscular 6i deine .M din greutatea mu6chilor tendino6i+ Una din &articularit1ile distincti$e ale colagenului este &ro&rietatea de a forma fibrile insolubile% cu o mare elasticitate 6i re'isten1+ St&!$t!&a #'le$!la&8 Tro&ocolagenul este subunitatea fibrilelor de colagen+ :re circa -HH nm 2n lungime 6i *+, nm 2n diametru 6i este constituit din - alfa ( lanuri &oli&e&tidice% fiecare a$2nd conformaia unui heli) de st2nga+ :ceste - lanuri sunt unite 2ntr(un su&erheli)% stabili'at cu a0utorul leg1turilor de hidrogen+ =ar fiecare su&erheli) este asociat 2ntr(o microfibril1 de colagen% iar acestea% la r2ndul lor% formea'1 fibrilele de colagen+ 4 &articularitate distincti$1 a colagenului este aran0amentul regulat al aminoaci'ilor 2n fiecare din cele - lanuri+ Succesiunea lor% de obicei% este< el! 8 /ro 8 h sau el! 8 L 8 K!&% unde L sau h &oate fi oricare din aminoaci'i+ /rolina 6i hidro)i&rolina constituie a&ro)imati$ *J. din totalul aminoaci'ilor+ elicina ocu&1 fiecare a treia &o'iie% deoarece acest aminoacid ocu&1 o &o'iie interioar1 2n heli)% unde nu este s&aiu &entru un alt aminoacid+ =ar &rolina 6i hidro)i&rolina ocu&1 o &o'iie e)terioar1% ce stabili'ea'1 tri&lul heli)+ Frec$ent se 2nt2lnesc 6i F (= 3= St&!$t!&a a# n'a$ " $8 alanina% hidro)ili'ina+ 9n structura colagenului se conin 6i unele di'aharide% gluco'a% galacto'a% ata6ate la hidro)ili'in1+

F (= A= St&!$t!&a t& " #en2 . 'nal8 a $'la(en!l!

T 1!& le "e $'la(en Se cunosc mai mult de BD ti&uri de colagen+ Circa GHM din totalul de colagen din organism 2l constituie ti&urile *% B% -% ?< *+ Constituit din B lanuri de aceea6i structur1 3alfa*5 6i al treilea lan alfaB+ ;ste codificat de genele C4L*:*% C4L*:B+ Se locali'ea'1 2n &iele% tendoane% $ase% ligamente% organe% oase B+ Constituit din - lanuri alfa*+ Codificat de genele C4LB:*+ Locali'at 2n cartila0e% discuri inter$ertebrale% cor&ul $itros al ochiului -*B

-+ Format din - lanuri alfa*+ Codificat de gena C4L-:*+ Com&onentul &rinci&al al fibrelor reticulare+ Locali'at de asemenea 2n uter% intestine% &iele ?+ Format din - lanuri alfa*+ Codificat de genele C4L?:*(.+ ;ste locali'at 2n membranele ba'ale% 2n cristalinul ochiului+ Face &arte din com&onena sistemului de filtrare 2n ca&ilarele 6i glomerulii nefronilor+ T 1!l 35 "e $'la(en ;ste o &rotein1 transmembranar1 constituit1 din - domenii colagenice 3]4L *(-5 se&arate de c1tre ? domenii necolagenice 3NC*(?5+ Un segment transmembranar hidrofob% locali'at la ca&1tul N(terminal al domeniului NC*% ancorea'1 &roteina la membrana celular1+ ;ste r1s&2ndit 2n mu6chi% &iele% oase+ 9ndeosebi se 2nt2lne6te 2n miotendiniu% 2n discurile intercalare ale mu6chiului cardiac+ Ti&ul *- de colagen &artici&1 2n stabili'area membranelor ba'ale 6i menine 0onciunile aderente 2n cord% ceea ce im&lic1 o &osibil1 interaciune 2ntre colagenul ti& *- 6i matricea e)tracelular1+ eena ti&ului *- de colagen este constituit1 din ?* e)oni 6i are dimensiunea de *?H "b+ eenele sunt locali'ate &e cromo'omul *H+ S(a demonstrat c1 succesiunea necesar1 &entru asocierea celor - lanuri alfa de&inde de &oriunile N(terminale 6i c1 formarea tri&lului heli) are loc de la ca&1tul N s&re C+ Se consider1 c1 ti&ul *- de colagen s&ore6te cre6terea neuriilor+ T 1!l A4 "e $'la(en :CLAC2PL $'lla(en2l Je Al+)e #e& a#*l' " 1laP!e $'#1'nent 1&e$!&.'&> ;ste com&us din .,? aminoaci'i+ Structura domeniilor 6i succesiunea &roteinelor este &arial omoloag1 celei din structura ti&ului *- de colagen+ eena colagenului ti& B, este e)&resat1 s&ecific 2n creier 6i 2n cantit1i mai mici 2n inim1% testicule 6i ochi+ /oriunea e)tracelular1 3CL:C5 este secretat1 &rin cli$a0 al &rotea'ei furinice 6i &oriunea terminal1 a CL:C este un &iroglutamat modificat+ CL:C este s&ecific 2ncon0urat de beta(&e&tida amiloid1 6i de$ine un com&onent al de&o'itelor de amiloide 2n creier+ Ca&1tul N(terminal blochea'1 atacul unui num1r mare de &rotea'e 6i &rote0ea'1 de&o'itele din creier+ S nte+a "e $'la(en 9n interiorul celulei *+ 9n ribo'omii ata6ai la reticulul endo&lasmatic rugos 3A;A5 se formea'1 - lanuri &e&tidice% numite &re&rocolageni% ce &osed1 &e&tide la ambele ca&ete B+ Lanurile &e&tidice sunt trans&ortate 2n lumenul A;A -+ /e&tidele de la ca&ete sunt cli$ate 6i lanurile &e&tidice de$in &rocolageni ?+ Kidro)ilarea li'inei 6i &rolinei are loc 2n lumenul A;A+ :cest &roces este de&endent de acidul ascorbic% cu rol de cofactor ,+ :re loc glico'ilarea aminoaci'ilor hidro)ilai .+ Se formea'1 tri&lul heli) I+ /rocolagenul trece 2n :&aratul eolgi% unde este 2m&achetat 6i secretat &rin e)ocito'1 9n e)teriorul celulei *+ Se formea'1 tro&ocolagenul sub aciunea &e&tida'elor &rocolagene B+ Mai multe molecule de tro&ocolagen formea'1 fibrile de colagen% iar acestea% fibrele de colagen -+ Colagenul este ata6at la membranele celulare &rin intermediul &roteinelor fibronectina 6i integrina

En"'.tat nele ;ndostatinele au fost i'olate 2n *GG. din linia celular1 hemangioendotelioma murinic1 3;4M:5+ ;ste ca&1tul C(terminal al domeniului NC* al ti&ului *D de colagen% un fragment de BH -*-

"Ea+ Se consider1 a fi inhibitorul s&ecific al &rolifer1rii 6i migr1rii celulelor endoteliale+ Cre6terea tumorilor &rimare% ca fibrosarcoma TB?*% ;4M:% carcinomul &ulmonar Le is% &re'ente la 6oarecii de laborator% era inhibat1 de administrarea sistematic1 a endostatinelor+ 9n tim&ul tratamentului nu s(au obser$at to)icitate% re'isten1 la medicament sau rea&ariia tumorilor+ ;ndostatina este cli$at1 la ca&1tul C(terminal al colagenului ti& *D% &entru a ceda endostatina monomeric1+ Cli$area este e)ecutat1 de &roteina'e 3cisteinice% serinice% cate&sina L5+ /rocesarea &roteolitic1 a ti&ului *D de colagen generea'1 at2t trimerii NC* c2t 6i monomerii de endostatin1 6i ambele forme &ot fi detectate 2n esuturi 6i ser+ ;ndostatina cli$at1 &roteolitic ram2ne asociat1 cu membrana ba'al1 $asculara+ ;ndostatinele de asemenea au fost detectate 2n trombocite 6i &lasm1 la oameni s1n1to6i+ ;ndostatina conine cistein1% 'inc% arginin1% care este res&onsabil1 de ata6area ei la he&aran sulfat+ Molecula este stabili'at1 de B &uni disulfidice intramoleculare+ Ni$elul fi'iologic al endostatinei circulante 2n &lasma oamenilor s1n1to6i este de *H(,H ngJml+ Locali'area endostatinelor 2n $asele sang$ine sugerea'1 c1 ele au un rol regulator local 2n cre6terea $aselor+ Totu6i% endostatina nu &oate fi considerat1 ca factor &rinci&al 2n angiogene'1% 2nc2t deficiena de colagen ti& *D nu se soldea'1 cu deregl1ri $asculare ma0ore+ Studiile au ra&ortat ni$ele crescute de endostatine circulante 2n ti&uri diferite de cancer uman+ 4 mutaie &unctiform1 2n endostatine &redis&une la de'$oltarea adenocarcinomei &rostatice+ Sindromul Eo n este o dereglare a cromo'omului B*% unde este locali'at1 gena C4L*D:*+ :stfel% &acienii dai &re'int1 o inciden1 sc1'ut1 a tumorilor 6i un ni$el 2nalt de endostatin1 2n ser+ ;ndostatina mai &artici&1 6i 2n motilitatea celular1% iar dereglarea ei &ro$oac1 deficiene 2n migrarea celulelor neurale 6i non(neuronale+ ;ndostatina% de asemenea reglea'1 morfogene'a tisular1+ S(a demonstrat rolul biologic al endostatinei ca inhibitor al angiogene'ei tumorale+ Li&sa acestui efect &oate fi cau'at de sechestrarea endostatinei 2n membranele ba'ale% unde ea nu este accesibil1 &entru interaciunea cu rece&torii celulari+ Su&limentar% endostatina &oate inhiba sau reduce formarea metasta'elor+ ;ndostatina induce a&o&to'a &rin fosforilare% acti$ea'1 &rotein"ina'ele : &rin &roducerea de c:M/+

F (= 5= M'"el!l .$)e#at $ al .t&!$t!& "'#en !l! NC3 al $'la(en!l! 3Q Structura include un domeniu de asociaie res&onsabil de trimeri'area non(co$alent1 3aminoaci'ii *H(.H5 6i domeniul com&act al endostatinei 3;S% aminoaci'ii *-H(-HD5% legai &rintr( o regiune balama+

Pat'(ene+a . ntet $8 Eeficiena de $it+ C cau'ea'1 o boal1 serioas1% 2nsoit1 de dureri mari% 2n care colagenul defect &re$ine formarea esutului con0uncti$+ eingiile s2ngerea'1% fiind 2nsoite 6i de &rocesul de &ierdere a dinilor+ /ielea se decolorea'1 6i r1nile nu se $indec1+ Eereglarea sistemului imun -*?

cau'ea'1 boli autoimune% 2n care fibrele de colagen sunt sistematic distruse &rin inflamaia esuturilor 2ncon0ur1toare% duc2nd la a&ariia bolilor Lu&us eritematos 6i artrita reumatoida+ Pat'l'( le $a!+ate "e "e&e(l8& le "e $'la(enL 4steogene'a im&erfect1 8 o dereglare osoas1 genetic1% cau'at1 de insuficiena de colagen ti&*+ 9n acest ca'% glicina din heli) este 2nlocuit1 de cistein1% care formea'1 o umfl1tur1 2n tri&lul heli)+ 4asele de$in moi% &re'ent2nd un mare risc de fracturi Sindromul ;hlers(Eanlos 8 cau'at de deregl1ri 2n sinte'a de colagen ti&*+ /acienii &re'int1 hi&erelasticitatea articulaiilor din cau'a c1 2n ligamente li&se6te colagenul normal+ :cest fa&t &oate duce la sublu)aii Ki&erosto'a infantil1 cortical1 8 a&are 2n urma unei mutaii 2n gena ce codific1 colagenul ti&*+ Se caracteri'ea'1 &rin deregl1ri osoase% edem la ni$elul esuturilor moi 6i iritabilitate Colageno&atii 8 cau'ate de mutaii 2n gena ce codific1 colagenul ti&B% ce duc la deregl1ri 2n de'$oltarea esutului osos< nanism% articulaii de dimensiuni mai mari% scolio'e% artrite% deregl1ri de au' 6i $1'% &rotru'ia ochilor Sindromul :l&ort 8 a&are 2n urma mutaiilor la ni$elul genelor ce codific1 colagenul ti&?+ Se caracteri'ea'1 &rin glomerulonefrit1% deregl1ri de au' 6i $1'+ Membranele ba'ale ale rinichilor de$in inca&abile de a filtra &rodusele din s2nge% l1s2nd s1 treac1 2n urin1 eritrocite 6i &roteine C'n$l!+ *+ Toate ti&urile de colagen conin sec$enele el! 8 /ro 8 h sau el! 8 L 8 K!&% ce se re&et1 6i formea'1 structura caracteristic1 tri&lul heli)+ B+ Moleculele de colagen se asocia'1% 2n final% 2n fibre de colagen% ce intr1 2n com&onena esutului con0uncti$+ 9n de&enden1 de structur1 6i locali'are 2n organism% sunt descrise BD ti&uri de colagen+ -+ Ein cau'a mutaiilor la ni$elul genelor ce codific1 colagenul% a&ar &atologii ale esuturilor con0uncti$e% manifestate &rin tulbur1ri de cre6tere% mi6care% deregl1ri de au' 6i $1'+ ?+ ;ndostatina &artici&1 2n &rocesele de angiogene'1% motilitate celular1 6i inhib1 a&ariia tumorilor+ B 0l '(&a7 e *+ Traub i+% :+ honath and E+M+ Segal a4n the molecular structure of collagen% *G.G B+ Bella g+% M+ ;aton% B+ Brods"! and K+M+ Berman aCr!stal and molecular structure of a collagen(li"e &e&tide% *GG? -+ Fraser A+E+% T+/+ MacAae and :+ Miller aMolecular &ac"ing in t!&e = collagen fibrils% *GDI ?+ Kulmes E+g+ aBuilding collagen molecules% fibrils% and su&rafibrillar structures% BHHB ,+ 4rgel g+/+ aMicrofibrillar structure of t!&e = collagen in situ% BHH. .+ games% iilliam7 Berger% Timoth!7 ;lston% Eir" a gndrebso .iseases o" t3e :4in( Ulinical .ermatolo 6i % BHH, I+ La rence ;g The clinical &resentation of ;hlers(Eanlos s!ndrome% BHH, D+ Caffe! g a=nfantile Cortical K!&erostoses% *G?. G+ eregor! MC% Terreros E:% Bar"er EF% Fain /N% Eenison gC% :t"in CL :l&ort s!ndrome((clinical &henot!&es% incidence% and &atholog!% *GG.

APELINA F REGLATOR CARDIOVASCULAR Ina Ma& an% Ve&'n $a M't& !$ -*,

3Cond+ 6t+< ;lena A2$neac% dr+ biol+% conf+ uni$ersitar5 Catedra Biochimie USMF %%Nicolae Testemianu S!##a&* %pelin & cardiovascular regulator Ae$ie s of the biochemical role of a&elin indicate a ma0or im&ortance in human organism+ :lthough currentl! not all the functions of this com&ound are in$estigated% it as established the in$ol$ement in man! $ital &rocesses in the cardio$ascular s!stem% ner$ous s!stem% bone% gastrointestinal tract and re&roduction+ =t is an im&ortant com&ound that &romotes $asodilatation and miocardial contraction% hich can be used for the treatment of different cardio$ascular diseases+ Re+!#at Trecerea 2n re$ist1 a rolului biochimic al a&elinei denot1 o im&ortan1 ma0or1 2n organi'mul uman+ 9n &ofida fa&tului c1 la moment nu sunt cercetate toate funciile ei% s(a stabilit im&licarea &e&tidei 2n multi&le &rocese $itale la ni$elul sistemului cardio$ascular% ner$os% osos% gastrointestinal 6i de re&roducere+ ;ste un com&us cu &otente efecte $asodilatatoare 6i de contracie a miocardului% ce &ot fi utili'ate 2n tratamentul multor afeciuni cardio$asculare+ A$t!al tatea te#e 9n *GG- 4Eo d 6i colab+ >4Eo d B+% *GG-@ au descris o gen1 cu o identitate foarte a&ro&iat1 rece&torului de ti&ul * al angiotensinei == 3:T(*5+ :cest rece&tor% numit :/g% a fost orfan &2n1 2n *GGD c2nd gru&ul de lucrul al &rofesorului M+ Fu0ino >Tatemoto N+% *GGD@ a identificat ligandul selecti$ endogen al acestei gene 8 a&elina+ Eenumirea apelina &ro$ine de la :/g endogenous ligand+ Studiile iniiale au stabilit c1 rece&torul a&elinei este &ractic ubiitar% dar totu6i are un statut s&ecial 2n inim1% SNC% rinichi 6i &ulmoni+ Re+!ltate , " .$!/ ;ste stabilit c1 gena a&elinei% situat1 &e cromo'omul ***B+*% codific1 o &re(&ro&rotein1 format1 din II aminoaci'i% cu o &e&etid1 semnal 2n regiunea N(terminal1+ Ulterior transloc1rii 2n reeaua endo&lasmatic1 6i cli$area &e&tidei semnal% &roa&elina constituit1 din ,, aminoaci'i &oate fi maturi'at1 &rin &roteoli'e &ariale alternati$e la mai multe forme de a&elin1 matur1( acti$1 >D@+ :u fost identificai urm1toarele forme acti$e< :/;L=N:(*I 8 cores&unde sec$enei .*(II% succesiunea aminoacidic1 L!s(/he(:rg( :rg(eln(:rg(/ro(:rg(Leu(Ser(Kis(L!s(el!(/ro(Met(/ro(/he 6i masa m olecular1 de B*-D%. Ea+ ;ste una din cea mai acti$1 form1 a a&linelor 6i este ma0or im&licat1 2n reglarea tensiunii arteriale &rintr(un mechanism de&endent de N4 >I@+ :/;L=N:(*- 8 cores&unde sec$enei .,(II% succesiunea aminoacidic1 eln(:rg(/ro( :rg(Leu(Ser(Kis(L!s(el!(/ro(Met(/ro(:la 6i masa molecular de *?I?+I Ea+ :ceast1 form1 a &e&tidei se fi)ea'1 cu afinitate 6i selecti$itate mare de esutul cardiac >*B@+ :/;L=N:(*, 8 cores&unde sec$enei .-(I,% are succesiunea aminoacidic1 :rg ( :rg ( eln ( :rg ( /ro ( :rg ( Leu ( Ser ( Kis ( L!s ( el! ( /ro ( Met 6i masa molecular *.*D%G Ea+ :ceast1 &e&tid1 &osed1 aciune inhibitoare asu&ra K=f >G@+ :/;L=N:(-. 3uman15 8 cores&unde sec$enei ?B(II% are succesiunea aminoacidic1 Leu( fal(eln(/ro(:rg(el!(Ser(:rg(:sn(el!(/ro(el!(/ro(Tr&(eln(el!(el!(:rg(:rg(L!s(/he(:rg( :rg(eln(:rg(/ro(:rg(Leu(Ser(Kis(L!s(el!(/ro(Met(/ro(/he 6i masa molecular1 de ?*G,%G Ea+ /e&tida &osed1 ca&acitatea de a bloca &rin intermediul rece&torilor :/g a infect1rii &rimare a celulelor de c1tre K=f >?@+ :/;L=N:3B-(,I5(/A;/A43UM:N5 8 are sec$ena el!(Ser(Met(/ro(Leu(/ro(:s&( el!(:sn(el!(Leu(elu(:s&(el!(:sn(far(:rg(fal(eln(/ro(:rg(eln(:sn(:rg(eln(:sn(:rg( -*.

el!(Ser(/ro(el! 6i masa molecular1 -..,%* Ea+ :cest com&us este un neuro&e&tid diuretic antagonist al $a'o&resinei+ 4 &erioad1 2ndelungat1 de tim& rece&torii :/g au fost considerai rece&tori orfani% deoarece nu se cuno6teau ligan'ii lor s&ecifici+ Ee(orfani'areaacestor rece&tori a dat startul unei ade$1rate com&etiii 2n &reci'area im&licaiilor funcionale 6i c1ilor de semnali'are intracelular1 ale acestor rece&tori+ Multi&le studii de ultim1 or1 atest1 c1 a&elina este ligandul s&ecific al rece&torilor :/g% mai numii 6i rece&tori :/LNA% care sunt e)&rimai 2n membranele celulelor din di$erse esuturi 6i organe int1< glande endocrine 8 o$ar% &lacent1% glande mamare7 organe de eliminare 8 &l1m2ni+ Ainichi7 sistemul cardio$ascular< inim1% endoteliul $aselor sang$ine7 sistenul ner$os< creer% hi&otalamus7 sistemul de re&roducere< uter >D@+

F (= 3 Re$e1t'&!l a1el ne = Aece&torul a&elinei este un rece&tor membranar ce face &arte din familia rece&torilor cu&lai cu &rotein e 3e/CA5 6i &osed1 un grad 2nalt de omologie cu rece&torii angiotensinei == 6i a chemo"inelor CLC+ Aece&torul este cu&lat cu &rotein eiJo% la stimularea c1reea se modific1 acti$itatea diferitor efectori celulari< se inhib1 adenilatcicla'a% cre6te concentraia de Ca BC cito&lasmatic 6i se acti$ea'1 "ina'ele e)tracelulare 3;ANs5 8 /=(-N% :"t 6i "ina'a &IHS.+ La ni$el cellular acti$area acestor sisteme mesageriale se soldea'1 cu rela)area 3musculature neted15 sau contracia 3cardiomiocite5 celular1% migrarea 6i &roliferarea celular1+ La ni$el funcional are loc o inter$enie 2n reglarea central 6i &eriferic1 a sistemului cardio$ascular% a homeosta'iei hidrosaline% a a&etenei 6i setei 6i% &osibil% a funciilor tractului gastrointestinal 6i sistemului imun+ Un interes deosebit &re'int1 influena a&elinei asu&ra funciilor sistemului cardio$ascular% datele literare e)istente ba'2ndu(se &re&onderent &e studiile e)&erimentale &e animale de laborator+ =n0ectarea intra$enoas1 a a&elinei determin1 o descre6tere at2t a &resiunii sistolice% c2t 6i a celei diastolice la 6obolani+ Magnitudinea descre6terii este de&endent1 de do'1+ :&elina determin1 dilatarea $enelor 6i arterelor &rintr(un mecanisme mediat de L(arginin1Jnitric o)id sinta'1JN4% secreia N4 fiind asigurat1 de endoteliul $ascular 3fig+ B5+ Ee asemenea% efectele a&elinei asu&ra tonusului $ascular &oate fi de&endent de dinamica relaiei dintre sistemele a&elina(:/g 6i angiotensina ==(:T=% deoarece com&usul &osed1 ca&acitatea de a abroga influena angiotensinei == asu&ra $aselor sang$ine &rin mecanismul N4(de&endent >.@+ Eificult1ile 2n elucidarea rolului a&elinei 2n modularea tonusului $ascular sunt determinate de mai muli factori% &rinter care &ot fi menionai ( &osibilitatea e)istenei unor influene ale a&elinei asu&ra mecanismelor centrale ale regl1rii &resiunii $asculare% ce &ot fi mai &otente com&arati$ cu aciunea &eriferic1% &recum 6i de&endena r1s&unsului de forma a&elinei 6i ti&ul 6i locali'area $asului asu&ra c1ruia acionea'1+ Contrar influenei asu&ra $aselor sang$ine% 2n mu6chiul cardiac a&elina induce contracia cardiomiocitelor+ :&elina manifest1 un efect inotro& &otent% de&endent de do'1 asu&ra inimii -*I

i'olate 6i in #i#o cu cre6terea &resiunii $entriculului stFng% a debitului cardiac f1r1 a &roduce hi&ertrofia mu6chiului cardiac+ ;fectul inotro& al a&elinei nu este afectat de inhibarea N4( sinta'ei% antagonismul cascadei de semnali'are adrenergice sau blocarea rece&torilor endotelinei 6i% de asemenea% nu este de&endent de iner$aia cordului >*-@+ Se &recu&une c1 efctul inotro& a a&elinei este determinat1 de cre6terea accesibilit1ii calciului intracelular 6i 2ntr(o m1sur1 mai mic1 de am&lificarea sensibilit1ii la calciu a miofilamentelor+ Un sistem com&le) este im&licat 2n ma0orarea calciului intracelular+ ;l include fosfoli&a'a C% &rotein"ina'a C 6i &om&ele NaCJCaBC(:T/a'a 6i NaCJKC(:T/a'a din sarcolem1 3fig+ -5+

Fig+ B+ Mecanismul intracelular res&onsabil de aciunea $asomotoare a a&elinei+

.ot+ DAG 8 diacilgliceril% eNOS 8 nitrico)id sinta'a endotelial1% G 8 &roteina e inhibitoare% .GC 8 guanilatcicla'a solubil1% IP5 8 ino'itol trifosfat% NC? 8 NaCJCaBC(:T/a'a% NHE ( NaCJKC(:T/a'a% PI5K 8 fosfoino'id(-("ina'a% PKC 8 &rotein"ina'a C% PLC 8 fosfoli&a'a C

Fig+ -+ Mecanismul aciunii a&elinei asu&ra contraciei miocardului+

.ot+ NC? 8 NaCJCaBC(:T/a'a% NHE ( NaCJKC(:T/a'a% PKC 8 &rotein"ina'a C% PLC 8 fosfoli&a'a C% L2CaAD 2 canalele &entru CaBC de ti&ul L

Calciul intr1 2n interiorul celulei &rin canalele &entru calciu de ti&ul L 6i iniia'1 eliberarea calciului din reticulul sarco&lasmatic datorit1 acti$1rii rece&torului A!A+ Cantitatea e)treme de -*D

mare de calciu este necesar1 &entru declan6area &rocesului de contracie+ Concomitent a&elina acti$ea'1 &rotein"ina'a C 6i fosfoli&a'a C% ce determin1 la r2ndul lor acti$area NaCJKC(:T/a'ei+ Cascada de acti$1ri se soldea'1 cu cre6terea concentraiei intracelulare de NaC% &entru e)&ul'area c1ruia se acti$ea'1 NaCJCaBC(:T/a'a 6i ni$elul CaBC este ma0orat din nou+ Sechestrarea CaBC% ce asigur1 rela)area% este mediat1 de CaBC(:T/a'a sarco&lasmatic1 3S;AC:B:5 6i fosfolamban 3/5+ ;fectele a&elinei asu&ra contractibilit1ii miocardului se manifest1 at2t 2n organul intact% c2t 6i 2n cel afectat+ S(a constat c1 infu'ia a&elinei animalelor cu infarct miocardic e)&erimental se soldea'1 cu ameliorarea contraciilor miocardului% ce trasea'1 noi o&ortunit1i 2n di$ersificarea s&ectrului medicamentelor utili'ate 2n tratamentul infarctuli miocardului sau a altor afeciuni cu deregl1ri ale contraciei miocardului+ C'n$l!+ :&elina este ligandul endogen &entru rece&troul cu&lat cu &roteine e :/g+ C alea de semnali'are
declan6at1 de aceast1 &e&tid1 este larg re&re'entat1 2n inima 6i $asele sang$ine% 6i se conturea'1 ca un reglator im&ortant al homeosta'iei cardio$asculare+ 9n modelele &reclinice% a&elina cau'ea'1 $asodilataie de&endent de o)idul nitric% reduce &re( 6i &ostsarcina $entriculului stFng% 6i cre6te contractilitatea cardiac1 la 6obolani s1n1to6i 6i cu insuficien1 cardiac1+ Semnali'area a&elin1(:/g% de asemenea% atenuea'1 deregl1rile ischemice ale miocardului 6i menine &erformanele cordului 2n &rocesul de 2mb1trFnire 6i su&ra2nc1rcare cronic1 de &resiune+ Eiminuarea cantit1ii de a&elin1 6i a e)&rim1rii rece&torului :/g corelea'1 cu sc1derea funciei cardiace% fenomenul rele$2nd &osibilitatea im&lic1rii &atogenetice a sistemului a&elin1(:/g 2n di$erse afeciuni 6i st1ri &atologice+ 9n &resent studiile acestui s!stem la oameni sunt limitate% dar s(au stabilit modific1ri ale a&elinei 6i e)&resiei :/g la &acienii cu insuficien1 cardiac cronic1+ :stfel% este cert1 necesitatea in$estigaiei detaliate clinice &entru a stabili rolul a&elin 2n fi'iologia 6i fi'io&atologia sistemului cardio$ascular uman 6i &entru a determina &otenialul thera&eutic al sistemului a&elin1(:/g la &acienii cu afeciuni cardio$asculare+

B 0l '(&a7 e *+ :shle! ;+:+% /o ers g+% Chen M+% Nundu A+ The endogenus &e&tide a&elin &otentl! im&ro$es cardiac contractilit! and reduces cardiac loading in $i$o+ Cardio$ascular Aesearch+ BHH,% $ol+ .,% &+ I-(DB B+ Chandrase"aran B+% Ear 4+% McEonagh T+ The role of a&elin in cardio$ascular function and heart failure+ ;ur g Keart Fail BHHD7 *H3D5< IB,(I-B -+ 4Shea M+% Tatemoto N+% #ou M+% et al+ Aegulator! /e&tides+ ;ndocrinol F;BS% BHH-% $ol+ *?.% &&+ B-* ?+ 4Eo d B+% Keiber M+% Chan :+% Keng K+% Tsui L+% Nenned! g+% et al+ : human gene that sho s identit! ith the gene encoding the angiotensin rece&tor is located on chromosome **+ eene+ *GG-7 *-. 3*(B5< -,,(.H ,+ Tatemoto N+% Koso!a M+% Kabata h+% Fu0ino M+ et al+ =solation and characteri'ation of a no$el endogenous &e&tide ligand for the human :/g rece&tor+ Biochem+ Bio&h!s+ Aes+ Commun+ *GGD7 B,* 3B5< ?I*8.+ .+ Ueno K+N+% hamada h+ S&atial and tem&oral role of the a&elinJs!stem in the caliber si'e regulation of blood $assels during angiogenesis+ The ;mbo gournal% BHHD% nr+ BI% &+ ,-?(,,B

RELA?INA Ve&'n $a M't& !$% Ina Ma& an 3Coordonator 6tiinific< "&% $'n7=!n -e. ta&% Ol(a Ta(a" !$> Catedra Biochimie USMF %%Nicolae Testemianu S!##a&* 2ela$in The t entieth centur! as characteri'ed b! a focus on research of biologicall! acti$e &roteins and &e&tides+ :s a result a number of &e&tides ith heterogeneous structures% &ro&erties and functions% but ith im&ortant
im&lications in metabolism and functions of $arious organs and tissues ha$e been found and studied+The rela)in and insulin(li"e &e&tides form such a grou& of &e&tides hich affects the functions of cardio$ascular% urogenital% central ner$ous s!stems etc+

Re+!#at Secolul LL s(a caracteri'at &rintr(o atenie s&orit1 acordat1 cercet1rii &roteinelor 6i &e&tidelor biologic acti$e+ 9n re'ultat au fost desco&erite 6i studiate un 6ir de &e&tide neomogene ca structur1% &ro&riet1i 6i funcii% dar cu im&licaii deosebite 2n metabolismul 6i reali'area -*G

funciilor diferitor organe 6i esuturi+ Un gru& de asemenea com&u6i &e&tidici 2l constituie familia rela)inei 6i a &e&tidelor similare insulinei% care influenea'1 acti$itatea sistemelor cardio$ascular% urogenital% sistemului ner$os central etc+ A$t!al tatea te#e Aela)inele sunt un gru& de hormonoi'i 2nrudii structural cu insulina% ce au fost desco&eri/ 9n 3KA6 "e Frederich Kisa % care a obser$at c1 la in0ectarea serului de la femelele de cobai gra$ide la ie&uri $irgini are loc alungirea semnificati$1 a ligamentului inter&ubic+ Modificarea a fost atribuit1 stimul1rii metabolismului colagenului de c1tre un com&us necunoscut% care ulterior s(a stabilit a fi rela)ina >?@+ Cercet1rile ulterioare au conturat un s&ectru foarte $ariat 6i &oli$alent de aciuni ale com&usului asu&ra metabolismului 6i funciilor diferitor organe 6i esuturi+ S$'1!l Studiul a a$ut ca sco& reali'area unui sumar literar referitor la &articularit1ile structurii% &ro&riet1ilor 6i funciilor rela)inelor 2n condiii fi'iologice 6i rolul lor 2n di$erse afeciuni+ Re+!ltate , " .$!/ Aela)ina este un hormonoid de natur1 &e&tidic1 cu masa molecular1 de cca .HHHEa% a carui structura este 2nrudit1 cu cea a insulinei+ :cest gru& de hormoni &oli&e&tidici cu&rinde< trei rela)ine diferite< rela)ina*7 rela)inaB 6i rela)ina-7 moleculele inrudite insulinei< =NSL-% =NSL?% =NSL,% =NSL. >B@+ Structura tuturor re&re'entanilor acestei familii este analogic1 6i similar1 structurii insulinei 3fig+ *5+ Toate rela)inele sunt formate din dou1 lanuri &e&tidice 8 6i + :stfel% rela)ina * este constituit1 dintr(un lan cu B? aminoaci'i 6i un lan cu -B aminoaci'i% iar rela)ina B 8 dintr(un lan cu B? aminoaci'i 6i unul cu -- aminoaci'i+ Lanurile si ale rela)inei sunt legate &rin dou1 &uni disulfurice% o a treia &unte% intracatenar1% a&arin2nd e)clusi$ lanului >,@+

Fig+ *+ Structura -E a ALL- 3a5% =NSL- 3b5 6i ALLB 3c5+ Succesiunea aminoaci'ilor 2n structura &rimar1 a diferitor rela)ine $aria'1 2n &ro&orie de ,HM% e)ist2nd 6i un num1r im&un1tor de radicali conser$ai 3in$ariani5+ :stfel% 2n toate ti&urile de rela)in1 2n catenele sunt conser$ai radicalii Cis 2n &o'iiile *H% ** 6i *,% eli 2n &o'iia *?% Li' 2n &o'iiile G 6i *I 6i :rg 2n &o'iiile *D 6i BB+ 9n catenele in$ariani sunt radicalii eli 2n &o'iiile *B 6i B? se afl1 glicina 6i :rg 2n &o'iiile *- 6i *I+ :stfel% toate formele de rela)ina conin un num1r considerabil de aminoaci'i diaminomonocarbo)ilici% ba'ici% ce determin1 un &= 2n mediu &uternic ba'ic 8 2ntre G 6i ** >.@+

-BH

Fig+ B+ Structura &rimar1 a rela)inei+ :ctualmente se cunosc doua gene s&ecifiice &e cromo'omul G ce codific1 rela)inele< gena ANL* se e)&rim1 la femei 6i la b1rbai 32n celulele glandulare &rostatice5% iar ANLB se e)&rim1 doar la femeii 2n celulele cor&ului galben >,@+ een1 ANL- este locali'at1 &e cromo'omul *G+ Aela)inele se &roduc 2n form1 neacti$1 de &ro(rela)ine% ce sunt &rocesate &rin &roteoli'1 &arial1 la rela)inele mature% acti$e+ La femeii rela)inele sunt detectabile 2n fa'a estro&rogestati$1 a ciclului menstrual 6i 2n a doua 0um1tate a sarcinii% iar la b1rbai rela)inele nu sunt eliminate 2n circuitul sang$in 6i sunt detectabile doar 2n lichidul seminal >,@+ Fiind de natur1 &e&tidic1 ace6ti hormonoi'i 26i reali'ea'1 funciile &rin intermediul unui mechanism similar celui characteristic hormonilor &rotein(&e&tidici% un rol &rimordial a$2ndu(l rece&torii s&ecifici+ ;i au au o structur1 omoloag1% fiind constituii din 6a&te domenii transmembranare% un domeniu intracelular% cito&lasmatic ce conine ca&1tul C(terminal% 6i unul e)tracelular ce include ca&1tul N(terminal al moleculei+ Sunt cunoscute mai multe forme de rece&tori s&ecifici rela)inei% ce au re&arti'are tisular1 6i &ro&riet1i diferite+ a+ R?R3 este rece&torul &rinci&al &entru ALLB% &recum% 6i &entru ALL* 6i ALL-% dar afinitatea fa1 de ultimii doi re&re'entani fiind mai mic1 >?@+ :cest ti& de rece&tori este e)&rimat 2n membranele celulelor galndelor endocrine 3o$ar% testicul% &lacent1% su&rarenale% tiroid15% organele de eliminare 3&l1m2ni% glandele sali$are% rinichi% &iele5% inim1% celulele sang$ine &eriferice% creer% m1du$a osoas1% ficat% uter% &rostata% esutul muscular etc+ >.@+ b+ R?RA fi)ea'1 =NSL- 6i cu o afinitate mai mic1 ( ALL* 6i ALLB >?@+ Ti&ul B de rece&tori este e)&rimat% deasemea% 2nglandele endocrine 3testicul% hi&ofi'1% tiroid15% organele se)uale feminine 3uter5% creer% rinichi% esutul muscular% celulele sang$ine &eriferice 6i a m1du$ei osoase >.@+ c+ RLR5 leag1 cu o afinitate mare ALL-+>?@+ Aece&torul este s&ecific &entru organele se)uale masculine 3testicul5 6i mai &uin 2n glandele endocrine 3su&rarenale% &ancreas% &lacent15% glandele mamare 6i sali$are >.@+ d+ RLRR leag1 ALL- 6i =NSL, >?@+ ;l este e)&rimat 2n membranele celulelor urm1toarelor organe< &lacent1% rinichi7 inim17 ficat 6i mu6chii scheletici >.@+ :ciunea rela)inelor este transmis1 intracelular &rin intermediul sistemelor mesageriale membrano(intracelulare% fiind descrise mai multe ti&uri de transducie membranar1 cu&late cu modularea ni$elului mesagerilor secun'i 3:M/c% CaBC5 >B@+ ALA* este acti$at &redominant de ALL 6i acionea'1 &rin intermediul :M/c+ =niial ALA* determin1 cre6terea cantit1ii de :M/c &rin es 6i modulea'1 negati$ aceast1 cale &rin eoB+ 9n com&le) aceste dou1 c1i afectea'1 transcrierea CA;+ 9n tim& ALA* recrutea'1 eicare acti$ea'1 calea e(/=-/(/NC cu sco&ul cre6terii ulterioare a ni$elului de :M/c 3fig+ ?a5+

-B*

ALAB este acti$at de nele rela)ine% &recum 6i de =NSL-% s&ecificitatea de&in'2nd de s&ecie+ :cti$area rece&torului determin1 modularea negati$1 a coninutului de :M/c 2n celulele int1 &rin intermediul eoB% ce influenea'1 transcrierea CA; 3fig+ ?b5+ ALA- este acti$at de ALL- 6i inhib1 acumularea :M/c+ Eeasemenea% com&le)ul rece&tor(rela)in1 se &oate internali'a 6i acti$a &roeteinele e(/TL sensibile% /NC% Aaf 6i M;N*JB+ 9n re'ultat se fosforilea'1 ;AN*JB ce determein1 modific1rile intracelulare s&ecifice 3fig+ ?c5+ ALA? este acti$at de =NSL,% acti$area fiind cu&lat1 cu inhibarea acumul1rii :M/c de&endent de fors"olin1 3fig+ ?d5+

:ciunea re&re'entanilor acestei familia de &e&tide este &oli$alent1 6i e)trem de $ariat1+ 9n condiii fi'iologice efectele biologice ale rela)inelor de&ind de esut 6i ti&ul de rece&tori s&ecifici &re'eni &e membranele celulare+ :ciune semnificati$1 rela)inele manifest1 2n sistemul cardio$ascular% fiind $asodilatatori &oteni+ Se rele$1 rela)area $asculaturii &eriferice 6i coronariene de&endent1 de N4% cantitatea c1ruia cre6te semnificati$ datorit1 acti$1rii N4S >B@+ Eeasemenea% rela)inele contracarea'1 aciunea sistemului renin1(angiotensin1 &rin diminuarea r1s&unsului $aselor de claibru mic 6i mi0lociu la aciunea angiotensinei ==+ 9n sistemul ner$os &rodusul genei ANL- modulea'1 aciti$tatea hi&ocam&ului% &roces corelat cu im&licarea 2n reglarea a dou1 funcii cardinale ale SNC 8 g2ndirea 6i memoria >I@+ Eeasemenea% rela)inele &artici&1 la r1s&unsul organismului la stres 6i inter$in 2n determinarea -BB

simului de saietate la ngestia alimantelor >D@+ :ceste efecte biologice au determinat cercetarea sistemului ALA-JAlL- 2n calitatea de int1 &otenial1 &entru medicamente noi 2n tratamentul obe'it1ii 6i anore)iei% &recum 6i a de&resiilor 6i an)iet1ii >G@+ 9n organele de re&roducere r1s&unsul intracelular indus de rela)ine de&inde de se) 6i% ca 6i 2n celelalte sisteme% este determinat de inducerea biosinte'ei de N4+ 9n re'ultat are loc dilatarea $aselor sang$ine la ni$elul uterului 6i a galdelor mamare% se inhib1 secreia de o)itocin1 2n &erioada sarcinii% se rela)ea'1 ligamentle &el$iene la sf2r6itul sarcinii 6i cre6te motilitatea s&ermato'oi'ilor+ 4 aciune biologic1 deosebit1 const1 2n inter$enia 2n regalrea relaiilor reci&roce dintre hormoni+ :stfel% rela)ina este agonist al rece&torilor cito&lasmatici ai glucocorticoi'ilor% mim2nd aciunea lor 2n anumite cleule+ Eeasemenea% ALL influenea'1 secreia hormonilor hi&ofi'ari% &recum 6i a unor mediatori local ca histamina+ S(a stabilit c1 &e&tidele familiei rela)inelor sunt elemente &atogenice im&ortante 2n de'$oltarea tumorilor 6i in$a'ia lor 2n esuturile adiacente% &recum 6i 2n &rocesul de metasta'are >*% B% -@ C'n$l!+ e Cercet1rile &e&tidelor mici rele$1 ca aceast1 clas1 de com&u6i heterogeni ca origine% structur1% &ro&riet1i 6i funcii au un rol e)trem de im&ortant 2n &rocesele reglatorii la ni$ell esuturilor 2n care se &roduc 2n condiii fi'iologice 6i di$erse &atologii+ Studiul lor ofer1 noi o&ortunit1i diagnostice 6i tera&eutice+ B 0l '(&a7 e *+ Binder C+% Simon :+% Bibnder L+ et al+ ;le$ated concentrations of serum rela)in are associated ith metastatic disease in breast cancer &atients+ Breast Cancer Aes Treat% BHH?% nr+ D?% &+ *,I(.. B+ Bani E+ Aela)in as a natural agent for $ascular health+ F;BS% BHHD% $ol+?% nr+ -% &+,*,(,B? -+ Eoni'etti :+% Fiengo M+% Minnucci S+ Eu&licated 'ebrafish rela)in(- gene sho s a different a)&ression &attern from that of the co(orthologue gene+ eene% BHHG% $ol+,*% nr+D% &+I*,(BB ?+ Ferlin :+% /e&e :+% Facciolli :+ Aela)in stimulates osteoclast differentiation and acti$ation+ Bone% BH*H% $ol+ ?.% nr+ B% &+,H?(*,+ Ma S+% 4lucha(Bordonau F+;+% Kassain M+:+ Modulation of hi&&ocam&al theta oscillation and s&atial memor! b! rela)in(- neurons of the nucleus incertus+ Learn Mem% BHHG% $ol+ *.% nr+ **% &+I-H(?B .+ Aela)ina ( Eicionar Medical 3htt&<JJ +dictio+roJmedicalJrela)ina5 I+ Santa(Maria =+% :$ila g+% Aabano :+% Eifferential gene e)&ression anal!sis of human entorhinal corte) su&&ort a &ossible role of some e)tacellular disease+ Neurodegener Eis+% BH*H% $ol+ ?.D% nr+ -% &+ BB,(D D+ Sch abe C+% Bullesbach ;+ Aela)in< structures% functions% &romises and non(e$olutin+ The F:S;B gournal% *GG?% nr+ D% &+ **,B(**.H G+ Shu Feng% :goulni" =+% Bogtche$a N+ Aela)in /romotes /rostate Cancer /rogresion+ Clin Cancer res% BHHI% $ol+ *H% &+ **,D(*HID *H+ Smith CM+% Shen /g+% Ma S+ ferification of a rela)in(- "noc"outJLact re&orter mouse a model of rela)in(- deficienc!% eene% BHHG% $ol+ **.H% &+ B,G(.H

-B-

REGLAREA GLICEMIEI N CONDIII PATOLOGICE Anna $ !$) n% Ala A#0&'.% L . Le'n "% S l- a St&at!lat Catedra de Biochimie 6i Biochimie Clinica USMF Nicolae Testemianu S!##a&* 4lycemia regulation in pathologic states el!cemia de&ends on se$eral factors% es&eciall' carbonh'drate inta"e% changes of use% in case of alcohol 8 a strong effect on neoglucogenesis+ The accom&lished stud! as to re$eal carboh!drate metabolism disorders in .D non(diabetic &atients ith chronic alcoholism and alcoholic li$er disease+ The results indicate that in &atients ith alcoholic li$er disease and alcoholism chronic disorders of carboh!drate metabolism
are &resent in GHM% hich h!&ogl!cemia in ,HM of cases+ =t is necessar! to assess carboh!drate metabolism b! the oral glucose(tolerance test e)tended to .<HH% all &atients ith alcoholic li$er disease+

Re+!#at elicemia de&inde de o serie de factori% 2n s&ecial de a&ortul e)ogen de glucide% de $ariaiile de utili'are% iar 2n ca'ul alcoolului de efectul &uternic asu&ra neoglucogene'ei+ Studiul efectuat a a$ut ca obiecti$ e$idenierea tulbur1rilor metabolismului glucidic la .D &acieni nediabetici cu etilism cronic 6i boal1 he&atic1 alcoolic1+ Ae'ultatele e$idenia'1 c1 la &acienii cu boal1 he&atic1 alcoolic1 6i etilism cronic sunt &re'ente tulbur1ri de metabolism glucidic 2n &ro&orie de GHM% din care hi&oglicemie 2n ,HM din ca'uri+ ;ste necesar1 e$aluarea metabolismului glucidic &rin test de toleran1 oral1 la gluco'1 &relungit la . ore% la toi &acienii alcoolici cu boala he&atic1+ A$t!al tatea te#e :lcoolismul re&re'int1 una din cele mai frec$ente cau'e de hi&oglicemie+ :ceasta datorit1 frec$enei mari a consumului de alcool 6i a &osibilit1ii de a&ariie a hi&oglicemiei nu numai la consumatorii cronici de alcool% dar 6i la cei oca'ionali+ ;fectul hi&erglicemiant ar a&1rea cFnd e)ist1 suficient glicogen 2n ficat 6i este &ro&orional cu cantitatea de alcool ingerat1+ ;fectul hi&erglicemiant iniial% atribuit unei aciuni hormonale indirecte% este urmat de o sc1dere constant1 a glicemiei% consecuti$1 &erturb1rii sistemului redo) he&atic+ Ki&oglicemia indus1 de alcool nu este rar1% e)istFnd 6i come mortale% mai ales la cei subnutrii+ S$'1!l l!$&8& ;$idenierea tulbur1rilor de metabolism glucidic 2n boala he&atic1 alcoolic1 6i formularea unor conclu'ii &ractice &entru un management mai eficient al acestei categorii de bolna$i% care se adresea'1 medicilor de diferite s&ecialit1i 3medicin1 intern1% gastroenterologie% diabetologie% medicin1 de urgen1% medicin1 de familie5+ Mate& al , #et'"e Am *,*c+3a+ 3/ 0+3-.3 cl./.c %ro0%*c+." a03%ra mo-.,.c;r.lor 5l.c*m.*. la %ac.*/>.. c3 2oal; h*%a+.c; alcool.c; =. *+.l.0m cro/.c. A3 ,o0+ ./cl3=. </ 0+3-.3 %ac.*/>. ./+*r/a>. c3 -.a5/o0+.c3l -* 2oal; h*%a+.c; alcool.c; =. *+.l.0m cro/.c. A3 ,o0+ *@cl3=. -./ 0+3-.3 %ac.*/>.. car* /3 a3 coo%*ra+ %*/+r3 *,*c+3ar*a +*0+3l3. -* +ol*ra/>; oral; la 5l3co?;, c*. car* a3 %r*?*/+a+ -* la </c*%3+ h.%o5l.c*m.* -* al+; ca3?; -*c<+ c*a +o@.c; 7*/-ocr./olo5.c;, ,3/c>.o/al; *+c.8. E"al3ar*a 2.och.m.c; a co/0+a+ </6 B D*+*rm./ar*a 5l.c*m.*. la 0o0.r*, r*%*+a+; %</; la /ormal.?ar*a 0a. B T*0+3l -* +ol*ra/>; la 5l3co?; oral; 7TTCO8 %r*l3/5.+ la D or*, *,*c+3a+ co/,orm c3 r*coma/-;r.l* </ ".5oar*, </ %r.m*l* &E or* -* la ./+*r/ar*. S-a3 r*al.?a+ c3r2* al* TTCO cla0.,.ca+* </ F +.%3r., >./</- co/+ -* "alor.l* </r*5.0+ra+* 7Tabelul %8. B Pro2* h*%a+.c* r*col+a+* la ./+*r/ar* =. *"*/+3al </ -./am.c;. -B?

Rezultate Lotul a fost constituit din .D &acieni cu etilism cronic 6i boal1 he&atic1 alcoolic2+ 9n ceea ce &ri$e6te forma clinic1 a bolii he&atice alcoolice<*. ca'uri a$eau steato'1 he&atic1 alcoolic1% *G ca'uri erau cu he&atit1 cronic1 6i -- &acieni cu ciro'e he&atice com&ensate+ Mar"erii etilismului cronic 3eeT crescut1% macrocito'15% au fost &re'eni la toi &acienii+ :namnestic au recunoscut+ Ta0el!l 3L Cla. 7 $a&ea $!&0el'& TTGO 9n 7!n$/ e "e $& te& le "e &8.1!n. tipul c3r2; 5l.c*m.a G*3/ *0+* 032 11$ m5H, la o or; 5l.c*m.a % /ormal; ma@.mal; /3 -*%;=*=+* 1D$ m5H, .ar la & or* *0+* 032 1E$ m5H) tipul & c3r2; /ormal; c3 h.%o5l.c*m.* +ar-."; 7c3r2; -.0oc.a+;8 5l.c*m.a G*3/ *0+* 032 11$ m5H 70A/5* +o+al8, la o or; -*%;=*=+* 1!$m5H, -ar la &, ', E 0a3 # or* -* la </c;rcar* co2oar; 032 #$ m5H)

tipul ' tipul (

tipul ) tipul * tipul +

c3r2; %la+; cla0.c; 5l.c*m.a ma@.m;, o2>./3+; </ +.m%3l </c;rc;r.. c3r2a /3 -*%;=*=+* 1&$ m5H) %r*-.a2*+.c; c3r2; %la+; c3 h.%o5l.c*m.* +ar-."; cr*=+*r* &$ m5, 3rma+; -* o 0c;-*r* I &$ m5 032 /."*l3l 5l.c*m.*. G*3/) "alor.l* h.%o5l.c*m.c* 0* </r*5.0+r*a?; la E - # or* -* la </c;rcar* c3r2; -* +.% 5l.c*m.a G*3/ -*%;=*=+* 1&D m5H 70A/5* +o+al8, la -.a2*+.c & or* 5l.c*m.a -*%;=*=+* 1!$ m5H) c3r2; -* +.% 0c;-*r*a +ol*ra/>*. la 5l3co?; 7STC8 5l.c*m.a G*3/ -.a2*+.c *0+* 032 11$ m5H 70A/5* +o+al8, -ar la & or* 0* 0.+3*a?; </+r* 1&$-1!$ m5H) c3r2; /3 0* </ca-r*a?; </ /.c. 3/a -./ 0.+3a>..l* -*0cr.0*, /*./+*r%r*+a -*mo/0+r</- ./0+a2.l.+a+*a 5l.c*m.*. </ co/-.>..l* -a+* 2.l; =. %o0.2.l*l* /*c3/o0c3+* co/03m3l cro/.c -* alcool

:s&ectele curbelor TTe4 2nregistrate sunt &re'entate 2n F (!&a 3 3curbele normal1 cu hi&oglicemie tardi$1 6i &lat1 cu hi&oglicemie tardi$1 s(au considerat 2m&reun15+ Com&ararea curbelor TTe4 la lotul in$estigat a e$ideniat c1 frec$ena curbelor hi&oglicemice este semnificati$ mai mare 8 ,HM% com&arati$ cu cele normale 8 ?M 3& H%HHD5+ Nu a&ar diferene semnificati$e de frec$en1 a curbelor TTe4 2n funcie de se)+ :nali'a $alorilor glicemiei la internare 3F (!&a 35 e$idenia'1 c1 frec$ena glicemiei normale la internare este semnificati$ mai mare 3G.M5% fa1 de glicemiile &atologice 3?M% & H%HH.5% ceea ce sugerea'1 fa&tul c1 doar determinarea glicemiei ba'ale la un moment dat este insuficient1 &entru de&istarea tulbur1rilor de glicoreglare la ace6ti &acieni+ :stfel% de6i &acienii au &re'entat la internare 2n &ro&orie de G.M glicemia normal1% totu6i doar ?M au &re'entat curbe TTe4 de ti& normal% restul fiind curbe &atologice+

-B,

tipuri de curbe TT"O la pacien,i ! "ti#i$% ro&i

normal' $ipo licemic' $iper licemic' plat'

&.-

(-

&*-

).-

/i ura %0 1istribu2ia dup3 tipul curbelor TT"O la lotul studiat

D .$!/ eluco'a este sursa ma0or1 de energie &entru celula ner$oas1% celula medular1% su&rarenal1 sau hematie 6i o surs1 im&ortant1 &entru toate celelalte celule ale organismului mamiferelor+ 4rganismul uman dis&une de *H(*, g de gluco'1 2n lichidul interstiial 6i de un de&o'it de circa -HH g sub form1 de glicogen+ Ki&oglicemia moderat1 este suferina sim&tomatic1% uneori se$er1% iar cea sub BH mgJdl &roduce le'iuni ire$ersibile ner$oase &rin neuroglico&enie+ 9n aceste condiii e)ist1 mecanisme deosebit de com&le)e care asigur1 meninerea unui ni$el al glicemiei 2n limite foarte stricte+ Aeglarea este de&endent1 de multi&le circuite endocrine% iar un rol esenial 2l are ficatul% care funcionea'1 &entru gluco'1 ca de&o'it 3&rin glicogen5% surs1 3&rin gluconeogene'a he&atic15 6i consumator 3&rin glicogenogene'1 sau alte &rocese metabolice5+ 9nde&line6te aceste roluri diferite 2n funcie de informaia endocrin1 6i metabolic1 &e care o &rime6te &rin sFngele &ortal 3F (!&a 35+ 4rice boal1 he&atic1% acut1 sau cronic1% care duce la deficit funcional &oate &erturba aceste funcii 6i duce la hi&oglicemie% atFt &rin sc1derea de&o'itului de glicogen% cFt 6i &rin diminuarea neoglucogene'ei 6i im&licit &rin ni$elul insulinemiei% al dinamicii hormonilor de contrareglare 6iJsau efectului &eriferic al insulinei 2n conte)tul biologic dat+ C'#.!#

"luca on 5nsulina 6orticoizi "lucoza 6atecolamine licemie

J
Produc2ie

Re(la&ea )e1at $8 a (l $e# e :lcoolul% unul dintre factorii cau'ali sau agra$ani ai bolilor he&atice cronice% are efecte &ro&rii asu&ra homeosta'iei glicemice+ /e de o &arte% &rin coninutul 2n gluco'1 al multora din b1uturile alcoolice% &oate a&are deseori% imediat du&1 consum hi&erglicemie% &e de alt1 &arte% &rin efectul alcoolului de sensibili'are la aciunea insulinei 6i inhibare a neoglucogene'ei% &oate a&1rea hi&oglicemie% mai ales du&1 o &erioad1 de &ost% de e)em&lu nocturn+ 9n aceste condiii% bolile he&atice de origine alcoolic1% mai ales 2n condiiile continu1rii consumului to)ic% &ot fi 2nsoite de $ariate &erturb1ri ale echilibrului glicemic+ 9n acest articol am anali'at acest as&ect la -B.

bolna$ii cu he&ato&atii 6i etilism cronic+ Trebuie remarcat1 $arietatea afect1rii he&atice% de la steato'1 la ciro'1+ :m urmarit at2t $alorile glicemiei ba'ale% c2t 6i cele ale testului oral de toleran1 la gluco'1 6i am dedus c1 dac1 glicemiile ba'ale sunt 2n limite normale la &ractic toi &acienii 3G.M din .D &acieni% res&ecti$ .,dintre bolna$ii inclu6i 2n studiu5% testul de toleran1 la gluco'1 a&are &atologic la un &rocent similar% 2n ma0oritate &rin curbe cu as&ect hi&oglicemic 8 ,HM% hi&erglicemic 8 BHM sau &lat 8 B-M+ S(a folosit o modificare a testului de toleran1 &relungind recoltarea &robelor &Fn1 la . ore+ 9n aceste condiii% la &acienii cu test standard normal 6i la cei cu as&ect de curbe &late a&are hi&oglicemie tardi$1+ Eesigur% com&ararea cu un gru& martor indemn de boala he&atic1 3e$entual 6i cu un gru& cu boal1 he&atic1 nonalcoolic15 la care s1 se efectue'e un test 2n condiii similare 3&relungit5 ar fi &ermis o inter&retare mai riguroas1% &ermiFnd diferenierea reaciei normale de cea secundar1 numai bolii he&atice 6i de cea datorat1 consumului cronic de alcool+ Ee asemenea% o informaie &ri$ind starea funcional1 a ficatului% a6a cum a&are &rin alte in$estigaii% ar fi fost util1 2n 2nelegerea 6i integrarea &erturb1rii homeosta'iei glicemice 2n tabloul general al afect1rii metabolice secundare he&ato&atiei+ :ceasta% cu atFt mai mult% cu cFt $arietatea ti&ului de afectare he&atic1 3de la steato'1 la ciro'15 im&lic1 grade diferite de deficit funcional he&atic+ Ee un interes deosebit ar fi do'1ri ale insulinei 6i hormonilor de contrareglare glicemic1+ :semenea do'1ri ar &ermite o inter&retare mai nuanat1 a &erturb1rii metabolice% dar sunt foarte dificil de reali'at 2n condiiile noastre+ Continuarea studiului 2n aceast1 direcie 6i &e un num1r mai mare de bolna$i $a cre6te interesul 6i $a contribui la definirea mai corect1 a im&licaiilor clinice 6i tera&eutice ale afect1rii metabolice glicemice la o categorie% din &1cate% numeroas1 de bolna$i+ elicemia de&inde de o serie de factori% 2n s&ecial de a&ortul e)ogen de glucide% de $ariaiile de utili'are% iar 2n ca'ul alcoolului 6i de efectul &uternic asu&ra neoglucogene'ei+ ;ste necesar1 e$aluarea metabolismului glucidic &rin test de toleran1 oral1 la gluco'1 &relungit la . ore% la toi &acienii alcoolici cu boal1 he&atic1+ =ngestia de alcool &oate &ro$oca fie o hi&erglicemie% fie dim&otri$1 o hi&oglicemie+ :lcoolul nu &oate fi de&o'itat% el fiind obligatoriu o)idat% &redominant 2n ficat+ 9n he&atocite% e)ist1 - c1i de metaboli'are a alcoolului% fiecare situat1 2n alt com&artiment subcelular< *5 calea alcool dehidrogena'ei 3:EK5% situat1 2n citosol7 B5 calea sistemului o)idant microsomal 3M;4S5% situat1 2n reticulul endo&lasmic7 -5 calea catala'ei% situat1 2n &ero)i'omi+ Toate aceste c1i duc la formarea de acetaldehid1% metabolit cu 2nalt1 to)icitate &entru he&atocit 3.%I5J+ :EK catali'ea'1 con$ersia alcoolului 2n acetaldehid1 6i hidrogen+ :cetaldehida este metaboli'at1 de aldehid(dehidrogena'1 &Fn1 la acetat% care este eliberat 2n mare &arte 2n torentul sanguin% iar sur&lusul de hidrogen este transferat cofactorului nicotin(adenin(dinucleotid 3N:E5% con$ertindu(l 2n forma sa redus1 3N:EK5+ :lcoolul% dar mai ales metaboliii s1i 3acetaldehida 6i acetatul5 6i e)cesul de N:EK 6i N:E/K alterea'1 &rofund c1ile metabolice glucidice% li&idice 6i &roteice+ :lcoolul &er se are un efect anti(insulinic &rin cel &uin B mecanisme< a5 &rin agresiune direct1 asu&ra celulelor betainsulare% cu instalarea 2n tim& a &ancreatitei cronice calcifiante 6i a amiloido'ei &ancreatice7 b5 &rin cre6terea concentraiei de catecolamine 3cu efect hi&erglicemiant demonstrat5 ca urmare a hi&ersecreiei medulo(su&rarenalei% a inhibiiei reca&t1rii sina&tice a noradrenalinei 6i a inhib1rii degrad1rii catecolaminelor+ :lcoolul induce re'isten1 &eriferic1 la insulin1 &rin anomalii de utili'are a gluco'ei% a$Fnd efect direct asu&ra $olumului mitocondriilor 6i asu&ra en'imelor glicolitice musculare+ ;)cesul de N:EK are efect hi&erglicemiant% &rin sc1derea utili'1rii gluco'ei 3blocarea ciclului Nrebs5 6i &rin cre6terea &roduciei he&atice de gluco'1% ca urmare a accentu1rii glicogenoli'ei+ Ki&oglicemia &oate sur$eni fie la ingestia de alcool 0eun% fie 2n condiiile de&leiei de glicogen he&atic% &rocesul de neoglucogene'1 fiind alterat+ :ceast1 &alet1% e)trem de com&le)1% a anomaliilor biochimice e)&lic1 $arietatea e)&resiei metabolice 2n suferina he&atic1 de etiologie alcoolic1< hi&oglicemia% sc1derea toleranei la gluco'1% diabetul 'aharat+ La alcoolici% -BI

datorit1 e)cesului de N:EK este blocat1 neoglucogene'a din acid lactic 6i alanin1% astfel e)&licFndu(se &redis&o'iia s&re hi&oglicemie% mai ales cFnd de&o'itele de glicogen sunt e&ui'ate+/o&ulaia studiat1 este una &redominant tFn1r1+ Ee6i constana glicemic1 nu su&ort1 modific1ri semnificati$e 2n afara &atologiei metabolice% ea are $ariabilit1i im&ortante atFt 0eun% cFtu6i 2n ca'ul testelor de &ro$ocare+ Studiul nostru are 2n $edere inter&retarea curbelor a$Fnd dre&t criteriu suferina he&atic1+ Fiecare ca' este &ro&riul s1u martor% 2n sensul 2n care% &e gru&e de $Frst1 3sau 6i &e boli5 se &ot calcula semnificaiile &entru cele . ore+ 4bi6nuit% cre6terile glicemice ma)imale 2n cursul TTe4 se 2nregistrea'1 2ntre -H 6i .H minute 3ce$a mai tFr'iu la diabetici5% sc1'Fnd a&oi c1tre $aloarea de &ornire sau &uin sub aceasta+ La o urm1rire mai 2ndelungat1% o stabili'are a glicemiilor nu se 2nregistrea'1 2nainte de -(? ore+ 4scilaiile glicemice din decursul hi&erglicemiei &ro$ocate sunt determinate 2n &rinci&al de doi factori<secreia intermitent1 de insulin1% ce cores&unde oscilaiilor glicemice 2nregistrate &aralel 6i ritmul de absorbie a gluco'ei% mai ra&id 2n &rima fa'1 6i a&oi mai lent+ Ae'ult1 2n final o sc1dere la fel de fluctuant1 a glicemiei 2nsoit1 de o sc1dere la fel de fluctuant1 a insulinemiei+ Ta0el!l AL Ca&a$te& .t $ le 1a$ en/ l'& , &e+!ltatele '0/ n!te L't Se)% MJF fFrst1% ani ;tilism 3acutJcronic5 Forma clinic1 3u6oar1J medieJ gra$15 elicemia la internare 3mgJdl5< normal1 3.H(**H5 hi&oglicemie3,H5 hi&erglicemie 3**H5 Curbe TTe4 3cumulate5< normal1 hi&oglicemic1 &lat1 hi&erglicemic1 3diabetic1% STe5 :n!#8& 1a$ en/ nS6Q> ,BJ*?B%, *H%*HJ.D *.J*GJ-., 3G.M5 H 3HM5 - 3?M5 - 3?M5 -? 3,HM5 *? 3BHM5 *G 3B.M5

Eat fiind c1 e)ist1 o $ariabilitate diurn1 a glicemiei% care sunt mai mari la un test efectuat du&1 amia'1% fa1 de cel efectuat 2n cursul dimineii 3e)&licat1 &rin ritmul diferit de secreie al hormonilor de contrareglare 2n ra&ort cu secreia de insulin15% la &acienii inclu6i 2n studiu s(a efectuat TTe4 2n cursul dimineii+ Curba &lat1 cu hi&oglicemie tardi$1 are o semnificaie s&ecial1+ Clasic% hi&oglicemia a&are la B ore de la 2nc1rcarea cu gluco'1+ La aceast1 categorie de &acieni% homeosta'ia glicemic1% 2n care ficatul are un rol binecunoscut% este inca&abil1 s1 asigure normalitatea glicemic1% a&1rFnd aceast1 hi&oglicemie tardi$1% ceea ce face ca tera&ia acestei categorii de &acieni s1 in1 cont de acest fenomen% asigurFnd un tim& mai 2ndelungat tratamentul s&ecific% &Fn1 la obinerea normalit1ii glicemice+ :m constatat &onderea mai mare a curbelor TTe4 &atologice la etilicii cronici la care e)ist1 o &atologie asociat1% he&atic1 6iJsau &ancreatic1% cunoscFndu(se efectele alcoolului 2n to)icitatea cronic1+ Eoar ?M din alcoolici au curbe de as&ect normal% de6i testarea s(a f1cut 2n condiii de abstinen1+ :6a cum e$idenia'1 F (!&a 3% a&roa&e toi &acienii cu boal1 he&atic1 alcoolic1 6i etilism cronic din lotul nostru au curbe diferite de normal+ Sunt mai frec$ente curbele de ti& hi&oglicemic 3remarc1m fa&tul c1 aceast1 hi&oglicemie a fost de&istat1 tardi$% la ?(, ore de la 2nc1rcarea cugluco'15% un &rocent redus de &acieni &re'entFnd curbe normale+ Curbele 2nregistrate la ace6ti &acieni% mai ales cea normal1 cu hi&oglicemie tardi$1 6i cea &lat1 cu hi&oglicemie tardi$1% sunt elemente care nu ar a&1rea la o testare u'ual1 3TTe4 cu determin1ri 0eun% la * or1 6i la B ore5+ ;le au o semnificaie deosebit1% fiind e)&resia unor anomalii mult mai &rofunde% de alterare a &roduciei he&atice de gluco'1% &rin &r1bu6irea re'er$elor glicogenice 6iJsau en'imatice he&atice e)&rimate &rin a&ariia acestor hi&oglicemii la ?(, ore &ost&randial+ -BD

:ceste curbe sunt e)&resia tulbur1rilor de metabolism glucidic 2ntFlnite 2n boala he&atic1 alcoolic1+ Curba &lat1 re&re'int1 e)&resia hi&erinsulinismului care se 2ntFlne6te frec$ent 2n stadiile iniiale ale diabetului 'aharat 3&rediabet% diabet 'aharat latent sau chimic5% fiind o manifestare fi'iologic1 doar la co&ii+ Curba &lat1 6i &re'ena hi&oglicemiei tardi$e e$idenia'1 un e)ces de insulin1% res&onsabil1 de hi&oglicemie% 2n &re'ena unui &arenchim he&atic afectat+ :cest e$eniment este relati$ frec$ent% dar ignorat% statusul hi&oglicemic al bolna$ilor cu he&ato&atii cronice de etiologie alcoolic1 3de e)em&lu ciro'1 alcoolic15 forFnd su&ralicitarea celorlalte metabolisme% &roteic 2n s&ecial% &entru obinerea de energie+ Ficatul alcoolic e)&rimat sub forma he&atitei cronice alcoolice% dar mai ales sub forma ciro'elor he&atice micronodulare% &re'int1 &articularit1i metabolice legate de efectele alcoolului atFt asu&ra echi&amentelor en'imatice he&atocelulare cFt 6i asu&ra celulelor beta &ancreatice 6i im&licitasu&ra insulinosecreiei+ Ki&oglicemia este e)&resia fie a e)cesului de insulin1% nemetaboli'at1 de ficatul alterat% fie a li&sei de&o'itelor de glicogen 6i a inca&acit1ii &rocesului de neoglucogene'1 de a contribui la homeosta'ia glicemic1 &rin utili'area substratelor neglucidice% en'imele neoglucogenetice fiind afectate de consumul cronic de alcool etilic+ 9n stadiile a$ansate% de ciro'1 he&atic1 alcoolic1 cu insuficien1 he&atocelular1 se$er1% chiar la &acieni cunoscui diabetici% &oate sur$eni hi&oglicemia% ca e)&resie a alter1rilor &rofunde 6i ire$ersibile he&atocelulare+ H 1e&(l $e# e et l $8

Secreia insulinic1

/roducia de gluco'1

Eegradarea de gluco'1

:cti$area fosforila'elor he&atice

Aa&ortul N:EKJN:E

Blochea'a

Eistrugeri &ancreatice

;)ces de catecolamine acetaldehid1 ;T:N4L

Ciclul Nrebs

Scade absorbia glucidelor

acetat :ciune to)ic1 &e he&atocit :lte sinte'e Ee&leie de glicogen

Scade absorbia de alanina% leucina% metionina% fenilalanina =nhib1 utili'area gluco'ei% fructo'ei% galacto'ei Kormoni hi&ofi'ari -BG

Kormoni corticosu&rarenalieni

=nhibarea gluconeogene 'ei

H 1'(l $e# e et l $8

F (!&a AL Me$an .#ele a1a& / e ) 1'(l $e# e , ) 1e&(l $e# e al$''l $e Sc1derea toleranei la gluco'1% de&istat1 numai &rin efectuarea TTe4% sugerea'1 diminuarea acti$it1ii insulinei% mai ales &rin alterarea secreiei de insulin1% secundar agresiunii directe e)ercitat1 de c1tre alcool asu&ra celulelor beta &ancreatice+ =gnorarea acestei eta&e conduce la s&olierea funcional1 &ancreatic1% cu a&ariia diabetului 'aharat+ Un studiu randomi'at asu&ra a *HH &acieni etilici cronici% &e care s(a efectuat TTe4 &relungit &e . ore la internare% comunic1 o rat1 de .HM a curbelor de ti& hi&oglicemic% curbele de ti& diabetic 6i &rediabetic fiind 2ntFlnite la *-M dintre &acieni% restul de BIM &re'entFnd curbe &late+ Constat1m ca e)ist1 similitudini 2ntre re'ultatele acestui studiu 6i studiul &ro&riu% remarcFnd &rocentul e)trem de redus de curbe TTe4 normale la aceast1 categorie de &acieni cu etilism cronic 6i boal1 he&atic1 alcoolic1 6i fa&tul c1 hi&oglicemia se e$idenia'1 tardi$% dincolo de determin1rile clasice la *6i B ore ale TTe4+ Fenomenul hi&oglicemic ar &utea fi ignorat dac1 testul nu este urm1rit 2n continuare% &Fn1 la ,(. ore% astfel c1 tulbur1rile de glicoreglare la &acienii cu boal1 he&atic1 alcoolic1 &ot s1 sca&e unui diagnostic &recoce+ C'n$l!+ Studiul efectuat a folosit TTe4 &relungit la . ore &entru e$ideierea tulbur1rilor de glicoreglare &re'ente la &acieni cu ficat alcoolic+ S(a e$ideniat hi&oglicemia tardi$1% la ?(, ore de la 2nc1rcarea cu gluco'1% la &acieni cu boal1 he&atic1 alcoolic1 6i etilism cronic% ca o 2ntFr'iere 2n ada&tarea r1s&unsului fi'iologic% determinat1 de &re'ena suferinei he&atice to)ice+ /acienii cu boal1 he&atic1 alcoolic1 6i etilism cronic% &ot fi e$aluai &rin TTe4 &relungit la . ore% &entru cuantificarea tulbur1rilor de glicoreglare asociate+ B 0l '(&a7 e *+ Beli6 f+ 8 gspecte toTicolo ice! clinice i medicole ale 8n etilism$ ;d+ Medical1% *GDD% B,( ,H+ B+ Einc1 Mihaela% eeorgescu ;+F+ 8 lomeostazia licemic 8n /oala cronic 3epatic! Fundaia Scrisul AomFnesc% *GGG% ,G(*I-+ -+ Lieber C+S+ 8 :lcohol< its metabolism and interaction ith nutrients% gnnu 5e# %utr$ BHHH7 BH< -G,(?-H+ ?+ Mincu =+ 8 ;)&lorarea metabolismului glucidic 2n< /1un A+ 3sub red+5 8 Tratat de medicin1 intern1+Boli de metabolism 6i nutriie+ ;d+ Medical1% *GD.7 BGD(-HD+ ,+ Lionte C1t1lina 8 lipo licemiile 8n practica medical i toTicolo ic! ;d+ gunimea =a6i% BHH?+

--H

--*