Dictionar de Termeni Teologici

DICIONAR DE
TERMENI TEOLOGICI
SERIA COMPACT
DICIONAR DE
TERMENI TEOLOGIC
Stanley J. Grenz, David Guretzki, Cherith Fee Nordling
SERIA COMPACT Traducerea: Emanuel Con ac Titlul original !n lim"a englez#: Pocket Dktionary ofIheological Terms "y Stanley J. Grenz, David Guretzki $ Cherith C. Nordling %u"licat# ini ial de &nter'ar(ity %re((, %.) *o+ ,-.., Do/ner( Cirove, &0 1.2,2, 3S4. Dre5turile !n lim"a englez#: ,666 "y Stanley ,. Grenz, David Guretzki $ Cherith C. Nordling Dre5turile !n lim"a rom7n#: 89..2 Editura 0)G)S Clu:, ;om7nia Tradu(# ?9-. De(crierea C&% a *i"liotecii Na ionale a ;om7niei G;EN@, ST4N0EA J. Dic ionar de termeni teologici B Stanley J. Grenz, David Guretzki, Cherith Fee NordlingC trad.: Emanuel Con ac. ? Clu:?Na5oca: 0ogo(, 9..2 &S*N 6D>?69,9?D,?6 &. Guretzki, David &&. Nordling, Cherith Fee &&&. Con ac, Emanuel Etrad.F G,H>D-.9:9I,>2.,
Editura 0)G)S
C%. D,- )%. 2 -..G.. Clu:?Na5oca, ;om7nia Telverde: .G...G....,1 tel.: .91-?-9....92C ta+: .91-?-9.oi.)logo(Jlogo(.ro B ///.logo(.ro 0ucrarea e+ecutat# la &m5rimeria K4;DE4030L Clu: *?dul 9, Decem"rie nr. ,-1 Clu:?Na5oca Tel.: -,>GD,C Fa+: -,>GG> Comanda nr. 2,.GGB9..2
%re=a # Not# c#tre cititor

KNu 5o i cunoa<te di(tri"u ia, dac# nu ai 5rogramul (eriiML
(u( in 5la(atorii la (5ectacole, c!nd trec 5rintre (taluri. !ntr?o manier# (imilar#, am 5utea (5une: KNu 5o i !n elege teologia =#r# de=ini ii.L Dicionarul de termeni teologici !ncearc# (# o=ere o !n elegere (uccint# a unui num#r de circa trei (ute de termeni <i conce5te (emni=icative, 5e care, cu (iguran #, le ve i !nt!lni !n c#r ile <i articolele teologice 5e care le ve i citi i. Cuvintele de=inite includ <i e+5re(ii?cheie din alte lim"i, mai ale( latin# <i german#, ca <i nume ale unor teologi care au :ucat un rol e(en ial !n i(toria teologiei. C!nd =olo(i i dic ionarul de =a #, tre"uie (# ave i !n vedere c!teva lucruri. Nai !nt!i, =ormatul c#r ii e(te (im5lu: termenii, e+5re(iile <i numele (!nt aran:ate !n ordine al=a"etic#. !n al doilea r!nd, ne?am concentrat aten ia a(u5ra de=ini iilor de "az#, general acce5tate. De(crierile noa(tre nu (!nt a"ord#ri e+hau(tive <i, de aceea, caut# (# o=ere o cunoa<tere de "az#, 5ractic#, a conce5telor. 4cea(t# cunoa<tere 5ractic# ar tre"ui, la r!ndul ei, (# v# o=ere 5o(i"ilitatea de a do"!ndi o !n elegere mai cu5rinz#toare a te+telor teologice 5e care le citi i, a 5relegerilor 5e care le audia i (au chiar a in=orma ilor 5e care le g#(i i !n dic ionarele teologice e+hau(tive. !n al treilea r!nd, de<i cea mai mare 5arte a materialului 5e care !l 5rezent#m e(te, !n general, acce5tat de diver(ele tradi ii cre<tine, din c!nd in c!nd reie(e clar =a5tul c# (criem dintr?o 5er(5ectiv# evanghelic# cu5rinz#toare, 5rote(tant#. 4ce(t dic ionar e(te o carte de re=erin #, deci nu ne a<te5t#m (# =ie citit din (coar # !n (coar #C antici5#m !n(# c# ii ve i avea Dicionar de termeni teologici $ al#turi 5e ma(a de lucru c!nd citi i c#r i teologice <i !l ve i 5utea con(ulta c!nd !nt!lni i termeni care nu v# (!nt =amiliari. Studen ii !l 5ot =olo(i ca 5e o K=i<#L !n 5roce(ul de 5reg#tire 5entru e+amenele care (e concentreaz# a(u5ra de=ini iilor. Fiind o carte de re=erin #, dic ionarul are trimiteri <i re=erin e interne. Termenii (au e+5re(iile marcate cu a(teri(c con(tituie cuvinte?titlu !n cadrul dic ionarului. &ndica iile vezi (au vezi i trimit la cuvintele?titlu care ar 5utea o=eri in=orma ii (u5limentare. 4"revierile ti5ice =olo(ite !n lucr#rile de re=erin # de =elul ace(tui dic ionar includ c. (circa) 5entru Ka5ro+imativL, n. 5entru Kn#(cutL <i m. 5entru KmortL. Ca mem"ri ai *i(ericii lui Ori(to( <i ca ucenici ai lui &(u(, con(ider#m c# lecturile teologice aduc o mare (ati(=ac ie. S5er#m c# (!nte i de aceea<i 5#rere <i c# dic ionarul de =a # v# va a:uta !n ace(t demer(.
utorii
a posteriori, a priori. Termeni =olo(i i 5entru a ar#ta dac# o a(er iune are la "az# e+5erien a (a !osteriori) (au e(te inde5endent# de ea (a !riori). De e+em5lu, dac# cineva analizeaz# crea ia <i con(tat# c# ea are o (tructur# organizat#, 5oate trage concluzia a !osteriori Eadic# 5e "aza o"(erv#rii crea ieiF c# Dumnezeu e+i(t# ca determinant cauzal al ace(teia. Dar, dac# e+i(ten a lui Dumnezeu 5oate =i dovedit# =#r# a recurge la e+5erien a (enzorial#, atunci e+i(ten a lui Dumnezeu e(te (u( inut# a !riori. acomodare. Termen =olo(it 5entru a ar#ta c# Dumnezeu Se =ace cuno(cut oamenilor 5rin cuvinte <i !n moduri 5e care mintea uman# =init# (# le 5oat# !n elege. Cel mai (emni=icativ e+em5lu de acomodare a lui Dumnezeu la omenire !l con(tituie venirea lui &(u( Ori(to( P 5rin care Dumnezeirea a luat chi5 omene(c. "ezi i !ntru5are. adevr. Ceea ce re=lect# realitatea =actual# <iB(au (5iritual#. 3nii
g!nditori con(ider# adev#rul doar din 5er(5ectiva categoriilor intelectuale, con(ider!ndu?, a=irma ia a ceea ce e(te. De aceea, adev#rul de(emneaz# a(er iunile (au a=irma iile =actuale E=actualitateaF corecte. De cur!nd, unii g!nditori au !nce5ut (# (ugereze c# adev#rul e(te (u"iectiv, relativ <i 5lurali(t. '#zut din 5er(5ectiv# teologic#, adev#rul !<i are temeiul !n =iin a <i voin a Dumnezeului triunic. %rin urmare, tot ceea ce re=lect# =iin a <i voin a lui Dumnezeu e(te adev#r. Nai mult, &(u( Ori(to( e(te adev#rul 5rin =a5tul c# e(te Hrevela ia lui Dumnezeu. adiaphora. Elemente ale credin ei care nu (!nt e(en iale *mntuirii. !n g!ndirea luteran#, au =o(t con(iderate adia!hora acele 5ractici ale "i(ericii care nu (!nt nici 5oruncite, nici interzi(e de Scri5tur#. !n acce5 iunea contem5oran#, adia!hora con(tituie a(5ectele care nu (!nt a"ordate !n mod clar de Scri5tur#, 5e care cre<tinii le 5ot crede (au 5ractica li"er, cu con<tiin a curat# !naintea lui Dumnezeu, <i care nu a=ecteaz# m!ntuirea. Dicionar de termeni teologici G adopie. 4ctul 5rin care Dumnezeu !i =ace 5e oameni, altminteri (tr#ini, 5arte din =amilia (5iritual# a lui Dumnezeu, con(ider!ndu?i mo<tenitori ai "og# iilor (lavei divine. 4cea(t# ado5 ie are loc atunci c!nd 5rimim 5rin credin # lucrarea lui &(u( Ori(to( Fiul E&oan >:,1F, =iind n#(cu i din Duhul Eloan >:2?1F <i 5rimim Duhul !n=ierii E;om. G:,2?,1F. "ezi i reconciliere. adopionism. Teorie care (u( ine c# Dumnezeu 0?a ado5tat 5e &(u( din Nazaret ca Fiu. Cu alte cuvinte, &(u( Sa n#(cut om, dar a devenit Fiul lui Dumnezeu la un anumit moment al vie ii Sale. 4cea(t# teorie nu re=lect# te+tele "i"lice care de(emneaz# rela ia etern# a lui &(u( cu Tat#l Ee+.: &oan ,D:2F. advent. Termen care, literal, !n(eamn# KvenireL (au K(o(ireL <i (e re=er# la venirea lui &(u( Ori(to( 5e 5#m!nt, 5entru a o=eri "mntuire 5rin via a, moartea, !nvierea <i !n#l area Sa. Cre<tinii (!nt acum !n a<te5tarea unui al doilea advent, c!nd Ori(to( Se va !ntoarce 5e 5#m!nt !n tru5, 5entru a ntmpina *i(erica <i a :udeca 5o5oarele. Termenul dvent de(emneaz# <i acea 5erioad# din anul "i(erice(c n care "i(erica (e 5reg#te<te (# comemoreze %rima 'enire a lui Ori(to( 5e 5#m!nt ECr#ciunulF. %erioada 4dventului cu5rinde cele 5atru duminici anterioare zilei de Cr#ciun. "ezi i !arousia. agnosticism. Termen al c#rui (en( literal e(te K=#r# cunoa<tereL, =iind =ormat din dou# cuvinte grece<ti, a E=#r#F <i gnosis Ecunoa<tereF. !ntr?un (en( mai =ormal, agnosticismul de(emneaz# un (i(tem de credin e care (u(5end# o5iniile 5er(onale de(5re a=irma iile religioa(e Ee+.: KDumnezeu e+i(t#LF, deoarece (e 5re(u5une c# ace(tea nu 5ot =i nici dovedite, nici in=irmate (au deoarece a(t=el de a=irma ii (!nt con(iderate irelevante. "ezi i atei(m. al treilea scop al Legii. 4d#ugarea unui al treilea (co5 al legii divine, dincolo de rolul ei de a (u5rima r#utatea omenea(c# <i de a ac iona ca K5edagogL care !i conduce 5e 5#c#to<i la Ori(to(. Din 5er(5ectiva celui deal treilea (co5. 0egea con(tituie un !ndrum#tor 5entru credincio<ii alia i 5e drumul c#tre L(=in ire. Tradi ia Hluteran# tinde (# (e concentreze
6 ado!ie
a(u5ra 5rimelor dou# (co5uri, 5e c!nd teologii Lre=orma i acord# un loc im5ortant <i celui de?al treilea (co5, duc!nd la o accentuare <i mai 5uternic# a (=in irii, v#zut# ca 5roce( de cre<tere !n a(cultare de legea divin#.
alegere. Cuv!nt "i"lic =olo(it 5entru a vor"i de(5re 5roce(ul 5rin care Dumnezeu alege di=erite 5er(oane, care (# !m5linea(c# (co5urile "une ale lui Dumnezeu. !n termeni generali, alegerea 5oate de(emna (electarea de c#tre Dumnezeu a unor 5er(oane 5entru un ti5 de (lu:ire, iar !n (en( re(tr!n(, (e re=er# la alegerea de c#tre Dumnezeu a unor 5er(oane care (# mo<tenea(c# Lm!ntuirea 5rin &(u( Ori(to(. Doctrina alegerii a =o(t (u"iectul unor dez"ateri inten(e, mai ale( !ntre teologii Hcalvini<ti <i cei Qarminieni, !nc# din tim5ul ;e=ormei. 4l i teologi Ee+.: Rarl Q*arthF !ncearc# (# evite dez"aterea calvini(to?arminian#, (ugerind c# alegerea =#cut# de Dumnezeu e(te, !nt!i de toate, alegerea lui Ori(to(, <i nu alegerea indivizilor (5re m!ntuire. alegerea necondiionat. Conce5 ie EQcalvini(t#F 5otrivit c#reia Lalegerea, !n elea(# ca 5redeterminare a de(tinului oamenilor, (e "azeaz# 5e Hdecretul (uveran <i etern al lui Dumnezeu, <i nu 5e (im5la 5re<tiin # divin# a =a5tului c# ace<tia vor re(5inge (au vor acce5ta Lm!ntuirea 5rin &(u( Ori(to( Ecum (u( in !n general QarminieniiF. alegorie, metoda alegoric. 4legoria e(te o 5ove(tire !n care detaliile core(5und (au reveleaz# un !n ele( Ka(cun(L, K(u5eriorL (au Kmai 5ro=undL. Netoda alegoric# de inter5re? tare con(ider# c# 5ove(tirile "i"lice ar tre"ui (# =ie inter5retate c#ut!nd !n ele(ul K(5iritualL la care tace trimitere (en(ul literal. "ezi i tipologie. amilenism. Credin a c# cei o mie de ani men iona i !n 45ocali5(a 9. nu re5rezint# o 5erioad# de tim5 (5eci=ic# dintre %rima <i 4 Doua 'enire a lui Ori(to(. Nul i amileni<ti cred c# Hmileniul (e re=er# la domnia cerea(c# a lui Ori(to( <i a (=in ilor trecu i din via #, !n tim5ul Rrci *i(ericii. %otrivit amilenitilor, 45ocali5(a 9. (u( ine c# !ntoarcerea lui Ori(to( va avea loc la (=!r<itul i(toriei, iar *i(erica (e a=l# actualmente !n era =inal# a i(toriei. "ezi i 5remileni(mC 5o(tmileni(m. Dicionar de termeni teologici
10
anabaptist, anabaptism. Termen general care (e re=er# la c!teva mi<c#ri di=erite, care au 5rovenit din L;e=orma 5rote(tant# din (ec. S'&, cuno(cute ade(ea (u" numele H;e=orma radical#. 4na"a5ti<tii au re(5in( "otezul co5iilor mici 5racticat de "i(ericile luterane <i re=ormate. Nai mult, ana"a5ti<tii credeau c# ace(te "i(erici =ie =u(e(er# coru5te, =ie nu (e (e5ara(er# 5e de5lin de ceea ce ana"a5ti<tii con(iderau a =i erori ale *i(ericii ;omano?Catolice. %rin urmare, ana"a5ti<tii i?au !ndemnat 5e ade5 ii lor (# (e "oteze ca ucenici con<tien i ai lui Ori(to(. Dintre 5er(onalit# ile ana"a5ti(te de (eam#, men ion#m Nenno Simon( <i Jaco" Ounter. "ezi i menoni i. analogia credinei (analogia Mei). %rinci5iu de inter5retare 5otrivit c#ruia 5a(a:ele e+5licite ale Scri5turii tre"uie =olo(ite 5entru a inter5reta 5a(a:ele mai o"(cure (au mai di=icile. %entru L4ugu(tin, analogia credin ei !n(eamn# c# Scri5tura nu tre"uie inter5retat# niciodat# !ntr?un mod care (# !ncalce (umarul credin ei cre<tine, realizat de *i(eric# Ee+.: Crezul 45o(tolicF. %entru 0uther, Ori(to( e(te analogia credin ei, deci Scri5tura tre"uie (# =ie inter5retat# !ntotdeauna ca m#rturie de(5re Ori(to(. %entru Calvin, analogia credin ei !n(eamn# c#, deoarece Duhul S=!nt a (u5ravegheat (crierea *i"liei, Scri5tura <i Duhul inter5reteaz# !m5reun# alte 5#r i ale Scri5turii. analogia fiinei (analogia entis). 4rgument 5otrivit c#ruia !ntre Dumnezeu <i crea ie e+i(t# un (u=icient grad de a(em#nare
5entru ca o"(ervarea univer(ului (# duca la o !n elegere limitat# a naturii lui Dumnezeu. De o"icei, (e con(ider# c# analogia =iin ei (e a5lic# mai mult oamenilor dec!t univer(ului, deoarece oamenii (!nt crea i du5# chi5ul lui Dumnezeu (vezi imago Dei). Teologii contem5orani di(5ut# m#(ura !n care omul 5#c#to( 5oate 5erce5e c# crea ia e(te un indiciu al e+i(ten ei lui Dumnezeu. 3nii teologi Ee+.: Rarl Q*arthF re(5ing !n totalitate =olo(irea analogici =iin ei ca 5rinci5iu teologic valid. anglican, anglicanism. 4nglicani(mul a !nce5ut !n 4nglia (ec. S'&&, ca 5arte a ;e=ormei engleze, <i e(te "i(erica ,, ana#a!tist o=icial# a 4ngliei. 4nglicani(mul !<i are r#d#cinile !n teologia 'protestantismului, mai ale( !n *calvinism, dar a 5#(trat o 5uternic# a=initate =a # de !nchinarea <i (tructura *i(ericii ;omano?Catolice. %retutindeni !n "i(ericile anglicane (e =olo(e<te la !nchinare QCartea de rug#ciune comun# EThe *ook o= Common %rayerF, care con ine 5rinci5iul anglican central: K;egula rug#ciunii e(te regula credin ei.L anihilaionism. Credin a c# to i cei r#i vor =i :udeca i de Dumnezeu <i arunca i !n iazul de =oc, unde vor !nceta (# e+i(te. 3nii anihila ioni<ti (ugereaz# c# ace(t lucru (e va !nt!m5la in(tantaneu, !n tim5 ce al ii cred c# cei nelegiui i vor e+5erimenta o (curt# 5erioad# de con<tient#. Totu<i, to i anihila ioni<tii (!nt de acord c# nici un individ, oric!t de r#u, nu va avea de (u=erit etern o e+i(ten # con<tient# !n iad. "ezi i nemurire condi ionat#. animism. Si(tem de credin e care a=irm# c# (5iritele (!nt cauza mi<c#rii, cre<terii <i (chim"#rii Eanim#riiF lumii. De<i mul i animi<ti recuno(c e+i(ten a unui zeu mai 5uternic, (!nt e+trem de (en(i"ili la 5rezen a (5iritelor !n lumea noa(tr#. %entru animi<ti, 5rin urmare, di=erite mi<c#ri, 5recum cre<terea unui co5ac, =o<netul <i c#derea =runzelor, con(tituie e=ecte vizi"ile ale (5iritelor invizi"ile. anipostas. Credin a c# Ori(to(, !n !ntru5area Sa, nu a 5reluat caracteri(ticile unei =iin e umane individuale, ci Ti?a a(umat umanitatea !n (en( KgenericL. 4(t=el, &(u( din Nazaret nu a =o(t un om KnouL, ci KcaL un om, !n toate 5rivin ele. !n mod tradi ional, *i(erica a re(5in( teoria ani5o(ta(ului, con(ider!nd?o o e+5lica ie inadecvat# a umanit# ii lui Ori(to(. 4n(elm de Canterbur !"#$$%""#&'. C#lug#r, =ilozo= <i teolog medieval care a devenit arhie5i(co5 de Canter"ury, 4nglia. 4n(elm e(te cuno(cut !ndeo(e"i 5entru =ormularea Largumentului ontologic 5entru e+i(ten a lui Dumnezeu, ca <i 5entru Lteoria i(5#<irii ca (ati(=ac ie. 4n(elm a c#utat, de a(emenea, (# !n eleag# motivele 5entru care Dumnezeu a tre"uit (a devin# om !n Ori(to( <i (# Se aduc# 5e Sine :ert=# Dicionar de termeni teologici ,9 5entru 5#cat. 4n(elm a !n ele( (arcina teologiei ca =iind fidcs $uaerens intellectum EKcredin a !n c#utarea !n elegeriiLF. (ntihrist. Termenul !n(eamn# literal K!m5otriva lui Ori(to(L <i (e re=er# la !m5otrivirea individual#, (ocial# (au ideologic# =a # de cuvintele <i =a5tele lui Ori(to(. 3nii teologi con(ider# c# 4ntihri(tul e(te un individ care urmeaz# (# vin#, care (e va o5une lui Ori(to( <i a c#rui domnie !n lume va (lu:i ca (emn 5entru 4 Doua 'enire a lui Ori(to(. Termenul a5are doar !n e5i(tolele lui &oan, dar (criitorii "i"lici, at!t din 'T, c!t <i din NT, au =olo(it conce5te (imilare, 5recum K=iii lui *elialL E!n %entateuh <i !n c#r ile i(toriceFC Kcornul cel micL EDanielFC
Kur!ciunea 5u(tiiriiL ENatei <i Narcu, vezi DanielFC <i Komul =#r#delegiiL E%avelF. antinomie. 4l#turarea a dou# 5rinci5ii, a=irma ii (au legi care, de<i 5ar a (e e+clude reci5roc, (!nt con(iderate am!ndou# adev#rate. 3n e+em5lu teologic de antinomie e(te credin a !n (uveranitatea a"(olut# a lui Dumnezeu <i !n li"erul ar"itru al omului. De<i am"ele (!nt con(iderate adev#rate, e+i(t# o ten(iune !ntre voin a lui Dumnezeu <i voin a noa(tr# uman#, care nu 5oate =i !n elea(# cu u<urin # (au 5e de5lin. "ezi i 5arado+. antinomism. Si(tem etic care neag# natura con(tr!ng#toare a oric#ror legi e+terioare (au 5re(u5u( a"(olute a(u5ra com5ortamentului individului. 3nii antinomi<ti (u( in c# un cre<tin nu tre"uie (# 5redice (au (# 5ractice legile 'T, deoarece meritele lui Ori(to( l?au eli"erat de (u" 0ege. 4l ii, 5recum Lgno(ticii tim5urii, (u( in c# 5er=ec iunea (5iritual# vine 5rin do"!ndirea unei cunoa<teri (5eciale, <i nu 5rin (u5unerea =a # de 0ege. !n general, teologia cre<tin# a re(5in( antinomi(mul, 5e temei c#, de?,-F :,,D?,.F.
,> ntihrist
antropologie. De la cuvintele grece<ti anth%!os EomF <i logos Ecuv!ntF, adic# !nv# #tur# de(5re omenire. 4ntro5ologia, !n general, (e re=er# la orice (tudiu al (tatutului, al o"iceiurilor, al datinilor, al rela iilor <i al culturilor omenirii. !n (en( mai (5eci=ic <i teologic, antro5ologia 5rezint# !nv# #tura "i"lic# de(5re oameni ca =iin e create de Dumnezeu. 4ntro5ologia cre<tin# (u( ine c# oamenii (!nt crea i du5# chi5ul lui Dumnezeu &'imago Dei)( dar c# 5#catul a a=ectat negativ ace(t chi5. 4ntro5ologia e(te intere(at# <i de 5ro"lema alc#tuirii =iin ei umane, adic# rela ia dintre tru5, (u=let, (5irit <.a.m.d. antropomorfism. Figur# de (til =olo(it# de autorii "i"lici 5rin care lui Dumnezeu !i (!nt atri"uite caracteri(tici =izice umane, din dorin a de a ilu(tra anumite lucruri im5ortante. De e+em5lu, Scri5tura vor"e<te uneori de K=a aL (au K"ra ulL lui Dumnezeu, chiar dac# Dumnezeu e(te revelat ca S5irit, nelimitat !n tim5 <i (5a iu de con(tr!ngerile tru5ului =izic. !n e(en #, antro5omor=i(mele ne a:ut# (# con=erim concrete e unui adev#r, altminteri a"(tract, de(5re Dumnezeu. apocalips. De la termenul grece(c 5entru Kdezv#luireL. Folo(irea lui ca titlu al ultimei c#r i din NT Ecartea 45ocali5(eiF a =o(t motivat# de e+5re(ia de !nce5ut a lui &oan: a!okaly!sis Iesou )hristou EDe(co5erirea lui &(u( Ori(to(F. a!okatastasis. Termen grec, tradu( li"er 5rin Kre(taurareL. !n 'T, echivalentul e"raic al termenului (e re=er# la !ntoarcerea &(raelului din e+il Evezi &er. ,1:,2F. !n NT, a!okatastasis de(emneaz# un tim5 viitor, c!nd Dumnezeu va re(taura !n Ori(to( toate lucrurile din crea ie, 5otrivit inten iei ini iale a lui Dumnezeu. 3nii teologi au a:un( (# con(idere c#, la (=!r<itul i(toriei, !ntreaga omenire E<i 5ro"a"il chiar Satana ,.? >6,F, e5i(co5ul de 0aodicea din !n (ec. &', care a declarat c#,
!n !ntru5area 0ui, Ori(to( Ti?a a(umat un tru5 <i un (u=let omene<ti, dar nu <i o minte (au un duh omene(c (nous).
Dicionar de termeni teologici
")
45ollinariu( a (u( inut c a avea un duh omene(c !n(eamn# (# ai li"er ar"itru. Dar, unde e+i(t# li"er ar"itru, e+i(t# G, d.Or. apologetic. Numit# ocazional <i eristic*( a5ologetica e(te a5#rarea =ormal# a credin ei cre<tine. De?a lungul i(toriei, teologii cre<tini au avut conce5 ii di=erite cu 5rivire la !ntre"area dac# a5ologetica ar tre"ui (# =ie =olo(it# 5entru 5rezentarea Evangheliei <i, dac# da, cum ar tre"ui (# (e realizeze acea(ta. !n =unc ie de modul !n care au r#(5un( ace(tor !ntre"#ri, a5ologe ii au =#cut a5el la argumente ra ionale, dovezi em5irice, 5ro=e ii !m5linite, autorit# i ale "i(ericii (au e+5erien e mi(tice, 5entru a5#rarea unor credin e 5recum e+i(ten a lui Dumnezeu, autoritatea Scri5turii, dumnezeirea lui Ori(to( <i i(toricitatea !nvierii lui &(u(. "ezi si 5olemic#. aposta*ie. Conce5t "i"lic care (e re=er#, !n general, la cei care cad de la credin a !n Dumnezeu. 0uat# !n (en( larg, a!ostazia a =o(t de=init# !n 5atru moduri: ca re=erindu?(e la 5er(oane care =ie cad <i nu reu<e(c (# in# un leg#m!nt religio( Eiudai(mF, =ie (e !nde5#rteaz# de "i(eric# Eromano? catolici(mF, =ie !<i 5ierd adeziunea intelectual# =a # de cre<tini(m EQaugu(tini(mBQcalvini(mF, =ie (e !nde5#rteaz# de Lm!ntuirea 5e care au e+5erimentat?o odinioar# EQ(emi5elagiani(mBQarminiani(mF. Scri5tura ne avertizeaz# clar, !n mod re5etat, de(5re 5ericolele <i rezultatele a5o(taziei Ee+.: Ev. 1:-?GF. apostol, apostolicitate. Termenul Ka5o(tolL 5rovine de la grece(cul a!ostolos( care !n(eamn# Kcel trimi(L. Ori(to( a ale(, dintre numero<ii S#i ade5 i, doi(5rezece 5e care ia de(emnat ca Ka5o(toliL ENat. ,.:9?-C +arcu >:,-C i.uca 1:,-?,1F. Cei doi(5rezece, al#turi de a5o(tolul lHavel, cel Kn#(cut anormalL E, Cor. ,2:G N&'F, au avut un rol =ondator !n !ntemeierea H*i(ericii <i au =o(t 5er(oane cu autoritate in
15 a!ologetic*
*i(erica %rimar#. %rin urmare, ideea de a!ostolicitate (e re=er# la core(5onden a dintre credin a <i 5ractica *i(ericii, 5e de o 5arte, <i !nv# #tura autoritativ# nou?te(tamentar# atri"uit# a5o(tolilor. apropriere. Termen cu caracter general =olo(it !n teologie 5entru a vor"i de(5re integrarea (au a5licarea unui a(5ect al (i(temului de credin # cre<tin# !n 5ractica cre<tin#. 4(t=el, nu e(te (u=icient (# ai un conce5t intelectual de(5re credin # <i (# crezi !n Ori(to(, =#r# a e+ercita de =a5t credin a <i !ncrederea !n Ori(to(. 45ro5rierea credin ei re5rezint# e+ercitarea credin ei de c#tre credincio(. (,uino,-oma d'!"../%".01'. Teolog <i c#lug#r medieval italian, a c#rui o5er# a =o(t declarat# !nv# #tura o=icial# a *i(ericii ;omano?Catolice de c#tre %a5a 0eon al Sl&&?lea, !n ,GD6. Cea mai mare in=luen # a lui Toma dH4Uuino (e datoreaz# lucr#rii +umma Iheologiae( o 5rezentare (i(tematic# a teologiei cre<tine, 5e "aza (i(temului =ilozo=ic al lui 4ri(totel. %rintre alte contri"u ii =aimoa(e ale (ale, (e num#r# di(cu ia am#nun it# de(5re Qcele cinci c#i EdoveziF ale e+i(ten ei lui
Dumnezeu. Vezi i tomi(m. argumentul cosmologic. )rice argument care !ncearc# (# demon(treze e+i(ten a lui Dumnezeu 5rin o"(ervarea lumii Egrece<te kosmos)( a o"iectelor <i a 5roce(elor ei. De e+em5lu, Toma QdH4Uuino (u( inea c# tot ce (e mi<c# arat# c#tre altceva, care determin# mi<carea (a. ;ezult# c#, 5entru =iecare mi<care, tre"uie (# e+i(te o mi<care anterioar# ei. DH4Uuino a a=irmat c# urm#rirea ace(tui lan cauzal conduce, !n cele din urm#, la %rimul Ni<c#tor, care e(te nemi<cat. 4ce(t Ni<c#tor Nemi<cat, a conchi( dH4Uuino, e(te Dumnezeu.
argumentul moral !pentru e2istena lui 3umne*eu'. 4rgumentul,
=olo(it 5rima dat# de &mmanuel LRant, (u( ine c# moralitatea Ec#utarea de c#tre om a K"inelui (u5remLF 5re(u5une e+i(ten a lui Dumnezeu, care e(te at!t d#t#torul de legi, c!t <i :udec#torul care va r#(5l#ti (tr#daniile morale ale omenirii. !n 5erioada recent#, C. S. 0e/i( a o=erit o revizuire a argumentului moral. Dicionar de termeni teologici "4 argumentul ontologic. 4rgument !n =avoarea e+i(ten ei lui Dumnezeu, 5otrivit c#ruia ideea de Dumnezeu 5re(u5une e+i(ten a Sa. 4 =o(t atri"uit mai !nt!i lui L4n(elm <i a5oi lui De(carte(, care a declarat c#, deoarece Dumnezeu e(te, 5rin e+celen #, K=iin a 5er=ect#L, atunci Dumnezeu tre"uie (# e+i(teC alt=el, Dumnezeu ar =i li5(it de o caracteri(tic# a 5er=ec iunii, <i anume e+i(ten a. "ezi i ontologie. argumentul teleologic. 4rgument !n =avoarea e+i(ten ei lui Dumnezeu, "azat 5e =a5tul c# ordinea univer(ului indic# e+i(ten a unui anumit (co5 al ei, ceea ce (ugereaz# c# lumea e(te lucrarea unui KNare 4rhitectL, ?,G.2F. arianism, (rius. !nv# #tur# eretic# tim5urie de(5re identitatea lui &(u( Ori(to(. 4riani(mul (?a !ntemeiat cu 5rec#dere 5e !nv# #turile lui 4riu( Em. >>2B>>1F. Caracteri(tica central# a g!ndirii ariene era aceea c#, deoarece Dumnezeu e(te unul, &(u( nu 5utea (# =ie <i El cu adev#rat Dumnezeu. %entru a e+5lica m#rturia "i"lic# de(5re (tatutul !n#l at al lui Ori(to(, 4riu( <i ade5 ii (#i au avan(at ideea c# &(u( a =o(t cea mai !n(emnat# =#5tur# creat# de Dumnezeu. 4<adar, de92 d.6r. arminianism, (rminius. Si(tem teologic =ondat de Jaco" 4rminiu( E,21.?,1.6F, teolog <i 5a(tor olandez. 4rminiani(mul, ca teologie, (?a dezvoltat, !n 5rinci5al, ca reac ie la conce5 iile luterane <i mai ale( calvini(te de(5re doctrina L5rede(tin#rii. S5re deo(e"ire de calvini(tM E<i luteraniF, care con(iderau c# 5rede(tinarea e(te ac iunea necondi ionat# a lui Dumnezeu !n alegerea oamenilor 5entru "mntuire, 4rminiu( (u( inea c# 5rede(tinarea (e "azeaz# 5e 5re<tiin a lui Dumnezeu de a vedea dac# un individ !l va re(5inge (au acce5ta li"er 5e Ori(to(. ) con(ecin # teologic# a to(t aceea c#, dac# Hm!ntuirea e(te alea(# li"er, atunci 5oate ti <i 5ierdut# P un ", argumentul ontologic conce5t (tr#in g!ndirii calvini(te <i luterane. "ezi i calvini(m, Jean Calvin. ascetism. !nv# #tura 5otrivit c#reia (5iritualitatea (e do"!nde<te 5rin renun area la 5l#cerile =izice <i la dorin ele 5er(onale,
omul concentr!ndu?(e !n (chim" a(u5ra 5ro"lemelor K(5iritualeL. &(u( !n(u<i a (u( inut anumite 5ractici 5recum 5o(tul ENat. 6:,2F (au, !n cazul unora, celi"atul ENat. ,6:,9F, 5entru cauza !m5#r# ieiC totu<i, unii cre<tini au accentuat e+ce(iv rolul 5racticilor a(cetice. 4cea(ta ,?a determinat 5e a5o(tolul %avel (# a=irme c# 5ractica a(cetic# !n (ine e(te in(u=icient# ca mi:loc de a (c#5a de 5#cat Evezi Col. 9:9.?9>F. Din ne=ericire, a(ceti(mul ade(ea 5leac# de la 5remi(a c# tru5ul =izic e(te r#u, con(tituind, !n ultim# in(tan #, cauza 5#catului P conce5t cu totul ne"i"lic. "ezi i gno(tici(m. aseitate. Termen derivat din latin#, a se !n(emn!nd Kdin (ine !n(u<iL. 4(eitate, ca atri"ut divin, (e re=er# la e+i(ten a lui Dumnezeu ca =iind (u=icient# (ie<i. Cu alte cuvinte, Dumnezeu nu de5inde de altceva 5entru a e+i(ta, ci e+i(t# etern, =#r# vreo cauz# e+tern# (au anterioar#. assensus. Termen latin, care (e re=er# la a(entimentul (au acordul intelectual =a # de adev#rul teologic. De<i conce5tul "i"lic de credin # include ideea de assensus( nu tre"uie (# con(ider#m c# el e(te totuna cu credin a m!ntuitoare. Cel care e+ercit# o credin # "i"lic# acce5t# adev#rul c# &(u( e(te at!t uman, c!t <i divinC assensus !n(# nu garanteaz# e+i(ten a credin ei "i"lice, deoarece, a<a cum (crie &acov, K<i dracii credL Elac. 9:,6FC adic# ei cred intelectual, dar nu e+ercit# credin a m!ntuitoare !n Ori(to(. "ezi i credin #C fuhuia- notitia. (tanasie !c. .&4%$0$'. 45ologet "i(erice(c tim5uriu, teolog <i e5i(co5 de 4le+andria. Cea mai mare contri"u ie a lui 4tana(ie la teologia cre<tin# a con(tat !n 5ozi ia (a intran(i? gent# =a # de !nv# #tura arian#, 5o5ular# !n vremea (a. "ezi i ariani(m, 4riu(. ateism. Si(tem de credin # care a=irm# !n mod categoric c# nu e+i(t# Dumnezeu. 4tei(mul mai a=irm#, de o"icei, c# (ingura =orm# de e+i(ten # e(te univer(ul material, ace(ta =iind 5rodu(ul !nt!m5l#rii (au al (oartei. "ezi i agno(tici(m.
Dicionar de termeni teologici "7
atribut, atributele lui 3umne*eu. n general, un atri"ut e(te o caracteri(tic# (au tr#(#tur#, =olo(it# 5entru a de(crie un o"iect (au o 5er(oan#. C!nd (e re=er# la atri"utele lui Dumnezeu, teologii vizeaz# acele caracteri(tici (au calit# i care (!nt e(en iale 5entru !n elegerea lui Dumnezeu din 5er(5ectiva modului !n care El Se ra5orteaz# la noi ca =iin e create. %rintre atri"utele luate !n con(iderare de teologia cre<tin# cla(ic#, (e num#r# L(=in enia, Heternitatea, Homni(cien a Eatotcu? noa<tereaF, Homni5oten a Eatot5uterniciaF, Homni5rezen a Eatot5rezen aF <i "un#tatea. 3nii teologi (u( in c# Hdrago(tea e(te un atri"ut al lui Dumnezeu, !n tim5 ce al ii con(ider# c# drago(tea tre"uie (# =ie a(ociat# mai degra"# cu e(en a =iin ei lui Dumnezeu. 4ugu(tin !$/1%1$#', augu(tini(m. 3nul dintre cei mai mari teologi din i(toria *i(ericii, 4ugu(tin <i?a mani=e(tat in=luen a !n dezvoltarea g!ndirii *i(ericii a5u(ene 5rivind doctrinele de(5re HTrinitate, Q5#cat, H5rede(tinare <i H*i(eric#. 4ugu(tin e(te cuno(cut <i 5entru =a5tul c# a integrat categoriile de g!ndire ale =ilozo=iei 5latonice !n teologie. 4ugu(tini(mul ca (i(tem de g!ndire !nce5e, !n e(en #, 5rin a a=irma Hde5ravarea E5#c#to<eniaF total# a umanit# iiC 5rin urmare, oamenii (!nt inca5a"ili (# r#(5und# 5rin credin # me(a:ului lui Dumnezeu. %ornind de la acea(ta, augu(tini(mul (u( ine c# Dumnezeu !i 5rede(tineaz# 5e cei c#rora li (e d# 5uterea de a (e 5oc#i <i de a crede.
a2iologie. Domeniu al inve(tiga iei =ilozo=ice, care (tudiaz# natura, criteriile, im5lica iile <i a5lica iile :udec# ilor de valoare. !n general, a+iologia (e !ntrea"#: Ce e(te "inele Eteoria valoriiFW Ce e(te dre5t EHeticaFW <i Ce e(te =rumo( EHe(teticaFW 8arth, 9arl !"774%"&47'. 3nul dintre cei mai in=luen i teologi ai (ec. SS, Rarl *arth e(te ade(ea con(iderat 5#rintele Hneoortodo+iei (au al Hteologiei dialectice. *arth e(te cuno(cut 5entru trei contri"u ii 5rinci5ale. !n 5rimul r!nd,
19
atribut
el a accentuat Htran(cenden a a"(olut# a lui Dumnezeu, (5re deo(e"ire de li"erali, care accentuau Himanen a lui Dumnezeu. !n al doilea r!nd, a !n ele( c# adev#rul a5are din con=runtarea ideilor o5u(e P =initul cu in=initul, eternitatea cu tim5ul, Dumnezeu cu oamenii. !n al treilea r!nd, 0?a a<ezat 5e Ori(to( !n centrul teologiei (ale, (5re deo(e"ire de teologia li"eral# dinaintea lui, care 5u(e(e omul !n centrul teologiei. bibliologie. Domeniu al Hteologiei (i(tematice, care (e ocu5# cu 5ro"leme 5recum natura <i caracterul *i"liei. *i"liologia !ncearc# (# !n eleag# ce =el de carte e(te *i"lia, ce !n(eamn# c# ea e(te autoritativ# 5entru credin a <i via a cre<tin# <i !n ce mod tre"uie !n elea(# *i"lia ca revela ie divin#. binitarianism. Teorie care a=irm# c# Dumnezeu con(t# din dou# 5er(oane care (!nt 5#rta<e unei (ingure He(en e (au (u"(tan e. Cei mai mul i "initarieni recuno(c 5er(onalitatea lui Dumnezeu Tat#l <i a lui Dumnezeu Fiul, con(ider!nd, de regul#, c# Duhul lui Dumnezeu e(te =ie o caracteri(tic# E(au 5utere im5er(onal#F a Tat#lui (au a Fiului, =ie o ac iune a lui Dumnezeu Tat#l <i Dumnezeu Fiul =a # de crea ie. "ezi i trinitariani(m. biserica credincioilor. Convingere teologic# a5#rut# !n tim5ul H;e=ormei radicale, care (u"liniaz# c# "i(erica e(te alc#tuit# doar din cei care, 5rin credin a !n &(u( Ori(to(, (e (tr!ng voluntar 5entru !nchinare, !nv# #tur# <i =a5te "une. Contrar conce5 iei lui H4ugu(tin, (u( in#torii conce5tului de K"i(eric# a credincio<ilorL re(5ing orice de=ini ie 5otrivit c#reia "i(erica e(te un gru5 ame(tecat de credincio<i <i necredincio<i. Ca urmare, K"i(ericile credincio<ilorL tind (# (e concentreze a(u5ra congrega iei locale, con(iderat# comunitatea celor care (!nt cu adev#rat ucenicii lui &(u( EK"i(erica (tr!n(# laolalt#LF. biserica invi*ibil. Sintagm# dat!nd 5ro"a"il de la H4ugu(tin, care (e re=er# la (uma tuturor credincio<ilor autentici, !n via # (au mor i, uni i 5rin Duhul S=int cu Tru5ul lui Ori(to(. S5re deo(e"ire de H"i(erica vizi"il#, alc#tuit# dintr?o comunitate i(toric# de oameni, determinat# !n (5a iu <i tim5, care
20
5rote(eaz# credin a !n Ori(to(, =ie c# (!nt (au nu cu adev#rat !n Ori(to(, "i(erica invizi"il# nu 5oate =i o"(ervat# !n e+terior, deoarece mem"rii ei (!nt cuno(cu i numai de Dumnezeu, care vede credin a lor l#untric# <i nu doar 5ro=e(iunea de credin # e+terioar#. "ezi i "i(eric#. biserica vi*ibil. *i(erica vizi"il# cu5rinde mem"rii "oteza i ai congrega iilor locale, (5re deo(e"ire de "i(erica invi*ibil, care include to i credincio<ii adev#ra i E(au ale<iiF <i care, 5rin urmare, e(te cuno(cut# numai de Dumnezeu. Din alt# 5er(5ectiv#, (e 5oate vor"i de "i(erica alc#tuit# din cei a=la i !n via #, (5re deo(e"ire de colectivitatea invizi"il# a (=in ilor care au murit <i care (!nt 5rezen i !n ceruri cu Dumnezeu. biseric. Termen =olo(it, !n general, 5entru a traduce cuv!ntul
grece(c ekklesia( care !n(eamn# KadunareL, K!ntrunireL (au Kcongrega ieL. NT tinde (# =olo(ea(c# ace(t termen 5entru a (e re=eri la to i cei care, 5rin credin a !n 5er(oana :,1F <i c#rora li (?a !ncredin at (arcina de a 5roclama domnia 5rezent# <i viitoare a lui Dumnezeu !n lume, at!t 5rin declara ia ver"al# a Cuv!ntului lui Dumnezeu EFa5te 9.:92? 9DF, c!t <i 5rin admini(trarea Lr!nduielilor (au a H(acramentelor ENat. 9G:,6C , Cor. ,.:,1?,DF. *i(erica e(te !ntemeiat# 5e lucrarea trecut# a lui Ori(to( !n moartea, !nvierea <i !n#l area Sa, a=irm# revenirea lui Ori(to( !n viitor, iar !n 5rezent caut# (# tr#ia(c# !n drago(te, 5rin 5uterea Duhului.
biserici libere, micarea bisericilor libere. Termeni =olo(i i 5entru
a de(emna acele "i(erici (au Ldenomina iuni care (?au (e5arat n mod deli"erat de in=luen a, (u( inerea (au controlul (tatului ori al guvernului. Ni<carea "i(ericilor li"ere a a5#rut, !n 5rinci5al, ca reac ie la romano?catolici(m !n Evul Nediu <i, mai t!rziu, fa de "i(ericile Hcalvini(te >. d.6r.', cucerit# de otomani
21
#iserica vizibil
!n ,-2>. Teologia "izantin# 5rezint# tr#(#turi teologice (5eci=ic r#(#ritene. Teologii "izantini accentueaz# ideea de Hm!ntuire ca HK!ndumnezeireL, (5re deo(e"ire de cei din tradi ia a5u(ean#, care vor"e(c de(5re o tranzac ie :uridic#. Teologia "izantin# a mani=e(tat un 5uternic ata<ament =a # de tradi ia g!nditorilor 5atri(tici. Tre5tat, teologii "izantini (?au con(iderat tot mai mult 5#(tr#torii credin ei adev#rate, !n a a ideilor noi ale tradi iei a5u(ene.
8onhoeffer, 3ietrich !"&#4%"&1/'. Teolog german care s%a im5licat
!n rezi(ten a antinazi(t#, !n tim5ul celui de?al Doilea ;#z"oi Nondial. *onhoe==er a =o(t, !n cele din urm#, e+ecutat ca criminal de r#z"oi !ntr?un lag#r de concentrare german. 0ui i (e atri"uie c!teva idei deo(e"ite, care au 5#trun( n con<tiin a teologic# comun#. %rintre ace(tea (e num#r# <i Khar ie=tinL, Kcre<tini(m =#r# religieL <i Kmaturizarea lumiiL. Din ne=ericire, *onhoe==er nu a tr#it (u=icient 5entru a?<i !ncheia o5era, de aceea e+i(t# unele di(5ute cu 5rivire la ceea ce a vrut s (5un# 5rin ace(te e+5re(ii. bote*. %ractica de a turna a5# a(u5ra cuiva, de a?, (tro5i cu (au imer(a n a5#, ca act de ini iere cre<tin# <i a(cultare a 5oruncii lui Ori(to(. *otezul ca Qr!nduial# (au H(acrament (e a5lic# a5roa5e univer(al !n "i(erica cre<tin#, de<i e+i(t# di=eren e 5rivind !ntre"area dac# el ar tre"ui a5licat doar celor care e+ercit# !n mod con<tient credin a !n Ori(to( E"otezul celor credincio<iF (au dac# tre"uie e+tin( ..?,>-6F, 5otrivit c#reia 5rinci5iile =olo(ite 5entru a e+5lica un fenomen nu tre"uie multi5licate !n mod gratuit. n 5erioada modern#, "riciul lui )ccam a =o(t =olo(it 5entru a elimina conce5 ia de(5re (u5ranatural. Ca atare, criticii au (u( inut, de e+em5lu, c# nu tre"uie (# mai a5el#m la ideea de 5o(edare demonic#, 5entru a e+5lica ceea ce 5oate =i de(emnat dre5t maladii, 5recum e5ile5(ia (au alte "oli mentale.

22
8runner, 5mil !"77&%"&44'. Teolog elve ian =oarte in=luent, care, al#turi de Rarl H*arth, e(te a(ociat cu mi<carea numit# Lneoortodo+ie (au Lteologie dialectic#. *runner a re(5in( 5ortretul =#cut de teologia li"eral# lui &(u( Ori(to(, 5otrivit c#ruia &(u( n?ar =i =o(t dec!t un om e+trem de re(5ectat. *runner a (u( inut c# &(u( a =o(t Dumnezeu !ntru5at <i c# rolul 0ui e(te central !n Lm!ntuire. *runner a !ncercat, de a(emenea, (# g#(ea(c# o cale de mi:loc !ntre di(5uta Harminian# <i cea Lcalvini(t#, a=irm!nd c# Ori(to( S?a inter5u( !ntre a5ro5ierea (uveran# a lui Dumnezeu de umanitate <i acce5tarea li"er# de c#tre noi a darului lui Dumnezeu de m!ntuire. De<i *runner a accentuat !n mod corect centralitatea lui Ori(to(, teologii con(ervatori ezit# ade(ea (# ado5te alte !nv# #turi ale lui *runner, cum ar =i re(5ingerea anumitor elemente Kmiraculoa(eL din Scri5tur# <i !ndoiala lui !n 5rivin a utilit# ii doctrinei de(5re in(5ira ia Scri5turii. 8ultmann, <udolf !"771%"&04'. Ca 5ro=e(or la 3niver(itatea din Nar"urg, Germania, *ultmann a =o(t unul dintre cei mai !n(emna i cercet#tori ai NT din (ec. SS. 4 =o(t un 5ionier al a"ord#rii evangheliilor du5# ti5arele criticii =ormei &.ormgeschichte)( a"ordare care !ncearc# (# de(co5ere zicerile orale <i evenimentele din *i(erica %rimar# care au du( la =ormarea te+tului actual al evangheliilor. E(te cuno(cut <i 5entru QKdemitologizareL, adic# !ncercarea de a identi=ica KmituriL antice 5reluate de autorii "i"lici <i de a le traduce !n termeni moderni. %rin acea(ta, *ultmann a !ncercat (# inter5reteze NT =olo(ind categoriile ela"orate de =ilozo=ul e+i(ten iali(t Nartin Oeidegger. De e+em5lu, *ultmann a re=ormulat Kideile 5rimitiveL de(5re H5#cat ca Ke+i(ten # neautentic#L, iar Hm!ntuirea ca Ke+i(tent# autentic#L. calvinism, =ean Calvin. Si(tem teologic de g!ndire, izvor!t din activitatea unuia dintre cei mai mari teologi <i cercet#tori "i"lici ai ;e=ormei, Jean Calvin E,2.6?,21-F. !n g!ndirea
23
lirunner
lui Calvin, a<a cum (e reg#(e<te ea !n /nv**tura religiei cretine( un loc central !l ocu5# H(uveranitatea lui Dumnezeu. Calvini(mul (?a conturat ca maturizare i(toric# a gndirii lui Calvin 5rezentate !n /nv**tura religiei cretine. LSinodul de la Dort E,1,G?,1,6F a ela"orat ceea ce a devenit rezumatul (tandard al 5rinci5alelor 5rece5te calvini(te. 4ce(tea (e rezum# la Qcele cinci teze calvini(te: Hde5ravarea total#, Halegerea necondi ionat#, Hi(5#<irea limitat#, Hharul irezi(ti"il, H5er(everarea (=in ilor. "ezi i arminiani(m, 4rminiu(. canon. 4v!nd (en(ul literal de K(tandardL (au Kregul#L, termenul e(te (tr!n( a(ociat cu (etul de c#r i c#rora *i(erica le?a recuno(cut (tatutul de Cuv!nt (cri( al lui Dumnezeu EScri5turaF <i care =unc ioneaz# ca regul# (au etalon de credin # <i 5ractic# !n *i(eric#. De<i diver(ele tradi ii cre<tine nu (!nt !n acord de5lin cu 5rivire la c#r ile care ar tre"ui (# =ie cu5rin(e !n colec ia Scri5turii, toate (!nt de acord cel 5u in c# cele <aizeci <i <a(e de c#r i ale *i"liei 5rote(tante (!nt canonice <i, 5rin urmare, autoritative. carismatic, micarea carismatic. )arismatic de(emneaz#, !n (en( literal, tot ce are leg#tur# cu charismata( (au KdarurileL Duhului S=!nt, a<a cum (!nt ele 5rezentate !n c!teva te+te 5auline. !n (en( general, de(5re orice 5er(oan# care e(te 5arte din Tru5ul lui Ori(to(, *i(erica, <i care e+ercit# un dar al Duhului (e 5oate (5une c# e(te cari(matic#. 0a mi:locul
(ec. SS, a a5#rut !n(# un curent care accentua 5racticarea darurilor?(emn E5recum vor"irea !n lim"i, vindecarea <i =acerea de minuniF <i a K"otezului cu Duhul S=!ntL ca e+5erien # ulterioar# Hconvertirii. De<i mi<carea cari(matic# a !nce5ut !n conte+tul 5rote(tant, a devenit ra5id un =enomen interdenomina ional, care a in=luen at a5roa5e toate ramurile cre<tini(mului, inclu(iv romano%catolicismul <i, !ntr?o m#(ur# mai mic#, ortodo+ia r#(#ritean#. Cartea de rug#ciune comun#. Cartea (tandard du5# care (e ro(te(c rug#ciuni <i (e ine (lu:"a EliturghiaF !n *i(erica 4ngliei <i !n comunit# ile anglicaneBe5i(co5aliene din !ntreaga lume. Documentul a =o(t conce5ut ini ial de lhoma( Cranmer, dar Dicionar de termeni teologici
24
a (u=erit numeroa(e revizuiri de la 5rima lui 5u"licare !n ,2-6. "ezi i anglican, anglicani(m. catehe*, catehism. %roce(ul 5rin care co5iii cre(cu i !n "i(eric# (au indivizii recent converti i (!nt !nv# a i 5rece5tele cre<tine de "az# <i con inutul Scri5turii. 4ce(t 5roce( e(te =recvent realizat 5rin =olo(irea unui catehism( un manual 5o5ular, care ade(ea =olo(e<te metoda !ntre"are?r#(5un(. Catehismul de la Oeidel"erg. Con=e(iune de credin #, (cri(# de cor5ul teologic al 3niver(it# ii din Oeidel"erg, la cererea lui Frederic al &l&?lea, 5rinci5e german din (ec. S'&. Catehi(mul a (lu:it la in(truirea tinerilor !n 5ro"lemele e(en iale ale credin ei <i a =o(t =olo(it 5entru a?i 5reg#ti 5entru Qcon=irmare. ) tr#(#tur# unic# a Catehi(mului de la Oeidel"erg e(te =a5tul c# !m"in# 5er(5ectiva re=ormat# <i cea luteran# !ntr?un (ingur document. catolic. Termen care, !n (en( literal, !n(eamn# Kuniver(alL (au KmondialL. Cel mai ade(ea, cuv!ntul e(te a(ociat cu romano? catolici(mul, dar ini ial a 5#trun( !n teologia cre<tin# 5rin =ormula din crezurile cre<tine tim5urii, !n care (e a=irm# credin a K!ntr?una (=!nt# catolic# <i a5o(tolic# "i(eric#L. 4 a=irma catolicitatea *i(ericii !n(eamn# a (ugera c# *i(erica are un caracter univer(al. Cu alte cuvinte, *i(erica nu e(te re(tr!n(# la un (ingur gru5 etnic (au la o anumit# localizare geogra=ic#, ci e(te de(chi(# at!t 5entru iudeu, c!t :9GF, iar me(a:ul ei evanghelic (e adre(eaz# Ktuturor 5o5oarelorL. cau*alitate. Termen derivat de la ideile !nrudite de cauz# <i e=ect. !n teologie, cauzalitatea ca metod# caut# (# determine natura <i atri"utele lui Dumnezeu, !ncerc!nd (# identi=ice <i (# !n eleag# acele e=ecte 5rezente !n lume, care (!nt 5re(u5u(e a =i cauzate, !n ultim# in(tan #, de Dumnezeu. %e (curt, metoda cauzalit# ii 5re(u5une c# anumite urme l#(ate !n crea ie =ac trimitere la cauza (u5rem#, Dumnezeu Creatorul. ca*uistic. !ncercarea de a =ormula reguli etice univer(ale (au (tandarde care (# 5oat# =i a5licate !n (itua ii 5articulare, 5entru a a(igura un com5ortament moral. Cazui(tica e(te, 92 catehez* cu alte cuvinte, !ncercarea de a ela"ora reguli generale care (# 5oat# guverna cazuri etice 5articulare. Cdere. Eveniment 5rin care 4dam <i Eva, 5rimii oameni, au !nc#lcat 5orunca e+5licit# a lui Dumnezeu, aduc!nd a(t=el 5#catul <i moartea 5e(te neamul omene(c. Ca urmare a C#derii, oamenii (?au alienat de Dumnezeu, de (emenii lor <i de ordinea creat#. cutarea lui )sus cel istoric. Ni<care din (ec. S&S, care a c#utat (# (e5are <i (# =ac# di(tinc ia !ntre omul &(u( din Nazaret <i
Ori(to(ul credin ei, 5roclamat de *i(eric#. 4de5 ii ace(tei c#ut#ri au tra( concluzia c# &(u( cel Ki(toricL Ene(u5ranaturalF nu a =ormulat niciodat# 5reten ii me(ianice, nu <i?a 5reve(tit niciodat# moartea <i !nvierea <i nu a in(tituit H(acramentele urmate acum de H*i(eric#. %otrivit ace(tui curent, relat#rile "i"lice care atri"uie ace(te acte lui &(u( (!nt HKmituriL care, !m5reun# cu anumite revendic#ri =ilozo=ice (au teologice 5rezente !n documentele NT, au =o(t 5roiectate a(u5ra 0ui de c#tre ucenici, autorii evangheliilor 6 de articole. 4n(am"lu de =ormule doctrinare Erezumate ale 5rece5telor doctrinareF, care 5rezint# 5ozi ia =ormal# a *i(ericii 4ngliei E!nce5!nd cu ,21>F ca r#(5un( la controver(ele a5#rute !n conte+tul ;e=ormei engleze din (ec. S'&. cele cinci ci. Cele cinci argumente =olo(ite de Toma Hd4Uuino 5entru a demon(tra e+i(ten a lui Dumnezeu. Cele cinci argumente (!nt E,F argumentul mic*rii Etoate lucrurile din univer( au nevoie de un mi<c#tor, dar tre"uie (# e+i(te ceva nemi<cat, care 5une celelalte lucruri !n mi<careC Dumnezeu e(te ace(t Ni<c#tor Nemi<catFC E9F Hargumentul cosmologic Etoate e=ectele tre"uie (# ai"# o cauz#, dar nu e+i(t# o (erie in=init# a cauzelor trecuteC a(t=el, Dumnezeu e(te cauza 5rimar#, numit# F argumentul 0contingenei Etoate lucrurile e+i(t# !n ra5ort de de5enden # =a # de altceva, adic# (!nt contingenteC 5rin urmare, tre"uie
26
(# e+i(te ceva care e(te a"(olut inde5endent, adic# nece(arC acea(t# =iin # nece(ar# e(te DumnezeuFC E-F argumentul !erfeciunii E5are (# e+i(te un grad cre(c#tor de 5er=ec iune 5rintre lucruriC 5rin urmare, tre"uie (# e+i(te o =iin # care e(te a5ogeul 5er=ec iuniiC acea(t# >iin e(te DumnezeuFC <i E2F Hargumentul teleologic Ede(ignul o"(erva"il al lumii (ugereaz# c# tre"uie (# e+i(te un creator inteligent, care a 5roiectat totul P DumnezeuF. "ezi i tomi(m. cele cinci te*e calviniste. Cele cinci 5rece5te teologice 5ro5u(e !n 5erioada HSinodului de la Dort EHde5ravarea total#, Halegerea necondi ionat#, Hi(5#<irea limitat#, Hharul irezi(ti"il, H5er(everarea X(au 5#(trarea divin# aY (=in ilorF. De atunci, ace(te cinci teze au a:un( (# =ie =olo(ite ca rezumat al !nv# #turii calvini(te. "ezi i calvini(m, Jean Calvin. cele dou naturi !doctrina despre cele dou naturi'. Nod de a de(crie doctrina ortodo+# Ecorect#F de(5re 5er(oana lui Ori(to( ca =iind 5e de5lin uman# , d.Or.F <i clari=icat# la *Conciliul de la Calcedon E-2, d.Or.F, doctrina de(5re cele dou# naturi a=irm# c# 5er(oana lui &(u( Ori(to( e(te at!t divin#, cit <i uman#. %rin !ntru5are, cele dou# naturi (?au reg#(it !ntr?o (ingur# 5er(oan#. Ca urmare, cele dou# =ormeaz# un Qi5o(ta( Eadic# nu doar e+i(t# al#turiF, de<i r#m!n di(tincte Eadic# nu (e amalgameaz# <i nu =ormeaz# o a treia natur#, com5ozit#F. "ezi i =ormula calcedonian#. chemare !general, special, eficace'. 4ctul 5rin care Dumnezeu le adre(eaz# oamenilor invita ia de a acce5ta o rela ie m!ntuitoare. &deea de chemare Kgeneral#L reie(e din te+tele (cri5turale care (ugereaz# c# invita ia lui Dumnezeu e(te adre(at# tuturor 5o5oarelor, 5rin m#rturia Lrevela iei generale, adic# a<a cum e+i(t# ea !n lucrarea minilor lui
Dumnezeu <i !n gri:a 5roviden ial# 5entru Hcrea ie. Chemarea K(5ecial#L (e re=er# la lucrarea Duhului lui Dumnezeu !n inima unei 5er(oane, 5e m#(ur# ce 5redicarea Evangheliei !i o=er# 5er(oanei ocazia de a?<i e+ercita credin a !n Ori(to(. &n =ine, chemarea Ke=icaceL (e re=er# la lucrarea (au a5licarea
27
cele cinci teze calviniste
harului, realizat# de Duhul, 5rin care o 5er(oan# 5rime<te iertarea de 5#cate <i via a ve<nic# EHm!ntuireaF. chiliasm. "ezi mileniu, mileni(m. Cina 3omnului. Denumire 5entru H(acramentul E(au AinduialaF cuno(cut <i (u" numele de Heuhari(tie (au Hcomuniune. 4cea(t# denumire, care e(te r#(5!ndit# cu 5rec#dere !n "i(ericile evanghelice, =ace leg#tura !ntre evenimentul contem5oran <i ultima cin# 5e care au avut?o &(u( <i ucenicii 0ui !n (eara dinaintea r#(tignirii Sale. Cinci*ecime. "ezi %enteco(te. circumci*ie. %ractica de a !nl#tura 5re5u ul organului (e+ual "#r"#te(c. %ractica a =o(t in(tituit# de Dumnezeu E!n cazul lui 4vraamF <i a devenit un act e+tern care (emni=ica intrarea !n comunitatea vetero?te(tamentar# a credin ei. 0egea mozaic# cerea ca =iecare "#r"at iudeu (# =ie circumci( !n a o5ta zi du5# na<tere. Erau (u5u<i circumciziei <i 5rozeli ii Econverti iiF dintre neamuri. %otrivit NT, !n Ori(to(, circumcizia e+terioar#, =izic#, a =o(t !nlocuit# de Kt#ierea !m5re:ur a inimiiL, care e(te de natur# (5iritual# E;om. 9:96F. circumincesiune. Conce5t teologic, cuno(cut <i (u" numele de 5erihorez#, care a=irm# c# He(en a divin# e(te !m5#rt#<it# de =iecare dintre cele trei 5er(oane ale HTrinit# ii de o manier# care nu duce la <tergerea di(tinc iilor dintre ele. %rin e+ten(ie, acea(t# idee (ugereaz# c# orice caracteri(tic# e(en ial# care a5ar ine uneia dintre cele trei 5er(oane e(te !m5#rt#<it# de celelalte. Circumince(iunea a=irm#, de a(emenea, c# ac iunea unei 5er(oane din Trinitate con(tituie !n mod de5lin <i ac iunea celorlalte dou#. cler. 4cele 5er(oane care au =o(t ale(e, 5u(e deo5arte <i recuno(cute de "i(eric# !n vederea 5roclam#rii Cuv!ntului lui Dumnezeu <i a admini(tr#rii Hr!nduielilor (au a H(acra? mentelor, !n anumite tradi ii cre<tine, 5recum romano? catolici(mul, ortodo+ia r#(#ritean# <i unele cercuri re=ormate, clerul de ine un (tatut autoritativ (5ecial !n ra5ort cu laicatul. !n alte tradi ii, !n (5ecial !n di=erite H"i(erici ale credincio<ilor, clerul (e deo(e"e<te numai din 5unct de vedere =unc ional de Dicionar de termeni teologici 9G re(tul cre<tinilor. 4dic#, clericii !nde5line(c o =unc ie (5ecial# !n H"i(eric#, dar nu au un (tatut al autorit# ii mai mare dec!t laicii. coborrea n 6ades !iad'. Conce5 ie (u( inut# de unele ver(iuni t!rzii ale Crezului 45o(tolic, 5otrivit c#reia c!ndva, !ntre moarte <i H!nviere, Ori(to( a vizitat (#la<ul celor mor i Egrece<te hades (au e"raic# eol) =ie 5entru a 5roclama Hm!ntuirea 5e care o realiza(e la cruce, =ie, !n unele inter5ret#ri, 5entru a 5roclama victoria a(u5ra Satanei. Cu toate c# ideea co"or!rii lui Ori(to( !n Oade( are o oarecare "az# (cri5tural# EE=e(. -:6?,.C , %et. >:,6?9.F ca eveniment literal, ea nu a =o(t recuno(cut# !n mod univer(al de *i(eric#, ci a =o(t !n elea(# ade(ea !n mod (im"olic, ca re5rezentare mai am5l# a (u=erin ei lui Ori(to( P trecut#, 5rezent# <i viitoare P !n locul 5#c#to<ilor. coineren. "ezi circumince(iune.
communicatio idiomatum, communicatio operationum. )ommu1 nicatio idiomatum !n(eamn#, !n latin#, Ktran(miterea atri"utelorL. %otrivit ace(tei !nv# #turi, (tatutul lui &(u(, at!t ca Dumnezeu de5lin, c!t <i ca om de5lin, im5lic# =a5tul c# ceea ce e(te adev#rat de(5re umanitatea lui &(u( e(te vala"il <i 5entru dumnezeirea Sa <i inver(, =#r# a ame(teca tr#(#turile naturii divine cu cele ale naturii umane. De e+em5lu, dac# &(u( (u=er# <i &(u( e(te Dumnezeu, atunci (e 5oate trage concluzia c#, !n &(u(, Dumnezeu (u=er#. )ommunicatio o!erationum Etran(miterea o5era iilorF (ugereaz# c# orice lucrare (au ac iune a naturii divine a lui Ori(to( e(te, !n acela<i tim5, activitatea naturii Sale umane <i inver(. %e (curt, am"ii termeni au menirea de a ar#ta c# &(u( e(te o (ingur# 5er(oan#, <i nu dou#, de<i acea(t# 5er(oan# unic# e(te atit uman#, c!t <i divin#. 4(t=el, tot ceea ce =ace Ori(to( e(te, de =a5t, ac iunea (ingular# a celui care e(te Dumnezeu?om. compatibilism. Teorie care (u( ine c# voin a omenea(c# e(te concilia"il# Ecom5ati"il#F cu 5rerogativa (uveran# a lui Dumnezeu de a determina (au decreta lucrurile care tre"uie (# (e !nt!m5le. %entru ca ace(t lucru (# =ie adev#rat,
29
coborirea in Hades com5ati"ili<tii (u( in c# li"ertatea omenea(c# e(te analog# li"ert# ii lui Dumnezeu, dar nu identic#. Nai e+act, li"ertatea omenea(c# e(te limitat#, 5e c!nd li"ertatea lui Dumnezeu e(te a"(olut#. comuniune. !n general, termen (tr!n( !nrudit cu ideea "i"lic# de 5#rt#<ie Ede la grece(cul 2koinonia). Cuvntul (e 5oate re=eri =ie la 5#rt#<ia rela ional# 5e care oamenii o 5ot avea cu Dumnezeu, =ie la 5#rt#<ia 5e care oamenii o au !ntre ei, mai ale( cu cei care (!nt !n Ori(to(. Termenul e(te =olo(it, de a(emenea, cu re=erire la LCina Domnului, ca eveniment care marcheaz# 5#rt#<ia 5artici5an ilor cu Ori(to( <i cu ceilal i. concepie virginal. Vezi na<terea din =ecioar#. Conciliile de la ?iceea, Constantinopol, Calcedon. !n c!teva !ntruniri Hecumenice Eadic# av!nd re5rezentan i din toate zonele de r#(5!ndire a H"i(ericiiF din 5rimele (ecole ale i(toriei cre<tine, conduc#torii "i(ericii au di(cutat 5ro"lemele teologice ma:ore, cu (co5ul de a a:unge la un con(en(. Conciliul de la Niceea E>92 d.Or.F (?a !ntrunit !n 5rinci5al 5entru a rezolva di(5uta cu 5rivire la Hariani(m E!nv# #tur# 5otrivit c#reia Ori(to( a =o(t cea mai im5ortant# =#5tur# creat#F G, d.Or.F a e+tin( di(cu ia a(u5ra identi=ic#rii Duhului !n cadrul Dumnezeirii, tac!nd crezul 5e de5lin trinitar. Conciliul de la Con(tantino5ol a am5li=icat Crezul niceean, iar at!t ariani(mul, c!t <i alte !nv# #turi au =o(t condamnate !n mod o=icial, a:ung!ndu?(e la con(olidarea doctrinei ortodo+e de(5re umanitatea de5lin# a lui &(u( Ori(to(. Conciliul de la Calcedon E-2, d.Or.F (?a concentrat a(u5ra rela iei dintre umanitatea lui 6ristos <i divinitatea Sa <i a ela"orat =ormula de la Calcedon, care a devenit declara ia ortodo+# de credin # de(5re 5er(oana lui Ori(to(. "ezi i =ormula calcedonian#. Conciliul de la -rento !"/1/%"/4$'. Conciliu teologic inut de *i(erica <omano%Catolic, 5entru a r#(5unde 5rovoc#rilor adu(e de teologia lui Nartin Luther <i a altor reformatori 5rote(tan i. Conciliul de la Trento, care (?a !ntin( 5e durata
Dicionar de termeni teologici 30
a cinci 5onti=icate, a !ncercat (# contracareze doctrinele
5rote(tante de(5re H:u(ti=icare, H(acramente <i Scri5tur#.

Conciliul de la @atican. "ezi 'atican.
concomitent. !n teologia romano?catolic#, 5rece5tul 5otrivit c#ruia Ori(to( e(te 5rezent =izic !n Helementele euhari(tice: 5!inea (au o(tia Etru5ul S#uF <i vinul E(!ngele S#uF. Doctrina concomitentei a =o(t, !n cele din urm#, =olo(it# 5entru a?i o5ri 5e Hlaici de la !m5#rt#<irea cu vin, de teama de a nu?, v#r(a din gre<eal#, ceea ce ar !n(emna 5ro=anarea lui Ori(to( !n(u<i. concupiscen. Termen care de(crie tendin a (au dorin a omenea(c# 5uternic# de a 5#c#tui. Concu5i(cen a nu im5lic# =a5tul c# omul va c#dea /ntotdeauna !n H5#cat, ci doar c# omul va =i !nclinat (5re 5#cat, chiar dac# va alege (# nu?, comit#.
concursul divinitii (concursus divinus). E+5re(ie =olo(it# 5entru a
=ace re=erire la orice teorie care !ncearc# (# de=inea(c# rela ia dintre (uveranitatea divin# a lui Dumnezeu <i ac iunile li"ere <i re(5on(a"ilit# ile =iin elor umane create. !n (en( re(tr!n(, concur(ul divinit# ii (e re=er# !n mod tradi ional la ideea c# Dumnezeu concur# cu voin a uman#, !n actele 5e care le =ace omul. confesiune, confesionalism. Conce5t "i"lic !nrudit cu grece(cul homologed( care !n(eamn# Ka (5une acela<i lucruL (au Ka =i de acordL, confesiune( (au m#rturi(ire, e(te =olo(it cel 5u in !n trei (en(uri: E,F 5entru a recunoa<te m#re ia lui Dumnezeu !n laud# F 5entru a ver"aliza anga:amentele doctrinare comune. !n ace(t al treilea (en(, con=e(iunile de credin # P adic# rezumatele doctrinare ale !nv# #turilor cre<tine e(en iale P (?au dezvoltat de?a lungul i(toriei "i(ericii cre<tine. !n lim"a rom7n#, termenul confesiune (e =olo(e<te !n (intagme 5recum Kde con=e(iune ortodo+#, catolic#L etc, 5entru a indica a5artenen a la una din ramurile "i(ericii cre<tine (vezi denomina iune, denomina ionali(mF. )onfesionalismul e(te 5ractica de a =ace teologie !n conte+tul >,
)onciliul de la "atican
unei anumite con=e(iuni de credin #, care e(te, de o"icei, (5eci=ic# unei denomina ii.
Confesiunea de la 4ug("urg !Confesiunea (ugustan'. Formulat#
!n ,2>., Con=e(iunea de la 4ug("urg rezum# 5rinci5iile de credin # ale luteranilor cu 5rivire la Ori(to( <i cuv!ntul S#u. Con=e(iunea a =o(t (cri(# de %hili55 Nelanchthon, un di(ci5ol =idel al lui Nartin 0uther, <i cu5rinde dou#zeci <i o5t de articole de(5re (u"iecte 5recum Dumnezeu, omenire, L5#cat, Hm!ntuire, H"i(eric# <i (=!r<itul veacurilor.
Confesiunea i catehismele de la Aestminster. Con=e(iune
(cri(# la cererea %arlamentului "ritanic Eulterior re(5in(#F, care a dorit (# o=ere *i(ericii 4ngliei o (tructur# 5uritan#. Con=e(iunea de la Ve(tmin(ter E=inalizat# !n ,1-1F e(te cea mai in=luent# con=e(iune re=ormat# din lumea vor"itoare de lim"# englez#, =iind ado5tat# at!t de unele denomina iuni 5rez"iteriene "ritanice <i americane, cit <i de unele "a5ti(te <i congrega ionali(te. Catehi(mele de la Ve(tmin(ter Ecel mare <i cel micF urmeaz# linia teologic# a Con=e(iunii <i (!nt =olo(ite ca re5er 5entru !nv# area doctrinei o=iciale !n cadrul tradi iei re=ormate. confirmare. !n *i(erica ;omano?Catolic# <i !n ortodo+ia r#(#ritean#, con=irmarea e(te unul dintre H(acramentele "i(ericii, admini(trat de c#tre Qcler co5iilor !nainte de 5rima comuniune E!m5#rt#<ireF, 5e la v!r(ta de doi(5rezece ani.
4ce(t act con=er# un har (5ecial co5ilului, =#c!nd 5o(i"il# cre<terea !n credin #. !n unele tradi ii 5rote(tante, unde (e 5ractic# "otezul co5iilor mici 3vezi 5edo"otezF, con=irmarea e(te admini(trat# co5iilor, de o"icei la v!r(ta de trei(5rezece ani, 5entru a le o=eri ocazia (# recunoa(c# !n cadru =ormal "otezul 5e care l?au 5rimit imediat du5# na<tere. congregaionalism. Si(tem de guvernare "i(ericea(c#, 5otrivit c#ruia autoritatea lui Ori(to( trece direct a(u5ra congrega iei locale. Ca atare, deciziile !n 5ro"lemele de credin # <i 5ractic# (e =ormeaz#, cu 5redilec ie, dac# nu e+clu(iv, din inter5retarea colectiv# 5e care congrega ia local# o =ace Scri5turii. 4(t#zi, congrega ionali(mul e(te !n mare 5arte
KdemocraticL, !n (en(ul c# voin a ma:orit# ii oamenilor din congrega ie con(tituie ceea ce crede <i 5ractic# "i(erica local#, determin!nd cine (lu:e<te !n conducerea ei. consubstaniere. Conce5 ie de(5re HCina Domnului, care (e a5ro5ie cel mai mult de tradi ia Hluteran#. Nartin 0uther (u( inea c# tru5ul <i (!ngele Domnului (!nt 5rezente K!n, cu <i (u"L elementele 5ro5riu?zi(e ale Cinei, 5!inea <i vinul. 4cea(t# conce5 ie di=er# de !nv# #tura romano?catolic# de(5re Qtran((u"(tan iere, 5otrivit c#reia 5!inea <i vinul (e tran(=orm# !n tru5ul <i (!ngele reale ale lui &(u( du5# con(acrarea lor de c#tre 5reotul o=iciant. consumare. Termen care (e re=er#, !n general, la !ncheierea unei ere a lucr#rii lui Dumnezeu !n i(torie (au la !ncheierea a"(olut# a i(toriei Econ(umarea =inal#F. Cei mai mul i teologi con(ider# c# 4 Doua 'enire a lui Ori(to( e(te un act deci(iv al con(um#rii, indi=erent dac# acea(t# con(umare 5re(u5une (au nu (ta"ilirea unei !m5#r# ii de o mie de ani Eca !n H5remileni(mF (au !ncheierea i(toriei !n(e<i Eca !n L5o(tmileni(m <i Hamileni(mF. conte2tuali*are. %roce(ul de comunicare a me(a:ului <i a !nv# #turii Scri5turilor 5rin intermediul unor =orme de lim"a: contem5orane, al meta=orelor <i al imaginilor care (!nt =amiliare auditoriului contem5oran. Conte+tualizarea ridic# !ntre"#ri 5recum: C!t de de5arte 5oate merge un teolog !n modi=icarea lim"a:ului Scri5turii =#r# a 5ierde Le(en a me(a:ului EvanghelieiW Conte+tualizarea con(tituie <i o !ncercare de a !n elege modurile !n care comunitatea cre<tin# tr#ie<te 5ractic Evanghelia, !n mi:locul unei culturi necre<tine. contingen. !n =ilozo=ie, orice eveniment (au o"iect care e(te de5endent de un alt o"iect (au eveniment 5entru a (e !nt!m5la (au 5entru a e+i(ta, (5re deo(e"ire de un eveniment (au o"iect necesar( care (e !nt!m5la (au e+i(t# inde5endent de alte evenimente (au o"iecte. De e+em5lu, mul i =ilozo=i (u( in c# =iecare o"iect (au eveniment din crea ie e(te contingent, (5re deo(e"ire de Dumnezeu, care e(ie nece(ar, deoarece,
33 consu#s6intiere
5rin de=ini ie, Dumnezeu e(te etern <i, 5rin urmare, tre#uie (# e+i(te. convertire. Termen general, care (e re=er# la !nt!lnirea ini ial# a unei 5er(oane cu Dumnezeu !n Ori(to( <i care duce la 5rimirea "inecuv!nt#rii harului lui Dumnezeu 5entru Hm!ntuire. %rintre (chim"#rile adu(e de convertire (e num#r# (chim"area inimii, care trece, de la moartea !n 5#cat, la via a !n Ori(to( EHregenerare, &oan ,:,9?,>F, o (chim"are de (tatut, de la vinov# ia =a # de Dumnezeu, la !nl#turarea ace(teia
EH:u(ti=icare, ;om. >:9,?>,F, o (chim"are de rela ie, din (tr#in :,C Col. ,:9.F. Convertirea con(tituie !nce5utul 5roce(ului de ucenicizare 5rin care o 5er(oan#, a=lat# odinioar# !n ro"ia 5#catului, e(te eli"erat# de Duhul S=!nt, !n vederea H(=in irii. coredem!tri7. !n teologia romano?catolic# actual#, ideea c# N#ria, mama lui &(u(, a 5artici5at la ac iunea de Hr#(cum5#rare, deoarece ea a devenit, 5rin a(cultare, mama lui Ori(to( !n !ntru5area 0ui <i a luat 5arte la 5#timirea 0ui, o=erindu?0 <i ea 5e Ori(to( Tat#lui, ca :ert=# r#(cum5#r#toare. Teologii catolici care (u( in c# N#ria e(te coredem!tri7 atrag, !n general, aten ia a(u5ra =a5tului c# ace(t (tatut nu o =ace 5e N#ria egal# cu Ori(to(C totu<i, (e (ugereaz# c# r#(cum5#rarea a =o(t realizat# de Ori(to( cu 5artici5area li"er# a N#riei. corelare. "ezi metoda corel#rii. cosmologie. Derivat al grece(cului kosmos ElumeF, termenul cosmologie (e re=er# la !ncercarea de a !n elege originea, natura <i i(toria (u"(ecvent# a univer(ului. Co(mologia e(te un domeniu de inter(ectare a teologiei <i a <tiin ei, !n m#(ura !n care am"ele (!nt intere(ate (# (ta"ilea(c# dac# e+i(t# o cauz# 5rimar# a univer(ului <i dac# univer(ul are (co5, direc ie <i de(ign. creatio e7 nihilo. E+5re(ie latina care !n(eamn#, literal, Kcrea ie din nimicL. Se crede c# H4ugu(tin a ela"orat argumentul 5otrivit c#ruia Dumnezeu a creat lumea =#r# a =olo(i materie 5ree+i(tent#. 4cea(t# conce5 ie (e o5une celei (u( inute de
Dicionar de termeni teologici 34 35 creaie
ma:oritatea =ilozo=ilor greci, care con(iderau c# actul creator al lui Dumnezeu a con(tat !n ordonarea elementelor e+i(tente !n mod etern !n univer(. &m5ortan a doctrinei de(5re creatio e7 nihilo rezid# !n =a5tul c# ea men ine o di(tinc ie clar# !ntre Dumnezeu <i ordinea creat# <i a=irm# c# numai Dumnezeu are (tatut etern. crea ie. %otrivit teologiei cre<tine, crea ia Ecare cu5rinde tot ce e+i(t# !n a=ar# de DumnezeuF e(te un rezultat al cuv!ntului ro(tit al lui Dumnezeu. Doctrina cre<tin# de(5re crea ie a=irm# c# !ntre Dumnezeu <i univer( nu (e 5oate 5une (emnul egalit# ii EH5antei(mF <i c# Dumnezeu nu e(te legat !n mod in(e5ara"il de el )5anentei(mF. Ci Dumnezeu r#m!ne com5let di(tinct de univer( EHtran(cenden #F, dar, !n acela<i tim5, El e(te (tr!n( im5licat !n univer( EHimanen #F. Conce5 ia "i"lic# de(5re crea ie include at!t t#r!mul =izic Eal o"iectelor, al animalelor <i al oamenilorF, c!t <i 5e cel (5iritual E!ngeri <i demoniF. crea ioni(m. !n Hantro5ologia cre<tin#, crea ioni(mul de(emneaz# teoria 5otrivit c#reia Dumnezeu creeaz# H(u=letul unei 5er(oane !n mod direct. 4cea(t# conce5 ie (e o5une at!t celei care con(ider# c# (u=letul e+i(t# !n mod etern cu Dumnezeu, c!t <i Htraduciani(mului, care (ugereaz# c# tru5ul <i (u=letul (e mo<tene(c de la 5#rin i. Crea ioni(mul E(au <tiin a crea ieiF (e re=er# <i la teoria care (u( ine c# univer(ul a =o(t creat !ntr?o 5erioad# literal# de <a5te zile, a<a cum e(te ea 5rezentat# !n 5rimele ca5itole ale Gene(ei. Nul i (u( in#tori contem5orani ai <tiin ei crea iei (u( in c# 5#m!ntul e(te relativ t!n#r Ede o"icei (u" 2..... de ani, (au chiar (u" ,.....F. credin #. Cuv!nt "i"lic care (e re=er# at!t la convingerea intelectual#, c!t <i la !ncrederea (au anga:area rela ional#. 4utorii "i"lici nu
=ac, !n genere, di(tinc ie !ntre credin a?convingere <i credin a? !ncredere, ci tind (# con(idere c# adev#rata credin # con(t# at!t !n ceea ce (e crede Ee+.: c# Dumnezeu e+i(t#, c# &(u( e(te DomnF, c!t <i !n devotamentul 5er(onal =a # de o 5er(oan# care e(te demn# de !ncredere <i ca5a"il# (# m!ntuia(c# Ee+.: !ncrederea !n %er(oana lui Ori(to(, v#zut# dre5t cale (5re Hm!ntuireF. "ezi i assensus- fiducia( notitia. credo ut intelligam( credo $uia a#surdum. )redo ut intelligam (e traduce literal Kcred ca (# !n elegL. E+5re(ia 5rovine din lucrarea Proslogion I a lui H4n(elm <i de(emneaz# conce5 ia lui de(5re rela ia dintre credin # <i ra iune: credin a (e (itueaz#, logic <i cronologic, !naintea !n elegerii, de aceea, !n urma credin ei, a5are !n elegerea. )redo $uia a#surdum (e traduce Kcred, 5entru c# e(te a"(urdL <i i (e atri"uie lui HTertullian. %entru Tertullian, credin a <i ra iunea (!nt incom5ati"ile, c#ci credin a 5re(u5une a crede ceva ce e(te de necrezut (au a"(urd. crez. Derivat al latine(cului credo EKcredLF, crezul e(te o 5re? zentare (uccint# a credin ei cre<tine. Sco5ul 5rimelor crezuri a =o(t de a 5rezenta un rezumat (uccint al doctrinei cre<tine, 5e care catehumenii !l ro(teau la "otez. Nai t!rziu, crezurile au devenit modalit# i de in(truire a noilor converti i, de com"atere a ereziei <i au =o(t =olo(ite <i !n !nchinarea colectiv#. Trei dintre cele mai cuno(cute crezuri ela"orate !n 5rimele cinci (ecole ale i(toriei cre<tine (!nt Crezul 45o(tolic, Crezul de la HNiceea?Con(tantino5ol 92 d.Or.F, convocat de !m5#ratul Con(tantin 5entru a rezolva di=erendele din "i(eric# cu 5rivire la controver(a arian# (vezi ariani(mF. Crezul re=lect# !nv# #tura c# Fiul e(te de o (u"(tan # cu Tat#l Evezi homoousios). Crezul niceean, recitat G, d.Or.F, ver(iunea curent# e(te mai lung# <i a renun at la unele e+5re(ii originare. cri(tologie. "ezi Ori(to(. cri(tocentri(m. Situarea inten ionat# (au neinten ionat# a lui &(u( Ori(to( ca tem# central# (au dominant# !n teologia cre<tin#. Cre<tini(mul e(te cri(tocentric 5rin de=ini ie: cre<tinii (!nt cei care !l urmeaz# 5e Ori(to(. Totu<i, Nartin 0uther, Rarl *arth 1
37
critica de ti! canonic
5rin care (!nt !n ele(e <i evaluate alte conce5te teologice. !n (en( negativ, cri(tocentri(mul 5oate duce la negli:area a(5ectelor trinitariene ale credin ei cre<tine, 5rin ignorarea (au minimalizarea rolurilor 5e care le au Tat#l <i Duhul. critica de tip canonic. 4"ordare =olo(it# 5entru a inter5reta *i"lia !n lumina =ormei (ale =inale, ca o colec ie de c#r i uni=icate teologic, <i nu 5rin !ncercarea de a !n elege c#r ile din 5er(5ectiva =ormei <i a =unc iei lor 5recanonice. Doi dintre cei mai im5ortan i 5ionieri ai criticii de ti5 canonic, ca a"ordare inter5retativ# modern#, (!nt *revard S. Child( <i Jame( Sander(. "ezi i critic# "i"lic#C critic#. critica redactrii. 4"ordare a inter5ret#rii "i"lice, care (e concentreaz# a(u5ra contri"u iilor literare <i teologice ale autorilor "i"lici, 5rin analizarea modului !n care au modi=icat
(ur(ele, 5entru a a:unge !n mod creativ <i inten ionat la atingerea (co5urilor urm#rite.
critic !biblic, de tip canonic, a formei, a redactrii'. Termen
=olo(it cu re=erire la orice metod# de inter5retare a te+telor care =olo(e<te cuno<tin e <tiin i=ice moderne din (tudiul i(toriei, al lim"ii, al culturii <i al literaturii. Nai e+act, Hcritica "i"lic# re5rezint# !ncercarea de a inter5reta Scri5turile 5rin a=larea !n ele(ului originar al te+tului, 5rin analizarea conte+tului i(toric originar !n care au =o(t (cri(e, =#r# a =olo(i tradi iile teologice ulterioare. S5re deo(e"ire de ea, Hcritica de ti5 canonic con(tituie !ncercarea de a inter5reta *i"lia !n lumina =ormei =inale a Scri5turii, con(iderat# o colec ie de c#r i unitar# teologicC a<adar, nu (e are !n vedere !n elegerea c#r ilor 5rin 5ri(ma rolului <i a =ormei lor 5recanonice. Critica =ormei (.ormgeschichte) re5rezint# !ncercarea de a merge la (ur(ele originare de la "aza te+tului, a<a cum (e 5rezentau !nainte de =orma lui (cri(#, 5rin decelarea tradi iilor orale <i a nivelurilor de material ad#ugat me(a:ului (cri5tural !n 5roce(ul tradi iei orale. HCritica redact#rii e(te !ncercarea de a identi=ica modul !n care (criitorul (au editorul Ee+.: autorul unei evangheliiF a =olo(it di=erite (ur(e !n alc#tuirea unei c#r i "i"lice, cu (co5ul de a !n elege conte+tul <i teologia autorului. critic biblic. Netod# (au metode 5rin care !n ele(ul te+tului "i"lic e(te (co( la lumin# 5rin a5licarea tehnicilor =olo(ite !n inter5retarea di=eritelor ti5uri de literatur#. %rintre ace(te metode (e num#r# critica te+tual#, Hcritica redact#rii, critica =ormei, Hcritica i(toric#, Hcritica genului, critica literar# <i critica gramatical#. critic istoric. 4"ordare, !n cadrul inter5ret#rii "i"lice, care !ncearc# (# !n eleag# *i"lia !n lumina conte+telor i(torice <i culturale, ca lucrare izvor!t# dintr?un conte+t uman. Critica i(toric# =olo(e<te o gam# larg# de metode, 5entru a determina ce (?a !nt!m5lat de =a5t !n i(torie K!nainteL, Kdincolo deL (au K(u"L te+t, dar nu caut# un !n ele( KdivinL !n te+t. Critica i(toric# e(te util# !ntr?o anumit# m#(ur#, dar 5rinci5ala o"iec ie care !i 5oate =i adu(# e(te c# tinde (# minimalizeze (tatutul de carte divin# al Scri5turii <i accentueaz# e+ce(iv caracterul ei omene(c. cunoatere de miBloc. Teorie =ilozo=ic# 5otrivit c#reia Dumnezeu cunoa<te toate evenimentele 5o(i"ile <i toate adev#rurile teoretice, 5recum <i evenimentele <i adev#rurile reale. Cunoa<terea de mi:loc (ugereaz# c# Dumnezeu <tie nu numai ce =ac oamenii !n realitate, ci <i ceea ce ar =ace !n circum(tan e i5otetice. De e+em5lu, !n cazul unei 5er(oane care moare =#r# (# aud# me(a:ul Evangheliei, Dumnezeu <tie cum ar =i r#(5un( dac# l?ar =i auzit. 3nii teologi trag concluzia c#, 5e "aza ace(tei cunoa<teri de mi:loc, Dumnezeu !i va m!ntui 5e cei care au r#ma( !n a=ara (=erei Evangheliei !n acea(t# via #, dar care 0?ar =i acce5tat 5e Ori(to(, dac# me(a:ul ar =i a:un( 5!n# la ei. Cuvntul lui 3umne*eu. !n (en( vetero?te(tamentar, cuv/ntul lui Dumnezeu cu5rinde tot ceea ce vor"e<te Dumnezeu, mai ale( 5rin 5ro=e i. !n acce5 iunea cre<tin#, (intagma (e re=er# !n 5rimul r!nd la revelarea de Sine a lui Dumnezeu !n &(u( Ori(to(, Cuv!ntul Ee+.: &oan ,:,F. E+5re(ia mai e(te =olo(it# cu re=erire la 5roclamarea Evangheliei lui Ori(to( <i, 5rin e+ten(ie, la Scri5turi, care m#rturi(e(c de(5re adev#rul lui Ori(to(.
$7 cvadrilaterul Cesle an. Cele 5atru HK(ur(eL 5e care (e (5ri:in# <i (e dezvolt# teologia /e(leyan#: Scri5tur#, ra iune, Htradi ie <i e+5erien #. De<i !n 5erioada modern# mul i critici (?au !ntre"at dac# ace(t cvadrilater 5rovine !ntr?adev#r de la HVe(ley !n(u<i, !n general (?a c#zut de acord c# acea(ta e(te 5ro5ria a"ordare a lui Ve(ley. damnare. Ca (inonim 5entru :udecata =inal#, damnarea (e re=er# la condamnarea etern# de c#tre Dumnezeu a celor care, din cauza 5#c#to<eniei lor, nu vor intra !n !m5#r# ia ve<nic# a lui Dumnezeu, ci vor (u=eri con(ecin ele eterne ale (e5ar#rii de Dumnezeu. Scri5tura arat#, de a(emenea, c# Satana <i demonii r#zvr#ti i care !l !n(o e(c vor =i damna i 5entru =a5tele lor nelegiuite. deconstrucie. Termen =olo(it !n 5rinci5al !n Hhermeneutic# Earta <i <tiin a de a inter5reta te+tele (cri(e (au lim"a:ul oralF, 5entru a de(emna 5roce(ul de analizare a unei anumite re5rezent#ri a realit# ii, cu (co5ul de a oteri o critic# a modului !n care un te+t Kcon(truie<teL o imagine a realit# ii. De<i decon(truc ioni<tii nu (!nt !ntotdeauna e+5licit negativi !n 5ractic#, ei =olo(e(c ade(ea decon(truc ia ca tehnic# de di(creditare a unui te+t =a # de care (e (itueaz#, =ilozo=ic (au ideologic, !n o5ozi ie. Decon(truc ia, care mai e(te cuno(cut# (u" numele de 5o(t(tructurali(m, a a5#rut din <i ca reac ie =a # de H(tructurali(m, curent care a c#utat (# analizeze (tructurile comune care caracterizeaz# diver(e te+te (au lucr#ri literare. decret. !n acce5 iunea general#, orice 5orunc# (au ordin dat de c#tre un conduc#tor 5entru a?<i !nde5lini (arcina de guvernare (au conducere. 3in 5er(5ectiv# teologic#, decretele lui Dumnezeu (!nt 5lanurile eterne, atotcu5rinz#toare, ale lui Dumnezeu cu 5rivire la crea ie. Du5# H;e=orm#, unii teologi Hcalvini<ti (?au anga:at !n di(5ute cu 5rivire la ordinea logic# a decretelor divine eterne. Cele 5atru decrete di(cutate de regul# includ decretul de creare, decretul de !ng#duire a Hc#derii in
39
cvadrilaterul %esleyan
5#cat, decretul de Halegere a celor care vor 5rimi Hm!ntuirea <i decretul de Hdamnare a celor care nu au =o(t ale<i. "ezi i (u"la5(ariani(m, in=rala5(ariani(mC (u5rala5(ariani(m. deism. Credin a care (u( ine e+i(ten a unui Dumnezeu di(tant, care a creat univer(ul, iar a5oi ,?a l#(at (#?<i urmeze cur(ul 5ro5riu, con=orm anumitor Klegi ale naturiiL 5e care Dumnezeu le?a integrat !n (tructura univer(ului. 3na dintre analogiile =olo(ite 5entru a ilu(tra conce5 ia dei(t# e(te cea a unui me<ter care creeaz# un cea( mecanic, !l !ntoarce <i a5oi !l la(# (# =unc ioneze ne!ngr#dit. Dei(mul a devenit 5o5ular la !nce5utul erei moderne <i a =o(t ado5tat de unii dintre 5#rin ii =ondatori ai Statelor 3nite, inclu(iv de George Va(hington, *en:amin Franklin <i Thoma( Je=Fer(on. demitologi*are. Termen =olo(it de ;udol= H*ultmann, 5entru a de(crie modalitatea 5ro5u(# de el !n a"ordarea Scri5turilor. *ultmann credea c# omul modern nu 5oate (# acce5te vechile conce5 ii "i"lice de(5re lume <i via #, 5recum credin a !n demoni, cer, iad <i miracole. %rin urmare, (co5ul inter5ret#rii e(te (# identi=ice HKmiturileL E(im"olurileF vechi din te+t <i (# le (u"(tituie cu echivalen i moderni Ecare (!nt tot mituri, !n acce5 iunea lui *ultmannF. !n ace(t (en(, demitologizarea lui *ultmann nu era !ndre5tat# at!t !m5otriva miturilor !n(e<i, c!t !m5otriva miturilor 5erimate. demon. Termen derivat de la cuvintele grece<ti daimon <i
daimonion. Demonii (!nt =#5turi (5irituale create, care, al#turi de Satana, (e a=l# !ntr?o (tare de r#zvr#tire =a # de (co5urile "une ale lui Dumnezeu. 4ce(te K(5irite necurateL caut# (# (e o5un#, (# vat#me <i (#?i !n<ele 5e cre<tini <i 5e necre<tini deo5otriv# (au (#?i incite 5e oameni (# (e r#zvr#tea(c# !m5otriva lui Dumnezeu <i a (co5urilor "une 5e care El le are 5entru omenire <i 5entru crea ie. denominaiune, denominaionalism. Structur# organiza ional# a mai multor congrega ii care (e une(c 5e "aza unor con(iderente doctrinare, organiza ionale, etnice, geogra=ice (au 5ractice comune, chiar <i atunci c!nd (e adun# !n locuri di=erite. Denominationali(mul ca teorie (u( ine c# *i(erica (e Dicionar de termeni teologici
10
mani=e(t# !ntr?o diver(itate de 5ractici <i credin e, toate (u" um"rela termenului mai cu5rinz#tor de 8cretin'. -otodat, 5otrivit aceleia<i teorii, nici un gru5 cre<tin luat (e5arat nu 5oate 5retinde c# re5rezint# mani=e(tarea e+clu(iv# a *i(ericii 5e 5#m!nt. 4cea(t# teorie (e afl n o5ozi ie cu H(ectari(mul (vezi (ect#, (ectari(mF, care de(emneaz# atitudinea unui gru5 re(tr!n(, care (e con(ider# (ingura mani=e(tare a *i(ericii, 5rin e+cluderea tuturor celorlalte gru5uri. !n lim"a rom7n#, (e =olo(e<te termenul confesiune !n (intagme 5recum Kde con=e(iune ortodo+#, catolic# etcL, 5entru a indica a5artenen a la una din ramurile "i(ericii cre<tine. Vezi i con=e(iune, con=e(ionali(m. depravare, depravare total. De!ravarea (e re=er# at!t la rela ia de=ectuoa(# dintre Dumnezeu <i oameni, ct <i la coru5erea naturii umane 5!n# la 5unctul !n care !n =iecare fiin omenea(c# e+i(t# o a5lecare continu# (5re 5#cat. Depravarea total* (e re=er# la m#rimea <i (=era de cu5rindere a e=ectelor 5#catului a(u5ra tuturor oamenilor, care (!nt, tar# e+ce5 ie, inca5a"ili (# do"!ndea(c# Hm!ntuirea. De5ravarea total#, 5rin urmare, nu !n(eamn# c# oamenii (!nt com5let 5#c#to<i, ci c# (!nt total inca5a"ili de a (e m!ntui (inguri. Termenul (ugereaz# <i c# e=ectele QC#derii (e e+tind a(u5ra =iec#rei dimen(iuni a e+i(ten ei omene<ti, de aceea nu tre"uie (# ne 5unem !ncrederea !n ca5acit# ile 5ro5rii E5recum ra iuneaF 5e care 5utem totu<i (# le e+ercit#m !n (tarea noa(tr# c#zut#. determinism. )rice teorie care con(ider# c toate evenimentele, inclu(iv com5ortamentul uman, (!nt rezultatul nece(ar al unor cauze anterioare. %otrivit determini(mului naturali(t, toate evenimentele (!nt 5arte dintr?un lan in=le+i"il <i inaltera"il de cauze <i e=ecte n univer(ul =izic. %otrivit determini(mului teologic, toate evenimentele (!nt cauzate n mod direct de Dumnezeu. +uli teologi Ede<i e+i(t# <i e+ce5 ii nota"ileF re(5ing atit determini(mul naturali(t, c!t <i 5e cel teologic, deoarece am"ele teorii 5ar (# contrazic# e+i(ten a li"erei alegeri din 57rlea omului, ceea ce, !n conce5 ia lor, !l degreveaz# pe om de re(5on(a"ilitatea moral# 5entru ac iunile (ale. -, de!ravare deusabsconditus,deusrevelatus. !n traducere literal#, KDumnezeul a(cun(L <i, re(5ectiv, KDumnezeul revelatL. E+5re(iile, =olo(ite ini ial de Nartin 0uther, vor"e(c de(5re (itua ia 5arado+al# a unui Dumnezeu a(cun( care Se reveleaz# 5e Sine <i a unui Dumnezeu revelat care Se a(cunde. %entru 0uther, Dumnezeul incogno(ci"il e(te revelat !n Ori(to(C <i totu<i, !n crucea lui Ori(to(, adev#rata glorie a lui Dumnezeu e(te a(cun(# =a # de !n ele5ciunea omenea(c#.
deus e machina. !n latin#, Kzeul din ma<in#rieL. Deus e7 machina era un 5rocedeu dramatic, =olo(it !n teatrul grece(c <i roman, 5rin care !n 5ie(# era introdu( !n mod nea<te5tat un KzeuL, care o=erea o (olu ie unei 5ro"leme alt=el in(olva"ile. !n i(toria teologiei, unii teologi au =o(t acuza i c# au introdu( un Kdumnezeu al lacunelorL (au un deus e7 machina( ca (olu ie la 5ro"leme teologice, =ilozo=ice (au <tiin i=ice 5entru care ar =i =o(t 5o(i"ile (olu ii mai Kra ionaleL (au mai KnaturaleL. De e+em5lu, unii critici (ugereaz# c# doctrina cre<tin# de(5re Dumnezeu Creatorul e(te un deus e7 machina( deoarece acea(ta con(ider# c# Dumnezeu e(te (ur(a ultim# a univer(ului, !n loc s e+5lice originea univer(ului printr%o teorie mai Knatural#L (au K<tiin i=ic#L. "ezi i "riciul lui )ccam. diacon, diaconi. Termeni deriva i din grece(cul diakoneo EKa (lu:iLF. !n *i(erica %rimar#, diaconii <i diaconi ele erau numi i ca (lu:itori ai 5o5orului lui Dumnezeu. ;olul lor ini ial, a<a cum !l de(5rindem din Fa5te 1, 5are (# =i =o(t gri:a 5entru cre<tinii a=la i !n nevoie, d!ndu?le a5o(tolilor 5o(i"ilitatea (# (lu:ea(c# din Cuvnt <i (# (e con(acre rug#ciunii. 45o(tolul %avel arat# mai t!rziu c# diaconii <i diaconi ele tre"uie (# dea dovad# de !nalte (tandarde morale, chiar <i atunci cnd !nde5line(c (lu:"e 5ractice (au mode(te. diaspora. Termen grece(c care !n(emna ini ial Kcei r#(5!ndi i (au ri(i5i iL. Cuvntul era =olo(it 5entru evreii (au comunit# ile de evrei ri(i5i i 5rintre neamuri. !n NT, termenul e(te =olo(it <i 5entru cre<tinii ri(i5i i !n lume, adic# !ntr?un conte+t care nu re5rezenta adev#rata lor Kca(#L Evezi ! Det. mF.
dihotomie, dihotomist. !n (en( literal, o dihotomie re5rezint# o divizare a lucrurilor !n dou# categorii care (e e+clud reci5roc. De<i !n teologie dihotomia e(te =olo(it# !n mai multe =eluri E5recum di(tinc ia dintre Dumnezeu <i oameni, dintre tim5 <i eternitateF, ade(ea (e re=er# la teoria care (5une c# oamenii (!nt alc#tui i din dou# elemente di(tincte: tru5 <i (u=let. Cu re=erire la teoria a ceea ce con(tituie realitatea ELmeta=izicaF, teologii dihotomi<ti a=irm# c# realitatea e(te divizat# !n dou# lumi: cea material# Ecare e(te concret#, =izic#F <i cea imaterial# Ecare e(te (5iritual# <i a"(tract#F. dispensaionalism. Si(tem teologic 5o5ularizat mai ale( !n 4merica de Nord, !n (ec. SS, !n 5rinci5al ca urmare a in=luen ei e+ercitate de *i"lia cu re=erin e Sco=ield. Di(5en(a ionali(mul 5ro5u( de Sco=ield (ugera c# Dumnezeu lucreaz# cu oamenii !n moduri di(tincte Edi(5en(a iiF 5e 5arcur(ul i(torieiC c# El are un 5lan di(tinct 5entru &(rael, di=erit de 5lanul 5entru *i(eric#C c# *i"lia, mai ale( 5ro=e ia 5redictiv#, tre"uie (# =ie inter5retat# !n mod literalC c# *i(erica va =i Qr#5it# !n mod tainic de 5e 5#m!nt, cu <a5te ani !nainte de 4 Doua 'enire a lui Ori(to(C <i c# Ori(to( va domni cu &(rael !n tim5ul unei 5erioade literale de o mie de ani. Di(5en(a ionali(mul contem5oran (au 5rogre(iv r#m!ne 5e de5lin L5remileni(t, dar re(5inge di(tinc ia Qontologic# dintre &(rael <i *i(eric#, 5otrivit c#reia ar =i vor"a de dou# 5o5oare ale lui Dumnezeu, con(ider!nd c# cele dou# gru5uri con(tituie dou# !ntruchi5#ri m!ntuitor?i(torice ale aceluia<i 5o5or. docetism. !n *i(erica %rimar#, !nv# #tura c# &(u( era Dumnezeu 5e de5lin, dar a !*rut a =i uman Ede la ver"ul grece(c dokeo( Ka 5#reaLF. Teologii doceti<ti accentuau di=eren a calitativ# dintre Dumnezeu <i oameni <i, 5rin urmare, minimalizau
elementele umane din via a lui &(u(, !n =avoarea celor care indicau dumnezeirea Sa. *i(erica %rimar# a re(5in( doceti(mul, con(ider!ndu?, o inter5retare eretic# a !nv# #turii "i"lice de(5re &(u(. doctrin. Formulare teologic# 5rin care (e !ncearc# ela"orarea unei a=irma ii (uccinte a !nv# #turii Scri5turii cu 5rivire la un
43 dihotomie
anumit (u"iect teologic. !n mod ideal, doctrina (e =ormeaz# 5rin !ncercarea de a re(5ecta =idel !nv# #tura Scri5turii, acord!nd aten ie tradi iilor *i(ericii <i ti5arelor de g!ndire ale vremii. 4(t=el, doctrina e(te =ormulat# n a<a =el, !nc!t oamenii contem5orani (# 5oat# !n elege !nv# #tura Scri5turilor din vechime. dogm, dogmatic. !n cercurile H5rote(tante, Qdogma e(te cva(i(inonim# cu Ldoctrina, =iind deci o !nv# #tur# teologic#, !n cercurile romano?catolici(mului <i ale ortodo+iei r#(#ritene, dogmele (!nt !nv# #turi ale *i(ericii, acce5tate o=icial, <i nu con(tituie (im5le teorii ale unor teologi individuali. Termenul dogmatic* (e re=er#, !n general, la demer(ul "i(erice(c de rezumare <i (i(tematizare a !nv# #turii Scri5turii <i a tradi iei !ntr?un !ntreg coerent, !n =unc ie de anumite categorii teologice E5recum Lantro5ologie, Lcri(tologie, Q(oteriologieF =olo(ite !n mod tradi ional de?a lungul i(toriei *i(ericii. donatism. !n (ec. &' <i ' d.Or., !n urma !nv# #turii lui Donatu(, a a5#rut o mi<care care a vrut (# (e5are "i(erica K5ur#L de "i(erica Ka5o(tat#L (au Kc#zut#L. Donati<tii (?au o5u( cu !nd!r:ire im5lic#rii cre<tinilor !n armat#, deoarece armata era con(iderat# in(trument al unui (tat r#u. Donati<ii !i !ndemnau 5e cre<tini (# (e "oteze din nou, dac# =u(e(er# "oteza i de un e5i(co5 care cola"ora(e cu !m5#ratul 5#g!n. Q4ugu(tin a demontat, !n cele din urm#, argumentele donati(te. dragoste. !n tradi ia cre<tin#, drago(tea Emai ale( aga!e) e(te o e+5re(ie a naturii e(en iale a lui Dumnezeu, caracterizarea 5er=ect# a rela iei dintre Dumnezeu <i oameni, 5recum <i virtutea (u5ranatural# (au caracterul lui Dumnezeu, re=lectat# !n comunitatea cre<tin# !n ra5ort cu Dumnezeu <i cu ceilal i, (u" in=luen a Duhului Efnt care locuie<te !n inima credincio(ului. Din acea(t# leg#tur# !ntre drago(te <i caracterul lui Dumnezeu reie(e im5ortan a acordat# drago(tei, !n cre<tini(m, ca tr#(#tur# =undamental# a uceniciei cre<tine <i, 5rin e+ten(ie, a Leticii cre<tine. Nul i g!nditori cre<tini con(ider# c# Le(en a drago(tei e(te :ert=irea necondi ionat# 5entru al ii.
II
dreptate !neprihnire, ndreptire'. 4tri"ut al =iin ei lui Dumnezeu, al caracterului :u(t <i dre5t al lui Dumnezeu, al ac iunilor <i al :udec# ilor Sale. Dre5tatea Ene5rih#nireaF lui Dumnezeu, !n elea(# !n conte+tul legmintelor, include EiF :udecata drea5t# a lui Dumnezeu, at!t cu 5rivire la oamenii lui Dumnezeu, cit <i la cei care !i o5rim#, <i E9F Lm!ntuirea <i mila lui Dumnezeu rev#r(ate a(u5ra celor c#rora Dumnezeu, garantul leg#m!ntului, le?a 5romi( credincio<ie. Ne5rih#nirea <i m!ntuirea (!nt d#ruite tuturor celor care cred !n moartea <i !nvierea lui &(u( Ori(to(. %rin e+ten(ie, dre5tatea Ene5rih#nireaF denot# (tilul de via # care ar tre"ui (#?i caracterizeze 5e ucenicii lui &(u(. Credincio<ii tre"uie (#?0 KimiteL 5e Dumnezeu <i (# devin# dre5 iBne5rih#ni i !n via #, du5# cum <i Dumnezeu e(te dre5tBne5rih#nit. dualism. n (en( larg, orice (i(tem de g!ndire care (u( ine c#
natura unui lucru e(te com5u(# din dou# realit# i, (u"(tan e (au 5rinci5ii di(tincte. De(criind natura realit# ii, duali<tii 5leac# de la 5remi(a di(tinc iei dintre =izic <i (5iritual (vezi 4ugu(tinF (au dintre vizi"il <i invizi"il (vezi 5latoni(mF, !n de(crierea tru5ului, duali<tii E5recum ;ene De(carte(F =ac ade(ea di(tinc ie !ntre tru5 <i (u=let (au !ntre materie <i minte. 4l i duali<ti 5orne(c de la 5remi(a c# e+i(t# dou# realit# i o5u(e, 5recum "inele <i r#ul Eca !n Lgno(tici(m (au Hmanihei(mF. 3uh, duh. Termenul duh Ecare !n lim"ile "i"lice mai !n(eamn# Kv!ntL <i K(u=lareLF (e re=er# la via a !n(#<i, la 5rinci5iul vie ii <i, mai 5re(u( de toate, la Dumnezeu ca (ur(# <i d#t#tor de via #. Duhul St!nt e(te a treia 5er(oan# a Dumnezeului triunic <i, ca atare, e(te D#t#torul de 'ia #. 3uns Ecotus, scotism !c. ".44%"$#7'. C#lug#r =ranci(can, =ilozo= <i teolog medieval care, !n general, (?a o5u( !nv# #turii lui -oma LdH4Uuino. %otrivit lui Scotu(, credin a e(te mai mult o che(tiune de e+ercitare a voin ei dec!t a ra iunii. Ca urmare, Scotu( a (u( inut c#, atunci c!nd concluziile =ilozo=iei Era iuniiF intr# !n con=lict cu concluziile teologiei Ecredin eiF, tre"uie acce5tate concluziile credin ei.
45 dre!tate
ebionism. !nv# #tura unor (ecte iudeo?cre<tine tim5urii, care 5uneau accent 5e un (til de via # La(cetic (au 5au5er Ede la e"raicul !ebonim, K(#raciLF. E"ion ii re(5ingeau e5i(tolele 5auline, (e concentrau a(u5ra =a5telor "une, 5otrivit c#r ii lui &acov, con(iderau c# via a cre<tin# con(t# !n urmarea (trict# a unui cod moral <i con(iderau c# &(u( a =o(t un( de Dumnezeu la "otez, datorit# =a5tului c# a re(5ectat !n mod de(#v!r<it legea mozaic#. De<i e"ioni(mul nu a =o(t condamnat o=icial de "i(eric#, el nu (?a "ucurat niciodat# de o larg# acce5tare. echivoc. !n (emantic# E(tudiu al !n ele(urilor cuvintelorF, termenul e(te =olo(it 5entru a identi=ica acele cuvinte care au mai mult de un (ingur !n ele( 5o(i"il, (5re deo(e"ire de cuvintele Lunivoce, care au un (ingur !n ele( 5o(i"il. !n teologie, un termen e(te con(iderat echivoc, dac# !n(eamn# ceva atunci c!nd e(te =olo(it cu re=erire la Dumnezeu <i altceva atunci c!nd (e re=er# la oameni (au la un o"iect din crea ie. ecle*iologie. Domeniu de (tudiu teologic, care (e ocu5# cu !n elegerea ideii de "i(eric# Ede la grece(cul ekklesiay K"i(eric#LF. Ecleziologia caut# (# analizeze natura <i =unc ia "i(ericii. De a(emenea, inve(tigheaz# 5ro"leme 5recum mi(iunea, lucrarea <i (tructura "i(ericii, ca <i rolul ei !n 5lanul general al lui Dumnezeu. economia !iconomia' divin. "ezi oikonomia. ecumenism, micarea ecumenic. De la grece(cul oikumene( K!ntregul 5#m!nt locuitL. 5cumenismul re5rezint# !ncercarea de a c#uta unitatea <i coo5erarea la nivel mondial !ntre toate "i(ericile care?0 m#rturi(e(c 5e &(u( Ori(to( ca Domn. Ecumeni(mul recunoa<te e=ectul ne=ericit 5e care l?au avut numeroa(ele (chi(me din i(toria *i(ericii, cele mai 5roeminente =iind diviziunile dintre "i(erica a5u(ean# <i cea r#(#ritean#, !n ,.2-, <i dintre 5rote(tan i <i romano? catolici, !n tim5ul ;e=ormei din (ec. S'&. 0a !nce5utul (ec. SS, di=erite con=erin e mi(ionare interna ionale au analizat nevoia de unitate cre<tin#, !n vederea !m5linirii
46
mi(iunii de evanghelizare a lumii. 4ce(tea au dat na<tere mi<c#rii ecumenice moderne. Din 5er(5ectiv# 5ozitiv#,
mi<carea ecumenic# a rea=irmat nevoia ca toate ramurile cre<tini(mului (#?<i analizeze r#d#cinile comune <i (# caute unitatea acolo unde e(te 5o(i"il. Din 5er(5ectiv# negativ#, mi<carea ecumenic# (?a concentrat a(u5ra ideologiei 5oliticeC !n con(ecin #, unele (egmente ale "i(ericii cre<tine au ezitat (# (e al#ture dialogului ecumenic. 5dCards, =onathan !"0#$%"0/7'. 3nul dintre cei mai mari teologi <i 5a(tori americani, Ed/ard( a (lu:it ca 5a(tor congrega ionali(t !n Na((achu(ett( <i a avut leg#turi (tr!n(e cu !nt!ia Nare Trezire. Ed/ard( e(te cuno(cut 5entru e=orturile (ale de a da o e+5lica ie teologic# ace(tei mi<c#rii <i 5entru rede=inirea Lcalvini(mului !n 4merica (ec. S'&&&. eficacitate, eficace. Termen care de(crie ca5acitatea unui lucru de a !m5lini (co5ul 5entru care a =o(t =#cut (au dat. Termenul e(te =olo(it, de regul#, cu re=erire la (co5urile <iQ harul lui Dumnezeu. Ca atare, harul lui Dumnezeu e(te e=icace !n m#(ura !n care 5oate (# realizeze Qm!ntuirea celor (5re care e(te !ndre5tat. 4(t=el, harul e=icace e(te (ingurul har ca5a"il (# realizeze m!ntuirea omului <i 5oate =i o=erit numai de Dumnezeu. elemente. Se re=er# la (im"olurile =izice =olo(ite !n Qr!nduielile (au Q(acramentele *i(ericii, !n (5e # QCina Domnului. %rin urmare, KelementeleL Cinei Domnului (au ale Leuhari(tiei (!nt 5!inea <i vinul. De?a lungul (ecolelor, teologii au !ncercat (# (ta"ilea(c# dac# <i !n ce =el e(te 5rezent Ori(to( !n elemente P !n mod =izic (au (5iritualW 4cea(t# controver(# a =o(t generat# mai ale( de e+aminarea cuvintelor lui Ori(to( !n cadrul ultimei cine: K4ce(ta e(te tru5ul meuL E0uca 99:,6C vezi , Cor. ,,:9-F. "ezi i con(u"(tan iereC tran((u"(tan iere. emana ie. Termen care !n(eamn#, !n (en( literal, Kcurgere dinL. Termenul a =o(t =olo(it de =ilozo=ii antici greci, care con(iderau crea ia o rev#r(are a 5lin#t# ii lui Dumnezeu, <i nu ceva creat de Dumnezeu din nimic (e7 nihilo). &deea crea iei ca emana ie a lui Dumnezeu a =o(t =olo(it# de c! iva =ilozo=i <i
47
l.d%anh teologi medievali, 5entru a (ugera c# ordinea crea iei e(te, !n cel mai autentic (en(, o ierarhie care !nce5e cu Dumnezeu, continu# cu lumea (5iritual# a !ngerilor, lumea material# a oamenilor, regnul animal <i (e !ncheie cu lumea o"iectelor =izice. "ezi i creatio e7 nihilo. em5iri(m. Curent =ilozo=ic care (u( ine c# omul do"!nde<te cunoa<terea =ie 5rin intermediul e+5erien ei interioare Eg!nduri, emo ii etcF, =ie 5rin intermediul e+5erien ei e+terioare Ev#z, miro(, 5i5#it, auz <i gu(tF. Em5iri(mul e(te a(ociat cu =ilozo=i 5recum Franci( *acon <i John 0ocke, dar cea mai 5ur# =orm# de em5iri(m o con(tituie g!ndirea lui David Oume. Oume a du( em5iri(mul la e+trem, a=irm!nd c# omul nu 5oate <ti cu adev#rat dac# lucrurile e+terne Eo"iecteleF e+i(t#, deoarece tot ceea ce (e 5oate cunoa<te !n mod (igur e(te e+5erien a (a cu acele lucruri. em5iri(m logic. "ezi 5ozitivi(m. e5i(co5at, e5i(co5al. Form# de organizare "i(ericea(c#, !n care (u5ravegherea "i(ericii e(te !ncredin at# !n 5rinci5al e5i(co5ilor, !n tim5 ce 5rez"iterii, Hdiaconii (au 5reo ii (lu:e(c, de regul#, !n cadrul congrega iilor locale. Conducerea e5i(co5al# e(te ierarhic#, av!nd un colegiu al e5i(co5ilor (au un e5i(co5 5rinci5al, ca autoritate (u5erioar#. *i(ericile romano?catolice, Hortodo+e r#(#ritene <i Hanglicane re5rezint# 5rinci5alele =orme de conducere e5i(co5al#. E5i(co5ul
(u5erior al *i(ericii ;omano?Catolice e(te 5a5a de la ;omaC al *i(ericii )rtodo+e r#(#ritene e(te 5atriarhul de la Con(tantino5ol, iar al *i(ericii 4nglicane, colegiul e5i(co5ilor !n =runte cu arhie5i(co5ul de Canter"ury. e5i(temologie. Cercetare =ilozo=ic# a(u5ra naturii, a (ur(elor, a limitelor <i a metodelor cunoa<terii. !n =ilozo=ia a5u(ean#, e5i(temologia a urmat dou# c#i 5rinci5ale: ra ionali(mul Ecunoa<terea (e do"!nde<te 5rin =olo(irea de c#tre minte a ra iunii <i a logiciiF <i Hem5iri(mul Ecunoa<terea (e do"!nde<te 5rin acumularea de in=orma ii 5rovenind de la (im urile interne <i e+terneF.
17 epoca patristic. De la grece(cul !ater EKtat#LF. E5oca 5atri(tic# (e re=er# la 5rimele c!teva (ecole ale "i(ericii, de du5# (crierea NT, (au la %#rin ii "i(ericii <i la (criitorii din acea 5erioad# E!n general ,..?D2.F. E5oca 5atri(tic# a !nce5ut du5# moartea a5o(tolilor <i a =o(t urmat# de Evul Nediu. %rintre autorii 5atri(tici im5ortan i, (e num#r# (5irite luminate, 5recum Q&rineu, L)rigen, QTertullian, Q%#rin ii ca5adocieni <i Q4ugu(tin. 5rasmus, 3esiderius !c. "144%"/$4'. Figur# ma:or# din 5erioada ;e=ormei, Era(mu(, Lumani(t cre<tin, a c#utat (# introduc# unele re=orme !n "i(eric#, 5rin !ntoarcerea la (tudiul c#rtur#re(c al Scri5turii <i al te+telor grece<ti <i latine din tradi ia cla(ic#. 3na dintre contri"u iile ma:ore ale lui Era(mu( a =o(t editarea unui NT grec. Era(mu( a o=erit in(trumentele 5e care re=ormatori 5recum 0uther <i Calvin le?au =olo(it !n e=ortul lor de a inter5reta NT 5e "aza te+tului grece(c <i !n activitatea lor teologic#. ere*ie. )rice !nv# #tur# re(5in(# de comunitatea cre<tin# <i con(iderat# contrar# Scri5turii, deci <i doctrinei Lortodo+e. Cele mai multe !nv# #turi declarate eretice au de?a =ace cu natura lui Dumnezeu (au cu 5er(oana lui &(u( Ori(to(. Termenul erezie nu e(te =olo(it, !n general, 5entru a caracteriza credin ele necre<tine. 4cea(ta !n(eamn# c# (i(temele de credin # 5recum Latei(mul (au Lagno(tici(mul (au religiile necre<tine, 5recum "udi(mul (au i(lamul, nu (!nt, !n (en( tehnic, erezii. Termenul erezie e(te =olo(it !ndeo"<te 5entru a de(emna orice credin # care (e 5retinde a =i cre<tin# <i "i"lic#, dar care a =o(t re(5in(# de *i(eric# <i con(iderat# 5(eudocre<tin# (au anti(cri5tural#. escaton, escatologie !consistent FintegralG, reali*at, inaugurat'. Termenul eschaton Ederivat al ad:ectivului grece(c eschatos P KultimL, K=inalLF (e re=er# la a5ogeul =inal (au (=!r<itul i(toriei, c!nd Ori(to( Se va !ntoarce 5entru a (ta"ili !m5#r# ia Sa etern# de ne5rih#nire <i dre5tate 5rintre toate na iunile. %rin urmare, e(catologia re5rezint# (tudiul teologic care !ncearc# (# !n eleag# direc ia (au (co5ul (u5rem
49 e!oca !atristic*
al i(toriei, !n 5rogre(ul ei (5re viitor, at!t din 5er(5ectiv# individual# ECe (e !nt!m5l# c!nd o 5er(oan# moareWF, ct <i din 5er(5ectiv# colectiv# E!ncotro (e !ndrea5t# i(toria <i cum (e va (=!r<iWF. !n (ec. SS, (?au dezvoltat cel 5u in trei =orme 5rinci5ale de e(catologie. E(catologia con(i(tent#, (au integral#, e(te conce5 ia c# !nv# #tura lui &(u( <i a a5o(tolilor a =o(t 5reocu5at# integral (# 5roclame (=!r<itul iminent al i(toriei. E(catologia realizat# con(ider# c# 5rima venire a lui Ori(to( e(te 5rezen a de5lin# a !m5#r# iei lui Dumnezeu.
E(catologia inaugurat# con(ider# c# 5rima venire a lui Ori(to( re5rezint# !nce5utul !m5#r# iei !n 5rezent <i recunoa<te c# !m5linirea (au con(umarea !m5#r# iei lui Dumnezeu urmeaz# (# ai"# loc !n viitor. esen, essentia. E(en a, care deriv# de la ver"ul latin esse( Ka =iL, e(te natura =undamental# a unui lucru =#r# de care acel lucru nu ar =i ceea ce e(te. E(en a, 5rin urmare, e(te nucleul a ceea ce =ace ca ceva (# =ie ceea ce e(te, <i nu altceva. Termenul latin essentia a devenit im5ortant cu re=erire la natura lui Dumnezeu, mai ale( !n di(cu ia de(5re LTrinitate, !n cadrul c#reia =iecare 5er(oan# P Tat#l, Fiul <i Duhul S=!nt P e(te 5#rta<# aceleia<i essentia. estetic. Domeniu al =ilozo=iei care !ncearc# (# de=inea(c# =ormal natura =rumo(ului <i (# (ta"ilea(c# criteriile (au (tandardele con=orm c#rora ceva 5oate =i con(iderat =rumo(. !n teologia cre<tin#, (e con(ider#, de regul#, c# =rumo(ul re5rezint# tot ceea ce re=lect# !n vreun =el caracterul iului. E+5re(ie =olo(it# 5entru a de(crie rela ia care e+i(t# !ntre 5rima <i a doua 5er(oan# din LTrinitate. De(5re Dumnezeu Tat#l (e (5une c# !l genereaz# 5e Fiul !n mod etern. Cu alte cuvinte, identitatea Fiului ca Fiu e(te de=init# !n mod etern de rela ia Sa cu Tat#l. !n mod (imilar, Tat#l e(te !n mod etern Tat# 5rin rela ia Sa cu Fiul. KGenerareaL Fiului nu tre"uie con=undat# cu ideea de conce5 ie =izic# (au na<tere, 5rin care un tat# uman conce5e un =iu care nu e+i(ta !nainte. %rin urmare, eterna generare a Fiului nu (e re=er# la originea Fiului, ci caut# (# de=inea(c# rela ia Fiului cu Tat#l.
2. eternitate, eternalitate. !n (en( a"(olut, eternitatea con(tituie t#r!mul !n care nu e+i(t# !nce5ut <i nici (=!r<it. Ca termen !nrudit cu ideea de tim5, eternitatea re5rezint# ceea ce (e a=l# dincolo de tim5 <i nu e(te con(tr!n( de tim5. Eternalitatea, (au caracterul etern, 5rin urmare, e(te caracteri(tica (au atri"utul a(ociat numai cu Dumnezeu, deoarece Dumnezeu nu are moment de !nce5ut (au de (=!r<it. Caracterul etern (e a5lic# numai lui Dumnezeu <i din alt# 5er(5ectiv#: numai Dumnezeu e(te necauzat. etic. Domeniu al cercet#rii =ilozo=ice <i teologice de(5re ceea ce con(tituie "inele <i r#ul, adic# moralitatea, ca <i de(5re ceea ce e(te via a corect#. Etica !ncearc# (# o=ere r#(5un(uri, 5rinci5ii <i chiar un (i(tem orientativ, !n c#utarea unei vie i corecte (au !n vederea unor ac iuni corecte !n (itua ii de via # generale (au 5articulare. !n (en( larg, (i(temele etice (!nt =ie deontologice Ec!nd caut# (# in=luen eze com5ortamentul, 5rin (ta"ilirea (au de(co5erirea a ceea ce e(te "un (au r#u !n mod intrin(ecF (au teleologice Ec!nd caut# (# in=luen eze com5ortamentul, 5rintr?o !n elegere a rezultatelor (au a (co5urilor 5e care le au deciziile <i com5ortamentul eticF. euhari(tie. Derivat al grece(cului eucharisto EKa mul umiLF. Termenul a =o(t =olo(it !n tradi ia cre<tin# cu re=erire la unul dintre riturile centrale ale *i(ericii, <i anume comemorarea 5ermanent# a ultimei cine 5e care au avut?o &(u( <i ucenicii !nainte de r#(tignirea Sa (au comemorarea r#(tignirii !n(e<i. 4<adar, euhari(tia e(te o (#r"#toare a recuno<tin ei =a # de Dumnezeu 5entru lucrarea r#(cum5#r#toare a lui Ori(to(. Termenul euharistie E(au mes*) a =o(t, !n general, =olo(it !n tradi iile romano?catolic# <i anglican#, !n tim5 ce tradi iile 5rote(tante 5re=er# (# vor"ea(c# de(5re acea(t# (#r"#toare
=olo(ind denumirea de QCina Domnului, Lcomuniune (au K=r!ngerea 5!iniiL. evanghelic, Ni<carea Evanghelic#, Ni<carea Neoevanghelic#. Set de termeni deriva i de la grece(cul euangelion( Kve(te "un#L. !n (en( general, evanghelic de(emneaz# 5reocu5area 5entru nucleul e(en ial al me(a:ului cre<tin, 5otrivit c#ruia
51 eternitate
Hm!ntuirea vine 5rin 5er(oana <i lucrarea lui &(u( Ori(to(. !n (en( re(tr!n(, (intagma :icarea ;vanghelic* a =o(t =olo(it# 5entru mi<carea tran(denomina ional# <i interna ional# care accentueaz# nevoia omului de a e+5erimenta Hconvertirea 5er(onal#, 5rin credin a !n Ori(to( <i !n lucrarea Sa 5e cruce, nece(itatea unui anga:ament =a # de autoritatea Scri5turii, con(iderat# c#l#uz# in=aili"il# 5entru credin a <i 5ractica cre<tin#. :icarea <eoevanghelic* re5rezint# denumirea dat# mai ale( unui curent a5#rut 5rintre cre<tinii nord?americani, !n anii H-.. &ni ial, neoevanghelicii au =o(t intere(a i nu numai de 5roclamarea dimen(iunii 5er(onale a Evangheliei, ci <i a celei (ociale P nevoia de a le =ace dre5tate celor o5rima i (ocial, de a o=eri (5ri:in <i a:utor celor care (u=er#.
5vanghelii sinoptice, problema sinoptic. Evangheliile (ino5tice
(!nt Natei, Narcu <i 0uca, deoarece 5rezint# multe a(em#n#ri, (5re deo(e"ire de Evanghelia du5# &oan, care o=er# o imagine de(tul de di=erit# Edar com5lementar#F a lui &(u(. %ro"lema (ino5tic# (e ocu5# de rela ia <i interde5enden a literar# dintre cele trei evanghelii datorate materialului lor comun <i a =recventelor (imilarit# i te+tuale. evanghelizare 5o(tmortem. Credin a c# me(a:ul Evangheliei e(te acce(i"il <i 5entru cei care au murit =#r# a auzi 'e(tea *un# !n acea(t# via #. 4ce(te 5er(oane (!nt m!ntuite (au condamnate, 5e "aza r#(5un(ului lor =a # de Evanghelie. evidenialism. Netod# de a5#rare a credin ei cre<tine EHa5ologetic#F, 5otrivit c#reia datele din i(torie <i e+5erien # E=a5teleF 5ot demon(tra caracterul rezona"il al a=irma iilor cre<tine <i, 5rin urmare, 5ot 5reg#ti o 5er(oan# 5entru credin a !n Ori(to(, !nde5#rt!nd eventualele o"(tacole din calea credin ei. 4(t=el, eviden iali(mul !ncearc# (# o=ere c!t mai multe KdoveziL care (# vin# !n (5ri:inul elementelor cruciale ale credin ei cre<tine, 5recum !nvierea lui Ori(to( <i acurate ea i(toric# a relat#rilor "i"lice. evolu ioni(m tei(t. Conce5 ie de(5re dezvoltarea vie ii 5e 5#m!nt, care !ncearc# (# coreleze inter5retarea Gene(ei cu teoria Dicionar de termeni teologici 29 <tiin i=ic# a evolu iei organice, 5rin ado5tarea unei a"ord#ri neliterale a relat#rii de(5re Crea ie, dar (u( in!nd de5lina ei veridicitate, !n calitate de Cuv!nt al lui Dumnezeu. Evolu ia tei(t# (u( ine c#, de<i (5eciile au a5#rut !n urma 5roce(ului de evolu ie, Dumnezeu a coordonat dezvoltarea vie ii. 4<adar, evolu ia a =o(t mi:locul =olo(it de Dumnezeu 5entru a?Ti realiza (co5ul divin de creare a vie ii 5e acea(t# 5laneta. Evolu ioni<tii tei<ti (u( in, de regul#, doctrina cre<tin# cla(ic# de(5re crea ie, 5#catul originar, de5ravarea omului <i nevoia lui de r#(cum5#rare. e opere operato, e opere operantis. Dou# e+5re(ii latine, =olo(ite mai ale( !n dez"aterea de(5re e=icacitatea H(acramentelor. ;7 o!ere o!erato !n(eamn# Kdin lucrarea =#cut#L <i (ugereaz# c# un (acrament e(te e=icace !n !m5linirea (co5ului (#u.
E=icacitatea nu de5inde de credin a celui care 5rime<te harul 5rezent !n act. !n 5lu(, conce5tul (ugereaz# c# (acramentul e(te e=icace <i atunci c!nd e(te admini(trat de o 5er(oan# 5#c#toa(# (au de o 5er(oan# care nu e(te Hordinat# de "i(eric#. ;7 o!ere o!erantis !n(eamn# literal Kdin lucrarea celui care =ace lucrareaL <i (ugereaz# c# (acramentul e(te e=icace numai dac# e(te admini(trat corect de un 5reot (au (lu:itor ordinat de "i(eric#, 5otrivit uzan elor. e2clusivism. )rice teorie care (u( ine c# la Hm!ntuire (e a:unge doar 5rin &(u( Ori(to(, e+cluz!nd toate celelalte religii (au credin e. E+clu(ivi(mul (u( ine, !n general, <i c# o 5er(oan# tre"uie (# cread# !n Ori(to( <i (#?0 Hm#rturi(ea(c# !n mod e+5licit, 5entru a avea m!ntuire. Dre5t urmare, e+clu(ivi<tii tind (# re(5ing# 5o(i"ilitatea m!ntuirii 5entru cei care nu au auzit niciodat# Evanghelia lui &(u( Ori(to(. "ezi i inclu(ivi(m. e2ege*, eisege*. n (en( literal, Ka e+trage !n ele( dinL (au Ka introduce !n ele( !nL te+t. E+egeza con(tituie 5roce(ul 5rin care (e !ncearc# (# (e !n eleag# ce !n(eamn# (au ce comunic# un te+t !n (ine. Termenul eisegez* e(te =olo(it !n general !n (en( 5eiorativ, 5entru a de(emna 5ractica de a im5une unui te+t un !n ele( 5reconce5ut (au (tr#in ace(tuia, chiar dac# acel !n ele( nu ar =i 5utut e+i(ta !n te+t la momentul (crierii. 2> e7 o!ere o!erato e2emplarism. Credin a c# via a <i lucrarea lui &(u( re5rezint#, !n 5rinci5al, un e+em5lu care (#?i !nve e 5e oameni cum (# tr#ia(c# dre5t !naintea lui Dumnezeu, <i nu un mi:loc de a !m5lini ceea ce oamenii nu 5ot realiza 5e cont 5ro5riu. E+em5lari(mul <i?a atra( mul i adver(ari, deoarece acea(t# teorie (u( ine c# oamenii, a=la i !n (tarea lor de 5#cat, au ca5acitatea de a (e con=orma caracterului <i vie ii lui &(u(. e2istenialism. Si(tem =ilozo=ic care !ncearc# (# de=inea(c# ce !n(eamn# a =i om !n termenii e+i(ten ei ECum tr#ie<te omulWF <i nu !n termenii HKe(en eiL ECe e(te omulWF. E+i(ten iali<tii con(ider#, !n general, c# nu e+i(t# o e(en # comun# !ntregii omeniri <i c# oamenii (e de=ine(c 5rin 5ro5riile lor acte <i decizii li"ere. !n con(ecin #, e+i(ten iali<tii tind (# eleveze li"ertatea 5er(onal# <i accentueaz# nu at!t nevoia de Ka g#(iL (en(ul vie ii, c!t de Ka?i con=eriL (en(. e2piere. Credin a c# 5#catul e(te anulat 5rin aco5erire. %entru cre<tini, e+5ierea (ugereaz# c# moartea lui Ori(to( aco5er# 5#catele noa(tre. Cercet#torii "i"lici !ncearc# (# (ta"ilea(c# dac# termenii grece<ti care deriv# de la hilaskomai ar tre"ui (# =ie tradu<i 5rin QK5ro5i iereL, care denot# !nde5#rtarea m!niei divine, (au ca Ke+5iereL, care denot# ideea de aco5erire a 5#catelor (au de anulare a unei datorii. =ilaskomai e(te tradu( uneori <i 5rin (intagma Kca5acul i(5#<iriiL (au K(caunul !ndur#riiL. e7tra nos. !n traducere literal#, din latin#, K!n a=ara noa(tr#L. E+5re(ia e(te ade(ea =olo(it# cu re=erire la locul (au (ur(a Hm!ntuirii, con(iderat# a =i cu totul !n a=ara =iin ei umane. Cu alte cuvinte, =a5tul c# m!ntuirea e(te e7tra nos !n(eamn# c# ea nu are loc 5e "aza a ceva inerent omului, =ie el act de voin # (au g!ndire. 4(t=el, m!ntuirea e7tra nos a=irm# c# m!ntuirea e(te !n totalitate un act al lui Dumnezeu, ceea ce !n(eamn# c# Dumnezeu, !n mod li"er <i (uveran, revar(# m!ntuirea a(u5ra unei 5er(oane.
feminism. )rice mi<care (au curent care !ncearc# (# accentueze (au (# recu5ereze 5er(5ectivele =eminine a(u5ra realit# ii
<i ale lumii. !n teologie <i !n (tudiile "i"lice, =emini(mul !n (en( larg a c#utat (# arate at!t caracteri(ticile =eminine ale lui Dumnezeu, c!t <i modul !n care Scri5tura a =o(t ade(ea inter5retat# 5rin 5ri(ma unor 5re(u5ozi ii <i conce5te tenden ioa(e ma(culine. !n =ormele ei cele mai radicale, =emini(mul teologic (u( ine c# adre(area c#tre Dumnezeu ar tre"ui (# (e realizeze 5rin titluri =eminine E5recum @ei # (au Nam#F <i c# multe 5#r i ale *i"liei, mai ale( 'T, (!nt, !n cel mai "un caz, 5atriarhale E<i, 5rin urmare, irelevanteF (au, !n cel mai r#u caz, anti=eminine E<i, 5rin urmare, o5re(ive =a # de =emeiF. !n =ormele moderate, =emini(mul caut# (# introduc# lim"a:e <i 5er(5ective =eminine !n re=lec ia teologic# de(5re Dumnezeu, =#r# a a"andona !n(# titlurile tradi ionale de Tat#, Fiu <i Duh, cu re=erire la HTrinitate. fenomenologie. Ni<care =ilozo=ic# din (ec. SS, a(ociat# cu Edmund Ou((erl <i di(ci5olii (#i. Fenomenologia (?a concentrat ini ial a(u5ra He5i(temologiei, adic# a(u5ra modului !n care do"!ndim cunoa<terea He(en elor (au a tr#(#turilor e(en iale ale lumii E5ro5riet# ile a"(tracte ale ace(teiaF 5e "aza 5erce5 iilor noa(tre de(5re realit# ile concrete Ei5o(taze 5articulare ale acelor 5ro5riet# iF. Fenomenologii <i?au !ndre5tat a5oi aten ia c#tre e(en a actelor umane mentale. !n con(ecin #, =enomenologia a a:un( (# =ie a(ociat# cu (tudiul dezvolt#rii con<tiin ei umane (au a con<tiin ei de (ine. fideism. Conce5 ia c# 5ro"lemele re=eritoare la adev#rul religio( <i teologic tre"uie acce5tate 5rin credin #, dincolo de e+ercitarea ra iunii. !n =orm# e+trem#, =idei(mul con(ider# c# =olo(irea ra iunii e(te !n<el#toare. Fidei<tii modera i con(ider# c# ra iunea e(te nu at!t !n<el#toare, c!t realmente inca5a"il# (# conduc# la adev#ruri de(5re natura lui Dumnezeu <i de(5re Lm!ntuire.
55 feminism "ides $ua creditor, "ides #uae creditor. !n (en( literal, Kcredin a
5rin care (e credeL <i re(5ectiv Kcredin a care e(te crezut#L. Sintagmele (e re=er# la dou# a(5ecte ale credin ei cre<tine: cel intern <i cel e+tern. .ides $ua creditur e(te mi:locul 5rin care (e 5rime<te revela ia de Sine a lui Dumnezeu Eadic# e+ercitarea !ncrederii !n Dumnezeu, ca atitudine intern#F, !n tim5 ce fides $uae creditur e(te con inutul (au com5onen a a ceea ce e(te revelat de Dumnezeu Eadic# acce5tarea intelectual# a anumitor a=irma ii de(5re DumnezeuF. .ides $ua creditur (e re=er# la 5ro"lema modului !n care cineva crede !n Dumnezeu- fides $uae creditur (e re=er# la ce crede cineva de(5re Dumnezeu. "ides #uaerens intellectum. !n (en( literal, Kcredin a !n c#utarea !n elegeriiL. E+5re(ia !<i are originea la Q4n(elm, !n al (#u P%slogion( <i a =o(t =olo(it# 5entru a ilu(tra rela ia dintre credin a religioa(# <i ra iune. %entru 4n(elm, 5ro"lemele de religie <i teologie 5ot =i !n ele(e numai dac# (!nt mai !nt!i crezute, iar a5oi (e trece la o !n elegere intelectual# a lor. Cu alte cuvinte, credin a 5reced# ra iunea nu numai cronologic, ci <i logic. "iducia. !n traducere literal#, K!ncredereL. !n latin#, fiducia (e re=er# la natura e(en ial# a credin ei Elatin#Zde(FC e+ercitarea Lcredin ei 5re(u5une realizarea unui anga:ament de !ncredere. De<i (!nt termeni a5ro5ia i,ZcBucBa (e deo(e"e<te de 2assensus( care (e re=er# la acce5tarea intelectual# a anumitor 5ro5ozi ii (au adev#ruri. Credin a "i"lic# a=irm# c# (!nt im5ortante at!t
fiducia( c!t <i assensus. "ezi i notitia. filio$ue. Termen latin care !n(eamn#, !n mod literal, KG, d.Or.F de c#tre "i(ericile a5u(ene ElatineF. &ni ial, Crezul a=irma c# Duhul S=!nt 5urcede de la Tat#l, dar ad#ugarea e+5re(iei filio$ue (ugereaz# c# Duhul St!nt 5urcede at!t de la Tat#l, c!t K<i de la FiulL. 4d#ugarea e+5re(iei filio$ue =#r# acordul "i(ericilor r#(#ritene a dat na<tere unei a5rige controver(e <i a devenit un =actor ma:or Dicionar de termeni teologici
56
!n (chi(ma rezultat#, !ntre "i(ericile r#(#ritean# <i a5u(ean# din ,.2- d.Or. filo*ofia analitic. Ni<care =ilozo=ic# de la !nce5utul (ec. SS, care a c#utat (# !n eleag# modul !n care o 5ro5ozi ie K!n(eamn#L ceva. %rimii =ilozo=i analitici Ee+.: 4.J.4yerF au a=irmat c# 5ro5ozi iile au (en( numai dac# 5ot =i veri=icate (au =al(i=icate !n vreun =el, cel 5u in la nivel teoretic. 4ce(t lucru (ugereaz# c# a=irma iile religioa(e, etice <i 5oetice (!nt li5(ite de (en(, deoarece nu 5ot =i veri=icate (au =al(i=icate. "ezi i 5ozitivi(m logic. filo*ofie transcendental, teologie transcendental. Filozo=ie 5otrivit c#reia tran(cendentul con(tituie realitatea =unda? mental#. Filozo=ia tran(cendental# caut# (# identi=ice 5recondi iile 5entru cunoa<terea <i e+5erien a uman# <i (u( ine incogno(ci"ilitatea total# a realit# ii ultime. Teologia tran(cendental# (u( ine c# oamenii (!nt tran(cenden i E(5irit <i materieF datorit# =a5tului c# (!nt orienta i c#tre orizontul in=init, mi(terio( al =iin ei EDumnezeuF <i 5ot (# (e de(chid# 5entru a 5rimi revela ia divin#. formula calcedonian. Concluzia teologic# a conciliului ecumenic inut la Calcedon E-2, d.Or.F, care a !ncercat (# l#murea(c# rela ia dintre natura uman# a lui Ori(to( <i natura Sa divin#. *i(erica a acce5tat =ormula calcedonian# ca declara ie ortodo+# de(5re 5er(oana lui Ori(to(. 4cea(t# =ormul# m#rturi(e<te 5e Kunul <i acela<i Ori(to(, Fiu, Domn, (ingurul n#(cut din Tat#l, cuno(cut !n dou# naturi !n chi5 neame(tecat, ne(chim"at, ne!m5#r it, nede(5#r it, deo(e"irea naturilor ne=iind de(=iin at# nicidecum din cauza unirii Xnaturii umane <i a celei divineYL. fundamentalism, disputa fundamentalism%modernism. Ni<care din 4merica de Nord, de la !nce5utul (ec. SS, care a !ncercat (# men in# o adeziune =erm# =a # de anumite K=undamenteL ale credin ei cre<tine. >undamentalismul a =o(t o reac ie direct# =a # de in=luen a cre(c!nd# a =ormelor HKli"eraleL (au LKmoderni(teL de cre<tini(m, din ce !n ce mai 5o5ulare !n (eminarele <i "i(ericile 5rote(tante americane. Di(5uta 2D filozofia analitic* =undamentali(m?moderni(m i?a o5u( 5e moderni<ti, care de regul# re(5ingeau elementele (u5ranaturale ale m#rturiei "i"lice, =undamentali<tilor, care accentuau i(toricitatea eveni? mentelor miraculoa(e relatate !n Scri5tur#, inclu(iv a Qna<terii din =ecioar# <i a !nvierii, <i credin a !n 4 Doua 'enire a lui Ori(to(. fundaionalism. Termen care de(emneaz# orice teorie a cunoa<terii care caut# un 5unct de 5ornire (au Ko =unda ieL 5e care (# dezvolte cunoa<terea. 4cea(t# =unda ie 5oate lua =orma unei 5ro5ozi ii (au (et de 5ro5ozi ii ire=uta"ile, 5e "aza c#rora 5oate =i con(truit# cunoa<terea, 5rin =olo(irea unor
ra ionamente logice !ntemeiate 5e 5rimele 5ro5ozi ii. Din 5unct de vedere i(toric, (e con(ider# c# ;ene De(carte( e(te unul dintre cei mai mari =ilozo=i =unda ionali<ti. De(carte( !<i !nce5e !ntregul (i(tem de cunoa<tere cu =aimoa(ele cuvinte cogito ergo sum EKg!nde(c, deci e+i(tLF. 4lternativ, unii =unda ionali<ti Ee+.: Friedrich LSchleiermacherF au !ncercat (# !ntemeieze cunoa<terea 5e e+5erien e umane 5re(u5u( univer(ale. gen literar, specie literar. Termeni care (e re=er# la di=erite ti5uri de literatur#. !n inter5retarea te+telor, mai ale( a *i"liei, cei mai mul i e+ege i con(ider# c# identi=icarea genului te+tului (u5u( inter5ret#rii e(te crucial# <i c# te+tul tre"uie !n ele( !n lumina conven iilor comune ti5ice acelui gen la momentul (crierii ei. 4(t=el, 5oezia nu tre"uie (# =ie inter5retat# !n acela<i =el ca nara iunea i(toric#, nici 5ro=e ia ca o e5i(tol# E(cri(oareF. glorie !slav'. Termen "i"lic =olo(it 5entru a =ace re=erire la mani=e(tarea m#rea # <i inacce(i"il# a 5rezen ei imediate a lui Dumnezeu. Conce5tul "i"lic de glorie are conota ii de =rumu(e e <i maie(tate ine=a"ile. !n acela<i tim5, (ugereaz# o K(=in enieL 5ur# <i teri=iant#, care con=runt# 5#c#to<enia oamenilor. %otrivit NT, Ori(to( e(te gloria lui Dumnezeu,
Dicionar de termeni teologici 2G
a(cun(# !n(#, cel 5u in !n 5arte, vederii oamenilor, e+ce5t!ndu?i 5e cei care mani=e(t# credin # !n Ori(to(. Gloria lui Ori(to( e(te !ndeo(e"i o con(ecin # a H!nvierii 0ui din mor i <i a H!n#l #rii 0ui la drea5ta Tat#lui. glorificare. Stadiul =inal al 5roce(ului Qm!ntuirii, <i anume L!nvierea tru5ului la 4 Doua 'enirea a lui Ori(to( <i intrarea !n H!m5#r# ia etern# a lui Dumnezeu. 0a glori=icare, credincio<ii a:ung (# =ie 5e de5lin con=orm imaginii <i chi5ului Ori(to(ului glori=icat <i (!nt eli"era i de cu(ururile =izice <i (5irituale. !n urma glori=ic#rii, credincio<ii nu vor mai cunoa<te niciodat# degenerarea tru5ea(c#, moartea (au "oala <i nu (e vor mai lu5ta niciodat# cu 5#catul. giosolalie. Cuv!nt com5u( din doi termeni grece<ti, care !n(eamn# Ka vor"i !n lim"iL Ede la :ed( Ka vor"iL <i glossa( Klim"#LF. Glo(olalia, a"ilitatea (u5ranatural# de a vor"i !n lim"i ne!nv# ate, e(te con(emnat# ini ial !n Scri5tur# ca eveniment din @iua Cincizecimii EFa5te 9F. 3lterior, a5o(tolul %avel (5une de(5re ea c# e(te un dar (5ecial, acordat de Duhul unor cre<tini, <i c# 5racticarea lui tre"uie (# edi=ice "i(erica. De?a lungul i(toriei *i(ericii, a e+i(tat o dez"atere continu# !n :urul !ntre"#rii dac# glo(olalia autentic# a !ncetat du5# era a5o(tolic# (au dac# e(te un dar legitim, care tre"uie 5racticat <i a(t#zi. gnosticism. Curent religio( grece(c, tim5uriu, de larg# r#(5!ndire, ale c#rui in=luen e (?au (im it cu 5rec#dere !n "i(erica (ec. &&. Nul i inter5re i "i"lici con(ider# c# anumite documente ale NT E5recum , &oanF con(tituie o !ncercare de a com"ate !nv# #tura gno(tic#. Cuv!ntulgnosticism vine de la grece(cul gnosis( care !n(eamn# Kcunoa<tereL. Gno(ticii credeau c# au atin( un ti5 (5ecial de iluminare (5iritual#, 5rin care au do"!ndit un nivel de cunoa<tere tainic#, (u5erioar#, inacce(i"il# neini ia ilor. Gno(ticii accentuau trmul (5iritual, !n detrimentul celui material, (u( in!nd ade(ea nece(itatea evad#rii din t#r!mul material, con(iderat r#u.
Hrigore de ?a*ian* !c. $.&%$7&', Hrigore de ? ssa !c. $$/%$&/'.
3oi teologi tim5urii ai "i(ericii, care, al#turi de L'a(ile cel
26
glorificare
Nare, (!nt cuno(cu i ca H%#rin ii ca5adocieni. 4m"ii au avut o in=luen # deci(iv# !n dezvoltarea doctrinei ortodo+e de(5re HTrinitate. Grigore de Nazianz a avut un rol (emni=icativ !n identi=icarea termenilor di(tinctivi care (# de(crie =iecare 5er(oan# din Dumnezeire: Tat#l e(te nen#(cut, Fiul e(te n#(cut !n mod etern, iar Duhul 5urcede. Grigore de Ny((a a contri"uit la doctrina trinitar#, 5relucr!nd detaliile di(tinc iei =#cute de 'a(ile !ntre o (ingur# ousia EK(u"(tan #L (au HKe(en #LF a lui Dumnezeu staseis EK5er(oaneLF trinitare ale lui Dumnezeu. hamartologie. Termen =olo(it 5entru a =ace re=erire la analiza teologic# a 5#catului Ede la grece(cul hamartia( K5#catLF. Oamartologia are ca o"iect !n elegerea originii, a naturii, a am5lorii <i a con(ecin elor 5#catului. Nai mult, hamartologia caut# (# !n eleag# modul !n care (e tran(mite 5#catul !n neamul omene(c, 5recum <i modul !n care (e o5une (co5urilor lui Dumnezeu 5entru crea ie.
har !comun, eficace, premergtor'. 3nul dintre conce5tele centrale
ale Scri5turii, harul de(emneaz# ac iunile iu"itoare ale lui Dumnezeu =a # de crea ie <i =a # de omenire !n (5ecial. Oarul con(tituie rev#r(area generoa(# a drago(tei lui Dumnezeu Tat#l (5re Fiul, &(u( Ori(to(. %entru oameni, dovada cea mai clar# a ace(tei iu"iri o con(tituie ac iunea altrui(t# a lui Dumnezeu de a?0 o=eri 5e &(u( Ori(to(, 5entru ca oamenii (# 5oat# intra !ntr?o rela ie iu"itoare cu Dumnezeu, 5rin !m5uternicirea lucrat# de Duhul S=!nt. =arul comun (e re=er# la =a5tul c# Dumnezeu !<i e+tinde =avoarea a(u5ra tuturor oamenilor, 5rin gri:a Sa 5roviden ial#, indi=erent dac# ace<tia !l recuno(c (au !l iu"e(c. 0=arul eficace (e reter# la lucrarea (5ecial# a harului =a # de o 5er(oan# care, 5rin credin #, vine la Ori(to( 5entru Hm!ntuire. E(te actul (5ecial al lui Dumnezeu, care aduce m!ntuire unei 5er(oane. '=arul !remerg*tor( de<i ade(ea con(iderat (inonim cu harul comun, (e reter# !n mod
60 4"
har !remerg*tor
(5eci=ic la conce5 ia /e(leyan# 5otrivit c#reia Dumnezeu le?a dat oamenilor de 5retutindeni ca5acitatea de a r#(5unde =avora"il Evangheliei, dac# hot#r#(c acea(ta. har premergtor. Sintagma de(emneaz# 5rioritatea ini iativei generoa(e a lui Dumnezeu =a # de oameni. Termenul (e re=er# a<adar la ac iunea 5lin# de har a lui Dumnezeu, mani=e(tat# !n 5er(oana <i lucrarea lui Ori(to( <i 5rezent# !n vie ile oamenilor 5rin medierea Duhului S=!nt, care 5reced# orice r#(5un( al omului la ini iativa lui Dumnezeu. Calvini<tii con(ider# c# harul 5remerg#tor e(te harul (5ecial 5rin care Dumnezeu !l r#(cum5#r#, !l (=in e<te <i !l glori=ic# 5e credincio(C ca atare, e(te rev#r(at numai 5e(te cei 5e care Dumnezeu !i alege 5entru via # ve<nic#, 5rin credin a !n &(u( Ori(to(. %entru LVe(ley E<i 5entru al i LarminieniF, harul 5remerg#tor e(te lucrarea Duhului S=!nt !n inimile tuturor oamenilor, care le d# li"ertatea de a r#(5unde a=irmativ EvanghelieiC a(t=el, harul 5remerg#tor 5oate =i acce5tat (au re(5in(, dar :u(ti=icarea nu 5oate =i realizat# =#r# el.
6arnac;, (dolf von !"7/"%"&$#'. &(toric al *i(ericii <i teolog
german, cu numeroa(e contri"u ii !n domeniul (tudiilor NT <i !n 5atri(tic# E(tudiul g!ndirii <i (crierilor %#rin ilor "i(ericii tim5uriiF. 3nul dintre argumentele centrale ale lui Oarnack
a =o(t c# dezvoltarea doctrinei (au a Hdogmei !n *i(erica %rimar# a du( la !nde5#rtarea de !nv# #turile originare ale lui &(u( <i ale ucenicilor S#i. %rin urmare, Oarnack a (u( inut c# mi(iunea teologilor <i a i(toricilor "i(erice<ti e(te de a !nl#tura Kcoa:aL cultural# <i dezvolt#rile i(torice ale doctrinei, 5entru a reveni la KmiezulL ini ial al Evangheliei, a=lat !n &(u(. %entru Oarnack, miezul era 5roclamarea, de c#tre &(u(, a L!m5#r# iei lui Dumnezeu. 4cea(t# !m5#r# ie (e !ntemeiaz# 5e calitatea de Tat# a lui Dumnezeu <i 5e !nrudirea !ntregii omeniriC ea e(te adu(# la !nde5linire de cre<tini, 5rin e+ercitarea unei ne5rih#niri mai !nalte Edrago(teaF. harul ire*istibil. Doctrin# caracteri(tic# ma:orit# ii (i(temelor teologice Hcalvini(te, 5otrivit c#reia Duhul S=!nt lucreaz# !n inimile celor Lale<i de Dumnezeu, !n a<a =el, !nc!t ace<tia nu 5ot (# (e !m5otrivea(c# (au cel 5u in nu vor (# (e !m5otrivea(c# Lharului m!ntuitor de care Dumnezeu le =ace 5arte. Cei mai mul i teologi calvini<ti =ac di(tinc ia !ntre harul general al lui Dumnezeu Ed#ruit de Dumnezeu tuturor oamenilor, 5rin m#rturia crea ieiF riedrich !"00#%"7$"'. Teolog <i =ilozo=
german, care a (u( inut c# KminteaL (au K(5iritulL (?eist( !n german#F e(te (ingurul lucru real <i c# celelalte lucruri (!nt 5rodu(e ale Kmin iiL. Crea ia, 5rin urmare, e(te !n e(en # 5rodu(ul min ii divine. Ca rezultat, (u( ine Oegel, a cunoa<te modul !n care (e de(=#<oar# i(toria !n(eamn# a !n elege modul !n care lucreaz# mintea divin#. Contradic iile din i(torie, =ie de ordin logic, =ie im5lic!nd dou# na iuni a=late !n o5ozi ie <i r#z"oi, conduc !ntotdeauna la o !n elegere (u5erioar#, la o (intez# care tran(cende am"ele 5#r i.
Heiisgeschichte !istoria mntuirii'. Termen german care !n(eamn#
Ki(toria m!ntuiriiL. Termenul, creat de Johann 4l"recht *engel E,1GD?,D29F, a =o(t =olo(it 5entru a de(crie natura *i"liei ca relatare a modului !n care Dumnezeu !n=#5tuie<te Qm!ntuirea divin# !n i(toria omenea(c#. Su( in#torii ace(tei a"ord#ri au re(5in( ideea c# *i"lia e(te o colec ie de Kte+te?dovad#L 5entru ela"orarea doctrinelor, con(ider!nd c# ea con(tituie i(toria 5lanului r#(cum5#r#tor al lui Dumnezeu. 0a mi:locul (ec. SS, mul i teologi au ado5tat elementele unei a"ord#ri de ti5ul =eiisgeschichte !n demer(ul inter5retativ "i"lic Ee+.: )(car Cullmann, Gerhard von ;adF, de<i e+i(t# <i unele e+ce5 ii nota"ile Ee+.: ;udol= L*ultmannF. hermeneutica suspiciunii. E+5re(ie =olo(it# de =ilozo=ul =rancez %aul ;icoeur 5entru a de(emna 5ractica inter5retativ# de a a"orda te+tul cu !ntre"#ri (au K(u(5iciuniL =a # de autenticitatea (au veridicitatea lui. Ti inver(, hermeneutica (u(5iciunii 5ermite te+tului (# 5un# (u" (emnul !ntre"#rii 5re(u5ozi iile <i conce5 ia de(5re lume <i via # a cititorului.
62
hermeneutic. Di(ci5lina care (tudiaz# 5rinci5iile <i teoriile re=eritoare la modul !n care tre"uie (# =ie inter5retate te+tele, mai ale( te+tele (acre 5recum Scri5tura. Oermeneutica e(te 5reocu5at# <i de !n elegerea rolurilor <i a rela iilor unice dintre autor, te+t <i cititorii ini iali <i ulteriori. homoiousios, homoousios. Termeni grece<ti =olo(i i !n (ec. &&& <i &' !n di(5uta de(5re rela ia lui &(u( Fiul cu Dumnezeu Tat#l. Termenul homoiousios Eliteral, Kde o (u"(tan # a(em#n#toareLF a =o(t =olo(it de (emiarieni, 5entru a (u( ine c# Fiul e(te (imilar, dar nu identic !n (u"(tan # cu Dumnezeu
Tat#l. =omoousios Eliteral, Kaceea<i (u"(tan #LF a =o(t =olo(it de Q4tana(ie <i de al ii 5entru a (u( ine c# Fiul !<i deriv# (u"(tan a de la Tat#l <i, 5rin urmare, e(te 5#rta< aceleia<i (u"(tan e ca a Tat#lui. =omoousios a devenit, !n =inal, termenul acce5tat ca !nv# #tur# Hortodo+#. 6ristos, cristologie. Cuv!ntul grece(c KOri(to(L e(te echivalentul termenului e"raic :esia <i !n(eamn# K3n(ulL. !n NT, termenul =ristos tinde (# indice dumnezeirea lui &(u(, de<i ace(t !n ele( nu a5ar ine !n mod intrin(ec cuv!ntului. Cri(tologia e(te acea ramur# a teologiei care !ncearc# (# r#(5und# la dou# !ntre"#ri 5rinci5ale: Cine e(te &(u(W E5ro"lema identit# ii 0uiF <i Care e(te natura <i (emni=ica ia a ceea ce a realizat &(u( 5rin !ntru5area SaW E5ro"lema lucr#rii 0uiF. h$postasis, unire ipostatic. Su"(tantivul grece(c hy!ostasis a =o(t =olo(it 5rima dat# de teologii r#(#riteni din 5rimele (ecole ale i(toriei *i(ericii, 5entru a =ace re=erire la cele trei 5er(oane ale Trinit# ii. %#rin ii Lca5adocieni, Q'a(ile, !n (5ecial, au (u( inut c# Dumnezeu Se mani=e(t# ca trei hy!ostaseis !ntr?o (ingur# %ousia EHKe(en #L (au K(u"(tan #LF. De<i util, termenul a dat na<tere la con=uzii. Teologii a5u(eni 0?au de(cri( 5e Dumnezeu ca o (ingur# 2su#stantia !n trei !ersonae( cre!nd con=uzie 5rin =a5tul c# su#stantia era echivalentul latin 5entru hy!ostasis. Din 5unct de vedere tehnic, hy!ostasis (e re=er# la =iecare dintre cele trei 5er(oane trinitare di(tincte, care !m5#rt#<e(c o (ingur# natur# (au e(en # divin#. 3nirea i5o(tatic# e(te un alt conce5t cri(tologie im5ortant. 0a
63
hermeneutic*
HConciliul de la Calcedon, din -2, d.Or., *i(erica a declarat doctrina unirii i5o(tatice, care con(tituie o !ncercare de a de(crie al#turarea miraculoa(# a umanit# ii <i a divinit# ii !n aceea<i 5er(oan#, &(u( Ori(to(, <i anume c# El e(te 5e de5lin divin <i 5e de5lin uman. iconoclasm. !n (en( literal, Kdi(trugerea imaginilorL. &conocla(mul a a5#rut !n i(torie !n (ec. '&&&, ca 5ractic# a di(trugerii imaginilor EicoanelorF lui &(u( Ori(to(, a=late !n locurile de adunare ale anumitor "i(erici cre<tine. Nul i cre<tini (e !nchinau icoanelor, con(ider!ndu?le re5rezent#ri ale !ntru5#rii =izice a lui &(u( Ori(to(. Controver(a iconocla(t# a !nce5ut !n D92 d.Or., c!nd !m5#ratul 0eon &&& a deci( (# di(trug# icoanele, con(ider!nd c# !nchinarea la icoane e(te idolatr# <i con(tituie o 5iedic# !n calea convertirii iudeilor <i a mu(ulmanilor. idealism. )rice (i(tem =ilozo=ic care de(crie natura realit# ii din 5er(5ectiva (5iritului <i a min ii, <i nu a materiei (au a materialului. 3nii ideali<ti (u( in c# !ntreaga realitate e(te 5rodu(ul unei (ingure min i E(au ?eist)( <i anume mintea lui Dumnezeu Eideali(m HhegelianF, 5e c!nd al ii (ugereaz# c# realitatea e(te (uma total# a multor min i Eideali(m "erkeleianF. %otrivit altor =ilozo=i, realitatea (e 5rezint# ca ierarhie, iar t#r!mul a"(tract al g!ndurilor <i al ideilor e(te con(iderat Kmai realL dec!t Kmai 5u in realulL t#r!m concret al o"iectelor =izice <i al um"relor o"iectelor Eideali(m H5latonicF. iluminare. 0ucrarea continu# a Duhului Efnt, !n comunitatea cre<tin# <i !n 5er(oana cre<tinului, de a?i a:uta 5e credincio<i (# inter5reteze, (# !n eleag# <i (# (e (u5un# Scri5turii. &luminarea e(te at!t o 5ro"lem# de credin #, c!t <i de adeziune intelectual# P(co5ul Duhului !n iluminare nu duce numai la acce5tarea intelectual# a unor a=irma ii din Scri5tur#, ci <i la convingerea voin ei umane (# (e !ncread# !n Ori(to( <i (#
& (e (u5un#. Dicionar de termeni teologici 1)luminism. Termen =olo(it, !n 5rinci5al, cu re=erire la curentul =ilozo=ic dominant 5rintre intelectualii (ec. S'&&?S',&&. !n (ec. S'&&&, =ilozo=ul &mmanuel QRant a de=init &lumini(mul ca Kmaturizare a omeniriiL. G!nditorii ilumini<ti au re(5in( autorit# ile e+terne ca (ur(e ale cunoa<terii, (u"(tituindu?le cu ra iunea uman#, ca mod (u5rem de a a:unge la !n elegerea lumii. Ca urmare, era ilumini(t# a adu( cu ea (u(5iciunea =a # de autoritatea *i"liei, L"i(eric#, Hcrezuri <i orice Hdogme (au Hdoctrine religioa(e. imaculata concepie. !nv# #tura romano?catolic# 5otrivit c#reia N#ria, mama lui &(u(, a =o(t 5rote:at# !n mod (u5ranatural de contaminarea cu 5#catul originar, !n vederea na<terii lui &(u( ca Fiu al lui Dumnezeu. !nv# #tura a =o(t (ugerat# mai !nt!i de teologul QDun( Scotu(, !n (ec. S&&&, =iind declarat# Hdogm# o=icial# romano?catolic# E!nv# #tur# autoritativ#F de %a5a %iu( &S !n ,G2-. imago Dei !chipul lui 3umne*eu'. Termen care de(crie unicitatea oamenilor, ca =#5turi create de Dumnezeu. %otrivit relat#rii de(5re Crea ie din Gene(a, 4dam <i Eva au =o(t crea i du5# chi5ul <i a(em#narea lui Dumnezeu EGen. ,:91?9DF. Teologii au vederi di=erite cu 5rivire la ce !n(eamn# de =a5t chi5ul lui Dumnezeu, dar cei mai mul i (!nt de acord c# nu e(te vor"a de(5re un chi5 =izic. Ci imago Dei include 5rezen a voin ei, a emo iilor <i a ra iuniiC ca5acitatea de a g!ndi <i de a ac iona creativC (au ca5acitatea de a interac iona cu al ii la nivel (ocial. %otrivit Scri5turii, imago Dei !i caracterizeaz# doar 5e oameni, iar chi5ul e(te, !ntr?un anume (en(, 5rezent chiar :6F. Nai 5re(u( de toate !n(#, Ori(to(P<i, 5rin e+ten(ie, to i cei care snt !n Ori(to( P re5rezint# chi5ul lui Dumnezeu. imanen. &dee 5otrivit c#reia Dumnezeu e(te 5rezent !n crea ie, a5ro5iat ace(teia <i im5licat !n ea. S5re deo(e"ire de H5antei(m, care (u( ine c# Dumnezeu <i lumea (!nt una (au c# Dumnezeu e(te K(u=letulL E5rinci5iul animatorF al lumii, teologia cre<tin# (u( ine c# Dumnezeu e(te im5licat con(tant !n crea ie, =#r# a =i !n vreun =el e5uizat de crea ie <i =#r# a !nceta (# =ie divin. "ezi fi tran(cenden #. 12
&luminism
iminen. Termen care (e re=er#, de regul#, la 5o(i"ilitatea ca 4 Doua 'enire a lui Ori(to( (# ai"# loc !n orice moment. %otrivit conce5tului de iminen #, !ntoarcerea lui Ori(to( nu va =i 5recedat# !n mod nece(ar de anumite evenimente 5re(ta"ilite, ceea ce elimin# toate 5redic iile care ar !ncerca (# (ta"ilea(c# tim5ul (au data venirii Sale. Du5# unii teologi contem5orani, care 5ro5un reinter5retarea conce5tului, iminena !n(eamn# c# !ntoarcerea lui Ori(to( e(te a5roa5e, !n (en(ul c# e(te urm#torul eveniment ma:or !n orarul i(toric 5l#nuit de Dumnezeu. impasibilitate (apatheia). Caracteri(tica, de regul# a(ociat# cu Dumnezeu, de a =i nein=luen at de circum(tan ele 5#m!nte<ti, tem5orale, mai ale( de e+5erien a (u=erin ei <i de e=ectele ei. Nul i teologi contem5orani re(5ing ideea de im5a(i"ilitate divin#, (uger!nd c# ea re=lect# mai degra"# conce5 ii =ilozo=ice grece<ti dec!t conce5 ii "i"lice. Totu<i, *i"lia a=irm# clar c# Dumnezeu nu 5oate =i in=luen at !n nici un =el !n ra5ort cu decizia Sa de a =i credincio( =a # de ceea ce a 5romi(. Cu toate ace(tea, 5are im5o(i"il (#?& atri"uim lui Dumnezeu o
im5a(i"ilitate total#, !n lumina =a5tului c# &(u( Ori(to(, ca mani=e(tare 5lenar# a lui Dumnezeu, a cuno(cut (u=erin a 5e cruce. impecabilitate. 4 =i !n !ntregime =#r# 5#cat (au inca5acitate de a 5#c#tui. De<i conce5tul (e a5lic# <i cu re=erire la Dumnezeul triunitar, im5eca"ilitatea !i e(te atri"uit# !ndeo(e"i lui &(u( Ori(to(, la via a <i lucrarea Sa 5#m!ntea(c7. De<i &(u(, =iind om 5e de5lin, a =o(t (u5u( 5re(iunilor i(5itei ca orice alt om, de(5re El (e (5une c# a =o(t im5eca"il =ie 5entru c# era <i Dumnezeu 5e de5lin, =ie 5entru c# a rezi(tat i(5itei. imputare. Tran(=er de "ene=icii (au 5re:udicii de la un individ la altul. !n teologie, im!utare 5oate =i =olo(it !n (en( negativ, 5entru a =ace re=erire la tran(=erul de 5#cat <i vin# de la 4dam c#tre re(tul omenirii. Din 5er(5ectiv# 5ozitiv#, im5utarea (e re=er# la ne5rih#nirea lui Ori(to(, tran(=erat# celor care cred in El 5entru Hm!ntuire.
44
imuabilitate. Caracteri(tica de a nu (u=eri (chim"are (au dezvoltare. %otrivit anumitor conce5 ii de(5re Dumnezeu, realitatea divin# e(te inca5a"il# (# e+5erimenteze (chim"are !n vreun =el. 3nii teologi a=irm# !n(# c# ace(t conce5t nu con(tituie o !nv# #tur# "i"lic# e+5licit#, ci o in=luen # a =ilozo=iei grece<ti. Nul i teologi contem5orani o5ereaz# o di(tinc ie !ntre caracterul etern ne(chim"#tor <i credincio( al lui Dumnezeu, 5e de o 5arte, <i ca5acitatea lui Dumnezeu de a r#(5unde !n moduri di=erite =a # de oamenii (chim"#tori, a=la i !n dimen(iunea 5#m!ntea(c# tem5oral#, 5e de alt# 5arte. inclusivism. Teorie de(5re Qm!ntuire, care (ugereaz# c#, de<i Dumnezeu !i m!ntuie<te 5e oameni doar 5e "aza meritelor lui Ori(to(, nu to i cei m!ntui i au auzit Evanghelia (au 0?au cuno(cut 5e &(u(. Dumnezeu !i m!ntuie<te 5e cei care, de<i nu au auzit de &(u(, r#(5und totu<i 5ozitiv, 5e m#(ura cunoa<terii revela iei de(5re Dumnezeu 5e care o au. 4cea(t# conce5 ie (e deo(e"e<te radical de He+clu(ivi(m, 5otrivit c#ruia Dumnezeu !i m!ntuie<te numai 5e cei care r#(5und con<tient 5rezent#rii Evangheliei lui &(u( Ori(to(, <i de H5lurali(m, care con(ider# c# <i religiile necre<tine au valoare 5entru m!ntuire. individualism. Ti5ar de g!ndire al culturii moderne a5u(ene, 5otrivit c#ruia !n ele(ul vie ii rezid# !n ca5acitatea unei 5er(oane de a g!ndi <i de a =ace alegeri 5entru ea !n(#<i. %otrivit individuali(mului radical, o 5er(oan# (e de=ine<te ca (uma total# a 5re=erin elor, a g!ndurilor <i a emo iilor (ale, =#r# re=erire la vreo rela ie e+tern#. Cre<tini(mul a5u(ean a !nce5ut (# =ie dominat de individuali(m !n e5oca modern#, devenind, !n 5rinci5al, o tranzac ie !ntre individ <i DumnezeuC ca atare, nu (e mai accentueaz# !ndea:un( nece(itatea rela iei credincio(ului cu cei din comunitatea de credin # <i re(5on(a"ilitatea lui fa de "i(eric#. indulgene. %ractic# a *i(ericii ;omano?Catolice medievale, 5otrivit c#reia contri"u iile =inanciare =a a de "i(eric# a(igurau eli"erarea unei 5er(oane din L5urgatoriu Elocul de chinF <i intrarea !n =ericirea cerea(c#. &ndulgen ele, dar <i alte
67
imua#ilitate
5ractici, l?au determinat 5e Nartin 0uther (# 5un# la !ndoial# temeiul (cri5tural al multor !nv# #turi 5racticate de *i(erica ;omano?Catolic# medieval#. 4(t=el (?a declan<at H;e=orma 5rote(tant#, !n cadrul c#reia 0uther a !nce5ut (# accentueze 5rinci5iul c# omul e(te declarat ne5rih#nit e+clu(iv 5e "aza
credin ei !n Ori(to(, =#r# nici o re=erire la =a5tele omene<ti meritorii. ineran. &deea c# Scri5tura e(te com5let li5(it# de eroare. To i teologii care =olo(e(c termenul (!nt, !n general, de acord c# ineran* (e re=er# cel 5u in la =a5tul c# Scri5turile (!nt demne de !ncredere <i autoritative, deoarece con(tituie Cuv!ntul lui Dumnezeu, arat!ndu?le oamenilor nevoia de Qm!ntuire <i calea (5re ea. 3nii teologi a=irm# !n(# c# *i"lia e(te <i cu de(#v!r<ire corect# !n tot ceea ce ne !nva # de(5re alte (u"iecte, 5recum <tiin a <i i(toria. infailibilitate. &nca5acitate de a da gre< !n !m5linirea unui (co5 5redeterminat. !n teologia 5rote(tant#, in=aili"ilitatea e(te, de regul#, a(ociat# cu Scri5tura. *i"lia nu va da gre< !n 5rivin a (co5ului ei (u5rem de a?0 revela 5e Dumnezeu <i de a ar#ta oamenilor calea Qm!ntuirii. !n teologia romano?catolic#, in=aili"ilitatea teologic# (e e+tinde <i a(u5ra !nv# #turii "i(ericii EHKmagi(teriumL (au QKdogmaLF, a=lat# (u" autoritatea 5a5ei, ca !nv# #tor (u5rem <i ca5 5#m!nte(c al Tru5ului lui Ori(to(. ispire vicarial. !n (en( literal, K!n loculL. Termenul e(te =olo(it cu re=erire la =a5tul c# &(u( a murit K5entru noiL, adic# a luat a(u5ra Sa con(ecin ele 5#catului omene(cC teologii con(ider# c# moartea 0ui (acri=icial#, (u"(titutiv#, a re5rezentat o i(5#<ire vicarial*. in=rala5(ariani(m. "ezi (u"la5(ariani(m. in(5ira ie. Termen =olo(it de mul i teologi, 5entru a de(emna lucrarea 5rin care Duhul S=!nt !i !m5uternice<te 5e autorii umani ai *i"liei (# (crie ceea ce Dumnezeu a dorit (# tran(mit# 5rin Scri5turi. Teoriile care e+5lic# modul !n care Dumnezeu a (u5ravegheat 5roce(ul de =ormare a Scri5turii variaz# de la dictare Eautorii umani au !nde5linit =unc ia
68
de (ecretari, con(emn!nd cuv!nt cu cuv!nt ceea ce a (5u( DumnezeuF, 5!n# la (crierea e+tatic# Eautorii umani au (cri( la nivelul cel mai !nalt al creativit# ii lor omene<tiF. Na:oritatea teoriilor Hevanghelice de(5re in(5ira ie (u( in c# Duhul S=int a c#l#uzit !n mod divin (crierea *i"liei, !ng#duind, !n acela<i tim5, 5rezen a unor elemente din cultura <i conte+tul i(toric al autorului, cel 5u in !n 5rivin a (tilului, a gramaticii <i a alegerii cuvintelor. inspiraie plenar. Conce5 ie de(5re in(5ira ia "i"lic#, (5eci=ic# Q;e=ormei t!rziiC 5otrivit ace(tei teorii, Dumnezeu e(te autorul (u5rem al *i"liei. Nai e+act, lucrarea de (u5raveghere a lui Dumnezeu, !n 5roce(ul de in(5ira ie, (e e+tinde at!t a(u5ra *i"liei ca !ntreg, c!t <i a(u5ra =iec#rei 5#r i din ea. &n(5ira ia 5lenar# (u( ine c# Scri5tura, !n =orma recuno(cut# de *i(eric#, e(te autoritativ# <i util# 5entru credin a <i 5ractica cre<tin#. intuiionism. Teorie =ilozo=ic# 5otrivit c#reia cunoa<terea (e do"!nde<te 5ar ial, dac# nu e+clu(iv, 5rintr?o con<tientizare mental# direct#, care nu trece 5rin (im urile e+terne. 4(t=el, 5otrivit intui ioni(mului, cunoa<terea nu e(te rezultatul o"(erva iei 5rin v#z, miro(, 5i5#it, auz (au gu(t EHem5iri(mF, <i nici nu rezult# din =olo(irea 5roce(elor logice ale min ii EHra ionali(mF. Dim5otriv#, cunoa<terea 5#trunde !n minte direct <i !n a=ara ca5acit# ilor omene<ti ra ionale <i o"(erva ionale. ipote*a documentarist. Cuno(cut# <i (u" numele de teoria &ED%, i5oteza documentari(t# a a5#rut ca urmare a activit# ii a doi cercet#tori ai 'T: R. Gra= <i J. Vellhau(en. 4ce<tia au (ugerat
c# %entateuhul E5rimele cinci c#r i ale 'TF e(te, de =a5t, o com5ila ie a cel 5u in 5atru (ur(e di=erite: (ur(a iahvi(t# E&F, (ur(a elohi(t# EEF, (ur(a deuteronomi(t# EDF <i (ur(a 5reo ea(c# E%F. &5oteza a (t!rnit o mare controver(# !n r!ndul teologilor con(ervatori, care con(ider# c# Noi(e e(te autorul unic al %entateuhului. irenic. %ractica de a dez"ate <i di(cuta doctrine cre<tine cu al i cre<tini de convingeri Hortodo+e, dar care au unele vederi teologice di=erite. E(te vor"a, a<adar, de un 5roce( amia"il, dar
69
ins!iraie !lenar*
riguro(, de re=lec ie teologic#, !n cadrul aceleia<i comunit# i de credin #. &renica (e a=l# !n o5ozi ie cu H5olemica P 5ractica de a dez"ate, di(cuta <i re(5inge ideile celor care (e a=l# !n a=ara grani elor ortodo+e ale teologiei cre<tine <i care in(i(t# totu<i (# (e con(idere cre<tini. )rineu !c. "$#%.## d.6r.'. %#rinte "i(erice(c de lim"# greac#, din 5erioada tim5urie, care a (lu:it ca e5i(co5, teolog <i a5ologet <i care a (cri( cu 5rec#dere !m5otriva ereziilor Hgno(tice ale vremii. &rineu e(te 5ro"a"il cuno(cut cel mai "ine 5entru doctrina reca5itul#rii, 5otrivit c#reia Ori(to( a venit K(# !n(umezeL Ereca5itulezeF tot ceea ce ar =i tre"uit (# =ie oamenii, !n (5ecial !n lumina a tot ceea ce (?a 5ierdut 5rin 5#catul lui 4dam. ispire, teoriile ispirii. Is!*irea (e re=er# la actul 5rin care Dumnezeu rezolv# 5rinci5ala 5ro"lem# a omului, 5#catul. 4t!t 'T, c!t <i NT a=irm# c# 5#catul a ru5t rela ia dintre Dumnezeu <i omenire. %otrivit teologiei cre<tine, Dumnezeu a realizat calea re(taur#rii, 5rin moartea lui Ori(to(. De<i Scri5tura nu arat# clar cum anume are loc acea(t# i(5#<ire, 5rintre teoriile i(5#<irii (e num#r#: E!F Hteoria i(5#<irii ca in=luen # moral# P moartea lui Ori(to( 5e cruce ac ioneaz# ca e+em5lu 5ozitiv de drago(te !n ac iuneC E9F Hteoria i(5#<irii ca r#(cum5#rare ()hristus victor) P Ori(to( con(tituie 5re ul de r#(cum5#rare 5rin care 5#c#to<ii (!nt r#(cum5#ra i de la Satana (au c!<tig# victoria a(u5ra r#uluiC E>F Hteoria i(5#<irii ca (ati(=ac ie P 5rin moartea lui Ori(to(, onoarea lui Dumnezeu, 5re:udiciat# !n urma 5#catului omene(c, 5rime<te (ati(=ac ia datorat#C <i E-F Hteoria i(5#<irii ca (u"(tituire 5enal# P Ori(to( a luat, din 5unct de vedere legal, locul 5#c#to<ilor, 5urt!nd 5edea5(a cuvenit# nou#, 5entru c# noi am !nc#lcat legile lui Dumnezeu. ispire limitat. Numit# uneori <i Kr#(cum5#rare (5eci=ic#L, e(te conce5 ia 5otrivit c#reia moartea lui &(u( a a(igurat Hm!ntuirea 5entru un num#r limitat de 5er(oane Ecei ale<iF, !n o5ozi ie cu !nv# #tura 5otrivit c#reia lucrarea crucii e(te menit# 5entru !ntreaga omenire EKi(5#<irea nelimitat#LF.
70
&(5#<irea limitat# a rezultat din dezvoltarea 5o(tre=ormat# a doctrinei de(5re Halegere, !n cercurile calvini(te. 4de5 ii ei a=irm# c#, deoarece nu to i oameni (!nt m!ntui i, nu (e 5oate ca Dumnezeu (# =i inten ionat ca Ori(to( (# moar# 5entru to i. "ezi i teoriile i(5#<irii. i(torici(m. Termen =olo(it 5entru a de(crie unul dintre cele dou# ti5uri de teorii de(5re i(torie. !n 5rimul caz, i(torici(mul e(te teoria 5otrivit c#reia toate lucrurile 5ot =i !n ele(e cel mai "ine con(ider!ndu?le rezultat al dezvolt#rii i(toriceC ca atare, un lucru e(te ceea ce e(te datorit# i(toriei (ale. !n al doilea caz, i(torici(mul e(te credin a c# i(toria 5rogre(eaz# 5rin =or e im5laca"ile <i c# i(toricii 5ot 5rezice de(=#<ur#rile i(torice
viitoare, 5e "aza unor modele o"(ervate !n trecut. &(u( cel i(toric. De(emnare a 5er(oanei lui &(u(, care (e con(ider# c# 5oate =i !n elea(# <i inve(tigat# cu a:utorul in(trumentelor <i a metodelor moderne de a"ordare a (tudiului i(toriei. K&(u( cel i(toricL e(te ade(ea 5u( !n o5ozi ie cu KOri(to(ul credin eiL, adic# acel &(u( onorat <i 5redicat !n "i(erica cre<tin#. %rin =olo(irea ace(tor (intagme, (e d# de !n ele( ade(ea c# e+i(t# o =alie !ntre ceea ce 5oate =i cuno(cut de(5re 5er(oana i(toric# a lui &(u(, a<a cum a e+i(tat El !n =a5t, <i &(u( cel 5roclamat de a5o(toli, a<a cum e(te con(emnat !n documentele NT. !m5#care. "ezi reconciliere. !m5#r# ie. Domnia dinamic# a lui Dumnezeu, ca (uveran 5e(te crea ie. De<i r#d#cinile termenului (e a=l# !n 'T, conce5 ia cre<tin# izvor#<te cu 5rec#dere din 5roclamarea, de c#tre &(u(, a domniei iminente a lui Dumnezeu. Ca atare, !m5#r# ia con(tituie domnia divin# a lui Dumnezeu, 5roclamat# <i inaugurat# 5rin via a, lucrarea, moartea <i !nvierea lui &(u( <i 5rin rev#r(area (u"(ecvent# a Duhului !n lume. !n ace(t (en(, Ori(to( domne<te acum, iar !m5#r# ia lui Dumnezeu a (o(it. !n acela<i tim5, L*i(erica a<tea5t# con(umarea viitoare a domniei divine. 4cea(t# dimen(iune Kde:aL <i Knu !nc#L a
71
istoricism
!m5#r# iei lui Dumnezeu (ugereaz# c# ea e(te at!t o realitate dat# E(au 5uterea divin# a=lat# la lucru !n 5rezentF, c!t <i un 5roce( care (e !ndrea5t# c#tre !m5linirea (au de(#v!r<irea viitoare. !n#l are. C!nd Ori(to( Ti?a !ncheiat lucrarea 5#m!ntea(c#, a intrat !n 5rezen a Tat#lui ENarcu ,1:,6C 0uca 9-:2,C Fa5te ,:6F. 4ce(t eveniment, numit !n#l are, e(te (emni=icativ din cel 5u in trei motive. !n 5rimul r!nd, !n#l area a !ncheiat lucrarea 5#m!ntea(c#, vizi"il#, a lui Ori(to( <i a 5reg#tit drumul 5entru venirea 5romi(# a Duhului S=!nt, ca (# lucreze invizi"il !n *i(eric#. !n al doilea r!nd, !n urma !n#l #rii, Ori(to( (t# la drea5ta Tat#lui, unde acum (t#5!ne<te ca Domn 5e(te co(mo( <i (lu:e<te ca Nare %reot, mi:locind 5entru 5o5orul lui Dumnezeu EEv. D:9-, G:9F. !n al treilea r!nd, !n#l area ne reaminte<te c# Ori(to( Se va ar#ta din nou !n mod vizi"il din ceruri, la cea de 4 Doua 'enire EFa5te ,:,,F. !n#l area N#riei. !nv# #tur# ela"orat# !n cadrul g!ndirii romano? catolice medievale, care (ugereaz# c#, la moartea ei, N#ria a =o(t (tr#mutat# E!n#l at#F, cu tru5ul <i (u=letul, !n 5rezen a cerea(c# a lui Dumnezeu. 4cea(t# doctrin# a =o(t 5ro5u(# de %a5a %iu( al Sll?lea !n ,62. ca Qdogm# o=icial# romano? catolic#. Nu e+i(t# !n(# (u5ort "i"lic 5entru acea(t# !nv# #tur#. Teologii din alte tradi ii teologice dec!t cea catolic# o re(5ing !n general. "ezi i imaculata conce5 ie. !nchinare. 4ctul de adorare <i l#udare a lui Dumnezeu, 5rin mani=e(tarea a5recierii =a # de El, ca unul care merit# cin(te <i (lu:ire. *i(erica tre"uie (# =ie o comunitate a !nchin#rii E, %et. 9:2F <i !<i e+5rim# !nchinarea !n mod colectiv <i 5u"lic EHliturgicF 5rin rug#ciune, 5(almi, imnuri <i c!ntece (5iritualeC 5rin citirea <i 5rezentarea e+5ozitiv# a Scri5turiiC 5rin H(acramente <i 5rin tr#irea individual# <i colectiv# !n (=in enie <i (lu:ire. !ndre5t# ire Ene5rih#nireF. "ezi dre5tateC :u(ti=icare. !ndumnezeire. Conce5tul e+i(t# <i !n religiile necre<tine antice, dar acolo termenul =olo(it e(te Kzei=icareL, Kdei=icareL <i !n(eamn# !n#l area unui conduc#tor omene(c la (tatutul
de zeitate. !n teologia Hortodo+# r#(#ritean#, termenul /ndumnezeire e(te =olo(it 5entru a caracteriza Hm!ntuirea, a<a cum e(te ea (ugerat# de 9 %et. ,:9?-. H)rtodo+ia r#(#ritean# are gri:# (# =ac# di(tinc ie !ntre !ndumnezeirea credincio(ului Eca K5#rta<L la natura divin#F <i dumnezeirea lui Ori(to( Ecare e(te, de =a5t, divinF, 5reciz!nd c# avem de?a =ace cu dou# categorii calitativ di=erite. ntrupare. Conce5t teologic 5otrivit c#ruia &(u(, Cuv!ntul ve<nic al lui Dumnezeu, a luat =orm# uman# E&oan ,F. Nul i teologi de(criu !ntru5area ca act voluntar <i umil, 5rin care a doua 5er(oan# a Trinit# ii, Dumnezeu Fiul, Ti?a a(umat umanitatea de5lin# <i a tr#it o via # omenea(c# autentic#. Doctrina Hortodo+# de(5re !ntru5are a=irm# c#, a(um!ndu?Ti umanitatea, Ori(to( nu a (u=erit !n nici un =el o 5ierdere a naturii divine, ci a continuat (# =ie 5e de5lin Dumnezeu. "ezi i hy!ostasis( unire i5o(tatic#. nviere. !nv# #tura <i a=irma ia central# <i de=initorie a credin ei cre<tine e(te !nvierea lui &(u( Ori(to(, 5e care Dumnezeu 0?a adu( la via # dintre cei mor i. !nvierea mor ilor (e re=er# la 5romi(iunea "azat# 5e !nvierea !n tru5 a lui &(u( c#, !ntr?o zi, to i credincio<ii & (e vor al#tura lui Ori(to( !n !nviere. Credincio<ii vor =i tran(=orma i, adic# !nnoi i moral <i =izic, cu tru5uri K(5iritualeL adecvate vie ii ve<nice cu Dumnezeu. Budecat. !n (en( larg, evaluarea 5e care o =ace Dumnezeu cu 5rivire la corectitudinea (au in:u(te ea com5ortamentului omene(c (au angelic, 5rin ra5ortare la (tandardul caracterului (=!nt al lui Dumnezeu <i al ne5rih#nirii Sale. !n (en( re(tr!n(, @udecata (e re=er# la evenimentul viitor 5rin care &(u( Ori(to( !i va :udeca 5e to i oamenii, dre5 i (au r#i, 5entru =a5tele =#cute 5e 5#m!nt. NT arat# c# to i oamenii, cre<tini (au nu, vor =i :udeca i 5otrivit =a5telor lorC totu<i, cre<tinii vor =i acce5ta i !n lumina lucr#rii 5e care Ori(to( a realizat?o !n "ene=iciul lor.
D> 0/ntru!are Bustificare, Bustificare prin credin !ndreptire'. Ca termen
:uridic ElegalF re=eritor la achitare, @ustificarea (e re=er# la actul divin 5rin care Dumnezeu !i =ace 5e oameni, alt=el 5#c#to<i <i vrednici de condamnare, acce5ta"ili !naintea unui Dumnezeu (=!nt <i ne5rih#nit. 4cea(t# doctrin#?cheie a H;e=ormei, numit# <i K:u(ti=icare 5rin har, 5rin credin #L, (u( ine c# 5#c#to(ul e(te :u(ti=icat Ea"(olvit de 5edea5(a <i condamnarea 5entru 5#catF <i re5u( !n rela ie cu Dumnezeu, 5rin credin #, e+clu(iv !n temeiul harului. Bustiie. !n (en( general, 5ractica de a da r#(5lat# (au 5edea5(# 5entru ceea ce (e cuvine de dre5t unei 5er(oane (au unui gru5 de oameni. Din 5er(5ectiv# teologic#, deoarece Dumnezeu e(te =#r# 5#cat <i (=!nt, :u(ti ia 0ui cere ca to i oamenii <i toate na iunile (#?<i 5rimea(c# 5edea5(a 5entru 5#catele lor. !n Ori(to(, cerin ele :u(ti iei divine (!nt !m5linite <i, ca urmare, indivizii 5ot g#(i !ndurare din 5artea lui Dumnezeu 5rin &(u( Ori(to(, atunci c!nd Duhul S=!nt !i atrage :9>F <i (# caute eli"erarea celor o5rima i 5e motive etnice, (ocio5olitice (au de (e+ E!(. 2G:1F. kairos. 3nul dintre termenii grece<ti 5entru Ktim5L. Aairos (e re=er# !n general la un anumit moment (5eci=ic, care are o !n(emn#tate crucial# 5entru via a omenea(c#. 4ce(t termen (e a=l# !n contra(t cu kronos( care de(emneaz# trecerea cronologic# a tim5ului. 3n Kmoment?@caBro(L deci con(tituie
un eveniment i(toric 5rin care Dumnezeu dezv#luie omenirii o dimen(iune a (co5urilor eterne ale Qm!ntuirii (au un eveniment e(en ial !n lucrarea lui Dumnezeu cu oamenii. +omentul%fca*'ros =undamental e(te evenimentul Ori(to(, adic# via a, moartea <i L!nvierea lui &(u(, ca <i !ntoarcerea Sa viitoare )!arousia).
Dicionar de termeni teologici D9ant, )mmanuel !"0.1%"7#1'. 3nul dintre cei mai mari =ilozo=i ai tradi iei a5u(ene. Filozo=ia lui Rant (?a =ormat din g!ndirea L&lumini(mului Ecare (u"linia 5rimatul ra iunii !n via a omenea(c# <i !n do"!ndirea cunoa<teriiF <i a avut o 5uternic# in=luen # a(u5ra teologiei <i a =ilozo=iei din (ec. S&S <i SS. %otrivit lui Rant, cunoa<terea omenea(c# de5inde de mintea activ#, iar teologia ar tre"ui (# (e =ac# av!nd ca "az# (entimentul no(tru de condi ionare moral#. ;eno*, ;enotism. Derivat al ver"ului grece(c ekenosen EKS?a golit de (ineLF din Fii. 9:D?,,. Termenul kenosis (e re=er# at!t la golirea de Sine a lui Ori(to( !n !ntru5are, c!t <i la acce5tarea con<tient#, de c#tre El, a (u5unerii =a # de voia divin# care 0?a condu( la moarte 5rin r#(tignire. Nul i teologi v#d !n ace(t termen o re=erire la alegerea lui &(u( de a nu?Ti e+ercita 5rerogativele <i 5uterile 5e care le de inea !n virtutea naturii Sale divine. !n (ec. S&S, 5ornind de la acea(t# idee, unii g!nditori au ela"orat o Qcri(tologie kenotic#, 5otrivit c#reia !ntru5area con(tituie golirea de Sine a Fiului 5ree+i(tent, etern, care a devenit omene(cul &(u(. 4cea(t# golire de Sine a 5re(u5u( renun area la anumite atri"ute divine (au cel 5u in la e+ercitarea inde5endent# a 5uterilor Sale divine. ;er gma. !n (en( literal, K5roclamareL. Termenul (e re=er# la me(a:ul nou?te(tamentar =undamental al Evangheliei lui &(u( Ori(to( Econ inutul Cuv!ntului 5redicatF (au la 5roclamarea ace(tui me(a:, mai ale( 5rin 5redicare Eactul de a 5roclama 5u"lic Cuv!ntulF. *aza 5entru kerygma rezid# !n !n(#<i 5redicarea lui &(u( ENarcu ,:,-?,2F, dar teologii (e concentreaz# cu 5rec#dere a(u5ra 5roclam#rii *i(ericii Tim5urii <i a m#rturiei ace(teia de(5re 5er(oana <i lucrarea lui &(u( ca Ori(to(. 9ier;egaard, Eoren !"7"$%"7//'. %rintre cei mai in=luen i (criitori =ilozo=ici <i teologici moderni, Rierkegaard a 5u( accent 5e adev#rul <i e+5erien a (u"iective <i nu 5e idealurile univer(ale. ) con(ecin # a dialecticii (ale LKe+i(ten ialeL, du5# care individul (e ra5orteaz# direct la 5rezen a lui Dumnezeu, e(te accentul (#u 5e rela ia (u=letului individual cu Dumnezeu, D2 Aan(
merg!nd a5roa5e 5!n# la e+cluderea ideii de comunitate cre<tin#. !n acela<i tim5, Rierkegaard leag# adev#rul de (u"iectul individual cuno(c#tor, <i nu de o"iectul e+terior. 'oinonia. Cuv!nt grece(c, care !n(eamn# K5#rt#<ieL, KcomuniuneL (au K!m5#rt#<ireL. Termenul (e re=er# la comunitatea (au 5#rt#<ia credincio<ilor cre<tini care 5artici5# la via a lui Ori(to(, lucru 5o(i"il datorit# Duhului. 4cea(t# 5artici5are =undamental# indic#, la r!ndul ei, caracteri(ticile e(en iale ale vie ii laolalt# a cre<tinilor, care =ormeaz# o comunitate a ucenicilor.
laicat. !n (en( literal, KoameniL. !n acce5 iunea (a tehnic#, termenul (e re=er# la !ntregul 5o5or al lui Dumnezeu, con(tituit ca Tru5 al lui Ori(to(, dar a a:un( (# =ie =olo(it <i cu re=erire la cei neordina i, !n ra5ort cu Qclerul, care e(te ordinat. legmnt, teologia legmntului. Beg*m/ntul (e re=er# la actul 5rin care Dumnezeu (ta"ile<te !n mod li"er o rela ie mutual con(tr!ng#toare cu omenirea. %rin leg#m!nt, Dumnezeu revar(# "inecuv!nt#ri 5e(te oameni, !n mod condi ionat <i necondi ionat. !n mod condi ionat, Dumnezeu !i "inecu? v!nteaz# 5e oameni !n m#(ura !n care ace<tia !m5line(c
termenii leg#m!ntului. Necondi ionat, Dumnezeu revar(# "inecuv!nt#ri a(u5ra oamenilor, indi=erent de a(cultarea (au nea(cultarea lor a # de termenii leg#m!ntului. Dumnezeu a =#cut leg#minte cu Noe, 4vraam, Noi(e <i David. Dar, mai 5re(u( de toate, Dumnezeu a !m5linit ace(te leg#minte <i a inaugurat Noul 0eg#m!nt !n Ori(to(, care e(te 5entru to i cei ce cred !n El EEv. 6:,2, 9D?9GF. Teologia leg#m!ntului e(te (i(temul teologic care !l 5rezint# 5e Dumnezeu din 5er(5ectiva legrnintelor !ncheiate de El <i vede !n i(toria crea iei dou# leg#minte mari: leg#m!ntul =a5telor <i leg#m!ntul harului. Teologii care (u( in ace(t curent a=irm# c#, !nainte de HC#dere, Dumnezeu a =#cut un leg#m!nt al
Dicionar de termeni teologici D1 =a5telor cu 4dam, ca re5rezentant al !ntregii omeniri. Ca reac ie la nea(cultarea lui 4dam, Dumnezeu a (ta"ilit un nou leg#m!nt 5rin al doilea 4dam, &(u( Ori(to(. Cei care !<i 5un credin a !n &(u( au 5arte de "ine=acerile ace(tui nou leg#m!nt al harului. "ezi i teologie =ederal#. Lege, legalism. Termenul Bege 5oate de(emna 'T !n general, Tora E%entateuhul (au 5rimele cinci c#r i ale *i"lieiF, Cele @ece %orunci (au cele c!teva coduri de conduit# 5rin care &(raelul era identi=icat ca 5o5or 5u( deo5arte, care are o rela ie de leg#m!nt cu Dumnezeu. &(u( a rezumat 0egea !n dou# 5orunci: (#?0 iu"e<ti 5e Dumnezeu cu toat# inima, cu tot (u=letul <i cu toat# t#ria <i (#? i iu"e<ti a5roa5ele ca 5e tine !n(u i. %avel declar# c# 0egea e(te !m5linit# !n Ori(to(, care !i iz"#ve<te 5e oameni de 5edea5(a cu moartea. Begalismul e(te atitudinea care identi=ic# moralitatea cu re(5ectarea (tric# a legilor (au care con(ider# c# adeziunea =a # de codurile morale e(te cea care de=ine<te grani ele unei comunit# i. 0egali(mul religio( (e concentreaz# a(u5ra (u5unerii =a # de legi (au coduri morale !n temeiul unor E=al(eF 5re(u5uneri c# o a(t=el de a(cultare con(tituie mi:locul de a o" ine =avoarea divin#. liber arbitru !voin liber'. Credin a c# ac iunile omene<ti (!nt autocauzate. &deea de li"er ar"itru 5orne<te de la 5remi(a c nu e+i(t# cauze e+terne (u=iciente care (# e+5lice de ce o 5er(oan# ac ioneaz# !ntr?un =el anume. %otrivit teoriei li"erului ar"itru, ac iunile (!nt ale(e, !n ultim# in(tan #, chiar dac# 5er(oana care alege <tie c# ac iunea alea(# va avea con(ecin e indezira"ile. liberalism. Ni<care din cadrul cercurilor H5rote(tante din (ec. S&S <i SS, care 5leac# de la 5remi(a c# religia cre<tin# 5oate =i reconciliat# cu a(5ira iile omene<ti 5ozitive, inclu(iv dorin a de autonomie. 0i"erali(mul dore<te (# ada5teze religia la g!ndirea <i cultura moderne. !n con(ecin #, 5otrivit li"erali(mului, drago(tea divin# (e realizeaz# cu 5rec#dere, dac# nu e+clu(iv, 5rin iu"irea a5roa5elui, iar H!m5#r# ia lui Dumnezeu ca realitate 5rezent# 5oate =i g#(it# !n (5ecial !n
77
lege cadrul unei (ociet# i tran(=ormate din 5unct de vedere etic. 3nul dintre cei mai im5ortan i teologi li"erali tim5urii a =o(t 4l"recht L;it(chl. "ezi i 5o(tli"erali(m. lipsa de pcat a lui 6ristos. Doctrin# 5otrivit c#reia Ori(to( a =o(t =#r# 5#cat, nevinovat de orice !nc#lcare a 0egii <i, 5rin urmare, ca5a"il (# =ac# voia Tat#lui !n (=in enie de5lin#. Dez"aterile tim5urii de(5re li5(a de 5#cat a lui Ori(to( (?au concentrat a(u5ra !ntre"#rii dac# i(5itele Sale au =o(t reale, dat =iind L5arado+ul c# El era =#r# 5#cat <i totu<i 5utea =i i(5itit. Niezul controver(ei a =o(t dac# &(u( K5utea (# nu 5#c#tuia(c#L &!otuit non !eccare) (au Knu 5utea (# 5#c#tuia(c#L (non !otuit
!eccare). "ezi i im5eca"ilitate. literalism. ;e(5ectarea (trict# a cuv!ntului (au a !n ele(ului te+tului "i"lic, !n inter5retarea (au traducerea ace(tuia. !n cazul inter5ret#rii, literali(mul !ncearc#, !n general, (# !n eleag# inten ia autorului, urm#rind !n ele(ul cel mai clar <i evident al te+tului (u5u( analizei de c#tre inter5ret. !n traducere, literali(mul e(te !ncercarea de a tran(mite c!t mai =idel !n ele(ul te+tului "i"lic, 5rin cuvintele altei lim"i. literatur# a5ocali5tic#, a5ocali5tici(m. 4numite 5or iuni ale *i"liei Einclu(iv Daniel D?,9 <i cartea 45ocali5(eiF (!nt ade(ea cla(i=icate ca literatur* a!ocali!tic*( gen (au ti5 de literatur# iudaic# ce a devenit 5o5ular# !n 5erioada interte(tamentar# <i (?a e+tin( 5!n# !n 5erioada NT Ec. -.. !.Or.?ioo d.Or.F. Scriitorii de literatur# a5ocali5tic# au c#utat (# dezv#luie Ktainele cere<tiL cu 5rivire la (=!r<itul lumii <i la a5ari ia =ulger#toare a !m5#r# iei lui Dumnezeu, care ar urma (# di(trug# !m5#r# ia r#ului. Scriitorii a5ocali5tici au =olotit vedeniile, vi(urile <i (im"olurile ca in(trumente 5entru a revela ceea ce era a(cun(. %rin a!ocali!ticism (e !n elege, de regul#, o mi<care (au ideologie (ocial# izvor!t# dintr?un (u"gru5 o5rimat al unei (ociet# i, antice (au moderne, care !n de=inirea 5ro5riei identit# i, caut# eli"erarea de o5re(iune 5rin credin a c# realitatea viitoare e(te mai im5ortant# decit (tarea de =a5t actual#.
Dicionar de termeni teologici D> liturghie. De la grece(cul leitourgia( termen legat de conte+tul :ert=elor F. 3lterior, a a:un( (# de(emneze ritualul 5u"lic o=icial E(au neo=icialF de !nchinare al "i(ericii, inclu(iv Qeuhari(tia E(au comuniuneaF, "otezul <i alte acte (acre. 3nele tradi ii eclezia(tice Eromano?catolic#, Lortodo+# r#(#ritean#, Langlican#F urmeaz# un ti5ar =i+ de !nchinare EliturghiaF, !n tim5 ce multe "i(erici 5rote(tante 5re=er# un (til mai 5u in (tructurat. 4cea(ta duce la di(tinc ia care (e =ace uneori !ntre "i(ericile KliturgiceL <i cele KneliturgiceL. logocentrism. Denumire =olo(it# de =ilozo=i 5o(tmoderni<ti, 5recum JacUue( Derrida, 5entru metoda =ilozo=ic# 5otrivit c#reia logosul Ecuv!ntul (au lim"a:ul (cri(F e(te 5urt#torul !n ele(ului. Derrida re(5inge 5remi(a =ilozo=ic# 5otrivit c#reia lim"a:ul uman 5oate (# de(emneze, (# (emni=ice (au (# re5rezinte o Le(en # E(au 5rezen # a =iin eiF cogno(ci"il#. luteranism. Tradi ie teologic# ?,2-1F, con(iderat ini iatorul Q;e=ormei !n Germania. E+5erien a Kdin turnL ,?a convin( 5e 0uther c# e(en a Evangheliei con(t# !n =a5tul c# H:u(ti=icarea vine doar 5rin harul lui Dumnezeu, a5ro5riat# 5rin credin # (vezi sola gratia- solafide). %otrivit lui 0uther, Dumnezeu !l declar# 5e 5#c#to( ne5rih#nit 5rin moartea lui &(u(, <i nu 5rin merite (au =a5te omene<ti. Credin a 5re(u5une at!t !ncrederea !n darul de Lm!ntuire al lui Dumnezeu 5rin KmeriteleL lui Ori(to(, c!t <i acce5tarea lui. magisterium. %rerogativa *i(ericii de a 5roclama <i !nv# a ve(tea "un# de(5re &(u(. !n multe tradi ii "i(erice<ti, termenul (e re=er# !n (en( (5eci=ic la gru5ul de 5er(oane, !n general teologi 5rin voca ie <i o=iciali ai "i(ericii, care 5o(ed# !m5reun# autoritatea de a (ta"ili con inutul doctrinei o=iciale, al !nv# #turilor <i al 5racticilor "i(ericii <i de a?, tran(mite altora. Termenul magisterium mai e(te =olo(it <i cu un (en( D6 liturghie
mai re(tr!n(, 5entru cor5ul teologic a"ilitat (# dea !nv# #tur# !n cadrul *i(ericii ;omano?CatoliceC el e(te alc#tuit din e5i(co5ii a=la i (u" autoritatea 5a5ei. E5i(co5ii 5ot =i 5arte dintr?un magi(terium KordinarL, cu caracter 5ermanent. Nagi(teriumul e+traordinar (e !ntrune<te c!nd e5i(co5ii (!nt
reuni i !n conciliu (au c!nd 5a5a 5roclam# o nou# Ldogm# &e7 cathedra). maniheism. ;eligie din (ec. &&&, =ondat# de =ilozo=ul iranian Nani, care credea c# el e(te ultimul <i cel mai mare 5ro=et, trimi( (# de(#v!r<ea(c# religiile 5er(an#, cre<tin# <i, re(5ectiv, "udi(t#. Nanihei(mul e(te o =orm# de Lgno(tici(m duali(t, care 5romite Lm!ntuirea 5rin cunoa<tere. !n 5ractic#, el includea un La(ceti(m (ever Ede(cura:!nd mai ale( 5l#cerile =iziceF, 5e motiv c# cei nede(#v!r<i i (!nt (u5u<i rena<terii =izice continue. !nainte de a (e converti, L4ugu(tin a =o(t maniheu tim5 de nou# ani. marcioni(m. Ni<care ce a !nce5ut cu Narcion, !n (ec. &&. Narcion a re(5in( validitatea m#rturiei 'T 5entru cre<tini, deoarece Dumnezeul 'T era con(iderat incom5ati"il cu Dumnezeul iu"itor revelat 5rin &(u(. 4de(ea, cei care (e concentreaz# a(u5ra NT !n 5redicarea (au !nv# #tura 5e care o dau <i trec cu vederea =a5tul c# 'T e(te Kleag#nulL lui &(u( <i al credin ei cre<tine E<i care, 5rin urmare, nu recuno(c im5ortan a Koriginii iudaiceL a lui &(u( <i a *i(ericii %rimareF (!nt acuza i de marcioni(m. mariologie. !nv# #tur# teologic# de(5re N#ria, mama lui &(u(. !n leg#tur# cu N#ria, *i(erica ;omano?Catolic# a a:un( (# acce5te anumite !nv# #turi, care (?au dezvoltat 5rin tradi ie, ca 5arte e(en ial# a Ldogmei Ecredin e e(en iale 5entru to i catoliciiF. %rintre ace(te a=irma ii dogmatice (e num#r# <i Limaculata conce5 ie, ve<nica =eciorie, li5(a de 5#cat, 5lin#tatea harului <i L!n#l area la cer. mar+i(m. Numit <i materiali(m dialectic, mar+i(mul con(tituie (i(temul de 5rinci5ii 5olitice, (ociale <i economice 5ro5u(e de Rarl Nar+, care (u( inea c# (tructurile (ocioeconomice ale unei (ociet# i condi ioneaz# valorile, legile, o"iceiurile
Dicionar de termeni teologici G. G, materialism
<i credin ele e(en iale ale ace(teia. Doctrina mar+i(t# mai include <i teoria 5lu(valorii, iar 5ractica avea dre5t (co5 (ta"ilirea unei (ociet# i =#r# cla(e. Nar+i(mul a in=luen at unele curente ale teologiei contem5orane, mai ale( Hteologia eli"er#rii. materialism. Conce5 ie =ilozo=ic# 5otrivit c#reia materia =izic# e(te (ingura realitate (au categorie a e+i(ten ei, deci tot ceea ce e+i(t# con(tituie o mani=e(tare a materialului E<i nu o mani=e(tare a min iiF. !n acce5 iunea 5o5ular#, termenul (e re=er# la goana du5# "ani <i 5o(e(iuni, ca (co5 central al e+i(ten ei materiale. "ezi i moni(m.
mrturia luntric a 3uhului Efnt (testimonium )piritus sancti
internum). 0ucrarea 5rin care Duhul S=!nt =ace 5o(i"il# !ncrederea omenea(c# !n veridicitatea Scri5turilor !n 5rivin a 5romi(iunii lui Dumnezeu de a da Hm!ntuire tuturor celor care e+ercit# credin a !n Ori(to(. Cuv!ntul <i Duhul lucreaz# !m5reun# ca o (ingur# m#rturie, dar !n dou# dimen(iuni: interioar# <i e+terioar#. 4tunci c!nd (e d# citire Scri5turii, acea(ta m#rturi(e<te E!n e+teriorF de(5re lucrarea mntuitoare a lui Ori(to( 5entru cei ce cred, iar Duhul S=!nt lucreaz# !n credincio( E!n interiorF, o=erindu?i o !n elegere (5iritual# a realit# ii credin ei. Doctrina m#rturiei l#untrice !<i are originea la H4ugu(tin <i a =o(t (u( inut# mai ale( de teologii 5rote(tan i din tim5ul L;e=ormei <i ulterior ace(teia.
mrturisire, mrturisire de credin. Vezi con=e(iune, con?
=e(ionali(mC denomina iune.
medieval, teologie medieval. %rivitor la 5erioada numit# !n general Evul Nediu, care e(te datat !ntre !nce5utul (ec. '&& <i (=!r<itul (ec. S'&. Teologia medieval# a =o(t 5reocu5at#, !n 5rinci5al, de (i(tematizarea <i organizarea adev#rului cre<tin, a<a cum a =o(t el =ormulat de g!nditorii marcan i ai e5ocii H5atri(tice. 4cea(ta a du(, n cele din urm#, la (crierea marilor tratate teologice, care au cu5rin( !ntregul cor5u( de !nv# #tur# cre<tin#. !n=lorirea ma+im# a teologici medievale a venit !n 5erioada de v!r= a Evului Nediu E(ec. S&& <i S&&&F, mai ale( 5rin activitatea lui -oma HdH4Uuino, care a (cri( '+umma 0Iheologiae E(intez# a teologieiF. memorialism. Conce5 ie a(ociat# cu 3lrich Q@/ingli, care con(ider# c# HCina Domnului e(te un rit (im"olic, re5rezent!nd E(au aduc!nd !n memorieF :ert=irea de Sine a lui Ori(to( 5e cruce E5recum <i ultima cin# cu uceniciiF. S5re deo(e"ire de ideea H5rezen ei reale, !m"r# i<at# de teologii medievali <i de 0uther Ee+.: teoria Htran((u"(tan ierii <i a Hcon(u"(tan ieriiF, memoriali<tii cred c# 5rezen a lui Ori(to( nu e(te localizat# !n elementele Cinei, ci !n comunitatea credincio<ilor reuni i, !n conce5 ia memoriali<tilor, ver"ul Ka =iL din cuvintele lui Ori(to( K4ce(ta e(te tru5ul meu... 4ce(ta e(te (!ngele meuL ENarcu ,-:99, 9-F are (en( =igurativ <i !n(eamn# K(emni=ic#L (au Kre5rezint#L. Ca atare, 5rin acea(t# e+5re(ie, &(u( nu Se re=er# !n mod literal la dimen(iunea =izic# a tru5ului <i a (!ngelui S#u, ci (ugereaz# c# elementele =izice (!nt (im"oluri ale vie ii Sale, care va =i :ert=it# 5entru ei. menonii. &ni ial, ade5 i ai lui Nenno Simon( E,-61?,21,F, lider !n cadrul gru5#rii Hana"a5ti(te din (ec. S'&. !n (5iritul tradi iei H"i(ericii credincio<ilor, din care =ac 5arte, comunit# ile menonite nu au o declara ie doctrinar# comun# <i re(5ing ideea de "i(eric# na ional#, "otezul co5iilor mici <i teoria H5rezen ei reale a lui Ori(to( !n Helementele Heuhari(tiei. S!nt ade5 i ai 5iet# ii 5er(onale <i colective, 5rin re(5ectarea (trict# a NT. !n general, menoni ii (!nt 5aci=i<ti. merit. Din 5unct de vedere teologic, meritul con(tituie dre5tul 5e care o 5er(oan# con(ider# c# !l are de a =i r#(5l#tit# 5entru =a5tele =#cute 5entru Dumnezeu. De<i !n tradi ia catolic# meritul continu# (# =ie con(iderat o categorie cre<tin# valid#, re=ormatorii au re(5in(?o, !n =avoarea doctrinei de(5re H:u(ti=icarea 5rin har, 5rin credin #. +esia. Termen e"raic, care !n(eamn# Kun(ulL. %o5orul lui Dumnezeu din 'T antici5a venirea unei 5er(oane un(e de Duhul !n vederea !nde5linirii =unc iei de rege <i 5reot 5e(te &(rael. De aceea, !n teologia iudaic# E'T <i intertestamentar', Ne(ia era con(iderat o 5er(oan#, (u5ranatural# (au 5#m!n=ea(e#, !nze(trat# de Dumnezeu cu 5uteri <i =unc ii (5eciale, menit# (# =ie eli"eratorul <i conduc#torul He(catologic Dicionar de termeni teologici
7.
al &(raelului. De<i &(u( a =olo(it rareori titlul !n mod (5eci=ic 5entru Sine, denumirea NT de Ne(ia Egrece<te )hristos) !i a5ar ine numai lui &(u(, at!t ca titlu, cit <i ca nume 5er(onal. )sus a =o(t Cel cu adev#rat un( de Duhul S=!nt <i, ca 5urt#tor al Duhului, are 5rerogativa de a rev#r(a Duhul 5e(te cei care !l urmeaz#. "ezi i Ori(to(. metafi*ic. E+5lorarea =ilozo=ic# a naturii ultime a realit# ii, a=lat# dincolo de nivelul =izic Emeta I dincoloF. %reocu5#rile meta=izicii in de domeniul Hontologicului, adic# !ncearc# (# r#(5und# la !ntre"#rile re=eritoare la ceea ce =ace ca un lucru (# =ie KrealL (au (# ai"# Ke+i(ten #L.
metafor, teologie metaforic. Neta=ora e(te o =igur# de (til 5rin care cuvinte (au e+5re(ii care au un (en( acce5tat, literal, (!nt =olo(ite !n locul altora, 5entru a (ugera o a(em#nare (au (imilaritate !ntre ele. %otrivit teologiei meta=orice, de(5re Dumnezeu nu (e 5oate vor"i dec!t !n meta=ore. 4(t=el, tre"uie (# =olo(im meta=ore 5entru a vor"i de(5re modul !n care !l e+5eriment#m 5e Dumnezeu EKTran(cendentulLFC !n con(ecin #, Dumnezeu 5oate =i de(cri( doar !n termeni rela ionali Eadic# 5rin lim"a:ul rela ional al meta=oreiF. !n 5lu(, teologii meta=orici, 5recum Sallie NcFague, (u( in, !n general, c# a(t=el de meta=ore (!nt re5rezent#ri condi ionate cultural, create de mintea noa(tr#, !n !ncercarea de a =ace e+5erien a inteligi"il#. metanaraiune. &deea c# e+i(t# o nara iune glo"al# <i atotcu5rinz#toare a omenirii, !n care (e !ncadreaz# toate nara iunile 5articulare Ee+.: i(toria Qm!ntuiriiF. Cre<tinii cred c# nara iunea "i"lic# de(5re QCrea ie?QC#dere? Qr#(cum5#rare?noua crea ie con(tituie o metanara iune atotcu5rinz#toare, deoarece i(toria "i"lic# re5rezint# o nara iune a !ntregii omeniri. !n ace(t (en(, nara iunea "i"lic# =unc ioneaz# ca metanara iune central# !n !nv# #tura cre<tin#. metoda alegoric. Vezi alegorie. metoda corelrii. Netod# teologic# 5rin care (e !ncearc# al#turarea (au corelarea adev#rului teologic metafizic* (au culturale contem5orane. Teologul care =olo(e<te acea(t# metod# con(ider# c# !ntre"#rile re(5ective o=er# un K5unct de contactL !ntre !ncercarea omenea(c# de a c#uta adev#rul <i adev#rul revelat al credin ei cre<tine. %otrivit lui %aul LTillich Ec#ruia i (e atri"uie, de regul#, (intagmaF, =ilozo=ia ridic# !ntre"#ri <i 5une 5ro"leme care re=lect# 5reocu5#rile e+i(ten iale ale oamenilor. Teologia, la r!ndul ei, !ncearc# (# !n eleag# !ntre"#rile <i (# o=ere un r#(5un( !ntr?o manier# at!t relevant# cultural, c!t <i =idel# =a # de me(a:ul cre<tin. metod teologic, metodologie. %rocedur# E(au (et de 5roceduriF, tehnic# (au metod# (i(tematic# de cercetare, =olo(it# !n dezvoltarea unei conce5 ii teologice. Teologii (i(tematici trateaz#, !n general, 5ro"lemele de metodologie teologic# !n (ec iunile de !nce5ut ale tratatelor EH5rolegomeneF. 4(t=el de !ntre"#ri metodologice includ ade(ea: Ce e(te teologiaW Ce con(tituie o teologie valid#, adev#rat# (au util#W De ce e(te im5ortant# teologiaW E(te teologia o <tiin #W Care e(te =undamentul demer(ului teologicW Care (!nt (ur(ele E(au care e(te (ur(aF teologieiW Care e(te modul corect de a con(trui un (i(tem teologicW metodism. &ni ial, (i(tem de credin # !ntemeiat de John <i Charle( QVe(ley <i ade5 ii lor, !n (ec. S'&&. 4cea(t# mi<care evangheli(t#, revivali(t# Ede trezire (5iritual#F, (?a r#(5!ndit !n Narea *ritanie, Statele 3nite <i !n alte 5#r i ale lumii. 0a !nce5ut, converti ii erau integra i !n gru5uri <i (ociet# i toarte di(ci5linate, care 5uneau accent 5e m#rturi(irea colectiv#, rug#ciune, (lu:ire <i (=in enia 5er(onal#. Netodi(mul modern re=lect# un anga:ament 5uternic =a # de im5licarea (ocial#. "ezi Cesle anism. mileniu, milenism. Termen derivat de la cuv!ntul latin 5entru Ko mieL, care (e re=er# la domnia de o mie de ani a lui Ori(to(, men ionat# !n (pocalipsa 9.:,?G. E+i(t#, !n 5rinci5iu, trei conce5 ii de(5re ce !n(eamn# ace(t te+t: Q5remileni(mul, L5o(tmileni(mul <i Lamileni(mul. S5re deo(e"ire de amileni<ti,
5otrivit c#rora mileniul nu con(tituie literalmente o 5erioad# i(toric# de o mie de ani, at!t 5o(t? c!t <i premilenitii (!nt, tehnic Dicionar de termeni teologici Gvor"ind, mileni<ti, deoarece am"ele categorii antici5eaz# c# mileniul va avea loc !ntr?un tim5 viitor E(au c# a avut loc n trecutul recentF. Nileni(mul mai e(te cuno(cut <i (u" denumirea de chiliasm( derivat# de la cuv!ntul grece(c "i"lic chilias( care !n(eamn# Ko mieL. !n teologia contem5oran#, chilia(mul e(te ade(ea =olo(it !n (en( re(tr!n(, re=eritor la credin a !n !ntoarcerea 5remileni(t# a lui Ori(to(. misticism. Credin # <i 5ractic# 5rin care (e caut# a:ungerea la o cunoa<tere 5er(onal#, e+5erien ial# Enumit# uneori <i contem5lativ#F a lui Dumnezeu, 5rintr?o unire (au !nt!lnire iu"itoare cu Dumnezeu. De<i e+5erien a mi(tic# 5oate cu5rinde uneori <i o dimen(iune 5(iho=izic# Eviziuni, vi(uri (au revela ii (5ecialeF, dimen(iunea acea(ta nu e(te nece(ar#. Ni(ticii cre<tini (u( in !n general c# adev#ratul te(t al e+5erien ei e(te road# Duhului, care rezult# din ea, !n via a mi(ticului. micarea bisericilor libere. "ezi "i(erici li"ere. micarea Imoartea lui 3umne*eu". Ni<care teologic# 5o5ularizat# de teologii 5rote(tan i Thoma( J. J. 4ltizer, Villiam Oamilton <i %aul van *uren, !n anii H1o. %otrivit ace(tor teologi, conce5 ia tradi ional# de(5re Dumnezeu nu mai :oac# nici un rol (emni=icativ !n via a omului modern. Ni<carea a =o(t inten( mediatizat# de 5re(a 5o5ular#, dar a avut o via # relativ (curt#. micarea pentru sfinenie. Curent mani=e(tat !n cadrul anumitor "i(erici 5rote(tante, 5e la mi:locul anilor ,G.., urm!nd tradi ia lui John LVe(ley. 4ce(te "i(erici accentuau doctrina lui Ve(ley de(5re HK(=in irea total#L, con(ider!nd c# via a de 5uritate a cre<tinului (e de(=#<oar# !n dou# (tadii: 5rin (=in irea ini ial# la Hconvertire <i 5rintr?un al doilea eveniment de (=in ire, ulterior, !n via a cre<tin# Enumit ade(ea Ka doua "inecuv!ntareL (au K(=in ire total#LF, !n urma c#ruia cre<tinul e(te eli"erat de ro"ia naturii 5#c#toa(e, chiar dac# el continu# (# tr#ia(c# !ntr?un tru5 im5er=ect, !ntr?o lume im5er=ect#. micarea Iteologiei biblice". Ca di(ci5lin#, teologia "i"lic# !? G2 misticism ,G91F, dar mi<carea Kteologiei "i"liceL a a5#rut la mi:locul (ec. SS, c!nd cercet#torii "i"lici au !ncercat o a"ordare a 5ro"lemelor legate de autoritatea te+tului, dar <i g#(irea unei unit# i interne !n diver(itatea cor5u(ului "i"lic. 3nii ade5 i ai mi<c#rii au con(iderat c# *i"lia e(te o carte (cri(# de oameni, care tre"uie (tudiat# =olo(ind metodele comune (tudiului oric#rei alte literaturi ELmetoda i(torico?critic#F, !n tim5 ce al ii au continuat (# (u( in# autoritatea divin# a Scri5turii, con(ider!nd c# ea tre"uie citit# ca o5er# teologic#. De<i voga mi<c#rii Kteologiei "i"liceL a trecut, e=ectele mi<c#rii 5er(i(t# n di(ci5lina academic# <i 5a(toral# care caut# (# dezv#luie me(a:ul Scri5turii auditoriului contem5oran. mit. Termenul mit e(te cel mai ade(ea a(ociat cu ideea de =a"ul# (au de inautenticitate i(toric# E=ic iuneF <i nu cu ideea de adev#r <i realitate o"iectiv#. De aceea, unii oameni =olo(e(c termenul mit cu re=erire la orice 5arte a me(a:ului cre<tin care con ine ceva (u5ranatural (au miraculo( (vezi *ultmannC demitologizareF. Termenul 5oate =i =olo(it <i 5entru a de(emna caracterul autentic, dar tran(cendental (au ine=a"il
al revela iei lui Dumnezeu, care trece dincolo de de(crierea lingvi(tic# ra ional# (vezi *runnerF. :itul 5oate avea <i conota ia de lim"a: (au imagi(tic# !m5rumutate de la miturile Hco(mologiceBco(mogonice Eale crea ieiF care vor"e(c de(5re Dumnezeu. mnia lui 3umne*eu. ;eac ia li"er#, (u"iectiv# <i (=!nt# a lui Dumnezeu =a # de 5#cat <i =a # de r#ul <i r#utatea mani=e(tate de =#5turile create, a=late !n o5ozi ie cu Dumnezeu. mntuire. Termen cu5rinz#tor, care de(emneaz# activitatea lui Dumnezeu, =a # de crea ie <i de oameni, de a =ace ca toate lucrurile (# convearg# (5re (co5ul inten ionat de Dumnezeu. Nai e+act, m!ntuirea 5re(u5une 5roce(ul 5rin care Dumnezeu !i iz"#ve<te 5e oameni de 5uterea <i e=ectele 5#catului <i ale HC#derii, 5rin lucrarea lui &(u( Ori(to(, 5entru ca a(t=el crea ia !n general <i oamenii !n 5articular (# (e 5oat# "ucura de 5lin#tatea vie ii menite de Dumnezeu.
moarte. '#zut# din 5er(5ectiv# teologic#, moartea (e re=er# la con(ecin ele di(tructive ale intr#rii 5#catului !n lume. 3na dintre con(ecin e e(te alienarea (5iritual# (au (e5ararea de Dumnezeu. Ca urmare a 5#catului, oamenii au 5arte <i de moartea =izic#C acea(ta con(tituie o aducere aminte vizi"il# <i univer(al# a e=ectelor 5ermanente ale 5#catului. Scri5tura vor"e<te <i de(5re Kmoartea a douaL E45. 9:,,C 9.:1, ,-C 9,:GF: (e5ararea =inal# a celor r#i de 5rezen a glorioa(# a lui Dumnezeu, 5entru ve<nicie. modali(m. Numit <i H(a"eliani(m. Nodali(mul e(te o erezie trinitarian#, 5otrivit c#reia Tat#l, Fiul <i Duhul nu (!nt Ktrei 5er(oane di(tincte a=late !n rela ieL ci doar trei moduri de mani=e(tare a 5er(oanei unice a lui Dumnezeu. 4(t=el, Dumnezeu lucreaz# !n Hi(toria m!ntuirii ca Tat# care creeaz# <i in(tituie 0egea, ca Fiu care r#(cum5#r# <i, re(5ectiv, ca Duh care acord# harul. moderni(m. !ncercare de a armoniza cre<tini(mul cu 5reocu5#rile lumii moderne <i ale oamenilor moderni. !n cadrul romano? catolici(mului, moderni(mul (?a mani=e(tat ca mi<care li"eral#, la (=!r<itul (ec. S&S, <i a avut ca (co5 crearea unei rela ii mai a5ro5iate !ntre tradi ia romano?catolic# <i conce5 iile moderne E5e atunciF =ilozo=ice, i(torice, <tiin i=ice <i (ociale, mai ale( 5rin minimalizarea credin ei !n (u5ranatural. "ezi i li"erali(m. modernitate. Conce5 ie cultural# de(5re lume <i via # din (ec. S&S <i SS. Nodernitatea e(te o mo<tenire a L&lumini(mului, deoarece re=lect# valorile <i (i(temele de credin # ale ace(tuia. 3na dintre tr#(#turile di(tinctive ale modernit# ii e(te credin a c# doar 5rin e+erci iul ra iunii (!ntem ca5a"ili (# do"!ndim cunoa<terea, chiar <i cunoa<terea divinului, <i c#, 5rin intermediul unei a(t=el de cunoa<teri, oamenii 5ot 5rogre(a, av!nd 5o(i"ilitatea ca, !n cele din urm#, (# creeze o ordine uman# uto5ic# E(au ideal#F. moduri de a =i. 0im"a: =olo(it de Rarl H*arth, 5roeminent teolog din (ec. SS, 5entru a de(crie 5er(oanele HTrinit# ii. *arth a recur( la ace(t lim"a: ca reac ie =a # de limit#rile 5e care
70 moarte
conce5 ia 5(ihologic# modern# le im5une a(u5ra termenului !ersoan*. *arth a 5u( (u" (emnul !ntre"#rii ideea tritei(t#, 5otrivit c#reia Trinitatea (e 5rezint# (u" =orma a trei centre 5er(onale de con<tiin # <i voin # di(tincte, (e5arate unele !n ra5ort cu celelalte. El a accentuat c# Dumnezeul unic e+i(t#
!n mod (imultan !n trei Kre5et#riL autodi=eren iate, numite <i Kmoduri de a =iL: Tat#l, Fiul <i Duhul S=!nt. monahi(m. Nod de via #, !n cadrul tradi iei catolice <i a celei Hortodo+e r#(#ritene, care accentueaz# celi"atul, via a !n comunitate, (#r#cia, !nchinarea comun#, t#cerea <i contem5larea. Ni<carea monahal# a du( la a5ari ia m#n#(tirilor, locuri !n care c#lug#rii 5uteau (# tr#ia(c# <i (# muncea(c# !m5reun#, de regul# izola i de (ocietate. monarhiani(m. Ni<care din (ec. && <i &&&, care 5leda 5entru men inerea Hmonotei(mului <i a unit# ii (mono1arche C Ko (ingur# (ur(#LF Dumnezeirii. Neg!nd realitatea di(tinct# 5er(onal# a Fiului <i a Duhului, acea(t# conce5 ie de=en(iv# a degenerat !ntr?o erezie antitrinitar#. S?au dezvoltat dou# =orme de monarhiani(m: Hado5 ioni(mul, (au monarhiani(mul dinamic, 5otrivit c#ruia &(u( e(te un (im5lu 5ro=et, um5lut cu Duhul S=!nt <i Kado5tatL de DumnezeuC <i Hmodali(mul E(au H(a"eliani(mulF, 5otrivit c#ruia &(u( e(te unul dintre modurile 5rin care Dumnezeu ni Se reveleaz#. moni(m. )rice =ilozo=ie antiduali(t#, care =ace a5el la un (ingur 5rinci5iu uni=icator, 5entru a e+5lica tot ce e+i(t#. 0a !ntre"area KC!t de multe lucruri (!nt reale (au e+i(t#WL, moni(mul r#(5unde K) (ingur# realitate (au un (ingur lucruL (au K3n (ingurBeB de lucru cu multe lucruri di=erite !n acea(t# categorieL Emoni(mul atri"utivF. !n e(en #, moni(mul nu !ng#duie di(tinc ia dintre Dumnezeu <i crea ie. monotei(m. Credin a !ntr?un (ingur Dumnezeu (mono1theos)( (5re deo(e"ire de credin a !n mai mul i zei E5olitei(mF. Nonotei<tii recuno(c, de regul#, realitatea altor 5uteri (u5ranaturale Ee+.: !ngerii <i demoniiF, dar cred c# toate ace(te 5uteri (!nt, de =a5t, (u" controlul (au autoritatea unui Dumnezeu unic (u5rem. Nonotei(mul, cu di=eritele (ale
GG
=orme, con(tituie !nv# #tura iudai(mului, a cre<tini(mului <i a i(lamului. montanism. Ni<care 5ro=etic# din (ec. &&, care a accentuat !ntoarcerea Himinent# a lui Ori(to( <i a im5u( credincio<ilor o moralitate (trict#, !n a<te5tarea <i 5reg#tirea 5entru (=!r<itul lumii. Denumirea mi<c#rii 5rovine de la liderul ei, Nontanu(, care, !m5reun# cu c!teva =emei, =unc iona ca 5ro=et al gru5#rii. De<i liderii ei nu au inten ionat ca 5ro=e iile (# (u"mineze autoritatea *i"liei, mi<carea a =o(t con(iderat# eretic# de autoritatea "i(ericea(c# a vremii. %#rintele "i(erice(c Tertullian (?a al#turat, !n cele din urm#, gru5#rii montani(te. naraiune, teologie narativ. !nce5!nd cu anii HD.. a a5#rut o a"ordare teologic# nou#, 5otrivit c#reia conce5tul de 5ove(tire <i de om ca 5ove(titor con(tituie motivul central al re=lec iei teologice. 4de5 ii teologiei narative Ee+.: Ga"riel Fackre, Oan( Frei, Stanley Oauer/a(, George Strou5F (u( in c# ne 5utem con(trui identitatea 5er(onal# atunci c!nd 5ove<tile noa(tre individuale (e !m"in# cu nara iunea tran(cendental# a comunit# ii religioa(e <i, !n cele din urm#, cu nara iunea care le cu5rinde 5e toate, a i(torici Hm!ntuirii. na<terea din =ecioar# Econce5 ia virginal#F. Doctrin# 5otrivit c#reia Duhul S=!nt 0?a conce5ut 5e &(u( !n 5!ntecele N#riei, =#r# 5artici5area unui tat# 5#m!nte(c. na<terea din nou. "ezi regenerare. naturali(m, teologie natural. <aturalismul de(emneaz#
uneori o =orm# de Qatei(m <i Hmateriali(m, 5otrivit c#reia univer(ul KnaturalL Ealc#tuit din energie <i materie <i "azat 5e legi naturaleF e(te (uma !ntregii realit# i, t#g#duind a(t=el li"ertatea omului, valorile a"(olute <i, !n cele din urm#, (en(ul Le+i(ten ial. Ca teorie etic#, naturali(mul (u( ine c# :udec# ile etice izvor#(c din (au !<i au temeiul !n univer(ul !n(u<i (au !n Kmodul natural de a =i al lucrurilorL. Teologia natural#
'' monlnnisni
(u( ine c# oamenii 5ot do"!ndi, cu a:utorul ra iunii umane, o anumit# cunoa<tere de(5re Dumnezeu, o"(erv!nd ordinea creat#, un locu( al Hrevela iei divine. neca*, neca*ul cel mare. "ezi tri"ula ie. nemurire. !n (en( (im5lu, inca5acitatea de a !nceta (# e+i(te (au ca5acitatea de a e+i(ta etern. !n ace(t (en(, Dumnezeu e(te (ingura =iin # cu adev#rat nemuritoare, deoarece Dumnezeu a e+i(tat dintotdeauna <i nu va !nceta (# e+i(te. 3nii teologi (u( in !n(# c# (u=letele oamenilor (!nt create de Dumnezeu nemuritoare !n mod intrin(ec, 5e c!nd al ii (u( in c# (u=letul devine nemuritor !n mod e+trin(ec, du5# ce 5rime<te Kvia # ve<nic#L 5rin Hm!ntuire. !n am"ele cazuri, (?a c#zut de acord c# to i oamenii, =ie ne5rih#ni i, =ie r#i, (!nt (u5u<i mor ii =izice, ca o con(ecin # a 5#catului, <i a(t=el (!nt, =#r# e+ce5 ie, muritori din 5er(5ectiva vie ii 5#m!nte<ti. HNemurirea 5e care o 5rime(c oamenii (e datoreaz# e+clu(iv voin ei <i 5uterii lui Dumnezeu. nemurire condiionat. Credin a c# e+i(ten a etern# a (u=letului omene(c de5inde de ac iunea generoa(# a harului lui Dumnezeu de a o (u( ine. 4de5 ii Hnemuririi condi ionate (ugereaz# c# (u=letul omene(c 5rime<te via # ve<nic# doar ca un dar <i c# cei care nu 5rime(c darul vie ii ve<nice Ecei nem!ntui iF vor !nceta (# e+i(te la un anumit moment du5# moarte, =ie imediat, =ie du5# :udecata =inal#. "ezi i anihila ioni(m. neoortodo2ie. Ni<care 5rote(tant# de la !nce5utul (ec. SS Eav!nd ca re5rezentan i, 5rintre al ii, 5e Rarl H*arth, Emil L*runner, ;einhold <i O. ;ichard HNie"uhrF, izvor!t# din ideea c# Hli"erali(mul 5rote(tant a ada5tat !n mod nelegitim Evanghelia la <tiin a <i cultura modern#, 5ierz!nd !n ace(t 5roce( accentul cla(ic a(u5ra Htran(cenden ei lui Dumnezeu Ti a(u5ra Cuv!ntului S#u. Ca atare, g!nditorii neoortodoc<i au 5romovat !ntoarcerea la 5rinci5iile e(en iale ale teologiei ;e=ormei <i ale *i(ericii %rimare E!n (5ecial 5rimatul Scri5turii, de5ravarea omului <i lucrarea lui Dumnezeu !n Ori(to(F, ca "az# 5entru 5roclamarea Evangheliei !n conte+t Dicionar de termeni teologici 6. contem5oran. !n acela<i tim5, au luat !n (erio( critica Lilumini(t# a Lortodo+iei <i au re(5in( L(cola(tica 5rote(tant#. Teologii neoortodoc<i au =olo(it ade(ea o a"ordare Ldialectic#, 5rin care au c#utat (# a:ung# la adev#ruri teologice 5rin :u+ta5unerea unor =ormul#ri a5arent contrarii, con(iderate adev#ruri 5arado+ale Ee+.: oamenii (!nt c#zu i <i de5rava i <i totu<i (!nt li"eri <i r#(5unz#tori !naintea lui DumnezeuF. neoplatonism. 3ltimul (tadiu al =ilozo=iei grece<ti Ea(ociat# cu %lotinF, care i?a in=luen at con(idera"il 5e unii g!nditori ai *i(ericii Tim5urii, !n (5ecial 5e Q)rigen <i L4ugu(tin. Neo? 5latoni<tii con(iderau c# toate lucrurile con(tituie o emana ie a 5rinci5ului tran(cendent 3nu, =iind menite (# (e !ntoarc# !n acel 3nu, 5rintr?un 5roce( de 5uri=icare. ne5rih#nire E!ndre5t# ireF. "ezi Ldre5tate.
neprihnire !dreptate' originar. "ezi 5#cat originar.
ne(toriani(m. Erezie condamnat# de Conciliul de la E=e( E->, d.Or.F. Ne(toriani(mul <i?a luat numele de la Ne(toriu(, e5i(co5 de Con(tantino5ol, care (u( inea c#, de<i &(u( Ori(to( a =o(t o (ingur# 5er(oan# EDumnezeu <i om uni iF, cele dou# naturi ale Sale Euman# <i divin#F coe+i(tau <i deci erau (e5ara"ile. ) con(ecin # a ace(tei conce5 ii a =o(t c# (u=erin a lui &(u( 5entru omenire a =o(t con(iderat# un act al lui &(u( !n umanitatea, dar nu !n dumnezeirea Sa. Nie"uhr, ;einhold E,G69?,6D,F. 3na dintre cele mai 5roeminente voci din (5ectrul teologic american la mi:locul (ec. SS. ;e(5ing!nd Lli"erali(mul, Nie"uhr <i?a concentrat aten ia a(u5ra Lantro5ologiei cre<tine, con(ider!nd c# acea(ta !l 5rezint# 5e om ca =iin # c#zut#, dar <i li"er#. Nie"uhr a =o(t intere(at <i de relevan a cre<tini(mului 5entru 5ro"lemele (ociale contem5orane. !n o5ozi ie cu ceea ce el con(idera a =i Kuto5i(mul moralL Eo5timi(mul ne(t#vilitF al li"erali(mului, Nie"uhr a 5ro5u( Kreali(mul cre<tinL, adic# !ncercarea de a realiza ceea ce e(te 5o(i"il !n mod reali(t, <i anume un conte+t mai :u(t dec!t cel 5recedent E:u(ti ie 5ro+im#F, <i nu inaugurarea unei ordini (ociale 5er=ecte, 5e care o con(idera irealiza"il#, din cauza c# (!ntem =iin e c#zute. "ezi i neoortodo+ie. 6, neo!latonism nihili(m. !n general, re(5ingere total# E<i, in e7tremis( di(trugereF a credin elor <i a valorilor a(ociate cu (tructurile (ociale morale <i tradi ionale. Din 5unct de vedere =ilozo=ic, nihili(mul re5rezint# o atitudine de (ce5tici(m total =a # de a=irma iile de de inere a adev#rului o"iectiv. %otrivit nihili(mului, cunoa<terea de5inde numai de e+5erien a (enzorial#, de aceea revendic#rile teologice <i morale (!nt li5(ite de (en(. noetic. ;e=eritor la, "azat 5e (au legat de intelect (au 5roce(ul cunoa<terii. nominalism. Teorie a cunoa<terii, care conte(t# realitatea o"iectiv# a 5rinci5iilor univer(ale, (u( in!nd c# Kuniver(aliileL (!nt (im5le conce5te, care nu au alt# realitate dec!t e+i(ten a lor !n mintea individului. 4cea(t# teorie e(te uneori atri"uit# g!nditorului medieval Villiam de )ccam (vezi i "riciul lui )ccamF. noncompatibilism. "ezi com5ati"ili(m. nonfundaionalism. Conce5 ie 5otrivit c#reia cunoa<terea nu (e 5rezint# (u" =orma concluziilor unor 5rinci5ii 5rimare indu"ita"ile Evezi fundaionalism)( ci (u" =orma unui (et de credin e care alc#tuie(c, 5rin !m"inare, un model inter? conectat Ee+.: Kre eaua de credin eLF, (u( in!ndu?(e reci5roc. norm#. !n Letic#, (tandard autoritativ (au 5rinci5iu de ac iune corect#, care greveaz# a(u5ra mem"rilor unui gru5. Normele au rolul de a controla, reglementa (au c#l#uzi com5ortamentele (au atitudinile con(iderate acce5ta"ile !n cadrul unui gru5, contri"uind a(t=el la de=inirea lui de an(am"lu. !n teologie, norma determin# =orma <i con inutul =ormul#rilor doctrinare. %rote(tan ii a5eleaz#, !n general, la o (ingur# norm#, Scri5tura, care (t# dea(u5ra tuturor celorlalte norme. 4(t=el, *i"lia devine Knorma normatoareL (norma normam) 5entru re=lec ia <i dezvoltarea teologic#. notitia. Termenul latin 5entru cunoa<tere (au =amiliarizare cu ceva (au cineva. !n teologie, notitia a a:un( (# =ac# re=erire la unul dintre a(5ectele credin ei Ecelelalte =iind 0assensus <i 0fiducia). %entru a crede !n Ori(to(, o 5er(oan# tre"uie (# =ie mai !nt!i =amiliarizat# cu me(a:ul Evangheliei.
Dicionar de termeni teologici 69 numinos. Termen inventat de teologul german ;udol5h )tto, du5# cuv!ntul latin numen( 5entru a de(crie e(en a e+5erien ei religioa(e, ca !nt!lnire cu 5rezen a K(acruluiL. Numino(ul include a(5ecte ale ra iunii <i ale moralit# ii. El 5oate =i K(im itL <i de(cri(, !n(# nu (e 5reteaz# la o de=inire riguroa(#. :ccam, Ailliam de. "ezi "riciul lui )ccam. oi'onomia. Termen grece(c, care !n(eamn# KeconomieL (au Kadmini(trareL. !n teologie, termenul (e re=er# la i(toria Hm!ntuirii (au la 5lanul <i gri:a Eadmini(tra iaF 5roviden iale ale lui Dumnezeu =a # de crea ie. !n (en( re(tr!n(, oikonomia a devenit (inonim# cu 5rinci5alele evenimente din 5lanul de m!ntuire al lui Dumnezeu, mai e+act H!ntru5area lui Ori(to( <i trimiterea Duhului. omiletic. Di(ci5lin# teologic#, 5reocu5at# de !n elegerea (co5ului <i a 5roce(ului de 5reg#tire <i (u( inere a 5redicilor. )miletic# !ncearc# (# integreze o !n elegere a locului 5redicatorului, a 5redicii <i a audien ei. )miletic# are ca (co5, de a(emenea, (#?i a:ute 5e 5redicatori (# (e 5reg#tea(c# (5iritual 5entru 5redicare, (# ela"oreze 5redici con=orme Scri5turii <i (# le 5rezinte !n mod relevant, din 5unct de vedere cultural. omnipoten. 4tri"ut care de(emneaz# ca5acitatea lui Dumnezeu de a =ace tot ceea ce e(te !n acord cu caracterul <i =iin a Sa, !n vederea !m5linirii 5lanului divin 5entru crea ie. )mni5oten a lui Dumnezeu e(te demon(trat#, !n 5rinci5al, 5rin 5re(chim"area, de c#tre Dumnezeu, a r#ului !n "ine. 4ce(t a(5ect e(te evident mai ale( !n moartea lui &(u(, care, de<i a to(t un act al unor oameni r#i, a devenit mi:locul 5rin care Dumnezeu =ace 5o(i"il# Hm!ntuirea omului. omnipre*en. 4tri"ut care (e re=er# la calitatea lui Dumnezeu de a =i 5rezent 5retutindeni !n crea ie, !n acela numinos urmare, nu e+i(t# nimic !n univer( care (# (e a=le dincolo de cunoa<terea E<i gri:aF lui Dumnezeu. omniscien. 4tri"ut care denot# =a5tul c# Dumnezeu cunoa<te toate lucrurile. )mni(cien a !n(eamn# c# toate lucrurile (!nt 5rezente !n mintea divin#C Dumnezeu are o cunoa<tere direct# a tot ce e+i(t# !n crea ie. ontologie. ;amur# a Hmeta=izicii, 5reocu5at# de natura =iin ei. 4 vor"i de(5re ceva din 5unct de vedere ontologic !n(eamn# a =ace re=erire la natura (a e(en ial#, o5u(# a(5ectelor lui e5i(temologice. 4<adar, ontologia (e concentreaz# a(u5ra =iin ei <i a He(en ei, (5re deo(e"ire de He5i(temologie, care vor"e<te de(5re modul !n care oamenii do"!nde(c cunoa<terea. ordinare. De la ver"ul latine(c omonim, care !n(eamn# Ka 5une !n ordineL (au Ka numi !n =unc ieL. >rdinarea (e re=er#, !n genere, la numirea !ntr?o =unc ie o=icial# de (lu:ire, !n(o it# ade(ea de 5unerea m!inilor. !n tradi iile romano?catolic# <i ortodo+#, ordinarea EhirotonireaF e(te con(iderat# un H(acrament. Cele mai multe "i(erici =ac ordinari 5entru activitatea de (lu:ire <i de conducere 5a(toral#. 3nele "i(erici =ac ordinari <i 5entru alte o=icii, 5recum cel de e5i(co5 Ee+.: cele catolice <i anglicaneF (au cel de Hdiacon Eunele "i(erici "a5ti(teF. )cazional, termenul e(te a(ociat cu Halegerea <i H5rede(tinarea e=ectuate de Dumnezeu.
ordo salutis. !n latin#, Kordinea m!ntuiriiL, adic# (ucce(iunea evenimentelor din 5rogramul (alvi=ic al lui Dumnezeu. De<i at!t tradi ia re=ormat#, cit <i cea catolic# (u( in c# Lm!ntuirea vine doar 5rin Ori(to(, ele di=er# dra(tic !n 5rivin a conce5tului de ordo salutis. !n tradi ia Hre=ormat#, ordo salutis include a(5ecte 5recum chemarea e=icace, Hregenerarea, Lcredin a, L:u(ti=icarea, H(=in irea <i Hglori=icarea. *i(erica ;omano?Catolic# !n(# Kadmini(treaz# harulL 5rin H(acramentele 5re(cri(e, "otezul, con=irmarea, Heuhari(tia, 5eniten a, c#(#toria (au ordinarea <i vindecarea, cuno(cut# anterior (u" numele de ungere e+trem# Eritul 5reg#titor 5entru moarteF. Dicionar de termeni teologici 6:rigen !"7/%./1 d.6r.' Teolog <i !nv# at de lim"# greac# al *i(ericii Tim5urii. )rigen a a5#rat cu (tr#<nicie credin a cre<tin# Lortodo+#, at!t !n 5redicile (ale, cit d.Or., la Conciliu al &&?lea de la Con(tantino5ol. Conce5 iile (ale trinitare contradictorii au (tat la "aza at!t a Lariani(mului, c!t <i a viitoarei teologii ortodo+e trinitariene. 3na dintre cele mai cuno(cute mo<teniri ale (ale e(te ideea de Kgenerare etern# a FiuluiLC 5otrivit ace(teia, din eternitate, Tat#l !l genereaz# 5e Fiul. 4cea(t# generare nu e(te un act !n tim5, ci unul etern. ortodo2ie. !n (en( literal, Kdrea5t# m#rireL (au Kdrea5t# credin #L E!n o5ozi ie cu LereziaF. !n ace(t (en(, ortodo+ia 5re(u5une concordan a, !n doctrin# <i !nchinare, cu credin a cre<tin# E!n (5a iul catolic, con=ormitate =a # de "i(eric#F, a<a cum e m#rturi(it# de Scri5tur#, de (criitorii cre<tini tim5urii <i de !nv# #turile, Lcrezurile <i Lliturghia o=iciale ale *i(ericii. Termenul ortodo7ie e(te =olo(it, !n (en( re(tr!n(, 5entru a =ace re=erire la tradi ia Lortodo+# r#(#ritean#. ortodo2ie rsritean. ;amur# a cre<tini(mului, care 5une un accent deo(e"it 5e 5#(trarea doctrinelor =ormulate de %#rin ii "i(ericii <i rezumate !n !nv# #tura celor <a5te concilii ecumenice din (ec. &'?'&&&. De<i are !nv# #turi care (!nt comune romano?catolici(mului <i L5rote(tanti(mului Edoctrina de(5re LTrinitateF, ortodo+ia r#(#ritean# (e caracterizeaz# 5rin trei elemente di(tinctive ma:ore: E,F teologia La5o=atic#, 5otrivit c#reia Dumnezeu e(te dincolo de !n elegerea ra ional#, iar omul !l 5oate cunoa<te doar ca Kviziune l#untric# luminoa(#LC E9F conce5 ie trinitar# con=orm c#reia Duhul 5urcede numai de la Tat#l Eca !r =ormularea originar# a LCrezului niceeanF, nu F Lm!ntuirea ca 5roc=i de L!ndumnezeire, adic# de 5artici5are la natura divin#. Vei
ifilio$ue.
62 *rigen
ousia. Termenul grece(c 5entru K(u"(tan #L (au K=iin #L. G!ndirea trinitarian# (ugereaz# c# Fiul !<i deriv# ousia de la Tat#l, dar ceea ce e(te Fiul e(te <i Tat#l aidoma &vezi homoousios). !n =ormularea doctrinei de(5re LTrinitate, L%#rin ii ca5adocieni au declarat c# Dumnezeu e(te o (ingur# ousia( dar !n trei hy!ostaseis. panenteism. Credin a c# =iin a lui Dumnezeu include <i 5#trunde !ntregul univer(, a(t=el c# totul e+i(t# !n Dumnezeu. S5re deo(e"ire de L5antei(m, 5anentei<tii declar# c# =iin a lui Dumnezeu nu e(te e5uizat# de univer(, ci e(te mai mare dec!t ace(ta. Dumnezeu e(te a=ectat de =iecare eveniment din
univer(, de aceea cunoa<terea lui Dumnezeu (e (chim"# <i cre<te. !n acela<i tim5 !n(#, Dumnezeu !<i men ine integritatea 5er(onal# <i realitatea de5lin#. panteism. !n (en( literal, din grece<te, Ktotul e(te DumnezeuL. %otrivit 5antei(mului, Dumnezeu <i univer(ul (!nt, !n e(en #, identici. Nai e+act, !anteismul caracterizeaz# leg#tura a5ro5iat# dintre lume <i realitatea divin#, ca !n cazul anumitor religii, 5recum hindui(mul. ) variant# a 5antei(mului con(ider# c# Dumnezeu e(te K(u=letulL univer(ului, ace(ta din urm# =iind Ktru5ulL S#u. !n acce5 iunea religiilor 5antei(te, e+5erien a alien#rii de ceilal i <i de divin e(te doar o iluzie.
paradigm, schimbare de paradigm. ) 5aradigm# e(te o
(tructur# con<tient# (au incon<tient# de g!ndire, credin # <i ac iune. Schim"area de 5aradigm# 5re(u5une o (chim"are !n cadrul ace(tei (tructuri, rezult!nd !n ca5acitatea de a 5erce5e <i g!ndi lucrurile di=erit <i, 5rin urmare, de a r#(5unde !ntr?o manier# radical nou# (au di=erit#. 4ce<ti termeni au do"!ndit o larg# circula ie 5rin intermediul (crierilor de =ilozo=ie a Ttiin ei ale americanului Thoma( 9uhn. Darado2. ) contradic ie a5arent#. 3n 5arado+ 5oate a5#rea (u" =orma unei a=irma ii a5arent contradictorii, (u" =orma unor a=irma ii multi5le care (e contrazic reci5roc (au (u"
=orma unei a=irma ii care (e a=l# !n contradic ie cu :udecata (#n#toa(# (au cu o atitudine larg r#(5!ndit#. Credin a cre<tin# a=irm# c!teva 5arado+uri P adev#ruri inde5endente, a5arent ireconcilia"ile <i totu<i 5u(e al#turi 5rin credin #. 3n e+em5lu citat de(eori e(te credin a c# &(u( a =o(t divin 5e de5lin <i om 5e de5lin. Teologii !ncearc# ade(ea (# elucideze ace(te a(5ecte a5arent 5arado+ale ale credin ei. parousia. Termen grece(c =olo(it 5entru a de(emna 4 Doua 'enire a lui &(u( Ori(to(, la (=!r<itul i(toriei. !n mod literal, termenul !n(eamn# K5rezen #L. %rin e+ten(ie, a a:un( (# de(emneze !ntoarcerea lui Ori(to(, momentul !n care va =i 5rezent 5e de5lin =a # de lume (au c!nd 5rezen a Sa va =i revelat# de de5lin. patripasianism. Termen =ormat din cuvintele grece<ti !ater Etat#F <i !ascho Ea (u=eriF. %atri5a(iani(mul con(tituie o (5ecie tim5urie de Hmodali(m <i (ugereaz# c# Dumnezeul unic ETat#lF S?a !ntru5at ca Fiu, S?a n#(cut dintr?o =ecioar#, 5entru a (u=eri <i a muri 5e cruce. Credin a a =o(t declarat# eretic# de *i(erica %rimar#. pcat. Necredin #, ne!ncredere <i re(5ingere categorice a lui Dumnezeu <i !nl#turare a 0ui din centrul realit# ii. %otrivit *i"liei, 5#catul e(te at!t (tarea de de(5#r ire <i de alienare de Dumnezeu a omenirii c#zute, c!t <i nea(cultarea deli"erat# a omului =a # de voia lui Dumnezeu, mani=e(tat# !n g!ndire (au =a5te concrete. Ca 5arte inerent# a condi iei umane, 5#catul e(te univer(al, mani=e(t!ndu?(e at!t colectiv, c!t <i individual.
pcat originar, dreptate !neprihnire' originar. !n (en( (trict,
5#catul originar e(te (tarea de alienare =a # de Dumnezeu, !n care (e na(c to i oamenii. !n contra(t, dre5tatea originar# E(au ne5rih#nirea originar#F e(te (tarea de inocen # care i?a caracterizat 5e 4dam <i Eva, !nainte de c#derea !n 5#cat. 4(t=el, deoarece nu (e r#zvr#ti(er# !nc# =a # de Dumnezeu, 5rimii oameni erau ne5rih#ni i Edre5 i, =#r# 5#catF !n =a a lui Dumnezeu. Din 5er(5ectiv# i(toric#, conce5 ia de(5re 5#catul originar a 5u( !n di(cu ie modul !n care 5#catul lui 4dam !i a=ecteaz# 5e oameni, <i anume 5rin tran(miterea
L
6B !arousia
naturii c#zute a lui 4dam (au 5rin =a5tul c# Dumnezeu im5ut# 5#catul lui 4dam 92 d.Or.F G, d.Or.F. %#rin ii ca5adocieni au luat atitudine =a # de erezia arian# >.?>D6F, HGrigore de Ny((a Ec. >>.?>62F >.? >G6F. Formula trinitarian# a %#rin ilor ca5adocieni a=irm# c# Dumnezeu e(te Ktrei 5er(oane 3hy!ostaseisD !ntr?o (ingur# He(en # 3ousiaD.' "ezi i ariani(m, 4riu(. prtie. "ezi comuniune. pedobote* !bote*ul copiilor mici'. %ractica de a "oteza co5ii mici, care nu (!nt con(idera i (u=icient de mari 5entru a?<i ver"aliza credin a !n Ori(to(. E+i(t# c!teva conce5 ii cu 5rivire la (emni=ica ia "otezului co5iilor mici. 3nii cre<tini !l con(ider# actul 5rin care (e realizeaz# HregenerareaC al ii !l con(ider# un (im"ol al harului lui Dumnezeu, care (e e+tinde a(u5ra co5ilului !nainte de r#(5un(ul (#u 5er(onalC al ii (ugereaz# c#, a(emenea Hcircumciziei din 'T, "otezul co5iilor mici marcheaz# co5ilul ca mem"ru al Hleg#m!ntului. pelagianism. !nv# #tura a c#lug#rului "ritanic %elagiu( Ec. >2-? -,2F, 5otrivit c#reia e=ortul uman <i meritele 5ot aduce Hm!ntuire, =#r# harul divin. %elagiu( a =o(t com"#tut cu vehemen # de 5#rintele "i(erice(c H4ugu(tin. peniten. !n tradi ia catolic#, H(acramentul Lreconcilierii, 5rin care 5enitentul e(te !m5#cat cu Dumnezeu <i cu "i(erica, !n urma iert#rii 5#catului. De(eori, reconcilierea are loc du5# ce 5#c#to(ul 5enitent !nde5line<te ni<te acte 5re(cri(e, ca (emn al 5oc#in ei. Dentecoste, penticostalism. &ni ial, !n 5erioada 'T, %enteco(tele ECincizecimeaF con(tituia a5ogeul S#r"#torii S#5t#m!nilor. 3lterior, *i(erica a a:un( (# (#r"#torea(c# %enteco(tele ECincizecimeaF, adic# ;u(aliile, ca aniver(are a rev#r(#rii Duhului S=!nt 5e(te ucenici, la cincizeci de zile du5# L!nvierea lui &(u(. %entico(tali(mul e(te o mi<care a5#rut# la !nce5utul
6G (ec. SS, care 5une accent 5e K"otezul !n Duhul S=!ntL, du5# convertire, ca e+5erien # 5entru to i credincio<ii, !n(o it# de Qglo(olalie Evor"irea !n lim"iF P(emnul ini ial al "otezului. Din 5er(5ectiv# i(toric#, 5entico(talii au avut un caracter mi(ionar, !n 5arte datorit# =a5tului c# 5rimii 5entico(tali (u( ineau c# un (co5 central al "otezului !n Duhul e(te de a?, !nze(tra 5e credincio( cu 5utere 5entru evanghelizare. perihore*. "ezi circumince(iune. perseverarea sfinilor. %orunca Scri5turii de a (t#rui !n drago(tea de Dumnezeu <i de a (u5orta cu r#"dare !ncerc#rile, mai ale( !n =a a 5er(ecu iei. !n teologia Lcalvini(t#, 5er(everarea E(au 5#(trareaF (=in ilor (e re=er# la credin a c# cei cu adev#rat ale<i vor r#m!ne credincio<i 5!n# la (=!r<it. Teologia Hevanghelic# recent# a !nce5ut (# 5un# 5ro"lema modului !n care tre"uie echili"rat# doctrina de(5re (iguran a ve<nic# Eto i cei care 0?au acce5tat 5e Ori(to( ca N!ntuitor vor avea 5arte de ve<nicia cu Dumnezeu, indi=erent de conduita 5er(onal# de du5# convertireF cu chemarea "i"lic# adre(at# credincio<ilor
de a 5er(evera, adic# de a nu =i nea(cult#tori (au de a nu c#dea de la credin #. "ezi i arminiani(m, 4rminiu(C calvini(m, Jean Calvin. persoan. Termenul e(te =olo(it cu re=erire la oameni, 5entru a de(emna o =iin # vie, !nze(trat# cu li"ertate, con<tiin # <i ca5acitatea de a avea rela ii cu alte 5er(oane etcC termenul mai e(te =olo(it cu re=erire la Dumnezeu, con(iderat, 5rin e+celen #, 5er(onal, dar <i cu re=erire la cei trei mem"ri ai LTrinit# ii. C!nd (e =ace re=erire la individualitatea 5er(onal# triunic# a lui Dumnezeu, termenul !ersoan* nu are conota ia 5(ihologic# modern# <i nici nu (e re=er# la trei dumnezei (e5ara i. Ci caracterul 5er(onal al mem"rilor Trinit# ii (e mani=e(t# 5rin rela iile lor. 5er(onali(m dialogic. Termen =olo(it 5entru a de(emna !ncercarea lui Nartin ;u"er de a =ace di(tinc ie !ntre dou# ti5uri de rela ii: rela ia ;u1Tu (I10lhou) <i rela ia ;u1;l (I1lt). ;ela ia Eu?Tu (e caracterizeaz# 5rin reci5rocitate !ntre 5er(oanele a=late !n conver(a ieC !n rela ia Eu?El, o (ingur# 5er(oan#
&&
!erihorez*
ac ioneaz# ca (u"iect cuno(c#tor, iar ;l =unc ioneaz# ca o"iect care tre"uie cuno(cut. %entru *u"er, adev#rata cunoa<tere a lui Dumnezeu e(te o rela ie dialogic# Eu?Tu, ceea ce !n(eamn# c# Dumnezeu nu e(te un o"iect de (tudiu, ci un (u"iect activ, care intr# !n conver(a ii <i rela ii mutuale cu oamenii. pietism. 4"ordare "i"lic# <i e+5erien ial# a vie ii cre<tine, 5otrivit c#reia a5ro5rierea 5er(onal# a credin ei <i o via # de (=in enie (!nt mai im5ortante dec!t (tructurile =ormale ale teologiei EdoctrineleF <i ale ordinii "i(erice<ti. %ieti(mul a a5#rut ca mi<care !n cadrul *i(ericii 0uterane din Germania, !ncere!nd (# corecteze (im5la acce5tare a doctrinei, care, !n o5inia 5ieti<tilor, duce la o Kortodo+ie moart#L. %hili55 Jaco" S5ener E,1>2?,D.2F e(te ade(ea con(iderat 5#rintele 5ieti(mului german. S5ener a c#utat (# aduc# (chim"#ri !n "i(eric#, !ntemeind mici gru5uri de credincio<i 5io<i (collegia !ietatis) care (e !nt!lneau 5entru edi=icare mutual#. platonism. Si(tem =ilozo=ic =ondat de =ilozo=ul grec %laton, care a in=luen at con(idera"il g!ndirea a5u(ean# Einclu(iv cre<tin#F. Filozo=ia lui %laton (e "azeaz#, !n 5rinci5al, 5e conce5 ia de(5re =orme, Lco(mologie <i Lnemurire. %otrivit lui %laton, lucrurile create (!nt co5ii im5er=ecte ale K=ormelorL tran(cendente, o"iective <i eterne, dintre care cea mai !nalt# e(te =orma lui Dumnezeu. Cunoa<terea omenea(c# e(te !nn#(cut# <i 5oate =i actualizat# 5rin re=lec ie ra ional# <i maieutic# (ocratic#. 0a moarte, cor5ul eli"ereaz# (u=letul !ntemni at, care e(te a5oi ca5a"il (# contem5le adev#rul !n =orma lui 5ur#. 5lurali(m. Conce5 ie care 5ledeaz# 5entru un (i(tem (ocial 5ro5ice autonomiei <i dezvolt#rii continue a diver(elor gru5uri religioa(e, etnice, ra(iale <i (ociale, !n cadrul (i(temului. !n teologie, ade5 ii 5lurali(mului (ugereaz# c# e+i(t# mai multe c#i (5re Dumnezeu, mai multe e+5re(ii ale adev#rului de(5re divinitate <i mai multe mi:loace de a a:unge la m!ntuire, toate valide !n egal# m#(ur#. pneumatologie. ;amur# a doctrinei cre<tine, care (e ocu5# de Duhul S=!nt. Cuv!ntul deriv# de la grece(cul pneuma EKduhLF <i logos EK!nv# #tur#LF. %neumatologia e+5loreaz# 5er(oana <i
100 101
!olemic*
lucrarea Duhului, mai ale( im5licarea Duhului !n Qm!ntuirea omului. polemic. 4rta de a 5urta di(5ute (au controver(e Ea5#rarea unei teze cu a:utorul logicii =ormaleF. %olemica 5oate !n(emna <i re(5ingerea vehement# a unei conce5 ii (au 5ozi ii o5u(e. !n teologie, !olemica (e re=er# ade(ea la !ncercarea de a dovedi (u5erioritatea !nv# #turii cre<tine a(u5ra rivalelor ei, 5rin intermediul unei 5rezent#ri (i(tematice, ordonate a (i(temului de credin # cre<tin Eo Hteologie (i(tematic#F care (# arate at!t con(ecven a intern# a doctrinei cre<tine, c!t <i congruen a dintre ea <i cunoa<terea omenea(c# luat# ca !ntreg. "ezi i irenic#. posse peccare, posse non peccare. "ezi im5eca"ilitateC li5(a de 5#cat a lui Ori(to(. postliberalism. Ni<care teologic# de la (=!r<itul (ec. SS, care re(5inge 5rimatul e+5erien ei umane, ado5tat de vechiul Hli"erali(m, <i re(taureaz# ideea de tradi ie comunitar#, ca mi:loc de control !n teologie. &ni ial, 5o(tli"erali(mul a =o(t a(ociat cu g!nditori 5recum George 0ind"eck, care au re(5in( at!t conce5 ia H=undamentali(t#, c!t <i 5e cea li"eral# de(5re natura doctrinei Eca =iind ori 5ro5ozi ii adev#rate !n mod o"iectiv, ori e+5re(ii ale e+5erien ei religioa(e (u"iectiveF, !n =avoarea conce5 iei c# doctrinele con(tituie Kreguli de "az#L ale comunit# ii religioa(e. postmilenism. Conce5 ia c# 4 Doua 'enire a lui Ori(to( va urma Hmileniului. %o(tmileni<tii (u( in c# mileniul va veni ca urmare a in=luen ei morale <i (5irituale a 5redic#rii cre<tine !n lume. 4cea(ta va duce la Hconvertiri numeroa(e, un rol mai im5ortant al *i(ericii !n lume, aduc!nd 5ro(5eritate 5#m!ntea(c#, rezolvarea relelor (ociale <i !m"r# i<area 5e (car# larg# a valorilor cre<tine. ;#ul (e va diminua 5!n# la 4 Doua 'enire a lui Ori(to(, care va marca <i H!nvierea din mor i <i H:udecata de a5oi. postmodernism. Termen =olo(it 5entru a de(emna o am5l# gam# de evolu ii culturale <i intelectuale !n (ocietatea a5u(ean# de la (=!r<itul (ec. SS. Eto(ul H5o(tmodern e(te caracterizat de re(5ingerea valorilor moderni(te <i de ne!ncredere =a # de 5retin(ele 5rinci5ii univer(ale ra ionale in(tituite de e5oca H&lumini(mului. %o(tmoderni<tii (!nt, !n general, ade5 i ai H5lurali(mului <i 5un 5re 5e diver(itatea religiilor <i a conce5 iilor de(5re lume <i via #, caracteri(tice (ociet# ii contem5orane. po*itivism logic. "ezi 5ozitivi(m, em5iri(m logic. po*itivism, po*itivism logic, empirism logic. %ozitivi(mul e(te conce5 ia =ilozo=ic# 5otrivit c#reia nu 5utem do"!ndi alt# cunoa<tere dec!t cea 5erce5ut# direct 5rin (im uri. KCunoa<terea 5ozitiv#L 5rovine din <tiin #, <i nu din (5ecula ie, care e(te a(ociat# cu Hmeta=izica <i teologia. %ozitivi(mul logic a devenit o conce5 ie antimeta=izic# !n cadrul =ilozo=iei moderne, (uger!nd c# =unc ia central# a =ilozo=iei e(te analiza lim"a:ului. Folo(ind cercetarea <tiin i=ic# dre5t 5aradigm# a cunoa<terii umane, 5ozitivi<tii logici au re(5in( a=irma iile meta=izice, ca =iind li5(ite de (en(. pragmatism. Si(tem =ilozo=ic 5otrivit c#ruia =iecare adev#r (au idee are con(ecin e 5ractice, ace(tea con(tituind un te(t critic 5entru veridicitatea lui. Du5# unii 5ragmati<ti, nu e+i(t# (ur(e tran(cendentale ale adev#ruluiC 5rin urmare, adev#rul <i valorile (!nt (tr!n( legate de utilitatea lor 5entru individ (au 5entru (ocietate. pra2is, ortopra2ie. %ra+i(ul re5rezint# e+5re(ia 5ractic# a
cunoa<terii do"!ndite 5rin intermediul e+5erien ei concrete (au !n urma re=lect#rii a(u5ra ei. )rto5ra+ia, care !n(eamn# literal K5ractic# drea5t#L, re5rezint# tr#irea 5ractic# a adev#rului credin ei cre<tine, !n drago(te <i dre5tate, du5# ce ace(ta a =o(t cuno(cut <i e+5eriat. precunoatere. Termen "i"lic Ede la grece(cul !rognosis) care !n(eamn#, !n (en( literal, Ka cunoa<te dinainteL. 3nii teologi con(ider# c# 5recunoa<terea (e re=er# la alegerea de c#tre Dumnezeu a unor oameni (au a unui gru5 de oameni cu care (ta"ile<te o rela ie de iu"ire. %recunoa<terea, !n elea(# !n ace(t (en(, e(te mai mult dec!t (im5la cunoa<tere a evenimentelor !nainte ca ele (# (e !nt!m5le Ede !redestinare
deoarece Scri5turile 5ar (# =olo(ea(c# termenul mai degra"# !n (en( rela ional dec!t cronologic. 4(t=el, 5recunoa<terea lui Dumnezeu im5lic# di(5ozi ia =avora"il# a lui Dumnezeu =a # de anumi i oameni, chiar !nainte de e+i(ten a ace(tora. predestinare. %recunoa<terea <i determinarea (uveran# ale lui Dumnezeu. 3nii teologi leag# 5rede(tinarea divin# de evenimentele centrale din Hi(toria m!ntuirii, con(ider!nd c# mai ale( moartea lui &(u( a =o(t 5re(ta"ilit# de Dumnezeu, !n teologia Hcalvini(t#, doctrina 5rede(tin#rii (u( ine c#, din eternitate, Dumnezeu a ale( anumi i oameni, 5entru a?i aduce !n 5#rt#<ie etern# cu El. 3nii calvini<ti adaug# c# Dumnezeu a 5rede(tinat E(au r!nduitF re(tul omenirii 5entru Qdamnare. pree2istenta !sufletului'. Conce5 ie 5latonic#, 5reluat# de H)rigen <i de al i 5#rin i de lim"# greac#, 5otrivit c#reia (u=letul e+i(t# la Dumnezeu !nainte de na<tere, =iind a5oi re5artizat unui tru5 E5rin care (e maculeaz#F, ca 5edea5(# 5entru 5#catul de a =i 5rivit c#tre 5#m!nt. premilenism. Conce5 ia c# Hmileniul urmeaz# !ntoarcerii lui Ori(to(. !n conce5 ia unor 5remileni<ti, mileniul va !nce5e !n mod (u5ranatural <i catacli(mic, =iind 5recedat de (emne ale a5o(taziei, 5redicarea Evangheliei !n toat# lumea, r#z"oi, =oamete, cutremure <i a5ari ia H4ntihri(tului <i a marii Htri"ula ii. 4tunci &(u( Se va !ntoarce <i va domni 5e 5#m!nt cu (=in ii S#i, tim5 de o mie de ani, 5erioad# !n care va =i 5ace, lumea natural# nu va mai =i "le(temat#, iar r#ul va =i (u5rimat. Du5# o r#zvr#tire =inal#, Dumnezeu va zdro"i r#ul 5entru totdeaunaC va :udeca 5e cei necredincio<i, care acum vor !nviaC <i va !ntemeia cerul EraiulF <i iadul. preocupare suprem. &dee 5ro5u(# de %aul HTillich, 5otrivit c#reia =iecare om urm#re<te ceea ce are im5ortan # (u5rem# 5entru el. Tillich a (ugerat c# 5reocu5area (u5rem# a oamenilor, K(au ceea ce !i 5reocu5# !n mod (u5remL, e(te Dumnezeul lor. !n ace(t (en(, =iecare om e(te religio( !n mod inerent. preoia tuturor credincioilor. %rinci5iu al H;e=ormei, 5otrivit c#ruia to i cre<tinii credincio<i au 5rivilegiul <i li"ertatea de a (ta !naintea lui Dumnezeu !n comuniune 5er(onal#, 5rin Ori(to(, 5rimind direct iertare, =#r# a =i nevoi i (# recurg# la intermediari umani. Ca 5reo i E, %et. 9:2,6F, credincio<ii aduc !n mod direct :ert=e de laud# <i recuno<tin # lui Dumnezeu <i r#(5und nevoilor altora. Slu:itorii ordina i, la r!ndul lor, nu di=er# de ceilal i credincio<i ca (tatut (5iritual, ci doar ca =unc ie !n care (!nt numi i. presupo*iionalism. 'arietate a a5ologeticii Hevanghelice cla(ice, a(ociat# ade(ea cu g!ndirea lui Corneliu( 'an -il. %re(u5ozi ionali<tii (u( in c# orice (i(tem de credin e (e
"azeaz# 5e anumite 5re(u5ozi ii =undamentale Ea(er iuni neveri=ica"ile, care tre"uie crezute 5entru a con=eri (en( e+5erien eiF. Ca urmare, cele mai "une mi:loace ale a5ologeticii cre<tine nu con(tau !n a dovedi anumite a(er iuni, 5recum cele de(5re e+i(ten a lui Dumnezeu, i(toricitatea H!nvierii (au autoritatea *i"liei. Ci a5ologetul 5re(u5ozi ionali(t cre<tin e+5loreaz# 5re(u5ozi iile de "az# ale (i(temelor de credin # rivale, cu (co5ul de a ar#ta c# e+5erien a omenea(c# are (en( 5e de5lin doar atunci c!nd e(te v#zut# !n lumina !nv# #turilor de "az# ale credin ei cre<tine.
pre*ena real a lui 6ristos n euharistie. Credin a c# &(u( Ori(to(
e(te 5rezent !n mod =izic <i (acramental !n 5!inea <i vinul de la Na(a Domnului (au S=!nta !m5#rt#<anie. Temeiul "i"lic 5entru acea(t# conce5 ie (e g#(e<te !n inter5retarea literal# a cuvintelor 5rin care &(u( a in(tituit (acramentul: K4ce(ta e(te tru5ul Neu X...Y 4ce(ta e(te (!ngele NeuL ENarcu ,-:99, 9-F, 5recum ?2GF. %rezen a real# e(te (u( inut# de luterani <i de romano?catolici Ecu di=eren e con(idera"ile !n(#F. "ezi i con(u"(tan iereC tran((u"(tan iere. 5rinci5iul Scri5turii. *i"lia citit# <i !n elea(# !n calitate de Cuv!nt al lui Dumnezeu. %otrivit 5rinci5iului Scri5turii, a(ociat cu teologii 5rote(tan i, credin ele <i 5racticile *i(ericii tre"uie (# =ie !ntemeiate !n Scri5tur# <i (#?<i derive autoritatea de la acea(ta.
Dicionar de termeni teologici ,.105 !rolegomene
prolegomene. )"(erva ii 5re=a atorii: 5rezentare critic# (au e(eu =ormal, cu rolul de a introduce (au inter5reta o lucrare am5l#, !n teologie, termenul !rolegomene (e re=er# la a(5ectele metodice, 5rezentate de regul# !n 5rimele (ec iuni ale unei lucr#ri de teologie Q(i(tematic#, re=eritoare at!t la natura <i mi(iunea teologiei, c!t <i la natura <i 5unctul =ocal al revela iei. "ezi i metod# teologic#, metodologie. proleps. %er(5ectiv# e(catologic# 5otrivit c#reia !nt!m5l#ri (au evolu ii viitoare (!nt a"ordate ca <i c!nd ar e+i(ta de:a !n 5rezent (au ca <i c!nd (?ar =i !m5linit de:a. 3n eveniment 5role5tic con(tituie o ocuren # e(catologic# mani=e(tat# !n i(torie !nainte de (=!r<it. 4<adar, !nvierea lui &(u( e(te o 5role5(# a !nvierii generale care marcheaz# (=!r<itul erei 5rezente. "ezi i e(caton, e(catologie. propiiere. Jert=# care !nde5#rteaz# Qm!nia lui Dumnezeu !m5otriva 5#catului. %otrivit NT, Dumnezeu a o=erit :ert=a care !nde5#rteaz# m!nia divin#, c#ci, !n drago(tea Sa, Tat#l 0?a trimi( 5e Fiul (# =ie 5ro5i ierea E(au :ert=a i(5#<itoareF 5entru 5#catul omene(c Evezi , &oan -:,.F. "ezi i e+5iere. propo*iie, propo*iionalism. ) 5ro5ozi ie e(te o a=irma ie logic# E(au a(er ieF, care 5oate =i con=irmat# !ntr?o anumit# manier#, de 5ild#, 5rin o"(erva ie (enzorial#, <i care 5oate =i (u5u(# unei inve(tiga ii <tiin i=ice. %ro5ozi ionali(mul 5rezint# <i a5#r# adev#rurile teologice, con(ider!ndu?le (erii de 5ro5ozi ii care 5ot =i demon(trate !n mod rezona"il ca =iind adev#rate. %ro5ozi ionali(mul atrage aten ia a(u5ra unui =a5t im5ortant: credin a cre<tin# are o dimen(iune ra ional#, care 5oate =i demon(trat# <tiin i=ic. Criticii !i acuz# 5e propo*iionaliti c# reduc credin a la dimen(iunea ei cognitiv# F im5ortan a 5unerii !n 5ractic# a anga:amentului cre<tin !n cadrul unei vie i de (lu:ire a lui Dumnezeu <i a altora. !roso!on. Termen grece(c 5entru K=a #L (au K!n=# i<areL.
protestantism, principiu protestant. %rote(tanti(mul e(te
5rodu(ul mi<c#rii K5rote(ta ieiL !n cadrul cre<tini(mului. 4cea(ta <i?a avut originea !n Q;e=orma din (ec. S'& <i ulterior a !m"r#cat =orma 5rinci5alelor tradi ii 5rote(tante EHluteran#, Qcalvini(t#B5rez"iterian# <i Qanglican#Be5i(co? 5alian#F. Deoarece 5rote(tan ii au accentuat 5rimatul Scri5turii !n ra5ort cu tendin a *i(ericii ;omano?Catolice de a 5une tradi ia la acela<i nivel cu *i"lia, 5otrivit 5rinci5iului 5rote(tant, credincio<ii ar tre"ui (# citea(c# <i (# caute (# !n eleag# Scri5turile, iar 5ractica "i(ericea(c# ar tre"ui (# =ie (u5u(# !n mod continuu evalu#rii Scri5turii. %otrivit 5rinci5iului 5rote(tant, autoritatea =inal# !n *i(eric# e(te Duhul S=!nt, care vor"e<te 5rin Scri5turi. providen. De<i !roviden* nu e(te un termen "i"lic, at!t din 'T, c!t <i din NT, (e 5oate deduce o conce5 ie de(5re modul 5lin de har !n care Dumnezeu !m5line<te (co5ul divin !n Ori(to(, !n cadrul ordinii create <i !n i(toria omenea(c#. 0umea <i omenirea nu (!nt condu(e de !nt!m5lare (au de (oart#, ci de Dumnezeu, care conduce i(toria <i crea ia (5re un (co5 (u5rem. %roviden a (e re=er#, 5rin urmare, la activitatea veghetoare a lui Dumnezeu a(u5ra ac iunilor <i a i(toriei omene<ti, aduc!nd crea ia c#tre (co5ul ei determinat !n mod divin. punct de contact. Sintagm# devenit# cele"r# !n urma dez"aterii dintre Q*arth <i H*runner, cu 5rivire la !ntre"area dac# e+i(t# (au nu un mi:loc natural 5rin care Evanghelia 5oate a:unge la omul 5#c#to(. %otrivit lui *arth, credin a a5are !n urma 5redic#rii Cuvntuiui <i, 5rin urmare, nu e+i(t# nici un 5unct de contact natural. %otrivit lui *runner, e+i(t# mi:loace naturale, 5recum (entimentul de vinov# ie al oamenilor. purcedere. Termen din g!ndirea cre<tin# trinitarian#, =olo(it 5entru a de(emna modul !n care Fiul <i Duhul origineaz# din Tat#l. %urcederea Fiului din Tat#l e(te numit# generare sun filiaie( 5e c!nd 5urcederea Duhului de la Tat#l E<i de la Fiul, !n g!ndirea a5u(ean#F e(te numit# s!iraie.
Dicionar de termeni teologici ,.1 purgatoriu. !n teologia catolic#, locul de 5uri=icare <i de(#v!r<ire !n care unii oameni a:ung du5# moarte, !nainte ca (u=letul =#r# cu(ur (# ai"# 5arte de Kviziunea "eati=ic#L, 5rin care !l KvedeL <i Kcunoa<teL !n mod de(#v!r<it 5e Dumnezeul triunic. %rote(tan ii au re(5in(, !n general, ace(t conce5t, ar#t!nd c# nu are temei !n Scri5tur# <i c#, !n 5lu(, neag# (emni=ica ia <i =inalitatea vie ii muritoare tr#ite 5e 5#m!nt. "ezi i indulgen e. puritanism. Ni<care de re=orm#, care ini ial a c#utat K(# 5uri=iceL *i(erica 4ngliei du5# ;e=orma englez#. !n cele din urm#, 5uritani(mul (?a concentrat a(u5ra 5uri=ic#rii indivizilor <i a (ociet# ii, 5rin re=orma "i(ericii <i a (tatului, 5otrivit 5rinci5iilor "i"lice. %uritanii au !m"r# i<at teologia leg#m!ntului <i convingerea c# Scri5tura e(te autoritativ# at!t la nivel 5er(onal, c!t <i la cel organiza ional "i(erice(c.
107
!urgatoriu
<pire. De la termenul latine(c ra!io Ea lua re5ede, a (mulgeF. E*!irea e(te credin a c# *i(erica va =i luat# Egrece<te har!azo( , Te(. -:,DF <i unit# cu Ori(to( la 4 Doua Sa 'enire. 3n 5unct de controver(# 5rintre teologi e(te momentul r#5irii, mai ale( !n ra5ort cu Qmarea tri"ula ie a(ociat# (=!r<itului
veacului. Conce5 iile 5rivind (ucce(iunea ace(tor evenimente 5ot =i 5re?, medio? <i 5o(ttri"ula ioni(te, ceea ce !n(eamn# c# ;#5irea va avea loc !nainte, !n tim5ul (au, re(5ectiv, la (=!r<itul tri"ula iei. 3nii teologi con(ider# c# ;#5irea e(te o imagine "i"lic# re=eritoare la !nt!m5inarea de c#tre *i(eric# a lui Ori(to( la !ntoarcerea Sa.
rscumprare !redempiune'. %roce( 5rin care 5#c#to<ii
(!nt Kcum5#ra i !na5oiL din ro"ia 5#catului <i rela ia cu Dumnezeu e(te re(taurat#, 5rin har, 5rin K5lataL mor ii lui &(u(. ;#(cum5#rarea e(te una dintre imaginile (au meta=orele 5e care le =olo(e<te NT 5entru a ne a:uta (# !n elegem lucrarea m!ntuitoare a lui Dumnezeu !n &(u(. r#u. )rice act (au eveniment contrar (co5urilor "une <i (=inte ale lui Dumnezeu. Teologii =ac, de regul#, di(tinc ie !ntre r#ul moral <i cel natural. ;#ul moral (e re=er# la acte E5#cateF ale oamenilor care (!nt contrare caracterului <i legii (=inte ale lui Dumnezeu. ;elele naturale includ evenimente v#t#m#toare (au di(tructive care a=ecteaz# via a =izic# Ee+.: cutremurele (au =oameteaF. 3nii teologi Ee+.: Q4ugu(tinF con(ider# c# r#ul nu are o e+i(ten # inde5endent# ca KlucruL, ci e(te =ie evaluarea moral# a unor acte, =ie con(ecin a (au e=ectul (u5rem al unor a(t=el de acte rele a(u5ra crea iei. realism. Curent =ilozo=ic 5otrivit c#ruia Kuniver(aliileL au o realitate (e5arat#, e+i(t!nd !n a=ara min ii. De<i teoria !nce5e de la %laton, ea a devenit im5ortant# din 5unct de vedere teologic !n di(5uta a5rin(# dintre reali<ti <i nominali<ti. ;eali<tii (u( in c# 5ro5riet# ile Ee+.: al"ul, ca 5ro5rietate a z#5eziiF e+i(t# inde5endent de g!ndire, a<a cum e+i(t# o"iectele. !n con(ecin #, 5entru reali<ti, atri"utele lui Dumnezeu Ee+.: iu"irea <i (=in eniaF au e+i(ten # inde5endent#, ca <i Dumnezeu. "ezi i nominali(m. reconciliere !mpcare'. Schim"are !n rela ie (au atitudine, de la du<m#nie la 5aceC !ncetarea o(tilit# ii !n atitudine (au ac iune. ;econcilierea e(te una dintre doctrinele centrale ale cre<tini(mului. Nai e+act, !n Ori(to(, Dumnezeu a reconciliat lumea 5#c#toa(#, o(til# =a # de El, 5rin =a5tul c# Ori(to( a luat a(u5ra 0ui co(tul o(tilit# ii <i al vr#:m#<iei, eli"er!nd a(t=el lumea <i aducnd%o !n uniune cu Dumnezeu E9 Cor. 2:,6F? %remi(a =undamental# a Evangheliei e(te c# numai Dumnezeu 5oate (#?Ti a(ume <i (# !nl#ture con(ecin ele vr#:m#<iei omului =a # de Dumnezeu <i (e5ararea (u"(ecvent# de ElC 5rin urmare, numai Dumnezeu 5oate (# realizeze acea(t# (chim"are de rela ie. reconstrucionism. 'er(iune a Q5o(tmileni(mului contem5oran, 5otrivit c#reia datoria noa(tr# cre<tin# merge dincolo de (=in enia moral# individual#, incluz!nd re(5on(a"ilitatea (ocial# 5u"lic# de a o"liga (ocietatea P 5rin di=erite mi:loace, 5recum legi(la ia guvernamental# P (# (e (u5un# legii divine
"#7
109 Eeforma
revelate !n *i"lie. F#c!nd a5el la ideea de K(t#5!nireL Echemarea noa(tr# ca oameni de a (t#5!ni 5#m!ntulF, recon(truc ioni<tii <i?au 5ro5u( in(tituirea unei re5u"lici cre<tine, !n care (# domnea(c# legea lui Dumnezeu. <eforma. Termen generic 5entru 5erioada de (chim"#ri ecleziale <i teologice ma(ive !n cre<tini(mul a5u(ean. ;e=orma a avut r#d#cinile !n (ec. S&' <i a durat 5!n# !n (ec. S'&&. !n (en( re(tr!n(, ea (e re=er# la de(5#r irea de romano?catolici(m, ini iat# de (5irite !nnoitoare 5recum Nartin H0uther, 3lrich
H@/ingli <i Jean HCalvinC ace<tia au 5rote(tat !m5otriva a ceea ce au 5erce5ut a =i o degradare generalizat# a *i(ericii ;omane <i !nde5#rtarea de ceea ce re=ormatorii con(iderau a =i credin a a5o(tolilor <i a %#rin ilor "i(ericii tim5urii. <eforma magisterial. Denumire 5entru ari5ile Qluteran#, z/inglian# <i, re(5ectiv, Hcalvini(t# ale mi<c#rii 5rote(tante din (ec. S'&, 5entru a le deo(e"i de ari5a Hana"a5ti(t# Ecuno(cut# <i (u" denumirea de H;e=orma radical#F. S5re deo(e"ire de liderii ana"a5ti<ti, care (e ineau de5arte de 5atrona:ul liderilor 5olitici, re=ormatorii magi(teriali erau convin<i c# 5uterea 5olitic# tre"uie (# =ie =olo(it# 5entru !naintarea cauzei re=ormei eclezia(tice. "ezi i ;e=orma. <eforma radical. Cuno(cut# <i (u" numele de ari5# (ting# a ;e=ormei (au a treia ;e=orm#, acea(t# e+5re(ie de(emneaz# coali ia larg# de gru5uri re=ormatoare care nu au vrut (# =ie identi=icate cu ;e=orma Hmagi(terial# a lui H@/ingli, H0uther <i HCalvin. Cele trei gru5uri 5rinci5ale care au con(tituit ;e=orma radical# (!nt Lana"a5ti<tii, (5irituali<tii <i ra ionali<tii evanghelici. 4ce(te gru5uri !m5#rt#<eau dezam#girea =a # de o mare 5arte a 5rote(tanti(mului. Ca urmare, au re(5in( (au au e+tin( unele doctrine <i in(titu ii ale "i(ericilor tradi ionale re=ormate. "ezi i calvini(m, Jean Calvin, luterani(m. regenerare. Notiv "i"lic al Hm!ntuirii, care (e ocu5# de na<terea din nou (au re?crearea oamenilor c#zu i de c#tre Duhul S=int, care locuie<te !n cel credincio(. 3n te+t "i"lic e(en ial 5entru ideea de m!ntuire ca regenerare e(te conver(a ia lui &(u( cu Nicodim, !n care e(te (u"liniat# nece(itatea Kna<terii din nouL
Eloan $J"%."'.
regenerare baptismal. Credin a c# "otezul !n a5# realizeaz# lucrarea m!ntuitoare a Duhului S=!nt, 5rin !nde5#rtarea 5#catului originar. !n romano?catolici(m, (e con(ider# c# "otezul Eadmini(trat, de o"icei, co5iilor miciF con=er# har individului, indi=erent dac# e(te !n(o it (au nu de credin #, !n teologia luteran#, "otezul tre"uie (# =ie !n(o it de credin #, =ie a 5er(oanei "otezate, =ie a 5#rin ilor, 5entru a =i e=icient !n !nde5#rtarea 5#catului. 4l i 5rote(tan i re(5ing regenerarea "a5ti(mal#, (u( in!nd c# ea contrazice conce5tul de :u(ti=icare 5rin har, 5rin credin #. rencarnare. Credin a c# (u=letele oamenilor migreaz# !n mod individual dintr?un tru5 !n altul, 5rintr?o (ucce(iune de vie i, 5!n# c!nd do"!nde(c 5uri=icarea com5let# <i (e une(c, !n cele din urm#, cu realitatea (u5rem#, Dumnezeu. De<i e(te (u( inut# <i de =ilozo=ul grec %laton, re!ncarnarea e(te, de regul#, a(ociat# cu unele religii orientale, 5recum hindui(mul. ;e!ncarnarea e(te con(iderat# incom5ati"il# cu doctrina cre<tin# a H!nvierii. relativism. Teorie care neag# 5o(i"ilitatea oamenilor de a a:unge la o cunoa<tere o"iectiv#, cu (emni=ica ii univer(ale, e+i(ten a realit# ilor Hmeta=izice (u5reme <i ne(chim"#toare EDumnezeu, 5er(oane, (5a iu, tim5, legi naturaleF <i validitatea a"(oluturilor morale. Ca atare, !n ele(ul <i adev#rul (!nt relative 5entru =iecare cultur# (au 5erioad# i(toric# <i 5entru =iecare 5er(oan#, (itua ie, rela ie (au rezultat. +eligionsgeschichtliche)chule. !n german#, K<coala i(toriei religieiL. 4cea(t# <coal# a reunit un gru5 in=luent de (avan i germani "i"lici, care au activat !n 5erioada ,GG.?,69.. %romotorii <colii au accentuat =olo(irea 5e (car# larg# a cuno<tin elor 5rovenite din (tudiul com5arat al religiilor 5entru a inter5reta cre<tini(mul. Su( in#torii ace(tei mi<c#ri E5recum Oermann C?unkelF au minimalizat a(5ectele doctrinare, !n =avoarea
identi=ic#rii evolu iilor i(torice, KmitologiceL, din iudai(m, cre<tini(m <i alte religii vechi. <enatere. Termenul de(emneaz# cu a5ro+ima ie 5erioada ,-..?,1.., !n tim5ul c#reia (?a =#cut (im it# o !ntoarcere
&&M
re!rezentare federal*
la (au rena<tere a valorilor e(tetice <i arti(tice ale Greciei <i ale ;omei antice. ;ena<terea a 5re(u5u( <i o trecere de la 5erce5 ia (5iritual# medieval# a(u5ra realit# ii E!n care Dumnezeu ocu5a rolul centralF la una care 5la(a omul !n centru. Din acea(t# cauz#, 5erioada e(te ade(ea de(cri(# ca e5oca Lumani(mului. "ezi i Era(mu(, De(ideriu(. repre*entare federal. "ezi teologie =ederal#. repre*entare natural. Teorie de(5re 5#catul originar, atri"uit# uneori lui Q4ugu(tin, 5otrivit c#reia 4dam e(te Lca5ul natural al omenirii, deoarece e(te tat#l !ntregului neam omene(c. 4cea(t# o"(erva ie, la r!ndul ei, e+5lic# de ce to i oamenii (!nt vinova i 5entru 5#catul lui 4dam: deoarece 4dam e(te 5rogenitorul tuturor, to i oamenii erau 5rezen i !n 4dam, c!nd el a 5#c#tuit. revelaie. Se re=er# at!t la 5roce(ul 5rin care Dumnezeu reveleaz# natura divin# <i taina voin ei <i a (co5ului S#u divin oamenilor, c!t <i la cor5u(ul adev#rului revelat. 3nii teologi (u( in c# revela ia cu5rinde at!t activitatea lui Dumnezeu 5e 5arcur(ul i(toriei Qm!ntuirii, 5rin cuv!nt <i =a5te, culmin!nd cu &(u( Ecare mediaz# <i !m5line<te revela ia de Sine a lui DumnezeuF, c!t <i activitatea continu# a lui Dumnezeu de a?i motiva 5e oameni (# acce5te <i (#?<i !n(u<ea(c# 5er(onal acea(t# realitate. H;evela ia general# (u( ine c# e+i(ten a lui Dumnezeu <i atri"utele Sale 5articulare 5ot =i cuno(cute 5rin intermediul unui (im #m!nt l#untric !nn#(cut, 5rivind realitatea lui Dumnezeu, 5rintr?o 5erce5ere !nn#(cut# a realit# ii lui Dumnezeu <i 5rin con<tiin #, 5recum <i 5rin o"(ervarea univer(ului <i a i(toriei. L;evela ia (5ecial# (e re=er# la revela ia divin# !n vederea m!ntuirii, revela ie t#cut# unor 5er(oane (au 5rin anumite 5er(oane. revelaie general. E+5re(ie =olo(it# cu re=erire la =a5tul c# Dumnezeu !<i reveleaz#, !n 5arte, natura divin# 5rin intermediul ordinii create. 4cea(t# revelare de Sine a lui Dumnezeu 5rin crea ie (e nume<te Kgeneral#L, deoarece ea o=er# doar in=orma ii KgeneraleL (auH KindirecteL de(5re Dumnezeu, 5recum cele re=eritoare la e+i(ten a <i 5uterea lui Dumnezeu. !n ra5ort cu acea(ta, revela ia (5ecial#, care e(te mai K(5eci=ic#L <i Kdirect#L, include at!t ar#tarea Cuvntului viu E&(u( Ori(to( !n(u<iF, c!t <i Cuv!ntul lui Dumnezeu EScri5turileF, revel!nd un Dumnezeu (=!nt, iu"itor <i dre5t, care o=er# cu m#rinimie iertarea de 5#cate. ;evela ia general# e(te, 5rin urmare, Kgeneral#L 5rin =a5tul c# (e a=l# la !ndem!na tuturor oamenilor, (5re deo(e"ire de revelarea de Sine a lui Dumnezeu, de care Dumnezeu le =ace 5arte anumitor 5er(oane. "ezi i revela ie (5ecial#. revelaie progresiv. Credin a c# revelarea de Sine a lui Dumnezeu (e realizeaz# 5rogre(iv de la 5erioada 'T la cea a NT. Ca atare, <tim mai multe de(5re Dumnezeu din 5er(5ectiva lui &(u( Ori(to( dec!t din 5er(5ectiva 0egii <i a %ro=e ilor. %otrivit revela iei 5rogre(ive, 'T ar tre"ui (# =ie !n ele( !n lumina !nv# #turii de5line care (e g#(e<te !n NT. revelaie special. ;evela ia divin# de Sine a lui Dumnezeu, eviden iat# !n mod (5eci=ic !n i(toria m!ntuirii <i culmin!nd,
5otrivit *i"liei, cu !ntru5area eri(tic#. De<i *i"lia (u( ine at!t revela ia Lgeneral#, c!t <i 5e cea (5ecial# (vezi revela ieF, doar revela ia (5ecial# ne 5oate dezv#lui 5e de5lin condi ia noa(tr# 5#c#toa(#, ca <i 5romi(iunea lui Dumnezeu de Lm!ntuire <i !m5linire a ace(teia !n Ori(to(.
revivalism !micarea pentru tre*ire spiritual'. Curent i(toric
din cadrul "i(ericii, cu r#d#cini !n H;e=orm#, L5ieti(m <i L5uritani(mul englez, revivali(mul a a:un( la a5ogeu c#tre (=!r<itul (ec. S'&&& <i !nce5utul (ec. SS. El accentueaz# at!t im5licarea laturii umane a=ective, c!t <i a celei ra ionale, !ntr?un eveniment 5er(onal de Lconvertire, ca reac ie adecvat# la auzirea <i 5rimirea Evangheliei. Din 5er(5ectiva 5racticii religioa(e, revivali(mul include !nt!lniri !n ma(#, cu muzic# go(5el <i 5redicare "i"lic#, <i un 5uternic a5el emo ional !n =avoarea unui r#(5un( 5u"lic 5er(onal <i (u"iectiv. <itschl, (lbrecht !"7..%"77&'. Teolog german marcant, con(iderat ade(ea 5aradigma li"erali(mului 5rote(tant din (ec. S&S. Continu!nd direc ia lui )mmanuel LRant, ;it(chl a =#cut di(tinc ie !ntre cunoa<terea <tiin i=ic# E!ncercarea de a !n elege
Dicionar de termeni teologici ,,9
realitatea dintr?o 5ozi ie neutr#F <i cunoa<terea religioa(# E:udec# ile de valoare de(5re realitateF. Teologia, la r!ndul ei, e(te (i(temul de :udec# i de valoare "azat 5e e=ectele lui Dumnezeu !n via a cre<tinilor. 3n a(5ect central al teologiei lui ;it(chl e(te conce5tul de H!m5#r# ie a lui Dumnezeu. !n o5inia (a, *i(erica e(te comunitatea de oameni care, la nivel colectiv, =ormuleaz# :udecata de valoare 5otrivit c#reia "inele uman (u5rem (e g#(e<te !n !m5#r# ia lui Dumnezeu, revelat# !n &(u(. r!nduial#. 0iteral, Hdecret (au Llege autoritativ#. 3nele H"i(erici li"ere Ee+.: "a5ti<tiiF con(ider# c# "otezul <i HCina Domnului (!nt mai degra"# r!nduieli (au 5orunci dec!t H(acramente. 4(t=el, (e (u"liniaz# natura voluntar# a ace(tor rituri r!nduite E5orunciteF de Ori(to(. romanti(m. Ni<care Eori, mai "ine (5u(, atitudine (au (tare de (5iritF !n cadrul di(ci5linelor umani(te de la (=!r<itul (ec. S'&&& <i !nce5utul (ec. S&S. ;omanti(mul, ca reac ie =a # de cla(ici(m <i ra ionali(mul Hilumini(t, a accentuat 5er(5ectiva (u"iectiv#, e+5re(iv# <i e+i(ten ial# a(u5ra lumii, anga:area !n lumea natural# <i (enzorial# <i 5rioritatea imagina iei a(u5ra lucrurilor ra ionale <i ordonate. ;omanti(mul a in=luen at teologia lui Friedrich HSchieiermacher. ;u(alii. "ezi %enteco(te. (a"eliani(m. Erezie trinitarian# din (ec. &&&, numit# du5# Sa"elliu(. %otrivit ace(tuia, Dumnezeul unic S?a revelat (ucce(iv !n i(toria m!ntuirii, mai !nt!i ca Tat# ECreator <i D#t#tor al 0egiiF, a5oi ca Fiu E;#(cum5#r#torF <i, !n cele din urm#, ca Duh ESu( in#tor, D#t#tor al OaruluiF. %entru Sa"elliu(, e+i(t# o (ingur# 5er(oan# divin#, nu trei, ca !n trinitariani(mul cre<tin. (acerdotali(m. &m5ortan # acordat#, mai ale( !n tradi ia romano? catolic# din Evul Nediu, 5uterii 5reo ilor 5#m!nte<ti, ca mediatori e(en iali !ntre Dumnezeu rinduialF
li(mul (u( ine c#, !n virtutea Hordinarii, 5reo ii au 5arte de !nze(trarea Duhului <i, ca atare, 5ot (# tran(=orme elementele =izice o"i<nuite Ea5#, 5!ine <i vinF !n mi:loace ale harului. (acrament, (acramentali(m. Termeni =olo(i i !n multe tradi ii cre<tine, 5entru a =ace re=erire la 5racticile (acre ale *i(ericii.
%otrivit lui H4ugu(tin, (acramentul con(tituie K=orma vizi"il# a unui har invizi"ilL (au un K(emn al lucrului (acruL. !n mod tainic, (acramentele (!nt =olo(ite de Dumnezeu 5entru a con=irma 5romi(iunile divine =a # de credincio<iC (acramentele (!nt mi:loacele 5rin care cel care le 5rime<te accede la adev#rurile re5rezentate de ele. %rinci5alele (acramente (!nt H"otezul <i HCina Domnului. Sacramentele de im5ortan # mai mic#, !n tradi ia romano?catolic#, includ con=irmarea, 5eniten a, c#(#toria, ordinarea <i ungerea e+trem#. Teologia 5rote(tant# accentueaz# nece(itatea credin ei 5entru ca un (acrament (# ai"# (emni=ica ie. +acramentalismul (e re=er# la orice conce5 ie de(5re credin a cre<tin# care 5une un accent deo(e"it 5e (acramente. !n (en( re(tr!n(, sacramentalismul 5oate =i =olo(it 5eiorativ, cu re=erire la 5er(oane <i tradi ii "i(erice<ti care con(ider# c# e(en a cre<tini(mului e(te 5artici5area la (acramente -F. Teolog 5rote(tant in=luent, care a !ncercat (# =ac# religia relevant# 5entru intelectualii germani, aca5ara i de Lromanti(m la vremea re(5ectiv#. Schieiermacher a accentuat intui ia <i (entimentele ca "az# a religiei Einde5endent de doctrin#F <i a de=init religia ca (entimentul de de5enden # a"(olut#, a c#rui e+5re(ie (u5rem# o con(tituie Lmonotei(mul. %otrivit lui Schieiermacher, cre<tini(mul e(te cea mai !nalt# religieC dar, deoarece ace(t (entiment 5oate !m"r#ca di=erite =orme religioa(e, individuale <i culturale, cre<tini(mul (?ar 5utea (# nu =ie (ingura religie adev#rat#. (cola(tic#. &ni ial, tradi ie a educa iei !n <colile medievale. !n (en( re(tr!n(, metod# de re=lec ie =ilozo=ic# <i teologic# 5rezentat#
,,-
cel mai (uccint de Toma LdH4Uuino. !n !ncercarea de a (ur5rinde mai "ine !n ele(urile mai 5ro=unde ale doctrinei cre<tine, (cola(tica a c#utat (# realizeze o (intez# !ntre =ilozo=ia greac# <i roman#, 5e de o 5arte, <i (crierile cre<tine <i *i"lie, 5e de alt# 5arte, =olo(ind ari(toteli(mul <i L5latoni(mul, 5entru a o=eri o (tructur# (i(tematic# clar# <i "ine de=init#. Du5# L;e=orm#, unii teologi 5rote(tan i au continuat tradi ia (cola(tic#, mai ale( atunci c!nd <i?au concentrat e=orturile !n vederea a=l#rii doctrinei corecte, !n elea(# ca (i(tem de a(er iuni (au 5ro5ozi ii corecte. sect, sectarism. De la cuv!ntul latin secta( care !n(emna K<coal#L (au K=ac iuneL, termenul sect* de(emneaz# un (u"gru5 al unei comunit# i mai mari, de o"icei religioa(e, di=eren iindu?(e de acea(ta 5rin conducere, !nv# #turi <i 5ractici 5ro5rii. Sectele (!nt, !n general, gru5uri care (?au de(5rin( de comunitatea ma:oritar# (au care <i?au a(umat o identitate a5arte !n cadrul unei gru5#ri mai mari. 3neori, ele 5ot re5rezenta (im5le mi<c#ri religioa(e neorganizate. Sectari(mul de(emneaz# devotament (trict =a # de (ect#. !ntr?un alt (en(, (ectari(mul (e re=er# la credin a c# un anumit gru5 re5rezint# adev#rata "i(eric# <i c# celelalte gru5#ri (!nt =al(e. secularism, umanism secular. Derivat de la un cuv!nt latin care !n(eamn#, 5rintre altele Kcare a5ar ine e5ocii actualeL (au Klume(cL, (eculari(mul re5rezint# un (i(tem de credin # care neag# realitatea lui Dumnezeu, religia <i ordinea (u5ranatural#, (u( in!nd c# realitatea cu5rinde doar acea(t# lume natural#. 3mani(mul (ecular, la r!ndul lui, 5romoveaz#
<i glori=ic# =iin a uman#, merg!nd 5!n# la e+cluderea <i negarea Creatorului. (emi5elagiani(m. Termen =olo(it 5entru a de(emna doctrinele ela"orate !ntre -9D <i 296 d.Or., care, din 5unct de vedere teologic, au re5rezentat linia de mi:loc dintre %elagiu( <i L4ugu(tin. %otrivit (emi5elagienilor, credin a !nce5e inde5endent de harul lui Dumnezeu, !n(#, ulterior, harul e(te nece(ar 5entru Lm!ntutreC a(t=el, L5rede(tinarea !n(eamn#, de =a5t, 5recunoa<terea divin#. "ezi pelagianism.
,,2
secta
sensus plenior. !n latin#, K(en(ul 5lenarL (au Kmai cu5rinz#torL. +ensus !lenior re5rezint# !n ele(ul *i"liei, a<a cum a =o(t el inter5retat de?a lungul i(toriei cre<tine, !n(# !n con=ormitate cu (en(ul ini ial avut !n vedere de autor. Termenul a =o(t =olo(it <i 5entru maniera !n care (criitorii NT inter5reteaz# uneori anumite te+te din 'T. sfini. !n NT, termen (inonim cu 5o5orul lui Dumnezeu, *i(erica lui &(u( Ori(to(. 4ntecedentul vechi?te(tamentar (ugereaz# ideea de K5unere deo5arteL 5entru Dumnezeu, 5recum <i 5roce(ul de con=ormare !n a(em#narea cu Dumnezeu, 5rin lucrarea l#untric# a Duhului S=!nt. !n tradi ia romano? catolic#, (=in ii (!nt 5er(oane care au 5rimit darul (5ecial de la Duhul lui Dumnezeu de a tr#i !ntr?o manier# e+em5lar# <i de a =ace lucr#ri e+traordinare. %ietatea catolic# include venerarea (=in ilor <i rug#ciunile c#tre ei. sfinire. De la termenii e"raici <i grece<ti care denot# ac iunile de Ka 5une deo5arteL !n ra5ort cu utilizarea o"i<nuit# (au de Ka =i =#cut (=!ntL. Natura (=in irii e(te du"l#, deoarece cei care au =o(t =#cu i (=in i 5rin Ori(to( (!nt chema i (# continue (# crea(c# <i (# (e (tr#duia(c# (# a:ung# la (=in enie, !n coo5erare cu lucrarea l#untric# a Duhului S=!nt, 5!n# ce vor a:unge la a(em#narea com5let# cu Ori(to( ELglori=icareF. "ezi i metodi(m. sfnt. Termen "i"lic !n(emn!nd, de regul#, K5u( deo5arteL. Termenul are o larg# r#(5!ndire !n Scri5tur#, =#c!nd re=erire la o gam# am5l# de oameni <i o"iecte, dar, !n cel mai !nalt (en(, (e re=er# la Dumnezeu, con(iderat, 5rin e+celen #, di=erit calitativ (au (e5arat de crea ie. +f/nt 5oate =i =olo(it <i 5entru a de(crie ceva (au 5e cineva K5u( deo5arteL de Dumnezeu 5entru (co5uri (5eciale. !n NT, (=in enia ca5#t# (en(ul de 5uritate etic# (au eli"erare de 5#cat. %otrivit 5lin#t# ii m#rturiei "i"lice, (=in enia lui Dumnezeu e(te !n elea(# ca KalteritateL <i K5uritateL <i e(te v#zut# ca 5rerogativ# a Sa de a 5une oameni <i lucruri deo5arte 5entru 5ro5riile Sale (co5uri, !m5reun# cu evlavia care !n(o e<te vie ile celor 5e care Dumnezeu !i declar# (=in i.
Dicionar de termeni teologici ,,1
Efnta -reime. "ezi Trinitate. siguran. Doctrin# care (u( ine 5o(i"ilitatea cre<tinilor de a cunoa<te c# (!nt cu adev#rat co5ii ai lui Dumnezeu. 45o(tolul &oan a=irm# c# (iguran a vine at!t ca rezultat al tr#irii unei vie i de a(cultare cre<tin# E, &oan 9:>?1F, c!t F. similitudo Dei. !n latin#, Ka(em#narea lui DumnezeuL. %ornind de la di(tinc ia lui Q&rineu !ntre a(em#narea <i chi5ul lui Dumnezeu (vezi imago Dei)( unii teologi Ee+.: LdH4UuinoF (u( in c# a(em#narea e(te darul (u5ranatural al ne5rih#nirii, de care (?a "ucurat 4dam !n Gr#din#, dar 5e care ,?a 5ierdut 5rin C#dere, (5re deo(e"ire de ca5acit# ile naturale a(ociate
cu chi5ul divin, 5e care omul c#zut le 5#(treaz#. 4cea(t# di(tinc ie a =o(t re(5in(# de re=ormatori. sincretism. !ncercarea de a reconcilia doctrine <i 5ractici di=erite (au o5u(e, a5ar in!nd !n (5ecial unor (i(teme =ilozo=ice <i religioa(e, cu (co5ul de a a:unge la un (i(tem nou, !n care (tructurile <i 5rinci5iile =undamentale ale (i(temelor anterioare au =o(t (chim"ate. Cu re=erire la Evanghelie, (increti(mul a5are c!nd caracterul ei e(en ial e(te con=undat cu elementele a5ar in!nd culturii. %rin (increti(m, Evanghelia (e 5ierde, deoarece *i(erica nu =ace dec!t (# con=irme ceea ce e(te de:a 5rezent !n cadrul culturii. Einodul de la 3ort. 4dunarea E(inodulF *i(ericii ;e=ormate )landeze, !ntrunite la Dort, !n ,1,G?,1,6, 5entru a rezolva, !n 5rinci5al, 5ro"lema (e5ar#rii "i(ericii de (tat <i controver(a arminian#. Sinodul (?a 5ronun at !m5otriva Qarminiani(mului <i a ela"orat Canoanele de la Dort, care (u( in doctrina de5rav#rii totale a omenirii, Lalegerea necondi ionat#, Li(5#<irea limitat#, caracterul irezi(ti"il al harului divin <i L5er(everarea (=in ilor E(au 5#(trarea lor de c#tre DumnezeuF. "ezi i calvinism, Jean Calvin, cele cinci teze calvini(te. slav. Vezi glorie. smerirea lui 6ristos. E+5re(ie =olo(it# 5entru a vor"i de(5re renun area voluntar# a lui &(u( la Lgloria Sa ca Fiu al Tat#lui, 5rin na<terea ca om, 5rin (u=erin a <i moartea 5entru
,,D +fitita Treime
omenire. Teologii au 5urtat dez"ateri !n :urul !ntre"#rii dac# (merirea lui Ori(to( include co"or!rea !n locuin a mor ilorC cei mai mul i con(ider# c# via a <i moartea lui X(u( (lu:e(c dre5t e+em5lu (u5rem de (acri=iciu 5entru al ii. sociologia cunoaterii. Teorie He5i(temologic# 5otrivit c#reia cunoa<terea omenea(c# e(te modelat# de =or e (ociale. S5re deo(e"ire de 5remi(a Lilumini(t#, con=orm c#reia cunoa<terea a5are 5e m#(ur# ce o"(ervatorul neutru de(co5er# adev#rul o"iectiv de(5re lumea e+terioar#, 5otrivit ace(tei teorii, cunoa<terea nu e(te neutr# (au li5(it# de valoare, ci tinde (# !ntruchi5eze circum(tan ele (ociale <i condi iile mediului cultural. Ti mai im5ortant, cunoa<terea tinde (# re=lecte intere(ele (u"iectului. sola "ide. !n latin#, Knumai 5rin credin #L, doctrin# luteran#, ela"orat# !n 5erioada L;e=ormei, 5otrivit c#reia (ingurul mod de a =i :u(ti=icat <i de a 5rimi harul lui Dumnezeu e(te 5rin credin #, adic# 5rin acce5tarea meritelor lui Ori(to( !n numele no(tru. sola gratia. !n latin#, Knumai harulL, doctrin# luteran#, ela"orat# !n 5erioada L;e=ormei, 5otrivit c#reia Lm!ntuirea e(te darul gratuit al lui Dumnezeu, realizat 5rin moartea Lm!ntuitoare <i L!nvierea lui Ori(to(, <i nu 5rin ac iunea omenea(c#. LNe5rih#nirea (au L:u(ti=icarea vine numai 5rin darul gratuit al harului, 5rin credin #. S5re deo(e"ire de doctrina luteran#, cea romano?catolic# (u( ine c# Dumnezeu cere o conlucrare omenea(c# li"er#, dar numai Dumnezeu 5oate =ace 5o(i"il# o a(t=el de conlucrare. sola scri!tura. !n latin#, Knumai Scri5turaL, 5rinci5iu luteran, ela"orat !n 5erioada L;e=ormei, 5otrivit c#ruia numai Scri5tura Pnu Scri5tura 5lu( tradi ia *i(ericii Pe(te (ur(a revela iei cre<tine. Ca urmare, Scri5tura tre"uie (# conduc# !n *i(eric# !n calitate de Cuv!nt al lui Dumnezeu, =#r# a =i (tingherit# de Lmagi(terium ELdogmeleF <i =#r# a =i conte(tat# de 5retin(e revela ii adi ionale, care vin 5e linia tradi iei
"i(erice<ti.
118
,,6 soteriologie
soteriologie. !n (en( literal, K(tudiul Lm!ntuiriiL. 4cea(t# ramur# a cor5u(ului Lteologiei (i(tematice (e ocu5# de lucrarea , Dumnezeului triunic de a aduce crea ia, <i mai ale( oamenii, & la !m5linirea (co5ului divin 5entru e+i(ten #. !n (en( re(tr!n(, (oteriologia Ko"iectiv#L (e re=er# la via a, moartea, !nvierea <i !n#l area lui Ori(to(, ca 5arte a m!ntuirii omului. Soteriologia K(u"iectiv#L Elucrarea 5rin care Duhul a5lic# m!ntuirea lui Ori(to(F se ocu5# de 5roce(ul 5rin care indivizii (!nt adu<i la (tadiul atingerii (co5urilor m!ntuitoare ale lui Dumnezeu. Su"iectele tratate !n general includ Qalegerea, chemarea, Lregenerarea, Lcredin a, 5oc#in a, convertirea, L:u(ti=icarea, L(=in irea F. %rinci5ala dez"atere evanghelic# =undamentali(t# din (ec. SS n :urul (5eran ei "inecuv!ntate a =o(t dac# venirea lui Ori(to( va =i tainic#, doar 5entru cre<tini, !nainte de 5erioada marii Ltri"ula ii ELr#5irea antici5at# de 5remileni(mul 5retri"ula ioni(t di(5en(a ionali(tF (au dac# va =i un eveniment 5u"lic, v#zut de to i oamenii, cre<tini (au nu Ema:oritatea celorlalte 5ozi ii e(catologice, inclu(iv Lamileni(mul, L5o(tmileni(mul <i 5remileni(mul i(toricF. speran !ndeBde'. Termen "i"lic E!n grece<te el!is)( care (e re=er# la a<te5tarea, din 5artea credincio(ului, ca Dumnezeu (#?Ti !m5linea(c# 5romi(iunile =#cute !n trecut. S5eran a "i"lic# e(te mai mult dec!t o (im5l# dorin #C ea 5re(u5une certitudine, !n temeiul =a5tului c# Dumnezeu Ti?a demon(trat credincio<ia =a # de oameni !n i(toria Lm!ntuirii, con(emnat# !n Scri5tur# <i validat# de e+5erien a *i(ericii. %entru cre<tini, (5eran a (u5rem# rezid# !n 5romi(iunea !ntoarcerii lui Ori(to( <i antici5area L!nvierii din mor i. "ezi i (5eran a "inecuv!ntat#. spiraie. 0iteral, K(u=lareLC termenul a =o(t =olo(it 5entru a de(crie modul !n care 5urcede Duhul de la Tat#l E<i FiulF. spiritualitate cretin. ;ela ia credincio(ului cu Dumnezeu <i via a !n Duhul ca mem"ru al *i(ericii lui &(u( Ori(to(. 4(t#zi, (5iritualitatea (e re=er# ade(ea la intere(ul (au 5reocu5area a # de 5ro"lemele K(5irituluiL, !n o5ozi ie cu intere(ul =a # de 5ro"lemele materiale. S5iritualitatea cre<tin#, la r!ndul ei, 5re(u5une dorin a de a =ace ca devotamentul cre<tin (# in=luen eze =iecare dimen(iune a vie ii. 3nii con(ider# c# (5iritualitatea cre<tin# (e e+5rim# 5rin 5artici5area la anumite 5ractici cre<tine, 5recum (tudiu "i"lic, rug#ciune, !nchinare etc. stare intermediar. Situa ia celor care au murit <i care a<tea5t# acum L!nvierea viitoare. %rinci5alele teorii 5ro5u(e !n i(toria teologiei cre<tine includ K(omnul (u=letuluiL Ecei mor i, cre<tini (au nu, (!nt com5let incon<tien iFC Kodihn# =ericit# (au chinuri con<tienteL Ecredincio<ii mor i au 5arte de 5rezen a iu"itoare a lui Ori(to(, !n tim5 ce necredincio<ii au 5arte de chinuriFC <i L5urgatoriul Ecredin a romano?catolic# 5otrivit c#reia 5er(oanele decedate e+5erimenteaz# di=erite niveluri de (u=erin #, care le 5uri=ic# de 5#catele 5#m!nte<tiF. 3nii teologi conte(t# e+i(ten a unei (t#ri intermediare, (uger!nd c# cei care mor intr# direct !n eternitate.
structuralism, e2ege* structuralist. Ni<care am5l# !n Lcritica
literar#, care !ncor5oreaz# a"ord#ri di=erite. %otrivit (tructurali(mului, !n ele(ul e(te 5rodu(ul unor K(tructuri de ad!ncimeL P c#i univer(ale =undamentale de a !n elege <i articula lucrurile P care (e g#(e(c !n te+t. Structurali(mul caut# (# identi=ice <i (# cla(i=ice ace(te (tructuri, iar a5oi (# le =olo(ea(c# !n 5roce(ul inter5ret#rii. subiectivism. Teorie (au doctrin# care limiteaz# cunoa<terea la e+5erien a 5er(onal# E(au chiar 5articular#F. ;#ul (au "inele (u5rem 5ot =i identi=icate 5rin intermediul (entimentelor (au al 5erce5 iei individuale. (u"la5(ariani(m, infralapsarianism.Termeni E(inonimiF re=eritori la di(5uta dintre Lcalvini<ti 5rivind detaliile alegerii divine. %otrivit 5ozi iei de(emnate de ace<ti termeni, hot#r!rea lui Dumnezeu cu 5rivire la Lalegere urmeaz# !n mod logic hol#r!rii lui Dumnezeu de a !ng#dui LC#derea omului !n 5#cat. Cu alte cuvinte, decretul electiv e(te Isublapsarian"
Dicionar de termeni teologici ,9. ,9, subordinationism
(5re deo(e"ire de 5ozi ia K(u5rala5(arian#L, con=orm c#reia ace(t decret e(te anterior celui care !ng#duie C#derea, !n con(ecin #, (u"la5(arienii con(ider# c# Halegerea e(te r#(5un(ul 5redeterminat, voit, al lui Dumnezeu =a # de C#dere. "ezi i (u5rala5(ariani(m. subordinationism. Erezie din (ec. && <i &&&, 5otrivit c#reia Fiul <i Duhul 5urced de la Tat#l, de aceea ei nu (!nt egali cu Tat#l <i, 5rin urmare, nu (!nt divini 5e de5lin. substantia. !n latin#, K(u"(tan #L, cu re=erire la Qe(en a (au natura e(en ial# a unui lucru. %ro"lema re=eritoare la i su#stantia lui Dumnezeu a =o(t con(iderat# 5rimordial# !n dezvoltarea 5atri(tic# <i medieval# a doctrinei de(5re Ori(to( <i Trinitate. suflet. Natura (5iritual#, via a, =iin a (au Qe(en a unui individ EK5er(oanaL unic#F de(5re care (e crede c# (u5ravie uie<te du5# moarte. Dez"aterile teologice (?au concentrat a(u5ra !ntre"#rii dac# 5er(oana uman# con(t# din (5irit <i tru5, 5e l!ng# (u=let, dac# (u=letul re5rezint# o entitate di(tinct# de tru5 (au dac# (u=letul (e re=er# 5ur <i (im5lu la o 5er(oan# luat# ca !ntreg. )umma ,heologiae -)umma). !n latin#, K(intez# de teologieLC e+5re(ia (e re=er#, !n (en( re(tr!n(, la teologia (i(tematic# a lui Toma HdH4Uuino. summum bonum. E+5re(ie latin#, care de(emneaz# K"inele (u5remL, de la care deriv# orice alt "ine. !n teologia medieval#, (e con(idera c# "inele (u5rem con(tituie Kviziunea "eati=ic#L (au contem5larea Le(en ei eterne a lui Dumnezeu. supralapsarianism. Conce5 ie Hcalvini(t# de(5re H5rede(tinare, 5otrivit c#reia, !n Kordinea logic# a hot#r!rilor divineL, Dumnezeu a decretat Halegerea unor 5er(oane <i damnarea altora, !nainte de a !ng#dui HC#derea lui 4dam. De aici rezult# c# Hdecretul alegerii e(te K(u5rala5(arianL. !n (u5rala5(ariani(m, accentul (e 5une a(u5ra H5rede(tin#rii oamenilor necrea i <i nec#zu i, <i nu a(u5ra omenirii create <i c#zute E(u"? la5(ariani(mF. !n con(ecin #, conce5 ia (u5rala5(uriana conduce la ideea du"lei 5rede(tin#ri: Dumnezeu a ale( (7 Se glori=ice 5e Sine 5rede(tin!nd 5e anumite 5er(oane (5re via # ve<nic# <i 5e altele, 5entru condamnare ve<nic#. "ezi i (u"la5(ariani(m, in=rala5(ariani(m. surs !teologic'. Din 5er(5ectiva Hnormelor teologice, (ur(ele con(tituie Kmateria 5rim#L =olo(it# !n con(truc ia teologic# (au
la care a5eleaz# teologii !n conturarea (i(tematic# a doctrinei cre<tine. Sur(ele teologice in=luen eaz# =orma con(truc iei teologice <i !i o=er# un con inut. Teologii Hevanghelici a5eleaz# la Scri5tur# ca (ur(# i norm# 5rimordiale 5entru teologie. 4lte re(ur(e avute !n vedere de teologi includ tradi ia, ra iunea, cultura <i e+5erien a. suveranitate. Conce5tul "i"lic de(5re domnia (u5rem# <i autoritatea legal# a lui Dumnezeu a(u5ra !ntregului univer(. Suveranitatea lui Dumnezeu e(te e+5rimat#, e+ercitat# <i mani=e(tat# at!t (u" =orma 5lanului divin de m!ntuire, c!t <i 5rin realizarea lui 5ro5riu?zi(#. Suveranitatea divin# e(te accentuat# mai ale( !n tradi ia augu(tiniano?calvini(t#, unde e(te 5u(# !n contra(t antinomic cu re(5on(a"ilitatea omului. coala ale2andrin. 4cea(t# <coal# cre<tin# de g!ndire, numit# a<a du5# numele ora<ului de origine, 4le+andria EEgi5tF, a =o(t condu(# mai !nt!i de Clement din 4le+andria !n ,6. d.Or. <i a5oi de H)rigen !n 9.9 d.Or. Tcoala ale+andrin# a =o(t in=luen at# de =ilozo=ia lui %laton <i (u( inea c# (co5ul inter5ret#rii "i"lice e(te (# g#(ea(c# (en(urile literal, moral <i, re(5ectiv, alegoric. Cu alte cuvinte, teologii ale+andrini (u( ineau c#, de<i *i"lia e(te literal adev#rat#, inter5retarea ei corect# de5inde mai mult de (en(ul moral <i de cel alegoric dec!t de (en(ul literal. "ezi i <coala antiohian#. coala antiohian. Numit# a(t=el 5entru c# (?a =ormat !n ora<ul 4ntiohia, !n 5erioada (ec. )))K' d.Or., <coala antiohian# a a"ordat o inter5retare "i"lic# care accentua !n ele(ul literal al te+tului. 4cea(ta a =o(t o reac ie =a # de H<coala ale+andrin# de inter5retare, care c#uta (en(uri Kmai 5ro=undeL, alegorice,
Dicionar de termeni teologici ,99 ,9> teism
morale <i (5irituale, !n te+t, (en(uri mai 5u in evidente. %rintre =igurile im5ortante ale <colii antiohiene (e num#r# Ori(o(tom, Theodor, Theodoret <i Theo=ilu(. "ezi i Tcoala ale+andrin#. teism. Si(tem de credin # a c#rui 5remi(# =undamental# e(te e+i(ten a lui Dumnezeu <i care in=luen eaz# toate celelalte convingeri. )rice conce5 ie de(5re lume <i via # ancorat# !n credin a c# e+i(t# Dumnezeu. teismul voinei libere. Curent teologic a5#rut (5re (=!r<itul (ec. SS, care !ncearc#, din 5er(5ectiva doctrinei de(5re Dumnezeu, (# de(chid# o cale de mi:loc !ntre conce5 ia Kcla(ic#L, 5otrivit c#reia Dumnezeu nu e(te, !n 5rinci5iu, in=luen at de oameni, <i teologia K5roce(uluiL, 5otrivit c#reia Dumnezeu Se im5lic# 5e de5lin !n crea ie, (chim"!ndu?Se o dat# cu ea. S5re deo(e"ire de ace(tea, tei(mul voin ei li"ere con(ider# c# Dumnezeu Se anga:eaz# !ntr?o rela ie de reci5rocitate cu omenirea <i ri(c# !n mod li"er (uveranitatea Sa, d#ruindu?le oamenilor o m#(ur# (u"(tan ial# de li"ertate. 3nul dintre 5rinci5alii (u( in#tori ai conce5tului de Ktei(m al voin ei li"ereL e(te teologul canadian Clark O. %innock. "ezi i teologia 5roce(ului. teocentrism. Conce5 ie 5otrivit c#reia Dumnezeu tre"uie (# =ie (u"iectul central al aten iei <i al intere(ului no(tru (u5rem. Ca atare, a =i teocentric !n(eamn# a vedea !ntreaga via #, inclu(iv Letica, din 5er(5ectiva unui anga:ament =a # de Dumnezeu. teodicee. Ca r#(5un( la 5ro"lema r#ului din lume, teodiceea !ncearc#, !n mod logic, relevant <i con(ecvent, (#?0 a5ere 5e Dumnezeu, ar#t!nd c# El e(te (imultan omni5otent, atotiubitor <i dre5t, !n ciuda realit# ii r#ului.
teologia eliberrii. Termenul (e re=er# cu 5rec#dere la o mi<care teologic# a5#rut# la (=!r<itul anilor H1. !n 4merica 0atin# Eunde continu# (# 5redomineF. !n !ncercarea de a uni teologia cu 5reocu5#rile (ocio5olitice, teologii li"erali, 5recum Gu(tavo Gutierrez, au (co( !n relie= tema "i"lic# a eli"er#rii, !n elea(# ca "iruin # a(u5ra (#r#ciei <i a o5re(iunii. Teologiile eli"er#rii <i?au g#(it ade5 i 5rintre re5rezentan ii unor gru5uri (ociale nord?americane con(iderate marginalizate, 5recum cele alc#tuite din =emei, a=ro?americani, hi(5anici, americani nativi <i americani a(iatici. teologia procesului. Curent teologic a5#rut !n (ec. SS, "azat 5e =ilozo=ia lui 4l=red North Vhitehead, care 5rezint# un Dumnezeu di5olar, im5licat integral !n 5roce(ul ne(=!r<it al lumii, 5rin dou# naturi: natura K5rimordial#L, tran(cendent#, !n care (#l#<luie<te 5er=ec iunea etern# a caracterului lui Dumnezeu, <i natura Kcon(ecvent#L, imanent#, 5rin care Dumnezeu e(te 5arte a 5roce(ului co(mic de (chim"are. %rintre ade5 i (e num#r# John *. Co"" Jr., Charle( Oart(horne <i Nar:orie Suchocki. teologia reformat. "ezi tradi ia re=ormat#. teologia speranei. 4"ordare teologic# Le(catologic#, a5#rut# !n Germania !n anii H1. <i a(ociat# cel mai ade(ea cu Jiirgen Noltmann E,691?F. %otrivit teologiei (5eran ei, viitorul a !nce5ut de:a !n 5rezent, !n temeiul (5eran ei <i al 5romi(iunii adu(e de L!nvierea lui Ori(to(. Ca urmare, *i(erica tre"uie (# =ie un 5o5or al (5eran ei, care (#?0 e+5erimenteze 5e Dumnezeu !n 5rezent, 5rin 5romi(iunile Sale, (# 5#(treze o !n elegere comunitar#, nu 5articular#, a(u5ra Lm!ntuirii <i care (# con=runte era 5rezent# cu o viziune tran(=ormatoare. teologie. Si(tem de credin e religioa(e de(5re Dumnezeu (au realitatea (u5rem#. Termenul teologie (e re=er#, de regul#, la (tudiul ordonat <i (i(tematic al credin ei <i al e+5erien ei cre<tine de(5re Dumnezeu (au la inter5retarea ace(tora 5e "aza revela iei divine de Sine a lui Dumnezeu. Teologia !ncearc#, de a(emenea, (# a5lice ace(te adev#ruri la gama am5l# a e+5erien ei <i a gindirii omene<ti. teologie apofatic. n general, orice =el de teologie care con(ider# c# de(crierea 5ozitiv# a lui Dumnezeu e(te im5o(i"il#, dat =iind c#, 5rin de=ini ie, Dumnezeu, ca =iin # necreat#, nu 5oate =i circum(cri( categoriilor o"i<nuite ale lim"a:ului <i
124
"./
teologie biblic
ale g!ndirii omene<ti. Ca urmare, teologia a5o=atic# mai e(te cuno(cut# <i (u" numele de Kteologie negativ#L, deoarece 5orne<te de la 5remi(a c# lim"a:ul omene(c nu 5oate dec!t (# a=irme ceea ce Dumnezeu nu e(te Pde e+em5lu, c# Dumnezeu e(te in=init Enu are limiteF, imua"il Enu (e (chim"#F, nemuritor Enu moareF. 4<adar, teologia a5o=atic# (ugereaz# c# Dumnezeu 5oate =i cuno(cut !n mod 5ozitiv 5rin e+5erien # (5iritual#, nu 5rin e+5rimare ra ional#. Teologia a5o=atic# e(te de o im5ortan # vital# !n tradi ia ortodo+# r#(#ritean#. "ezi i ortodo+ie r#(#ritean#C via eminentia( via negativa( via causalitatus. teologie biblic. Teologia "i"lic# e(te di(ci5lina care !ncearc# (# rezume <i (# re=ormuleze !nv# #tura te+telor "i"lice (au a autorilor "i"lici, =#r# a im5une categoriile moderne de g!ndire a(u5ra ace(tora. Sco5ul e(te de a !n elege KteologiaL unei c#r i (au a unui autor "i"lic, !n conte+tul i(toric originar. Nul i teologi con(ider# c# activitatea teologiei "i"lice o
5reced# logic 5e cea a Lteologiei (i(tematice, care !ncearc# (# =ormuleze !nv# #tura "i"lic# !ntr?un mod care (# r#(5und# 5reocu5#rilor contem5orane. teologie dialectic. Su" denumirea de teologie dialectic# (au Qneoortodo+ie, (!nt gru5ate contri"u iilor teologice ale c!torva teologi din (ec. SS, 5rintre care (e num#r# Rarl H*arth, Emil Q*runner <i ;udol= H*ultmann. Nai e+act, teologia dialectic* (e re=er# la accentul lui Rarl *arth a(u5ra di=eren ei calitative dintre Dumnezeu <i oameni <i a(u5ra interac iunii EdialecticiiF dintre ideile o5u(e (au 5arado+ale, 5recum tim5 ?,116F <i numit ade(ea Lteologia legmntului. Teologia =ederal# (ugereaz# c#, =iind 5rimul om, 4dam a ac ionat !n calitate de Kca5 =ederalL Ede la latinescul"oedus, Kleg#m!ntLF (au re5rezentant legal al omenirii. 4(t=el, Dumnezeu a intrat !ntr?o rela ie de leg#m!nt cu 4dam, 5romi !ndu?i "inecuv!ntare, !n cazul a(cult#rii, <i "le(tem, !n cazul nea(cult#rii. %otrivit teologiei =ederale, dac# 4dam ar =i =o(t a(cult#tor =a # de Dumnezeu, a(cultarea (a ar =i !n(emnat "inecuv!ntare 5entru toi oamenii. Dar, deoarece 4dam a =o(t nea(cult#tor, "le(temul (e e+tinde a(u5ra umanit# ii, care, din 5er(5ectiva leg#m!ntului, !l are ca re5rezentant 5e 4dam. Teologia =ederal# mai (u( ine c#, du5# cum 4dam a =o(t ca5ul =ederal al omenirii, tot a<a Ori(to( intr# !n i(torie ca al doilea 4dam, ne(u5u( "le(temului, <i ac ioneaz#, din 5er(5ectiva leg#m!ntului, !n calitate de ca5 al ne5rih#nirii 5entru to i cei care cred !n El. teologie istoric. ;amur# a di(ci5linei teologice, care caut# (# !n eleag# <i (# (ta"ilea(c# modul !n care *i(erica a inter5retat Scri5tura <i a dezvoltat anumite doctrine de?a lungul i(toriei, din 5erioada a5o(tolilor, 5!n# !n ziua de a(t#zi. Du"la =unc ie a teologiei i(torice e(te de a ar#ta originea <i dezvoltarea credin elor din 5rezent <i de a?i a:uta 5e teologii contem5orani (# identi=ice erorile teologice ale trecutului, care ar tre"ui evitate !n 5rezent. teologie medieval. "ezi medieval. teologie metaforic. "ezi meta=or#. teologie narativ. Vezi nara iune. teologie natural. "ezi naturali(m. teologie sistematic. !ncercarea de a rezuma adev#rul religio( (au (i(temul de credin e ale unui gru5 religio( E5recum cre<tini(mulF, 5rin intermediul unui (i(tem de g!ndire organizat, realizat !n cadrul unui anumit conte+t cultural <i intelectual &vezi <i metod# teologic#F. !n cadrul teologiei cre<tine, ordinea (i(tematic# o"i<nuit# !nce5e cu Dumnezeu <i revelarea de Sine, urmat# de Crea ie <i 5ro"lema 5#catului, lucrarea m!ntuitoare a lui Dumnezeu !n <i 5rin &(u( Ori(to(, Duhul ca agent !n Hm!ntuirea 5er(onal#, *i(erica, !n calitate de comunitate r#(cum5#rat# a oamenilor lui Dumnezeu, <i, !n cele din urm#, (co5ul 5rogramului lui Dumnezeu, care duce la (=!r<itul veacului, !ntoarcerea lui Ori(to( <i eternitatea. teologie transcendental. "ezi =ilozo=ie tran(cendental#.
126 127
teoria coerentei adev*rului
teoria coerenei adevrului. Teorie a cunoa<terii, care (u( ine c# o anumit# 5ro5ozi ie (au a=irma ie dat# e(te adev#rat# atunci c!nd e(te !n acord cu un (et mai larg de 5ro5ozi ii con(iderate adev#rate, la r!ndul lor. Dac# 5ro5ozi iile intr# !n con=lict
E(!nt contradictoriiF, (e 5re(u5une c# =ie una dintre 5ro5ozi ii, =ie am!ndou# (!nt =al(e. 4cea(t# teorie are o (l#"iciune, <i anume c# nu e+i(t# o dovad# a K5unctului de 5ornireL (au a K5ro5ozi iei ini ialeL din cadrul (i(temului de credin #C ci un a(t=el de (i(tem e(te de regul# acce5tat 5e "aza a ceea ce e(te adev#rat 5rin (ine !n(u<i. teoria corespondenei adevrului. Teorie a cunoa<terii, care a=irm# c# o 5ro5ozi ie e(te adev#rat# atunci c!nd core(5unde (au (e armonizeaz# cu o realitate e+tern# Ka<a cum e(te ea !n realitateL. 3na din (l#"iciunile teoriei core(5onden ei e(te aceea c# e(te di=icil# medierea !ntre dou# (au mai multe conce5 ii di=erite de(5re realitatea o"(ervat#. !n 5lu(, ea =or eaz# cunoa<terea omenea(c# !n ti5arele tr#(#turilor m#(ura"ile, o"(erva"ile, care, (e 5re(u5une, (!nt inerente lumii. teoria !hermeneutic a' interpretrii pluraliste. Cuno(cut# <i (u" numele de teoria reac iei cititorului, e(te o =orm# 5o(tmoderni(t# de critic# literar#, care e+5loreaz# ca5acitatea te+telor "i"lice de a modela, revizui (au con=irma a<te5t#rile 5e care le au cititorii =a # de te+t. 4cea(t# a"ordare conte(t# 5remi(a unei mari 5#r i a Lhermeneuticii moderne, 5otrivit c#reia 5rinci5ala (arcin# a e+egetului e(te de a a"orda te+tul !n mod dezintere(at <i de a (ta"ili, 5rin =olo(irea unor (trategii <tiin i=ice de inter5retare, inten ia autorului originar al te+tului. Teoreticienii inter5ret#rii 5lurali(te (u( in c# cititorul <i te+tul (!nt interde5enden i. &m5ortant# ar =i, 5rin urmare, nu at!t inten ia autorului te+tului, c!t Kconver(a iaL dintre cititor <i te+t, a<a cum a5are ea !n urma citirii te+tului. teoria ispirii ca influen moral. Conce5 ie atri"uit# lui %ierre 4"elard, 5otrivit c#reia, mai 5re(u( de orice, crucea e(te mani=e(tarea m#rea # a iu"irii lui Dumnezeu. Ca r#(5un( la drago(tea mani=e(tat# de Dumnezeu, noi, la r!ndul no(tru, !l iu"im 5e Dumnezeu <i tr#im 5entru El, a"andon!nd 5#catul. teoria ispirii ca rscumprare. Conce5 ie 5otrivit c#reia, 5rin 5#cat, oamenii intr# (u" autoritatea Diavolului, a5ar in!ndu?i de dre5t ace(tuia, <i, 5entru a remedia acea(t# (itua ie, Dumnezeu 0?a o=erit 5e Fiul S#u ca r#(cum5#rare !n locul omenirii. &(u( !n(# nu a 5utut =i inut !n iad, ci a !nviat a treia zi, =#c!nd ca Satana (#?i 5iard# 5e cei 5e care?i inea ro"i. 4cea(t# teorie a =o(t (u( inut# cu 5rec#dere !n e5oca L5atri(tic#. "ezi i i(5#<ire. teoria ispirii ca satisfacie. Teorie =ormulat# ini ial de L4n(elm, care !ncearc# (# e+5lice lucrarea lui Ori(to( cu a:utorul Lmeta=orei de(5re Dumnezeu ca (uveran care, =iind dezonorat de 5#cat, tre"uie (# 5rimea(c# (ati(=ac ie. Deoarece oamenii au comi( o=en(a, 5rin 5#cat, doar un om 5oate (# dea (ati(=ac ie, !n(# o=en(a a =o(t at!t de grav#, !nc!t numai Dumnezeu o 5oate o=eri. Fiind at!t Dumnezeu, c!t <i om, &(u( Ori(to( a 5utut (# dea (ati(=ac ia nece(ar#, !n 5rinci5al 5rin a(cultarea care 0?a du( la moarte. "ezi i i(5#<ire. teoria ispirii ca substituire penal. Conce5 ie de(5re i(5#<ire, 5otrivit c#reia 5#catul e(te o !nc#lcare a legii lui Dumnezeu, care atrage 5edea5(a cu moartea. De aceea, 5e cruce, Ori(to( a (u=erit 5edea5(a cu moartea !n locul 5#c#to(ului <i a 5otolit m!nia lui Dumnezeu. 4cea(t# teorie a =o(t 5ro5u(# ini ial !n 5erioada L;e=ormei, iar mai t!rziu a devenit conce5 ia cu cea mai mare r#(5!ndire !ntre 5rote(tan i, mai ale( cei Levanghelici, !n Narea *ritanie <i Statele 3nite. -ertullian !"4#%..#'. Du5# L4ugu(tin, 5ro"a"il cel mai mare
teolog a5u(ean din 5erioada L5atri(tic#. Tertullian a =o(t unul dintre 5rimii mari teologi cre<tini de lim"# latin# E=olo(it# de (i(temul teologic a5u(eanF, autor al multor lucr#ri a5ologetice, teologice <i 5olemice, (cri(e cu (co5ul de a a5#ra credin a cre<tin#. Tertullian e(te ade(ea con(iderat 5rimul teolog im5ortant care a =olo(it termenul 0Trinitate( de(criindu?0 5e Dumnezeu ca Ko (u"(tan # !n trei 5er(oaneL.
128 129
tezaur al credinei
te*aur al credinei. Suma !nv# #turii 5ro=e ilor <i a a5o(tolilor cu 5rivire la calea Lm!ntuirii 5rin &(u( Ori(to(, care a fost l#(at# !n Scri5tur# <i care tre"uie (# =ie inter5retat# cu credincio<ie de *i(eric# <i de !nv# #torii ei, cu a:utorul Duhului Si!nt. theologia cruci, theologia gloriae. Theologia cruci Eteologia cruciiF (e re=er#, 5otrivit lui 0uther, la =a5tul c# locul de(#v!r<it al revela iei de Sine a lui Dumnezeu e(te !n umilin a, (l#"iciunea <i drago(tea :ert=itoare 5e care Dumnezeu le?a mani=e(tat 5rin crucea lui Ori(to(. 0uther (?a o5u( ideii de theologia gloriae Eteologia glorieiF, care (u( ine cunoa<terea lui Dumnezeu 5rin intermediul lucr#rilor divine !n co(mo(. theopneustos. !n grece<te, Kin(u=lat de DumnezeuL (au Kin(5irat de DumnezeuL. !n general, ace(t cuv!nt e(te =olo(it 5entru a de(crie dimen(iunea divin# a Scri5turilor, con(iderate =ie documente in(5irate !n mod divin Evezi 9 -im. >:,1F, =ie 5rodu(e ale unor autori in(5ira i !n mod divin E9 %et. ,:9,F. -illich, Daul !"774%"&4/'. 3nul dintre cei mai in=luen i teologi 5rote(tan i ai (ec. SS, Tillich a ela"orat o teologie =ilozo=ic#, 5entru a r#(5unde culturii moderne <i a interac iona cu ea. Tillich e(te cuno(cut cel mai "ine 5entru Lmetoda corel#riiC el (u( ine c# !ntreaga realitate P inclu(iv Dumnezeu, Temeiul Fiin ei P 5oate =i cuno(cut# numai 5rin mit <i (im"ol. %artici5!nd la ace(t Temei al Fiin ei revelat de KNoua Fiin #L, oamenii 5ot trece de la Kne=iin aL c#zut# la noua K=iin #L omenea(c#, al c#rei (im"ol de(#v!r<it e(te &(u( Ori(to(. timp, atemporalitate. Termenul tim! (e re=er# la rela ia dintre evenimente !n cadrul crea iei. n general, (e con(ider# c# evenimentele (e de(=#<oar# n (ucce(iune liniar#, ceea ce duce la ideea de Klinie a tim5uluiL. Dar (ucce(iunea de evenimente ar 5utea =i ciclic#, duc!nd la imaginea de cerc al tim5ului. %otrivit *i"liei, tim5ul re5rezint# acea realitate creat# !n mod divin, !n care Dumnezeu !nde5line<te 5lanul divin de *mntuire. 4(t=el, tim5ul are un !nce5ut <i (e mi<c# liniar c#tre un (co5 viitor. Filozo=ii <i teologii au 5urtat dez"ateri de(5re corela iile dintre tim5 <i eternitate <i de(5re natura leg#turii dintre Dumnezeu <i tim5. 3nii g!nditori a=irm# c# tim5ul <i eternitatea (!nt total di(tincte, !n tim5 ce al ii le con(ider# un tot organic, !n 5arte ca reac ie !m5otriva conce5 iei c# tim5ul !n(u<i ar =i o entitate. Teologii care a=irm# c# Dumnezeu e(te atem5oral (u( in c# Dumnezeu a creat tim5ul, 5rin urmare e(te Kdea(u5raL =lu+ului tim5ului. 4l ii (ugereaz# c# Dumnezeu c#l#tore<te al#turi de crea ie !n tim5. tipologie. Ti5ologia di=er# de (im"ol (au alegorie <i con(tituie o re5rezentare a unei re=erin e i(torice reale. %otrivit e+egezei cre<tine, ti5ologia "i"lic# are de?a =ace cu 5aralele !ntre 5er(oane (au evenimente reale, i(torice Ede o"icei din 'TF din i(toria Qm!ntuirii <i !m5linirea lor analog#, ulterioar#. 4de(ea, unele evenimente (au 5er(ona:e din NT (!nt !n ele(e <i inter5retate ti5ologic, 5otrivit unui ti5ar 'T Ee+.: Crea ia <i noua crea ie, 4dam <i Ori(to(, E+odul <i conce5tele NT
de(5re m!ntuireF. Din acea(t# cauz#, ti5ologia a devenit una dintre cele 5atru modalit# i 5rinci5ale Eal#turi de cea literal#, analogic# <i (5iritual#F de inter5retare a Scri5turii !n Evul Nediu. tomism, neotomism. Tomi(mul (e re=er# la !nv# #tura lui Toma Hd4Uuino <i la <colile teologice <i =ilozo=ice ulterioare, care (?au "azat 5e g!ndirea lui. ;ena<terea tomi(mului !n (ec. SS, cuno(cut# (u" numele de neotomi(m, a luat dou# =orme: tomi(mul tran(cendental Ere5rezentat de Rarl ;ahner <i *ernard 0onerganF conciliaz# 5rinci5alele 5reocu5#ri ale tomi(mului cu unele conce5te ale lui )mmanuel QRant, 5e c!nd tomi(mul neo(cola(tic Ere5rezentat de Etienne Gil(on <i JaUue( NaritainF caut# (# recu5ereze <i (# rea=irme o Kviziune 5ur#L a !nv# #turilor originale ale lui dH4Uuino.
tradiia reformat, teologia reformat. -radiia <i cadrul teologic
care (?au dezvoltat din !nv# #turile lui Yean HCalvin <i 3lrich H@/ingli, (5re deo(e"ire de tradi iile Hluteran# <i, re(5ectiv, Hana"a5ti(t#. Teologia re=ormat# (e concentreaz# n mod =undamental a(u5ra (lavei lui Dumnezeu . ,>, tradiie
tradiie, tradiionalism. !n conce5 ia %#rin ilor "i(ericii tim5urii, tradiia E(au K5redaniaLF e(te revela ia lui Dumnezeu =#cut# cuno(cut# oamenilor 5rin 5ro=e i <i a5o(toli. !n cele din urm#, termenul a a:un( (# =ac# re=erire la Scri5tur# <i Lcrezuri, iar mai t!rziu (# includ# !n ele5ciunea <i e+5lica iile de(5re credin # acumulate de c#tre "i(eric# de?a lungul i(toriei. Ca reac ie la ra ionali(mul (ec. S'&&&, unii g!nditori romano?catolici din (ec. S&S au (u( inut ideea 5otrivit c#reia cunoa<terea lui Dumnezeu 5oate =i do"!ndit# 5rin credin a !n tradi ia revelat#, ne!ntreru5t# <i in=aili"il# Etradi ionali(mF. 4cea(t# conce5 ie (e o5une, ca demer(, Hteologiei naturale <i ra iunii omene<ti. traducianism. Conce5 ia c# nu numai tru5ul, ci <i (u=letul e(te tran(mi( de c#tre 5#rin i co5ilului, el ne=iind creat e7 nihilo EHcrea ioni(mF, (5eci=ic, 5entru acel tru5, de c#tre Dumnezeu. De<i 5oate =i datat din e5oca 5atri(tic#, traduciani(mul a =o(t in=luent cu 5redilec ie !n cercurile 5rote(tante, (5re deo(e"ire de cele romano?catolice <i re=ormate, care (u( ineau crea ioni(mul. transcenden. 4tri"ut al lui Dumnezeu, care (e re=er# la =a5tul c# El e(te !ntru totul di(tinct de crea ie Edar !ntotdeauna im5licat activ !n eaF. Fa5tul c# Dumnezeu e(te tran(cendent !n(eamn# c# El e(te Kdea(u5raL lumii <i interac ioneaz# cu ea de Kdincolo deL ea. !n Evul Nediu (?a 5u( un mare accent a(u5ra tran(cenden ei lui Dumnezeu, =a5t evident !n arhitectura catedralelor gotice mari, cu tavane !nalte, arcuite, care !ndrea5t# 5rivirea !n (u(. transsubstaniere. Termen din teologia romano?catolic#, av!nd (en(ul de K(chim"are e(en ial#L, =olo(it cu re=erire la credin a c#, 5rin 5uterea lui Dumnezeu, du5# con(acrarea me(ei EHeuhari(tieiF, 5!inea <i vinul !<i (chim"# (u"(tan a <i ca5#t# 5ro5riet# ile tru5ului <i ale (!ngelui lui &(u(, de<i 5ar (#?<i 5#(treze caracteri(ticile naturale.
tre*ire spiritual. Vezi revivalism.
tribulaie !neca*'. Su=erin a e+terioar# (au l#untric# a 5o5orului lui Dumnezeu, de care, 5otrivit !nv# #turii NT, au 5arte
cei care?0 urmeaz# 5e Ori(to(. %otrivit NT, 5rin Kmarea tri"ula ieL EKnecazul cel mare" P Cornilescu' (e !n elege o 5erioad# de (u=erin # glo"al# fr 5recedent, care va marca vremurile chiar !nainte de 2!arousia. !n =unc ie de conce5 iile mileni(te, tim5ul tri"ula iei e(te =i+at la di=erite momente !n ra5ort cu Hmileniul. !n mod (imilar, conce5 iile de(5re tim5ul L;#5irii 5la(eaz# ace(t eveniment !n di=erite momente !n ra5ort cu Htri"ula ia e(catologic#. trihotomism. Conce5 ia c# natura =iin ei umane e(te divizat# !n trei 5#r i: tru5, (u=let C Ev. -:,9F. %otrivit trihotomi<tilor, duhul, acea 5arte a =iin ei umane ca5a"il# (#?0 cunoa(c# 5e Dumnezeu, tre"uie (# =ie di=eren iat de (u=let, care e(te centrul 5er(onalit# ii. %rintre trihotomi<ti, (e num#r# 5#rintele "i(erice(c H&rineu <i cercet#torul "i"lic din (ec. S&S, Franz Delitz(ch. 4cea(t# conce5 ie 5oate =i g#(it# <i !n *i"lia Sco=ield cu re=erin e. -rinitate !Efnta -reime'. Conce5 ia cre<tin# de(5re Dumnezeu ca =iin # triunic#. %otrivit conce5 iei de(5re Trinitate, natura divin# unic# e(te o unitate de trei %er(oane, iar Dumnezeu Se reveleaz# ca trei %er(oane di(tincte: Tat#l, Fiul <i Duhul S=!nt. Temeiul (u5rem 5entru doctrina cre<tin# a Trinit# ii rezid# !n revelarea divin# de Sine a lui &(u(, care, ca Fiu, 0?a revelat 5e Tat#l <i a rev#r(at Duhul S=int. "ezi i Trinitatea economic#C Trinitatea imanent#. -rinitatea economic. Se re=er# la mani=e(t#rile celor trei %er(oane ale HTrinit# ii !n rela ie cu lumea, mai ale( cu 5rivire la !nde5linirea 5lanului EeconomieiF de Hm!ntuire al lui Dumnezeu. 4(t=el, Trinitatea economic# (e re=er# la modul !n care Dumnezeu, ca =iin # tri5er(onal#, Se ra5orteaz# la lumeC (e creeaz# a(t=el un cadru "i"lic de !n elegere a modului in care %er(oanele Trinit# ii (e ra5orteaz# unele la celelalte ELTrinitatea imanent#F. 3na dintre cele mai im5ortante 5ro"leme teologice contem5orane de(5re Trinitate e(te urm#toarea: e+i(t# vreo di=eren # !ntre KDumnezeu !n rela ia Sa cu lumeaL ETrinitatea economic#F <i KDumnezeu !n rela ia Sa etern# intern#L ETrinitatea imanent#FW
Dicionar de termeni teologici 132 133 Trinitatea imanent*
-rinitatea imanent. Termen =olo(it 5entru a e+5lora <i e+5lica, !ntr?o m#(ur# ne(ati(=#c#toare, lucr#rile <i rela iile interioare dintre cele trei 5er(oane ale LTrinit# ii. 4=irma iile de(5re Trinitatea imanent# !ncearc# (# (ur5rind# !n lim"a: omene(c mi(terul ine+5lica"il al e+i(ten ei lui Dumnezeu, =#c!nd a"(trac ie de rela ia Sa cu ordinea creat#. 4(t=el, Trinitatea imanent# (e re=er# la Dumnezeu ca Dumnezeu din eternitate. Scri5turile (ugereaz# c# &(u( .F :,D?,GF. Scri5turile arat# ?91C , &oan -:G,,1F. "ezi i Trinitate economic#. triteism. Credin # eronat# !n trei dumnezei di=eri i P Tat#l, Fiul <i Duhul P <i nu !ntr?un (ingur Dumnezeu unitar, dar mani=e(tat !n trei %er(oane ETrinitateF. ubicuitate, ubicuitarism. Doctrin# ela"orat# de 0uther <i (u( inut# de mul i dintre urma<ii (#i, 5otrivit c#reia Ori(to(, !n natura Sa uman#, e(te 5rezent 5retutindeni. 0uteranii =ac a5el la doctrina u"icuit# ii lui Ori(to( 5entru a (u( ine credin a c# Ori(to( e(te 5rezent =izic !n elementele Qeuhari(tice EQ5rezen a real#F, (5re deo(e"ire de g!nditorii Hre=orma i Ee+.: H@/ingliF
care (u( in c# &(u( cel =izic e(te localizat la drea5ta Tat#lui !n cer <i, 5rin urmare, nu 5oate =i 5rezent !n 5!ine <i vin. umanism !umanism secular'. !n general, umani(mul de(emneaz# orice mi<care (au ideologie care (e concentreaz# a(u5ra valorii omului. 3mani(mul cre<tin accentueaz# =a5tul c# oamenii (!nt crea i du5# chi5ul lui Dumnezeu <i, 5rin urmare, (!nt =#5turi !nze(trate cu valoare. 3mani(mul secular( 5e de alt# 5arte, !ncearc# (# vad# valoarea oamenilor =#r# a =ace a5el la Dumnezeu. 4(t=el, umani<tii (ugereaz# ade(ea c# valoarea e(te inerent# individului. unire ipostatic. "ezi hy!ostasis. unitarianism. Cuno(cut <i (u" numele de antitrinitari(m, unitariani(mul !<i are r#d#cinile !n re(5ingerea Harian# a doctrinei de(5re HTrinitate E(uger!nd c# Tat#l 0?a generat 5e Fiul la un anumit moment din tim5, ceea ce !n(eamn# c# Fiul nu e(te eternF. 3nitariani(mul modern, umani(t, re=lect# in=luen ele L&lumini(mului <i ale tran(cendentali(mului (ec. S&S, 5rin re(5ingerea autorit# ii Scri5turii <i a (u5ra? naturalului. 3nitarienii moderni vor"e(c, !n general, de(5re &(u( ca de(5re un ideal etic, un mare !nv# #tor moral (au chiar un me(ager de la Dumnezeu. Totu<i, !n g!ndirea unitarian#, &(u( nu e(te Fiul etern al Tat#lui etern, deoarece Dumnezeu e(te o (ingur# 5er(oan#, <i nu trei. universalism. Cuno(cut !n i(torie <i (u" denumirea de a!okatastasis( credin a c# to i oamenii vor =i m!ntui i. Ca atare, univer(ali(mul (u( ine Lm!ntuirea univer(al#, neg!nd 5edea5(a etern#. 3niver(ali<tii cred c# to i oamenii (e a=l# !ntr?un anumit grad de uniune cu Ori(to( <i c#, la !m5linirea tim5ului, vor =i eli"era i de (u" 5edea5(a 5#catului <i readu<i !n 5rezen a lui Dumnezeu. 3niver(ali(mul (ec. SS re(5inge ade(ea dumnezeirea lui &(u( <i e+5loreaz# temeiurile Kuniver(aleL ale tuturor religiilor. "ezi i a!okatastasis. univoc. &deea c# un cuv!nt are acela<i !n ele(, indi=erent dac# e(te =olo(it cu re=erire la Dumnezeu (au la ceva din crea ie. 4(t=el, 5aternitatea omenea(c# <i 5aternitatea divin# con(tituie idei identice. Folo(irea univoc# a lim"a:ului ignor# caracterul di(tinctiv al lui Dumnezeu <i unicitatea Sa !n ra5ort cu univer(ul creat. "ezi echivoc.
@asile !cel +are' de Ce*areea !c. $$#%$0&'. 'a(ile, e5i(co5 de
Cezareea, a =o(t unul dintre cei trei teologi cuno(cu i (u" numele de H%#rin ii ca5adocieni. De<i a avut o mare in=luen # !n dezvoltarea monahi(mului o"<te(c, "azat 5e (u5unere, (=in enie <i drago(te, 'a(ile a r#ma( cuno(cut mai ale( 5entru contri"u ia (a la dezvoltarea doctrinei ortodo+e de(5re
134
HTrinitate. !n a5#rarea credin ei trinitariene, 'a(ile a introdu( conce5 ia 5otrivit c#reia Trinitatea e(te o (ingur# (u"(tan # &ousia)( mani=e(tat# !n trei 5er(oane (i!ostasuri). 'atican, Conciliul de la 'atican. !n (en( literal, enclav# !n ora<ul ;oma, re<edin a 5a5ei. 0a =igurat, 'aticanul =ace re=erire la 5a5# (au la autoritatea 5a5al# magi(terial#. !n acce5 iunea curent#, termenul (e re=er# <i la Conciliul al &&?lea de laM 'atican E'atican &&: ,619?,612F, care a c#utat (# aduc# toate a(5ectele credin ei <i ale vie ii romano?catolice !n armonie cu 5reocu5#rile e5ocii moderne contem5orane. vestigium Dei. !n latin#, Kve(tigiu al lui DumnezeuL. Conce5 ia c# ordinea creat# 5#(treaz# urme (au dovezi ale lui Dumnezeu <i c# Dumnezeu Ti?a revelat, !n mod analog, =iin a divin# !n
crea ie. vestigium trinitatis. !n latin#, Kve(tigiu al LTrinit# iiL Ee+5re(ie creat# cel mai 5ro"a"il de Q4ugu(tinF. E+5re(ia e =olo(it# cu re=erire la analogiile cu Trinitatea in(5irate de c#tre (tructura !ntreit# a unor lucruri create. De e+em5lu, 4ugu(tin vedea un ve(tigiu al Trinit# ii !n 5er(oana uman#, !n cunoa<terea de (ine <i !n iu"irea de (ine. via eminentiae( via negativa( via causalitatus. !n latin#, Kcalea e+celen eiL, via eminentiae (au via analogiae Ecalea analogieiF, (e re=er# la a"ordarea analogic#, a lui QdH4Uuino, cu 5rivire la !n elegerea lui Dumnezeu <i la lim"a:ul de(5re El. %otrivit lui dH4Uuino, orice lim"a: de(5re Dumnezeu e(te analog, deoarece =olo(e<te imagini =inite din crea ie, care !l a:ut# 5e teolog (# ela"oreze a=irma ii 5ozitive, dar inadecvate, de(5re Dumnezeu. "ia negativa 5re(u5une =olo(irea a=irma iilor KnegativeL Ecare (5un ceea ce nu e(te DumnezeuF !n (co5ul de=inirii caracterului ine=a"il al lui Dumnezeu Ee+.: incom5rehen(i"ilitatea <i in=aili"ilitateaF. %redica ia analogic# a lui dH4Uuino de5inde de acea inter5retare a doctrinei crea iei, 5otrivit c#reia toate lucrurile (!nt adu(e !n =iin # <i (u( inute de Dumnezeu, cauza lumii, cauzalitatea !n(#<i =iind o no iune analogic#. 4(t=el, cu a:utorul conce5tului via causalitatus( teologul are 5o(i"ilitatea (# (5un# de(5re Dumnezeu tot ceea ce tre"uie (5u( de(5re O& ca 5rim# cauz# a lumii.
[35
"atican
via media. &dee E5o5ularizat# de John Oenry Ne/man !n 4nglia (ec. S&SF 5otrivit c#reia *i(erica L4nglican# re5rezint# o Kcale de mi:locL !ntre romano?catolici(m <i elementele modernizatoare Eat!t li"erale, c!t <i LevangheliceF ale 5rote(tanti(mului. vicarialE#F. "ezi i(5#<ire vicarial#. voia lui Dumnezeu. Sco5ul divin al lui Dumnezeu 5entru crea ie, ca !ntreg, <i 5entru oameni, !n 5articular. Nul i teologi =ac di(tinc ie !ntre voia Kli"er#L a lui Dumnezeu <i voia Knece(ar#L a lui Dumnezeu. 'oia lui Dumnezeu e(te li"er# 5rin aceea c# Dumnezeu, !n calitate de Creator, ac ioneaz# !n mod li"er =a # de crea ie, =#r# con(tr!ngeriC 5e de alt# 5arte, voia 0ui e(te nece(ar# 5rin =a5tul c# Dumnezeu ac ioneaz# !ntotdeauna !n acord de5lin cu natura <i caracterul 0ui divin. De a(emenea, teologii 5ar (# =ac# di=eren # !ntre voia Ka(cun(#L a lui Dumnezeu Eceea ce numai Dumnezeu <tie c# va =aceF <i voia Krevelat#L a lui Dumnezeu Eceea ce Dumnezeu le dezv#luie oamenilor de(5re voin a (au (co5urile Sale 5entru crea ieF. voin # li"er#. "ezi li"er ar"itru. voluntari(m. Si(tem =ilozo=ic <i teologic care (e o5une ra ionali(? mului <i care acord# un loc im5ortant =unc iei voin ei umane E!n contra(t cu ra iuneaF !n atingerea adev#rului <i a "inelui moral. Cuv!ntul voluntarism e(te =olo(it, de a(emenea, 5entru a =ace re=erire la ideea c# "i(erica e(te =ormat# din credincio-D? -9.F. 'ulgata a =o(t declarat# Kedi ia o=icial#L a *i(ericii ;omano?Catolice, !n cadrul LConciliului de la Trento E,2-1F. /e(leyani(m, John Ve(ley E,D.>?,D6,F. Ve(leyani(mul cu5rinde di=eritele gru5uri <i "i(erici derivate din mi<carea lui John Ve(ley E=ondatorul Lmetodi(muluiF, a(ociate cu ace(ta (au
136
care !<i revendic# !nce5uturile !n teologia lui. !ntre ace(tea
(e num#r# "i(ericile metodi(te, QNi<carea 5entru (=in enie <i L5entico(tali(mul. Teologia lui Ve(ley a !ncercat (# in# !n echili"ru doctrina 'Bustificrii 5rin credin # <i 5roce(ul continuu 5rin care Duhul S=int realizeaz# L(=in irea !n via a credincio(ului. Ve(leyenii (!nt a(ocia i cu anumite doctrine, 5recum (=in irea de5lin# <i a doua "inecuv!ntare. Ve(leyenii tind (# =ie Larminieni, o5un!ndu?(e Lcalvini<tilor, !n 5ro"lema 5rivitoare la dinamica Lm!ntuirii 5er(onale. *icere dominical. !n (en( literal, Kro(tire a DomnuluiL (Domn !n latin# I dominus). E+5re(ia e(te =olo(it# !n (tudiul evan? gheliilor <i (e re=er# la orice Kzicere a lui &(u(L. Liua 3omnului. E+5re(ie "i"lic#, =olo(it# cu 5rec#dere de 5ro=e ii 'T, care indic# un eveniment (au o er# viitoare Enu nea5#rat o zi de dou#zeci <i 5atru de oreF, !n tim5ul c#reia Dumnezeu va !n=#5tui L:udecata a(u5ra lui &(rael (au a lumii. 4utorii NT au inter5retat e+5re(ia !ntr?un (en( viitor, dar au v#zut !n &(u( Ori(to( !nce5utul !m5linirii @ilei Domnului. %entru cei care cred !n Ori(to(, @iua Domnului e(te o antici5are a (5eran eiC 5entru necredincio<i, ea anun # doar :udecata dinaintea Ldamn#rii. LCingli, MlrichN6uldr ch !"171%"/$"'. Conduc#tor al ;e=ormei elve iene, @/ingli e(te ade(ea a(ociat cu 0uther <i Calvin, =iind con(iderat unul dintre cei mai influeni reformatori 5rote(tan i. Dovedind o adeziune (trict# =a # de te+tul "i"lic, @/ingli a re(5in( conce5 ia lui 0uther de(5re Lcon(u"(tan iere E5rezen a lui Ori(to( !n Leuhari(tieF, 5led!nd 5entru o conce5 ie Lmemoriali(t#. @/ingli a contri"uit la dezvoltarea mi<c#rii Lana"a5ti(te, dar mai t!rziu (?a di(ociat de ea.
v recom !"e
Gi#lia ca literatur*.
Princi!ii hermeneutice. ?ordon .ee H Douglas +tuart
%r#5a(tia cultural# dintre lumea noa(tr# <i cea !n care au =o(t (cri(e ini ial c#r ile *i"liei ne creeaz# ade(ea di=icult# i !n !n elegerea Cuv!ntului lui Dumnezeu, Kacum <i aiciL. Deoarece *i"lia e(te Cuv!ntul lui Dumnezeu e+5rimat !n cuvinte omene<ti, !n anumite momente ale i(toriei, vom =i !ncura:a i <tiind c# Dumnezeu ro(te<te acela<i Cuv!nt, ne(chim"at, <i (ecole mai t!rziu, !n (itua iile cu care ne con=runt#m noi. Dar. ca (# auzim "ine ace(t Cuv!nt al lui DumneBeu. avem nevoie de o m!n# de a:utor 5entru a !n elege cuvintele re(5ective !n conte+tul lor ini ial, 5recum <i modul !n care di=eritele =orme de revela ie "i"lic# traver(eaz# (ecolele <i ne vor"e(c nou# a(t#zi. Cartea de =a # a =o(t (cri(# din dorin a de a?i a:uta 5e oamenii lui Dumnezeu (# !n eleag# mai "ine Scri5tura <i a(t=el (#?<i tr#ia(c# via a !ntr?o m#(ur# mai mare con=orm revela iei ace(teia. Ea !<i 5ro5une (# di(cute cele c!teva genuri E=ormeF literare 5e care le !m"rac# Cuv!ntul lui Dumnezeu !n 5aginile *i"liei <i (# otere linii c#l#uzitoare 5ractice 5entru o inter5retare mai corect# a lor. &nten ia c#r ii nu e(te (# de(cura:eze citirea devo ional# a *i"liei, ci (# !ncura:eze tratarea te+tului "i"lic cu ma+im# (eriozitate. 4utorii ei ne !ncura:eaz# K(# iu"im Cuv!ntul S#u cu !ntreaga noa(tr# =iin #, adic# at!t cu mintea, cit <i cu inima noa(tr#, a<a cum tre"uie (#?0 iu"im <i 5e DumnezeuL.
Editura 0)G)S
CP. 714 OP. 5 Cluj Na !"a 400800
Te#ver"e 0800$800$016
#$l. 0264%420025 & 'a() 0264%420104 come!%&'#o(o)$ro & ***$#o(o)$ro
vo recom !"$$$
.ercetai )cripturile.
?hid de inter!retare a Gi#liei. I. =enrichsen
4utorul 5leac# de la c!teva !ntre"#ri e(en iale 5entru oricine vrea (# (tudieze Cuv!ntul lui Dumnezeu: Cum 5utem !n elege mai "ine ce are (# ne (5un# *i"liaW ) 5utem de(chide la !nt!m5lare (# citim un 5a(a: din ea 5entru a de(co5eri voia lui Dumnezeu 5entru noi, a(t#ziW %oate =i ea (tudiat# <i de noi, oamenii o"i<nui i, care nu avem o 5reg#tire teologic#W Dac# da, cum anumeW ;#(5un(ul la ace(te !ntre"#ri vine 5e 5arcur(ul celor trei (ec iuni ale c#r ii. %rima, )um s* inter!ret*m Gi#lia( 5rezint# 5rinci5iile generale de inter5retare, c!t <i cele gramaticale, i(torice <i teologice. %artea a doua, )um s* studiem Gi#lia( 5rezint# c!teva metode uzuale de (tudiu "i"lic, cu e+em5le clare <i detaliate. !n 5artea a treia, )um s*1i !erfecionezi de!rinderile de studiu #i#lic( V. Oenrich(en ne a:ut# (# !n elegem care (unt uneltele e(en iale ale (tudiului P o"(ervarea, inter5retarea, corelarea <i a5licarea P <i cum 5utem (# le =olo(im cu un randament mai "un. Con in!nd numeroa(e diagrame, ilu(tra ii, (chi e <i (cheme, cartea (e adre(eaz# tuturor celor care dore(c (# !n eleag# mai "ine Scri5tura <i con(ider# c# citirea ei la !nt!m5lare nu !i (ati(=ace. Ea !<i 5ro5une (#?i a:ute (# devin# e=icien i !n (tudierea. !n elegerea <i a5licarea adev#rurilor "i"lice, 5rin 5rezentarea unor 5rinci5ii <i a unor metode acce(i"ile oricui.
Editura 0)G)S
CP. 714 OP. 5 Cluj Na !"a 400800
Te#ver"e 0800$800$016
#$l. 0264%420025 & 'a() 0264%420104
come!%&'#o(o)$ro + ***$#o(o)$ro
vo recom !"
/ ,imotei
seria );JPB K )>:;<T EII GIGBI); ;JP>LITI"; B>?>+ K M. E. I. +tott
;!istola a doua c*tre Timotei re5rezint#, !n o5inia autorului, un K!ndemn ultim al "#tr!nului a5o(tolL 5rin care Timotei e(te chemat K(# =ie di=erit, (# nu cedeze !n =a a 5re(iunii o5iniei 5u"lice (au (# (e con=ormeze (5iritului veacului, ci (# (tea d!rz de 5artea adev#rului <i a ne5rih#nirii lui DumnezeuL. Timotei are Kacea(t# (olemn# datorie. 'a tre"ui (# 5#(treze cu orice 5re ceea ce a 5rimit <i (# tran(mit# altor oameni de !ncredere care, la r!ndul lor, (# =ie !n (tare (#?i !nve e 5e al ii E9:9F.L 4re re(5on(a"ilitatea de a 5#(tra Evanghelia curat# <i necontaminat#, de a (u=eri 5entru Evanghelie, de a r#m!ne credincio( Evangheliei <i de a 5ro5ov#dui Evanghelia. John Stott comenteaz# e5i(tola =iind convin( de Kactualitatea celor (cri(e de a5o(tolul %avel, !ndeo(e"i de(5re tinerii lideri cre<tini, deoarece <i e5oca noa(tr# e(te a(emenea celei din 5rimul veac, 5lin# de con=uzii teologice <i morale, chiar <i de a5o(taziiL. El crede c# Kavem nevoie de o nou# genera ie de tineri 8Timotei[
care (# 5#(treze tezaurul (acru al Evangheliei, care (# =ie deci<i (?o 5ro5ov#duia(c#, (# =ie gata (# (u=ere 5entru r#(5!ndirea ei <i (?o tran(mit# 5ur# <i necontaminat# genera iei urm#toare care, la tim5ul 5otrivit, (# le urmeze 5ilda. X...Y a5o(tolul ne !ndeamn#, ca <i 5e Timotei, (# =im tari, cura:o:;<T EII GIGBI); ;JP>LITI"; B>?>+ K M.E.I. +tott
<espectnd tradi ia cla(ic# a marilor lideri cre<tini care au comentat acea(t# e5i(tol#. Stott 5rezint# termenii =olo(i i !n ea, temele a"ordate <i ra ionamentele 5e care le con ine. %uterea Evangheliei, neprihnirea lui Dumnezeu de(co5erit# din ceruri, e(te adre(at# !n mod clar oamenilor din vremea noa(tr# care au r#(5un( chem#rii ei. C!nd %avel a (cri( acea(t# e5i(tol# "i(ericilor din <oma ce (e adunau 5rin ca(e, (co5ul (#u =u(e(e (# o" in# (u5ortul lor !n rug#ciune 5entru mi(iunea 5e care inten iona (# o !ntre5rind# !n zona ve(tic# a lumii mediteraneene. Nu !<i iinagina el la acea dat# c#, tim5 de dou# milenii, ecoul ace(tei 5rezent#ri at!t de e+acte a Evangheliei va rever"era !n *i(eric# <i 5rin ca(e, !n lumea academic# <i 5rintre oamenii o"i<nui i, nici c# va (tr#"ate m#ri <i #ri a:ung!nd 5!n# la marginile 5#m!ntului. Stott demon(treaz# o "un# cunoa<tere a te+tului <i conte+tului E5i(tolei c#tre ;omani, c!t <i a celor mai recente (tudii 5auline. %oate chiar mai im5ortant e(te =a5tul c# 5rive<te acea(t# e5i(tol# 5rin 5ri(ma 5ro5riei e+5erien e 5a(torale <i mi(ionare, 5er(5ectiv# modelat# de viziunea m#rea # a 45o(tolului !n(u<i. !n 5aginile de =a # ave i un comentariu adre(at oamenilor ce (e 5reg#te(c (# treac# 5ragul noului mileniu, un comentariu care aco5er# cele dou# lumi ale E5i(tolei c#tre ;omani P lumea lui %avel <i lumea noa(tr#.
Editura 0)G)S
CP. 714 OP. 5 Cluj Na !"a 400800
Te#ver"e 0800$800$016
#$l. 0264%420025 & 'a() 0264%420104
come!%&'#o(o)$ro + ***$#o(o)$ro
v recom !"$$$
0nceputurile +e"ormei
)olecia EeformaN :artin Buther( +crieri voi. O
Editura 0)G)S !<i 5ro5une 5rin ace(t 5rim volum din Colecia <eforma (# o=ere cititorilor din ;om7nia 5o(i"ilitatea de a lectura. !n lim"a lor, (crierile e(en iale ale lui Nartin 0uther care au (tat la "aza ;e=ormei. De aceea, 5rezentul volum cu5rinde 5atru lucr#ri =undamentale 5entru direc ia g!ndirii re=ormatorului german: )ele PQ de teze( 5u"licate !n ,2,D, <i trei (crieri din tumulto(ul an ,29.: Des!re li#ertatea cretinului (+crisoare
deschis* Pa!ei Beon al J1lea)( Des!re ro#ia #a#ilonian* a #isericii , octom"rie ,2,D 5e u<a "i(ericii Ca(telului din Vitten"erg au K=o(t !nce5utul ;e=ormei, al acelei mi<c#ri care a (chim"at lumeaL. 'olumul mai cu5rinde o (curt# "iogra=ie a lui Nartin 0uther (cri(# de 5ro=. dr. %etru Forna, un ta"el cronologic al 5rinci5alelor evenimente din acea 5erioad#, o 5rezentare a cauzelor ;e=ormei <i rolului :ucat de 0uther, c!t <i o introducere 5entru =iecare dintre cele 5atru lucr#ri inclu(e, !n care e(te (chi at conte+tul i(torico? cultural <i (emni=ica ia teologic# ori i(toric# din 5er(5ectiva 5rote(tanti(mului, toate de 5reot dr. Daniel @ikeli.
Editura 0)G)S
CP. 714 OP. 5 Cluj Na !"a 400800
Te#ver"e 0800$800$016
#$l. 0264%420025 & 'a() 0264%420104
come!%&'#o(o)$ro + ***$#o(o)$ro
v recom !"$$$
1ortretul predicatorului
M. E. I. +tott
v recom !"$$$
2n nor de martori
lister ;. :c?rath
E+i(t# cinci termeni?cheie cu a:utorul c#rora e(te conturat ace(t K5ortretL: E,F %redicatorul e(te un Ki(5ravnicL !n(#rcinat cu ge(tionarea "unurilor ca(ei, av!nd =a # de St#5!nul (#u datoria de a le 5urta "ine de gri:# celor din ca(#, 5rin (tudierea <i 5redicarea !ntregului CHuv!nt, av!nd autoritatea Domnului (#u <i !m"in!nd 5reocu5area 5entru cei 5e care !i (lu:e<te cu credincio<ia =a # de Cel care ,?a anga:at. E9F %redicatorul e(te totodat# un Kve(titorL !n(#rcinat (# 5roclame kerigma a5o(tolic# F El e(te <i un KmartorL !n 5roce(ul 5e care lumea & l?a intentat lui Ori(to(, un martor al lui &(u(, 5rin Duhul S=int, al#turi de Tat#l. E-F 45oi, 5redicatorul e(te un Ktat#L, 5rin a=ec iunea <i 5reocu5area 5entru cei c#rora le vor"e<te, dar =#r# a avea autoritatea unui tat#. 4cea(t# drago(te !l =ace !n eleg#tor <i "un, (im5lu <i 5a(ionat, con(ecvent !n e+em5lul 5e care?, d# <i 5er(everent !n rug#ciune. E2F !n =ine, 5redicatorul e(te un K(lu:itorL a c#rui 5utere vine de la Dumnezeu, =iind a(cun(# !n Cuv!nt, !n crucea lui Ori(to( <i !n Duhul S=int. Smerit <i (=int, el nu !<i va lua (lava care & (e cuvine lui Dumnezeu, ci va =i agentul 5rin care lucreaz# Dumnezeu, !ndemn!ndu?i 5e oameni (# cread#.
Editura 0)G)S
CP. 714 OP. 5 Cluj Na !"a 400800
Te#ver"e 0800$800$016
#$l. 0264%420025 & 'a() 0264%420104
come!%&'#o(o)$ro + ***$#o(o)$ro
4utorul 5leac# de la 5remi(a c# Klectura marilor g!nditori cre<tini din trecut e(te la =el de =olo(itoare ca 92 d.Or. a a5#rat credin a !n
divinitatea lui &(u( Ori(to(, <i 5!n# la C. S. 0e/i(, cel mai in=luent <i mai citit g!nditor cre<tin al (ecolului SS. Fiecare ca5itol !nce5e cu detaliile "iogra=ice care creioneaz# conte+tul dez"aterii din acea vreme, 5entru ca a5oi (# =ie introdu( (u"iectul !n cauz#. E(te 5rezentat# (uccint <i elocvent 5ozi ia re(5ectivului autor, o"iec iile care au =o(t adu(e 5ozi iei (ale <i contraargumente clare <i logice la ace(te o"iec ii. NcGrath 5rezint# a5oi motivul 5entru care re(5ectiva dez"atere continu# (# =ie relevant# 5entru noi a(t#zi, !ncheind cu un ghid util de lecturi 5entru a5ro=undarea g!ndirii autorului 5rezentat. Cartea =armec# 5rin (tilul (im5lu, 5l#cut, clar <i de(chide a5etitul cre<tinului o"i<nuit 5entru teologie, ar#t!ndu?i c# acea(ta K5oate =i o ocu5a ie 5l#cut#, 5oate =i relevant# 5entru credin a noa(tr#, con(tituindu?(e !ntr?o unealt# util# 5entru !nt#rirea credin ei indivizilor :9.FC lucrarea de =a # v# invit# tocmai la o a(emenea um"lare.
Editura 0)G)S
CP. 714 OP. 5 Cluj Na !"a 400800
Te#ver"e 0800$800$016
#$l. 0264%420025 & 'a() 0264%420104
come!%&'#o(o)$ro + ***$#o(o)$ro
Pentru alte titluri !u#licate de 5ditura L:H:E v* invit*m s* ne vizitai !e internet( la adresa de mai @os( sau s* ne scriei ori s* ne solicitai telefonic un : catalog cu lucr*rile noastre.
Serviciul KC4;TE4 %;&N %)TT\L o=erit de Editura 0)G)S v# 5ermite (# a=la i 5rimii de(5re orice a5ari ie nou# la editura ce dore<te K(# e+i(te ca (# v# (lu:ea(c#L. 'e i 5rimi in=orma ii detaliate de(5re =iecare titlu nou, vi (e va (ugera c#rui gen de cititor (e adre(eaz# el <i vi (e va o=eri 5o(i"ilitatea (# 5rimi i c#r ile 5rin 5o<t#, la 5re ul no(tru, =#r# nici o cheltuial# (u5limentar#, toate cheltuielile de am"alare <i e+5ediere =iind (u5ortate de noi. 4:unge (# ne comunica i adre(a dumneavoa(tr#, <i de re(tul ne vom ocu5a noiM 'e i 5rimi regulat in=orma ii de(5re nout# ile editoriale <i o=ertele (5eciale <i ve i 5utea comanda tele=onic gratuit, utiliz!nd linia Telverde .G...G....,1 5u(# la di(5ozi ia Dv(. de Editura 0)G)S, =#r# (# (ta i la coad# 5entru tim"re, =#r# (# cheltui i "ani 5e tele=on, =#r# 5licuri <i (cri(ori. Noi v# vom con=irma 5rin 5o<t# trimiterea coletului, num#rul de identi=icare <i (uma 5e care tre"uie (# o achita i la 5o<t#, !n momentul ridic#rii coletului. te!t*m cu !l*cere comenzile dumneavoastr*R
Editura 0)G)S
CP. 714 OP. 5 Cluj Na !"a 400800
-elverde #7##.7##.#"4
tel. .91-?-9..92 B =a+: .91-?-9.,.come!%&'#o(,)$ro + ***$#o(o)$ro Dicionarul de termeni ,3*4*5&.& K seria C:+D(C- P (e va dovedi a:utorul ideal !n (tudiul teologiei. &ncluz!nd 5e(te >.. de de=ini ii, el con ine o (elec ie atent# de termeni din lim"a
rom7n# Ede la acomodare la Liua Domnului)( de termeni din alte lim"i Ede la a !riori la via media)( de mi<c#ri <i tradi ii teologice Ede la amilenism la %esleyanism) <i de teologi Ede la 6nselm de .anterbur$ la L%ingli). E+trem de util <i u<or de =olo(it, el e(te o unealt# indi(5en(a"il# 5entru orice om intere(at de teologie.
Etanle =. Hren* En.,62.F e(te 5ro=e(or de teologie <i etic# la ;egent College din 'ancouver, Canada. 4utor a 5e(te dou#zeci <i cinci de c#r i, 5e(te o (ut# de e(euri <i articole <i a 5e(te o5tzeci de recenzii de carte, Grenz a c!<tigat mai multe 5remii 5entru lucr#rile (ale !n Canada ee ?ordiing <i?a luat doctoratul !n teologie la 3niver(ity o= Saint 4ndre/(, Sco ia, Narea *ritanie <i 5red# !n 5rezent teologie la Calvin College, Grand ;a5id(, Statele 3nite.

Dictionar de Termeni Teologici

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dictionar de Termeni Teologici

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

DICIONAR DE

%re=a # Not# c#tre cititor

Dicionar de termeni teologici

cele cinci teze calviniste

a cinci 5onti=icate, a !ncercat (# contracareze doctrinele

5rote(tante de(5re H:u(ti=icare, H(acramente <i Scri5tur#.

critica de ti! canonic

3oi teologi tim5urii ai "i(ericii, care, al#turi de L'a(ile cel

=e(ionali(mC denomina iune.

neprihnire !dreptate' originar. "ezi 5#cat originar.

teoria coerentei adev*rului

care !<i revendic# !nce5uturile !n teologia lui. !ntre ace(tea

S-ar putea să vă placă și