Sunteți pe pagina 1din 9

REFORMA SISTEMULUI DE EVALUARE DOCIMOLOGIA sI IMPORTANA EI

"Reforma n domeniul rezultatelor scolare ale elevilor trebuie sa se produca n sensul creerii unui sistem complet de evaluare, bazat pe criterii unitare, la nivel national, de apreciere a performantelor elevilor si nu n sensul revizuirii si mbunatatirii sistemului traditional" (A. Stoica, Ghid de evaluare). Din anul scolar !!"# !!!, n nvatam$ntul primar rom$nesc au avut loc schimbari importante, n ceea ce priveste evaluarea rezultatelor scolare ale elevilor. %el mai important aspect al modernizarii procesul &'&l introducerea unor criterii unitare si a unor indicatori de performanta. () ui evaluativ este

*ndicatorii de performanta reprezinta rezultatele observabile anticipate ale activitatilor desfasurate, definite ca niveluri acceptabile ale realizarii obiectivelor proiectate. Stabilind indicatorii de performanta, n faza de proiectare se poate realiza o le)atura fireasca si corecta ntre proiectare si evaluare. Se poate masura eficienta proiectarii (Romita +ucu, ,arin ,anolescu, -eda)o)ie, .// ) 0n lucrarea citata se apreciaza ca indicatorii de performanta trebuie sa aiba c$teva caracteristici1 # vizibilitatea # posibilitatea identificarii si observarii directe2 # adecvarea # evidenta le)aturii cu obiectul evaluat2 # masurabilitatea # aprecierea e3istentei indicatorilor calitativi si nivelul de realizare a celor cantitativi2 # relevanta # sa se refere la performantele de fond si nu la cele con4uncturale. Standardele curriculare de performanta sunt standarde nationale necesare introducerii unei oferte educationale diversificata, concretizata n elaborarea unui plan cadru de nvatam$nt a unor pro)rame noi si a unor metode alternative. 5le reprezinta sf$rsitul unei trepte de scolaritate. Standardele curriculare de performanta reprezinta criterii de evaluare a calitatii procesului de nvatare. Standardele constituie cunostiintele, competentele si atitudinile stabilite prin curriculum. 5laborarea standardelor are n vedere1 obiectivele cadru si cele de referinta ale disciplinei2 se preconizeaza un nou sistem de criterii pentru acordarea notelor n nvatam$ntul )imnazial si liceal2 criterii calitative de apreciere n procesul de evaluare.

Proiectarea instrumentelor e e!aluare 6 importanta obiectie adusa manierei traditionale de apreciere a lucrarilor scrise ale elevilor este acordarea notelor7calificativelor dupa impresii )enerale produse asupra cadrului didactic. 8ipsa unor criterii comune, aprecierea diverselor lucrari se realizeaza pe baza unor 4aloane ca1 e3perienta didactica anterioara a profesorului, aplicarea unor metode de corectare7apreciere cunoscute, convin)erea ca aprecierea lui nu poate fi subiect de disputa. 6 astfel de apreciere asupra calitatii evaluarii este reprezentata de o fidelitate scazuta si de lipsa de consistenta a aprecierii. 0n practica noastra scolara, aprecierea lucrarilor se realizeaza la nivelul 4udecatii subiective, n timp ce ar fi de dorit ca eforturile evaluatorului sa se concentreze asupra atin)erii 4udecatii analitice, deci a unei evaluari obiective 0n ultimul timp, n literatura de specialitate se vorbeste cu tot mai multa insistenta despre evaluarea asistata de calculator. Aceasta este o componenta importanta a nvatarii asistata de calculator, cre$nd posibilitatea pentru o evaluare moderna, obiectiva. -e l$n)a elementele de testare didactica, evaluarea asistata de calculator pune la ndem$na elevilor surse de informare suplimentare, presupune e3istenta unor pro)rame care sa testeze cunostiintele elevilor si sa evalueze raspunsurile acestora. 5ste aceasta una din directiile de modernizare spre care se ndreapta nvatam$ntul. -e plan mondial au aparut cercetari referitoare la evaluare. Astfel, s#a creat Asociatia de 5valuare n 0nvatam$nt. (*.5.A.) Asociatia ntreprinde cercetari la scara internationala, n vederea mbunatatirii educatiei, propune pro)rame, investi)atii realizate cu participarea cadrelor nationale. Studiile si anchetele ntreprinse de *.5.A., ofera o ima)ine cu orizont mai lar), la scara internationala, asupra evaluarii randamentului scolar, reprezent$nd o importanta deosebita prin orientarea si influenta e3ercitata asupra activitatilor de acest )en la nivel national. 5le favorizeaza comparatii prin datele pe care le ofera, privind situatia din diferite tari. 9otodata, aceste date pot constitui o contributie pentru fundamentarea unor hotar$ri privind nvatam$ntul din fiecare tara. 0n zilele noastre se constata ca parcur)em o perioada de trecere de la nvatam$ntul traditional spre un nvatam$nt modern. Aceasta tendinta se manifesta si n domeniul evaluarii. 0n acest domeniu se distin) cel putin trei idei (*.9. Radu # 5valuarea n procesul didactic)1 . *mportanta si necesitatea realizarii unei evoluari pertinente a devenit at$t de evidenta nc$t "nvatarea asistata de calculator"2 poate fi comparata cu "nvatarea asistata de evaluare". .. A doua idee se refera la faptul ca specialisti de presti)iu n domeniu, apreciaza ca primele decenii ale secolului ::*, vor fi puternic marcate de cautari privind realizarea unei evaluari drepte, c$t mai corecte stiintific si mai obiective din punct de vedere moral.

Aceasta modernizare consta n principiu n1 abordarea evaluarii din perspectiva sistemica, ceea ce releva o noua conceptie asupra proiectarii activitatii instructiv#educativ2 nnoirea si amplificarea vocabularului sub doua aspecte1 aparitia unor noi concepte pentru desemnarea unor realitati sau cerinte (de e3emplu1 evaluarea autentica, evaluarea criteriala, peda)o)ica, creativa, etc). ;. ,odernizarea la nivelul evaluarii se realizeaza ntr#un ritm rapid2 unele concepte folosite n mod traditional si mbo)atesc continutul. 53emplu1 evaluarea initiala, evaluarea sumatita, etc2 a crescut aria preocuparilor de evaluare, unele concepte capat$nd chiar o oarecare autonomie, e3emplu evaluarea de sistem, evaluarea de proces. 0n afara nnoirilor tehnolo)ice, s#au manifestat doua tendinte ale modernizarii, de e3emplu1 deplasarea accentului de la evaluarea produselor nvatarii la evaluarea procesului2

conceperea unor modalitati mai eficiente de inte)rare a actelor evaluative n activitatea didactica. E!olutia conce"tului e e!aluare si a "ro#lematicii acesteia E!aluarea ca utilitate sociala 0nvatam$ntul este un instrument prin care societatea intervine n procesele de dezvoltare. 53ista o str$nsa le)atura ntre dezvoltarea nvatam$ntului si starea societatii. 5ste bine cunoscut faptul ca pro)resele natiunilor depind de starea nvatam$ntului, dupa cum acestea depind de nivelul de dezvoltare a societatii. Se spune ca scoala si asuma o responsabilitate sociala foarte mare. 5a are un rol important n cresterea calitatii vietii. Desi reusita scolara deplina nu reprezinta o conditie suficienta pentru evitarea riscurilor, ea contribuie la diminuarea lor. 0n aceste conditii sunt tot mai frecvent pronuntati indicatori de eficienta si sunt formulate cerinte noi privind rolul scolii n pre)atirea pentru inte)rarea optima n societate. Reusita la nvatatura nu trebuie apreciata doar dupa performantele strict scolare. <u putem ne)li4a nsa rezultatele obtinute la nvatatura e3primate prin note. Contri#utii rom$nesti la e%!oltarea teoriei e!aluarii 0n Rom$nia, mai ales n ultimii ani, au fost elaborate lucrari cu caracter )eneral sau pe anumite teme de evaluare. 0nceputul l face =asile -avelcu, care a publicat n !&", Princi"ii e ocimolo&ie. 0n !" , *.9.Radu, profesor la >niversitatea din ?ucuresti, a publicat Teoria si "ractica e!aluarii e'icientei (n!atam$ntului, lucrare fundamentala pentru teoria evaluarii la noi n tara. 0n .///, apare o noua editie a acestei lucrari cu numeroase completari1 5valuarea procesului didactic. Din anul !@(, s#a introdus un curs de 9eoria 5valuarii, la sectia de -eda)o)ie a >niversitatii din ?ucuresti, iar dupa !!/ au fost introduse cursuri similare la toate facultatile de peda)o)ie din tara, precum si la cole)iile universitare de institutori.

0ncep$nd cu anul !@/, alti autori au publicat lucrari pe aceasta tema1 D. ,uster ( !@/), 9eodora Simionescu ( !@&), -ela)hia -opescu ( !@"), -etru 8isievici # 5valuarea n nvatam$nt, 9eorie, practica, instrumente # .//., D. Aaz)an ( !!(), *. Aolban, A. Stoica # 5valuarea pro)resului scolar # .//;, +. +in)a, Gavota ,ihai, -etrescu Adrian, stefanescu =asile # 5valuarea performantelor scolare ( !!&), ,. ,anolescu # 5valuarea scolara # un contract peda)o)ic (.//.), Romita +ucu si ,arin ,anolescu # -eda)o)ia ./ ), *. <eacsu. s.a. 8ucrari care , n principal vizeaza masurarea si aprecierea rezultatelor scolare n raport cu curriculum#ul, personalul didactic, procesul de instruire, tipuri de factori care intervin n desfasurarea activitatii de nvatam$nt, autoevaluarea, etc. Actul evaluarii are n vedere amelioarea fenomenelor evaluate, n le)atura cu acest aspect, s#a cautat sa se precizeze pasii urmatori ai procesului evaluativ1 # # # ce urmeaza sa fie evaluat2 natura si obiectul deciziei avute n vedere2 tipul de date ce trebuie obtinute.

-utem aprecia ca evaluarea se refera la activitatea prin care sunt str$nse, prelucrate si interpretate informatiile privind starea si functionarea unui sistem de nvatam$nt, a rezultatelor pe care le obtine, activitati ce conduc la aprecierea acestora pe baza unor criterii prin care este influentata evolutia sistemului. Docimolo&ia si im"ortanta ei >n psiholo) francez, Aenri -ieron, n deceniul *** al secolului trecut, a avut curiozitatea sa vada cum noteaza profesorii aceleasi lucrari scrise de elevi. 0n acest sens, a dat unui )rup de profesori sa aprecieze si sa noteze un numar de lucrari. A constatat ca diferenta ntre evaluatori a mers uneori p$na la trei si chiar patru puncte. ,ai mult, a dat, dupa un timp, aceleasi lucrari sa fie notate de aceiasi profesori. Se astepta ca cel putin n acest caz, notarea sa fie foarte apropiata. Dar nu a fost asa. Biecare profesor arata alte criterii n aprecierea lucrarilor. 53aminatorii aveau o alta o alta atitudine fata de aceleasi lucrari. si#a dat seama ca mer)$nd pe acest drum nu va putea avea aprecieri obiective. A avut ideea de a formula unele principii care sa stea la baza notarii unor astfel de lucrari. Asa a luat nastere o ramura a peda)o)iei numita ocimolo&ie, ca stiinta a e3aminarii. =. -opescu precizeaza1 "Decimolo)ia este stiinta e3aminarii...daca la nceputurile sale docimolo)ia s#a preocupat mai ales de aspectele ne)ative, respectiv critica e3amenelor, sub aspectul lor de fidelitate si valididate, precum si asupra factorilor subiectivi ai notarii, ulterior sfera preocuparilor ei se e3tinde si la operatiile curente de verificare, masurare si apreciere a cunostiintelor si capacitatilor unei persoane n diverse mpre4urari si cu diverse scopuri" (lucrarea citata). 0n primii ani ai aplicarii acestei stiinte s#a pus accentul pe critica e3amenelor sub aspectul lor de fidelitate si de validitate2 dupa un timp preocuparile docimolo)iei s#au e3tins la operatiile curente de verificare, masurare si aprecierea cunostiintelor si capacitatilor unei persoane, n timpul e3aminarii. 9ermenii nruditi cu docimolo)ia sunt1 ocimastica, disciplina care se refera la tehnica e3amenelor si o)olo&ia, ca studiu sistematic pe care l are evaluarea n procesul didactic..

-rintre conceptele care sunt proprii docimolo)iei retinem, n mod deosebit, !eri'icarea* masurarea* a"recierea* e'icienta (n!atam$ntului* ran amentul scolar* e)amenul si concursul. Veri'icarea nseamna activitatea comple3a de cunoastere a pro)resului scolar, de confirmare sau infirmare a acumularii de catre subiecti a cunostiintelor dob$ndite. Masurarea este procesul de cuantificare sau de determinare a numarului de caracterisitici posedate de scolar, deci a marimii rezultatelor verificate, care nu se e3prima printr#un etalon si nici prin aprecieri ca bine7rau sau superior7inferior. A"recierea este notiune corelativa cu masurarea, fiind e3primate prin 4udecati de valoare, calificative, note. E'icienta nvatam$ntului priveste capacitatea sistemului de a realiza, n mod satisfacator, rezultatele preconizate. Relatia evaluare # predare # nvatare -rocesul de nvatam$nt are trei tipuri de activitate str$ns le)ate ntre ele1 predare, nvatare si evaluare. Pre area este activitatea desfaturata de catre profesor prin care se comunica diverse cunostiinte elevilor2 (n!atarea ester activitatea de asimilare a cunostiintelor de schimbarea comportamentului elevilor2 e!aluarea este activitatea profesorului de masurare, apreciere si decizie asupra rezultatelor elevului. -rocesele e!aluati!e trebuie sa fie realizate astfel nc$t oricare ar fi obiectivele lor imediate (cunoasterea performantelor elevilor, ierarhizarea acestora n cadrul clasei, promovarea n anul de studii urmator, etc), sa sustina si sa stimuleze activitatea de "re are + (n!atare. Activitatile de evaluare nu se limiteaza la constatarea efectelor actului didactic, ci urmareste realizarea unei ia&no%e asupra rezultatelor si a procesului, scot$nd n relief aspecte reusite, dar si aspecte critice ce urmeaza sa fie remediate ulterior. 6 astfel de ntele)ere a relatiilor intre actul e e!aluare a re%ultatelor si "rocesul nsusi este menita sa nlesneasca re&larea acti!itatii "ro'esorului, oferind in'ormatii despre calitatea "re arii, despre o"ortunitatea mo ului n care este eterminat* or&ani%at si reali%at continutul instruirii . Din aceasta perspectiva, n teoria si practica evaluarii, se distin) trei strate)ii1 e!aluarea initiala* e!aluarea sumati!a , e #ilant- si e!aluarea 'ormati!a* continua. 5valuarea formativa presupune verificarea rezultatelor scolare pe ntre) parcursul procesului didactic2 ea este realizata, n )eneral, pe secvente de activitate mai mici, n comparatie cu evaluarea sumativa, proprie evaluarii traditionale, care realizeaza o verificare prin sonda4. Bunctia de re)lare a procesului didactic, pe care actiunile evaluative o ndeplinesc, presupune nu numai cunoasterea rezultatelor, ci si e3plicarea acestora prin factorii si conditiile care le )enereaza, precum si pro)nozarea rezultatelor probabile n secventele urmatoare ale actiunilor.

5valuarea ndeplineste mai multe functii, unele cu caracter )eneral, altele sunt specifice, decur)$nd din caracteristicile domeniului n care se desfasoara activitatea educativa. 5valuarea rezultatelor scolare este necesara n toate fazele procesului, reprezent$nd un mi4loc de control asupra nvatam$ntului realizat. De aceea, din perspectiva profesorului este necesara1 cunoasterea nivelului de pre)atire a elevilor. -rofesorul simte nevoia de a#si cunoaste c$t mai bine elevii la nceputul unui pro)ram, pentru a sti n ce masura acestia au cunostiintele si capacitatea necesara pentru a asimilia informatia care urmeaza2 la sf$rsitul activitatii se face aprecierea )lobala a nivelului n care a fost realizat. desfasurarii

E!aluarea ran amentului scolar se constituie un mi4loc principal de re)lare a actului peda)o)ic. 5l se prezinta ca un control (autocontrol) indirect asupra calitatii nvatam$ntului. Activitatile evaluative presupun demersuri si atitudini metodolo)ice concretizate n1 parcur)erea unor etape anume, nre)istrarea datelor ntr#o maniera care sa asi)ure e3actitatea si consemnarea lor, utilizarea a diverse instrumente (fise, rapoarte, documente). 5valuarea produce un efect anticipativ si o functie predictiva privind evolutia sistemului evaluat si a rezultatelor acestuia. Atra)em atentia ca aceasta poate produce n unele cazuri si efecte retroactive cum ar fi de e3emplu necesitatea completarii unor lacune, completarea unor erori n ansamblul cunostiintelor asimilate de elevi. Asadar, "evaluarea se refera la acea activitate prin care sunt colectate* "relucrate si inter"retate in'ormatiile privind starea si functionarea unui sistem, a re%ultatelor pe care le obtine, activitate ce conduce la aprecierea acestora pe baza unor criterii si prin care este influentata evolutia sistemului" (*. 9. Radu # 5valuarea n procesul didactic, p). "). 0n procesul de nvatam$nt evaluarea s#a impus din ratiuni diverse, toate decur)$nd din interdependenta nvatam$ntului si dezvoltarea economico#sociala si culturala, iar pe de alta parte, din cerintele interne ale sistemului. Asadar, dintr#o perspectiva a socialului, pe de o parte, si dintr#o perspectiva peda)o)ica, pe de alta parte, nvatam$ntul absoarbe un fond considerabil de resurse materiale, financiare, etc., nc$t devine le)itima preocuparea de a sti daca acestea sunt folosite rational. 5ste pus n relatie sistemul de formare a tinerilor cu nevoile sociale2 se cerceteaza functionalitatea procedurilor de orientare puse n lucru pentru selectarea si orientarea elevilor. -erspectiva peda)o)ica, cerintele interne ale sistemului au n vedere nu numai cunoasterea )radului de dob$ndire a faptelor si )eneralizarilor ci si capacitatea de aplicare a acestora. Actiunea evaluativa proveste si pe elevi2 evaluarea ndeplinind un rol important n propria lor formare. Sistemul e e!aluare (n (n!atam$nt

5valuarea n nvatam$nt constituie, n perioada actuala o preocupare a peda)o)ilor teoreticieni si practicieni. Aceste actiuni evaluative privesc toate componentele activitatii de nvatam$nt1 curriculum scolar, procesele de instruire, personalul didactic, sistemul scolar n totalitate. De aici rezulta un veritabil sistem al evaluarii n nvatam$nt, care are ca obiect diverse aspecte si componente ale sistemului scolar. 0ntele)erea adecvata a acestuia face necesare mai multe sublinieri1 a) Biind un sistem social#uman, nvatam$ntul si dezvolta numeroase proceduri prin intemediul carora si or)anizeaza mecanismele de control si autoevaluare, cu a4utorul carora si apreciaza calitatea. b) 0n ansamblul componentelor sistemului scolar, evaluarea rezultatelor este dominanta prin e3plorarea actiunilor pe care aceasta le implica. c) 5valuarea diferitelor componente ale sistemului revine unor factori diferiti. 5a nu priveste n toate cazurile activitatea educatorului. d) 5valuarea rezultatelor scolare se afla n raporturi multiple de conditionare si influentare reciproca, mai ales cu curriculumul, personalul didactic, procesul de instruire. 5fectele benefice ale predictiei asupra fenomenului evaluat au fost studiate si n le)atura cu relatia profesor#elev. S#a constatat ca utilizarea n procesul de educatie a aprecierilor pozitive, manifestarea ncrederii n posibilitatile elevilor de a ndeplini sarcinile scolare sunt mai eficace dec$t persecutia si observatiile critice. Dar ce nseamna evaluareaC A evalua spune +. ,. De Detele ( !".), "nseamna a e3amina )radul corespondentei dintre un ansamblu de informatii si un ansamblu de criterii adecvate obiectivelor fi3ate n vederea luarii unor decizii" (Apud ,. ,anolescu, 5valuarea scolara # un contract peda)o)ic, .//.). A evalua nseamna a formula o 4udecata de valoare asupra realitatii. 0n domeniul nvatam$ntului, "evaluarea", are sensul de a atribui o nota sau un calificativ unei prestatii desfasurate de elevi. scoala are datoria de a informa parintii privind evolutia copiilor lor. Bamilia primeste informatia si stimuleaza copilul, care nu are ncredere n fortele sale si l ndeamna sa nvete. A e!alua* (nseamna a ras"un e la urmatoarele (ntre#ari1 . De ce evaluezC .. %umC ;. %ui serveste evaluareaC '. %e doresc sa evaluezC (+.,.?elair, 8Eevolution dans lEecole, <ouvelles prati)ue, apud ,. ,anolescu, p.(;) E!aluarea e catre "ro'esor a re%ultatelor scolare ale ele!ului are consecinta asupra stimularii capacitatii elevilor de a se autoevalua. 5ste o forma de control asupra rezultatelor scolare, ca actiuni relativ separate n pro)ramul de instruire.

Functiile e!aluarii (=. -opescu + -eda)o)ie, coord. ,. ,ircescu, .//') -rima functie este cea de ia&no%a sau ia&nosticare. Bunctia de dia)noza 'urni%ea%a in'ormatii in toate omeniile sistemului scolar, evidentiind ni!elul e "re&atire al ele!ilor1 # # # etc. Functia e "ro&nosticare sau "ronosticare Cunoasterea re%ultatelor unei etape sau a unui anumit ciclu scolar ofera previziuni de adaptare a elevului, la abordarea unui alt capitol a materiei noi, sa faca fata unui nou ciclu scolar urmator sau la noi situatii educationale. Functia e cone)iune in!ersa sau e 'ee #ac. E!aluarea re%ultatelor scolare reprezinta si un mi4loc de corectare, re&lare continua, de autore&lare si auto"er'ectionare "ermanenta, masuri de corectare luate de cei doi factori # "ro'esori si ele!i, an)a4ati n procesul didactic. tendintele dezvoltarii lor si intelectuale2 )radul de stap$nire a celor nvatate2 evolutia proceselor de nvatare n functie de timpul consacrat nsusirii conduitelor,

Functia e ucati!a + formativa si sumativa 5valuarea e)ercita asupra (ntre&ii !ieti "si/ice a ele!ilor un com"le) trasaturi e'initorii ale "ersonalitatii si com"ortamentului lor. e

5valuarea stimuleaza interesul co&niti! n )eneral si dorinta elevilor de a sti mai mult si mai bine2 e%!olta ni!elul lor intelectual, posibilitatea de a se e3prima mai bine, mai coerent, dezvolta capacitatea de analiza, aprofundare si autocontrol2 deprinde pe elevi cu un ritm constant n activitatea zilnica obisnuindu#i cu munca sistematica, lucru at$t de necesar n activitatea productiva de mai t$rziu. Deasemenea o#iecti!itatea a"recierii i (n!ata "e ele!i sa fie la r$ndul lor o#iecti!i* sa a"recie%e 0ce este #ine0 si 0ce este rau0. Functia e clasi'icare si selectie a e!aluarii se refera la1 # # # situarea elevilor, n cadrul clasei din care fac parte, n ordinea notelor obtinute2 ierarhizarea claselor din cadrul scolii2 ierarhizarea scolilor de un anumit tip sau profil dupa rezultatele obtinute2

# asezarea candidatilor la concursurile de admitere sau olimpiade n ordinea mediilor obtinute. Deci, munca scolarilor este apreciata si n functie de locul ce l ocupa n cadrul clasificarii. De aici necesitatea formarii unei opinii obiective puternice, orientata pozitiv, spre pretuirea muncii si a valorilor autentice. Functia sociala a e!aluarii Aceasta functie decur)e din e3i)enta cresc$nda fata de calitatea fortei de munca pre)atite n nvatam$nt, la toate nivelele si n toate sectoarele de activitate economica, sociala, politica si culturala. 9otodata, nvatam$ntul a devenit una din cele mai importante ntreprinderi sociale, n care societatea face considerabile investitii materiale. Relatia dintre procedurile evaluarii si randamentul scolar, se manifesta si n transformarea motivatiei e3terne n motivatie interna, aprecierile profesorului si ale altor persoane actioneaza ca factor ener)izant, dinamic. Functii s"eci'ice ale e!aluarii 8a nivelul macro al activitatii de nvatam$nt, rolul evaluarii se raporteaza, pe de o parte, la relatia dintre nvatam$nt si societate, si pe de alta parte, la functionalitatea acestui subsistem. Acestea se manifesta sub forma1 a) informarii sistemului social asupra eficacitatii activitatii de nvatam$nt2 b) medierea relatiei dintre produsele sistemului scolar si nevoile societatii, ceea ce conduce la adecvarea sistemului de nvatam$nt la cerintele societatii2 c) asi)urarea feed#bacF#ului necesar functionalitatii interne si activitatii de nvatam$nt, nlesnind re)larea acestuia.