RSPNDIREA l IMPORTANA FIZIOLOGIC A MATERIILOR GRASE VEGETALE N NATUR Uleiurile i grsimile vegetale se gsesc n natur n esutul plantelor, fiind

concentrate n semine, n pulpa, respectiv smburele fructelor, n tubercule sau n germeni. Coninutul de ulei n aceste pri ale plantei este foarte variabil. La majoritatea plantelor, esutul conine puin ulei (1 !"#. La unele plante, cultivate special pentru producia de semine, fructe sau tubercule oleaginoase, denumite plante oleaginoase, coninutul de ulei poate ajunge pn la circa !!". $intre plantele oleaginoase n care uleiul este concentrat n semine snt mai importante% floarea&soarelui, soia, rapia i ricinul. 'lantele cu fructe bogate n ulei snt% mslinul, cocotieral i palmierul. (ra)idele au un coninut ridicat de ulei n tubercule. $intre germeni, n special cei ai porumbului au un coninut bogat n ulei. *n plante uleiul constituie o substan de re+erv important datorit valorii calorice ridicate. $e asemenea, celulele cu un coninut mai mare n ulei snt mai puin sensibile la uscare i la aciunea frigului, deoarece conin mai puin ap. B. ROLUL MATERIILOR GRASE VEGETALE N ALIMENTAIE l INDUSTRIE Uleiurile i grsimile vegetale au un rol important att n alimentaie ct i ca materie prim pentru diferite ramuri industriale. ,n alimentaie, dac se compar ntre ele cele trei grupe de substane de ba+% substane proteice, glucide (+a)aniri# i lipide (grsimi# care intr n alimentaia omului, lipidele ocup primul loc n ceea ce privete energia termic degajat n organism, n cursul procesului de asimilare. (stfel, la asi& milarea n organism a unui gram de lipide se degajea+ n medie -,. /cal, n timp ce la asimilarea aceleiai cantiti de glucide sau de substane proteice re+ult numai cte 0,1 /cal. ,n esuturile organismului, lipidele constituie un component important al celulelor, n special al membranelor i al unor particule din celule. La o alimentaie raional, .1 .!" din aportul total al caloriilor trebuie s fie sub form de lipide, ceea ce corespunde la 1 2 g pentru 1 /ilocorp adult. 3ie c snt de origine animal, fie c sunt de origine vegetal, atunci cnd temperatura lor de topire este sub !14C, materiile grase sunt asimilate aproape complet n organism. (stfel, uleiul de floarea& soarelui se asimilea+ nproporie de -5,!"6 cel de soia n proporie de -7,!", iar alte uleiuri vegetale, n proporie de -5 -8". Un alt rol important n alimentaie l au uleiurile vegetale, datorit coninutului lor n aci+i grai eseniali (acid linoleic, linolenic i ara)idonic#. (ci+ii grai eseniali au o aciune stimulatorie asupra pielii, asupra sistemului nervos i a sistemului endrocrin. $e asemenea, s&a constatat c aci+ii grai eseniali contribuie la scderea coninutului de colesterol din snge. (ci+ii grai eseniali au i un rol important la procesul de metabolism, n special n ca+ul depunerii grsimilor i la fi9area en+imelor. :ecesarul +ilnic de aci+i grai eseniali este de ! 8 g sub form de acid linoleic, la o raie +ilnic de circa . 111 /cal. (ceast cantitate de acid linoleic se poate procura prin consumul de 8 12 g ulei de soia sau de floarea&soarelui, respectiv a unei cantiti de - 1. g ulei din germeni de porumb. $e asemenea, grsimile vegetale joac un rol important n alimentaie i prin faptul c ele constituie solventul natural pentru vitaminele liposolubile, care se introduc n organism prin intermediul lor. ,n alimentaie, uleiurile i grsimile vegetale se folosesc ca atare sau sub form de uleiuri )idrogenate i margarina pentru gtit, la fabricarea maione+elor, a conservelor n ulei, precum i la prepararea unor produse de patiserie (biscuii, creme etc#. ,n industrie, uleiurile i grsimile vegetale gsesc o utili+are variat i multilateral. (stfel, cantiti importante de uleiuri i grsimi vegetale se ntrebuinea+ ca atare sau sub form solidificat, la fabricarea glicerinei i a spunurilor. Uleiurile sicative, ca% uleiul de in, de cnep, de tung i altele, constituie materia prim pentru fabricarea uleiurilor sicativate, a vopselelor i a lacurilor, a cernelurilor tipografice i litografice, a linoleumului, a muamalei i a altor esturi impermeabile. Uleiul de rapi se utili+ea+ ca ulei lampant pentru lanternele de semnali+are de la calea ferat. Unele uleiuri vegetale se folosesc la fabricarea lubrifianilor. (stfel, uleiul de ricin, dup ce a fost supus des)idratrii, se folosete, n amestec cu uleiuri minerale, la ungerea motoarelor cu turaie mare. $e asemenea, este utili+at la fabricarea maselor plastice i n industria lacurilor i a vopselelor, n ulti& mul ca+ dup un tratament termic.

(lte uleiuri vegetale, dup saponificarea prealabil cu )idro9id de sodiu sau cu )idro9id de calciu, se ntrebuinea+ la fabricarea unsorilor consistente. ,n metalurgie, uleiurile vegetale se ntrebuinea+ la prepararea lic)idelor de tiere i rcire, care snt utili+ate la prelucrarea metalelor, la lefuit i poli+at sau la trefilarea srmei. ,n cantiti mici, uleiurile vegetale se mai ntrebuinea+ n industria farmaceutic, cosmetic i c)imic. C. 'rodusele finite l subprodusele industriei uleiurilor vegetale Cu ajutorul unei succesiuni, de operaii de natur mecanic, fi+ic, c)imic i bioc)imic, denumit proces te)nologic, materiile prime snt transformate n produse de consum, denumite produse finite. ,n cursul procesului de fabricaie, pe l;ng produsele finite, re+ult i alte produse care pot fi folosite ca atare sau dup o prelucrare prealabil, ca materii prime sau au9iliare la fabricarea altor produse sau drept combustibil. (cestea se numesc subproduse. 'rodusele finite care re+ult n ntreprinderile de ulei snt% uleiurile comestibile, uleiurile te)nice, uleiurile )idrogenate sau solidificate i margarina. $intre uleiurile comestibile care se produc la noi n ar, cele mai importante snt% uleiul de floarea&soarelui, de soia, de rapi i de germeni de porumb. Uleiurile te)nice cele mai importante fabricate n ar snt% uleiul de in i de ricin. Ca subproduse n fabricile de ulei re+ult% coji, roturi, concentratul de fosfatide (lecitina#, soapstocul i o9igenul $. <(L=>*3*C(>?( C=@'L?AB ( C?@*:D?L=> $? C=*( Ceminele de soia se caracteri+ea+ printr&un coninut mare de protide (.. .5"#, fiind cultura oleaginoas cea mai bogat n aceste substane foarte valoroase, care intr n structura materiei vii. 'rotidele condiionea+ creterea i multiplicarea celulelor i snt constitueni principali ai protoplas& mei i ai nucleului, precum i ai altor compui indispensabili vieii% en+ime i )ormoni. $e asemenea, formea+ i una din substanele de ba+ n alimentaia uman. ,n pre+ent, sursele cele mai importante de protide snt% carnea, pestele, laptele, brn+eturile, cerealele i plantele oleaginoase. =binerea protidelor din boabele de soia s&a intensificat n ultimii ani nu numai datorit preului lor relativ redus, ci i ca urmare a valorii lor biologice ridicate, a randamentului bun la )ectar i a faptului c soia este o plant relativ nepretenioas. 'rin valoarea biologic a unei protide se nelege masa corpului n grame care poate fi nlocuit de 111 g din protidele respective. (stfel, pentru 111 g protide din diferite produse corespund urmtoarele valori biologice% ou -1 g, lapte de vac 70 g. carne de vit 57 g, fin de gru 01 g, protide din soia 50 g. (vnd n vedere importana acestei plante oleaginoase, n ultimii ani, n ara noastr, cultura de soia a fost mult e9tins, fiind rspndit n pre+ent pe o suprafa de circa 201 111 )a. 'entru prelucrarea cantitilor din ce n ce mai mari de semine de soia, unele ntreprinderi de ulei au fost utilate cu linii speciale de e9tracie pentru prelucrarea soiei, cum a fost ca+ul ntreprinderilor EClobo+iaF i EConstanaF, iar, pe de alt parte, cteva ntreprinderi noi au fost profilate numai pentru prelucrarea seminelor de soia, ca, de e9emplu, ntreprinderea ECoiaF din Ur+iceni. 'rotidele din soia, dup e9tragerea uleiului, snt concentrate n rot, care conine 00 05" protide. ,ntreprinderea de ulei ECoiaF a fost dotat cu instalaii care permit obinerea a circa 01" din producia de rot cu coninut mai ridicat de protide, i anume cu circa !1". Recepi !"#e" $e%i!el # le"&i! "$e $up recoltare, seminele oleaginoase snt colectate prin centrele de recepionare care le dirijea+, apoi, spre ntreprinderile de ulei. La centrele de recepionare se face att recepia cantitativ a seminelor oleaginoase ct i recepia calitativ sumar, verificndu&se greutatea )ectolitric, umiditatea i coninutul de corpuri strine al seminelor. Gransportul materiilor prime oleaginoase de la centrele de recepionare spre ntreprinderile de ulei se efectuea+, n majoritatea ca+urilor, pe calea ferat. Cantitile mici de semine, de la distane mai scurte, snt transportate cu camioane.

(colo unde ntreprinderile de ulei snt ae+ate pe lng o ap curgtoare navigabil, aprovi+ionarea lor se poate face i cu lepuri. 1. >?C?'D*=:(>?( C(:G*G(G*<B La intrarea materiilor prime oleaginoase n fabric se procedea+, n primul rnd, la recepionarea cantitativ a acestora. (ceast operaie se face prin cntrire cu ajutorul basculelor, care snt de dou feluri% pentru vagoane de cale ferat i pentru camioane. Goleranele admise ntre cantitatea facturat i cea recepionat de ctre ntreprinderea de ulei snt de plus sau minus 1". 2. >?C?'D*=:(>?( C(L*G(G*<B >ecepionarea calitativ a materiilor prime are ca scop asigurarea aprovi+ionrii ntreprinderilor de ulei cu produse corespun+toare standardelor n vigoare. Ce creea+ astfel premisa principal pentru evidena calitii materiei prime sosite n fabric, ntocmirea ulterioar a bilanului de fabricaiei obinerea unor produse finite de calitate bun. >ecepionarea calitativ a seminelor oleaginoase const din dou operaii distincte% luarea probelor6 controlul analitic al calitii seminelor. H LUC>(>?( '>=I?L=> 'robele de semine se iau din fiecare ve)icul, cu ajutorul unei sonde etajate. $in camioane, mostrele de semine se iau din cinci locuri diferite. $in vagoane, ele se scot din trei straturi, i anume la adncimea de circa 11 cm, de la jumtatea nlimii stratului de semine i de la fund. ,n fiecare strat, probele se iau din nou locuri n diagonal. @ostrele scoase se amestec bine i se reduc prin metoda sferturilor la o prob medie de 2 . /g. (ceast prob medie se mparte n dou% o parte se pstrea+ n laborator pentru eventualele reclamaii, iar cealalt parte servete la efectuarea determinrilor artate, n vederea recepiei calitative. ,n ca+ul cnd probele de semine nu snt supuse imediat anali+ei, ele trebuie pstrate n cutii sau borcane nc)ise, pentru a nu se usca, deoarece aceasta poate duce la obinerea unor re+ultate eronate. $ C=:G>=LUL C(L*GBD** C?@*:D?L=> La recepionarea calitativ a seminelor oleaginoase se fac urmtoarele determinri% controlul organoleptic6 greutatea )ectolitric6 coninutul de corpuri strine6 coninutul de umiditate6 coninutul de ulei. Controlul organoleptic al seminelor const n e9aminarea aspectului i a culorii i n aprecierea mirosului i a gustului seminelor n vederea determinrii coninutului de semine cu aspect i gust normal. (ceast determinare se face dintr&o prob medie de 11 g de semine, con&siderndu&se cu aspect normal seminele sntoase i nemucegite. Jreutatea )ectolitric a seminelor este n legtur direct cu coninutul de ulei al acestora. Cu ct mie+ul seminelor este mai bine de+voltat, cu att greutatea )ectolitric, precum i coninutul de ulei al seminelor snt mai mari. Jreutatea )ectolitric se determin cu ajutorul balanei )ectolitrice i se e9prim n /ilograme pe )ectolitru. $eterminarea corpurilor strine este necesar pentru stabilirea puritii seminelor i a coninutului real de ulei n semine, care se raportea+ la seminele cu impuriti. $eterminarea umiditii seminelor se face pentru verificarea calitii lor n conformitate cu prevederile standardelor, precum i pentru a stabili dac ele trebuie uscate sau nu nainte de depo+itare. $eterminarea cea mai important o constituie aceea a coninutului de ulei deoarece de acesta depinde randamentul de fabricaie a uleiului. C('*G=LUL *** $escrcarea i manipularea materiilor prime oleaginoase

n ntreprinderile moderne de ulei, operaiile de descrcare i de nsilo+are ale materiilor prime i de trecerea lor n fabricaie snt mecani+ate i se reali+ea+ cu ajutorai transportoarelor pneumatice i al celor mecanice. 1. G>(:C'=>G=(>? ':?U@(G*C? *nstalaiile pneumatice de transport se folosesc, n primul rnd, pentru descrcarea materiilor prime oleaginoase. ?le se caracteri+ea+ prin productivitate mare, gabarit relativ mic i etaneitate, ceea ce evit formarea prafului *a descrcare. *nstalaiile pneumatice de descrcare i transport necesit o ntreinere atent. ?le pre+int o u+ur mai mare a conductelor, n special, la coturi. (ceste instalaii pot funciona prin aspiraie i prin refulare. ?9ist i iustalaii care funcionea+ combinat, adic prin aspiraie i refulare. ntreprinderile moderne din ara noastr au fost dotate pentru descrcarea seminelor cu instalaii pneumatice care funcionea+ prin aspiraie (fig. 1#. = asemenea instalaie se compune din% suflanta cu palete 8, tubulatura 4, filtrele de praf 5, recipientul de%aspiraie 2 i conducta de aspiraie 1. n locul filtrelor de praf se pot folosi cicloane, i anume un ciclon uscat i un ciclon umed ()idrociclon#. Gransportorul prin aspiraie cu suflanta funcionea+ n felul urmtor% se pornete suflanta cu palete 8. (ceasta aspir aerul prin conducta 4 i filtrul ! din recipientul de aspiraie 2 i&* refulea+ prin eapamentul 9. $atorit vidului creat, n recipientul de aspiraie, aerul din e9terior intr cu vite+ mare n recipient, antrennd materialul care trebuie transportat. n recipientul de aspiraie, materialul se separ de aer i se descarc continuu prin do+atorul cu roi celulare 3.

3ig. 1. Cc)ema instalaiei transportorului pneumatic cu aspiraie 'raful i impuritile uoare, antrenate, se separ de aer n filtrul ! i se evacuea+ cu ajutorul transportorului elicoidal 5 i al eclu+ei 7. ,n ceea ce privete instalaiile de transport pneumatice prin refulare, n ntreprinderile de&ulei ele se folosesc n mod frecvent pentru .transportul cojilor i, mai rar, pentru cel al rotului. 2. G>(:C'=>G=(>? @?C(:*C? Gransportoarele mecanice utili+ate n ntreprinderile de ulei snt% transportorul cu raclete, transportorul elicoidal, transportorul cu band, elevatorul cu cupe i6 n unele ca+uri, lopata mecanic. (ceste transportoare snt folosite n toate ntreprinderile&i pentru transportul i manipularea semifabricatelor (material descojit, mcintur, broc)en# i a subproduselor (coaj, rot#. La alegerea transportoarelor mecanice trebuie inut seam de urmtorii factori% natura materialului de transportat, distana de transportat, productivitatea instalaiei, spaiul disponibil pentru montaj, consumul de energie, ntreinerea i u+ura normal n e9ploatare. (stfel, banda de transport pre+int avantajul c poate fi folosit pentru orice fel de material, reali+nd transportul acestuia n condiii de menajare ma9im i pe distane mari. n sc)imb, are de+avantajul c de+volt praf i poate da natere la risipirea materialului transportat. Gransportorul cu raclete poate fi folosit pentru materiale care curg i n&au dimensiuni mari6 el are gabarit mic i nu de+volt praf. $istana de transportat este de Fma9imum 151 m i transport att n plan ori+ontal c;t i n cel oblic i vertical. $atorit avantajelor pe care le repre+int, transportorul cu raclete este, n pre+ent, cel mai utili+at mijloc de transport n ntreprinderile de ulei. Gransportorul elicoidal pre+int avantajul c amestec bine materialul n timpul transportului, dar prin aceasta provoac, uneori, degradri ale produsului transportat. Lungimea unui asemenea transportor este, n general, limitat la 01 m. ,n ceea ce privete productivitatea acestor transportoare, ben+ile de transport i transportoarele cu raclete au capaciti mai mari dect transportorul elicoidal.

Curirea semineKor oleaginoase (. :=D*U:* J?:?>(L? $?C'>? CU>BD*>?( C?@*:D?L=> =L?(J*:=(C? *mpuritile care se gsesc n seminele oleaginoase pot fi mprite n trei categorii, i anume% minerale, organice neoleaginoase i oleaginoase. n impuritile minerale snt cuprinse% pietre, pmnt, nisip, buci metalice etc. *mpuritile organice pot fi% paie, buci de plant, pleav etc. Ca impuriti oleaginoase snt considerate% seminele putrede, carboni+ate, seci, atacate de insecte, seminele sparte, precum i seminele oleaginoase de alte soiuri dect cel recepionat. 1. CC='UL CU>BD*>** n ntreprinderile moderne de ulei, curirea seminelor oleaginoase se e9ecut de dou ori, i anume% nainte de depo+itare i la trecerea seminelor n fabricaie. 'rima operaie este precurirea, iar a doua postcurirea. Precurirea seminelor este un factor important pentru buna condiionare a seminelor oleaginoase n vederea depo+itrii. *mpuritile care se gsesc n semine, mai ales cele organice, constituie un mediu favorabil pentru de+voltarea microflorei i a para+iilor care favori+ea+ autoncl+irea i alterarea seminelor. *mpuritile din semine reduc spaiul util de depo+itare pentru materiile prime. $e asemenea, impuritile minerale, n special praful, nrutesc condiiile de munc ale lucrtorilor din depo+ite. Curirea seminelor oleaginoase la trecerea lor n fabricaie, adic post-curirea, se impune din urmtoarele motive% La precurire se obine numai o ndeprtare parial a impuritilor (de circa !1"#. *mpuritile care rmn n semine, la prelucrarea acestora, provoac u+ura mainilor i, uneori, c)iar defectarea lor6 impuritile mai uoare i praful creea+ condiii grele de munc n seciile de fabricaie, iar impuritile influenea+, n general, defavorabil calitatea uleiului i a rotului re+ultat, nrutind proprietile organoleptice ale uleiului i mrind coninutul de cenu insolubil n acid clor)idric al rotului, ceea ce reduce asimilabilitatea acestuia. $up postcurire, coninutul de corpuri strine n semine trebuie s fie de 1,.&1,0". La prelucrarea seminelor de soia se impune o curire mai temeinic i avansat, deoarece rotul de soia se utili+ea+ i n alimentaia uman. 2. @?G=$? $? CU>BD*>? Curirea const n separarea impuritilor de seminele oleaginoase. (ceast separare se poate reali+a pe urmtoarele principii% diferena de mrime dintre impuriti i semine6 diferena de mas specific dintre impuriti i semine6 diferena de mrime i de mas specific dintre impuriti i semine6 proprietile magnetice ale impuritilor feroase. $ C?'(>(>?( *@'U>*GBD*L=> '? I(L( $*3?>?:D?* $? @B>*@? $*:G>? *@'U>*GBD* Ml C?@*:D? (ceast separare se reali+ea+, n principiu, cu ajutorul a dou site (sita dubl#, care au oc)iurile astfel dimensionate nct prin prima sit trec seminele mpreun cu impuritile de dimensiuni egale i mai mici dect seminele, n timp ce impuritile mai mari snt reinute pe sit. Ceea ce trece prin sit se numete cernut, iar ceea ce rmnc pe sit se numete refuz. 'e cealalt sit cu oc)iuri mai mici dect mrimea seminelor trec impuritile mai mici dect seminele. *mpuritile cu dimensiuni egale cu cele afe seminelor rmn mpreun cu acestea pe sit i nu mai pot fi separate prin aceast metod. Citele care se folosesc pentru curirea seminelor oleaginoase pe ba+a diferenei de mrime trebuie s ndeplineasc unele condiii, i anume% suprafaa liber de cernut, adic suma oc)iurilor pe unitatea de suprafa, s fie ct mai mare6 oc)iurile sitei trebuie s&i ps0sre+e dimensiunile iniiale, deci s nu se u+e+e repede6 N % suprafaa sitei s aib asperiti pentru ca seminele, n timpul cernerii, s fie rostogolite, ceea ce mrete efectul de separare. *mportant pentru efectul de curire este i forma oc)iurilor, care poate fi rotund, oval, ptrat sau dreptung)iular. n funcie de modul de confecionare, sitele se clasific n%

site stanate, site mpletite. O Citele stanate pre+int o stabilitate mai mare in privina mrimii i a formei oc)iurilor. =c)iurile pot fi cilindrice sau conice. n ultimul ca+, oc)iurile se nfund mai rar, cu condiia ca desc)iderea cu diametrul mai mic s se afle pe partea superioar ; sitei. Curirea i ntreinerea acestor site snt mai simple dect la cele mpletite, n sc)imb, suprafaa liber de cernere este mai mic dect la cele clin urm. Cite stanate cu oc)iuri de diferite forme snt pre+entate n figura 2. 3ig. 2. Cite stanate cu oc)iuri de diferite forme. 3ig. .. Cite mpletite cu oc)iuri de diferite forme. P Citele mpletite &se, confecionea+.diusrme fi9ate perpendicular unele pe altele, form;nd oc)iuri de form ptrat, dreptung)iular sau interstiii (liuri#&fig.&C#. $up cum s&a demonstrat, suprafaa liber de cernere a sitelor mpletite este mai mare dect la sitele stanate, n sc)imb stabilitatea lor este mai mic, deoarece srmele se pot deplasa, defect care poate fi evitat printr&o prelucrare special a sitelor. 'entru ca impuritile s se separe pe site, acestea trebuie s se afle n micare i s pre+inte o anumit nclinare. @icarea sitelor poae fi de trei feluri, i anume% rectilinie&longitudinal, (du&te&vino#, vibratorie, circular. La unele tipuri de curitoare, ca, de e9emplu, la vibroaspiratorul ECagentaF, sitele e9ecut, n acelai timp, dou micri i anume o micare rectilinie&longitudinal i o micare vibratorie. La sita cu micare rectilinie&longitudinal, pentru a asigura productivitatea corespun+toare i efectul necesar de separare, sitele trebuie s aib o anumit nclinaie i un numr bine stabilit de curse pe minut. Ung)iul de nclinare al sitelor trebuie s fie cu 2 04 mai mare dect ung)iul de frecare al seminelor respective. $e e9emplu, la seminele de floarea&soarelui, ung)iul de frecare varia+, n funcie de umiditate, ntre 15Fi224, atunciQGing)iuF de nclinare al sitelor va fi cuprins ntre 18 i 254. :umrul optim de curse al sitei este n funcie de turaia e9centricului, care varia+ ntre .11 i .!1 rotRmin. La micarea vibratorie a sitei, seminele se deplasea+ descriind cte o parabol de pe locul po+iiei iniiale pe sit (fig. 0#. Ce consider c particula P eu masa ei m, ae+at pe planul A , care are fa de ori+ontal ung)iul de nclinare a, primete un impuls n direcia P!, sub ung)iul (i fa de ori+ontal. Cub aciunea acestui impuls, particula primete vite+a iniial ", care crete apoi, n urma impulsurilor repetate n cursul deplasrii pe suprafaa sitei. 'e sitele cu micare, circular ca, de e9emplu, la precuriiorul EIiQi)lerF, seminele e9ecut i ele o micare circular. $eplasarea seminelor are loc sub aciunea forei centrifuge care trebuie s fie mai mare dect fora de frecare. (ceasta se reali+ea+ prin asigurarea unei anumite turaii a sitei. $ C?'(>(>?( *@'U>*GBD*L=> 3?>=(C? Cepararea impuritilor feroase din semine se ba+ea+ pe proprittile magnetice ale acestora.i se reali+ea+, cu ajutorul magneilor de diferite constructii. UG*L(S? '?:G>U CU>BD*>?( C?@*:D?L=> @ainile de curit se compun din site, ventilatoare i dispo+itivele ane9e. ?le se caracteri+ea+ att prin felul sitelor, stanate sau mpletite, ct i prin construcia sitelor, i anume site plane, sau site rotative sub form de tambur cilindric sau )e9agonal. @area majoritate a mainilor de curit folosite n pre+ent n ntreprinderile de ulei snt utilate cu site plane. :umai pentru curirea seminelor de in i de rapi i la precurirea seminelor de soia se folosesc maini de curit cu site rotative, denumite i burate. ,n funcie de utili+area lor, mainile de curit se clasific n precuri&toare care servesc pentru curirea seminelor naintea depo+itrii i n post&curitoare utili+ate pentru curirea seminelor nainte de a le trece n fabricaie. Gipurile folosite n pre+ent n ntreprinderile de ulei din ar snt, pentru precurirea seminelor, vibroaspiratorul tip ECagentaF i precuritorul tip EIu)lerF, iar pentru posteurire, curitorul tip E@*(JF i tararul cu aspiraie. (cesta din urm se folosete n ntreprinderile de ulei mai vec)i pentru o singur curire a seminelor, i anume nainte de a le trece n fabricaie, iar n ntreprinderile noi i

moderne acest tip de crailor a fost mbuntit i modificat servind att la precurire ct i la posteurire. <ibroaspiratorul ECagentaF (fig. 5# se compune din batiul 2, conul vibrator 2, cadrul metalic cu site 3, i ventilatorul 4. Citele, n numr de trei, snt de tipul celor mpletite, fiind confecionate din estur de srm. 'rima sit are oc)iuri de 1!9l! mm, a doua de 12912 mm, iar a treia de .,! 9.,! mm. ,nclinaia lor poate fi mrit n mers cu p;n la 124, n funcie de umiditate, de coninutul de corpuri strine i de capacitatea dorit.

3ig. C. Cc)ema de lunciune a vibroseparatorului. Cadrul cu cele trei site e9ecut dou micri, una rectilinie&longitudinal, cu ajutorul motorului ! fi9at c)iar pe cadrul cu site, i o micare vibratorie datorit arcurilor #. @odul de funcionare al curitorului este urmtorul% Ceminele cntrite cad prin gura de. alimentare pe conul vibrator 2 care le reparti+ea+ uniform pe toat suprafaa sitelor 3. *n timp ce seminele se afl la suprafaa conului vibrator, ele snt supuse unui curent de aer aspirat prin ventilatorul fiind eliberate astfel de praf i de impuritile uoare. (erul, mpreun cu aceste impuriti, este refulat n dou cicloane uscate, dup care trece n ciclonul umed unde are loc separarea ultimelor impuriti din aer. $e pe conul vibrator, seminele cad pe cadrul cu site, unde pe rndurile ati i al doilea se separ impuritile mai mari, iar pe rndul al treilea, cele mai mici dect seminele. $e pe ultimul rnd de sile, seminele purificate trec prin gura de evacuare 7 la un cntar. Grebuie menionat c recent au fost aduse unele modificri acestui tip de curitor, i anume% Conul vibrator a fost nlocuit cu un canal de aspiraie, asemntor cu cel de la precuritorul EIii)lerF i postcuritorul E@*(JF. $atorit acestei modificri, aspiraia impuritilor mai uoare decl seminele nu se mai face nainte, ci dup cernere. @otorul de acionare nu mai este montat pe cadrul cu site, ci separat. (cest curitor modificat se utili+ea+ att pentru precurire ct i pentru posteurirea seminelor. C. INSTALAII DE CAPTARE A PRAFULUI 'raful i impuritile mai uoare dect seminele, absorbite de ctre ventilatoarele mainilor de curit, sint dirijate la instalaiile de captare a prafului. (cestea pot fi de dou feluri, i anume.% cicloane i filtre cu saci. H C*CL=(:?L? $up modul de funcionare, cicloanele se clasific incicloane uscate i cicloane umede. 9 *n cicloanele uscate, separarea particulelor de praf are loc datorit forei centrifuge, care se imprim particulelor prin intrarea tangenial a aerului n ciclon. La intrarea n ciclon, curentul de aer se descompune ntr&un curent de trecere i unul de rotaie (fig. 1.#. Curentul de trecere are tendina s arunce particulele de praf cu vite+a "r spre interiorul ciclonului, iar cel de rotaie, spre e9teriorul ciclonului, imprimndu&le vite+a "n.

3ora centrifug e9ercitat asupra unei particule de praf poate fi e9primat prin formula% $%&'-, r-( (1# in care% & este masa particulei, n /g6 "n vite+a particulei, n mRs6 r distana particulei de centrul ciclonului, n m6 ( acceleraia gravitaional. 3ig. 1.. $escompunerea urnii curent de aer ntr&un ciclon.

$ac se nlocuiete e9presia -)- cu u, atunci $%&- u, a artnd de cte ori fora centrifug e9ercitat asupra particulei de praf este mai mare dect fora gravitaiei. Cmpul centrifug se deosebete de cmpul gravitaiei prin faptul c nu este constant. 3actorul u nu este constant, ci crete spre mijlocul cmpului, deoarece "n crete spre centrul ciclonului. $e aici re+ult c pentru fiecare punct al cmpului centrifug corespunde o anumit mrime a particulelor pentru care fora centrifug i re+istena pe care o opune aerul deplasrii particulelor se afl n ec)ilibru. 'entru particulele care snt mai mari sau mai mici dect cele de referin, ec)ilibrul forelor se distruge, iar particulele se deplasea+ spre irstertor, Gespectiv spre interior. Grebuie menionat c ba+at pe principiul descris mai sus, cicloanele servesc i la separarea seminelor, a cojilor sau a rotului de aerul de transport folosit, la transportoarele pneumatice. Construcia cicloanelor este repre+entat n figura 10. ?le snt construcii metalice de form cilindric cu o terminaie conic 1, care au n interior un burlan de evacuare a aerului 3 i o gur de descrcare a prafului i. 'rin conducta 2, aerul intr tangenial n partea superioar a ciclonului, lovindu&se de perei. $atorit micrii circulare a aerului n jurul a9ei ciclonului, majoritatea particulelor de praf, sub aciunea forei centrifuge, snt deplasate spre suprafaa interioar a pereilor ciclonului, de unde alunec i se colectea+ n partea conic a aparatului. (erul iese prin burlanul aflat n centrul

ciclonului. n ca+ul cnd ciclonul lucrea+ sub depresiune sau cnd evacuarea prafului se face continuu, se folosete o eclu+, montat la gura de descrcare. - Cicloanele umede sau )idrocicloauele asigur o separare mai complet a prafului din aer 01 .se.montea+ jdup cicloanele uscate n vederea separrii particulelor de praf care n&au fost reinute n cicloanele uscate. n cicloanele umede (fig. 1!#, separarea prafului se reali+ea+ cu ajutorul apei dispersate sub form de picturi mici. 'articulele de praf absorb picturile de ap, i mresc masa specific i se depun. Tidrociclonul este, de asemenea, o construcie metalic de form cilindric cu terminaie conic. n partea cilindric se gsete conducta pentru intrarea aerului 1, montat tangenial, i mai sus conducta de ap 2, prev+ut cu pulveri+atoare. n interiorul )idrociclonului se afl conducta 4 pentru evacuarea aerului. n partea de jos a prii conice se gsete un dispo+itiv cu debit reglabil 3 pentru evacuarea apei cu praf (nmol#. $ 3*LG>?L? CU C(C* 3iltrele cu saci snt de dou feluri, i anume% filtre desc)ise care lucrea+ prin refularea aerului i filtre nc)ise care funcionea+ prin aspiraia aerului. 3iltrul desc)is (fig. 15# se compune din dou camere de lemn 1 i 2, legate ntre ele cu saci din estur deas. Camera superioar 1 este n legtur cu conducta prin care intr aerul cu praful. $in camera 1 aerul se reparti+ea+ n sacii 3, prin care trece numai aerul curat, n timp ce praful este reinut pe suprafaa interioar a sacilor. 'raful se scutur de pe suprafaa sacilor cu ajutorul unei rame cu grtar 4, acionat de o transmisie cu lan ! cu o micare n lungul sacilor. 'raful se adun n camera inferioar 2, de unde, cu ajutorul unor greble, este ncrcat ntr&un transportor elicoidal #, care l evacuea+ din filtru. 3iltrele cu saci desc)ise se folosesc n seciile de descojire, i anume pentru reinerea prafului uleios antrenat de aer. U 3iltrul cn saci nc)is (fig. 17# se compune dintr&un cilindru metalic cu terminaie conic 2, n care snt montate dou rnduri de saci 2, prev+ui n interior cu mpletitur de srm pentru a evita turtirea sacilor n timpul funcionrii. $easupra sacilor se afl camera 3 prin care se evacuea+ aerul purificat, dou tuburi de injecie 4, pentru injectarea aerului de joas presiune care servete la scuturarea sacilor n vederea ndeprtrii prafului depus pe acetia. >eglarea intrrii aerului de injecie se face cu ajutorul supapelor !. n partea de jos a filtrului se afl eclu+a 1 pentru evacuarea prafului. 3iltrul funcionea+ n felul urmtor% (erul ncrcat cu praf intr n filtru prin conducta # i se filtrea+ prin rndul de saci din stnga. Cpre deosebire de filtrele cu saci desc)ise, n aceste filtre, praful este reinut pe partea e9terioar a sacilor, iar aerul purificat, din interiorul sacilor, iese, apoi, n camera 3. n acest timp se introduce un curent de aer de joas presiune prin tubul 4 n sacii din dreapta, unde are loc ndeprtarea prafului depus. >epetarea acestei operaii se face automat, ocurile de curire avnd o durat de 1R11 s. ?le se repet la intervale de 01 121 s, n funcie de particularitile prafului i de concentraia acestuia n aer. (ceste filtre se construiesc cu suprafaa filtrant de la 1,7 la .1 m 2. 'roductivitatea lor varia+ ntre ! i - m. aer pe 1 m2 suprafa de filtrare n timp de 1 min.

3ig. 15. 3iltru cu saci desc)is. 3ig. 17% lQillru cu saci nc)is. $. C=:G>=LUL (:(L*G*C (L '>=C?CULU* $? CU>BD*>? Controlul analitic al procesului de producie se e9ecut de ctre laboratorul fabricii. (cest control const n anali+area probelor de materiale colectate n diferitele fa+e ale procesului de fabricaie i pregtite dup o metodologie bine preci+at. 'entru controlul procesului de curire este necesar s se determine coninutul de impuriti n semine nainte i dup curirea lor. 'robele de semine trecuteSn fabricaie .se iau de la agregatele ce alimentea+ mainile de curit, iar probele de semine curite se culeg din jg)eabul transportorului colector al mainii de curit. 'robele se iau din dou n dou ore, iar anali+a se face din proba medie o dat pe sc)imb. $epo+itarea materiilor prime oleaginoase A. CONSIDERAII GENERALE ASUPRA DEPOZITRII MATERIILOR PRIME OLEAGINOASE ,n ntreprinderile de ulei, depo+itarea materiilor prime n condiii optime constituie una dintre problemele principale. Iuna condiionare a seminelor depo+itate asigur calitatea corespun+toare a produselor i a subproduselor obinute, micorarea pierderilor de fabricaie i deci mbuntirea randamentelor de fabricaie. Ceminele oleaginoase proaspt recoltate, cu umiditate mai mare, au o activitatea vital ridicat i o maturitate biologic neomogen. (semenea semine snt nestabile la depo+itare i trebuie supuse unei prelucrri preliminare care s duc la micorarea activitii lor vitale. (ceast prelucrare const, n primul r;nd, n curirea i uscarea seminelor.

$up recoltare au loc n semine procese de postmaturi+are care influenea+ n mod favorabil condiiile n care se desfoar procesul te)nologic de prelucrare a seminelor. $esfurarea fenomenelor de postmaturi+are n condiii optime este asigurat ns numai atunci cnd seminele snt depo+itate n condiii bune. $e asemenea, este necesar s seQefectue+e un control metodic i permanent al strii seminelor depo+itate, n scopul identificrii eventualelor modificri care ar duce la degradarea acestora. 'rocesele care pot avea loc n seminele oleaginoase n timpul depo+itrii i care pot duce la degradarea lor snt de natur c)imic i bioc)imic. 'entru trecerea seminelor n seciile de fabricaie servete un alt transportor 7, instalat la parterul maga+iei sau eventual la subsol. Gransportorul 7 poate fi folosit i la transportul seminelor spre piciorul elevatorului 3 (prin intermediul unui transportor care traversea+ parterul sau subsolul maga+iei n lime#, ceea ce permite prefirarea seminelor n ca+ul autoncl+irii acestora. n maga+iile etajate munca manual intervine la trecerea seminelor de la un etaj la altul i la trecerea lor n fabricaie. n aceste ca+uri, seminele trebuie aduse prin loptare la tuburile comunicante, respectiv la desc)iderile din planeu sau la transportorul care le duce n seciile de prelucrare. .. C*L=LU>*L? C?LUL(>? n silo+urile celulare, spre deosebire de maga+iile etajate, seminele vin n contact cu aerul n msur redus, fiind nc)ise n celule. ,n ipote+a c, la depo+itare, umiditatea seminelor nu este prea mare sau c ele nu pre+int tendin de autoncl+ire, evitarea contactului cu aerul duce la frnarea proceselor distructive descrise (respiraie, germinaie, o9idare etc.# i, ca stare, la condiionarea optim a acestora. ,n afar de avantajele artate mai nainte, silo+urile celulare mai pre+int i urmtoarele avantaje% folosirea mai raional a spaiului de depo+itare, seminele fiind depo+itate n straturi nalte6 mecani+area complet a tuturor operaiilor i posibilitatea introducerii automati+rii pariale a acestora6 prin mprirea spaiului de depo+itare ntr&o serie de compartimente (celule#, depo+itarea seminelor se poate face uor pe sorturi, varieti, dup coninutul de umiditate sau dup alte criterii6 aciunea duntorilor, a ro+toarelor i a psrilor este nlturat, iar insectele care se gsesc n semine, neavnd n celule condiii prielnice pentru de+voltarea lor, snt distruse6 micorarea pericolului de incendiu, n ca+ul unei autoncl+iri e9treme a seminelor, care poate duce la aprinderea lor, focarul de incendiu este limitat, de obicei, la o singur celul, unde poate fi stins mai uor, prin etanarea desc)iderilor de intrare a aerului sau prin introducerea bio9idului de carbon. $in punct de vedere constructiv se deosebesc dou tipuri de silo+uri celulare% tipul vec)i, cu un numr mai mare de celule, cu capacitate relativ redus, i tipul nou, cu un numr mai mic de celule, cu capacitate mare. U Cilo+urile de tip vec)i (fig. 27# au celulele de form paralelipipedic cu terminaie n form de trunc)i de piramid. ,nlimea total a celulelor la silo+urile de tip vec)i varia+ ntre 18 i 2! m, din care nlimea piramidei este de 0 5 m. Celulele au seciune ptrat, cu latura ntre . i 0 m. Ceminele oleaginoase sosite n fabric se descarc n buncrele de descrcare 1, de unde cu elevatorul 2 snt ridicate la curitorul 3, racordat la ciclonul 4* cu transportorul ., seminele snt reparti+ate n celulele #. $escrcarea celulelor se face prin desc)iderea registrelor montate la captul prilor piramidale ale celulelor. Ceminele snt dirijate, dup aceea, n fabricaie cu transportoarele 7, montate sub celule. 3ig. 27. Cilo+ celular de tip vec)i. 3ig. 28. Cilo+ celular de tip nou cu celule cilindrice. Cilo+urile celulare de tip nou se deosebesc de cele vec)i prin faptul c celulele snt situate direct sub cerul liber, fiind grupate n corpul&celule.

La silo+urile celulare de tip nou celulele pot fi de form cilindric cu terminaie conic sau sub form de prism )e9agonal. Cilo+ul cu celule cilindrice (fig. 28# se compune din corpul&celule 1, turnul elevatoarelor 2 i podul silo+ului 3. :umrul i dimensiunile celulelor varia+ n funcie de capacitatea lor. $in acest punct de vedere, unele ntreprinderi de ulei snt utilate cu silo+uri avnd un numr mic de celule (5 8#, ns cu capacitate mare (1 111 1 211 t de semine de floarea&soarelui pe celul#, in timp ce la alte ntreprinderi, numrul celulelor este de 12 18, capacitatea lor fiind de .11 011 t de semine de floarea&soarelui pe celul. ,n primul ca+, diametrul celulelor varia+ ntre - i 11 m i nlimea ntre .5 i 02 m, iar n al doilea ca+, diametrul este de 7 7,! m i nlimea ntre 20 i 28 m. Celulele cilindrice, se aa+ n 2 . rnduri, ntre ele formindu&se spaii libere, denumite EstelueF (fig. 2-#. Celulele snt construite din beton armat, construcia lor e9ecurtndu&se cu cofraje glisante, acio& nate )idraulic. (cest sistem pre+int avantaje economice, permind ridicarea construciilor cu volum mare de beton armat ntr&un timp foarte scurt. ,n partea superioar, fiecare celul este prev+ut cu dou guri de vi+itare nc)ise cu capace, precum i cu dou desc)ideri pentru umplerea celu& 3ig. 2-. Ceciune transversal printr&o stelu i cele patru celule $escojirea seminelor oleaginoase (. NOIUNI GENERALE PRIVIND DESCO'IREA SEMINELOR 1. CC='UL $?CC=S*>*K Coaja seminelor oleaginoase are un coninut de ulei ulei botanic foarte redus (1,! ."# i un coninut ridicat de celulo+. $in aceast cau+, coaja constituie un material inert n procesul de prelucrare i nedorit n compo+iia roturilor, a crui eliminare se impune ori de cte ori acest proces este posibil. ,n practic, se supun operaiei de descojire acele semine oleaginoase care conin o cantitate mai mare de coaj, iar aceasta nu ader intim la mie+ (semine de floarea&soarelui, soia, ricin, bumbac#. (lte semine oleaginoase, ca% rapia, inul, cnepa, au o coaj foarte subire i foarte aderent la mie+, de aceea nu pot fi descojite. ,n cursul procesului de descojire, coaja se ndeprtea+ numai parial, un procent anumit de coaj n materialul descojit fiind necesar pentru a asigura buna desfurare a procesului de presare i de e9tracie cu solveni. 'relucrarea seminelor descojite pre+int unele a"anta+e, i anume% se mrete capacitatea de prelucrare a instalaiilor, deoarece se elimin de la nceputul procesului de fabricaie o parte din coaj lipsit aproape complet de ulei6 se mbuntete calitatea rotului, n urma reducerii coninutului de celulo+, substan greu asimilabil6 se reduce u+ura utilajelor, n special a valurilor i a preselor, deoarece coaja conine bio9id de siliciu, care este un material abra+iv6 se reduc pierderile de ulei n rot, deoarece coaja absoarbe o cantitate apreciabil de ulei pe care la e9tracie o cedea+ mai greu dect mie+ul. $escojirea seminelor pre+int ns i unele deza"anta+e, ca% pierderi de ulei n mie+ul antrenat cu coaja u cursul descojirii6 necesit instalaii n plus sub form de descojitoare i utilaje ane9e6 consum de energie i manoper n plus. 2. @?G=$? $? $?CC=S*>? 'rocesul de descojire const n succesiunea a dou fa+e, i anume% spargerea i detaarea cojii de mie+6 separarea cojilor din amestecul re+ultat. UTILA'E FOLOSITE PENTRU DESCO'IREA SEMINELOR DE FLOAREA( SOARELUI

$up cum s&a artat, procesul de descojire const n succesiunea a dou fa+e, spargerea i detaarea cojii de mie+ i separarea parial a cojilor din amestecul re+ultat. 'rima operaie se e9ecut cu ajutorul tobei de spargere, iar a doua, cu separatoarele de coji, care snt de dou tipuri, i anume% tipul E<ulcanF i tipul E@ * CV. Goba de spargere (fig. .0# este format dintr&un cilindru 1 construit din tabl de oel de ! 5 mm grosime. n interiorul cilindrului se afl un a9 2, cu dou pn *a patru ro+ete 3, de care snt fi9ate 10 15 palete , confecionate din bare de oel lat. (9ul mpreun cu ro+etele i paletele formea+ rotorul tobei de spargere i trebuie s fie perfect ec)ilibrat, pentru a se evita trepidaiile.

3ifl. .0. Goba de spargere. Goba de spargere este desc)is ntr&o parte pentru a permite evacuarea materialului descojit din tob. Circa 2R. din suprafaa interioar a tobei, i anume de la grunarul de alimentare pn la gura de evacuare, este cptuit cu o manta de oel, pe care snt fi9ate vergele metalice semirotunde sau para& lelipipedice !. (ceast poriune cptuit cu vergele constituie ecranul de spargere al tobei. $istana dintre palete i ecranul de spargere este reglabil i poate varia ntre 11 i 21 mm *a intrarea seminelor n tob i ntre 8 i 12 mm la ieirea lor din tob. >eglarea distanei dintre palete i ecranul de spargere al tobei, n tobele de construcie mai vec)e, se face prin mutarea paletelor pe ro+ete. La tobele moderne, distana se reglea+ prin deplasarea sectorului de spargere cu ajutorul unui dispo+itiv 7, compus dintr&o tij metalic legat la o articulaie mobil, care poate fi manipulat prin intermediul unui mic volant. (9ul care poart ro+etele i paletele este acionat de o roat de transmisie, fi9at n e9teriorul tobei la un capt al a9ului. La descojitoarele moderne e9ist posibilitatea de reglare a turaiei printr&un variator de vite+. (colo unde nu e9ist astfel de dispo+itive, turaia se poate modifica fie sc)imbnd roata de acionare, fie utili+nd o roat conic. $easupra tobei de spargere se afl grunarul de alimentare #, care are rolul s asigure o alimentare constant cu semine i o distribuire uniform a acestora pe toat lungimea tobei de spargere. Jrunfarul de alimentare se compune dintr&un loca n care se afl un cilindru metalic rotativ, care pre+int de&a lungul su anuri ce antrenea+ seminele n timpul micrii lui de rotaie i, apoi, le introduce n toba de spargere. Gobele de spargere pot fi fi9ate pe cadrul metalic al separatorului, for&mnd corp comun cu acesta, sau pot fi montate separat de restul mainii. La descojitoarele de tip E<ulcanF, tobele de spargere snt, de obicei, fi9ate pe cadrul metalic al separatorului de coji, iar la descojitoarele de tip E@ * CF, ele se montea+ separat, i anume cu un etaj deasupra separatoarelor. @odul de funcionare a tobei de spargere. $in buncrul montat deasupra descojitorului, seminele cad n grunarul #, care le reparti+ea+ pe toat lungimea tobei de spargere. Ceminele intrate n toba

de spargere snt proiectate spre ecranul de spargere al tobei. 'rin i+birea puternic a seminelor de suprafaa tobei acoperite cu vergele i datorit strivirii lor n spaiul dintre palete i pereii tobei, coaja seminelor este despicat de&a lungul fibrelor i se sparge. *n cursul procesului de descojire. se sfrm i o parte din mie+. $in toba de spargere re+ult un amestec de mie+uri i coji ntregi i sparte, toctur de mie+ i coji, precum i semine ntregi. (cest amestec este evacuat prin partea desc)is a tobei. Ceparatorul de coji tip E<ulcanF (fig. .!# se compune din cadrul de susinere 1, dou cadre cu site 3 pentru separarea dup mrime i un sistem de aspiraie a cojii. 'rimul cadru se compune din trei site 5,a, 5,b, 5,c, cu oc)iuri de diferite dimensiuni, i o sit oarb. Citele snt dispuse paralel i nclinate spre canalele de aspiraie.

3ifl. .!. Ceparatorul de coji tip E<ulcanF. Lungimea silelor difer cu 1!1 211 mm, prima sit fiind cea mai scurt. Citele snt confecionate din tabl de 1 1,! mm grosime i au oc)iuri cu urmtoarele dimensiuni% prima sit -5,a......... ! 5 mm diametru6 a doua sit -5,b......... 0 ! mm diametru6 a treia sit -5,c.......... 0 mm diametru. (l doilea cadru cu site ! are o nclinare invers n comparaie cu primul cadru i se compune dintr&o sit cu oc)iuri de 5 mm diametru (sita de retur#, prev+ut cu fund de tabl (sit oarb#. (mbele cadre cu site snt suspendate de batiul mainii cu arcuri de susinere, metalice sau de lemn, i acionate de un a9 cu e9centric 0. 3iecare cadru cu site este mprit, n lungime, n dou pri, suspendate fiecare pe cte dou perec)i de arcuri. 'rin aceast construcie se reduce solicitarea arcurilor. Cistemul de aspiraie este montat la captul separatorului cu site i se compune din urmtoarele pri principale% ventilatorul #, camera de aspiraie 7, canalele de aspiraie 8,a,b,c i tubulatura de legtur dintre ventilator i camera de aspiraie. <entilatorul # se compune dintr&un rotor cu palete al crui a9 se sprijin n lagre cu rulmeni. (9ul cu palete se rotete n interiorul unei carcase metalice sau de lemn, cptuit cu tabl. Guraia lui varia+ ntre 811 i l111rotRmin. Camera de aspiraie 7 este construit din lemn i prev+ut cu canalele de aspiraie 8,a, /,b, 8,c, care se prelungesc pn la o distan de circa !1 mm deasupra sitelor. *ntensitatea curentului de aer la canale se reglea+ cu ajutorul unor clapete montate n interiorul acestora. @anipularea clapetelor se face din e9terior. M )*l )e funcionare a separatorului )e coji tip +V*lc"!,. (mestecul de mie+uri, coji, toctur i semine ntregi, re+ultat din toba de spargere 2, cade pe prima sit 5,a (v. fig. .!#. 'rin aceast sit trec mie+urile i cojile mai mici, mie+ul i coaja spart i toctur. 'e sit rmn seminele ntregi, mie+urile i cojile ntregi. 'rin micarea de du&te&vino a sitelor, materialul rmas pe prima sit ajunge la primul canal de aspiraie 8,a. La acest canal, aspiraia este mai puternic, deoarece materialul are cel mai ridicat coninut de coaj, din care cea mai mare parte o constituie coaja grea (coaja ntreag#.

$up ce, prin trecerea materialului pe sub prima aspiraie, s&a eliminat o parte din coji, materialul cade prin primul canal de aspiraie pe captul sitei a doua 5,b. (ici se unete cu refu+ul de pe sita a doua, i anume% o parte din mie+uri i coji sparte, precum i mie+urile i cojile ntregi mai mici. (cest amestec trece sub al doilea canal de aspiraie /,b, unde curentul de aer este mai slab dect la primul, pentru a se evita pierderi prea mari de mie+ n coaj. $up trecerea sub canalul de aspiraie 8,b, materialul ajunge la captul sitei a treia, unde se unete cu refu+ul de pe aceast sit 5,c. (cest material se compune din buci de mie+ i de coaj de dimensiuni mai mici. @aterialul trecut prin sita a treia, i anume toctur, cade pe sita oarb, de unde este dirijat printr&un jg)eab direct la transportorul pentru materialul descojit, evitndu&se astfel trecerea lui sub ultimul canal de aspiraie. >estul materialului descojit, de pe captul sitei a treia, trece, pe sub canalul de aspiraie 8,c, de acolo, pe al doilea cadru de site (sita retur#. n acest canal de aspiraie, intensitatea curentului de aer este i mai slab dect n aj doilea canal, deoarece materialul conine o cantitate mai mare de mie+uri sparte de dimensiuni mici, care pot fi antrenate uor, o dat cu coaja. 'e sita retur., materialul se separ n coji mari i semine ntregi care rmn pe sit, constituind returul, n timp ce restul materialului descojit trece prin sit. (cest material este colectat pe sita oarb i dirijat ntr&un transportor, care l duce la valuri. >eturul, format din semine ntregi i coji ntregi, cade ntr&un transportor care l duce la un elevator, cu ajutorul cruia ajunge, din nou, n toba de spargere. Coaja, antrenat prin canalele de aspiraie, intr n camera de aspiraie, unde o parte din ea, i anume coaja uoar, este evacuat de ventilator prin suflare, iar restul cojilor (coaja grea# cade la partea inferioar a camerei de aspiraie, de unde snt evacuate de un transportor elicoidal. Ceparatorul de coji tip E@ * CF (fig. .1# este format din dou utilaje distincte% sita plan i separatorul pneumatic. Cita plan servete la separarea fraciunilor dup mrime i separatorul pneumatic pentru separarea cojii pe ba+a diferenei de mas specific. <arianta iniial (@*C&!1# a fost mbuntit de ctre specialitii din ara noastr, astfel c @*C&!1 se pre+int cu performane mbuntite att constructiv ct i funcional. /ita p0an (fig. .5,a# se compune dintr&o carcas metalic 2, confecionat din oel profilat i tabl subire. n interiorul carcasei snt dispuse nclinat barele de conducere pe care culisea+ ramele sitelor metalice. 3ig. .5. Ceparatorul de coji tip E@1CF% a sita plan6 b separatorul pneumatic.

. 3ig. .7. Cc)ema sitei plane.

Cita plan este suspendat pe tavanul ncperii cu patru cabluri de oel cave trec prin corpuri de fi9are speciale ce permit reglarea cablurilor. (stfel suspendat, sita poate descrie o micare de rotaie, fiind antrenat de un mecanism de balansare. Lagrul superior al mecanismului de balansare este fi9at de tavan, iar partea inferioar, de cutia sitei plane, prin intermediul unei plci de oel i a dou lagre cu rulmeni. ,n interior, sita plan se compune din trei seturi de site (fig. .7#. 3iecare set are cte trei site -a, b, c#, confecionate din tabl de 1 mm. Citele au oc)iuri cu dimensiuni diferite, i anume% dou site cu oc)iuri de o dimensiune i o sit cu oc)iuri de alt dimensiune. Cub fiecare set de site se afl cte o sit oarb, mprit n dou pri cu nclinaie n direcii diferite. Ultimul set de site este prev+ut cu o sit dubl, ntre foile acesteia fiind introduse bile de cauciuc 4, care s favori+e+e procesul de curire i s evite nfundarea sitei cu toctur oleaginoas. /eparatoru0 pneu1atic (v. fg. .5,b. este format din urmtoarele pri% camera de aspiraie susinut de un sc)elet metalic6 ventilatorul cu motor de acionare6 cilindrul de alimentare. 'e lungime, separatorul cu aspiraie este desprit n trei compartimente, care n partea de jos se termin n form tronconic, fiind prev+ute cu clapete pentru evacuarea materialului sortat. 'e lime, separatorul este mprit n ase camere de aspiraie (R <*#, legate fiecare la ventilator printr&un canal. 3iecare dintre cele ase canale are o clapet de reglare 12, pentru reglarea debitului de aer i perei de icanare 13, 14, 15, pentru sc)imbarea direciei curentului de aer n vederea reinerii particulelor de mie+ i de coaj antrenate. n faa separatorului pneumatic se gsesc jalu+elele 4, prin care are loc aspiraia aerului. Cilindrul de alimentare 1# strbate fiecare compartiment reglnd trecerea materialului pe jalu+ele. @odul de funcionare. 'e sita plan, sortarea materialului descojit se face astfel% $in cutia de alimentare, materialul cade pe sita superioar 0,a i 0,b. (ici, o parte din material, i anume mie+ul i coaja spart, precum i toctur trece prin sita de 5,! in&ra i cade pe sita 2,a. >estul materialului trece pe sita 0,c, unde se face o nou separare a materialului rmas pe sit. = parte trece prin sita de 7 mm, iar restul, compus din semine ntregi i coji ntregi, trece peste sit i ufcrrrge n compartimentul 2 al separatorului pneumatic. @aterialul care trece prin sita de 7 mm cade pe sita oarb i, de aici, n compartimentul 22 al separatorului. 'rodusul care a trecut prin sita de 5,! mm cade pe sita oarb care l aduce pe sita 2,a. (tt pe aceast sit ct.i pe sitele 3,b, 2,c, -3,a, . !,2W i 3,c materialul descojit se separ, din nou, dup mrime, n felul descris, fiind dirijat n celelalte patru compartimente ale separatorului pneumatic. @aterialul descojit, cu dimensiuni sub 2,! mm, care trece prin cele trei site, adic toctur, este captat desita oarb montat sub sita 3,a i trimis direct la valuri. ,n acest fel, pe sita plan, materialul descojit n toba de spargere se separ n apte sorturi, dintre care ase ajung n cele ase compartimente ale separatorului pneumatic i unul, direct la valuri. n separatorul pneumatic are loc eliminarea cojii din materialul presortat cu ajutorul sitei plane. $e pe sita plan, materialul sortat n ase fraciuni trece prin cele ase burlane elastice n camera de aspiraie, unde, cu ajutorul cilindrului de alimentare, este reparti+at pe jalu+elele 4. $e aici, n funcie de masa specific a componentelor, are loc o deviere mai mare sau mai mic a acestor componente fa de vertical. (stfel, coaja, fiind componenta cea mai uoar, este antrenat de curentul de aer i depus n compartimentul !, iar amestecul de coaj cu particule de mie+, n compartimentul 5.

@ie+ul spart, amestecat cu coaja, se colectea+ n compartimentul 7 . Ceminele nesparte i mie+ul ntreg, fiind componenii cei mai grei, nu snt deviai deloc de curentul de aer i trec prin orificiul 8 n transportorul de mie+, respectiv n transportorul de semine ntregi (returul# care le duce napoi la toba de spargere. Coaja colectat n compartimentul 5, pe msura n care se depune, desc)ide prin greutatea proprie clapeta 9 i se evacuea+ cu transportorul de coji la maina de control, cu e9cepia cojii din camerele de aspiraie 2 i 22 care trece direct la termocentral. n acelai mod, coaja amestecat cu mie+ din compartimentul 5Q i mie+ul cu coaj din compartimentul 7 se evacuea+, prin desc)iderea clapetelor 14 i 11, n transportoarele corespun+toare care le dirijea+ la mainile de control. <entilatorul 3 refulea+ aerul n filtrele cu saci. Ceparatoarele de control. 'entru eliminarea avansat a cojii din mie+ul trecut la fabricaie ca i pentru eliminarea avansata a mie+ului antrenat n coaj se folosesc separatoare suplimentare (de control#. (ceste separatoare snt, de fapt, site plane i separatoare pneumatice similare cu cele descrise mai nainte, dar la care orificiile la site snt modificate, i anume% 5 setul 2 6 5 5,! mm6 setul 22 0 0 0,5 mm6 setul 222 .&.&. mm. n separatoarele de control se introduce amestecul de mie+ i de coaj clin compartimentele 5Q i 7, precum i coaja din compartimentul !, al separatorului pneumatic. @cinarea materiilor prime oleaginoase (. C=:C*$?>(D** J?:?>(L? (CU'>( @BC*:B>** @(G?>**L=> '>*@? 1. CC='UL ='?>(D*?* $? @BC*:(>? @cinarea este operaia prin care materia prim oleaginoas este mrunit sub aciunea forelor mecanice, n particule de dimensiuni mai mici, din care s se poat face separarea uleiului. n bune condiii. Ca efect al mcinrii, o parte din celule snt desc)ise, coninutul acestora fiind destrmat, alt parte din celule, dei cu membrana rupt, i menin structura intracelular iniial, iar o parte din celule rmn intacte. n celulele cu structura intracelular destrmat, picturi fine de ulei se aglomerea+ i se elimin din canalele oleoplasmei, fiind reinute sub forma unor pelicule foarte fine pe suprafaa i n capilarele mcinturii. = cantitate de ulei rmne n celule cu structura intact, eliberarea acestuia din oleo& plasm fiind mai dificil. Cele de mai sus arat c, indiferent de metoda de prelucrare a materiei prime (prin presare& e9tracie sau direct prin e9tracie#, mcinarea trebuie s urmreasc desc)iderea celulelor prin ruperea membranei i destrmarea structurii oleoplasmei care conine uleiul. 2. *:3LU?:D( C(>(CG?>*CG*C*L=> CCT?@?* G?T:=L=J*C? (CU'>( ='?>(D*?* $? @BC*:(>? @odul n care are loc separarea uleiului din celule n operaiile ulterioare (regimul te)nologic ca i construcia utilajului folosit# influenea+ ntr&o msur important gradul de mcinare. La mcinarea naintea presrii se urmrete &desc)iderea unui numr ct mai mare de celule de care depinde obinerea unui randament ridicat de ulei. Creterea suprafeei materialului prelucrat prin mcinare determin, totodat, accelerarea transferului de cldur n operaia de prjire, favori+nd e9pul+area uleiului la presare. ?9ist ns i limitri ale gradului de mcinare. 'rima dintre acestea este de natur mecanic. ntruct dimensiunile celulelor snt foarte reduse fa de distanele la care se pot regla organele de lucru ale mainilor de mcinat, desc)iderea celulelor este numai parial. (lte limitri snt de natur te)nologic. (stfel, o mcintur prea fin pre+int dificulti n cursul tratamentului )idrotermic de prjire, deoarece capt o consisten sporit care opune re+istene suplimentare sistemului de agitare al prjitorului. $ac materia prim este bogat in ulei, poate avea loc separarea parial a uleiului n cursul mcinrii. (ceste limitri ale gradului de mcinare fac ca n practic la o mcinare bine condus s se obin desc)iderea a 71 81" din numrul celulelor. 'entru completarea procesului de distrugere a structurii celulare se efectuea+, ulterior, un tratament termic. $e asemenea, se are n vedere faptul c la prelucrarea seminelor oleaginoase prin presare, cu ajutorul preselor mecanice, datorit temperaturii i

presiunii ridicate are loc o desc)idere suplimentar a celulelor care permite mrirea cantitii de ulei e9pul+ate. @cinarea nainte de e9tracie este, de asemenea, o operaie necesar pentru a favori+a transferul de substan din materialul oleaginos in soluia solvent&ulei. $ar o mcintur prea fin poate fi neconvenabil pentru procesul de e9tracie deoarece se aglomerea+ i nu permite solventului s parcurg uor i uniform stratul de material. La prelucrarea prin e9tracie, gradul de mcinare este condiionat de nlimea stratului de material e9tractor. La e9tracia n baterie care lucrea+ cu strat nalt, mcintur trebuie s aib o granulaie mai mare care s confere re+istena mecanic necesar, astfel ca particulele s nu se tase+e sub greutatea stratului de material aflat n e9tractor. n ca+ul e9tractorului cu band, la e9tracia n flu9 continuu, stratul de material este mai mic, gradul de mcinare poate fi mai avansat, dar particulele de mcintur trebuie s se pre+inte sub form de paiete, pentru a forma un strat filtrant pentru miscel. .. *:3LU?:D( CG>UCGU>** Ml ( C=@'=L*D*?* C?@*:D?L=> (CU'>( ='?>(D*?* $? @BC*:(>? $eoarece structura morfologic a seminelor difer n prile componente ale acestora, majoritatea seminelor fiind formate dintr&o coaj mai tare i un mie+ mai moale, mcinarea decurge neuniform. Coaja seminelor opune forelor mecanice e9terioare ce acionea+ n cursul operaiei de mcinare o re+isten mai mare dect mie+ul. $in acest motiv, mcintur re+ultat nu este cu totul uniform i omogen. n ceea ce privete influena compo+iiei seminelor asupra operaiei de mcinare, trebuie menionat c n primul rnd coninutul de umiditate i cel de ulei influenea+ aceast operaie. Ceminele cu umiditate normal nu pre+int dificulti la mcinare, dnd o mcintur friabil i pulverulent. Cu creterea umiditii seminele devin plastice, la apsare se turtesc, iar operaia de mcinare devine mai dificil, re+ultnd o mcintur cleioas, ceea ce ngreuia+ procesul de presare i e9tracie i duce la mrirea pierderilor de ulei n rot. Coninutul de ulei din semine influenea+, de asemenea, operaia de mcinare. La seminele cu coninut mic i mediu de ulei, uleiul care se separ eventual n cursul mcinrii este absorbit imediat de ctre particule de mcintur i nu provoac dificulti. $ac ns umiditatea seminelor este mai mare sau coninutul de ulei n semine ridicat, atunci se separ la mcinare o cantitate mai mare de ulei care nu poate fi absorbit n ntregime, ceea ce duce iari laXobinerea unei mcinaturi cleioase i la pierderi de ulei. 1 asemenea situaie se nregistrea+&la mcinarea seminelor de ricin care, din acest motiv, nu se supun mcinrii. Legat de modificrile structurale pe care le sufer seminele n cursul operaiei de mcinare esteQi faptul c prin mcinare, datorit ndeprtrii stratului protector de coaj i desc)iderii celulelor, se creea+ condiii favorabile pentru o9idarea uleiului reinut pe suprafa i n capilarele mcinturii, precum i pentru intensificarea procesului de respiraie i a proceselor fermentative. (ceste fenomene micorea+ stabilitatea mcinturii,&ceea ce face ca depo+itarea ei s nu fie posibil, prelucrarea mcinturii fiind limitat la intervale de timp foarte scurt. I. UTILA'E PENTRU MCINARE ,n ntreprinderile de ulei se supun mcinrii seminele oleaginoase, precum i broc)enul re+ultat de la presare6 dac este necesar, se macin i rotul re+ultat la e9tracie. <arietatea de materiale supuse mcinrii, precum i condiiile cerute materialului mcinat, necesit folosirea unor utilaje alese corespun+tor% valuri, concasoare, mori cu ciocane. H <(LDU>* <alurile snt utilaje la care m;runirea are ioc trecrid materia prim prin cilindrii aflai n micare de rotaie. n cursul acestei deplasri, materialul cu dimensiune mare este mrunit sub aciunea forelor de compresiune, de tiere sau frecare. @odul de mrunire depinde de felul suprafeei cilindrilor i de vite+a acestora, i anume% dac ambii cilindri snt nete+i i au vite+e egale, mcinarea are loc prin compresiune6 dac cilindrii snt rifluii i au vite+e egale, mcinarea are loc prin tiere6 dac cilindrii au vite+e diferite, mcinarea are loc i pe ba+a forelor de frecare.

<alul (fig. .-# este format din batiul 1 bine fi9at pe o plac de fundaie, cilindrii de mcinare 2, sistemul de alimentare 3, cuitele de curire aY cilindrilor ,, sistemul de acionare prin care se transmite micarea de la motorul electric la cilindri !, sistemul de reglare a distanei ntre cilindri &. =rganul principal al valului este cilindrul de mcinare. ?l este gol n interior, dar cu perete gros, confecionat din oel, cu suprafaa e9terioar tratat pentru sporirea re+istenei la u+ur pn la o duritate corespun+toare, care s re+iste la procesul de u+ur. Cilindrul este centrat pe un a9 1 Zare se rea+em pe lagrele C, &situate n locauri speciale pe batiu. Capetele cilindrului snt prelucrate oblic sub un ung)i de 0!4 pe o bordur de 1! mm pentru a preveni deteriorarea suprafeei cilindrice n timpul funcionrii sau al recondiionm.

3ijji .-.,#Cc)ema constructiv a valului Cistemul de alimentare are funcia de a distribui uniform materia prim pe toat lungimea cilindrilor. Cistemele de alimentare folosite, n pre+ent, snt urmtoarele% alimentarea cu ajutorul unui cilindru canelat, denumit grunar la tipurile de valuri vec)i6 alimentarea cu ajutorul unui dispo+itiv vibrator, acionat cu motor propriu care mic materialul n mod continuu i permite reparti+area uniform a acestuia6 vibratorul se folosete la tipurile noi de valuri. $istana dintre cilindri este factorul care determin mrimea mcinturii. (stfel, la valurile cu cilindri ae+ai n paralel, distana dintre ei este condiionat de po+iia reciproc a lagrelor pe care se sprijin a9ele acestora, n timp ce la valurile cu cilindri suprapui, distana dintre acetia se reglea+ automat prin stratul de material ce trece printre cilindri, lagrele acestora fiind mobile. La valurile cu cilindri ae+ai n paralel, unul dintre cilindri este montat pe o perec)e de lagre mobile, iar cellalt, pe lagre cu loca fi9. 'rin deprtarea sau apropierea lagrului mobil de cel fi9 se modific distana ntre cilindri. n acelai fel corpurile strine mari (pietre, buci metalice# pot trece printre cilindri fr s deteriore+e suprafaa acestora. 'e lng reglarea distanei, prin apropierea sau deprtarea cilindrilor se reglea+ i presiunea e9ercitat asupra materialului supus mcinrii. >eglarea distanei se efectuea+, la tipurile vec)i de valuri, prin acionarea manual a dou uruburi micrometrice (cte. unul pentru fiecare lagr mobil#. (cest sistem de reglare este necorespun+tor, deoarece nu asigur apropierea egal a ambelor lagre, u+ura este neuniform, iar[mcintura, neomogen. La tipurile noi de valuri s&au prev+ut sisteme de reglare automat. Un dispo+itiv )idraulic menine cilindrii apropiai datorit presiunii e9ercitate asupra lagrelor. 'resiunea asupra acestora se menine egal cu ajutorul unei dispo+itiv compus dintr&o pomp )idraulic i un presostat. (cest, dispo+itiv e9ercit asupra lagrelor presiuni egale, stabilite printr&un reglaj manual de la distan pe un tablou de comand. solid mai mic dect tensiunea superficial la limita dintre ulei i mcintur. n acest fel forele de suprafa care rein uleiul n mcintur snt ani)ilate, iar uleiul este eliberat. n acelai timp are loc mbibarea maculaturii cu ap, ceea ce provoac mrirea volumului particulelor i eliminarea uleiului din capilarele mcin&turii. <ite+a de mbibare este invers proporional cu coninutul n ulei al m&cinturii. n ceea ce privete celulele ntregi, acestea n contact cu apa se umfl, iar la ncl+irea ulterioar, o parte din celule se sparg, elibernd uleiul coninut. ncl+irea i uscarea mcinturii, @cintur este ncl+it n vederea modificrii structurii i proprietilor acesteia n vederea reducerii umiditii (uscare#.

ncl+irea meinturii ncepe o dat cu umectarea i progresea+ treptat, astfel c la sfritul operaiei se nregistrea+ temperatura cea mai ridicat, iar apa se evapor intens. ncl+irea produce modificri de natur c)imic i fi+ic n cele dou fa+e componente ale meinturii, adic n fa+a solid (fa+a de gel# alctuit n mare parte din substane proteice, i n fa+a lic)id, format din ap i ulei. *ntensitatea acestor modificri depinde de gradul aciunii termice, de durata ei, de umiditatea meinturii i de ritmul evaporrii apei din mcintur. @odificarea fa+ei lic)ide. @odificrile de natur fi+ic aduse fa+ei lic)ide a meinturii constau n scderea visco+itii uleiului i a tensiunii superficiale a acestuia, precum i n evaporarea apei din mcintur. Ca orice lic)id, visco+itatea uleiului scade cu ridicarea temperaturii. $up cum se poate vedea n figura 08 aceast scdere este rapid pn *a temperatura de 514C, apoi devine mai lent. Curba de scdere a tensiunii superficiale a uleiului cu ridicarea temperaturii este mai lin dect scderea visco+itii. Ccderea visco+itii i a tensiunii superficiale a uleiului nlesnete eliminarea a&cestuia din mcintur i scurgerea lui la presare. Gransformrile de natur c)imic suferite de ulei n timpul prjirii, i anume o9idarea acestuia i creterea coninutului n pero9i+i, snt nensemnate, deoarece durata procesului de prjire este relativ scurt. @odificarea fa+ei de gel. ncl+irea provoac n mcintur modificri importante, n special de natur c)imic. 'rin ncl+ire, structura coloidal a meinturii se sc)imb, deoarece, sub influena cldurii i a umiditii, substanele proteice se denaturea+ i de& 2tf 78 #48 848 1448 124898 :e1peratura 3ifl. 08. <ariaia visco+itii uleiului de floarea&soarelui la creterea temperaturii. termin distrugerea structurii celulare. Ctructura fa+ei solide devine elastic i afinat, ceea ce favori+ea+ scurgerea uleiului sub aciunea presiunii sau a di+olvantului. $enaturarea termic se &prereruce &numai s pre+ena apei l este eu att mai pronunat, cu ct umiditatea meinturii este mai muciQ. 'e lng transformri de natur pur c)imic, n prima etap a prjirii, cldura duce i la creterea activitii en+imelor,ceea, ce determin o cretere a aciditii libere a uleiului prin )idroli+a en+imatic a uleiului, precum i descompunerea substanelor proteice. (ctivitatea en+imatic scade i ncetea+, apoi, complet n a doua etap a prjirii, datorit distrugerii en+imelui la temperatura ridicat a prjirii. $e aici decurge necesitatea ca ume+irea materialului n prima perioad de prjire s se fac concomitent cu ridicarea rapida a temperaturii pn la 51...714C, cnd activitatea en+imelor ncetea+. n fa+a a doua a prjirii au loc desfacerea conglomeratelor mai mari i Ui.su rea particulelor, ceea ce se e9plic prin scderea umiditii, denaturarea *er mica a substanelor proteice i separarea uleiului pe suprafaa particulelor, Gasarea meinturii duce la creterea greutii )ectolitrice a meinturii, c.etui ce constituie un factor po+itiv la presare i e9tracie, prin mbuntirea *ndicelui de utili+are intensiv a presei i a e9tractorului. 'rin prjire re+ult i o modificare pronunat a plasticitii mcinluiil. $atorit scderii umiditii i denaturrii substanelor proteice, plasticitii meinturii scade i atinge o valoare optim pentru presare. 'rjirea determini i modificri n starea uleiului, care, cu toate c apa introdus n prima (tll a procesului de prjire se evapor, nu mai revine la starea iniial, ci rnmiir la suprafaa particulelor. ?9cepie face uleiul din interiorul celulelor nesparte, care continu s rmn n stare lui iniial. I. UG*L(S? '?:G>U '>BS*>? $ '>BS*G=(>?( C*L*:$>*CB CU C=@'(>G*@?:G? @ULG*?G(S(G? - 'rjitoarca cu ase compartimente. 'rjitoarele cilindrice compartimentate snt de trei feluri% cu fund dublu, cu fund i manta dubl, cu fund du)lii i inel de ncl+ire. n ara noastr, cea mai folosit este prjitoarea cu finul dublu i manta dubl.

n figura 0- este repre+entat o prjitoare compus din ase compartimente, prev+ut cu fund i manta dubl. Compartimentele 1 ale prjitoarei sunt ae+ate unul deasupra celuilalt, astfel c se asigur scurgerea prin cdere liber a ninel naturii prin toate comparti& mentele, n dou prese montate sub prjitoare. @ate ria&lul de construcie al prjitoarei este tabla de oel de 11 12 mm. 3undul 2 i mantaua 3 ale fiecrui compartiment formea+ recipiente, pentru abur, a crui presiune varia+ ntre 0 i ! at6 condensatul se evacuea+ din lQieciuo eoni partiment prin cte un racord i. 'ereii fundului snt fi9ai intre ei prin ani re&toa+e. 'entru mala9area meinturii n timpul prjirii, prjitoaren are un a9 principal 7, pe care sat&ii9ate &eu bjilaauele 21 cte dou palete, 18 *n lQieenre compartiment. $istana ntre palete i fundul compartimentului cale de 2 0 mm. 'entru etanarea locului de trecere a a9ului prin eompartitneiile snt ae+ate mufele de font 25, eu cu+ineii de bron+ 2i. 'entru acionarea mala9orului servete motorul electric 22, eu reductorul 2#, cuplat cu ajutorul manonului elastic ,27. @otorul iji rediietorul gtul montate pe cadrul 14. 3ig. 0-. 'rjitoare cu ase compartimente. (9ul reductorului i a9ul mala9orului se unesc prin cuplajul /, prev+ut i ** iQuucluri circulare -. $ac n prjitoare ajunge un corp tare, paletele se blo&iQlip\R.ft i imediat se produce ruperea prin forfecare a buloanelor cuplajului sau rlilnr spargerea cuplajului. n acest ca+, motorul electric i reductorul continuii nu se roteasc, ns a9ul prjitoarei se oprete. Grecerea mcinturii dintr&un compartiment n cellalt se reali+ea+ cu ajutorul supapei rabatabile 15. #e supap este nurubat flotorul 1#, pe al crui lUi *n partea e9terioar a prjitoarei, este fi9at prg)ia 11, care este legat de indicatorul de nivel 23 cu acul 28 pentru compartimentul respectiv. Cnd supapa 15 nc)ide orificiul de evacuare, flotorul trebuie s indice nivelul ma9im de mcintura admis n prjitor. La descrcarea compartimentului, flotorul se las n jos, supapa desc)ide gura de evacuare i mcintura trece din compartimentul superior n cel inferior. 'entru susinerea supapei n interiorul compartimentului servete rea+emul 24. *n ca+ul cnd condiiile de lucru cer ca gura de evacuare s rmn nc)is, c)iar dac nivelul mcinturii n compartimentul respectiv nu este ma9im, se imobili+ea+ supapa rabatabili prin manipularea tijei 0i, care se sprijin pe colarul 2.-. 'entru evacuarea vaporilor formai n timpul prjini, prjitoarea este n+estrat cu gurile de ventilaie 34. $eoarece o prjitoare cu&ase&compartimente servete dou prese, ultimul compartiment se prevede cu dou guri de descrcare 31. ?vacuarea materialului se reglea+ cu registrul 33, care se manipulea+ prin prg)ia 32, articulat mobil n jurul a9ului 35 i al tijei 31, fi9at la nivelul dorit cu ajutorul fluturelui 3#. @cintura prjit, care se evacuea+ prin orificiul 31, trece, prin tubul de scurgere 11, n plnia de alimentare 12 a presei. 'entru a putea urmri scurgerea materialului este prev+ut ua de control 38. (burul necesar ncl+irii prjitoarei intr n fundul fiecrui compartiment prin racordul 13. (burul direct pentru umectare se introduce prin conductele perforate 39, montate n compartimentele * i <*. Umectarea poate fi fcut i cu ap, prin dispo+itive de pulveri+are cu abur sau prin stropire direct printr&o conduct perforat.

Locaul # servete la montarea termometrului necesar msurrii temperaturii mcinturii la evacuarea din prjitoare. 'entru controlul prjitoarei, fiecare compartiment este prev+ut cu guri ce vi+itare ! i cu fante 29 de luare a probelor. Circulaia mcinturii dintr&un compartiment in altul se face prin fante de evacuare, a cror ae+are reciproc trebuie s permit o deplasare ct mai lung a mcinturii. n figura !1 snt redate dou posibiliti de dispunere a fantelor de evacuare. <arianta 1 asigur o ncl+ire mai bun, prin prelungirea duratei de amestecare, deoarece drumul parcurs de mcintura se mrete prin modificarea po+iiei fantelor. n compartimentul 0t mcintura se deplasea+ de la periferie spre centru, iar la compartimentul urmtor 2, mcintura circul de la centru spre periferie. n figura !1 se pre+int agregatul de prj ire cu ase compartimente i dou prese mecanice, folosite n toate fabricile noi din ara noastr. Jurile de ventilaie snt racordate la instalaia de aspiraie cu tiraj natural 3i(]. !1. (mplasarea fantelor de intrare i evacuare a mcinturii in compartimentele prjitorului.

compus dintr&o conduct principal i tuburi de aspiraie racordate la fiecare compartiment al prjitoarei. 3iecare tub de aspiraie este nclinat i pre+int o anumit curb. (ceast construcie este necesar pentru a evita ntoarcerea condensatului n prj itoare. Guburile de aspiraie snt prev+ute cu o clapet sau cu un obturator rotativ, cu ajutorul cruia se reglea+ aspiraia vaporilor de ap. C&a artat anterior c mala9orul prjitoarei este acionat de un motor electric prin reduetor. (cesta are un rol dublu% reduce numrul de rotaii ale motorului de acionare la turaia necesar mala9orului i transform micarea de rotaie ori+ontal ntr&o micare vertical. >cductorul (fig. !2# se compune dintr&o cutie de font 1, prev+ut la partea superioar cu un capac demontabil. 'e fund i pe capac snt montate casetele pentru rulmeni 2 ai celor trei a9e verticale. 'e a9e se afl roi dinate care se rotesc ntr&o baie de ulei. >oile dinate 3 i i snt conice, roile 5, cilindrice. 'entru orice reduetor se poate stabili raportul de reducie% n care% n1 i n2 repre+int turaia celor dou a9e, iar $; i L, numrul de dini ai roilor respective. 'entru determinarea turaiei a9ului prjitoarei este necesar s se cunoasc turaia motorului i numrul de dini ai fiecrei roi dinate. 'rjitoarea cu trei compartimente. (cest utilaj este asemntorcu prjitoarea descris anterior dar are dimensiuni mai mici, fapt pentru care alimentea+ o singur pres. n figura !. este repre+entat un asemenea utilaj, sc)ema permi;nd s se vad construcia i modul de deplasare a materialului n prjitoare. Compartimentele 1 snt prev+ute cu funduri duble 2 i mantale 3 ale spaiului de abur6 pentru care se prevd racorduri de intrare a aburului i ieire a condensatului. (rborele 4 este prev+ut cu paletele ! situate la fiecare compartiment i este antrenat cu 01 rotRmin.

(cionarea agitatorului se face n comun cu acionarea presei cu care este cuplat prjitoarea i anume de la acelai electromotor.

. !.. lQrjitoare cu trei compartimente montat pe pres mecanic% 1 compartiment6 2 . fund dublu6 3 manta6 4. < arborele mala9orului6 5 palete6 # burlan de alimentare6 = gur de evacuare ntre compartimente6 8 gur de descrcare spre presa6 9 < registrul de desc)idere&ncliidere a gurii de descrcare6 14 melc alimentare pres. 'resarea materialului oleaginos (. CONSIDERAII GENERALE ASUPRA PRESRII 1. CC='UL '>=C?CULU* 'resarea este operaia te)nologic prin care se separ componentul lic)id (uleiul# dintr&un amestec lic)id&solid (mcintura#. ,n acest scop, asupra mcinturii pregtite corespun+tor, prin mcinare i prjire, se e9ercit o presiune nsemnat. @sura n care are loc separarea uleiului n cursul operaiei de presare depinde att de mrimea presiunii e9ercitate ct i de structura materialului supus presrii. =peraia de presare se reali+ea+ cu ajutorul unor utilaje denumite prese. =binerea uleiului prin operaiile de presare este folosit din cele mai vec)i timpuri. n pre+ent, n ara noastr se utili+ea+ numai presele mecanice, superioare fa de cele )idraulice,, datorit productivitii mai mari i a simplificrii instalaiilor. ,n condiiile rii noastre se supun presrii materiile prime care au un coninut de ulei de peste .1". n principiu, efectul operaiei de presare asupra componenelor mcinturii poate fi urmrit pe figura !!. $in aceast figur se observ c partea de

3ig. !!. Cepararea componenilor la presare% a& mcintura la intrarea n pres6 b& broclien ieit din pres6 c ulei brut separat din pres6 2 ulei6 2 substan degresat i uscat6 3 umiditate.

gel nu este influenat&eantitativXumiditatea&ae&esteifTQmne aproape eonst n timp ce o bun parte din ulei (p n la circa 8!" din uleiul iniial# este rat ca ulei brut de pres. 'artea de gel a seminelor mpreun cu restul dZ constituie broc)erul sau turtele de presare. % 2. I(L?L?, G?=>?G*C?L? '>=C?CULU* $? 6 '>?C(>? ,: '>?C?L? @?C(:*C?% . Cepararea uleiului la e9ercitarea unei presiuni poate, fi studiat pe asemnrii cu procesul de filtrare prin capilare. n acest ca+, procesul po e9primat prin relaia% n care% < este volumul de lic)id separat (careQtrece prin capilare#6 (' diferena de presiune aplicat6 d diametrul vasului capilar6 7# visco+itatea lic)idului6 0 lungimea vasului capilar care trebuie parcurs de lic separat6 %% t durata aplicrii presiunii. UQ (nali+a acestei relaii arat c procesul de sepaGare a uleiului po% influenat po+itiv dac se mresc valorile pentru P, d i t i dac se n rea+ L i rj. Condiiile operaionale in seama de influena acestor factori asupra rrii uleiului. 3actorul principal l constituie presiunea la care sef ace presarea. Ca ui a e9ercitrii presiunii asupra mcinturii pregtite corespun+tor, uleiu e9pul+at din celulele desc)ise i dini capilarele mcinturii. n mcir supus presrii, spaiul dintre suprafeele e9terne i interne ale particule micorea+ brusc, ceea ce are drept urmare eliminarea uleiului i, apoi, merarea particulelor de mcintura parial degresate, cu formarea turteli La un moment dat, spaiul dintre suprafeele particulelor devine a mic nct pelicula de ulei este supus,forelor de reinere e9ercitate de a suprafee ale particulelor. Ca urmare, uleiul nu mai poate fi eliminat, pe se rupe n mai multe locuri, iar suprafeele particulelor se ating i ncep numita bric)etare, adic formarea turtelor. @rirea presiunii duce la str6 canalelor capilare din mcintura prin care are loc scurgerea uleiului > la mrirea re+istenei materialului fa de evacuarea uleiului. >e+ult urmare, c mrirea presiunii peste o anumit limit optim nu duce la cn randamentului de ulei la presare. La presarea optima, randamentul maj ulei poate fi obinut prin, mbuntirea proprietilor structural& mecan mcinturii favori+ate de descojireX ,mcinaiFe i prjire corespun+toare terea presiunii n timpul presrii trebuie s fie treptat. La ridicarea a presiunii uleiul antrenea+ particule Kde mcintura, care nfund cap i mpiedic astfel scurgerea Quleiului. La presele mecanice, fora de presare% este creat de un corp elicoidal care se rotete ntr&un spaiu nc)is (camer de presare#. Creterea trep presiunii se asigur la presele mecanice prin micorarea volumului liber al camerei de presare de la o treapt la alta (prin mrirea diametrului melcului i micorarea diametrului camerei#, prin reducerea pasului melcului, precum i prin re+istena opus la ieirea materialului din pres de ctre o pies special numit EconF. $urata presrii trebuie s fie att de mare nct s permit scurgerea uleiului n condiiile date. = prelungire a timpului de presare peste acest interval nu duce la mrirea important a randamentului de ulei, n sc)imb determin micorarea sensibil a produciei presei. 3actorii GS, R i d snt influenai prin operaiile de pregtire a mcinturii% visco+itatea uleiului se micorea+ prin ncl+irea mcinturii n timpul prjirii6 lungimea capilarelor poate fi micorat prin distrugerea avansat a structurii celulare prin mcinare i, parial, n timpul prjirii, ca i prin reducerea distanei de parcurs de ctre ulei pn la orificiul de ieire a uleiului din camera de presare (stratul de material din camera de presare, s aib o grosime ct mai mic#. Cu ct broc)enul conine mai mult ulei, cu att va fi mai sfrmicios, deoarece peliculele de ulei nu permit particulelor de mcintur s se bric)ete+e. *nvers, cu ct broc)enul va conine mai puin ulei, cu att va fi mai dur, deoarece bric)etarea particulelor se face mai intens. Gotui, la presare nu are loc o bri&c)etare complet, astfel c la sfrmarea broc)enului nu se observ o mas omogen, ci pri separate, incomplet legate i cu goluri ntre ele. UTILA'E PENTRU PRESARE $up modul de construcie i caracteristicile de lucru, presele mecanice se mpart n urmtoarele grupe%

prese pentru presare preliminar sau antepresare (forprese#, care asigur separarea a 7! 8!" din ulei6 aceste prese snt concepute pentru presarea preliminar moderat (cu 18 22" ulei n broc)en# sau presare preliminar avansat (cu 12 10" ulei n broc)en#6 dac ultimul tip funcionea+ n regim de presare moderat, poate prelucra cu !1" mai mult smn6 prese pentru presarea final, care evacuea+ broc)enul cu . !" ulei6 prese cu aciune dubl, n care procesul de presare preliminar i de presare final are loc n acelai utilaj prev+ut cu dou camere de presare. Unele tipuri de prese snt astfel construite nct pot funciona pentru presarea ntr&o singur fa+ (presare unic#, reali+nd presarea mcinturii direct la un broc)en cu coninut de . 5" ulei. 'resiunea e9ercitat n camera de presare crete, treptat, de la +ona de alimentare pn la captul de evacuare (fig. !5#. 'resiunea atinge circa 2!1 da:Rcm2 la prese pentru presarea preliminar i 011 2 111 da:Rcm2 la prese pentru presarea final sau unic. n ntreprinderile din ara noastr 3ia. !J. <ariaia presiunii n camera prelucrarea seminelor oleaginoase bogate de presare. n ulei se face dup sc)ema antepresare&e9tracie i din aceast cau+ se folosesc numai prese pentru presarea prel nar. @ajoritatea ntreprinderilor au fost dotate cu prese mecani]e,tip G'U&fabricate la u+inele Ge)nofrig. ] L^6 & - 'resa mecanic G3UXCC. ufiguraQ!7Qesterepre+enfcrco]pce6%.ineca modern pentru presarea preliminar de tipul celor construite n]j]ttent n noastr. = pres mecanic, indiferent de grupa de care aparine, se compune urmtoarele pri principale% batiul presei, sistemul de acionare, camer6 presare (cilindrul strecurtorii#, a9ul cu melci (urubul elicoidal#, conul di glare, dispo+itivul pentru colectarea uleiului. 'resa poate fi dotat i cu un dispo+itiv de alimentare.

atiu0 presei este format din dou suporturi de font 1* pe care snt fi9ate dou suporturi verticale 2 i 3. (cestea din urm snt fi9ate unul de altul prin intermediul a patru coloane de strngere. Cuportul 2 din partea conului de reglare are forma unei p;lnii i servete drept rea+em pentru camera de presare,

a9ul cu melci i conul de reglare.S'e cellalt suport 3 se fi9ea+ reductorul , i lagrul de presiune 14. $e asemenea, pe el se sprijin camera de presare 13 i a9ul cu urub elicoidal 12..? /iste1u0 de acionare este compus dintr&un motor electric care acionea+ reductorul prin roata de acionare ! i a9ul -. >eductorul, montat n carcas, se compune din trei a9e i ase roi dinate # i 7. >aportul de reducie este situat intre 00 % 1 i 02 % 1. (9ul principal 8 al reductorului se sprijin pe rulmeni, iar la captul acestui a9 se afl lagrul de presiune 14 i cuplajul 77. >eductorul este ae+at ntr&o baie de ulei. !a1era de presare 13 se compune din dou jumti identice stfnse ntre ele din amndou prile cu rame formate din bare de oel. ?clisele snt fi9ate in nou uruburi. Cilindrul camerei de presare (fig. !8# este format din treispre+ece semibride de oel 1, legate la mijloc i lateral prin lonjeroanele 2. Cemibridele verticale i lonjeroanele formea+ sc)eletul camerei de presare, n care se montea+ bag)etele 3 printre liurile (interstiiile# crora se scurge uleiul. $imensiunile e9terioare ale semibridelor snt aceleai, n sc)imb dimensiunile interioare difer, deoarece diametrele treptelor camerei de presare nu snt egale ntre ele. *n lungime, camera de presare este mprit n patru pri egale, adic n patru trepte de cte 27. mm fiecare. (ceeai lungime a bag)etelor n fiecare treapt este caracteristic antepreselor, iar bag)etele snt standardi+ate.

Greptele 2 i 22 snt separate ntre ele printr&un inel conic 3 (fig. !8#, de 51 mm lime, iar celelalte trepte, prin inelele !, de 7,2! mm lime. (ceste inele se mai numesc i semilune. Iag)etele camerei de presare (fig. !-# se montea+ astfel nct s forme+e o suprafa cu asperiti ndreptate n acelai sens cu sensul de rotire al materialului, fapt careXmpiedic alunecarea lui pe suprafaa interioar a cilindrului.

3ijj. !-. Ceciunea transversal prin treptele * i 22 ale camerei de presare% 1 ( -"&.e/e0 2 ( c*i/e0 3 1 l !2e# "!e. $iametrul cameWei de presare i mrimea liurilor ntre bag)ete se dau n tabela 8. Mliurile mai mari ntre bag)eta se practic la presarea mcinaturii cu coninut ridicat de ulei (floarea& soarelui#. @urubu0 e0icoida0 (fig. 11# este format dintr&un a9 pe cure snt ae+ate 18 detalii compuse din opt melci, opt inele intermediare i dou buce. Lungimea total a a9ului cu melci (fr piulie# este de 2 011 mm. (9ul este prev+ut cu canal de pan, n care introduc pene al cror rol este s fi9e+e melcii i inelele intermedia. 'entru curirea mcinturii care se depune pe inelele intermediare, camera de presare se montea+ dou perec)i de cuite. 'rima perec)e cuite are cinci dini, a doua perec)e numai trei dini. Ce poate folosi o singur perec)e de cuite cu opt dini. (9ul urubului elicoidal 12

(fig. ! se cuplea+ cu a9ul reductorului prin cuplajul 11 la care se montea+ patru bt uri de siguran cu diametrul de 18 mm, care se foarfec n ca+ul supraso citrii presei. 9ecanis1u0 conu0ui de re(0are a grosimii broc)enului (fig. 51# este mont n prelungirea a9ului cu melci. Conul propriu&+is 1 se fi9ea+ cu uruburile 14 de lagrul su a9ial 2, i acesta, la rndul su, de inelul de reinere 3. 'e a9ul cu melci se depiasea+ prin intermediul unei buce cu filet dreptung)iular, buca de reglare #, pe cai cu piulia !, este fi9at volanul i pentru acionarea ntregului mecanism al con lui. $ispo+itivul de reglare 11 permite fi9area capului conic ntr&o po+iie detZ minat. Aispoziti"u0 pentru co0ectarea u0eiu0ui se compune dintr&o plac de tab nclinat 15 (v. fig, !7# i un jg)eab colector 1#. 'laca de tabl estF situa

3ig. C1. Murub elicoidal i cuitele camerei de presare la presa G'U&2!% a ( c*i/*l c"%e#ei )e p#e$"#e0 b ( 3*#*- elic iO"l "$"%-l"/0 c ( ele%e!/ele 3*#*-*l*i elic ic 1, 45 4, S, 8, 10, 12. 14 %elci0 3, 65 75 9, 11, 13, l5, 17 - i!ele i!/e#%e)i"#e0 S, S ( -*c3e

3ig. 51. @ecanismul de reglare a presiunii n pres% 1 < conul propriu&+is6 2 lagr a9ial6 3 inel de reinere6 4 < volan6 ! piuli6 ! buca de reglare6 1 lagr de comand6 8 < buca lagrului de comand6 9 < suport6 14 < urub6 11 diapo+itiv de reglare. sub ntreaga camer de presare i esle prins de uruburile de fi9are inferioare iile. suporturilor presei. Sg)eabul colector 1# are form paralelipipedic cu fundul tronconic. 3undul este legat cu o conduct de 111 mm prin care se scurge uleiul. 'entru separarea impuritilor antrenate cu ulei, jg)eabul este prev+ut n partea de sus cu o sit metalic cu oc)iuri de 1,- 1,1 mm diametru. (limentarea preselor cu mcintur se poate reali+a prin cdere liber sau prin antrenarea mcinturii cu un melc vertical a crui funcionare poate fi automati+at.

'resa mecanic ?9peller 21_ (cest tip de pres e9istent n dotarea unor ntreprinderi este conceput pentru presarea preliminar avansat. 'rincipalele deosebiri constructive fa de presa G'U& 22! snt urmtoarele% evacuarea broc)enului are loc nspre subansamblul de acionare i este prev+ut posibilitatea colectrii separate a broc)enului debitat la punerea n funciune a presei (avnd coninut mai mare de ulei#, care este returnat n pr&jitoare6 dispune de un&aTVrentator -:B mecanic pentru mcintur6 Caracteristici ale treptelor de presare r ?9peller 212 pentru reducerea temperaturii n camera de presare se poate rci a9ul cu melci, de asemenea, camera de presare este rcit n e9terior prin stropire cu ulei recirculat (circa 1R. din uleiul separat#6 +aul ieit printre bag)ete este antrenat mpreun cu uleiul cu ajutorul unui transportor cu melc6 mecanismul conului de reglare posecrGm dispo+itiv indicator a iei sale. (9ul presei (fig. 52# cuprinde opt elemente melc -2, 4, #, /, 14, 1#., melcul de alimentare avnd dou spire, apte inele intermediare (. 9, 11, 13, 15., dou buce -1 i *<#, precum i mecanismul conului de a presiunii n ultima treapt de presare C/. (9ul presei este gol n ii pe o lungime de 1 111 mm, n e9tremitatea camerei de alimentare pei introducerea unei conducte pentru circulaia agentului termic (ap de (ntrenarea a9ului presei se face printr&un cuplaj de ctre un reductor conice. Camera de presare are caracteristicile din tabela 9. 3uncionarea presei mecanice. n figura 5. este artat circulaia ir lelor ntr&o pres prev+ut cu posibilitatea de rcire a strecurtorii ` prercit. @cintur care intr n camera de presare, sub aciunea spirelor cu melci, primete dou micri% o micare Fde&aFlurigut a9ului i o alt i n jurul a9ului cu melci. @icarea din urm nu este dorit, i pentru ai ei se folosesc cuitele i asperitile din ae+area bag)etelor. $atorit construcii, mcintur capt o micare de avans n lungul a9ului cu umplnd volumul liber al camerei de presare. @icarea de avans a matei se menine pn la locul unde este montat primul inel intermediar. (ic vine o scurt oprire a materialului pn la ndesarea lui i nceperea pro de presare propriu&+is. >e+ult deci c stoarcerea uleiului ncepe la ` treptei 2 a camerei de presare. 'e msur ce materialul naintea+, datorit modificrii diametruli rior al camerei de presare, mririi diametrului melcilor i micorrii ntre melci, volumul liber n camera de presare se reduce, presiunea e9Z asupra mcinturii crete treptat, iar scurgerea uleiului devine mai abui Uleiul trece prin liurile camerei de presare i este colectat n re+ervoi v+ut n acest scopi *ntensitatea scurgerii uleiului este neuniform de&a camerei de presare i depinde de proprietile structural&mecanice ale rialului i de construcia presei. >egimul normal se asigur dac se respect urmtorii parametri% 1# Ctructura mcinturii prjite% normal6 este controlat prin te tura i umiditatea optim la ieirea din prjitoare.

(. CONSIDERAII GENERALE PRIVIND PURIFICAREA ULEIULUI DE PRES 1. CC='UL 'U>*3*CB>** Uleiul obinut la prese conine impuriti mecanice i organice n suspensie, precum i urme de ap, care trebuie ndeprtate, deoarece pre+ena lor duce la degradarea rapid a uleiului i la pierderi. $in acest motiv, la depo+itarea uleiului brut de pres sau la trecerea lui la rafinare este necesar o purificare prealabil a acestuia. 2. ='?>(D**L? '>=C?CULU* $? 'U>*3*C(>? 'urificarea uleiului brut de pres se efectuea+ prin urmtoarele operaii% separarea grosier a resturilor de mcintur oleaginoas antrenate la presare (+a# prin% sedimentare, filtrare sau centrifugare6 eliminarea umiditii n e9ces prin evaporare (uscare#6 separarea impuritilor cu dimensiuni mici prin filtrare. 'rima i a treia operaie se e9ecut totdeauna, n timp ce uscarea uleiului se face numai n unele ntreprinderi, n ca+ul c;nd umiditatea uleiului depete 1,.". B. SEPARAREA IMPURITILOR PRIN SEDIMENTARE 1. '>=C?CUL $? C?$*@?:G(>? Cepararea impuritilor solide aflate n suspensie n ulei i depunerea lor la fundul recipientului se face sub aciunea forei gravitaiei i se numete sedi1entare. ?vacuarea lic)idului limpe+it poart numele de decantare. Ce cunoate, din studiul cursului de procese i aparate, c vite+a de sedimentare crete cu mrirea diametrului particulelor i cu micorarea densitii visco+itii lic)idului. ,n general, decantarea uleiurilor vegetale se face la ma9imum .! . . . 014C La temperaturi mai mari e9ist riscul ca unele impuriti s se di+olve molecular sau coloidal n masa uleiului i s precipite atunci cnd revine la temperatura obinuit. 2. UG*L(S? '?:G>U $?C(:G(>?( UL?*ULU* $eeantorul eu funcionare discontinu. $ecantorul este un vas cilindric sau paralelipipedic, cu fund conic sau nclinat, din care uleiul decantat se elimin printr&un preaplin sau printr&o eava articulat care poate fi coborit la diferite niveluri. $ebitul decantorului se poate calcula cu relaia% D%E-A, (.2# n care% D este cantitatea de fa+ lic)id limpe+it, n m.Rs6 E vite+a de sedimentare, n mRs6 A < suprafaa de sedimentare sau seciunea decantorului, n m2. $ebitul de decantare nu depinde de nlimea decantorului, ci de suprafa, deci decantoarele trebuie s aib nlime ct mai mic i suprafa ct mai mare. a Ceparatorul de +a cu raclor (fig. 55#. Ceparatorul utili+ea+ sedimentarea gravitaional a impuritilor solide urmat de evacuarea lor, dup trecerea pe un grtar filtrant de o construcie special pentru eliminarea uleiului antrenat. Utilajul se compune din urmtoarele subansambluri% cuva 1, de form paralelipipedic, care are un compartiment lateral 2 pentru colectarea uleiului limpe+it, grtarul filtrant 3 construit dintr&un numr mare de ben+i metalice ae+ate la o distan de 1,8 mm, raclorul ,, format din palete perforate fi9ate

pe dou lanuri de antrenare acionate cu roile !, a cror ntindere se corectea+ cu dispo+itivul de reglare #. n interiorul cuvei se gsesc plcile 7 i 8 care o compartimentea+, permi&ind trecerea uleiului din compartimentul A (n care are loc alimentarea cu ulei b +a#, prin compartimentul median , spre compartimentul C de unde uleiul este trecut, prin deversorul 14, n compartimentul lateral 2. (cest tip de dec an tor funcionea+ astfel% uleiul brut care conine resturile de mcintur (+a# este adus de *a prese cu ajutorul unui transportor elicoidal - . *n cursul funcionrii normale, deversorul 14 controlea+ nivelul de ulei i prin diferen de mas specific, particulele solide se depun la fund& 'aletele raclorului se deplasea+ n sensul sgeii i aduc +aul pe suprafaa grtarului filtrant 3. $up separarea celei mai mari pri a uleiului, particulele solide cad n transportorul 11, care le ntoarce spre presare. Uleiul urmea+ drumul invers, traversea+ plcile +bQlante 7 i Q`c i intr, prin deversorul lateral 14, n compartimentul de ulei clarificat 2, de unde va fi pompat la cntar i la re+ervor prin racordul 12. $ac o parte din ulei este recirculat pentru rcirea presei, prelevarea acestuia se face prin racordul 13. >aclorul se pune n funciune c;nd nivelul uleiului brut este de circa 511 mm. $ac nivelul uleiului depete nlimea reglementar, un dispo+itiv de control al nivelului declanea+ un semnal de averti+are, iar operatorul trebuie s controle+e nivelul pentru a evita deversarea uleiului. C. C?'(>(>?( *@'U>*GBD*L=> '>*: FILTRARE 1. '>=C?CUL $? 3*LG>(>? 3iltrarea este operaia de separare a fa+elor unui amestec eterogen solid&lic)id prin trecerea amestecului printr&o suprafa sau printr&un strat filtrant, care reine fa+a dispers (sedimentul solid# i las s treac fa+a dispersant (filtratul#. $up mecanismul filtrrii, procesele de filtrare se pot mpri n dou grupe% procese de filtrare superficial, cnd materialul filtrant oprete la suprafaa lui particulele solide din suspensie, prin diferen ntre mrimea particulelor i mrimea porilor (aplicate la sita vibratoare i separatorul cu raclor#6 procese de filtrare ie, c;nd reinerea partiaulelor solide n suspensie se face de ctre stratul filtrant pe toat adncimea lui (aplicate la filtre&pres i filtre aluvionare#.

3ig. 55. Ceparator de +a cu raclor. <ite+a de filtrare depinde de mai muli factori, ca% presiunea, structura i grosimea stratului de sediment separat, visco+itatea, respectiv temperatura la care se face filtrarea. 'resiunea de filtrare se reali+ea+ fie prin greutatea coloanei de lic)id, fie prin presiune suplimentar, cu ajutorul unei pompe sau a vidului aplicat la evacuarea filtratului din filtru. n industria uleiurilor vegetale se utili+ea+, n general, crearea presiunii cu pompe centrifuge care pot genera o suprapresiune de l,!&.,! at. Caracterul re+iduului are, de asemenea, influen asupra vite+ei ote filtrare. Ctratul de re+iduu separat din uleiurile brute conine fosfatide, proteine, mucilagii i suspensii mecanice. ?l este compresibil, i, de aceea, la o cretere a presiunii apare o cretere a re+istenei re+iduului ca urmare a micorrii dia& metrelor capilarelor. $in aceast cau+, filtrul trebuie scos din funciune mai des, pentru curire. $ac ta tiirictiQbntt se &adaog &o cantitate mic de pmnt decolorant sau /iselgur, se formea+ un

strat filtrant suplimentar necompresibil, care prelungete considerabil perioada de funcionare dintre dou curiri. <ite+a de filtrare scade o dat cu creterea vsco+itii care, la rlnctul ei, varia+ invers proporional cu temperatura lic)idului. n practic, creterea temperaturii de filtrare este limitat de considerente te)nologice. (stfel, la filtrarea uleiului brut de pres, temperatura ma9im de filtrare trebuie s fie de 714C. n ca+ul filtrrii uleiului brut, +aul ud (impuritile# astup repede porii filtrului i oprete filtrarea. $in aceast cau+ este indicat uscarea uleiului nainte de filtrare. 2. UG*L(S? '?:G>U 3*LG>(>?( UL?*ULU* I>UG Cita vibratoare (fig. 57# are urmtoarea construcie% ntre pereii laterali de tabl 7 snt montate dou cadre 2, prev+ute cu site de alam cu oc)iuri de 1,2! 1,!1 mm diametru. n centrul cadrului cu site se afl a9ul cu e9centric 3, acionat de un motor electric prin curele trape&+oidale. Corpul sitei vibratoareQse sprijin pe dou arcuri vibratoare ,, fi9ate pe asiul 5. Un suport al saiului este fi9at pe articulaia #, iar al doilea pe cre&maliera de g)idare =. Cu ajutorul cremalierei se poate regla ung)iul de nclinaie al sitei vibratoare. 'entru ntinderea tablelor de sit servesc uruburile /. Uleiul intr n partea sting a sitei i se filtrea+ prin ea, ieind prin conducta montat n partea inferioar a sitei. *mpuritile mecanice snt reinute pe sit i, datorit micrii ei vibratorii, se deplasea+ spre cellalt capt al sitei, unde snt evacuate. n ca+ul cnd sita vibratoare funcionea+ normal, acest re+iduu conine .! 0!" ulei. Capacitatea sitei vibratoare este n medie de 2,! t uleiR). 3iltrele&pres snt de dou feluri% cu plci i cu rame i plci. 'entru uleiul de pres se ntrebuinea+, de obicei, filtre&pres cu rame i plci (fig. 58, a, b.. (cestea se construiesc din plci i rame de font turnat n dimensiuni variabile i care varia+ de la 51951 la .119111 cm. 'lcile i ra& mele se strng ntre dou plci frontale 2 cu o singur fa filtrant, ns de construcie masiv, fi9ate pe picioare de oel sau font 1. >estul de plci i rame snt ae+ate pe dou bare rotunde de oel 3, pe care plcile aluneac spre capete, datorit strngerii ce se face cu ajutorul unui urub filetat, acionat printr&o roat de la un capt sau cu ajutorul unui dispo+itiv 4, acionat prin presiunea )idraulic. Cuprafaa plcilor este prev+ut cu rifluri verticale, iar ia partea superioar i inferioar, cu rifluri ori+ontale. La partea de sus sau lateral, fiecare plac i ram este prev+ut cu un orificiu, care la strngerea plcilor i a ramelor formea+ un canal #. 'rin acest canal intr uleiul care se reparti+ea+, apoi, pe toat suprafaa plcilor acoperite cu pn+ ele filtru. Uleiul trece prin pn+ele de filtru, n timp ce impuritile snt reinute pe suprafaa p;n+elor. Uleiul trecut prin pn+ele de filtru se scurge pe riflurile verticale i ori+ontale ale prii frontale spre robinetele 7, care snt montate lateral pe fiecare plac. Grecerea uleiului de la partea frontal la cea lateral a plcilor se face prin orificiile prev+ute n colul de jos al fiecrei plci.

Uleiul filtrat care se scurge prin robinetele 7 ale plcilor este colectat ntr&un jg)eab ! i dirijat spre colector. *mpuritile care snt reinute pe suprafaa pn+elor de filtru umplu spaiul ntre rame. Cnd acest spaiu s&a umplut complet, filtrarea se ntrerupe, filtrul se sufl cu aer comprimat prin robinetul 9 pentru recuperarea uleiului reinut de sediment, iar, apoi, se desc)ide i se cur. 3iltrarea uleiului se efectuea+ n felul urmtor% din re+ervorul de ulei, cu ajutorul unei pompe, uleiul trece prin filtru&pres. La nceputul filtrrii, uleiul curge tulbure i trebuie dirijat napoi n re+ervor. 'e msur ce pe pn&+ele de filtru se formea+ stratul filtrant suplimentar, uleiul ncepe s curg limpede i poate fi dirijat spre colectorul de ulei filtrat. n timpul filtrrii trebuie urmrit dac uleiul curge limpede prin toate robinetele. (colo unde se observ curgerea tulbure, robinetele se nc)id. Cnd presiunea uleiului introdus de pomp n filtru atinge . at, iar vite+a de filtrare a sc+ut foarte mult, filtrul se scoate din circuit, se sufl la rece cu aer comprimat sau cu abur uscat i, apoi, se desc)ide pentru curire. >esturile aderente la materialul filtrant se cur prin r+uire cu ajutorul unor raclete (paclu# din lemn. >e+iduul este colectat i trimis la staia de recuperare a uleiului. Laul de la filtrarea uleiului brut se introduce, de obicei, n prjitoare. $up curire, dac pn+a filtrant este mb;csit, se nlocuiete, i filtrul se strnge, pregtindu&se pentru a fi repus n funciune. ?taneitatea filtrului se asigur datorit apropierii ma9ime a marginilor ngroate ale plcilor i ramelor. 3iltrele&pres folosite pentru filtrarea uleiului brut de pres lucrea+ la o temperatur a uleiului de 01 . . . 714C i o presiune ma9im de 0,! da:Rcm2. $ebitul acestor filtre este de !1 81 /gRm2). n unele instalaii s&au introdus i filtre nc)ise tip E:iagaraF, care vor fi studiate la un alt capitol. $. ELIMINAREA UMIDITII DIN ULEIUL BRUT DE PRES 8USCAREA ULEIULUI9 1. '>=C?CUL $? UCC(>? ( UL?*ULU* Uscarea uleiului este procesul prin care, n condiii determinate de temperatur i presiune, se evapor umiditatea e9istent n ulei. n uleiul brut de pres, apa poate atinge cteva +ecimi de procent, dac a fost obinut din semine cu umiditate mare sau insuficient prjite. ?9cesul de umiditate trebuie eliminat, deoarece favori+ea+ )idroli+a trigliceridelor i determin tulburarea uleiului. $ac prjirea se face corespun+tor, coninutul de ap al uleiului este redus i nu mai este necesar uscarea acestuia nainte de rafinare. Ce efectuea+ uscarea uleiului de pres, n ca+ul livrrii ca ulei nerafinat. 26 UG*L(S? '?:G>U UCC(>?( UL?*ULU* Usctorul eu funcionare discontinu (fig. 5-# este un recipient cilindric cu terminaia conic 1, nc)is, ncl+it prin mantaua 2 (sau prin serpentin de abur#, cu agitatorul 3 acionat printr&un reductor de turaie. (paratul este prev+ut cu vi+orul 4, precum i cu aparate de control ale temperaturii uleiului, presiunii aburului, vacuumului din aparat i nivelului uleiului. 'e capac se mai gsete un ventil de aerisire. Uscarea se face sub vacuum, pentru a se evita o9idarea i degradarea uleiului6 n acest scop, usctorul este racordat la instalaia de producere a vidului cu ajutorul pompei de vid sau a ejectoarelor cu abur. La pornire se creea+ vidul necesar n aparat, apoi, cu ajutorul vidului, se aspir uleiul n usctor i se ncepe ncl+irea indirect prin manta. La nceputul uscrii, uleiul spumea+ (se controlea+ prin vi+or# i dac spuma depete vi+orul se desc)ide ventilul de aerisire de pe capacul usctorului. ?liminarea apei durea+ 0! 51 min, temperatura final a uleiului atinge 11!4C, spuma scade, iar conducta de vapori spre condensatorul instalaiei de vid (condensator barometric sau de suprafa# se rcete. $up terminarea uscrii, se rcete uleiul pn la circa 014C, cu ajutorul apei introduse n manta. (poi, uleiul este evacuat trecnd la filtre&pres. Usctorul cu funcionare.continu, n instalaiile moderne se utili+ea+ usctorul continuu n care apa se autoevapor n recipientul aflat sub vid. Utilajul este similar celui descris la cap. A<**. 3ig. I-. (parat de uscare discontinu pentru ulei de pres. ?. SC:EME TE:NOLOGICE PENTRU PURIFICAREA ULEIULUI 1. CCT?@( CL(C*CB $? 'U>*3*C(>? *nstalaia pentru purificarea uleiului de pres este situat n incinta seciei de presare i funcionea+ dup sc)ema din figura 71.

Uleiul de pres mpreun cu mcintura antrenat prin orificiile strecurtoarei presei se colectea+ n re+ervorul cu agitator 1. $e aici, pompa cu roi dinate Pt l transfer pe sita vibratoare, tinde se eiirrin crea mai mare parte a impuritilor solide grosiere. Uleiul cu restul impuritilor se colectea+ n re+ervorul 3, prev+ut, de asemenea, cu agitator. $e aici, pompa P3 trimite uleiul n filtrele&pres 4. Uleiul filtrat se colectea+ n re+ervoriil&bascul ! pentru cntrire i, apoi, n re+ervorul #, de unde se pompea+ cu pompa Pe la depo+itul e9terior. >e+iduul din filtrele&pres ca i impuritile de la sita vibratoare se trimit, cu transportorul 7, la alimentarea prjitoarelor. n sc)ema de mai sus, n ca+ de necesitate, ntre sita vibratoare i filtre se poate intercala un aparat de uscare lucrnd sub vid parial, pe arje. 4. SC:EME MBUNTITE DE PURIFICARE $e+avantajul sc)emei clasice l constituie riscul mare al o9idrii uleiului datorit meninerii acestuia n contact cu aerul un timp ndelungat la temperaturi ridicate. 3enomenul se evidenia+ prin msurarea indicelui de pero9id. $atorit faptului c utili+rile n scopuri alimentare limitea+ nivelul indicelui de pero9id (de e9emplu, pentru margarina 24 ma9im este de !miliec)ivaleni de pero9idR/g#, este necesar s se diminue+e temperaturile de lucru prin rcirea uleiului. 'entru aceasta uleiul re+ultat la pres este rcit ntr&un sc)imbtor de cldur cu ap. n acest mod, vibrarea i filtrarea au loc dup rcirea uleiului la temperaturi care. nu snt periculoase pentru stabilitatea acestuia. n figura 71 este pre+entat o comparaie a regimului termic ntre sc)ema clasic i cea mbuntit.

3ig. 71. Compararea regimului termic in sc)emele de purificare.

$rept re+ultat al modificrii regimului termic, n sc)ema mbuntit se nregistrea+ o cretere mai lent a indicelui de pero9id n uleiurile purificate aa cum se vede din datele urmtoare pentru uleiul de floarea&soarelui% ulei la ieirea din pres, 1,!&2,1 m?R/g6 ulei dup purificare (sc)ema clasic#, crete de .,! 0 ori6 ulei dup sc)ema mbuntit, crete numai de 1,! 2 ori. = alt sc)em mbuntit de purificare a uleiului de pres care are, de asemenea, avantajul unui tratament la temperatur redus i care elimin sita vibratoare, este dat n figura 72. Uleiul obinut n presa 1 mpreun cu restul de mcintur, trecute prin strecurtoare, snt aduse cu transportorul elicoidal 2 la separatorul de +a cu raclor 3 (decantor#, unde are loc separarea celei mai mari pri din impuritile solide. $in compartimentul de ulei decantat, cu pompa P1 uleiul este trecut la o separare suplimentar a impuritilor n separatorul 5 construit pe principiul ciclonului. Uleiul limpede este trecut n re+ervorul #, iar +aul separat se re&turnea+ n decantor. Cu ajutorul pompei P2 uleiul este ridicat n re+ervorul 7 prev+ut cu agitator. $in re+ervorul 7 o parte din ulei (.1 01"# este trecut prin rcitorul de ulei 8, rcindu&se pn la !1 . . . 514C. Uleiul rcit este trimis la presele 1 i distribuit pe partea e9terioar a strecurrii, fapt care determin reducerea temperaturii uleiului la ieirea din pres astfel c n decantor acesta are o temperatur de circa 814C. >estul uleiului (circa 51 71"# este trecut cu pompa P3 la filtrele&pres 9. Uleiul filtrat este colectat n recipientul colector 14 care servete i pentru eventuala prencl+ire a uleiului dup care este aspirat n usctorul 11 legat la instalaia de producere a vidului cu dou trepte. 'ompa ' 0 trimite uleiul uscat prin rcitorul 13 la re+ervorul 10 i, apoi, prin pompa '! la cntar. Laul separat la filtrele 9, prin transportorul 15, ca i +aul de la decantor prin transportorul 4, se dirijea+ spre prjitoare. F. CALCULE TE:NOLOGICE Calculul capacitii usctonilui discontinuu. Usctorul avnd un volum < cu un coeficient de umplere ce lucrea+ pe arje care au durata G. Capacitatea de producie, se calculea+ pentru o +i de lucru (1 001 min# cu relaia% 1d<&-&eY ftR20)g, (..# n care F este masa volumetric ; uleiului, n tRm.. $ac uleiul poate fi entrit, se lucrea+ direct cu cantitatea de ulei J, deoarece% Jd<&cp&^ ftRarjg. (.0# >educerea temperaturii uleiului do pres. 'entru introducerea unui sistem de rcire a presei cu ulei rcit se cere s se stabileasc care trebuie s fie partea din uleiul eliberat de +a ce se va rccircula pentru a se asigura reducerea temperaturii strecurtorii. 'ierderile de cldur n mediul ambiant se neglijea+. Ce pornete de la ecuaia coninutului de cldur al lic)idelor care se amestec% Cldura adus de cantitatea de ulei &; la ieirea din camera de presare dup trecere printre bag)etele strecurtorii# va fi% &05 c- t" n care f1Y1114C. Cldura adus de uleiul prer;cit J2 va fi% J2&Q c- 02, n care f2Y014C. 102 (mestecul de ulei n colectorul presei va avea cldura%

(J9 bJ2# U c U R., n care f.` -14C. Ccriem ecuaia de bilan termic% J1&c&f1bJ2&cX d (J1bJg#&cX.. $ac J1bJ2dl, atunci J2dl Jj. >e+ult o ecuaie n care necunoscuta este J9% J, U c U f9b(l -&+. G c H tt d1 U c G t3. 'relucrnd, obinem% &1-t0Iti<&1-ti%tz, &1-t1<&1- t3%t3<t2, >e+ult% J1 d i+iF.9i11. (.!# Qi Q2 J. E;PLOATAREA I NTREINEREA INSTALAIEI DE PURIFICARE A ULEIULUI DE PRES 1. >?JUL* $? ?A'L=(G(>? 'ornirea, supraveg)erea i oprirea utilajelor trebuie s se efectue+e prin lucrrile stabilite de instruciunile specifice fiecrui utilaj. nainte de. pornire se va avea n vedere verificarea n gol a utilajelor cu subansambluri n micare. $e asemenea, se va efectua controlul po+iiei tuturor ventilelor de pe conductele pe care circul ulei, abur, ap, ca i a legturilor la instalaia de vid pentru a asigura legarea corect a utilajelor potrivit fa+ei te)nologice i pentru a evita deversrile i pierderile de ulei. n cursul procesului se vor supraveg)ea aparatele de msur i control i se vor lua msuri de corectare a regimului de lucru. 2. C=:G>=LUL '>=C?CULU* $? 'U>*3*C(>? ( UL?*ULU* Controlul procesului de purificare a uleiului de pres const n anali+a uleiului de pres filtrat, la care se determin% sedimentul (volumetric#6 aciditatea liber, gustul, mirosul i culoarea (proba organoleptic#. 'robele de ulei se iau, din or n or, din jg)eabul de la filtre&pres sau din colector6 determinrile artate se efectuea+ o dat pe sc)imb.

3ij]. 7..&3lu9ul te)nologic al obinerii uleiului prin presare6 j ., &&, &Y, ... /i, #, 2=, 32, 34, 39, 41, 43, 45, 43 transportor redler sau elicoidal6 2, -, 2#, 31, 3/, 3#, 42 < elevator6 ntar cu cup6 4, /, 35 buncar&tampon6 5 < cur;itor semine6 5, 38, 44 < electromagnei6 11, 33 ) tobe de spargere6 12 site paratoi pneumatic6 111,24 maini de control6 28 suflant pentru coaja6 iu < conduct pentru transport coaj6 34 filtre cu saci6 prjitoare6 4= < presa mecanic6 49, 52, ;C re+ervor

colector ulei6 54, /3, 5= < pompe de ulei6 ii sit vibratoare6 54 utilaj pentru separarea +aului6 55 re+ervor&bascul;. ?9tracia uleiului cu solveni A. CONSIDERAll GENERALE ASUPRA OBTINERII ULEIULUI PRIN E;TRACIE 1. CC='UL '>=C?CULUl ?9tractia este operatia te)nologica prin care, dintr&un amestec de substane, se separa unul din componeni prin solubili+area acestuia ntr&un lic)id di+olvant (solvent#. ?9tractia uleiului este un proces de e9tractie solid&lic)id. *n vederea e9tractiei uleiului, materialul oleaginos (fa+a solida# este amestecat cu solventul (fa+a lic)ida#. *n timpul amestecarii, uleiul impreuna cu solventul formea+a o solutie denumita 1isce0. @aterialul degresat care ramine dupa e9tractie se numeste srot. ?9tractia se utili+ea+a ca metoda independents pentru obinerea uleiului din materii prime sarace in ulei (de e9emplu% soia, germeni de porumb s.a.#. Ce utili+ea+a in completarea presarii preliminare, sc)ema presare&e9tractie asigurind un randament de recuperare a uleiului botanic de peste -8". 2. I(L?L? G?=>?G*C? (L? '>=C?CULUl $? ?AG>(CD*? Grecerea uleiului din fa+a solida in solute este un proces de sc)imb de substanta in care difu+iunea are rolul principal. 'rin difuziune se intelege fenomenul fi+ic in care substantele di+olvate tree libere in partea solutiei in care concentratia lor este mai mica, pina ce in in&treaga solutie reparti+area moleculelor di+olvate este uniforma. *n desfurarea procesului de e9tracie trebuie sa se in seama de starea n care se afl uleiul. Cercetarile efectuate de numeroi cercetatori au artat c uleiul se gaseste in materia prima pregatita pentru e9tractie sub trei forme, si anume% sub forma libera, pe suprafetele particulelor de macinatura6 sub forma legata, prin forte de suprafata in porii particulelor6 inc)is in celulele intregi, nedistruse prin operatiile de pregatire. La e9tractia uleiului din macinatura oleaginoasa intervin mai multe forme de difu+iune% difu+iunea moleculara, difu+iunea prin convectie si difu+iunea prin membranele celulare. $ifu+iunea moleculara consta n deplasarea moleculelor unei substane datorita energiei cinetice proprii. *n cursul e9tractiei, moleculele de ulei trec ntre moleculele solventului, iar cele de solvent se deplasea+a intre moleculele de ulei. $ifu+iunea prin convectie consta in deplasarea moleculelor datorita amestecarii fa+ei care confine uleiul cu fa+a ce conine solventul. La e9tractia uleiului, amestecarea are loc datorita unor fore e9terioare (presiunea de pompare# care fac ca solventul sa circule prin stratul de macinatura. *n ca+ul celulelor intregi. 'rocesul de difu+ie are loc prin membrane le celulelor, care actionea+a ca membrane semipermeabile. La acest proces, rolul principal il are osmo+a. Colventul care difu+ea+a in interiorul celulelor di+olva uleiul si formea+a o solutie. (ceasta solutie difu+ea+a, apoi, spre e9terior, pina la egali+area concentrateK solutiilor de ulei in di+olvant din interiorul si e9teriorul celulelor. $iferitele forme de difu+iune au ecuatii caracteristice. *ntrucit ele actionea+a simultan, ecuatia curentului de difu+iune este urmatoarea% J%? K (C9& -?2.9 in care% 7K este cantitatea de ulei e9trasa, in /gR)6 coeficientul transferului de masa si repre+inta cantitatea & de ulei cai e se transports in unitatea de timp, prin unitatea de suprafata, la o difcrenta de concentrate egala cu unitatea6 !; concentratia medic a miscelei, in "6 C 2 concentratia uleiului in macinatura, in ". $esfasurarea procesului de difu+iune depinde de mai multi factori, si anume% dimensiunile moleculelor substantelor care difu+ea+a, suprafata de contact intre material si solvent, diferenta concentratiilor in diferite +one ale sistemu&lui, lungimea drumului ce trebuie parcurs de molecule, durata procesului, temperatura si v;sco+itatea substanelor. *n cursul e9tractiei, coninutul n ulei al mcinaturii scade treptat p;na la o valoare limita sub care continuarea procesului nu este economica. @odificarea continutului in ulei al materialului supus e9tractiei poate fi constatata in figura 70.

$in e9aminarea acestei curbe de e9tractie re+ulta ca n desfasurarea procesului se deosebesc doua etape% prima etap mai scurta, in care se e9trage 81 -1" din uleiul continut i n care predomin fe& nomenul de di+olvare direct a uleiului liber de pe suprafaa particulelor6 a doua etap cu durata mai mare, n care uleiul aflat n celulele nedesc)ise i n structurile secundare este trecut n soluie, ca urmare a fenomenului de difu+iune prin membranele semipermeabile ale celulelor. :reapta de e;tractie r-'-ribriatis. -cofibLnuMLMn-de "Bse-ML9at17t9L3 /K3-?&./ &&&&&&NBariapa confi1BtuBuf de uBeBLBn 1BLsceBd 3ig. 70. Curba de e9tractie a macinaturii o/ ginoase, 'ornind de la anali+a caracteristicilor materialului supus e9tractiei, a proprietatilor solventilor si interpretindu&le pe ba+a teoriei e9tractiei, verific;nd e9perimental conclu+iile obinute, s&au putut determina condiiile optime pentru desfasurarea procesului de e9tractie. (cestea sunt% umiditatea optima a macinaturii6 dimensiunile potrivite ale particulelor de macinatura6 destramarea ma9ima a structurii celulare6 inaltimea minima a stratului de material supus e9tractiei6 vite+a ma9ima a solventului6 temperatura ma9ima a solventului. O1iditatea cit mai mica a macinaturii favori+ea+a procesul de e9tractie, deoarece ben+ina, fiind o substanta )idrofoba, patrunde greu in macinatura cu umiditate prea ridicata. *n mod normal, umiditatea macinaturii supuse e9tractiei varia+a, in functie de metoda de e9tractie, intre 5 si -". 'entru a mari suprafata de contact intre 1acinatura si so0"ent, particulele de macinatura trebuie sa aiba o suprafa specific mare, pe care sa. o pstre+e in timpul e9traciei. (ceasta se obtine d;nd macinaturii forma de paiete si pastr;nd aceast form n timpul transportului spre e9tractor. = macinatura prea fina nu estepotrivita, deoarece duce la infundarea instalaXiei de e9tractie. 'entru pastrarea structurii materialului in timpul e9tractiei este necesar sa se prelucre+e un material mai sarac in ulei, re+ultat dintr&o presare prealabila, pentru ca prin e9tragerea uleiului sa nu se distruga structura macinaturii. Aestra1area a"ansat a structurii celulelor, obinuta prin macinare si prajire, este necesara pentru crearea conditiilor optime de difu+iune si solubi&li+are cu solvent. *n legatura cu aceasta trebuie aratat ca este cu atit mai important6[ cantitatea de ulei e9trasa prin di+olvarea directs a uleiului aflat in stare libera, cu cit granulatia materialului de e9tras este mai mica si cu cit celulele sunt mai mari. $in acest niotiv, materialul Xupus e9tractiei nu trebuie sa confina deloc sau aproape deloc celule nesparte. 1 asemenea structura este obtinuta la un broc)en presat la circa 12" ulei care poate fi supus e9tractiei dupa o mruntire grosiera (dimensiuni de . 0 mm grosime#. 2na0ti1ea stratu0ui de 1ateria0 influentea+, in primul rind, durata procesului de e9tractie si randamentul de ulei. Cu cit inaltimea stratului de material este mai mica, cu atit procesul de e9tractie decurge mai repede si maicomplet. *n instalatiile de e9tractie cu functionare continuCse tine seama de acest factor, inaltimea stratului de material fiind limitata la eel mult 1,5 m fata de circa 2 m la e9tractia in baterie. Peatizarea unci "iteze 1ari a so0"entu0ui produce miscarea turbulenta a acestuia, ceea ce asigura o diferenta suficienta de concentrate in fiecare moment aS procesului de e9tractie. 9arirea te1peraturii so0"entu0ui face sa creasca energia cinetica a molecu&lelor si accelerea+a miscarea lor. Gotodata, are loc scaderea visco+itatii solventului si a uleiului. 'rin aceasta se mareste sensibil vite+a de difu+iune. *n functie de temperatura de lucru, e9tractia se poate desf asura in doua moduri% in regim i+oterm, adica far! modificarea temperaturii6 in regim nei+oterm, in care temperatura creste treptat, pe masura ce concentratia miscelei creste. ?9tractia nei+otermic are avantajul ca scurtea+a durata e9tractiei si, totodata, permite obtinerea unei miscele cu concentratie mare in ulei, fapt care determina economii de abur si apa de racire la distilarea miscelei. Cresterea temperaturii de lucru depinde de natura solventului. ?a este limitata din motive de te)nica securitatii si, practic, nu depaseste !!4C. .. C=L<?:D*

*n instalaiile de e9tracie din tara noastra se folosete ca solvent ben+ina de e9tractie. Ien+ina de e9tracie are caracteristici standardi+ate% ben+ina pentru e9tracia discontinu cu interval de fierbere 71...-!4C i densitate ma9im 1,72! la 214C6 ben+ina pentru e9tractia continua cu interval de fierbere 5!...814C si densitatea ma9ima 1,7.1 la 214C, care se caractcri+ea+a printr&un continut ridicat de )e9an (circa !1"#. *n afara de caracteristicile preva+ute in standard, in legatura cu ben+ina de e9tractie trebuie sa se cunoasca si urmatoarele coustante% caldura specific, caldura latent de evaporare, punctul de inflamabilitate (determinat in aparatul (bel&'ens/^#, limitele de e9plo+ie ale vaporilor de ben+ina n amesteccu aer, Ien+ina lic)ida este mai usoar decit apa, iar vaporii de ben+ina sunt mai grei decit aerul. *ntervalul temperaturilor de fierbere a ben+inei de e9trace este n funcie de compo+iia ei n diferite )idrocarburi componente. *n figura 7! este data o curba de distilare a unei ben+ine de e9tractie. Ien+ina proaspata, o dat intrat in circuit, ii modific curba de distilare in cursul procesului de e9tractie, deoarece o parte din )idrocarburile usor volatile sepierd de la inceput in ga+ele ce scapa din deflegmator, iar prile greu volatile ramininsrot. Ca urmare, punctul initial de fierbere al ben+inei din circuit se ridica, iar punctul final poate scade. de cd1,! /calR/g4C6 rd81 /calR/g6 la &01 pina la &!14C6 1,2 7,1" volumetrice. 0. @?G=$? $? ?AG>(CD*? *n principiu, se pot folosi doua metode de e9tractie% 1etoda 1acerrii si 1etoda de(resarii succesi"e. @etoda macerrii const n tratarea repetat, ntr&un recipient, a materialului supus e9traciei, cu cantiti proaspete da solvent6 aceasta metoda nu se mai aplica. @etoda degresarii succesive are loc in flu9 continuu si dup principiul contracurentului, adica solventul proaspat se introduce peste materialul cel mai degresat, iar miscela concentrat, peste materialul proaspt, adica cu coninutul de ulei eel mai ridicat. ?9tractia dupa aceasta metoda reduce cu mult durata procesului de e9tractie si permite obtinerea unei miscele mai concentrate decit in primul ca+, ceea ce inseamna reducerea pierderilor de solvent si a consumului de caldura. $upa principiul de functionare, instalaiile de e9tracie se mpart n dou grupe% instalaii funcion;nd prin imersiune, n care materialul oleaginos este scufundat eel puin pe o +ona a instalaiei n solvent sau miscel6 instalaii function;nd prin percolare, n care materialul oleaginos, de regula n micare, se stropete cu solvent i miscela care strbat materialul i se autofiltrea+a la trecerea prin acesta. *n instalaiile moderne care funcionea+a pe principiul percolrii se face i recircularea cu debit mare a miscelelor si solventului, fapt care imbunata&feste contactul intre solvent si material (debitul de recirculare pina la de .1 ori debitul de alimentare cu solvent proaspat#. *n industrie se aplica, in pre+ent, e9tracia n baterie (semicontinu# i e9tracia n instalaii cu flu9 continuu. @etoda degresrii succesive a macinaturii in instalaii cu flu9 continuu pre+int urmatoarele avantaje fa de e9tracia n baterie% permite degresarea materialului intr&un singur e9tractor i ntr&un interval de timp mai scurt6 permite mecani+area complet i automati+area avansat a procesului de e9tracie6 evaporarea solventului din rot se reali+ea+a mult mai repede, ceea ce permite obtinerea unui srot de calitate mai buna6 instalaiile de e9tracie continu, av;nd gabarite mici necesit spaii construite mai reduse faa de e9tracia n baterie, de aceeai capacitate6 instalaiile continue lucrea+ cu indici te)nico&economici mult mai avantajoi. 'rocesul de e9tracie a uleiului cu solveni volatili cuprinde mai multe fa+e distincte% prepararea materiei prime pentru e9tractie, reali+ata prin macinare si prajire (in funcie de material#6

e9tractia propriu&+isa a macinturii6 recuperarea solventului din miscela, cu obtinerea uleiului brut de e9tractie6 recuperarea solventului din srot. *n tara noastrC, in cadrul politicii de moderni+are si de+voltare a industriei uleiului, s&au introdus instalatii de e9tractie cu funcXionare continua, care vor inlocui in viitor toate instalatiile semicontinue (in baterie#. B. E;TRACTIA MACINATURil 1. ?AG>(CG*( C?@*C=:G*:U( (S: I(G?>*?# 1 baterie de e9tractie se compune, de obicei, din 0 7 e9tractoare. ?9tractorul (fig. 75# este un aparat cilindric confeetionat din tabla de 11 12 mm, preva+ut cu un a9 vertical cu mala9or care se roteste cu - 11 1!0 rotRmin. Capacitatea e9tractoarelor varia+a intre 2 111 si 7 111 1. $ea&supra fiecarui e9tractor se afla un buncar, unde se dep&a+ifcea+a h eanti&tate de macinatura corespun+atoare capacitafii e9tractorului. *ncarcarea mficinaturii se face prin gura de incarcare cu capac de la partea superioara. Umplerea cu solvent se face pe la partea inferioara pentru a elimina aerul dintre parti&culele de macinatura. (poi circulaXia solventului se sc)imba% intrarea se face pe sus la partea superioara, iar miscela se evacuea+a pe la partea inferioara. *ntroducerea aburului pentru de+ben+inare se face pe la partea inferioara, iar evacuarea srotului, printr&o gura laterals. 3uncjdonarea fiecarui e9tractor este discontinuC, desfasurindu&se pe cicluri succesive. Ciclul complet al unui e9tractor se compune din mai multe fa+e care se e9ecu ta in limitele de timp din tabela 1.. 2. ?AG>(CD*( C=:G*:U( ?9tractorul tip E$c CmctF. Coiistruetia si functionarca utilajului. ?9tractorul tip E$e CmetF face parte din instalatiile care functSo&nea+a prin percolare, ben+ina si miscela fiind pulveri+ate peste stratul de macinatura care se deplasea+a *n contracurent. ?9tractorul E$e CmetF (fig. 77# este format dintr&un corp paralelipipedic de tabla sudata, ininterioral caruia circula o banda de transport 1 acoperita cu pin+a metalica fil&tranta din metal @onel. 'lacile perforate se sprijina pe role cu lan, care glisea+a pe doua sine, dintre este plata, iar cealalta conica, pentru a se asigura deplasarea ben+ dreapta. Ianda este antrenata in miscare de o roata stelata si se depli intermiteirfa cu ajutoruluaui. clic)et 9u 9ifce+a 9le . - mR). >oatu tionata de un motor prin reductor cu variator de turatie. (limentarea.cu macinatura a ben+ii se face printr&un do+atorC si nn * de alimentare 3, preva+ut cu dispo+itivul de semnali+are 4. *nalfimo.n :** Cirlul tic I9tractie intr&o baterle cu 5 e9tractoare Cimbol 3a+a 'o+itia $urata e9tractorului mill la circuit uQu *ncarcarea e9tractorului cu aparat * !&11 21& u t7 t8 t- Qo macilifitura Umplerea aparat * 2! 2!&.! e9tractorului cu miscela aparat ** 0!&51 Gragerea (evacuarea# miscelei aparat *** 0!&51 concentrate Cpalarea * cu aparat *< 21&2! miscela CpClarea a *l&a cu aparat *< 2!&.! miscela Cpalarea cu ben+ina aparat. < 21&2! de scurgere CpClarea cu !1&5! ben+ina curatfi Ccurserea 1!&21 ben+inei $e+ben+inare 271&.51 (aburire# $escarcarea srotului Gotal de material poate fi reglata cu registrul !, manevrat din e9terior. $ispo+itivul de semnali+are 4 este un traductor de nivel cu doua po+ifii% ma9im si minim, montat in buncar. La depasirea nivelului ma9im se intrerupe circuital la becul verde de semnali+are a func]ionarii normale din sc)ema sinoptica a panoului de comanda, se aprinde becul rosu, se declansea+a un semnal acustic la postal de lucru Epreparafie macinaturaF si se opreste transportorul care alimentea+a e9tractorul. $aca se atinge nivelul

minim, se stinge becul verde, se aprinde becul rosu, se declansea+a semnalul acustic si se opreste motorul care acXionea+a banda. >amura superioara a ben+ii este activa, fiind rmparXita conventional in opt +one de stropire. Ctratul de macinatura este stropit cu miscela recirculata printr&o serie de pulveri+atoare # si cu ben+ina proaspata pe ultima portaune a ben+ii, inainte de evacuarea srotului. *ntre cele doua ramuri ale ben+ii se afla o serie de tremii colectoare ale miscelei 7, care corespunde dispo+itivelor

C. RECUPERAREA SOLVENTULUI DIN MISCELA 1. J?:?>(L*G(S* =binerea uleiului din miscela neccsita separarea avansata a solventului. $in considerente economice, recuperarea ben+inei trebuie sa fie c;t mai completa. *n acest scop, miscela se supune distilrii dupa o prealabila purificare. *n utilajele de distilare a miscelei are loc, mai nt;i, evaporarea ben+inei si concentrarea miscelei in trepte, dupa care ultimelc fraciuni de solvent se elimin prin antrenare cu abur direct i sub vid. Uleiul brut de e9tracie se rcete p;na la 014C i se trece la depo+it. 2. 'U>*3*C(>?( @*CC?L?* @iscela obtinuta in procesul de e9tractie nu se pre+inta ca o solute pura de ulei in solvent, ci confine Xi 1 serie de impurila]i mecanice si orga&nice. *mpurita(.ile mecanice, formate, in special, din particule de macinatura, maresc sedimenlul din ulei si se depun pe suprafala elementelor de incal+ire ale distilatoruiui, inrautatind coeficientul de transmitere a caldurii si duc;d la inc)iderea culorii uleiului de e9tractie. $in acest motiv, prima operatic cle prelucrare a miscelei consta in purificarea ei. 'urificarea miscelei se poate efectua prin decantare, filtrare si centrifugare. @etoda cea mai folosita este metoda filtrrii. 'urificarea miscelei se utili+ea+a, ntotdeauna, in instalaiile care au un regim de circulate al miscelei cu vite+e relativ mari, mai ales daca preparatia materialului, anterioara e9tractiei, nu duce la formarea de paiete. (stfel, la e9tracXia in baterie, filtrarea se efectuea+a printr&o plasa deasa din sirma de cupru sau pin+a de sac montata intr&un recipient situat pe circuitul de pompare a miscelei. 'eriodic, se oprete circulaia miscelei prin filtru, se demontea+ sita i se cura. La e9tractorul rotativ se prevede filtrarea reali+ata printr&un filtru cu placi sau separator centrifugal cu evacuare periodica a sedimentului. La e9tractorul E$e Cine*F, filtrarea, ca operate distincta, nu este necesara, stratul cle macinatura sub forma de paiete, asigurind autofiltrarea. miscela se incal+este si fierbc6 apoi intra prin con due ta 2 in spaXiul de e9pan&dare al separatorului, se separa in doua fa+e% fa+a ga+oasa, care trece la condensator, si fa+a lic)ida, care circula in circuit inc)is intre evaporator si separator, o parte trecind incurentcon&tinuu la predistilator prin condiicta 12. i 'redistilatorul instalajioi E$c CmetF. Utilajul are aceeasi constructie cu evaporatorul.

T Ceparatorul eu nivcl constant constituie o piesa ane9a la economi+or, evaporator ji predistilator (in insta&lakia E$e CmetF#. Ceparatorul economi&+orului serveste la alimentarea acestuia si la separarea ga+elor de miscela. Ceparatoarele racordate la evaporator si la predistilator servesc la separarea ga+elor de miscela, ca vas de trecere spre aparatul urmator si la mentinerea nivelului constant al miscelei in aparatul cu care este racordat. Ceparatorul (fig. 80# este un aparat cilindric cu cap sferic i terminate conica. 'e cap se afla racordul 1 pentru evacuarea ga+elor de solvent, in parteaQ superioara a aparatului e_tefi9at un prin+ator de picaturi cu placi 2 si conducte de scurgere 3 pentru pica&turile antrenate de miscela. Ceparatorul oste preva+ut cu urmatoarele racor&duri% racordul 4 pentru intrarea miscelei din evaporator saupreincal+itor, racordul 5 pentru legarea separatorului cu pompa de circulate a economi+orului sau a evaporatorului, racordul #, pentru recirculareamiscelei, iar racordul 7pen& 3ifl& 8.. ?vaporatorul instalatiei E$c CmetF. tru evacuarea miscelei din separator. R $istilatorul final (fig. 8!# se compune din trei parti. *n partea superioara se afla condiicta de in trans a miscelei 1 cu pulveri+atoml 2, racordul 3 pentru evacuarea vaporilor de solvent si prin+atorul de picaturi 4. *n partea de mijloc sint montate tolcle 5, atirnale pe tiranlii 13, fi9ati de flansele aparatului. *n e9terior, partea de mijloc este preva+uta cu conductele de abur 7 pentru incal+irea aparatului si vi+orul -S. *n central aparatului se afla condiicta /, in care, -prin racordul &.-, &se & introduce abur direct, &supraincal+it. 'entru iesirca aburului direct servesc desc)iderile 14, montate in jural conduc&tei /. 2n partca de jos a distilatorului final se afla racordul 11 pentru evacuarea uleiului si gura de vi+itare 12 pentru curaXirea aparatului. .. $*CG*L(>?( $*CC=:G*:U( ( @*CC?L?* 6 $istilatoarelc cu funejionarc periodica sint aparate cilindrice, ori+ontale sau verticale. *n figura C* este repre+entat un aparat de distilare ori+on&tal, compus dintr&un cilindru, preva+ut la partea inferioara cu manta de incal+ire. *n interior se gaseste o serpentina pentru incal+irea cu abur indirect, 3ig. Ul. $istilator cu functionare discontinu% 1 < Torn* 2 & robinet pentru aer6 3 - vacuummetru6 0 < termometru6 ! < ventil de siguran6 5 sticl de nivel6 7 robinet pentru luarea de probe6 C intrarea aburului6 9 < evacuarea uleiului6 14 < gura de vi+itare6 11 vi+or6 12 < manta dubl6 13 < evacuarea vaporilor de apa i de ben+in. in partea inferioara o conducta pentru introducerea aburului direct, .si in partea superioara o alta conducta, cle abur direct, servind la spargerea spumci. 'entru incal+ire se folosesle abur saturat de . 0 at. $istilatorul este preva+ut cu aparate de control, vi+or si gura de vi+itare. 3untfrenares distilateralTiXiscc&ivtiVuii6 Sn&a&paiXatse aduce&miscela diluata si se umple circa 2R. din volumul sau.$upa aceea,se introduce abur direct in mania si in serpentina de incal+ire. 'e masura ce se evapora solventul, se adauga portiuni noi de miscela. *n acest fel.dupa circa ! 5 ), conceiitralia miscelei din distilator ajunge la 7! 81", iar lemperatura, la circa 1114C. Cu aceasta se termina prima fa+a a distilarii.

3a+a finala se poate efectua in acelasi aparat sau se poate trece miscela intr&un distilator final, in ambele ca+uri se

formea+a vid in aparat si se continua incal+irea uleiului pina la 121 ... 12!4C. Cpre sf;ritul fa+ei finale se introduce abur direct pentru eliminarea ultimelor resturi de di+olvat n ulei. $urata distilrii finale este . 0 ). 0. $*CG*L(>?( C=:G*:U( ( @*CC?L?* H *:CG(L(G*( $? $*CG*L(>? *: 3LUA C=:G*:UU G*' E$? C@?GF 1. Constructia si functionarea utilajelor *nstalatia cle distilare se compune din urmtoarele utilaje principale% separatoare cu nivel constant, economi+or, evaporator, predistilator si distilator final.

3ig. !. ?conomi+or. ?conomi+orul servete pentru prencl+irea i concentrarea parial a miscelei cu ajutorul ga+elor de solvent re+ultate din uscatorul de rot i din toaster. ?conomi+orul se compune diutr&un corp cilindric 1 cu funduri bombate 2. *n interiorul corpului cilindric se afl un fascicul de evi 3, fi9at intre doua plci frontale 4, preva+ute cu pereii despritori 5, care servesc pentru diri&jarea miscelei ce circula prin evi. Cu ajutorul pereilor inclinati #, ga+ele de solvent sunt forate sa faca i ele un drum in +ig+ag, ntrindu&se astfel eficiena contactului intre ga+ele de solvent si miscela. *ntrarea miscelei are loc prin racordul 7, iar evacuarea ei prin racordul 8. *ntrarea ga+elor de solvent se face prin racordul 9, iar evacuarea ga+elor necondensate prin racordul 14. >acordul 11 serveste la evacuarea solventului condensat. O ?vaporatorul instalaiei E$e CmetF (fig. 8.# se compune din trei pari distincte% camera de evacuare a ga+elor 1, racordata la separatorul de nivel constant prin conducta 2, fasciculul de evi 3 in interiorul crora circul miscela, iar in e9terior abur, camera inferioara 4 cu racordul 7 pentru intrarea miscelei, racordul #. pentru recircularea miscelei i racordul ! pentru golirea instalatiei. >acordul 5 serveste la intrarea aburului, racordul 9 la evacuarea condensation, iar racordul 14 la evacuarea aerului. @iscela, preincal+itain economi+or i parial concentrate n primul separator, intr n evaporator prin racordul 7. Grecind prin fasciculul de evi, miscela se incl+ete i fierbe6 apoi intra prin conducta 2 in spaiul de e9pan&dare al separatorului, se separa in doua fa+e% fa+a ga+oasa, care trece ia condensator, si fa+a lic)ida, care circula in circuit inc)is intre evaporator si separator, o parte trec;nd n curent continuu la predistilator prin conducta 12.

'redistilatorul instalajioi E$e CmetF. Utilajul are aceeasi construe tie cu evaporatorul. Ceparatorul cu nivel constant constituie o piesa ane9a la economi+or, evaporator si predistilator (in instalaa E$e CmetF#. Ceparatorul economi&+orului servete la alimentarea acestuia i la separarea ga+elor de miscel. Ceparatoarele racordate la evaporator si la predistilator servesc la separarea ga+elor de miscela, ca vas de trecere spre aparatul urmtor i la meninerea nivelului constant al miscelei n aparatul cu care este racordat. Ceparatorul (fig. 80# este un aparat cilindric cu cap sferic i terminaie conic. 'e cap se afla racordul 1 pentru evacuarea ga+elor de solvent. *n partea superioar a aparatului este fi9at un prin+ator de picaturi cu plci 2 si conducte de scurgere 3 pentru picturile antrenate de miscel. Ceparatorul este preva+ut cu urmatoarele racorduri% racordul 0 pentru intrarea miscelei din evaporator sau prencl+itor, racordul ! pentru legarea separatorului cu pompa de circulaie a economi+orului sau a evaporatorului, racordul #, pentru recircularea miscelei, iar racordul 7 pentru evacuarea miscelei din separator. $istilatorul final se compune din trei pari. *n partea superioar se afl conducta de intrare a miscelei 1 cu pulveri+atorul 2, racordul 3 pentru evacuarea vaporilor de solvent i prin+torul de picturi 4. *n partea de mijloc sunt montate tolele 5, at;rnate pe tiranii 13, fi9ai de flanele aparatului. *n e9terior, partea de mijloc este prev+ut cu conductele de abur 7 pentru ncl+irea aparatului i vi+orul #. *n centrul aparatului se afla conducta 8, n care, prin racordul -, se introduce abur direct, suprancl+it. 'entru ieirea aburului direct servesc dcsc)iderile 14, montate n jurul conductei 8. *n partea de jos a distilatorului final se afla racordul 11 pentru evacuarea uleiului i gura de vi+itare 12 pentru curirea aparatului. 2. >egimul te)nologic al instalatiei de distilare E$e CmetF *n eliminarea solventului din miscel sunt parcurse mai multe fa+e% preconcentrarea miscelei p;n la !1 !!" ulei, n timp ce aceasta este pompata n circuit inc)is ntre separator i economi+or, incl+irea fac;ndu&se cu ga+e de ben+in de la de+ben+inarea rotului6 concentrarea miscelei p;n la 81 -1" ulei in evaporator sub o presiune de 011 mm Tg6 evaporarea suplimentar a solventului dup prencal+ire p;na la o concentrate de -!&-7" ulei la 111...1114C i o presiune de 1!1 mm Tg n predistilator6 distilarea final a solventului prin antrenare cu abur direct suprancl+it la o presiune remanent de 51 mm Tg i temperatura de 121 ...12!4C la ulei de floarea&soarelui si la -14C pentru uleiul de soia. .. ?9ploatarea instalatiei de distilare E$e CmetF La pornirea instalatiei de distilare se purjea+a pompele, se introduce aburul indirect in corpurile evaporatoare, reglind presiunea lui la 1,! at, si se asigura alimentarea cu apa a condensatoarelor. (poi, se porneste pompa care alimentea+a primul corp de evaporare. Ce verifica nivelul miscelei pentru a se menfme constant, se controlea+C functionarea ventilului automat care reglea+a trecerea miscelei spre evaporator. *n timpul functionarii instalatiei de distilare se controlea+a alimentarea cu abur a ejectoarelor care formea+a vid in condensatoarele racordate la aparatele de distilare, prccum si debitul apei de racire, spre condensatoare. Ce controlea+a debitul si presiunea aburului indirect, in intreaga aparatura, precum si aburul direct la distilatorul final. $e asemenea se controlea+a temperatura uleiului si calitatea acestuia la evacuarea din distilatorul final, precum si vidul in aparatele. de distilare care trebuie s ating valorile indicate mai nainte.

La oprire, pompele care alimeatea+ cu miscel aparatele de distilare, ventilele de abur de la aparate si ejectoare, precum si apa la condensatoare se opresc succesiv. *:CG(L(G*( $? $*CG*L(>? ( ?AG>(CG=>ULU1 >=G(G*< CU C*G? >(I(G(I*L? 1. Utilajele principale *nstalatia cuprinde% economi+or, evaporator cu separator cu nivel constant, distilator treapta * (coloan compartimentat# i distilator final cu bla+a. ?conomi+orul si separatorul cu nivel constant functionea+a dupa acelasi principiu ca utilajele descrise anterior. 6 $istilatorul cu coloana compartimentata (fig. 85#. Coloana distilatorului este formats din mai multe camere de vapori+are a solventului 1, incal+ite prin mantaua 2 si cu sase stuturi radiale 3 pentru introducerea aburului direct, supraincal+it la 1254C, in masa miscelei concentrate. @iscela semiconcentrata intra prin racordul 4, este incCl+itC in camerele de vapori+are, solventul preia o parte din caldura aburului si se evapora Vind antrenat spre compartimentul superior prin desc)iderile 5, practicate in fundul camerei supe&rioare. @iscela deversea+C,ll[prin. taiuuQile .# .care asigura un anumit nivel in camerele coloanei si se evacuea+a prin racordul 7. Cpuma formats se sparge la trecerea vaporilor prin sc)imbatorul de caldura tubular 8. <aporii de solvent si de apa ies prin racordul 9. $istilatorul final cu bla+ (fig. 87# este format din coloana 1 si bla+a 2, care este imprit n compartimente radiale 3 Ui un compartiment central 4. (t;t coloana c;t i bla+a sunt prev+ute cu manta de ncl+ire !. Uleiul este introdus la partea superioar printr&un atomi+or ataat la racordul 5, coboar n strat pelicular pe 12 plci cu perforaii 7 i se acumulea+ n compartimentele din bla+, undc are loc antrenarea ultimelor fraciuni de solvent cu abur direct suprancal+it introdus prin injectoarele 14, dupa care se evacuea+a prin racordul 12. *ncl+irea mantalei se face cu aburul admis prin racordul 8, iar ieirea condensatului are loc prin tuul 9. <aporii de solvent i apa se evacuea+ prin racordul 11 la un separator de picturi i apoi la condensator.

Re&i%*l /e.! l &ic 'entru miscela din ulei de floarea&soarelui se procedea+a astfel% in evaporator se atinge o concentratie a miscelei de&8!"6 distilatorul * lucrea+a la 11!4C si sporeste concentratia miscelei la m.!"6 distilatorul final lucrea+a la ma9imum 1!14C sub un vid de 711 mmTg teali+at cu o statie de ejectoare cu doua trepte si asigura reducerea continutului de substance volatile pina la ma9imum 1,1!". $ *:CG(L(G*( $? $*CG*L(>? ( ?AG>(CG=>ULU* >=G(G*< CU C*GB 3*AB <. U/il"2ele p#i!cip"le *nstalaXia cuprinde urmatoarele utilaje% evaporator treapta *, cuprcincal+i&tor de miscela, evaporator treapta ** si distilator final.

?vaporatorul pelicular (fig. 88# este format din camera superioara 1 si camera inferioara 2, avind diametre diferite. *n camera inferioara este introdusa o camera de incal+ire 3, formata din tevi cu diametru mic si lungi&me mare, >evile sint mandrinate in placile tubulare 4.

(limentarea cu miscela se face prin racordul !. @iscela umple partea inferioaraQ a Sevilor, fierbe formind o cantitate mare de vapori care se ridica repede prin kevi, antrenind lic)idul sub forma unei pelicule subfiri. (mestecul de vapori ji lic)id se lovejte de separatorul #, miscela semiconcentrata se elimina prin conducta 7, iar vaporii (abur secundar#, prin racordul /. *ncal+irea evaporatorului treapta ** se face cu abur indirect care intra prin stuul 9 si se condesea+ pe suprafaa e9terioara a evilor fierbatoare, iar condensatul se elimina prin racordul 14. >acordul 11 este destinat eliminarii ga+elor necondensate din camera de incl+ire, iar racordul 12 este destinat introducerii soluiei de splare. La evaporatorul treapta * (economi+or# incl+irea se face cu ga+e din toaster prin stuful 13 iar condensatul iese prin stutul 14. $istilatorul final (fig. 8-# este format din coloana 1 si separatorul de picCturi 2. Coloana are un numar de talere 3 si este incal+ita prin mantaua dubla i. @iscela este introdusa prin conducta ! deasupra primului taler si coboara deversind pe talerele urmatoare in contracurent cu aburul si vaporii de ben+ina. (burul cu distribuitorul # asigura antrenarea ultimelor fracXiuni de solvent ramase in ulei. Uleiul se elimina prin racordul 7, in timp ce vaporii se elimina prin racordul 7. 4. Re&i%*l /e.! l &ic >egimul instalafiei este urmatorul% evaporatorul treapta * lucrea+a la !!1 511 mm Tgsi -14C, iar concen&tratfa miscelei creste de la .1 la 0!"6 evaporatorul treapta ** lucrea+a la .11 mm 'ig si -14C si creste concentratia miscelei pina la -!"6 158 3ig. *t8. ?vaporator pelioular. ViF. KK1. $istilator final. distilatorul final lucrea+a la presiunea de .11 mm Tg si temperatura uleiului circa 1214C (pentru ulei de soia# utili+ind abur direct pentru injectare. CirculaXia fluidelor in instalatiilc dc distilare continua poate fi urmaritC in figurile 117, 118 si 11-. $. RECUPERAREA SOLVENTULUI DIN ROT 1. J?:?>(L*G(G* $up e9tragerea uleiului, n materialul degresat (rot# rmine o cantitate important de solvent care nlocuiete uleiul din particulele de mcintur, fiind reinut pe suprafa i n capilarele particulelor. Mrotul re+ultat dupa e9tracie conine ntre 2! i !1" solvent n funcie de modul de scurgere a solventului la sf;ritul procesului de e9tracie, ca i n funcie de puterea de reinere a rotului. 'entru a favori+a eliminarea solventului, rotul de floarea&soarelui trebuie umectat inaintea de+ben+inrii p;na la o umiditate optima de circa 10". *n acest scop se efectuea+a tratarea rotului cu abur direct care n prima fa+a a operatiei se condensea+ ced;nd srotului caldura de vapori+are, iar in fa+a urmtoare antrenea+ vaporii de solvent formai. Creterea sensibil a umidi&taii rotului n cursul de+ben+inrii (la e9tracia n baterie atingc 21 2!"# face necesar operaia de uscare. 'rocesul de eliminare a solventului i a umiditii din rot cu ajutorul cldurii este analog cu procesul uscrii, fiind n principiu un proces de difu+iune. ?liminarea solventului i a umidittii n mediul ambiant are loc prin evaporarea la suprafaa si prin difu+iunea solventului si a apei din straturile interioare ale particulelor spre suprafa. >egimul termic aplicat este determinat de doi factori% evitarea denaturarii prea avansate a substan&elor proteice din srot i respectarea normelor de te)nica a securitii muncii. 'entru a respecta aceste conditii, temperatura aburului utili+at nu trebuie sa depaseasca 1814C, iar temperatura srotului sa nu fie mai mare dec;t 11!4C. 'entru a se asigura conservarea sroturilor oleaginoase si pentru a evita pericolul de autoaprindere si e9plo+ie, sroturile trebuie s conin ma9imum 1,1" ben+in i -" ap la rotul de floarea&soarelui sau 12" apa la rotul de soia, rotul trebuie sa fie uscat uniform, n ca+ contrar, n timpul transportului pneumatic poate sa dea natere la electricitate statica si s pun n pericol securitatea instalaiilor. 'rocesul se desfasoara n doua fa+e% eliminarea solventului i uscarea rotului, folosind n acest scop instalaii specifice. 'entru imbunatirea calitii rotului de soia se asocia+a de+ben+inarii si o prajire umeda (toastare#, menita sa inactive+e o serie de substane cu efecte antinutriionale, din care cele mai importante sint%

urea+a, o en+ima care descompune ureea cu punerea in libertate a amoniacului6 factorul antitripsic, o substanta proteica care impiedica activitatea fermentului tripsina astfel c nu se obtine asimilarea completa a substantelor proteice de ctre organismul animal6 )emaglutinina, o substanta proteica care provoaca aglutinarea globu&lelor roii din s;nge6 lipo9ida+a, o en+ima ce catali+ea+ distrugerea provitaminei ( (' caroten#6 saponina, o substanta care acionea+a ca in)ibitor de cretere, n special, pentru pui. 'entru a obine aceste efecte este necesara o umidificare mai avansata (circa 18"# prin condensarea aburului direct. *n practica, toastarea s&a e9tins i la alte roturi, astfel ca n instalaiile continue mai noi de+ben+inarea se face impreuna cu toastarea intr&un singur utilaj (toaster#. $e asemenea, srotul de ricin necesita un tratament )idrotermic deosebit in vederea distrugerii ricinei si ricininei. $eto9icarea se obtine prin prelungirea timpului de+ben+inarii de la o or. la doua ore in instalaXia de e9tractQie in baterie. 2. $?LI?:L*:(>?( C>=GULU* i: *:CG(L(S*( $? ?AG>(CG*? C?@*C=:G*:U( *n instalaXiile de e9tracXie tip baterie, srotul se tratea+a cu abur direct c)iar in aparatul e9tractor in fa+a numita Ede+ben+inareF, introducind abur pe la partea inferioara sub sita e9tractorului. (mestecul de vapori de ben+ina 171 si vapori de apa re+ultat este trecut printr&un recipient prin+alor de srot care are scopul de a refine particulele de srot antrcnatc in curenlul de ga+e, dupa care intra in instalatia de condejisare. 'entru uscarea propriu&+isa a jrotului tratat cu abur direct, in ca+ul bateriei de e9tractie, se foloseste uscatorul rotativ cu fascicul de tevi. .. $?LI?:L*:(>?( C>=GULU* *: *:CG(L(G*( $? ?AG>(CG*? E$? C@?GF *nstalatia E$e CmetF cuprinde urmatoarele utilaje% toaster cu prin+ator de srot umed pe coloana de &vap\ri &spre &ectmomi+or, raeitor de srot cu ciclon pentru separarea srotului antrenat in aerul evacuat si dispo+itivul de umectare a sjrotului. $ C=:CG>UCS*( k1 3U:CG*=:(>?( UG*L(S?L=> Uscatorul de srot multitubular a fost introdus la primele instalatii ,.$e CmetF. ?l se compune din doua rinduri de c;te trei tuburi cilindrice cu manta dubla pentru ncl+ire. *n cilindru e9ista un a9 cu palete care mala9ea+a si, totodata, deplasea+a srotul. *n tuburile inferioare se introduce abur direct, pentru eliminarea c;t mai completa a solventului. Goasterul pentru de+ben+inarea roturilor destinate scopurilor furajere. Goastarea este un tratament termo)idric al rotului prin care se urmretc% de+ben+inarea srotului6 mrirea umiditii rotului dup e9tracie pentru a evita formarea pra&fului, a preveni riscul de e9plo+ie i a cree randamentul n rot6 imbuntirea calitii rotului prin mbuntirea gustului i a capa&citii de asimilare6 inactivarea unor substane antinutriionale e9istente n rotul de soia (factorul antitripsic, urea+a s.a.# Goasterul (fig. -1# seamana cu o prajitoare, fiind compus din patru p;na la noua compartimente 1, cu manta dubla 2. *n interior se afla a9ul mala9orului 3, cu braele actionate de un motor electric prin intermediul reductorului 11. (9ul este go1, pentru a permite introducerea aburului direct prin pulveri+atoarele 4, montate sub bratele ale toasterului. (9ul mala9orului este actional de un motor electric printr&un reductor. 'e fundul fiecarui compartiment se gsete o clapeta # pentru evacuarea srotului i orificii cu grtar pentru evacuarea aburului secundar spre compartimentul superior. Jurile de control 7 servesc la curirea compartimentelor toasterului si pentru luarea probelor de srot. (limentarea toasterului cu srot se face cu transportorul 8, iar evacuarea srotului, cu transportorul .-. <aporii de di+olvant se colectea+a la partea superioara, si prin racordul 14 se dirijea+a spre ciclonul umed si economi+or. Goasterul a fost introdus initial pentru completarea procesului de condi]6ionare a srotului si reducerea pierderi&lor de ben+ina pentru de+ben+inarea avansata a srotului. *n instalatjile noi s&a renunfat la uscatorul multitubular, intregul proces de de+ben+inare si uscare fiind reali&+at in toaster. pluveri+atoarc6 # - evacuare srot6 7 & guri de control6 8, 9 transporter6 14 evacuare ga+e6

mala9orului m primele compartimente

u N reXnctor ae actioaare.

3ig. 11. Goaster% 1 compartimente6 2 manta dubl6 3 < a9ul mala9orului6 4 braele mala9orului6 5 pluveri+atoare6 # evacuare rot6 7 guri de control6 8, 9 transportor6 14 evacuare ga+e6 11 & reductor de acionare. 'rimele 2 . compartimente constituie +ona de evaporare masiva concomitent cu ume+irea srotului p;na la 18 21" umiditate la o temperatura de circa 7!4C. Compartimentele Urmtoare sunt incl+ite cu abur indirect p;na la 11! ... 11!4C in funcie de felul srotului. Continutul de ben+in al rotului la ieire este de circa 1,17". >acitorul de rot compartimentat (fig. -1# este format dintr&un recipient cilindric 1, cu inaltimea de 8 -m si cu diametral de 1,0 1,! m. *n interi&orul cilindrului sint montate o serie de placi perforate 2, pe care rotul este intins si mala9at *n mod succesiv, cu ajutorul unor braje fi9ate de un a9 3. $e jos *n sus trece un curent de aer rece, aspirat de catre ventilator. - >acitorul dc srot eu trei +one de rat&ire (fig. -2# este un alt tipderacitor, de construct ie&nuumodcmn, care se compune dintr&un cilindru 1, cu inalimea de circa 7,. m si cu un diametru e9terior de circaQ2c8 I<. &*n interior &este preva+ut cu un a9 cu brale 2 pe care sint fi9ate 44 de tole inclinatc 3, pe care srotul aluueca in jos, in timp ce este rficit. *n +ona superioara, dupa ce srotul intra prin tremia de alimentare 4, este uscat cu aer cald, aspirat cu ajutorul unui ventilator si incal+il in aerotermele !. *n +ona mijlocie racirea se face cu acrul aspirat din camera, fara o incal+ire prealabila, iar in partea inferioara, cu aerul aspirat din mediul anibiant printr&un dispo+itiv de racire #, prin care circula freon

ca agent frigorific. Gremia de alimentare 4 se ro&teste o data cu brafele suport ale tolelor inclinate, denumite si suport&carusel, avind o turatje de 0,0 rotRmin.

>acitorul dc srot cu aspiratie prin pereti pcrforati este format din doua coloane cu peretj perforati intre care se deplasea+a gravitational srotul admis in partea superioara. 'rin peretele e9terior intra aerul de racire din mediul ambiant6 acesta trece prin stratul de srot si se evacuea+a prin al doilea perete perforat datorita depresiunii create de un ventilator care aspira aerul cald din +ona centrala, situata intre cele doua.coloane pentru .srot. $ispo+itivul dc umectare a srotului se compune dintr&un transporter elicoidal, cu doua a9e cu spire care servesc la amestecarea si transportarea srotului. (pa se introduce prin stropire. $o+area apei se face cu ajutorul

Rafinarea uleiurilor vegetale

(. CONSIDERA'il GENERALE ASUPRA RAFINARII 1. CC='UL '>=C?CULU* $? >(3*:(>? Uleiurile vegetale brute, obfinute prin presare sau prin e9tracie, nu sunt trigliceride pure. *n funcie de felul materiei prime, de condiiile de prelucrare i de pstrare, uleiurile conin cantiti variabile (1 0"# de substane strine, denumite substane de nsoire. /ubstane0e de insoire cuprind mai multe grupe de compusi c)imici, dintre care unele nrutaesc calitatea uleiurilor, cum sunt% mucilagiile, aci+ii grai liberi, substanele colorante, substanele mirositoare, cerurile etc *n aceeai grup se includ nsa i substane valoroase, ca% fosfatidele, vitaminele liposolubile ((, $, ?, V#, sterinele, a caror pre+en mrete valoarea alimentar a uleiurilor. *ndepartarea substantelor de insoire determin ameliorarea unor proprieti ale uleiurilor, i anume% culoarea, aciditatea liber, gustul i mirosul, transparena, conservabilitatea etc. *n acest mod, uleiurile devin apte pentru utili+are in scopuri alimentare sau te)nice, avind caracteristicile organoleptice cerute de consumatori. Gotodata, create stabilitatea uleiurilor n timpul depo+itrii de durata. *n conducerea procesului de rafinare trebuie sa se lucre+e n aa mod nc;t s se menaje+e substanele valoroase i, totodat, pierderea de ulei n cursul procesului sa fie c;t mai mic. 2. @?G=$? $? >(3*:(>? *n funcie de calitatea si destinaia uleiului se folosesc diferite metode de rafinare, care, n principiu, pot fi clasificate n trei grupe% @etode fi+ice de rafinare, care constau n procese mecanice, ca% sedimentarea, filtrarea i centrifugarea, i n procese termice, ca% neutrali+area prin distilare si de+odori+area. @etode c)imice de rafinare, cum sunt% neutrali+area alcalin, de+mucilaginarea acida, decolorarea c)imic, neutrali+area prin esterificare.

@etode fi+ico&c)imice, ca% de+mucilaginarea prin )idratare, decolorarea prin adsorbtie, rafinarea cu di+olvani selectivi. 3iecare metoda de rafinare are ca efect principal eliminarea unei anumite grupe din substanele de insoire. $e asemenea, fiecare metod de rafinare amintit, n afara rolului indicat, indeplinete i unele funcii secundare. (stfel, neutrali+area alcalin, pe l;ng nlaturarea majoritatii aci+ilor grai din ulei, are i un efect de decolorare i de eliminare a resturilor de mucilagii. @etodele fi+ice de rafinare prin procese mecanice sunt utili+ate pentru purificarea uleiului brut de pres. (ceste procese intervin la rafinarea uleiurilor prin operatii complementare transformrilor principale, ca, de e9emplu% < decantarea se utili+ea+a pentru separarea soapstoc/ului i a apelor de spalare in instalaiile discontinue6 centrifugarea este utili+ata pentru separarea soapstoc/ului i a apelor de splare n instalaiile continue6 filtrarea servete la separarea agentului decolorant, a /iselgurglui si a impuritafilor mecanice. @etodele de rafinare amintite se reunesc in sc)eme de prelucrare, dintre care cea mai comple9a este rafinarea uleiurilor vegetale comestibile (fig. 111#. (ceast sc)em cuprinde un numar mai mare de operaii, din care cele principale sunt% de+mucilaginarea, neutrali+area, uscarea, decolorarea, vinteri+area, de+odori+area i polisarea. *n alte ca+uri se folosesc sc)eme de prelucrare simplificate, ca, de e9emplu%

Fig. <<=. Cc)ema te)nologic la rafinarea uleiurilor comestibile. & pentru uleiul brut livrat ca atare se face numai o purificare mecanica6 & pentru uleiul de in te)nic% de+mucilaginare si decolorare6 uneori se e9ecut i neutrali+area aciditii libere6 & pentru uleiul de rapi folosit n scopuri te)nice% de+mucilaginare cu acid sufuric6 & pentru uleiul de ricin% de+mucilaginare prin )idratare si decolorare.

3iecare operaie te)nologic cuprinde at;t procesul principal prin care se asigur eliminarea unei grupe de substane de insoire c;t si procese complementare care favori+ea+ sau completea+ procesul principal. @ulta vreme, rafinarea s&a reali+at prin procedee discontinue, care pre+entau neajunsuri importante, ca, de e9emplu% necesitau suprafee construite nsemnate6 pierderi te)nologice ridicate6 durata lung a procesului i conducerea destul de dificil a diferitelor operaii6 recuperarea redus a cldurii. $in cau+a acestor inconveniente au fost introduse n practica industrial procedee continue de rafinare, care au mbuntit considerabil procesul te)nologic, contribuind la mrirea productivitii muncii, la reducerea pierdcrilor de rafinare, la mbuntirea calitaii uleiului rafinat i la reducerea prcului de cost. I. $?L@UC*L(J*:(>?( UL?*U>*L=> 1. J?:?>(L*G(G* $e+mucilaginarea are drept scop ndeprtarea substanelor mucilaginoase din ulei. @ucilagiile au o compo+iie comple9. ?le conin, n principal, fosfatide (raportat la ulei, fosfatidele repre+inta 2,! ." n uleiul de soia i 1,0 1,5" n uleiul de floarea&soarelui i de rapi#, substane albuminoide, precum i cantiti mai mici de )idrai de carbon, rini, steride etc. $e+mucilaginarea uleiului este necesar pentru mai multe considerente, i anume% substanele mucilaginoase influentea+ defavorabil conservarea uleiurilor comestibile i datorit )idratrii pariale produc tulbureala lor la depo+itare6 uleiurile nede+mucilaginate spumea+ n timpul rafinrii i al utili+rii6 fosfatidele acionea+ ca emulgatori i ca atare mresc pierderile de ulei la rafinare6 substanele mucilaginoase acionea+ ca otrvuri de catali+atori si ca atare ngreuia+a sau opresc procesul de )idrogenare. @etodele cele mai u+uale pentru de+mucilaginare sunt% de+mucilaginarea cu acid sulfuric pentru uleiurile si grsimile te)nice6 de+mucilaginarea prin )idratare pentru uleiurile comestibile. *n afar de eliminarea mucilagiilor ca operaie pregatitoare pentru rafinarea propriu&+isa, sunt ca+uri cind separarea mucilagiilor devine un scop n sine, pentru obinerea lecitinei industriale. Ca metod independente se mai folosete de+mucilaginarea pentru rafinarea uleiurilor necesare produciei de lacuri i uleiuri sicativate i, de asemenea, pentru purificarea uleiurilor nainte de scindare. 2. $?L@UC*L(J*:(>?( '>*: T*$>(G(>? Tidratarea se ba+ea+a pe faptul c, n pre+ena apei la cald, fosfolipidele, albuminoidele si complecii acestora sub forma de mucilagii pierd solubilitatea n ulei i precipit n flocoane care pot fi separate prin sedimentare sau prin ceutrifugare. *n principiu e9ist dou metode de )idratare% cu abur si cu apa. $ T*$>(G(>?( CU (IU> La )idratarea cu abur se injectea+a abur direct in masa de ulei p;n la obinerea prin condensare a cantitii necesare de apa. (vantajul metodei consta ntr&o dispersie buna a apei n toat masa de ulei fr amestecare suplimentar. @etoda pre+int unele inconveniente prin aceea c nu se pot utili+a substane de activare a procesului, iar do+area cantitii dc abur condensat este dificil. Tidratarea cu abur se folosete la de+mucilaginarea uleiului de ricin la care, din cau+a v;sco+itii mari, nu se poate asigura o bun dispersare a apei numai prin amestecare mecanica. T*$>(G(>?( CU ('( Ce poate folosi apa pura sau apa conin;nd n cantiti mici substane de activare, care au ca scop obinerea unei eficaciti sporite n precipitarea impuritilor i mrirea vite+ei de separare a acestora. Ca substane de activare se utili+ea+ soluii slabe de electrolii% sare (:aCl#, alcalii, anumii aci+i s.a.

$esfurarea )idratrii i eficacitatea ei depind de o serie de factori, care sunt% temperatura de lucru, natura si cantitatea agentului de )idratare, mrimea suprafeei de contact, precum i modul de separare a mucilagiilor. *n general, temperatura de )idratare la uleiurile comestibile varia+a intre 51 si C14C. Cantitatea de apa necesara )idratarii este de 2 ! ori mai mare decit con&finutul presupus de fosfolipide. (sigurarea unui contact intim ntre ap i ulei este una dintre principalele condiii pentru buna reuit a )idratarii. >eacia dc precipitare a fosfolipidelor are loc la interfata apa&ulei si numai o buna desfasurare a acestei suprafee poate asigura mersul normal al procesului. Un astfel de efect se obine mai uor atunci c;nd se utili+ea+a pentru )idratare aburul. *n ca+ul )idratarii cu apa, marirea suprafeei de contact se face prin dispersarea puternica a apei, prin amestecarea mecanic energic. $ T*$>(G(>?( $*CC=:G*:U( CU C=LUG*? C(L*:( 1# U/il"2*l i!$/"l"/iei )e .i)#"/"#e )i$c !/i!*e (ceasta instalaie este compusa din% aparatul de )idratare (similar cu cel de neutrali+are#, vasul de di+olvare a srii comestibile, re+ervorul de saramur i vasul colector pentru mucilagii. 2# Re&i%*l /e.! l &ic Uleiul este incal+it cu abur indirect pina la 51...5!4C. Colatia salina la 7!4C, conin;nd . !" sare, se aduce in cantitate de ! 11" fata de ulei si se pulveri+ea+a pe suprafaa uleiului sub agitare. 'rocesul se consider terminat dac in proba luat pe sticla se observa separarea neta a flocoanelor din ulei. *n acest moment se opreste amestecarea, iar sedimentul mucilaginos se depune in 1 2 ) pe fundul aparatului, dupa care se evacuea+a la recipientul colector. (cest sediment confine circa !1" ulei. La nerespectarea.instructiunilor de lucru, uleiul se poate emulsiona. $aca emulsia puternica nu cedea+a la repaus indelungat, se sparge cu solutie salin de concentratie 1!" sau mai mult, adaugat fierbinte, sau c)iar cu sare marunt imprtiat manual la suprafaa uleiului. C;nd )idratarea are loc n aparatul universal, emulsia se poate sparge i cu ajutorul vidului. $ T*$>(G(>?( *: 3LUA C=:G*:UU <9 U/il"2*l i!$/"l"/iei *nstalatia cuprinde% un reactor&mala9or pentru amestecarea uleiului cu agentul de )idratare, pompa specials pentru do+area agentului de )idratare si centrifuge pentru separarea mucilagiilor din ulei. >eactorul&mala9or (fig. *ll# se compune dintr&o carcasa de fonta 1, imprit in patru compartimente, despartite intre ele cu perei verticali 2. Carcasa este preva+uta cu un capac demontabil !. 'e a9ul ori+ontal 3, care strabate carcasa si este etansat atit la intrare cit si la iesire cu ajutorul unor presetupe, se rotesc niste elice ce efectuea+a amestecarea. (9ul mala9orului are o turatie de !81 rotRmin, fiind actionat de un motor electric, prin cuplajul 4. 49 Re&i%*l /e.! l &ic Uleiul in debit reglat este introdus in aparatul de reacXie, unde este ames&tecat cu 2 2,!" apa de 81...-14C sau cu soluia acid care, constituie agentul de )idratare. La utili+area acidului fosforic (concentrafia 8!"# se consuma 1,2 1" acid fata de ulei, iar tratamentui are loc la circa 7!4C. (cidul citric se folosete sub forma de soluie de 11", n cantitate de circa 1,2 1,!" acid citric fa de uleiul brut, la o temperatura de 5!...714C. 3ig. 111. >eactor&mala9or. (mestecul de ulei, mucilagii si apa (sau solute acida# se evacuea+a prin racordul prcva+ut si trece la separarea prin centrifugare sau se dirijea+a direct la neutrali+are (in ca+ul in care continutul de mucilagii este mic#. .. $?L@UC*L(J*:(>?( CU (C*$ CUL3U>*C (cest procedeu denumit i Erafinarea acidaF, utili+ea+ aviditatea acidului sulfuric concentrat pentru apa. Ce obtin astfel des)idratarea, denaturarea si carboni+area substantelor mucilaginoase, proteice si colorante, solubile sau aflate in suspensie in

ulei. (cidul sulfuric diluat favori+ea+a descompunerea substantelor proteice si mucilaginoase, neutrali+ea+ sarciuile electrice ale particulelor emulsionate i coloide, provoc;nd coagularea lor. $e+mucilaginarea cu acid sulfuric se aplica n doua variante% cu acid sulfuric concentrat i cu acid sulfuric diluat. 'rima metod se utili+ea+ la rafinarea uleiului de rapia, folosit ca ulei lampant, in timp ce a doua metoda se foloseste la de+mucilaginarea uleiurilor si a grasimilor destinate deglicerinarii. Pe(i1u0 teQno0o(ic La de+mucilaginarea cu acid sulfuric concentrat regimul te)nologic este urmtorul% Uleiul se introduce intr&un aparatcu captuseala antiacida (de obicei, plum&bnit#, preva+ut cu un agitator sau cu un barbotor pentru aer. 'entru a se evita o actiune nedorita a acidului concentrat asupra uleiului, temperatura lui nu trebuie sa depaseasca 21...2!4C (cidul folosit are 554 Ie si se introduce in pro&portie de 1,. 1,!" din masa uleiului. Cub actiunea acidului sulfuric substanele mucilaginoase, proteice i rinoase, care se gsesc n ulei, se coagulea+a si se separa din acesta, formind flocoane de culoare inc)isa pina la negru, vi+ibile pe sticla, portelan sau );rtie de filtru. 'rin agitare, flocoanele se mresc si, p;na la urma, se separa complet de ulei. (tunci se intrerupe agitarea, se introduce in ulei . 0" apa fierbinte si se lasa in repaus 1 . ), pentru sedimentarea re+iduului format. $upa aceea, se scurge re+iduul impreuna cu apele acide, iar uleiul se spala in repetate rin&duri cu apa fierbinte, pina la indepartarea resturilor de acid sulfuric (control cu metiloranj#. NEUTRALIZAREA ACIDITATII LIBERE DIN ULEIURILE VEGETALE 1. :?C?C*G(G?( :?UG>(L*L(>** *ntre substantele care insoesc permanent trigliceridele din uleiurile brute sunt si aci+ii grasi liberi. ?i se gasesc in uleiurile vegetale brute in cantiti variabile. *n mod normal, aciditatea libera a acestor uleiuri este de 1 .", dar, n unele ca+uri, poate fi i mai ridicata. 'entru obinerea uleiurilor comestibile, eliminarea aciditii libere este obligatorie6 limita ma9ima a aciditatii libere este reglementataprin standardul de stat. $e asemenea, c)iar n ca+ul rafinrii unor uleiuri pentru scopuri te)nice ()idrogenare, sicativare etc.# se impune necesitatea de a reduce aciditatea libera a uleiului p;na la limitele admise de procesul te)nologic respectiv. $e+acidifierea sau eliminarea aci+ilor grai din ulei se poate efectua prin procedee care difera ntre ele dupa coninutul n aci+i grai i dupa natura procesului respectiv. :eutrali+area alcalina, consta in eliminarea aci+ilor grasi sub forma unui sapun alcalin i se reali+ea+ printr&un tratament cu )idro9i+i sau cu carbonai alcalini. :eutrali+area poate avea loc n fa+a grasa sau dupa aducerea uleiului sub forma de miscel. :eutrali+area prin distilare consta in antrenarea aci+ilor grai liberi cu abur direct sub vid avansat. :eutrali+area prin esterificare consta in combinarea aci+ilor grasi liberi cu glicerina si reconstituirea gliceridelor. *n ca+uri speciale se poate face rafinarea cu solveni selectivi, care consta n separarea din uleiul neutral a aciditii libere si a substanelor de insoire negliceridice cu di+olvani specifici (furfurol sau propan lic)id#. $intre aceste procedee, cel mai frccvent se aplica neutrali+area alcalina. Celelalte procedee sunt relativ noi si se utili+ea+a numai n anumite ca+uri. 2. @?C(:*C@UL :?UG>(L*L(>** (LC(L*:? (ci+ii grai liberi reacionea+a cu alcaliile form;nd sruri denumite sapunuri. >eaciile de neutrali+are a aci+ilor grai sunt% la utili+area )idro9idului de sodiu% >&C==Tb:a=T & >&C==:abT21 la utili+area carbonatului de sodiu% >&C==Tb:aaC1. & >&C==:ab:aTC1. 2>&C==Tb:a2C1. & 2 >&C=1:abC=2bT2= ?cuaiile de mai sus repre+int numai principala reacie. *n realitate, aciunea soluiilor alcaline nu se limitea+a numai la legarea aci+ilor grai liberi sub forma de sapun. Capunul format antrenea+a in sediment o mare parte din celelalte impuritafi (proteine, mucilagii, pigment etc.#. 'aralel cu neutrali& +area aci+ilor grai liberi, alcaliile si, n special, )idro9idul de sodiu saponific si o parte din grasimea neutra, provoc;nd prin aceasta creterea cantitii de subproduse si micsorarea randamentului de ulei

rafinat. 'entru acest motiv trebuie alese condiii de rafinare care s asigure cel mai ridicat randament de ulei rafinat. Coninutul de aci+i grasi liberi din uleiuri se e9prima u+ual in doua feluri, prin indice de aciditate sau prin aciditate libera. 2ndice0e de aciditate repre+inta cantitatea de )idro9id de potasiu (V=T#, in miligrame (mg#, necesara pentru a neutrali+a aci+ii grasi continued intr&un gram de ulei. *n realitate, alcaliileF nu se consuma numai pentru neutrali+area Y functiilor carbo9il ale aci+ilor graki, ci ji pentru neutrali+area functiilor acide ale celorlalXi componentK din categoria substantelor de insotire. Aciditatea 0ibera este procentul de aci+i grasi liberi aflai in uleiul anali+at. (ciditatea se e9prima conventional in acidul g\ts&eel mai&repre+enta&fciv.'eatr^ uleiurile obisnuite (floarea&soarelui, soia, ara)ide, dovleac#, aciditatea libera se e9prima in acid oleic, pentru uleiul de ricin in acid ricinoleic, pentru uleiul de rapifa in acid erucic. 'rincipiul determinarii coninutului de aci+i grai liberi este urmatorul% o cantitate de 11 g ulei se di+olva intr&un amestec alcool&eter, dupa care se titrea+a cu )idro9id de sodiu sau cu )idro9id de potasiu 1,1 n, in pre+ena indicatorului fenolftaleina (in mediul alcalin fenolftaleina virea+a in rosu#. Coloraia ro+a a solutiei indica pre+ena unui slab e9ces de alcalii, ceea ce inseamna ca toi aci+ii grai liberi au fost neutrali+ai. (ciditatea libera a a unui ulei e9primat n procente de acid oleic se calculea+a dupa formula% a=*&lm in care% < este consumul unci solutii de )idro9id de sodiu sau de potasiu 1,1 n, ,,,,,.E folosit la titrare, in ml6 & cantitatea de ulei luat pentru determinare, in g. *ndicele de aciditate, respectiv aciditatea libera, se determina in laborator pentru fiecare sarja de ulei la rafinarea discontinua sau la loturileconstituite pentru 8 sau pentru 12 ore de functionare la rafinarea continua. $e regula se lucrea+a cu un e9ces de soda caustica, care se stabileste in func&(6ie de aciditatea libera si de culoarea uleiului6 la aciditafi libere mai mici, e9cesul utili+at trebuie sa fie mai mare decit in ca+ul uleiurilor cu aciditate mai mare. Cu c;t culoarea uleiului este mai inc)is, cu at;t se folosete un e9ces mai mare de )idro9id de sodiu. *n practica se utili+ea+a un e9ces de )idro9id de sodiu intre 11 si !1". La unele uleiuri greu rafinabile, ca, de e9emplu, uleiul de rapita sau de soia, acest e9ces poate fi mai mare. .. :?UG>(L*L(>?( (LC(L*:( $*CC=:G*:U( <9 U/il"2*l i#"$/"l"/iei )e !e*/#"li>"#e )i$c !/i!*" Utilajul instalatiei pentru neutrali+area discontinua cuprinde% aparatul de neutrali+are, vas pentru di+olvarea sodei caustice, re+ervor pentru soluXia alcalina, colector de soapstoc/, separator pentru apele de spalare, pompa de ulei si pompa sau montejus pentru soluia alcalina. (paratul de neutrali+are de tip ineliis este numit si aparat ..universalF, deoarece permite e9ecutarea succesiva a de+mucilaginarii, a neutrali+arii, a uscarii si a albirii. Aparatu0 de neutra0izare incQis sau uni"ersa0 este o constructie cilindric vertical, cu terminaie conic cu tu de evacuare !, preva+ut cu serpentina de incal+ire si rcire, deservit de tuurile 5 i 7 si un vi+or 10. (gitatorul are o paleta de amestecare 14, montata aproape de partea inferioara a aparatului, pentru a nu permite depunerea rapida a pam;ntului decolorant in timpul operafiei de albire6 o alta paleta 11 poate fi montata deasupra uleiului pentru spargerea spumei. Uleiul se introduce prin conducta 1. Colutia alcalina care vine pe conducta 2 ajunge, printr&un distributor 12, format din evi dispuse radial sau in forma de inel, la discurile de imprtiere 13. La fel se pulveri&+ea+a si solutia de saramura adusa prin conducta 3, ca si apa sau condensatul adus prin conducta 4 pentru spalare. (paratul se leaga la instalaia de vid pentru uscarea si albirea uleiului prin racordul 9. 'entru a putea funciona ca albitor, aparatul se prevede cu conducta 8 de introducere a pam;ntului decolorant. 2. Re&i%*l /e.! l &ic Gratamentul alcalin. *n aparatul de neutrali+are se pompea+a cantitatea de ulei care formea+a sarja. = prob de ulei este anali+at in laborator i, in funcie de re+ultatul anali+ei, se stabilete necesarul de soluie de soda caustica. Ce utili+ea+a u+ual solute de 174 Ie si in e9ces de 1!". Uleiul se aduce la temperatura de 8!4C, iar leia la !14C, dupa care solutia de soda se introduce prin pulveri+are peste uleiul din aparat, efectu;nd agitarea uleiului timp de 1! 21 min.

*ncl+irea i agitarea se opresc n momentul n care se observ c flocoanele de spun au tendina s se depun. (cest moment se stabilete observ;nd comportarea unei probe de ulei ntr&o eprubet6 fulgii de sapun care pluteau n uleiul limpede trebuie sa se sedimente+e usor pe fundul eprubetei. La terminarea neutrali+arii se face un control prin titrarea aciditatii libere re+iduale si, daca indicele de aciditate nu depaseste 1,. mg V=TRg, se considers procesul terminat. *n ca+ contrar, se calculea+ i se adauga cantitatea de sod necesara pentru perfectarea neutrali+arii. Cepararea soapstoc/ului. 'entru a grabi separarea soapstoc/ului se adauga o solutie de 8 11" sare, incal+ita la -!...1114C si in propose de 11&01 l la tona de ulei, dupa care. Coatinutul aparatului se lasa in repaus 0 ! ) pentru decantare. Coapstoc/ul decantat sc evacuea+a prin ventilul de fund al aparatului. Uleiul ramine. in aparat sau se trece in alt aparat. pentru spalare. Cpalarea uleiului. 'entru indeprtarea canrtitativa a spunului se utili+ea+ splarea efectuat in . 5 etape. *n timpul spalarii, sapunul se di+olva in apa si se elimina impreuna cu aceasta. Gemperatura uleiului este de 81...8!4C, temperatura care se menine p;na la terminarea procesului. La inceput, spalarea se face cu o solutie de sare de conccntratie 8& 11", care favori+ea+a aglomerarea particulelor de soapstoc/ in fulgi mai mari, ce se pot antrena mai usor cu apa. Gotodata, u tili+area solutiei saline previne emul&sionarea. Cpalarilc urmatoare se fac cu apa fierbinte si, apoi, cu apa de condens. Colutia de sare, apa si condensatul incal+ite la fierbere trebuie sa se distribuie uniform, prin pulveri+are, pe toata suprafata uleiului. Cantitatea de solutie salina, apa sau condensat utili+ata la spalare este de circa 51 111 1 la tona de ulei. *n timpul primelor spalari, uleiul nu se amesteca pentru a se evita emulsionarea. Ultimele spalari se pot face cu agitare, pentru a favori+a solu&bili+area sapunului. $upa fiecare spalare, uleiul se lasa in repaus timp de .1 51 min pentru decantare. (pa continind sapumil se separa la fund si se evacuea+a pina cind la canaua de golire apare uleiul. Controlul terminarii procesului de spalare se face urmarind reacXia apei de spalare, care nu trebuie sa fie alcalina (la proba cu fenolftaleina#. $urata procesului de neutrali+are este de 11 1! ) pe sarja, datorita timpu&lui indelungat pentru sedimentarca soapstoc/ului ca si pentru spalarilerepetate. 0. :?UG>(L*L(>?( (LC(L*:( ,: 3LUA C=:G*:UU *n coraparatie cu neutrali+area discontinu. *nstalaia care lucrea+ in flu9 continuu pre+inta avantajul ca necesita suprafete construite mai mici, durata procesului este mult mai redusa, pierderile sunt mai reduse, iar eliminarea aciditatii mai avansata. *n ara noastra au fost introduse instalaii n care tratamentul uleiului cu leie se face in amestecatoare, iar soapstoc/ul si apele de spalare se separa cu ajutorul centrifugilor tubulare (procedeul C)arples# sau al centrifugilor cu talere (procedeul Laval#. $ *:CG(L(G*( $? :?UG>(L*L(>? CT(>'L?C 1# U/il"2*l i!$/"l"/iei S."#ple$ (ceasta instalatie cuprinde urmatoarele utilaje principale% prencal+itorul de ulei6 reactorul& mala9or6 supercentrifugele tubulare. 'reincal+itorul do ulei (tip Eteava in teavaF# servete la ncal+irea uleiului de la 01 la 71o C. *ncl+irea uleiului p;n la 014C se reali+ea+a in re+ervoarele de stocaj din rafinarie, in care se aduce cantitatea de ulei necesara pentru 20 ) pentru omogeni+are. Gemperatura uleiului la iesirea din preincal+itor este mentinuta la va&loarea dorita prin reglarea automata a debitului de abur in conducta 1, care se face printr&un servoventil cu membrana 2, comandat de regulatorul pneumatic 4, si de catre un termometru manometric 3, montat la iesirea uleiului din prencl+itor (fig. 11.#. O Cupercentrifugeletubulare. Cepararea fa+ei disperse, solide sau lic)ide, din mediul de dispersie 2ntrar: 3nXSXs[X:rGj f -i. (uleiul vegetal#, se poate face i prin centrifugare. *n 3ig. T.. 'rencl+itorul de ulei. acest ca+, separarea fa+ei disperse

are loc sub aciunea forei centrifuge. (ceast for este cu mult mai mare dec;t cea a forei terestre care acionea+ la sedimentare. !entrifu(a cu 0obci tubu0ara are o turatie de 1! 111 rotRmin, din care cau+a poarta si numele de supercentrifuga. ?a se compune din trei parXi principale% batiul, toba tubulara sau rotorul si capacul de g)idaj (fig. 110, a si b.. Iatiul 1 este o piesa turnata din fonta si are o forma conica, ?l este fi9at rigid pe o ba+a care nu vibrea+a. Goba 2 este un cilindru vertical, in interiorulQ caruia se gaseste un a9 cu trei palete 3, care au scopul de a antrena lic)idul cu aceeasi vite+a de rotatie cu care se roteste toba. La cape tele tobei se gasesc doua tije cu ajutorul carora toba este suspendatape lagare. Lagarul de g)idare de la partea inferioara, denumit si tampon 4, nu este rigid, ci permite o usoara aba&tere de la cursa normala. La partea superioara, tija filetata a rotorului este racordata prin piulita 5 de subansamblul de antrenare si fi9are # antrenatprin curea de motorul centrifugei si care pune in miscare rotorul. Legatura facuta de piulita 5 se poate desface, se ridica tija, si rotorul poate fi scos din batiul centrifugei pentru a fi curatlt. La ba+a batiului se afla doua conducte 7 si /. 'rin conducta 7se introduce lic)idul supus centrifugarii, iar prin conducta 8, lic)idul pentru amorsarea centrifugei. La intrarea conductei 7 in rotor se gaseste discul deflector 9 cu ori&ficii pentru dispersarea uniforma a lic)idului in interiorul rotorului. Lic)idul de amorsare se introduce pentru reali+area inc)iderii )idraulice, intremai&gi&nea ecranului inelului de separare 14 si peretele rotorului. $acasupercentrifuga este folosita pentru separarea amestecului de lic)ide, ecranul care se montea+a *n partea superioara a centrifugei are o forma inelara si serveste pentru separarea celor doua lic)ide care re+ulta prin centrifugare. 2# F*!c/i !"#e" $i e?pi "/"#e" ce!/#i@*&ei S."#pie$ Wapornire se pune in funcfiune rotorul si se desc)ide intrarea lic)idului de amorsare (apa#. $upa aceea, se introduce amestecul de separat. Lic)idul @ini gQreu (apa, soapstoc/# este dirijat in sus pe linga peretele tobei (fig. 110, c., so colectea+a in camera 13 si se evacuea+a prin jg)eabul 14, iar lic)idul mai iiijor (uleiul# se ridica in sus prin mijlocul tobei sub forma unei coloane, se colec&lenR.a *n camera 11 si se evacuea+a prin jg)eabul 12. *n ca+ul cind centrifuga se liiloscste pentm decantare, adica pentru separarea impuritatilor din ulei, nu rile iVQcesara montarea inelului 14 si nici amorsarea centrifugei. *n locul inelului se montea+a o placa oarba. *mpuritatile se depun pe peretele tobei. iar lic)idul este eliminat pe la partea superioara. 218 2n ti1pu0 functiondrii trebuie urmarita separarea corecta a lic)idelor si aparifia unor eventuale vibrafii ale tobei tubiilare. *n ca+ul cind separarea componentilor nu este completa, trebuie redusa alimentarea centrifugei, se verifica temperatura. uleiului .supus .centrifugarii si,, daca aceasta NestFe prea sca+uta, uleiul trebuie incal+it. $aca aceste masuri nu dau re+ultate, se opreste centrifuga si se sc)imba inelul de separare. *n ca+ul aparikiei vibrafiilor, centrifuga trebuie oprita si verificat sistemul de actionare si de suspendare a tobei. Xpri"ea fiecarei centrifuge se face periodic, Sa intervale variind intre 15ji20 ) la centrifugele pentru separarea soapstoc/ului si la 2 . +ile la cele pentru separarea apei. Centrifugele trebuie oprite pentru curaj%irea tobei de impur.itati. A9 Sc.e%" /e.! l &ic" $i #e&i%*l )e l*c#* l" i!$/"l"/i" S."#pie$ Gratamentul alcalin se poate reali+a in una sau in doua trepte. :eutrali+area intr&o singnra treapta se aplica la uleiurile cu aciditatea libera mai mica, in timp ce la uleiurile cu aciditatea mai mare se aplica neutrali+area in doua trepte. *n principiu, difereuta intre cele doua metode de lucru consta in faptul ca la neutrali+area intr&o singura treapta, mucilagiile re+ultate la de+mucilaginai&e sint separate inaintea neutrali+arii, in timp ce la cea&lalta metoda de lucru, dupa de+mucilaginare, uleiul este supus direct neutrali+arii, fara o separare prealabila a mucilagiilor. La neutrali+are in doua trepte, trebuie mentionat faptul ca prima neutrali+are se face cu o soluie de sod caustica de 214 Ie care se adauga in raport stoec)iometric, iar a doua neutrali+are se face cu o sb)itie de soda caustica de 114 Ie, c;nd se aplic e9cesul stabilit, in prealabil, urmarindu&se si un efect de decolorare.

Cc)ema neutrali+arii uSeiului in doua trepte este urmatoarea (fig. 11!#% in prima treapta uleiul brut este adus in re+ervoarele de stocaj P" unde se pre&gatesc sarje cu caracteristici constant pentru 8, 12 sau 20 ), din care se asigura alimentarea continua si automata a instalatiei de rafinare. *n re+ervor, uleiul este incal+it la 014C si omogeni+at. $e aici, prin intermediul pompei P" este trimis prin preincai+itorul 1 (se incal+este la 714C ulei de floarea&soarelui si C14C ulei de rapita# la mala9orul&reactor 2, unde se introduce solutia de acid citric pentru de+mucilaginare. Colut.ia de acid citric se prepara in re+ervorul Pz, fiind introdusa in mala9or cu ajutorul pompei antiacide P2 (cu debit reglabil#. (mestecul obtinut trece in continuare in doua mala9oare 3, unde se introduce solutia de :a=T de 214 Ie, prepafata in re+ervorul P3 si pompata cu pompa P3, in raportul stabilit pentru fiecare sarja in functie de aciditatea uleiului. $in mala9oarele 3, amestecul de ulei si soapstoc/ul tree in centrifugele 4, unde are loc separarea soapstoc/ului care co)ti)eFFsi mucilagine precipitate impreuna cu sarea Fde sodiu a acidului Fcitric. 'entru diluarea soapstoc/ului dens se poate introduce in centrifuga lesie de 54 Ie din ic 0 prin debitmetrul 5. Coapstoc/ul se dirijea+a in re+ervorul Ps, iar uleiul trece in re+ervorul cu nivel constant ic,,, de unde, prin intermediul pompei Pe, este trimis in doua mala9oare #, pentru neutrali+area a *l&a (treapta a doua#. Cu ajutorul pompei P=, se aduce aici solutia de :a=T de 114 Ie din re+ervorul P=. 11-. (paratul de neutrali+are continua in strat alcalin. distribuitorul 5. 'icaturile de ulei se ridica in aparat, iarpetraseul ascendent are loc neutrali+area aciditafii libere a uleiului cu di+olvarea sapunului format in solutia alcalina. Uleiul neutrali+at se acumulea+a la suprafaa masei de lic)id si se evacuea+a prin deversorul 7. Colutia sapoalca&lina se elimina continuu din partea inferioara a aparatului, prin conducta / si colectorul 2.. Cum aparatul functionea+a normal c;nd este plin cu lic)idele reactante, evacuarea solutiei de s_pun se face folosindu&se principiul vaselor comunicante. Colutia sapoalcalinaarc, la evacuare, o alcalinitate libera del 0g:a=TRl. Colutia alcalin proaspat se prencal+este la 5!...7!4C ca si uleiul si se introduce cu un e9ces de ! 11" fata de necesarul teoretic (pentru uleiul de floarea&soarelui#. Uleiul neutrali+at se trece dupa aceea la spalare, mai intii cu !" solufie salina concentrata de0 !" la81...8!4C si, apoi, cuapa. D. USCAREA ULEIULUI *n uleiurile neutrali+ate cu alcalii, dupa spalare, poate ramine p;na la 1,!" apa. ?liminarea acesteia se impune at;t datorita faptului ca pre+ena apei permite )idroli+a trigliceridelor cu creterea aciditii libere, precum si pentru faptul ca urmele de apa inactivea+a materialele adsorbante folosite n procesul de decolorare a uleiurilor. 1. UCC(>?( *: 3LUA $*CC=:G*:UU *ndepartarea apei se face sub vid n aparatul universal (in care s&a fcut i neutrali+area# sau in aparatul de albire (uscator&albitor#. *n ca+ul uscarii dupa spalare, se incal+este uleiul la -1...-!4C, la o presiune re+idual de 111 151 mm Tg. $atorita lucrului n vid se evit.a contactul uleiurilor incal+ite cu aerul. $urata operatiei de uscare este de 51 -1 minRsarja. 2. UCC(>?( *: 3LUA C=:G*:UU 1# U/il"2*l

Usctorul (fig. 121# este un recipient cilindric, vertical, cu capac i fund bombat, montat pe suporturile 1. *n partea superioas a aparatului se afla prin+atorul de picaturi 2 si trei servoventile 3 cu pulveri+atorele 4. 'rin aceste ventile se introduce uleiul din re+ervorul de colectare a uleiului spalat (>u din fig. 11!#, unde se afla un indicator de nivel cu flotor. *ntrarea cantitatii de ulei in uscator se reglea+a automat, cu ajutorul celor trei servoventile, in funcie de nivelul uleiului din re+ervor. ?liminarea aerului si a vaporilor de apa se face prin conducta !, care este legata de prin+atorul de picaturi # si in continuare de staia de ejectoare. *n partea inferioara a aparatului de uscare se afla talerele de dispersare 7, care mpiedic uleiul s curg direct n conducta de evacuare 8. 'entru a putea urmari functionarea aparatului, acesta este preva+ut cu sticla de nivel 9. 2# F*!c/i !"#e" *$c"/ #*l*i c !/i!** *n aparatul descris, uscarea se reali+ea+ printr&un proces de autoevaporare, fr consum de caldur, numai sub influenta vidului. 'resiunea restanta n aparat este de 11 21 mm Tg si se obine cu ajutorul unei statii de ejectoare n doua trepte. :u este necesar sa se ncl+easca suplimentar uleiul, deoarece acesta intra in aparat cu 8!...-14C, temperatura la care tensiunea de vapori a apei din ulei este mai mare decit presiunea din aparat si deci apa se evapora. 3ig. 121. Uscator de ulei. Continutul de apa al uleiului uscat este de ma9imum 1,1 ". E. DECOLORAREA ULEIULUI 1. J?:?>(L*G(G* 'rintre substanele de insotire a grsimilor, pigmenii coloranti, puiin importani din punct de vedere cantitativ, au un rol important in ceea ce priveste calitatea. Consumatorul dorete produse putin colorate sau cu o nuan bine definit. ?l aprecia+, de asemenea, un aspect stralucitor si limpede, care este considerat drept un criteriu al bunei caliti. Cubstanele care confera culoarea uleiurilor vegetale pot fi categorisite in doua grupe, si anume% Pi(1eni natura0i care tree in uleiuri din planta in timpul procesului de obinere prin presare sau e9tracie% clorofila care da coloraii ver+ui, carotina rosie si 9antofila galbena. Pi(1eni secundari a caror aparirie se datoreste condiiilor de tratament la care este supusa materia prima oleaginoasa. Gemperatura nalta, pre+ena aerului, precum si un anumit coninut de umiditate provoaca colorarea puternica a uleiului si, mai ales, a broc)enului pre+ena parilor metalice ale preselor melc. Colorarea puternica a broc)enului are loc ca urmare a degradarii termice a unor substane pectice si glucidice. Uleiul de e9tracie obinut dintr&un astfel de broc)en va fi inc)is la culoare. Un fenomen similar are loc si in ca+ul tratamentului la temperatura inalta, in fa+a finala a distilarii miscelelor de ulei&ben+ina c;nd, de asemenea, uleiul obinut este inc)is la culoare. $ecolorarea uleiurilor si a grasimilor se reali+ea+a in practica prin procedee diferite, care se pot grupa in doua categorii, si anume% decolorarea fi+ica reali+ata, in principal, prin adsorbtia pigmenilor pe pm;nt sau carbune decolorant6 decolorarea c)imica, reali+ata printr&o reacie c)imic cu scopul de a modifica grupele cromogene ale pigmentilor, fie prin distrugere (datorita unui proces de o9idare#, fie prin transformare in forme incolore (printr&un proces de reducere#6 decolorarea c)imica nu se foloseste pentru uleiurile comestibile6 ea se aplica, in general, numai unor uleiuri si grasimi te)nice puternic pigmentate. $rept efect secundar al decolorarii se reali+ea+a si o eliminare mai avansata a altor substane de insoire a materiilor grase, cum sint mucilagiile, substanele proteice etc. Ce elimina, de asemenea, resturi de sapun din uleiurile neutrali+ate alcalin. 'e de alta parte, un efect de albire pariala se obine si in alte fa+e ale procesului de rafinare (de+mucilaginarea acida si neutrali+area alcalina#.

@aterialele adsorbante care se utili+ea+a in industrie ca decolorani sunt% pm;nturile decolorante, silicagelul si carbunele decolorant. >ecent a fost introdusa in practica folosirea o9idului de aluminiu. (cesta din urma poate fi regenerat prin calcinare si reutili+at. 'aminturile decolorante utili+ate in tara noastra sint activate c)imic (cu reacrie acida# si se incadrea+a in doua tipuri% tip I (Iamarin# pentru decolorarea uleiurilor comestibile6 tip C (Condafin# pentru uleiurile te)nice. *n practica, decolorarea prin adsorbie are loc prin introducerea sub agitare a pam;ntului decolorant in uleiul neutrali+at si uscat, respectarea unui timp oarecare pentru asigurarea contactului intim intre ulei si materialul adsorbant, urmata de separarea adsorbantului din uleiul decolorat. $ecolorarea se efectuea+a in instalaii cu funcionare discontinua sau in instalaii cu funcionare continu. 2. I(L?L? G?=>?G*C? (L? $?C=L=>(>** '>*: ($C=>ID*? (dsorbtia pigmenjilor (ji a altor substance de insojire# are loc din mediul lic)id (uleiul de tratat#. Cepararea acestor substante se reali+ea+a prin interac&tiunea fi+ica ba+ata pe forte de coe+iune <an der maals intre moleculele adsorbantului si moleculele substanelor adsorbante (adsorbrie fi+ica#, ca si prin legatura c)imica intre moleculele adsorbantului si cele ale substanei adsorbite (c)emosorbtie#. Cele doua fenomene sint concomitente, se intrepatrund sise com&pletea+a reciproc. (dsorbtia este insotita de fenomene secundare, ca% reacrii de o9idare si modificari ale culorii in urma tratamentelor termice. La uleiurile comestibile, o9idarea este nefavorabila, put;nd stabili+a anumii pigmeni contra adsorbiei. =9igenul provine din aerul inclus in materialul adsorbant (aflat in stare pulverulenta# sau din aerul di+olvat in ulei (uleiul poate retine pina la 8" volume aer#. 'entru a diminua o9idarea, deco& lorarea se face sub vid, fapt care are drept efect si evitarea distrugerii antio9idanilor naturali si reducerea riscului de formare a compuilor primari de o9idare (pero9i+i#. >andamentul decolorarii se calculea+a prin raportarea scderii indicelui de culoare la indicele culorii initiate. Condiiile de lucru la decolorare influenea+a randamentul decolorarii, astfel% randamentul decolorarii creste cu cantitatea de pamint decolorant utili+at% pentru uleiurile comestibile se utili+ea+a. 1,2! 2", iar pentru uleiurile te)nice se poate ajunge pina la !" pamint6 durata de contact care asigura efectul ma9im al decolorarii este de 1! 21 mill la decolorarea in flu9 discontinuu si de numai citcva minute la decolorarea in flu9 continuu6 la marirea timpului de contact poate aparea feno&meniil de reversiune a culorii6 efectul decolorarii este limitat de pre+enXa impuritatilor (urme de sapun si fosfatide#, care se adsorb preferential si reduc puterea de adsorbjie a agenS6ilor decoloranti,Q urmele.de sapun se descompun in pre+enXa aciditatii minerale din paminturile activate acide si detcrmina cresterea acidita]6ii libere a uleiului cu circa 1,1"6 temperatura optima pentru decolorarea uleiurilor comestibile este de -1...1114C. .. $?C=L=>(>?( $*CC=:G*:U( 1# Utilajul pentru decolorarea discontinua $ecolorarea se efectuea+ n aparatul universal, in aparatul uscator&albitor sau intr&un aparat distinct. *n acest ca+, uleiul neutrali+at si uscat este aspirat in aparat cu ajutorul vidului, menin;ndu&se o presiune de 111&211 mm Tg. 49 Re&i%*l /e.! l &ic 'amintul decolorant se introduce in forma unei suspensii in ulei, sub amestecare coutinua timp de 1! .1 min. La decolorarea uleiurilor colorate mai intens se adauga l.a pm;ntul decolorant si !&&11" carbune decolorant, *n ca+ul cind uleiul confine substantele care reduc efectul decolorant (urme deapa,. sapun, mucilagii# sau este puternic colorat, introduccrea sub&stano%elor adsorbante in uleiul supus decolorarii se face in doua etape. $acaseface o albire combinata, adica se utili+ea+a doi adsorbanXi diferiti, acestia se pot introduce separat, la interval scurt de timp sau simultan. $upa consumarea timpului stabilit pentru proces, uleiul se raceste laF 51...5! CC, se egali+ea+a presiunea din aparat si se filtrea+a suspensia din reacto&rul de albire, printr&un filtru&presa cu rame.

3iltrul&presa se cura imediat, iar p;n+ele se trimit la splare pentru a evita autoaprinderea uleiului ramas in p;n+ele de filtru. 0. $?C=L=>(>?( UL?*ULU* *: 3LUA C=:G*:UU 1# Utilajul instaatiei pentru decolorare *n pre+ent se gasesc in e9ploatare doua variante ale instalaiei E$e CmetF, care pre+int deosebiri in dotarea cu utilaje. 'rincipalele utilaje sunt urmatoarele% T. @ala9orul pentru prepararea suspensiei de pm;nt decolorant in ulei este un aparat cilindric desc)is, cu fund bombat, preva+ut cu agitator cu palete, conducte pentru introducerea uleiului si racord pentru evacuarea suspensiei cu ajutorul unei pompe. @ala9oarele pentru stocarea suspcnsiei sint aparate cilinc)ice inc)ise, preva+ute cu agitator, racorduri pentru introducerea si evacuarea suspensiei, precura si un racord la un ejector pentru producerea unui vid slab in aparat. 'entru do+area suspensiei, mala9oarele sint preva+ute cu sticle de nivel. @ala9orul de amestec servete la introducerea in flu9 continuu a suspensiei in masa de ulei tratat. *n acest aparat are loc prima fa+a a procesului de albire. (paratul este cilindric, inc)is, preva+ut cu agitator si racorduri pentru intrarea uleiului, intrarea suspensiei si pentru iesirea suspensiei. T >eaetorul albitor este un aparat cilindric care are in interior un tub central de care sunt sudate circa .1 placi verticale (tole#, dispuse aproape radial si construite din otel ino9idabil, pe care se scurge uleiul. *n e9terior se afla o serpentina de abur cu ajutorul caruia se mentine temperatura in reactor la circa -14C. Cu ajutorul unui atomi+or special se asigura repartrfcia uleiului in pelicula foarte subire pe tolele respective, fapt care usurea+a evaporarea umidi&tatii din pamint, fara formare de spuma si concomitent adsorbia pigmenilor din ulei n pm;ntul decolorant. 'entru separarea pamintului decolorant din ulei se folosesc filtre&presa sau filtre aluvionare (acestea lucrea+a far p;n+e de filtru si permit efectuarea e9traciei uleiului din pam;ntul epui+at#. 3iltrele&presa folosite pentru filtrarea uleiului albit au aceeasi construc&]6ie ca cele descrise mai inainte, deosebindu&se de ele prin faptul ca in locul robinetelor si al jg)eabului colector, placile filtrului sint preva+ute cu cite un racord legat de un tub colector. (ceasta construct pre+inta avantajul ca uleiul este ferit de contactul cu aerul ji deci de o9idare. 3iltrul ECeit+F (fig. 121#. 3iltrul este format dintr&un recipient ori+on&tal 2. Unui dintre funduri 2, a este fi9 si solidar cu discurile filtrante, iar cela&lalt 2, b, impreuna cu corpul cilindric, este mobil, putindu&se deplasa, cu ajutorul unor rotite, pe doua sine de g)idare. $iscurile filtrante 3 sint fi9ate rigid pe doua conducte 5 care le strabate pe margine. ?le comunica cu spaXiul interior% al discurilor si servesc pentru colectarea si evacuarea filtratului. .

3ig. 121. 3iltrul ECelt+F. @ediul filtrant este format dintr&un suport rigid constituit dintiQ&o nll.> fina din material ino9idabil, montata pe un gratar metalic. La separuicn pn&mintului decolorant din ulei, stratul filtrant propriu&+is este format cliiurdc pamintul reXinut pe sita metalica. Uleiul cu suspensie de pamint intra prin racordul ! si se reparti+ea+u inl.rti discurile filtrante. Licbidul eliberat de pamint trece prin sita metalica si Y1 colectea+a in conductele 4, de unde se evacuea+a.

Conducerea filtrarii se face cu ajutorul manometrelor 9; si @I montttl la utilaj6 9z indica presiunea din interiorul filtrului (presiunea normalfl @tl de 2,0 2,5 at#. 'resiunea in conducta de ulei filtrat este la inceputul lQillraill de circa 2,2 at. Cind @ 2 indica opresiune de .,! at, filtrul s&a incarcat, tiebulml sa fie i+olat, desc)is si curaXit. 3iltrul ECeit+F, fiind ermetic, poate fi utili+at si pentru e9tragerea uleiului continut in turtele de pamint, cu ajutorul ben+inei, urmata de de+ben+iinucn finala cu abur direct. R 3iltrul S<iagaraF (fig. 122# se cornpune dintr&un corp cilindric 1, cu capac bombat 2, si fund tronconic 3, preva+ut cu capacul rabatabil 4 si contru&greutatea !. Un dispo+itiv )idraulic # permite ridicarea capacului 2 si deplasareu TT lateralK pentru a controla interiorul filtrului....... *n corpul cilindric * se gasesc 10 15 rame din otel ino9idabil 7, acopeiilf pe ambele par]6i cu pin+a din oXel, de asemenea, ino9idabila. CpaXiul libar intre rame este de circa 71 mm. 3undul tronconic 3 are.o&jnanta duila*peittruXnimXine9ea temperaturli iln filtrare. *n partea superioara a filtrului se gaseste vibratorul pneumatic 8 pentru detasarea mecanica a particulelor solide depuse pe site (autocuratire#. <ibratiile sint transmise la fie&care rama de catre un a9 montat transversal pe ramele filtrului care le stringe intre ele cu agrafe spe&ciale. <ibratorul este alimentat cu aer comprimat de 5 at. Uleiul supus filtrarii intra prin racordul 9, umple spag6iul cilindru&lui 1, trece, apoi, prin stratul filtrant depuspe sitele metalicesi secolectea+a in conducta 14 care comunica cu spa&tiul dintre rame. Cind grosiraea stratului de material depus pe sita nu mai permite continuarea filtrarii, uleiul din filtru se evacuea+a prin racordul 11. Uleiul retinut in pamintul decolorantsau in /iselgur se e9trage cu miscela, respec&tivben+ina, care sc evacuea+a prin racordul 12. $upa aburire sepunein functiune vibratorul !sisedesc)ide capacul rabatabil i, evacuindu&se materialul detasat de pe site. R 'reincC*+itorul de ulei se com&pune dintr&un corp cilindric in inte&riorul caruia se afla un fascicul de tevi din ofel moale, fi9at de doua placi frontalc, preva+ute cu perepi separated care asigura mai multe circulaXii ale uleiului prin preincal&+itor. (cesta circula in interiorul Xevilor, iar aburul in e9terior. 'iesiunea aburului este de 2,! at, iar temperatura la care seincal+este uleiul.de -1...-!4C. 6 Gremia de do+are se compune din tremia propriu&+isa, preva+uta in partea sa inferioara cu un a9 cu braXe de agitare, si dintr&un melc do+ator montat sub tremie6 jg)eabul melcului este montat c)iar pe pereXii tremiei. Gremiapoate cuprinde pina la 011 /gpamint decolorant, ceea ce corespunde la o durata de lucrii de circa 12 ). @elcul do+ator, rotindu&se cu vite+a mica, do+ea+a pamintul decolorant in mala9or. *n tabela 17 este indicata corespondent intre vite+a melcului si debitul de pamint decolorant. >eactorul pentru decolorarea preliminar (fig. 12.# se compune dintr&un corp cilindric 1, cu fund bombat, preva+ut cu o manta dubla 2 pina la jumatate din nlime. *n interior se afla agitatorul a9ial 3 cu trei discuri deflectoare 4, fi9ate la partea superioara a a9ului. *n partea inferioar a a9ului se gsesc trei palete de agitare !, din care una plasata jos pentru agitarea fundului aparatului, una la jumatatea lic)idului si ultima la circa 21 cm sub nivelul lic)idului. >eactorul pentru decolorarea preliminar^ funcionea+a in felul urmator% amestecul de ulei&pam;nt decolorant este introdus in flu9 continuu prin conducta #. Cuspensia este deversata pe discul deflector superior care&1 dispersea+a sub forma unei pin+e de lic)id catre peretele aparatului.

Fi&. <44. 3iltrul .:iagaraF 2.1 TAB !A 17 C #e$p !)e!/$ )i!/#e Bi/e>" %elc*l*i )e ) >"#e iji )e-i/*l p"%i!/*l*i )ec l #"!/ Re&i% )e l*c#* BeM/*C p"#"/!/*l*i )ec l #"!/ D&E. @inimum (roata dinfata motrica cu 17 .,5 7 dinki# 11,1 &&&&&&21 :ormal (roata dintatii motrica cu 2! 18,1 .1,1 .2 dinji# !7,0 !. 111 #<F(( "# j ((((.. ...I i

Fi&. <4<. >eactor pentru decolorarea finala. Uleiul, in prealabil incal+it la -1...-!4C, este introdus in acelasi mod ca suspensie, dar este deversat pe cele doua discuri inferioare. $upa primul contact al uleiului cald cu suspensia pe peretele aparatului urmea+a o agitare intensa a lic)idului in jumatatea inferioara a aparatului. Uleiul trece in continuare la un bac cu flotor de nivel constant care reglea+a trecerea acestuia in reactorul final. a >eactorul pentru decolorarea finala (fig. 120# esteunaparat cilindric, preva+ut cu manta dubla in partea *ni cetftraGa. *n partea uperioara a aparatului se gaseste un separator de picaturi cu *amele 1, iar sub acesta, un atomi+or 2 cu resort pentru dispersarea uleiului amestecat cu pamintul decolorant. *n partea de sus, aparatul este racordat la dispo+itivul pentru producerea vidului. >eactorul final funcionea+ in felul urmator% amestecul ulei&pamint decolorant intra in flu9 continuu in aparat, unde este dispersat, cu ajutorul atomi+orului cu resort, intr&un strat subfire pe peretele aparatului. (mestecul de ulei&pamint decolorant se scurge de&a lungul peretelui, ceea ce asigura un contact intim intre cei doi componenti si un efect de decolorare optim. Cu ajutorul unci pompe, lic)idul este aspirat prin&tr&un bac cu flotor de nivel constant, fiind refulat, apoi, in filtrele alu&vionare. $ispo+itivul de producere a vidului se compune din trei ejectoare si doua condensatoarc barometrice. Cu acest dispo+itiv se obXine o presiune remanenta de .1 mm Tg in cele doua aparate de decolorare. 49 Sc.e%" /e.! l &ic" " i!$/"l"/iei +De S%e/, pe!/#* )ec l #"#e 1 B"#i"!/$ i!i/i"l$ (fig. 12!# Uleiul uscat din re+ervorul P13 este pompat cu pompa P0a in mala9orul 15, unde se tratea+a cu suspensia de pamint in ulei, stocata in mala9oarele 14. (ceasta suspensie se prepara in mala9orul 1#, introducind progresiv si sub agitare peste o cantitate fi9a de ulei cantitatea de pamint decolorant necesara pentru 5 8 ) de functionare a instalaXiei de albire. Cuspensia de pamint decolorant in ulei se introduce cu pompa '15 si cu ajutorul vidului in unul din cele doua mala9oare de stocaj 0i, unde se diluea+a cu ulei in raport 1 % -.

@ala9oarele 0i lucrea+a alternativ6 in timp ce un mala9or este in functiune timp de 8 ), celalalt mala9or se umple cu suspensie pentru sc)imbul urmator. *n mala9orul 15 se reali+ea+a amestecarea perfecta a suspensiei pamint decolorant in ulei, care vine do+at in proporXia dorita din mala9orul 14 (debit orar 1R5 1R8#, cu flu9ul continuu de ulei care circula datorita pompei ' 1.prin preincal+itorul 1= si mala9orul 15. *Xa intrarea in mala9or, uleiul are temperatura de 8!...-14C. Cub influen+a vidului din reactorul albitor 18 (presiunea remanenta circa 11 1! mm Tg#, amestecul obtinut in mala9orul 15 este aspirat continuu in reactor si dispersat fin pe tolele reactorului albitor. <idul necesar in acest aparat se reali+ea+a cu o instalatie de ejectoare in trei trepte. $in reactor, uleiul este aspirat cu pompa 'l8, refulat prin preincal&+itorul 19 in filtrele 24, care lucrea+a alternativ. *n preincal+itorul 2.- uleiul este adus, din nou, la temperatura de -14C necesara finisarii decolorarii uleiului in filtru. 'ina la formarea stratului filtrant si obXinerea uleiului limpede, primele porXiuni se returnea+a la re+ervorul P2D de unde se aspira, din nou, in reactorul albitor. $upa e9ecufia uleiului din filtru, pamintul epui+at se evacuea+a in colectorul 23. Uleiul filtrat trece prin sc)imbatorul de caldura 22, unde se raceste pina la 01...0!4C, iar, dupa aceea, se depo+itea+a in re+ervorul&tampon X2.. >acirea uleiului in sc)imbatorul de caldura 22 se face cu uleiul vinteri+at care trece la de+odori+are. 2.2

f0 3ig. 125. Cc)ema instalaXici de albire tip E$e CmetF (variants *mrninatatitii#. A9 Sc.e%" /e.! l &ic" " i!$/"l"/iei +De S%e/, pe!/#* )ec l #"#e 1 B"#i"!/" i%.*!"/"/i/" (fig 125#, Uleiul neutrali+at si uscat, avind td01...!14C, este pompat din re+ervorul 1 cu pompa 'jpGrndebitmetreleC.&J)9&a 1R11 dinulei este trimis prin sc)imbatorul de caldura 2 A in mala9orul de preparare a suspensiei de pamint 4. >estul uleiului este preincal+it la 81...-14C in preincal+itorul 3 si trimis in reactorul pentru decolorare pfeiiminafaF(S.F$o+atorul de pamint cu debit re&glabil atasat tremiei ! introduce pamintul necesar in mala9orul i. Cuspensia este aspirata in reactorul preliminar. (ici uleiul este de+aerat (se lucrea+a sub vid partial# si, asa cum s&a aratat, suspensia este pusa in contact cu masa uleiului, mai intii in strat pelicular pe peretele mala9orului si, apoi, in partea inferioara a aparatului sub amestecare energica. 'ompa P2 refulea+a acest amestec in reactorul pentru decolorare finala 76 de la ba+a coloa&nei de albire uleiul este pompat in filtrele aluvionare /, a si 8, b, din care retu&rul este colectat in recipientul 9 si recirculat, iar filtratul limpede este trecut la re+ervorul 14. $e aici pompa Pi trimite uleiul la un racitor 2 la filtrul suplimentar 11, dupa care uleiul este colectat in re+ervorul 12, de uncle pompa P5 il va pompa la vinteri+are. (ceasta instalaXie are avantajul reducerii timpului de contact al uleiului cu pamintul, eliminind efectul negativ asupra gustului uleiului. f. <*:G?>*L(>?( UL?*ULU* 1. J?:?>(L*G(G*

Dinterizarea, numit si deceruire, este o operaie prin care se elimina din ulei partea cea mai mare din cerurile si din gliceridele aci+ilor grai saturai solidificai. *n principiu, vinteri+area consta in cristali+area gliceridelor solide si a cerurilor, urmata de o separare a acestora de ulei prin filtrare. Cepararea gliceridelor solide si a cerurilor este cu atit mai completa, cu c;t temperatura la care se fac cristali+area si filtrarea scade spre 14C. Cristali+area poate avea loc spontau sau prin introducerea in ulei a germenilor de cristali+are. 3olosirea germenilor de cristali+are permite o cristali+are rapida. Ce utili+ea+a /iselgur sub forma de praf fin, pe care se aglomerea+a microcristale de gliceride si ceruri, obinindu&se, ca urmare, cristale de dimensiuni mai mari. 'entru a asigura separarea c;t mai complet a gliceridelor saturate si a cerurilor si, totodata, a permite filtrarea uleiului cu o vite+a acceptabila, se procedea+a astfel% uleiul este racit mai nt;i la !4C si mentinut la aceasta temperatura un anumit timp pentru cristali+are6 apoi, uleiul se incl+ete la 12...154C si se filtrea+a. La aceasta temperatura, vite+a de filtrare este satisfacatoare, fara ca cristalele formate sa se di+olve. <interi+area se poate e9ecuta fie inainte, fie dupa de+odori+are. *n ca+ul c;nd se utili+ea+a un suport pentru inlesnirea cristali+arii si a filtrarii, vinteri+area se face inainte de de+odori+are, pentru a elimina gustul strain introdus prin folosirea suportului. 2. <*:G?>*L(>?( CU UG*L*L(>?( CUICG(:G?L=>&CU'=>G 'rocedul ,,$e CmetF, aplicat si in Za1 noastra, foloseste ambele avantaje ale utili+arii suportului de /iselgur, obiinind cristali+area rapida a gliceridelor saturate si a cerurilor, precum si o vite+a mare de filtrare la separarea uleiului din fracriunea solida. *n graficul din figura 127 este aratata variaXia capaci&tarii filtrului in raport cu% timpul de filtrare pentru diferite cantitaXi de suport&/iselgur conXinut in ulei. 'rocedeul E$e CmetF consta in urmatoarele opera]ii% preracirea uleiului la o temperatura de circa 21...22CC6 racirea uleiului la !...54C, cu introducerea in ulei a germenilor de cristali+are si a substancei&suport de filtrare (crista 1&t)eorit#6 agregarea cristalelor de gliceride saturate si ceruri din ulei prin ames&tecarea usoara timp de 0 )6 reincal+irea brusca a amestecului ulei si cristale la 12...154C6 filtrarea fina in filtre aluvipnare.

++TTMa0ia.&&&&&&&&&&&&&F o9Ns9NNNNNNN& fara Miese0(urNNNNNNN. i ! :i1pu0 de fi0trare ore 3ig. 127. Capacitatea filtrului la utili+area suportului /iselgur. 2.0 <9 U/il"2*C (i!$/"l"/iei 55D$ S%e/, (paratura folosita la vinteri+area cu suport se compune din umiatoarele utilaje% sc)imbatorul de caldura cu placi, racitorul de ulei, aparatul de cristali+are&, aparatul de maturare, sc)imbatorul de

caldura pentru inccql+irea uleiului inainte de filtrare, filtrul aluvionar, mala9orul pentru prepararea suspensiei de /iselgur in ulei. Sc.i%-"/ #*l de caldura cu pl"ei are aceeasi construcfie pa, si eel descris mai inainte la instalaXia de neutrali+are tip Laval. (ici insa sc)imbul de caldura are loc nitre uleiul albit care se raceste ji uleiul vinteri+at ce se incal+este. . [ R"ci/ #*l de ulei (fig, .128# se, compune dintr&ua&Corp.&cilindric 1,. preva+ut cu un fund superior bombat 2 si un fund inferior plat 3. 'e acesta din urma este montata o serpentina dubla 4, iar fundul, fiind demontabil, permite demontarea acestor serpentine pentru curaXire si reparare. Uleiul cald intra in racitor prin conducta ! si circula de jos in sus in serpentine. Uleiul racit iese din aparat prin conducta #. (pa de racire sau saramura intra prin conducta 7 si se evacuea+a prin sifonul /.

c acionarea 3ig. 128. >acitor dculei in flu9 contimm. 3ig. 12-. (paratul de cristali+are.gliceridele aci+ilor grasi saturati care se solidifica sub temperaturi de 1!...214C, producind tulbureala uleiului. Ap"#"/*l de cristali+are (fig. 12-# este un corp cilindric format din trei pari demontabile. 'e capacul aparatului se afla motorul electric 1 pentru acionarea agitatorului 2. *n interiorul aparatului se gsete% serpentina 3 prin care circula saramura, si trei funduri 4, preva+ute l;nga a9 cu canale de trecere a uleiului. 'entru mala9area uleiului servete agitatorul 2, preva+ut cu patru brate 5, dintre care unul la fundul aparatului i celelalte trei deasupra fiecarui fund despritor. Guraia agitatorului este de 21 rotRmin. (paratul de maturare are o constructie similara cu aparatul de cristali& +are, avind patru compartimente suprapuse cu un diametru mai mare si o inaltime mai mica decit aparatul de cristali+are. Ce)imbatornl de ealdura pentru incal+irea uleiului inainte de filtrare se compune dintr&un corp cilindric preva+ut in interior cu o serpentina dubla. Uleiul circula de jos in sus prin serpentine, in timp ce apa calda, care vine de la racirea uleiului de+odori+at, circula in e9teriorul serpentinelor.

a @ala9ornl pentru prepararea suspensiei de /iselgur are o constructie similara ca eel pentru prepararea suspensiei de pamint decolorant in ulei. 2# 3unctionarea instalatiei de vinteri+are $esfasurarea procesului telinologic de vinteri+are este redata in fi&gura 1.1. Uleiul alb it, diu re+ervorul ic 2., este preluat cu pompa PE si dupa racire in sc)imbatorul cu placi 23 si racitorul 24 pina la 214C, este& trimis in aparatul de cristali+are 25* o cantitate mica de ulei trece discontinuu in vasul de prepararea suspensiei de/iselgur 2#, de unde, dupa amestecarea cu /iselgur, este adus in aparatul 25 cu pompa '25. Consumul de /iselgur este de 1,0 1,5" (in greutate# fapa de ulei. Grecerea uleiului prin aparat durea+a circa 2 ) in care timp se reali+ea+a racirea uleiului pina la !...54C6 in acelasi timp, pe suportul /iselgur se formea+a cristalele de gliceride saturate si ceruri. 'rin sifonare, uleiul trece in aparatul de maturare 2=, care este menkinut la nivel constant si in care uleiul trece de sus in jos, in decurs de circa 0 ), dirijat de o serie de sicane ori+ontale. >olul acestei operaXii este de a reali+a cresterea cristalelor pina la marimea necesara pentru separarea lor prin filtrare. Ci acest aparat este imparkit&pn patru compartimente. $in aparatul de maturare, uleiul este trecut cu pompa ' 27 prin sc)imbatorul de ealdura 28, unde se incal+este la 12...184C. $e aici, uleiul este trecut alternativ in cele doua filtre aluvionare 29. La inceputul fiecarei opera]ii de filtrare, prin intermediul recipientului 34, se adauga suportul filtrant. Ctratul filtrant este format din 1 /g cristal&t)eorit (amestec de scama din a+best ji celulo+a# ji 2! /g /iselgur introdus in primele 2 !11 /g ulei. La inceputul filtrarii, uleiul curge tulbure ci este adus, inapoi, in aparatul de asteptare 21. $upa formarea stratului filtrant si obXinerea uleiului limpede, acesta trece in re+ervorul P31. (gentul de racire a uleiului este saramura care se refrigerea+a cu amoniac. Ctratul filtrant trebuie sa fie uniform pe toata suprafaXa ramelor de filtru. 'entru aceasta, amestecul de ulei&/iselgur trebuie sa fie impins in filtru cu o presiune de aproape . da:Rcm2. *n mod normal, stratul poros de precipitat are circa 21 .1 mm grosime si se desprinde usor de pe discuri. *nainte de desc)iderea filtrului se e9ecuta suflarea acestuia cu aer comprimat, pentru a se elimina o parte din ulei, si apoi se face e9trackia uleiului din /iselgur cu solvent. J. $?L=$=>*L(>?( 1. J?:?>(L*G(G* $e+odori+area este operaia te)nologica a procesului de rafinare prin care se elimina substanele care imprima uleiurilor miros si gust neplacut. $e+odori+area este obligatorie pentru uleiurile comestibile obinute prin e9trace, ca i pentru grasimile vegetate obinute prin )idrogenare. Cubstanfele care produc gustul ji mirosul uleiurilor si grasimilor se pot . grupa astfel% substance naturale, care imprima mirosul si gustul caracteristice uleiurilor si grsimilor proaspete obinute din materii prime nealterate. ?le se e9trag din materiile prime, in special prin presare la cald si prin e9tracie cu solveni. $in aceasta grupa de substante fac parte )idrocarburi nesaturate, terpene, compusi cu gust amar, compusi cu gust inepator din uleiul de crucifere (rapi, mutar#6 substane formate prin alterarea materiilor prime sau a uleiului in timpul depo+itarii, al transportului i al prelucrrii. *n aceasta grupa se cuprind% aci+i grai liberi, formai prin )idroli+a grsimilor, dintre care cei inferiori (butiric, capronic, i+ovalerianic etc.# au un miros intepator6 alde)ide si cetone re+ultate din degradarea grasimilor etc.6 alte modificari de gust si miros se inregistrea+a dupa anumite fa+e de prelucrare, ca de e9emplu, mirosul de ars (care apare la supraincal+irea seminelor in timpul prajirii#, mirosul de ben+ina datorat urmelor de solvent din uleiurile brute de e9traefcie, gustul de sapun (daca sapunul nu este bine eliminat la spalare#, gust de pam;nt (la utfii+area unor cantiti prea mari de pm;nt de albire sau la depasirea duratei de contact prescrise intre pam;nt si uleiul albit#, Jrasimea solidificata capata la )idrogenare un miros de solidificat caracteristic. Goate acestea contribuie la formarea buc)etului puin plcut al uleiului nede+odori+at. 'e lnga substanele specificate inainte, in uleiuri se mai gasesc anumite substance inerte cu privire la gust si miros, cum ar fi tocoferolii, sterinele, alcoolii grasi re+ultafi la )idrogenare, substance care se elimina prin de+odori+are.

$e+odori+area se intilneste i ca efect secundar al altor fa+e de rafinare. (stfel, substanele care imprima gustul i mirosul straine se elimina partial si in fa+ele de rafinare anterioare de+odori+arii. $e e9emplu, neutrali+area alcalina are un efect secundar de de+odori+are prin adsorbia de ctre spun a acestor substance. Un astfel de efect secundar se int;lneste si in procesul de decolorare, mai ales la utili+area amestecurilor de ageni decoloranti care contin carbune. 2. I(L?L? G?=>?G*C? (L? $?L=$=>*L(>** ?liminarea eficienta a substanelor care imprima gustul i mirosul uleiurilor si grasimilor se face prin antrenarea cu abur la presiune redus.si la temperatura relativ nalta. (ceste condiii se impun datorita faptului ca majoritatea substantelor odorante au temperaturi mari de distilare la presiunea atmosferica. *n figura 1.1 sint date temperaturile de fierbere ale c;torva substance eliminate la de+odori+are, in raport cu presiunea. Gemperatura de distilare este temperatura la care suma presiunilor pariale ale componenilor amestecului, inclusiv vaporii de apa, este egala cu presiunea la care se face distilarea. Cu alte cuvinte, antrenarea componenilor volatili ncepe in momentul in care presiunile combinate ale aburului si ale componenilor volatili ating valoarea presiunii de lucru (presiunea absoluta din aparatul de de+odori+are#. Cu c;t aceasta presiune este mai joasa, cu at;t si temperatura de distilare scade, ceea ce corespunde lucrului in vid inaintat. Cresterea tensiunii de vapori a componenilor volatili, respectiv a volatilitii, poate fi obinut prin ridicarea temperaturii uleiului intre anumite limite. Gotusi, temperatura admisa la de+odori+are se limitea+a la 18!...2114C, pentru uleiurile vegetale, si la 221...2.1dC pentru uleiurile solidificate, in iQnnc(,ie de sortimentul de ulei. 1 buna reusita in procesul de vapori+are se obXine prin asigurarea unei disLiibutii cit mai u)iforme si in cantitafiQmiciQa aburului direct injectat *n uleiul vegetal. (burul de antrenare serveste drept ve)icul pentru substance volatile. Gotodata, s&a observat ca aburul are o acXiune de )idroli+a asupra iiniiinitor component, care astfel sint distrusi, usurindu&se elimiriarea lor, fnpt care contribuie la reusita de+odori+arii. Gemperatura aburului de injecXie tvebuie sa fie cu .1...!14C peste temperatura uleiului. (burul de antrenare mi trebuie sa contina o9igen. Consumul de abur pentru antrenare la de+odo&ri+iiie depinde de un numar mare de factori, cum sint% cantitatea de ulei lupus de+odori+arii, temperatura, vidul, felul compusilor volatili, tensiunea de vapori a acestora etc.

Ce c3ig. 1.1. <ariatia temperaturii de fierbere cu presiunea pentru citeva substance eliminate la de+odori+are% 1 metil&)eptil&cetona6 2 metil&uonil&cetoiia6 3 metil&undecil&cetona6 i acid lauric6 5 acid palmitic6 # < acid stearic.onsuma, deasemenea, caldura pentru aducerea uleiului la temperatura de lucru si pentru compensarea pierderilor in mediul e9terior. (gentul termic eel mai u+iial este aburul indirect. La fel de bine se poate utili+a apa supraincal+ita, uleiul mineral incal+it, incal+irea electrica etc.

>educerea presiunii de lucru in de+odori+ator are ca efect o marire a <=lumu*ui de abur injectat in aparatul de de+odori+are, adica marirea supra&tljfCi bulelor de abur, inQ contact cu uleiul. ?ficacitatea vapori+arii compo&iuQ.i0ilor volatili depinde de raportul dintre volumul aburului de antrenare ijl volumul masei de ulei. Ce considera ca acest raport trebuie. sa fie de 1! 111&.1 111 mc aburRt ulei. (sigurarea unui contact eficient intre masa uleiului si aburul. de anfre&iiure se poate face, in doua moduri% & prin barbotarea aburului in r)asa uleiului6 prin dispersareafina a&uleiului si curgerea acestuia in film subXire pe suprafeXe aflate in contact cu aburul direct. (paratele de de+odori+are discontinue utili+ea+a primul mod. *nstalatiile continue e9istente in& totreprnnderile&din ]ara noastra folosesc un sistem mi9t care imbina ambele metode. *nstalatiile de de+odori+are continua pre+inta avantaje faXa de sistemele discontinue, si anume% se asigura o de+odori+are mai profunda .si, desi se lucrea+a la temperatura ceva mai ridicata, este eliminat riscul o9idarii uleiului, datorita dura&tei relativ scurte de menXinere a uleiului la temperatura ridicata (circa o o"a. si datorita vidului mai avansat la care se lucrea+a in aparatul de de+odori+are (2 . mm Tg presiune#6 .. 6., ,. . .... . costurile de e9ploatare a instalaXiei sint mai reduse datorita unei recuperari avansate a caldurii. .. $?L=$=>*L(>?( $*CC=:G*:U( 1# U/il"2*l instalatiei pe!/#* )e> ) #i>"#e )i$c !/i!*" *nstalafia este formata din aparatul de de+odori+are, prin+atorul depicaturi E%S.E&...* S. ..i&i GG.N ..... , i instalatie pentru producerea vidului. ?a este legata la o si racitorul de ulei (paratul de de+odori+are sau de+odori+atorul este repre+entat in figura 1.2. (paratul este de forma cilindrica vertical, cu nalimea mai mare dec;t diametrul, corpul 1fiind construit din virole sudate, cu fundul 2 si capacul 3 bombate. (paratul are un dom de evacuare a vaporilor 4 si un vi+or 5. 'laca deflectoare # acionea+a ca dispo+itiv de reinere a picaturilor de ulei, care sunt antrenate de aburul direct inainte ca acesta sa patrunda in domul 4 si in coloana de vid 12. *ncal+irea si racirea uleiului se fac prin intermediul serpentinei duble 7, deservite de racordurile 13, 1# si 14, 15. (burul pentru antrenarea substanelor volatile ajunge la barbotorul 8, situat la partea inferioara a aparatului, prin conducta si stuul 27. Iarbotorul poate fi de forma radiala sau de forma circular. ?l este construit din teava perforata, av;nd orificiile indreptate lateral. Unele aparate sint preva+ute cu difu+orul.- (pompa @amut#, terminat cu ciuperca 19, care permite intensificarea amestecarii i mrete eficiena vapori+arii substanelor volatile din ulei, datorita injectorului 14, alimentat cu abur de la stuul si conducta 18. (limentarea cu ulei se face prin racordul 23, iar egalarea presiunilor la termi&narea procesului printr&un mic ventil situat la partea superioara a aparatului. Controlul procesului te)nologic se face vi+ual (vi+orul !#, cu ajutorul mano&vacuummetrului montat la stivful 24, si al termometrului montat la stuXul 21. Controlul organoleptic se face pe probe care se obXin cu ajutorul robinetului montat la stuXul 22. Controlul interior se face prin gura de vi+itare 11. 1 >acitorul dc ulei este un aparat cilindric preva+ut cu serpentina si cu manta dubla in care circula apa de racire, precum si cu un agitator mecanic pentru amestecarea masei ujeiului. >acitorul este amplasat mai jos decit de+odori+atorul, pentru a putea fi incarcat prin diferenXa de nivel. $e+odori+ator discontinuu 2# 3unctionarea instalatiei $upa filtrare, uleiul albit se introduce in de+odori+ator, care se incarca cu ulei apro9imativ !1" din capacitatea sa totala sub un vacuum de !11 mm Tg. Uleiul se incal+ekte cuabur indirect pina la 111...1114C si la aceasta temperature incepe introducerea in de+odori+ator a aburului direct, avind presiunea de 1,8 ata si temperatura de 221...2!14C. incal+irea uleiului cu abur indirect continua pina ce uleiul atinge temperatura de

151...17!4C, cind incepe de+o&dori+area propriu&+isa. (ceasta durea+a, de obicei, ! 7 ), in functie de calitatea si felul uleiului. Gemperatura uleiului in timpul de+odori+arii este de circa 17!...18!4C, iar presiunea de ! .1 mm Tg. Cind de+odori+area este terminate, fapt ce se constata prin proba organoleptics, uleiul se raceste mai intii in de+odori+ator pina la 111...1214C, prin trecerea unui curent de apa rece prin serpentinele de+odori+atorului6 concomi&tent se reduce cantitatea de abur direct ce vine in de+odori+ator, lasind numai cantitatea necesara pentru amestecarea uleiului. Uleiurile de+odori+ate sint foarte sensibile la influen+a aerului si a umiditafcii, in special in stare incal&+ita. $e aceea, ele trebuie racite intr&un timp cit mai scurt ji in afara con&tactului cu aerul. >acirea continua sub vid de 011 mm Tg pina la 014C in aparatul racitor. *n continuare, uleiul poate trece la operalXia de polisare (vinteri+are parfiala#. *n acest scop se continua racirea sub vid pina la 214C in racitorul de ulei, dupa care uleiul trece la filtrare pentru separarea cerurilor si a gliceridelor saturate care se solidifica deasupra temperaturi de 214C. *n ca+ul cind racirea uleiului se efectuea+a cu saramura racita, intr&o instalaXie frigorifica, atunci temperatura uleiului poate fi coborita pina la 5...114C. *n acest ca+, conditiile procesului sint asemanatoare vinteri+arii, fara sa se utili+e+e un suport pentru cristali+are. 0. $?L=$=>*L(>?( C=:G*:U( 1# Utilajul instalatiei E$e CmetF Utilajul folosit la de+odori+area in flu9 continuu se compune din urma&toarele aparate principale% preincal+itor, de+aerator, sc)imbator de ealdura, aparatul de de+odori+are, racitor de ulei, filtre de polisare si instalaXia pentru producerea vidului cu ejectoare.

$e+aerator&sc)iin@&tor de ealdura $e+aeratorul (dcga+orul# (fig. 1..# este un aparat cilindric cu terminate conica, preva+ut in interior cu un atomi+or si racordat la instalafia de vid. La o instalaXie de iafinare 0iIb&uaaia0ita, montata in ultimul timp, de+aeratorul are o constructX mai comple9fi, fiind combinatcuun sc)imbator de ealdura (fig. 1..#. (cesta se compune dintr&un corp cilindric ec)ipat cu un dispo+itiv de repartijie a uleiului in partea superioara (atomi+or#. *n interior se afla o serpentina simpla, fi9ata pe trei suporturi verticale. Uleiul ce trebuie de+aerat si incal+it se dispersea+a cu ajutorul atomi+orului pe partea e9terloara a serpentmel, in timp ce uleiul cald care trebuie racit circula prin serpentina de jos in sus. P (paratul de de+odori+are (fig. 1.0# se com& 3j g. pune din doua parti distincte% coloana si bla+a. Coloana de de+odori+are este un corp cilindric, preva+ut cu manta dubla 1, legata de instalaj6ia de vid astfel incit in mantaua dubla e9ists acelasi vid ca si *n interiorul aparatului.

Capacul superior al coloanei este legat la separatorul de picaturi racordat la instala]6ia de vid printr&o conducta 2. *n interiorul coloanei, la partea superioara, se afla un atomi+or 3 reglabil, din e9terior, in mod automat, in interiorul coloanei sint montate .5 de tole verticale din otel ino9idabil 0, pe care se prelinge uleiul,.,veniad in. contact.cu.&abjutul,siiftraiacal+it9are *rece de jos in sus.. *n e9terior, coloana este inconjurata cu o serpentina ! prin care circula abur saa.un fluid termic. Ila+acste un cer&p&eiliWdriecca&fiin&dZC?/.& *n interior,& b&lasa&este *napar&fita in cinci sau sase compartimente radiale #, plus un compartiment central 1, despartite cu ajutorul unor pereti verticali 8. Compartimentul central colectea+a uleiul care sescurgede pe tolele coloanei de de+odori+are. Uleiul circula, apoi, prin compartimentele radiale con&secutiv, trecind prin desc)iderile preva+ute in josul peretilor de separare. Uleiul iesc din aparat, debordind in tubul de iesire a uleiului 9, formind deversarea la circa 0!1 mm deasupra fundului. 3iecare dintre compartimente este ec)ipat cu cite un dispo+itiv de injectare a aburului direct care asigura un contact intim intre abur si ulei6 doua compartimente radiale sint preva+ute cu serpentine pentru abur indirect. (burul injectat, ejapind din toate compartimentele in acelaci timp, se indreapta sub efectul vidului catre coloana de de+odori+are unde intilneste, asa cum s&a descris, uleiul ce se scurge sub forma de film su)tire. La functionarea normala, in aparatul de de+odori+are, presiunea remanents este de 2 mm Tg.

3ig. 1.0. (parat de de+odori+are *n flu9 continuu% a secfiune prin de+odori+ator6 5 sectiune prin bla+a6 c secfiuae prio coloana. este alimentat printr&o conducts centrala in compartimentul median, trece prin deversoare succesiv in compartimentele radiale si se evacuea+a printr&un preaplin din ultimul compartiment radial. Uleiul este incal+it la 171...2114C, presiunea in recipient este de circa 2 . mm Tg, iar durata procesului este de 1.! min. (ceasta instalaXie are avantajul ca reali+ea+a o de+odori+are mai profunda ji in timp mai scurt. La e9ploatarea sc)imbatoarelor de caldura se U urmaresc, in principal, temperaturile si presiunile fluidelor si etanseitatea imbinarilof. $aca sc)imbul de cCldura este% influent&at negativ, se verifica debitele, precum ji starea suprafetelor sc)imbatorului de caldura pe care se pot depune substance i+o& lante pentru transferul de caldura. = alta instalaXie aflata in funcjiune la una din fabricile de ulei cuprinde un aparat pentru de+odori+are, de formaF u)ei bla+e, avGrid # compartimente radiale. si un compartiment median. 3iecare compartiment are deflectoare pre^a+ute cu du+e .de injectie care asigura un contact intim intre aburul de antrenare si ulei. *ncal+irea acestei bla+e se face cu fluid termic (sistemul Germopa/# care circula printr&o serpentina interioara (situata in compartif mentul central# si o serpentina situata in manta. *n

aceasta instalatie, uleiu este alimentat printr&o conducts centrala in compartimentul median, trece prin deversoare succesiv in compartimentele radiale si se evacuea+a printr&un preaplin din ultimul compartiment radial. Uleiul este incal+it la 171...2114C, presiunea in recipient este de circa 2 . mm Tg, iar durata procesului este de 1.! min. (ceasta instalaXie are avantajul ca reali+ea+a o de+odori+are mai profunda ji in timp mai scurt.

(parat de de+odori+are *n flu9 continuu% a secfiune prin de+odori+ator6 5 sectiune prin bla+a6 c secfiuae prio coloana. La e9ploatarea sc)imbatoarelor de caldura se U urmaresc, in principal, temperaturile si presiunile fluidelor si etanseitatea imbinarilof. $aca sc)imbul de cCldura este% influent&at negativ, se verifica debitele, precum ji starea suprafetelor sc)imbatorului de caldura pe care se pot depune substance i+o& lante pentru transferul de caldura. Cecjia de rafinare a uleiuribr vegeiale (. SC:EME TE:NOLOGICE DE RAFINARE 1. *:CG(L(GT '?:G>U >(3*:(>?( $*CC=:G*:U( Cc)ema te)nologica a rafinarii discontinue a uleiurilor comestibiie estc redata in figura 1.7. La unele instalafii, in locul aparatului universal se folosesc aparate pentru fiecare operate. *ncfircarea aparatelor inc)ise se face, de preferinfa, cu ajuto&rul vidului. Ce utili+ea+a doua surse de vid6 una pentru uscare&albire, alta pentru de+odori+are. 'entru recuperarea urmelor de ulei, apele re+iduale de la decantor ki de la piciorul coloanei barometrice sint trecute prin prin+atorul de grasimi. 'rin+a&torul de grasimi (numit si batal# este compartimentat, iar apa de la partea

3ig. 1.7. Cc)ema te)nologica a instalatiei pentru raiinarea discontinua. a.uleiurilor Xomesti& . F Q.QQ. . . . .. bile%.. . 1 pompa de alimentare cu ulei brut6 2 < aparat universal6 3 &% pompa centrifuga6..0 .filtru de pa& mtnt6 / re+ervor de ulei albit6 # de+odori+ator6 = racitor6.h pompa de ulei6 9 re+ervor& racitor de ulei6 14\) filtru de&Nu.pl isare6 N50 EG&.&pp+ef vor.de. .ulei tiult6 12, condensa&tor [0e suprafafa6 13 < pompa de vid peutrii uscare&albire6 14 prin+ator de ptcaturi6 2/ colector6 1# conden&sator barometric6 1= pompa de vid pentru de+odori+are6 18 < pompa centrifuga6 19 re+ervor pentru solufia de soda caustica6 24 re+ervor pentru solufiasalina6 21 re+ervor pentru condensat (apa de spalare#6 22 colector de soapstoc/6 23 separator de ulei6 24 < prin+ator de grasimi (batal#.