Universitatea Transilvania din Brasov Facultatea de Drept Anul II, Grupa II Criminologie

PEDEAP A CAPITA!A

Coordonator" #ate$i %o&ana

tudenta" G'enea Georgiana

CUP%I(

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8.

Introducere))))))))))))))))))))))))))* Istoric))))))))))))))))))))))))))********** Argumente pro + contra))))))))))))))))))))** ,rientarile UE privind pedeapsa cu moartea))))))))))))* #etode de e&ecutie $olosite de-a lungul timpului))))))))))) tatistici)))))))))))))))))))))))))))*** Conclu.ii)))))))))))))))))))))))))))** Bi/liogra$ie))))))))))))))))))))))))))**

I(T%,DUCE%E
Viata este bunul cel mai de pret al omului, insusi omul. Pe oricare treapta a dezvoltarii sale, omul si-a aparat viata,individual sau in colectiv, prin toate mi loacele de care a dispus in acest scop.!and oamenii si-au dat seama ca e"istentele lor individuale se conditioneaza reciproc, viata umana a devenit o valoare sociala si s-a impus ocrotirea ei ca atare1. Pedeapsa cu moartea#cunoscuta $i sub numele de %pedeapsa capital&' este int(lnit) *nc) din cele mai vec+i timpuri. Putem spune c) ea a aparut c+iar *naintea pedepsei care a devenit acum comun), pedeapsa cu inc+isoarea. Pedeapsa presupune ca, pentru anumite ,apte considerate deosebit de -rave, statul are dreptul s) ia via.a persoanei vinovate. /otiunea de viata nu poate e"ista izolata de notiunea de moarte.Viata si moartea sunt doua mani,estari materialist-dialectice, e"presii ale unitatii contrariilor.&0iloso,ia 1 scria 2n-els 1 care nu considera moartea ca un moment esential al vietii, care nu admite ca ne-area vietii este cuprinsa in esenta in insasi viata si nu considera viata intotdeauna in raport cu rezultatul sau necesar, pe care il contine in -ermene 1 cu moartea, o ast,el de ,iloso,ie nu mai este considerate drept stiinti,ica34 trai inseamna a muri.&2 5e la inceputul e"istentei sale omul a ,ost o ,iinta sociala, ast,el trebuind sa-si creeze maniere potrivite pentru a ,i primit in societate.6ri de cate ori o actiune a individului a ,ost neconvenabila -rupului social, s-a impus cu necessitate interventia unei reactii prin care ordinea sa ,ie restabilita. 7n acest mod s-a a uns la re-uli de conduita care sa indice ,iecaruia ce-i este in-radit si ce nu-i este in-radit si prin care sa se asi-ure succesul luptei impotriva elementelor distructive3. %7n societatea ,ara clase, aceasta lupta o duce ,iecare membru al colectivitatii si ast,el se ,ormeaza cutuma ,avorabila coeziunii&4. !ele mai e,icace re-uli de conduita au ,ost impuse insa prin mi locirea dreptului.5reptul apare odata cu clasele sociale si cu statul,avand rolul uni instrument de opresiune in mana clasei dominante dintr-o oranduire sociala data, clasa care a ,acut din drept % ,orma cea mai e"presiva, mai precisa si mai si-ira de disciplinare a ordinii sociale&5. 7storia dreptului a cunoscut pedepse de naturi si intensitati di,erite ,pedepsa mortii civile, de e"emplu, a carei ori-ine trebuie cautata in capitis deminutio maxima din dreptul roman, era prevazuta mai ales in le-iuirile medievale, dar ea a e"istat in unele tari pana in secolul al 878-lea si, izolat, c+iar pana in zilele noastre./e vom ocupa de moartea in sens ,izic survenita ca urmare a unei pedepse de natura penala, cand 1 desi ramane un ,enomen biolo-ic si ireversibil 1 isi pierde caracterul de ,enomen natural, ne,iind continuta in insusi -ermenele vietii.9ai e"act, studiul de ,ata se re,era la pedeapsa cu moartea, la suprimarea vietii ca un rau aplicat in mod deliberat de catre societate unuia din membrii sai, pedeapsa care a e"istat in trecut inca in toate sistemele de drept contemporan, denumita si pedeapa capitala, desi poena capitalis insemna in dreptul roman nu numai pedeapsa cu moartea, ci si aqua et igni interdictio6.

1 2

7ulian Poenaru-pa- 13 2/:2;<,1= <04><7? pa- 3@3 3 7ulian Poenaru-pa- 15 4 5on-oroz,7= s,arsit,pa- 474 5 5on-oroz ,78 s,arsit pa- 8 6 5on-oroz ,78 pa- 6@@

I T,%IC
6rice incercare de a -asi ori-inile pedepsei capitale in istorie nu poate ,i descrisa decat ca o misiune imposibila. Practic, pedepsele de acest -en apar mentionate inca de acum 6@@@ de ani, odata cu inventarea limba ului scris in <umer. 9ai mult, dovezile ar+eolo-ice impin- practica uciderii rituale sau ca masura punitivo-coercitiva c+iar la inceputurile umanitatii. Vom opta aici pentru catalo-area propusa de pro,esorul doctor Paul <te,anescu, cel care de,ineste trei mari etape istorice ale pedepsei cu moarteaA prima, cea a e"ecutiilor des,asurate dupa un anumit ritual, ca un spectacol dedicat multimii, cu scopul de a impresiona pe potentialii ,aptuitori ai unor acte interziseB cea de a doua, caracterizata prin inlaturarea actelor de cruzime si cu accentul pus pe actul e"ecutiei in sineB si cea de a treia, cea a tentativelor de interzicere a pedepsei capitale si aplicarea acesteia doar in cazuri e"ceptionale. 5in pacate, c+iar daca de,inesc perioade istorice distincte, cele trei etape nu si-au -asit o ,inalitate si se re-asesc simultan in culturile si civilizatiile din zilele noastre. Pedeapsa cu moartea o int(lnim *nc) din cele mai vec+i timpuri, c(nd oamenii primitivi se luptau pentru o bucat) de p)m(nt, *nvinsii ,iind eliminati ,izic. !+iar daca in ast,el de cazuri se poate invoca ,aptul ca era vorba totusi de o perioada de razboi, apelarea la pedeapsa cu moartea nu este 1@@C usti,icata. 7n oc+ii unui le-iuitor, pedeapsa capitala poate ,i privita ca o masura de protectie a societatii in ,ata criminalilor care atenteaza la viata, securitatea, bunurile materiale sau spirituale ale membrilor ei. 7n ,apt, aceasta a ,ost si prima reactie a societatii umane in ,ata actelor deviante ale anumitor indivizi. 4sa cum am mentionat si mai devreme, dovezile ar+eolo-ice arata ,aptul ca e"ecutia era intalnita ca practica inca din timpul societatilor tribale. !u toate acestea, cazurile in care se impunea o asemenea masura erau e"trem de rare, cu atat mai mult cu cat in sanul unor -rupuri restranse crimele si actele antisociale sunt rar intalnite. 6 atare stare a lucrurilor s-a intalnit pana in urma cu circa patru milenii si umatate. 4st,el, in timpurile biblice, uciderea unui membru al societatii putea ,i pedepsita cu aceeasi moneda de catre rudele victimei, in spiritul legii talionului. Cutumele si le-ile pamantului s-au dovedit, insa, nu odata, mult mai comple"e decat par la prima vedere. 7n aceeasi ordine de idei, cei lezati puteau solicita despa-ubiri materiale pe masura pierderii lor de la autorul crimei, aceasta constituind o practica des intalnita pe parcursul istoriei trecute. 5ecisiva in sc+imbarea cursului istoric este conceptia con,orm careia Dvarsarea san-elui reprezenta un pacat divin&. 7n litera acestei idei, odata cu instituirea unor autoritati puternice si cu aparitia primelor sisteme de le-i scrise, sunt interzise platile compensatorii, iar crimele intra sub urisdictia necrutatoare a le-ii. Vom spicui aici, ca e"emplu, cateva dintre normele7 lui 0ammura/i #17=2-175@ i.E', re-ele babilonian autor al unuia dintre primele coduri de le-i cunoscuteA 5aca un om ii scoate oc+iul unui om liber, i se va scoate si lui oc+iul. 5aca el rupe oasele unui om liber, i se vor rupe si lui oasele. 5aca un ,iu isi loveste parintele, i se va taia mana. 5aca o ,emeie a cauzat moartea sotului ei pentru un alt om, acea ,emeie va ,i trasa in teapa. 5aca un +ot este descoperit in timp ce ,ura, va ,i omorat. 5aca un barbat ,oloseste violenta asupra sotiei altui barbat pentru a se culca cu ea, el va ,i omorat, iar ,emeia considerata ,ar) vina. 4plicat cu precadere in cazul in,ractiunilor impotriva persoanei, meritul le-ii talionului consta, dupa cum a observat Fent+am, in simplitatea saA %intre-ul cod penal este cuprins intr-o sin-ura re-ulaA delincventul va su,eri raul pe care l-a ,acut sa ,ie su,erit&8.
7
8

#!odul lui Eammurabi 1 2ditura Proema, 2@@1' Fent+am 5@ s,arsit pa- 6@

Pedeapsa cu moartea o -)sim *ns) nu numai *n 2vul 9ediu, ci $i *n perioada modern1. Gn perioada modern), Fiserica este una din institu.iile care se opun cel mai mult pedepsei cu moartea. <pre deosebire de perioada 2vului 9ediu, *n epoca modern) pedeapsa cu moartea este cosiderat) a ,i speci,ic) doar .)rilor %nedemocratice&. <unt doar c(teva %e"cep.ii&, cea mai important) ,iind <tatele Hnite ale 4mericii#prezent) doar *n unele state, nu *n toate'. 5e alt,el, *n anul 2@@@, observ)m c) sin-ura .ar) european) care *nc) mai avea pedeapsa cu moartea era >usia, unde termenul de democra.ie este relativ=. 5e asemenea, *n a,ar) de <H4, celelalte state ce *nc) mai au aceast) pedeaps) sunt considerate a ,i, mai ales din punct de vedere economic, din lumea a doua sau a treia. 5e alt,el, ,aptul c) *n 2uropa nu mai e"ist) .)ri cu pedeapsa capital) le-al) este datorat le-isla.iei H2 . Hn e"emplu celebru *n acest sens este al ?urciei, care a ,ost obli-at) s) renun.e la acest tip de pedeaps), lucru obli-atoriu pentru *nceperea ne-ocierilor de aderare la Hniunea 2uropeana. Pedeapsa cu moartea a ,ost le-al) *n Europa doar *n statele totalitare. 5e aceea, dupa trecerea la democra.ie, acestea au +ot)r(t abolirea acesteia, ultima .ar) din ,ostul bloc comunist care a renun.at la ea ,iind Polonia *n 1=== #.ar) care de alt,el nu are *n !onstitu.ie speci,icat a$a ceva, din acest motiv *n aceast) .ar) poate ,i u$or reintrodus)'. Hltima .ar) european) care a renun.at la pedeaps) este *ns) 9alta, *n anul 2@@@. 2n 3ara noastr1, pedeapsa cu moartea are o istorie lun-), *n perioada medieval) ,iind %la mod)&. 5e alt,el, istoria consemneaz) prima interzicere a pedepsei cu moartea, nu c(nd a ,ost introdus). 5in acest motiv, se poate spune c) aceast) pedeaps) a ,ost de c(nd lumea. Prima oar) c(nd a ,ost interzis) a ,ost *n !onstitu.ia din 1866, interdic.ia ,iind men.inut) p(n) *n 1=38, c(nd a ,ost reintrodus). ;e-ea 0undamental) din 1=38, de natura dictatorial), a ,ost mi locul prin care a ,ost introdus) 5ictatura >e-al) a lui !arol al 77-lea. Hn ,apt interesant se petrece *ns) dup1 venirea comuni4tilor la putere. 4st,el, de$i ace$tia abolesc aceast) constitu.ie, considerat) a ,i de natur) ,ascist), ei men.in pedeapsa capital) printr-o %le-e special)&. Hn alt ,apt interesant este c) *n 1=57 a ,ost introdus) pedeapsa capital) pentru o pa-ub) economic) mai mare de 1@@.@@@ de lei. 7nteresant cum comuni$tii considerau +o.ii ca ni$te oameni ce nu mai pot ,i reabilita.i #teoretic acesta este unul din principiile aplic)rii pedepsei capitale'. 6 alt) parte deosebit de interesant) este c) re-imul comunist nu avea stipulat) *n mod e"plicit *n le-islatie pedeapsa cu moartea pentru in,rac.iunile politice. 4st,el, se considera c) omul %deviant&, care %comploteaz) contra or(nduirii socialiste& poate ,i totu$i indreptat si re-educat, de$i unii nu supravie.uiau *n inc+isoare datorit) tratamentului la care erau supu$i. 4st,el, se poate spune c) pedeapsa capital) e"ista $i *n cazul in,rac.iunilor politice, dar era oarecum disimulat). Pedeapsa capital) a ,ost abolit) prin Decretul !ege nr* 5 din 6 ianuarie 7889, c(nd s-a +ot)r(t aplicarea sanc.iunii de *nc+isoare pe via.) . 5in acest motiv, si prin aceast) miscare, s-a considerat c) >om(nia a mai ,acut un pas *n democratizarea at(t de mult dorit).

Hdrea, 9i+ai, 2@@3, 5repturile omului $i pedeapsa capital), Fucure$tiA 4it ;aboratories P4: 1@=

Argumente pro + contra Argumente P%,

Argumentul economic. 4st,el, e mai e,icient sa elimini din societate un in,ractor periculos decat sal inc+izi intr-o inc+isoare. 4colo, acel in,ractor %consuma& o -ramada de resurse #bani, +rana, timpul celor platiti sa-l pazeasca' ,ara ca recuperarea lui sa se produca in vreun ,el. 7n,ractorii condamnati pe viata nu mai sunt cu nimic utili comunitatii, ei ,iind pana la s,arsitul vietii in -ri a societatii. Argumentul moral. /u in putini culturi umane #inclusiv in cea iudeo-crestina' e"ista conceptia ca orice persoana vinovata trebuie sa plateasca pentru ,apta sa. 7ar daca ,apta sa este e"trem de -rava #e"A a luat viata altcuiva in circumstante a-ravante' merita sa ,ie platita cu aceeasi masura. Argumentul psihologic. 4cesta se bazeaza in principal pe ideea ca pedeapsa cu moartea ar trebui sa descura eze potentialii in,ractori. 7n realitate, nu e"ista date statistice ,erme care sa o sustina, insa 1 pe de alta parte 1 nu e"ista acelasi -en de date nici care sa o contrazica. 5e aceea, acolo unde se aplica in baza acestui principiu, pedeapsa capitala e considerata mai in,ricosatoareIconstran-atoareIeducativa decat o pedeapsa cu inc+isoarea, ,ie ea si pe viata. Act de prevenie. 4ceast) pedeaps) este aplicat) de obicei criminalilor considera.i a ,i deosebit de periculo$i $i care nu mai pot ,i reabilita.i. 5in p)cate *ns), e"ist) nenum)rate cazuri de evad)ri #*n cazul pedepsei cu *nc+isoarea pe via.)', iar *n ast,el de cazuri evadatul $tie c) oricum o pedeaps) mai mare de at(t nu e"ist). 5e asemenea, ace$tia, dac) nu sunt bine-suprave-+ea.i, pot comite crime *mpotriva altor de.inu.i *n *nc+isori Argumentul respectului pentru viata umana. 5reptul la viata este un drept ,undamental, inscris in !arta 5repturilor 6mului. ;a a,irmatia opozantilor pedepsei cu moartea care spun ca se incalca ast,el un drept al persoanelor inculpate, li se raspunde 1 de obicei 1 cu o intrebareA cum ramane insa cu dreptul la viata al victimelorJ <au cu respectul pe care societatea este datoare sa il arate ,amiliilor victimelorJ 4st,el, sustinatorii pedepsei capitale cred ca statul are datoria de a arata ca pretuieste vietile cetatenilor sai si ca este capabil sa pedepseasca orice incalcare a acestui drept de o maniera ,erma si pe masura . 5oar ast,el, considera acestia, statul ar arata ca ar respecta cel mai de pret lucru al cetatenilor acestuiaA viata. Argumentul incapacitatii reabilitarii10. 2"ist) studii numeroase re,eritoare la via.a din *nc+isoare $i la rolul acesteia. !ei mai importan.i sociolo-i care au studiat acest lucru sunt 2rvin- :o,,man $i 4nt+onK :iddens. /u sunt deloc putine teoriile stiinti,ice care spun ca oamenii sunt devianti nu pentru ca se nasc asa, ci pentru ca invata acest comportament de la altii, iar ulterior comportamentul este mentinut sau accentuat pentru ca asa li se spune ca sunt. 7n aceste conditii, in inc+isoare, detinutii nu au cum sa se indrepte, iar cei care sunt eliberati pot sa puna in practica lucruri si mai rele, invatate in timpul detentiei. 5in aceste motiv, sustinatorii pedepsei capitale considera ca in,ractorii deosebit de periculosi precum criminalii in serie trebuie eliminati de,initiv din societate, ei ramanand rai c+iar si in inc+isoare. . 4sta *nseamna c) acolo, *n *nc+isoare, *n loc s) corecteze comportamentele deviante ale de.inu.ilor, ace$tia le accentueaz). 4plicarea etic+etelor persoanelor institu.ionalizate vedem ast,el c) apare *nc) din prima clip) *n care ace$tia p)$esc *n institu.ia
1@

Ionut Dulamita, Marian Chirian- Pedeapsa cu moartea, Este moral ca un stat sa execute oameni?

respectiv) $i c+iar r)m(n $i dup) ce au p)r)sit institu.ia11. :o,,man accentueaza aceasta teorie cu e"emplul bolnavilor psi+ici, care pe de-o parte au o ima-ine ne-ativ) *n a,ar), dar $i ima-inea lor despre propriile persoane este de asemenea ne-ativ)12. Argumentul lipsei de securitate din multe inchisori. 4re acoperire in tarile cu un sistem penitenciar precar. 4st,el, se pleaca de la premiza ca pedeapsa cu inc+isoarea pe viata #in locul celei capital' este aplicata doar criminalilor deosebit de periculosi si care, in -eneral, nu mai pot ,i reabilitati. 7n anumite situatii, acestia pot evada si nemaitemandu-se de nimic #stiu ca, oricum, nu pot primi o pedeapsa mai mare' pot a un-e sa comita lucruri si mai -rave. 7n plus, ar-umentul de ,ata este sustinut si de ,aptul ca inclusiv in inc+isoari in,ractorii pot comite crime impotriva altor detinuti, daca nu sunt bine suprave-+eati.

Argumente C,(T%A
Argumentul religios. Pare a ,i cel mai puternic ar-ument al adversarilor pedepsei capitale. 4ce$tia sus.in c) via.a a ,ost dat) omului de 5umnezeu si doar 5umnezeu poate s) ia via.a cuiva. 4st,el, *n cazul *n care un stat ar avea *n le-isla.ie pedeapsa capital), acesta ar ,i 5umnezeul acelei re-iuni de pe P)m(nt, at(t timp c(t are drept de via.) asupra oamenilor care-l locuiesc. 5e asemenea, se consider) c) acel om, *n *nc+isoare, poate s) se %poc)iasc)&, e"ist(nd destule cazuri *n care criminali periculo$i au -)sit calea credin.ei *n *nc+isoare. ;ucrul acesta este privit *ns) cu scepticism de sus.in)torii pedepsei capitale, ace$tia sus.in(nd c) Fiserica, mai ales cea !atolic), n-ar avea dreptul s) se pronun.e *n aceast) privin.) at(t timp c(t ar avea pe con$tiin.) at(.ia %eretici& ai 2vului 9ediu. Riscul condamnrii unor persoane nevinovate13. 4cesta este considerat a ,i marele dezavanta al pedepsei capitale *n dauna pedepsei cu *nc+isoarea pe via.). 4st,el, *n cazul *nc+isorii, o eventual) eroare poate ,i reparat), c+iar dac) acel om a su,erit enorm *n *nc+isoare. Gn spri inul acestui ar-ument vin $i ni$te date concrete. 4st,el, con,orm !entrului de in,ormare cu privire la pedeapsa cu moartea 1 o asocia.ie american) 1 123 de persoane au ,ost eliberate din coridorul mor.ii din 1=76 $i p(n) *n prezent *n <tatele Hnite dup) ce nevinov).ia lor a ,ost recunoscut) . ?otu$i, *n cazul *n care o persoan) a ,ost de a e"ecutat), cazul se redesc+ide -reu sau aproape deloc, consider(ndu-se c) totul s-a terminat *n momentul e"ecu.iei vinovatului. Nu se ating efectele de descurajare dorite. 5atele arata ca rata in,ractiunilor in statele din <H4 care recur- la pedeapsa capitala este de doua ori mai mare decat in statele care nu au pedeapsa capitala . 5esi aceste ci,re nu creeaza automat o le-atura cauzala, ele pun cu si-uranta problema unei le-aturi cauzale intre pedeapsa capitala si e,ectul de descura are de comitere a in,ractiunilor. 9ai mult, aceste date pot ,i e"plicate prin ,aptul ca le-alizarea pedepsei capitale nu ,ace decat sa diminueze si mai mult respectul pentru viata al societatii, prin ,aptul ca aceasta atitudine este practicata si de stat . 4ici de ,apt sunt comb)tute dou) ar-umente pentru pedeapsa capital)#ar-umentele 2 $i 5 de mai sus'. 4sta ar ,i o dovad) c) statul nu pre.uie$te via.a unui om. 4st,el, se consider) c) nimeni, nici c+iar statul, nu ar avea dreptul s) ia via.a cuiva, aceasta ,iind dovada suprem) c) statul c+iar pre.uie$te via.a propriilor cet).eni.

#:iddens, 2@@@'. # :o,,man, 2@@3'. 13 !ameron ?odd Lillin-+am a ,ost e"ecutat in 2@@4, in ?e"as, pentru o McrimaM comisa in urma cu 13 ani, cand si-ar ,i omorat cele trei ,etite, incendiindu-si intentionat locuinta. !e s-a demonstrat ulterior condamnariiJ !a nu e"ista o contra-e"pertiza, ca e"pertul psi+iatru care l-a catalo-at pe acuzat drept Msociopat ,oarte periculosM nici macar nu l-a intalnit vreodata, ca apararea a ,ost lipsita de e"perienta si pro,esionalism, ca martorii si-au sc+imbat depozitiile ,ara sa e"iste motive serioase pentru a ,ace acest lucru si multe altele, ca e"ista dovezi pentru a a,irma ca incendiul a ,ost accidental. ?oate acestea au ,ost i-norate si Lillin-+am a ,ost e"ecutat. <i mai -rav, c+iar daca e"ista ulterior probe de nevinovatie, in <H4 este posibil ca un om sa ,ie e"ecutat daca a ,ost condamnat si se constata ca procesul a ,ost drept si ec+itabil, deaorece sentinta este considerata, potrivit le-ilor in vi-oare, valabila.
12

11

 Nu aduce nici un fel de avantaje economice sau sociale. 4ici sunt puse la *ndoial) avanta ele economice ale pedepsei cu moartea. 4st,el, se spune c) mecanismul pedepsei capitale trebuie *ntre.inut c+iar dac) acesta nu este e,ectiv ,olosit. 4poi, *nc+isoarea ca institu.ie oricum e"ist), acel personal oricum este pl)tit #pentru ceilal.i in,ractori', deci costurile e,ective de ,apt nu ar sc)dea, ci ar cre$te. 5e asemenea, c+iar dac) era vorba de criminali periculo$i, ace$tia puteau presta anumite munci prin care puteau deveni utili societ).ii #c+iar dac) *ntr-o m)sur) mai mic) dec(t cei cu in,rac.iuni mai minore'. <e spune *n continuare c) problemele sistemului penitenciar de ,apt se ascund. 4st,el, ele e"ist) $i trebuiesc remediate, iar *nc+isoarea nu poate ,i des,iin.at) cu toate dezavanta ele ei. 4st,el, nu este un ar-ument c) un criminal deosebit de periculos poate evada. 4cest lucru se *nt(mpl) pentru c) acea *nc+isoare nu este bine p)zit). 5e ,apt, prin aceasta, adversarii pedepsei capitale sus.in c) prin aceasta se *ncearc) ascunderea unor probleme reale ale unui stat. Presiunea de pe umerii judectorilor. 4dversarii pedepsei capitale consider) c) presiunea pe udec)tori cre$te enorm, ace$tia ,iind *n de,initiv oameni. 5esi sus.in)torii pedepsei cu moartea sus.in c) oricum este o presiune pe umerii udec)torilor, c) *n de,initiv $i pedeapsa cu *nc+isoarea pe via.) este una dur), ace$tia sunt contrazi$i de adversarii pedepsei capitale, care sus.in c) o -re$eala a unui udec)tor *n cazul pedepsei cu *nc+isoarea pe via.) este mult mai u$or de *ndreptat. 5e asemenea, e"ist) cazuri mediatizate, de crime oribile, iar aici udec)torii simt *n plus presiunea opiniei publice $i a comunit).ii pentru o pedeaps) c(t mai dur), pedeaps) care poate nu este totdeauna $i cea corect).

,rient1rile UE privind pedeapsa cu moartea

Ast i #1@.1@.2@1@' este !iua mondial "i european #mpotri$a pedepsei cu moartea% &mi asum anga'amentul constant, al meu personal, precum "i al (niunii Europene, )a* de eliminarea pedepsei cu moartea, care nu-"i are locul #n lumea modern+, a spus Gnaltul >eprezentant al H2 pentru a,aceri e"terne $i politica de securitate $i vicepre$edinte al !omisiei 2uropene, !at+erine 4s+ton. Uniunea Europeana si Consiliul Europei pledeaza pentru abolirea pedepsei cu moartea pe plan mondial. Belarus ,iind sin-ura tara europeana care mai aplica aceasta pedeapsa. H2 oac) rolul principal $i este totodat) cel mai mare donator de ,onduri *n cadrul e,orturilor depuse de or-aniza.iile societ).ii civile din *ntrea-a lume pentru abolirea pedepsei cu moartea. H2 utilizeaz) toate instrumentele disponibile ale diploma.iei $i asisten.ei de cooperare pentru a asi-ura abolirea pedepsei cu moartea. 4colo unde *nc) se mai aplic) pedeapsa cu moartea, H2 cere limitarea pro-resiv) a utiliz)rii acesteia $i insist) ca aceasta s) ,ie aplicat) *n con,ormitate cu standardele minime convenite la nivel interna.ional. H2 *ncura eaz) dezbaterea public), consolid(nd opozi.ia public) $i e"ercit(nd presiuni asupra .)rilor adepte ale p)str)rii pedepsei cu moartea, pentru a o aboli sau, cel pu.in, pentru a introduce un moratoriu ca un prim pas *n aceast) direc.ie. H2 militeaz) *mpotriva pedepsei cu moartea $i *n $orurile multilaterale, precum 6r-aniza.ia /a.iunilor Hnite. 4ceste e,orturi au ,ost *ncununate de seria de rezolu.ii re,eritoare la moratoriul privind aplicarea pedepsei cu moartea, adoptate de 4dunarea :eneral) a 6r-aniza.iei /a.iunilor Hnite. ;una iulie 2@11 marc+eaz) cea de a 2@-a aniversare a intr)rii *n vi-oare a celui de-al doilea Protocol op.ional la Pactul interna.ional privind drepturile civile $i politice, principalul instrument uridic, la nivel mondial, pentru abolirea pedepsei cu moartea. H2 *ncura eaz) toate statele s) rati,ice sau s) adere la acest protocol. H2 este, de asemenea, primul or-anism re-ional care a adoptat norme ce inter.ic comer3ul cu /unuri utili.ate pentru aplicarea pedepsei capitale #$i a torturii $i a relelor tratamente', precum $i ,urnizarea de asisten.) te+nic) le-at) de ast,el de bunuri. 4n-a amentului politic al H2 este *nso.it de un spri in ,inanciar substan.ial pentru proiecte concrete. Gn timpul celei de a 62-a sesiuni a 4dun)rii :enerale, Plenara 4dun)rii :enerale a adoptat o rezolu.ie a !omitetului 777 re,eritoare la un moratoriu privind aplicarea pedepsei cu moartea #62I14='. Hniunea 2uropean) a participat *n mod activ la alian.a interre-ional) care a sus.inut cu succes $i a orientat aceast) ini.iativ) *n cadrul 4dun)rii :enerale, iar to.i partenerii H2 au sus.inut-o. Prin respectiva rezolu.ie, 4dunarea :eneral) solicit) statelor care *nc) men.in pedeapsa cu moarteaA N s) respecte standardele interna.ionale care o,er) -aran.ii privind prote area drepturilor persoanelor pasibile de pedeapsa cu moartea, *n special normele minimeB N s) restric.ioneze pro-resiv aplicarea pedepsei cu moartea $i num)rul de in,rac.iuni pasibile de pedeapsa cu moarteaB N s) decreteze un moratoriu asupra e"ecu.iilor capitale, obiectivul ,iind abolirea complet) a pedepsei cu moartea. >espectiva rezolu.ie a 4dun)rii :enerale solicit) de asemenea statelor care au abolit pedeapsa cu moartea s) nu o reintroduc). =

Gn cadrul 6r-aniza.iei pentru <ecuritate $i !ooperare *n 2uropa #6<!2', statele participante sunt obli-ate, *n virtutea 5ocumentului de la !open+a-a, s) sc+imbe in,orma.ii privind abolirea pedepsei cu moartea $i s) le ,ac) accesibile publicului. H2 se ac+it) de aceast) obli-a.ie ,)c(nd declara.ii re-ulate *n cadrul 5imensiunii Hmane a 6<!2 4rticolul 214 din !arta drepturilor ,undamentale a H2 prevede c) nicio persoan) nu poate ,i condamnat) la pedeapsa capital) sau e"ecutat). ?oate statele membre ale Hniunii 2uropene sunt obli-ate *n virtutea respectivelor dispozi.ii $i le pun *n aplicare. DE#E% U%I GE(E%A!E Hniunea 2uropean) va aborda, dac) este necesar, problema pedepsei cu moartea *n cadrul dialo-ului $i al consult)rilor sale cu .)rile ter.e. 4ceste contacte vor cuprinde *n special urm)toarele elementeA N apelul lansat de H2 pentru abolirea universal) a pedepsei cu moartea, sau cel pu.in pentru adoptarea unui moratoriu. N *n cazul *n care pedeapsa cu moartea continu) s) ,ie aplicat), H2 va insista ca statele s) o aplice numai *n condi.iile respect)rii dispozi.iilor prev)zute de normelor minime stabilite. E:E(TUA!E!E %E;U!TATE A!E I(TE%:E(<II!,% UE" A!TE I(I<IATI:E 6biectivul urm)rit de H2 este de a convin-e .)rile ter.e s) aboleasc) pedeapsa cu moartea, dac) este posibil. Gn acest scop, H2 va *ncura a .)rile s) e"amineze posibilitatea de a adera la cel de-al doilea protocol ,acultativ la Pactul interna.ional re,eritor la drepturile civile $i politice $i la instrumentele re-ionale analoa-e. Gn cazul *n care acest lucru nu este posibil, H2 va avea *n continuare ca obiectiv abolirea pedepsei cu moartea $iA N va *ncura a statele s) rati,ice $i s) respecte instrumentele interna.ionale ale drepturilor omului, *n special acelea privind aplicarea pedepsei cu moartea, inclusiv Pactul interna.ional privind drepturile civile $i politiceB N va *ncura a cooperarea bilateral) $i multilateral) $i va participa, inter alia *n colaborare cu societatea civil), inclusiv *n domeniul uridic, *n vederea de,inirii unei proceduri udiciare ec+itabile $i impar.iale pentru cazurile penale. AC<IU(I 2( CAD%U! F,%U%I!,% #U!TI!ATE%A!E H2 va ridica problema pedepsei cu moartea *n toate ,orurile multilaterale relevante $i va pro,ita de toate ocaziile pentru a *nainta acestora ini.iative av(nd drept obiectiv introducerea unui moratoriu privind aplicarea pedepsei cu moartea $i, la momentul potrivit, abolirea acesteia. !(nd este cazul, H2 va include, *n documentele produse *n cadrul lucr)rilor respectivelor ,oruri multilaterale, trimiteri la instituirea unui moratoriu privind e"ecu.iile $i abolirea pedepsei cu moartea. H2 va *ncura a or-aniza.iile interna.ionale relevante s) ia m)surile care se impun pentru a *ncura a statele s) rati,ice $i s) respecte tratele $i normele interna.ionale privind pedeapsa cu moartea.
14

!onven.ia pentru ap)rarea 5repturilor 6mului $i a ;ibert).ilor ,undamentale, 4rt. 2-Dreptul la via31 1. 5reptul la via.) al oric)rei persoane este prote at prin le-e. 9oartea nu poate ,i cauzat) cuiva *n mod inten.ionat, dec(t *n e"ecutarea unei sentin.e capitale pronun.ate de un tribunal c(nd in,rac.iunea este sanc.ionat) cu aceast) pedeaps) prin le-e. 2. 9oartea nu este considerat) ca ,iind cauzat) prin *nc)lcarea acestui articol *n cazurile *n care aceasta ar rezulta dintr-o recur-ere absolut necesar) la ,or.) A a. pentru a asi-ura ap)rarea oric)rei persoane *mpotriva violen.ei ile-ale B b. pentru a e,ectua o arestare le-al) sau a *mpiedica evadarea unei persoane le-al de.inute B

1@

III*

D,CU#E(TU! P%I:I(D (,%#E!E #I(I#E

Gn cazul *n care statele insist) s) men.in) aplicarea pedepsei cu moartea, H2 consider) important s) se respecte urm)toarele norme minimeA 1. Pedeapsa capital) nu poate ,i impus) dec(t pentru in,rac.iunile cele mai -rave, ,iind *n.eles c) este vorba e"clusiv despre in,rac.iuni inten.ionate av(nd consecin.e ,atale sau alte consecin.e e"trem de -rave. Pedeapsa cu moartea nu trebuie impus) pentru acte non-violente precum in,rac.iuni ,inanciare, practici reli-ioase sau libera e"primare a opiniei $i rela.ii se"uale *ntre adul.i care consimt, $i nici ca sentin.) obli-atorie. 2. Pedeapsa capital) nu poate ,i impus) dec(t pentru in,rac.iuni pentru care pedeapsa cu moartea a ,ost prev)zut) la data comiterii lor, ,iind *n.eles c) dac), dup) ce in,rac.iunea a ,ost comis), le-ea prevede impunerea unei pedepse mai pu.in -rave, in,ractorul va bene,icia de aceast) dispozi.ie. 3. N N N Pedeapsa capital) nu poate ,i aplicat)A persoanelor *n v(rst) de sub 18 ani la data comiterii in,rac.iuniiB ,emeilor *ns)rcinate sau mamelor cu copii su-ariB persoanelor alienate mental.

4. Pedeapsa capital) nu poate ,i impus) dec(t *n cazul *n care vinov).ia persoanei acuzate de o in,rac.iune se bazeaz) pe probe clare $i convin-)toare, care nu permit interpret)ri alternative. 5. Pedeapsa capital) nu poate ,i e"ecutat) dec(t *n virtutea unei +ot)r(ri de,initive pronun.ate de o instan.) competent), independent) $i impar.ial), dup) o procedur) udiciar), inclusiv procedurile des,)$urate *n cadrul unor instan.e sau urisdic.ii speciale, care a o,erit toate -aran.iile posibile pentru asi-urarea unui proces ec+itabil, -aran.ii e-ale cel pu.in cu cele enun.ate *n articolul 14 din Pactul interna.ional privind drepturile civile $i politice, inclusiv dreptul oric)rei persoane suspectate sau acuzate de o in,rac.iune pasibil) de pedeapsa cu moartea, de a bene,icia de o asisten.) udiciar) adecvat) *n toate ,azele procedurii $i, dac) este cazul, dreptul de a contacta un a-ent consular. 6. 6rice persoan) condamnat) la moarte are dreptul de a ,ace apel la o instan.) de udecat) superioar) $i trebuie luate m)suri pentru ca aceste apeluri s) devin) obli-atorii. 7. 6rice persoan) condamnat) la moarte are dreptul de a depune, dac) este cazul, un recurs individual potrivit procedurilor interna.ionaleB pedeapsa cu moartea nu va ,i e"ecutat) p(n) c(nd recursul nu este e"aminat potrivit procedurilorB pedeapsa cu moartea nu va ,i e"ecutat) at(ta timp c(t se a,l) *n des,)$urare o procedur) udiciar) sau ,ormal) care are le-)tur) cu aceasta, la nivel na.ional sau interna.ional. 8. 6rice persoan) condamnat) la moarte are dreptul de a cere -ra.ierea sau comutarea pedepsei. 4mnistia, -ra.ierea sau comutarea pedepsei pot ,i acordate *n toate cazurile de condamnare la moarte. =. Pedeapsa capital) nu poate ,i e"ecutat) prin violarea an-a amentelor interna.ionale ale unui stat. 1@. ?impul scurs de la condamnarea la moarte poate constitui de asemenea un ,actor de luat *n considerare. 11. Gn cazul *n care pedeapsa cu moartea se aplic), aceasta se e"ecut) ast,el *nc(t s) produc) su,erin.e minime. 4ceasta nu poate ,i e"ecutat) *n public sau *ntr-o alt) manier) de-radant). 12. Pedeapsa cu moartea nu trebuie aplicat) ca un act de r)zbunare politic) prin violarea normelor 11

minime, de e"emplu participan.ilor la un complot *n vederea unei lovituri de stat.

#ET,DE DE E=ECUTIE F,!, ITE DE-A !U(GU! TI#PU!UI

Gn urm) cu sute de ani, e"ecu.iile prin ,ierbere, *n,ometare, des+idratare, t)ierea unor p)r.i din corp, strivire nu impresionau pe nimeni, *n a,ara condamna.ilor. ?otu$i, din secolul 8V777, ma oritatea .)rilor au *nceput s) treac) la metode mai pu.in dureroase. 0ran.a a inventat -+ilotina, iar alte popoare au *nlocuit sp(nzurarea clasic) cu sp(nzurarea prin aruncare de la *n)l.ime, care rupea -(tul condamnatului. <H4 a trecut de la sp(nzurare la scaunul electric $i la ga.are, iar ast)zi se ,olose$te mai de-rab) in>ec3ia letal1. Gnt(i condamnatul este anesteziat $i adoarme. 4poi i se administreaz) substan.e care *i paralizeaz) mu$c+ii, inclusiv pe cei necesari *n respira.ie. Hltima in ec.ie con.ine un medicament care *i opre$te inima. 7n ec.ia letal) are oponen.ii ei, care sus.in c) este o metod) dureroas), *ns) victima nu se poate mani,esta din cauza paraliziei. ?otu$i, cei mai mul.i condamna.i la moarte sunt ?mpu4ca3i, aceasta ,iind metoda pre,erat) a c+inezilor. Pe l(n-) plutonul de e"ecu.ie, care tra-e mai multe -loan.e, c+inezii ,olosesc $i metoda unui sin-ur -lon., tras *n re-iunea -(tului, cu prizonierul *n-enunc+iat. 5ac) *n <H4 unii se opun in ec.iei letale, anumite .)ri permit *nc) e"ecu.ia prin lapidare $i sp(nzurarea clasic), ce duce la o moarte lent), prin as,i"ie. <e *nt(mpl) *n special *n .)rile musulmane. 7nainte de a ,i e"ecutat prin in>ectia letala, condamnatului i se sc+imba +ainele, i sa da ultima masa si i se permite sa ,aca un dus. 5upa ce acest ritual este indeplinit detinutul este dus in camera de e"ecutie unde este intins si le-at pe o masa speciala, iar apoi i se introduc doua tuburi intravenoase in brate. 4cestea sunt alimentate dintr-o anticamera, de unde este diri ata intrea-a operatiune. ?ot aici e o linie tele,onica directa cu o,icialitatile care au puterea sa opreasca e"ecutarea pedepsei la moarte. !ondamnatul are voie la o ultima dorinta. 7n momentul in care lic+idul incepe sa cur-a prin tuburi, perdelele camerei de e"ecutie se tra- pentru ca martorii sa poata urmari procesul. ;a ,iecare e"ecutie pot ,i unul sau mai multi e"ecutori, dar acestia stau intotdeauna in anticamera. 7n ectia letala contine ?+iopental <odium, Pavulon si clorura de potasiu. ?+iopental <odium este un barbituric care se ,oloseste in c+irur-ie ca anestezic. 5oza obisnuita este 15@ m-, dar in cazul in ectiei letale se ,olosesc 5@@@ m-. 4cesta este administrat cu scopul ca pacientul sa nu simta nicio durere cat mai este in viata. 4poi prin tuburi incepe sa cur-a Pavulon-ul, un rela"ant muscular care intr-o doza ,oarte mare poate duce la paralizarea dia,ra-mei si a plamanilor. 4cest medicament isi ,ace e,ectul in 1 1 3 minute. 6 doza normala este de 4@ 1 1@@ mc- pe Oilo-ram, in timp ce pentru o e"ecutie se administreaza mai bine de 1@@ m-. Pentru a treia si ultima data, este introdusa intravenos clorura de potasiu, care in supradoza provoaca in,arct. /u toate statele ,olosesc si aceasta substanta, primele doua ,iind su,iciente pentru a omori un condamnat. 5e re-ula, clorura de sodiu se ,oloseste pentru curatarea tuburilor intre doua doze di,erite de medicamente. ;a mai putin de doua minute dupa administrare, pacientul este declarat mort. Impuscare in capA 2"ecutia prin impuscare este cea mai utilizata, peste 7@ de state ,olosind-o. 7n Hniunea <ovietica, un -lont in cea,a era cea mai ,recventa metoda de e"ecutie militara, dar si civila. 4ceasta ramane inca ,oarte populara in !+ina, sin-ura di,erenta ,iind aceea ca -lontul este tras in -at sau in cap. 12

caunul electric este un dispozitiv ce permite e"ecutarea condamnailor la moarte prin electrocutare. 4 ,ost inventat de dentistul Earold P. FroPn *n urma unui an-a ament cu ?+omas 4lva 2dison care i-a cerut s) studieze dac) electricitatea poate ,i ,olosit) *n e"ecuii. Pentru e"ecuie, condamnatul, care a primit pedeapsa cu moartea, este le-at de scaun cu br))ri de metal, iar pe cap i se pune un burete ud i o casc) metalic). 2lectrozii sunt plasai la cap i la picioare, pentru a se crea un circuit *nc+is. ;a o e"ecuie, condamnatul este conectat de dou) ori la curent. Prima conectare este la o tensiune de 2@@@ voli timp de 15 secunde, cauz(nd incontiena i oprirea inimii. 4 doua conectare se ,ace la o tensiune moderat), timp *n care curentul cauzeaz) dere-l)ri importante ale or-anelor interne, iar or-anismul poate a un-e la o temperatur) de 5= -rade !elsius. Prima e"ecuie public) cu scaunul electric a avut loc la 6 au-ust 18=@ la /eP QorO i s-a s,(rit catastro,alA delincventul a ,ost pr) it de viu *n ,aa publicului. 5up) aceast) demonstraie din 18=@ a Mscaunului electricM ca metod) de e"ecuie, *mp)ratul 4bisiniei #vec+ea denumire a 2tiopiei' Meneli, al II-lea a comandat de la inventator primul scaun electric. 5up) livrare a constatat c) *n 4bisinia lipsea ceva esenialA curentul electric. Prin urmare, *mp)ratul a ,olosit scaunul electric ca tron imperial.15 Pluton de e&ecutieA 4 ,i e"ecutat de plutonul de e"ecutie este considerat de cei mai multi cea mai onorabila metoda de aplicare a pedepsei cu moartea, acesta ,iind motivul pentru care nu era ,olosita si in cazul criminalilor de razboi. 5esi metodele di,era de la tara la tara, in -eneral condamnatul este le-at la oc+i si asezat lan-a un perete.4poi, un -rup de barbati tra- un sin-ur -lont in inima condamnatului. 7n unele cazuri, unui tra-ator i se da un -lont orb, pentru a se simti mai putin vinovat, dar niciodata nu se stie cine il are sau daca il are vreunul dintre ei. 7da+o si 6Ola+oma sunt sin-urele state din 4merica in care mai sunt le-ale plutoanele de e"ecutie. Camerele de ga.are au ,ost utilizate pentru e"ecutii multi ani la rand. 4u devenit cunoscute mai ales dupa ,olosirea lor ,recventa in :ermania celui de-al doilea razboi mondial. 7n acea vreme au ,ost ucisi in acest mod milioane de oameni intr-unul dintre cele mai -rave cazuri de -enocid din secolul 88. 7n 4merica, numai cinci state mai utilizeaza aceasta practica, iar condamnatilor la moarte li se o,era oportunitatea de a ale-e intre acest mod de e"ecutie si in ectia letala. Hltima -azare le-ala a ,ost ,acuta in 1===, cand -ermanul Lalter ;a:rand a ,ost e"ecutat in 4rizona, <tatele Hnite ale 4mericii. 5ate neo,iciale sustin ca in !oreea de /ord sunt ,olosite camerele de -azare atat pentru e"ecutii, cat si pentru testarea pe detinuti a -azelor to"ice. Gn sens uridic, decapitare *nseamn) a e"ecuta un condamnat la moarte prin t)ierea capului de c)tre c)l)u. 7n unele state adepte ale le-ii islamice, <+aria, decapitarile sunt inca metode de e"ecutie ,oarte utilizate. Hstensila ,olosita pentru aceasta e"ecutie este sabia arcuita. 7n multe tari aceasta practica este le-ala, dar in 4rabia <audita este cel mai des pusa in aplicare. <entinta este e"ecutata de re-ula in public, lan-a mosc+eea principala a orasului, vineri dupa ru-aciunea de seara. !ondamnatii la moarte prin spanzurare au savarsit ,ie viol, ,ie crima, ,ie tra,ic de dro-uri, ,ie apostazie, adica renuntarea publica la reli-ie. 7n 4rabia <audita sunt condamnati la moarte si minori, dar in urma apelurilor internationale repetate, acestia sunt decapitati dupa ce implinesc 18 ani. !ea mai Mmodern)M metod) de decapitare, p(n) la abolirea acestei pedepse, a ,ost t)ierea capului cu -+ilotina. Gn anul 2@@8, p(n) la s,(ritul lunii au-ust, *n 4rabia <audit) au avut loc nu mai puin de 7@ de e"ecuii prin decapitare, dar recordul a ,ost de 153 de e"ecuii, *n 2@@716.

15 16

7storia sinistr) a scaunului electric, 6 septembrie 2@11, 4ndreea ;upor, -istoria 5ecapit)ri *n serie, 31 4u-ust 2@@8, <orin 7ordac+e, evz.ro, accesat la 1@ iunie 2@11

13

G'ilotina #con,orm ori-inalului din ,rancez), .uillotine' este un mecanism -ravitaional prev)zut cu un cuit masiv, mobil, de ,orm) trapezoidal), care alunec) -+idat, construit *n scopul decapit)rii rapide condamnatului la moarte. !ontrar a ceea ce se crede, Rosep+ - 7-nace :uillotin nu a ,ost inventatorul -+ilotinei. 2l a su-erat numai ideea unei e"ecutii rapide care sa poata ,i ,olosita la oameni, indi,erent de clasa lor sociala. :uillotin a ,acut parte din comitetul care a desenat masinaria, dar 4ntoine ;ouis a ,ost cel care a construit -+ilotina propriuzisa. 4ceasta metoda de e"ecutie nu mai este ,olosita nicaieri in lume. Hltima e"ecutie publica cu -+ilotina din 0ranta a ,ost ,ilmata in secret, iar comportamentul spectatorilor a ,acut -uvernul sa interzica e"ecutiile publice. 7n 0ranta, aceasta a ,ost principala metoda de e"ecutare a condamnarii la moarte pana in 1=81 cand a ,ost scoasa in a,ara le-ii. !apidarea #!ina>ul @ omorArea cu pietre' Hnei persoane careia urmeaza a-i ,i aplicata o ast,el de moarte ii sunt imobilizate mainile si picioarele, in timp ce un -rup or-anizat va arunca cu pietre in ea pana va muri. ;e-ea islamica, <+aria, considera acceptabila aceasta metoda de e"ecutie, drept urmare aceasta ,iind ,olosita in multe din natiunile islamice. Pedeapsa este aplicata in urma adulterelor sau a crimelor. ;e-ea prevede ca pietrele sa nu ,ie ,oarte mari, ast,el incat o persoana sa necesite loviri repetate inainte de a deceda. 0iecare roca ar trebui sa produca rani si dureri serioase condamnatului. 4,-anistan, /i-eria, 7ran, PaOistan, <udan, 4rabia <audita si 2miratele 4rabe Hnite sunt statele in care in ultimii ani au ,ost e"ecutati oameni prin omorarea cu pietre. !ea mai recenta dintre ele a avut loc in acest an in 7ran cand Ra,,ar Siani a ,ost ucis ast,el pentru adulter. pAn.urareaA !ea mai ,recventa metoda de spanzurare utilizata in timpul nazistilor si inainte de 185@ era cea in care condamnatul era urcat pe un postament, iar apoi i se le-a un strean- la -at, dupa care era lasat in cadere pentru a muri prin stran-ulare. 9oartea era inceata si dureroasa. 6 alta procedura ,oarte ,olosita, in special in 7ran, este aceea in care condamnatului i se lea-a stean-ul in urul -atului, iar apoi este suspendat. Tragere pe roat1, a ,ost o e"ecuie la moarte care nu mai are loc *n zilele noastre. 2a era practicat) cu o roat) -rea ,olosit) de c)l)u cu care ,r(n-ea oasele condamnatului. !u aceast) metod) erau e"ecutai +oii de drumul mare, r)sculaii, criminalii. Trasul ?n eap1 reprezenta o metod) de tortur) ,oarte sadic) i e"ecuie de mare e,ect asupra populaiei *n timpul 2vului 9ediu. !ondamnaii la o ast,el de pedeaps) erau str)puni cu epe i apoi a-)ai de obicei pe zidurile cet)ilor pentru a crea o stare de team) i a impune autoritatea domnului. 5ei era ,oarte dur), metoda a dat roade *n timpul lui Vlad epe, atacurile turceti, respectiv t(l+)riile diminu(ndu-se. 2ngropat de viu era pedeapsa care se aplica vestalelor vir-ine romane care nu respectau le-ea de a r)m(ne ,ecioar) pe timpul c(nd slu eau *n templul zeiei Vesta. !astitatea era o datorie pretins) de reli-ie i era privit) ca o cur)enie puritate, care ap)ra statul roman de ,uria i pedeapsa zeilor. Arderea pe rug a ,ost o pedeaps) aplicat), *n special *n 2vul 9ediu, celor acuzai de vr) itorie sau erezie. 2"ecuia celor condamnai la moarte consta prin arderea lor de vii pe ru- constituit dintr-o -r)mad) de lemne. 4ceast) metod) de e"ecuie la moarte a ,ost aplicat) din 2vul 9ediu timpuriu p(n) *n ultima perioad) a acestei ere #secolul al 8V-lea1secolul al 8V7-lea'. <entina era dat) de inc+iziie, ,iind ast,el e"ecutai cei *nvinuii de vr) itorie sau erezie. 5ac) os(nditul recunotea vinov)ia ,aptei sale, atunci c)l)ul *l stran-ula *nainte de aprinderea ru-ului sau i se le-au saci cu pra, de puc) pentru a simula ,ocul <odomei care, dup) Fiblie, ar ,i ars sub o ploaie de ,oc. Vr) itoarele erau arse pe ru- pentru ca su,letul lor s) a un-) *n rai. 4lte metode istorice in-rozitoare de e"ecutare a pedepsei capitale au ,ostA taurul de arama, taierea, decimarea, spintecarea, taierea in patru, $elierea, $ier/erea, pra>irea, >upuirea, taiatul in doua cu $ierastraul, cruci$icarea, de.mem/rarea, trasul in teapa, leaganul lui Iuda* 14

PEDEAP A CU #,A%TEA I( %,#A(IA

Poate $i introdus1 pedeapsa cu moartea ?n %omAniaB 4ceast) *ntrebare a ,ost pus) de mai multe ori dup) 1=8=. 2ste oportun) reintroducerea pedepsei capitaleJ >)m(ne aceasta o solu.ieJ 0)c(nd o trecere prin ar-umentele pro, putem constata c) av(nd *n vedere situa.ia economic) a .)rii #mai ales la s,(r$itul anilor =@', ar-umentul economic putea ,i decisiv. 2ste stiut ,aptul ca >om(nia se con,runt) cu o criz) a locurilor din *nc+isori, ast,el ca aceast) solu.ie ar putea rezolva par.ial problema. 5e asemenea, e,ectele de descura are si preven.ie trebuie luate $i ele *n considerare $i sunt invocate *n cazul unor crime #%5ac) am ,i avut pedeapsa cu moartea poate nu ar ,i indr)znit&'. 5e alt,el, e"ist) $ansa ca ima-inea despre statul rom(n s) ,ie oarecum mai bun), ace$tia consider(nd c) prin aceast) m)sura acesta are cu adev)rat -ri ) de vie.ile lor. 4r-umentele contra par *ns) mai solide. 4r-umentul bisericii este unul solid av(nd *n vedere *ncrederea ridicat) pe care rom(nii o au *n Fiseric). 5e asemenea, conte"tul interna.ional este un alt ar-ument. 0)c(nd parte din H2, trebuie s) respect)m normele $i directivele acesteia. !on,orm acestora, statul nu are dreptul *n nicio situa.ie s) ia via.a propriilor cet).eni. 4r-umentul psi+olo-ic este de asemenea comb)tut de ,aptul c) *n conte"tul actual, nu mai putem ,ace e"ecu.ii ca *n alte perioade, lapidare *n ,a.a a zeci de oameni sau e"ecu.ii pe stadioane, care poate ar induce o anume stare. 4st,el, e,ectul indus popula.iei este mult diminuat. 5e asemenea, datorit) *ncrederii sc)zute pe care oamenii o au *n usti.ie, e,ectul este iar)$i diminuat. 2"ist) posibilitatea ca oamenii s) cread) c) a ,ost e"ecutat un nevinovat, doar ca usti.ia s) bi,eze un caz rezolvat. 5ac) este pedeapsa cu *nc+isoarea pe via.a, aceste erori pot ,i reparate, *ntr-o m)sur) mai mic) sau mai mare, *n timp. 4poi, statisticile care arat) c) $i *n 4merica, considerat statul etalon, au avut loc at(tea -re$eli sunt considerate a ,i edi,icatoare. 5easemenea, o bun) paz) a *nc+isorilor poate ,ace imposibil) evadarea de.inu.ilor. 7ar cel mai important aspect este cel al punerii *n aplicare. 4st,el, pedeapsa capital) trebuie introdus) *n urma unui re,erendum. 4ici, p)rerea Fisericii s-ar putea dovedi decisiv). 5e asemenea, ar-umentele celor care ar considera c) prin aceast) decizie ne-am *ntoarce *n timp pot ,i de asemenea decisive. ?ot aici trebuie precizat $i conte"tul, aproape nicio .ar) europeana nu mai are *n le-isla.ie acest tip de pedeaps). 7n >omania comunista au ,ost e"ecutate 1@4 persoane. Gntre 1=65 si 1=8= ?ribunalul 9ilitar Fucureti a condamnat la moarte 47 de persoane. Pedeapsa cu moartea a ,ost abolit) prin decretul-le-e nr. 6 din 7 ianuarie 1==@17 i a ,ost *nlocuit) cu pedeapsa
17

Pentru a sublinia caracterul pro,und umanist al re-imului instaurat in >omania de revolutia populara si pentru realizarea propunerilor ,acute de cetateni, !onsiliul 0rontului <alvarii /ationale decreteazaA A%T* 7 - Pedeapsa cu moartea prevazuta pentru unele in,ractiuni din !odul penal si le-ile speciale este abolita si se inlocuieste cu pedeapsa detentiunii pe viata. A%T* C - 5e la data adoptarii prezentului decret-le-e toate dispozitiile privind pedeapsa cu moartea din !odul penal, !odul de procedura penala si alte acte normative, in a,ara celor prevazute in art. 4, sint considerate ca se re,era la pedeapsa detentiunii pe viata. A%T* D - Pedepsele cu moartea, aplicate prin +otariri ramase de,initive dar nee"ecutate, se inlocuiesc cu pedeapsa detentiunii pe viata, potrivit procedurii privind inlocuirea acestei pedepse. A%T* E - <e abro-a art. 54, 55, 12@ alin. 4 si 13@ din !odul penal, precum si prevederile re,eritoare la e"ecutarea pedepsei cu moartea din ;e-ea nr. 23I1=6= si din >e-ulamentul aprobat prin Eotarirea !onsiliului de 9inistri nr.2282I1=6=.

15

deteniunii pe via). Hltimele persoane condamnate la moarte i e"ecutate au ,ost soii !eauescu #25 decembrie 1=8='. 6 e"ecuie tulbur)toare, *nv)luit) *n mult) manipulare, asupra c)reia mereu o s) planeze *ntrebarea a $ost sau nu necesar1B. 7nainte de asta, multe din e"ecu.iile la care a ,ost martor) .ara noastr) au avut cauze politice. Printre tr)d)torii $i dezertorii condamna.i au ,ost Eorea, !lo$ca $i !ri$an, 2mil >ebreanu, 6vidiu Feldeanu $i ;ucre.iu P)tr)$canu. 5esi-ur, sunt doar cele mai ,aimoase cazuri, pentru c) de ,apt au e"istat sute de e"ecu.ii. Gn a,ara condamna.ilor politic, au ,ost e"ecuta.i $i criminali, cel mai cunoscut ,iind 7on >(maru, care a ucis $i violat mai multe ,emei, *n Fucure$ti, *n 1=7@ $i 1=71. 4 a uns *n ,a.a plutonului de e"ecu.ie de la Rilava *n 1=71, dup) ce condamnarea sa la moarte a ,acut sala de tribunal s) izbucneasc) *n aplauze.

16

TATI TICI
4mnestK 7nternational a dat publicit)ii ultimul raport cu privire la pedeapsa capital) pe plan mondial, *n anul trecut 1 D5eat+ sentences and e"ecutions *n 2@1@&.

17

!(teva conclu.ii -eneraleA

cel puin 527 de oameni au ,ost e"ecutai *n cele 23 de )ri care au aplicat pedeapsa capital) *n 2@1@A Fa+rain #1', Fan-lades+ #=T', Felarus #2', FotsPana #1', !+ina #1@@@', 2-ipt #4', :uineea 2cuatorial) #4', 7ran #252T', 7raO #1T', Raponia #2', ;ibia #18T', 9alaezia #1T', !oreea de /ord #6@T', 4utoritatea palestinian) #5', 4rabia <audit) #27T', <in-apore #T', <omalia #8T', <udan #6T', <iria #17T', ?aiPan #4', <tatele Hnite ale 4mericii #46', Vietnam #T', Qemen #53T' B num)rul de e"ecuii pentru ,iecare ar) este trecut *n parantez)B

apro"imativ 17 833 de persoane au ,ost condamnate la moarte *n 2@1@, ci,ra minim) de c(nd 4mnestK 7nternational se ocup) cu ast,el de studiiB

dintre metodele de e"ecuie ,olosite, putem enumeraA decapitarea #4rabia <audit)', electrocutarea #<H4', sp(nzurarea #Fan-lades+, FotsPana, 2-ipt, 7ran, 7raO, Raponia, 9alaezia, !oreea de /ord, <in-apore, <udan, <iria', in ecia letal) #<H4, !+ina', *mpucarea #Fa+rain, Felarus, !+ina, :uineea 2cuatorial), !orea de /ord, 4utoritatea Palestinian), <omalia, ?aiPan, <H4, Vietnam, Qemen'B

18

puine )ri au ,urnizat ci,re o,icialeB *n !+ina, 9on-olia i Felarus pedeapsa capital) este clasi,icat) drept Dsecret de stat&B Gn Raponia, Felarus sau 2-ipt nici deinuii, nici ,amiliile sau avocaii lor nu sunt in,ormai *n avans cu privire la e"ecuia iminent)B

pe plan -lobal tendina este de a se renuna treptat la pedeapsa cu moarteaA dac) la mi locul anilor =@ patruzeci practicau e"ecuiile udiciare, num)rul acestora a sc)zut la 25 #2@@8', 1= #2@@=' i 23 #2@1@'B

Peste 4@ de .)ri au renun.at la aceast) metod) din 1==@ $i p(n) *n prezent. Gn momentul de ,a.) 122 de state au interzis) prin le-e aceast) pedeaps) sau nu o mai practic) de mult) vreme. 4lte 74 de state ,olosesc *nc) pedeapsa capital) dar num)rul prizonierilor e"ecuta.i este ,oarte mic

P< !ei *mpucai *n plin) strad) cu ocazia protestelor din 2-ipt, ;ibia, 7ran sau Qemen nu se contorizeaz). PP< 4rabia <audit) practic) cea mai Duman)& ,orm) de e"ecuie.

C,(C!U;II
Pedeapsa cu moartea este prima pedeaps) pe care a cunoscut-o omenirea. Poate din acest motiv este considerat) a ,i *nvec+it), barbar) $i necon,orm) cu vremurile moderne *n care tr)im. 5e asemenea, se consider) c) ar contrazice normele democra.iei. 5in acest motiv, statele democratice au renun.at sau sunt pe cale s) renun.e la ea. <in-ura e"cep.ie o reprezint) <H4, dar acolo decizia *n aceast) privin.) se ia *n cadrul ,iec)rui stat *n parte. 5in acest motiv, statele care *nc) mai au pedeapsa capital) sunt considerate a ,i ori dictaturi, ori ca apar.in(nd de lumea a doua sau c+iar a treia. 7ar)$i, <H4 apare ca o e"cep.ie de la &re-ul)&. 4r-umentele pentru pedeapsa capital) sunt de natur) economic) #este mai pu.in costisitor dec(t s) .ii criminalul *n *nc+isoare toat) via.)', de natur) psi+olo-ic) $i preventiv) #pedeapsa capital) descura eaz) poten.ialii criminali $i de asemenea reduce mult $i aproape elimin) riscul evad)rii unor criminali periculo$i' $i de natur) ,iloso,ic) #pedeapsa cu moartea este o dovad) c) statul pre.uie$te cu adev)rat via.a propriilor cet).eni'. 5e asemenea, un ar-ument important este dat institu.ia *nc+isorii, care uneori are e,ecte opuse celor pentru care a ,ost creat) asupra vie.ii $i mentalit).ii celor *nc+i$i. 4st,el, de$i ace$tia teoretic sunt acolo pentru a ,i reabilita.i, ei acolo sunt ve$nic etic+eta.i drept in,ractori $i de asemenea pot *nv).) lucruri ne-ative unii de la al.ii. 4r-umentele contra pedepsei capitale sunt de natur) reli-ioas) #5umnezeu a dat via.a oamenilor si doar 2l o poate lua', iar restul nu ,ac dec(t s) contrazic) ar-umentele sus.in)torilor acestei pedepse. 1=

4st,el, din punct de economic,se contrazic ar-umentele economice ce sus.ineau pedeapsa capital) #costurile de ,apt ar ,i mai mari *n cazul pedepsei capitale, pentru c) mecanismul pedepsei capitale trebuie ve$nic *ntre.inut, iar -ardienii aceia oricum sunt pl)ti.i'. 5e asemenea, psi+olo-ic, se pare ca e,ectul descura ator este minim, mai ales datorit) conte"tului #nu mai este ca pe vremuri, cu e"ecu.ii *n ,a.a unei mul.imi', iar cele ,iloso,ice sunt total opuse #dac) statul ar pune pre. pe via.a oamenilor *nseamn) c) nu ar trebui sa aiba dreptul s) le-o ia indi,erent de circumstan.e'. 4poi, erorile udiciare pot ,i reparate mai u$or, usti.ia nu mai poate ,ace nimic *ns) *n cazul e"ecu.iei persoanei acuzate pe nedrept. 5e asemenea, se consider) ca de ,apt se *ncearc) de ,apt mascarea unor erori din sistemul penitenciarelor, care *n loc s) ,ie *ndreptate, se pre,er) &mascarea& lor. >om(nia a cunoscut acest tip de pedeaps). Prima oar) pedeapsa a ,ost interzis) *n 1866. 4 ,ost reintrodus) d-abia *n 1=38, o dat) cu prima constitu.ie de natur) dictatorial) din >om(nia. !omuni$tii au p)strat-o, iar imediat cu trecerea la democra.ie aceasta a ,ost abolit). 5in acest motiv, se consider) c) statutul de .ar) democratic) al .)rii noastre ar ,i incompatibil cu o ast,el de pedeaps). 5in acest motiv, ar-umentele pentru aceasta nu ar ,i de a uns *n dauna celor contra ei. 7ar cel mai important ar-ument contra ar ,i cel le-at de conte"tul international, *n care *n 2uropa aproape toate .)rile au renun.at la acest tip de pedeaps). 5e asemenea, aplicarea ei ar ,i imposibil), *n primul r(nd o ast,el de le-e ar trebui s) treac) de un re,erendum, iar *n condi.iile *n care Fiserca se opune unei ast,el de le-i e -reu de crezut ca ea va trece. 5e asemenea, datorit) *ncrederii sc)zute *n usti.ie, ar-umentele de descura are pot ,i u$or comb)tute, av(nd *n vedere c) un om condamnat la moarte poate ,i nevinovat *n oc+ii multor oameni.

BIB!I,G%AFIE

2@