Unul din scriitorii ce s-au manifestat plenar n acest sens este Niccolo Machiavelli, filozoful politic care a reuit

s reproduc cu succes aspectele vieii politice i, totodat, s introduc termenul de machiavelism, noiunea n cauz nscndu-se din opera sa Principele Principele este apreciat ca cea mai reuit carte a autorului, iar prin suma de re!uli, de norme i sfaturi despre putere i despre modul cum aceasta poate fi pstrat, lucrarea poate fi considerat un tratat despre !uvernare "n acelai timp, fiind studiat nu doar de politicieni, dar i de filozofi, opera lui Machiavelli i asum conotaia unui tratat filozofic, remarca#il prin virtuile sale stilistice i prin accesi#ilitate $artea este structurat n douzeci i ase de capitole, cuprinznd clasificarea statelor dup tipul lor %capitolul &', modul n care statele pot fi cucerite i pstrate %capitolele &&-(&', pro#lemele militare cu care se confrunt statele %capitolele (&&-(&)', aciunile i calitile necesare unui principe pentru a-i pstra puterea %capitolele ()-((&)' i pro#lema eli#errii i unificrii &taliei %capitolele (()-(()&' $apitolul & face o clasificare a statelor, fiind urmat de alte zece capitole care reproduc modurile de cucerire i pstrare a principatelor n funcie de tipul lor "n acest conte*t, Machiavelli menioneaz c un principe ereditar, dac este priceput, i va pstra ntotdeauna statul, iar un principe nou va ntmpina ntotdeauna mari dificulti +in aceste considerente, sfaturile autorului snt dedicate n special celor care cuceresc principatele i mai puin celor care le motenesc +easemenea a,un! sa fie principi aceia cu insusiri deose#ita -cestia o#tin principatul cu !reutate dar il conduc cu usurinta, .iar !reutatile pe care le intampina in cucerirea lui decur! din le!iuirile si orandiurile noi pe care sunt nevoiti sa le introduca pentru a-si instari statul si a-si asi!ura stapanirea &n acest caz e*emplele sunt multe , dar dintre ele se remarca cel al lui /ieron din 0iracuza care a fost atat de capa#il incat s-a scis despre el ca 1 .2uod nihil illi deerat ad re!nandum praeter re!num. 3 .deoarece nimic nu-i lipsea pentru a domni afara de un re!at4 Nucleul operei l constituie modul de comportare i nsuirile principelui, care snt reproduse n limita a nou capitole "n capitolul () Machiavelli formuleaz concepia conform creia oamenii snt ri, iar un om care vrea s fac ntotdeauna numai ceea ce este #ine va fi do#ort de oamenii

ri care l ncon,oar +in aceste motive #inele i pierde importana, iar rul capt valoare, devenind un ascensor spre si!uran i #unstare 5eferindu-se n capitolul ()& la drnicie i z!rcenie, scriitorul menioneaz c ar fi #ine s fii considerat darnic, ns de cele mai multe ori aceast virtute i este n defavoare -adar, i de aceast dat #alana se nclin spre tal!erul z!rceniei, autorul constatnd c au fcut lucruri mari doar aceia care au fost considerai z!rcii Practicnd drnicia, omul sau a,un!e srac, sau, pentru a evita srcia, devine lacom Machiavelli consider c este mai #ine s fii calificat z!rcit, dect lacom, ntruct lcomia este mereu nsoit de ura celor din ,ur, dar aceasta din urm tre#uie evitat cu orice pre, deoarece ura nate dumani 5eferinduse la modul de comportare al prncipelui cu supusii si prietenii sai, &n aceste capitole, se ,udeca si anliza adevarul efectiv, dezvoltandu-se cele#ra teza machiavielliana conform careia un principe este mai #ine sa fie temut sau iu#it Niccolo Machiavielli sustine ca intrucat . este !reu sa impaci aceste doua lucruri , este mult mai si!ur pentru tine sa fii temut decat iu#it, deoarece "n viziunea sa, un principe ar tre#ui s fie preocupat doar de putere i s se supun doar re!ulilor care duc spre succes n aciunile politice Machiavelli credea c aceste re!uli pot fi descoperite, prin deducie, din practicile politice ale vremii, ca i ale perioadelor anterioare Un alt su#iect asupra caruia autorul revine in mai multe capitole si asupra caruia insista il reprezinta modurile prin care poti a,un!e principe 6ie ca este ereditar, fie ca dintr-un simplu particular sa a,un!i principe, fie sa fii numit si sustinut de catre una din parti %armata sau poporul', tema este dez#atuta cu lu* de amanunte 7endina autorului de a crea un ndrumar pentru cuceritori este ,ustificat de concepia lui Machiavelli despre dorina de a cuceri, care este, ntradevr, un lucru foarte firesc i foarte o#inuit Machiavelli ndeamn principii ce acapareaz teritorii de aceeai lim# i cu tradiii similare statului su s respecte dou lucruri1 unul este c neamul vechiului principe tre#uie s se stin!, cellalt, s nu se schim#e le!ile, nici drile "ns principii care ocup state de lim# i cu tradiii diferite, pentru a le pstra, tre#uie s ai# mare noroc i s fie foarte pricepui Pe aceti cuceritori autorul i ndeamn s urmeze calea oamenilor mari i desvrii Pornind de la ideea infiintarii coloniilor si a intretinerii acestora fara cheltuiala, sau cu una prea mica , prin metode nu prea cinstite li se iau o!oarele si casele unora pentru a fi

date noilor locuitori, care sunt insa numai o foarte mica parte din noul stat Niccolo Machiavielli a,un!e la concluzia ca . aceia carora le-ai facut rau nu vor fi niciodata prime,diosi deoarece sunt razleti si saraci,iar ceilalti8vor fi supusi si cuminti de teama sa nu li se intample si lor ceea ce s-a intamplat celor care au fost ,efuiti de #unuri 7ot el constata ca pe oameni .tre#uie sa-& iei cu #inele, sau sa-& distru!i cu totul , fiindca ei se raz#una pentru un rau usor care le-a fost pricinuit , dar nu se pot raz#una in schim# pentru ceva !rav 0faturile lui Machiavelli reflect concepiile filozofice ale scriitorului -adar, el susine c omul nelept tre#uie s calce pe urmele oamenilor mari i s-i imite numai pe aceia care au fost desvrii, astfel nct s tind mereu spre perfeciune, i chiar de nu o pot atin!e, cel puin s se apropie de ea "n acelai conte*t Machiavelli se pronun i asupra aspiraiilor, care, n opinia lui, tre#uie s fie ct mai nalte, pentru a permite realizarea scopurilor ma,ore -lturi de calitile i a#ilitile e*cepionale ale unui adevrat principe scriitorul plaseaz i nsuirea de a sesiza momentul oportun "n viziunea lui Machiavelli, nsuirile spirituale i mpre,urarea favora#il snt ntr-o strns dependen1 fr acea ocazie, nsuirile spiritului s-ar fi pierdut, dup cu fr acele nsuiri ocazia favora#il s-ar fi ivit n zadar Niccolo Machiavielli declara ca . ar fi minunat daca ar e*ista un principe care sa ai#a toate insusirile #une 9ineinteles, pe lan!a faptul ca nimeni nu poate avea toate insusirile #une si sa le si practice, nu cred ca ar fi recomandat totusi un astfel de principe 0i totusi depinde ce considera fiecare ca insemna .insusire #una Pentru ca poti sa fii cura,os si cutezator, #invoitor si apropiat, milos, si in acest caz nu cred ca este recomandat pentru un principe sa ai#a o astfel de insusire - fi milos, nu ar fi recomandat pentru un principe, cel putin in momentele de cumpana , ,ustitie si altele +arnicia, iarasi nu se poate practica fara ca ea sa fie cunoscuta, fara ca sa-& dauneze $um de la tine nu poti da deoarece risti sa a,un!i in pra!ul falimentului, tre#uie sa iei de la cei #o!ati si sa dai la saraci: ceea ce nu le-ar micsora faima, ci le-ar aduce mai multa !lorie, dar in randurile unora Pentru ca ceilalti te vor uri si dispretui, iar un principe

tre#uie sa se fereasca tocmai de a nu fi dispretuit si urat, iar darnicia duce si la una si la cealalta $oncluzia la care a,un!e Niccolo Machiavielli este aceea ca .un principe nu tre#uie sa se teama de conspiratori atunci cand poporul ii este favora#il +ar in cazul in care poporul ii este dusman si-l uraste,principele tre#uie sa se teama de orice lucru si orice om -sadar principele tre#uie sa se straduiasca sa-si creeze prin orice actiune faima de om m,are si desavarsit,in primul rand -stfel de oameni,mai ales un principe tre#uie sa ai#a in ,urul lui oameni cu minti sralucite +in tratatul lui Niccolo Machiavielli reiese ca e*ista trei feluri de minti omenesti1unele care intele! sin!ure,altele care pricep ceea ce altii intele! si le e*pica apoi lor,si in sfarsit,ultimele care nu intele! nici sin!ure,nici prin altii $ele de primul fel sunt desavarsite,cele de-al doilea fel sunt foarte #une,iar cea de-a treia cate!orie sunt fara nici un folos Prin urmare, un principe prudent tre#uie sa urmeze o a treia cale,ale!andu-si in stat sfetnici,dandu-le numai acestora dreptul de a-& spune adevarul si numai in le!atra cu lucrurile despre care el ii intrea#a si nu privitor la altele

7ot din coninutul sfaturilor autorului se reflect i ideea c omul este predispus spre sta#ilitate Machiavelli afirm c poporul unei ri accept cu dificultate, sau chiar refuz, orice a#ordare a noului, astfel nct nici un lucru nu este mai !reu %ca realizare', mai nesi!ur %ca reuit' i mai prime,dios %ca nfptuire' dect acela de a te face fondatorul unei ornduiri noi )or#ind despre o#inerea puterii i despre meninerea ei, Machiavelli menioneaz importana pstrrii poziiilor cucerite ;l este adeptul prerii c ceea ce se o#ine fr mult efort este pierdut cu aceeai uurin i de aceea este mult mai indicat s acaparezi puterea cu mult trud, cci ceea ce se cucerete cu multe osteneli se pstreaz cu mult uurin

7ot pentru pstrarea puterii Machiavelli ndeamn principii s-i pstreze poporul prieten, altfel nu va avea nici un a,utor n vremuri potrivnice, dar n acelai timp i atenioneaz despre laitatea oamenilor 0criitorul afirm c muli snt !ata s dea dovad de acte de eroism, s moar pentru stat, cnd moartea este departe, dar n vremuri de prime,die < = snt prea puini aceia dispui s dea a,utor raz#una in schim# pentru ceva !rav Printre cele mai importante sfaturi date de Niccolo Machiavelli se numara si urmatoarele1 - .-tunci cand o domnie este veche si neintrerupta, amintirea innoirilor si a cauzalor care le-au produs se pierde, deoarece o schim#are este intotdeauna punctul de plecare al unei schim#ari urmatoare, de care se lea!a si pe care o sustine - .-cela care este cauza puterii cuiva se pra#useste el insusi1 in adevar, puterea celuilalt, el a facut-o fie prin viclenie, fie prin violenta, si atat una cat si cealalta sunt prime,dioase pentru cel care a devenit puternic - .&n repu#lici, relatiile dintre oameni sunt mai vii, ura si dorinta de raz#unare mai puternice, iar amintirea vechilor li#ertati nu in!aduie cetatenilor si nici nu le poate in!adui nici o clipa de ra! az: asa incat mi,locul cel mai si!ur est tot acela de a le nimici sau de a te sta#ili acolo - .0e inseala acela care crede ca oamenii mari uita insultele trecute pentru #eneficiile prezente pe care le o#tin - .Principele tre#uie sa se poarte in asa fel cu supusii lui, incat nici o inptamplare, nici #una , nici rea, sa nu-l faca sa se schim#e - .Un principe intelept tre#uie sa se !andeasca si sa !aseasca un mod de !uvernare prin care cetatenii lui, oricat si in orice fel de impre,urare, sa ai# nevoie de stat si de el: in cazul acesta ei ii vor fi credinciosi intotdeauna

0faturile pe care Machiavelli le indreapta spre ipateticul, idealul Principe, nu sunt nimic altceva decat sinteza intre!ii practici politice, analiza e*perientei sale o#tinute in urma indelun!ilor sale calatorii in misiuni, su#stanta esentiala fiind ideea italiana -ceasta !andire isi are ori!inea in adanca convin!ere ca politica are propriile re!uli fundamentale de actiune, in !eneral incompati#ile cu cele ale vietii comune

Machiavelli trateaza modul de comportare al Principelui fata de supusii si prietenii sai urmarind, ,udecand si comentand adevarul efectiv al faptelor pentru care oamenii, principii sunt laudati sau#lamati, despre #unatatea sau cruzimea lor +upa ce arata cum tre#uie sa se comporte principii pentru a nu fi urati, dispretuiti, Machiavelli arata modul in care acestia treuie sa se faca stimati, actiunile pe care tre#uie sa le intreprinda

0faturile lui Machiavelli, analizate n ansam#lu, reflect concepia conform creia n atin!erea intei propuse metodele nu conteaz, iar un conductor interesat s-i pstreze i s-i sporeasc puterea tre#uie s i!nore consideraiile morale i s recur! la perfidie, iretenie, minciun i o nemiloas utilizare a forei 0criitorul acord prioritate celei din urm i insist, mai mult ca orice, asupra unei narmri corespunztoare a statului Pro#lema armatei este desfurat n capitolele (&&-(&), aceste trei capitole relevnd faptul c numai armatele proprii snt demne de ncredere i aduc principelui faima deplin "ndemnul de a miza doar pe forele proprii ascunde n esena sa o alt viziune a lui Machiavelli, care, raportat la individ, reflect ideea c omul tre#uie s conteze doar pe sine i s nu accepte a,utorul nimnui, deoarece #azndu-se mereu pe forele altcuiva, i nu doar pe ale sale, are impresia c fr a,utorul lor nu mai poate s piard ncrederea n propriile a#iliti i capaciti Nucleul operei l constituie modul de comportare i nsuirile principelui, care snt reproduse n limita a nou capitole "n capitolul () Machiavelli formuleaz concepia conform creia oamenii snt ri, iar un om care vrea s fac ntotdeauna numai ceea ce este #ine va fi do#ort de oamenii ri care l ncon,oar +in aceste motive #inele i pierde importana, iar rul capt valoare, devenind un ascensor spre si!uran i #unstare 5eferindu-se n capitolul ()& la drnicie i z!rcenie, scriitorul menioneaz c ar fi #ine s fii considerat darnic, ns de cele mai multe ori aceast virtute i este n defavoare -adar, i de aceast dat #alana se nclin spre tal!erul z!rceniei, autorul constatnd c au fcut lucruri mari doar aceia care au fost considerai z!rcii Practicnd drnicia, omul sau a,un!e srac, sau, pentru a evita srcia, devine lacom Machiavelli consider c este mai #ine s fii calificat z!rcit, dect

lacom, ntruct lcomia este mereu nsoit de ura celor din ,ur, dar aceasta din urm tre#uie evitat cu orice pre, deoarece ura nate dumani