Pesticidele sunt substante de uz fitosanitar, utilizate in combaterea bolilor, daunatorilor si buruienilor.

Structura chimica a acestor pesticide este reprezentata de sulf, mercur si compusii acestora, fosfor organic, arsen, fluoruri, carbonat de calciu, dinitroortocrezol, hidrocarburi clorurate, tiocarbamati, dinitrofenol, nitroderivati, compusi organo-stanici, tiofanati, substante foarte toxice pentru om. Patrunderea aestor pesticide in organismul uman se realizeaza prin ingerare, piele , ochi si prin inspirarea vaporilor. Intoxicatiile cu aceste substante se manifesta prin doua tipuri de simptome: muscarinice (cauzate de actiunea lor asupra muschilor netezi si glandelor) si nicotinice (ca urmare a actiunii asupra ganglionilor vegetativi si muschilor striati). In plus, aceste substante au influente negative asupra sistemului nervos central. In vederea prevenirii intoxicatiilor cu aceste substante fitofarmaceutice se impun masuri de securitate si sanatate pentru personalul implicat in aceste activitati. Scopul acestei lucrarii consta in prezentarea riscurilor pe care le prezinta pesticidele utilizate in agricultura si a metodelor si mijloacelor ce trebuie avute in vedere, pentru eliminarea pericolelor de accidentare si imbolnavire profesionala. Orice dezechilibru aprut n cantitatea factorilor nutritivi, are repercusiuni imediate sau n timp, asupra sntii. Datorit, complexitii sale compoziionale a posibilitilor de contaminare biologic, chimic ct i nenumratelor manipulri prin care pot trece n timpul preparrii, condiionrii, stocrii, desfacerii sau chiar consumului, alimentul este supus riscului de alterare,

degradare, impurificare i insalubrizare. Alterarea este un proces prin care alimentul i modific proprietile organoleptice i chiar nutritive, dobndind eventual, proprieti nocive (nu obligatoriu). Prin degradare se nelege situaia n care alimentul poate pierde din proprietile sale nutritive, fr s piard obligatoriu din nsuirile organoleptice. Astfel, adeseori unul sau mai muli factori nutritivi mai fragili pot s dispar sub influena unor tratamente neateptate, fr ca acest fapt s se traduc n modificri organoleptice, deci fr ca acest proces s fie sesizat de consumator, dei valoarea alimentului scade. Prin impurificare se definete cazul particular al apariiei unor compui strini de natura alimentului, indiferent, dac este vorba de ageni biologici sau mecanici. Impurificarea este foarte frecvent, punctul de acces (al agentului impurificator), fiind materia prim, procedeul de condiionare dar i etapele de transport, stocaj al produsului finit. Prin INSALUBRIZARE se nelege transformarea alimentului ntr-un produs nociv pentru organism (nu presupune neaprat coexistena altor modificri (alterare, degradare, impurificare)), dei n mod practic aceast asociaie se ntlnete frecvent. Astfel, un aliment poate fi insalubrizat prin contaminare microbiologic sau chimic, fr ca aspectul organoleptic sau coninutul n factori nutritivi s fie afectat. Impurificarea, degradarea i chiar alterarea nu presupune neaprat insalubrizarea alimentului.

Poluarea sau aa zisa insalubrizare chimic a alimentelor. Principalele ci de ptrundere i surse de poluare sunt: substanele biostimulatoare folosite n zootehnie, substanele care ajung n alimente din ambalaj i utilaje (toxice, monomeri, plastfiani etc.), substane chimice care se formeaz n alimente n anumite condiii, la care se adaug raportul suplimentar de aditivi alimentari (conservani, colorani, aromatizani etc.). Insalubrizarea produselor alimentare se poate face prin: contaminare; poluare. Contaminarea i poluarea alimentelor au o influen nefavorabil asupra organismului uman prin transmiterea unor ageni patogeni sau substane toxice cu efect nociv. n cazul contaminrii, apariia de substane toxice este accidental, in timp ce n cazul polurii apariia de substane toxice este permanent. Poluarea chimic se produce ca efect al industrializrii produciei alimentare, a agriculturii, zootehniei. Poluarea chimic poate fi: propriu-zis (ilicit), cu: pesticide, substane biostimulante, substane care ajung in aliment de pe utilaje i ambalaje; deliberat, prin: aditivi alimentari, antioxidani, aromatizani, antiseptici. n general aditivii alimentari au la baza acceptrii lor criteriul inocuitii, i deci se consider inofensivi. Cu toate acestea, s-a constatat c in cazul folosirii lor ani la rnd acetia au avut efect

duntor asupra organismului uman. Pentru o mai bun cretere a plantelor, legumelor sau fructelor, agricultorii adaug n sol ngrminte chimice, care conin elemente nutritive: azotul, potasiul, fosforul, calciul, magneziul, sulful i o serie de microelemente(zincul, cuprul, molibdenul, magneziul). Plantele absorb toate aceste elemente nutritive, dar odat cu ele i substane cu caracter toxic(cadmiul, plumbul). Boala vacii nebune sau boala Jacob-Creutzfeld, s-a produs prin consumarea crnii contaminate cu dioxin. Dioxina este o substan chimic, ce se formeaz ca produs secundar n multe procese industriale ce implic clorul(incinerarea deeurilor, producerea pesticidelor i a unor ngrminte chimice, n procesul de fabricaie a materialelor plastice de tip P.V.C. i n albirea pastei de hrtie i a hrtiei); din atmosfer ajunge n alimentaia omului, n special n carne i produse lactate. Dioxina se transmite uor prin laptele matern.