Tema : Contractul de transport maritim 1.Noiunea, categoriile i caracteristica transporturilor maritime 2.

Definiia natura juridic i formele contractului de transport maritim 3. Noiunea i coninutul conractului de na losire !c"arter #part$% &. '(ligaiile prilor )n contractul de na losire '(ligaiile prilor p)n la plecarea na ei )n curs *talii, contrastalii, supercontrastalii i despatc" mon$ '(ligaiile na losantului )n timpul cltoriei '(ligaiile la sosirea na ei )n portul de destinaie +. Contractul de transport maritim su( acoperirea consamentului. ,.-spunderea prilor )n cadrul contractului de na losire ..Contractul de transport maritim de cltori i (agaje /. Contracte speciale )n trransportul maritim 1. Transportul naval, aprut nc din antichitate, a cunoscut o dezvoltare deosebit n secolul nostru datorit avantajelor pe care le are n raport cu toate celelalte categorii de transport. n prezent peste 70% din volumul mr urilor care intr n circuitul economic se transport pe cale maritim. !ocul pe care"1 ocup transportul naval, n sistemul unitar al transporturilor din lume, se datoreaz avantajelor pe care le o er# capacitate mare de transport$ e icien% sporit pe distan%e lungi$ imposibilitatea nlocuirii lor n rela%iile de comer% ntre continente$ mobilitate, promptitudine &i siguran% n e'ploatare$ pre%ul de cost relativ mai mic etc. Transporturile na ale se clasi ic n# " transporturi maritime (pe mri &i oceane), care realizeaz legtura dintre baza de materii prime &i produc%ie &i dintre produc%ie &i consum. Trei s erturi din comer%ul interna%ional se realizeaz prin intermediul transportului maritim, pe ntregul glob unc%ionnd peste *0.000 de nave de diverse capacit%i &i destina%ii. " transporturi interioare (pe ruri, luvii &i canale navigabile), realizeaz transportul mr urilor de mas, necesare agen%ilor economici din vecintatea acestor ci navigabile, participnd &i la realizarea transporturilor n tra ic combinat cu mijloace auto sau eroviare. Na igatie maritima comerciala este o no%iune mai larg dup con%inut. +odul naviga%iei maritime comerciale a ,- speci ic aceasta ca o activitate de olosire a navelor pentru# a) transport de mar uri, pasageri, bagaje si posta$ b) pescuit$ c) e'ploatare a zacamintelor de minereuri de pe undul marii$ d) operatiuni de cautare, salvare, remorcaj, pilotaj$ e) ridicare a bunurilor scu undate$ ) lucrari hidrotehnice, tehnice, subacvatice si alte lucrari pe mare$ g) lucrari de gospodarire a apelor marii$ h) control sanitar, control de carantina, alt el de control$ i) protectie si pastrare a mediului marin$ j) cercetari stiinti ice in mediul marin$ .) activitati de instruire$ l) sport si agrement. /ctivitatea de transporturi maritime este dirijat direct sau indirect de stat. 0tatul ncurajeaz dezvoltarea lotei prin acordarea de credite avantajoase &i prin aprarea armatorilor autohtoni cu

ajutorul msurilor administrative aplicate lotelor stine. 1nele state i'eaz anumite reguli pentru ca lota na%ional s participe la transportul mr urilor de e'port &i mai ales de import ale statului respectiv. 1nele state sus%in lota na%ional nu numai prin msuri administrative, ci &i prin subven%ii directe, ie a &antierelor navale ca pre%ul navelor s ie sub pre%ul pie%ei, 2 3ot des asura navigatie maritima comerciala persoanele juridice si izice care au in posesiune, in olosinta sau la dispozitie na e si care detin, licente, eli(erate de autoritatile competente, pentru practicarea unei ast el de activitati. 0dic acti itatea de na igaie maritim necesit liceniere. 4upa ce se stabileste ca nava satis ace e'igentele de siguranta a navigatiei maritime, de ocrotire a vietilor omene&ti si de protectie a mediului inconjurator, prevazute de legislatia nationala si de conventiile internationale ea ob%ine un permis de na igatie. 5avele ,epublicii -oldova a caror stare tehnica este n con ormitate cu cerin%ele tehnice inaintate, sint nscrise in registrul navelor. 5avele care nu sint pasibile de inscriere in registrul navelor se inscriu in catalogul naval. (/rt 6*"67 din +5-+ al ,-) n baza nscrierii in registrul navelor se elibereaz certi icatul de nationalitate, prin care se con irma dreptul de navigatie sub pavilionul ,epublicii -oldova, iar inscrierea in catalogul naval 8 se certi ic prin actul de navigatie. n ntreaga lume, marile companii de transport naval &i organizeaz e'ploatarea navelor comerciale, de care dispun, n dou mari categorii de transport &i anume# transportul cu nave de linie$ transportul cu nave de tramp. Transportul mr urilor cu na ele de linie este preponderent n transportul mr urilor generale &i aproape n e'clusivitate n transportul mr urilor containerizate. /re un caracter regulat &i de permanen%, ntre anumite porturi de e'pediere &i de destina%ie, dup un gra ic cunoscut. Transportul cu nave de linie este mai bine organizat dect cel tramp, liniile respective avnd reprezentan%i n iecare port de escal &i dane proprii sau nchiriate. 5ava sose&te &i pleac indi erent dac este ncrcat la capacitate. 4eaceia costurile de e'ploatare sunt mai mari &i deci navlurile sunt ridicate. 4e&i n principiu obiectul transportului cu nave de linie l ac mr urile generale, n partizi mici &i containerizate, n ultima perioad a nceput s ie transportate n acest sistem &i mr urile n partide mari (inclusiv minereuri, os a%i, cherestea &i cereale) +ompaniile de naviga%ie de linie sunt pu%ine la numr comparativ cu numrul irmelor din sistemul de transport tramp, &i ormez a&a zisele 9con erin%e:, 9acorduri cu privire la tari e : pe o anumit zon sau rela%ie. /dic armatorii respectivi stabilesc n comun nivelul tari elor practicate, condi%iile de e'ecutare a transporturilor, nivelul compensa%iilor (reducerilor) la zonele mai ndeprtate de port etc. -r urile care se transport cu navele de linie sunt mr uri generale, n partide relativ mici, care nu necesit navlosirea unei nave ntregi, dar este posibil &i transportul de partizi mai mari, mr uri uscate &i lichide. 5avele de linie sunt de tip universal, per ec%ionate din punct de vedere tehnic &i cu viteze mari de deplasare, capabile s transporte &i mr uri n containere, mr uri paletizate &i pachetizate. 5avele de linie nu a&teapt r;ndul la port, avnd prioritate &i bene iciaz de ta'e portuare mai mici. Na igaia tramp (tramp " nseamn nav vagabond ) este neregulat, ea nu se re er la o anumit zon geogra ic sau la porturi de e'pedi%ii &i de destina%ie cunoscute dinainte, nu au un itinerar &i un orar precis. 5avele snt angajate pentru transport r sa e'iste un orar de intrare sau ie&ire dintr"un port. 4e obicei, aceste nave se nchiriaz pentru a i ncrcate la ntreaga capacitate &i transport, de regul, materii prime &i semi abricate unde un lot de mar (o e'pedi%ie) este destul de mare &i unde nu e'ist o anumit recven% de livrare pe aceea&i rela%ie.

+ele mai multe nave care se angajeaz la transport n sistemul 9tramp: snt tancurile petroliere, mineralierele, navele specializate pentru transportul# cherestele, os a%ilor &i ngr&mintelor, cerealelor &i produselor metalurgice. 3re%ul la transportul n sistemul 9tram: este mai mic n compara%ie cu sistemul de linie deoarece nava se angajeaz la ntreaga capacitate, armatorii dispunnd n acest scop de nave de capacit%i di erite. *. 5o%iunea contractului de transport maritim de mar uri se d n art 16< din +5-+ al ,-. 3rin acesta se stabile&te c transportatorul si asuma obligatia sa transporte spre portul de destinatie mar urile incredintate de e'peditor si sa le predea destinatarul, iar e'peditorul sau navlositorul se obliga sa achite pentru aceasta ta'a convenita, denumita navlu. ns&i n acest articol sunt stabilite dou categorii de contracte de transport maritim de mar uri &i anume# 1.contractul de navlosire adic " nchirierea navei n intregime, sau a unei parti din ea cu nchirierea anumitor spa%ii pentru transportul de mar uri (charterul) *. r nchirierea navei 4ar totodat n alin * p b. se speci ic la el posibilitatea de ncheiere a contractului de transport maritim r arendare spa%iilor navei sau navei n ntregime adic se subn%elege " contractul de e'pedi%ie dup cum speci ic alin 7. +ontractul de transport maritim de mr uri este acel contract prin care una din pr%i " o companie de transport naval (navlosantul) se oblig s transporte mr uri dintr"un port n altul pe mare, iar cealalt parte " navlositorul (e'peditorul) " s plteasca pre%ul stabilit, denumit navlu. +orespunztor celor dou orme de transport (de linie &i tramp), contractul de transport maritim de mr uri poate i ncheiat n urmtoarele orme# 1. = prim orm este aceea a contractului de transport na al propriu"zis, adic pentru transporturile e'ecutate cu na ele de linie. n acest caz contractul se ncheie pentru transportul mr urilor determinate cu bucata, pentru transportul de colete, n containere &i palete. 0unt asimilate transporturilor cu vasele de linie acele transporturi e ectuate cu vase, care de&i nu servesc cu regularitate anumite porturi, e'ecut totu&i transporturi de mr liri pe baz de conosament, n care sunt men%ionate condi%iile vaselor de linie. 11. = alt orm a contractului de transport naval este aceea a contractului de na losire, prin care se pune la dispozi%ia navlositorului pentru transport o nav, pr%i din ea sau o ncpere de ctre navlosant. /cest contract se ncheie n cazul naviga%iei tramp, care nu are un itinerar i' &i un orar precis. 5avele circul n cutarea de mar &i se opresc n acele porturi unde se gsesc ncrcturi. n temeiul acestui contract se transport cu precdere mr uri de mas, n vrac, cu ocuparea spa%iului de transport al navei n ntregime sau n parte, pr%ile stabilind portul de ncrcare &i cel de destina%ie. /tunci cand contractul prevede transportul unei ncrcturi complete sau punerea la dispozi%ie a unei nave n acest scop, contractul de navlosire este ncorporat ntr"un document numit c"arter# part$. !a transporturile de mr uri cu navele de tramp, c"arter#part$ este ntotdeauna nso%it de un conosament, la transporturile cu navele de linie este obligatorie nso%irea mr urilor de un conosament, charter"part> ne iind obligatoriu. +ontractul de navlosire (charter"part> ) se ncheie n mai multe orme, dintre care cele mai importante &i olosite sunt urmtoarele# Time c"arter presupune obliga%ia armatorului de a pune la dispozi%ia navlositorului nava cu echipaj, pentru a transporta ntr"o anumit perioad de timp o anumit mar sau cltori, s suporte cheltuielile cu ntre%inerea echipajului, a navei (combustibil, asigurarea navei )$

,spunderea pentru e'ploatarea tehnic a navei revine armatorului (navlosantului), iar cea pentru e'ploatarea comercial, navlositorului. 2o$age c"arter se ncheie pentru o singur cltorie de la un port la altul, pentru o cltorie n ambele sensuri, pentru cltorii circulare &i pentru voiaje consecutive./rmatorul suport toate cheltuielile pentru ntre%inerea navei &i a echipajului &i celelalte au'iliare (ta'e de canal, portuare etc.), iar navlositorul se oblig s plteasc navlul convenit.,spunderea pentru e'ploatarea tehnic &i comercial a navei revine armatorului. Demise C"arter se olose&te n special n cazul tancurilor petroliere, cnd navlositorul devine armator"chiria&, dobndind pe perioada de valabilitate a contractului posesia &i controlul deplin al navei. /rmatorul pune la dispozi%ia navlositorului nava r echipaj, n bun stare de unc%ionare. 5avlositorul echipeaz nava &i plte&te anticipat navlul, suportnd cheltuielile cu echipajul &i combustibilul, precum &i ta'ele de canal, portuare etc.$ 5avlositorul este rspunztor pentru consecin%ele care rezult din e'ploatarea tehnic &i comercial a navei. ?l nu poate utiliza nava n a ara porturilor stabilite n contract &i. nu o poate ncrca cu alte mr uri dect cele stabilite prin acordul pr%ilor. n practica interna%ional mai e'ist &i alte tipuri de charter cum# 3 c"arter general " contractul prin care armatorul se obliga sa transporte o cantitate determinata de mar a intr"o perioada de timp determinata$ 3 (are(oat c"arter " inchirierea navei ara echipaj " se utilizeaza pentru procurarea navelor cu plata m rate. !a e'pirarea termenului de chirie nava devine proprietate a navlositorului. @ dail$ " inchirierea navei pentru deplasarea pe rute necunoscute$ n contractul de transport cu na ele de linie nu se pune la dispozi%ia e'peditorului nava, ca n contractul de navlosire, ci se realizeaz numai e ectuarea transportului lotului de mar a contractat (coletelor, containerelor, paletelor etc.). n ambele orme de contract se elibereaz de ctre compania de transport naval un document de transport denumit conosament sau poli de )ncrcare, ce constituie un titlu reprezentativ al mr ii. ?libernd conosamentul, transportatorul recunoa&te n persoana posesorului su ca ind proprietarul mr ii ce se transport &i care poate pretinde eliberarea mr ii. 4nc"eierea contractului de transport maritim /mbele contracte de transport naval (de navlosire &i cu navele de linie), se ncheie n orm scris, olosindu"se ormulare tipizate, care di er n raport de elul navlosirii, de elul mr ii transportate, etc. 3rin voin%a legiuitorului, contractul de transport maritim de mr uri av;nd caracter consensual, momentul ncheierii sale valabile este cel al realizrii acordului de voin% ntre pr%i. 3rin urmare, acest contract neavnd caracter real, remiterea mr ii cru&ului, pentru transport, are loc ulterior momentului ncheierii contractului. 3resta%iile de transporturi maritime interna%ionale se vnd &i se cumpr pe a&a"numita pia% mondial a navlurilor. +ea mai mare burs a navlurilor este The Aaltic -ercantile 0hiping ?'change din -area Aritanie. 3e baza tranzac%iilor care au loc pe aceast pia%, direct ntre armatori &i e'peditorii de mr uri (bene iciarii transporturilor) sau indirect, prin reprezentan%ii acestora care poart denumirea de bro.eri, se ncheie contractele de transport &i se negociaz pre%ul transportului, adic navlul. 3rin urmare, pe pia%a mondial a navlurilor se ormeaz cererea &i o erta pentru iecare el de mar a &i de navlosire. Tranzac%iile de tonaj se realizeaz n cadrul burselor de navluri se vnd &i se cumpr presta%iile de transport maritim, la el ca orice mar a la burs. 3entru mr urile ce se e'port, ncrctorul pred comandantului navei lista mr urilor ce urmeaz a i transportate, urmnd ca acesta s ntocmeasc planul de ncrcare &i stivuire a mr urilor.

= anumit societate n iecare port ntocme&te conosamentele, ace declara%iile de vam &i depune la unitatea vamal declara%ia de e'port, dup care stabile&te cu comandantul navei ziua &i ora de plecare n curs, pe care le anun% pilo%ilor, punctului de rontier, vmii &i cpitniei portului. 3lecarea navei n curs (ziua &i ora plecrii) se mai aduce la cuno&tin%a companiei de naviga%ie &i portului de destina%ie. ,aporturile dintre navlosant &i navlositor sunt concretizate n contractul de na losire, cele dintre e'peditor &i compania de transport cu navele de linie, )n contractul de transport, precum i, )n am(ele ca5uri, )n conosament. +ontractul sub cele dou orme &i conosamentul ac dovada ncheierii contractului de transport &i a condi%iilor de e'ecutare a transportului, dar acestea pot i dovedite &i cu oricare alt mijloc legal de prob. Contractul de na losire cit si contractul de transport cu na ele de linie tre(uie sa cuprinda urmatoarele mentiuni: 1. 4enumirea navei. +aracteristicile principale, inclusive capacitatea e'primata in unitati de greutate cat si volumetrice. *. 5umele si sediul partilor contractante (navlosantului si navlositorului,). 6. 5umele (denumirea) si sediul destinatarului mar urilor$ 7. 4ate re eritoare la perioada in care nava trebuie sa inceapa e'ecutarea voiajului, respectiv data ce se estimeaza ca nava urmeaza sa soseasca in portul de incarcare. B. -odul de avizare privind sosirea navei in portul de incarcare. C. 4escrierea ma urilor si cantitatea ce urmeaza a i incarcata pa nava e'primata in tone sau m6. 7. !ocul si timpul stabilit pentru incarcarea si descarcarea mar urilor$ <. 3orturile in care trebuie sa opereze nava, respective portul de incarcare si cel de descarcare. D. 5avlu, modul de calculare al acestuia si moneda de plata. 10. 5avlul si alte sume datorate de catre navlositor, respectiv modul de suportare al costurilor de incarcare sau descarcare. 11. ,uta de transport. 1*. +lauze speciale pe care trebuie sa le contina conosamentele in legatura cu acesta cu +EF3. 16. +lauze re eritoare la orta majora si evenimentele ortuite (risc de razboi, greve, situatie politica instabila) care ar putea a ecta e'ecutarea corecta a contractului. 17. +lauza de arbitraj. 3e langa aceste mentiuni, obligatorii in contractul de navlosire in tacerea partilor, se considera ca acind parte implicita din contractul incheiat, urmatoarele clauze# - compania de transport garanteaza buna stare de navigabilitate a navei &i e ectuarea transportului in asa el, incat mar urile sa ajunga la destinatie in buna stare, adica in cantitatea si calitatea in care le"a primit$ - /vand in vedere riscurile pe care le presupune transportul maritim, in contract se va preciza si asigurarea mar ii si plata primelor de asigurare. Na lul +uantumul navlurilor poate di eri pe piata navlurilor in unctie de raportul dintre cerere si o erta, prin conventia partilor contractante. 5ivelul navlului n navigatia tramp, depinde si de alti parametri si anume# greutatea sau volumul mar urilor$ distanta$ viteza de transport$ clasi icarea navei de care depinde nivelul primelor de asigurare$ norma de incarcare"descarcare (cu cit norma este mai mica, navlul este mai mare)$ regimul de lucru in port, nivelul ta'elor portuare si a altor ta'e pe care urmeaza sa le plateasca armatorul$

Gn stabilirea navlurilor, indi erent de modalitatea olosita, in practica se obisnuieste sa se prevada cine suporta cheltuielile ocazionate cu operatiunile de incarcare"descarcare . Gn cazul navlosirilor cu voiajul, navlul se determina dupa greutatea sau volumul mar ii, armatorii iind interesati sa obtina un pro it cit mai mare. 4in aceasta cauza, armatorii urmaresc determinarea navlului dupa greutatea in cazul mar urilor grele si dupa volum, in cazul mar urilor usoare. 3entru navlurile stabilite per tona, se va preciza elul tonei avute in vedere, deoarece tona poate i metrica (1000 .g)$ lunga (101C,0B .g)$ scurta (D07,1< .g). 0pre deosebire de navlurile ce se determina si se platesc asa cum am vazut mai sus, in contractele de navlosire (charter"part>), in transporturile cu navele de linie tari ele se stabilesc de regula in mod unilateral de catre marile companii de transport naval, un rol insemnat avandu"1 si raportul dintre cerere si o erta. Tari ele la navigatia cu navele de linie includ si plata operatiunilor de incarcare"descarcare a mar urilor, aceasta conditie purtand denumirea de linear terms (conditie de linie). 3 Horma contractului de navlosire, acesta trebuie redactat in orma scrisa. 4atorita importantei deosebite a transporturilor maritime de mar uri in practica comerciala maritima tot mai des se oloseste contractul charter"part> standard care usureaza tranzactia, iind cunoscut ambelor parti si in caz de necesitate putind i adaptat, la transportul concret de mar uri, prin acordul partilor . 'rice c"arter#part$ contine o serie de clau5e esentiale precum# " Data si locul inc"eierii contractului$ " Denumirea si caracterul na ei "in care se include capacitatea de incarcare si capacitatea volumetrica a navei, clasa navei. /desea in charter se mentioneaza dreptul armatorului de a inlocui nava initial nominalizata cu o nava nouacare sa posede caracteristicile tehnico"economice, daca nu identice, cu prima nava, cel putin apropiate. " 6artile contractante" denumirea ( irma) armatorului si navlositorului, adresele acestora, inclusiv tele onul si tele'ul. " 6o5itia e7acta a na ei, respectiv locul unde se a la in momentul redactarii si semnarii contractului. " Caracterele de na iga(ilitate a na ei " se precizeaza ca nava trebuie sa ie rezistenta si solida si pregatita din toate punctele de vedere pentru e ectuarea transportului respectiv, " 4ata concelarii contractului !concelling date), prin aceasta intelegindu"se data la care navlositorul este in drept sa renunte la e'ecutarea contractului de transport intrucit nava nu a sosit pina la acea data in portul de incarcare, si deci nu este gata de a prelua mar a in termenul convenit. " Caracteristica marfii$ trebuie mentionata cit mai e'act mar a care se va transporta, elul ambalajului sau lipsa acestuia. - Cantitatea marfii8 se mentioneaza in unitate de greutate, volum, in bucati, etc. 'peratiunile cu pri ire la marfa (cargo options)$ con orm clauzelor continute la unele chartere navlositorul poate substitui mar a indicata in charter"part> cu o alta mar a, in intregime sau partial. " 9arfa incarcata pe punte$ pentru mar urile incarcate pe puntea navei in charter"part> se mentioneaza ca navlositorul trebuie sa plateasca navlul intreg cuvenit desi mar a calatoreste pe punte pe riscul acestora. " 6orturile de incarcare si de descarcare $ in majoritatea cazurilor in charter"part> se mentioneaza un port de incarcare si altul pentru descarcare$ alteori se mentioneaza stationarea in mai mult de un port$ uneori se intilnesc cazuri cind la navlosirea unei nave nu se mentioneaza un anumit port de incarcare sau descarcare, ci se mentioneaza doar o portiune de tarm intre anumite porturi. #'ptiunile geografice (geographical options)$ adesea, in charter se prevede dreptul navlositorului de a indrepta nava spre un port, altul decit portul de baza, la optiunea sa.
C

# Transmiterea ordinelor$ daca in charter nu se mentioneaza un anumit port de incarcare, sau descarcare, atunci trebuie stabilit un termen in care armatorului i se va ordona (order) portul spre care sa se indrepte. 4aca este vorba de portul de incarcare, atunci ordinul trebuie dat cu citeva zile inainte ca nava sa termine descarcarea legata de cursa precedenta. 4e regula, portul sau porturile de descarcare, trebuie indicate inaintea semnarii conosamentelor in portul de incarcare si se mentioneaza in te'tul acestora. 0unt cazuri cind navlositorii isi rezerva dreptul de a indica in portul de descarcare dupa ce nava a parasit portul de incarcare si se a la in cursa (in route). # -otaia geografica (geographical rotation)$ daca nava urmeaza sa incarce sau sa descarce in mai multe porturi in charter se mentioneaza de obicei ca aceste porturi trebuie sa ie in asa el asezate, incit sa se a le in drumul iresc al navei, ast el incit sa nu ie nevoita sa se intoarca intr"un port pe langa care atrecut cu citva timp in urma. # 6escajul ma7im !ma'im dra t)$ pentru porturile care nu dispun de adincimi prea mari , se navlosesc nave al caror pescaj mai redus sa permita acostarea navei si operarea acesteia in conditii normale. " 0steptarea cresterii apelor$ aceasta se re era la timpul in care nava trebuie sa astepte cresterea apelor ( lu'ul) pentru a putea intra in port. 4aca in carter"part> se indica un port precis, atunci nava trebuie sa astepte pina cind portul respectiv devine disponibil din punctul de vedere al nivelului apelor. # 6ermanent in stare de plutire (allIa>s a loat)$ nava care nu intruneste aceasta conditie nu este obligata sa dea curs operatiunilor de incarcare"descarcare, daca sub chila nu este su icienta apa. 3entru aceasta este necesar insa ca situatia sa nu ie temporara.. " Dana la ordinul na lositorului, e'peditorului su primitorului$ o ast el de clauza este riscanta pentru armator, intrucit el poate primi ordin sa traga o dana cu adincime insu icienta desi operatiunile de manipulare pentru mar a respectiva au loc, de obicei, la dana respectiva. /ceasta poate sa determine nava la asteptare in vederea cresterii apelor si la cheltuieli suplimentare. # 9arimea na lului si plata acestuia8 na lurile se sta(ilesc potri it acordului partilor. !a Jvoiaj charter J navlul se stabileste dupa greutatea sau volumul mar ii !a Jtime charter J de obicei navlul se stabileste, pe tone si pe timp (o luna sau *7 ore). +uantumul navlurilor poate di eri pe piata navlurilor in unctie de raportul dintre cerere si o erta, prin conventia partilor contractante. Gn general, nivelul navlului incasat de armatori, in navigatia tramp, depinde si de alti parametri si anume# greutatea sau volumul mar urilor$ distanta$ viteza de transport$ clasi icarea navei de care depinde nivelul primelor de asigurare$ norma de incarcare"descarcare (cu cit norma este mai mica, navlul este mai mare)$ regimul de lucru in port, nivelul ta'elor portuare si a altor ta'e pe care urmeaza sa le plateasca armatorul$ 0pre deosebire de navlurile ce se determina si se platesc, in contractele de navlosire (charter"part>), in transporturile cu navele de linie tari ele se stabilesc de regula in mod unilateral de catre marile companii de transport naval, un rol insemnat avandu"1 si raportul dintre cerere si o erta. Tari ele la navigatia cu navele de linie includ si plata operatiunilor de incarcare"descarcare a mar urilor, aceasta conditie purtand denumirea de linear terms (conditie de linie). # Conditiile de incarcare se descarcare: # Timpul de stalii !la$da$s%8 in charter se mentioneaza nu numai norma de incarcare dupa care se calculeaza staliile dar si metodele de calcul si eventualele clauze speci ice care stau la baza calcularii lor. " Contrastaliile !demurrage% si dispatc" mone$ " De ierea na ei (deviation)$ nava trebuie sa urmeze pina la destinatie cale aobisnuita urmata de navele comerciale care ac transporturi simple. =rice abatere dinacest drum care nu se datoreste unor motive intemeiate mentionate in charter"part> poate i sanctionata de navlositor. " C"eltuielile de incarcare#descarcare a mar urilor. Gn acest scop se olosesc o serie de clauze speci ice si anume#
7

1. +lauza gross temps, in baza careia armatorul achita cheltuielile de incarcare si descarcare a mar urilor. *. +lauza ree out, unde armatorul plateste numai incarcarea mar urilor ara cele de descarcare. 6. +lauza ree in "armatorul achita descarcarea dar este liber de cheltuieli de incarcarea mar urilor, 7. +lauza ree in and out " HG=, cind navlositorul suporta atit cheltuielile cu incarcarea mar urilor cit si cele cu descarcare. B. +lauza HG=0 (HG= stivuit), cind navlositorul suporta atit cheltuielile cu incarcarea " descarcarea mar urilor cit si pe cele cu stivuirea. " Clau5a de ra5(oi (Iarris. clause)$ partile contractante sint in drept sa rezilieze contractul de navlosire in urmatoarele cazuri# a) tara sub al carei pavilion navigheaza nava a ost implicata intr"un razboi b) portul de incarcare este blocat sau se presupune ca este blocat, din cauza operatiunilor de razboi, revolutie sau razboi civil c) incarcatura navei este declarata contrabanda de razboi sau este supusa actiunilor inamicului intr"un el sau altul. " Clau5a de gre a (stri.e clause)$ in charterele utilizate pe plan mondial e'ista ormulari di erite ale acestei clauze. 4e pilda, in unele se mentioneaza ca daca in timpul incarcarii sau descarcarii se declanseaza o greva, o epidemie sau are loc concedierea temporara a muncitorilor de catre patroni (loc.out), timpul de stationare a navei din aceasta cauza nu conteaza ca timp de stalii, iar partile nu sint in drept sa ceara despagubiri. " Clau5a de ing"et (ice clause)$ continutul acestei clauze in linii generale, este similar in toate charterele utilizate pe plan mondial. " 0r(itrajul8 litigiile care deriva din charter"part>, in majoritatea cazurilor, sint supuse solutionarii unei instante arbitrale. &. '(ligatiile partilor pina la plecarea na ei in cursa 4in contractul de transport rezulta pentru navlositor obligatia de a pune la dispozitia navlositorului nava stabilita si in buna stare de navigabilitate, adica sa reziste la navigatia si riscurile pe care le presupune ruta stabilita dintre portul de incarcare si cel de destinatie. Gncarcarea mar urilor pe nava presupune intreprinderea unor masuri pregatitorii cu privire la nava cit si cu privire la incarcatura. Gn momentul in care nava a pornit in cursa din portul n care se a la spre portul de incarcare, comandantul tre(uie sa notifice acest lucru agentului din portul de incarcare si sa stabileasca data apro'imativa a sosirii navei, principalele caracteristici tehnice (lungimea, latimea, numarul si dimensiunile hambarelor, pescajul etc.). 3rin avizari ulterioare (radiograme), in timpul cursei spre portul de incarcare, comandantul navei va preciza data si ora sosirii navei. /ceste date vor i transmise incarcatorilor pentru ca acestia sa pregateasca mar a si s"o depoziteze in vederea incarcarii. 4upa acostarea navei la dana de incarcare, comandantul trebuie sa comunice in scris navlositorului ca nava este gata de a incarca mar a stabilita in contract. 5ava este considerata gata de incarcare daca sunt indeplinite urmatoarele conditii# " nava sa ie ancorata in locul stabilit de contractul de navlosire (charter"part>)$ " nava sa indeplineasca toate conditiile tehnice pentru incarcare (instalatiile de unctionare, hambarele curate etc.)$ - comandantul sa depuna notice"ul in cadrul orelor o iciale, iar navlositorul sa accepte notice"ul ara rezerve. Gn momentul acceptarii notice"ului de catre navlositor (incarcator), si incepe sa curga sau in alte cazuri dupa un anumit moment de respiro necesar pentru incarcator si organele portuare pentru organizarea incarcarii mar urilor.
<

4aca navlositorul nu este gata cu intreaga incarcatura la data si locul i'at si prin aceasta s"a inregistrat o depasire a stationarii navei, va i obligat la plata de despagubiri. Daca na lositorul nu se pre5inta cu mar urile la incarcare, navlosantul este in drept sa adopte una din urmatoarele solutii# " sa ceara rezilierea contractului$ - sa pretinda despagubiri corespunzatoare duratei stationarii si sa mentina contractul sau - sa aca o erte de a incheia cu navlositorul un alt contract, in alte conditii. Gn contractul charter"part> se stabileste in sarcina carei parti revine obligatia de a suporta cheltuielile pentru e ectuarea operatiunilor de incarcare si stivuire a mar urilor pe nava. ,aspunderea pentru stivuirea corespunzatoare a mar ii, in vederea asigurarii integritatii navei, echipajului si a incarcarii si olosirea integrala a capacitatii de transport revine comandantului navei. 4upa terminarea incarcarii mar ii se intocmesc urmatoarcle documente# istoricul de incarcare8 decontul de timp si manifestul marfurilor. 1storicul de incarcare este un document redactat de incarcator, continind aptele care intereseaza nava si mar a de la sosirea in rada portului, in timpul incarcarii si pina la parasirea portului. 1storicul de incarcare este avizat de comandantul navei si consemnat in jurnalul de bord al navei, pe baza lui intocmindu"se decontul de timp. Decontul de timp se intocmeste de comandantul navei sau de agentul lui, in contradictie cu incarcatorul, prevederile pe care le contine constituind baza stabilirii staliilor sau contrastaliilor (ta'elor de incarcare). 9anifestul marfurilor reprezinta documentul centralizator in care sunt consemnate, in ordinea eliberarii, conosamentele mar urilor incarcate pe nava. *talii, contrastalii, supercontrastalii si despatc" mon$ *taliile !la$ da$s) reprezinta timpul cit nava sta la dispozitia navlositorului pentru incarcarea mar urilor, respectiv pentru descarcarea acestora. +ind se stipuleaza in contractul +harter 3art>, staliile pot reprezenta timpul necesar incarcarii si descarcarii mar urilor, in care caz staliile se numesc reversibile. 0taliile se stabilesc numai in cazul contractelor de navlosire, nu si in cel al contractelor de transport de linie. 4upa e'pirarea perioadei de stalii, intregul timp necesar in plus pentru incheierea operatiunilor de incarcare"descarcare, cit si sumele ce se platesc navlosantului de catre incarcator sau destinatar se numesc contrastalii. Contrastaliile reprezinta despagubirea pe care navlositorul trebuie sa o plateasca navlosantului pentru retinerea navei peste timpul de stalii stabilit, iar pe de alta parte, contrastaliile reprezinta perioada de imobilizare a navei de catre navlositor pentru terminarea operatiunii de incarcare, dincolo de timpul de stalii. 4epasirea timpului de stalii si recurgerea la contrastalii au semni icatia unei nerespectari a obligatiilor asumate prin contract de catre navlositor, care va trebui sa despagubeasca pe navlosant pentru prejudiciul su erit prin aceasta depasire. 3rin natura sa juridica, suma reprezentand contrastaliile, este o despagubire ce i se cuvine navlosantului si nu un supliment al navlului. Gn cazul in care intervin intreruperi in operatiunile de incarcare"descarcare, cauzate de armator si prepusii sai, aceste perioade de timp nu se includ in perioada de contrastalii. 4e e'emplu, echipajul re uza sa lucreze noaptea, nu are asigurata lumina electrica, de ectiuni ale instalatiilor navei etc. 4aca dupa e'pirarea timpului de contrastalii operatiunile de incarcare"dcscarcare nu s"au incheiat, navlosantul va putea proceda la#

" sa dispuna ramanerea navei in continuare la incarcare"descarcare, adica sa intre in supercontrastalii (contrastalii e'traordinare)$ " sa dispuna plecarea navei in cursa avind dreptul de a primi navlul in intregime si eventuale despagubiri. Timpul economisit in cadrul staliilor, e'primat in zile, poarta denumirea de zile de dispatc". Dispatc" mone$ repre5inta suma de bani pe care navlosantul o plateste navlositorului pentru timpul de stalii economisit si numai in masura in care e'ista o asemenea clauza in contractul charter"part>. '(ligatiile armatorului in timpul calatoriei 4in contractul de navlosire si cel de transport cu navele de linie rezulta pentru armator obligatia de a transporta mar a in portul de destinatie, in buna stare si in termenul i'at, sau intr"un termen rezonabil. Gn vederea indeplinirii acestei obligatii, dupa incheierea operatiunilor de incarcare a mar ii la bord, armatorul procedeaza la pregatirea navei pentru plecarea navei in cursa, care consta in# " veri icarea si punerea in stare de unctionare per ecta a aparaturii de navigatie$ a masinilor si instalatiilor de propulsatie, precum si a instalatiilor de punte$ " incheierea si etansarea hambarelor, i'area si asigurarea instalatiilor$ " pregatirea echipajului, veri icarea e ectivului, a actelor de navigatie ale acestuia, a certi icatelor de vaccin etc. -omentul inceperii calatoriei navei este acela al depasirii limitelor portului de incarcare, iar momentul terminarii calatoriei este cel al sosirii navei in portul de destinatie. Comandantul na ei sau agentul acestuia au o(ligatia de a notifica destinatarilor marfii plecarea na ei din portul de incarcare. ?ste posibil ca in timpul voiajului nava sa se de ecteze, devenind inapta de a continua calatoria. Gntr"un asemenea caz, comandantului navei ii revine obligatia de a lua toate masurile de conservare a mar urilor pana la repararca navei si reluarea calatoriei. Gn cazul in care repararea navei presune o perioada indelungata de timp, armatorul are obligatia de a procura o alta nava, de a asigura transbordarea si de a suporta toate cheltuielile ocazionate de e ectuarea acestei operatiuni. /rmatorul mai are obligatia de a asigura buna stare de navigabilitate pe intreaga durata a calatoriei raspunzand pentru toate greselile comandantului comise in domeniile navigatiei, administratiei pe nava si pentru lipsa de diligenta in pastrarea si coriservarea mar urilor. = alta obligatie este aceea de a e'ecuta transportul pe calea cea mai directa, orice abatere de la traseu neputindu"se ace ara o autorizare prealabila a navlositorului, cu e'ceptia cazului cind e'ista un pericol pentru nava, incarcatura sau echipaj. +omandantul navei raspunde de respectarea actelor normative si uzurilor aplicabile in porturile in care acosteaza cat si prevederile conventiilor internationale privind navigatia, care sunt aplicabile potrivit clauzelor contractuale. '(ligatiile la sosirea na ei in portul de destinatie 0osirea navei in portul de destinatic se anunta din timp prin agentul naval care agentureaza nava sau prin alt mijloc, de e'emplu, de catre comandantul navei prin radiograma. +omandantul navei are obligatia de avizare a destinatarilor, pentru a avea timpul necesar sa ia masurile ce se impun pentru asigurarea danei de acostare si a mijloacelor de descarcare si transportare a mar urilor din port la sediul destinatarului. Totodata, sunt anuntate si organele portuare (capitania portului, organele vamale, graniceresti, sanitare) pentru e ectuarea controlului de sosire si obtinerea aprobarii inceperii operatiunilor de descarcare prin permisul de acostare. 4upa temiinarea acestor ormalitati, comandantul navei are obligatia de a inmina agentului notice#ul, din acest moment incepind sa curga timpul de stalii acordat pentru e ectuarea descarcarii mar urilor.
10

Gn portul de destinatie, la descarcarea mar urilor se redacteaza aceleasi documente ca si in portul de incarcare# fisa de pontaj, istoricul de descarcare si raportul de descarcare. /junsa in portul de destinatie, comandantul na ei are o(ligatia de a pregati na a pentru descarcare si eliberarea mar urilor, in bune conditiuni, posesorilor conosamentelor sau destinatarilor prevazuti in contract. !a randul lor, destinatarii au o(ligatia de a se organiza in asa el, incit, sa e'iste toate conditiile descarcarii luente in care scop trebuie sa elibereze locul de descarcare prin ridicarea mar urilor pe masura descarcarii lor. Gn cazul neindeplinirii corespunzatoare a acestei obligatii, navlosantul poate proceda la e'ecutarea lucrarilor pe riscul si in contul destinatarului, iar daca prin aceasta a su erit si un prejudiciu poate pretinde si despagubiri pentru intirziere. Gn cazul cind eliberarea mar urilor destinatarului se ace, con orm prevederilor contractuale, prin cntarire sau masurare, compania de navigatie raspunde de avariile su erite de mar uri dupa descarcarea lor, dar mai inainte de e ectuarea operatiunilor de cantarire sau masurare, din acest moment riscul asupra mar urilor trecind la destinatar. +ompania de navigatie are obligatia de a preda mar urile destinatarului prevazut in contract sau celui ce poseda conosamentul. 4ac ?a elibereaz mar urilor altei persoane decit celei in drept, atrage raspunderea sa, neeliberind"o de obligatia de predare a mar urilor. 3entru a i eliberata de raspundere intr"un asemenea caz, va trebui sa aca dovada ca eroarea este rezultatul culpei incarcatorului care a indicat gresit destinatarul. +alculul staliilor, plata contrastaliilor, precum si orice pretentie ce rezulta din operatiunile de descarcare si predare a mar urilor, de e'emplu, staliile (despatch mone>) sunt supuse prevederilor contractului +harter 3art>, iar in cazul absentei unor asemenea prevederi, uzurilor portului de descarcare. Toate mar urile ce urmeaza a i descarcate, repartizate pe partizi de mar uri si bene iciari sunt prevazute intr"un document denumit manifest. 0uportarea cheltuielilor ocazionale de dcscarcarea mar urilor revine armatorului sau destinatarului in raport de conditia de descarcare prevazuta in contract. 3entru a putea pretinde mar a, bene iciarul trebuie sa prezinte comandantului navei originalul conosamentului primit de la banca care e ectueaza platile pentru primirea mar ii. !a terminarea descarcarii iecarei partizi de mar a, se ul stivuitor semneaza de primirea mar urilor pe copia conosamentului pe care o detine comandantul navei. 0emnatura data pe conosament poate i insotita de obiectiuni re eritoare la starea mar ii, a ambalajului, numarul coletelor etc. !ipsa unor asemenea obiectiuni creaza prezumtia ca mar a primita corespunde din toate punctele de vedere (atit cantitativ cit si calitativ). 3e baza rapoartelor zilnice de descarcare, la s irsitul operatiunilor comandantul navei sau agentul acestuia intocmeste cargo#raportul in care se va mentiona denumirea navei, sortimentele de mar uri descarcate, cantitatea si eventualele lipsuri cantitative sau calitative. 1n ca5ul in care se constata unele lipsuri calitati e sau cantitati e la mar urile primite, destinatarul mar ii va intocmi un protest pe care il va inainta comandantului sau armatorului prin agentul acestuia. 3rotestul, cargo"raportul si procesul"verbal constatator al lipsurilor cantitative sau calitative constituie probele cu care se vor dovedi in instanta de judecata pretentiile la despagubiri impotriva armatorului. 4reptul la actiune al bene iciarilor de transport, cit si al companiilor de transport impotriva acestora trebuie e'ercitat inauntrul termenului de prescriptie de 1 (un) an , iar n cazul inten%ie de 6 (trei) ani stabilit de art 10*1 ++ al ,-.

11

+. Conosamentul constituie principalul document care confirm e7istena contractului de transport maritim. 4upa receptionarea mar urilor spre transportare, armatorul , la cererea navlositorului i elibereaza un +=5=0/-?5T, care constituie actul probatoriu al receptionarii mar urilor (art.17*). +onosamentul este o adeverinta semnata de cru& sau de o persoana imputernicita de aceasta de regula, comandantul navei, prin care se dovedeste ca mar urile descrise calitatativ si cantitativ in acest document au ost incarcate sau preluate pentru a i transportate dintr"un prot in altul in scopul de a i predate persoanei nominalizate sau posesorului acestui document. 3otrivit +onventiei 5atiunilor 1nite, privind transportul pe mare conosamentul este un document care ace dovada unui contract de transport pe mare si consta in prelucrareaF incarcarea mar urilor pe nava de catre caraus, precum si obligatia acestuia de a livra mar uri contra prezentarii documentelor. ?'peditorul este in drept sa ceara transportatorului eliberarea, in loc de conosament, a unui bon maritim de livrare sau a unui alt act probatoriu al primirii mar urilor spre transportare. +onosamentul are urmatoarele unctii# - este un titlu de proprietate, adica dovedeste ca posesorul acestuia este proprietarul mar ii. - este un titlu probator, adica con irma ca mar a a ost incareata pe nava n buna regula. /sa tip de consonament se numeste clean bill of leading - consonament curat. 4aca capitanul depisteaza ca mar a nu corespunde ambalajului sau calitatii, atunci el ace o nsemnare despre aceasta in consonament care se numeste " unclean bill ofleading (conosament murdar). - este un titlu de valoare negociabil " poate sa ie instrainat (vindut, donat,etc) liber, circulind prin intermediul girului (andosamentului). Kirul este o opera%iune de instrainare a titlurilor de valoare si a instmmentelor de plata prin care posesorul lor le transmite altei persoane acind o inscriere pe dosul (andosament) documentului indicind numele noului psesor si punindusi semnatura. ,eie&ind ind aceasta conosamentul poate i un instrument de credit, adic pe baza lui se deschide prin intermediul bancilor creditul necesar inantarii contractului de vanzare"cumparare. este unica dovada de e'istenta a contractului de navlosire ( de transport maritim) intre armator si navlositor la transportarea mr urilor cu nave de linie. .

Gn dependenta de acest apt sint conosamente# "nominati e " care contin numele posesorului si pot i vindute numai prin intermediul cesiunii de creanta notariale #la ordin " poate i transmis liber prin gir, (eliberati mar a la ordinul Jnumele persoaneiJ # la purtator " nu contine numele destinatamlui si cine detine acela e si posesorul mar ii. 0unt cateva mentiuni care trebuie cuprinse in mod obligatoriu intr"un conosament# a. numele navei maritime &i caracteristicile tehnice

1*

b. speci icul mar urilor, marcile aplicate pe ele, numarul de cotade sau de obiecte, mar urilor sau cantitatea lor desemnata in alt mod, iar in cazurile respective, datele privind ambalajul, aspectul e'terior si calitatile speci ice ale mar urilor c. numele si sediul principal al carausului$ d. numele incarcatorului$ e. locul si data primirii sau incarcarii marfurilor de catre transportator8 . numele destinatarului, daca este mentionat g. numele navei pe care este incarcata mar a h. portul de descarcare i. navlul si alte drepturi cuvenite transportatorului cu indicatia ca acestea urmeaza sa i se plateasca con orm charterului sau unui alt act, ori ca au ost platite anticipat j. data, ora si locul eliberarii conosamentului .. numarul de e'emplare originale ale conosamentului semnate de caraus sau comandantul navei (set de 6 originale) H1!! 0?T l. data incarcarii e ective a mar urilor pe punte m. denumirea conventiei care guverneaza conosamentul eliberat de caraus n. mentiuni pe conosament care pot a ecta calitatea sa ca document de plata. +ateva mentiuni a ecteaza totusi calitatea de conosament curat# " mar a umeda la cereale " saci rupti " butoaie care curg " mar uri incarcate pe punte 3entru stabilirea unor eventuale raspunderi numele capitanului trebuie scris calr, iar sub semnatura acestuia se adauga cuvantul -/0T?,. Transportatorul poate elibera e'peditorului, la solicitare, citeva e'emplare originale de conosament, in care se speci ica numarul de e'emplare originale emise. !a predarea mar urilor con orm unui e'emplar de conosament, celelalte e'emplare devin nule.

,. /tt prin +odul 5aviga%iei -aritime +omerciale a ,- ct &i prin Con entia Natiunilor :nite pri ind transporturile pe mare din 1;./ se reglementeaza# raspunderea carausului si limitele raspunderii sale$ raspunderea incarcatorului, modul de naintarea preten%iilor in caz de pierdere, avarie sau intirziere, prescrierea dreptului la actiune si competenta solutionarii litigiilor. +arausul este raspunzator de prejudiciile rezultate din pierderea sau avariile produse mar urilor, precum si pentru intirzierea in livrarea mar urilor. 0e considera intirziere in livrare atunci cind mar urile nu au ost eliberate la destinatie in termenul stipulat de parti sau, in lipsa unui asemenea acord, intr"un termen ce poate i in mod rezonabil pretins unui caraus diligent, avind in vedere imprejurarile de apt. -ar urile pot i considerate pierdute daca nu au ost livrate in termen de C0 de zile consecutive de la e'pirarea termenului de livrare. +arausul nu este raspunzator, cu e'ceptia cazurilor de avarie comuna, cind pierderea, avaria sau intarzierea au aparut ca urmare a masurilor luate pentru salvarea vietii unor oameni sau pentru salvarea bunurilor pe mare. +on orm art 1<0 transportatorul nu raspunde pentru pierderea, avarierea mar urilor si nici pentru incalcarea termenului de transport daca va dovedi ca acestea sint consecinta actiunilor sau imprudentei comandantului, membrilor de echipaj sau pilotului din timpul navigatiei sau al administrarii navei. 4e apt este un mic paradocs al principiilor generale ale rspunderii juridice civile dar n ceia ce prive&te

16

3entru daunele cauzate de pierderea, sau avarierea mar urilor, transportatorul poarta raspundere pn la valoarea e ectiva a mar urilor pierdute " in caz de pierdere &i cu suma mr uirlor avariate 8 in caz de avariere a mar urilor. Transportatorul restituie de asemenea navlul primit daca acesta nu intra in valoarea mar urilor pierdute. Laloarea e ectiva a mar urilor pierdute sau avariate se determina luindu"se in calcul valoarea mar urilor in portul de destinatie la data sosirii reale sau la data sosirii preconizate a navei. 4aca mar urile nu pot i evaluate in acest mod, se va lua in calcul valoarea mar urilor din portul de iesire la data plecarii navei, adaugindu"se cheltuielile pentru transportul lor. Gnstitutia avariilor comune a ost cunoscuta din timpuri indepartate. 3rin avarie se intelege pagubele sau cheltuielile e'traordinare pe care le poate suporta in cursul voiajului pe mare incarcatura sau navlul, cauzate de evenimente, accidente sau apte neobisnuite proprii riscului acestui el de transport. /variile pot i de doua eluri# a. comune sau generale b. particulare sau simple 0pre deosebire de avaria comuna, avaria particulara presupune ca pierderea sau cheltuiala necesara sa ie suportata de partea care a su erit"o, ara a i antrenata contributia celor interesati in e'peditia maritima respectiva. 3otrivit +onventiei 5atiunilor 1nite asupra transporturilor pe mare din 1D7<, prevederile conventiei nu sunt obligatorii pentru contractele de transport maritim sau legislatiile nationale privind reglementarea avariilor comune. 3rin urmare, in domeniul avariilor comune pentru contractele de transport interna%ional sunt aplicabile, in unctie de n%elegerea pr%ilor interesate n calatoria navei, prevederile acestei conventii, ,egulile de la Mor."/nvers din 1DB0, cit si legislatiile nationale. 3rin a arie comuna se inteleg pagubele sau cheltuielile e'traordinare voluntare si rationale acute in cursul calatoriei in legatura cu incarcatura sau nava, determinate de evenimente e'ceptionale (neobisnuite) proprii navigatiei maritime, pentru a salva de la un pericol comun nava, incarcatura si navlul si la a caror acoperire contribuie toti cei interesati in e'peditia maritima. 3entru a i in prezenta unei avarii comune trebuie indeplinite urmatoarele conditii# a. sa e'iste un pericol grav, actual sau iminent care ameninta nava sau incarcatura$ b. sacri iciul (cheltuiala e'traordinara) trebuie sa ie acuta in mod con&tient, adica pentru a preintampina o paguba mai mare, care ameninta nava si incarcatura$ c. pericol (primejdie) care ameninta nava si incarcatura si care impune sacri iciul, trebuie sa ie determinat de imprejurari e'ceptionale ce nu sunt proprii unei navigatii normale$ d. intre actul deliberat de avarie comuna si pagubele sau cheltuielule e'traordinare (sacri iciu) acute, sa e'iste o legatura cauzala directa. Gn ceea ce priveste contributia la acoperirea avariilor comune, sunt aplicabile urmatoarele reguli# a. daca se sacri ic nava in interesul general (al navlositorului si al proprietarilor mar urilor), la despagubire contribuie incarcatura$ b. daca incarcatura ace sacri icii, nava trebuie sa contribuie la repararea pagubelor su erite de incarcatura$ c. in cazul in care ac sacri icii si nava si incarcatura, contribuie in anumite proportii nava, incarcatura si navlul. !ichidarea avariilor comune are loc pe cale amiabila sau pe cale judecatoreasca, si dupa o anumita procedura. Gmpartirea proportionala a avariilor comune intre partile care au bene iciat de sacri iciul acut, (proprietarul navei cu nava si navlul si proprietarul mar urilor, cu valoarea acestora) poarta denumirea de contributie.
17

+on orm art *<* din +5-+ al ,- raporturile de drept in cazul avariei comune se reglementeaza in con ormitate cu legislatia statului in care nava si"a incheiat cursa dupa avaria comuna daca acordul dintre parti nu prevede alt el. Gn cazul in care in timpul voiajului navei se ivesc acte de sacri iciu sau cheltuieli e'ceptionale cali icate ca avarii comune, comandantul navei are obligatia de a incheia un proces" verbal constatator al evenimentelor si al sacri iciilor ce se impun, care va i semnat de toti runtasii echipajului si transcris in jurnalul de bord al navei. Gn *7 de ore de la sosirea navei in port, comandantul navei are obligatia de a sesiza instanta judecatoreasca competenta pentru a numi lichidatori"dispasori. !a cererea persoanelor interesate, avaria comuna se constata si calculele de reglementare a acesteia se e ectueaza in dispasa de catre e'perti speciali (dispasori) avind cunostinte si e'perienta in domeniul dreptului maritim (/rt. *D6) 3rin intermediul agentului sau, comandantul navei depune la capitania portului Nprotestul de mareJ. +apitania portului il veri ica si numai daca partile nu cad de acord cu lichidarea avariei comune pe cale amiabila, il va inainta instantei competente. Gnstanta sesizata numeste e'perti"lichidatori care intocmesc regulamentul avariei comune si"1 supun omologarii instantei. Gn ceea ce priveste creanta navlosantului rezultata dintr"o avarie comuna, aceasta este garantata cu privilegiul pe care"1 are asupra mar urilor transportate, iar creanta proprietarului mar urilor este garantata cu privilegiu asupra navei. 0 ariile particulare sau simple sunt consecinta unor accidente de mare cum sunt# orta majora, neglijenta unor persoane care lovesc in anumite lucruri ce su era stricaciuni sau privesc unele cheltuieli acute in interesul unuia din cei interesati in e'peditie (nava sau mar urile). +a e'emplu de avarii particulare poate i de ectarea navei, un incendiu produs, o pierdere su erita prin intirzierea navei in calatorie, aruncare in mare a unor animale bolnave de boli molipsitoare etc. /sa dupa cum s"a mai aratat avaria particulara umeaza a i suportata de partea din e'peditia maritima care a su erit"o. <imitarea raspunderii proprietarilor de na e !imitarea raspunderii proprietarilor de nave sub orma abandonului navei si a navlului este reglementata pentru prima oara in art.* din =rdonanta ranceza asupra comertului maritim din 1C<1, de unde a ost preluata de +odul comercial rancez din 1<07, si prin intermediul +odului comercial italian din 1<<*. Gn practica transporturilor maritime sunt aplicabile mai multe sisteme privind limitarea raspunderii proprietarilor de nave. 1.0istemul abandonului navei. /cest sistem consta in declararea de vointa a proprietarului navei de a desparti patrimoniul naval de patrimoniul sau general, ceea ce produce ca e ect posibilitatea creditorilor gestiunii navale de a se putea indestula in creantele lor in limita valorii navei si a navlului. /sadar, abandonul naveiapare ca o modalitate a sistemului general al limitarii raspunderii carausului. *. 1n alt sistem este reglementat prin legislatia engleza si consta in limitarea datoriei la care este obligat proprietarul navei printr"un criteriu tari ar. 3otrivit acestui sistem, in vederea acoperirii datoriilor cauzate prin aptele ilicite ale comandantului si cchipajului sau din actele incheiate de comandant in timpul calatoriei in olosul navei, proprietarul este obligat sa plateasca creditorilor o suma i'a in limita a opt lire sterline pentru iecare tona registru brut a navei. Gn cazul in care armatorul proprietar urmeaza sa plateasca despagubiri unor persoane carora le"au ost cauzate leziuni corporale, sau sa despagubeasca mostenitorii celor decedati, despagubirile vor i platite in limita unui ond constituit prin plata a sapte lire sterline pentru iecare tona registru.
1B

6. 3entru obligatiile prevazute prin art. 7<C din +odul comercial german din 1D00, se stabileste sistemul raspunderii reale, care consta in raspunderea proprietarului armator cu Nnava si navluJ. 4in pretul obtinut, creditorii urmeaza sa ie satis acuti proportional cu valoarea creantei si rangul acesteia, deci au un drept de pre erinta ata de ceilalti creditori ai debitorului. 7. Gn sistemul nord"american, raspunderea proprietarului armator se limiteaza la valoarea navei si a navlului, iar potrivit +odului navigatiei comerciale din osta 1niune 0ovietica, raspunderea este limitata la valoarea navei si a navlului, la care se adauga despagubirile ce i se cuvin navei dintr"o avarie comuna. /rt 1<6 din CN9C al -9 sta(ilete c) )n ca5ul c)nd aloarea mar urilor nu a ost declarata si nici consemnata in conosament, raspunderea transportatorului nu poate depasi ,,,,,. unitati de calcul pentru o cotada sau pentru o alta unitate de incarcare ori *,0 unitati de calcul pentru un .ilogram de masa bruta de mar a pierduta, a lata in minus sau avariata, in unctie de aptul care suma este mai mare. 3otrivit art 17 din +5-+ unitatea de calcul mentionata repre5inta unitatea drepturilor speciale de tragere in acceptia =ondului 9onetar 1nternational. ,aspunderea transportatorului pentru incalcarea termenului de transport al mar urilor nu poate depasi navlul. Transportatorul nu este limitat la raspundere daca dovede&te ca pierderea, avarierea mar urilor sau incalcarea termenului de transport sint consecinta actiunii savirsite cu intentie sau din imprudenta grava. +onvenia de la Eaburg prevede rspunderea carausului pentru prejudiciul rezultat din pierderea sau avaria mar urilor este limitata la o suma echivalenta cu <<B de unitati de cont pe colet de incarcatura, sau la *,B unitati de cont de .ilogram de greutate bruta a mar urilor pierdute sau avariate. Gn cazul intirzierii livrarii mar urilor, raspunderea carausului este limitata la o suma echivalenta cu de doua ori si jumatate valoarea navlului platibil pentru mar urile intirziate, dar care nu va depasi navlul total platibil potrivit contractului de transport maritim de mar uri. Gn cazul transporturilor in containere sau pe palete, iecare din aceste modalitati de transport este considerata colet sau unitate de incarcatura prevazuta in conosament, urmind a se plati in caz de pierdere sau avarie o despagubire in limita a <<B de unitati de cont. 3otrivit conventi, carausul si incarcatorul pot i'a, de comun acord, limite de raspundere superioara celor de mai sus. Gn ceea ce priveste prescrierea dreptului la actiune, re eritoare la transportul mar urilor pe mare, prin +onventie se stabileste ca orice actiune se prescrie, daca nici o actiune judiciara sau arbitrara nu a ost introdusa in termen de doi ani. Termenul de prescriptie incepe sa curga din ziua in care carausul a predat mar urile sau o parte a acestora sau in cazurile cand mar urile nu au ost predate, incepind din ultima zi in care mar urile trebuiau sa ie predate. Gn ceea ce priveste competenta solutionarii litigiilor rezultate prin indeplinirea necorespunzatoare sau neindeplinirea obligatiilor rezultate din contractul de transport naval de mar uri, potrivit art. *1 din +onventie, reclamantul poate, la optiunea sa, sa inainteze o actiune in ata unui tribunal care este competent in con ormitate cu legea statului in care este situat si sub jurisdictia caruia se a la unul dintre locurile sau porturile ce urmeaza# a. sediul principal al piritului sau, in lipsa domiciliul sau obisnuit$ b. locul unde s"a incheiat contractul, cu conditia ca piritul sa aiba acolo un sediu, o sucursala sau o agentie prin care s"a incheiat contractul$ c. portul de incarcare sau portul de descarcare$ d. orice alt loc desemnat in acest scop in contractul de transport maritim.

1C

Gn s irsit, orice intelegere intre parti privind alegerea orului, incheiata dupa nasterea unui litigiu nascut din contractul de transport ramine valabila. 3otrivit prevederilor +onventiei, partile pot recurge pentru solutionarea litigiului, la arbitraj. /st el, con orm art. ** din +onventie, partile pot prevedea printr"o intelegere scrisa, ca orice litigiu privind transportul mar urilor va i de erit arbitrajului. 4aca prin clauza contractului sau pactul compromisoriu nu se stabileste arbitrajul care va i sesizat, competenta teritoriala a arbilrajului va i stabilita dupa regulile de stabilire a competentei tribunalului la care autorul s"a re erit mai sus. Gn solutionarea litigiului, arbitrajul sau tribunalul aplica regulile din prezenta +onventie, iar procedura este cea a orului sesizat. 3otrivit art. *6 din +onventie, orice clauza dintr"un contract de transport maritim, dintr"un conosament sau oricare alt document care ace dovada contractului de transport, este nula in masura in care deroga, direct sau indirect, de la prevederile +onventiei, cu e'ceptia clauzei prin care carausul isi asuma o responsabilitate si obligatii mai mari decit cele prevazute in +onventie. n aceasta materie, partile pot stabili sa ie aplicabile si prevederile altor conventii internationale, cum sunt, de e'emplu J,egulele de la EagaJ din 1DD* care sanctioneaza intelegerea realizata de JGnternational !oI /ssociationJ cu privire la e'onerarea de raspundere a armatorilo# +onventia de la !ondra din 1DD*$ +on erinta Gnternationala de la Aru'elles din 1D*7$ ,egulele Mor."/nvers din 1DB7. . +ontractul de transport maritim de calatori este acel contract in temeiul caruia compania de navigatie (transportatorul) se obliga sa transporte un calator de la portul de imbarcare la portul de destinatie in schimbul unui tari (ta'e de transport) platit de calator (art 1<C din +5-+) 5atura juridica a acestui contract nu este acea a unui contract de locatiune, ci a unui contract de transport, deoarece obiectul sau consta in prestarea transportului, adica deplasarea de la un loc la altul. Gncheierea contractului de transport maritim de calatori se ace prin cererea de eliberare a unei legitimatii de calatorie pentru o anumita directie si plata tari ului corespunzator de catre calator, precum si eliberarea biletului de calatorie de catre compania de navigatie sau de o agentie a acesteia. Ailetul de calatorie ace dovada incheierii contractului de transport si a platii de catre calator a tari ului de transport. Gn transporturile maritime de calatori, biletul de calatorie nu este transmisibil, in transporturile luviale biletele iind emise la purtator, ele pot i transmise . Gn biletul de calatorie sunt inserate clauzele contractului de transport din care rezulta drepturile si obligatiile partilor contractante. 4in contractul de transport rezulta obligatia pentru compania de transport maritim ( luvial) de a pune la dispozitia calatorilor o nava corespunzatoare, care sa realizeze transportul in siguranta si in bune conditiuni si iecarui calator un loc, asa cum a ost stipulat in contract. = obligatie a companiei de navigatie este de a primi pe nava bagajele personale ale calatorului, care urmeaza a i transportate gratuit, dar care ramin pe tot timpul calatoriei in paza calatorului. Aagajele care prin volum si greutate e'ced limitelor stabilite prin reglementarile in vigoare, pot i primite la transport numai in baza unui contract de transport de bagaje, care se incheie prin plata ta'ei de transport de catre calator si emiterea de catre compania de navigatie a documentului de transport cu denumirea de recipisa de bagaje. = alta obligatie a transportatorului este aceea de a incepe calatoria la data si ora mentionata in itinerariul calatoriei navei sau in contractul de transport (in legitimatia de calatorie). Totodata, calatorul poate pretinde despagubiri daca prin intirziere a su erit un prejudiciu, iar daca intarzierea se prelungeste peste 10 zile, poate cere rezilierea contractului si restituirea ta'ei de transport. 4aca intirzierea este cauzata de timpul ne avorabil recunosut de capitania portului,

17

calatorul are dreptul de a cere rezilierea contractului si de a i se restitui numai *F6 din tari ul de transport platit. +alatorului ii revin urmatoarele obligatii# de a achita pretul biletului de calatorie con orm tari ului$ sa se prezinte la bordul navei la data si ora stabilita. 4aca nu se prezinta calatorul la data si ora i'ata pentru imbarcare, va pierde ta'a de transport achitata, iar daca declara mai inainte de plecarea navei ca renunta la calatorie sau atunci cind neprezentarea s"a datorat unui caz de orta majora, va avea dreptul la restituirea unei jumatati din ta'a de transport. =bligatia de e'ecutare a transportului implica penlru transportator respectarea rutei stabilite si a timpului de e'ecutare, asigurarea con ortului necesar, a vietii si integritatii calatorului. 4e asemenea, transportatorul are obligatia de a ace numai escalele stabilite, orice abatere de la traseu sau oprire din culpa comandantului navei, da dreptul calatorului la cazare si masa sau chiar la rezilierea contractului de transport. 3asagerul care participa la contractul de transport maritim este asigurat in mod obligatoriu, con orm legislatiei ,epublicii -oldova, pentru caz de accident. 3rima de asigurare achitata de pasager intra in costul biletului de calatorie. Transportatorul raspunde pentru moartea pasagerului sau deteriorarea sanatatii lui ori prin pierderea sau avarierea bagajului acestuia daca evenimentul care a cauzat dauna s"a produs in timpul transportului pe mare al pasagerului din culpa ori imprudenta transportatorului, angajatului sau agentului acestuia in e'ercitiul unctiunii. Transportatorul nu poarta raspundere pentru pierderea banilor, hirtiilor de valoare, metalelor pretioase si articolelor con ectionate din ele, podoabelor, operelor de arta si altor valorin dac ele nu au ost predate spre pastrare. Transportatorul este e'onerat, partial sau total, de raspundere daca dovedeste ca moartea pasagerului sau deteriorarea sanatatii lui ori pierderea sau avarierea bagajelor acestuia a ost consecinta culpei, intentiei sau a imprudentei grave a pasagerului. n cod sunt stabilite la el &i limitele raspunderii transportatorului. /st el pentru moartea pasagerului sau vtmarea snpt%ii rpunderea nu va depasi 1.+>>> unitati de calcul. ,aspunderea transportatorului pentru pierderea sau avarierea bagajului de cabina nu va depasi 1<00 unitati de calcul pentru un pasager ,aspunderea transportatorului pentru pierderea sau avarierea bagajului na ar de cel decabin nu va depasi *700 unitati de calcul. Transportatorul si pasagerul pot stabili, printr"un acord special intocmit in scris, raspunderea peste limitele indicate n cod. n art 1D7 se reglementeaz o alt categorie de transport de pasageri &i anume contractul de croaziera prin care organizatorul croazierii isi asuma obligatia de a e ectua un voiaj colectiv pe mare (croaziera) con orm unui program si de a acorda clientului serviciile necesare (transport maritim, alimentare, deservire sociala, e'cursii etc.), iar participantul la croaziera " de a achita pentru aceste servicii ta'a stabilita. 4ovada a incheierii contractului de croaziera este biletul nominal de croaziera sau un alt act echivalent, eliberat de organizatorul croazierei. =rganizatorul de croaziera raspunde pentru daunele cauzate prin moartea sau deteriorarea sanatatii participantului la croaziera, precum si prin pierderea sau avarierea bagajului acestuia. =rganizatorul croazierei, daca a reparat participantului la ea daunele cauzate de transportator sau de o alta persoana, este in drept sa reclame acestora o despagubire egala sumei cu care a reparat daunele.

1<

1D