Psihologie sportive - subiecte 1. Psihomotricitatea . Aptitudini motrice. Capacitatea motrica. 2. Continutul motricitatii. 3. Stresul in activitatea sportive. Factori stresanti.

4. Motivatia activitatii sportive. . !a"ele psihologice ale invatarii motrice. #. Mi$loacele re%acerii psihice a sportivilor. &. 'olul proceselor de cunoastere sen"oriala in invatarea motrica. (. 'olul proceselor de cunoastere rationala in invatarea motrica. ). Continutul monogra%iei psihologice a ramurilor de sport. 1*. Componentele psihice ale %ormei sportive. 11. Contributia antrenamentului la de"voltarea sistemului psihic al sportivului. 12. Psihologia sportive + ramura a psihologiei generale. 13. Problemele psihologiei sportive. 14. ,reptele si continutul pregatirii psihologice a sportivilor. 1 . -e%inirea si caracteristicile starilor psihice de limita in sport. 1#. Caracteristicile psihologice ale %ormei sportive. 1&. Factori %acilitatori si %actori perturbatori ai %ormei sportive. 1(. Componentele limitelor psihice in sport. 1). Factorii psihopatologici in sport. 2*. Psihopatologia speci%ica activitatii sportive. 21. Metoda antrenamentului autogen. 22. Principiile re%acerii psihice a sportivilor. 23. .iderul in echipa sportive + trasaturi/ %unctii. 24. -imensiunile agresivitatii in sport. 2 . ,ensiunea psihica. Con%lictul si tensiunea psihica in activitatea sportive. 2#. Caracteristicile generale ale metodeloc de re%acere 0 2&. 1chipa sportive ca grup social. 2(. Metode de studiere a liderului echipei sportive. 2). Aspecte psihologice ale %actorilor antrenamentului sportiv. 3*. Pregatirea psihologica a sportivilor ca %actor al antrenamentuli.

31. Psihopatologia nespeci%ica in sport. 32. Antrenamentul mental + parte a antrenamentului. 33. Metode de rela2are 3acobson. Metoda de rela2are. 34. Metoda antrenamentului psihotonic. 3 . Caracteristicile psihologice ale activitatii sportive. 3#. Criteriile de caracteri"are psihologica a ramurilor de sport. 3&. Caracteristicile psihologice a ramurilor de sport4 gimnastica si %otbal. 3(. 'ugb5 si inot. 3). .upte si pentatlonul modern. 4*. Cerinte psihologice ale antrenamentului %ata de sportive + %ormarea deprinderilor motrice.

41. Ar Psihologia sportiva ramura a psihologiei generale.

-up6 Mahona5/ r6d6cinile conceptuale ale psihologiei sportului si ad7ncesc p7n6 8n antichitate/ -e e2emplu/ 8n 9recia timpurie :i 8n culturile asiatice interdependen;a dintre minte :i trup nu era doar recunoscut6 dar :i eviden;iat6 ca av7nd o semni%ica;ie central6 pentru ob;inerea per%orman;ei :i de"voltarea personalit6;ii. Coleman 9ri%%ith/ un psiholog ce este considerat ini;iatorul psihologiei sportului 8n America de <ord/ a %ost primul care a cercetat acest domeniu pe o perioad6 8ntins6 de timp. 9ri%%ith a %ost anga$at de =niversitatea din >llinois 8n 1)2 pentru a-i a$uta pe antrenori s6 8mbun6t6;easc6 per%orman;a $uc6torilor. .ucr6rile sale/ Psihologia antrenorul :i Psihologia atletismului/ sunt considerate de re%erin;6. -e asemenea/ el a 8n%iin;at primul laborator de psihologie a sportului 8n America de <ord :i a predat primul curs 8n acest domeniu/ interesat de procesul %orm6rii :i de"volt6rii deprinderilor motrice/ de studierea timpului de reac;ie/ al adaptabilit6;ii :i de aspectele psihologice :i motiva;ionale ale antrenamentului. -up6 1)&* psihologia sportului a 8nceput s6 8n%loreasc6 8n America de <ord :i s6 %ie acceptat6 8n mai mare m6sur6 ca o disciplin6 separat6 8n cadrul :tiin;elor sportului. Cercetarea sistematic6/ prin num6rul cresc7nd de psihologi 8n sport/ a $ucat un rol important 8n impunerea acestei discipline. -e %apt/ scopul primar al psihologilor devansa ba"a cunoa:terii psihologiei sportului prin intermediul cercet6rii e2perimentale. >nteresul pentru psihologia cognitiv6 a sportului se re%lect6 8n progresul 8nregistrat 8n domeniul cercet6rii 8n psihologia sportului/ cercetarea %iind direc;ionat6 pe teme cum ar %i4 identi%icarea celor mai e%icace maniere de antrenament pentru optimi"area %orm6rii

deprinderilor :i de"voltarea personalit6;ii/ a tehnicilor de armoni"are a echipei/ a modalit6;ilor de comunicare/ de cunoa:tere a caracteristicilor psihologice a sportivilor de perspectiv6. Spri$inul suplimentar pentru recunoa:terea cresc7nd6 a psihologiei sportului 8n cadrul psihologiei de ba"6 vine de la Asocia;ia Psihologic6 American6 ?APA@/ 8n 1)(& APA a recunoscut 8n mod o%icial ramura psihologiei sportului ca -ivi"iunea 4& care d6 membrilor APA cadru :tiin;i%ic pentru a-:i sus;ine cercetarea. -up6 anii 1))* se constat6 cre:terea continu6 a cercet6rii 8n psihologia sportului :i aplicarea cuno:tin;elor 8n domeniul preg6tirii 8n antrenament :i pentru concurs. Psihologia sportului 8n %ostele ;6ri din 1uropa de 1st s-a dovedit a %i de o importan;6 deosebit6 pentru cei interesa;i de per%orman;ele de v7r%. -ecurg7nd de aici/ speciali:tii psihologi 8n sport din 1uropa de 1st e2ercit6 un rol semni%icativ la toate niveleleA de la selectarea/ antrenarea :i preg6tirea competitiv6 a sportivilor. Figura cea mai repre"entativ6/ sub aspectul preocup6rilor teoretice :i a interesului constant pentru de"voltarea :tiin;ei psihologiei sportului la nivel universitar este aceea a pro%esorului M. 1puran. Psihologia sportului va deveni un domeniu interdisciplinar cu aplica;ii din ce 8n ce mai diverse cu tendin;a de integrare a antrenamentului mintal 8n cadrul antrenamentului %i"ic :i tehnic. -e asemenea/ instruirea psihologilor 8n sport continu6 s6 %ie o preocupare ma$or6 prin crearea unei ba"e :tiin;i%ice riguroase :i %ormarea competen;elor practicantului psiholog 8n sport

42. Problemele psihologiei sportive.

Psihologia activit6;ii sportive/ ca ramur6 a :tiin;ei psihologiei/ studia"6 procesele intelectuale :i educa;ionale ale omului anga$at 8n activitatea %i"ic6 :i sportiv6/ comportamentul acestuia/ precum :i modalitatea de mani%estare motric6 a sportivului 8n scopurile pro%esionale ale specialit6;ii. Aceast6 ramur6 a psihologiei abordea"6 problemele sale speci%ice 8n patru direc;ii4 metoda e2perimental6 diri$at6/ tema de teren diri$at6/ tema :colar6 diri$at6 :i conceptele diri$ate. abordarea e2perimental6 diri$at6 se des%6:oar6 pe ba"a datelor e2perimentale ale domeniilor care stau la ba"a psihologiei activit6;ii sportive. -atorit6 unor ast%el de cercet6ri se ob;in date asupra timpului de reac;ie/ evaluarea personalit6;ii ce vor %i raportate la date in%ormative ob;inute prin tehnici specialeB studiul diri$at are o sarcin6 delimitat6 :i se des%6:oar6 8ntr-un cadru de re%erin;6 determinat4 cum se $oac6 hochei/ baschetB cel de-al treilea tip de studiu/ tema :colar6 diri$at6/ din punct de vedere al sarcinilor primordiale/ este similar cu cea de a doua metod6/ cu di%eren;a c6 sarcinile sunt grupate 8n clase. Se studia"6 :i se inten;ionea"6 elaborarea unor observa;ii sau diagno"e asupra unui sector sau domeniu de situa;ii posibile/ de e2emplu4 $ocul cu mingea/ $ocul 8n echip6/ 8n studiul centrat pe un concept e2ist6 inten;ia de a identi%ica variabilele psihice %undamentale ale comportamentului uman care se aplic6 8n diverse situa;ii. Aceste concepte %undamentale sunt utili"ate pentru a orienta observa;iile sportivului de per%orman;6 :i a spori e%icien;a diagno"ei :i progno"ei4 %unc;ia de comunicare/ %unc;ia de rela2are/ motiva;ia/ st6ri de limit6. Psihologia activit6;ii sportive se preocup6 at7t de %actorii psihologici care in%luen;ea"6 participarea :i per%orman;a 8n sport :i e2erci;ii %i"ice/ c7t :i de consecin;ele psihologice derivate din acestea. Psihologii cercetea"6 motiva;ia/ personalitatea/ agresivitatea :i violen;a/ conducerea/ dinamica echipei/ motricitatea :i %orma psihic6/ procesele intelectuale :i a%ective/ alte dimensiuni ale particip6rii 8n activitatea sportiv6/ menite s6 8mbun6t6;easc6 e2ecu;ia/ s6 ridice calitatea sportului :i a m6iestriei antrenamentului. Psihologia aplicat6 a sportului se concentrea"6 asupra identi%ic6rii :i 8n;elegerii teoriilor psihologice :i a tehnicilor ce pot %i aplicate 8n sport :i 8n e2erci;ii/ 8n vederea 8mbun6t6;irii per%orman;ei :i a cultiv6rii capacit6;ilor celor implica;i 8n activitatea %i"ic6. Scopul antrenamentului psihologic este s6 8nve;e s6 se cree"e consecvent tensiunea mental6 ideal6 care impulsionea"6 acele calit6;i %i"ice ce permit sportivilor s6 dea tot ce este mai bun. Pentru a r6spunde obiectului de studiu sunt aduse 8n prim-planul interesului :tiin;i%ic o serie de probleme4 Caracteristicile psihologice ale activit6;ii sportiveB Caracteristicile psihologice ale antrenamentuluiB cerin;ele antrenamentului %a;6 de sportivB contribu;ia antrenamentului la de"voltarea :i educarea psihic6 a sportivuluiB aspecte psihologice ale %actorilor antrenamentuluiB P. antrenoruluiB Caracteristicile psihologice ale concursurilor sportiveB psih. sportivului 8n concursB preg6tirea psihologic6 pentru concursB

 Caracteristicile psihologice ale di%eritelor sporturiB Asisten;a psihologic6 a sportivuluiB Probleme psiho-sociale ale sportuluiB Psihopatologia sportuluiB 'e%acerea psihic6 a sportivului. Scopul cercet6rii 8n domeniul personalit6;ii sportivului este s6 g6seasc6 in%orma;ii corecte :i credibile despre di%eren;ele individuale 8n sport :i implica;iile acestor di%eren;e 8n per%orman;a :i comportamentul sportiv. 8n acest sens/ discu;iile asupra teoriilor generale despre personalitate/ cercet6rile psihologiei sportive a caracteristicilor personalit6;ii :i ale comportamentului sportiv sunt de mare actualitate. C e2plica;ie biologic6 a personalit6;ii cu credibilitate 8n psihologia sportiv6 este teoria constitu;ional6 a lui Sheldon. Sheldon a de"voltat un sistem %oarte cunoscut pentru evaluarea %or;ei tipului somatic. ,ipurile somatice implic6 evaluarea %i"icului unei persoane 8n %unc;ie de cele trei dimensiuni4 endomor%6 ?rotun$ime@/ ectomor%6 ?liniaritate@ :i me"omor%7 ?masculinitate@. Sheldon a apreciat c6 %iecare dimensiune este asociat6 cu un set distinct de caracteristici4 endomor%ia este caracteri"at6 de a%ec;iune/ sociabilitate :i rela2areB ectomor%ia este caracteri"at6 de 8ncordare/ introversiune :i o preponderen;6 a tipurilor artistic :i intelectualB me"omor%ul/ cu o construc;ie tipic atletic6/ are caracteristici de genul agresivit6;ii/ dominan;6 :i 8ndr6"neal6/ asumarea riscurilor. =na dintre cele mai importante curente de abordare ale personalit6;ii este clasa teoriilor orientate clinic care include teoriile psihodinamice :i teoriile organice. Aceste abord6ri sunt clase distincte de teorii dar am7ndou6 reali"ea"6 vi"iuni clinice primare care implic6 anali"a interioar6 a unui individ. Cea mai notabil6 abordare psihodinamic6 este teoria psihanalitic6 a lui Freud :i a neo%reudienilor. ,eoria psihanalitic6 a%irm6 c6 re"olu;ia con%lictelor 8n %a"a de 8nceput a vie;ii repre"int6 aspectul %undamental pentru personalitatea adultului Dn timp ce individul progresea"6 de-a lungul treptelor de de"voltare/ 1u-l arbitrea"6 8ntre de"voltarea primar6 incon:tient6 a identit6;ii :i valorile/ aptitudinile :i con:tiin;a Super-1ului. ,eoriile organice/ cum ar %i teoria actuali"6rii 1u-lui proprie lui MasloE/ sunt mai optimiste :i mai umane dec7t abord6rile %reudiene. -incolo de concentrarea asupra instinctelor :i a con%lictelor timpurii/ teoriile organice concep personalitatea ca %iind %ormat de 8ntregul c7mp de %or;e :i a%irm6 schimbarea :i cre:terea ca repre"ent7nd tr6s6turi centrale. Fa;6 de teoriile psihanalitice/ teoriile organice o%er6 pu;ine predic;ii testabile despre rela;iile 8n ca"ul comportamentelor sportive speci%ice. Chiar dac6 psihologii care au studiat personalitatea sportivilor au adoptat idei psihodinamice sau organice/ aceste abord6ri/ orientate clinic/ nu au $ucat un rol semni%icativ 8n studiul personalit6;ii sportive. Abordarea pre%erat6 a"i este cea interac;ionist6 care aprecia"6 rolurile interrela;ionale ale %actorilor personalit6;ii :i a celor situa;ionali ca %iind determinan;i ai comportamentului. Caracteristici particulare ale personalit6;ii sunt considerate a %i relevante sub aspectul pre"icerii comportamentului 8n anumite situa;ii. Formula ' F % ?PG-HS@/ e2prim6 abordarea interac;ionist64 orice comportament/ cum ar %i comportamentul agresiv 8ntr-un $oc de hochei pe ghia;6/ este 8n %unc;ie de particularit6;ile personalit6;ii 8n rela;ie cu %actori e2terni4 un anume %actor/ cum ar %i insulta unui adversar/ poate provoca un r6spuns agresiv la un $uc6tor dar nu la altul 8ntr-o situa;ie identic6/ dup6 cum nici la acela:i $uc6tor 8ntr-o situa;ie di%erit6. Studierea tr6s6turilor :i a pro%ilurilor sportivilor este una dintre cele mai importante arii abordate 8n cercetarea sportiv6. C serie de cercet6ri au %ost anali"ate de Mortens care a clasi%icat problemele personalit6;ii sportive 8n trei categorii4 conceptuale/ metodologice :i interpretative. Problemele conceptuale au leg6tur6 cu teoria sau $udec6;ile care %undamentea"6 un studiu/ cercetarea %iind conceput6 pentru a r6spunde 8ntreb6rilor >mportante/ pornind de la un cadru teoretic determinant. Cu alte cuvinte/ cercet6torul ar trebui/ mai 8nt7i/ s6 ia 8n considera;ie comportamentul sportiv :i/ pe ba"a teoriilor e2istente :i a re"ultatelor empirice/ s6 determine variabilele personalit6;ii relevante pentru per%orman;a sportiv6. Probleme metodologice. Cdat6 ce cercet6torul a identi%icat o problem6 relevant6/ testabil6/ metodologia cercet6rii poate %i asigurat6 :i designul :i procedurile trebuie s6 asigure ca r6spunsul cercet6rii s6 %ie elaborat %6r6 a se introduce variabile con%undabile. Probleme interpretative. Chiar dac6 un studiu este conceptual :i metodologic reu:it/ cercet6torul trebuie s6 %ie atent 8n interpretarea re"ultatelor. Cea mai comun6 gre:eal6 de interpretare este generali"area pripit6. 'ela;iile g6site la un grup de sportivi nu trebuie generali"ate pentru to;i participan;ii din alte activit6;i sau programe.

Psihologia activit6;ii sportive o concepem ca o ramur6 aplicativ6 a psihologiei/ care cercetea"6 caracteristicile personalit6;ii sportivilor/ %undamentele psihologice ale 8nv6;6rii motrice/ ale preg6tirii generale pentru concurs/ asisten;a psihologic6/ orientarea :i selec;ia sportivilor/ psihologia grupurilor/ psihologia di%eri;ilor sportivi/ ca :i psihologia :i antrenamentul competi;iei. 43. Caracteristicile psihologice ale activitatii sportive.

Psihologia aplicat6 a sportului se concentrea"6 asupra identi%ic6rii :i 8n;elegerii teoriilor psihologice :i a tehnicilor ce pot %i aplicate 8n sport :i 8n e2erci;ii/ 8n vederea 8mbun6t6;irii per%orman;ei :i a cultiv6rii capacit6;ilor celor implica;i 8n activitatea %i"ic6. Scopul antrenamentului psihologic este s6 8nve;e s6 se cree"e consecvent tensiunea mental6 ideal6 care impulsionea"6 acele calit6;i %i"ice ce permit sportivilor s6 dea tot ce este mai bun. Psihologia activit6;ii sportive o concepem ca o ramur6 aplicativ6 a psihologiei/ care cercetea"6 caracteristicile personalit6;ii sportivilor/ %undamentele psihologice ale 8nv6;6rii motrice/ ale preg6tirii generale pentru concurs/ asisten;a psihologic6/ orientarea :i selec;ia sportivilor/ psihologia grupurilor/ psihologia di%eri;ilor sportivi/ ca :i psihologia :i antrenamentul competi;iei.

44. Psihomotricitatea. Aptitudini motrice. Capacitatea motrica.

Dn raport cu alte activit6;i speci%ic umane/ activitatea sportiv6 are o serie de particularit6;i 4 presupune 8ntrecerea/ lupta sportiv6 ca mi$loc de veri%icare a gradului de preg6tire atins de sportiv :i/ totodat6/ ca stimul permanent 8n activitatea de antrenament/ de %ormare :i educare a aptitudinilor %i"ice :i psihice necesare ob;inerii re"ultatelor superioareB are la ba"6 antrenamentul ca principal mi$loc al preg6tirii tehnice/ tactice/ %i"ice :i psihice a sportivuluiB 8n activitatea sportiv6 se mani%est6 puternic tendin;a tinerilor de a ob;ine o preg6tire superioar6 8n ramura de sport pe care :i-a ales-oB pe aceast6 ba"6 evoluea"6 8ntregul sistem de preg6tire tehnic6 :i tactic6/ de de"voltare a capacit6;ii de a depune e%orturi din ce 8n ce mai mari/ de de"voltare 8n cel mai 8nalt grad a aptitudinilor motrice :i a preg6tirii %i"iceB aceast6 activitate pretinde o 8nsu:ire bun6 a tehnicii e2ecu;iei di%eritelor e2erci;ii/ per%ec;ionarea deprinderilor motrice 8n leg6tur6 cu tehnica :i tactica ramurii de sport. 8mpreun6 cu tehnica se de"volt6 calit6;ile motrice :i psihice ce au rol determinant 8n ob;inerea per%orman;elor 8nalteB activitatea sportiv6 se reali"ea"6 prin mani%estarea preponderent motric6 a ac;iunilor. Psihomotricitatea este de%init6 de .a%on '. drept re"ultatul integr6rii educa;iei :i maturi"6rii sinergiei :i con$ug6rii %unc;iilor motrice :i psihice/ nu numai 8n ceea ce prive:te mi:c6rile/ dar :i 8n ceea ce le determin6 :i le 8nso;e:te ?voin;6/ a%ectivitate/ nevoi/ impulsuri@. Psihomotricitatea apare/ ast%el/ at7t ca aptitudine c7t :i ca %unc;ie comple26 de reglare a comp. individualB ea include participarea di%eritelor procese :i %unc;ii psihice care asigur6 at7t recep;ia in%orma;iilor c7t :i e2ecu;ia adecvat6 a r6spunsului. Dn psihologie/ speciali:tii %olosesc cu prec6dere dou6 concepte4 cel de aptitudine :i cel de capacitate. Sensul atribuit %iec6ruia varia"6 dup6 autori. =nii le consider6 echivalente/ al;ii stabilesc 8ntre ele o distinc;ie. Cuv7ntul acesta/ deseori %olosit gre:it cu sensul de capacitate/ desemnea"6 substratul constitutiv al unei capacit6;i/ pree2istent acesteia/ care va depinde de de"voltarea natural6 a aptitudinii/ de %orma;ia educa;ional6/ eventual de e2erci;iuB doar capacitatea poate %i obiectul unei evalu6ri directe/ aptitudinea constituind 8n %apt o virtualitate. ,ermenul engle" de Iabilit5I include/ %6r6 nici o distinc;ie/ no;iunile de aptitudine :i capacitate. Capacitatea denumit6 8n engle"6 ca abilit5/ 8n german6 ca F6higJeit/ .eistung este conceput6/ potrivit Kocabularului lui L. Pieron/ putin;a de a ob;ine o reu:it6 8n e2ecutarea unei sarcini sau 8n e2ecutarea unei pro%esii. 1a poate constitui obiectivul unei evalu6ri directe/ sub re"erva de a-1 pune la 8ncercare pe cel a c6rui capacitate vrem s6 o cunoa:temB ea este condi;ionat6 de o aptitudine pe care o relev6 indirect/ dar depinde de condi;ii prealabile 8ntre care gradul de matura;ie - sau/ 8n sens invers/ de involu;ie al %orma;iei educative sau al 8nv6;6rii :i e2erci;iului. Capacitatea motric6 este o reac;ie comple26 la stimulii ambian;ei cuprin"7nd/ 8ntr-o unitate caracteristic6/ mai multe elemente4 aptitudinile psihomotrice ca 8n"estrare natural6 psiho%i"ic6 :i aptitudinile motrico atletice/ in%luen;ate/ structurate divers :i poten;ate/ la niveluri di%erite de maturi"area %ireasc6 a %unc;iilor/ de e2ersare :i de %actori interni motiv a;ionali.

Comportamentul individului anga$at 8n activit6;i corporale este de tip motric/ 8n multe direc;ii m6iestria e2prim7ndu-se 8n capacitatea sporit6 de st6p7nire a actelor motrice/ de conducere cu vite"6 :i preci"ie a propriului corpB dar per%orman;a sportiv6 depinde :i de m6iestria de a re"olva problemele :i situa;iile pe care le reclam6 un comportament agonistic/ de lupt6 cu adversari opo"itivi/ ei 8n:i:i creativi 8n dorin;a de a-:i asigura succesul.

45. Continutul motricitatii.

Componentele psihomotricit6;ii4 schema corporal64 imaginea pe care o are %iecare individ despre propriul corp4 imagine total6 :i segmentar6/ 8n stare static6 :i dinamic6/ 8n raportul p6r;ilor corpului 8ntre ele :i 8n raportul corpului cu spa;iul :i obiecteleB coordonarea dinamic6 a corpului 8n 8ntregul s6u :i a segmentelor acestuiaB lateralitatea este legat6 de %unc;ia dominant6 a unei emis%ere cerebraleB %enomenul de asimetrie sen"orial6 :i motric6 este 8nn6scutB se ba"ea"6 pe o anumit6 org. %unc;ional6 a struct. cerebraleB coordonarea static6/ echilibrareaB coordonarea perceptiv-motric64 percep;ia spa;iului/ a ritmului :i a mi:c6rilor propriiB rapiditatea mi:c6rilor4 vite"a de reac;ie/ de e2ecu;ie/ de repeti;ieB ideomotricitatea4 sinte"a dinamic6 a schemei corporale :i a coordon6rilor perceptiv-motrice cu sarcina motric6. Conceptul de psihomotricitate nu este prea clar de%init :i poate %i interpretat 8n di%erite sensuri. -up6 3ean-Paul Coste/ este vorba de o disciplin6 a%lat6 la r6scrucea mai multor :tiin;e :i de o terapie sau este vorba de o te"64 la copil/ 8nainte de aparatul vorbirii/ mi:carea constituie unicul mi$loc de e2presie :i primul instrument al psihismului. =n concept central este :i cel al schemei corporale/ repre"entare pe care %iecare :i-o %6ure:te despre corpul s6u/ %ondata pe multiple date sen"oriale care 8i permit s6 se reg6seasc6 8n spa;iu. Aceast6 %acultate este/ evident/ important6 8n domeniul capacit6;ilor psihice. C alt6 accep;ie const6 8n a distinge/ pe de o parte motricitatea sportiv6/ pe de alta psihomotricitatea. C7mpul celei dint7i include capacit6;ile clasice privind %or;a/ re"isten;a/ etc/ c7mpul celei de-a doua/ capacit6;ile perceptivo-motrice/ timpul de reac;ie la un stimul simplu/ adaptarea gestului motric la traiectoria unui obiect/ etc. 'eac;iile rapide 8n sport nu depind at7t de mult de re%le2e ca r6spunsuri involuntare la stimuli 8nn6scute c7t/ mai ales/ de reac;iile :i mi:c6rile rapide care repre"int6 r6spunsuri 8nv6;ate/ voluntare la stimuli. ,impul necesar pentru ca sportivul s6 r6spund6 depinde de combina;ia dintre timpul de reac;ie :i timpul de e2ecu;ieB acestea/ luate 8mp./ generea"6 timpul de %urni"are a r6spunsului ,impul de reac;ie este intervalul cuprins 8ntre momentul 8n care mingea ?care se apropie 8n "bor@ ac;ionea"6 ca stimul pentru 8nceperea loviturii de dreapta :i momentul c7nd $uc6torul ini;ia"6 lovitura. >ntervalul de timp cuprins 8ntre 8nceputul loviturii de dreapta :i 8ncheierea sa ?c7nd racheta reali"ea"6 contactul cu mingea@ repre"int6 timpul de e2ecu;ie. >ntervalul de timp cuprins 8ntre apari;ia stimulului care determin6 ini;ierea loviturii de dreapta :i momentul 8n care racheta reali"ea"6 contactul cu mingea repre"int6 timpul de r6spuns. Cu alte cuvinte/ timpul de reac;ie 8mpreun6 cu timpul de e2ecu;ie reali"ea"6 timpul de r6spuns. 'ela;ia dintre vite"a :i preci"ia mi:c6rii este evident6 8n ma$oritatea situa;iilor din sport/ determin7nd adesea gre:eli de e2ecu;ie. =n $uc6tor de baschet se gr6be:te s6 e2ecute aruncarea la co:/ arunc6 prea repede iar mingea ratea"6 co:ulB un $uc6tor de tenis e2ecut6 o ripost6 la serviciu dar mingea ateri"ea"6 8n a%ara terenuluiB un gimnast se mi:c6 at7t de repede 8nc7t nu va atinge 8n6l;imea respectiv6 pentru a putea e2ecuta un salt dublu. 8n %iecare din aceste situa;ii/ sportivul nu a reu:it s6 stabileasc6 o corela;ie 8ntre vite"a de mi:care :i preci"ia mi:c6rii. 'eali"area unui echilibru corect 8ntre vite"6 :i preci"ie 8n e2ecutarea deprinderilor sportive repre"int6 adev6rata per%orman;6 pentru sportivi. C7t timp este necesar pentru ca un pumn s6 se deplase"e pentru a lovi un adversarM =nui bo2er rapid 8i sunt necesare apro2imativ 4* milisecunde. 8n ast%el de ca"uri este imposibil s6 se reac;ione"e su%icient de rapid pentru a evita lovitura. '6spunsul 8l g6sim 8n capacitatea de anticipare. Ali avea capacitatea de a anticipa at7t tipul de lovitur6 c7t :i locul unde urma s6 8:i plase"e

adversarul aceast6 lovitur6B el 8ncepea s6 se retrag6 mult 8nainte ca pumnul adversarului s6 porneasc6 spre el. -ac6 un sportiv poate anticipa mi:carea/ acesta 8:i va putea preg6ti r6spunsul 8nainte de apari;ia stimulului :i va evita 8nt7r"ierile 8n timpul de reac;ie. 'eali"area schimbului 8n :ta%ete la 8not e2empli%ic6/ de asemenea/ importan;a anticipa;iei. 'egulile din 8not stabilesc c6 unui 8not6tor nu 8i este permis s6 p6r6seasc6 marginea ba"inului p7n6 c7nd 8not6torul urm6tor din interiorul ba"inului nu a atins margineaB regulile/ 8ns6/ nu 8l implic6 pe 8not6torul care a:teapt6 s6 se mi:te 8nainte ca 8not6torul urm6tor s6 ating6 marginea. Se va reali"a un schimb mai rapid dac6 8not6torii 8:i 8ncep mi:carea 8n timp ce se apropie 8not6torul urm6tor. Anticiparea atingerii 8not6torului urm6tor este o cheie 8n ob;inerea unor timpi mai rapi"i de e2ecutare a schimbului. -ar per%orman;a sportiv6 depinde :i de m6iestria de a re"olva problemele :i situa;iile pe care le reclam6 un comportament agonistic/ de lupt6 cu adversari opo"itivi/ ei 8n:i:i creativi 8n dorin;a de a-:i asigura succesul

46. Dimensiunile agresivitatii in sport.

,ermenul agresivitate a %ost %olosit 8n mod curent pentru a de%ini o gam6 de comportamente di%erite4 i"bucniri violente/ b6taia/ $uc6torul agresiv care atac6 inten;ionat 8n %otbal/ lovirea agresiv6 a unui adversar. Dn psihologia sportiv6 agresiunea este atribuit6 oric6rui comportament inten;ionat pentru a r6ni un alt individ sau obiect prin mi$loace verbale sau %i"ice. Se poate preci"a c6/ agresiunea include comportament/ agresiunea include inten;ie/ agresiunea implic6 degradarea sau tulburarea unei alte persoane sau obiecte. .iteratura psihologic6 sportiv6 di%eren;ia"6 8ntre agresivitatea instrumental6 :i cea care are ceva drept ;int6 =na din sursele posibile ale agresiunii 8n sport implic6 natura competi;iei. =na din cele mai recente teorii psihologice a de"voltat e2plicare agresiuni ca ipote"6 de %rustrare-agresiune. Aceast6 teorie sugerea"6 c6 %rustrarea ampli%ic6 probabilitatea comportamentului agresivB 8n acest ca"/ %rustrarea este de%init6 drept r6spuns cu ;int6 blocat6. <ivelul contactului %i"ic 8ntre sportivi a %ost sugerat drept %actor motiva;ional al comportamentului agresiv. 8ns6:i natura anumitor sporturi ?hochei pe ghea;6/ rugbi/ :i 8ntr-o oarecare m6sur6 :i baschetul@ necesit6 un nivel ridicat al contactului %i"ic/ reac;ia la contactul %i"ic %iind di%erit6 8n %unc;ie de cum este perceput actul. 12ist6 di%erite teorii :i concep;ii despre agresivitate4 teoriile 8nv6;6rii/ ale agresiunii-%rustr6rii/ concep;iile psihanalitice :i etologice. eoriile !nv"#"rii >nspirate din conceptele comportamentale/ aceste teorii se ba"ea"6 pe principiul dob7ndirii comportamentelor agresive prin 8nv6;are. -intre cei care au propus perspectiva in%luen;ei sociale cel mai notabil este Albert !andura ?1)&3@ care a%irm6 c6 agresiunea este un comportament social cerut/ ales :i men;inut la %el ca :i alte comportamente. !andura consider6 c6 8nv6;6m :i prelu6m comportamentele agresive4 prin in%luen;are direct6 :i prin 8nv6;area din observa;ii. Spre deosebire de teoriile instinctuale :i cele induse/ teoria in%luen;ei sociale nu propune in%luen;area constant6 spre agresiune. Potrivit teoriei/ agresiunea este dob7ndit6 prin 8ncura$are :i modelare iar indivi"ii agresea"6 numai 8n condi;ii care %acilitea"6 comportamentele agresive. eoria agresiunii $%rustr"rii ,eoriile induse/ a doua mare perspectiv6 teoretic6 asupra agresiunii/ are mai mare credibilitate printre psihologi. Cea mai de seam6 perspectiv6 indus6 este ipote"a %usta;io-agresiunii propus6 de -ollard/ -oob/ Miller/ MoErer :i Sears Cele dou6 propuneri cheie ale ipote"ei lui -ollard sunt c64 -%ustra;ia duce 8ntotdeauna la o %orm6 de agresiuneB -agresiunea 8ntotdeauna %r7nea"6 %ustra;ia. -e %apt/ %rustra;ia nu cau"ea"6 agresiune 8n mod direct. -impotriv6/ %rustra;ia care repre"int6 orice blocare 8n comportamentul orientat c6tre un scop/ induce o instigare spre agresiune cunoscut6 ca agresiune indus6. Aceast6 agresiune indus6/ se aprecia"6/ %acilitea"6 comportamentul agresiv Concep#ia psihanalitic" Dn teoria despre e2cita;ie/ Freud introduce dou6 grupe de instincte complet di%erite/ instinctele vie;ii sau 1ros :i instinctele mor;ii sau ,hanatos. >nstinctul se2ual apar;ine primului grup/ 8n timp ce impulsurile agresive/ prin tendin;a lor destructiv6/ apar;in celui de-al doilea Abordarea etologic" ,eoriile instinctuale/ propun ca te"6 agresivitatea ca %iind o caracteristic6 8nn6scut6 a tuturor indivi"ilor4 suntem n6scu;i cu un instinct care %ace inevitabil comportamentul agresiv. ,eoriile instinctuale se 8mpart/ din perspectiv6 etologic6/ au dou6 orient6ri principale4 agresiunii reale sau indirecte. Cealalt6 mare teorie a instinctului/ din perspectiva etologic6 este 8n mare m6sur6 cunoscut6

datorit6 lucr6rilor N. .orent". .orent" :i al;i etologi:ti a%irm6 c6 instinctul agresiv este un instinct 8nn6scut de lupt6 care s-a de"v. de-a lungul evol. speciei umane. Catarsisul Catarsisul este de%init ca o descrcare emoional, ca o deliberare i o exteriorizare a agresivitii, e%ectul catarsic corespun"7nd unei diminu6ri a tendin;ei de a agresa. Cercet6rile psihologiei sportive e%ectuate asupra rela;iei dintre agresiune :i sport au pornit pe trei direc;ii4 unii cercet6tori percep agresiunea 8n sport ca un catharsis care permite eliberarea impulsurilor agresive :i reduce comportamentul agresiv 8n situa;iile sportiveB al;i cercet6tori au e2aminat antecedentele :i consecin;ele agresiunii 8n sport al;ii s-au preocupat de e%ectele comportamentului agresiv 8n mani%est6rile sportive. Cea mai discutat6 problem6 a agresiunii 8n psihologia sportiv6 este dac6 activitatea sportiv6/ poate ac;iona ca un catharsis care ar reduce comportamentul agresiv 8n situa;ii nesportive.

4&. 'a(ele psihologice ale invatarii motrice.

-e"voltarea psihic6 a omului 8nregistrea"6 aspecte particulare 8ndeosebi 8n %unc;ie de educa;ia care determin6 %ormarea unei ba"e de cuno:tin;e :i deprinderi/ de"volt6 capacit6;ile gno"ice ale copilului ce se mani%est6 8n comportament :i 8n nivelul de con:tiin;6. Aceste %en. care repre". acumul6ri ale individului 8n cursul e2isten;ei sale au accep;iunea general6 de 8nv6;are privit6 ca4 8nv6;area ca acumulare de e2perien;6. >n cadrul in%luen;ei permanente :i comple2e a condi;iilor de mediu e2ist6 :i in%luen;e di%eren;iale :i permanente/ 8n cadrul c6rora individul 8:i dob7nde:te o e2perien;6 proprie care se consolidea"6 :i condensea"6 8n termenii constitutivi ai caracterului :i personalit6;ii saleB 8nv6;area ca proces de adaptare. 8n ca"ul acestei accep;iuni procesul de 8nv6;are se e2prim6 prin mecanismul %i"iologic cel mai schematic posibil al re%le2ului condi;ionat. Crice act re%le2 condi;ionat este un act de 8nv6;are/ de 8nsu:ire a unei e2perien;e adaptative noi/ de 8mbog6;ire a conduitei :i de di%eren;iere a ei. 8nsu:irea larg6 :i latent6 a e2perien;ei de via;6 are la ba"6 organi"area de sisteme de leg6turi temporare. -atorit6 de"volt6rii celui de-al doilea sistem de semnali"are/ posibilitatea individului de a se adapta la condi;iile e2terne cre:te %oarte mult :i raportul 8ntre e2perien;a direct6 achi"i;ionat6 prin intermediul primului sistem de semnali"are :i cea indirect6/ prin intermediul celui de-al doilea sistem de semnali"are/ se dob7nde:te :i se restructurea"6B 8nv6;area ca instruc;ie- educa;ie are rolul de a contribui la constituirea unui sistem de no;iuni/ la de"voltarea capacit6;ilor intelectuale/ la de"voltarea calit6;ilor :i %unc;iilor sale creatoare :i la %ormarea unei personalit6;i multilaterale. 'e"ultatele %inale ale 8nv6;6rii-cuno:tin;ele/ priceperile :i deprinderile - constituie/ 8n esen;6/ 8mbinarea elementelor teoretice/ av7nd la ba"6 repre"ent6ri/ no;iuni/ idei/ concep;ii cu cele practice care au la ba"6 8n;elegerea principiilor de ac;iune :i a coresponden;ei 8ntre sarcin6 :i ac;iunile %i"ice. >nv6;area 8n activitatea sportiv6 are ca particularitate distinct6 %aptul c64 nu se reduce la %ormarea deprinderilor motrice ci cuprinde :i aspecte privitoare la dob7ndirea cuno:tin;elor :i %ormarea priceperilor caracteristice/ precum :i con:tienti"area puternic6 a mi:c6rilor corpuluiB dob7ndirea de priceperi :i deprinderi motrice nu este un proces 8ngust/ de dresa$B ea se reali"ea"6 sub permanenta conducere a celui care-i transmite sportivului o bogat6 e2perien;6/ acumulat6 8n timpB %ormarea priceperilor :i deprinderilor repre". un proces unic 8n care elementele se in%luen;ea"6 :i se 8ntrep6trund reciprocB cuno:tin;ele primite trebuie s6 re%lecte cunoa:terea mecanismelor %orm6rii :i per%ec;ion6rii deprinderilor motrice/ a c6ilor pentru ridicarea capacit6;ii de e%ort a organismului :i a de"volt6rii calit6;ilor motriceB acumularea no;iunilor se 8ncheie cu concreti"area acestora/ cu raportarea la e2ecu;ia proprie 8n %unc;ie de particularit6;ile de"volt6rii %i"ice/ v7rst6/ se2/ preg6tire anterioar6 educarea calit6;ilor personalit6;ii re%lect6 unitatea procesului instruirii :i educ6rii/ unitatea dintre cuno:tin;e/ priceperi/ deprinderi. Dnv6;area 8n domeniul educa;iei %i"ice :i spartului este un proces comple2 care uni%ic6/ 8ntr-o sinte"6 speci%ic6/ 8nv6;area motric6 :i 8nv6;area inteligent6. Per%ec;ionarea mi:c6rilor/ trans%ormarea lor 8n deprinderi prin automati"are/ este

doar un mi$loc de optimi"are a per%orman;ei prin deta:area/ eliberarea subiectului de gri$a conducerii atente a aparatului locomotor :i a aparatelor sau instrumentelor/ pentru a da curs strategiilor opera;ionale de re"olvare a situa;iilor din concurs. 'e"ult6 c6 8nv6;area din domeniul activit6;ilor corporale cuprinde/ pe l7ng6 8nv6;area gestual6/ motric6/ reali"at6 la nivel de priceperi/ deprinderi sau obi:nuin;e motrice/ %orme de 8nv6;are inteligent6 const7nd din 8nsu:irea no;iunilor/ conceptelor :i din 8nv6;area creatoare. 1ste/ a:adar/ o 8nv6;are comple26/ 8n care modi%ic6rile comportamentului preponderent motror se reali"ea"6 prin acordarea schemelor motrice cu cele intelectuale/ individul utili"7nd cuno:tin;ele/ deprinderile/ aptitudinile 8n deplin acord cu cerin;eie con:tienti"ate ale situa;iei 8n care se a%l6. Procesul condi;ion6rii/ e2plicat prin schema clasic6 a re%le2elor condi;ionate/ de tip organic/ %ormare a unor reac;ii prin asociere cu di%eri;i stimuli ca reac;ii dob7ndite 8n cursul vie;ii/ o 8nsemn6tate deosebit6 av7nd reac;iile de prepara;ie anticipativ6 ?re%le2ul condi;ionat instrumental sau operant@. Dnv6;area perceptiv64 modi%ic6rile sistematice ale reac;iilor perceptive constau din schimb6ri structurale/ la nivelul receptorilor/ ca reducerea pragului sensibilit6;ii/ perceperea detaliilor sau aspectelor ansamblului/ recunoa:terea sau identi%icarea structurilor 8n condi;ii de percepere di%icile/ reducerea ilu"iilor. perceptive. Dnv6;area sen"orio-motric6 ?denumit6 :i perceptiv-motric6@ presupune modi%ic6ri ale comportamentului ca a$ustare sau adaptare a unei %orme de r6spuns pre%ormat la condi;iile perceptive noi care implic6/ %ie %ormarea de noi coordon6ri sen"ori-motrice %ie cre:terea preci"iei sau %ine;ei coordon6rii r6spunsului pree2istent. Dnv6;area motric6 se caracteri"ea"6 prin aceea c6 reac;iile de r6spuns sunt legate de componentele sen"oriale de origine Jineste"ic6 sau proprioceptiv7 8n activit6;ile sportive ca4 8notul/ patina$ul/ gimnastica. 8n leg6tur6 cu 8nv6;area motric6 ne vom re%eri 8ns6 mai pe larg/ 8n continuare. Dnv6;area verbal6 const6/ 8n 8nv6;area semni%ica;iei cuvintelor :i a utili"6rii acestora 8n comunicarea cu semenii. Dn activitatea sportiv6 limba$ul 8:i e2ercit6 %unc;iile speci%ice cu anumite particulari"6ri distincte. Dnv6;area inteligent6 presupune descoperirea unui concept sau principiu a unei structuri sau %orme/ mai mult sau mai pu;in general6 :i abstract6/ 8n condi;ii de pre"entare variat6 :i deosebit6B este denumit6 :i 8nv6;are prin descoperire/ la ba"a ei st7nd calit6;ile g7ndirii creatoare4 originalitatea/ independen;a/ divergen;a :.a. .a 8nceputul secolului OO/ studiile lui >van Pavlov au stimulat interesul 8ntregii lumii :tiin;i%ice pentru studierea 8nv6;6rii asociative. Pavlov/ %i"iolog rus/ a c7:tigat un premiu <obel/ 8n 1)*4/ pentru studiile sale. Asupra elabor6rii re%le2ului condi;ionat salivar la animale. Dnv6;area observa;ional6 este conceptul central al teoriei 8nv6;6rii sociale a lui Albert !andura/ care se re%er6 la comportamentul social pe care 8l aprecia ca %iind 8nv6;at/ 8n principal/ prin observa;ie :i procesarea mental6 a in%orma;iei. !andura a identi%icat patru %actori care condi;ionea"6 8nv6;area4 s6 %im aten;i la ac;iunile modeluluiB s6 ne amintim ac;iunile modeluluiB s6 avem capacitatea de a produce ac;iunileB s6 %im motiva;i s6 per%orm6m ac;iunile.

4). *olul proceselor de cunoastere sen(oriala+sen(atii, perceptii, repre(entari- in invatarea motrica.

.en(a#ii Procesele sen"oriale sunt at7t de importante pentru %unc;ionarea :i supravie;uirea noastr6/ 8nc7t primele studii :tiin;i%ice au avut ca obiect de studiu sen"a;iile. Ast6"i/ mul;i psihologi disting 8ntre sen"a;ii :i percep;ii/ punctul de plecare pentru ambele procese %iind un stimul/ o %orm6 de energie ?ca undele luminoase sau sonore@ care poate a%ecta organele de sim; ?ochii sau urechea@. Sen"a;iile depind de celule speciali"ate/ denumite receptori sen"oriali/ care detectea"6 stimulii :i 8i trans%orm6 8n impulsuri nervoase prin procesul transduc;iei sen"oriale. -e:i receptorii sen"oriali speci%ici servesc/ de obicei/ sim;uri speci%ice/ 8n anumite ca"uri apare %enomenul de sineste"ie. Acest %enomen este caracteristic situa;iilor 8n care stimularea anumitor receptori sen"oriali

atrage dup6 sine e2perien;e sen"oriale caracteristice altui sim;. -ac6 aceste asocia;ii sunt su%icient de puternice/ individul poate con%unda un sim; cu altul :i poate e2perimenta sineste"ia. Studiile asupra detect6rii semnelor disting 8ntre r6spunsuri corecte/ eronate/ alarme %alse :i respingeri corecte. =n r6spuns corect este un raport corect despre pre"en;a unui stimul-;int6B un r6spuns eronat este neuroportarea unui stimul-;int6 care este pre"entB o alarm6 %als6 este 8n;eleas6 ca un raport incorect asupra pre"en;ei unui stimul-;int6B o respingere corect6 este un raport corect despre absen;a unui stimul-;int6. Sen"a;iile repre"int6 re%lectarea 8nsu:irilor i"olate ale obiectelor/ %enomenelor lumii materiale care ac;ionea"6 nemi$locit asupra organelor de sim;. Categorii de sen(a#ii/ Clasi%icarea sen"a;iilor se reali"ea"6 8n %unc;ie de natura anali"atorilor4 -Anali"atori4 -e2terni4 le corespund sen"a;iile vi"uale/ auditive/ cutanate ?tactile/ termice/ vibratorii@/ gustative/ ol%activeB -interni4 le corespund sen"a;iile interne ?organice@B -intermediari4 le corespund sen"a;iile Jineste"ice :i statice. ,uturor acestor anali"atori le corespund sen"a;iile de durere. Sensibilitatea vi"ual6 ne permite s6 detect6m obiectele prin lumina re%lectat6 de aceasta prin intermediul anali"atorului speciali"at. .umina este numele comun pentru spectrul vi"ibil/ lungimea de und6 a acesteia determin7nd culoarea. -e:i %iin;ele umane au receptori care detectea"6 numai spectrul vi"ibil ?cuprins 8ntre 3(* :i &#* milimicroni@ anumite animale au receptori care detectea"6 :i alte %orme de energie electromagnetic6. Multe p6s6ri :i insecte au receptori vi"uali care sunt sensibili la lumina ultraviolet6/ care a%ectea"6 %iin;ele umaneB :erpii au receptori vi"uali sensibili la lumin6 in%raro:ie >n activitatea sportiv6 particularit6;ile vederii colorate au o deosebit6 8nsemn6tate. Ast%el/ pe terenurile sportive se ;ine cont de intensitatea culorilor acromatice alb :i negru :i/ ca urmare/ pragurile la arunc6ri :i s6rituri/ culorile pistei de alerg6ri/ :tachetele la garduri/ marginile terenului de $oc sunt vopsite 8n alb. Se ;ine seama/ 8n acela:i timp/ de %aptul c6 mai u:or se disting culorile c7nd sunt proiectate pe %onduri de culori complementare ?ga"on verde/ "gur6 neagr6 sau ro:ie@. 8n activitatea sportiv6 au %ost introduse unele solu;ii 8n leg6tur6 cu %olosirea culorilor4 la tenisul de mas6 este indicat6 culoarea 8nchis6 a tricoului pentru a se putea distinge mingea alb6B la %otbal costumul portarilor este deosebit de al $uc6torilor. Cboseala reduce acuitatea vi"ual6 %6c7nd s6 se perceap6 mai greu culorile galben/ alb/ ro:u/ verde. Sen"a;iile auditive au rol 8n di%eren;ierea sunetelor ?mu"icale :i "gomotele@/ sunetelor vorbirii umane ?%onemele@/ precum :i 8n locali"area :i stabilirea direc;iei sunetului. Aprecierea $ust6 a direc;iei sunetelor se %ace cu a$utorul ambelor urechi/ numit6 capacitate biaural6 care depinde de4 di%eren;a intensit6;ii cu care sunetul a$unge la cele dou6 urechi datorit6 dep6rt6rii di%erite de sursa sonor6B di%eren;a de timp 8ntre %a"ele identice ale undelor sonore care p6trund 8n %iecare ureche. Dn practicarea e2erci;iilor %i"ice sen"a;iile auditive contribuie/ 8n mare m6sur6/ la orientarea 8n spa;iu/ la patinator/ contribuie la %ormarea Isim;ului ghe;iiI/ la schiori pentru %ormarea Isim;ului "boruluiI ?la s6rituri sau 8n cursele de cobor7re unde vite"a este de apro2imativ lCCJmP h@. Dn activitatea de preg6tirea sportiv6 comanda :i num6r6toarea/ accentuarea/ e2presivitatea comen"ii/ ritmul 8n care este dat6 aceasta in%luen;ea"6 e2ecutarea corect6 a mi:c6rilor. 12erci;iile cu mu"ic6 de"volt6 au"ul mu"icalB 8n gimnastica artistic6 ea aduce un colorit emo;ional mi:c6rii dar d6 :i un ritm care 8nlesne:te 8nsu:irea :i e2ecutarea e2erci;iilor. Sen"a;iile Jineste"ice ne in%ormea"6 despre mi:carea :i po"i;ia p6r;ilor corpului. 12cita;iile purtate pe calea sensibilit6;ii proprioceptive/ a$unse 8n cerebel/ asigur6 re%le2ele tonice de postur6 sau caracterul coordonat al mi:c6rilor4 po"i;ia p6r;ilor corpului4 dac6 ridic6m un bra; ;in7nd ochii 8nchi:i/ suntem 8n stare s6-1 ridic6m :i pe cel6lalt 8n aceea:i po"i;ieB acest %apt ne a$ut6 la stabilirea precis6 a po"i;iilor de plecare :i a po"i;iilor %inale ale unei mi:c6riB mi:carea p6r;ilor corpului4 cu c7t sub. este mai antrenat/ cu cat e2perien;a sa motric6 este mai bogat6/ cu at7t el va %i mai capabil s6 perceap6 mai precis direc;ia/ 8ntinderea/ rapiditatea/ amplitudinea mi:c6rii/ precum :i %or;a necesar6 e%ectu6rii eiB Sen"a;iile dermice ?cutanate@ sunt4

de tact de temperatur6 de durere.

Suma stimulilor primi;i pe cale tactil6 de la aparatele cu care lucrea"6 ?mingi/ rachet6/ bar6 etc.@ %ormea"6 o anumit6 obi:nuin;6/ re"ultat al sistemati"6rii proceselor de e2cita;ie 8n scoar;a cerebral6/ a %orm6rii stereotipului dinamic :i al %enomenului de acomodare. Sen"a;iile de presiune %ormea"6/ prin repetare/ %enomenul de obi:nuin;6 mai ales c7nd sunt combinate cu sen"a;iile de tact. 1chipamentul sportiv 8n ansamblu :i/ 8n particular/ 8nc6l;6mintea nou6 trebuie purtate de c7teva ori 8nainte de a %i %olosite 8ntr-un concurs important. Sen"a;iile de temperatur6 4 8n decursul practicii sportive se 8ncadrea"6 8n %enomenul de termoreglare/ %enomen %i"iologic la ba"a c6ruia stau leg6turile temporare4 8not6torii se obi:nuiesc cu temperatura sc6"ut6 a apeiB schiorii/ cu temperatura muntelui etc. Sen"a;iile de durere %ormea"6 leg6turi temporare la acei sportivi care au prile$uri repetate de a se lovi ?rugbi/ bo2/ %otbal/ lupte@/ sensibilitate dureroas6 care scade datorit6 gradului mare de e2citabilitate a scoar;ei cerebrale ce determin6 %enomenul induc;iei negative simultane. Percep#ii Percep;iile repre"int6 re%lectarea obiectului :i %enomenului 8n unitatea 8nsu:irilor lor/ ca urmare a contactului nemi$locit cu organele de sim;. -eoarece lumea material6 pe care o percepem e2ist6 8n spa;iu :i timp iar %enomenele acestei lumi se a%l6 8n permanent6 mi:care/ deosebim 4 percep;ii de spa;iuB percep;ii de timpB percep;ii de mi:care. percep;iile spa;iale se e2prim6 8n4 percep;ia m6rimii :i %ormei/ volumului/ pro%un"imii/ a supra%e;ei/ a distan;ei percep;ia m6rimii :i %ormei obiectelor se reali"ea"6 prin colaborarea anali"atorului vi"ual :i Jineste"icB percep;ia volumului :i pro%un"imii se datorea"6 vederii binoculare. F6r6 o bun6 de"voltare a percep;iilor spa;iale/ spre e2. baschetbali:tii n-ar avea preci"ie 8n aruncarea la co:/ tr6g6torii la ;int6/ scrimerii :i bo2erii n-ar aprecia distan;ele. =n elem. al percep;iei spa;iale e :i sim;ul plasamentului pe terenul de $oc unde $uc6torii 8:i schimb6 mereu po"i;iile. Percep;iile de timp repre"int6 re%lectarea duratei :i succesiunii %enomenelor/ evenimentelor/ ac;iunilor. Aprecierea duratei ac;iunii 8n timpul unui $oc sportiv/ aprecierea durata unei p6r;i a cursei de %ond/ a tempoului alerg6rii/ a ritmului optim pentru e2erci;iile de gimnastic6/ patina$/ alegerea celui mai bun moment pentru intensi%icarea e%ortului 8n timpul unei s6rituri sau arunc6ri/ repre"int6 elemente de mare 8nsemn6tate ale percep;iei timpului la sportivi/ 8n percep;ia timpului conlucrea"64 e2citan;i speci%ici de succesiunea :i alternan;6 a %enomenului natural4 %enomenele vitale ale organismuluiB sim;ul muscular 4 8ncadrarea :i rela2area succesiv6 a mu:chilor/ ritm de e2ecu;ieB e2perien;a trecut64 re%le2ul condi;ionat la timpB la sportivii e2perimenta;i se %ormea"6 ceea ce se nume:te sim;ul timpului. Dn activitatea sportiv6 ne 8nt7lnim %recvent cu aprecierea subiectiva a timpului ceea ce e2prim6/ de %apt/ atitudinea a%ectiv6 %a;6 de des%6:ura i evenimentelor. Aceast6 atitudine put7nd %i po"itiv6 sau negativ6 poate contracta sau dilata timpul real/ 8n %unc;ie de e%ectele pe care activitatea sau %enomenul/ in des%6:urarea lui/ le au asupra subiectului. Aspecte particulare ale percep;iei timpului/ 8n activitatea sportiv6/ sunt4 -tempoul repre"int6 %recven;a ac;iunilor reali"ate 8ntr-o unitate de timpB se 8nt7lne:te 8n ac;. ciclice4 canota$/ 8not/ atletism ca :i 8n ac;iuni aciclice4 bo2/ $ocuri denumite $oc 8n tempo vioi. Aprecierea tempoului este necesar6 pentru o bun6 do"are a e%ortului pe parcurs/ pentru asigurarea re"ervei de energic 8n momentele hot6r7toare ale 8ntrecerii.

'itmul repre"int6 perceperea altern6rii regulate 8n timp a unor anumite grupe de ac;iuni :i relie%area lor prin accentuare. 'itmul are un rol po"itiv 8n organi"area procesul de e2cita;ie :i inhibi;ie/ 8n sistemati"area lor/ care se re%lect6 8n e2cita;iile ritmice ciclice. -atorit6 acestei sistemati"6ri/ ritmul d6 o mare Percep;ia mi:c6rii include at7t elementele spa;iale c7t :i cele temporare ale percep;iilor. Ast%el/ %elul mi:c6rii/ %orma/ amplitudinea/ direc;ia ;in de des%6:urarea %enomenului 8n spa;iuB 8n timp ce vite"a/ durata/ ritmul/ accelerarea mi:c6rii ;in de componentele temporare. Percep;ia mi:c6rii obiective este apreciat6 prin semnalele aparatului vi"ual/ la care se adaug6 unele semnale auditive produse de obiectul 8n mi:care. Mi:carea obiectelor determin6 adecvarea ac;iunilor ale sportivului/ permite cunoa:terea %ormei mi:c6rii ?rectilinie/ curbilinie@/ a %elului ei ?8ndoire/ ridicare@/ amplitudinea/ direc;ia/ durata/ ritmul/ accelera;ia. 8n activitatea sportiv6 se pune problema perceperii corecte a deplas6rii obiectului/ precum :i a adversarilor/ pentru a organi"a propriile ac;iuni 8n vederea deplas6rii la momentul :i la locul convenit. Au %ost create 8n sport :i mi:c6ri 8n:el6toare- %entele a c6ror caracteristic6 const6 8n aceea c6 trebuie s6 provoace 8n mintea adversarului imaginea unei ac;iuni care/ 8n realitate/ nu se produce/ ea %iind 8nlocuit6 cu alta. =n alt aspect 8n percep;ia mi:c6rii obiectului sau persoanelor/ 8n condi;iile 8n care se deplasea"6 8nsu:i observatorul/ repre"int6 o di%icultate pentru sportivi/ deoarece obiectele deplasate nu se raportea"6 la repere %i2e ce repre"int6 %ondul percep;iei/ ele se a%l6Q 8n deplasare. Percep;ia mi:c6rilor proprii este re"ultatul colabor6rii anali"atorului vi"ual/ tactil :i auditiv/ :i Jineste"ic. Percep;ia propriei mi:c6ri este un comple2 re%le2 condi;ionat care 8mbin6 componentele proprioceptive cu cele e2teroceptive/ percep;iile de spa;iu cu cele de timp. Mi:c6rile proprii se conduc/ se educ6/ se de"volt6 pe ba"a a%erenta;iei inverse :i a controlului :i 8nt6ririi verbale. Spiritul de observa;ie repre"int6 o capacitate individual6 de a surprinde rapid :i oportun/ 8n con%ormitate cu un scop cognitiv anterior preci"at/ anumite obiecte sau %enomene din realitatea cu care se con%runt6 individul. =n rol important 8n de"voltarea acestei capacit6;i 8l are limba$ul. Spiritul de observa;ie la sportiv se de"volt6 prin e2erci;ii :i antrenament. *epre(ent"ri 'epre"ent6rile re%lect6 8n imagini concrete/ intuitive/ particularit6;i obiectelor :i %enomenelor percepute anterior. Caract. lor este c6 4 se %ormea"6 pe ba"a unei serii de percep;iiB apar ca urmare a unei anumite intensit6;i a e2citantuluiB re%lectarea este selectiv6/ elimin7ndu-se particularul/ p6str7ndu-se generalul unei categorii de obiecte sau %enomeneB sunt vagi/ instabile/ %luctuanteB sunt %ragmentareB %ac trecerea de la primul la cel de-al doilea sistem de semnali"are 8mbin7nd concretul cu logicul/ abstractul. 'olul lor poate %i identi%icat 8n activitatea sportiv6 8n sensul c64 repre"ent6rile corecte contribuie la 8nsu:irea unei e2ecu;ii corecteB determin6 %ormarea con:tiin;ei de sineB asigur6 autocunoa:terea 8n procesul practic6rii e2erci;iilor %i"iceB

Procesul %orm6rii repre"ent6rilor 8ncepe cu o repre"entare ini;ial6 a celui ce urmea"6 s6-:i 8nsu:easc6 un e2erci;iu/ se continu6 cu crearea unei repre"ent6ri mai apropiate de model pe calea demonstra;iei :i a e2plica;iei :i se per%ec;ionea"6 pe m6sur6 ce se diversi%ic6 procesul instructiv-educativ/ pe m6sur6 ce se repet6 e2erci;iul 8n condi;iile de corec;ie preci"ate de antrenor. C7;iva cercet6tori au %olosit evalu6ri obiective sau ba"ate pe per%orman;e/ 8n care capacitatea de repre"entare este dedus6 din per%orman;ele4 reali"ate pe itemi de mostre sau sarcini special. ,hurstone al Capacit6;ilor primare mentale repre"int6 o per%orman;6 care a %ost %olosit6 8n cercetarea asupra repre"ent6rilor. C7teva din cele mai cunoscute :i mai %olosite teste de apreciere a repre"ent6rilor sunt urm6toarele4 Chestionarul lui !etts asupra 'epre"ent6rilor mentale ?RM>@/ versiune scurtat6 ?Sheehan/ a tehnicilor originale RM> despre actuali"area repre"ent6rilor 8n modalit6;i sen"oriale.

 ,estul lui 9ordon despre controlul repre"ent6rilor ?,>C@ evaluea"6 modul 8n care indivi"ii pot controla :i trans%orma imaginile. Chestionar asupra repre"ent6rilor vi"uale ?KK>R@ al lui MarJ/ o versiune e2tins6 a testului RM>. Chestionar asupra di%eren;elor individuale ?>-R@ . ,estul >-R ?Paivio@ :i %orma sa prescurtat6/ Chestionarul verbal-vi"ual ?K>R@ de"voltat6 de 'ichardson/ evaluea"6 gradul la care un individ %olose:te modalit6;ile verbale :i imaginea 8n g7ndire. -e:i claritatea repre"ent6rilor/ a:a cum a %ost m6surat6 de testul lui !etts/ a %ost pus6 8n leg6tur6 cu achi"i;iile deprinderilor %i"ice cu a$utorul e2erci;iilor mentale/ au %ost %olosite c7teva tehnici pentru cultivarea capacit6;ilor de repre"entare pentru a cerceta repre"ent6rile speci%ice activit6;ii :i sarcinilor motrice. Mahone5 a apreciat repre"ent6rile ca repre"ent7nd un proces cognitiv cheie/ cu implica;ii 8n per%orman;a sportiv6 potrivit urm6toarelor considerente4 1. e2erci;iile metale sunt mai e%iciente c7nd sportivul este %amiliari"at cu sarcina :i c7nd e2ersarea mental6 este combinat6 cu e2ersarea concret6B 2. e2ersarea mental6 este mai e%icient6 dac6 sportivii %olosesc o anali"6 intern6 :i 8:i repre"int6 sen"a;iile Jineste"ice re"ultate 8n urma e2ers6rii deprinderii mai mult dec7t repre"entarea vi"ual6. 'epre"ent6rile :i e2ersarea comportamentului videomotor repre"int6 substan;a psihologiei sportive aplicate :i de"voltate de 'ichard SEinn/ care de%ine:te comportamentul videomotor ca o activitate camu%lant6 prin care o persoan6 e2perimentea"6 e2perien;ele reale. SEinn pre"int6 repre"ent6rile ca pe o 'ecreere sen"orial6 total6 a unei 8ndem7n6ri :i nu ca pe o simpl6 imagine vi"ual6. 12perien;a 8mbog6;it6 cu sportivii ?schiori@ 8i permit %ormularea unor conclu"ii4 e2ersarea mental6 pare deosebit de %olositoare pentru sarcina care include secven;e de mi:care/ sincroni"are sau re"olvarea problemelor cognitiveB

40. *olul proceselor de cunoastere rationala +memorie, atentie, gamdire si limba1- in invatarea motrica.

2emoria Memoria implic6 cultivarea repre"ent6rilor simbolice ale deprinderii care servesc drept modele interne pentru ac;iuni ulterioare. Activit6;ile care a$ut6 la de"voltarea unor ast%el de repre"ent6ri interne/ 8n special codurile verbale sau simbolice pot 8mbun6t6;i 8nv6;area. Memoria este activitatea de %i2are/ p6strare :i reactuali"area a e2perien;ei cognitive :i a%ective trecute. Dn educa;ia :i activitatea sportiv6 ea este solicitat6 :i se mani%est6 8n urm6toarele iposta"e4 memorarea mi:c6rilor asigur6 e2ecu;ia corect6 :i/ ca urmare/ posibilitatea %orm6rii unor deprinderi corecteB memorarea propriilor mi:c6ri c7t :i a acelor e%ectuate 8n scop didactic sau a acelora e2primate 8n limba$ terminologicB urm6re:te mersul de"volt6rii repre"ent6rilor corespun"6toare de la repre"entarea schematic6 a mi:c6rii la cea clar6/ integral6. Pentru o memorare e%icient6 este necesar6 respectarea urm6toarelor condi;ii4 8n;elegerea e2erci;iului pe ba"a sau pentru %ormarea unor repre"ent6ri corecte a acestuiaB orientarea aten;iei spre perceperea mi:c6rilor proprii :i a situa;iilor activit6;ii concrete/ 8nso;it6 de relatarea verbal6B

3bserva#ie.Per%ormant" repetarea e2erci;iilor p7n6 la automati"area mi:c6rii. %i2area materialului cunoa:te urm6toarele etape4 %i2area ini;ial64 prin repetare se veri%ic6 corectitudinea repre"ent6rilor motrice ce stau la ba"a ob;inerii celei mai mari clarit6;i :i preci"ii a e2ecu;ieiB

 %a"a secundar64 repet6rile se %ol. pentru completarea eventualelor goluri/ omisiuni sau corectarea mi:c6rilor inadecvateB %a"a %inal6 repre"int6 antrenamentul propriu-"is ce %i2ea"6 8n memorie %orma e2act6 a e2erci;iilor. Cerin;ele psihologice ale unei adecvate 8nsu:iri a e2erci;iilor motrice presupun antrenarea urm6toarelor ac;iuni4 repre"entare e2erci;iului cu pronun;area mental6 a e2ecu;iei :i %olosirea autocomen"ilorB e2ercitarea e2erci;iului cu %olosirea autocomen"ilorB relatarea/ autoaprecierea e2ecut6rii e2erci;iuluiB %ormularea sarcinilor pentru 8ncercarea urm6toare.

Cau"ele erorilor 8n 8nv6;area motric6 9re:elile de selectare :iPsau de e2ecu;ie a unui program motric pot s6 apar6 8n %iecare din cele trei stadii de 8nv6;are a deprinderilor/ mai rar 8n stadiulI intermediar %a;6 de cel ini;ial :i mult mai rar 8n stadiul avansat %a;6 de celelalte stadii anterioare. C7nd sportivii e2ecut6 deprinderile 8n antrenament sau 8n competi;ii/ ace:tia se g7ndesc/ deci"7nd/ cum trebuie s6 reac;ione"e la ac;iunile adversarilor. A se g7ndi la ceea ce se 8nt7mpl6 :i a decide ce trebuie %6cut presupune utili"area memoriei de scurt6 durat6. Memoria de scurt6 durat6 este %olosit6 8n timpul competi;iilor pentru luarea unor deci"ii :i pentru stabilirea strategiei de $oc. Pe m6sur6 ce sportivii progresea"6/ de la stadiul ini;ial la stadiul avansat/ tot mai multe in%orma;ii sunt trans%erate din memoria de scurt6 durat6 8n cea de lung6 durat6. Scurgerea unei perioade prea lungi 8ntre antrenamente este un motiv cure $ determin6 instalarea uit6rii/ critice 8n ca"ul 8n care deprinderile implic6 elemente cognitive esen;iale. C alt6 cau"6 care generea"6 uitarea modului de e2ecu;ie a deprinderilor 8nv6;ate anterior este determinat6 de %aptul c6 alte mi:c6ri 8nv6;ate inter%erea"6 cu selectarea programului motric din memoria de lung6 durat6 sau/ tot ele/ sl6besc programul motric 8nmaga"inat. Dn situa;iile competi;ionale/ memoria de scurt6 durat6 :i cea de lung6 durat6 interac;ionea"6 8n mod po"itiv. >n%orma;iile a$ung 8n memoria de scurt6 durat6 prin intermediul receptorilor sen"oriali/ utili"7nd aceste in%orma;ii pentru luarea de deci"ii :i pentru selectarea unui program motric. 8n acest %el/ sportivul4 -recapitulea"6 :i repet6 ceea ce vede/ aude :i e2ersea"6B-grupea"6 :i codi%ic6 in%orma;iile pentru a-:i consolida puterea s memorare 8mbog6;indu-:i e2perien;a/ motric6. -eoarece adul;ii au e2perien;6 motric6/ 8n;eleg di%eritele mi:c6ri put d s6 le e2ecute cu antrenament redus sau chiar %6r6. -ac6 sunt e2pu:i la mi:c6ri di%erite/ sportivilor le va %i mai u:or s6-:i integre"e aceste e2perien;e motrice 8n memorie. Strategiile trebuie adoptate ast%el 8nc7t ele s6 consolide"e memoria de scurt6 durat6 :i cea de lung6 durat6 a sportivilor/ %olosind di%erite posibilit6;i de consolidare a cuno:tin;elor4 subliniind punctele cheie ale 8nv6;6rii prin intermediul unor e2plica;ii clare :i concise :i prin demonstra;iiB stabilind leg6turi 8ntre deprinderile noi :i cele 8nv6;ate anteriorB %rac;ion7nd deprinderile 8n p6r;i :i combin7nd metodele de e2ersar6 integral6 :i par;ial6 a unei deprinderiB apel7nd la de%ini;ii :i instruc;iuni verbale premerg6toare antrenamentuluiB

e2ers7nd deprinderile 8n condi;ii de suprasolicitare 8n ca" c6 sportivii vor %i obliga;i s6 le e2ecute 8n ast%el de condi;iiB prevenind procesul de uitare. Aten#ia Aten;ia este activitatea de orientare :i concentrare a proceselor cognitive asupra anumitor obiecte sau %enomene ale realit6;ii 8ncon$ur6toare. 1a/ poate %i4 1. involuntar6- 8n ca"ul 8n care nu este stabilit anterior un scop cognitiv :i este provocat6 de particularit6;ile e2citan;ilor e2ternei :i de starea celulelor corticaleB 2. voluntar6 presupune anticiparea scopului :i mobili"area unui e%ort voluntar pentru atingerea acestuia. Men;inerea acestui tip de aten;ie este %avori"at6 de4 interesul constant %a;6 de activitateB

 caracterul de noutate al di%eritelor componente ale activit6;iiB caracteristici ale ambian;ei ?lumino"itate/ spa;iu@. 3. postvoluntar6 - re"ultat al e2ers6rii de concentrare/ randam. ei %iind superior datorita consumului energetic m. redus. Calit6;ile aten;iei ce pot %i solicitate :i valori%icate 8n activitatea motric6 sunt4 concentrarea/ stabilitatea/ volumul/ %le2ibilitatea/ distribu;ia. =n alt studiu ilustrea"6 c6 o concentrare intern6/ de scurt6 durat6 nu este potrivit6 pentru activit6;ile ce solicit6 re"isten;6. Au %ost studiate atlete care au reali"at o sarcin6 de re"isten;6 ? multe repet6ri@ %olosind dou6 tipuri de aten;ie4 o concentrare de scurt6 durat6/ e2tern6 pentru sen"a;iile de Jineste"ice la picioare membrele in%erioare :i una de scurt6 durat6/ intern6 pentru o imagine. Concentrarea e2tern6 a %ost mai e%icient6 dec7t cea ilisociativ6. PennebaJer :i .ightner au demonstrat c6 distragerea a condus la o per%orman;6 superioar6 8n dou6 e2perimente4 8n primul e2periment/ sportivii e2ers7nd pe o band6 rulant6 s-au concentrat pe propria lor respira;ieB 8n al doilea e2periment/ sportivii au alergat mai repede 8ntr-o curs6 de-a lungul ;6rii dec7t atunci c7nd alergau pe o pist6 circular6/ aceea:i distan;6. Cei din primul e2periment au reclamat mai pu;in6 oboseal6 c7nd erau distra:i dec7t atunci c7nd se concentrau pe respira;ia lor. Ast%el/ disocierea poate %i o strategie de aten;ie %olositoare pentru unele sarcini/ iar pentru altele asocierea. -i%eren;ele individuale 8n ceea ce prive:te stilurile de aten;ie pot determina e%icacitatea di%eritelor strategii cognitive. 45ndirea 6i limba1ul Dn g7ndire se oglindesc 8nsu:irile generale ale obiectelor :i %enomenelor 8nsu:irile :i leg6turile dintre ele/ 8nsu:iri :i leg6turi ce nu apar din primul moment 8n individualitatea sen"a;iilor sau percep;iilor. 97ndirea re%lect6 realitatea 8n mod mi$locit/ abstracti"at :i generali"at. Pentru a reali"a acest lucru sunt implicate opera;iile g7ndirii4 anali"a :i sinte"a compara;ia abstracti"area generali"area concreti"area.

Produsul acestor opera;ii repre"int6 %ormele g7ndirii care sunt4 no;iuni $udec6;i ra;ionamente.

1le se e2prim6/ se obiectivea"6 cu a$utorul limba$ului care devine/ ast%el %orma materiali"at6 a g7ndirii. 8n acela:i timp/ limba$ul repre"int6 :i instrumentu g7ndirii ?limba$ul interior@. Calit6;ile g7ndirii sunt4 caracterul critic suple;ea l6rgimea/ ad7ncimea rapiditatea independen;a originalitatea %le2ibilitatea

divergen;a/ 8n practicarea e2erci;iilor %i"ice nu este su%icient6 o simpl6 repetare a acestora dar este nevoie s6 se cree"e situa;ii noi care s6 constituie stimulente pentru g7ndire/ asigur7ndu-se/ ast%el/ acestor e2erci;ii un caracter larg aplicativ :i e%ecte %ormative asupra calit6;ilor g7ndirii. 8n timpul e2erci;iilor %i"ice/ g7ndirea are ca scop principal aprecierea situa;iilor :i/ 8n %unc;ie de ele/ conducerea uc;iunilor proprii.

=neori/ 8n timpul activit6;ilor %i"ice/ g7ndirea modi%ic6 metodele/ mi$loacele sau procedeele tactice de lupt6 dac6 situa;iile cer acest lucru. Pentru a putea reali"a scopurile :i sarcinile speci%ice/ g7ndirea practican;ilor activit6;ilor motrice trebuie ast%el %ormat6/ 8nc7t s6 i se de"volte anumite particularit6;i4 intuitivitatea4 perceperea rapid6 :i discriminarea situa;iilorB operativitatea4 ac;ionarea imediat ce a sesi"at o situa;ie nou6 :i nea:teptat6B caracterul activ4 g7ndirea sportivului nu este contemplativ6/ ci se mani%est6 8n activitatea speci%ic6/ o diri$ea"6 :i o impune voin;ei de ac;iuneB capacitatea de a re"olva rapid situa;iile care presupune o reac;ie rapid6/ ba"at6 pe cuno:tin;e tehnico-tactice anterioare ce 8i dau certitudinea reu:itei. 8nsu:irea no;iunilor 8n 8nv6;area e2erci;iilor %i"ice autocontrol atocomand6 nivel superiorSH 8nsu:ire con:tienti"at6 S H limba$ul %unc;ia de reglare %unc;ia persuasiv6

57. Cerinte psihologice ale antrenamentului %ata de sportive %ormarea deprinderilor motrice.

=n antrenament e%icient depinde de o multitudine de %actori. Antrenorii trebuie s6 de;in6 cuno:tin;e pro%unde 8n leg6tur6 cu sportul lor/ :i s6 %ie strategi inovatori/ buni mobili"atori :i consilieri competen;i pentru sportivi. ,otu:i/ 8n centrul unui antrenament de succes se a%l6 8n;elegerea procesului %orm6rii deprinderilor motrice. Sportivii intr6 8n arena sportiv6 cu abilit6;i :i e2perien;e anterioare di%erite. Antrenorul trebuie s6 perceap6 modul 8n care un sportiv 8ncep6tor dob7nde:te atributele unei noi deprinderi c7t :i nivelul la care un sportiv cu e2perien;6 8:i men;ine per%orman;ele deprinse. Aceast6 cunoa:tere va permite antrenorului s6-:i structure"e e2erci;ii e%iciente :i s6 genere"e reac;ii de r6spuns la erorile comportamentului motric/ s6 8n;eleag6 dac6 sau nu comportamentele lor :i procesul de 8nv6;are :i apreciere m6resc poten;ialul de de"voltare a sportivilor. Formarea deprinderilor motrice repre"int6 un ansamblu de procese interne asociat cu e2ersarea ce conduce/ 8n mod relativ/ la schimb6ri durabile 8n comportamentul motric. -eoarece deprinderile motrice presupun procese intern care au loc 8n sistemul nervos central al sportivului ele nu pot %i studiate dec7i monitori"7nd per%orman;a sportivului/ ceea ce ne permite s6 %ormul6m condu1 asupra des%6:ur6rii procesului 8nv6;6rii. Fitts :i Posner a i descris trei %a"e ale procesului de %ormare a deprinderilor motrice4 cognithc asociativ6 :i automati"at6. Fa"a cognitiv6. Dn aceast6 %a"6 de 8nceput a %orm6rii deprinderilor/ cei care 8nva;6 8:i concentrea"6 aten;ia asupra modalit6;ilor 8n care per%orman;a ar putea %i atins6. Antrenorul e2plic6 sau descrie deprinderea %urni"7nd in%orma;ii prin utili"area de demonstra;ii/ %ilme/ gra%ice sau alte mi$loace vi"uale pentru a-i a$uta pe cei care 8nva;6 s6-:i %orme"e o repre"entare clar6 8n leg6tur6 cu noua deprindere. 8n timpul acestei etape cei care 8nva;6 %olosesc procesele mentale pentru a 8n;elege cum urmea"6 a %i reali"at6 %iecare sarcin6. 1tapa cognitiv6 este caracteri"at6 printr-o activitate de transpunere 8n plan verbal a e2ecu;iei. Acest proces este caracteri"at prin orientarea con:tienti"at6 a aten;iei asupra detaliilor mi:c6rilor proprii :i/ 8n acela:i timp/ asupra altor aspecte ale circumstan;elor e2terne ?po"i;iile coechipierilor sau mi:c6rile ap6r6torilor@. Sistemul sen"orial dominant/ 8n %a"a cognitiv6/ este cel vi"ual/ care permite controlul membrelor care e2ersea"6 deprinderea nou6. Fa"a cognitiv6 este o perioad6 relativ scurt6 8n procesul comple2 al 8nv6;6rii. Poate dura numai c7teva minute/ cum ar %i predarea unei deprinderi simple unor sportivi e2ersa;i sau poate implica o perioad6 mai lung6 de timp dac6 deprinderea este comple26 iar sportivii sunt 8ncep6tori. Fa"a cognitiv6 este complet6 c7nd sportivii pot e2ecuta/ 8n mod acceptabil/ elementul tehnic 8n modul 8n care a %ost demonstrat. 8n %a"a automati"6rii/ programul motric pentru generarea mi:c6rilor corecte este %oarte bine de"voltat :i bine %i2at 8n memorie/ sportivii concentr7ndu-se pe alte aspecte 8n a%ar6 de tehnic6. Dn timpul unui ast%el de meci el ia 8n considerare po"i;ia :i mi:c6rile adversarilor 8n egal6 m6sura cu cele ale coechipierilorB el aprecia"6 s6ritura/ o pas6 spre dreapta sau spre st7nga/ o %ent6 8ntr-o singur6 direc;ie/ poate opta pentru 8ncetinirea :i scoaterea mingii din teren pentru a 8ncepe o nou6 lansare. >nstruc;iunile din timpul %a"ei avansate a 8nv6;6rii servesc pentru a-i spri$ini pe sportivi s6-:i men;in6 propriul nivel :i pentru a-i motiva s6-:i continuedorin;a de 8mbun6t6;ire.

Ma$oritatea speciali:tilor sunt de acord c6 singurul :i cel mai important %actor 8n dob7ndirea capacit6;ilor este e2ersarea repetat6 a unei deprinderi/ ast%el 8nc7t s6 po;i deveni e%icient. 8n general/ cu c7t num6rul repet6rilor este mai mare/ cu at7t 8nv6;area este mai temeinic6B cu toate acestea/ practica 8n sine nu este su%icient6 pentru a le permite sportivilor s6 se a%irme 8n mod cert. Kechiul adagiu c6 practica te %ace per%ect nu este 8n mod necesar adev6ratB sportivii trebuie s6 participe 8n antrenament cu inten;ia de a se per%ec;ionaB acest lucru 8nseamn6 c6 %ormarea deprinderilor implic6 mai mult dec7t ni:te e2erci;ii %i"ice. Dn ma$oritatea sporturilor/ cei anga$a;i 8n activitatea motric6 sunt determina;i s6-:i %orme"e o diversitate de deprinderi. .u7nd 8n considerare comple2itatea deprinderilor :i timpul disponibil limitat e2ers6rii/ antrenorii sunt nevoi;i s6 %orme"e mai mult dec7t o singur6 deprindere 8ntr-un singur antrenament/ cum ar %i4 reali"area unei s6rituri sau oprirea unei mingii 8n teren. Aceast6 sarcin6 implic6/ 8n mod evident/ perceperea unui stimul ?mingea din teren/ mi:carea corpului 8n %a;a mingii@ :i aplicarea unui element tehnic ?pentru a opri mingea :i reali"a aruncarea corect6@. Antrenorul poate concepe ca cel mai bun mi$loc de a 8nv6;a aceast6 sarcin6 ca %iind practicarea 8n condi;ii constante4 8i va da ca sarcin6 sportivului s6 e2ecute 1** de lovituri/ dar %iecare minge va %i aruncat6 cu o vite"6 constant6/ a$ung7nd 8n acela:i loc pe teren :i e2ecut7nd e2act aceea:i s6ritur6 :i aceea:i rostogolire caracteristic6. Antrenorul consider6 c6 acest tip de practic6 8i va permite s6 st6p7neasc6 ba"ele arunc6rii pe teren :i s6 empati"e"e cu $uc6torul. =n alt antrenor adopt6 o cale de 8nv6;are prin practica variabil64 el va o%eri/ de asemenea/ ca sarcin6 e2ecutarea a 1** de lovituri de mingii care vin din di%erite locuri ale terenului/ $uc6torul urm7nd s6 se mi:te at7t 8n st7nga c7t :i 8n dreapta :i reali"7nd di%erite s6rituri :i rostogoliri necesare. Acest tip de e2erci;iu este cu mult mai realist/ apropiindu-se de condi;iile speci%ice de $oc. Metodele de e2ersare/ total6 sau par;ial6/ ar trebui s6 %ie g7ndite ca poli e2tremi ai unui continuu. Metoda total6 pretinde sportivilor s6 practice activitatea sau deprinderea 8n integritatea ei ca o unitateB metoda par;ial6 cere sportivilor s6 practice %iecare component6 a activit6;ii sau deprinderii separat :i apoi s6 combine p6r;ile 8nsu:ite 8ntr-o totalitate. 8ntre aceste dou6 e2treme e2ist6 varia;ie/ cunoscut6 sub denumirea de metoda par;ial-progresiv6/ 8n care primele dou6 p6r;i ale deprinderii sunt practicate separat :i apoi reunite :i practicate ca o unitateB cea de a treia parte este imediat practicat6 :i apoi reunit6 cu primele dou6 :i a:a mai departe/ p7n6 c7nd deprinderea este complet 8nsu:it6.

51. 2otivatia activitatii sportive Motivele activit6;ii umane sunt %or;ele interioare care stimulea"6 activitatea declan:7nd-o/ sus;in7nd-o :i direc;ion7nd-o B ele repre"int6 re%lectarea subiectiv6 a trebuin;elor :i a condi;iilor de via;6 :i de munc6 :i dau individului energie 8n e%ortul de reali"are a scopului. Trebuinele constituie sursa primar6 a ac;iunii/ generate de de"echilibrul care apare 8n rela;ia dintre organism :i mediu. A.MasloE reali"ea"6 o spiral6 ?piramid6@ a trebuin;elor di%eren;iindu-le/ valoric pe :apte trepte. Impulsurile repre"int6 mani%estarea unei e2citabilit6;i sporite a centrilor nervo:i %a;6 de anumi;i stimuli. Motivele pentru care tinerii practic6 numeroasele ramuri sportive sunt di%erite dar ma$oritatea sunt legate de %aptul c6 practicarea sportului ofer satisfaciile cele mai puternice i mai diverse. P. A. 'udiJ a sistemati"at varietatea motivelor activit6;ii sportive 8n motive directe :i mijlocite. 1. 2otivele directe T sentimentul specific trit de sportiv :i care const6 8n satis%ac;ia produs6 de activitatea muscular depus6 8n timpul e2erci;iilor %i"ice care produc e%ecte dinamogene/ m6resc e2citabilitatea scoar;ei cerebrale :i/ prin acesta/ in%luen;ea"6 asupra tuturor proceselor vitale/ produc7nd st6ri a%ective po"itiveB T satisfacia estetic generat6 de %rumuse;ea :i 8ndem7narea 8n e2ecu;ia di%eritelor mi:c6riB aceast6 satis%ac;ie apare/ mai ales/ 8n ramurile de sport ce se caracteri"ea"6 prin armonia mi:c6rilor ?8not/ patina$/ gimnastic6/ tenis/ schi@B T tendina de a se manifesta curajos i hotr t 8n timpul e2erci;iilor di%icile :i periculoaseB pe ba"a acestui motiv/ tinerii 8:i aleg ramuri sportive di%icile ?bo2/ para:utism/ alpinism@B T elementele de concurs! 8ntrecerea este un stimulent pentru activitate/ uneori urm6rindu-se/ 8n special/ participarea/ indi%erent de re"ultatul ob;inutB T tendina de a obine recorduri sau performane de valoare. 2. 2otive mi1locite/ T tendina de a deveni puternic, tare, sntos prin practicarea sporturilor apare la cei mai mul;i tineri impresiona;i %iind de calit6;ile unor sportivi renumi;iB T tendina de a se pregti pentru activitatea profesional prin sportB tinerii 8:i dau seama c6 re"ultatele bune ob;inute 8n munc6 ?aviatori/ actori/ ingineri@ depind de nivelul preg6tirii %i"ice/ de indicii de s6n6tate/ de abilit6;ile motrice dob7ndite prin e2erci;ii %i"ice sistematiceB T sentimentul datoriei, necesitatea de a respecta norme impuse de participarea la activitate" T #nelegerea importanei sociale a activitii sportive. Motivele activit6;ii sportive sunt deosebit de variate, ele 8nsum7ndu-se/ uneori/ la una :i aceea:i persoan6 care are/ ast%el/ o motiva;ie mai bogat6 pentru activitatea sportiv6. C alt6 caracteristic6 este aceea c6 motivele sunt dinamice, se trans%orm6/ se schimb6/ 8n %elul acesta aceea:i activitate cap6t6 8n decursul timpului motiv6ri %oarte di%erite. Competen;a este o %orm6 speci%ic-sportiv6 a motiva;iei reali"6rii :i 8n general/ psihologii sportivi sunt de acord cu %aptul c6 aceast6 competen;6 se de"volt6 din motiva;ia reali"6rii. 12amin7nd %actorii care in%luen;ea"6 comportamentul reali"6rii putem 8n;elege competen;a.

Motiva;ia de reali"are are o bogat6 tradi;ie de cercetare care ne %urni"ea"6 interpret6ri psihologice aplicabile activit6;ii sportive. Competi;ia este cea mai r6sp7ndit6 situa;ie de reali"are 8n sport/ reali"area ap6r7nd :i 8n situa;iile noncompetitive c7nd indivi"ii 8:i compar6 per%orman;ele cu standarde personale. Ast%el/ aproape toate activit6;ile sportive implic6 o %orm6 de comportament al reali"6rii. ,eoria lui AtJinson?1)&4@ este un model de interac;iune care men;ionea"6 rolul personalit6;ii :i a %actorilor situa;ionali ca determinan;i ai comportamentului reali"6rii. Murra5 a %ost primul care a discutat despre motiva;ia reali"6rii ca un %actor al personalit6;ii :i a de%init nevoia de a st6p7ni/ manipula sau organi"a obiecte/ %iin;e sau idei/ a reali"a aceasta rapid :i independent/ a 8nvinge obstacolele :i a atinge un standard 8nalt/ a se dep6:i pe sine/ a concura :i a-i 8ntrece pe ceilal;i/ a cre:te 8ncrederea de sine. Murra5 a reali"at :i Thematic $pperception Test ?,A,@ pentru a m6sura nevoia individului de reali"are/ ,A, %iind cea mai r6sp7ndit6 prob6 a motiva;iei reali"6rii ca un test proiectiv. AtJinson a e2tins lucrarea lui Murra5 :i a descris motiva;ia reali"6rii ca o construc;ie a personalit6;ii. Potrivit a%irma;iei lui AtJinson/ motiva;ia reali"6rii combin6 dou6 constructe ale personalit6;ii4 motivul pentru a apropia succesul ?Ms@ :i motivul pentru a evita e:ecul ?Ma%@. Primul repre"int6 capacitatea de a experimenta m ndria sau satisfacia #ntr%o realizare, cel de al doilea repre"int6 capacitatea de a experimenta jena sau umilina ca o consecin a eecului. Chiar dac6 dorim succesul :i 8ncerc6m s6 evit6m e:ecul/ nu to;i indivi"ii au aceste dou6 motive la acela:i nivel. 8n teoria lui AtJinson %actorul semni%icativ al personalit6;ii este repre"entat6 prin di%eren;a dintre cele dou6 motive ?Ms-Ma%@. Persoanele care au un Ms 8nalt sunt 8n c6utare de situa;ii care %avori"ea"6 reali"area :i se str6duiesc s6 ob;in6 succes %6r6 prea mult6 preocupare privind e:ecul. >ndivi"ii care au un Ms sc6"ut :i un Ma% 8nalt sunt 8ngri$ora;i 8n ca" de e:ecB chiar dac6 succesul ar %i pl6cut/ pre%er6 s6 evite posibilitatea e:ecului iar nelini:tea lor este asociat6 cu situa;ii de reali"are. >ndivi"ii care au nivele egale de Ms :i Ma%/ indi%erent dac6 ambele sunt 8nalte sau sc6"ute/ se a%l6 la grani;a dintre cele dou6 categorii. C7nd nici unul dintre motive nu domin6/ anticip6rile/ potrivit teoriei lui AtJinson/ nu sunt %oarte clare. ,eoria lui AtJinson nu %ace aprecieri numai pe ba"a motivelor dar combin6 %actorii personalit6;ii cu cei situa;ionali. Factorul situa;ional principal/ 8n teoria lui AtJinson/ 8l repre"int6 sarcina :i di%icult6;ile sau/ mai speci%ic/ probabilitatea de succes a individului ?Ps@. Ps varia"6 de la * ?nici o :ans6@ la 1** ?succes asigurat@. -e e2emplu/ 8n ca"ul unui $uc6tor de tenis mediu/ P s-ul 8ntr-un meci cu un campion poate %i :i 1 la 1* sau 1*B Ps-ul 8ntr-un meci cu un 8ncep6tor poate %i de ) la 1* sau )*B 8ntr-un meci cu partener cu o capacitate egal6/ Ps-ul acestuia ar %i *. =n al doilea %actor situa;ional din teoria lui AtJinson 8l repre"int6 stimulentul valorii de succes ?>s@. Ca :i Ps/ >s este o caracteristic6 a sarcinii de reali"at. -e %apt/ a:a cum este descris 8n Fig. 14/ > s este relatat direct la Ps ca >s F 1-PS. Aceast6 rela;ie sugerea"6 c6/ cu c7t sunt mai sc6"ute :ansele de succes/ cu at7t este mai mare stimulul valorii de succes. -e e2emplu/ dac6 un $uc6tor de tenis este mediocru/ are pu;ine :anse de a c7:tiga un meci 8mpotriva unui $uc6tor de renume/ Ps %iind 1*. -e:i are pu;ine :anse de succes/ dac6 ar c7:tiga un meci ar %i entu"iasmatB stimulentul valorii ar %i 8nalt ?P sF)*@/ dar stimulentul valorii sc6"ut ?>sF1*@ :i nu ar %i %oarte entu"iasmat de perspectivele succesului. Cu c7t di%eren;a dintre cele dou6 motive este mai mare cu at7t este mai puternic6 tendin;a de apropiere a succesului sau evitare a e:ecului. >ndividul cu un poten;ial 8nalt are o tendin;6 de a apropia situa;iile de reali"are iar cel cu un poten;ial mai sc6"ut are o tendin;6 de a evita acele situa;ii. -i%eren;a dintre individul cu un poten;ial 8nalt sau sc6"ut este cea mai mare 8n situa;iile cele mai provocatoare sau incerte ?PsF . *@ pentru c6 acele situa;ii arat6 tendin;ele cele mai puternic behavioriste. Formulele evocate de teoria lui AtJinson proiectea"6 trei categorii generale de comportament al reali"6rii4 %posibilitate ?alegere@ %intensitate %persisten. %$legerea se re%er6 la deci"ia individului pentru a apropia sau evita situa;ia de reali"are. Potrivit celor a%irmate de AtJinson/ tendin;a de reali"are care re"ult6 determin6 alegerea. C7nd tendin;a de reali"are ?,r@ este po"itiv6/ individul tinde s6 apropie situa;iaB c7nd ,a este negativ6/ ?, s este mai mic6 dec7t , a%@/ individul tinde s6 evite situa;ia. Cei care au un poten;ial mare :i care au un M s mai mare dec7t Ma% au un ,a po"itiv :i se apropie de situa;iile de reali"are/ cei cu un poten;ial sc6"ut tind s6 evite acele situa;ii. Dn teoria lui AtJinson/ cel cu un potenial mare tinde s6 apropie competen;a :i alte situa;ii de reali"are :i este atras/ 8n mod special/ de cele mai provocatoare situa;ii/ c7nd P F. C. Aceste situa;ii includ competi;ia cu adversari de acela:i nivel sau obiective care 8l provoac6 dar sunt de neatins. Cei cu un poten;ial sc6"ut au tendin;a de a evita situa;iile de reali"are dar sunt/ 8n special/ 8mpotriva situa;iilor provocatoare 8n care PsF. *. AtJinson recunoa:te c6 cei cu un poten;ial sc6"ut pot interveni 8n situa;iile de reali"are datorit6 presiunilor e2terioare. 1l sugerea"6 c6 8n interiorul acestor situa;ii cei cu un poten;ial sc6"ut 8ncearc6 s6 evite situa;iile cele mai intense ?PsF. *@B cei care de;in un poten;ial sc6"ut aleg sarcini :i situa;ii cu mai multe :anse de succes sau e:ec ?Ps F.)* sau PsF.1*@. C situa;ie de alegere %or;at6 ?P(F . *@ 8n care cei cu poten;ial 8nalt pre%er6 situa;iile provocatoare :i cei cu un poten;ial sc6"ut tind s6 aleag6 situa;ii e2treme ?P sF .1* sau .)*@ este cea mai nea:teptat6 tendin;6 behaviorist6/ dup6 teoria lui AtJinson. Pentru comportamentul sportiv/ 8n situa;iile de alegere liber6 cei cu poten;ial 8nalt pre%er6 s6 intervin6 8n situa;iile de reali"are iar ceilal;i aleg evitarea lor. 8n situa;iile de alegere %or;at6 8n care indivi"ii trebuie s6 aleag6 ceva/ cei din prima categorie sunt atra:i de situa;iile cele mai incerte/ provocatoare ?PsF . *@ iar ceilal;i g6sesc situa;iile ca pre". probabilitatea cea mai mare de succes ?P sF .1* sau .)*@. -atorit6 intensit6;ii sau e%ortului din situa;iile de reali"are/ tendin;a de reali"are care re"ult6 ?, a@ determin6 un nou comportament4 cu c7t este mai mare tendin;a re"ultat6 ?,s-,a%@/ cu at7t este mai mare intensitatea :i e%ortul :i/ prin urmare/ cu at7t va %i mai mare per%orman;a. ,endin;a de a evita ?, a%@ este o tendin;6 negativ6 sau inhibat6 care blochea"6 e%ortul intens :i per%orman;a. Cu c7t este mai mare ?,a%@ /cu at7t devine mai nelini:tit individul. Cei cu poten;ialul 8nalt tind s6 depun6 un e%ort intens 8n situa;iile de reali"are/ 8n timp ce acei cu poten;ialul sc6"ut sunt inhiba;i. -i%eren;a dintre ace:tia este mai pronun;at6 8n situa;iile cele mai provocatoare ?PSF. C @ 8n care cei cu poten;ialul 8nalt au cea mai puternic6 tendin;6 de a depune un e%ort intens :i ceilal;i sunt an2io:i :i inhiba;i. Ki"iunea behaviorist6 8n leg6tur6 cu persistena sarcinilor de reali"are este e2primat6 8n termenii cei mai simpli4 cei cu poten;ialul 8nalt tind s6 persiste at7t timp c7t au :ansa de succes/ 8n special 8n 8ncerc6ri cu o sarcin6 u:oar6 ?P F .&*@ deoarece e:ecul le aduce probabilitatea succesului mai aproape de . * :i %ac sarcina mai provocatoareB cei cu poten;ialul sc6"ut nu persist6 evit7nd sarcinile de reali"are/ nu le place s6 continue s6 8ncerce c7nd sarcina este provocatoare ?PsF . *@.

52. Criteriile de caracteri(are psihologica a ramurilor de sport. Cunoa:terea caracteristicilor de ordin psihologic ale celor mai importante ramuri de sport este necesar6 datorit6 %aptului c64 cerin;ele de ordin tehnic :i tactic/ precum :i particularit6;ile antrenamentelor :i concursurilor stau la ba"a selec;iei sportivilor pentru ramura respectiv6B conducerea :tiin;i%ic6 a procesului instructiv- educativ se ba"ea"6 pe cunoa:terea de c6tre antrenor :i sportiv a particularit6;ilor de ba"6 a ramurilor de sportB preg6tirea :i asisten;a psihologic6 a sportivului 8n concurs sunt determainate de caracteristicile re%lect6rii speci%ice a particularit6;ilor ramurii 8n con:tiin;a sportivului . ,oate aceste momente ale activit6;ii sportive solicit6 8ntocmirea unor monografii psihologice a ramurilor care cuprinde elementele de ba"6/ e2plicative ale determin6rii psihicului sportivului 8n condi;iile materiale :i sociale ale activit6;ii practice. Caracteri"area psihologic6 a unei ramuri sportive trebuie s6 aib6 8n vedere4 -cerin;ele pe care le e2prim6 activitatea speci%ic6 %a;6 de sportiv/ %a;6 de aptitudinile sale psihice :i %i"iceB -in%luen;ele pe care le e2ercit6 practicarea muncii de sport asupra personalit6;ii sportivului. 53. Continutul monogra%iei psihologice a ramurilor de sport. Monogra%ia psihologic6 a ramurilor de sport trebuie s6 cuprind64 &. caracterizarea general a sportului! particularit6;ile actelor motrice4 caracterul mi:c6rilor :i e%ortul solicitat/ pre"en;a adversarului direct sau a aparatelor/ lucrul 8n condi;iile de mediu deosebitB ac;iunile sau 8nsu:irile prin care se mani%est6 m6iestria sportiv6B criteriile de apreciere e2istente 8n ramur6B caracteristicile activit6;ii privite 8n ansamblulB particularit6;ile tactice 8n lupta cu adversarul sau pentru asigurarea succesuluiB calit6;ile de ordin somatic/ %i"iologic :i aptitudinile motrice solicitate de ramur6. 2. manifestrile proceselor psihice #n activitatea specific din ramur ?cerin;e/ solicit6ri/ particularit6;i de mani%estare/ educare :i de"voltare 8n activitate/ aptitudini psihice indispensabile :i eventuale posibilit6;i de compensare@4 caracteristicile proceselor sen"oriale 8n activitate/ at7t 8n procesul 8nv6;6rii/ c7t :i 8n activitatea speci%ic6 de concursB caracteristicile aten;iei 8n activitateB -particularit6;ile g7ndirii :i imagina;ieiB particularit6;ile st6rilor a%ective 8n situa;iile speci%ice antrenamentului :i concursuluiB particularit6;ile e%ortului voluntar :i ale calit6;ilor de voin;6 mani%estate 8n activitatea sportiv6. '. caracteristicile unor stri psihice specifice! aptitudini, procese cognitive, afective, volitive 8n leg6tur6 cu particularit6;ile antrenamentelor :i concursurilor 8n condi;iile materiale :i organi"atorice ale acestora/ sistemele de 8nscriere/ disputare/ clasi%icare/ etc. acelea:i/ 8n leg6tur6 cu particularit6;ile adversarilor/ arbitrilor/ spectatorilor/ antrenorilor/ partenerilor ?colectiv/ echip6/ c6pitan de echip6@ :i suporterilorB 8n situa;iile de preg6tire pentru concursuri di%icile sau de mare r6spundere/ 8n starea de %orm6 sportiv6/ pierderea %ormei/ accidente/ succese sau insuccese. (. particularitile de manifestare ale unor trsturi ale personalitii sportivului care practic ramura respectiv. tr6s6turi de orientare4 atitudini/ interese/ motiva;ia activit6;iiB particularit6;i de mani%estare a unor aptitudini %i"ice :i psihice generale :i speci%iceB particularit6;i temperamentaleB r6s6turi caracterB tipologia particularit6;ilor unei ramuri/ ca e%ect de modelare a personalit6;ii de c6tre activitatea speci%ic6. ). caracteristicile psihosociale i pedagogice ale ramurii! particularit6;ile activit6;ii instructiv-educative a antrenamentului cu sportiviB sistemul rela;iilor dintre componen;a echipei sportive 8n activitatea curent6 :i 8n participarea selectiv6 la 8ntreceri. 54. Caracteristicile psihologice a ramurilor de sport/ gimnastica si %otbal. Gimnastica Are ea 8ns6:i mai multe ramuri :i probe dar poate %i caracteri"at6/ 8n general/ ca un sport individual care solicit6 aparatul motric al sportivului 8n mod multilateral/ at7t datorit6 structurii variate :i complicate a mi:c6rilor/ c7t :i datorit6 condi;iilor de e2ecu;ie a acestora. Dn gimnastic6/ sportivul trebuie s6-:i st6p7neasc6 %oarte bine mi:c6rile corpului/ %ie 8n e2erci;iile libere/ %ie 8n leg6tur6 cu aparatele/ av7nd de 8n%r7nt/ 8n special/ greutatea proprie 8n condi;iile de deplasare rapid6 :i cu preci"ie. Adversarul gimnastului lucrea"6 separat/ 8nainte sau dup6 acesta/ 8ntrecerea %iind o compara;ie a m6iestriei apreciat6 cu note de c6tre arbitri. M6iestria se dovede:te lucr7nd cu preci"ie :i %rumuse;e e2erci;iile 8nv6;ate p7n6 la automati"are dar cu elemente di%erite/ ceea ce introduce 8n e2ecu;ie un anumit coe%icient de incertitudine. -intre procesele sen"oriale/ un rol important 8l de;in percep;iile :i repre"ent6rile proprioceptive care stau la ba"a %orm6rii :i a per%ec;ion6rii deprinderilor. Aten;ia/ g7ndirea :i e%ortul voluntar au/ 8n general/ caracter discontinuu/ cu o concentrare deosebit6 8n anumite momente/ at7t la antrenament c7t :i 8n concurs/ deoarece se lucrea"6 pe aparate/ timp limitat ?c7teva minute :i c;i 8ntreruperi@. St6rile a%ective ale gimna:tilor nu sunt prea intense/ cu e%ecte de de"organi"are a personalit6;ii/ sportivul av7nd posibilitatea de a le st6p7ni/ de a e2ecuta unele ac;iuni :i mi:c6ri care sa le masche"e. 1mo;iile provocate de teama de insucces sunt mai viu e2primate la b7rn6/ unde e%ectele actelor gre:it conturate sunt %oarte vi"ibile. .a proba aceasta se poate vorbi de %enomenul de contaminare psihic 8n ca"ul e2ecu;iilor ratate de mai multe concurente 8n continuare.

St6ri psihice speciale 8nt7lnim/ di%eren;iate la 8ntreceri pe echipe sau individual :i 8n leg6tur6 cu arbitra$ul care/ 8n unele situa;ii/ nu poate %i apreciat ca obiectiv. 8naintea concursurilor de mare r6spundere gimna:tii se mobili"ea"6/ g7ndurile sunt 8ndreptate spre 8ntrecere/ 8:i repre"int6 cu preci"ie/ la secund6/ %iecare e2erci;iu pe care urmea"6 s6-1 reali"e"e. -i%eren;iem aptitudini speciale pentru ramura gimnastic6 ritmic6 mani%estate prin %le2ibilitate/ gra;ie/ sim;ul ritmului/ %or;6/ detent6. 9imna:tii se caracteri"ea"6 prin sim; de r6spundere/ capacitate de autoapreciere :i perseveren;6. Munca de la aparate este grea/ 8ndelungat6 :i de multe ori %6r6 satis%ac;ii imediate. Antrenorul are nevoie de mult6 m6iestrie pedagogic6 pentru stimularea interesului :i pasiunii sportivului pentru gimnastic6. 55. *ugb8 si inot. Caracteristicile psihologice ale 8notului provin/ 8n primul r7nd/ din %aptul c6 mediul activit6;ii este apa/ acest mediu opun7nd o re"isten;6 speci%ic6 organismului care se a%l6/ 8n acela:i timp/ 8n po"i;ie mai pu;in obi:nuit6. Principala solicitare se adresea"6 sen"a;iilor de echilibru :i de orientare 8n condi;iile cu%und6rii corpului 8n ap6. Dn activitatea de 8nv6;are a 8notului intervin di%icult6;i de acomodare cu apa/ de deprindere cu speci%icul respira;iei/ de coordonare a mi:c6rilor bra;elor cu a picioarelor :i a acestora cu respira;ia :i din %aptul c6 scu%undarea 8n ap6 in%luen;ea"6 negativ asupra sim;ului Jineste"ic :i de echilibru :i/ deci/ asupra repre"ent6rilor motrice. Adversarii sunt al6turi 8n timpul 8ntrecerii iar 8n cursele mai lungiU 8nt7lnim aproape acelea:i aspecte re%eritoare la do"area e%ortului :i 8ncord6rilor dV voin;6. =n aspect particular 8l pre"int6 s6riturile din turn sau de la trambulin6 8n care/ ca :i 8n gimnastic6/ se aprecia"6 m6iestria sportivului de a-:i conduce corpul 8n e2erci;ii complicate :i di%icile din punct de vedere al coordon6rii. 56. 9upte si pentatlonul modern. Aceast6 ramur6 de sport repre"int6 o culme a di%icult6;ii deoarece 8ntrune:te cinci probe cu structuri motrice deosebite/ :i 8n cea mai mare parte/ constituite din mi:c6ri nenaturale care se pot 8nsu:i numai prin studiu 8ndelunga;i Probele de c6l6rie/ scrim6/ tir/ 8not :i cros care alc6tuiesc pentatlonul solicit6 la ma2imum aptitudinile %i"ice :i intelectuale ale sportivilor. Principala caracteristic6 a acestui sport o constituie diversitatea/ lipsa de apropiere dintre cele cinci probe componente. Fiecare prob6 are structura sa motric6/ e2prim7nd cerin;e di%erite %a;6 de aptitudinea %i"ic6 :i psihic6. Ast%el/ mi:c6rile ciclice :i ritmice de la 8not se deosebesc de cele din alegerea de cros care/ de:i ciclice/ nu sunt ritmice din cau"a terenului variat pe care se alearg6B deosebirea este mare :i 8ntre celelalte probe. Aparatul motric al sportivului este di%erit solicitat de %iecare prob6/ grupele musculare trebuind s6 lucre"e 8n regim de %or;6 sau suple;e/ s6-:i adapte"e un model motric dup6 cerin;ele probei. Acest aspect creea"6 reale probleme at7t antrenorului c7t :i sportivului care trebuie s6 g6seasc6 nu numai e%iciente mi$loace de preg6tire pentru o prob6 sau alta/ ci :i cea mai bun6 combinare a lor 8n cadrul antrenamentului. St6rile psihice ale sportivului sunt %oarte variate :i variabile/ dup6 speci%icul probei. Dn proba de c6l6rie4 calul se trage la sor;i/ terenul este cunoscut pu;in 8naintea probei. Proba de scrim6 solicit6 8ndem7nare/ re"isten;6 :i st6p7nire de sine 8n cele c7teva ore c7t durea"6 asalturile. Proba de tir solicit6 aten;ie/ 8ncord6rile musculare ale bra;ului 8narmat. Proba de 8not solicit6 aparatul motric 8n mod dinamic. Crosul este %oarte di%icil prin varietatea terenului :i %iind ultima prob6/ 8ncordarea atinge ma2imum. Concursurile de pentatlon modern sunt %oarte puternic saturate emo;ional :i presupun o mare cheltuial6 de energie. *uptele pre"int6 particularitatea %olosirii %or;ei :i abilit6;ii %i"ice 8n 8nvingerea re"isten;ei active sau pasive a adversarului. Sim;ul orient6rii corpului 8n spa;iu/ sim;ul tactil :i Jineste"ic %urni"ea"6 in%orma;iile de ba"6 8n conducerea luptei. 5&. Componentele psihice ale %ormei sportive. Forma sportiv6 este re"ultatul unui comple2 de elemente/ indici subiectivi pe care antrenorii 8i consider6 caracteristici ai %ormei4 dispo"i;ia de lucru/ dorin;a de 8ntrecere/ automatism superior al unor deprinderi/ capacitatea de adaptare rapid6 la sarcini :i situa;ii diverse. Dn conceptul de %orm6 sportiv6 putem deosebi dou6 componente psihologice4 1. +omponenta strilor psihice cu stabilitate, constan care este bine ancorat6 8n tr6s6turile personalit6;ii sportivului/ re"ultat al unei preg6tiri psihologice generale :i de ramur6. Aceast6 component6 caracteri"ea"6/ de regul6/ sportivii talenta;i :i cu atitudine corect6 %a;6 de munc6/ s7rguincio:i la antrenamente/ dornici de 8ntrecere/ capabili de e%ort 8n antrenament :i 8n concurs/ capabili de a se aprecia corect/ de a se autoeduca :i de a se autoconduce. 1a poate %i dob7ndit6 de orice sportiv care este supus unei preg6tiri/ :tiin;i%ice/ sistematice. Componenta stabil6 a %ormei sportive are/ desigur/ niveluri di%eriteB %orma ei optim6 constituind ceea ce numim stare de preparaie, mani%estat6/ 8n special/ 8n orientarea g7ndurilor :i sentimentelor/ 8n atitudinile/ 8n motiva;ia superioar6. -i%eritele procese :i %unc;ii psihice solicitate 8n proba sportiv6 se de"volt6 :i se per%ec;ionea"6 ca urmare a practicii sistematice :i corecte/ constituind %ondul a ceea ce se nume:te/ 8n mod curent/ indicii subiectivi ai formei sportive. ,.+omponenta strilor variabile, schimb6toare care poate depinde de tr6s6turile personalit6;ii sportivului ?8n special de cele temperamentale@ dar care este/ mai ales/ la discre;ia evenimentelor/ a %actorilor e2terni care in%luen;ea"6 asupra psihicului sportivului. Aceast6 component6 este/ 8n special/ a%ectiv6 de:i poate %i in%luen;at6 prin g7ndire :i/ ea 8ns6:i/ in%luen;ea"6 asupra g7ndirii. -e regul6/ %actori minori ca importan;6 absolut6 ?discu;ie 8n contradictoriu cu colegii/ o glum6 nereu:it6/ o observa;ie a antrenorului/ o sup6rare la serviciu sau la :coal6@ provoac6 o schimbare brusc6 de atitudine/ in%luen;7nd negativ elenul :i dispo"i;ia de lupt6/ ab6t7nd g7ndurile de la preocuparea de ba"6. Asemenea mici evenimente nu in%luen;ea"6/ 8n mod direct/ asupra %ondului de preg6tire psihologic6 a sportivului dar in%luen;ea"6 dispo"i;ia a%ectiv6 :i/ prin ea/ provoac6 impresia reducerii substan;iale a posibilit6;ilor de lupt6.

Pre"en;a :i nivelul di%erit al celor dou6 componente psihologice ale %ormei sportive e2plic6 de ce sunt sportivi care se men;in mult timp 8n %orm6/ av7nd posibilitatea autoregl6rii st6rii psihice 8n raport de solicit6ri :i sportivi careW ating rar aceast6 stare/ pier"7nd-o %oarte u:or. 8n a%ara unor particularit6;i individuale care au/ desigur/ o %oarte mare importan;6/ determinat6 pentru %orma sportiv6/ este preg6tirea psihologic6 a sportivului ?general6 :i de ramur6@. -in perspectiva anali"ei psihologice merit6 aten;ie punctul de vedere al psihologului %rance" Pierre 3anet care consider6 c6 energia noastr6 psihicW su%er6 di%erite oscila;ii/ c6 ea nu se pre"int6 8n permanen;6 la acela:i nivel de mobili"are :i tensiune ?8ncordare@. St6rile psihice trec de la un nivel la altul/ de la laten;6 dispo"i;ii vagi/ promisiuni :i proiecte la tendin;e e2primate 8n limba$ interior/ apoi la dorin;6 :i/ 8n s%7r:it/ la reali"area deplin6. .a aceast6 varia;ie care este/ mai ales/ calitativ6/ se mai adaug6 :i o varia;ie de grad/ de intensitate. -inamica st6rilor psihice ale sportivului pe parcursul unei se"on sau a carierei sportive se e2prim6 prin aceste varia;ii care se mani%est6/ mai intens :i mai spectaculos/ 8n momentele de %orm6 :i de pierdere a %ormei. Mihai 'alea insist6 asupra conceptului de saturaie a strilor psihice, asupra %aptului c6 acelea:i procese psihice 8:i modi%ic6 structura sub in%luen;a unor %enomene care se repet6 de la o e2perien;6 la alta individul 8:i modi%ic6 modul de a sim;i :i a g7ndi. Structura este un re"ultat la care se a$unge prin repetare/ prin tipi"are/ prin automatism/ atura;ia este caracteristic6 tuturor %enomenelor psihice/ 8ncep7nd cu percep;ia :i s%7r:ind cu caracterul. Percep;ia/ sentimentul/ $udecata se %i2ea"6/ 8n timp/ 8ntr-un proces stabil. Forma stabil6 se caracteri"ea"6 prin e2isten;a unei st6ri psihice cu mare stabilitate/ cu constan;6/ provenite tocmai din aceast6 repetare :i reluare 8n condi;ii identice. Satura;ia acestor st6ri psihice re"ultat6 din mecanismul repet6rii/ presupune o anumit6 simpli%icare/ o organi". :i %i2are a con;inutului psihic :i/ tocmai prin aceasta/ o m. sporit6 e%icien;6 8n activitatea sportivului. 5). Caracteristicile psihologice ale %ormei sportive. P.A. 'udiJ stabile:te urm6toarele particularit6;i psihologice ale %ormei sportive4 activitatea con:tiin;ei de 8mbun6t6;e:te/ toate procesele psihice sun%c controlate con:tientB se urm6re:te vite"a proceselor de e2ecu;ieB sportivul se/ orientea"6 mai bine 8n ambian;6B procesele percep;iei se derulea"6 rapid/ sunt mai clare :i mai rapideB se 8mbun6t6;e:te spiritul de observa;ie :i capacitatea de a sesi"a situa;iile diverse care apar 8n concursB percep;iile speciali"ate ?sim;ul mingiei/ al apei/ al rachetei@ ale$ sportivilor cu categorie superioar6 de clasi%icare ating gradul cel mai 8naltB volumul aten;iei cre:te/ se 8mbun6t6;e:te capacitatea distribuirii sau- concentr6rii ei/ se m6re:te capacitatea trecerii rapide a aten;iei de la un obiect la altul ?%le2ibilitatea@B sportivul reali"ea"6 un control complet asupra ac;iunilor sale pe care le. diri$ea"6 cu preci"ieB mi:c6rile sportivului antrenat sunt coordonatele/ precise// decurg u:or/ lin/ ritmicB 8n stare de %orm6 elanul a%ectiv este mobili"at/ el e2prim7ndu-se prin buna dispo"i;ie/ dorin;a de a concura :i stare a%ectiv6 po"itiv6 8n timpul des%6:ur6rii activit6;iiB la sportivi se m6re:te capacitatea pentru e%orturi volitive sus;inute/ 8ncrederea 8n %or;ele proprii :i dorin;a pentru a ob;ine victorii atinge gradul cel mai 8nalt. Sportivul bine antrenament se poate mobili"a cu u:urin;6 pentru e%orturi mari :i/ 8n acela:i timp/ are capacitatea de a-:i do"a aceste e%orturi pe ba"a perceperii :i 8n;elegerii clare a cond. 8n care se a%l6. Dn literatura noastr6 problemele %on ei sportive au %ost discutate sub dublul aspect %i"iologic/ psihologic %iind de remarcat lucr6rile lui ,r. -umitra:cu/ Miron 9eorgescu/ Mihai 1puran. =n ultim aspect care se dega$6 din literatur6 :i pe care 8l socotim interesant este pre"entat de dr. .. ProJop din Austria care 8ncearc6 s6 r6spund6 la 8ntrebarea4 unde #ncepe patologicul #n sport- =nele din considera;iile sale pot %i e2tinse :i la %orma sportiv6/ de:i autorul nu se re%er6 la ea. Cau"ele patologiei 8n sport constau #n disproporia dintre cerine i pregtirea pentru per%orman;6 a sportivului, 8n %aptul c6 8n ansamblul psihosomatic omul are anumi;i factori limitativi. 8ntr-un %el :i %orma sportiv6 poate %i privit6 ca o ast%el de limit6 superioar6 a nivelului de preg6tire a individului/ peste care apare supraantrenamentul/ ie:irea din %orm6/ cu mani%est6ri nepl6cute :i nedorite. ProJop acord6 mare aten;ie %actorilor psihologici determinan;i ai personalit6;ii sportivului voin;a :i inteligen;a 8n mod deosebit/ care trebuie s6 asigure acestuia posibilitatea de apreciere critic6 a lui 8nsu:i/ estimarea ra;ional6 a propriilor posibilit6;i/ precum :i re"isten;a la ingerin;ele str6ine . 9ri$a pentru randament se trans%orm6/ de cele mai multe ori/ 8ntr-un complex de responsabilitate care-i ia sportivului s8ngele rece :i siguran;a deci"iei/ care generea"6 ideea de constr8ngere. 50. :actori %acilitatori si %actori perturbatori ai %ormei sportive. -eoarece omul este o %iin;6 capabil6 de autoreglare/ con:tiin;a lui asigur7nd prelucrarea corect6 a in%orma;iilor :i diri$area corespun"6toare a reac;iilor/ orice sportiv trebuie s6 cunoasc6 care sunt/ din punct de vedere psihologic/ %actorii perturbatori :i %acilitatori ai %ormei/ acei %actori care/ prin prelucrarea adecvat6/ asigur6 constan;6 :i calitate optim6 comport6rii sportivului. Factori perturbatori: -obiectivi4 %actori e2terni/ neprev6"u;i4 8mboln6viri/ accidenteB %actori stresan;i cu ac;iune prev6"ut6 :i care se e2ercit6 8n timpul antrenamentului sau 8n prea$ma concursului4 regimul de munc6/X alimenta;ia/ in%luen;e ne%avorabile ale mediului socio-%amilial sau de munc6. gre:elile din antrenament care duc la supraantrenament :i/ pe plan subiectiv/ la st6ri nevrotice. -subiectivi4 c6derea interesului pentru preg6tireB sc6derea nivelului capacit6;ii de autoapreciere :i autocontrolB comple2ul de in%erioritate/ teama de accident/ de adversari etc. Factori facilitatori: autocunoa:terea/ autocontrolul/ autocritica.

 atitudine con:tient6 :i activ6 %a;6 de munc6/ spiritul de disciplin6. capacitatea de anticipare/ plani%icare :i respectare a regimului propus pentru activitate. Principiile :i c6ile preg6titoare ale psihologiei sportivilor/ 8n;elese :i aplicate corect :i individuali"at/ 8n condi;iile unei preg6tiri corespun"6toare %i"ice :i tehnice/ asigur6 atingerea acestei st6ri optime de reglare :i autoreglare a comportamentului 8n raport cu cerin;ele activit6;ii :i n6"uin;ele sportivului. $ reui, acesta este visul oric6rui competitor. >ar a reu:i 8nseamn6 :iPsau este echivalent cu a #nvinge. ,o;i #nvingtorii 8mp6rt6:esc pasiunea de a reu:i :i se 8nscriu 8ntr-un proces de progres/ ader7nd la aceea:i logic6 a reu:itei/ ba"7ndu-se pe aceea:i dinamic6/ urm6rind propria e2celen;6 :i %i d anima;i de aceea:i aspira;ie4 optimi"area propriilor per%orman;e. A te 8nscrie 8ntr-un proces de reu:it6 necesit6 stabilirea :i respectarea unor condi;ii %undamentale4 a c7:tiga sau a dispune de un mod mental de %unc;ionare caracteri"at prin per%orman;6 :i competitivitate/ ceea ce implic6 o %oarte atent6 anali"6 :i o riguroas6 autoevaluare a poten;ialului psihic individualB a aprecia per%orman;ele ini;iale drept condi;ii necesare pentru demersul ctre :i pentru victorie. +onceptul de performan poate %i sinteti"at prin intermediul unui model care se ba"ea"6 pe urm6toarele dimensiuni %undamentale4 poten;ialul4 a fi performant i competitiv" procesul4 reuita" re"ultatul4 performana" conte2tul4 mediul reuitei. $ fi performant i competitiv necesit6 a dispune de un poten;ial psihic caracteristic/ ilustrat prin capacitatea %iec6ruia de a se autodep6:i/ prin 8ncrederea 8n sine/ prin combativitate :i ambi;ie repre"entat6 de di%eritele sale componente cognitive/ a%ective/ emo;ionale/ rela;ionale/ comportamentale. Acest poten;ial declan:ea"6 un proces e2primat prin c6utarea constant6 a amelior6rii propriilor per%orman;e. /euita este un proces dinamic/ orientat spre un anumit scop. Acest proces impune :i necesit6/ 8n egal6 m6sur6/ integrarea :i corelarea tuturor parametrilor spa;iali :i temporali/ deoarece el vi"ea"6/ termene determinate. Pentru aceasta/ antrenorul trebuie s6 %i2e"e/ cu riguro"itate sportivului/ obiective intermediare/ care vi"ea"6 ori"onturi temporale scurte :i medii. Yi/ 8n raport cu acestea se elaborea"6 :i se aplic6 strategiile e2celen;ei4 strategia vi"uali"6riiB strategia obiectivelorB strategia st6p7nirii a situa;iilor. 0erformana este un re"ultat obiectiv/ care stimulea"6 procesul reu:itei. Dn ceea ce prive:te contextul, mediul, prin prisma unei concep;ii sistemice/ antrenorul este cel care trebuie s6 :tie cum s6 pro%ite/ la ma2imum/ de pe urma in%luen;ei tuturor structurilor 8n care 8:i des%6:oar6 activitatea. -ecurge necesitatea reali"6rii unor ac;iuni complementare/ :i anume4 T evaluarea potenialului sportivului din perspectiva de"volt6rii capacit6;ilor :i a disponibilit6;ilor individuale 8n concordan;6 cu cerin;ele ramurii de sportB T #nvarea i #nsuirea strategiilor reuitei prin elaborarea unui plan de preg6tire sub %orma unui proces de acumulare continuu :i intensivB T valorificarea mediului prin procesul de preparare 8n vederea unui anumit concurs. Sportivul/ structura sa comportamental6 :i mediul 8n care ac;ionea"6 interac;ionea"6 activ :i dinamic 8n condi;iile implicate de cadrul interdependen;elor active/ poten;ialul unei structuri sistemice ce vi"ea"6 per%orman;a include4 potenialul cognitiv" potenialul afectiv" potenialul relaional. 67. Aspecte psihologice ale %actorilor antrenamentului sportiv. $ntrenamentul este forma de baz a muncii comune a antrenorului cu sportivul care se efectueaz #n vederea asigurrii unei pregtiri multilaterale a acestuia, pentru participarea, cu succes, la #ntrecerile sportive. Antrenamentul este un proces pedagogic/ deosebit de comple2/ care cuprinde at7t latura instructiv6 c7t :i pe cea de preg6tire :i de educare a sportivilor. Scopul antrenamentului este de a asigura o sporit6 capacitate de lucru a organismului/ precum :i de a asigura preg6tirea :i de"voltarea multilateral6 a sportivului/ at7t din punct de vedere %i"ic c7t :i psihic/ de a-1 %ace apt s6 lupte 8n 8ntrecerile sportive :i/ 8n acela:i timp/ de a-i %orma tr6s6turi de personalitate. A:adar/ laturile %undamentele ale antrenamentului sunt4 instruirea/ preg6tirea :i educarea. Instruirea se re%er6 la %ormarea priceperilor :i deprinderilor din domeniul ramurii de sport practicate. 0regtirea se re%er6 la ridicarea capacit6;ii de lucru a organismului 8n condi;iile activit6;ii sportive/ pe ba"a de"volt6rii calit6;ilor motrice :i a indicilor %i"iologici ai organismului. 1ducarea cuprinde ansamblul m6surilor privind de"voltarea calit6;ilor psihice/ a particularit6;ilor psihice individuale/ %ormarea con:tiin;ei :i conduitei morale. 61. Antrenamentul mental parte a antrenamentului. Antrenamentul este o activitate di%icil6/ de lung6 durat6/ cu intensitate mare care supune sportivii la e%orturi deosebite/ la regim sever de munc6 :i via;6/ la solicitarea aten;iei/ g7ndirii :i imagina;iei/ la e2ersarea 8ndelungat6 :i di%icil6 a deprinderilor tehnice :i tactice. Munca pe care o depune sportivul pentru de"voltarea calit6;ilor motrice tehnice sau tactice/ pentru per%ectarea unor procese psihice sau 8nsu:iri ale persoanei/ presupune 8n primul r7nd participarea lui con:tient6B con:tiin;a repre"ent7nd %ormularea unor scopuri precise :i mobili"area de e%orturi de voin;6 pentru reali"area acestora. 12ist6 scopuri #ndeprtate, 8n acest ca" atitudinea con:tient6 a sportivului se mani%est6 prin perseveren;6/ dorin;a de preg6tire :i elan a%ectivB scopuri apropiate prin care se urm6re:te atingerea unei anumite per%orman;e/ ob;inerea unei categorii de clasi%icare care stimulea"6/ intensi%ic6 voin;a/ spore:te e%ortul con:tientB scop imediat, mani%estat 8n 8ndeplinirea sarcinilor concrete ale %iec6rui

antrenament/ vi"7nd elemente de tehnic6 :i tactic6 care trebuie 8mbun6t6;ite/ spore:te interesul :i aten;ia/ precum :i e%ortul voluntar 8n timpul antrenamentului. Interesul este legat de motivele activit6;ii/ de %actorii emo;ionali/ dintre care cel mai evident este satis%ac;ia dat6 de reu:ita unui e2erci;iu sau ac;iuni/ de ob;inerea unui re"ultat pentru care s-a depus un mare e%ort de preg6tire. Aceast6 satis%ac;ie spore:te 8ncrederea 8n %or;ele proprii :i constituie un %actor dinamogen pentru activitatea urm6toare. Pe m6sur6 ce sportivul cap6t6 e2perien;6/ interesul se mani%est6 :i sub alte %orme/ legate de cunoa:terea teoretic6 a ramurii de sport/ de studierea ei multilateral6/ precum :i de cunoa:terea propriei persoane :i a particularit6;ilor sale. Interesul poate %i considerat ca o %orm6 speci%ic6 a motiva;iei/ o orientare selectiv6 :i durabil6 a persoanei spre anumite obiecte/ persoane sau anumite domenii de activitate. 12isten;a interesului este o condi;ie principal6 8n %ormarea atitudinii creatoare %a;6 de activitate/ mani%estat6 prin tendin;a permanent6 spre per%ec;ionare. >nteresele pot %i clasi%icate dup6 mai multe criterii4 pe ba" a preocup6ri l or pre%erat e/ de e2 em pl u/ i nt eresul pent ru automobilism/ turism/ 8not. pe ba"a trebuin;elor pe care le satis%ac/ adic6 pe ba"a motiva;iei de care 7 sunt sus;inuteB se poate vorbi de interesul de cunoa:tere/ interes pentru activit6;ile de trans%ormare/ de creare/ de organi"are :i conducere/ interesul pentru producerea bunurilor materiale. Dn practicarea sporturilor/ rolul %orm6rii :i de"volt6rii intereselor este %oarte mare deoarece dob7ndirea succeselor 8n per%ec;ionarea tehnic6 :i tactic6/ 8n 8mbun6t6;irea metodicii antrenamentului nu este posibil6 dec7t 8n condi;iile 8n care li se de"volt6 sportivilor interese largi :i multilaterale %a;6 de problemele speci%ice/ 8n de"voltarea lor/ interesele pentru sport evoluea"6/ la %el ca :i motivele/ 8n raport de condi;iile activit6;ii :i de in%luen;ele educative su%erite de c6tre sportiv. -e la interesul situativ pentru activitatea propriu-"is6 se trece la interesul pentm ramur mani%estat prin tendin;a de a cunoa:te di%erite per%orman;e/ cine le-a reali"at/ prevederile regulamentului de concurs etc/ a oi la interesul pentru cunoaterea aprofundat a caracteristicilor tehnicii :i tacticii/ a metodicii de antrenament/ a datelor din :tiin;e biologice :i pedagogice care contribuie la de"voltarea ramurilor respective :i la ob;inerea celor mai bune per%orman;e. Motivele :i interesele pentru activitate se 8mpletesc str7ns/ in%luen;7ndu-se unele pe altele. 12isten;a unor interese largi/ multilaterale cu privire la activitatea sportiv6 determin6 e2isten;a :i mani%estarea unor motiva;ii superioare/ cu caracter pro%und social. 8n;elegerea rolului social al activit6;ii sportive 8n epoca contemporan6 se 8mbin6 cu motivele :i interesele corespun"6toare care provoac6/ stimulea"6 :i sus;ine activitatea intens6 depus6 de sportivi pentru ridicarea per%orman;ei la nivelul celei mai bune pe plan mondial. >ndi%erent de categoria sportivilor/ antrenorul are obliga;ia de a stimula permanent interesul/ de a 8nl6tura monotonia provocat6 de o munc6 uni%orma :i neinteresant6/ prin varierea e2erci;iilor/ schimbarea condi;iilor :i partenerilor la antrenament/ modi%ic6ri de metodic6/ adaptarea con;inutului preg6tirii la particularit6;ile individuale ale sportivilor. .a aceasta este necesar s6 se adauge studiul %otogra%iei/ Jinogramei sau %ilmului :i tehnica interpret6rii care trebuie s6 %ie procedee nu numai de antrenorului/ ci ale %iec6rui sportiv care aspir6 la re"ultate 8nalte. $tenia% are un rol deosebit de important 8n 8nsu:irea cuno:tin;elor/ principiilor :i deprinderilor. Sunt situa;ii 8n care sportivii trebuie s6 %ac6 e%orturi mari pentru orientarea aten;iei 8n marile concursuri unde lupta este nu numai cu adversarul dar/ mai ales/ cu propria emo;ie. Posibilitatea de a %i atent tot timpul des%6:ur6rii 8ntrecerii ?la bo2/ lupte/ scrim6 haltere@/ mai ales c7nd lucrea"6 ore 8n :ir/ de a nu %i tulburat de ceea ce se petrece 8n a%ara probei la care particip6/ capacitatea de a restr7nge c7mpul aten;iei prin repre"entarea vie a sarcinii imediate din concurs/ 8nsu:irea de a deplasa u:or aten;ia de la o ac;iune la alta/ sunt re"ultate ale antrenamentului des%6:urat sistematic :i :tiin;i%ic. Imaginaia: Preg6tirea sportivului pentru concurs se proiectea"6 pe %ondul ac;iunilor viitoare/ at7t proprii c7t :i ale adversarului. C preg6tire lipsit6 de imagina;ie duce la rutin6. Preg6tirea pentru concurs presupune anticiparea inten;iilor adversarului/ elaborarea unor c6i noi de a-1 surprinde prin elemente necunoscute de ordin tehnic :i tactic/ mascare propriei inten;ii. =nele procedee tehnice s-au constitui din prelucrarea original6/ imaginativ6 ale unor date ale e2perien;ei :i studiului. ,endin;a permanent6 de a avea o re"erv6 de procedee tehnice :i tactice %ace ca s6 se cree"e/ 8n timpul antrenamentului/ noi %orme :i metode de preg6tire. -ar/ pentru c6 la antrenament nu se pot reali"a toate situa;iile din concurs/ se recurge la scheme/ la modele de ac;iune tehnice :i tactice/ urm7nd ca sportivul s6:i valori%ice nivelul de creativitate 8n timpul competi;iei. =n aspect particular al solicit6rii imagina;iei este 8nv6;area mental6 a e2erci;iilor. Aceasta este posibil6 numai 8n condi;iile unei bogate e2perien;e motrice/ at7t general6 c7t :i special6B ea u:urea"6 munca sportivului/ a$ut7ndu-1 s6 repete/ 8n intervalul dintre dou6 antrenamente sau s6-:i men;in6 un anumit grad de preg6tire c7nd este indisponibil pentru antrenament. 2oina :i e%orturile ei sunt stimulate de motivaie, de dorina unei preg6tiri adecvate pentru ob;inerea per%orman;elor :i/ mai ales/ de sentimentul responsabilitii. Dn antrenament se de"volt6 perseveren;a/ d7r"enia/ cura$ul prin e2erci;ii grele/ chiar periculoase/ prin re"olvarea unor sarcini date. Prin %olosirea 8ntrecerilor/ 8n antrenament se cultiv6 emula;ia/ prin ridicarea tonusului afectiv, prin apelul la sentimentul responsabilit6;ii. Koin;a este mobili"at6 8n de"voltarea atitudinii combative/ acea atitudine care re%lect6 dorin;a de lupt6/ de 8nvingere a obstacolelor/ de a spori capacitatea de lupt6. 62. Contributia antrenamentului la de(voltarea sistemului psihic al sportivului. Psihicul re%lect6 adecvat condi;iile activit6;ii dominante pe care omul o des%6:oar6. Munca de la antrenament este activitatea de ba"6 a sportivului/ al6turi de participarea la concursuriB ea las6 cele mai puternice urme asupra psihicului sportivului. >n%luen;ele antrenamentului se mani%est6/ 8n egal6 m6sur6/ at7t 8n direc;ia de"volt6rii :i per%ec;ion6rii unor procese psihice c7t :i aceea a %orm6rii unor tr6s6turi po"itive de caracter. Activitatea de la antrenament in%luen;ea"6 direct asupra percepiile sportivului. Caracterul preponderent motric al acestei activit6;i contribuie la de"voltarea percepiilor 3inestezice, dup6 cum de"voltarea percep;iilor este str7ns legat6 de caracterul ramurii de sport practicate.

Percep;iile spa;iale/ ale mi:c6rilor/ ale timpului ?tempou/ ritm@/ ale orient6rii :i echilibr6rii corpului sunt permanent in%luen;ate :i per%ec;ionate sub ac;iunea e2erci;iilor speci%ice ramurilor de spH t4 gimnastic6/ alerg6ri/ lupte/ schi. Activitatea sistematic6 la antrenament :i concursuri duce la de"voltarea percep;iilor speci%ice %iec6rei ramuri de sport sub %orma percepiilor specializate! sim;ul mingii/ sim;ul apei/ sim;ul rachetei/ sim;ul suli;ei etc. Dmpreun6 cu percep;iile se de"volt6 capacitatea de observaie care se mani%est6 at7t prin observarea caracteristicilor de spa;iu/ timp :i %or;6 ale mi:c6rilor e2terioare :i a particularit6;ilor producerii lor c7t :i 8n observarea propriilor st6ri subiective. Cbserv7nd corect ac;iunile e2terioare :i propriile st6ri :i mi:c6ri/ apreciindu-le :i di%eren;iindu-le cu preci"ie/ sportivul este capabil s6 e2ecute acte motrice deosebit de complicate/ cu un 8nalt grad de coordonare :i de adaptare la scopurile propuse. Dn antrenament se educ6 :i reprezentrile sportivilor/ de"voltate pe ba"a percep;iilor anterioare. Formarea repre"ent6rilor este un proces care se reali"ea"6 pe toat6 perioada de preg6tireB pe m6sur6 ce cre:te nivelul preg6tirii sportivului se per%ec;ionea"6 :i repre"ent6rile/ devenind din ce 8n ce mai comple2e :i mai precise. 8mbog6;irea progresiv6 a e2perien;ei motrice :i a cuno:tin;elor despre e2erci;ii de"volt6 repre"ent6rile :i/ odat6 cu aceasta/ :i capacitatea de evocare a lor/ de reali"are a imaginilor de care sportivul are nevoie c7nd e2ersea"6 mental e2erci;iul respectiv. Dmpreun6 cu repre"ent6rile se de"volt6 imaginaia :i memoria motric, deosebit de solicitate 8n unele ramuri sportive4 gimnastic6/ patina$ artistic/ st7nd la ba"a cre6rii diferitelor combinaii de exerciii care sunt cu at7t mai apreciate cu c7t con;in elemente variate/ noi :i de di%icultate crescut6. Dn 8ntreaga activitate sportiv6 g ndirea $oac6 un rol de cea mai mare 8nsemn6tate/ ea %iind cea care diri$ea"6 8ntregul comportament pe ba"a preci"6rii scopului/ sarcinilor :i a mi$loacelor activit6;ii. -e"voltarea g7ndirii se produce 8n direc;ia cre:terii rolului opera;iunilor mentale 8n procesul %orm6rii no;iunilor/ 8n leg6tur6 cu achi"i;ionarea :i 8n;elegerea cuno:tin;elor/ precum :i 8n direc;ia per%ec;ion6rii calit6;ilor g7ndirii sportivilor4 operativitate/ pro%un"ime/ rapiditate/ 8ntregul comportament tactic se ba"ea"6 pe calit6;ile g7ndirii sportivilor/ educat6 8n timpul antrenamentelor. Antrenamentul are e%ecte :i 8n ceea ce prive:te educarea unor tr6s6turi de caracter, activitatea sportiv6 de"volt6 spiritul colectiv :i/ odat6 cu dorin;a de victorie :i urm6rire perseverent6 a per%orman;ei/ se cultiv6 :i spiritul de cooperare. Sportivul este animat de optimism/ de dorin;a de a 8nvinge/ 8:i de"volt6 obi:nuin;abde a munci consecvent pentru atingerea scopului propus. Atitudinea corect6 %a;6bde adversar/ ca :i atitudinea corect6 %a;6 de regulile de conduit6/ de regulamentele de concurs :i deci"iile arbitrilor se %ormea"6 numai 8n antrenament. 63. reptele si continutul pregatirii psihologice a sportivilor.

0regtirea teoretic constituie ba"a asigur6rii particip6rii con:tiente/ adecvat orientate a sportivilor 8n activitatea sportiv6. 8n acest sens se mani%est6 preocup6ri de %ormare :i de"voltare a unui nivel de instruire :i cultur6 general6/ cuno:tin;e generale 8n domeniul igienei/ %i"iologiei/ biochimiei/ psihologiei/ precum :i cuno:tin;e din domeniul ramurii de sport practicate. -e asemenea/ se transmit cuno:tin;e despre propria persoan6/ despre calit6;ile/ caren;ele :i disponibilit6;ile de evolu;ie 8n per%orman;a sportiv6. >nstruirea psihologic6 %ace parte din preg6tirea teoretic6 a sportivilor/ vi"7nd cunoa:terea capacit6;ii sportivului de autocunoa:tere :i autoeduca;ie. >nstruirea o %ace antrenorul sau medicul/ %olosind metodele calsice4 prelegerea/ con%erin;a/ povestirea/ e2plica;ia/ demonstra;ia/ %ilme/ cu abordarea urm6toarelor probleme4 T ce este psihicul :i principalele lui mani%est6riB T procese psihice de cunoa:tere4 sen"a;ii/ percep;ie/ repre"entare/ memorie/ g7ndire/ imagina;ie/ aten;ie T mecanismele regl6rii voluntare :i a%ective/ calit6;ile voin;ei :i educarea lorB educarea st6p7nirii emo;iilor/ autocontrolul/ conduita 8n situa;ii stresanteB T personalitatea :i structura eiB caracteristicile aptitudinilor/ temperamentului/ caracteruluiB mi$loace de educareB T aspectele :i 8nsemn6tatea motiva;iei 8n 8nv6;are :i ob;inerea per%orman;elorB T c6ile cunoa:terii de sine :i ale autoeduca;ieiB T psihologia grupului :i rela;iile pre%eren;iale de tip a%ectiv :i opera;ional 8n grupul sportivB T tehnici de autoreglare sugestiv6 :i psihoton6B -tehnica antrenamentului mentalB T preg6tirea psihic6 pentru concurs :i pentru un anumit adversarB -psihologia arbitrului :i spectatorilorB -psihologia succesului :i e:ecului. 0regtirea tactic repre"int6 aplicarea unui sistem de idei/ no;iuni :i priceperi la speci%icul :i varia;iile ac;iunilor nntr-o ramur6 sau prob6 sportiv6. Pricipalul element 8l constituie g ndirea sportivilor care trebuie s6 men;in6 un echilibru 8ntre specula;ia teoretic6 :i aplicarea practic6 a procedeelor. 97ndirea sportivilor se mani%est6 rapid/ intuitiv-concret 8n concurs dar pe ba"a prelucr6rii discursive a datelor/ pa ba"a abstracti"6rii :i generali"6rii. Tactica reprezint activitatea mental%acional de rezolvare a situaiilor problematice. Factorii psihici implica;i sunt de ordin4 1. informaional, spirala preg6tirii psihice pentru concurs caracteri"7ndu-se tocmai prin prelucrarea adecvat6 a in%orma;iilor din a%ara :i din interiorul sportivului. -ac6 in%orma;ia util6 este valori%icat6/ in%orma;ia perturbatoare/ %als6/ inten;ionat r6uvoitoare trebuie evitat6/ de"volt7ndu-:i capacitatea de a selecta critic in%orma;iile :i de a re"ista la in%luen;e sugestive care contravin monta$elor proprii. Sportivul trebuie s7 8nve;e s6 ecrane"e orice in%orma;ie care ar putea s7-i reduc6 nivelul de aspira;ie sau 8ncredere 8n sine. Se poate alc6tui un dosar al concursului ?al $ocului@ cu tot ce este repre"entativ in%orma;ional4 obiectiveB program-progno"6B plan concret de preg6tireB preci"area variabilelor motiva;ionale-individuale :i colectiveB e2erci;ii specialeB sarcini de individuali"are a preg6tiriiB momente de evaluarePcontrol.

Aceste aspecte urmea"6 a %i prelucrate 8n lumina cerin;elor de reali"are a unor e%iciente st6ri de prepara;ie-dispunere-anticipareangrenare-modelare-aplicare-adaptare-anali"6. >n%orma;iile din concurs pot %i congruente sau nu cu cele anticipate. Con%runtarea dintre anticipat :i pre"ent poate %i surprin"6toare/ deconcertant6 :i deci cu e%ecte de tulburare psihocomportamental6. >n%orma;iile din concurs ?prestart sau din timpul des%6:ur6rii@ vor %i incluse 8n sistem :i vor in%luen;a mai mult sau mai pu;in deci"iile. Se vor urm6ri4 situa;iile/ comportamentele adversarilor :i al;i %actori cu semni%ica;ie pentru deci"iile :i conduitele opera;ionale de concurs/ prin4 atitudini circumspecte/ vigilen;6/ evaluare critic6/ calm/ 8ncredere. Fiecare pas al demersului preg6tirii pentru concurs va ;ine seama de comple2ul de in%orma;ii/ utili"7ndu-1 :i 8n raport de e%ecte/ prin %eed-bacJ/ oper7nd anumite restructur6ri 8n conduit6 :i 8n 8nsu:iri sistemul de in%orma;ii utile 8n pa:ii urm6tori4 2. decizional, cu caracter de activitate vectorial6 :i selectiv6/Pdirec;iile :i mi$loacele de ac;iune %iind determinate de modul de prelucrare :i interpretare a in%orma;iilor obiective/ de nivelul de aspira;ii/ motive/ precum :i4 de situa;ii/ comportamentul adversarilor. 3. reglatorii4 organi"area ma2imi"at6 a comportamentului prin regl6ri adaptative-situa;ionale :i de re"olvare creatoare a problemelorB orientarea g7ndurilor spre sarcina de e2ecu;ie/ %6r6 considerarea reac;iei altora la reu:ita sau nereu:ita lorB re"olvarea situa;iilor problem6 prin e2ersarea schemelor opera;ionale 8nv6;ate/ aplicate situa;iilor %recvente/ %olosind algoritmi de re"olvare :i unele %orme de trans%er po"itiv :i prin c6utarea de solu;ii originale 8n care schemele se combin6 original/ se modi%ic6 par;ial sau sunt abandonate 8n %avoarea / unor conduite noi. 4. 0regtirea tehnic este direc;ia 8n care se aplic6 datele psihologiei 8nv6;6rii :i ale %orm6rii deprinderilor motrice. Aspectele particulare ale acestei preg6tiri depind de varietatea elementelor care urmea"6 a %i 8nsu:ite/ de mul;imea particularit6;ilor individuale :i a condi;iilor 8n care se a%l6 cei care 8nva;6. Metodologia 8nv6;6m7ntului programat :i a autoinstruirii au cel mai larg c7mp de de"voltare 8n acest sens. Fundamentarea psihologic6 a instruirii tehnice se re%lect6 de mecanismul 8nv6;6rii- motriceB >nv6;area perceptiv-motric6 ?e2teroceptiv6/ proprioceptiv6@ -8nv6;area inteligent-motric6 ?deprinderi deschise/ de tip euristic@. Preg6tirea %i"ic6 general6 :i special6 prive:te aptitudinile motrice :i psihice pe care trebuie s6 le de;in6 :i s6 le de"volte sportivii 8n raport direct cu cerin;ele speci%ice ale ramurii sau probei sportive. !a"a acestei preg6tiri o constituie cunoa:terea calit6;ilor sportivilor :i a direc;iei 8n care acestea trebuie s6 se de"volte. Fundamentarea psihologic6 a pregtirii fizice vi"ea"6 luarea 8n considerare4 raportul 8ntre %ondul genetic aptitudinal :i e2ersareB -aptitudini motrice :i de"voltarea intereselorB coordonarea general6B Jineste"iaB coordonarea segmentar6 :i general6 ?care cresc %oarte pu;in@ Preg6tirea %i"ic6 trebuie raportat6 la un comple2 aptitudinal psihomotric/ repre"entat de vite"6/ re"isten;6/ 8ndem7nare/ dar :i schema corporal6/ sim;ul ritmului/ orientare 8n spa;iu/ Jineste"ia/ echilibrul/ coordonarea general6 :i segmentar6. Fiecare %actor de antrenament are importan;a sa 8n reali"area per%orman;ei sportive :i de aceea se impune/ ca ace:tia s6 nu aib6 lacune 8n reali"area lor. -e aceea/ oportunitatea %actoriJ de antrenament prevede4 a nu negli$a nici unul dintre eiB %iecare dintre ei s6 %ie de"voltat la nivel optim la momentul potrivit/ aldecvat cerin;elor/ situa;iei :i conte2tului %avorabil apari;iei per%orman;ei sportive. 64. Pregatirea psihologica a sportivilor ca %actor al antrenamentuli. Factorul psihologic este hot6r7tor 8n ob;inerea per%orman;elor de valoare 8n marile 8ntrecerii atunci c7nd se 8n%runt6 sportivi cu un ridicat nivel de preg6tire tehnic6/ tactic6/ %i"ic6. 0regtirea psihologic cuprinde un ansamblu de msuri generale i speciale care urmresc s dezvolte acele trsturi ale psihicului sportivului care sunt solicitate de activitatea sportiv i%l fac pe acesta capabil s realizeze cele mai #nsemnate progrese #n antrenament i cele mai bune performane #n concurs. Preg6tirea psihologic6 este necesar6 din urm6toarele considerente4 -pentru c6 8n activitatea de antrenament :i concurs este angrenat6 8ntreaga personalitate a sportivului :i %6r6 participarea lui con:tient6/ %6r6 a-:i antrena/ g7ndirea/ pasiunile/ interesele/ %6r6 a %ace e%orturi de voin;6 nu sunt posibile per%orman;e scontateB T %ormea"6 sportivilor capacitatea de a se regla singuri/ de a se conduce/ de a se auto%ormaB T de"volt6 capacitatea sportivilor de a 8nvinge greut6;ile speci%ice activit6;ii lor/ de a-:i mobili"a resursele %i"ice :i psihice la momentul oportunB T contribuie la o adaptare larg6 :i variat6 a 8ntregii comport6ri a sportivului la situa;iile schimb6toare :i neobi:nuite din antrenament :i concurs. Aceast6 adaptare se reali"ea"64 8n leg6tur6 cu posibilitatea ?care se cultiv6 la sportivi@ de a %olosi procedeele tehnico-teoretice 8n modul cel mai e%icaceB 8n leg6tur6 cu posibilitatea de a-:i st6p7ni emo;iile negative sau unele reac;ii e2plo"ive care in%luen;ea"6 negativ comportamentulB T contribuie la cre:terea per%orman;elor/ la %ormarea corect6 a deprinderilor motrice/ tehnice :i tactice :i asigur6 tonusul necesar ob;inerii re"ultatelor proiectateB T 8l pune pe sportiv 8n situa;ia de a-:i plani%ica :i conduce ac;iunile 1n raport cu cele ale adversarului :i cu condi;iile 8ntrecerii/ prin %le2ibili"area comportamentului. Treptele pregtirii psihologice, 8n con%ormitate cu concep;ia lui M. 1puran/ sunt4 %pregtirea psihologic de baz" / %pregtirea psihologic special de ramur" %pregtirea psihologic pentru concurs.

0regtirea psihologic de baz cuprinde m6surile de ordin educativ/ orientate spre de"voltarea multilateral6 a personalit6;ii sportivului/ asigurarea unui nivel cultural ridicat/ tr6s6turi morale superioare. 1duca;ia intelectual6/ moral6/ estetic6/ %ormarea aptitudinilor/ a tr6s6turilor de caracter/ de"voltarea intereselor superioare/ alc6tuiesc principalul con;inut al acestui aspect al preg6tirii psihologice. 0regtirea psihologic special de ramur cuprinde de"voltarea/ cu prec6dere/ a calit6;ilor :i 8nsu:irilor psihice solicitate de activitatea sportiv6 speci%ic6/ de ramur6 sau de prob6. Fiecare ramur6 de sport pretinde anumite 8nsu:iri care/ de:i pre"ente/ trebuie de"voltate p7n6 la per%ec;iune. Spre e2emplu/ s6ritorul cu schiurile trebuie s6 mani%este cura$/ sim; al orient6rii/ mi:c6rii corpului 8n spa;iu/ calm/ st6p7nire de sineB bo2erului i se cere cura$/ spirit de observa;ie/ spirit de ini;iativ6/ rapiditate 8n g7ndire :i ac;iune/ capacitate de st6p7nire. 0regtirea psihologic pentru concurs se %ace/ 8n mod special/ 8n vederea unei anumite 8ntreceri :i cuprinde m6surile care au drept scop s6-1 pun6 pe sportiv 8n cea mai %avorabil6 stare necesar6 ob;inerii succeselor 8n %a;a adversarului. *aturile pregtirii psihologice! intelectual6/ a%ectiv6/ volitiv6/ particularit6;i psiho-individuale ?aptitudini/ interese/ atitudini/ temperament/ caracter@ vi"ea"6 :i sunt implicate pe toate treptele ?men;ionate@ ale preg6tirii psihologice. +oninutul pregtirii psihologice c ast6 din de"voltarea :i educarea calit6;ilor din domeniul intelectual/ a%ectiv/ volitiv :i a tr6s6turilor personalit6;ii. Sub aspect intelectual sunt vi"ate urm6toarele capacit6;i4 spirit de observa;ie/ concentrarea aten;iei/ stabilitatea :i mobilitatea ei/ pro%un"imea/ suple;ea/ rapiditatea g7ndirii/ imagina;ia reproductiv6 :i creatoare/ / memoria mi:c6rii :i cea topogra%ic6B Sub aspect afectiv! re"isten;a la emo;ii negative/ sentimente superioare ?morale/ intelectuale :i estetice@ Dn plan volitiv! orientarea spre scop/ spiritul de independen;6/ de ini;iativ6/ hot6r7rea/ spiritul de disciplin6/ st6p7nirea de sine/ cura$ul/ b6rb6;ia/ d7r"enia/ perseveren;a. Trsturi de personalitate! aptitudini speciale pentru sportul ales/ maturi"area temperamental6/ tr6s6turi po"itive de caracter/ cultivarea intereselor pentru activitatea sportiv6. 0roblemele pregtirii psihologice! Satis%acerea e2igen;elor sportului de per%orman;6 la nivel interna;ional/ a:a cum se mani%est6 el 8n pre"ent/ depinde 8n mare m6sur6 de calit6;ile psihice :i participarea psihic6 a celor care practic6 diverse ramuri sportiveB 8n condi;iile impuse ast6"i per%orman;ei este necesar6 pe l7ng6 o preg6tire comun6 tuturor sportivilor :i o strict6 individuali"are reali"at6 8n sens pro%esionistB >ndividuali"area preg6tirii pp. abordarea psihologic6 a sportivului/ pornind de la studierea personalit6;ii acestuiaB Plani%icarea/ organi"area/ anali"a muncii unui sportiv ;in cont de personalitatea lui/ calit6;ile psihomotrice/ %i"iceB Cele mai semni%icative aspecte ale preg6tirii sportivilor/ a:a cum le resimt antrenorii/ sunt4 T %ormarea re"isten;ei psihice la stres :i a deprinderilor de a solu;iona situa;iile neprev6"uteB T aprecierea :i 8mbun6t6;irea nivelului calit6;ilor psihomotrice4 timp de reac;ie/ oportunitatea reac;iei/ vite"a de 8nv6;are motric6B T reglarea :i autoreglarea tensiunii emo;ionale 8n perioada precompeti;ional6 :i competi;ional6B T determinarea pro%ilului personalit6;ii sportivului privind aptitudinile/ temperamentul/ caracterul/ care pot in%luen;a comportamentul acestuia 8n antrenament :i concursB T metode de re%acere psihologic6B T studii asupra rela;iilor interpersonale 8n echip6/ rela;ii %ormale :i in%ormale determinarea locului :i popularit6;ii sportivului 8n echip64 liderul %ormal-in%ormal/ de $oc/ c6pitan de echip6/ a%ectivB T anali"a solicit6rilor psihice 8n antrenament :i competi;iiB T re"olvarea con%lictelor interioare sau 8ntre sportivi/ 8ntre sportivi :i antrenorB Procesul de preg6tire psihologic6 este organi"at :i plani%icat 8n raport cu particularit6;ile sportivului/ 8ntruc7t per%orman;a este asigurat6 8n primul r7nd de omul-sportiv/ supus unui anumit tip de e%ort/ cu solicit6rile biologice :i psihologice/ uneori la limit6/ pe care el le suport6 de o manier6 particular6. Cunoa:terea sportivului se impune s6 se %ac6 pe mai multe planuri simultan/ multidisciplinar/ de c6tre echipe comple2e 8n care conlucrea"6 antrenorul/ metodistul/ medicul/ %i"iologul/ biochimistul/ psiholog. Abordarea :tiin;i%ic6 a antrenamentului :i evitarea risipei inutile de e%ort %i"ic :i psihic impune obiectivi"area procesului de antrenament/ ra;ionali"area mi$loacelor de preg6tire/ standardi"area lor :i algoritmi"area preg6tirii. -e aceea/ este nevoie de munc6 8n echipa multidisciplinar6. Principiul care c6l6u"e:te o ast%el de abordare prevede c6 trebuie cheltuit #ntreaga porie de energie necesar i numai poria necesar i nimic mai mult, pentru o eficien i un randament optim al sportivului. Acest principiu impune ca cerin;e4 1.8n preg6tire/ sportivul trebuie s6 consume 8ntreaga energie necesar6 cerut6 de e%icacitate/ iar economicitatea :i randamentul s6u/ constau 8n a nu consuma mai mult dec7t este nevoie. Aceasta 8nseamn6 abordarea :tiin;i%ic6 a antrenamentului :i competi;iei. 2.Proiectarea/ programarea :i plani%icarea e%ortului 8n etapele de preg6tire este necesar s6 ;in6 cont de legea e%ortului minim care presupune dispari;ia e%ortului inutil/ economie de mi$loace/ timp/ energie 8n procesul de antrenament. .egea e%ortului minim aminte:te c6 ponderea logicii cantit6;ii este 8n raport cu logica calit6;iiB nu orice preg6tire atrage dup6 sine de"voltarea sportivului ci numai aceea care/ prin intermediul antrenamentelor/ este conceput6 :i proiectat6 s6 se des%6:oare ca un proces ac;ionai integral impus de competi;ie. Modelului acional integral ce. sportivilor/ 8n condi;iile %iec6rui sport/ capacitate de sincroni"are :i simultaneitate a celor trei momente ale actului integral/ :i anume4 1. recep;ia situa;iei :i a conte2tului4 2. prelucrarea :i deci"ia optim6B 3. e2ecutarea ac;iunii motrice adecvat6 primelor dou6. Ast%el abordarea preg6tirii $uniorilor 8n termenii modelului ac;ionai integral ne permite s6 depist6m suportul pe care se va spri$ini viitoarea per%orman;6 a sportivilor seniori. -ac6 8ndeplinim e2igen;ele acestor orient6ri se evit6 8nc6 de la 8nceput unele gre:eli 8n preg6tirea. Se pune o 8ntrebare4 $ntrenorii, adic noi toi de aici, greim #n pregtirea sportivilor sau #n relaiile cu acetia- 4au #n alte situaii- '6spunsul este unul singur. -a/ gre:imX >ar gre:elile noastre pot %i/ 8n general/ de cel pu;in trei %eluri4 1. gre:eli pe care le comitem :i ne d6m seama imediat ce le-am comis :i 8ndrept6m situa;ia pe locB

2. gre:eli pe care le %acem :i le con:tienti"6m dup6 c7teva ore/ "ile sau s6pt6m7ni. Acestea ne %ac mai 8n;elep;i/ ne m6resc e2perien;a dar nu mai pot ameliora sau anula e%ectul lor momentan. -ar pot %i evitate 8n viitorB 3. gre:eli pe care le comitem :i nu le con:tienti"6m niciodat6. Aici intervin limitele noastre 8n %a;a comple2it6;ii problemelor cu care ne con%runt6m Antrenamentele/ indi%erent dac6 vi"ea"6 preg6tirea %i"ic6/ tehnic6 tactic6 sau re%acerea/ duc nemi$locit :i la intensit6;i ce vi"ea"6 capacitatea de adaptare a sportivilor/ ceea ce impune s6 ac;ion6m :i asupra de"volt6rii lor din punct de vedere psihic4 c7nd se ac;ionea"6 pentru de"voltarea 8ndem7n6rii/ vite"ei/ re"isten;ei sau %or;ei 8n regim de volum :i intensitate/ cu siguran;6 se de"volt6 :i capacitatea psihic6 - voin;6/ stabilitate emo;ional6/ re"isten;6 psihic6/ tenacitate. Dn acest conte2t/ antrenorul nu mai este doar un %actor ce ac;ionea"6 8ntre sportiv :i 8nv6;area tehnicii/ tacticii etc/ ci trebuie s6 se preocupare de a cultiva/ la %iecare sportiv/ o stare psihic6 optim6/ concordan;6 cu situa;ii din antrenamente :i competi;ii/ 8n interiorul %iec6rui sportiv descoperindu-se 533 reu:itei 8n per%orman;6/ repre"entat6 de motiva;ii-aptitudini-atitudini. Sunt identi%icate trei categorii de %actori care condi;ionea"6/ determin6 :i in%luen;ea"6 per%orman;a sportiv6. Apari;ia marii per%orman;e impune/ cu necesitate/ e2isten;a :i de"voltarea tuturor %actorilor enumera;i 8n cele trei categorii. 8n prima categorie-%actorii in%rastructurali ?generali@ au 8n vedere4 T %actorul material care se re%er6 la e2isten;a condi;iilor materiale necesare practic6rii sportului4 s6li de preg6tire/ terenuri cu ane2ele lor/ echipament/ concursuri/ transport/ motiva;ii materiale/ premieri etc4 T %actorul uman presupune sportivi talenta;i/ antrenori talenta;i :i capabili/ sponsori binevoitoriB T %actorul conducere impune management de bun6 calitate/ organi"are/ plani%icare privind preg6tirea sportivilor :i obiectivelor de per%orman;6/ e%ectuarea plani%ic6rii/ %eed-bacJ-uri/ prospectare-progno"e/ valori%icarea e2perien;ei acumulate/ de"voltare etcB T %actorul cercetare presupune identi%icarea problemelor/ ipote"e/ culegere :i prelucrare de date/ re"olvarea problemelor/ aplicarea 8n practic6 a conclu"iilor/ presupune e%icien;a/ optimi"area preg6tiriiB cercetarea 8:i propune s6 re"olve obiectivi"area/ ra;ionali"area/ standardi"area/ algoritmi"area preg6tirii :i mi$loacelor de preg6tireB T %actorul social :i psihosocial se re%er6 la crearea unui climat optim de lucru/ s6n6tos :i motivant la nivelul sportivilor/ 8n scopul apari;iei marilor per%orman;e. Categoria a doua :i a treia de %actori/ constituie %actori ai antrenamentului modern. Antrenamentul modern sau antrenamentul total ?dup6 M. 1puran@ a:a cum s-a impus el 8n ultimele decenii/ cuprinde dou6 p6r;i distincte :i anume4 1. Antrenamentul propriu-"is ?clasic@4 preg6tirea %i"ic6B preg6tirea tehnic6B preg6tirea tactic6B preg6tirea teoretic6B re%acere-recuperareB 2. Antrenamentul psihologic compus din4 antrenamentul de psihoreglareB tehnici de rela2areB tehnici de reglare a respira;ieiB tehnici de concentrare pe ac;iune. antrenamentul mental antrenamentul invi"ibil. Antrenamentul psihologic presupune %ormarea deprinderilor de ba"6/ la nivelul %iec6rui sportiv/ 8n vederea e%ectu6rii antrenamentului psihoreglator/ precum4 rela2area tip 3acobson/ care implic6 rela2area analitic6 ?muscular6@ :i rela2area tip Schult"-rela2area global6-sintetic6 a 8ntregului corpB concentrarea aten;iei pe ac;iune tehnic6 :i tactic6B tehnici de reglare a respira;iei4 lini:titoare ?4-4-2@B activatoare ?4-2-4@. Antrenamentul motiva;ional 8:i propune %ormarea scopurilor/ obiectivelor/ apropiate/ intermediare/ 8ndep6rtate/ %inaleB obiectivelor secundareB obiective principaleB programarea mental6 a scopurilor 8n %unc;ie de priorit6;iB interogarea sportivului despre obstacolele lui/ despre limitele sale. Antrenamentul invi"ibil are 8n vedere stimularea urm6toarelor tipuri de energie4 %i"ic6-hran6/ aer/ c6ldura :i lumina soarelui/ calitatea acestora :i aspectul ecologicB neuropsihic64 somnul naturalB cosmic64 preluarea radia;iilor bene%ice din mediul ambiant. Antrenamentul invi"ibil mai presupune4 obiceiuri igienico-sanitare4 orele de mas6/ ce se m6n7nc6/ cum se m6n7nc6/ c7nd se m6n7nc6 ?8n rela;ie cu e%ortul din antrenament@B obiceiuri se2ualeB obiceiuri de odihn64 nocturnB condi;ii ambientale bene%ice odihneiB timpul a%ectat odihneiB obiceiuri de re%acere-%recven;a :edin;elor de re%acere :i con;inutul acestor :edin;e4 o2igenarea/ hidromasa$ul/ electromasa$ul/ stretching-ul/ medicamenta;ia licit6 ?care urgentea"6 re%acerea@4 s6ruri minerale de sodiu/ potasiu. $ntrenamentul mental este parte a antrenamentului total care continu6 :i poate 8nlocui/ chiar/ antrenament practic. Antrenamentul mental sau ideomotor este procesul de meninere i consolidare a reprezentrilor ideomotrice a micrilor i aciunilor, av nd ca efect activarea formaiilor neuromusculare i, implicit, creterea eficienei lucrului practic. Secenov a demonstrat c6 dac6 cineva se g7nde:te la o mi:care/ 8n mu:chii s6i se produc modi%ic6ri de tonus/ inerva;ie/ in%lu2 sangvin care pot %i obiectivate prin 8nregistr6ri de tipul eleetromiogramei/ electrodermogramei/ platismogramei/ pneumogramei/ retinogramei/ electroence%alogramei.

Se reali"ea"6 prin repet6ri/ e2ers6ri 8n repre"entare care conduc ia modi%ic6ri la nivel neuromuscular i deci/ la 8mbun6t6;irea indicilor %unc;ionali psihomotrici. Se practic6 8n vederea consolid6rii :i per%ec;ion6rii e2ecu;iei de c6tre sportivi care :iau 8nsu:it tehnica de ba"6 :i au capacitate de con:tienti"are. Se impun a %i respectate urm6toarele condi;ii4 sportivul s6 aib6 un nivel satis%6c6tor de 8nsu:ire a mi:c6rilor :i ac;iunilorB sportivul trebuie 8nv6;at s6 se concentre"e asupra e2ecu;iei :i s6 :i-o repre"inteB sportivul trebuie obi:nuit s6 e%ectue"e 1* minute/ "ilnic/ dupS antrenamentul practicB sportivul trebuie s6-:i preci"e"e asupra c6ror aspecte/ detalii ale mi:c6rii se va concentra 8ntr-o anumit6 :edin;6B sportivul s6 controle"e/ 8n antrenamentul practic/ valoarea celor repre"entate. 65. ;chipa sportiva ca grup social. <um6rul membrilor :i implicarea acestora 8n grup repre"int6 o caracteristic6 %undamental6 a societ6;ii. Cele mai importante tr6s6turi ale grupurilor sunt4 o identitate colectiv6/ un scop comun/ modele structurate de comunicare/ interdependen;6 personal6 :i a sarcinilor :i atrac;ia interpersonal6. <umeroase e2emple sunt conving6toare pentru modelele structurate de interac;iuni care se elaborea"6 8n cadrul unei echipe sportive. ,acticile de blocare interrela;ionate pentru di%erite $ocuri o%ensive :i responsabilit6;ile de%ensive sub di%erite distribuiri ale membrilor 8n echip6 repre"int6 interac;iuni unice 8n 8ndeplinirea sarcinii 8n cadrul unei anume echipe. Crice nou-venit 8ntr-o echip6 de %otbal are nevoie de un anumit timp pentru a deveni complet %amiliari"at cu sistemul s6u speci%ic. 9rupurile sunt dinamice sau statice/ ele e2perimentea"6 interac;iune :i activitate. Membrii s6i pot s6 se armoni"e"e sau pot predomina con%lictele :i tensiunea/ comunicarea poate %i e2celent6 8ntre lideri :i membri/ alteori poate s6 nu e2iste/ anga$amentul privind obiectivele :i scopurile grupului poate varia 8n timp. ,oate aceste varia;ii repre"int6 mani%est6ri di%erite ale unei propriet6;i speci%ice/ %undamentale/ care este numit6 coe"iune. Dntr-o de%ini;ie timpurie/ clasic6/ avansat6 de Festinger/ Schachter :i !acJ/ coe"iunea era privit6 ca %iind suma forelor care #i face pe membri s rm n #ntr%un grup. =lterior/ o a doua de%ini;ie clasic6 a %ost propus6 de 9ross :i Martin/ care considerau coeziunea caftind rezistena grupului la fore care #ncearc s%l dezbine. 'ecent/ Carron a propus ca de%ini;ie pentru coe"iune procesul dinamic care se reflect #n tendina grupului de a rm ne unit pentru atingerea scopurilor i obiectivelor sale. Dn aceast6 din urm6 de%ini;ie/ utili"area cuv7ntului dinamic ne anun;6 c6 %elul 8n care %iecare membru al grupului simte ceva pentru ceilal;i :i %a;6 de grup 8n aceia:i m6sur6/ scopurile :i obiectivele sale se pot modi%ica 8n timp :i odat6 cu e2perien;ele. 8n general/ cu c7t grupurile se men;in mai mult/ cu at7t mai puternice devin leg6turile din interiorul lui. Scopurile :i obiectivele grupurilor sunt comple2e :i variate/ de aceea coe"iunea are mai multe dimensiuni/ ea %iind perceput6 8n moduri di%erite de c6tre di%erite grupuri :i de c6tre membrii acestora. S-a propus ca aceste percep;ii multidimensionale ale grupului s6 %ie organi"ate :i integrate de c6tre membrii individuali 8n dou6 categorii4 integrarea #n grup, repre"int6 percep;ia %iec6rui individ asupra grupului ca un tot unitar/ ca o mul;ime sau un colectivB a doua categorie/ atraciile individuale ctre grup, repre"int6 atrac;iile personale ale %iec6rui individ c6tre grup. Ambele categorii de percep;ii ale gradului de unitate din cadrul grupului se mani%est6 8n dou6 direc;ii principale4 8n leg6tur6 cu sarcina grupului :i 8n %unc;ie de aspectele sociale ale grupului. -eoarece coe"iunea este multidimensional6/ o mare varietate de %actori contribuie la de"voltarea sa. =n cadru de re%erin;6/ propus de Carron/ poate %i utili"at pentru a organi"a ace:ti %act. 8n patru mari categ4 1. factorii situaionali de mediu/ arat6 c6 mediul social/ mediul %i"ic :i aspectele variate ale grupului contribuie la coe"iuneB 2. caracteristicile fiecrui membru al echipei in%luen;ea"6/ de asemenea/ natura :i gradul de coe"iune care se de"volt6B 3. factorii de conducere, arat6 c6 stilurile de deci"ie/ comportamentele liderilor :i rela;iile lider-membri in%luen;ea"6 coe"iunea grupuluiB 4. factorii de echip, repre"int6 aspectele ba"ate pe grup care produc leg6turi mai str7nse/ sentimentul de InoiI/ 1.Factorii situaionali >ndivi"ii care se g6sesc 8ntr-o proximitate apropiat6 care 8i dispun %i"ic 8n contact unii cu al;ii/ au o tendin;6 mai mare de a se lega unii de al;ii. distinctivitatea. C mul;ime de indivi"i devin mai separa;i/ mai distinc;i unul de altul/ av7nd sentimentul de unicitate :i de unitate cresc7nd continuu. >n mod tradi;ional/ distinctivitatea este reali"at6 prin intermediul uni%ormelor :i motto-urilor echipei/ prin ritualuri speciale de ini;iere/ prin acordarea de privilegii speciale sau prin solicitarea unor sacri%icii speciale. Mul;i dintre %actorii care 8i disting pe sportivi de restul popula;iei sunt considera;i garanta;i. Ace:ti %actori includ programe intensive de preg6tire pe tot timpul anului :i timp redus pentru activit6;ile sociale sau anga$6ri cu norm6 redus6. Antrenorul trebuie s6 accentue"e ast%el de %actori pentru a de"volta un sentiment mai puternic de apartenen;6 la categoria oamenilor comuni. Mrimea echipei este asociat6/ de asemenea/ cu de"voltarea coe"iunii. =nele cercet6ri au ar6tat c6 e2ist6 o rela;ie str7ns6 8ntre coe"iunea social6 :i m6rimea echipei 8n echipele de baschet. 9rupurile de m6rime medie au ar6tat cea mai mare coe"iune. 2.Factorii personali Z similaritatea! similaritate 8n atitudini/ aspira;ii/ anga$amente :i capacit6;i. -up6 cum a observat [ander4 0srile de acelai fel zboar #n acelai stol i creeaz o entitate mai distinct astfel. Similaritatea sub toate aspectele poate s6 nu %ie reali"at6 8n sporturile pe echipeB 8n ma$oritatea echipelor/ di%eren;ele de personalitate/ etnie/ ras6/ condi;ie social6/ capacit6;i :i mul;i al;i %actori sunt inevitabile. Ceea ce trebuie s6 %ac6 antrenorul este s6 lucre"e pentru a de"volta o similaritate 8n ceea ce prive:te atitudinea %a;6 de %actori cum ar %i4 atingerea unei per%orman;e a grupului/ anticiparea unui anumit comportament individual/ codul comportamentului la antrenamente/ meciuri :i 8n situa;iile care nu au leg6tur6 cu mediul sportiv. Z satisfacia individual! deriv6 din multe surse ale activit6;ii sportive4calitatea competi;iei / 8nt7lnirea oportunit6;ilor de 8ntre;inere a interac;iunilor sociale cu coechipieriiB sportivii trebuie/ de asemenea/ s6 simt6 c6 8:i per%ec;ionea"6 aptitudinile/ pentru c6 alt%el nu sunt satis%6cu;iB satis%ac;ia re"ult6 din recunoa:terea valorii personale de c6tre ceilal;i p6rin;i/ antrenori/ coechipieri/ colegi de :coal6 :i publicB de asemenea/ rela;ia sportivului cu antrenorul s6u este o alt6 poten;ial6 surs6 de satis%ac;iePinsatis%ac;ie. C7nd aceste elemente sunt satis%6cute/ coe"iunea este asigurat6.

Z angajarea fa de echip! o tehnic6 de promovare a anga$6rii este de a avea membri 8n echip6 mai satis%6cu;i sau mai prestigio:i care s6 %ac6 sacri%icii personale pentru grupB aceasta nu numai c6 produce un sentiment de anga$are :i implicare 8n %iecare individ/ ci arat6 :i celorlal;i membri ai echipei cum este perceput prestigiul echipei de c6tre membrii importan;i ai grupului. 3.Factorii de conducere 'ela;iile dintre antrenor/ sportivi/ coe"iune :i per%orman;6 sunt comple2e/ 8ntr-o revolt6/ de e2./ coe"iunea este ridicat6/ rela;ia lider-subordonat este slab6/ liderul este e2clus din grup :i per%orman;a/ din punct de vedere organi"atoric/ este :i ea slab6. =n e2emplu de rela;ie comple26 apare c7nd liderul se implic6 8n grup 8%t ceea ce prive:te coe"iuneaB acest lucru put7nd crea probleme. Percep;iile pe care le are un grup despre el 8nsu:i/ despre alte grupuri :iPsau despre cei care %ac parte dintr-un grup devin uneori de%ormate 8n ca"urile 8n care coe"iunea grupului est% mare. 9rupul tinde s6 aib6 percep;ii e2trem de %avorabile despre membrii s6i :i sa:i supraestime"e contribu;iile/ importan;a :i per%orman;aB de asemenea/ grupul tinde s6 subestime"e contribu;iile/ importan;a :i per%orman;a altor grupuri sau a persoanelor care nu %ac parte din grup. Aceste percep;ii pot duce la apari;ia unor di%icult6;i pentru un lider proasp6t numit 8n %unc;ie/ cum ar %i un antrenor. <oul lider poate s6 nu %ie acceptat imediat :i orice schimbare propus6 8n antrenamentele e2istente poate %i 8nt7mpinat6 cu re"isten;6. Stilul de deci"ie al unui antrenor poate in%luen;a nivelul coe"iunii echipei. Membrii echipei se anga$ea"6 mai persistent 8n comportamente/ cu o intensitate mai mare :i pe o durat6 mai mare de timp atunci c7nd au avut posibilitatea s6 participe la luarea deci"iilorB un stil de deci"ie democratic este mai indicat pentru coe"iunea grupului dec7t un stil de deci"ie autocratic. Compatibilitatea dintre antrenori :i sportivi/ 8ntre sportiv :i echip6 ca 8ntreg este/ de asemenea/ legat6 de nivelul de coe"iune. Carron :i Chelladura au testat sportivi :i antrenori din echipele de baschet :i lupte 8n ceea ce prive:te motiva;iile lor %a;6 de activit6;ile grupului. Cele trei orient6ri e2aminat erau4 sarcina ?indivi"ii sunt motiva;i %a;6 de scopurile grupului@/ propria persoan6 ?indivi"ii sunt motiva;i %a;6 de recompensele :i reali"6rile personale@ :i a%iliere ?indivi"ii sunt motiva;i s6 de"volte :i s6 men;in6 rela;ii armonioase 8n cadrul grupului@. 4.Factorii de echip Atunci c7nd un grup de indivi"i sunt 8mpreun6 pe terenul de antrenament/Qla prima :edin;6 de preg6tire sau la 8nt7lniri organi"atorice din a%ara se"onului/ 8ncep s6 se mani%este o mul;ime de aspecte structurale caracteristice grupurilor. 1lementele care %ormea"6 structura unui grup sunt4 poziia, statutul rolurile i normele. Acestea re"ult6 din interac;iunile dintre membrii individualiPdin percep;iile lor asupra celorlal;i :i din a:tept6rile pe care le au pentru ei 8n:i:i/ pentru al;i indivi"i :i pentru grup. Apari;ia acestor caracteristici structurale este inevitabil6 :i esen;ial6 8n ca"ul 8n care mul;imea de indivi"i urmea"6 s6 devin6 un grup mai coe"iv. -intre caracteristicile structurale care au importan;6 deosebit6 sunt4 po"i;iile/ rolurile :i normele 8n grup. Z 0oziiile 8n grup se re%er6 la situa;iile 8n care anumite colective de indivi"i se 8nt7lnesc regulat/ oamenii ocup6 un anumit spa;iu geogra%ic/ aspect care contribuie/ el singur/ la o anumit6 continuitate :i unitate :i la de"voltarea percep;iilor de noi versus ei. >n studiul lui Carron :i SpinJ instructorii de culturism au %ormulat principiul potrivit c6ruia stabilitatea po"i;iei contribuie la coe"iune :i la strategii :i tehnici avansate pentru echipele lor. Z /olul repre"int6 o serie de comportamente care sunt a:teptate din partea ocupan;ilor unor po"i;ii speci%ice 8n cadrul grupului. Ast%el/ c7nd ne g7ndim la rolul antrenorului/ ne vin 8n minte o serie de a:tept6ri %a;6 de comportamentele acestuia4 instruirea sportivilorB stabilitatea unor dispo"itive o%ensive :i de%ensive ale echipeiB comunicarea cu o%iciali/ presa :i publicul generalB organi"area antrenamentelor. Dn cadrul %iec6rui grup e2ist6 roluri %ormale :i in%ormale . 'oluri formale sunt acelea stabilite de c6tre grup sau organi"a;ie/ antrenorul/ c6pitanul echipei :i managerul %iind e2. de roluri e2plicite de conducere 8n cadrul unei echipe. Atacantul 8n voleiB atacantul/ ap6r6torul :i mi$loca:ul 8n baschetB cel care introduce mingea 8n gr6mada de $uc6tori 8n rugbi/ sunt e2emple de roluri e2plicite. 1chipa sportiv6 ca grup social/ solicit6 $uc6tori speci%ici pentru a 8ndeplini %iecare din aceste roluri. Ast%el/ $uc6torii sunt instrui;i sau recruta;i pentru aceste roluri :i a:tept6ri speci%ice sunt e2primate pentru comportamentul lor. Z 'olurile informale evoluea"6 ca re"ultat al interac;iunilor ce au loc 8ntre membrii grupului. Cercet6rile au ar6tat c6 e%icien;a grupului este m6rit6 atunci c7nd %iecare membru al echipei 8:i 8n;elege rolul/ ceea ce se nume:te claritatea rolului, 8:i accept6 rolurile/ ceea ce se nume:te acceptarea rolului :i 8ncearc6 s6-:i 8ndeplineasc6 rolurile c7t pot ei mai bine/ ceea ce se nume:te performana rolului. Claritatea rolului/ acceptarea rolului :i per%orman;a rolului sunt asociate cu coe"iunea sarcinii :i cu coe"iunea social6. 'olurile pe care trebuie s6 le 8ndeplineasc6 %iecare $uc6tor trebuie s6 %ie preci"ate clarB cererile comportamentale ale unui rol trebuie s6 %ie e2primate c7t mai e2plicite posibil deoarece/ dup6 cum a subliniat Merton/ ocupan;ii unui rol au/ 8n general/ o perspectiv6 di%erit6 asupra solicit6rilor rolului %a;6 de ceilal;i membri ai grupului. Acceptarea rolului este/ de asemenea/ bine s6 stabileasc6 orice contigente asociate cu per%orman;a rolului/ acceptarea rolului %iind intensi%icat6 c7nd antrenorul minimali"ea"6 di%eren;ele de statut 8ntre roluri. At7t claritatea rolului/ acceptarea rolului :i coe"iunea grupului pot %i 8mbun6t6;ite printr-un program e%icient de stabilire a scopurilor. Stabilirea scopurilor are 3 %unc;ii imp.4 -direc;ionea"6 aten;ia $uc6torului :i ac;iunile lui c6tre comportamente adecvateB -motivea"6 pe %iecare $uc6tor 8n vederea de"volt6rii de strategii pentru atingerea scopuluiB -contribuie la cre:terea interesului 8n activitate/ :i duce la e%ort prelungit. Z Pre"en;a normelor este/ de asemenea/ asociat6 cu coe"iunea ridicat6. C norm6 reprezint un standard de comportament care este ateptat din partea membrilor grupului. 1le pot %i irelevante pentru o sarcin6 sau relevante pentru aceastaB 8n ambele ca"uri/ o norm6 re%lect6 consensul grupului 8n leg6tur6 cu comportamentele care sunt acceptate. ,ratamentul pe care 8l primesc managerul echipei sau instructorii din partea sportivilor este un e2emplu de norm6 irelevant6 pentru sarcina de 8ndeplinit. 'ela;ia 8ntre pre"en;a normelor 8n grup :i gradul de coe"iune a grupului este circular6. -e"voltarea normelor contribuie la de"voltarea coe"iunii. 8n ca"ul unei coe"iuni mari a grupului/ e2ist6/ de asemenea/ :i o con%ormare crescut6 la standardele de per%orman;6 :i comportament ale grupului respectiv. =n grup recent %ormat are o in%luen;6 minim6 asupra membrilor s6i dar pe m6sur6 ce grupul se de"volt6 :i devine mai unit/ cre:te :i aderen;a la normele de comportament. 1:ecul 8n con%ormarea la norme poate duce la di%erite sanc;iuni sau tipuri de pedepse. 9rupul poate controla totalitatea interac;iunilor pe care le permite membrilor/ gradul lor de implicare 8n luarea deci"iilor :i acceptabilitatea lor la recompensele de sarcin6 :i la cele sociale. =n aspect important al normelor grupului este stabilitatea lor. A %ost demonstrat/ e2perimental/ c6 o norm6 arbitrar6 poate persista timp de patru sau cinci genera;ii dup6 ce $uc6torii originali au %ost sco:i din echip6. Ast%el/ dac6 o echip6 sportiv6 de"volt6 norme negative cum ar ti comportament abu"iv %a;6 de o%iciali sau %a;6 de al;i membri ai echipei/ o atitudine permisiv6 8n ceea ce

prive:te antrenamentul/ un spri$ir; 8n vederea reali"6rii scopurilor personale ?nu cele ale echipei@/ atunci acele norme pot persista pe timpul a c7teva se"oane/ numai dac6 nu se iau m6suri pentru a le elimina. Stabilirea unor norme de grup po"itive este e2trem de important6 8n sporturile pe echipe/ mai ales dac6 este vorba de o norm6 necorespun"6toare. C tehnic6 care a %ost %olosit6 cu succes este s6 se apele"e la liderii %ormali :i in%ormali ai grupului ca agen;i activi. -ac6 liderii grupului/ al6turi de antrenor/ accept6 :i ader6 la anumite standarde :i al;i membrii ai grupului 8i vor urma. Dn unele situa;ii liderii grupului pot %i re"isten;i la schimbare. Aceasta repre"int6 o problem6/ deoarece 8n echipele sportive liderii %ormali :i in%ormali sunt de/ obicei/ cei mai cali%ica;i. -ac6 acesta este ca"ul/ antrenorul trebuie s6 decid6 c7t de important este noul standard pentru succesul pe termen lung al echipei. -ac6 noul standard este considerat %oarte important/ antrenorul trebuie s6 elimine pe acei membri ai echipei care se 8mpotrivesc. [ander discutat un num6r de alte metode pentru stabilirea :i 8nt6rirea standardelor grupului. =nele propuneri/ avansate de [ander pentru liderul de grup/ includ urm6toarele4 S6 arate %iec6rui membru al echipei cum pot standardele grupului s6 contribuie la reali"area calit6;ii dorite a echipei/ a unei per%orman;e maie%icient6 :i a unui sentiment mai puternic de unitateB S6 sublinie"e tuturor membrilor echipei cum pot s6 contribuie la succesul echipei prin reali"6rile lor 8n sensul de"volt6rii :i men;inerii standardelorB S6 cree"e o metod6 de veri%icare a aderen;ei la standardele de grup :i apoi s6 8i recompense"e pe acei membri ai echipei care ader6 :i s6 8i sanc;ione"e pe aceia care nu ader6 la standarde. 66. 9iderul in echipa sportiva trasaturi, %unctii. .iderul este e2presia ma2imei atrac;ii 8ntre persoanele din grup. A %i lider nu este doar o caracteristic6 individual6/ mai degrab6 poate %i considerat ca un comple2 social de conducere ce poate %i de%init ca procesul comportamental de influen individual i formaiile orientate spre a%i atinge inta . -in punct de vedere teoretic modelul de conducere a lui 6ielder este centrat 8n $urul per%orman;elor :i eviden;ia"6 rela;iile 8ntre persoane :i dependen;a de situa;ii Situa;ia este %avorabil6 c7nd implic6 c6ldur6/ un lider capabilB o structur6 clar6 :i bine de%init6 a modului de lucru impus4 un lider a%lat pe o po"i;ie superioar6. -impotriv6/ situa;ia este mai pu;in %avorabil6 dac6 conduc6torul nu este apt/ programul nu este bine de%init/ o %or;6 sc6"ut6 Modelul lui Chelladurai/ prin %igura repre"entat6 considera semni%icativ6 corela;ia dintre situa;ie/ lider :i schimb6rile ce intervin 8ntre membrii echipei :i lider/ rolul pe care 8l are 8n grup :i reali"6rile ob;inute. Chelladurai :i Carron au e:uat 8n 8ncercarea lor de a g6si o rela;ie stabil6/ a:teptat6 8ntre e2perien;a sportiv6 :i modelul comportamental al liderului. Martens :i Peterson au demonstrat c6 cei ce dovedesc o mare coe"iune 8n echip6 c7:tig6 8n mai multe competi;ii dec7t acolo unde nu prea e2ist6 8n;elegere. Dn alt studiu Martens and Peterson au urm6rit re"ultatele coeziunii de grup :i au observat c6 8nsu:i sucesele ob;inute consolidea"6 rela;iile din echip6 8n compara;ie cu insuccesele. Mul;ii autorii au citat de%ini;iile clasice ale lui Festinger/ Schachter :i !acJ despre coeziune ca o legtur suprem #n care forele se reunesc i care se manifest asupra membrilor pentru a rm ne #n echip. Carron de%inea coeziunea ca un proces dinamic ce reflect tendina membrilor unui grup de a se lega i de a rm ne unii #n scopul obinerii succeselor i atingerii obiectivelor propuse. Mediul ambiant/ de personalitate :i %actorii de conducere contribuie ia stabilirea rela;iilor/ caracteristicilor normelor :i stabilitatea grupului. ,o;i ace:ti %actori contribuie la coe"iunea despre care Carron a%irm6 c6 este mai mult un proces dinamic dec7t o caracteristic6 static6. Carron/ 8n studiul s6u/ di%eren;ia"6 dou6 laturi de coe"iune4 coe"iunea ca obiectiv propus ce relie%ea"6 str7nse cone2iuni 8n echip6 :i per%orman;e previ"ibileB coe"iunea social care se re%er6 la gri$a reciproc6 8ntre membrii echipei ?prietenia/ a%ilia;ia/ suport social :i emo;ional@. -e%ini;ia spiritului de echip este repre"entat6 de sinergie :i confluen. Sinergia repre"int6 energia creativ6 a grupului de indivi"i a c6ror putere/ combinat6 cu abilitate este mai mare dec7t a oric6rui individ. Con%luen;a este sentimentul de apartenen;6 al %iec6rui membru la echip6. !ficiena liderului >nc6 nu e2ist6 o de%ini;ie general acceptat6 a conducerii :i nici nu e2ist6 o 8n;elegere clar6 a ceea ce distinge liderii de succes de aceia care reu:esc mai pu;in. =nele autorit6;i 8n domeniu de%inesc conducerea drept procesul comportamental al influenrii activitilor unui grup organizat #n vederea atingerii anumitor scopuri. $lii definesc conducerea doar ca procesul #n care o persoan influeneaz pe altele pentru a face ce dorete aceasta. Schein sugerea"6 c6 oamenii se con%ormea"6 din cau"a e2isten;ei contractului psihologicB aceast6 ipote"6 implic6 %aptul c6 indivi"ii %ac multe lucruri deoarece consider6 c6 trebuie s6 le %ac6 pentru c6 a:teapt6 s6 %ie r6spl6ti;i sub %orma unor remunera;ii/ laude sau privilegii4 sportivul care se con%ormea"6 dorin;elor :i cererilor unui lider ar putea s6 se a:tepte s6 c7:tige/ s6 %ie apreciat po"itiv/ s6 a$ung6 s6 $oace sau s6 dob7ndeasc6 un statut superior. 8n principal .ucr6rile lui Lendr5 :i Cgilvie :i ,u"Jo au stabilit tipul antrenorului ca %iind o persoan6 care simte nevoia s6 de;in6 controlul :i care este in%le2ibil6/ domin6 :i inhibat6 emo;ional. Sage nu a contestat aceste descoperiri/ care/ aparent/ indic6 %aptul c6 antrenorii sunt e2trem de autoritari/ dogmatici :i manipulatori. Cbiec;iile lui Sage se ba"au pe num6rul mic de situa;ii :i de tehnicile aplicate. Pro%ilul unei personalit6;i autoritare merit6 o e2plica;ie :i o 8n;elegere suplimentar6 deoarece el este o descriere tipic6 a conduc6torului sportiv. Persoanele autoritare evit6/ 8n general/ situa;iile neorgani"ate pentru c6 ast%el de situa;ii sunt percepute ca %iind periculoase. >ncapacitatea de a %ace %a;6 situa;iilor ambigue poate re"ulta din %aptul c6 o persoan6 autoritar6 poate avea 8n mod stereotip r6spunsuri 8nvechite pentru condi;ii :i stimul noi/ chiar dac6 aceste r6spunsuri duc la re"ultate mai pu;in satis%6c6toare. "eorii beha#ioriste A %ost de"voltat un sistem de clasi%icare con%orm c6ruia liderii au %ost descri:i ca %iind autocrai sau dictatorialiB participativi sau democraticiB laissez%faire sau permisivi. >nteresul pentru comportamentului liderului a %ost mani%estat/ ini;ial/ de c6tre cercet6torii de la =niversitatea de Stat din Chio/ interesa;i de identi%icarea caracteristicilor comportamentale ale liderilor 8n raport cu e%icien;a grupului. C prim6 caracteristic6 este consideraia, iar cea de-a doua structura de iniiere. +onsideraia re%lect6 rela;iile pro%esionale 8n care e2ist6 8ncredere reciproc6/ respect pentru ideile celorlal;i :i aten;ie pentru sentimentele altor persoane. .iderii care au dat dovad6 de mult6 considera;ie au avut

un raport bun :i o bun6 comunicare cu ceilal;i. 4tructura de iniiere se re%er6 la modul 8n care liderii 8:i de%inesc :i structurea"6 rolurile pentru atingerea scopurilor. .iderii care au demonstrat un 8nalt grad de structur6 de ini;iere au %ost dinamici 8n conducerea activit6;ilor de grup/ 8n comunicare/ programare :i e2perimentarea unor idei noi. 1xprimarea #n c t mai puine cuvinte. 1ste constatat c6 multe persoane 8:i e2agerea"6 rolul de antrenor .-e aceea este pre%erabil/ 8n procesul de preg6tire/ s6 se comunice pe scurt anali"a necesar6 pentru %iecare corec;ie/ s6 se demonstre"e concret :i apoi s6 se aplice e2erci;ii adecvateB 4imul umorului. -e:i acest comportament este de"irabil/ un antrenor e%icient trebuie s6 nu %ac6 abu" de umor. =morul implic6 inteligen;6 pentru descoperirea unor semni%ica;ii sau cone2iuni care nu se impun percep;iei nemi$lociteB descoperirea lor generea"6 bun6 dispo"i;ie colectiv6B 7tilizarea psihologiei individuale implic6 tratarea %iec6rui membru al echipei ca pe o individualitate cu nevoile lor di%erite/ :i modalit6;i particulare de a le satis%aceB +ompetena tehnic. Crice sportiv dore:te s6 8nve;e :i 8n;eleag6 corect dinamica mi:c6rilor/ strategiile :i principiile %undamentale ale %i"iologiei e2erci;iului/ deprinderile motorii :i procesele psihice $precierea sociologiei echipei. Antrenorul trebuie s6 cunoasc6 sintalitatea echipei :i s6 cunoasc6 natura rela;iilor interpersonale/ s6 ac;ione"e 8n sensul reducerii tensiunilor :i a asigur6ri coe"iuni membrilor. "eoriile situaionale Factori situa;ionali importan;i pentru succesul 8n conducere sunt caracteristicile individuale/ situa;ia organi"atoric6/ particularit6;ile anumitor situa;ii. -e un interes deosebit 8n domeniul sportiv sunt interac;iunile antrenorilor cu sportivii 8ntr-o situa;ie speci%ic6. Fiedler consider6 c6 stilul unui lider re"ult6 din propriile trebuin;e :i din personalitatea conduc6torului. 1l sugerea"6/ totodat6/ c6 stilul de conducere repre"int6 o caracteristic6 stabil6 a personalit6;ii12ista 2 clasi%ic6ri ale stilului de conducere4 conducerea centrat pe oameni :i cea centrat pe sarcina de #ndeplinit. Con%orm teoriei lui Fiedler/ conducerea poate %i 8mbun6t6;it6 8ntr-o situa;ie dat6 prin dou6 modalit6;i4 prin modi%icarea personalit6;ii liderului/ ceea ce nu este u:or de reali"at chiar dac6 liderul dore:te s6 se schimbe :i prin modi%icarea situa;iei/ inclusiv structura organi"atoric6/ ast%el 8nc7t s6 %ie compatibil6 cu personalitatea liderului. 0ersonalitile i situaiile trebuie s fie compatibile pentru a se obine eficiena maxim a conducerii. Aplicarea modelului lui Fiedler 8n domeniul sportiv poate implica %aptul ca un antrenor care are succes 8ntr-o anumit6 situa;ie poate s6 nu aib6 succes :i 8n alta. Dn altele teorii cu speci%ic situa;ional punctul central este repre"entat de comportamentele speci%ic situa;ionale ale liderilor :i de modul 8n care aceste comportamente 8i a%ectea"6 pe cei condu:i/ mai mult dec7t 8i a%ectea"6 predispo"i;iile personalit6;ii. Lerse5 :i !lanchard au promovat ideea c6 liderii e%icien;i pot :i trebuie s6-:i a$uste"e stilul de conducere pentru a r6spunde nevoilor legate de ciclul vie;ii pe care le au membrii grupului. Lerse5 :i !lanchard sugerea"6 c6 un stil de conducere adecvat pentru o anumit6 situa;ie este determinat de maturitatea indivi"ilor/ maturitatea %iind de%init6 ca abilitatea i dorina oamenilor de a% i asuma responsabilitatea, de a%i conduce propriul comportament. Comportamentul liderului 8n rela;ie cu membrii grupului se ba"ea"6/ din aceast6 perspectiv6/ pe trei variabile4 totalitatea 8ndrum6rilor :i s%aturilor date de un lider/ sau comportamentul de iniiere" totalitatea spri$inului socio-emo;iopal pe care 8l o%er6 liderul/ sau comportamentul consideraionalB nivelul de maturitate al membrilor 8n timpul e2ecut6rii sarcinii Se ilustrea"6 importan;a adapt6rii stilului de conducere la nevoile indivi"ilor 8ntr-o situa;ia particular6/ e2perien;a/ maturitatea :i nivelul aptitudinilor sportivilor put7nd in%luen;a stilurile de conducere sub aspectul e%icien;ei/ 8n cadrul unui mediu speci%ic. Dn cadrul teoriei drumului spre atingerea scopului/ liderul este v6"ut ca %iind un instrument de facilitare care a$ut6 membrii grupului s6 8:i ating6 scopurile4 caracteristicile %iec6rei situa;ii ar trebui s6 determine comportamentele liderilor care i-ar a$uta pe membri. =n antrenor care dore:te ca sportivul s6 8:i 8mbun6t6;easc6 e2ecu;ia pentru o cali%icare superioar6 va crea condi;iile :i programul de instruire adecvat :i speci%ic ast%el 8nc7t acesta s6 8:i poat6 atinge scopul. Lerse5 :i !lanchard ar sugera c6 antrenorul trebuie s6 8:i modi%ice stilul de conducere ?de ini;iere :i considera;ie@ 8n %unc;ie de nivelul de maturitate al sportivilor s6i pentru a ob;ine o per%orman;i satis%6c6toare :i 8mplinirea %iec6rui coechipier. C alt6 variabil6 studiat6 de teoreticieni care prime:te o aten;ie cresc7nd6 este farmecul personal. Conducerea trans%orma;ional6 sau conducerea carismatic6 este aceea care 8i inspir6 pe al;ii s6 munceasc6 pentru a reali"a o vi"iune 8mp6rt6:it6 acestora. Selt"er :i !ass au de%init conducerea trans%orma;ional6 drept o performan superioar #n conducere, care este pre"ent6 c7nd liderii de"volt6 :i respect6 interesele celorlal;i/ c7nd generea"6 con:tiin;a :i acceptarea 8n r7ndurile membrilor asupra scopurilor :i misiunii grupului/ c7nd 8:i dep6:esc propriile interese pentru binele comun. [ander scoate 8n eviden;6 importan;a asigur6rii ca %iecare contribu;ie individual6 a %iec6rui membru s6 %ie pre;uit6 :i recunoscut6. 9rupul mic - echipa - se caracteri"ea"6 prin centrarea e%orturilor individuale asupra unei sarcini comune/ 8ns6 contribu;ia membrilor s6i la revoltarea sarcinilor este di%erit6. -i%eren;a se poate mani%esta at7t cantitativ c7t :i calitativ/ at7t ca intensitate c7t :i ca natur6. Membrii ale cror contribuii capt o semnificaie deosebit pentru grup, au ansa s devin lideri, iar msura #n care sunt percepui de ceilali ca surs demn de stim, #ncredere, consideraie face ca ei s fie i recunoscui ca lideri. >ndicatorul in%luen;ei pe care o e2ercit6 liderul re"id6 8n amplitudinea modi%ic6rilor pe care le introduce persoana-lider 8n activitatea global6 de grup. Dntr-o echip6 sportiv6 %ormat6 %ie din doi membri ?la tenis@/ %ie din 1 ?la rugbi/ nu to;i membrii se a%l6 la acela:i nivel. .iderul apare tocmai 8n acest proces de strati%icare. -e cele mai multe ori/ el este c6pitanul echipei/ alteori poate %i conduc6tor de $oc. *iderul formal repre"int6 o po"i;ie de conducere care decurge dintr-o structur6 social6 prestabilit6 ?c6pitan al echipei@B autoritatea :i puterea acestui lider re"ult6/ cu prec6dere/ nu at7t din valoarea intrinsec6 a persoanei- lider c7t din valoarea social6 a %unc;iei pe care o 8ndepline:te. *iderul informal repre" nu o po"i;ie dat6/ ci c7:tigat6 8n procesul structur6rii raporturilor pre%eren;iale din grup. C serie de studii tratea"6 calitile ce trebuie s6 le posede un lider. =n sportiv devine liderul echipei sale nu at7t pentru c6 posed6 o combina;ie de tr6s6turi/ c7t pentru %aptul c6 modelul caracteristicilor sale personale se adaptea"6 cerinelor activitii :i scopurilor celor condu:i. >n cadrul unei echipe sportive/ liderii sunt ale:i at7t dup6 criteriul a2iologic/ 8n care o pondere 8nsemnat6 o au calit6;ile motrice :i nivelul deprinderilor sportive/ c7t :i dup6 cel situa;ional/ ac;ional/ ce presupune re"olvarea unor chestiuni mai comple2e menite s6 diri$e"e echipa spre succes. -eci/ %unc;ia de conducere apare/ pe de o parte ca o calitate personal iar pe de alt6 parte/ ca o funcie de organizare care se re%er6 la distribuirea/ 8n cadrul unei organi"a;ii/ a capacit6;ii de a elabora anumite deci"ii/ modele de

putere :i autoritate 8n cadrul echipei. Alegerea liderului se %ace 8n %unc;ie de rela;iile dintre personalitatea acestuia :i grupul sportiv la un moment dat. -e asemenea/ alegerea va %i determinat6 de statutul individual al membrilor. 'olul de conduc6tor este determinat de situa;ie :i personalitate dar/ mai ales/ este o %unc;ie a interac;iunii acestora. Conclu"ion7nd/ se poate spune c64 rolul de lider este raportat 8ntotdeauna la o situa;ie/ la circumstan;e particulare ce determin6 e2ercitarea atributelor PB accesul unui sportiv la rolul de lider depinde de scopul grupului :i de capacitatea sportivului de a contribui la reali"area acestui scopB ba"a psihosocial6 a %unc;iei de conducere 8n cadrul unei echipe este cea a interac;iunii. Au %ost identi%icate ca necesare :i speci%ice o serie de tr6s6turi . 8ncrederea #n sine! .iderii au 8ncredere 8n sine mult mai superioar6 celorlal;i membri ai echipei. Acest %apt se ba"ea"6/ pe de o parte pe valoarea $udec6torului respectiv iar pe de alt6 parte pe e2perien;a /apiditatea deciziei! 8n echipa sportiv6 cele mai multe ac;iuni ale adversarului trebuie observate la timp/ chiar anticipate..iderul are sarcina de a re"olva :i unele st6ri con%lictuale interne/ de moment/ printr-un cuv7nt bine ales sau spus cu o anumit6 intona;ie. Inteligen practic! .iderul/ pe ba"a e2perien;ei :i a propriilor calit6;i/ ia deci"ii originale sau alege dintre situa;iile cunoscute pe cele mai adecvate momentului. Inteligen social! permite evaluarea situa;iilor/ cunoa:terea colegilor de echip6/ cunoa:terea :i e2plicarea unor raporturi sociale. 0articiparea social! .iderul particip6 la activit6;ile sociale numeroase/ vaste :i diversi%icate/ activit6;i politice/ culturale/ artistice. +ooperarea se mani%est6 sub dou6 aspecte4 liderul/ mai mult dec7t ceilal;i membri/ lucrea"6 pentru grup/ 8ntr-un spirit de responsabilitate cooperatist6 pe de o parte iar pe de alt6 parte el antrenea"6 la cooperare :i colegii de echip6. 4ociabilitatea! aceast6 tr6s6tur6 pe l7ng6 alte aspecte/ duce la stabilirea de contacte po"itive 8ntre membrii echipei. 0opularitatea i prestigiul! o%er6 colegilor de echip6 certitudinea $uste;ei solu;iilor pe care le d6 liderul/ av7nd 8ncredere deplin6 8n conduc6torul lor. =neori antrenorii stabilesc c6pitanii de echip6 numai pe ba"a acestei calit6;i/ %6r6 ca ace:tia s6 corespund6 :i pe plan valoric. Aceasta are e%ecte negative evidente/ 8ndeosebi/ 8n activitatea competi;ional6. $utoritatea se dob7nde:te prin mani%estarea 8n chip repetat a unor r6spunsuri po"itive la un sistem de deci"ii. .a ba"a autorit6;ii stau valoarea :i unii %actori de personalitate ai liderului. Fiecare membru al echipei te un anumit grad de autoritate/ cel al liderului dep6:ind prin %or;6 :i pro%un"ime pe cal celorlal;i. +apacitatea de percepere social presupune posibilitatea de a se transpune 8n situa;ia altuia/ de a anticipa sentimentele/ mani%est6rile :i nevoile sale. >n acela:i timp/ este vorba de a sesi"a grupul/ echipa 8n totalitateB liderul are o abilitate superioar6 de a remarca opinia general6 a grupului c7nd este vorba de anumite probleme cu caracter particular Factorii cel mai %recvent asocia;i %unc;iei de lider sunt4 calit6;i motrice/ inteligen;6/ vioiciune/ originalitate/ g7ndire rapid6/ u:urin;6 verbal6/ cuno:tin;e de specialitate/ ini;iativ6/ independen;6/ perseveren;6/ agresivitate/ auto8ncredere/ dorin;6 de eviden;iere/ sociabilitate/ cooperare/ adaptabilitate/ umor/ popularitate/ nivel mental/ statut/ po"i;ie socio-economic6. Dntr-o imagine complet6/ liderul este acel membru al echipei care posed6 o superioritate %unc;ional6 ce-1 %ace s6-:i asume un rol/ acela de conduc6tor 8n momentele de di%icultate. ,ocmai de aceea liderul apare 8n timp/ el put7nd s6 nu e2iste la un moment dat. Funciile liderului 1. +entru! 1ste punctul 8n $urul c6ruia echipa poate s6-:i satis%ac6 unitatea :i coe"iunea/ %6r6 el aceste caracteristici neput7ndu-se mani%esta. .iderul trebuie s6 cree"e condi;iile unui comportament unitar al echipei/ acesta %iind principalul %actor al coe"iunii de grup. 2. +ontrolul i dezvoltarea relaiilor interne! 1%icien;a grupului presupune lipsa comple2elor. -eci/ liderului 8i revine sarcina re"olv6rii contradic;iilor/ el este mediatorul dintre interese :i personalit6;i. Pe de alt6 parte/ membrii echipei trebuie s6 se simt6 8n;ele:i/ accepta;i/ simpati"a;i de lider/ %apt ce creea"6 un sentiment de con%ort :i securitate. 3. /ezolvarea de probleme! !a"at pe o e2perien;6 social6 serioas6 :i dotat cu calit6;i speciale/ puse 8n slu$ba echipei/ liderul este cel care sesi"ea"6 momentele critice ale echipei/ re"olv6 problema c6derilor psihice prin ac;iuni luate pe cont propriu/ 8ndemnuri sau alte %orme de a$utor. Aceast6 %unc;ie se mani%est6 %recvent 8n timpul meciurilor/ c7nd antrenorul nu poate interveni.. > 8n alte situa;ii/ liderul este repre"entantul echipei 8n rela;iile cu publicul/ arbitrul etc. -ac6 liderul este cel care in%luen;ea"6 8n mod permanent echipa/ se poat spune/ cu siguran;6 c6/ la r7ndul s6u/ el su%er6 in%luen;a echipei/ 8:i modi%ica comportamentul :i stilul de munc6 dup6 acesta. C7teva conclu"ii se impun4 8n %iecare echip6 sportiv6 e2ist6 un lider/ m6car sub %orm6 de tendin;6 care are un rol deosebit 8n evolu;ia 8ntregii echipe 8n antrenament :i concursB antrenorul trebuie s6-:i %ac6 din lider cel mai apropiat colaborator/ acesta mediindu-i rela;iile cu ceilal;i membri ai echipeiB liderul posed6 o serie de caracteristici :i 8ndepline:te %unc;ii de seam6 8n cadrul echipeiB prin personalitatea sa liderul trebuie s6 atrag6 aten;ia asupra rolului important pe care 8l de;ine. Antrenorul trebuie s6 a$ute %ormarea/ la acesta/ a unor tr6s6turi :i comportamente care s6-i consolide"e po"i;ia. 6&. 2etode de studiere a liderului echipei sportive. Psihosociologia recomand6 pentru domeniul activit6;ii sportive/ utili"area unui sistem de metode de studiere a liderului4 Cbservarea comportamentului membrilor echipei 8n situa;ii de grup/ situa;ii care permit emergen;a activit6;ii liderului. Folosirea asocia;iilor cere membrilor grupului s6 numeasc6 persoanele pe care le-ar propune ca lideri :i s6 descrie caracteristicile %iec6ruia dintre cei denumi;i/ caracteristici ce-i %ac de"irabili ca lider. Compararea liderului cu ceilal;i membri ai echipei. Studiul caracteristicilor a2iologice/ psihologice/ sociale ale liderilor apar;in7nd di%eritelor echipe. .a acestea se pot ad6uga o serie de alte procedee/ cum ar %i4 studiul datelor biogra%ice/ evaluarea prin observatori cali%ica;i/ teste de inteligen;6 :i de personalitate/ chestionare/ interviuri. Cele mai %recvente abord6ri 8n studiul e%icien;ei conducerii 8n domeniuX

sportiv sunt4 observaia comportamentului :i chestionarul. Cercet6rile centrate pe determinarea particularit6;ilor sau %actorilor care condi;ionea"6 succesul liderilor/ 8n cadrul administr6rii unor inventare de personalitate/ nu au putut %i generali"ate 8n domeniul psihologiei personalit6;ii/ e2ist6 argumente care sus;in conceptul potrivit c6ruia indivi"ii posed6 anumite dispo"i;ii care par constante/ consistente :i neschimbate 8n timp :i 8n orice situa;ie4 nivelul an2iet6;ii/ sociabilitatea :i c6utarea noilor e2perien;e. 8n e2aminarea numeroaselor inventare de personalitate/ dispo"i;iile evaluate4 e2troversiunea ?sociabilitatea :i activitate@/ psihotismul ?psihopatie/ impulsivitate/ dorin;a de c6utare a unor e2perien;e noi :i probabil periculoase@ :i nevrotismul ?emotivitatea/ triste;e :i an2ietate@ descrise de 15sencJ ca tr6s6turi esen;iale ale personalit6;ii impun a %i corelate cu situa;iile speci%ic sportive. -ispo"i;ia care a %ost mai mult studiat6 8n psihologia sportiv6 este nevrotismul9emotivitatea %olosindu-se +hestionarele celor &: factori ai personalit6;ii :i Inventarul 0ersonalitii conceput de 15sencJ ?15sencJ /1)#(@. Modalitatea conceput6 pentru a evalua comportamentul liderilor/ este +hestionarul pentru ;escrierea +omportamentului *iderului ? C-C. @ prin care s-a identi%icat rela;ia 8ntre lider :i sportiv caracteri"at6 de comportamente cum sunt sociabilitatea/ 8ncrederea reciproc6/ c6ldura :i respectul. Ycoala .iderilor 8n Sport ?S.S@ elaborat6 de Chelladurai :i Saleh identi%ic6 cinci comportamente ale antrenorilor4 comportamentul de instruire/ comportamentul autocratic/ comportamentul demnocratic/ suportul social :i comportamentul remunerativ. Pe ba"a teoriei contingen;iale a lui Fiedler/ a %ost creat6 :coala +elui mai 0uin 0referat +oleg de Munc ? PPC@. Aceast6 metod6 este %olosit6 pentru a determina sensibilitatea :i empatia liderului %a;6 de membrii echipei pe care liderul 8l pre%er6 cel mai pu;in. =n lider care punctea"6 mult pe PPC este socotit ca %iind orientat spre persoan6 sau spre rela;iile cu persoanele respective/ adic6 poate avea sentimente po"itive sau de sus;inere %a;6 de un membru al grupului care nu este simpati"at sau care poate s6 nu %ie productiv. >n contrast/ liderul care punctea"6 pu;in pe PPC tinde s6 %ie orientat mai mult c6tre sarcina pe care o are de 8ndeplinit. Pentru a evalua conducerea trans%orma;ional6/ a %ost creat +hestionarul privind mulimea de 6actori care influeneaz conducerea. Acesta este completat/ 8n paralel/ de c6tre sportiv :i lider. Metoda determin6 comportamentele de conducere trans%orma;ional6 ?motiva;ia individual6 sau conducerea carismatic6/ considera;ia individuali"at6/ stimularea intelectual6 :i inspira;ia@/ tran"ac;ional6 ?r6splata contingen;6 :i administrarea prin e2cep;ie@ :i permisiv6. C modalitate mult mai obiectiv6 pentru a evalua comportamentele este observarea direct6 a comportamentului vi"at. 4cala 1valurii +omportamentului $ntrenorilor permite cercet6torului s6 codi%ice :i s6 anali"e"e comportamentele reale a:a cum apar ele 8n mediul natural. Comportamentele sunt clasi%icate ca %iind reac;ionale/ spontane/ cu subdivi"iuni ale %iec6rei categorii. -eplasarea cercet6rilor de la tr6s6turi ca atare spre interac;iunea lor a sugerat :i prelucrarea re"ultatelor prin metode %actoriale. Au %ost ast%el identi%icate 3 mari categorii de %actori4 a< categorii ce descriu diferite abiliti ale liderului! abilit6;i sociale :i interpersonale/ abilit6;i tehnice/ abilit6;i intelectuale/ competen;e de sus;inere a sarcinilor de grupB b< categorii privitoare la relaia liderului cu grupul su! men;inerea coe"iunii/ a standardelor de per%orman;6/ controlul in%ormai al grupului/ comportamentul de sus;inere/ rela;ii armonioase cu grupulB c< categorii privitoare strict caracteristicile liderului! predispo"i;ie spre asumarea responsabilit6;ii/ control emotiv/ integritate perrsonal6/ comunicativitate/ ascenden;6/ tr6s6turi po"itive de caracter/ e2perien;6 :i activitate... >n esen;6/ reali"6rile :i tendin;ele actuale ma$ore 8n cercetarea personalit6;ii liderului se pre"int6 ast%el4 a< deplasarea accentului de la viziunea atomist, a studiului trsturilor spre o concepie integrativ, de tip factorial" b< evidenierea factorilor motivaionali ca un suport energetic i direcional esenial #n achiziionarea i meninerea conducerii" c< medierea efectelor personalitii asupra eficienei conducerii de #nsi interaciunea acestei personaliti cu situaia de conducere, inclusiv variabilele ce in de subordonai" d< identificarea unor variabile de personalitate de tip fluid, necristalizat i care susin adaptabilitatea i flexibilitatea comportamental a liderului" e< studiul unor variabile, hipercomplexe i dinamice, #ntr%o manier tiinific riguroas. >ntr-o echip6 sportiv6 alegerea liderului se %ace pe ba"a simpatiei de care acesta se bucur6 8n s7nul echipei/ criteriu la care se adaug64 aprecierea aptitudinilor reale/ mani%estate 8n domeniul activit6;ii sportive. -e-a lungul timpului s-au %olosit metode di%erite pentru determinarea tr6s6turilor liderului. Au %ost discutate variabile ca4 v7rsta/ calit6;ile motrice/ aspectul %i"ic al persoanei/ e2primarea/ cuno:tin;ele/ inteligen;a/ originalitatea/ capacitatea de a lua deci"ii/ spontaneitatea/ 8ncrederea 8n sine/ controlul st6rilor a%ective/ statutul economic :i social/ popularitatea/ prestigiul/ adaptabilitatea. -intre acestea/ unele variabile sunt 8n corela;ie po"itiv6 cu %unc;ia de conduc6tor/ altele 8n corela;ie negativ6. 'eali"7ndu-se/ spre e2emplu/ un e2periment pe o echip6 s-a aplicat un +hestionar al atitudinii fa de sine i fa de alii. Chestionarul a %ost alc6tuit pe urm6torii %actori4 egocentrism/ an2ietate/ comple2e/ nevro"ism/ spirit de dominare. Dn urma prelev6rii r6spunsurilor subiec;ilor se conturea"6 trei pro%iluri de lideri4 >ndici ridica;i de ordin valoric/ cu un 8nalt spirit de cooperare/ %6r6 comple2e/ cu un spirit de dominare accentuat/ dublat de un status social ridicat. Se eviden;ia"6 printr-un e2celent c7mp a2iologic :i pre%eren;ial/ indici %avorabili de atitudine %a;6 de ceilal;i. =n i"olat are indicele status-ului social la o valoare e2trem de sc6"ut6/ iar indicele de cooperare este 8n discrepan;6 cu cea mai ridicat6 valoare a spiritului de dominareB toate acestea pe un %ond valoric bun/ recunoscut. Acest %apt pledea"6 8n %avoarea ideii c6/ de:i valoros/ un coechipier trebuie s6 pre"inte :i caract. psiho-sociale %avorabile pentru a %i util echipei. =n pro%il al unui $uc6tor care aspir6 la %unc;ia de lider/ av7nd indici ridica;i la toate caracteristicile cu e2cep;ia spiritului de cooperare/ un egocentrism ndicat. -e asemenea/ se mani%est6 :i un spirit de dominare e2agerat/ rod %iresc al egocentrismului. 6). De%inirea si caracteristicile starilor psihice de limita in sport. 4trile psihice de limit pot %i de%inite ca un ansamblu de manifestri subiective ale individului care prezint un fond mare de tensiune, provocat de situaiile deosebit de dificile #n care se afl! efort foarte intens la grania posibilitilor organismului, pericolul de accident, lupta disperat pentru reuit, rspundere mare #n caz de eec.

>n st6rile de limit6/ con:tiin;a individului poate pre"enta un nivel superior de acuitate ?vigilen;6/ deci"ie rapid6@ sau poate %i par;ial redus ?con%u"ie mintal6/ panic6/ team6 de e:ec@/ ceea ce se e2prim6 %ie prin posibilit6;ile de adaptare/ %ie prin reac;ii inadecvate situa;iilor. >n activitatea sportiv6/ spre deosebire de via;a obi:nuit6/ situa;iile limit6 sunt previ"ibile pentru c6 sunt repetabile :i chiar stereotipeB sportivul se preg6te:te/ se antrenea"6 pentru a dep6:i/ pentru a 8mpinge limitele c7t mai departe. Ca %iin;6 reactiv6 :i inten;ional6/ omul 8:i propune nu numai adaptarea la situa;ii ci 8nvingerea/ dep6:irea lor. Pe un anumit plan intern el declan:eaPBi mecanisme de activare 8n timp ce/ pe altul/ se %ormea"6 bariere/ re;ineri/ am7n6ri. Acest con%lict generea"6 stare de limit6B con:tient de ea sportivul %ace e%orturi :i este a$utat s6 8nving6. .imitele psihicului pot %i apreciate 8n termeni de e%icien;6 a proceseloi in%orma;ionale/ deci"ionale :i de reglare a comportamentului/ ele mai pot %i :i limite motiva;ionale :i de nivel de aspira;ie. =nele per%orman;e sunt condi;ionate de acuitatea sen"orial6/ de pragurile discriminative iar altele de nivelul percep;iilor speciali"ate/ de memoria motric6 :i topogra%ic6/ de inteligen;a perceptiv-motric6/ de stabilitatea sau echilibrul a%ectiv/ de gradul de mobili"are voluntar6/ de adaptarea integral6 a comportamentului la situa;ieB toate sunt/ 8n acela:i timp/ determinate de tr6s6turile personalit6;ii/ de motiva;ie/ de caracter. 1vident/ 8n toate cele de mai sus/ limitele sunt naturale :i se re%er6 la nivelul de de"voltare. -ar ele nu sunt su%iciente pentru a de%ini situa;iile limit6B trebuie s6 se ia 8n considera;ie interdependen;a %actorilor biologici cu cei psihologici :i socialiB numai conlucrarea lor permite randamentul %i"ic ma2im :ima2ima mobili"are psihic6 60. Componentele limitelor psihice in sport. .imitele psihice ale posibilit6;ilor umane 8n condi;iile solicit6rii ma2ime se pre"int6 ca limite de sistem/ %iecare component6 a st6rilor psihice %iind 8n raport de dependen;6 cu celelalte/ toate la un loc constituind sindromul caracteristic psihismului suprasolicitat. 1ste cunoscut %aptul c6 re"olvarea situa;iilor noi :i di%icile depinde de nivelul de activare a mecanismelor g7ndirii/ de creativitatea acesteia/ de nivelul de inteligen;6 al sportivului. 8n situa;iile deosebite ale 8ntrecerii sportive/ aceste mecanisme su%er6 blocaje, l6s7nd re"olvarea problemelor acute pe seama unor stereotipuri insu%icient de e%iciente :i de adaptate !aierele de tip intelectual provin din stabilirea concep;iilor/ a convingerilor la un anumit nivel al per%orman;ei posibile. =n alt aspect 8l pre"int6 creativitatea 8n re"olvarea situa;iilor. 8n mod curent se vorbe:te de inten;ia tactic6/ de capacitatea de apreciere a situa;iilor :i de adaptare la acestea. 8n aceste situa;ii sunt identi%icabile bariere care constau din stereotipii de percep;ie/ anticipare :i re"olvare/ din mecanisme consolidate care refuz noul. A%ectivitatea :i motiva;ia pre"int6 aspectele cele mai caracteristice 8n situa;iile de limit6. ,eama/ %rica pe care o tr6ie:te sportivul este de origine di%erit6/ dup6 cum pericolul este de natur6 %i"ic6/ organic6 sau moral6. >n condi;iile unei solicit6ri intense a organismului/ oboseala sau epui"area %i"ic6 permite de"inhibarea %r7nelor/ a%ectele sportivului decla:7ndu-se puternic sub %orme agresive/ necontrolate/ concomitent cu reducerea g7ndirii :i a capacit6;ii de deci"ie. Controlul voluntar al conduitei/ ca element constitutiv al psihismului sportivului/ pre"int6 momente oscilatorii sau contradictorii/ %iind dependent/ 8n mare m6sur6/ de %actorii men;iona;i mai sus :i/ 8n acela:i timp/ de gradul de educare a capacit6;ii de autocontrol :i de e%ort. Capacitatea de e%ort voluntar poate %i mult ridicat6 8n cadrul antrenamentelor +aracteristicile limitelor psihice sunt4 condiionarea multipl, pe de o parte de %actori aptitudinali/ atitudinali/ opera;ionali iar pe de alt6 parte/ de cei situa;ionaliB individualitatea :i originalitatea, ;in7nd seama de %aptul c6 %ormele de mani%estare a st6rilor limit6 depind de structura personalit6;ii/ de nivelul preg6tirii :i capacit6;ii psihice interpretative :i reglatoriiB variabilitatea 8n timp/ ca urmare a e%ectului antrenamentului :i a modi%ic6rii evenimentelor care devin mai bogate sub aspect in%orma;ionalB sportivul dob7nde:te e2perien;6 :i noi capacit6;i de re"olvare a situa;iilor dar concomitent cu apropierea momentului de concurs/apar st6ri an2ioase :i bloca$e de tip intelectual :i motorB relativitatea 8n raport cu posibilit6;ile :i particularit6;ile sportivilor ca indivi"i :i 8n raport cu situa;ia grupuluiB dubla manifestare, spontan6 :iPsau provocat6/ consecin;6 a dublei determin6ri de c6tre %actori obiectivi ?di%icult6;ile reale@ :i subiectivi. .imitele psihice apar/ ast%el/ spontane constituindu-se :i mani%est7ndu-se ca re%le2e ale situa;iilor 8n con:tiin;a subiectului/ 8n condi;iile 8n care unele aspecte ale acestoni nu sunt percepute con:tient. 1le sunt sus;inute :i 8nt6rite de unele tr6s6turi speci%ice ale personalit6;ii ?aptitudini/ temperament/ caracter@. Aceste limite pot li :i provocate prin sugestie/ din partea coechipierilor/ presei :i a altor %aeton interesa;i 8n constituirea la sportiv a unor convingeri/ opinii/ impresii de ordin stimulativ sau inhibitiv. -in dubla lor determinare re"ult6 c6 limitele psihice pot %i reale sau imaginare. Pentru dep6:irea celor reale se utili"ea"6 metodele psihologiei educa;ionale de stimulare a capacit6;ilor :i %unc;iilor psihiceB limitele imaginare/ constituite/ de regul6/ cu mult timp 8naintea evenimentelor critice sunt men;inute pe cale sugestiv6 :i autosugestiv6/ ca reac;ie la unele e:ecuriB ele impun m6suri de ordin psihoterapeutic. 6actori care definesc strile psihice de limit Starea psihic6 de limit6 repre"int6 o supra8ncordare a energiei %i"ice :i psihice la cel mai 8nalt nivel/ ca urmare a %aptului c6 sportivul s-a preg6tit pentru 8nt7mpinarea situa;iilor di%icile. Are loc o supra8ncordare a proceselor nervoase :i corticale 8n mod deosebit iar 8n plan psihic/ tr6irea speci%ic6 a e%ortului de reali"are a per%orman;ei propuse. Supra8ncordarea proceselor nervoase se produce %ie 8n direc;ia cre:terii e2cita;iei/ %ie a inhibi;iei/ %ie 8n asigurarea echilibrului sau a mobilit6;ii acestor procese. 1a vi"ea"6 8nvingerea unor st6ri incomode de readaptare :i de con%lict/ provenite din raportarea posibilit6;ilor interne la situa;iile e2terne &7. .tresul in activitatea sportiva. :actori stresanti. Supra8ncord6rile succesive/ neurmate de re%acerea energetic6 complet6 ?%i"ic6 :i psihic6@ conduc la stress. St6rile de stress se caracterizeaz prin faptul c reaciile psihice i fiziologice nu sunt integral specifice, c6 indicii comportamentului nu

re%lect6 complet tensiunea psihic6 :i %i"ic6. Principalele reac;ii sunt de natur6 hormonal6/ prin intensi%icarea hipotalamusului de care sunt legate tulbur6ri a%ective caracteristice . Agen#i stresan#i/ &. factori fizici! "gomote/ temperatur6 ridicat6 sau sc6"ut6/ precipita;ii/ altitudineB ,. factori specifici activit6;ii sportive4 - 8nvingerea e2citan;ilor puternici :i neobi:nui;i care provoac6 inhibi;ia e2tern6B - ac;iuni musculare intense/ de scurt6 durat6/ cu consum mare de energieB - 8ncord6rile musculare de lung6 durat6B - ac;iunile comple2e care solicit6 capacitatea de di%eren;iereB - ac;iunea 8n care condi;iile %oarte variabile ale situa;iilor reclam6 capacitatea de apreciere :i deci"ieB -concursul sportiv devine stresant prin 4 8nsemn6tatea absolut6 sau relativ6 a competi;iei/ %recven;a particip6rii/ valoarea adversarului/ condi;iile de organi"are/ particularit6;ile arbitra$ului/ atitudinea spectatorilor 8n sensul 8n care in%luen;ea"6 negativ psihicul sportivuluiB - antrenamentul :i condi;iile psihosociale4 antrenamentele sunt cu at7t mai dure cu c7t preg6tirea :i aspira;iile sunt mai 8nalteB ele sunt stresante prin %recven;6/ lips6 de varietate/ solicitare %i"ic6 :i psihic6 8n raport cu preg6tirea propriu-"is6/ respectarea regimului de lucru :i de via;6/ natura rela;iilor inter-individuale ne%avorabile/ durata prea mare :i 8n condi;ii de i"olare a perioadelor de preg6tire dinaintea marilor competi;ii. '. factori psihici! -st6rile emo;ionale create de apropierea concursului 8n care sportivul 8ntre"6re:te posibilitatea a%irm6rii sau eventualitatea e:eculuiB - suprasolicit6rile de ordin intelectual 8n re"olvarea situa;iilor 8n alegerea :i modi%icare strategiilor. St6rile de limit6 pot %i discutate :i din punct de vedere al tensiunii psihice :i al varia;iei acesteia ,ensiunea psihic6 oscilea"6/ trec7nd de la st6ri depresive/ de insu%icien;6/ de agita;ie la st6ri de e2cita;ie/ entu"iasm/ inspira;ie/ e2ta". Apar :i st6ri con%lictuale 8ntre tendin;ele sportivului :i posibilit6;ile de reali"are/ 8ntre aspira;ia c6tre per%orman;6 :i tendin;a instinctiv6 de ap6rare/ de evitare a insuccesului/ a durerii/ a accidentelor/ 8ntre dorin;a de a%irmare personal6 :i interesele grupului. $arierele psihice: Capacitatea de per%orman;6 se %i2ea"6 la un anumit nivel a c6rei dep6:ire pre"int6/ 8ndeosebi/ di%icult6;i subiective/ de hot6r7re/ 8ncredere/ convingere. Adesea bariera subiectiv6 este incon:tient6/ constituindu-se 8n timp/ %ie din 8nsumarea unor e:ecuri repetate/ %ie din acceptarea unor idei nestimulative. Dn sport/ barierele pot %i concepute ca4 limite ale unui nivel de per%orman;6 8nc6 neatins/ de e2emplu/ grani;a de (/)* la s6ritura 8n lungime limite ale per%orman;ei stabilite de un anumit sportiv care nu se poate dep6:i pe sineB este vorba de %i2area nivelului de aspira;ie/ chiar :i incon:tient. !arierele psihice sunt dublu condi;ionate4 social :i individual. -in punct de vedere social sunt determinate de in%luen;a opiniei grupului iar individual/ barierele se constituie din multitudinea %actorilor limitativi care conduc/ prin repetare/ la %ormarea unei atitudini subiective de ne8ncredere/ de team6. !arierele psihice din st6rile limit6 nu sunt nu numai a%ectiv- motiva;ionale sau motrice/ ci :i intelectuale. .ipsa de imagina;ie :i creativitate ac;ionea"6 ca un obstacol pe care individul nu-1 trece dec7t %oarte greu/ prin intermediul elementelor de tip stimulativ-activativ4 sugestia 8ncura$atoare/ motiva;ia/ restructur6ri cognitive/ regl6ri ale nivelului a%ectivit6;ii/ restructur6ri 8n tehnic6 :i tactic6. A$uns la cel mai 8nalt nivel/ di%eren;a este %oarte mic6 8ntre nivelurile de preg6tire atinse de sportivi iar %actorul cel mai important care decide c7:tig6torul este capacitatea de a %ace %a;6 presiuni psihologice. Printre ace:ti %actori se num6r6 motiva;ia/ e%ortul/ concentrarea/ 8ncrederea etc/ 8ns6 un %actor important este capacitatea de a suporta stresul competi;iei. 1puizarea a %ost de%init6 ca o pierdere progresiv6 a entu"iasmului/ a energiei :i scopului. Pierderea energiei %i"ice :i emo;ionale poate %i 8nso;it6 de atitudini negative/ de convingerea diminu6rii per%orman;ei/ pierderea interesului/ tendin;a de retragere sau renun;are. .egea diminu6ri per%orman;ei 4amelior6rile 8ntr-un anumit sport sunt notabile 8n stadiile timpurii ale 8nv6;6rii/ sc6"7nd dup6 ce se atinge un nivel 8nalt de per%orman;6. Stresul psihic apare atunci c7nd aspira;iile/ amenin;6rile sau temerile percepute dep6:esc capacit6;ile reale.. -ac6 competi;ia/ con%runtarea sportiv6 8ncepe s6 %ie v6"ut6 mai degrab6 ca o amenin;are dec7t ca o provocare/ atunci competiia devine stressant. S-a demonstrat c6 oboseala/ %rustrarea sau apatia apar ca urmare a unor lungi perioade de stress :i de e%ort e2cesiv. -ator6m lui 4el=e introducerea conceptului general de stres, de%init ca o reac;ie general6/ nespeci%ic6 a organismului la ac;iunea e2tern6 a unor %actori numi;i agen;i stresori/ de natur6 variat6 ?%i"ic6/ chimic6/ biologic6 :i psihic6 Au e2istat autori ?ini;ial [ander@/ tot mai rari 8n pre"ent/ care/ - 8n paralel cu conceptul de IstresI - au utili"at conceptul de Istr6inI care desemnea"6 modi%ic6rile durabile ale organismului determinate de stresori ?analoge cu de%ormarea corpurilor sub e%ectul unei presiuni e2terne - termen preluat din tehnic6@. M. 9olu4 stare de tensiune, #ncordare, disconfort, determinat de ageni afectogeni cu semnificaie negativ ?sau po"itiv6/ am ad6uga noi/ 8n ca"ul eustresului@/ de frustrare sau reprimare a unor motivaii ?trebuin;e/ dorin;e/ aspira;ii/ inclusiv subsolicitarea@/ de dificultatea sau imposibilitatea rezolvrii unor probleme. >n a%ara sublinierii dihotomiei semni%ica;iei puternice pentru organism a agen;ilor stresori negativi ?distres@ :i po"itivi ?eustres@/ sunt repre"entate de includerea 8n r7ndul situa;iilor generatoare de stres a suprasolicit6rii cognitive-a%ective :i voli;ionale :i a e%ectelor/ unor agen;i %i"ici ?"gomotul/ adesea av7nd :i o re"onan;6 a%ectiv6 negativ6@/ chimici ?no2ele ambientale@ :i biologici ?boala/ ca surs6 a unor re%le2e a%erente viscero-corticale@/ to;i ace:ti stimuli non-psihologici produc7nd - 8n ultim6 instan;6 - un stres psihic secundar. =n individ stresat trece prin reac;ii speci%ice de4 alarm6/ re"isten;ii epui"are. 1. $larma. >n aceast6 etap6 %unc;iile psiho%i"ice sunt temporar diminuate/ organismul apel7nd la re"ervele sale pentru ap6rare. -in punct de vedere psihologic/ primele semne sunt mani%est6rile comportamentale de nervo"itate :i con%u"ie. >ndividul are tendin;a de a e2agera chiar %rustr6rile u:oare/ trans%orm7ndu-le 8n de"astreB 8ncepe s6 uite/ devine mai pu;in obiectiv 8n aprecierea unor comportamente :i situa;ii/ este incapabil s6 se concentre"e ca mai 8nainte/ poate deveni cert6re; :i ostil 2. /ezistena! organismul 8ncearc6 s6 lupte cu toate re"ervele sale pentru a men;ine echilibrul %unc;ional. 1vident/ tabloul simptomatologie general va %i dependent :i de structura psihologic6 a persoanei4 echilibru emo;ional/ motiva;ie/ structur6 atitudinal6.Aceast6 etap6 este asociat6 :i cu i"bucniri emo;ionale - m7nie/ agresivitate/ individul Idesc6rc7ndu-seI ast%el :i/

uneori/ restabilindu-:i echilibrul. 3. 1puizarea. 4 s-au consumat importante cantit6;i de energie/ individul este apatic/ a abandonat aproape total activitatea/ %iind lipsit de e%icien;6. Consumul prelungit sau e2cesiv de energie poate avea ca urmare probleme %i"iologice :i emo;ionale. C de%ini;ie sintetic6 stresului general este cea dat6 de A. von 1i%%4 reacie psiho%fizic a organismului, generat de ageni stresori ce acioneaz pe calea organelor de sim asupra creierului, punndu%se #n micare - datorit legturilor cortico%limbice cu hipotalamusul - un ir #ntreg de reacii neuro%vegetative i endocrine, cu rsunet asupra #ntregului organism. .a"arus :i FolJman de%inesc stresul drept un efort cognitiv i comportamental, cu exprimare afectiv pregnant, de a reduce, stp ni sau tolera solicitrile externe sau interne care depesc resursele personale . %istres &i eustres Cele dou6 concepte/ eustres :i distres/ desemnea"6 tipurile %undamentale de stres/ relie%ate de c6tre Sel5e 8n 1)&3. a- %istresul desemnea' stresurile care au un potenial noci# pentru organism. .a ba"a distresului e2ist6 o neconcordan;6 8ntre resursele/ abilit6;ile/ capacit6;ile individului :i cerin;ele sau necesit6;ile impuse acestuia. Situa;ii cu o semni%ica;ie stresant6/ pot %i descrise ca4 ameninare - este semni%ica;ia de anticipare a unui pericolB frustrare % ia na:tere c7nd un obstacol se interpune 8n reali"area unui scopB conflict % situa;ia creat6 de inter%eren;a a dou6 sau H solicit6ri cu motiva;ii opuse/ reali"7nd o adev6rat6 competi;ieB rezolvarea unor probleme di%icile sau imposibile ?8n raport cu conte2tul situa;ional de re"olvare@B B suprasolicitarea peste limitele capacitii intelectuale a individuluiB remanenta unor stri afective negative ?e:ec pro%esional sau de alt6 natur6@ sau redeteptarea lor sub aciunea unor excitani condiionali ?circumstan;iali@/ ori readuse la suprafaa contiinei ?prin vise/ asocia;ii de idei@. .a"arus sublinia"6 caracterul subiectiv al perceperii de c6tre individ a unor solicit6ri/ evaluate ca dep6:indu-i posibilit6;ile chiar dac6 uneori realitatea este altaB distresul apr nd c nd exist un dezechilibru #ntre solicitrile obiective asupra organismului i posibilitile pe care subiectul consider c le are spre a le face fa. Mc 9rath introduce 8n r7ndul situa;iilor stresante/ pe l7ng6 cele de suprasolicitare ?aparent6 sau real6@ :i situa;iile de subsolicitare ?deprivarea sen"orial6/ monotonie/ lips6 de in%orma;ie sau lips6 de activitate/ soldate cu o gam6 larg6 de st6ri psihice/ merg7nd de la simpla plictiseal6 p7n6 la i"olare e2tern6@. b- !ustresul repre"int6 tot o stare de stres/ generat6 de stimuli cu semni%ica;ie bene%ic6 pentru individ/ e2citan;i pl6cu;i ai ambian;ei sau tr6iri psihice po"itive/ de la emo;ii p7n6 la sentimente/ consecin;ele pentru organism %iind/ 8n general/ %avorabile. (genii stresori psihogeni ac;ionea"6 pe calea organelor de sim;B 8n urma interven;iei sale apar/ la nivel cortical/ procese psihice comple2e :i variate/ av7nd ca re"ultant6 subiectiv6 o stare de tensiune care este resim;it6 aproape %i"ic Caracteristicile agenilor stresori capabili s cree'e condiiile unui stres psihic: Agen;ii stresori au un caracter potenial stresant, gener7nd totu:i stres psihic numai 8n anumite condi;ii/ chiar dac6 unii dintre ei ar %i capabili s6 declan:e"e un ast%el de sindrom la ma$oritatea indivi"ilorB $cioneaz i pe calea celui de%al doilea sistem de semnalizare repre"entat prin cuvintele/ ideile/ procesele g7ndirii 4timulii senzoriali externi ?sen"a;iile/ percep;iile :i repre"ent6rile@ precum :i excitaiile interoceptive pot deveni agen;i stresori 8n dou6 condi;ii4 atunci c7nd bombardea"6 scoar;a cerebral6 timp 8ndelungat :i cu o intensitate crescut6 sau 8n ca"ul 8n care au o anumit6 semni%ica;ie pentru subiect ?reac;iile ostile ale spectatorilor@B au o semnificaie electiv pentru subiect, cu mare re"onan;6 a%ectiva. 0arametrii de ac;iune ai agen;ilor stresori sunt repre"enta;i de intensitate, durat ?inclusiv repetabilitate@/ de noutate, precum :i de bruscheea cu care ei ac;ionea"6 ?agen;ii stresori de mic6 intensitate dar cu durat6 prelungit6 12ist6 constelaii de ageni stresori de natur variat determin7nd situaii stresante polimorfe cum este/ de e2emplu/ des%6:urarea unei activit6;i 8ntr- un ritm neadecvat cu perturb6ri sen"oriale ?varia;ii ale intensit6;ii luminii ambiante/ "gomot de %ond/ etc.@ :i cu o durat6 prelungit6 pe %ondul unei st6ri a%ective negative. Clasificarea agenilor stresori 4.>.4ells consider6 c6 stresul psihic este generat de urm6toarele situa;ii4 circumstane care surprind individul nepregtit spre a le %ace %a;64 lips6 de antrenament/ incapacitate %i"ic6 :i intelectual6 1le echivalea"6 cu brusche;ea ac;iunii agen;ilor stresoriB miza este foarte mare, un r6spuns %avorabil av7nd consecin;e importante pentru sportiv/ 8n timp ce e:ecul are un e%ect nociv/ accentu7nd :i mai mult stresul psihic gradul de angajare a sportivului Agen;ii psihici sunt e2citan;ii verbali sau nonverbali/ dota;i cu o semnificaie ?nociv sau nu< decodificat subiectiv de ctre psihicul uman la nivelul operaiilor g ndirii, fundamentate prin sistemul de semnale, cu corespondent acionai. Aceast6 decodificare, urmat6 de o evaluare prin intermediul proceselor cognitive, asigur6 raportarea situa;iei create din interac;iunea cu agen;ii stresori la posibilit6;ile actuale sau viitoare ale sportivului. Acest proces de evaluare are :i un ecou afectiv care este propriu oric6ror procese cognitive dar 8n stresul psihic ocup6 un rol central/ mul;i autori limit7nd s%era stresului psihic la multitudinea traumelor a%ective. )trategii adaptati#e .a"arus/ Floru :i 1i%% pre"int6 o serie de strategii con:tiente :i incon:tiente/ &.4trategiile implic nd acceptarea confruntrii Sunt repre"entate de4 $ciunile contiente cu caracter de conduit activ! e%ectuarea sarcinii/ echivalent6 cu lupta" evitarea/ re%u"ul e%ectu6rii :iPsau 8ndep6rtarea de agen;i stresori/ considerat ca insurmontabil/ echivalent6 cu fuga" avalan:e de reacii haotice, cu caracter de panic, dar av7nd 8n subsidiar inten;ia de opo"i;ie/ de atitudine/ activi ?dar ine%icien;i@ %a;6 de situa;ia stresant6B $ciuni contiente pasive cuprinz nd acte de noncombat, practic lips6 de r6spuns e%ectiv la solicitare dar cu re"onan;6 a%ectiv6 negativ6 intens64 apatia, resemnarea decurg7nd din aprecierea situa;iei ca %iind %6r6 ie:ireB

 panica/ mani%estat6 prin paralizia oricrei iniiative, inhibi;ia generali"at6 ?consemnat6 de e2presii curente ca4 I:ocatI/ IblocatI@. Anumite tipuri de strategii adaptative din categoria celor de acceptare a con%runt6rii sunt 8nso;ite de o stare de team de di%erite nuan;e :i intensit6;i/ iar cele pasive de un grad ridicat de frustrare. Corespondentul lor 8n planul reac;iei neuroendocrine de stres 8l constituie reacia ,.4trategiile implic nd neaceptarea confruntrii cu agenii stresori ?de am nare, ignorare, ocolire, reprimare<%sunt inconstiente.,ot 8n aceast6 clas6 pot %i apreciate :i strategii adaptative contiente prin care subiectul a decis s6 am7ne ?'alea@ un r6spuns decisiv sau s6 8ntrerup6/ spre o, o substitui cu alte ac;iuni/ menite s6 reduc6 tensiunea provocat6 de incapacitatea de a r6spunde adaptativ la agen;ii stresori 3.4trategii cognitive i comportamentale contiente de ajustare ?coping< axate pe evaluarea exigenelor agenilor stresori +uprind! a@ +oping ?ajustare< centrat pe problem ?coping vigilent<. 1ste utili"at 8n ca"ul stresului psihic generat de situa;ii/ poten;ial reversibile :i cuprinde evaluarea 8n plan mental a unor posibilit6;i ce sunt la 8ndem7na de subiectului. 8n cadrul acestor conduite/ subiectul4 evoc6 e2perien;a anterioar6/ eventuale succese 8n acelea:i situa;iiB solicit6 in%orma;ii :i caut6 mi$loaceB elaborea"6 un plan de ac;iune. b@ +oping ?ajustare< centrat pe emoii ?coping evitant<, generat de situa;iile %ara ie:ire/ ireparabile ?pierderea unui concurs important/ etc.@ are rol po"itiv atunci c7nd nu dep6:e:te o durat6 re"onabil6 de timp. 'epre"int6 o strategie pasiv6 de uitare/ evit7nd con%runtarea cu gravitatea situa;iei/ subiectul 8ncerc7nd o detent6 emo;ional6 prin abandonarea tentativelor de re"olvare a problemei :i adoptarea unor strategii de%ensive const7nd 8n4 negare /resemnareB%atalismB agresivitate. *ee#aluarea problemei Const6 8n reducerea di%eren;ei percepute ini;ial de subiect 8ntre gradul de amenin;are :i propriile resurse/ %apt ce a$ut6 la perceperea situa;iei ca %iind mai tolerabil6/ reinterpretare pozitiv. Stresul psihic este deci o reac;ie de adaptare strident6/ la o constela;ie de %actori/ con%igur7nd o situa;ie care solicit6 structurile reglatoare cele mai 8nalte ale psihicului/ amenin;7nd s6 deregle"e activitatea/ %apt cu consecin;e inevitabile/ poten;ial nocive/ asupra tuturor compartimentelor din subordine. .uban Plo""a :i colaboratorii consider6 stresul ca pe o reacie la stimulii ambientali care implic semnale de aprare i de adaptare. Aceea:i autori/ merg7nd pe linia nespeci%icit6;ii stresului/ postulat6 de c6tre Sel5e/ 8l consider6 ca pe un sistem de protec;ie care este acela:i pentru orice tip de stimuli. 'e"isten;a psihicului/ ca :i a organismului la stres 8n general :i la stresul psihic/ 8n special/ %ace ca r6spunsul adaptativ/ chiar dac6 este dat cu consum sporit de energie/ s6 nu lase urme vi"ibile dec7t 8ntr-un num6r minim de ca"uri/ adeseori previ"ibile ?sc6derea re"isten;ei biologice :i psihice a organismului este previ"ibil6 8n ca" de intensitate sau durat6 neobi:nuite ale ac;iunii agen;ilor stresori@. >ndi%erent de pre;ul adapt6rii 8n plan somatic ori psihic/ stresul psihic las6 8n urma lui dou6 posibile modi%ic6ri ale st6rii sistemului repre"entat de 8ntregul organism4 creterea rezistenei fa de solicitri ulterioare identice sau similare cu aceea care 1-a generat/ 8n ca" c6 subiectul a dominat/ de:i stresat/ situa;ia inductoare a stresului psihicB se reali"ea"6 un veritabil antrenament %a;6 de suprasolicit6ri psihice 8n circumstan;e poten;iale similareB apariia unei adevrate vulnerabiliti fa de stres ce repre"int6 o capacitate a subiectului de a intra 8n stres mult mai u:or/ la ac;iunea acelora:i agen;i stresori care i-au produs stresul psihic ini;ial/ 8n ca"ul 8n care acesta s-a soldat cu un e:ec adaptativ4 subiectul nu a reu:it s6 g6seasc6 cel mai potrivit r6spuns %a;6 de situa;ie sau consecin;ele ei au %ost nocive. Modelarea sistemelor de con#ingeri =n pre;ios instrument de lucru 8n aceast6 privin;6 este repre"entat de modelul de autoreglare cognitiv6 la stres ?Adriana !aban@. Autoarea propune/ pe ba"a accept6rii teoriei cognitive a stresului considerat ca produs al interac;iunii dintre persoan6 :i situa;ie care declan:ea"6 mecanisme de coping ale c6ror costuri personale dep6:esc resursele psiho%i"iologice/ e2plicarea apari;iei :i gestion6rii stresului prin strategii de coping/ dependente de modul 8n care persoana selectea"6/ p6strea"6/ interpretea"6 :i %olose:te in%orma;iile 8n schema cognitiv6. Aceast6 schem6 cognitiv6 este dependent6 de sistemul de convingeri ale individului/ %iind implicat6/ 8n ca"ul unor cogni;ii po"itive despre sine :i lume/ 8n evaluarea situa;iilor de via;6 ca %iind mai pu;in amenin;6toare ?gener7nd mai pu;in distres@/ inclusiv situa;iile ambigue care la indivi"ii cu un sistem de cogni;ii negative sunt interpretate ca nocive ?generatoare de distres IgratuitI@. 0rin tendina de a evalua situaiile ambigue ca nefiind amenintoare, persoanele cu g ndire pozitiv vor tinde s adopte forme de coping preventiv i activ, ce le permit s6 men;in6 distresul la un nivel redus. &1. :actorii psihopatologici in sport. 6actori psihopatologici ai individului #n sport a. 4entimentul de inferioritate este un sentiment de supunere/ mani%estat prin sen"a;ia individului de a %i inapt pentru sarcina atribuit6 care ar putea %i4 8nlocuirea unui campion/ includerea 8ntr-o repre"entativ6 na;ional6/ 8ns6rcinarea de a %i c6pitan de echip6 etc. Sen"a;ia aceasta se poate mani%esta de la cea mai mic6 intensitate concreti"at6 dintr-o stare de nepl6cere/ p7n6 la tentativa de 8ndep6rtare a elementului perturbator/ %uga de responsabilitate prin pre"entarea cu 8nt7r"iere la antrenament/ negli$area obliga;iei elementare de a controla greutatea etc. b. 4entimentul de superioritate caracteri"ea"6 individul care se simte cu mult superior cerin;elor ce i s-au 8ncredin;at de circumstan;e sau de tehnicieni :i conduc6tori. 1ste ca"ul sportivului care Inu se risipe:teI c7nd se anga$ea"6 8mpotriva unor adversari considera;i in%eriori. -e aceea/ sunt %recvente e2emplele de Isurpri"6I datorat6 previ"ibilului subantrenament al unui campion sau al unei echipe bla"onate care termin6 8nvin:i de c6tre adversari 8n%runta;i cu prea mult6 8ncredere sau gre:it6 nep6sare. Pe plan individual/ sentimentul de superioritate poate s6 determine o sc6dere 8ngri$or6toare a %ormei sportivului. c. 1xperienele umilitoare, tr6ite oca"ional sau cu oarecare continuitate determin6 dou6 reac;ii periculoase4 sentimentul de autodispre, sportivul %iind condus/ treptat/ c6tre subevaluarea propriilor capacit6;i tehniceB 8n acest ca" se generea"6 o stare de an2ietate care Ienervea"6I pe sportiv/ %6c7nd ca randamentul s6u s6 %ie nesatis%6c6tor/ %apt care agravea"6 starea de an2ietate.

 sentimentul de ostilitate %a;6 de o persoan6 sau grup de persoane acu"ate de a %i provocat individului o e2perien;6 umilitoareB imposibilitatea de a mani%esta cu claritate de"acordul poate genera o stare de iritare/ insatis%ac;ie/ intoleran;6/ toate acestea in%luen;7nd negativ randamentul sportiv. 12perien;e umilitoare 8n s%era sportului pot %i evidente 8n situa;iile de 8nlocuire printr-o re"erv6/ atribuirea de roluri :i sarcini unor echipieri mai pu;in capabili/ mustrare de c6tre antrenor/ criticile mai mult sau mai pu;in caustice ale suporterilor/ presei. d. @bstacolul #n realizarea aspiraiilor 4 poate %i4 o maladie/ un trans%er %or;at/ un antrenor care nu simpati"ea"6 pe sportiv pre%er7nd 8n locul s6u altul/ o conducere tehnic6 care impune scheme tactice la care sportivul este constr7ns s6 se adapte"e/ %iind rupt de un anumit mod de $oc/ interese de echip6 sau asocia;ie care nu iau 8n considera;ie interesele personale/ o retribu;ie in%erioar6 celei meritate. 3ust sau in$ust/ obstacolul este tr6it de sportivi ca ceva de ne8n;eles :i inacceptabil/ /ei mani%est6 semne %6;i:e de ostilitate/ e2agerea"6 8n mod nociv/ intensi%ic7nd 8n antrenamente preg6tirea cu riscul unei st6ri patologice de oboseal6 sau de suprantrenament. e. $li factori! rela;ii anormale cu colegii de club/ e%ectele elogiilor nemeritate din partea colegilorB recunoa:terea insu%icient6 a e%orturilor de a se antrena mai bine/ pentru mani%est6rile altruiste 8n concurs/ pentru ini;iativ6 8n %olosul echipeiB %recventele schimb6ri de rol ?8n cadrul $ocurilor sportive@B responsabilit6;ile incorect de%inite sau prost 8mp6r;ite sau atribuite %6r6 a garanta autoritatea necesar6 pentru a le asuma cerin;e e2cesive din partea conduc6torilor/ tehnicienilor :i a publicului. 6actori psihopatologici ai sportivului #n afar de sport Ace:ti %actori sunt repre"enta;i de con%licte a%ective %amiliale/ responsabilit6;i casnice di%icile/ contacte sociale greoaie/ incompatibilit6;i %recvente 8ntre obliga;iile de munc6 :i cele de sport/ traume psihice repetate. &2. Psihopatologia speci%ica in sport. >n aceast6 categorie sunt incluse %ormele psihopatologice care se instalea"6 la personalit6;i predispuse dar sunt determinate de cau"e legate de activitatea sportiv6. Cau"ele psihice patogene se asocia"6 cu cele dou6 situa;ii emo;ionale care decurg din orice competi;ie4 8n%r7ngerea sau victoria care voi genera sindromul fricii de insucces :i sindromul fricii de succes. )indromul fricii de insucces deriv6 din teama de a nu putea 8ncorona cu victorie 8nc6rc6tura emotiv6 care sus;ine con%runtarea competi;ional6. Se mani%est6 sub %orm6 de4 4indromul precompetiional este o tulburare psihic6 de tipul reac;iei psihogene de an2ietate. Subiectul IsimteI concursul/ 8n general aproape cu o s6pt6m7n6 8nainte/ uneori cu mai mult cu o intensitate care a$unge ma2im6 8n a$unul concursului :i care dispare la 8nceputul probei. Caracteristicile acestui sindrom sunt4 o tulburare a idea;iei ca incapacitate de a se elibera de g7ndul concursului :i de a se distrage/ insomnie/ inversarea ritmului somn-veghe/ lipsa po%tei de m7ncare/ controlul slab al s%incterelor/ labilitate a%ectiv6 cu tendin;e spre tonusuri nepl6cute ale temperamentului/ sc6derea timpilor de reac;ieB 4indromul campionului 4 o mani%estare evolutiv6/ determinat6/ 8n mod psihogenetic comprehensibil :i logic/ de elemente ale personalit6;ii :i de circumstan;e ambientale. Sportivul are o 8nclina;ie accentuat6 spre 8ntrecere/ agresivitate/ autoevaluare. Cu a$utorul circumstan;elor din ambian;6 aceste tendin;e se de"volt6 :i primesc un rol de prim6 importan;6 8n via;a psihic6/ in%luen;7nd tot mai mult imagina;ia :i comportamentul subiectului/ ast%el 8nc7t acesta 8:i asum6 atitudini de superioritate/ de tupeu/ hiperautoevaluare/ admira;ii e2agerate/ megalomanie ?delir de grandoare@/ %anatism. )indromul fricii de succes +,i-efobia. 1ste/ aparent/ incomprehensibil ca un sportiv/ 8n toiul con%runt6rii sportive poate s6 se team6 de victorie. ,otu:i/ acest %enomen este %recvent 8nt7lnit sub %orma urm6toarelor mani%est6ri4 %;epresiunile de succes sunt mani%est6ri parado2ale care urmea"6 dup6 un succes ob;inut sau dup6 reali"area unui avanta$ mai mult sau mai pu;in nea:teptat. 1ste 8nt7lnit 8n ca"urile 8n care un sportiv care abia a cucerit un titlu important acu"6 o Iine2plicabil6I sc6dere a %ormei :i a dispo"i;iei care 8l constr7nge s6 abandone"e scena sportiv6 sau s6 nu mai %igure"e cu rol de superioritate. 1ste vorba de o sen"a;ie de nesiguran;6 generat6/ 8n mod incon:tient/ de responsabilitatea legat6 de urm6rile succesului. 1ste ca"ul diletan;ilor care au 8nceput practica sportiv6 pentru a-:i satis%ace un hobb5 sau de cerin;a unei evad6ri pl6cute de la responsabilit6;ile de munc6 :i care au %ost selec;iona;i pe nea:teptate/ 8n repre"entative na;ionale. Ace:tia nu re"ist6 la ritmul impus de evenimente Inhibiiile de succes se datorea"6 unor sen"a;ii latente de culp6 care pretind un proces de considerare a succesului nu numai ca un premiu nemeritat/ ci simbolul reali"6rii dorin;elor incon:tiente temute :i %rustrate ale super-1ului. ,ulbur6ri de acest gen sunt pre"ente la acei sportivi care %ac e%orturi mari 8n antrenament/ irosesc oca"ii banale de succes/ se simt emo;iona;i :i nelini:ti;i 8n timpul concursului :i/ de aceea/ se situea"6 sub posibilit6;i. &3. Psihopatologia nespeci%ica activitatii sportive. Cuprinde acele mani%est6ri care nu depind direct de sport/ de situa;ia :i cariera sportiv6/ dar care sunt totdeauna/ %ie chiar :i indirect/ legate de activitatea competi;ional6. Activitatea sportiv6/ des%6:urat6 sub ochii critici ai multor este prin ea 8ns6:i un %actor capabil de a tulbura chiar o personalitate s6n6toas6.. 1. Aevrozele de anxietate se mani%est6 ca instabilitate cronic6 emotiv6 care determin6 reac;ii u:oare de nelini:te sau depresii an2ioase. Sportivul a%ectat este mereu nesigur de propriile mi$loace :i posibilit6;i/ este pesimist 8n privin;a succesului din orice concurs/ IsimteI participarea cu emotivitate intens6 :i o anticipea"6 deosebit4 nu doarme noaptea/ nu m6n7nc6 :i nu diger6 8nainte de concurs/ intr6 8n aren6 transpirat/ tremur7nd/ cu o sen"a;ie penibil6 de instabilitate. An2iosul resimte puternic in%luen;a stimulilor care apar subit ? %luier6turi din partea publicului/ reprobarea antrenorului/ ova;iunarea entu"iast6/ elogiul colegiilor

sau conduc6torilor@. Sportivul an2ios resimte :i probleme %amiliale/ raporturi sentimentale/ comentarii ale presei/ preocup6ri economiceB el nu reu:e:te 8n timpul concursului nici s6 se sustrag6 problemelor propriei st6ri e2isten;iale/ nici s6 se i"ole"e de ambian;6 pentru a se concentra mai bine asupra propriei activit6;i. 2. Aevroze isterice! -oi %actori %recven;i 8n sport sus;in %enomenul isteric4 o dispo"i;ie psihic6 de a reac;iona 8ntr-o modalitate in%antil- impulsiv6 :i %inalist6 ca %actor de personalitate sau caracterialB un eveniment emotiv care pune individul 8n di%icultate :i 8i impune solu;ii de ap6rare imediat6 :i de autoevaluare. 3. Aevroze profesionale comport6 incapacitatea individului de a 8ndeplini acte comple2e/ dar obi:nuite/ cu toat6 normalitatea sa neuromuscular6 :i e%icien;a voin;ei. 8n sport/ %enomenul este %recvent 8n ciclism/ tenis/ canota$ :i acolo unde este necesar6 anga$area sistematic6 :i mecanic6 a unei articula;ii sau numai a unei m7ini. <eput7nd evada de la activitate/ sportivul %r7nea"6/ incon:tient/ ac;iunea e2ponentului material al acestuia ?bra;e/ picioare@. 4. Aevroze post% traumatice . 1ste un %apt destul de rar/ presupune/ de obicei/ o personalitate predispus6 la reac;ii anormaleB de aceea subiec;ii de tip neurastenic sunt pu;in adapta;i pentru a sus;ine o activitate competi;ional6. ,otu:i/ se disting dou6 tipuri de nevro"e post-traumatice/ dup6 cum sindromul este urmarea unor traumatisme craniene sau al altor p6r;i ale organismului4 a< Aevroza post%traumatic cranian cuprinde! o Aevroza post%traumatic cranian flziogen sau post%comoional, care se e2prim6 prin dou6 modalit6;i simptomatologice di%erite4 neuroasteniform% caracteri"at6 prin ce%alee constant6/ cu reacuti"6ri provocate de varia;ii meteorologice/ mi:c6ri bru:te ale capului/ astenie matinal6/ insomnie cu alterarea ritmului somn-vegheB isteriform caracteri"at6 prin stimuli similari celor preceden;i/ 8ns6 descrise cu o vie participare emo;ional6 ce tinde la dramati"are :i la e2ager6ri arti%iciale cu scopul de a atrage aten;ia :i comp6timirea celor din $ur. o Aevroza post%traumatic psihogen consecutiv6/ nu at7t traumatismului care nu provoac6 pierderea con:tiin;ei de tip como;ial/ c7t :ocului din situa;ia traumati"ant6. Se disting dou6 modalit6;i simptomatologice4 imediat, asem6n6toare cu reac;ia psihogen6 de spaim6/ %ric6B mijlocit, datorat6 unei elabor6ri psihogenetice a situa;iei/ cu mutarea interesului subiectului de la evenimentul traumati"ant la situa;ia postraumatic6 :i %inalit6;ile ei. b< Aevroz post%traumatic reumatic este o urmare a e%ectelor %i"ice :i psihice ale unui traumatism su%erit pe o regiune necranian6. Sindromul se 8ncadrea"6 progresiv/ pacientul chiar :i la c7teva luni de la accident continu6 s6 acu"e acelea:i dureri :i aceea:i incapacitate %unc;ional6 8n membrele care s-au resim;it direct 8n urma traumatismului/ de:i toate semnele obiective au disp6rut. o Aevroza rezidual este acea condi;ie de nesiguran;6 %unc;ional6 care apare dup6 vindecarea unei tulbur6ri organice e%ective :i care mai este denumit6 :i nevrotizant, a unei maladii organice sau isteria monosimtomatic6. 8n sport/ antrenorii :i sportivii o denumesc picioare delicate sau genunchi obosii, 8n sensul de segmente articulare care/ din punct de vedere anatomic/ sunt apte dar din punct de vedere %unc;ional necorespun"6toare. o Aevroza de despgubire 4 importan;a traumatismului este cu totul secundar6 %a;6 de posibilitatea de a e2ploata traumatismul pentru a ob;ine o desp6gubire sau un avanta$ ?8n ca" de asigurare@. o Aevroza hipertensiv ?hipertensiunea psihosomatic<, numit6 :i hipertensiunea emotiv6 temporar6 este o reac;ie e2tracaracterologic6/ simpl6 e2presie psihosomatic6/ cu o mobili"are rapid6 general6 a tuturor capacit6;ilor reactive. 1a devine patologic6 numai dac6 se dep6:esc grade determinate de intensitate :i durat6. =neori 8ns6/ acest sindrom determin6 ca hipertensivul s6 %ie 8nclinat s6 pretind6 dominarea celor din $ur iar agresivitatea sa/ chiar inhibat6/ 8l duce la crearea unui raport social nedorit cu colegii :i adversarii4 el a$ut6 pu;in/ este r6u inten;ionat... o Tendina la insucces. 12ist6 indivi"i cu 8nclina;ii spre accidente datorit6 conduitei lor pres6rate cu acte impulsive/ pline de erori/ de"ordonat6. 1i des%6:oar6 :i 8:i elaborea"6 ac;iunile sub in%luen;a impulsului/ %6r6 o re%lectare necesar6. Pentru moment sunt atra:i de situa;ii neprev6"ute/ 8n acela:i timp 8ns6/ sunt domina;i de sentimente de culpabilitate/ pro%und 8nr6d6cinate/ sub impulsul c6rui sunt purta;i spre insucces sau autopedepsire. o @boseala. Motive di%erite pot %ace obositoare o activitate4 %ie e2cesul acesteia/ %ie reducerea sau absen;a unei particip6ri emo;ionale sau a interesului pentru acea activitate. Dn ca"ul oboselii precoce sportivul $usti%ic6 insuccesul acu"7nd starea de oboseal6. Fa;6 de situa;iile sportive obi:nuite dar tr6ite cu un dramatism inadecvat :i cu o participare a%ectiv6 care dep6:e:te :i de%ormea"6 pe cele competi;ionale normale/ sportivul nevrotic se poate sim;i incapabil de a %inali"a proba. Pragul de oboseal6 este str7ns legat de interesul pentru ac;iuneB din aceast6 cau"6 ceea ce este %6cut din obliga;ie obose:te mai mult dec7t ceea ce produce pl6cere/ chiar dac6/ 8n mod obiectiv/ este mai solicitant. Monotonia este cel mai puternic \handicapI al comportamentului deoarece obose:te mai mult dec7t o activitate care pretinde o anga$are mai mare dar variabil6. Biperactivitatea este un comportament e2agerat care urmea"6 regula tuturor e2ager6rilor care sunt considerate/ din punct de vedere psihologic/ mecanisme de ap6rare :i de compensare 8ndreptate spre remedierea unor lipsuri %ie percepute :i declarate 8n mod intim %ie negate 8n mod deliberat. &4. Caracteristicile generale ale metodeloc de re%acere psihica 'e%acerea psihic6 a sportivului de per%orman;6/ supus prin 8nsu:i speci%icul activit6;ii de antrenament :i concurs la e%orturi %i"ice :i psihice deosebit de mari/ este o problem6 comple26 care intr6 8n s%era de competen;6 a echipei care asigur6 preg6tirea :i r6spunde de per%orman;e acestuia. Ca :i preg6tirea pentru activitate/ refacerea trebuie s6 ;in6 seama de c7teva postulate principiale. Cele mai importante sunt acelea c64 sportivul este un sistem dinamic/ hiper-comple2/ integral/ vi"7nd optimi"area/ 8ndeosebi/ ma2imi"area capacit6;ii de per%orman;6/ preg6tirea sportiv6 este o ac;iune pra2iologic6 :i/ deci/ trebuie s6 ia o considera;ie :i s6 asigure toate mi$loacele :i tehnicile de poten;are a individului. 8ntre %actorii de poten;are/ nivelul con:tiin;ei de sine/ interesele/ motiva;ia/ con:tienti"area activit6;ii concrete de;in locuri 8nsemnate/ al6turi de condi;iile sociale :i materiale organi"atoriceB se are 8n

vedere activitatea reglatorie a comportamentului care se reali"ea"6 ca necesitate de echilibrare a individului cu ambian;a :i activitatea. Dn sportul de per%orman;6 identi%ic6m toate cele trei %orme de reglare a conduitei sportivului4 de stabilizare, pentru men;inerea structurilor psiho-%i"iologice 8n limitele unor valori dateB de optimizare, pentru reali"area echilibrului %unc;ional al individului 8n condi;iile e2isten;ei mai multor alternative/ dintre care una este mai pre%erabil6B de dezvoltare, 8n care se urm6re:te trans%ormarea :i per%ec;ionarea continu6 a organi"6rii ini;iale/ dup6 legile obiective ale evolu;iei. Procesul pedagogico-metodic va reali"a inten;iile educa;ionale/ utili"7nd alternativ/ 8ntr-o ordine impus6 de situa;ii :i subiec;i acest triunghi de %orme reglatorii ale conduitei sportivului/ pun7nd accent. /efacerea psihic a sportivului este un fenomen adaptativ care se produce 8n condi;iile unui anumit consum psihic :i ale unei anumite deterior6ri a mecanismelor psihocomportamentaleB /efacerea psihic este un proces dialectic! 8ncepe odat6 cu anticiparea activit6;ii/ continu6 cu comple2ul de mi$loace utili"ate propor;ional cu intensitatea ?relativ6@ a activit6;ii e%ortului :i se 8ncheie prin asigurarea condi;iilor progresului 8n etapa urm6toareB Ca urmare a e%ortului psihic :i %i"ic din antrenament :i mai ales din concurs deterior6rile se adresea"6 mecanismelor psiho% comportamental adaptative, reglatorii de tip cognitiv/ a%ective/ conative. Ca urmare/ 8nregistr6m 2 grupe de ast%el de deterior6ri4 o cre:tere accentuat6 a tensiunii psihice care poate avea :i aspect de stressB o sc6dere pronun;at6 a energiei psihice/ un consum care are/ neap6rat6/ nevoie de recuperare. Aceste e%ecte ale e%ortului prelungit sau %oarte intens se pot mani%esta singular sau 8mpreun6. .imba$ul curent vorbe:te de oboseal6 :i surmena$/ dar 8n condi;iile e%ortului ma2imal din sport/ deseori/ apar mani%est6ri de nevro"ism e2primate 8n agresivitate/ an2ietate/ hiperemotivitate/ abandon/ bloca$e/ %obii/ %i2a;ii. Dn a doua categorie de cau"e intr6 situaiile :i activitile stresante. 1%ortul :i consumul psihic au/ 8n acest ca"/ o caracteristic6 speci%ic6 :i anume con:tiin;a sportivului asupra neputin;ei de a dep6:i momentele critice sau con:tiin;a periculo"it6;ii situa;iilor/ 8n special cele de tip moral care-i anga$ea"6 prestigiul/ amorul propriu. 8ntre cau"ele concrete care produc supra8ncordarea psihic6/ hipertensiunea :i stressul/ men;ion6m4 antrenamentele :i concursurile dure/ de r6spundere/ cu adversari %oarte tariB suprasolicitarea moral6 prin accentuarea r6spunderii 8n ca"ul insuccesuluiB suprasolicitarea psihic6 8n taberele de preg6. 8n care totul se reduce la antrenament :i activit6;i de umplere a timpului" lipsa de tact :i de maniere a antrenorului/ neindividuali"area e%ortului/ 8nt6ririlor :i a altor m6suri instructiv-educative. -eteriorarea mecanismelor psihoreglatorii va %i %avori"at6 de structura individual6/ sensibil a unor sportivi/ de climatul psiho-socio-cultural necorespun"6tor/ ca :i de unele condi;ii :i situa;ii incomode 8n antrenament :i concurs. &5. 2i1loacele re%acerii psihice a sportivilor. C prim6 categorie este a cauzelor directe, %ire:ti/ nestresante/ constituite din 8ns6:i e%ortul comple2/ psiho-%i"iologic al sportivului 8n activitate. Acest e%ort se va repercuta asupra s%erei intelectuale/ 8n direc;ia %unc;ion6rii proceselor in%orma;ionale ?vigilen;6/ percep;ie/ memorie/ g7ndire/ deci"ie@ ca :i asupra s%erei conative/ prin reducerea capacit6;ii de munc6 :i/ deci/ a nereali"6rii integrale a scopului propus. Consumul de energie psihic6/ oboseala va ac;iona ca un inhibitor al nivelului de aspira;ie :i/ ca urmare/ va determina o reducere a e%ortului p7n6 la completa 8ncetare a acestuia. Mecanismul de ap6rare biologic6 8:i g6se:te/ ast%el/ cunosc7nd mani%est6rile consumului :i deterior6rii psihice din timpul :i din cau"a activit6;ii sportive de per%orman;6/ pb la care se urm6re:te a se r6spunde sunt4 8n ce m6sur6 aceste mani%est6ri pot %i prevenite sau atenuateB dac6 s-au produs/ pot %i re%6cute :i 8n ce m6sur6/ total sau par;ialB e2ist6 o posibilitate de supracompensare a st6rii psihice/ a:a cum se pre"int6 %enomenul 8n domeniul %i"iologic Pornind de la acestea/ mi$loacele re%acerii psihice se vor orienta spre4 prevenirea unui consum psihic e2cesiv :i a unei deterior6ri prea mari a mecanismelor psihocomportamentaleB refacerea rapid6 :i complet6B supercompensarea capacit6;ii reglatorii psihice a sportivului. C prim6 categorie de mi$loace este o%erit6 de metodica pregtirii psihice a sportivului care are ca obiectiv cre:terea capacit6;ii psihice a sportivului :i a re"isten;ei la %actorii perturbatori ai comportamentului. 'eali"area unei bune preg6tiri psihice a sportivului va constitui :i suportul prevenirii sau atentu6rii deteriorilor. $sistena psihologic 8n care accentul este pus pe rela;ia antrenor- psiholog :i sportiv/ pe climatul psihosocial/ pe climatul educogen :i pe deprinderile de psiho- igien6. -ac6 preg6tirea psihologic6 este 8n mod deosebit activ6/ asisten;6- psihologic6 este de%ensiv6 urm6rind/ 8ns6/ %ormarea la sportiv a capacit6;ilor de autoconducere :i autoreglare. Climatul educogen repre"entat de competen;a antrenorului/ stilul umanitar 8n e2igen;6/ respectul pt sportivi/ tonul :i limba$ul com./ individuali"area premierilor/ a sanc;iunilor Metodele reglrii psihice prin %actori e2terni/ de natur6 psihopro%ilactic6 :i psihoterapeutic6 cuprind di%erite %orme de sugestie hipno"6/ somn provocat/ mu"ico-terapie etc. 1le se aplic6 individual sau 8n grup/ %iind utili"ate di%erit/ dup6 reactivitatea general6 a sportivului :i 8n raport cu situa;iile concrete. Metode de autocontrol care apar;in antrenamentului psihotonic :i tehnicilor de rela2are. &6. Principiile re%acerii psihice a sportivilor. +aracteristicile generale a tehnicilor de relaxare amintite pot %i sinteti"ate ast%el4 ,ehnicile de psihorela2are canali"ea"6 c6tre un stadiu de concentra;ie mental6 caracteri"at printr-o stare eu%oric6 bine%6c6toare pe plan psihic/ decontractarea organismului cu detenta neuromuscular6 :i vascular6/ analoag6 celei a

somnului nocturn/ implic7nd eliberarea de automatisme neurovegetative/ respiratorii/ digestive. Pe plan psihologic se a%l6 percep;ia modi%ic6rilor corpului/ somati"area :i aceast6 con:tienti"are a vocilor interioare 8ntre;ine un e%ect psihic lini:titor/ cu re"olvarea con%lictelor interne :i eliberarea de %actori inhibitivi/ 8n mod particular importan;i pentru sportivi 8n prea$ma competi;iilor. Se impune introducerea tehnicilor de psihorela2are 8n structura antrenamentului invizibil modern/ %olosirea lor 8nainte :i dup6 competi;ii/ precum :i 8nainte de somnul natural nocturn ?8n ca"ul insomniilor/ tulbur6rilor neurovegetative/ a st6rilor de emotivitate :i trac care apar 8n etapele precompeti;ionale@. 'eiese %undamentarea :tiin;i%ic6 a posibilit6;ilor interven;iei indirecte ?prin rela2are neuromuscular6@ asupra s%erei capacit6;ii psihice :i posibilitatea restabilirii homeosta"ei neuropsihice a organismului. Cercet6rile :i e2perien;a practic6 8n domeniul tehnicilor de psihorela2are 8nclin6 c6tre %olosirea/ cu prioritate/ a antrenamentului psihotonic/ a c6rui e2ersare o recomand6m 8nc6 din perioadele timpurii ale activit6;ii sportive. Sportivii 8nva;6/ printr-un antrenament speci%ic/ s6 se poat6 rela2a 8ntr-o perioad6 %oarte scurt6 de timp/ poate 8n c7teva secunde 8n timpul competi;iei. 'ela2area poate %i rela2are psihic i fizic. ,ehnicile de rela2are psihic6 sunt numite/ de obicei/ tehnici de la minte - c6tre corp4 necesit6 un mediu lini:tit :i o po"i;ie con%ortabil6 8n %a"e de 8nv6;are dar/ pe m6sur6 ce sportivul se acomodea"6 cu aceasta/ antrenamentul poat6 s6 aib6 loc 8n di%erite situa;ii ?8n po"i;ii necon%ortabile sau c7nd sunt obosi;i@ pentru a stimula condi;ii asem6n6toare competi;iilor. Se utili"ea"6 %ormul6ri verbale de tipul relaxeaz%te sau calmeaz%te pe care sportivul le repet6 pentru diminuarea oric6rui tip de an2ietate ?sportivul 8:i concentrea"6 aten;ia asupra replicii :i asupra respira;iei u:oare/ ritmice m m dec7t asupra simpt. de an2ietate@. ,ehnicile de relaxare fizic sunt numite tehnici de la corp - c6tre - minte pentru c6 ;intesc mai 8nt7i rela2area cu a$utorul corpului. Cea mai obi:nuit6 tehnic6 este relaxarea muscular progresiv care include tensiunea :i rela2area unor grupe de mu:chi speci%ici/ trec7nd de la unul la altul. C7nd un sportiv 8:i 8nsu:e:te tehnica rela26rii musculare progresive/ el 8:i poate rela2a un grup speci%ic de mu:chi %oarte rapid/ 8n timpul competi;iei. ,ehnicile de rela2are ar trebui s6 corespund6 simptomelor de an2ietate/ 8n sensul c6 o tehnic6 de rela2are psihic6 ar trebui %olosit6 pentru cei care e2perimentea"6 simptomul de an2ietate cognitiv6 iar o tehnic6 de rela2are %i"ic6 ar trebui %olosit6 pentru sportivii care e2perimentea"6 simptomul de an2ietate somatic6. Situa;iile competi;ionale/ ale c6ror mi"e sunt resim;ite adesea ca %iind %undamentale 8n plan individual/ pot %i considerate ca ni:te evenimente stresante din via;a sportivului. Poten;ial/ acestea pot genera an2ietate/ oboseal6 cognitiv6/ necesit7nd o compensare 8n di%erite planuri. .egat6 de domeniul preg6tiri i %i"ice/ tactice :i psihologice/ re%acerea la nivel psihic se ocup6 de ceea ce a$ut6 sportivul s6-:i restabileasc6 starea de echilibru post-competi;ional. 1a se caracteri"ea"6 prin g7nduri :i comportamente orientate spre diminuarea stresului :i atenuarea emo;iilor pe care competi;ia le-a provocat %iresc :i le-a e2acerbat ?%rustrare/ de"am6gire/ %urie/ agresivitate/ entu"iasm/ bucurie@ pentru a atinge un sentiment de bun6-dispo"i;ie personal6. Modalit6;ile de abordare a consecin;elor evenimentelor competi;ionale pot %i considerate at7t 8n planul regl6rii cognitive :i emo;ionale/ c7t :i 8n planul comportamentelor sociale/ comportamente adecvate rela;iilor sociale/ convivialit6;ii. Dn cadrul competi;iilor cognitive :i interac;ionale/ stresul este co-nceput/ 8n pre"ent/ ca o relaie dinamic #ntre exigenele situaiei ambientale i resursele individuale i sociale apte s fac fa acestei situaii. Accentul este pus pe controlul cognitiv :iPsau pe perspectivele de control pe care 8l poate e2ercita individul asupra mediului s6u. 1mo;iile care decurg din situa;ia competi;ional6 nu pot %i reduse nici la o component6 ambiental6 ?competi;ia@/ nici la una individual6 ?an2ietatea@. 'eglarea stresului post-competi;ional se ba"ea"6 pe capacitatea de control e%ectiv sau perceput de sportiv %a;6 de mi"ele competi;iei :i consecin;ele care pot re"ulta pentru el. +ontrolabilitatea este de%init6 ca %iind probabilitatea subiectiv6 ca situa;ia s6 poat6 %i modi%icat6 printr-o mai bun6 reac;ie posibil6 a individului/ atunci c7nd acesta are sen"a;ia c6 poate controla situa;ia/ impactul stresului este mai slab. Controlul se poate e2ercita asupra sursei 8ns6:i a stresului4 de amintit c6 unul din primii predictori ai stresului post-competi;ional este e:ecul. 'emedierea prive:te antrenamentul/ const7nd din adaptarea strict6 a resurselor sportivului la obiectivele competi;ionale. Dn acela:i %el/ stabilirea obiectivelor de per%orman;6/ adaptate corect la competen;a sportivului/ pre"int6 caracteristicile acestei logici. Controlul poate consta/ de asemenea/ 8n reducerea e%ectelor competi;iei/ permi;7nd individului s6-:i adapte"e comportamentul la situa;ia respectiv6 sau d7ndu-i sen"a;ia c6 poate s6 %ac6 %a;6 acesteia4 dac6 sportivul percepe consecin;ele re"ultatului competi;ional ca %iind modi%icabile/ va avea tendin;a s6 caute ni:te strategii instrumentale pentru a %ace %a;6 acestui e:ec. Antrenorul/ %amilia/ prietenii particip6 la acest proces de diminuare a stresului post-competi;ional/ relativi"7nd at7t succesul/ c7t :i e:ecul :i %avori"7nd de"voltarea unor strategii de control. -at %iind c6 situa;ia competi;ional6 este prin esen;6/ o situa;ie de 8n%runtare/ e necesar s6 se ia 8n considera;ie/ 8n no;iunea de re%acere/ ruptura dintre atitudinile valori%icate 8n sport :i comportamentele sociale obi:nuite. Abandonarea atitudinii :i a comportamentelor grati%icante 8n ca" de situa;ii competi;ionale poate a%ecta sportivul/ determin7nd o inadaptare dup6 competi;ie. Acest %enomen de de"inhibi;ie :i de restructurare cognitiv6 duce la acceptarea comportamentelor deviante care 8:i g6sesc/ ast%el/ $usti%icarea 8n cadrul unui grup restr7ns. &&. 2etoda antrenamentului psihotonic. 1ste o metod6 %undamentat6 relativ recent/ 8n 1)# / cu oca"ia Colocviului asupra preg6tirii psihosomatice a sportivului/ de la !arcelona. 8n esen;6/ ba"a;i pe metodele lui Schult"/ speciali:tii au introdus/ al6turi de %a"ele de rela2are :i decontractare concentrativ6 a organismului/ reprizele tonice constituite din mi:c6ri energice :i rapide care duc la stabilirea nivelului optim al activit6;ii psihice :i al tensiunii musculare. Antrenamentul psihoton reali"ea"6 o per%ec;ionare a rela26rii/ %ie rela2area muscular6 di%eren;iat6 :i %rac;ionat6 care activea"6 sportivul pentru competi;ie antren7ndu-i %unc;iile psihice c6tre un mai mare autocontrol :i spre un plus de luciditate. 'eu:ita metodei depinde de e2ersarea ei bicotidian6/ 8nainte de antrenament/ pe durata de apro2imativ 3 luni. Metoda de relaxare 4tanislavs3i Aceast6 metod6 %ace apel la memoria Jineste"ic6 corporal6 :i emo;ional6/ cuprin"7nd e2erci;ii %ondate pe e2perien;a personal6a %iec6rui individ :i pe capacitatea de a-:i aminti/ vi"uali"a :i reproduce situa;ii din antecedente care au implicat o contrac;ie muscular6 sau/ din contr6/ o rela2are. Prin repet6rile sus;inute se poate a$unge la posibilitatea subiectului de a-:i comanda tonusul muscular sau al unui grup de mu:chi/ de a sus;ine rela2area sau tensiunea 8n mod asem6n6tor antrenamentului autogen/ Schult".

&). 2etode de rela<are =acobson. 2etoda de rela<are. Are la ba"6 o educa;ie progresiv6/ permi;7nd subiectului s6 8nve;e s6-:i recunoasc6 :i s6-:i controle"e tensiunea muscular6/ a$ung7nd p7n6 la a avea un tonus muscular minimal. -up6 o 8nv6;are progresiv6/ subiectul descoper6/ 8ntr-un prim timp/ sim;ul s6u Jineste"ic discriminativ :i apoi 8nva;6 c6 rela2area se poate %ace neimplic7nd vreun e%ort. Antrenamentul este cotidian sau bicotidian/ pe durata de apro2imativ 3 luni de "ile. &0. 2etoda antrenamentului autogen. 1ste o metod6 de rela2are prin autodecontrac;ie concentrativ6/ permi;7nd un stadiu de rela2are bine%6c6toare/ asem6n6toare somnului ?%6r6 a recurge la sugestia str6in6@/ cuprin"7nd e2erci;ii metodice care dau subiectului posibilitatea de a reali"a/ el 8nsu:i/ capacitatea de a plon$a 8n interior :i de a utili"a %ecund %or;a lumii interioare. Antrenamentul autogen a %ost conceput :i de"voltat 8n 1)2# de c6tre neurologul berline" 3.L. Schult" cu oca"ia anali"6rii sen"a;iilor resim;ite 8n hipno"64 greutatea/ c6ldura :i starea de lini:te pro%und6. 1l a constatat c6/ dup6 e2erci;ii regulate 8n condi;ii de concentrare ma2im6/ %iecare se poate IcomutaI 8ntr-o stare de lini:te total6. >n cadrul e2erci;iilor de ba"6 ale antrenamentului autogen se 8nva;6 cum s6 8i dai sportivului impulsuri de greutate/ c6ldur6/ lini:te :i respira;ie. Se antrenea"6 rela2area muscular6 ?e2erci;iu de greutate@/ circula;ia s7ngelui ?e2erci;iu de c6ldur6@ :i se %olosesc e%ectele lor po"itive asupra corpului :i psihicului. Starea subiectiv6 de bine nu se re%lect6 doar 8n perceperea subiectiv6 a sen"a;iilor de lini:te/ greutate :i c6ldur6. Antrenamentul autogen/ 8n esen;6/ se ba"ea"6 pe %ormule precise de autosugestie :i se compune din urm6toarele etape4 etapa sen"a;iei progresive de greutateB etapa sen"a;iei progresive de c6ldur6B etapa regl6rii :i autocontrolului asupra activit6;ii cardiaceB etapa regl6rii :i autocontrolului activit6;ii respiratoriiB etapa generali"6rii sen"a;iei de c6ldur6 8n 8ntreg corpul cu concentrarea asupra "onei abdominaleB etapa sen"a;iei progresive de r6coare cu concentrare asupra s%erei ce%alice. Metoda comport6 8nv6;area di%eritelor e2perien;e/ 8nsemn7nd controlul lor obiectiv :i subiectiv/ practic 8n ( de "ile subiectul repet7nd e2erci;iile de 3 ori pe "i 8ntre 3 :i 1* minute. )7. ensiunea psihica. Con%lictul si tensiunea psihica in activitatea sportive.

St6rile de limit6 pot %i discutate :i din punct de vedere al tensiunii psihice :i al varia;iei acesteia ,ensiunea psihic6 oscilea"6/ trec7nd de la st6ri depresive/ de insu%icien;6/ de agita;ie la st6ri de e2cita;ie/ entu"iasm/ inspira;ie/ e2ta". Apar :i st6ri con%lictuale 8ntre tendin;ele sportivului :i posibilit6;ile de reali"are/ 8ntre aspira;ia c6tre per%orman;6 :i tendin;a instinctiv6 de ap6rare/ de evitare a insuccesului/ a durerii/ a accidentelor etc/ 8ntre dorin;a de a%irmare personal6 :i interesele grupului. Capacitatea de per%orman;6 se %i2ea"6 la un anumit nivel a c6rei dep6:ire pre"int6/ 8ndeosebi/ di%icult6;i subiective/ de hot6r7re/ 8ncredere/ convingere. Adesea bariera subiectiv6 este incon:tient6/ constituindu-se 8n timp/ %ie din 8nsumarea unor e:ecuri repetate/ %ie din acceptarea unor idei nestimulative. Dn sport/ barierele pot %i concepute ca4 limite ale unui nivel de per%orman;6 8nc6 neatins/ de e2emplu/ grani;a de (/)* la s6ritura 8n lungime limite ale per%orman;ei stabilite de un anumit sportiv care nu se poate dep6:i pe sineB este vorba de %i2area nivelului de aspira;ie/ chiar :i incon:tient. !arierele psihice sunt dublu condi;ionate4 social :i individual. -in punct de vedere social sunt determinate de in%luen;a opiniei grupului iar individual/ barierele se constituie din multitudinea %actorilor limitativi care conduc/ prin repetare/ la %ormarea unei atitudini subiective de ne8ncredere/ de team6. !arierele psihice din st6rile limit6 nu sunt nu numai a%ectiv- motiva;ionale sau motrice/ ci :i intelectuale. .ipsa de imagina;ie :i creativitate ac;ionea"6 ca un obstacol pe care individul nu-1 trece dec7t %oarte greu/ prin intermediul elementelor de tip stimulativ-activativ4 sugestia 8ncura$atoare/ motiva;ia/ restructur6ri cognitive/ regl6ri ale nivelului a%ectivit6;ii/ restructur6ri 8n tehnic6 :i tactic6. A$uns la cel mai 8nalt nivel/ di%eren;a este %oarte mic6 8ntre nivelurile de preg6tire atinse de sportivi iar %actorul cel mai important care decide c7:tig6torul este capacitatea de a %ace %a;6 presiuni psihologice. Printre ace:ti %actori se num6r6 motiva;ia/ e%ortul/ concentrarea/ 8ncrederea etc/ 8ns6 un %actor important este capacitatea de a suporta stresul competi;iei.