Conf Dr. Sgardea Florin Capitolul IV.

Procedeele calculatiei costurilor Bucuresti 2013

Cap. IV Procedeele de contabilitate de gestiune i calculaia costurilor

4.1 Procedee de calculaie i delimitare a cheltuielilor pe purttori i pe sectoare (categorii de culturi/animale) 4. . Procedee de reparti!are a cheltuielilor indirecte 4.". Procedee de separare a cheltuielilor de producie #n $ariabile i %i&e 4.4 Procedee de calcul a costurilor pri$ind producia de %abricaie interdependent 4.' Procedee de calcul a costului pe unitate de produs
Prin metod !n general se !ntelege calea de solu"ionare a unei pro#leme cale care presupune un "el sau scontea$ un re$ultat Prin metod de calcula"ie a costurilor se %a !n"elege calea &itinerariul de parcurs pentru a se a'unge la o cuantificare de c(eltuieli !n totalitate sau par"ial locali$at la costul unitar al produselor).. *eali$area practic a inten"iei teoretice cuprins !n metod presupune folosirea a di%erite procedee( tehnici i instrumente corespun!toare a+a !nc,t metoda mai poate fi definit ca fiind ansam#lul acestora. Procedeele repre$int totalitatea mi'loacelor artificiilor matematice prin care se pot determina aceste categorii de c(eltuieli sau costuri. Procedeele ser$ind calculaiei se subordonea! #n %inal calculului matematic care se utili$ea$ direct +i nemi'locit pentru determinarea costurilor- ele !m#rac formele cele mai diferite pornind de la opera"iile aritmetice +i alge#rice elementare +i continu,nd cu cele de alge#r superioar +i modelarea matematic. Predomin,nd !n determinarea costurilor calculul matematic este pre$ent su# diferitele lui forme pe toate treptele de cunoa+tere pri%ind metodele de calcula"ie.

4.1. Procedee de calcul i delimitare a cheltuielilor pe purttori i pe sectoare

A. Procedeul ponderrii cantitilor cu preurile se folose+te pentru determinarea pe purttori sau pe sectoare .!n func"ie de modul de identificare/ a acestor c(eltuieli care au la #a$ &consumuri producti%e) ce se pot e0prima cantitati% cum ar fi1 consumul de materii prime de materiale de semifa#ricate de piese de sc(im# de com#usti#il de energie electric ap a#uri +i alte utilit"i de ec(ipament de protec"ie de o#iecte de in%entar etc. In general %aloarea unor asemenea consumuri pe purttori sau pe sector se determina prin formula1 c(' 2 ci' 3 Pi !n care1 c( 4 e0presia #aneasc a %alorii unui consum producti% .respecti% c(eltuiala de materie prim etc./ c 4 cantitatea consumat producti%

Pagina 1 din 25

Conf Dr. Sgardea Florin Capitolul IV. Procedeele calculatiei costurilor Bucuresti 2013

i 4 felul materialului utilit"ii etc. ' 4 produsul sau sectorul pe care se idintific respecti%a c(eltuial P 4 pre"ul unitar al materiei prime utilit"ii consumate Dac un produs ori semifa#ricat se o#"ine din mai multe feluri de materii prime etc. respecti% un sector de acti%itate comport utili$area producti% a mai multor feluri de materiale com#usti#ili etc. iar din fa#rica"ie re$ult +i de+euri formula de mai sus de%ine1 c(' 2 ci' 3 Pi 4 * i21 n !n care 1 n 4 felurile de materiale utili$ate * 4 %aloarea materialelor recuperate

In ipote$a determinrii c(eltuielilor de materii prime materiale com#usti#il etc. pentru !ntreaga cantitate fa#ricat dintr4un produs precum +i pentru !ntreaga produc"ie formula de calcul rm,ne %ala#il cu condi"ia lurii !n considerare la ni%el corespun$tor a factorului &6) repre$ent,nd cantitatea de produc"ie fa#ricat. C(eltuielile pri%ind salariile personalului direct producti% %or fi reparti$ate pe purttori +i pe sectoare a%,nd !n %edere un element cantitati% care este timpul de munc +i un altul %aloric care este tariful de salari$are. 7stfel se face distinc"ie !ntre categoriile de personal +i rolul lor precum +i !ntre formele de salari$are folosite. C(eltuielile cu salariile muncitorilor direct producti%i care lucrea$ !n acord simplu se determin ca o c(eltuial pe purttori cu formula1 n m C(8' 2 .tpc' 8pc/ p21 c21 !n care1 C(8 repre$int c(eltuieli cu salarii care se identific pe purttori' repre$int purttorul de c(eltuielit repre$int timpul de munc normat e0primat !n unit"i de timp sau !n cantit"i de produse ce se fa#ricp repre$int profesiile muncitorilorc repre$int categoria de salari$are8 repre$int tariful de salari$are pe unitate de timp sau pe produse.

Pagina 2 din 25

Conf Dr. Sgardea Florin Capitolul IV. Procedeele calculatiei costurilor Bucuresti 2013

In ca!ul salari!rii #n regie( cheltuielile cu salariile muncitorilor de ba! i au&iliare se determin ast%el) n m Ch*+/s , (tpc+ *pc)( p,1 c,1 !n care1 C(8 repre$int c(eltuieli cu salarii pe purttori sau pe sector'9s repre$int purttorul respecti% sectorul de c(eltuielit repre$int timpul legal de lucru respecti% timpul lucrat e0primat !n ore8 repre$int salariul tarifar pe orp repre$int profesiile muncitorilorc repre$int categoria de salari$are -. Procedeul cotelor procentuale aplicate asupra unor valori absolute se folose+te pentru a calcula la ni%elul sectorului de c(eltuieli a serie de consumuri producti%e !n e0presie #neac cum ar fi1 amorti$area mi'loacelor fi0e u$ura o#iectelor de in%entar partea din %aloarea ec(ipamentului de lucru suportat de intreprindere contri#u"ia la asigurrile sociale +oma' fond de sntate datorate de intreprindere. Procedeul const !n aplicarea unui procent presta#ilit la o %aloare dat +i di%i$area produsului cu 100.7stfel pentru amorti$area anual a mi'loacelor fi0e se determin la ni%el de sector de c(eltuieli folosind formula1 Vas :u Vas :u 7s 2 iar amorti$area lunar1 7s 2 100 100 !n care1 7 repre$int Valoarea amorti$ariis repre$int sectorul de c(eltuieliVa repre$int %aloarea de amorti$at:u repre$int norma unic de amorti$are In aplicarea acestor formule se "ine seama de faptul c !n ca$ul sectoarelor de c(eltuieli constituite pe structura sec"iilor de produc"ie este necesar s se calcule$e amorti$area separat pentru utila' +i separat pentru cldiri +i celelalte mi'loace fi0e. C. Procedeul statistico - experimental se folose+te !n antecalcua"ie pentru a determina acele c(eltuieli care !n mod practic nu se pot sta#ili pe alt caleele se #a$ea$ pe luarea !n considerare cu sau fr %reun corecti% a sumelor !nregistrate drept c(eltuieli efecti%e la po$i"iile !n cau$ !n anul de #a$. .. Procedeul defalcrii de cote n raport cu numrul perioadelor de gestiune const !n reparti$area %alorii anumitor consumuri producti%e asupra purttorilor sau sectoarelor care le4au oca$ionat prin cote4pr"i sta#ilite !n urma raportrii sumei totale la numrul perioadelor de gestiune asupra crora gre%ea$. C(i.med/ 2 C(i 9 :

Pagina 3 din 25

Conf Dr. Sgardea Florin Capitolul IV. Procedeele calculatiei costurilor Bucuresti 2013

!n care1 C( .med/ repre$int cota medie a c(eltuielilor care tre#uie inclus !n costul produc"iei dintr4o anumit perioad de gestiuneC( 4 suma a#solut a c(eltuielilor de reparti$at pe purttori sau sectoarei 4 categoria c(eltuielilor de reparti$at: 4 numrul perioadelor de gestiune asupra crora gre%ea$ de reparti$at.

4. . Procedee de reparti!are a cheltuielilor comune (indirecte)

7ceste procedee sunt folosite pentru reparti$area +i delimitarea c(eltuielilor comune pe sectoare sau feluri de acti%it"i +i !n ultim instan" pe putrtori. 7ceste procedee sunt !nt,lnite su# dou forme ce %or fi pre$entate !n cele ce urmea$. 1. Procedeul suplimentrii 2. Procedeul cifrelor relati%e

1. .Forma clasic a procedeului suplimentrii: 7plicarea acestui procedeu presupune parcurgerea urmtoarelor etape1 1.alegerea unui criteriu sau a unei #a$e de reparti$are comun ca natur tuturor produselor care constituie o#iecte de calcula"ie dar diferite ca mrime de la un o#iect de calcula"ie la altul. 2.calculul coeficientului de suplimentare prin raportarea c(eltuielilor de reparti$at .C(r/ la #a$a de reparti$are !n ca$ul fiecrui sector produs folosind formula1
Ks = Chr
n

bj
j =1

!n care1 C(r4 c(eltuieli de reparti$at #'4 #a$a de reparti$are corespun$toare unui sector produs n4 numrul de sectoare produse ;s4 coeficientul de suplimentare

Pagina < din 25

Conf Dr. Sgardea Florin Capitolul IV. Procedeele calculatiei costurilor Bucuresti 2013

".calculul cotei de c(eltuieli &*) ce re%ine unui produs sau sector &') folosind rela"ia1 /+ , b+ 0 1s =n func"ie de numrul +i caracterul coeficien"ilor de reparti$are calcula"i apar urmtoarele %ariante ale acestui procedeu1 %arianta coeficientului unic sau glo#al %arianta coeficien"ilor diferen"iali +i %arianta coeficien"ilor selecti%i. 11.Procedeul suplimentrii cu coeficient unic sau global 1 !n aceast %ariant a procedeului suplimentrii se calculea$ un singur coeficient de suplimentare pentru reparti$area unor c(eltuieli indirecte de produc"ie pe o#iecte de calcula"ie dup metodologia pre$entat mai sus. 7cest procedeu poate fi folosit +i pentru rectificarea c(eltuielilor generale .directe sau ale !ntreprinderii/ pe genuri de acti%it"i pentru aceasta el tre#uie asociat !ns cu procedeul defalcrii de cote procentuale care !l precede. 12.Procedeul suplimentrii prin coeficieni difereniai : implic reparti$area c(eltuielilor indirecte cu a'utorul unor coeficien"i care difer de la un fel de c(eltuieli la altul. Fiecare coeficient se determin !n raport cu alt criteriu. Procedeul este folosit mai ales pentru reparti$area c(eltuielilor comune pri%ind produc"ia pe sectoare sau $one de c(eltuieli dar +i pentru reparti$area unor su#grupuri !ntregi de c(eltuieli cum sunt1 c(eltuielile cu !ntre"inerea +i func"ionarea utila'ului +i c(eltuieli generale de sec"ie pe purttori. >01 amorti$area unei cldiri unde func"ionea$ mai multe sec"ii se reparti$ea$ propor"ional cu suprafa"a acesteia e0primt !n mp- consumul de energie electric !n scopuri motrice se reparti$ea$ propor"ional cu puterea instalat a motoarelor e0primat in ?@- c(eltuielile de !ntre"inere a spa"iului producti% se reparti$ea$ pe sectoare propor"ional cu suprafa"a acestora etc..

1.3.Procedeul suplimentrii prin coeficieni selectivi: se folose+te e0clusi% pentru reparti$area c(eltuielilor comune de sec"ii pe purttori. Varianta presupune folosirea unor #a$e de reparti$are care difer de la un fel de c(eltuieli sau su#categorie de

Pagina A din 25

Conf Dr. Sgardea Florin Capitolul IV. Procedeele calculatiei costurilor Bucuresti 2013

c(eltuieli la alta +i alegerea produselor asupra crora tre#uie reparti$ate respecti%ele c(eltuieli. Faptul c produsele sunt re$ultatul unor te(nologii de fa#rica"ie diferite produce apari"ia pro#lemei de a reparti$a pe seama fiecrui produs e0act at,tea c(eltuieli c,te a oca$ionat o#"inerea lui ceea ce se poate re$ol%a folosind coeficien"i separa"i pentru fiecare din cele dou grupe de c(eltuieli comune de sec"ii1 de !ntre"inerea +i func"ionare a utila'elor +i generale de sec"ii. Formulele de calcul ale acestei %ariante rm,n cele men"ionate !n ca$ul coeficientului glo#al- %alorile atri#uite sim#olurilor !n respecti%ele formule sunt sta#ilite !ns la ni%elul fiecrei sec"ii sau atelier !n parte. 2Procedeul cifrelor relative sau de structur1
7ceast form a procedeului suplimentrii presupune parcurgerea urmtoarelor etape1

1. calculul ponderii #a$ei de reparti$are corespun$,nd fiecrui o#iect de

Pj = bj sau.Pj = bj C 100

bj
j =1

bj
j =1

calcula"ie fa" de total #a$ astfel1 !n care1 P4 ponderea #a$ei de reparti$are corespun$,nd unui o#iect de calcula"ie fa" de total #a$#4 ni%elul #a$ei de reparti$are corespun$,nd o#iectului de calcula"ie '4 o#iectul de calcula"ie asupra cruia tre#uie reparti$ate c(eltuielile. 2. procentele o#"inute se aplic asupra c(eltuielilor care fac o#iectul reparti$rii .C(r/ determin,ndu4se cotele de c(eltuieli indirecte de produc"ie ce re%in fiecrui o#iect de calcula"ie astfel1 C' 2 P' 3 C(r Indiferent de forma utili$at clasic sau cifre relati%e de structur re$ultatele pri%ind cota c(eltuielii ce re%ine fiecrui o#iect de calcula"ie sunt acelea+i pro#lema c(eie rm,ne alegerea 'udicioas a #a$ei de reparti$are. Coeficien"ii de structur pot fi folosi"i pentru o perioad mai !ndelungat de timp ceea ce constituie un a%anta' fa" de suplimentarea !n forma clasic.

Pagina B din 25

Conf Dr. Sgardea Florin Capitolul IV. Procedeele calculatiei costurilor Bucuresti 2013

Condiiile pe care trebuie s le #ndeplineasc o ba! de reparti!are raional aleas Indiferent de caracterul si continutul sau o #a$a de reparti$are este folosita rational daca sunt indeplinite urmatoarele conditii1 intre #a$a de reparti$are si c(eltuielile de reparti$at sa e0iste o legatura de cau$alitate un raport de interdependenta- aceasta intrucat marimea cotei de c(eltuieli indirecte dintr4o cantitate data ce re%ine pe purtator sau sector depinde intotdeauna de ni%elul #a$ei de reparti$are care4l caracteri$ea$a in cadrul #a$ei totale. #a$a de reparti$are sa fie utili$atat pentru reparti$area unei singure c(eltuieli sau a cel mult unei anumite grupe de c(eltuieli indirecte . utili$area #a$ei sau al criteriului in cau$a sa fie posi#ila si o#ligatorie in conditii similare la toate sau la ma'oritatea intreprinderilor din ramura industriala respecti%a intrucat altfel nu se poate %or#i de compara#ilitatea costurilor intre intreprinderi care apartin aceleiasi ramuri industriale. atat in antecalculul cat si in postcalculul costurilor este necesar ca sa se utili$e$e aceleasi #a$e de reparti$are pentru a se asigura compara#ilitatea intre costurilor efecti%e si cele antecalculate se recomanda ca #a$ele de reparti$are alese sa nu se sc(im#a in cursul perioadei de gestiune intrucat aceasta ar afecta posi#ilitatea de comparare a costurilor pe produs in dinamica 4." Procedee de separare a costurilor de productie in $ariabile si %i&e In conta#ilitatea de gestiune si calculatia costurilor pro#lema separarii c(eltuielilor de productie in %aria#ile si fi0e se pune in primul rand in legatura cu c(eltuielile de productie mi0te .semifi0e sau semi%aria#ile/ la a caror #ugetare si anali$a este necesar sa se ia in considerare comportamentul lor fata de e%olutia %olumului fi$ic al productiei. D asemenea pro#lema se poate i%i si in legatura cu un total de c(eltuieli oarecare fie el si cel general despre care tre#uie sa se stie cat repre$inta c(eltuieli %aria#ile si cat repre$inta c(eltuieli fi0e. Procedeele folosite in scopul separarii c(eltuielilor in %aria#ile si fi0e sunt urmatoarele a) Procedeul celor mai mici patrate b) Procedeul punctelor de ma&im si minim (calcul di%erential) c) Procedeul dispersiei gra%ice d) Procedeul analitic Cu e0ceptia procedeului analitic .d/ celelalte au la #a$a relatia lineara dintre c(eltuielile de productie si %olumul acti%itatii producti%e. Prin urmare aceste procedee se pot utili$a in scopul mentionat numai daca c(eltuielile respecti%e e%oluea$a linear fata de %olumul productiei. Procedeul celor mai mici ptrate

Pagina 5 din 25

Conf Dr. Sgardea Florin Capitolul IV. Procedeele calculatiei costurilor Bucuresti 2013

7plicarea acestui procedeu presupune parcurgerea urmatoarelor etape metodologice de calcul1 1) calculul volumului mediu al activitatii: prin raportarea %olumului total al acti%itatii din perioadele de gestiune luate in calcul la numarul perioadelor de gestiune pe #a$a relatiei1

n ) calculul cheltuielilor medii ale perioadelor de gestiune luate in calcul: prin raportarea sumei totale a c(eltuielilor din perioadele de gestiune respecti%e la numarul total al perioadelor de gestiune pe #a$a relatiei1 C( =

6=

6
t =1

C(
t =1

n ") calculul abaterii de volum: ca diferenta dintre %olumul acti%itatii din fiecare perioada de gestiune luata in calcul si %olumul acti%itatii medii pe #a$a relatiei1
F = 6t 6

4) calculul abaterii cheltuielilor: ca diferenta dintre %olumul c(eltuielilor din fiecare perioada de gestiune luata in calcul si %olumul c(eltuielii medii pe #a$a
G = C( t C (

relatiei1 ') calculul cheltuielilor variabile unitare: prin raportarea sumei produsului dintre a#aterea de %olum si c(eltuieli din fiecare perioada luata in calcul la suma a#aterii de %olum la patrat din fiecare perioada luata in calcul pe #a$a relatiei1 2) calculul cheltuielilor variabile totale: prin amplificarea c(eltuielilor %aria#ile

C(%u =

.FG/
t =1

F
t =1

2 t

C(%t = C(%u C 6t

unitare cu %olumul acti%itatii dintr4o perioada luata in calcul sau pe total pe #a$a relatiei1 3) calculul cheltuielilor fixe totale: ca diferenta dintre c(eltuielile totale ale unei perioade si c(eltuielile %aria#ile totale pe #a$a relatiei1 4) calculul cheltuielilor variabile standard: prin amplificarea %olumului de
C(ft = C(t 4 C(%t
C(%s = C(%u C 6s

acti%itate standard cu c(eltuielile %aria#ile unitare pe #a$a relatiei1 5) calculul cheltuielilor standard totale: se insumea$a c(eltuielile %aria#ile standard cu c(eltuielile fi0e pe #a$a relatiei1
C(st = C(f + C(%s Pagina E din 25

Conf Dr. Sgardea Florin Capitolul IV. Procedeele calculatiei costurilor Bucuresti 2013

Pentru a e0emplifica presupunem o intreprindere unde se cunosc1 c(eltuielile generale ale sectiei in e%olutia lor pe 12 luni %olumul productiei e0primate in ore de functionare a utila'ului pe aceeasi perioada Se cere sa se calcule$e c(letuiala standard aferenta anului urmator cunoscand ca %olumul de acti%itate standard este de H0.000 ore de functionare a utila'ului.

Datele din perioada de #a$a se pre$inta astfel1 Perioad Vol. Ch. 6baterea 6baterea a acti$itii generale de $olum cheltuieli (lunile) (nr.ore ale seciei (7) (8) %uncio (Cht) nare utila+) 0 Col 1 Col 2 Col32 Col<2 Col14X Col24G
I II III IV V VI VII VIII IF F FI FII 9:96; B.B00 B.300 B.500 B.H00 B.E00 B.B00 B.000 A.E00 B.300 B.<00 B.B00 5.000 34.<<< 530.000 51A.000 53A.000 5<A.000 5<0.000 530.000 500.000 BH0.000 51A.000 520.000 530.000 5A0.000 4.3<<.<<< 100 4200 200 <00 300 100 4A00 4500 4200 4100 100 A00 0 A.000 410.000 10.000 20.000 1A.000 A.000 42A..000 43A.000 410.000 4A.000 A.000 2A..000 0

Produsul abaterii de $ol. si ch. (78) ColA2 Col<0ColA

A00.000 2.000.000 2.000.000 E.000.000 <.A00.000 A00.000 12.A00.000 2<.A00.000 2.000.000 A00.000 A00.000 12.A00.000 3<.<<<.<<<

6baterea medie patratica (7) ColB2Col3 0Col3

10.000 <0.000 <0.000 1B0.000 H0.000 10.000 2A0.000 <H0.000 <0.000 10.000 10.000 2A0.000 1.4<<.<<<

5E000 = BA00 12 E500000 C( = = 52A000 12 50000000 C(%u = = A0 lei9ora 1<00000 C(%t = A0 C 5E000 = 3H00000 C(ft = E500000 4 3H00000 = <E00000 C(%s = A0 C H0000 = <A00000 C(st = <A00000 + <E00000 = H300000 6=

Pagina H din 25

Conf Dr. Sgardea Florin Capitolul IV. Procedeele calculatiei costurilor Bucuresti 2013

Procedeul punctelor de maxim si minim 7plicarea acestui procedeu presupune parcurgerea urmatoarelor etape metodologice de calcul1 1) alculul cheltuielilor variabile unitare: .fostA/ ca raport intre diferenta dintre c(eltuielile ma0ime si c(eltuielile minime si %olumul acti%itatii ma0ime si minime din perioada luata in calcul pe #a$a relatiei1 C( ma0 C( min C(%u = 6 ma0 6 min Irmea$a aceleasi etape de calcul ca la procedeul anterior1 1. C(eltuieli %aria#ile totale 2. C(eltuieli fi0e totale 3. C(eltuieli %aria#ile standard <. C(eltuieli totale standard pe #a$a acelorasi relatii de calcul.
5A0000 BH0000 B0000 = = A0 lei9ora 5000 AE00 1200 C(%t = A0 C 5E000 = 3H00000 S7I C(%t = A0 C 5000 = 3A0000 C(%u = C(ft = E500000 4 3H00000 = <E00000 S7I C(ft = 5A0000 4 3A0000 = <00000 C(%s = A0 C H0000 = <A00000 C(ts = <A00000 + <E00000 = H300000

Pentru e0emplificare folosim aceleasi date1

Procedeul analitic 7cest procedeu se utili$ea$a pentru separarea c(eltuielilor de productie in %aria#ile si fi0e in ipote$a ca nu e0ista date referitoare la costurile perioadelor precedente sau atunci cand datele e0istente reflecta o alta e%olutie a costurilor decat cea lineara. Conform procedeului analitic organele care se ocupa de conducerea lucrarilor de conta#ilitate de gestiune si calculatia costurilor anali$ea$a impreuna cu inginerii si cu cei de la organi$area si programarea productiei fiecare acti%itate in parte in scopul gasirii metodelor optime de e0ecutie a lucrarilor si sta#ilirea costurilor optime aferente acestora. Printr4o anali$a atenta se sta#ileste si caracterul fiecarei c(eltuieliin parte fi0e sau %aria#ile. Pe #a$a comportamentului fiecarei c(eltuieli fata de %olumul productiei se sta#ilesc apoi standardele pentru c(eltuielile %aria#ile fi0e si cele mi0te. De regula marimile cantitati%e standard se transforma in marimi economice prin ponderarea lor cu preturile standard si se o#tin standarde %alorice.

4.4. Procedee de calcul a costurilor pri$ind producia de %abricaie interdependent

Pagina 10 din 25

Conf Dr. Sgardea Florin Capitolul IV. Procedeele calculatiei costurilor Bucuresti 2013

=n ca$ul unor !ntreprinderi au loc li%rri reciproce de produse lucrri +i ser%icii !ntre sec"ii sau ateliere pentru ne%oile lor de produc"ie. Deser%irea reciproc poate a%ea loc !ntre sec"ii au0iliare +i de #a$ dar +i !ntre sec"iile de #a$ cum este ca$ul centralelor electrice sau !n !ntreprinderi cu profil c(imic. Calculul costului produc"iei de fa#rica"ie independent se poate efectua folosind mai multe procedee. A.Procedeul reiterrii: are la #a$ premi$a potri%it creia costul cantit"ilor de produse li%rate de ctre o sec"ie celorlalte sec"ii repre$int fa" de totalul c(eltuielilor sec"iei acelea+i propor"ii pe care le repre$int cantit"ile respecti%e luate separat fa" de totalul produc"iei fe#ricate. 7stfel se parcurg urmtoarele etape1 1.Se determin mrimea rapoartelor dintre cantit"ile de produse li%rate celorlalte sec"ii luate separat .J'/ +i totalul produc"iei fa#ricate !n sec"ia furni$oare .6/1
Kj = j Q

2.Coeficien"ii sta#ili"i astfel se ponderea$ succesi% cu c(eltuielile sec"iei furni$oare .C(f/ pentru care sunt calcula"i. 3.Deoarece la fiecare sec"ie apar c(eltuieli care n4au fost luate !n calculul de reparti$are efectuat !n prima rund repetm calculele pe seama lor. <.Calculele de preluare a cotelor de c(eltuieli care formea$ costul produ"iei li%rate !n sistemul presta"iilor reciproce continu p,n c,nd re$iltatele o#"inute prin !nmul"ire repre$int %alori mici negli'a#ile. !.Procedeul elaborrii calculaiilor pentru fiecare produs fr a lua "n considerare prestaiile reciproce: este folosit mai ales !n ela#orarea antecalcula"iilor. .Procedeul evalurii prestaiilor reciproce dintre sec"ii sau ateliere la cost prestabilit, cum ar fi costul standard normat sau alt cost cunoscut cum ar fi costul efecti% al perioadei precedente. Cantit"ile de produse +i ser%icii e%aluate se scad de la sec"ia furni$oare +i se adaug la costul sec"iei primitoare. 7poi se calculea$ costul

Pagina 11 din 25

Conf Dr. Sgardea Florin Capitolul IV. Procedeele calculatiei costurilor Bucuresti 2013

unitar al produc"iei fiecrei sec"ii prin di%i$iune simpl !ns acest procedeu este aplica#il numai pentru sec"iile cu produc"ie omogen. ..Procedeul algebric1 presupune calculul costului produc"iei de fa#rica"ie interdependent cu a'utorul unui sistem de ecua"ii liniare pornind de la premi$ele1 1.Costul unitar al produselor diferitelor sec"ii se consider necunoscut +i se notea$ con%en"ional .0 K $ etc/. 2. Pentru formarea sistemului de ecua"ii se are !n %edere urmtorul principiu1)produc"ia fiecrei sec"ii e%aluate !n func"ie de costul su unitar este egal cu c(eltuielile ini"iale ale sec"iei productoare la care se adaug presta"iunile primite de la celelalte sec"ii e%aluate !n func"ie de costul lor unitar .) 7stfel %a re$ulta un sistem de n ecua"ii cu n necunoscute unde n repre$int numrul sec"iilor care intr !n sistemul presta"iilor reciproce. Determinarea costurilor unitare !n astfel de situa"ii implic at,t folosirea altor procedee c,t +i adoptarea unor criterii pentru sta#ilirea succesiunii calculelor ordine ce are la #a$ legturile te(nologice permanente sau !nt,mpltoare dintre sec"ii. =n ca$ul presta"iilor reciproce !ntre sec"ii cu produc"ia neomogen succesiunea de decontare se sta#ile+te astfel1 se !ncepe cu calculul costului unitar !n acele sec"ii au0iliare care nu au intrat !n sistemul presta"iilor reciproce sau care se gsesc cel mult !n situa"ia de sec"ii furni$oarese continu cu sec"iile care au furni$at celorlalte cele mai mari cantit"i de produse +i ser%icii +i au primit cele mai mici cantit"ise termin cu acele sec"ii care au furni$at cele mai mici cantit"i +i au primit cele mai mari cantit"i. =n aceast ordine se alternea$ calculul e0act al costului unitar cu decontarea anumitor cantit"i de produse la un cost con%en"ional. 4.'. Procedee de calcul a costului unitar Pentru calculul costului unitar pe purtatori se folosesc preturi diferite in raport cu numarul de produse fa#ricate cu corelatia e0istenta intre productie si c(eltuielile de productie caracterul si importanta lor1 a.) Procedeul di$i!iunii simple

Pagina 12 din 25

Conf Dr. Sgardea Florin Capitolul IV. Procedeele calculatiei costurilor Bucuresti 2013

b.) Procedeul cantitati$ c.) Procedeul indicilor de echi$alenta d.) Procedeul echi$alarii produsului secundar cu o cantitate dat de produs principal e.) Procedeul deducerii $alorii produsului secundar din totalul cheltuielilor e%ectuate I. Procedeul di$i!iunii simple Procedeul di%i$iunii simple este folosit pentru calculul costului unitar in ca$ul fa#ricarii unei cantitati date de produs perfect omogen si are la #a$a urmatoarea relatie matematica1

LCh
ct j =
i1 =

unde1

Qj

ct M repre$inta costul unitar' M produsul .felul sau/C( M marimea a#soluta a c(eltuielilor de productie dintr4un anumit articol de calculatiei M articolele de calculatie6 M cantitatea de produse pentru care se calculea$a costul. !X!"P#$: Suma totala a diferitelor c(eltuielilor oca$ionate de productia unei ferme %egetale !ntr4o perioad de gestiune este de 10.000.000 lei iar cantitatea totala de produs o#tinuta este de <0.000 to. 7stfel1 ct 2 10.000.000 9 <0.000 to 2 2A0 lei9to. In planificarea .#ugetarea/ costurilor pe purtatori este ne%oie de procedeul di%i$iunii simple numai atunci cand calculul se efectuea$a pentru o grupa de produse .1.000 #uc. 7n%elope ar#ori de motor etc./ si se impune calculul c(eltuielilor pe unitate .#ucata/. 7plicat singular procedeul di%i$iunii este rar intalnit deoarece presupune in ca$ul #a$ei de raportare a c(eltuielilor o productie perfect omogena lucru dificil de o#tinut de catre productia industriala moderna. Procedeul di%i$iunii simple insoteste insa in cadrul diferitelor metode de calculatie celelalte procedee folosite de acestea. II. Procedeul cantitati$ Procedeul cantitati% se utili$ea$a pentru determinarea costului produselor colaterale .denumite si produse cuplate simultane sau asociate/ in ca$ul cand acestea au %alori de intre#uintare apropiate si sunt considerate in totalitatea lor produse principale. Intreaga cantitate de produse fa#ricate este in acest organic legata de un total general al c(eltuielilor de productie. 7ria de utili$are a cestui procedeu este destul de limitata folosindu4se in cate%a ca$uri cum ar fi1 fa#ricatia sodei caustice prin electroli$a clorurii de sodiu fa#ricatia
Pagina 13 din 25

Conf Dr. Sgardea Florin Capitolul IV. Procedeele calculatiei costurilor Bucuresti 2013

semicocsului sodarea M neutrali$area produselor petroliere .numai pentru c(eltuielile de prelucrare/ o#tinerea unui produs dintr4un proces de amestec s.a. Itili$area lui presupune calculul unui cost mediu pe unitate de produs prin di%i$iune simpla folosind relatia1 Chi cN t = i in care1 j

cOt 4 repre$inta costul unitar mediu pe produsC( M marimea a#soluta a c(eltuielilor de productie dintr4un anumit articol de calculatiei M articole de calculatieJ M cantitatea o#tinuta din fa#ricatie in ca$ul unui anumit produs e0primata cu a'utorul aceleiasi unitati de masura' M felul produselor o#tinute din fa#ricatie. >F>PPQI1 Intr4un com#inat c(imic c(eltuielile oca$ionate de instalatia de electroli$a a clorurii de sodiu sunt de H0.200.000 lei iar productia o#tinuta este formata din1 A0.000 t lesie de soda caustica 200 t (idrogen si <0.000 t clor. Costul mediu pe tona de produs electrolitic este egal cu1
H0.200.000 H0.200.000 = = 1.000lei A0.000 + 2.000 + <0.000 H0.200

Pentru a de%eni produs finit lesia de soda caustica se reintroduce in procesul de fa#ricatie pentru concentrare .prin eliminarea apei/ si cristali$are .sol$ificare/ fapt care determina noi c(eltuieli de productie- costul per tona de soda caustica sol$i cuprinde atat costul lesiei de soda necesare cat si c(eltuielile de sol$ificare M purificare si %a fi calculat in ultima instanta prin di%i$iune simpla. Deoarece pe timpul depo$itarii unora dintre produse inter%in pierderi de su#stante care difera de la un produs la altul iar in unele ca$uri nu4si gaseste utili$are intreaga cantitate de produs fa#ricat este necesar sa se ma'ore$e costul cantitatilor utili$ate cu pierderi de su#stante ce inter%in la fiecare produs in parte.

>F>PPQI1 Se presupune ca din cele 200 tone (idrogen isi gasesc utili$are numai 1B0 tone iar in ca$ul clorului cantitatea efecti% utili$ata ar fi 3A.000 tone. Costul unitar al fiecaruia dintre cele doua produse se calculea$a astfel1
ct =
j

cN t
ju

in care1

Pagina 1< din 25

Conf Dr. Sgardea Florin Capitolul IV. Procedeele calculatiei costurilor Bucuresti 2013

J'u M repre$inta cantitatea utili$ata din fiecare produs '. Inlocuind in aceasta relatie se o#tine1 4 in ca$ul (idrogenului1 4 in ca$ul clorului1
1.000 200 20.000 = = 1.2A0 lei 1B 1B

1.000 <0.000 <0.000 = = 11<2 H0 lei 3A.000 3A

In ca$ul sodarii M neutrali$arii produselor petroliere si al proceselor de amestec #a$a de raportare .productia/ scade datorita pierderilor te(nologice si o#tinerii de produse secundare. III. Procedeul indicilor de echi$alen Procedeul indicilor de ec(i%alenta se utili$ea$a pentru determinarea costului unitar in ca$urile in care1 4 din acelea+i c(eltuieli de manoper +i materii prime apar semifa#ricate sau produse finite diferite a%,nd de regul caracter simultan4 acelasi material se prelucrea$a !n di%erse produse cu c(eltuieli de manopera diferite- produsele o#tinute se pre$inta su# forma de tipuri sorturi dimensiuni sau sunt de calitati diferite. D conditie importanta a aplicarii precedeului este aceea ca toate sau cel putin doua din produsele o#tinute sa fie considerate principale. In calculele de determinare a costului pe unitate de produs se pot folosi in asemenea ca$uri atat indici .coeficienti/ de ec(i%alenta cat si cifre de ec(i%alenta in marimi a#solute dar numai in anumite conditii. Folosirea indicilor de ec(i%alenta presupune in principiu parcurgerea urmatoarelor etape metodologice1 4 transformarea productiei fa#ricate in unitati de masura con%entionale prin inmultirea cantitatii fi$ice o#tinute din fiecare fel de produs sau semifa#ricat cu indicele . coeficientul/ de ec(i%alenta corespun$ator si insumarea cantitatilor con%entionale potri%it formulei1

m Qc = . xie / j j =1

in care1

6c M cantitatea totala de produse e0primata in cantitati con%entionaleJ M cantitatea de produse de un anumit fel e0primata in unitati de masura fi$iceie M indicele de ec(i%alenta corespun$ator unui produs' M felul produselor .numarul lor/.

Pagina 1A din 25

Conf Dr. Sgardea Florin Capitolul IV. Procedeele calculatiei costurilor Bucuresti 2013

4determinarea costului unei unitati con%entionale pe #a$a formulei1

ct 9 uc =

Chi
Qc

in care1

ct9uc M repre$inta costul unei unitati con%entionale de produsC( M marimea a#soluta a c(eltuielilor de productie dintr4un anumit articol de calculatie luat in calculi M articolele de calculatie luate in calcul. 4 determinarea costului unitar .ct/ pe fiecare unitate de produs sau semifa#ricat dupa formula1
ct j =
cj

ct 9 uc
i

sau ct' 2 ie' 0 ct9uc in care1

Jc M repre$inta cantitatea de produs e0primata in unitati con%entionaleJ M cantitatea de produs e0primata in unitati de masura fi$ice' M produsul de un anumit fel pentru care se calculea$a cost. Dupa cum se o#ser%a pro#lema c(eie a acestui procedeu este sta#ilirea indicilor de ec(i%alenta care ser%esc pentru omogeni$area calculatorie a productiei- ei de%in dupa adoptare criteriul care (otaraste cate c(eltuieli de productie se trec in costul fiecarui produs. De aceea este necesar ca indicii de ec(i%alenta calculati sa e0prime cat mai e0act gradul de participare al fiecarui produs la formarea c(eltuielilor de reparti$at. *ol determinant au in aceasta pri%inta doi factori si anume1 4 parametrii sau marimile caracteristice care stau la #a$a lor 4 modul de calcul al indicilor de ec(i%alenta Din punct de %edere al modului de calcul se deose#esc1 indici de echi%alenta calculati ca raport direct si indici de echi%alenta calculati ca raport in%ers& Indicii de ec(i%alenta calculati ca raport direct sunt e0presia unor fractii ordinare care au numaratorul %aria#il si numitorul fi0 iar indicii de ec(i%alenta in%ersati se gasesc in situatie opusa din punct de %edere al calculului. Indiferent de modul cum sunt calculati indicii de ec(i%alenta au la #a$a fara e0ceptie unul sau mai multi parametri sau caracteristici. 7cesti parametri sunt comuni ca natura tuturor produselor care se fa#rica dar diferentiati ca marime de la un produs de la un produs la altul. Parametrii .p/ sau caracteristici .c/ pe #a$a carora se calculea$a indicii de ec(i%alenta pot a%ea carecter te(nic sau caracter economic. Din categoria parametrilor te(nici alesi in acest scop fac parte1 cantitatea de materie prima incorporata in produse finetea firelor .in filaturi/ cali#rul pieselor .in fa#ricile de aparte de masura si control/ greutatea lungimea suprafata sau %olumul produselor fa#ricate greutatea moleculara sau densitatea acestora caracteristicile termice .la metale/ puterea calorica .la com#usti#ili/ indicele de calitate timpul de calitate timpul de prelucrare e0primat de regula in ore4masina etc.

Pagina 1B din 25

Conf Dr. Sgardea Florin Capitolul IV. Procedeele calculatiei costurilor Bucuresti 2013

Drept parametri economicila calculul indicilor de ec(i%alenta pot fi alesi1 pretul produselor fa#ricate %aloarea materiei prime inglo#ate in produse salariile directe totalul c(eltuielilor directe etc. Dupa numarul parametrilor care stau la #a$a lor atat in ca$ul indicilor de ec(i%alenta calculati ca raport direct cat si in ca$ul indicilor de ec(i%alenta in%ersati se deose#esc1 indici de ec(i%alenta simpli indici de ec(i%alenta complecsi si indici de ec(i%alenta agregati. Prin indici de echi%alenta simpli se inteleg aceia care se calculea$a pe #a$a unui singur parametru. 'ndicii de echi%alenta complecsi sunt cei care se calculea$a pe #a$a a doi sau mai multi parametri. Indicii de ec(i%alenta agregati au la #a$a serii multiple de indici de ec(i%alenta simpli care se agrega prin calcul cu greutatea specifica a c(eltuielilor pe articole de calculatie fata de totalul lor si se insumea$a pe produs. 'ndicii de echi%alenta calculati ca raport direct a( 'ndici de echi%alenta simpli Petodologia de calcul a acestor indici de ec(i%alenta este urmatoarea1 4 se ia drept #a$a de comparatie unul dintre produsele fa#ricate4 se raportea$a succesi% marimea parametrului corespun$and fiecaruia dintre produsele fa#ricate la parametrul produsului luat drept #a$a potri%it relatiei1
pj iej = in care1 pb ie' M indicele de ec(i%alenta corespun$ator al unui produs oarecare 'p' M marimea parametrului corespun$ator produsului pentru care se calculea$a indicele de ec(i%alentap# M marimea parametrului corespun$ator produsului ales drept #a$a de comparatie.

=7=>P;? P/6C9IC) D intreprindere c(eltuieste intr4o luna 3.AEA.000 lei pentru a fa#rica urmatoarele cantitati de produse1 produsul 71 20.000 #uc. .piese/- produsul B1 <0.000 #uc.- produsul C1 A0.000 #uc.parametrul care ser%este pentru calculul indicilor de ec(i%alenta este lungimea produselor care in ca$ul produsului 7 este A1 cm in ca$ul produsului B este B0 cm iar in ca$ul produsului C este 5A cm. 7legand drept #a$a de raportare produsul B calculam indicii de ec(i%alenta astfel1 i7 2
A1 B0 5A 20 EA- iB 2 2 1- iC 2 2 1 2A B0 B0 B0

Rransformand productia din unitati de masura fi$ica in unitati de masura con%entionale pe #a$a formulei cunoscute se o#tine1

Pagina 15 din 25

Conf Dr. Sgardea Florin Capitolul IV. Procedeele calculatiei costurilor Bucuresti 2013

Produs 71 20.000 #uc 0 0 EA 2 15.000 Produs B1 <0.000 #uc 0 1 2 <0.000 Produs C1 A0.000 #uc 0 1 2A 2 B2.A00 Rotal .6c/1 11H.A00 Costul unei unitati con%entionale de produs .ct9uc/ %a fi egal in acest ca$ cu1 3A.EA0.000 9 11H.A00 2 30 lei Costul per unitate .#ucata piesa/ de produs finit se poate determina acum direct inmultind costul unei unitati con%entionale cu indicele de ec(i%alenta corespun$ator fiecarui produs astfel1 4 pentru produsul 71 30 0 0 EA 2 2A A0 lei 4 pentru produsul B1 30 0 1 00 2 30 00 lei 4 pentru produsul C1 30 0 1 2A 2 35 A0 lei b( 'ndicii de echi%alenta complecsi Calculul indicilor de ec(i%alenta complecsi su# forma de rapoarte directe se efectuea$a prin relatia1 pj pN j ' !j = in care1 pb p Nb I>' M este indicele de ec(i%alenta comple0 corespun$ator unui produs oarecare ' p' si pO' M marimea celor doi parametri corespun$and produsului pentru care se calculea$a indicele de ec(i%alenta p# si pO# M marimea celor doi parametri corespun$and produsului ales drept #a$a de comparatie

>F>PPQI1 D intreprindere c(eltuieste intr4o perioada de gestiune 21.2<0.000 lei pentru o#tinerea urmatoarelor produse1 produsul 7 in cantitate de 10.000 tone produsul B in cantitate de B.000 tone si produsul C in cantitate de <.000 tone- Cei doi parametri alesi pentru determinare indicilor de ec(i%alenta pre$inta urmatoarele %alori1 in ca$ul produsului 7 p2A000 iar pO21.0E- in ca$ul prosusului B p2<000 iar pO20.H- in ca$ul produsului C p23000 iar pO20.5E Quand drept #a$a de comparatie produsul B indicii de ec(i%alenta complecsi utili$ati pentru omogeni$area calculatorie a productiei %or fi1
'!9 ) = '!9* '!9C A000 1.0E A<00 = = 1.A <000 0.H 3B00 <000 0.H = =1 <000 0.H 3000 0.5E 23<0 = = = 0.BA <000 0.H 3B00

Rransformand productia in unitati con%entionale cu a'utorul acestor indici se o#tine1 Produs 7 1 10.000 tone 0 1.A 21A.000 Produs B 1 B.000 t 0 1 2B.000 Produs C 1 <.000 t 0 0.BA 2 2.B00 Rotal .6c/ 1 23.B00 Costul pe unitate con%entionala se determina astfel1

Pagina 1E din 25

Conf Dr. Sgardea Florin Capitolul IV. Procedeele calculatiei costurilor Bucuresti 2013

21.2<0.000 ct 9 uc = = H00 23.B00

Costul unitar pe produs se calculea$a si el astfel1

1A.000 xH00 1.3A0.000 = =1.3A0 lei9tona 10.000 10.000 B.000 xH00 A<0.000 = = H00 lei9tona Produsul B1 B.000 B.000 2.B00 xH00 23<.000 = = AEA lei9tona Produsul C1 <.000 <.000

Produsul 71

Sau mai simplu pe #a$a formulei ct'2I>' 0 ct9uc astfel 1 Prdusul 71 1.A 0 H00 2 13A0 lei Produsul B1 1 0 H00 2 H00 lei Produsul C1 0.BA 0 H00 2 AE.A lei c( Cifre de echi%alenta in marime absoluta Procedeul indicilor de ec(i%alenta calculati ca raport direct are la #a$a impartirea unui numar in parti proportionale cu alte numere.Prin ni%elul lor acesti indici e0prima raportul de marime dintre parametri in functie de care sunt ei calculati- pentru omogeni$area calculatorie a productiei se pot utila$a atunci nu neaparat indici de ec(i%alenta ci de4a dreptul marimile a#solute ale parametrilor luati in considerare pentru calculul lor. Re(nica folosirii cifrelor de ec(i%alenta in marimi a#solute pentru calculul costului pe unitate de produs este aceeasi utili$ata in calculul indicilor de ec(i%alenta.

Rransformarea productiei din unitati de masura fi$ice in unitati de masura con%entionale1 Produs 71 20.000 0 A1 2 1.020.000 ucProdus B1 <0.000 0 B0 2 2.<00.000 ucProdus C1 A0.000 0 5A 2 3.5A0.000 ucRotal.6c/1 5.150.000 uc. Costul unei unitati con%entionale .ct9uc/ re$ulta din raportul 3.AEA.000lei 95.150.000 uc. si este egal cu 0.A lei9uc. Costul unei unitati de produs finit se calculea$a astfel1 Produs 71 1.020.000 0 0.A 2 A10.000 1 20.000 2 2A.A lei9ufi$ica Produs B1 2.<00.000 0 0.A 2 1.200.000 1 <0.000 2 30 lei9ufi$ica Produs C1 3.5A0.000 0 0.A 2 1.E5A.000 1 A0.000 2 35.A lei9ufi$ica . Sau cost unitar pe unitate fi$ica2 cost unitar uc. 0 Ie1 Produs 71 0.A0A1 2 2A A lei9ufi$ica Produs B1 1 0.A0B0230 lei9ufi$ica Produs C1 1 0.A05A235 A lei9ufi$ica

Pagina 1H din 25

Conf Dr. Sgardea Florin Capitolul IV. Procedeele calculatiei costurilor Bucuresti 2013

Dacparametri care stau la #a$a indicilor au caracter mo#il .se pot sc(im#aintrSo perioad de gestiune/ este recomanda#il olosirea cifrelor de ec(i%alenta in forma lor a#soluta- in ca$ul unor parametri cu caracter relati% sta#il tre#uie folositi indici de ec(i%alenta propriu4$isi care o data calculati se pot utili$a %reme indelungata si se e%ita intrucat se %a calcula cu numere mari. #ndicii de echivalenta inversati Itili$area indicilor de ec(i%alenta calculati ca raport in%ers numiti si indici de ec(i%alenta in%ersati de%ine necesara in ca$ul in care o parte din c(eltuielile de productie reparti$a#ile .de o#icei cele de prelucrare/ se afla in raport in%ers proportional fata de marimea unui anumit parametru care e0prima efortul de fa#ricatie. D asemenea situatie se intalneste in productia de piese pentru orologie si aparate de masura fa#ricate in serie mare unde c(eltuielile de prelucrare inclusi% cele pri%ind controlul te(nic de calitate se afla in raport in%ers proportional cu marimea .cali#rul/ pieselor- in acelasi raport se gaesec si c(eltuielile de filare4infasurare a firelor si fi#relor c(imice fata de grosimea furilui precum si c(eltuielile de laminare a profilelor de otel din lingouri inclusi% a ta#lei su#tiri fata de caracteristicile lor dimensionale. Valoarea consumului de materii prime de semifa#ricate si de materiale te(nologice ramane in principiu o c(eltuiala direct proportionala cu %olumul productiei si se determina pe unitate de produs prin di%i$iune simpla. Cel mai adesea indicii de ec(i%alenta in%ersati se utili$ea$a su# forma de indici de ec(i%alenta simpli. 7cestia se calculea$a astfel1 4 se alege pentru comparatie un produs care prin marimea parametrului care4l caracteri$ea$a asigura calculul unor indici in%ersati e0primati in cifre ori numere intregi sau cu cat mai putine $ecimale4 marimea parametrului pri%ind produsul ales pentru comparatie .p#/ se raportea$a succesi% la marimile aceluiasi parametru corespun$ator celorlalte produse fa#ricate .p'/ si se o#tin indicii de ec(i%alenta necesari. Se o#tine astfel1 ir9' 2
pb pj

Indicii de ec(i%alenta in%ersati .ier/ se folosesc apoi ca raport direct in calculul costurilor la fel ca si indicii de ec(i%alenta calculati. >F>PPQI1 D instalatie de filare4infasurare a firelor de %isco$a intr4o fa#rica de matase artificiala oca$ionea$a intr4o perioada de gestiune data c(eltuieli de productie in suma de 1B.H00.000 lei din care consumul de materiale te(nologice directe in suma de 2.A00.000 lei si c(eltuieli de prelucrare .utilitati te(nologice salarii lucratori direct producti%i C.7.S. asupra acestor salarii si alte c(eltuieli/ in %aloare de 1<.<00.000 lei- instalatia a produs1 4 fir lucios scul sortiment 3< denieri 1 2A.000 ;g
1

DENIR, denieri, s. m. Unitate de msur pentru greutatea liniar a firelor i a fibrelor de mtase natural i vegetal sau a celor sintetice, cu ajutorul creia se apreciaz fineea acestora. Din fr. denier.

Pagina 20 din 25

Conf Dr. Sgardea Florin Capitolul IV. Procedeele calculatiei costurilor Bucuresti 2013

4 fir lucios conus sortiment 11 denieri A3.000 ;g 4 fir lucios conus sortiment 22 denieri 22.000 ;g Parametrul utili$at pentru reparti$area c(eltuielilor de prelucrare este finetea firului e0primata in denieri .den 4 un denier este egal cu greutatea in grame a unui fir lung de H.000 m/. C(eltuielile cu materiile si materialele directe se reparti$ea$a proportional cu cantitatea de fi#re fa#ricata. Se calculea$a indicii de ec(i%alenta in%ersati luand pentru comparatie .in pri%inta efortului te(nico4economic/ firul a%and finetea de 11 den1 4 fir lucios scul 3< den TTTTTT. ir 2 1193<20.32 4 fir lucios conus 11 denTTTTTT ir 2 1191121 4 fir lucios conus 22 denTTTTTT ir 21192220.A0 Potri%it acestor indici sortimentul matase conus 11den care este cel mai fin %a prelua per ;g de 2 ori mai multe c(eltuieli de prelucrare decat firul de matase 22 den si de peste 3 ori fata de firul cu finetea 3< den. Se transforma productia in unitati con%entionale cu a'utorul indicilor calculati1 4fir lucios scul 3< den1 2A.000 0 0.32 2 E.000 4 fir lucios conus 11 den1 A3.000 0 1 2 A3.000 4 fir lucios conus 22 den1 22.000 0 0.A0 2 11.000 Rotal . 6c/ 2 52.000 Se calculea$a c(eltuielile de prelucrare pe unitate con%entionala de produs1 c(p 9 uc 2
1<.<00.000 2 200 lei 52.000

Se calculea$a c(eltuielile de prelucrare per ;g produs finit1 4 fir lucios scul 3< den1 20 0 0.32 2 B< lei 4 fir lucios conus 11 den1 200 0 1 2 200 lei 4 fir lucios conus 22 den1 200 0 0.A0 2 100 lei Se determina %aloarea consumului de materii si materiale directe per ;g fire de matase artificiala1 c(m 9 ;g 2
2.A00.00 2.A00.000 2 2 2A lei 100.000 2A.000 + A3.000 + 22.000

Se calculea$a costul per ;g fire de matase artificiala filata1 4 fir lucios scul 3< den1 B< S 2A 2 EH lei 4 fir lucios conus 11 den1 200 S 2A 2 22A lei 4 fir lucios conus 22 den1 100 S 2A 2 12A lei In calculele de reparti$are pe #a$a de cifre de ec(i%alenta se poate lua in considerare fie totalitatea c(eltuielilor de productie fie numai o parte din ele .cele de prelucrare sau industriali$are/ ori cele de regie a sectiei de administrare si conducere a intreprinderii etc.- de regula sunt supuse reparti$arii pa #a$a de cifre de ec(i%alenta c(eltuielile pentru care nu e0ista o posi#ilitate mai precisa de determinare pe purtatorii lor finali unitari. Daca intr4un ca$ oarecare este necesara utili$area unor indici de ec(i%alenta in%ersati cu caracter comple0 acestia se calculea$a potri%it relatiei1

TEX s.m. (Text.) Unitate de msur folosit pentru indicarea fineei firelor i semifabricatelor textile, reprezentnd greutatea n grame a 1000 de metri de fir. [ fr. tex!.

Pagina 21 din 25

Conf Dr. Sgardea Florin Capitolul IV. Procedeele calculatiei costurilor Bucuresti 2013

I>r' 2

N pb pb pj p Nj

Pentru reparti$area pe produs a c(eltuielilor pe produs aflate in raport in%ers proportional cu parametrii care caracteri$ea$a efortul te(nico4economic de fa#ricatie a lor nu pot fi utili$ate cifre de ec(i%alenta in marimi a#solute ci numai indici de ec(i%alenta calculati ca raport in%ers. $tili+area seriilor multiple de indici de echi%alenta #!C,$-) .$P#'"!/,)-) 0upa continutul lor, indicii cuprinsi intr-o serie data se pot incadra fie in categoria indicilor de echi%alenta simpli, fie in categoria celor complecsi1 de asemenea, dupa modul de calcul pot fi diferiti 2directi sau in%ersati(& !X!"P#$ 3 intreprindere care fabric ntr-o perioada de gestiune trei produse 2) in cantitate de 45&555 6g, * in cantitate de 78&555 6g si C in cantitate de 97&555 6g( %a calcula costul acestora, folosind doua grupe 2serii( de indici de echi%alenta: - grupa 2seria( ' 2unde indicele produsului ) este 5&:7, al produsului * este ;, iar cel al produsului C este ;&<( ser%este pentru reparti+area cheltuielilor pri%ind consumul de materie prima - grupa 2seria( a-''-a 2unde indicele produsului ) este ;, al produsului * este 5&<, iar cel al produsului C este ;&=( ser%este pentru reparti+area celorlalte cheltuieli de productie& Prin echi%alarea produselor fabricate pe ba+a primei grupe de indici, se obtine: Produs 7 1 30.000 0 0.5A 2 22.A00 Produs B1 AE.000 0 1 2 AE.000 Produs C1 <A.000 0 1.H0 2 EA.A00 Rotal .6c/ 1BB.000 Presupunand ca %aloarea materiei prime consumate pentru fabricarea acestor produse ar fi de >&>95&555, lei cota ce re%ine pe o unitate con%entionala ar fi egala cu: >&>95&555 ? ;>>&555 @95 lei Cota de cheltuieli pentru materia prima care re%ina pe o unitate fi+ica 26g( de produs se calculea+a astfel: Produs 71 0.5A 0 <0 2 30 lei Produs B1 1 0 <0 2 <0 lei Produs C1 1.H 0 <0 2 5B lei !chi%aland apoi produsele fabricate cu ajutorul celei de a doua serii de indici, se obtine con%entional o alta cantitate de productie, astfel: Produs 7 1 30.000 0 1 2 30.000 lei Produs B1 AE.000 0 0.H 2 A2.200 lei Produs C1 A0.000 0 1.2 2 A<.000 lei Rotal .6c/1 13B.200 Presupunand ca celelalte cheltuieli 2salarii lucratori direct producti%i, cheltuieli de intretinere si functionare a utilajului, cheltuieli indirecte de productie comune ale sectiilor( si

Pagina 22 din 25

Conf Dr. Sgardea Florin Capitolul IV. Procedeele calculatiei costurilor Bucuresti 2013

cheltuieli generale de administratie efectuate pentru aceasta productie ar insuma ;5&8<>&555 lei, cota ce re%ine unei unitati con%entionale este egala cu: ;5&8<>&555 ? ;4>&=55 @ 85 lei Cota de cheltuieli din aceasta grupa care re%ine pe ; 6g de produs se determina astfel: Produs 71 1 0 0 E0 2 E0 lei Produs B1 0.H 0 E0 2 52 lei Produs C1 1.2 0 E0 2 HB lei Costul per unitate de masura fi+ica in ca+ul fiecarui produs fabricat este egal cu: Produsul 7 1 30 lei .consum materie prima/ S E0 lei .alte c(elt./ 2 110 lei Produsul B1 <0 lei .consum materie prima/ S 52 lei .alte c(elt./ 2 112 lei Produsul C1 5B lei .consum materie prima/ S HB lei .alte c(elt./ 2 152 lei 'n ca+ul indicilor de echi%alenta, costul depinde ca marime de doi factori: parametrii care stau la ba+a indicilor si modul de calcul al acestora& 'ndiferent de tipul indicilor de echi%alenta re+ultat din calcul, alegerea parametrilor care stau la ba+a lor are o importanta deosebita in acest procedeu& /u exista parametri sablon %alabili in orice imprejurare& Parametrul ales intr-o situatie data, trebuie sa aiba prin natura si raporturile de marime care exista intre ni%elurile pe care le pre+inta, calitatea de a exprima gradul de participare al fiecarui produs la formarea cheltuielilor supuse reparti+arii, sau cum se mai spune, Asa reflecte cat mai real scara de diferentiere a cheltuielilor pe produseB 2#uca /astase C Calculatia pretului de cost in industrie, ;<><(, acolo unde acest lucru poate fi infaptuit prin intermediul unui singur parametru, este necesar sa se adopte parametri multipli, a caror imbinare judicioasa in cadrul diferitelor tipuri de indici complecsi sa duca la stabilirea unor costuri cat mai apropiate de realitate&

IV. Procedeul echi$alarii cantitati$e a produsului secundar cu produsul principal 7cest procedeu se aplica in acele unitati sau instalatii industriale care o#tin din procesul de productie un produs principal si unul sau mai multe produse care se considera secundare. >0emplu1 sc(elele petroliere unde pe langa titei se o#tine ca produs secundar ga$ul de cocs- centralele (idroelectrice care pe langa curentul electric emis in sistemul energetic national li%rea$a tertilor apa neu$inata din lacurile lor de acumulare. C(eltuielile de productie care pri%esc deopotri%a am#ele produse se separa prin transformarea produsului secundar in produs principal in #a$a unei anumite relatii de ec(i%alare. 7stfel productia de ga$e de sonda se ec(i%alea$a cu productia de titei dupa relatia1 1.000 m 3 ga$e 2 1 tona titei- productia de ga$ de cocs se ec(i%alea$a cu cea de cocs metalurgic dupa relatia1 2.000 m 3 ga$e 2 1 tona cocs etc. In acest fel intreaga productie o#tinuta de%ine teoretic produs principal .6tp/ dupa relatiile1 Jsp 2 Js 9 l si 6tp 2 Jp S Jsp in care1 Jsp M repre$int cantitatea de produs principal pro%enind din transformarea cantitatii de produs secundar

Pagina 23 din 25

Conf Dr. Sgardea Florin Capitolul IV. Procedeele calculatiei costurilor Bucuresti 2013

Js M cantitatea de produs secundar e0primata in unitati de masura fi$ice Jp 4 cantitatea de produs principal e0primata in unitati de masura fi$ice Dupa ec(i%alare se determina c(eltuielile care re%in produsului secundar .C( s/ folosind relatia1 C(s 2 .L CUi 9 6tp/ 0 Jsp in care1 CU M marimea c(eltuielilor de ptoductie dintr4un anumit articol de calculatie i M articolele de calculatie Costul unitar al produsului principal .ctp/ si al celui secundar .cts/ se determina folosind urmatoarele relatii matematice1 ctp 2 . L.CU M C(s/ 9 Jp si respecti% cts 2 C(s 9 Js >F>PPQI D centrala electrica a produs in conditiile unei caderi a apei de <00 m cantitatea de 1HA.3BE P89( din care a consumat in interoir 1A.3BE P89( si a li%rat tertilor in aceeasi perioada A.000.000m3 apa neu$inat din lacul sau de acumulare- pentru aceasta (idrocentrala c(eltuieste in total 3E0.000.000m3. Se calculea$a cantitatea de energie elctrica ce s4ar produce cu a'utorul cantitatii de apa li%rate tertilor utili$and relatia1 ?@a 2 .1000 0 LU' 0 n93B5/ 0 Qa ?@a 4 repre$inta cantitatea de energie electric ace s4ar putea produce prin u$inarea apei li%rate la terti e0primata in ;89(U M caderea neta a apei la o singura (idrocentralaV M numarul (idrocentralelor ase$ate in a%al de lacul de acumulare su# forma de cascadan4randamentul mediu de functionare egal cu 0 EAQa M cantitatea de apa li%rata tertilor in mii m3 Rermenul 3B5 2 .5A ;gm 0 1 3B CP 0 3.B00 secunde/91.000 Deci1 ?@a 2 .1.000 0 <0 0 1 0 0 EA93B5/ 0 A.0002.3<0.00093B5/0A.0002<.B32.1A2 ;89( Se calculea$a c(eltuielile ce re%in apei li%rate tertilor1 C(a 2 3E0.000.0009.1HA.3BES<.B32/0<.B322E.E00.000 lei Costul per 1000 m3 apa li%rata tertilor .cts/ %a fi1 Ct91000 m3 apa2E.E00.E009A.00021.5B0 1B lei Costul per P89( energiei electrica emis in sistemul energetic national %a fi1 Ct9P8( 2 .3E0.000.000 M E.E00.E00/9.1HA.3BE M 1A.3BE/ 2 2.0B2 215 lei

V. Procedeul deducerii $alorii produselor secundare

Pagina 2< din 25

Conf Dr. Sgardea Florin Capitolul IV. Procedeele calculatiei costurilor Bucuresti 2013

Costul unitar al produsului principal se determina in acest ca$ dupa formula1 Ct 2 .@C(i 4 @.Js 0 P/'/9Jp in care1 CU M marime a#soluta a c(eltuielilor cuprinse intr4un articol de calculatieI M articolele de calculatie6s M cantitatea de produs secundar re$ultata din fa#ricatieP M pretul produsului secundarV M felul produselor secundare o#tinuteJp M cantitatea produsului principal o#tinut in fa#ricatie Dintr4un proces de fa#ricatie re$ulta intr4o anumita perioada de gestiune H.100 ;g produs principal si 15B.000 ;g produs secundar care nu mai comporta in plus nici o operatie de prelucrare.Intreprinderea calculea$a profit pentru cantit"ile de produse secundare %andute- din cele 15B.000 ;g produs secundar 12.A00 ;g se consuma producti%e in aceasi intreprindere si 1B3.000 ;g se %and tertilor. Se calculea$a pretul de e%aluare a cantitatii de produs secundar .Pes/ care se %inde tertilor1 Pes 2 0 A M .0 A 0 B910/20 A M 0 03 2 0 <5 lei Se determina costul unitar al produsului principal a%and in %edere formula generala1 ctp 2 W1.H03.0HA M X.12.A00 0 0.A/ S .1B3.A00 0 0.<5/YZ 9 H.100 2 200 lei Procedand astfel nu se asigura cunoasterea structurii costului pri%ind produsul principal si nici a celui secundar. >0ista doua posi#ilitati de a asigura o asemenea structura si anume1 a/ deducerea %alorii produselor secundare din %aloarea po$itiei &materii prime si materiale directe) #/ atri#uirea unei structuri calculatorii pentru %aloarea produselor secundare tinand seama de ponderea %alorii acestora fata de totalul c(eltuielilor de productie. 7cest ultim procedeu implica urmatoarele calcule1 4se determina ponderea %alorilor produselor secundare in totalul c(eltuielilor de productie dupa formula1 [ 2 . L . Js 0 P// 9 L CUi [ 2 X.12.A00 0 0.A/ S .1B3.A00 0 0.<5/Y 9 1.H03.0HA 2 0.0<3B 4 se sta#ilesc c(eltuielile care pri%esc produsele secundare .C(s/ pe fiecare articol de calculatie si pe total dupa formula1 C(s 2 L CUi 0 [ C(eltuielile totale in suma de 1.H03.0HA se desfasoara pe articole de calculatie c(eltuielile care pri%esc produsul secundar1 Cheltuieli pri$ind produsul secundar( CBs

.enumirea articolului de calculatie

Cheltuieli totale Chi

Coe%icient A

Pagina 2A din 25

Conf Dr. Sgardea Florin Capitolul IV. Procedeele calculatiei costurilor Bucuresti 2013

Paterii prime si materiale directe C(eltuieli de transport4apro%i$ionare Semifa#ricate proprii Produse re$iduale.se scad/ >nergie electrica Salarii directe C.7.S. si alte sarcini sociale asupra salariilor directe C(eltuieli cu intretinerea si functionarea utila'ului C(eltuieli generale ale sectiei C(eltuieli generale de administratie RDR7Q1

EH3.3H0 1A.1H< <A2.2H0 4 105.212 <1.A1B

0 0<3BB30EA 0 0<3BB30EA 0 0<3BB30EA 4 0 0<3BB30EA 0 0<3BB30EA

3H.00E BB3 1H.5<E 4 <.BE1 1.E13 <A3 H.<E0 3.A1E 3.BBE E3.0HA

10.35E 0 0<3BB30EA 215.103 0 0<3BB30EA E2.012 0 0<3BB30EA E<.000 0 0<3BB30EA 1.H03.0HA

C(eltuielile pri%ind produsul secundar se deduc din c(eltuielile totale de productie pe articole de calculatie si se o#tin c(eltuielile care pri%esc produsul principal sau c(eltuielile ramase folosind formula1 @C(i 2 @.CU M C(i/i !n care1 C(r M repre$inta c(eltuielile dintr4un articol de calculatie CU 4 c(eltuielile totale de productie cuprinse intr4un articol de calculatie C(s M c(eltuielile care re%in produsului secundar la ni%elul unui articol de calculatie i M componentele costului pri%ate ca articole de calculatie Procedeul deducerii %alorii produselor secundare din totalul c(eltuielilor de productie nu satisface intotdeauna cerintele determinarii corecte a costurilor. Prin el se aduce pe primul plan produsul principal care constituie mo#ilul fa#ricatiei intr4un ca$ dat. .enumirea articolului de Cheltuieli calculatie totale Paterii prime si materiale directe C(eltuieli de transport4 apro%i$ionare Semifa#ricate proprii Produse re$iduale.se scad/ >nergie electrica Salarii directe C.7.S. si alte sarcini sociale asupra salariilor directe C(eltuieli cu intretinerea C(eltuieli generale ale sectiei C(eltuieli generale de administratie RDR7Q1 EH3.3H0 1A.1H< <A2.2H0 4 1.052.212 <1.A1B 10.35E 215.103 E2.012 E<.000 1.H03.0HA Chelt. Prod. secundare Chelt. Cantit. Chelt. Prod. %abricata ?nit. Princ. EA<.3E2 3H.00E H.100 H3.EH BB3 1H5<E 4 <.BE1 1.E13 <A3 H.<E0 3.AE1 3.BEE E3.0HA 1<.3A1 <32.A<2 4 102.A31 3H.503 H.H2A 205.B23 5E.<31 E0.332 1E.200.00 0 H.100 H.100 4 H.100 H.100 H.100 H.100 H.100 H.100 H.100 1.B <5.A3 4 11.25 1.3B 1.0H 22.E2 E.B2 E.E2 200.00

Pagina 2B din 25

Conf Dr. Sgardea Florin Capitolul IV. Procedeele calculatiei costurilor Bucuresti 2013

Pe langa necesitatea de a folosi pentru e%aluarea produselor secundare preturi care sa concorde cu ade%arata lor %aloare se impune si anali$a periodica a po$itiei in care se gasesc produsele colaterale unele fata de altele precum si aplicarea in consencinta a celor mai potri%ite procedee de calculatie. Procedeele cu caracter general folosite in diferite etape de desfasurare a lucrarilor pri%ind calculul costurilor constituie un cadru metodologic general al calculatiei. Diferitele metode de calculatie preiau din acest ansam#lu de procedee elementele necesare pentru re$ol%area pro#lemelor lor generale la care adauga prin corelare organica elemente si procedee specifice pro%enind din1 4 particularitatile de ordin cantitati% si calitati% care re$ida in caracterul produselor o#tinute in te(nologia de fa#ricatie in modul de organi$are a productiei in tipul de productie etc. 4 conceptual pus la #a$a calculului unitar .cost integral sau partial/ 4 structura organi$atorica la ni%elul careia tre#uie calculate costul unitar .sectie intreprindere/ 4 modul de integrare a calculatiei in sistemul de programare si urmarire a procesului de productie su# aspect %aloric corelat cu cerintele conducerii stiintifice a acti%itatii intreprinderii. 7semanrile dintre metodele de calculatie isi au originea in fondul comun pe care sunt constituite ele si anume1 c(eltuielile de productie ale intreprinderii si productia care le4a oca$ionat determinate organi$atoric si cantitati%. Petodele de calculatie au un consens general1 au drept scop final calculul costului unitarK indeplinind prin aceasta rolul de instrumente ale gestiunii intreprinderii. 7semanarile care re$ida din fondul lor comun confera metodelor de calculatie calitatea unui sistem metodologic integrat intre partile caruia e0ista nu numai unitate de scop ci si legaturi organice Fondul comun trasaturile de continuitate si consensul lor general constituie #a$a o#iecti%a care permite folosirea concomitenta in aceeasi intreprindere a doua sau c(iar a mai multor metode a inlocuirii unei metode de calculatie cu alta a utili$arii com#inatiilor de metode in ca$ul aceleiasi productii.

-ibliogra%ie :prea Clin i Ch. CDrstea( Contabilitatea de gestiune i calculaia costurilor =ditura C=EIC:. -ucuresti << pag 5'F1''.

Pagina 25 din 25