Despre barfa in organizatii

Aurelian Stoica Joi, 2011-05-05 11:44

Barfa este un fenomen social respectabil. Acest lucru este valabil din perspectiva cercetarii stiintifice, barfa fiind studiata in mod serios de catre numerosi autori din sfera stiintelor umane. n mediile corporatiste, re!asim barfa intr-o descriere deosebit de e"presiva a discutiilor de#voltate la fumoar, sub celebra formula $t%e meetin! after t%e meetin!&.
n perspectiva propusa de psi%olo!i in anii '50, se considera ca barfa poate actiona ca mecanism de control impotriva unui membru al comunitatii sau or!ani#atiei si atunci pre#inta un caracter distructiv la adresa armoniei !rupului. (e lan!a functia principala a barfei )de transmitere a informatiilor*, abordarile psi%olo!ice au mai identificat cateva mecanisme in care este implicat activ acest tip de discurs si care, sinteti#at, s-ar re!asi in: propa!anda deliberata, ostilitatea directa, ostilitatea indirecta si deplasarea a!resivitatii, proiectarea vinovatiei personale sau de !rup, cat%arsis-ul emotional, indeplinirea unor visuri, consolidarea ima!inii de sine si a eului social, stabilirea si mentinerea de standarde si solidaritatea !rupului. n abordarile moderne, barfa este privita cel mai adesea drept o discutie evaluativa despre indivi#i care nu sunt pre#enti, ce apare in conte"tul formarii, modificarii si mentinerii retelelor sociale si al construirii solidaritatii de !rup. +pre deosebire de #von, a carui functie este aceea de a e"plica o situatie ambi!ua sau de a a,uta oamenii sa se adapte#e unui pericol cunoscut sau potential, barfa are drept principale atributii formarea si mentinerea retelelor sociale. -a modalitate de comunicare a informatiilor in cadrul unei comunitati, barfa este impartasita de intre!ul !rup, c%iar si atunci cand are o natura ne!ativa sau cand este directionata catre un membru nonconformist sau o persoana din afara !rupului. Barfa indeplineste o functie de coe#iune a !rupului pentru identificarea unei tinte si a unei cau#e comune, actionand impotriva a!resiunii interne. (entru barfitor, critica la adresa altei persoane aflata in atentia sa are rolul de a-l a,uta sa se descarce ca dupa o adevarata $spovedanie&, putandu-se vorbi de un efect cat%artic al acestui proces, care apare mai ales in perioadele caracteri#ate prin numeroase nemultumiri sociale. .asile (avelcu sustine ca aceste intervale de tensiuni sociale sunt favorabile aparitiei barfei datorita faptului ca indivi#ii apartinand unor clase sociale sau economice diferite sunt pusi in situatia de a interactiona, fapt ce duce la numeroase diferende ce sunt solutionate verbal. /in acest motiv, se considera ca barfa tine de mecanismele de control intern ale comunitatii 0 or!ani#atiei, in timp ce #vonul este un factor important pentru forurile superioare de conducere. Aparitia barfei denota e"istenta unui factor relevant de amenintare a securitatii !rupului, care a depasit primele instante cu rol defensiv. n cadrul unor cercetari reali#ate in a doua ,umatate a secolului trecut, unii autorii occidentali au evidentiat rolul si importanta acestui tip de discurs, care este preferat datorita posibilitatii sale de sanctionare indirecta a individului. 1otorul care pune in miscare fenomenul comple" al barfei este alimentat, pe de o parte, de curio#itatea individuala si dorinta de a cunoaste cat mai multe informatii inaintea altor persoane, iar, pe de alta parte, de e"istenta la individul respectiv a unui instinct social, a unei motivatii pentru a relationa cu alti actori sociali in scopul

de a le impartasi din secretul cunoscut. /in acest motiv, unii cercetatori militea#a pentru un tratament favorabil aplicat barfei, intrucat se considera ca sunt evitate in plan social ciocnirile materiale, directe, intre indivi#i. n acest model, eventualele neintele!eri se transea#a mai ales in plan verbal, neoficial, cu mentinerea unor aparente in relatia oficiala dintre persoanele implicate. -a e"ercitiu practic, data viitoare i-ati putea e"plica sefului dumneavoastra care va !aseste stand de vorba cu un cole! la ti!ara, ca nu barfiti, ci purtati o conversatie evaluativa despre o persoana care nu este pre#enta.

Cum tratam suspiciunea si barfa la locul de munca

Rodica Nicolae Joi, 2002-04-05 00:00

+uspiciunea si barfa sunt doua simptome si!ure ale bolii unei companii sau a unui departament. Atunci cand oamenii susotesc pe la colturi, cand aparitia sefului se lasa cu o tacere brusca, cand cole!ii de departament se !rupea#a in bisericute, este clar ca avem o problema in firma in care lucram. 3ravitatea situatiei varia#a de la ca# la ca#: uneori 4inflamarea4 se re#olva doar cu sirop de tuse, alteori este nevoie de o interventie c%irur!icala.
+imona este recent numitul sef al departamentului financiar din compania 5. 6a a fost adusa din afara firmei, in urma cu apro"imativ doua luni. Bo!dan, unul dintre subordonatii actuali ai +imonei, nutrea sperante ca, dupa plecarea fostului mana!er, sa fie promovat, asa incat nu priveste cu oc%i buni aparitia noului mana!er. 6l opune o re#istenta tacita deci#iilor pe care +imona le ia si lansea#a tot felul de speculatii le!ate de 4pilele4 prin care aceasta a a,uns in firma. 7elatiile tensionate dintre Bo!dan si +imona se rasfran! asupra climatului din intre!ul departament. Bo!dan nu este sin!urul an!a,at care incearca sa evite discutiile cu +imona si nu solicita lamuriri atunci cand nu intele!e e"act ce are de facut. -%iar si atunci cand a,un!e cu proiectele proprii in situatii de impas, amana momentul in care sa aduca situatia la cunostinta sefului direct. si e"prima nemultumirile fata de stilul de mana!ement al sefei si fata de capacitatile ei profesionale in fata cole!ilor. 7eactiile ulterioare ale +imonei il fac sa creada ca a avut loc o scur!ere de informatii din partea unuia sau a mai multor cole!i. +e inc%ide si mai mult, il suspectea#a pe 1atei, cu care evita orice dialo!, c%iar daca au si unele proiecte pe care ar trebui sa le lucre#e in comun. -ole!ii apropiati lui 1atei sunt trecuti si ei in lista nea!ra a lui Bo!dan. +e plan!e in toate conte"tele posibile de 4mancatoria4 de la serviciu. n departament circula tot felul de #vonuri le!ate de masurile pe care +imona ar avea de !and sa le ia in curand si care ar afecta po#itiile tuturor. ntrebarea care se pune este: -um poate re#olva +imona atmosfera de neincredere care s-a instalat in departament, situatie care afectea#a randamentul tuturor8 -are

sunt solutiile de care dispune un mana!er pentru a 4de#infecta4 departamentul de microbii suspiciunii si ai barfei8

Bogdana Bursuc, psiholog, Behavior Center:

9e uitam in ,urul nostru si suntem tentati sa consideram suspiciunea si barfa ca fiind probleme in sine. /aca ne !andim asa, este dificil sa !asim un instrument pentru a le controla sau a le !estiona. 6ste important sa intele!em cau#a acestor comportamente pentru a !asi raspunsuri si solutii la ele. Bo!dan a avut anumite asteptari )aceea de a fi promovat* care au fost inselate: a fost numita +imona ca sef de departament si nu el. n aceasta situatie, Bo!dan o percepe cu ostilitate pe +imona, nu pentru ca ea ar fi facut ceva personal impotriva lui, ci pentru ca s-a decis sa fie ea numita pe postul dorit de el. (rin comportamentele sale de re#istenta tacita la deci#iile +imonei, speculatii, e"primarea nemultumirii fata capacitatile ei profesionale, Bo!dan incearca sa re#olve nedreptatea pe care o percepe si sa arate ca +imona nu este potrivita pentru acel post. +i toate acestea, nu pentru ca +imona ar fi nepotrivita sau s-ar fi comportat cu ostilitate, ci pentru simplu fapt ca vestea numirii +imonei pe postul de sef este foarte neplacuta pentru Bo!dan si ii produce un disconfort emotional intens. -and oamenii sunt raniti, recur! deseori la comportamente nepotrivite sau la astfel de forme subtile de a!resiune a celorlalti. Aceste comportamente iau amploare, deoarece in momentul in care suntem intr-o dispo#itie emotionala ne!ativa avem tendinta sa !enerali#am )sa consideram ca toti au ceva cu noi* sau sa percepem ca amenintatoare si situatiile care sunt neutre sau ambi!ue. -e poate face +imona pentru a re#olva situatia8 +a nu il ,udece pe Bo!dan pentru modul in care se poarta. Atitudinea lui are un rol: reducerea disconfortului lui emotional. +a nu ia personal comportamentele lui Bo!dan. 6l s-ar fi comportat la fel, indiferent cine ar fi fost numit pe post. -omportamentele lui se datorea#a faptului ca nu a fost promovat, nu au le!atura cu faptul ca +imona a fost numita pe post. +a faca distinctia intre comportamentele lui Bo!dan si el in sine, ca persoana. +a nu il critice sau sa se comporte ostil cu el. :rmarea acestor recomandari face ca problema sa nu ia amploare si intrerupe cercul vicios care incepea sa se conture#e spre finalul ca#ului pre#entat. (entru aplanarea problemei, se recomanda ca +imona: sa ii ofere feedbac; po#itiv lui Bo!dan pentru modul in care isi face munca, ori de cate ori acest lucru este posibil< sa ii ofere atentie lui Bo!dan, sa il valori#e#e )recunoasterea e"perientei, a e"perti#ei profesionale, solicitarea opiniei in probleme specifice*< sa comunice #ilnic cu oamenii din subordine )sa aiba in a!enda notat acest lucru ca tas;*, pentru a reduce ambi!uitatea si pentru a nu lasa loc la interpretari nerealiste sau false< sa identifice pro!resele si comportamentele performante ale oamenilor din subordine si sa le incura,e#e<

sa elimine neconcordanta intre ceea ce spune si ce face. Aceasta neconcordanta mentine neincrederea si creste probabilitatea suspiciunii si barfei. 6ste important ca +imona sa faca de fiecare data ceea ce spune, cu preci#ia unui ceas elvetian.

Adriana Badescu, Managing Partner, A&C Consulting Centre, Timisoara:

6"ista multe situatii in care un membru al unui departament, autoevaluandu-se mai mult sau mai putin corect, este frustrat in situatia in care nu este el cel promovat. 9u are in acest moment sens sa mai discutam despre ce ar fi trebuit sa se intample inainte de an!a,area +imonei, in ceea ce priveste pre!atirea departamentului pentru acceptarea unui nou mana!er, ci de solutiile care trebuie !asite in acest moment pentru a imbunatati climatul din departament. =rebuie aflat raspunsul la urmatoarea intrebare: 6ste doar Bo!dan 4marul stricat4 al departamentului - cel care creea#a #vonuri si stimulea#a o atitudine impotriva noului sef de departament - sau e"ista nemultumiri si la ceilalti membri8 /aca este doar Bo!dan cel care initia#a actiuni ne!ative, trebuie ur!ent discutat cu el. +imona, inaintea discutiei, trebuie sa afle motivele pentru care nu a fost el promovat )poate c%iar atitudinea lui sa fie cau#a>* si sa incerce sa ii e"plice de ce a fost preferata aducerea unei persoane din afara. (e de alta parte, in timpul discutiei, +imona ar trebui sa afle mai multe lucruri despre motivatiile si planul de cariera al lui Bo!dan. Ar fi de dorit ca discutia sa fie mediata de catre mana!erul de resurse umane. ?a sfarsitul discutiei se stabileste o perioada in care Bo!dan si +imona sa incerce impreuna sa re#olve conflictul. n acest proces, Bo!dan ar trebui sa-si sc%imbe atitudinea, iar +imona sa-i dea feedbac; si sa incerce sa ii satisfaca pe cat posibil elementele motivatoare. /aca nu este doar Bo!dan cau#a, ci el este doar 4vocea departamentului4, trebuie ca +imona sa anali#e#e diferentele de vi#iune, stil mana!erial si abordare dintre ea si fostul mana!er. ?a instalarea unui nou sef intr-un departament, apar adesea probleme datorita acestor diferente. :neori ele sunt atat de mari, incat conduc la parasirea departamentului de catre o parte dintre membrii lui. 9u este neaparat de dorit, dar daca diferentele nu pot fi acceptate de catre anumite persoane, este o pierdere care trebuie avuta in vedere, cu conditia ca aceste persoane sa plece si nu sa cree#e o atmosfera ostila. 9oul sef are oca#ia sa an!a,e#e oameni care se adaptea#a vi#iunii si stilului sau. Ar trebui anali#at stilul de comunicare al +imonei. 1embrii departamentului financiar nu au, in !eneral, de#voltate competentele le!ate de comunicare, influentare sau sensibilitate fata de situatie, deoarece acestea nu sunt competente specifice celor din acest departament. /aca aceasta este situatia si in ca#ul +imonei, planul de de#voltare personala al +imonei va trebui sa contina aceste teme, deoarece competentele de comunicare nu trebuie sa lipseasca nici unui mana!er.

Oltea Catineanu, Se serviciu Pregatire Pro esionala, Radio Romania:

-red ca totul se reduce la relatia de autoritate sau, mai bine #is, la modul in care autoritatea trebuie !estionata in #ilele noastre. (resupun ca +imona a ocupat po#itia

de mana!er nu prin 4pile4, ci pentru ca este o autoritate in profesie si de aceea, cu e"ceptia lui Bo!dan si a catorva, ceilalti membri ai colectivului accepta si e"ecuta deci#iile ei. /ar a fi bun profesionist nu inseamna ca esti si bun mana!er. ar a fi bun mana!er nu inseamna sa 4misti4 doar %artii, ci mai ales oameni. -a mana!er, +imona a !resit in citeva randuri. 9u trebuia sa permita aparitia unor tensiuni in colectiv sau nerespectarea termenelor, tot asa cum nu trebuia sa aiba 4reactii tacite4 la comentariile rauvoitoare ale lui Bo!dan. -e poate face acum8 +a inceapa sa se comporte ca un adevarat mana!er. +i pentru aceasta, trebuie sa desc%ida dialo!ul cu subordonatii - mai intai, pe probleme de serviciu. /aca deci#iile ei sunt bune, sa le supuna anali#ei colectivului, fara frica, si sa asculte opiniile subalternilor. 9u este deloc e"clus ca acestia, fiind mai vec%i in institutie, sa aibe contributii benefice si deci#iile sa devina si mai bune. n plus, prin aceasta se instaurea#a un climat de incredere, de colaborare, oamenii se simt valori#ati, responsabili#ati si discutiile 4post %oc4 vor disparea incet-incet. (articipand cu totii la luarea deci#iilor, nu mai poate fi vorba de stilul de mana!ement al unuia sin!ur, ci de o %otarare comuna care va fi asumata de toti. n al doilea rand, daca prin implicarea celorlalti +imona isi delea!a autoritatea, ea trebuie, in compensatie, sa de#volte anumite mecanisme de control, sa defineasca obiective clare, sa distribuie sarcini in mod corect, ec%itabil si - nu in ultimul rand sa stabileasca impreuna cu colectivul re!ulile ,ocului. Astfel, termenele de predare vor fi respectate si Bo!dan nu-si va mai permite sa amane discutiile cu sefa lui. -onstiinta faptului ca raspunde de proiect, ca este controlat, il va determina sa respecte re!ulile. n functie de evolutia lucrurilor, dar preferabil intr-o a treia etapa - dupa ce samanta increderii si a colaborarii a fost aruncata - se trece la discutarea complicatiilor psi%olo!ice. n masura in care mai e"ista re#idual semne de re#istenta si de 4mancatorie4, lucrurile trebuie sa fie discutate desc%is si matur. 6 vorba aici de comunicare, de atitudine po#itiva si de identificarea unor valori comune, impartasite, care functionea#a ca un liant in orice colectiv sanatos si indepartea#a temerile le!ate de un viitor incert. n conclu#ie, pentru ca eu lucre# intr-un compartiment de trainin! si stiu ca nimeni nu se naste mana!er, i-as recomanda +imonei sa invete cate ceva despre 4mana!ementul participativ4, eventual sa urme#e un curs de leaders%ip si, daca nici asa nu se indreapta situatia, sa apele#e la consultanta de specialitate. 6"ista pe piata firme speciali#ate care pot contribui la instaurarea unui climat sanatos de munca, in care autoritatea sa fie dele!ata pe ba#a de incredere, intarita prin re!uli si control, si mentinuta prin dialo! si valori impartasite.

Poti sa-ti asumi un feedback sincer?

Camelia !o"nie Joi, 2002-11-15 1@:20

7espira adanc, asa#a-te confortabil in fotoliu si, foarte important, nu uita ca orice asemanare cu realitatea este pur intamplatoare
-ele scrise mai ,os pot fi tratate doar 4cu un varf de sare4, cum #ice en!le#ul. Asa ca, domnule lider0mana!er, poate stiai sau poate nu stiai ca feedbac;-ul trebuie sa fie:

1. 2.

3.

4. 5. 6. 7.

Specific si concret - nu 4dat dupa cires4 sau prin mesa!eri. ?ider-ul are cura,, nu e e#itant. Constructiv - cautam solutii, nu vinovati. -e e mai important pentru tine: ca (opescu a facut un client nefericit sau ca ai un client nefericit8 .inovatul va simti sin!ur 4morcovul4 daca stiu cum sa dau un feedbac; ne!ativ. .a pleca spasit, 4cu coada intre picioare si ciocul mic4. +i daca e smart nu va mai da cu capul in acelasi loc. /aca nu e smart... Se bazeaza pe fapte evidente, nu pe zvonuri si barfe. ?iderul nu asculta pe la colturi. -auta si cere evidente. 9u te lasa influentat, ci influentea#a, domnule mana!er> Aolositi prea mult sinta!me de !enul: 4oamenii nu o0il plac4, 4oamenii mi-au spus4, 4oamenii s-au plans4 etc. /ar omul, individul, infieratul, repu!natul, victima are si el dreptul la ultima dorinta, ti!ara, cantecul lebedei8 Nepartinitor - imi pastre# obiectivitatea, c%iar daca nu-mi e simpatic si nu se imbraca asortat si in tendinte. Concentrat pe un comportament ce poate fi schimbat - nu ii spun c%elului ca ar trebui sa aiba si el mai mult par. Echilibrat - 9u-l in!rop pe om. (e lan!a doua vesti proaste, ii mai dau si una buna. +i, de obicei, incep cu cea buna. portun - adica trimiti feedbac;-ul atunci cand a avut loc evenimentul sau incidentul si nu-l pastre#i pentru perioada evaluarii performantei sau a inde"arii salariului.

#earning outcome
comunicarea eficienta este foarte importanta, vitala as spune< din procesul comunicational face parte si A+B inainte de A-=, iar si mai inainte e ? +=69 - adica sc%ema arata asa: ? +=69 C A+B C A-=< increderea este foarte importanta si inseamna consistenta intre ce #ic si ce fac< cand se pierde increderea, oamenii sunt raniti, frustrati si incep sa fie neperformanti< nu pentru mine )(opescu, onescu, 3eor!escu, oricare altul* e !rav si foarte !rav< eu pierd doar un client sau un ,ob si invat ceva )daca sunt inteli!ent*, dar liderul s-ar putea c%iar sa piarda un business. ocoleste compromisul si nu lasa sa se de#volte o cultura or!ani#ationala paralela, informala, ba#ata pe barfa )indiferent cat de ruda sau prieten iti este cel care o initia#a*< evita o cultura a pedepsei< c%iar daca multi oameni stiu de bici, intr-o astfel de cultura cei biciuiti stiu sa se plan!a.

Conclu$ia
ai calitati native de lider: vi#ionar, carismatic, persuasiv, influent - care nu se dobandesc> iti lipsesc niste abilitati de lider care, insa, pot fi dobandite: controlul emotiilor, empatia, comunicarea eficienta, mana!ementul conflictelor, motivarea oamenilor< mi se pare ca nu prea stii sa pastre#i oamenii capabili sau, si mai rau, ca nu-ti dai seama cat de capabili sunt si ce inseamna asta pentru business-ul tau: performanta D profit< ai asteptari prea mari de la oameni intr-un timp prea scurt: tas;-urile comple"e cer un timp minim de reali#are pe care iti este imposibil sa-l comprimi< astepti ceva ce nu le-ai comunicat clar si nu ai dat termene si apoi esti suparat ca nu ti-au dat ce asteptai: planificarea si pro!ramarea sunt esentiale< ii incarci cu c%estiuni care nu sunt sau nu ar trebui sa fie in fisa lor de post si apoi esti suparat ca nu si-au indeplinit tas;-urile de ba#a in timpul estimat< te lasi prea usor influentat< nu asculti si nu citesti intre!ul mesa,.

%estea &una
6sti un lider0mana!er destept si sunt convinsa ca poti sa-ti asumi minusurile si sa devii un lider0mana!er de succes.

Si inca o veste &una

-a sa devii un lider0mana!er de top nu ai nevoie de un E mare, ci de un 6E mare, pe care il poti imbunatati continuu. mportant este sa vrei. +i acum... sa-mi scriu demisia sau sa nu ma mai obosesc pentru ca ma dai tu afara8 A%, si ca sa nu uit: adevarul se plateste. +a te facture#8 (.+. -%iar daca tu nu te vei bucura de acest mesa, stiu pe cineva care si!ur o va face: omul din subordinea ta )aspirant la postul de lider0mana!er autentic*.

!vonul si dezinformarea psihosociologice

ca

mi"loc

de

realizare

influentarii

Fmenirea, Gn evolutia sa istorica, a fost marcata de numeroase conflicte politice, sociale, etnice, culturale, militare Gnsotite de ample si diversificate actiuni de diversiune si de#informare psi%olo!ica. (re#ente atHt Gn perioada premer!atoare conflictelor, sporite ca numar si intensitate pe timpul desfasurarii acestora, dintotdeauna au avut drept obiectiv sa !enere#e nesi!uranta, panica, frica, Gndoiala, si pe acest fond sa slabeasca re#istenta psi%omorala a luptatorilor si

populatiei civile. In acest scop, unul dintre cele mai folosite mi,loace a fost #vonul, cu o influenta deosebita datorata puterii de persuasiune si al posibilitatii influentarii unei mari mase de oameni. Jvonul, ca fenomen psi%osocial. Jvonul, ca fenomen psi%osocial repre#inta o informatie ce se doreste a fi autentica si cu caracter de noutate, cu posibilitati minime de verificare: o informatie de cele mai multe ori tendentioasa, care circula paralel si Gn mod frecvent Gn contrasens cu informatiile transmise prin mi,loacele oficiale de comunicare. 4-opil al insecuritatii, #vonul creea#a le!aturi puternice Gntre membrii unei comunitati a carei tema nu mai suporta Gntrebari fara raspunsuri4 K1aurice Flender - 4?a 7umeur4, Apud Jean-9oel Bapferer, Jvonurile, 6d. Lumanitas, Bucuresti, 1MMN, p.1M.O. Jvonurile sunt creatii colective si au functii si disfunctii sociale. -%iar daca unele au o sursa de lansare bine sau - cel mai adesea - rau intentionata, prin retransmisii succesive, amprenta personalitatii colportorilor se imprima adHnc Gn continutul lor, cu atHt mai mult Gn ca#ul #vonurilor emer!ente, re#ultat al 4tran#actiei colective4 K=amotsu +%ibutani- mprovised 9ePs, A +ociolo!ical +tudQ of 7umor, =%e Bobb-1erril -ompanQ, nc., 9eP Ror;, 1M@@, p.2M.O, prin punerea laolalta a resurselor intelectuale ale !rupurilor umane Gn vederea interpretarii unor evenimente importante, dar ambi!ue, despre care lipsesc informatii, sursa oficiala neavHnd credibilitate. +e impune considerarea #vonului Gn raport cu alte fenomene Gnrudite: pone!riri, bHrfe, clevetiri, povesti, le!ende, vorbe care 4N4%215e circula din !ura-n !ura pentru a identifica posibilitatile reale de influentare individuala si colectiva. (entru aceasta reamintim ca orice tip de comunicare poate fi definit din sase puncte de vedere: dupa sursa, continut, mod de difu#are, mi,loc de difu#are, obiect al comunicarii si natura efectelor produse. Jvonul si vorba provin din surse neoficiale. (rimul termen se refera la un proces de difu#are Gn lant, la o forta de propa!are, la o amplitudine al carei re#ultat este sunetul care se Gnalta din toate aceste voci, si pe care-l putem urmari: .orba se refera la un proces lipsit de continuitate, e#itant, foarte limitat Gn spatiu: e normal sa nu se propa!e nimic, din moment ce e doar o vorba va!a. 49u e decHt o vorba4 Gnseamna ca sunetul abia daca a fost perceput, deci mesa,ul nu are tocmai o e"istenta reala, si!ura: nici nu se aude. .orba este lipsita de Gnsemnatate. ?a ori!ine, cuvHntul 4pone!rire4 se referea atHt la sursa, cHt si la efectul unei comunicari: era !ro%aitul porcului mistret KJean-9oel Bapferer, Jvonurile, 6d. Lumanitas, Bucuresti, 1MMN, p.41.O, iar Gn pre#ent acest cuvHnt se refera la continutul si obiectul comunicarii: e vorba de comentarii ,osnice, la limita calomniei, ce se fac pe seama cuiva. 6ste un tip de mesa,, ce e"prima o ,udecata subiectiva asupra continutului #vonului sau al vorbei. -uvHntul 4bHrfa4 se refera la obiectul #vonului sau al vorbei. BHrfa se lea!a de persoane: povesteste bucuriile si neca#urile celor ce ne Gncon,oara, fie ei bo!ati sau saraci, persoane Gnsemnate sau neGnsemnate. In !eneral, bHrfa nu e rautacioasa si se practica Gn special de dra!ul de a vorbi, de a avea un subiect de conversatie: interesul pe care Gl pre#inta e de scurta durata, de aceea o bHrfa trebuie repede Gnlocuita cu alta mai savuroasa. -uvHntul 4clevetire4 repre#inta o definitie a mesa,ului din punct de vedere al sursei. -a si pone!rirea, reflecta si o ,udecata de valoare, un mod de a discredita #vonul sau vorba, reprosHndu-i provenienta dintr-o sursa total lipsita de credibilitate. Atunci cHnd avem de-a face cu surse oficiale sau care se bucura de

respect, mesa,ul primeste un titlu de noblete: este o 4informatie4. In ca#ul unei erori, nu este un #von ci o 4informatie falsa4. Intele!em astfel, prin #von, idei, relatari, afirmatii sau presupuneri ce pot fi Gn Gntre!ime false sau continHnd unele elemente adevarate, dar distorsionate Gn raport cu situatia si centrele de interes ale unor indivi#i sau colectivitatea determinate. In lansarea si asi!urarea circulatiei #vonurilor se mi#ea#a pe unele caracteristici ale acestuia: noutatea< plasarea actiunii sub aspectul consecintelor Gn viitor< - corelarea continutului sau cu sperantele, asteptarile, aspiratiile si temerile indivi#ilor sau colectivitatilor. In conditiile Gn care are loc Gmpletirea continutului informatiei cu interesele si aspiratiile celor ce receptionea#a, #vonul poate determina stari de spirit curente de opinii, atitudini si comportamente specifice mesa,ului transmis. -a forma specifica de comunicare, Gndeosebi interpersonala, #vonul are la ba#a o serie de mecanisme psi%olo!ice ce e"ploatea#a unele caracteristici !eneral-umane, cum ar fi: curio#itatea< - dorinta unor oameni de a se arata ca fiind bine informati, depasind informatia oficiala< - tendinta de a amplifica o stire prin elemente si comentarii personale< - reactia fireasca de a transmite mai departe o informatie, anumite stari psi%ice )nemultumire, an"ietate* etc.< - capacitatea ima!inativa si anticipativa, nevoia de a inte!ra necunoscutul Gntr-un univers cunoscut, de a transmite noutatea imediat. Jean /elumeau e"plica psi%olo!ic #vonul prin credulitatea maselor KJean /elumeau, Arica Gn Fccident, vol.1, 6d. 1eridiane, Bucuresti, 1MS@, p.2M1.O. Jvonurile anali#ate de acest autor se brodau pe doua elemente: frica si !Hndirea ma!ica. Arica, emotia absolut fireasca, ne face uneori sa vedem prime,dia mai mare decHt este ea Gn realitate. An"ietatea patolo!ica conduce la reactii de#aptative si se fondea#a pe situatii si elemente periculoase ine"istente. 7eceptarea si retransmiterea continutului #vonului sunt potentate si de importanta pe care fiecare individ o acorda datelor ve%iculate prin intermediul acestuia. In lipsa adevarului sau corespun#Hnd pe de-a-ntre!ul realitatii, este suficient ca informatia sa se transmita fara Gncetare din om Gn om pentru ca #vonul sa-si reali#e#e circulatia dupa o lo!ica proprie, Gn care distorsiunea informatiei este o conditie fundamentala pentru a se putea manifesta si actiona, pentru a se putea propa!a. /aca privim propa!area ca un fenomen obiectiv ce este un produs al comunicarii intra!rupale si inter!rupale, putem nuanta Gntele!erea factorilor care maresc posibilitatile de !rupare, !radul de omo!enitate si ase#are spatiala, de coe#iune spirituala si comunitate de interese si importanta temei, concordanta dintre continutul mesa,ului si motivatiile individuale si de !rup. -u cHt e mai mare interesul mediu Gn cadrul colectivitatii cu atHt cresc sansele de raspHndire a #vonurilor. (e timpul transmiterii #vonurilor, apare ca proces specific modificari si distorsiuni ale informatiei pe care le contine K-oord. Jean 9iculescu - (si%icul si realitatea cHmpului de lupta, 6d. 1ilitara, Bucuresti, 1M2M, p.1SM.O. Distorsiuni ale informatiei specifice zvonului

9ivelarea. 7educerea sau amplificarea informatiei, facilitarea Gntele!erii si relatarii

ei. (e masura ce un #von circula, el tinde sa devina mai scurt, mai concis, mai usor de Gnteles. .ersiunile su!estive cuprind tot mai putine cuvinte si detalii. 7eductia nu mer!e, Gnsa, pHna la disparitia totala a mesa,ului. 6fectele ei se produc dupa urmatoarele re!uli: - cu cHt o povestire este mai scurta si mai concisa, cu atHt are sansa sa fie reprodusa mai fidel< - cu cHt subiectul are mai putine detalii Gntre care sa alea!a riscul distorsiunii ulterioare, scade< - relatarea devine atHt de scurta GncHt este memorata mecanic, lucru care confera si rapiditate circulatiei )asa se e"plica rapiditatea cu care circula din om Gn om* . Accentuarea. Jvonul este supus si unui proces de accentuare, Gn sensul ca sunt retinute si produse selectiv un anumit numar limitat de detalii. Accentuarea este complementul inevitabil al reducerii. :na nu poate sa e"iste fara cealalta. In interiorul acestei tendinte se produc fenomene ca: - sunt retinute cuvinte, ima!ini sau simboluri bi#are sau frapante< - adoptarea unei forme numerice, detaliile accentuate fiind multiplicate Gn povestire< - plasarea desfasurarii evenimentului la timpul pre#ent< Gn !eneral Gntr-un cadru dinamic, spatio-temporal. Asimilarea. -ontinutul #vonului este a,ustat si Gn functie de atitudinile, aspiratiile si motivatiile transmutatorului, ale !rupului din care acesta face parte. Acest proces evidentia#a capacitatea de a,ustare conform predispo#itiilor emotionale ale celor care raspHndesc #vonul, ale intereselor lor, ale pre,udecatilor individuale si de !rup, asi!urHnd, astfel, circulatia lui Gntr-un mediu determinat si nu Gn oricare altul. Aceste trei tendinte-reductia, accentuarea si asimilarea actionea#a simultan si reflecta un proces de subiectivare, care are ca re#ultat deformatiile ce caracteri#ea#a #vonurile. Aormulele introductive care nete#esc lansarea #vonurilor 4se spune4, 4am aflat4, 4cica4, 4am au#it4 - contin nemi,locit avertismentul adresat ascultatorului asupra acestor posibile erori. Efecte individuale si colective ale propagarii si receptarii zvonului

Jvonurile pot fi spontane, !enerate de Gncercarile oamenilor de a-si e"plica evenimente, procese, fenomene despre care nu au date certe sau deliberate adica sunt concepute si lansate cu scopuri bine determinate de catre or!anele de specialitate, Gn scopul de a determina o anumita atitudine, comportare a unor indivi#i sau !rupuri umane. 6laborarea deliberata a #vonurilor, Gn cadrul conflictelor militare din secolul 55, au evidentiat preocuparea e"istenta Gn toate tarile de a or!ani#a si instrui Gnca din timp de pace forte si or!ane speciali#ate )cuprin#Hnd politolo!i, psi%olo!i, sociolo!i, lin!visti, etc.* care sa 4construiasca4 #vonuri ce ofera e"plicatii mistificate, dar cu un mare !rad de credibilitate, Gn scopul influentarii fortelor armate adverse, a unor mari comunitati umane si c%iar populatii. Aparitia presei, apoi a radioului si Gn sfHrsit e"plo#ia audiovi#ualului nu a fost Gnsa de natura sa potoleasca #vonurile. In ciuda mi,loacelor de comunicare Gn masa, publicul continua sa preia o parte a informatiei din !ura-n !ura. 6"presia 4din !uran !ura4 defineste un mi,loc de transmisie: conversatiile Gn doi, discutiile Gn !rup, confidentele, discursurile solemne. Fbiectul #vonurilor, pornind de la aceste particularitati ale retransmiterii permanente, Gl poate constitui scaderea eficientei, !rupului caruia Gi este destinat urmarind influentarea moralului si coe#iunea acestuia. (entru ca un #von sa devina

10

eficace, prin efectele individuale sau colective, este necesar a cunoaste anumite conditii ce reali#ea#a eficacitatea. 7etinem dintre acestea: - publicul este actor, informatia repre#entHnd o valoare, 4aur curat4 aceasta Gncearca astfel sa obtina cHt mai multa informatie< - starea de spirit a !rupului si situatia psi%olo!ica a epocii accentuea#a sau diminuea#a< - Gn cadrul !rupului determina mobili#area atentiei acestuia, care Gncearca sa reconstituie pu##le-ul alcatuit din crHmpeie de informatii< - avHnd uneori un sHmbure de adevar, este privit Gn totalitate e"primHnd adevarul< - producHnd de#or!ani#area functionarii psi%icului individual si al comportamentului colectiv, #vonul produce panica !eneratoare de catastrofe< - martorii unor evenimente raspund mai mult Gn functie de !radul de probabilitate a lucrurilor Gn functie de ceea ce observa. :nul dintre specialistii studiului minciunii 3. /urandin K3. /urandin, ?es rumeurs, multiplicat ?econs de psQc%olo!ie sociale, (aris, lM50.O anali#Hnd re#ultatele unor e"periente re#uma Gn felul urmator comportamentul: 1. martorii dau informatii false cu aceeasi si!uranta cu care le dau pe cele corecte fiind Gn acelasi timp de buna credinta< 2. numai Gn mod cu totul e"ceptional se poate obtine o marturie Gn totalitate e"acta< N. de multe ori ceea ce declaram reflecta mai de!raba automatismele !Hndirii noastre de !Hndire, decHt ceea ce au va#ut cu adevarat< 4. Gn consecinta, daca mai multe declaratii coincid, aceasta nu Gnseamna neaparat ca sunt adevarate. Asta Gnseamna pur si simplu, faptul ca mai multe persoane Gmpartasesc aceleasi automatisme si aceleasi clisee mutuale, percepHnd faptele Gn acelasi fel si totusi eronat K . 3ritti-6lle, 4?e rumeur4, +tan;e, FttaPa, 1M2S.O. - nivelul capacitatii de procesare sociala a informatiei individuale sau colective duce la interpretarea !resita a unui mesa,, neGntele!ere ce se poate accentua. :n ca# celebru ilustrea#a felul Gn care procesul neGntele!erii se poate repeta: Gn masura Gn care de fiecare data noul mesa, ramHne ambi!uu, acesta permite o interpretare personala din partea fiecarui nou receptor. In ca#ul nostru, este vorba de transformarile suferite de un articol de presa Gn momentul reluarii lui de alte #iare KJ.9. Bopferer, Fp. cit., p.@1-@2.O. In timpul primului ra#boi mondial, un #iar !erman 4Bolnisc%e Jeitun!4 a fost primul care a anuntat caderea orasului Anvers. =itlul de pe prima pa!ina era: 4?a vestea caderii Anversului s-au tras clopotele4. (entru ca #iarul era !erman, se Gntele!ea de la sine ca Gn 3ermania se trasesera clopotele Gn cinstea acestei victorii. nformatia a fost reluata de #iarul france# 4?e 1arin4. (otrivit informatiilor din 4Bolnisc%e Jeitun!4, 4preotii din Anvers au fost fortati sa tra!a clopotele dupa ce orasul a fost ocupat4. stirea din 4?e 1arin4 e preluata de 4=rimes4 la ?ondra: 4(otrivit #iarului 4?e 1arin4, via Boln, 4preotii bel!ieni care au refu#at sa tra!a clopotele la caderea Anvers-ului au fost demisi din functie4. A patra versiune se afla Gn 4-orriere della +era4: (otrivit #iarului 4=rimes4, citHnd informatii din Boln, via (aris, 4nefericitii preoti care au refu#at sa tra!a clopotele la caderea Anversului au fost condamnati la munca silnica4. Jiarul 4?e 1arin4 reia aceasta ultima informatie: (otrivit unei stiri din 4-orriere della +erra4, via Boln si ?ondra, se afirma ca 4barbarii cuceritori ai Anvers-ului i-au pedepsit pe nefericitii preoti pentru refu#ul lor eroic de a tra!e clopotele, spHn#urHndu-i Gn clopote cu capul Gn ,os, ca balante vii4. Astfel, 4?e 1arin4 a fost cel care a alimentat #vonul barbariei !ermane la Anvers. =rebuie sa remarcam mai multe lucruri: pe de o parte, daca distanta dintre prima si ultima versiune e apreciabila, trecerea de la o versiune la alta nu are nimic surprin#ator. +e supune unei lo!ici de clarificare a cuvintelor ambi!ue sau de percepere selectiva a lor. (e de alta parte fiecare #iarist a introdus cHte un element nou: dispunHnd de o informatie prea saraca, a Gncercat

11

sa reconstituie un pu##le complet cu riscul de a inventa piesele ce lipseau. Aceste elemente reflecta starea de spirit a momentului: ra#boiul din 1M14 devenise aproape un ra#boi sfHnt. Aranta avea sa-si ia revansa asupra !ermanilor, spalHnd rusinea GnfrHn!erii din 1S20 si eroismul era cu atHt mai mare cu cHt dusmanul era descris ca un barbar. /eformarea confirma cliseele ce se ve%iculau despre nemti, ,ustificHnd temerile latente ale populatiei< - prin interventia mediilor de informare, publicul #vonurilor sporeste considerabil, nemaifiind strict local, ci international< - raportarea permanenta la sistemul de referinta folosit de fiecare pentru a evalua o informatie< - #vonul pre#inta anumite strate!ii si filtre caracteristice specifice cate!oriilor socioprofesionale. In cadrul unei anc%ete Gntreprinse Gn :.7.+.+.KBauer 7.A., 3leic%er /.B., Tord of mout% communication in =%e +oviet :nion, (ublic Fpinion EuarterlQ 2S, 1M@4, p.21@-224.O, Gn le!atura cu credibilitatea #vonurilor, M5U dintre intelectuali, fata de 5@U dintre taranii intervievati, au declarat ca #vonul e mai plau#ibil decHt informatia transmisa de mediile de informare oficiale. taranii acorda cea mai mica Gncredere #vonurilor, dar sunt cei care le folosesc cel mai mult. (entru ei #vonul este un substitut al mediilor de informare oficiale, acestea fiindu-le mai putin accesibile. /impotriva, intelectualii beneficia#a pe scara lar!a de mediile de informare oficiale, dar au nevoie de un #von pentru compensatie. (entru ei, #vonul este un conectiv: permite decaderea inteli!enta a informatiilor oficiale. ntelectualii au astfel si ei nevoie de #vonuri pentru a dobHndi o perspectiva asupra mediilor de informare si pentru a dovedi ca nu se confunda cu publicul lar!. In conclu#ie, putem afirma ca #vonul nu este neaparat 4fals4, Gn sc%imb el este neaparat neoficial. 6l demonstrea#a ca toate certitudinile sunt de natura sociala: este adevarat tot ceea ce !rupul din care facem parte considera ca fiind adevarat. Dezinformarea definire, scop si obiective

In epoca noastra, de#informarea este o problema la ordinea #ilei. Acestui fenomen i-au fost consacrate mai multe lucrari, mai ales Gn strainatate. Jiarele, revistele, radioul si televi#iunea fac tot mai multe referiri la faptul ca a#i conceptul este folosit Gn acceptiuni diferite si ca este !resit calificata drept de#informare orice lipsa, alterare sau manipulare a faptelor de catre mi,loacele de informare Gn masa. Intele!erea naturii si efectelor de#informarii se poate reali#a cunoscHnd perspectivele politice si strate!ice pe termen lun! si mediu. /e#informarea este Gntotdeauna deliberata, iar deci#ia de a recur!e la ea releva o stare de spirit ale carei resorturi comple"e nu pot fi deduse clar. (oate fi dictata de necesitate, avHnd Gn vedere amploarea mi#ei si pericolul unei confruntari desc%ise, relevHnd astfel slabiciune sau frica. (oate fi, de asemenea, o actiune premeditata pentru a obtine succesul cu forte minime deoarece a!resorul crede, pe buna dreptate, ca influentarea constiintelor este mai putin riscanta decHt violenta fi#ica. /e#informarea poate deveni Gnsa o obisnuinta fatala pentru o societate care se vrea Gnc%isa, secreta si care astfel poate pierde contactul cu realitatea. /e#informarea punctuala poate oferi un avanta, imediat uneori decisiv Gntr-o confruntare favorabila. -Hnd se desfasoara permanent si sistematic ea devine o redutabila forta de distru!ere, care nu-l scuteste pe cel ce a initiat-o de efecte nebanuite de retorsiune. /e#informarea inter#ice prin natura sa orice sc%imb interuman, deoarece este un act antisocial. 9u este deloc simplu de a defini de#informarea, termen nu Gntotdeauna folosit corect si cu discernamHnt. /e#informarea este o arma cu te%nici si metode

12

specifice, Gnsa si o stare de spirit re#ultata din adau!area dimensiunii ideolo!ice de 4ra#boi total4, pe care ?udendorf o definea ca fiind e"tinderea luptei la nivelul Gntre!ii activitati sociale, atHt militare cHt si economice. +e pot da o multitudine de e"emple de adevarate operatiuni de ra#boi derulate e"clusiv prin mi,locirea informatiilor, Gnsa nu e"ista nici macar un sin!ur conflict politic, economic sau militar care sa nu fi facut apel la propa!anda Gn mod desc%is sau pe ascuns, la into"icarea sau la tentative de influentare a moralului si deci#iilor adversarului prin Gnselaciune, ama!ire, diversiune sau intimidare si Gn acest ca# si Gn celalalt este, bineGnteles, vorba de lupta. /e#informarea este considerata asta#i un fel de mesa,, mai mult sau mai putin e"plicit, un fel de comunicare de tip special Gntre de#informator si tinta sa. (oate lua forma unei declaratii, unui !est semnificativ sau adoptarii unei anumite atitudini. (entru a se numi de#informare trebuie sa e"iste ale!erea deliberata, intentia de manipulare sau e"ercitare a influentei. 1esa,ul nu este decHt unealta cu care se cauta ca un subiect selectionat sa actione#e Gn sensul dorit. +e de#informea#a mai putin pentru a convin!e, cHt pentru a conduce cHtre un tel care, de re!ula, este ascuns. +e actionea#a pentru a forta ale!erea unei anumite directii de catre o persoana sau !rup, fara Gnsa sa li se permita libera apreciere. (utem considera ca de#informarea este forma psi%olo!ica a subversiunii. 6a vi#ea#a destabili#area unui !rup, stat sau societati, subminarea capacitatii sale de re#istenta, fara a fi necesara punerea Gn actiune a fortelor armate< cel mult pre!atirea conditiilor pentru intrarea acestora Gn actiune si aceasta numai daca actiunea militara se dovedeste a fi absolut necesara. -aci cele doua forme de lupta, cea fi#ica si cea psi%ica, se completea#a reciproc ceea ce permite o anumita variatie a nivelului de violenta Gn functie de conditiile concrete. Arma sau stare psi%ica, de#informarea este obiectul unor multiple abordari, Gn care !asim implicata subiectivitatea fiecaruia. =ermenul Gn sine este de data recenta, GncepHndu-si 4cariera4 Gn mediul sovietic Gnca din anii 1M20. /e#informarea desemna un arsenal de mi,loace cunoscute sau oculte destinate influentarii !uvernelor straine, discreditarii opo#antilor politici, Gn special emi!ranti, subminarii Gncrederii Gntre aliatii ostili :niunii +ovietice, falsificarii aprecierilor adversarilor privind realitatea. ?enin da un nou impuls noului procedeu. /#er,ins;i, definea fara !reutate un sistem de arme destinat compensarii inferioritatii fortelor armate sovietice. Inca din 1M12 el scria: 4-omunistii trebuie sa fie pre!atiti sa foloseasca la nevoie tot felul de siretlicuri, planuri si strata!eme ile!ale, sa ne!e si sa ascunda adevarul. -uvintele mele erau alese Gn asa fel GncHt sa provoace ura si confu#ia, nu pentru a convin!e adversarul ci pentru a-l disloca nu pentru a-i Gndrepta !reselile ci pentru a-l distru!e, maturHndu-i structurile de pe suprafata pamHntului4KBarron Jo%n, B.3.B., 6lsevier - +eVuoia, 1M25.O. Acelasi autor Gn lucrarea 4Anc%eta asupra B3B4 defineste de#informarea ca fiind 4propa!area constienta si deliberata a faptelor si opiniilor eronate4. 3. .eraldi Gn prefata lucrarii lui (ietre 9ord Gi indica scopul printr-o e"primare deosebit de semnificativa: 4-rearea unei realitati false atHt de convin!atoare GncHt adversarul sa o considere ,usta4K9ord (ierre, ?Winto"ication, ?ivre de poc%e, 1M21.O. ?. Batman, specialist ce% Gn de#informare, arata ca aceasta constituie una din aspectele masurilor active si cuprinde: scaparea or!ani#ata a informatiilor false< propa!anda nea!ra )aceea care Gsi ascunde ori!inea*, desfasurate pentru slabirea inamicului din interior. Accentul este pus pe ansamblul mi,loacelor utili#ate Gnsa cu predilectie pe ascundere, disimulare si actiune din interior. Academia Arance#a propune urmatoarea definitie: 4Actiune intermitenta sau continua - prin folosirea

13

oricarui mi,loc ce consta Gn eroarea unui adversar sau Gn favori#area subversiunii Gn rHndurile acestuia Gn scopul de a-l slabi4. In conclu#ie, de#informarea poate fi definita ca ansamblul formelor, metodelor, procedeelor prin care se urmareste sc%imbarea diri,ata a comportamentului individual si !rupal Gn scopul controlarii si directionarii acestuia, prin inducerea unei realitati false, pentru a diminua si slabi capacitatea obiectiva de raportare la realitate. +copul de#informarii Gl constituie finali#area unor actiuni ce vi#ea#a reali#area unor proiecte de natura politica, militara, culturala, reli!ioasa, diplomatica %otarHte de or!anul investit cu putere Gn conducerea domeniului respectiv, care determina Gn special reparti#area diferitelor mi,loace avute la dispo#itie: contacte prin ne!ociatori< campanii de presa< demonstratii de forta militara< presiuni economice, - manipularea constiintelor. Aportul ce va reveni de#informarii va fi decis Gn cadrul !eneral al actiunii si printr-o preocupare foarte atenta acordata unei coordonari perfecte a actiunilor complementare Gntreprinse. In cadrul ansamblului, de#informarea are o structura proprie permanenta sau temporara, cu responsabilitati, mi,loace si misiuni proprii Gnsa Gntotdeauna subordonate scopului fi"at. -onducerea operatiunilor stabileste de#informarii obiectivele, respectiv, opiniile, atitudinile sau comportamentele pe care ea este Gnsarcinata sa le determine la tintele destinate atacului. In cadrul !eneral, c%iar daca pot fi reunite procedee avHnd si obiective intermediare, conceptia si conducerea actiunilor de de#informare trebuie sa ramHna centrali#ate. 9u poate fi lasat la GndemHna oricarui e"ecutant dreptul de a decide Gn domeniul sau, deoarece acest fapt poate antrena efecte contrare celor urmarite. /e#informarea ca arma Gsi ascunde cu !ri,a ori!inea si Gsi camuflea#a intentia de transformare a tintei Gntr-un obiect manipulat, refu#Hndu-i dreptul la trasaturi si comportamente specifice. 6ste relevanta pentru Gntele!erea particularitatilor de#informarii si pre#entarea unor tipuri clasice de de#informare: Ascunderea unei actiuni. 6ste una dintre modalitatile cele mai comune, prin care se urmareste continuarea unei perceptii false a realitatii sau de a crea Gn cele mai mici amanunte o realitate falsa. Acest mod de folosire a de#informarii, 4deception!ame4 cum Gl numesc an!lo-sa"onii, se Gnrudeste cu camufla,ul si diversiunea prin punerea Gn ,oc a unei diversitati de mi,loace cuprin#Hnd obiecte false, deplasari false, trafic radio fals, informatii false. 6"ista o multitudine de e"emple de acest fel de actiuni, mai ales Gn timp de ra#boi. :na este foarte bine cunoscuta: actiunea aparuta sub numele de 4Fmul care nu a e"istat niciodata4. +copul acestei actiuni a fost de a ascunde #ona preva#uta pentru debarcarea aliatilor Gn 6uropa, dupa recucerirea Africii de 9ord, Gn iulie 1M4N. Actiunea prevedea deturnarea atentiei !ermanilor de la +icilia, furni#Hndu-le, prin mi,locirea unui canal credibil, informatii eronate care sa-i faca sa tra!a conclu#ia ca viitoarea debarcare se va efectua Gn +ardinia sau Gn 3recia. +erviciile secrete britanice au abandonat Gn lar!ul coastelor spaniole cadavrul unui fals ofiter de stat-ma,or care avea prinsa cu un lant de Gnc%eietura mHinii o mapa continHnd documente false, sau mai bine #is fante#iste, Gntocmite Gnsa Gn mod autentic de Gnalte personalitati militare, care acceptasera complicitatea la mistificare. Actiunea a Gnre!istrat un succes deplin. Au favori#at aceasta operatiune minutio#itatea pre!atirii, ambianta psi%olo!ica Gn cadrul careia

14

s-a desfasurat si o profunda remaniere desfasurata Gn acea perioada Gn cadrul conducerii AbPe%rului ceea ce a Gmpiedicat de buna seama o anali#a critica a documentelor falsificate. /iscreditarea unei personalitati. (entru discreditarea unei persoane, a unei or!ani#atii sau a unor !rupuri se porneste de la luarea Gn considerare a unei ma"ime populare Gntelepte care afirma ca 4de unde nu e foc nu iese fum4, folosindu-se Gn acest scop metode ca: #vonul, insinuarile, campania de deni!rare, folosind interpretari tendentioase ori documente falsificate. :n e"emplu edificator Gl constituie 4afacerea =u%acevs;i4 )1MN2*, la care participau mai multi actori si care se desfasura pe mai multe etape. -ei trei prota!onisti ai afacerii, +alin, LeQdric% si +;obalin au actionat Gn aceasta afacere determinati atHt de motive personale cHt si de obiective politice. +e construieste un scenariu pe ba#a de informatii si #vonuri, prin care maresalul =u%acevs;i, fost ofiter tarist, comandant cu o mare influenta Gn rHndurile Armatei 7osii, este pre#entat ca fiind un vec%i a!ent al serviciilor secrete ale 7eic%sPe%rului si ca se pre!ateste un pretins complot al !eneralilor rusi si !ermani, toate cuprinse Gntr-un voluminos dosar. 6ste !reu de apreciat pHna la ce punct +alin a fost Gnselat. =otusi, acest dosar a constituit punctul de plecare a marii epurari din cadrul Armatei 7osii )1MN2-1MNS* care va afecta, incredibil, M0U din !enerali, S0U din colonei si aproape 50U din ofiterii cu pre!atire militara sau te%nica superioara.

15