www.referat.

ro

Istoria ieroglifica (Dimitrie Cantemir) Istoria ieroglifica, scrisa la Constantinopol intre 1703-1705, considerata primul roman din literatura romana, un roman alegoric sau roman-para ola, seamana, prin folosirea unor masti animaliere, cu !"e #oman de #enard! si, prin $irulenta polemica a pamfletului politic, cu !Istoria secreta! a lui %rocopius din Ce&areea' In aceste pagini, Dimitrie Cantemir radiografia&a, in lim a( criptografic, ta loul politic al epocii sale, luptele complicate pentru domnie dintre partidele oieresti in )oldo$a si in *ara #omaneasca, dintre Cantemiresti si +ranco$eni' In planul alegoric al romanului se lupta doua tari, a patrupedelor (tara "eului) si a pasarilor (tara ,ulturului)' Cor ul a dat porunca sa se inlature epitropul tarii do itoacelor, ,idra, facand plocoane, in tara pestilor (Imperiul -toman), Camilopardalului si %leone.iei ("acomia)' %ardosul si +re/nacea carmuiesc tre urile in cele doua imparatii, dar mustele (taranii) se re$olta si le fura ucatele' Cor ul si 0trutocamila il anuiesc pe Inorog si uneltesc cu imparatul pestilor contra lui' Cameleonul il prinde pe Inorog si-1 da crocodililor, adica demnitarilor turci corupti, imparatia pestilor este Imperiul -toman' ,idra este Constantin Duca, +ranco$eanu e Cor ul, iar Dimitrie Cantemir este misteriosul Inorog' In )oldo$a, mari oieri sunt %ardosul (Iordac/e #uset), "upul (/atmanul +ogdan), ,ulpea (Ilie *ifescu)' In *ara #omaneasca, sunt Cucuno&ul si +re/nacea ()i/ai Cantacu&ino spatarul si stolnicul Constantin Cantacu&ino), 1liul (0tefan Cantacu&ino)'+oierimea este repre&entata prin categoria animalelor !rumpatoare!,

oierimea mai de (os, animalele de $anat, iar taranii sunt asimilati clasei insectelor'Cameleonul este 0carlat #uset' %oarta este cetatea 2pit/imia, *emplul lacomiei' ,anat, Inorogul se refugia&a pentru scurt timp la Cucosul 2uropei, am asadorul 3rantei' 4ctiunea e complicata, cu semnificatii sofisticate, in maniera arocului literar, manifestat si in e.presia ling$istica, in care lim a(ul este ogat, cu sonoritati sum re sau ironice' Drama Inorogului, marele nedreptatit al !Istoriei ieroglifice!, se desfasoara pe ori&onturi $aste, antrenand 0oarele, Calea "actee, 5alateea' Imparatiile, in aceasta geografie imaginara, sunt doua, cea a !(iganiilor! si cea a pasarilor,iar poruncile sunt aici repede implinite6 !4sadara, a marilor acestora imparati porunca tot deodata si dandu-sa, toate (iganiile uscatului si pasirile $a&du/ului in pripa se adunara si fietecarea, dupa c/ipul si neamul sau, la ceata monar/iii sale sa alcatuira'! #osturile lumii surit statuate cu gri(a de randuitorul tuturor lucrurilor, care gaseste un rost in toate e$enimentele lumii6 !'''toata (igania in patru picioare, cu capul spre pamant plecata sa im ie, si toata pasirea prin aier & urand si pe deasupra lor trecand, uneori cu um ra lui sa le ocroteasca'''!' ,ulturul $a da semnul iruintei Cor ului, lui Constantin +ranco$eanu, superior, prin putere, multor oieri moldo$eni' 1n persona( situat dincolo de puterea (iganiilor este Cucuno&ul (spatarul )i/ai Cantacu&ino), care o impune pe 0trutocamila in )oldo$a ()i/ai #aco$ita)' %rintre intrigile impuse de (ocurile sortii, ,idra tre uie sa fie afara !dintr-amandoua monar/iile!7 in timp ce 0trutocamila tre uie sa scrie' "antul puterii este indepartat, caci !0trutocamilei, diipa c/ipul ce din fire are si din ocrotirea Cor ului cea tare, intre alalate di/anii si cornul cel de putere sa i se dea caci partea Cor ului clinoromiia ,ulturului are'! Decaderea Inorogului este rapida6 !%lecatu-s-au cornul Inorogului7 impiedicatu-s-au pasii celui iute'''!'

4legoria urmaririi Inorogului arata ca el nu are scapare6 !*oate puterile i s-au curmat, toti prietinii l-au lasat, in lantu(e nede&legate l-au legat, toata greutatea nepriietinului in opreala Inorogului au statut' Iara de acmu, in ceriu sa & oare, n-a scapa, o mie de capete de ar a$ea, iar a n-a mai manca'! 8ici "upul nu-1 poate a(uta pe Inorog, nici 3ilul (4ntio/ Cantemir)' 5reutatea condamnarii este netarmurita, iar scapare nu e.ista, pentru ca !in stramtori prime(dioase, in $aluri ase /olmuroase sa sa arunce nu-ndra&neste si micsorimea sufletului dinluntru-1 opreste'! 3ilul ia cunostinta de !pretul taiat!, dar raspunsul este de neputinta6 !1000 de ani la opreala de ar fi, un dram de pan&e/r n-as putea gasi!' *oti se inc/ina &eitei anilor, %leone.ia, iar fratii Cantemiri a(ung la o intelegere cu Cor ul, care accepta domnia 3ilului, in sc/im ul unei despagu iri pe care a$ea sa o dea Inorogul pentru faptele facute' C/eia romanului este data la final, cand se sta ileste identitatea persona(elor6 4l inele sunt !*aranii de da(de!, *ara campilor este !Craiia lesasca!, *arna tiparita 9 anii de orice tip, talcuirea /rismosului - modalitatea de a da mita' in continuare, in fragmentul citat, cu unele diferente, in cele doua manuale, Inorogul rosteste, intr-un registru liric profund, o incantatie uni$ersala, apeland la de&lantuirea elementelor naturii intr-un cataclism de$astator' Inorogul este dusmanit de toti6 de :ameleon, care il ameninta cu $iclesugurile sale, de Cor , principalul prigonitor, de gonasii fara pri/ana ai acestuia' %rin urmare, o intreaga conspiratie ameninta sa lucre&e impotri$a lui' Dusmanit din toate partile, numai Dumne&eu il mai poate sal$a de acest infernal complot, litania lui luand aspectul retoric al unui lestem,infricosator6 !)unti, crapati, copaci, $a despicati, pietri, $a faramati; 4supra lucrului ce s-au facut planga piatra cu i&$oara, muntii pu/oaie pogoara, lacasele Inorogului, pasunele, gradinele, cemeasca-sa, paleasca-sa, $ested&asca-sa, nu infloreasca, nu in$erd&asca, nici sa odrasleasca si pre domnul lor cu (e*e, pre stapanul lor

negrele, suspinand, tanguind, nencetat sa pomeneasca'! Intriga elementelor naturii este enorma, intr-o litanie mioritica de proportii cosmice, cu un ritm interior de o inalta poe&ie6 !-c/iuri de cucoara, $oi, limped&i i&$oara, a i&$ori $a parasiti, si-n amar $a primeniti' <'''= Clateasca-sa ceriul, tremure pamantul, aerul trasnet, nuarii plesnet, potop de /ol ura, intune>ec de negura $antul sa aduca' 0oarele &imtii sa-si rate!d&e, luna, siindu-se, sa sa rusined&e, stelele nu scantaiad&e, nici 5alatea sa lumined&e'! Incantatia plina de (ale copleseste spatiile, integrand in ori&ontul te.tului alte elemente ale di$inului, intr-o ampla enumerare a tuturor sugestiilor astrologice din ?odiac, interpretate acum in &odie nefasta6 !Closca puii ra&sipasca, "e ada "ira sa-si &dro easca, "eul racneasca, taurul mugeasca, <'''= %astii fara apa sa sa inece, 5emenii sa sa desfratasca, 3ecioara framsete sa-si gro&a$asca, cosita gal ana in negru $apsasca, 0corpiia ascutit acul sa-si tampasca, 0treletul arcul frangand, tinta nu lo$asca, Cumpana dreptatea nu mai arete, 4pariul topasca-sa-n s@e'! Destinul Inorogului sta, in conceptia populara, su semnul di$initatii, oamenii fiind, potri$it cronicarului, !supt $remi!, ca si Dimitrie Cantemir, care parca simte ca, in tarile romane, treptat se instaurea&a domnia raului' 3ragmentul la care ne referim este, ca si punctul culminant din alada !)iorita!, o alegorie, adica o po$este situata su semnul unui sim olism profund, pentru ca fiecare persona( are un corespondent semnificati$ in $iata reala' 3iecare dintre persona(e este un ad$ersar al lui Cantemir, fiecare e$eniment este parte a unui complot uni$ersal impotri$a Inorogului' 4ctantii fac parte si din lumea ne$a&uta7 ei repre&inta elemente naturale, cu putere de concreti&are in a stract, in real, care pun persona(ul principal su semnul unui destin ine.ora il' Din acest punct de $edere, Inorogul este un persona( tragic6 ei sufera un sir de $itregii ale sortii, se simte supus unei ad$ersitati a destinului'

"im a literara folosita de Dimitrie Cantemir are un farmec remarca il, repre&entand un moment de tran&itie intre cu$antul domol, e$ocator al lui 8eculce si in$ol uratele e.periente ling$istice pe care le $a suferi lim a romana in epocile literare $iitoare, in special cea romantica' 3iind o in$ocatie ce antrenea&a imense forte ale naturii, intr-o actiune concertata, predomina $er ele, la o poetica forma a con(uncti$ului cu $aloare imperati$a6 !desfratasca!, !mugeasca!, !racneasca!, !gro&a$asca!, !tampasca! sau c/iar imperati$ul gramatical' )ulte cu$inte din te.t sunt ar/aisme sau contin fonetisme ar/aice6 !/olm! A dam , deal, !silta! A cursa, lat, capcana, !/ol ura! A $ol ura, !tampi! A a se strica, a se toci' 3orma con(unctiei !iar! de$ine !iara!, 0corpia de$ine 0corpiia' "ucrarea cuprinde idei progresiste, democratice $or ind de e.emplu despre transformarea ra&esilor Bn tarani, prin contopirea pamCnturilor de catre marii oieri' "a sfCrsitul lucrarii Cantemir ane.ea&a prima /arta a )oldo$ei' Descrierea )oldo$ei este cea mai comple.a lucrare despre stadiul de de&$oltare al )oldo$ei la sfCrsitul secolului al D,III-lea' 3' -prea literara a lui Dimitrie Cantemir' Istoria ieroglifica (secreta)6 2ste o opera aroca, greu de introdus Bntr-o specie literara' 4stfel ea a fost considerata roman politic de a$enturi, carte de memorii, (urnal, pamflet' 2ste primul roman romCnesc' )odalitatea esentiala folosita de autor este alegoria' -pera literara greu de Bncadrat Bntr-o singura specie, Istoria ieroglifica repre&inta un moment important Bn aparitia romanului romCnesc' 4utorul eli erea&a de modele religioase si cronicaresti si prin su iecti$itatea si imaginatia sa reali&ea&a prima opera literara propriu-&isa' En ceea ce pri$este lim a(ul lui, Dimitrie Cantemir contri uie su stantial la Bm ogatirea lim ii romCne' 2l foloseste fondul $ec/i romCnesc, dar Bmprumuta - cCnd este necesar lim ile latina si greaca'

3ra&a sa este ampla, ar orescenta, cu $er ul la sfCrsit, dupa tipar latin' CCnd scapa su influenta acestui model, po$estirea sa este simpla, $ioaie, antrenanta' %rin contri utia lui Cantemir se pun a&ele unor specii literare ca fa ula, elegia, romanul alegoric, pamfletul politic' Cantemir este primul scriitor satiric Bn literatura romCna' En opera sa BntClnim ironia, satira, in$ecti$a si pamfletul' 2ste autorul primei lucrari romCnesti' Cantemir este si primul orientalist romCn prin doua lucrari6 0istema religiei ma/omedane si )anual de mu&ica turceasca' Ilustrea&a cel mai ine perioada $ec/e de /omo uni$ersalis' Cantemir arata ca suntem urmasii unui popor, care a creat o ci$ili&atie si o cultura clasica' Cantemir nu i&olea&a istoria romanilor de istoria altor popoare, ci o integrare in istoria uni$ersala' 0pre deose ire de cronicarii, care au scris numai despre moldo$eni, Cantemir scrie despre toti romanii macedoneni in Descrierea )oldo$ei' 4 fost scrisa din cererea 4cademiei din +erlin7 a fost scrisa initial in latina, apoi tradusa in romana7 este prima lucrare stiintifica romaneasca in care autorul incearca sa defineasca indi$idualitatea poporului roman printre celelalte popoare, indi$idualitatea istorica materiala si spirituala7 este o monografie care pre&inta comple. si complet )oldo$a de la inceputul secolului al D,IIlea' "ucrarea are in primul rand un inteles stiintific, pentru ca ne da informatii pretioase despre organi&area sociala, politica, culturala a )oldo$ei, istoria, geografia, etnografia si economia ei' "ucrarea are un inteles literar pentru ca ea cuprinde elemente de e.primare artistica6 epitete, comparatii, descrieri, portrete'