FIZIOLOGIA APARATULUI DIGESTIV Aparatul digestiv aprovizioneaza organismul cu substante nutritive: apa, vitamine, sarurui minerale.

El se interpune intre mediul intern si cel extern. Este format din tub digestiv si organe ane e! Tubul digestiv este alcatuit din: - cavitatea bucala; - faringe; - esofag; - stomac; - intestin subtire ( duoden, jejun, ileon); - intestin gros (cec, colon ascendent, colon transvers, colon descendent, colon sigmoid si rect) rganele anexe sunt: limba, dintii, glandele cu secretie externa (salivare,pancreas si ficat). !eretele tubului digestiv este format din " tunici: mucoasa, submucoasa, musculara si adventice. #. "u#oasa (spre interior) $ formata din celule epiteliale ce difera de la o regiune la alta; - musculatura mucoasei a carei contractie formeaza pliurile mucoasei; %. sub"u#oasa cu tesut conjunctiv, glande, fibre nervoase si vase de sange. & .Stratul "us#ular din doua componente: - $us#ulatura #ir#ulara spre interior, de &-' ori mai groasa decat "us#ulatura longitudinala dispusa spre exterior. %! Adventi#ea $ (tunica externa) un invelis conjunctiv dispus la suprafata. (omponenta abdominala a tubului digestiv este acoperita de seroasa peritoneala avand o foita parietala aplicata pe peretele abdomenului si una viscerala ce inconjoara stomacul, intestinul subtire, colonul transvers si sigmoid si se continua cu mezenter care contin vase de sange si nervi. !eritoneul trece peste colonul ascendent si descendent si peste pancreas (organe retroperitoneale) Vas#ulari&atia provine din: - Aorta des#endenta pentru organele din abdomen (splan)ne); - aorta abdo"inala prin: trunc)iul celiac artera mezenterica superioara; artera mezenterica inferioara;

 artera )iogastrica. *ntoarcerea venoasa se face prin: - vena porta care se varsa in capilarele sinusoide ale ficatului; - vena #entro'lobulara( - venele supra)epati#e; - vena #ava in*erioara! *n acest fel, in calea substantelor absorbite se gaseste ficatul care prin celulele reticulo-endoteliale $ #elulele +ap*er, opreste microorganismele si particulele straine patrunse pe cale digestiva. +icatul opreste si prelucreaza , - %-& din substantele absorbite. (irculatia splan)nica se intensifica in timpul digestiei deoarece: - unii )ormoni secretati in timpul digestiei produc vasodilatatie (((., gastrina, /*!, secretina); - in timpul activitatii secretorii se formeaza bradi0inina $ substanta vasodilatatorie; - in timpul digestiei se consuma oxigen $ scade presiunea oxigenului ceea ce produce vasodilatatie. Parasi"pati#ul produce vasodilatatie indirect prin stimularea activitatii glandelor. Si"pati#ul produce vasoconstrictie, dar tesutul scapa repede de aceasta actiune prin factorii vasodilatatori rezultati din metabolism. (onstrictia venelor din teritoriul splan)nic sub actiunea 121 (sistem nervos simpatic) indreapta sangele spre teritorii cu importanta vitala in situatii cum ar fi socul )emoragic (se pot mobiliza %33-&33 ml de sange). Inervatia este asigurata in primul rand de 12E (sistemul nervos enteric). 12E este reprezentat de cele % plexuri: #. "ienteri# sau Auerba#) (vegetativ) -situat intre cele % straturi musculare circular si longitudinal. %. sub"u#os sau $eissner (vegetativ) situat in submucoasa. S,E e format din cca #33 milioane de neuroni (aproximativ numarul neuronilor din maduva spinarii) si prelungirile lor amielinice. 2euronii sunt: - senzitivi; - efectori; - interneuroni.

,euronii sen&itivi (#-&) trimit dendritele spre mucoasa si spre musc)i. Ele (dendritele) joaca rol de receptori fiind excitate de distensie, tact, factori c)imici din compozitia c)imului. 1timulii sunt transmisi direct sau prin inmtermediul neuronilor efectori. ,euronii e*e#tori -"otori. din plexul mienteric trimit axonii spre musc)ii celor doua straturi, determinand contractia lor. 2euronii efectori din plexul submucos inerveaza glandele, celulele endocrine, epiteliile si vasele de sange comandand vasoliditatia. 2euronii din 12E elaboreaza un numar mare de mediatori c)imici cum ar fi: 4cc) (acetilc)olina), 24 (noradrenalina), serotonina, 1ubstanta !, somatostatina, /*!, neurotensina, bombezina, encefalina, 2 etc, unii cu actiune incomplet elucidata (4cc) si /*! $ vasodilatatie, 4cc), substanta ! $ #ontra#tie "us#ulara/ /*! si 2 $ rela are "us#ulara. et#! 12E este cel care regleaza activitatea aparatului digestiv. 4supra lui se exercita influenta din partea sistemului nervos vegetativ (12/). Parasi"pati#ul Este reprezentat de nervii vagi si nervii pelvici. ,ervii vagi au originea in nucleul dorsal al vagului din bulb. (el de-al %-lea neuron se gaseste in 12E- neuronul efector din plexuri. ,ervii pelvi#i au originea in maduva sacrala (1%-1"). 4l doilea neuron se afla in plexuri. Siste"ul nervos si"pati# -S,S. 121 are primul neuron in coarnele laterale al maduvei spinale (T%-5'), axonul acestuia prin nervii splan)nici strabat ganglionii paravertebrali. 4l %-lea neuron este situat in ganglionii prevertebrali: celiac, mezenterici, )ipogastric. 4xonii acestui neuron ajung in plexuri unde: - unii in)iba activitatea neuronilor efectori; - altii produc vasoconstrictie sau influenteaza negativ direct activitatea musculara. 1impaticul stimuleaza contractia musculaturii mucoasei. *n general reduce activitatea digestiva. La nivelul S,E se in#)id re*le ele s#urte, locale de reglare a activitatii digestive (arcul reflex e format din receptor-neuron senzitiv $ neuron efector $ efectori). 6nele reflexe se inc)id in ganglionii prevertebrali (gastro-colic, enterogastric etc.)
&

S,E parti#ipa si la reali&area unor re*le e lungi ce se inc)id in axul cerebro-spinal (de ex. de defecatie $ in maduva; vago-vagal $ in nucleul dorsal din bulb) aceasta deoarece nervii vegetativi (vagi, pelvici) pe langa fibre eferente are si foarte multe fibre aferente, (senzitive). 4ceste fibre senzitive au corpul neuronal in ganglionul atasat nervului, dendrita ajunge la mucoasa sau musculatura jucand un rol de receptor sau face sinapsa cu un neuron senzitiv din plex. 1timulul ajunge in nucleul din axul cerebro-spinal unde se inc)ide reflexul. FU,0TIILE APARATULUI DIGESTIV #. Fun#tie "otorie $ aparatul digestiv fragmenteaza si transporta alimentele; %. Fun#tie se#retorie - secreta sucurile digestive necesare digestiei; &. Fun#tia de digestie $ sucurile contin enzime ce degradeaza prin )idroliza principiile alimentare in componente simple; ". Fun#tia de absorbtie $ componentele simple sunt trecute prin peretele digestiv in mediul intern. Fun#tia se#retorie $ e realizata de glande. !e toata suprafata mucoasei digestive sunt bilioane de glande unicelulare, celule mucoase care secreta mucus cu rol de protectie si de favorizare a alunecarii continutului digestiv ca si de formarea bolului din cavitatea bucala si din colon. *n submucoasa se gasesc glande tubuloase ce secreta pe langa mucus si enzime. *n afara tubului digestiv exista glannde anexe: - 1alivare (seroase, mucoase, mixte); - pancreas; - ficat. Se#retiile sunt de#lansate de actiunea unor substante specifice : #. produsi ai secretiei neurocrine; %. produsi ai secretiei endocrine; &. produsi ai secretiei paracrine. #. Produsii se#retiei neuro#rine sunt eliberati de terminatiile nervoase din jurul celulelor secretoare. 1timularea 12! (sistem nervos parasimpatic) prin 4cc) stimuleaza secretiile 121 (sist. nervos simpatic) in unele

"

regiuni stimuleaza secretiile, dar actiunea e tranzitorie deoarece produce vasoconstrictie. %. Produsii endo#rini sunt )ormoni, se varsa in sange si transportati prin sange ajung la locul de actiune. &. Produsii para#rini sunt elaborati in vecinatatea celulelor secretoare ajungand la ele prin difuziune. Substantele #e sti"ulea&a se#retia se nu"es# se#retogoge! Ele actioneaza printr-unul din urmatoarele doua mecanisme: - dupa interactiunea cu receptorul activeaza adenilciclaza, se formeaza c47! care actioneaza prin protein0inaze, enzime ce fosforileaza deci activeaza diferite procese; - dupa interactiune cu receptorul activeaza fosforilaza ( din membrana, care prin fosforilare activeaza fosfatidil-inozitolu rezultand inozotoltrifosfatul. 4cesta mobilizeaza (a88 din depozite si stimuleaza transportul transmembranar de (a88 . 7aterialul necesar secretiei provine din sangele capilar iar energia $ din scindarea 4T!. $e#anis"ul se#retiei 1ubstantele proteice sunt sintetizate pe ribozomi, trecute in reticolul endoplasmatic si transportate la aparatul 9olgi unde se desavarseste sinteza. 1unt inconjurate de membrana si depozitate sub forma de vezicule la extremitatea apicala a celulei. Eliminarea se face la sosirea stimulului cand creste permeabilitatea pentru (a88 , patrunderea (a88 determina fuzionarea veziculelor cu membrana apicala, ruperea membranei si eliminarea continutului veziculei in lumenul glandei (exocitoza) . 4pa si sarurile, dupa una din teorii se elibereaza astfel: 5a sosirea stimulului creste permeabilitatea membranei pentru (l, care patrunde in celula. 2egativitatea din celula atrage ionii pozitivi, creste presiunea osmotica din celula, ceea ce atrage apa prin osmoza. *n celula creste presiunea, apar mici rupturi ale membranei apicale si continutul de apa si saruri este eliminat in lumenul glandei. !arasimpaticul stimuleaza secretiile la nivelul cavitatii bucale, a stomacului, duodenului si portiunii distale a colonului. *n intestinul subtire si %-& proximale ale colonului secretia e stimulata prin reflexe scurte si )ormonal (gastrina, secretina, ((.).

'

Fun#tia "otorie e realizata de musculatura neteda formata din fibre cu lungime de '33 :m si latime de '-%3 :m. Ele sunt aranjate in benzi, fiecare din cateva sute de fibre, intre care transmiterea impulsului se face cu usurinta atat longitudinal cat si transversal incat se considera ca unitatea functionala o reprezinta banda si nu fibra musculara. ;enzile se ramifica si vin in contact cu benzile vecine. 5a nivelul acestor musc)i exista o stare de semicontractie continua numita tonus , peste care se suprapune contractia fazei. 4ceasta activitate mecanica are la baza fenomene electrice ale mambranei . *n repaos membrana prezinta un potential de -'3 - -<3 m/. 4cest potential poate deveni mai negativ $ )iperpolari&are sau mai putin negativ $ depolari&are! =iperpolarizarea se insoteste de scaderea excitabilitatii, depolarizarea $ de crestere. >e valoarea acestui potential depinde tonusul. !este acest fond au loc variatii de potential de #3-#' m/ cu o frecventa de &-#%-min care se numesc ?unde luate@ sau ?rit" ele#tri# de ba&a1 -2ER.! Ele se datoreaza generarii de !4 in niste celule interstitiale situate intre cele % straturi musculare, intr-un strat cu o grosime de &-' celule. Ele elaboreaza spontan !4. 4ceste celule trimit prelungiri ce fac jonctiuni cu celulele musculare, prin care transmit !4 generand undele lente. !e partea ascendenta sau pe platoul undelor lente pot apare niste !4. Ele apar cand potentialul de membrana a devenit mai putin negativ de -"3m/ ce reprezinta pragul electric si sunt cu atat mai frecvente cu cat stimulul care le-a declansat este mai puternic sau depolarizarea mai mare. !4 se datoresc desc)iderii canalelor lente de (a 88 . (um (a88 cupleaza excitatia cu contractia, aparitia !4 coincide cu raspunsul mecaniccontractia. (ontrolul activitatii motorii se face predominant prin 12E, 12/ doar o moduleaza. 4ctivitatea motorie fazica e reprezentata de: - miscari de propulsie; - miscari de amestecare. $is#arile de propulsie sunt miscari peristaltice. ridecate ori o portiune de tub prezinta distensie sau o excitare printr-un factor iritativ, se produce

<

o contractie a musculaturii circulare in sens oral si o relaxare in sens ab oral , ceea ce propulseaza continutul -legea intestinului.! 4ceasta contractie si relaxare se propaga propulsand continutul pe o distanta variabila. 7iscarea peristaltica necesita integritatea plexului mienteric. $is#arile de a"este#are se pot datora: - fie prezentei unui sfincter contractat in fata undei peristaltice; - fie sunt contractii segmentare adica contractii ale musculaturii circulare ce impart tubul digestiv in segmente, urmeaza relaxarea lor si contractia musculaturii circulare la mijlocul segmentelor anterioare.

FIZIOLOGIA 0AVITATII 2U0ALE

0avitatea bu#ala este *or"ata din: - vestibul , situat intre buze si arcadele dentare; - cavitatea propriuzisa, delimitata de: a) palatul dur superior; b) planseul bucal inferior; c) arcadele dentare anterioare; d) orificiul buco-faringian, delimitat de pilierii amigdalieni posterior. 7ucoasa acestei cavitati e formata dintr-un epiteliu pavimentos stratificat. 1c)eletul prezinta o parte mobila $ mandibula, ale carei miscari se datoreaza articulatiei temporo-mandibulare si este determinata de contractia unor grupe musculare. *n cavitatea bucala se gaseste un organ muscular $ limba, pe suprafata careia exista receptori gustativi sub forma mugurilor gustativi. Vas#ulari&atia este asigurata de ramuri ale arterei carotide externe. Inervatia sen&itiva se face prin: a) nervul *a#ial -nVII) care are receptorii in %-& anterioare ale limbii, are soma in ganglionul geniculat si fibrele senzitive se termina in centrul salivar superior din punte; b) nervul gloso*aringian -nI3) cu receptorii in #-& posterioara a limbii, soma in ganglionul pietros si terminatiile nervoase in centrul salivar inferior din bulb;
A

c) d)

nervul vag -n3. cu receptorii in mucoasa faringiana si esofagiana, soma in ganglionii jugular si plexiform; nervul trige"en -nV., cu receptorii pentru tact, termici si durerosi din mucoasa cavitatii bucale si cu soma in ganglionul 9asser.

Inervatia se#retorie parasi"pati#a - (u punct de plecare din centrul salivar superior, prin nervul facial, face sinapsa in ganglionii din )ilul glandelor submaxilare si sublinguale, fibrele postganglionare terminandu-se in glandele respective. - (u punct de plecare din centrul salivar inferior din bulb, prin nervul glosofaringian, face sinapsa in ganglionul otic, fibrele postganglionare se termina in glanda parotida. Inervatia si"pati#a are primul neuron in coarnele laterale T# , T%, sinapsa se face in ganglionul cervical superior, fibrele postganglionare in jurul carotidei externe si ramurile sale ajung la glandele salivare. 5a nivelul cavitatii bucale are loc: #. o functie secretorie $ secretie salivara; %. o functie motorie $ masicatia. #. Se#retia salivara este produsa de trei perec)i e glande exocrine si de un numar mare de glande unicelulare de pe suprafata mucoasei. (ele trei perec)i de glande sunt: - Glandele parotide $ sunt situate in lojele parotidiene de langa conductul auditiv extern. 4u o greutate de %'-&3 gr., fiecare si isi varsa produsul de secretie prin canalul lui 1tenon in vestibul, la nivelul molarului ** superior. - Glandele sub"a ilare $ sunt situate in planseul bucal, in vecinatatea ung)iului intern al mandibulei. 4u fiecare cate A gr. greutate si isi varsa produsul de secretie prin canalul Barton lateral de fraul limbii; - Glandele sublinguale $ sunt situate deasupra planseului bucal in loja sublinguala, au greutate fiecare de &-' gr., iar produsul de secretie se varsa in apropierea fraului limbii prin '-< canale Civinus (sau canal unic ;art)olin). Toate sunt glande tubulo-acinoase formate din acini si ducte.
D

4cinii sunt captusiti cu celule piramidale, avand apexul spre lumen.(elulele au caracter secretor (prezinta reticul endoplasmatic si aparat 9olgi) si granulatii de secretie. (elulele sunt de doua feluri: a. seroase/ cu granulatii de zimogen, ce secreta ptialina (amilaza); b. "u#oase/ cu granulatii de mucinogen, ce secreta mucina. A#inii sunt serosi in glandele parotide, mucosi in glandele sublinguale si micsti in glandele submaxilare. Du#tele sunt: a) intercalate; b) striate; c) excretoare. >uctele intercalate si excretoare joaca rol de conducte. >uctele striate sunt marginite de celule cuboidale, inalte cu microvili spre extremitatea luminala, cu aspect striat spre baza determinat de prezenta invaginatiilor membranei si a mitocondriilor ( la fel ca cel din tubul proximal renal). >uctele striate participa la formarea salivei, ele lipsesc la glandele sublinguale. 4cinul si cele & ducte formeaza o unitate morfofunctionala numita salivon! 4tat in acin cat si in ducte exista celule mioepiteliala cu rolin eliminarea salivei. *n citoplasma celulelor acinare exista miofilamente cu acelasi rol. 9landele unicelulare raspandite pe suprafata mucoasei secreta mucus sub actiunea stimulilor locali. Ele sunt mai numeroasa in regiunea palatina si labiala. /ascularizatia e asigurata de ramuri din carotida externa si realizeaza un sistem port avand primul rand de capilare in jurul ductelor si al doilea in jurul acinilor, acinul primind sangele ce a irigat ductul. *nervatia e vegetativa $ decrisa mai sus. FOR$AREA SALIVEI Saliva formata in acini este saliva primara. Ea contine ptialina (amilaza), mucina, intr-un mediu ionic asemanator lic)idului extracelular deci izoosmotic cu plasma.

1ubstantele proteice sunt sintetizate pe ribozomi, transportate prin reticul endoplasmatic la aparatul 9olgi si depozitate sub forma de vezicule la extremitatea apicala a celulei de unde sunt eliminate in acin prin exocitoza. *n ceea ce priveste substantele anorganice, semnalul secretor creste permeabilitatea pentru (l- la nivelul membranei bazale si laterale. (l - e transportat activ, ceea ce atrage ionii pozitivi in celula. (reste osmolaritatea ceea ce atrage apa. (reste presiunea in celula, aceasta isi mareste volumul, apar mici rupturi ale marginii apicale prin care se elimina continutul celular in acin. 1aliva primara ajunsa in ductul striat isi modifica compozitia. 4ici 2a 8 este reabsorbit activ iar .8 secretat. Ceabsorbtia 2a8 este mai puternica ceea ce determina in interiorul ductului un potential de -A3m/. 4cest potential determina reabsorbtia pasiva a (l- . !rin sc)imb cu (l dar si printr-un proces activ este secretat =( &- . *n consecinta, in repaos secretor concentratia in saliva a 2a si (l este scazuta (2a8 #' mEg-l fata de #"% in plasma), cele ale . 8 si =( &- sunt crescute (.8 - &3 mEg-5 fata de " in plasma, =( &- '3-A3 mEg-5 fata de %" in plasma). (um reabsorbtia este mai puternica decat secretia iar ductele sunt f.putin permeabile pentru apa, saliva finala este )ipotona ( cu xceptia celei sublinguale unde nu exista ducte striate). *n cresterea debitului salivar, saliva trece mai repede prin ducte, procesele de la acest nivel sunt mai reduse. *n exces de aldosteron, care ca si la nivel renal stimuleaza absorbtia de 8 2a si secretia de .8 , (l2a din saliva poate fi redua c)iar la zero, iar eliberarea .8 creste. !rin ducte se elimina o serie de ioni, fenomen constatat prin injectarea unor ioni radioactivi intr-o artera din apropierea glandei. *n ordinea aparitiei: =( &- ,(l- ,;%- ,.8 ,*- , ureea. 0O$POZITIA SALIVEI !arnc)imul glandular de cca <3 gr. 1ecreta in %" de ore #333-#'33 ml saliva, adica 3,'-#ml pe gr. -pe ora, in conditii bazale. *n timpul masticatiei #-% ml, iar in secretie maxima $ '-Dml pe gr. 1i pe ora. 1aliva este un lic)id incolor, transparent, filant (din cauza mucinei) usor opalescent ( celule descuamate, leucocite), )ipoton $ densitatea de #33&#33D, presiunea osmotica '3 mosm-5, cu un p= acid in repaos (',"-<), ce se alcalinizeaza cand secretia creste (A,D).
#3

(ompozitia se modifica cu tipul alimentelor ingerate: - devine abundenta si apoasa cand se consuma alimente uscate; - abundenta in cazul substantelor acide; - bogata in mucus cand se consuma carne. Este formata din: - EE,"F apa; - 3,<F rezidu uscat: 3,%F substante anorganice 3,"F substante organice. 1ubstantele anorganice sunt saruri de 2a, ., sub forma de cloruri, bicarbonati, fosfati. Exista si (a88 care creste cu fluxul salivar. *n mediul acid (a88 e mobilizat din smaltul dentar. *n mediul alcalin se formeaza saruri insolubile de (a88 dand calculisialolati in ductele salivare. (a88 participa si la formarea tartrului dentar. *n saliva exista si sulfocianat - forma de eliminar a ionului (2 rezultat din metabolizarea proteinelor. El are rol antiseptic. !rin saliva se elimina si iod, glandele salivare il concentreaza de <3 de ori (rol necunoscut). 1e elimina si +l- necesar mentinerii integritatii dentare. Substantele organi#e sunt reprezentate in primul rand de proteine, cele mai importante fiind enzimele: 4milaza (ptialina) este o Gamilaza ce desface legaturile G #-" glicozidice din amidonul sau glicogenul preparate. E activata de (l- , are p=-ul optim de <,D si temperatura optima de &A 3 (.Este activa intre p= "-##, de aceea isi continua actiunea in stomac pana cand p=-ul bolului scade sub ". >egradarea amidonului preparat are loc pana la maltoza, maltotrioza si dextrine (dextrinele rezulta deoarece ptialina nu scindeaza legaturile #-< glicozidice de la nivelul ramificatiilor). 5izozimul )idrolizeaza capsula glicozidica a bacteriilor ajutand patrunderea sulfacianatului. .alicreina formeaza bradi0inina, o substanta vasodilatatoare. *n saliva mai exista mucoproteine care participa la formarea mucusului ce adera de alimente favorizand formarea bolului alimentar. >e asemenea adera de mucoasa bucala formand un filtru protector. 7ucusul favorizeaza alunecarea bolului si prin =( & neutralizeaza substantele acide.

##

7ai exista antigene de grup sanguin care se intalnesc la persoanele secretoare (D3F) $ sunt glicoproteine. Exista si *g4, anticorp cu rol de aparare impotriva bacteriilor. Substante #u rol ba#teri#id : - ba#teri#idina $ impotriva lactobacilului si a streptococului; - la#to*erina $ ce s-a gasit la persoanele fara carii. Substante a&otate neprotei#e: uree; acid uric; creatinina; aminoacizi; glucoza 3-' mgF; acid lactic; lipide: colesterol, acizi grasi, fosfolipide.

Rolurile salivei #). +aciliteaza masticatia si deglutitia; %). 5ubrefiaza mucoasa favorizand vorbirea; &). 1olubilizeaza multe substante excitand papilele gustative; "). Col digestiv $ descompune amidonul preparat; '). 4re proprietati bactericide; <). Ceprezinta calea de eliminare a unor substante toxice (=g, !b), a microorganismelor, a ureei. *n lipsa salivei apar ulceratii ale mucoasei bucale deoarece saliva o spala indepartand microorganismele si resturile alimentare si are efect bactericid. Reglarea se#retiei salivare se face exclusiv pe baza nervoasa, prin reflexe neconditionate si conditionate. Ceglarea reflex neconditionata este innascuta, se face pe calea unui arc reflex existent, se mentine cat timp acest arc exista si e declansat de un stimul cu importanta biologica. Ceceptorii sunt cei gustativi, tactili sau durerosi din cavitatea bucala. (alea aferenta (descrisa anterior) e reprezentata de fibrele senzitive ale nervilor: facial, glosofaringian, vag si trigemen. (entrii: - salivari superiori din punte;
#%

- salivari inferiori din bulb. (alea eferenta (descrisa anterior) prin nervii facial si glosofaringian. Ceflexul desfasurat pe aceasta cale este parasimpatic si declanseaza o secretie abundenda dar saraca in amilaza. (oncomitent se produce vasodilatatie prin badi0inina. 1istemul nervos parasimpatic stimuleaza dezvoltarea glandelor salivare, metabolismul lor. >enervarea parasimpatica duce la atrofia glandelor salivare. 1istemul nervos simpatic stimuleaza secretia amilazei, dar secretia este putin abundenta deoarece contracta vasele. >enervarea simpatica nu duce la modificari ale glandelor salivare. Ceglarea reflex conditionata are o importanta redusa la om. E declansat de stimuli care nu au importanta biologica daca acestia se asociaza repetat cu administrarea mancarii. 4cesti stimuli capata astfel semnificatie de semnal. Ceflexele conditionate se formeaza in timpul vietii, arcul lor reflex fiind completat la nivelul scoartei cerebrale prin stabilirea unei conexiuni temporare intre centrul stimulului indiferent (vaz, auz,etc.) si proectia corticala a centrilor salivari. *n acest fel, la aparitia excitantului indiferent se declanseaza salivatia inainte de aparitia excitantului cu semnificatie biologica-alimentul. >eci prin reflex conditionat organismul este pregatit pentru a incepe digestia inainte de introducerea alimentului in cavitatea bucala, reprezinta un mijloc mai fin de adaptare. Ceflexul conditionat se poate stinge daca excitantul care l-a produs nu e intarit prin administrarea alimentului. Exista factori umorali ce pot influenta activitatea secretorie salivara astfel: - aldosteronul stimuleaza reabsorbtia 2a8 si eliminarea .8 ; - 4>= (vasopresina) stimuleaza si la acest nivel reabsorbtia apei; - 1T= ( )ormon somatotrop) are actiune trofica asupra acinilor salivari. 4ctivitatea centrilor salivari bulbo-pontini este influentata de alti centrii: #- participarea scoartei este demonstrata de: - disparitia secretiei salivare in timpul somnului: - formarea reflexelor conditionate; - modificari ale secretiei salivare in dereglari psi)ice (scade la maniaci, creste la sc)izofrenici).

#&

%. participarea sistemului limbic e dovedita prin modificari ale secretiei in timpul reactiilor emotionale. Se#retia salivara are si rol endo#rin. *n saliva se secreta substante biologic activ in functie de specie (de ex. veninul , panza de paianjen etc.) 5a soareci s-a gasit somatostatina si glucagon. >e asemenea 29+ (factor de crestere al nervilor in ganglionii submandibulari) cu rol in dezvoltarea ganglionilor simpatici si in ser la om. 4dministrata creste concentratia 24 (noradrenalinei) in tesuturi. 1erul anti29+ e folosit pentru desimpatizare. 6n alt factor, tot la soareci E9+ (factor de crestere al epidermei) produce 0eratinizarea epidermei, fiind necesar pentru eruptia dintilor, desc)iderea fantei palpebrale (desc)iderea oc)ilor la puii de pisica si caine). 1-au gasit sialogastrona $ un in)ibitor al secretiei gastrice, parotina cu rol in metabolismul glucidelor. 4zi s-a realizat un extract din glanda parotida, ce usureaza fixarea (a 88 in oase.

$ASTI0ATIA

7asticatia reprezinta primul act motor digestiv , poate fi efectuata voluntar, dar in general este un act reflex. (onsta in farmitare prin taiere si zdrobire a alimentelor introduse in cavitatea bucala si amestecarea lor cu saliva. 1e realizeaza prin apropierea suprafetelor ocluzale ale dintilor ,prin ridicarea mandibulei, emailul dentar fiind cel mai dur tesut din organism. *n timpul masticatiei se dezvolta o forta de <-&3 .g. 4mortizarea socului ocluzal se face prin elasticitatea dintelui si prin ligamentul periodental. La "asti#atie parti#ipa: #. articulatia temporo-mandibulara care permite miscari de: - coborare-ridicare; - propulsie-retropulsie; - lateralitate; - circumductie.
#"

*n timpul masticatiei miscarile sunt combinate. !unctul de sprijin al articulatiei, forta dezvoltata de contractia musculaturii si rezistenta opusa de alimente realizeaza parg)ii. 5a masticatie participa musc)ii masticatori, in primul rand cei mandibulari, care dezvolta forta necesara. 7usc)ii auxiliari sunt cei ai limbii care plaseaza alimentele intre arcadele dentare si musc)ii orofaciali ce mentin saliva si alimentele in cavitatea bucala si le plaseaza intre arcadele dentare. $us#)ii "andibulari sunt: #. Cidicatori ai mandibulei: - m. maseter; - m. temporal; - m. pterigoidian intern. %. (oboratori ai mandibulei: - m. digastric; - m. milo)ioidian; - m. genio)ioidian ; - m. pterigoidian extern. 7usc)ii sunt inervati de ramura mandibulara a nervului trigemen (n/c). Re*le ul "asti#ator *n repaos cand cavitatea bucala e inc)isa arcadele dentare sunt in raport ocluzal prin tonusul musc)ilor ridicatori. (oborarea mandibulei pentru prinderea alimentelor este voluntara. Ridi#area "andibulei care urmeaza este reflexa si se datoreste intinderii fusurilor musculare din musc)ii ridicatori alungiti in timpul coborarii mandibulei. 1timulul ajunge prin 2.trigemen la nucleul senzorial din mezencefal, apoi trece la nucleul motor al trigemenului din portiunea ventrala a puntii, iar de aici sunt comandati musc)ii ridicatori. Este un reflex miotatic, monosinaptic. 0oborarea "andibulei care urmeaza este si ea reflexa. !rin ridicarea mandibulei sunt stimulati presoreceptorii din ligamentele periodentale, din pulpa dentara, mucoasa gingivala ('-< mm) apasati de alimente.

#'

*ntervin si mecanoreceptorii de pe suprafata dorsala a limbii si din mucoasa palatului dur. 1timulul ia calea 2.trigemen $ nucleul senzitiv mezencefalic $ nucleul motor din punte si se comanda contractia m. ridicatori si relaxarea celor coboratori. 4cest reflex protejeaza arcadele dentare de o supraincarcare. 4ctivitatea motorie a mandibulei e controlata si de impulsuri proprioceptive din articulatia temporo-mandibulara. *ntre nucleul senzitiv din mezencefal si cel motor din punte exista nucleul supratrigemenal, care este un nucleu integrator al masticatiei. El e stimulat de impulsuri de la presoceptori dar si de la proprioceptori (deci cu semnificatii diferite) si are rolul de coordonare a miscarilor complexe de masticatie. (entrii masticatiei sunt stimulati si de la nivelul amigdalei, a )ipotalamusului ventro-medial(centrul satietatii). =ipoglicemia produce !!1E in musc)ii ridicatori. Valoarea *un#tionala a masticatiei $ pregateste alimentele pt.digestia c)imica favorizand contactul cu enzimele. dantura proasta afecteaza alimentatia prin selectia alimentelor pe criterii mecanice si nu gustative. *n cazul consumului de fructe masticatia sparge camasa de celuloza. 7asticatia fereste mucoasa digestiva de escoriatii si usureaza golirea diferitelor segmente ale tubului digestiv. Deglutitia Ceprezinta trecerea bolului alimentar din cavitatea bucala prin faringe si esofag in stomac. Ea presupune trei timpi: #. Timpul bucal; %. Timpul faringian; &. Timpul esofagian. 4!Ti"pul bu#al este voluntar, incepe prin plasarea bolului alimentar pe partea dorsala a limbii, aplicarea limbii pe palatul dur si contractia musc)ilor limbii. ;olul este impins ca de un piston in faringe care il aspira ( !H -%3 cm =% ). 5!Ti"pul *aringian +aringele are o lungime de #%-#" cm si e format din nazo-buco si )ipofaringe.
#<

*n pereti se gaseste musculatura striata bogat inervata ceea ce permite o fina coordonare a miscarilor in timpul respiratiei, vorbirii, deglutitiei (in deglutitie respiratia se opreste). Timpul faringian este reflex. Ceflexul incepe la contactul bolului alimentar cu receptorii din jurul orificiului buco-faringian(mai ales pilierii amigdalieni). (ontractia limbii impiedica refluxul spre cavitatea bucala, ridicarea valului palatului impiedica refluxul spre cavitatea nazala. Trecerea spre tra)ee e impiedicata de ridicarea laringelui si plasarea lui sub epiglota si de contractia corzilor vocale. 6nda peristaltica incepe in nazofaringe si parcurge faringele in # secunda, sfincterul esofagian superior desc)is, permite trecerea bolului in esofag. >esc)iderea acestui sfincter are loc in momentul declansarii undei peristaltice. 6!Ti"pul eso*agian Esofagul este un organ musculotubar in forma de tub, cu o lungime de %' cm. in perete sunt % straturi de musc)i: - circulari; - longitudinali. *n #-& superioara musc)ii sunt striati, inervati de nervul vag (n.I) cu originea in nucleul ambiguu, prin placi motorii. *n #-& medie musculatura este mixta: striata si neteda. *n #-& inferioara musculatura este neteda, inervata de nervul vag (nI) cu originea in nucleul dorsal al vagului din bulbul ra)idian, al %-lea neuron in plexul mienteric (si aici exista cele % plexuri). Eso*agul are doua s*in#tere: - superior sau *aringo'eso*agian, striat, format din ingrosarea musculaturii circulare; - in*erior sau eso*ago'gastri# / care nu are aspect de sfincter, e reprezentat de ultima portiune de %-' cm a esofagului ce functioneaza ca un sfincter. 1fincterul superior in intervalele dintre deglutitie este contractat (presiune H "3 mm =g), ceea ce impiedica patrunderea aerului in esofag in timpul miscarilor respiratorii. 1fincterul inferior, in intervalul dintre deglutitie are un tonus crescut ( presiune H &3 mm =g), impiedicand refluxul gastric in esofag. 6nda peristaltica faringiana introduce bolul alimentar in esofag. 5a contactul cu esofagul se declanseaza o unda peristaltica - unda pri"ara
#A

care strabate esofagul in '-#3 secunde (lic)idele trec in # secunda datorita gravitatiei). 1fincterul inferior se desc)ide in momentul declansarii undei peristaltice (prin interventia neuronilor in)ibitori mienterici) si continutul esofagian este eliminat in stomac. >aca in esofag au ramas resturi, in locul distensiei esofagului se declanseaza o unda peristalti#a se#udara/ pana la completa eliminare a continutului esofagian in stomac. 0ontrolul s*in#terului in*erior Tonusul de repaus realizeaza o presiune de &3 mm =g, reglat prin n.vag, dar tonusul persista si dupa sectionarea vagului, deci un rol important ii revine 12E. El depaseste cu ' mm =g presiunea din stomac impiedicand refluxul gastro-esofagian. Rela area are loc prin fibre vagale in)ibitorii (/*!, 2 ) si scaderea impulsurilor prin fibre vagale excitatorii (4c c)) produce relaxarea sfincterului. Reglarea deglutitiei in timpul faringean si esofagian se face reflex. 1timulii sunt mecanici - contactul mucoasei cu bolul alimentar. Ceflexul e declansat la contactul cu receptorii din pilierii amigdalieni, apoi cu restul mucoasei. (aile aferente prin nervii: glosofaringian (n.*I), trigemen (n./) si vag (nI). (entrul se afla in bulb . (aile eferente prin nervii: )ipoglos (n.I**), glosofaringian (n.*I), facial (n/**), vag (nI). 4cest reflex declanseaza unda peristaltica in faringe si esofag.

DIGESTIA GASTRI0A

1tomacul este un organ cavitar, situat intre esofag si duoden. E format din trei portiuni: - *undul sto"a#ului (fornix) $ deasupra orificiului esofago gastric ;
#D

- #orpul sto"a#ului $ portiunea verticala; - antrul pilori# $ portiunea orizontala care se termina cu sfincterul piloric $ o portiune ingosata a musculaturii circulare gastrice. !eretele stomacului e format ca tot restul tubului digestiv din: - mucoasa; - submucoasa; - musculatura formata din 6 straturi: circular; longitudinal; oblic intern. 5a exterior stomacul e acoperit de seroasa peritoneala. Vas#ulari&atia provine din aorta descendenta. Inervatia $ si aici exista cele % plexuri ale 12E (sistem nervos enteric). *nervatia vegetativa e realizata prin n. vag (12!) $ sistem nervos parasimpatic si nervii splan)nici (121) $ sistem nervos simpatic. 1i stomacul are: - o functie secretorie; - o functie motorie. #. Fun#tia se#retorie e realizata de glande. !e intreaga suprafata a mucoasei exista numeroase glande unicelulare ce secreta mucus. 9landele tubuloase patrund in submucoasa si dupa regiunea in care se gasesc se numesc: - glande #ardiale 7 pe o distanta de cativa cm in jurul orificiului esofago-gastric. Ele secreta mucus. - Glande pilori#e $ situate in antrul piloric din apropierea pilorului. 1ecreta mai ales "u#us dar si pepsinogen. (elulele gastrice din aceasta regiune se#reta )or"onul gastrina, pe care il varsa in sange! - Glandele *undi#e sau o inti#e 7 cele mai importante, se gasesc in corpul si fundul stomacului si au un col si un cap. 5a nivelul colului se gasesc celule ce secreta un mucus. 5a nivelul corpului $ #elulele o inti#e se#reta 80l si *a#torul intrinse# 0astle , iar spre fundul glandei se gasesc #elule prin#ipale #e se#reta pepsinogen!

#E

0elulele epiteliale de pe suprafata mucoasei exfoliaza in timpul functionarii normale si sunt inlocuite prin celulele mucoasei ce migreaza din colul glandelor oxintice. !rodusul de secretie al acestor glande este su#ul gastri# $ un lic)id incolor, transparent sau usor opalescent, in volum de #-#,'l-%" ore, )ipoton (densitate #33%-#33'), *oarte a#id 7 #u un p894/:'5. E format din: - EEF apa; - #F reziduu uscat: 3,<F substante anorganice; 3,"F substante organice. Substantele anorgani#e 1unt reprezentate de: =(l, cloruri de . si de 2a, fosfat de calciu si bicarbonat de 2a. 0l' e principalul anion, concentratia 2a8 e invers proportional cu secretia, .8 si =( & $ se gasesc in concentratie mai mare ca in plasma. =(l, la rate mari ale secretiei se apropie de o solutie izotona de =(l. Substantele organi#e 1unt reprezentate de: 4! en&i"e; - pepsinogen; - labfermentul la sugari; - tributiraza; - gelatinaza; 5! "u#oproteine bogate in =( &. *a#tor intrinse# 0astle

&

Pepsinogenul se secreta in forma inactiva; - in mediu acid trece in pepsina $ forma activa, prin clivarea unor legaturi peptidice, cu atat mai repede cu cat p=-ul e mai acid. P8'ul opti" e de 4/<'6/:. 5a un p= de ' pepsina este inactivata. Ea are si o actiune autocatalitica. !epsina incepe digestia proteinelor scindandu-le pana la albumoze si peptone care sunt de fapt niste peptide. Lab*er"entul are o actiune optima la un p8 %/:':/: fiind activa la sugari la care coaguleaza laptele. 4ceasta actiune la adult o are pepsina.

%3

Tributira&a este lipaza ce actioneaza optim la p8 peste %':, fiind activa la sugari. Ea scindeaza trigliceridele gata emulsionate din alimente ca laptele, smantana, frisca. 4re o importanta redusa la adult. Gelatina&a lic)efiaza gelatina. Fa#torul intrinse# 0astle este necesar pentru absorbtia vit. ;#%. E o glicoproteina secretata de celulele parietale care fixeaza vit. ;#%, complexul fiind rezistent la digestie. 1ub aceasta forma vit. ;#% ajunge in ileon unde este absorbita. Eliberarea factorului intrinsec din celulele parietale e stimulata de factorii ce stimuleaza secretia de =(l. 4lte substante organice din sucul gastric sunt "u#oproteinele care i"preuna #u 80O6 7 *or"ea&a "u#usul. 4cesta acopera mucoasa cu un strat de cca #mm grosime avand rol de protectie a mucoasei de actiunea factorilor mecanici dar si de actiunea =(l (il neutralizeaza) si de actiunea pepsinei (inactivata de p= '). 7ucusul este secretat permanent deoarece =( & $ si mucina sunt permanent degradate de pepsina. 1ecretia de mucus e stimulata prin stimuli mecanici si prin 2 vag. 12 simpatic prin receptorii G in)iba secretia de mucus (aparitia ul#erului gastri# in stari de stres). 4spirina si factorii antiinflamatori nesteroidieni in)iba si ei secretia de mucus. Se#retia de 80l (elulele oxintice prezinta canalicule ce se desc)id in lumenul glandei. !e suprafata canaliculelor exista numerosi cili. *n interiorul acestor canalicule se formeaza =(l printr-un mecanism incomplet elucidat. #. (l- e transportat activ din citoplasma in canalicul scazand potentialul in canalicul la -"3J.-A3 m/, ceea ce atrage pasiv ionii de . si 2a. %. *n citoplasma apa se disociaza in =8 si =- . =8 e secretat activ in canalicul in sc)imbul . 8 prin actiunea 4T!-azei =8 ,.8 dependente. 2a e trecut in citoplasma printr-o pompa de 2a 8 , astfel in canalicul se formeaza =(l. &. 4pa trece in canalicul prin osmoza astfel incat =(l in canalicul are o concentratie de #<3 mmoli-5, un p=83,D. 4ici se formeaza si (l. in concentratie de #'mEg-5. (ei doi componenti trec in lumenul glandei. ". *n citoplasma ( % ( din metabolismul celulei sau din plasma sanguina) se uneste cu = rezultat din disocierea apei, sub actiunea

%#

an)idrazei carbonice formand =( & - . 4cesta difuzeaza in afara celulei in plasma sanguina in sc)imbul (l- . 1ecretia =(l se insoteste de alcalinizarea sangelui ce vine in contact cu mucoasa gastrica. *mportanta an)idrazei carbonice in formarea =(l reiese din faptul ca in)ibitorii an)idrazei carbonice ca acetazolamida reduce formarea =(l. Fa#torii #e sti"ulea&a se#retia de 80l 4! a#etil#)olina( 5! gastrina( 6! )ista"ina( 4!A#etil#)olina $ secretie neurocrina $ este mediatorul c)imic eliberat in terminatiile vagale sau prin reflexe scurte. 1timulii sunt mecanici (distensia stomacului) si c)imici ( substante rezultate din degradarea proteinelor, aciditatea c)imului). 5!Gastrina eliberata in sange din celulele 9 $ secretie endocrina $ secretia sa e stimulata de n.vag prin bombezina (9C!) si in)ibata de somatostatina si p= mai mic de %. 6!8ista"ina secretata de mastocitele mucoasei din apropierea glandelor, ajunge la glande prin difuziune (secretie paracrina) . Ea potenteaza actiunea celorlalti % factori (in)ibitorii )istaminei ca cimetidina si ranetidina reduc secretia de =(l). 1ecretia de =(l e in)ibata de somatostatina eliberata de interneuronii din plexuri. 1omatostatina e stimulata de p= mai mic de % si de factorii duodenali (9*!, /*!) si in)ibata de acetilc)olina. != acid (mai mic de %) in)iba nu numai secretia de gastrina dar in)iba si direct secretia de =(l. Este un mecanism de autoreglare. (at timp =(l este tamponat de substantele proteice din continutul gastric p=-ul scade putin. (and substantele proteice sunt neutralizate, p=-ul scade in)iband secretia de =(l. =(l format de celulele oxintice din glandele fundice se amesteca cu secretia celorlalte glande gastrice. El se gaseste sub forma libera in sucul gastric si combinat cu mucoproteine si da un p= de #,'-%. *n timpul secretiei bazale =(l se formeaza in cantitate de #,'-% mEg-ora, dupa stimulare maxima (cu )istamina) secretia sa ajunge la %% mEg-ora la barbat si #'mEg-ora la femei.

%%

Exprimat in mEg-5 in sucul gastric se gaseste sub forma de aciditate libera #' mEg-5, combinat %'mEg-5, totala "3-<3mEg-5. Rolurile 80l #. 4ctiveaza pepsinogenul si creeaza p=-ul optim pentru actiunea pepsinei. %. +ormeaza cu proteinele acid albuminele, labilizand structura proteinelor care pot fi mai usor atacate de pepsina. &. *mpiedica procesele de fermentatie si putrefactie. ". *mpreuna cu pepsina desprinde +e888 din combinatiile organice permitand actiunea substantelor reducatoare din alimente care reduc +e 888 la +e88 absorbabil. Prin#ipala en&i"a digestiva din sucul gastric este pepsina care initiaza degradarea proteinelor. Sti"ularea se#retiei de pepsinogen *n general toti factorii ce stimuleaza secretia de =(l stimuleaza si pe cea de pepsinogen, cei mai puternici stimuli fiind acetilc)olina si gastrina. =(l stimuleaza secretia de pepsinogen prin reflexe locale. *n lipsa secretiei de =(l, nu se secreta nici pepsinogenul. 1ecretia si ((. stimuleaza secretia de pepsinogen. Reglarea se#retiei gastri#e se face in & faze in functie de locul de actiune al stimulilor: #!Fa&a #e*ali#a %.Fa&a gastri#a &.Fa&a duodenala 4!Fa&a #e*ali#a asigura #-' din secretia gastrica. *n aceasta faza excitantul actioneaza asupra unor receptori mecanici sau c)imici inainte de introducerea bolului alimentar in stomac. 4cesti receptori pot actiona prin reflexe neconditionate sau conditionate asupra secretiei gastrice. *n cazul reflexelor neconditionate introducerea alimentelor in cavitatea bucala stimuleaza receptorii de tact si gustativi. (alea aferenta e cea descrisa la reglarea secretiei salivare. (entrul gastro-secretor se gaseste in bulb (nucleul dorsal al vagului). (alea eferenta e reprezentata prin 2. vag. /agul stimuleaza direct celulele oxintice si parietale, dar stimuleaza si secretia de gastrina (printr-un interneuron ce elibereaza bombezina).

%&

El in)iba secretia de somatostatina.!rin toate aceste actiuni vagul stimuleaza secretia de =(l si pepsinogen. (alea reflexa conditionata se explica la fel ca in cazul secretiei salivare .(alea eferenta si aici e reprezentata de 2./ag. +aza cefalica a fost demonstrata prin prin pranzul fictiv (fistula esofagiana si gastrica). %.Fa&a gastri#a dureaza &-" ore, raspunde de %-& din secretia gastrica (cca #'33ml). 5a patrunderea bolului alimentar in stomac sunt excitati receptorii mecanici prin distensie si cei c)imici prin produsii de degradare ai proteinelor. 1e declanseaza: - reflexe vago-vagale; - reflexe scurte. fiind stimulate secretia de =(l si pepsinogen. Distensia antrului piloric prin: - reflexe vago-vagale; - reflexe scurte, stimuleaza secretia de gastrina $ deci de =(l si pepsinogen. =(l stimuleaza prin refexe scurte secretia de pepsinogen. 6!Fa&a intestinala -duodenala. raspunde de o secretie gastrica redusa, stimulata de prezenta c)imului in duoden. 5a inceputul golirii stomacului, cand p=-ul in duoden e mai mare de & predomina efectul stimulator. (and p=-ul scade sub % predomina efectul in)ibitor. 1timularea are loc prin: - distensia duodenului (mecanic); - produsii de digestie proteica (c)imic) (a raspuns la acesti stimuli se secreta gastrina duodenala si e stimulata secretia gastrica. Enteroxintina secretata de mucoasa duodenala are efect stimulator asupra secretiei gastrice. 4minoacizii din sange pot stimula secretia de =(l. *n)ibarea secretiei de =(l are loc prin prezenta in duoden de: - substante acide; - produsi de digestie ai lipidelor; - )ipertonie.

%"

Substantele a#ide actioneaza prin determinarea secretiei de secretina care in)iba eliberarea de gastrina si in)iba raspunsul celulelor parietale la gastrina. 1ubstantele acide elibereaza si bulbogastrona cu aceleasi efecte. A#i&ii grasi cu lant lung, monogliceridele elibereaza ((. ( colecisto0inina) si 9*! (gastroin)ibitor peptid). 4mbele in)iba secretia de =(l. 8ipertonia elibereaza un )ormon necunoscut ce in)iba secretia de =(l. FU,0TIA $OTORIE A STO$A0ULUI

Din pun#t de vedere "otor sto"a#ul; - joaca un rol de rezervor pentru alimentele ingerate la o singura masa; - joaca un rol de divizare a bolului alimentar si transformarea lui in c)im gastric, ceea ce permite inceputul digestiei; - goleste continutul gastric in duoden in mod controlat, intr-un ritm ce permite digestia in duoden; Celaxarea sfincterului esofagian inferior este urmata de relaxarea fundului si a corpului stomacului (relaxarea receptiva) ce se realizeaza prin fibrele in)ibitorii ale nervului vag (secreta /*!, 2 ). 4limentele se dispun in corpul stomacului concentric, incepand cu regiunea apropiata de peretii gastrici. !ana la volumul de #,' l presiunea in stomac nu creste. $i area continutului gastric alimentar cu sucul gastric se datoreste contractiei stomacului care apare la #-% ore dupa alimentatie. Ele incep la , curburii mici si sunt in numar de &-min. 1unt determinate de ritmul electric de baza a carui pacema0er se gaseste intre stratul muscular circular si cel longitudinal, pe curbura mare mai sus de mijloc. !otentialul de actiune generat in acest pacema0er determina pe membrana fibrelor musculare aparitia de unde lente. (and depolarizarea ajunge la pragul de '%="V declanseaza raspunsul motor. 4cetilc)olina si gastrina cresc durata platoului acestor unde crescand intensitatea contractiei. 2oradrenalina, neurotensina, secretina, scad platoul si reduc intensitatea contractiei.
%'

5a nivelul corpului stomacului aceste contractii sunt slabe. Ele pun in contact suprafata mucoasei pe care se gasesc enzimele, cu alimentele. Ele au un usor rol de mixare si propulsie. 5a nivelul antrului piloric contractiile devin mai puternice. *nelele peristaltice patrund profund intre alimente realizand propulsia spre pilor. !ortiunea terminala a antrului si pilorul se contracta simultan cu contractia pilorului (contractia sistolica a antrului) impingand continutul inapoi $ retropulsie. !rin aceste miscari ale propulsiei si retropulsiei antrul realizeaza amestecarea si maruntirea continutului gastric transformandu-l intr-o pasta semilic)ida numita #)i" ( antrul se numeste moara pilorica). Golirea sto"a#ului se realizeaza prin intensificarea peristaltismului antral. (de < ori mai intens decat undele de mixare). (and tonusul sfincterului piloric e normal, fiecare unda peristaltica puternica antrala impinge in duoden cativa ml de c)im gastric prin sfincterul piloric care in cazul tonusului normal are un orificiu mic prin care permite si trecerea lic)idelor dar impiedica trecerea fragmentelor alimentare. Fun#tia >on#tiunii gastro'duodenale este: #. de a regla golirea continutului gastric cu o frecventa ce sa perimta prelucrarea c)imului de catre duoden; %. de a preveni regurgitarea c)imului din duoden in stomac ( mucoasa gastrica poate fi atacata de bila). Reglarea ratei golirii #ontinutului gastri# in duoden se face prin factori nervosi si umorali avand ca punct de plecare stomacul si duodenul. Fa#torii gastri#i sunt; - distensia stomacului ce actioneaza prin vag si reflexe locale; - gastrina. 4cesti factori stimuleaza peristaltismul antral si distensia relaxeaza sfincterul piloric. Fa#torii duodenali in general reduc rata golirii. Cata golirii depinde de capacitatea duodenului de a prelucra c)imul. !rezenta in duoden a acizilor grasi, a monogliceridelor, a produsilor de degradare proteica, a p=-ului sub &,', a )ipertoniei scad rata golirii prin scaderea peristaltismului antral si cresterea tonusului piloric. $ediul a#id (sub p= &,') actioneaza pe cale nervoasa (sectionarea vagului aboleste raspunsul) dar si prin secretina.

%<

!rin ambele cai se reduc peristaltismul antral si creste tonusul piloric. 1ecretina stimuleaza secretia pancreatica si biliara favorizand neutralizarea c)imului din duoden. Produsii de digestie ai grasi"ilor actioneaza prin colecisto0inina (((.) care reduce peristaltismul antral si contracta pilorul. *n acest caz se secreta si 9.*.!. cu aceeasi actiune. 8iperos"olaritatea actioneaza prin osmoreceptorii din duoden si jejun deci pe cale nervoasa dar si prin eliberarea unui )ormon neidentificat. Produsii de digestie protei#a , prin gastrina duodenala contracta sfincterul piloric, deci scad golirea stomacala. *n concluzie reglarea stomacului se face in mai mici masuri sub actiunea factorilor gastrici, mai ales prin mecanisme de feed bac0 de la nivel duodenal, acestea din urma avand rol in)ibitor. O eva#uare anor"ala este vo"a. Este un reflex controlat si coordonat de centrul vomei din bulb. Ceceptorii se gasesc in diferite regiuni ale corpului (distensia stomacului, a duodenului, leziuni al sistemului genito-urinar, ameteala etc.). 1ubstantele emetirante actioneaza prin receptorii din stomac, duoden sau de pe planseul ventriculului */. 4cest reflex incepe printr-un peristaltism invers de la mijlocul intestinului subtire spre duoden. 1fincterul piloric si stomacul se relaxeaza.6rmeaza o inspiratie cu glota inc)isa prin care scade presiunea intratoracica, iar prin coborarea diafragmului crete presiunea abdominala. 4re loc o contractie a musculaturii abdominale, sfincterul esofagian inferior se relaxeaza reflex, de asemenea si cel superior si continutul gastric e proiectat in faringe $ cavitate bucala. ()imul gastric ajuns in duoden sufera procese de completare a digestiei mai ales in partea superioara a intestinului subtire (duoden, jejun) si procese de absorbtie mai ales la nivelul jejunului si a ileonului. !rocesele de digestie au loc sub actiunea secretiilor pancreatice si biliare care se varsa in duoden si a secretiei intestinale. Su#ul pan#reati# !ancreasul, o glanda mixta situata inapoia stomacului, are capul incadrat de potcoava duodenala si corpul ce se intinde spre splina. Este un organ retroperitoneal. 4re o secretie externa$ sucul pancreatic, realizata de acini si o secretie interna, realizata de celulele insulelor 5anger)ans (care secreta )ormoni cu rol predominant in metabolismul glucidic).

%A

!ancreasul exocrin se aseamana ca structura cu glandele salivare fiind format din acini si ducte. 4cestea se unesc in canalul pancreatic al lui Birsung, ce se desc)ide in ampula lui /ater impreuna cu canalul coledoc. 4mpula lui /ater se desc)ide in duoden prin orificiul prevazut cu sfincterul lui ddi. 6neori exista un canal accesoriu $ al lui 1antorini. Su#ul pan#reati# are un volum de cca #333 ml-%" ore si contine enzime pentru toate principiile alimentare secretate la nivelul acinilor si o solutie de bicarbonat secretata de ducte. En&i"ele pan#reati#e : 4! tripsina( 5! #)i"iotripsina( &. #arbo ipeptida&a; ". elastaza; '. nucleaza; <. amilaza pancreatica; A. lipaza pancreatica; D. colesterol esteraza; E. fosfolipaza. (ele trei enzime principale: tripsina, c)imiotripsina si carboxipeptidaza se secreta sub forma inactiva de: - tripsinogen; - c)imiotripsinogen; - procarboxipeptidaza. Tripsinogenul este activat in duoden de entero0inaza in tripsina. 4cesta are o actiune autocatalitica, dar activeaza celelalte % enzime proteolitice. Tripsina si c)imiotripsina sunt endopeptidaze, ele actionand in interiorul moleculelor proteice pe care le scindeaza pana la peptide. (arboxipeptidaza este o exopeptidaza care desprinde aminoacidul de la extremitatea ce se termina cu ( =, deci in urma acestei actiuni rezulta niste aminoacizi. !entru a impiedica digestia pancreatica, celulele care secreta tripsina secreta si un in)ibitor al tripsinei. *n leziuni pancreatice sau obstructii de ducte, acumularea de enzime proteolitice poate depasi actiunea in)ibitorului si intreg pancreasul poate fi digerat in cateva ore (pancreatita acuta). >egradarea glucidelor se face sub actiunea amilazei care se secreta sub forma activa. Este mai puternica decat amilaza salivara, poate actiona asupra amidonului crud pe care il degradeaza tot pana la maltoza si dextrine maltotrioza.

%D

!entru lipide exista: - o lipaza secretata sub forma activa, ce degradeaza trigliceridele din grasimile emulsionate de sarurile biliare pana la acizi grasi, glicerol si monogliceride (nu scindeaza ac. gras de la (% ); - o colesterol- esteraza, ce )idrolizeaza esterii colesterolului; - o fosfolipaza, ce desprinde acizii grasi din fosfolipide. Se#retia bi#arbonatului (=( &-) are loc la nivelul ductelor, in secretii mari bicarbonatul poate creste la #"' mEg-5 avand rolul de neutralizare a =(l. $e#anis"ul se#retiei *n celulele din ducte ( % 8 =% sub actiunea an)idrazei carbonice formeaza =%( & (acid carbonic) care disociaza in bicarbonat ( =( &- ) si ioni de )idrogen ( =8), =( &- e transportat activ in lumenul ductului. *onii de )idrogen se sc)imba cu 2a8 din plasma sanguina prin proces activ. 2a8 trece in lumenul tubar prin proces activ, sau difuzeaza. Transportul bicarbonatului si ionilor de 2a creeaza un gradient osmotic fata de interiorul celui ce determina osmoza apoi secretia din ducte asigura volumul secretiei pancreatice. Reglarea se#retiei pan#reati#e se face prin: - acetilc)olina din terminatiile vagale sau neuronii din plexuri; - gastrina din antrul piloric; - ((. (colecisto0inina); - 1ecretina, ambele (((. si secretina) secretate de mucoasa duodenala si a jejunului superior. !rimele & stimuleaza secretia acinara, bogata in enzime dar in volum mic. 1ecretina stimuleaza secretia ductala determinand volumul secretiei. (ei patru factori se potenteaza reciproc. Fa&ele se#retiei pan#reati#e , ca si a celei gastrice sunt: #. +aza cefalica; %. +aza gastrica; &. +aza intestinala. In *a&a #e*ali#a actioneaza aceiasi stimuli ca pentru secretia gastrica, calea eferenta e reprezentata de vag care stimuleaza secretia de enzime, dar volu"ul de secretie este "i#. In *a&a gastri#a $ continua stimularea prin vag dar intervine si gastrina. Fa&a intestinala incepe odata cu patrunderea c)imului in duoden, este faza cea mai importanta, in care se secreta: a) ((.;
%E

b) secretina. 0ole#isto?inina -00+. se secreta sub actiunea alimentelor, mai ales de natura lipidica. Este un peptid din && aminoacizi secreata de celulele ?*@ din mucoasa intestinului superior. 1timuleaza secretia de enzime. Se#retina este un peptid din %A aminoacizi secretat de celulele ?1@ din mucoasa intestinului superior sub actiunea c)imului (sub p= ",' $ mai ales p= &). 1timuleaza secretia ductala bogata in bicarbonat si cu volu" "are! 1ecretina prezinta importanta deoarece bicarbonatul neutralizeaza acidul clor)idric (=(l) din c)imul gastric ajuns in duoden si astfel impiedica aparitia ulcerului duodenal. >e asemenea ceeaza un p= potrivit actiunii enzimelor pancreatice (p=HD). Se#retia biliara 2ila este secretia externa a ficatului, intr-un volum de <33-#%33 ml-%" ore. 6nitatea structurala si functionala a ficatului este lobulul )epatic, de forma piramidala ('3.333-#33.333). 4re in centru vena centrolobulara de la care sunt dispuse radiar )epatocitele. *ntre )epatocite se gasesc capilarele sinusoide in care se varsa atat sangele din artera )epatica cat si cel din vena porta, iar capilarele se desc)id in vena centrolobulara . *ntre doua siruri ale )epatocitelor se gasesc canalicule biliare, intralobulare, care nu au pereti proprii si in care )epatocitele elaboreaza componentii bilei. (analiculele biliare intralobulare se continua cu cele extralobulare care capata pereti proprii si care prin unire formeaza cele doua canale )epatice: drept si stang, iar acestea unindu-se in dreptul )ilului formeaza #analul )epati#! (analul )epatic se continua cu #analul #oledo# ce se desc)ide in ampula lui /ater. derivatie a canalului coledoc este #analul #isti# care se desc)ide in vezica biliara. Se#retia biliara se face in doua etape si este continua: #. Se#retia de )epato#ite a #o"ponentilor bilei: sarurui biliare; pigmenti biliari; colesterol; lecitina.

&3

%. Se#retia de 80O6 ,a -bi#arbonat de ,a. si apa la nivelul du#telor/ se#retie sti"ulata de se#retina avand rolul de a neutrali&a 80l din duoden. Se#retia biliara are doua roluri; a. in digestia si transportul grasi"ilor 7 prin sarurile biliare( b. in e #retia unor produsi de #atabolis" ne)idrosolubili #a ; bilirubina si #olesterolul! Depo&itarea in ve&i#ula biliara *n vezica biliara cu un volum de %3-<3 ml se depoziteaza secretia a #% ore $ cca "'3 ml., deoarece apa si sarurile sunt absorbite continuu ca urmare in special a absorbtiei active a 2a8 , iar restul bilei se concentreaza de '-%3 de ori. *n compozitia bilei (difera bila )epatica de cea biliara) se gasesc: - sarurui biliare; - bilirubina; - colesterol; - lecitina;. Sarurile biliare sunt formate din colesterol. 4cesta este transformat in acizi biliari primari : colic si c)enodezocicolic care se combina cu glicocolul si taurina ( acid glicocolic, taurocolic, etc) si se gasesc sub forma de saruri biliare cu 2a8 - (glicocolatul de 2a, taurocolatul de 2a, etc). (antitatea de acizi biliari secretata in %" de ore este de 3,'gr. Sarurile biliare sunt singurul #o"ponent al bilei #u rol in digestie : - ele emulsioneaza lipidele deoarece scad tensiunea superficiala a particulelor de grasime care prin agitare se sparg oferind o suprafata mare de contact lipazelor; - favorizeaza transportul componentilor ne)idrosolubili ai lipidelor spre mucoasa intestinala, deoarece formeaza cu acestia complexe )idrosolubile numite micelii (grupuri de acizi biliari dispusi cu partea ne)idrosolubila spre centru si cu extremitatile incarcate electric spre periferie; in partea centrala se dizolva lipidele). *n lipsa sarurilor biliare se pierd prin scaun cca "3F din lipide. 0ir#ulatia sarurilor biliare *n ileonul distal se absorb E"F din sarurile biliare, restul se elimina. (ele absorbite pe calea venei porte ajung la ficat, unde, la prima trecere sunt resecretate de )epatocite in bila. A#est #ir#uit se nu"este )epato'
&#

entero')epati#/ recirculatia are loc de cca #D ori pana la eliminare, iar cantitatea eliminata prin scaun este inlocuita prin formarea la nivelul )epatocitului. *n circuitul )epato-entero-)epatic exista cca %,' gr. saruri biliare. +ormarea sarurilor biliare e stimulata de ingerarea de saruri biliare. 0olesterolul se elimina cca #-% gr-%" ore. Este ne)idrosolubil. 1arurile biliare si lecitina formeaza cu el micelii )idrosolubile. *n conditii patologice poate precipita formand calculi biliari. 4ceasta se intampla : - daca absorbtia apei din bila este prea intensa; - daca lecitina si sarurile biliare scad in bila; - daca secretia colesterolului e prea mare; - in caz de inflamare a epiteliului vezicii biliare, care modifica absorbtia apei. (alciul, care se concentreaza in vezicula biliara poate precipita formand calculi opaci la raze I. Golirea ve&i#ii biliare 4re loc in timpul digestiei, mai ales la patrunderea lipidelor in duoden, prin contractia peretilor vezicali si relaxarea sfincterului ddi. (el mai puternic stimul pentru golirea vezicii biliare este )ormonul 00+ (colecisto0inina), eliberat de prezenta lipidelor in duoden. 4lt stimul mai slab este a#etil#)olina, elibrata de fibrele colinergice din vag si plexul enteric. Rela area s*in#terului Oddi are lo#; - sub actiunea ((.; - e determinata de unda de relaxare ce precede peristaltismul coledocului; - relaxarea determinata de trecerea undei peristaltice peste duoden $ efectul relaxant cel mai puternic, de aceea bila patrunde in duoden pe fractiuni, odata cu trecerea undei peristaltice duodenale. (and cantitatea de grasimi in duoden e suficienta, vezica biliara se goleste intr-o ora. 1ubstantele care sti"ulea&a se#retia biliara se numesc #olagoge $ saruri biliare. 1ubstantele care sti"ulea&a golirea ve&i#ii biliare se numesc #olereti#e $ rol important ii revine ((..

&%

DIGESTIA I, I,TESTI,UL SU2TIRE *ntestinul subtire are forma unui tub situat intre sfincterul piloric si valvula ileo-cecala. 4re o lungime de cca & m la omul viu.5a acest nivel are loc: - definitivarea digestiei; - absorbtia produsilor rezultati din digestie; - eliminarea rezidurilor in intestinul gros. *ntestinul subtire este format din & parti : #. duoden; %. jejun; &. ileon. Duodenul este partea fixa a intestinului subtire, cu o lungime de cca %' cm si diametrul de ' cm, are forma de potcoava si e situat retroperitoneal. !artea mobila a intestinului subtire e formata din jejun (%-') si ileon (&-'), neexistand intre ele o separare distincta. !eretele este format ca in tot restul tubului digestiv din mucoasa, submucoasa, % straturi musculare si seroasa peritoneala care acopera duodenul dar inconjoara restul intestinului subtire continuandu-se cu mezenterul prin care trec vasele de sange si nervii si care se continua cu peritoneul ce acopera suprafata posterioara a abdomenului. 1uprafata mucoasei intestinului este marita prin prezenta unor pliuri ale mucoasei $ valvule conivente si a numeroase prelungiri digitiforme $ vilozitati intestinale mai numeroase in duoden si partea superioara a jejunului. /ilozitatea este acoperita de un strat de celule epiteliale (enterococite), care la suprafata dinspre lumen prezinta microvilozitati ce formeaza marginea in perie. *n interiorul vilozitatii se gaseste tesut conjunctiv strabatut de capilare sanguine, in centru se gaseste c)iliferul central (capilar limfatic). 9landele din intestinul subtire sunt: - glandele lui ;runner; - glandele (criptele) lui 5ieber0u)n 9landele lui ;runner se gasesc in prima parte a duodenului. Ele secreta mucus.
&&

*n tot intestinul subtire, la buza vilozitatilor se gasesc glande tubulare numite criptele lui 5ieber0u)n care sercreta sucul intestinal. Fun#tia "otorie e reprezentata de: - contractii de mixare $ #ontra#tii seg"entare - contractii de propulsie $ unde peristalti#e. >e fapt ambele feluri de contractii produc si mixare si propulsie dar de intesitati diferite. 0ontra#tiile seg"entare sunt contractii ale musculaturii circulare la intervale regulate ce impart intestinul in segmente. Ele se relaxeaza si apare un nou set de contractii la mijlocul segmentelor anterioare. 4ceste contractii deplaseaza c)imul de D-#3 ori pe minut amestecandu-l cu sucurile digestive. +recventa lor e determinata de ritmul electric de baza care este de #%-min in duoden si de D-E-min in restul intestinului. Undele intestinului au o directie aborala, se deplaseaza mai repede in intestinul proximal (3,'-% cm-sec), ele mor dupa &-' cm (miscarea reala este de # cm-min deci distanta de la pilor la valvula ileo-cecala este parcursa in &-' ore). 4ctivitatea peristaltica este influentata de factori nervosi si umorali. 12! sti"ulea&a, 121 in)iba activitatea motorie intestinala. Fa#torii nervosi: - reflexul gastro-enteric : distensia stomacului prin plexurile mienterice sti"ulea&a peristaltismul; - reflexul duodeno enteric :distensia duodenului are acelasi efect $ sti"ulea&a peristaltismul. >istensia unei parti a intestinului subtire, declanseaza prin reflexe mienterice contractia musc)ilor circulari deasupra distensiei si relaxare in sens abortal, declansand o unda peristaltica (contractie precedata de relaxare) acest aspect fiind considerat @legea intestinului1! Fa#torii u"orali sunt; 4! gastrina( 5! 00+( 6! Insulina( ". Serotonina. (ei patru factori umorali sti"ulea&a peristaltismul. :! se#retina(
&"

<. glu#agonul. +actorii ' si < in)iba peristaltismul. 5a nivelul valvulei ileo-cecale peristaltismul se opreste pana la ingerarea de noi alimente cand are loc reflexul gastro-ileal ce intensifica peristaltismul la acest nivel. Fun#tia valvulei ileo'#e#ale *ntre ileon si cec se gaseste o valvula, precedata de o ingrosare a musculaturii circulare $ sfincterul ileo-cecal. El ramane usor contractat impiedicand trecerea c)imului cu exceptia refluxului gastro-ileal cand se relaxeaza. 9astrina stimuleaza si ea peristaltismul din ileon si relaxeaza sfincterul ileo-cecal. 4supra eliminarii c)imului din ileon actioneaza si stimuli de la nivelul cecului. >estinderea sau iritarea cecului contracta sfincterul si in)iba peristaltismul. 4cesti stimuli actioneaza pe cale reflexa prin reflexe ce se inc)id in plexurile mienterice dar si in ganglionii prevertebrali simpatici. *n %" de ore se elimina in cec un volum de #'33 ml c)im. Fun#tia de se#retie a intestinului subtire 9landele ;runner din duoden secreta mucus, secretia fiind stimulata de stimuli tactili si iritativi, stimuli vagali, )ormoni mai ales secretina. 7ucusul protejeaza mucoasa de actiunea sucului gastric acid. 1impaticul in)iba secretia de mucus ceea ce explica aparitia ulcerului duodenal in starile de stres. (riptele lui 5ieber0u)n situate la baza vilozitatilor secreta sucul intestinal intr-un volum de #D33 ml-%" ore care are compozitia lic)idului extracelular, cu un p= de A,'-D. 4cest lic)id reprezinta ve)icolul pentru absorbtia substantelor din c)im, fiind rapid reabsorbit la nivelul vilozitatilor. 1ecretia se datoreste unor procese active atat pentru clor cat si pentru bicarbonat, care determina si secretia de natriu conform gradientului electric, de asemenea osmoza apei. Enterocitele contin enzime digestive in marginea in perie, digestia avand loc la contactul cu suprafata luminala a microvilozitatilor (digestia de contact) inainte de absorbtie. Enzimele sunt: - peptida&e - scindeaza peptidele in aminoacizi; - di&a)arida&e: za)araza - scindeaza za)aroza in glucoza si fructoza;
&'

 maltaza $ scindeaza maltoza in % molecule de glucoza; izomaltaza- scindeaza dextrinele in glucoza; lactaza $ scindeaza lactoza in glucoza si galactoza. >eci diza)aridele sunt scindate in monoza)aride. - lipa&a -exista in cantitati mici) - ce scindeaza trigliceridele in glicerol si acizi grasi. (elulele epiteliale din profunzimea criptelor prezinta continuu mitoze, celulele noi migreaza dealungul membranei bazale in afara capilarelor spre varful vilozitatii se descuameaza si ajung in secretiile intestinale. (iclul lor de viata dureaza ' zile. *n sucul intestinal propriuzis nu exista enzime. Ceglarea secretiei intestinului subtire se face predominant prin reflexe locale declansate de stimuli tactili sau de iritare, deci depinde de sosirea c)imului si de cantitatea lui. 1ecretina si ((. stimuleaza si ele secretia, dar rol dominant il au enzimele.

DIGESTIA I, 0OLO, Intestinul gros -#olonul. are un diametru mai mare decat cel subtire, are o lungime de cca #,' m si e format din: - #e# $ o prima portiune largita la care este atasat apendicele; - o portiune ascendenta $ #olon as#endent ce se termina cu flexura )epatica; - #olon transvers $ ce se intinde intre flexura )epatica si cea splenica; - #olon des#endent/ sig"oid/ re#t/ ultimii centrimetrii poarta denumirea de canal anal care se desc)ide la exterior prin anus prevazut cu % sfinctere: intern 7 din musculatura neteda, involuntar; e tern $ din musculatura striata, supus vointei !eretele intestinului gros e format din aceleasi straturi ca restul tubului digestiv cu unele modificari: - mucoasa nu prezinta nici valvule, nici vilozitati;

&<

- stratul muscular longitudinal e discontinuu, format din & benzi numite tenii! >in cauza tonusului acestor tenii peretii dintre tenii proemina formand )austre . +unctia colonului consta in absorbtia apei si a electrolitilor din c)im. 4ceasta absorbtie are loc in prima jumatate a colonului si se refera la E3F din apa si electroliti, principalul mecanism fiind cel de absorbtie activa a 2a8. *n colon exista o bogata flora microbinana care ataca resturile alimentare ajunse aici (inclusiv celuloza). Ea sintetizeaza vitamine: ., ;#%, complex ; absorbite de mucoasa colonului. Fun#tia "otorie 1i aici exista : - contractii de mixare; - contractii de propulsie. 0ontra#tiile de "i are sunt contractii din loc in loc ale musculaturii circulare pe o distanta de cca %,' cm. (ontractia simultana a musculaturii longitudinale produce formarea de )austre, aceste contractii numindu-se )australe. Ele mixeaza continutul si il deplaseaza lent in directie anala. 1e intalnesc mai frecvent in cec si in colonul ascendent favorizand absorbtia apei si a electrolitilor (din cei #'33 ml apa patrunsa in cec raman D3-%33 ml). *n D-#' ore c)imul e transportat de la valvula ileo cecala la colonul transvers devenind semisolid (bol fecal). $is#arile de propulsie sunt ?miscari in masa@. Ele apar de cateva ori pe zi, mai frecvent in prima ora dupa dejun. (onstau in formarea unui inel de contractie apoi are loc o contractie pe o distanta de cca %3 cm. (ontractia dureaza cca &3 de secunde, urmeaza o relaxare %-& minute, apoi o noua contractie in masa (acest fel de contractie dureaza #3-&3 minute) continutul fiind impins in sens anal. (and materiile fecale au ajuns in canalul anal distensia acestuia declanseaza senzatia de necesitate. 4paritia contractiei in masa e facilitata prin reflexe gastro si duodenocolice. 12! le creste intensitatea, 121 o reduce. *ritarea colonului (colita ulceroasa) poate initia contractiile in masa, deasemenea distensia unui segment de colon.
&A

De*e#atia *n cea mai mare parte a timpului rectul este gol deoarece exista un sfincter functional la %3 cm de anus, la jonctiunea dintre rect colonul sigmoid. 4ici exista si un ung)i ce opune rezistenta la umplerarea rectului. (and contractiile in masa imping materiile fecale in canalul anal apar: - senatia de necesitate; - distensia peretelui, prin reflexe locale scurte initiaza o unda peristaltica in colonul descendent. 4ceasta unda se asociaza cu relaxarea sfincterului intern prin stimuli in)ibitori din 12E. Ceflexul e slab, e intarit prin reflexul parasimpatic ce se inc)ide in maduva sacrala, caile aferenta si eferenta sunt reprezentate de fibre din nervii pelvici. (a urmare a acestui reflex se intensifica unda peristaltica din colonul descendent si se relaxeaza sfincterul intern. 1imultan sunt declansate si alte reflexe: - inspiratie profunda; - expiratie cu glota inc)isa. !rin contractia musc)ilor abdominali creste presiunea in abdomen deci si in colon. >aca sfincterul extern voluntar se relaxeaza defecatia are loc. >efecatia e oprita de contractia voluntara a sfincterului extern striat. *n acest caz reflexul moare in cateva secunde si reapare cand o noua cantitate de materii fecale ajung in rect. 5a noii nascuti si la cei cu maduva sectionata reflexul de defecare provoaca automat golirea colonului fara controlul sfincterului extern. Fun#tia se#retorie a intestinului gros +unctia secretorie a intestinului gros consta in principal in secretia de mucus de celulele mucoase de pe suprafata mucoasei colonului. 4ici se secreta se bicarbonat (=( & - ) prin transfer activ. 1ecretia de mucus si bicarbonat e stimulata mecanic direct si prin reflexe scurte. 1i aici se gasesc criptele 5iebr0u)n care secreta numai mucus. 1timularea parasimpaticului (nerv vag, nervi pelvici) stimuleaza secretia.
&D

7ucusul are rolul de a proteja mucoasa si fiind aderent favorizeaza formarea bolului fecal. *n caz de iritare intensa la nivelul intestinului se secreta cantitati mari de apa si electroliti care dilueaza factorii iritanti si determina o miscare rapida a continutului intestinal spre anus producand diaree.

DIGESTIA SI A2SOR2TIA
>igestia, adica descompunerea principiilor alimentare are loc prin )idroliza sub actiunea enzimelor specifice. 4bsorbtia consta in trecerea produsilor finali ai digestiei prin mucoasa intestinala din lumenul intestinal in mediul intern (sange sau limfa). 4cest proces este favorizat de suprafeta mare a mucoasei digestive (%'3-&33 m% ) datorita valvulelor conivente (maresc suprafata de & ori), a vilozitatilor (maresc de #3 ori) si a microvilozitatilor (maresc de %3 de ori). >easemenea mentinerea tonusului sfincterului ileo-cecal, mentine c)imul mai mult timp in intestin. 4bsorbtia are loc la toate nivelele tubului digestiv dar cea mai mare parte a procesului are loc la nivelul mucoasei intestinului subtire. $e#anis"ele absorbtiei sunt: - pasive - a#tive *n cazul "e#anis"elor pasive trecerea substantelor are loc conform gradientilor de concentratie si electrici, fara consum de energie. A#este "e#anis"e pasive #onstau in; - difuziune simpla; - difuziune facilitata de un transportor; - osmoza. *n cazul "e#anis"elor a#tive trecerea se face impotriva gradientilor de concentratie sau electrici, cu consum de energie rezultata din scindarea 4T!. $e#anis"ele a#tive sunt; - 7ecanism primar; - 7ecanism secundar.

&E

a) $e#anis"ul a#tiv pri"ar se bazeaza pe un transportor cu actiune 4T!-azica, energia rezultata din scindarea 4T! fiind folosita direct in acest proces de transport. b) $e#anis"ul a#tiv se#undar consta intr-un cotransport; o substanta transportata pasiv, dar pe un transportor (difuziune facilitata), o alta substanta se fixeaza pe acelasi transportor dar e transportata activ folosind energia data de diferenta electro-c)imica pentru prima substanta. >ar acest gradient electroc)imic este realizat printr-un mecanism activ primar ( ex. cotransport glucoza-2a8 ). 4stfel la nivelul membranei bazale, 2a8 e trnsportat din celula in sange cu ajutorul 4T!-azei 2a-. dependente, deci prin mecanism activ primar. 4cesta scade 2a8 din celula creind un gradient de concentratie a 2a8 intre lumen si celula. >in lumen 2a8 se transporta prin difuziune facilitata deci cu un transportor pe care fixeaza si o alta substanta $ de ex. glucoza, care e transportata activ. Digestia si absorbtia glu#idelor !rincipalii )idrati de carbon din regimul alimentar sunt: amidonul, za)aroza (fructe), lactoza (lapte). In #avitatea bu#ala, sub actiunea amilazei salivare se digera &-'F din amidonul preparat, dar ageasta digestie continua in stomac cca # ora (pana la p= ") timp in care amidonul, in proportie de &3-"3F este degradat la maltoza, maltotrioza si dextrine. In duoden/ in #'-&3 minute tot amidonul (inclusiv cel crud) e degradat de amilaza pancreatica inn maltoza, maltotrioza, dextrine. 5a contactul cu marginea in perie a enterocitelor din vilozitati diza)aridele sunt degradate in monoza)aride astfel: - "alta&a descompune "alto&a in % molecule de glucoza; - i&o"alta&a descompune de trinele in glucoza; - &a)ara&a descompune &a)aro&a in glucoza si fructoza; - la#ta&a descompune la#to&a in glucoza si galactoza. *n regimul alimentar predomina amidonul, iar produsul final e reprezentat in proportie de <=A de glu#o&a. Absorbtia se face sub forma de monoza)aride in duoden si partea superioara a jejunului, in mai mica masura in restul intestinului subtire. !rincipalele monoza)aride absorbite sunt: - galactoza (#,#); - glucoza (#);
"3

- fructoza (3,"). !rimele doua prin mecanism activ secundar, de contratransport cu 8 2a , iar fructoza prin difuziune facilitata. Ea este transformata in enterocit in glucoza. >in enterocit in sange trecerea se face prin difuziune facilitata. >in cele %3-<3 gr. amidon, <-#3F nu sunt absorbite si se elimina, servind in colon ca substrat pt. bacterii. Digestia si absorbtia proteinelor 2ecesarul de proteine este de 3,'-3,A gr-0g-%" ore, la care se adauga proteinele din secretiile digestive (#3-&3gr-%" ore) si din celulele descuamate (#3-&3 gr-%" ore). Toate sunt digerate. >igestia proteinelor incepe in stomac sub actiunea =(l si a pepsinei, care )idrolizeaza #3-%3F din proteine pana la albumoze si peptone. *mportanta este degradarea colagenului ce se gaseste in carne intre fibrele musculare si impiedica patrunderea enzimelor la fibrele musculare. *n intestinul superior intervin tripsina, c)emotripsina si carboxipeptidaza care )idrolizeaza proteinele in peptide mici, rezultand si putini aminoacizi (carboxipeptidaza). *n marginea in perie a enterocitelor se gasesc peptidaze care )idrolizeaza peptidele la aminoacizi . Absorbtia se face sub forma de amino-acizi dar si di si tripeptide care sunt scindate in enterocit in aminoacizi de peptidazele din citoplasma enterocitului. 7ecanismul absorbtiei este activ secundar, de cotransport cu 2a (exista cel putin ' proteine transportoare diferite). 5a nivelul membranei bazo-laterale (spre sange) absorbtia se face prin difuziune facilitata. *n colon se adauga proteinele din mucus, bacterii, celule descuamate. Digestia si absorbtia lipidelor *n alimente lipidele se gasesc sub forma de: - trigliceride; - colesterol si esteri ai acesuia; - fosfolipide. >igestia lipidelor incepe in stomac unde exista o tributiraza cu actiune slaba, care actioneaza asupra lipidelor emulsionate din alimente.

"#

*n intestin are loc emulsionarea lipidelor sub actiunea sarurilor biliare, ce permite contactul lipazelor cu lipidele pe o suprafata mare. 4ici actioneaza lipaza pancreatica , foarte puternica care )idrolizeaza in # minut grasimile neutre patrunse in duoden, in glicerol, acizi grasi. Cezulta si monogliceride ((%). (olesterolesteraza scindeaza esterii colesterolului. +osfolipaza desprinde acizii grasi din fosfolipide rezultand lizofosfatidele. Transportul de la locul )idrolizei la mucoasa intestinala se face sub forma de micelii, ceea ce permite continuarea digestiei si absorbtiei produsilor rezultati din )idroliza transportati intre microvili. BCA din lipide se absorb. *n lipsa acizilor biliari se absorb doar '3F, in lipsa lipazei pancreatice se absorb foarte putine deoarece lizofosfotidele participa la formarea miceliilor. !rodusii reultati prin scindarea lipidelor traverseaza prin difuziune membrana luminala a enterocitului. 4cizii grasi cu lant scurt sunt trecuti in in sange. >upa intrare in enterocit lipidele patrund in reticolul endoplasmatic neted se resintetizeaza trigliceridele, esterii colesterolului, fosfolipidele. 4ici se sintetizeaza si trigliceride noi folosind pentru sinteza G glicerofosfatul (forma activa a glicerolului) rezultat din metabolismul glucozei. *n enterocit se formeaza c)ilomicronii din: - colesterol #F; - trigliceride D'-E%F; - fosfolipide <-DF. +osfolipidele se dispun cu gruparile polare spre exterior si acopera D%F din suprafata. Cestul de %3F e acoperit de K lipoproteine sintetizate in enterocit K lipoproteinele sunt necesare exocitozei c)ilomicronilor, in lipsa lor enterocitul se incarca cu lipide si absorbtia lor inceteaza. ()ilomicronii trec in: c)iliferul central- circulatia limfatica- circulatia sanguina. 4bsorbtia lipidelor este totala la jumatatea jejunului. 4cizii biliari se absorb in ileon prin: - proces activ de cotransport cu 2a pentru acizii biliari conjugati; - difuziune pentru acizii biliari neconjugati sau de)idroxilati. Absorbtia apei si a ionilor

"%

*n %" de ore se ingera %l apa, in sucurile digestive $ cca Al in %" ore, deci in total, in tubul digestiv in %" de ore sunt cam El de apa, din care #,'l trec in colon si cca #33-%33 ml se elimina prin ,materiile fecale, restul se absoarbe. 4bsorbtia apei se face pasiv prin osmoza. >e fapt prin osmoza apa trece in ambele sensuri prin mucoasa digestiva. *n duoden, daca c)imul care ajunge aici este )iperosmotic, apa din sange trece in duoden pana cand c)imul devine izoosmotic. *n jejun si ileon apa urmeaza prin osmoza substantele absorbite ( se pot absorbi cca '-Al in %" ore, excesul se elimina ca diaree). 2a8 - '-D gr din alimente-%" ore si %'-&3 gr din sucurile digestive. E absorbit dealungul intregului intestin: - din enterocit in sange trece prin transport activ primar cu ajutorul 4T!-azei 2a8 - .8 dependente; - la nivelul membranei luminale $ prin difuziune facilitata. *n jejun rata absorbtiei este mai mare datorita prezentei glucozei, galactozei, a aminoacizilor care folosesc acelasi transportor la nivelul membranei luminale si astfel se stimuleaza reciproc. Tot la nivelul membranei luminale are loc antiportul = 8 .8 care se secreta. *n colon transportul de 2a8 se face impotriva unui gradient mare (%' m7 in lumen, #%3 in plasma). 4bsorbtia 2a8 este urmata pasiv de (l- . !rocesul de absorbtie a 2a 8e stimulat e aldosteron. 0l' si 80O6*n duoden =( &- se secreta intra in structura mucusului. *n jejun (l- si =( & se absorb proveniti din suc pancreatic si bila. *n ileon si colon (l- se absoarbe, =( & $ se secreta ( in antiport, cu o proteina transportoare.) =( & $ se absoarbe ca ( % (=( & $ 8 =8 H =% ( & L =% 8 ( % ) +D -potasiul. *n jejun si ileon se absoarbe, in colon se poate secreta sau absorbi ( in lumen sub %' m7 $ se secreta, peste %' m7 se absoarbe). *n diarei se pierde, putand duce la )ipopotasemie ce determina aritmii. (a mecanism de absorbtie: apa si ionii pot traversa mucoasa prin jonctiunile dintre enterocite deci paracelular sau prin celule transcelular.
"&

*n duoden predomina transportul paracelular (jonctiunile sunt mai putin stranse) in rest $ transcelular. Enterocitele de la varful vilozitatilor participa la absorbtie (cele de la baza $ la secretii). Reglarea absorbtiei S, Si"pati#/ Adrenalina/ ,oradrenalina/ so"atostatina/ en#e*alina stimuleaza absorbtia apei si a electrolitilor, )ista"ina si alte substante eliberate de mastocite stimuleaza secretia (diarea din starile inflamatorii). S, Parasi"pati# scade absorbtia! Absorbtia 0aDD Este activa la nivelul duodenului si a jejunului. !rin marginea in perie transportul se face cu ajutorul unei proteine transportoare, tot o proteina il transporta prin enterocit fiind in sc)imb cu (a 88 din mitocondrii si din reticulul endoplasmatic. *n membrana bazo-laterala exista: - o 4T!-aza dependenta de (a88 ; - scimb 2a8- (a88 prin mecanism activ secundar. 7etabolitul vit.> $ #,%' di)idroxi vit.> se fixeaza pe receptorul nuclear si induce sinteza proteinelor transportoare de (a 88 si 4T!-azei dependente de (a88 . Absorbtia *ierului -Fe. 1e ingera #'-%3mgr-%" ore din care se absoarbe 3,'-#mgr. 4bsorbtia e limitata de tendinta +e de a forma complexe insolubile cu fosfati, tanin, fibre. /itamina ( reduce +e trivalent la +e bivalent (+e 888 L +e88) ce are tendinta mai mica de a forma complexe insolubile. Enterocitele din duoden si jejun elibereaza in lumen o transferina care fixeaza +e, receptorii de pe membrana enterocitelor fixeaza acest complex care este introdus in enterocit prin endocitoza. *n lipsa +e din circulatie capacitatea de absorbtie creste. !entru prevenirea excesului, +e se pierde odata cu descuamarea enterocitelor.

""

Vita"inele )idrosolubile ( complex ;-uri, vit.() /itaminele )idrosolubile sunt absorbite prin difuziune simpla sau facilitata, vit.;#% necesita combinarea cu factorul intrinsec. Vita"inele liposolubile (vit. 4,>,E,+,.) /itaminele liposolubile se absorb la fel ca lipidele, fiind transportate de micelii si trecute in limfa sub forma de c)ilomicroni. 4bsorbtia e stimulata de prezenta lipidelor in alimentatie. 0O$PORTA$E,TUL ALI$E,TAR (omportamentul alimentar la omul sanatos asigura un ec)ilibru intre necesitatile organismului si aportul alimentar. 4cesta se realizeaza prin senzatiile de foame si de satietate de care depinde aportul alimentar. 1enzatia de foame, o senzatie a necesitatii ingestiei de alimente e insotita de o stare de agitatie, uneori insotita de o jena epigastrica. 1enzatia de satietate e o senzatie de satisfactie, de placere, de lipsa necesitatii ingestiei de alimente. 4ceste senzatii se datoresc existentei in )ipotalamus a % centrii: #. #entrul *oa"ei situat in )ipotalamusul lateral; %. #entrul satietatii situat in )ipotalamusul ventro-medial. 4cesti centrii au fost evidentiatipe animale. Experientele au aratat ca excitarea lor produce senzatiile de foame sau satietate, iar distrugerea lor $ lipsa acestor senzatii. (entru foamei este activ permanent si este temporar in)ibat de centrul satrietatii. >aca se face o sectiune sub )ipotalamus dar deasupra mezencefalului senzatiile amintite dispar dar se mentine salivatia, masticatia, acte legate de alimentatie, a caror centrii se gasesc in trunc)iul cerebral. serie de centrii situati mai sus, mai ales cei apartinand sistemului limbic influenteaza activitatea centrilor )ipotalamici, astfel lezari ale amigdalei duce la )iperfagii insotite de orbire psi)ica, adica lipsa alegerii mancarii ( consuma alimente alterate, c)iar obiecte). *n mecanismele de functonare a acestor centrii intervin o serie de factori umorali:

"'

- noradrenalina in)iba centrul satietatii, determina aparitia senzatiei de foame; - dopa"ina/ serotonina stimuleaza centrul satietatii; - peptidele opioide (Endorfina) dezin)iba centrul foamei, ceea ce duce la obezitate. *n acest fel se explica obezitatea in starile de stres. $e#anis"ele de reglare a a#tivitatii a#estor #entrii sunt; - pe termen scurt; - pe termen lung. (ele pe ter"en s#urt se numesc si mecanisme alimentare. Ele regleaza aportul alimentar in timpul unei mese. (ele pe ter"en lung sau nutritionale mentin depozitele energetice deci greutatea corpului. $e#anis"ele pe ter"en s#urt au la baza stimuli cu punct de plecare din tubul digestiv, cum ar fi distensia stomacului, a duodenului. 1ecretia de ((., insulina, glucagon, ar avea si ele un rol in cadrul acestor mecanisme. 1i stimuli cu punct de plecare de la receptorii din cavitatea bucala intervin in aparitia senzatiei de satietate deoarece un animal cu fistula esofagiana, deci la care alimentele se elimina din tubul digestiv, ajunge la satietate in timpul unei mese, dar aceasta actiune este mai slaba si de durata mai scurta. $e#anis"ele pe ter"en lung sunt incomplet elucidate. 1-a constatat ca functionarea centrului satietatii depinde de consumul de glucoza al lui. 4dministrarea de glucoza marcata indica concentrarea glucozei in acest centru, iar )iperglicemia sau administrarea insulinei (centrul este situat in afara barierei )emato-encefalice) determina o utilizare crescuta a glucozei si in acelasi timp cresterea frecventei !4 in acest centru al satietatii (explica senzatia de foame si tendinta la obezitate la diabetici). *n ultimul timp se acorda o tot mai mare atentiei influentei asupra centrului satietatii, a concentratiei acizilor grasi din sange care il stimuleaza. *n acelasi timp s-a constatat ca depozitele lipidice mai ales cele viscerale nu sunt doar simple depozite energetice ci, celule adipoase si monocitele de la acest nivel secreta substante active cu diferite roluri printre care si cel de reglare a aportului energetic. 4cum #% ani s-a descoperit ca celulele adipoase secreta o substanta $ leptina, care la nivel central stimuleaza centrul satietatii, iar periferic creste consumul acizilor grasi si scade depunerea de tesut adipos din viscere. (resterea concentratiei amino-acizilor in sange stimuleaza si ea centrul satietatii.
"<

>eci ar exista teorii: glicostatica, lipostatica si aminostatica ce ar participa le reglarea activitatii centrilor )ipotalamici. Expunerea la frig determina )iperfagie, la cald reduce consumul de alimente, deci ar exista si o teorie termostatica a reglarii pe termen lung. !rincipalela concluzie este ca scaderea depozitelor energetice activeaza centrul foamei, iar cresterea lor, la omul sanatos $ il in)iba. Ali"entatia este stiinta relatiei dintre produsele alimentare si om. !rincipiile alimentare au rol: - plasti# (de refacere a structurii uzate); - energeti# (de furnizare a energiei); - *un#tional (de formare a unor substante ce indeplinesc niste functii ca: enzime, )ormoni, etc.) !rin alimentatie trebuie stabilit un ec)ilibru intre aportul alimentar si consum. 4nimalele pot alege alimentele in functie de substantele lipsa din organism.>e ex. un animal suprarenopriv , deci care din lipsa de aldosteron pierde 2a8 , mananca sare. mul are apetitul pervertit in sensul ca alege alimentele in special in functie de gustul lor. >e aici necesitatea stabilirii unei ratii alimentare care sa-i asigure performantele fizice si intelectuale, adaptabilitate, longevitatea. Ratia ali"entara trebuie sa contina: - glucide; - lipide; - proteine; - vitamine; - saruri minerale; - fibre alimentare; - apa in cantitate adecvata. Glu#idele reprezinta sursa energetica principala pentru sistemul nervos si muscular (#grH",# (al). 2ecesarul minim este de #33 gr-%" ore. *n mod normal trebuie sa reprezinte <3-<'F din necesarul energetic adica "33 gr-%" ore, din care za)ararurile rafinate sa nu depaseasca M din aport. >aca consumul de glucide este scazut, se consuma proteine ca sursa energetica, de asemenea are loc degradarea acizilor grasi cu formarea de corpi cetonici. Excesul de glucide suprasolicita pancreasul, duce la carenta de vit.;#, iar excesul de fainoase duce la scaderea (a88 . (opiii trebuie sa consume &33-'33 gr.-zi. *n efortul fizic consumul creste pana la '33gr-zi.
"A

amenii in varsta e bine sa limiteze consumul la %33-&33gr.-zi. Lipidele, trebuie sa reprezinte #'-&'F din necesarul energetic adica cca # gr-.gr-%" ore. Trebuie sa predomine in alimentatie acizii grasi nesaturati, esentiali din uleiurile vegetale, din peste. *n lipsa lipidelor din alimente apar: denutritia, tulburari de termoreglare, oprire in crestere, c)iar leziuni renale, micsorarea randamentului la efort fizic, oboseala. *n exces apare )ipercolesterolemia si tendinta la arteroscleroza. (opiii trebuie sa consume %-& gr-0gr--zi. !ersoanele in varsta $ 3,< $ 3,E gr-0gr-zi. *n efort fizic intens sau in expunere la frig pana la &'F din necesarul energetic. >e asemenea este necesar aportul de factori lipotropi in lipsa carora are loc incarcarea grasa a ficatului. Proteinele 7inimul fiziologic este de #gr-0gr-%" ore. ptimul fiziologic este de #," gr-0gr-%" ore sau de #%,'F din necesarul energetic. !roteinele animale trebuie sa reprezinte "3-'3F din aportul proteic deoarece aminoacizii esentiali se gasesc in proteinele animale. !roteinele vegetale sunt incomplecte (de ex. zeina din malai nu are lizina si triptofan). >e asemenea proteinele de origine animala contin aminoacizii in proportii optime. *n perioada de crestere sunt necesare %-&gr-0g-zi, la varstnici $ #,'gr-0g-zi. 5a femei in timpul sarcinii, al alaptarii %-%,%gr-0g-zi. Vita"inele si "ineralele sunt asigurate de alimentatia mixta obisnuita. 2ecesarul de *ibre $ '-%'gr-zi, din fructe, legume, paine integrala. Ele retin apa, cresc volumul materiilor fecale accelerand tranzitul, fixeaza si elimina toxine, virusuri, substante cancerigene, influenteaza favorabil activitatea bacteriana. 2ecesarul de apa : %333-%'33 ml-%" ore provenind din: - apa exogena - #333-#'33 ml; - din alimente $ A33 ml; - apa metabolica $ &33 ml. !rincipalele criterii ale unei alimentatii rationale #. 4sigurarea tuturor componentilor alimentari in cantitati optime si in proportii optime;
"D

%. &. ". '. <. A. D.

4sigurarea unei bune stari de nutritie; 4limentatia sa fie adecvata varstei, activitatii, starii fiziologice; 1a fie diversificata; Cegimul sa fie variat; Evitarea alimentelor nocive sau insalubre; !roprietatile organoleptice $ conform obisnuintei Cepartizarea pe &-" mese; *n cazul a & mese: a. &3F dimineata b. '3F la pranz; c. %3F seara E. 4sigurarea cu material fibros; #3.Cespectarea conditiilor fiziologice:ore fixe,ordinea felurilor, ambianta, timp suficient. $ETA2OLIS$UL E,ERGETI0 rganismul necesita energie pentru: - procesele de sinteza; - contractia musculara; - transport activ prin membranele celulare; - conducere nervoasa; - secretie glandulara. 4ceasta energie este furnizata de ATP, care se formeaza prin: - degradarea oxidativa a glucozei, acizilor grasi, aminoacizilor; - glicoliza anaeroba (% moli 4T! pe mol de glucoza). *n fiecare din cele % legaturi macroergice (legaturi fosfat) sunt depozitate #%.333 (alorii-mol in conditii fiziologice. alta substanta ce furnizeaaza energie este creatin fosfatul ((!), legatura macroergica a acestuia contine #&.333 (al-mol. 1pre deosebire de 4T!, (! nu poate ceda energie pentru procesele vitale ci furnizeaza energia pentru refacerea 4T!. *n efort, energia din 4T! e suficienta timp de # secunda, 4T! se reface pe seama (! (cateva secunde), pe seama glicolizei anaerobe (#-% minute), degradarea oxidativa reface rezervele de 4T! si (!. (datoria de %). *n timpul formarii 4T! &'F din energie se transforma in caldura. *n timpul transferului energetic de la 4T! la sistemele functionale celulare

"E

se elibereaza o noua cantitate de caldura astfel incat cca %AF din energia din alimente este folosita de sistemele functionale celulare. 1i in timpul acestei utilizari o mare parte se transforma in caldura (frecarea singelui de peretii vasului, frecarea dintre structurile din musc)i in timpul contractiei). 1ingura exceptie o reprezinta lucrul mecanic efectuat de musc)i. >in aceasta cauza se poate considera ca in repaos toata energia din alimente este transformata in caldura, iar consumul energetic al organismului se exprima in calorii. 6nitatea de masura $ #aloria $ este cantitatea de caldura necesara pt. a ridica temperatura # gr. de apa cu # 3 (. (aloria mare sau 0ilocaloria este de #333 ori mai mare. *n repaos (in pat) un barbat de A3 0g consuma #<'3 (al-%" ore. Fa#torii care influenteaza consumul energetic: #. E*ortul *i&i# $ consumul energetic creste cu intensitatea efortului. persoana ce depune o activitate sedentara consuma %333 $ %'33 (al-%" ore. (onsumul maxim $ de <333 $ A333 (al-%" ore (cosasi, alpinisti). %. A#tiunea dina"i#a spe#i*i#a $ este cresterea consumului energetic dupa ingestii de alimente: dupa glucide, lipide $ de "F; dupa proteine $ &3F si dureaza &-#% ore &. Varsta $ consumul energetic scade cu varsta; ". 8or"onii tiroidieni: in )ipertiroidie consumul energetic creste cu '3#33F; in )ipotiroidie consumul energetic scade la "3<3F '. Siste"ul nervos si"pati# prin 4drenalina si 2oradrenalina stimuleaza activitatea celulara; <. 8or"onii "as#ulini cresc consumul energetic cu #3-#'F; C! ST8 7 #reste #onsu"ul energeti# #u 4:'5=A( D. 0li"a $ consumul energetic este cu #3-%3F scazut la tropice; E. So"nul $ scade consumul energetic cu #3-#'F. #3. $alnutritia prelungita $ scade cu %3-&3F consumul energetic. !entru compararea consumului energetic intre indivizi se determina "etabolis"ul ba&al H consumul energetic minim in conditii de veg)e, determinarea facandu-se in conditii bazale:
'3

inanitie de #% ore, inanitie de proteine de %" ore; repaos fizic #-% ore; la temperatura de confort; se elimina factorii de excitare fizici, psi)ici, alimentari, medicamentosi. 7etabolismul bazal se exprima in functie de valoarea standard, fiind cuprins intre 8#3F si -'F.

TER$OREGLAREA Temperatura orala este in medie &<,'-&A grade ( in rect cu 3,< mai putin). Ea variaza usor cu temperatura mediului si cu efortul fizic deoarece mecanismele de reglare nu sunt perfecte ( in efort intens poate ajunge la &D grade, in mediu rece $ &< grade (elsius). 4ceasta )omeostazie termica (omul $ animal )omeoterm) se realizeaza printr-un ec)ilibru intre productia de caldura ( ter"ogene&a. si pierdere de caldura (ter"oli&a). Ter"ogene&a are loc prin mecanisme c)imice: - rata bazala a tuturor celulelor ( foarte ridicata in ficat, unde temperatura sN e de "33 (); - activitatea musculara; - efectul tiroxinei; - efectul tonusului simpatic. Ter"oli&a are loc la nivelul pielii prin procese fizice. (aldura produsa in organism e transferata pielii prin intermediul sangelui si se pierde spre aer sau alt mediu inconjurator (apa in cazul innotului). Tesutul adipos din )ipoderm reprezinta un strat izolator termic, conductibilitatea lui calorica fiind scazuta (i-& din a altor tesuturi). El permite mentinerea temoeraturii centrale constanta c)iar daca temperatura pielii se apropie de cea a mediului extern. >ebitul sanguin prin plexul venos al pielii variaza intre 3 si &3F, din debitul cardiac si este controlat de 121impatic care contracta arteriolele si anastomozele arterio-venoase. *n acest fel se modifica si conducerea caldurii spre piele.

'#

$e#anis"ele *i&i#e ale ter"oli&ei sunt; #. *radierea; %. (onductia; &. Evaporarea. Iradierea este pierderea de caldura prin radiatii infrarosii (OH'%3Pm). Toate obiectele care nu sunt la 3 absolut emit aceste radiatii. >aca temperatura corpului este mai mare ca a mediului inconjurator, corpul pierde o mai mare cantitate de caldura decat primeste de la obiectele din jur. persoana dezbracata intr-o camera la temperatura normala pierde prin iradiere <3F din caldura. 0ondu#tia (aldura e determinata de energia cinetica a miscarii moleculelor. 7oleculele cutanate prezinta continuu o miscare vibratorie, care este transferata aerului mai rece crescand viteza de miscare a moleculelor din aer. (and temperatura aerului o egaleaza pe cea a corpului pierderea de caldura inceteaza pana cand aerul este indepartat prin convectia curentilor de aer. mica convectie are loc permanent pentru ca aerul cald se ridica. 6n om dezbracat intr-o camera fara miscarea aerului pierde prin conductie #%F din caldura. /antul creste pierderea de caldura prin convectie. *n apa pierderea de caldura prin conductie este mai mare deoarece apa are o caldura specifica mare deci absoarbe multa caldura si are o conductibilitate calorica mare. Evaporarea 4pa are o caldura latenta mare $ la evaporarea # gr apa se pierd 3,'D (al. 4pa de pe suprafata corpului provine din: - perspiratie insensibila; - transpiratie. Perspitratia insensibila are loc prin difuziunea apei prin piele, are o valoare de cca <33ml-%" ore, prin ea se pierd #%-#" (al-ora. Ea nu poate fi controlata. Transpiratia este realizata de glandele sudoripare si este stimulata de simpaticul colinergic controlat de )ipotalamusul anterior. Evaporarea transpiratiei reprezinta singurul mijloc de pierdere a caldurii cand temperatura mediului egaleaza sau depaseste temperatura corpului. !rin transpiratie se pierde 2a8 .
'%

E*e#tul )ainelor =ainele opresc aerul in apropierea pielii si intre straturile de )aine. *n acest fel zona de izolare creste si actiunea curentilor de convectie scade. 6n costum obisnuit de )aine reduce pierderea calorica la '3F. Eficienta )ainelor scade daca ele se uda (transmiterea caldurii creste de %3 de ori). A#li"ati&area la #aldura se face prin: - intensificarea transpiratiei; - scaderea concentratiei 2a8 din transpiratie prin secretie de aldosteron; 5a neaclimatizati, expusi unui mediu cald transpiratia e de A33 ml-ora. >upa #-< saptamani creste la %l-ora, iar concentratia 2a8 scade de la #'-&3 gr-zi la &-' gr-zi. Reglarea te"peraturii Ceceptorii ce sesiseaza modificarile de temperatura sunt $ centrali si periferici. !rin termode s-a demonstrat ca in )ipotalamusul anterior, in aria preoptica se gasesc neuroni termodetectori sensibili la cresterea temperaturii sangelui si mai putini (cca -&) sensibili la scaderea temperaturii sangelui. +recventa !4 in acesti termodetectori creste de %-#3 ori ca raspuns la cresterea respectiv scaderea temperaturii cu #3 grade (elsius. *n piele se gasesc mai ales receptori pentru rece, pentru cald de #3 ori mai putini. 1e gasesc termoreceptori si in restul corpului mai ales in : maduva spinarii, rinic)i, inima, viscere abdominale, in jurul venelor mari. 1i aici predomina receptorii pentru rece. Ceceptorii periferici transmit impulsurile )ipotalamusului. $e#anis"ele e*e#toare au centrii in )ipotalamusul posterior. 4!$e#anis"e de s#adere a te"peraturii: - vasodilatatia cutanata prin in)ibarea centrului simpatic din )ipotalamusul posterior, ceea ce poate creste transferul de caldura spre piele pana la de D ori; - transpiratia, la peste &A grade (elsius, fiecare grad in plus determina cresterea transpiratiei ce indeparteaza de #3 ori rata bazala de producere a caldurii. - scaderea producerii de caldura. 5! De #restere a te"peraturii; - vasoconstrictie cutanata prin centrii 12 1impatic din )ipotalamusul posterior;

'&

- piloerectie $ importanta la animale deoarece mentine un strat izolator de aer; - cresterea producerii de caldura prin : frison, tonus simpatic crescut, secretie de )ormoni tiroidieni. Sti"ularea *risonului (entrul primar pentru frison e localizat in regiunea dorso-mediana a )ipotalamulsului posterior. 4ceasta regiune e in)ibata de centrul detector pentru cald din )ipotalamusul anterior si e excitat de termoreceptorii pentru rece din piele si organele interne. 1timulul e transmis neuronilor motori si creste tonusul in musc)ii sc)eletici. (and acesta depaseste nivelul critic apare frisonul (probabil prin mecanism oscilant de intindere a fusurilor neuromusculare. *n frison maxim producerea de caldura creste de "-' ori. E #itarea si"pati#a creste rata metabolismului in parte ca rezultat al decuplarii fosforilarii oxidative direct proportionala cu cantitatea de grasime bruna (se gaseste la animal si la copil in regiunea interscapulara, nu si la adult). 0resterea eliberarii de )ormoni tiroidieni se realizeaza ca urmare a cresterii secretiei TC=. =ormonii tiroidieni cresc oxidarile celulare. 1ecretia )ormonilor tiroidieni se intensifica doar dupa cateva saptamani necsare )ipertrofiei glandei tiroide. Reglarea te"peraturii #orpului 1-a constatat ca procesele de termogeneza si cele de termoliza incep de la o anumita temperatura numita pun#t de re*erinta, la om in jur de &A,# grade (elsius. Termodetectorii din )ipotalamusul anterior au un ritm spontan de elaborare a !4 ( activitate de pace ma0er). Ei sesizeaza temperatura )ipotalamica si o traduce intr-un anumit ritm de elaborare a !4 care corespunde unui anumit punct de referinta ce mentine temperatura corpului la o anumita valoare. 1timulii de la receptorii periferici modifica punctul de referinta in sensul ca: - termoreceptorii pentru rece cresc valoarea lui adica o scadere mai mica a temperaturii )ipotalamice initiaza raspunsul termogenetic; - termoreceptorii pentru cald scad valoarea punctului de referinta, reactiile termolitice fiind declansate la o crestere mai mica a temperaturii )ipotalamice. >eci regiunea preoptica din )ipotalamusul anterior integreaza stimulii de la receptorii periferici cu cei de la termodetectorii )ipotalamici.

'"

4ceasta integrare determina marimea si sensul raspunsului )ipotalamic care declanseaza mecanismele termogenetice si termolitice mentinand constanta temperatura corpului. *n ariile corticale cu care acesti centrii au legatura este initiata activitatea termoreglatoare comportamentala. 0ontrolul #o"porta"ental *ncalzirea centrala ()ipotalamica) duce la senzatia psi)ica de supraincalzire, iar cea de racire la senzatia de racire. !ersoana ajusteaza corespunzator mediul pentru a reface confortul termic. 5a om este singurul mecanism eficient mai ales in regiunile reci. Tulburarile de reglare ter"i#a Febra apare in: - afectiuni bacteriene; - tumori cerebrale; 1ubstantele care produc febra se numesc pirogene. Ele sunt: - proteine straine; - proteine proprii denaturate; - bacterii; - toxine bacteriene. Ele actioneaza direct asupra centrilor )ipotalamici sau prin interleu0ina *, deoarece bacteriile si toxinele fagocitate de de leucocite, macrofagele tisulare sau de celulele .iller sunt digerate si se elibereaza interleu0ina * numita si pirogen care actioneaza asupra )ipotalamusului anterior. !irogenul creste punctul de referinta deci face ca temperatura corpului sa creasca. rganismul reactioneaza prin instalarea frisonului, vasoconstrictie cutanata si temperatura creste pana la cea stabilita de noul punct de referinta. 5eziuni la nivelul )ipotalamusului sau compresia )ipotalasmului prin tumora determina si ele instalarea febrei. =ipertermia consta in cresterea temperaturii corpului in conditiile in care capacitatea organismului de a se apara de excesul de caldura este depasita. 4ceasta se intampla cand temperatura mediului a ajuns la &",' grade (elsius si umiditatea este de #33F. (and temperatura corpului a ajuns la "#-"% grade (elsius se instaleaza socul caloric caracterizat prin:
''

- ameteli; - dureri abdominale; - delir; - pierderea cunostintei. 4par )emoragii locale, leziuni celulare inclusiv in creier, ce pot fi letale. 4climatizarea la cald se instaleaza dupa cateva saptamani de lucru la temperaturi si umiditate ridicata prin: - cresterea volumului de transpiratie; - cresterea volumului plasmatic; - diminuarea pierderii de 2a8 prin transpiratie si urinii sub actiunea aldosteronului a carui secretie creste. E punerea la *rig du#e la )ipoter"ie >upa %3-&3 minute de imersie in apa ing)etata, cand temperatura centrala scade la %' de grade (elsius se instaleaza moartea prin stop cardiac sau fibrilatie ventriculara. 1e poate evita daca se aplica caldura extern. 1caderea temperaturii sub %< de grade (elsius duce la pierderea capacitatii de reglare termica (scade rata termogenezei).1e dezvolta somnolenta sau coma ce deprima activitate 12(. 1caderea locala a temperaturii produce degeraturi. >aca in celule s-au format cristale de g)eata afectarea e permanenta, poate duce la gangrena. 8ipoter"ia arti*i#iala se foloseste in interventii c)irurgicale pe cord deoarece scade frecventa cardiaca si intensitatea proceselor metabolice permitand oprirea circulatiei pentru cateva minute. 1e administreaza un sedativ puternic (scade activitatea centrilor )ipotalamici), apoi se face racirea corpului prin aplicare de g)eata (sau alte mijloace). !oate fi mentinuta temperatura la &% grade (elius cateva zile, c)iar o saptamana.

'<

'A