UNIVERSITATEA SPIRU HARET

FACULTATEA MANAGEMENT FINANCIAR-CONTABIL

CONSTANTA
SPECIALIZAREA: MANAGEMENT
SUBIECTE LA DISCIPLINA:
MANAGEMENTUL APROVIZIONRII SI DESFACERII
1. Definiti conceptul de managementul aprovizionrii.
Managementul aprovizionrii reprezinta activitatea prin care se asigura elementele materiale si tehnice
necesare produciei,in volumul si structura care sa permita realizarea obiectivelor generale ale
ntreprinderii,in condiiile unor costuri minime si ale unui profit cat mai mare.
2. Care sunt termenii utilizai obisnuit n teoria si practica economic de specialitate pentru procesul de
aprovizionare materiala?
In literatura de specialitate,ca si in practica economica,sunt utilizai frecvent termenii:
Achizitionare reprezinta o actiune de angajament financiar de cumprare a unor resurse
materiale sau produse,fiind o tranzactie efectiva si este doar un moment al procesului complex de
aprovizionare cu materiale si echipamente tehnice
Aprovizionare asigurarea materiala si cu echipamente tehnice cat si actiunea de completare a
bazei materiale si tehnice necesare cu resurse din surse proprii(interne) ale ntreprinderii:SDV-
uri,anumite forme de energie,diferite piese,subansamble,materiale noi si refolosibile.
Alimentare actiunea de finalizare a procesului de aprovizionare prin trecerea in consum a
resurselor materiale (aduse de la furnizori sau fabricate chiar in intreprinderea
consumatoare);deci,trecerea materiilor prime din depozite la punctele de prelucrare si
consum.Alimentarea se incadreaza in sistemul logistic intern al unitaii,care cuprinde:fluxul de
resurse,sistemul de transport intern si sistemul informaional-decizional.
Cumparare-activitatea de procurare a materialelor de calitatea si in cantitatea dorita,la momentul
dorit,la un pre bun de la o sursa buna (Heinritz) sau actul comercial care cuprinde identificarea
nevoilor,alegerea furnizorilor,negocierea preului si a altor condiii de tranzactionare si urmarire
a comenzilor pana la livrarea acestora(Lewis si England)
Logistica se integreaza activitatea de aprovizionare in activitatea de ansamblu a ntreprinderii.
Gestiunea fluxurilor materiale se incadreaza in termenul general de asigurare materiala care
defineste aria completa de cuprindere a intregului proces de formare si gestiune materiala a bazei
materiale si de echipamente tehnice al ntreprinderii
3. Cum se interpreteaz conceptul (procesul) de management al aprovizionrii?
Managementul aprovizionrii reprezinta un concept unitar complex,cu o structura extinsa de activitai
componente,care au in vedere elementele de ansamblu: probleme de conducere-coordonare,previziune-
programare-contractare, de organizare,antrenare,derulare efectiva, urmarire-control,analiza si evaluare.
Managementul aprovizionrii este componenta a funciunii comerciale a ntreprinderii si asigura
echilibrul intre necesitatile si resursele materiale care poate fi asigurat de o unitate economica.
Obiectivul activitaii de aprovizionare este asigurarea completa si complexa a unitaii economice cu
resurse materiale si tehnice corespunzatoare calitativ,la locul si termenele solicitate si la cost minim.
4. Nominalizati activitaile componente ale managementului aprovizionrii.
Activitati componente ale managementului aprovizionrii,sunt:
Identificarea si stabilirea volumului si structurii materiale si energetice necesare desfasurarii
activitaii de ansamblu a unitaii economice-in primul rand a celei producive
Fundamentarea tehnico-economica a planului si programelor de aprovizionare materiala si
energetica a unitaii
Dimensionarea pe baza de documentatie tehnico-economica a consumurilor materiale si
energetice
Elaborarea de bilanturi materiale si energetice cu evidenierea modului de folosire a resurselor si
a formei concrete de regasire a acestora pe parcursul lucrarii
Prospectarea pieei interne si externe de resurse materiale si energetice in vederea depistarii si
localizarii surselor reale si potentiale de furnizare
Alegerea resurselor materiale si echipamentelor tehnice care raspund cel mai bine
caracteristicilor cererilor pentru consum,prezinta cele mai avantajoase condiii de livrare,sunt
substituienti eficienti pentru materiale deficitare,scumpe,din import
Alegerea furnizorilor care ofera cele mai avantajoase condiii economice si asigura certitudinea
livrarilor viitoare
Elaborarea strategiilor in cumprarea de resurse in raport cu piaa interna si externa
Testarea credibilitatii furnizorilor selectati in scopul evidenierii probitatii morale,garantiilor de
care se bucura,seriozitatii,resposabilitatii in respectarea obligatiilor,solvabilitatea.
Negocierea si concretizarea relaiilor cu furnizorii alesi:stabilirea prin acord de vointa a tuturor
condiiilor de livrare-emiterea de comenzi si incheierea de contracte comerciale
Urmarirea si controlul contractelor,intocmirea fiselor de urmarire operaiva a aprovizionrii pe
furnizori si resurse
Analiza periodica a stadiului asigurarii bazei materiale si tehnice,realizarea programelor
operative,planuri de aprovizionare,contracte economice pe total si distinct pe furnizori
Asigurarea condiiilor normale de primire-receptie a partizilor de materiale sosite de la furnizori:
amenajarea de spatii speciale de descarcare-receptie,constituirea comisiilor de primire-receptie
Stabilirea anticipata a spatiilor de depozitare,dotarea lor,organizarea fluxurilor de
circulatie,sistemelor eficiente de depozitare,operaiilor de dezambalare in magazii si depozite
Organizarea rationala a sistemului de servire ritmica cu resurse materiala a subunitailor de
consum in concordanta cu cerintele acestora si a programelor de fabricatie
Controlul sistematic al evolutiei stocurilor efective in raport cu limitele estimate pentru evitarea
suprastocarii,lipsa de materiale in stoc
Urmarirea si controlul utilizarii resurselor materiale si energetice pe materiale de consum pentru
prevenirea risipei,supraconsumului, nerespectarii disciplinei proceselor tehnologice sau
schimbarii destinatiei acestor resurse
Conceperea si aplicarea unui sistem informaional cuprinzator,simplu si operativ care sa permita:
vehicularea unui numar mare de informaii intr-un timp scurt,evidenierea clara a starii reale a
procesului de asigurare materiala,evidena corecta a materialelor
Selectarea si angajarea dupa principiul competentei a personalului de specialitate in structura
profesionala specifica;formarea si perfectionarea lucratorilor din sectorul de aprovizionare
5. Care sunt activitaile pentru care, n economia de piat se acord o atentie sporita?
Activitatile pentru care se acorda o atentie sporita in economia de piaa sunt:
Studierea pieei de furnizare,a furnizorilor potentiali si reali
Selectarea si testarea credibilitatii furnizorilor
Elaborarea strategiilor in cumprarea de resurse materiale si echipamente tehnice si a gestiunii
stocurilor
Negocierea condiiilor de vnzare-cumprare,de comercializare si finalizare a aciunii pe baza
contractuala
Urmarirea evolutiei pieei de furnizare,a structurii si potentialului de resurse,preurilor
6. Ce rol ndeplineste subsistemul aprovizionare n actiunea de elaborare a strategiilor de dezvoltare a unittilor
de producie?
Subsistemul de aprovizionare indeplineste:
Rolul de sursa de informare strategica - ce decurge din raporturile acestuia cu piaa din
amonte in calitate de factor de cumprare si care se refera la:evolutia cererii si ofertei,tendinte
in evolutia concurentei,strategia desfasurarii negocierilor,evolutia preurilor,noi condiii de
furnizare oferite
Rolul de subsistem cu participare activa prin elaborarea si fundamentarea de strategii in
aprovizionare eficienta,in conformitate cu interesele ntreprinderii,strategii adecvate pt
colectarea si transmiterea informaiilor,strategii de angajare si formare a forei de munca
7. De ce subsistemul aprovizionare se interpreteaz ca fiind centru de profit?
Subsistemul aprovizionare se manifesta ca centru de profit prin controlul pe care il poate avea asupra
costurilor specifice:costurile de achizitie,costurile de gestiune,costurile suplimentare de prelucrare etc.
8. Care sunt fazele parcurse de subsistemul aprovizionare n aciunile sale desfsurate n timp?
Fazele parcurse de subsistemul aprovizionare sunt:
Faza de pasivitate-aprovizionarea subordonata procesului de producie
Faza de autonomie-aprovizionarea materiala isi elaboreaza strategii de optimizare
Faza de participare-subsistemul de aprovizionare participa la elaborarea strategiilor generale de
dezvoltare a ntreprinderii
Faza de integrare-subsistemul participa efectiv la fundamentarea strategiei de dezvoltare a
ntreprinderii
9. Care sunt cerintele a cror respectare asigur organizarea interna eficienta a
subsistemului (compartimentului) de aprovizionare materiala si cu echipament tehnic?
O organizare eficienta trebuie sa aibe in vedere:
Identificarea principalelor funcii ale subsistemului
Definirea criteriilor pe baza carora se va contura organizarea structurala
Precizarea rolului sistemului in cadrul organizarii structurale de ansamblu a ntreprinderii
Stabilirea gradului de centralizare-descentralizare(de delegare a autoritatii si responsabilitatii pe
niveluri ierarhice)
Definirea precisa a funciilor,ca element esential al structurii organizatorice
10. Prin ce se caracterizeaz sistemul de organizare a compartimentului de aprovizionare pe grupe de activitai
distincte (funcional)?
Sistemul de organizare structurala a compartimentelor de asigurare materiala in intreprindere are doua
forme:sistemul pe grupe de activitai distincte si sistemul pe grupe de aprovizionare-depozitare-
control-utilizare resurse materiale
Sistemul de organizare a compartimentului de aprovizionare pe grupe de activitai distincte consta in
departajarea procesului de aprovizionare pe principalele activitai componente in funcie de gradul de
complexitate,natura sau omogenitatea acestuia.Asigura o delimitare selectiva a activitailor de
prognozare-planificare-programare a aprovizionrii de cele de prospectare, negociere,
contractare,realizarea aprovizionrii,de cele de urmarire,control,analiza evaluare a acestuia,de cele de
depozitare-pastrare a resurselor materiale asigurate,de urmarire a modului de folosire a acestora pe
destinatii de consum.
Sistemul presupune,deci,identificarea,delimitarea si grupare activitailor dupa criteriile amintite si
constituirea de subcolective(grupe)distincte care sa le realizeze calificat si operaiv.









11. Care sunt variantele sistemului de organizare a compartimentului de aprovizionare pe grupe de
aprovizionare, depozitare, control utilizare a resurselor materiale?
Se pot folosi 3 variante:
a. Organizarea pe grupe de aprovizionare-depozitare-control-utilizare materiale asemanatoare
(omogene).Este cel mai indicat datorita eficacitatii superioare in conducerea asigurarii materiale
a unitailor industriale
b. Organizarea pe grupe de aprovizionare-depozitare-control-utilizare in funcie de destinatia de
consum a materialelor.Se constituie grupe de aprovizionare in funcie de sectia consumatoare
Sef compartiment
aprovizionare
Grupa de
plan,contractare,evidena
Coordonator depozite
Grupe operaive de aprovizionare cu Depozite
Comb
ustibil
Mat.c
ons
Piese
schimb
Alte
materiale
Mat.
chi
Metale
1 2 3 4 5
c. Organizarea pe grupe de aprovizionare-depozitare-control-utilizare in sistem mixt-constituirea pe
grupe care se vor ocupa cu asigurarea materialelor dupa destinatarul materiei (materia prima) si
grupe de materiale asemanatoare destinate consumului mai multor sectii (materiale,piese de
schimb,combustibili si lubrifianti)
12. Ce activitai desfsoar grupa de plan contractare, n contextul organizarii funcionale a compartimentului
de aprovizionare?
Activitatile grupei de plan-contractare,evidena sunt:
Prognozarea necesitatilor materiale
Fundamentarea planurilor si programelor de aprovizionare
Elaborarea bilanturilor materiale si a cantitatilor economice de comandat
Selectia si testarea credibilitatii furnizorilor
Participarea la negocierea si incheierea contractelor comerciale
Determinarea stocurilor economice
Intocmirea de situaii privind stadiul si gradul de acoperire cu materiale
Incadrarea in consumurile specifice din documentatie si in nivelul prestabilit al stocurilor
13. Care sunt cele patru departamente care se pot organiza, de exemplu, n cazul
sistemului cu aceasta denumire?
Planificare si control-elaboreaza previziuni privind necesitatile materiale,asigura dimensionarea
stocurilor,stabileste cantitati economice de comandat,elaboreaza programele de aprovizionare,participa
la selectia si testarea credibilitatii furnizorilor,negociere si incheierea contractelor comerciale,intocmeste
situaii statistice si rapoarte,evolutia stocurilor,tendinte si mutatii in consumul de resurse, incadrarea in
consumurile specifice
Procurare-asigura depistarea surselor de furnizare si alegerea celor mai economice,participare la
negocieri,incheierea de contracte,achizitionarea materialelor neprogramate,impulsionarea si urmarirea
livrarilor de la furnizori,primirea-receptia,informarea sistematica asupra mutatiilor pieei
Receptie si depozitare-primirea si receptia partizilor de materiale sosite, depozitarea si pastrarea
resurselor,evidena si securitatea acestora,pregatirea lor pentru consum,eliberarea in consum,urmarirea
evolutiei stocurilor
Transport asigura echipamentul si mijloacele de transport,elaborarea programelor de transport
optim,deplasarea in interior si exterior,manipularea si descarcarea-incarcarea,interventii tehnice la
mijlocele de transport
14. Ce activitai se realizeaz la nivelul departamentului procurare-achizitionare?
Procurare-asigura depistarea surselor de furnizare si alegerea celor mai economice,participare la
negocieri,incheierea de contracte,achizitionarea materialelor neprogramate,impulsionarea si urmarirea
livrarilor de la furnizori, primirea-receptia,informarea sistematica asupra mutatiilor pieei
15. Precizai sistemul relaiilor de pe planul intern (sau extern) al unittii economice de
producie pentru aprovizionarea materiala.
Sistemul relaiilor pe plan intern se organizeaza intre compartimentul de aprovizionare materiala si
celelalte compartimente sau subunitai din cadrul structurii organizatorice a unitailor de producie..
Principalele relaii interne ale compartimentului de aprovizionare se stabilesc cu:
Compartimentele de planificare-dezvoltare si de conducere operaiva a fabricatiei-se preiau date
si informaii elementele ce servesc elaborarii planului si programelor de aprovizionare
materiala si tehnica
Compartimentul de desfacere-furnizeaza date si informaii pentru fundamentarea necesarului de
ambalaje si materiale de ambalat
Compartimentele financiar si de contabilitate-pentru evidenierea intrarilor,achitarea facturilor
pentru resursele fnanciare,asigurarea controlului existentei si miscarii stocurilor,stabilirea
volumului de mijloace circulante si a vitezei de rotatie,evidenierea cheltuielilor de transport-
depozitare a materiilor prime,inventarierea resurselor din depozite etc
Compartimentul de transport-pentru asigurarea si intretinerea mijloacelor de transport
extern,intern,aprovizionarea cu combustibili si lubrifianti,piese de schimb
Compartimentul tehnic-pentru listele cu normele de consum,lucrari, prestatii,specificatii de
materiale
Depozitele de materiale-asigurarea primirii si receptiei loturilor de materiale sosite,depozitarii si
pastrarii rationale a acestora,evidenei si securitatii,urmaririi dinamice a stocurilor,eliberari
pentru consum
Cu sectiile si atelierele de producie,subunitaile auxiliare si de servire-informarea directa asupra
necesitatilor de materiale auxiliare,corelarea operaiva a programelor de aprovizionare cu cele de
fabricatie
Compartimentul de conceptie-proiectare sau de creatie,cercetare-dezvoltare-ii pune la dispozitie
informaii privind materialele,componente,echipamente tehnice noi,pentru modernizare sau
asimilare
Compartimentul CTC pentru atestarea receptiei calitative
Sistemul de relaii de pe planul extern se organizeaza cu:
unitaile de transport pentru aducerea de resurse de la furnizori
unitaile specializate in importul de materiale-achizitionarea si aducerea de resurse de la furnizori
externi
unitai si instituii de cercetare specializate-elaborarea de studii de prognoza privind:conjunctura
mondiala a furnizarilor de resurse,evolutia pieei de materii prime,a preurilor;scadenta
potentialului de resurse clasice;mutatii in structura consumului
Centre de calcul specializate-prelucrarea electronica a datelor pentru planuri,programe de
aprovizionare,de calcul a stocurilor optime,evidena a dinamicii stocurilor
unitai bancare: efectuarea operaiunilor de plata a cumprariilor, acordarea de credite bancare
pentru aprovizionare,reglementarea raporturilor financiare cu furnizorii
Agenti de aprovizionare independenti,reprezentanti sau reprezentante comerciale:pentru
depistarea si informarea asupra potentialilor furnizori,inlesnirii incheierii de contracte
comerciale,informari asupra tendintelor pieei,mutatii in evolutia preurilor,
Burse de marfuri-informari privind resurse materiale,preuri,tendinte
Institutii de conjunctura materiala
unitai specializate in comercializarea de materiale si produse reutilizabile
16. Ce activitai realizeaz agentul de aprovizionare?
Agentul de aprovizionare este factor aducator de profit.El poate prin procesul de cumprare sa sporeasca
profitul cu pana la 50%.
Agentii de aprovizionare se ocupa cu:
Studierea pietii de materii prime si produse
Depistarea surselor de furnizare
Participarea la incheierea de contracte/conventii
Achizitionarea-cumprarea de materiale produse sau echipamente neprogramate
Urmarirea contractuala a aprovizionrii
Contactarea unitailor de transport specializat si stabilirea condiiilor de deplasare a resurselor
Participarea la bursele de materii prime si studierea evolutiei potentialului de furnizare
Informarea factorilor de decizie asupra diferitelor situaii care presupun analize,evaluari,
interpreari,masuri,decizii
17. Ce activitai desfsoar analistul n aprovizionare?
Analistul in aprovizionare are atributii si responsabilitati legate de
elaborarea de studii de prognoza privind evolutia consumurilor
fundamentarea necesitatilor de resurse materiale
elaborarea strategiei si a programelor de aprovizionare materiala,analiza gradului de
fundamentare a necesitatilor de consum
dimensionarea economica a stocurilor
dimensionarea cantitatilor de comandat
participarea la selectia si testarea credibilitatii furnizorilor
participarea la negocierea condiiilor de livrare si incheierea contractelor comerciale
intocmirea de situaii si rapoarte statistice si curente privind acoperirea cu resurse a necesitatilor
de consum
stadiul realizarii contractelor economice
evolutia stocurilor in raport cu nivelurile estimate
gradul de incadrare in consumurile specifice
indicii de consum din documentatia tehnica
stadiul rezolvarii litigiilor contractuale
20. Ce evideniaz analiza structurii activitailor componente ale managementului
aprovizionrii?
Analiza structurii activitailor componente ale managementului aprovizionrii evideniaza orientarea in
sensul:
Asigurarea integrala a bazei materiale,la termenul,locul si momentul optim, cu cost minim in
volumul si structura strict corelate cu cea a consumului produciv si neproduciv
Folosirea cu maxima eficienta a resurselor aprovizionate
Incadrari in consumurile specifice din documentatiile tehnico-economice si stocurile prestabilite
Valorificarea completa si eficienta a materiilor prime
21. Definiti notiunea de stoc.
Stocurile sunt cantitati de resurse materiale care se acumuleaza in depozitele si magaziile unitailor
economice,intr-un anumit volum si o anumita structura,pe o perioada de timp determinata
Stocurile sunt de fapt rezultatul activitaii de aprovizionare si desfacere,al activitaii comerciale,in
general care sunt dependente de natura si caracteristicile materialelor si produselor,de condiiile si
modalitatile de furnizare si asigurare-transport,de strategiile care se elaboreaza pe aceasta linie,in scopul
indeplinirii obiectivului de baza specific agentilor economici.
Scopul formarii stocurilor este diferit:
Guvernul formeaza stocuri,la nivelul economiei naionale, sub forma rezervei naionale la
resursele materiale strategice sau deficitare pentru a pune la adapost economia naionala de
factorii de fora majora-seisme,inundatii,conjunctura nefavorabila etc
Agentii economici isi constituie stocuri de resurse materiale sau produse pentru a asigura
alimentarea continua a subunitailor de consum sau servirea clienilor in vederea desfasurarii
normale a activitaii
22. Care sunt ntrebarile de mare interes al caror rspuns este strict necesar abordarii problematicii specifice
stocurilor?
In abordarea problematicii stocurilor se are in vedere rspunsul la intrebarile:
Care este nivelul cererilor constante si al cererilor variabile
Ce influente prezinta cererea asupra nivelului stocurilor de materiale sau produse
Ce servicii trebuie asigurate pentru cumprarea,aducerea si stocarea materialelor si produselor
sau pentru livrarea-revnzarea acestora din stocuri
Cat de mari trebuie sa fie stocurile
Se poate accepta fenomenul de epuizare a stocurilor in anumite secvente de timp ale perioadei de
gestiune
Care este nivelul protectiei pentru a se preveni fenomenul de lipsa de stoc
Ce sistem de conducere-control trebuie adoptat
Este bine sa se aprovizioneze materialele in loturi mari sau mici
Cum trebuie ajustate stocurile cand cererile de cumprare se abat de la previziuni
Cum programm fabricaia pentru a forma stocuri care sa asigure ritmicitatea livrarilor catre
clieni?
Care sunt rspunsurile la aceste intrebari in cazul produciei continue sau discontinue?
23. Care este funcia vitala a stocurilor?
Functia vitala a stocurilor este aceea de decuplare si de armonizare a fluxului:
cumprarea,aducerea(transportul),receptia-depozitarea,pregatirea pentru consum-utilizare a
materialelor,trecerea prin fazele de prelucrare pana la magazia de produse finite,expedierea sau livrarea
produselor la clieni,in magazinele proprii sau ale distribuitorilor specializati pentru desfacere-vnzare.
24. Nominalizati situaiile si factorii care conditioneaza obiectiv formarea de stocuri.
Situatiile de fora majora:formarea de stocuri sub forma rezervei naionale
Periodicitatea produciei la furnizori (transportul periodic):determina stocuri curente
Perturbatii sau dereglari ale produciei, transportului sau livrarilor de la furnizori:determina formarea
stocurilor de siguranta
Intreruperea transportului sau exploatarii ca urmare a condiiilor naturale si de clima sau sezonalitatea
produciei:determina stocuri sezoniere
Necesitatea conditionarii materialelor determina:stocurile de pregatire (conditionare)
Alte situaii:minimizarea cheltuielilor de cumprare,aducere,depozitare si administrare a resurselor
materiale conduce la necesitatea formarii stocurilor
25. Precizai structura, continutul si nivelul de calcul al eforului total de stocare.
Efortul de stocare (Es) se compune din: efortul direct (Eds) si efortul indirect(Eids)
Es = Eds + Eids
Efortul direct (Eds) cuprinde cheltuielile pentru detinerea stocurilor de materiale si cuprinde urmatoarele
elemente:
Cheltuielile cu salariile muncitorilor si personalului administrativ din depozite,inclusiv impozitul
pe salarii si asigurarile sociale aferente (Cs)
Cheltuielile pentru energie electrica,combustibili,lubrifianti destinate manipularii,depozitarii-
conservarii (Ct)
Cheltuieli cu amortismentele mijloacelor fixe ale depozitelor (Ca)
Cheltuieli pentru intretinerea si repararea echipamentelor (Cr)
Cheltuieli pentru iluminat,incalzit si climatizare spatii de depozitare(Ci)
Cheltuieli pentru materiale auxiliare,de intretinere depozit (Cma)
Cheltuieli cu pierderile prin perisabilitati sau scazaminte admise (Cp)

Eds =Cs+Ct+Ca+Cr+Ci+Cma+Cp
Efortul direct de stocare este constant pe unitate de valoare stocata si se poate,deci determina un
coeficient de calcul (a) care arata cat reprezinta cheltuielile aferente eforului direct de stocare in
raport cu valoarea medie anuala a materialelor stocate (Spv)
Efortul direct de stocare se calculeaza cu relaia:
Eds = a S pv
Efortul indirect (Eids) este marimea investitiei financiare efectuate pentru cumprarea si stocarea unor
cantitati de materiale sau produse pe o anumita perioada de timp
Efortul indirect este dat de efectele evitarii finantarii pentru achizitionarea si stocarea materialelor care
se pot inregistra in ipoteza nestocarii si folosirii fondurilor financiar-valutare astfel disponibilizate,la
dezvoltarea capacitatilor de producie,efectuarea de noi investitii,crearea condiiilor pentru dezvoltarea
produciei si obtinerea unui spor de profit.
Efortul indirect de stocare Eids = (a Spv + Spv ) ei in care ei = Pr/I
ei eficienta investitiei pentru dezvoltarea produciei,Pr profitul suplimentar obtinut prin punerea in
valoare a investitiei I finantata prin evitarea formarii stocurilor ( a Spv + Spv)
Efortul total (Es) trebuie amortizat prin efectele favorabile determinate de constituirea stocurilor.El
joaca rolul de regulator intre ritmul aprovizionrilor si cel al produciei.
Stocul reprezinta tamponul inevitabil care asigura sincronizarea aprovizionrii cu ritmul consumurilor.
Politica eficienta asigura formarea unor stocuri minime necesare,care asigura continuitate in alimentarea
consumului in condiiile unui efor minim de stocare.
Stocurile dimensionate pe criterii economice,reprezinta certitudine,garantie si siguranta in desfasurarea
normala a activitaii agentilor economici.
26. Care sunt elementele componente (tipurile de stoc)ale stocului de resurse materiale pentru producie?
Structura materiala a stocurilor pentru producie cuprinde:
- Materii prime de baza sau auxiliare
- Parti componente si subansamble ale viitorului produs finit
- Materiale si piese de schimb destinate intretinerii si repararii utilajelor,cladirilor,instalatiilor
- Combustibili si lubrifianti,ambalaje si materiale de ambalat,furnituri de birou
Stocul curent
Stocul in curs de transport
Stocurile de siguranta
Stocurile de conditionare
Stocurile de transport intern
Stocurile de iarna
Aceste tipuri de stocuri definesc continutul stocului de resurse materiale pentru producie a carui funcie
generala are in vedere desfasurarea normala a activitaii unitaii economice in perioada de gestiune
estimata
27. Cum se definesc si prin ce trasaturi se caracterizeaza fiecare tip de stoc component al celui de producie?
Stocul curent reprezinat cantitatea de materii prime si materiale noi si refolosibile, de combustibili si
lubrifianti,piese de schimb,subansamble-care se acumuleaza in depozitele si magaziile unei unitai
economice in scopul acoperirii cererilor pentru consum in volumul,structura si ritmicitatea specifice,in
intervalul dintre 2 aprovizionri succesive.
Este stocul care se formeaza in mod obisnuit in ntreprinderi,pentru alimentarea consumului
Pe parcursul formarii si utilizarii stocul curent se inregistreaza nivelele de maxim,mediu si
minim
Nivelul maxim se inregistreaza la momentul receptiei,si trecerii in gestiune a unui nou lot de
materiale
Nivelul estimat mediu va fi nivelul maxim impartit la doi
Nivelul minim estimat este teoretic zero
Stocul de siguranta-reprezinta cantitatea de materiale acumulata in depozitul consumatorului,fiind
destinata asigurarii continuitatii consumului cand stocul curent a fost epuizat si intarzie reintregirea lui
Formarea stocului de siguranta inseamna o acumularea suplimentara de resurse materiale in stoc
si implicit o imobilizare mai mare de fonduri financiare antrenate la cumprarea acestora-
fenomen economic negativ specific stocarii in general
Este un stoc considerat intangibil
Evidenta lui se tine distinct de celelalte categorii in fisa de magazie
Stocul de siguranta se prevede la materiile prime de baza,a caror lipsa probabila conditioneaza
direct continuitatea activitaii producive
Stocul de siguranta se prevede si in sistemul de desfacere-vnzare,pentru satisfacerea cererii
clienilor,onorarea lor prompta
Stocul de pregatire sau de conditionare reprezinta cantitatea de materiale care se acumuleaza si este
stationata pe o perioada de timp in spatii special amenajate,in vederea aducerii resurselor respective,prin
operaii de conditionare,la parametrii fizico-chimici care sa permita prelucrarea lor corespunzatoare
condiiilor impuse de normele tehnologice
Stocul pentru transport intern-reprezinta cantitatea de resurse materiale care se acumuleaza in depozitele
si magaziile subunitailor de consum(sectii sau ateliere de fabricatie)in scopul acoperirii cererilor pentru
consum pe durata eliberarii si transportului materialelor de la depozitul central la destinatiile de folosire
Aceste stocuri pot fi sau nu constituite separat de stocul curent
Poate fi prevenit prin esalonare rationala,cantitativa si in timp a stocului curent pe puncte de
consum
Stocul de iarna-reprezinta cantitatea de materiale ce se acumuleaza in depozitele unitailor in scopul
alimentarii continue a consumului pe perioada de intrerupere a exploatarii si/sau a transportului unor
resurse,ca urmare a condiiilor naturale si de clima.
Se realizeaza in perioadele de presezon prin acumulari esalonate in limitele necesarului de
aprovizionat prestabilit pentru sezonul de iarna
Stocurile strategice,de conjunctura (speculative)
Sunt stocuri formate la resurse materiale achizitionate in volum mare in momentul in care se
considera ca preul de achizitie este cel mai favorabil.Eficienta lor este data de marja dintre
preul de achizitie si cel al consumului
Stocul anticipat este constituit in scopul evitarii penuriei de resurse la consumatori in cazul intrarii in
modernizare,remont etc.
28. n ce fel de unitai se exprima stocul de producie?
unitai naturale (tone,kg,m.p.,m.c.,etc)-serveste la estimarea fizica a potentialului de producie,lucrari
sau servicii care se poate realiza din cantitatea stocata la o resursa definita.
Determinarea necesarului de spatii pentru depozitare
Necesar de mobilier,utilaje,dispozitive,instalatii
Stocurile fizice stau la baza comensurarii valorice a resurselor materiale stocate si evidenierii
astfel si valutare care au servit la cumprarea lor.
Valorica (lei,mii lei,mil.lei) prin care se asigura evaluarea resurselor financiare si valutare antrenate de
formarea stocurilor de producie.
Determina stabilirea impozitelor,taxelor de asigurare,dobanzilor
Stabilirea stocurilor totale
Determinarea capitalului circulant
Valoarea medie a stocului de producie
In zile prin care se evideniaza perioada de timp pentru care stocul fizic constituit acopera cererea de
consum
Se stabilesc datele calendaristice de reaprovizionare prin plan
29. La ce serveste exprimarea n unitai fizice sau valorice a stocului de producie?
30. Care si de ce natura sunt corelaiile stocului de producie?
Stocul de producie este un indicator important al activitaii economice a ntreprinderii
Stocul de producie face parte din sistemul general de indicatori
Stocul de producie intra intr-un sistem complex de corelaii directe de determinare si fundamentare,de
conditionare si cauzalitate cu mai multi indicatori ai activitaii economice.
Prima corelaie este cu capitalul social al unitaii economice,stocurile materiale fiind in anumite
condiii,parte componenta a acestuia
A doua corelaie este cu veniturile firmei care reprezinta sursa de finantare a stocurilor;situaia
economica favorabila este raport continuu descrescator intre volumul de stocuri de resurse materiale si
veniturile firmei industriale. In acelasi mod se interpreeaza si raportul dintre volumul de stocuri si
profitul unitaii intrucat cresterea stocurilor se finanteaza pe seama acestuia.
A treia corelaie este cu viteza de rotatie a capitalului circulant,fiind determinata de faptul ca stocul
mediu de producie reprezinta element de calcul si fundamentare a a cestui indicator de eficienta.Orice
diminuare a nivelului stocurilor inseamna accelerarea vitezei de rotatie a capitalului circulant si implicit
sporirea eficientei economice
Spv x 360 Spv
Vrz=------------------ sau --------- (zile/rotatie)
Nv cmzv

si
360 Nv
Nr =---------- sau ------------ (numar rotatii/an)
Vrz Spv
In care: Spv = stocul mediu de producie in expresie valorica
Vrz = viteza de rotatie in zile (durata unei rotatii)
Nv=necesarul valoric
Nr=numarul de rotatii in perioada de gestiune(anul,trim,sem)
cmzv=consumul mediu zilnic in expresie valorica(lei,miilei,mil.lei)
A patra corelaie se stabileste cu indicatorii din planul de aprovizionare:
Pe de o parte,stocul de producie-indicator distinct in planul de aprovizionare sub denumirea de
stoc la sfarsit de an asigura continuitatea alimentarii consumului produciv atat in cursul
perioadei de de gestiune, cat si in primele zile ale anului urmator,pana la prima alimentare de
materiale
Pe de alta parte necesarul de materiale pentru indeplinirea programului de producie
imbraca,forma stocului curent;de cantitatile in care se asigura necesarul depinde nivelul stocului
curent.rezulta ca volumul fizic si valoric al necesarului de materiale pentru indeplinirea planului
determina direct nivelul de formare a stocului curent,implicit al celui de producie,ca si volumul
capitalului circulant aferent
A cincea corelaie este intre stocul de producie si volumul produciei;prin aceasta se evideniaza
potentialul de producie realizabil pe seama stocurilor de resurse materiale constituite sau existente in
unitatea economica la un moment dat.Totodata volumul de producie conditioneaza,prin necesarul
pentru indeplinirea planului si consumul mediu zilnic,nivelul si structura stocurilor ce trebuie formate in
depozitele unitaii economice.
In esenta aceasta corelaie cere ca sa se constituie stocuri asortate in cantitati minim-necesare
care asigura desfasurarea fabricatiei,termenele programelor de fabricatie,contractele economice
A sasea corelaie este intre stocurile de producie si normele de consumuri specifice de materiale
.Corelaia are in vedere consumurile specifice din documentatia tehnico-economica(norme de
consum),care prin necesarul pentru indeplinirea programului de producie si consumul mediu zilnic se
folosesc la fundamentarea nivelului stocurilor.Deci,reducerea acestor consumuri standard specifice
(norme) prin revizuirea lor sistematica in raport cu perfectionarile tehnice,tehnologice,organizatorice se
reduc si stocurile pentru producie.
A saptea corelaie este intre stocul de producie si costurile de producie,prin care se reflecta cheltuielile
efectuate cu formarea si detinerea stocurilor.

31. Nominalizati si caracterizati succint factorii de influenta a nivelului de formare a
stocurilor de materiale pentru producie.
Frecventa livrarilor (aprovizionrilor) de la furnizori-condiiile se refera la natura cererii,momentele de
consum,natura resurselor,ciclicitatea produciei si lotizarea economica a fabricatiei la producatori-
furnizori,evitarea suprastocarii nejustificate economic.
Livrarea alternativa-formarea la clieni de stocuri mai mari pentru perioade mai lungi de timp
Livrarea simultana-este mai eficienta pentru clieni
Cantitatea minima care poate fi comandata (in vederea achizitionarii-cumprarii)de un client unui
furnizor in condiii economice avantajoase sau la preuri accesibile-este stabilita de producator ca
reprezentand limita sub care fabricatia unui produs ar antrena cheltuieli de producie mai mari si implicit
preuri de vnzare mai ridicate.
Capacitatea de transport a mijloacelor folosite in aducerea resurselor materiale in corelaie cu distanta de
transport-corelaarea impusa de factor asigura realizarea procesului de transport al resurselor materiale cu
cheltuieli cat mai mici
Conditiile naturale si de clima determina,de regula,formarea stocurilor de iarnala resursele materiale a
caror exploatare sau transport se intrerupe ca urmare a influentei nefavorabile specifice sezonului de
iarna
Proprietatile fizico-chimice influenteaza in sensul ca limiteaza durata de stocare in timp a resurselor
materiale perisabile,a celor cu termene de garantie scurte sau a celor care prin compozitia si structura
specifica se degradeaza
Capacitatea de depozitare existenta,disponibila sau care poate fi inchiriata-limiteaza cantitatea maxima
de material ce poate fi stocata la un moment dat.
Volumul si structura produciei conditioneaza direct-structura materiala a stocurilor si indirect-nivelul de
formare al acestora
Normele de consum sau consumurile standard infulenteaza indirect nivelul de constituire al stocurilor
Durata de coanda-aprovizionare,conditioneaza nivelul de formare a stocurilor de siguranta
Durata de conditionare-pregatire,a resurselor materiale care intra sub incidenta influenteaza nivelul de
formare a stocurilor de aceasta natura
Durata estimata a sezonului de iarna-conditioneaza nivelul de formare a stocului de iarna
Cheltuielile de lansare a comenzilor de aprovizionare,ca si cele de stocare impun formarea stocurilor pe
criterii economice
Amplasamentul stocurilor de resurse materiale influenteaza volumul stocurilor care se formeaza la
nivelul subunitailor de consum sub forma stocurilor pentru transport intern
32. Care sunt ntrebarile al caror rspuns se are n vedere la conturarea strategiei n
domeniul stocurilor si stabilirea politicii de actiune pentru formarea, detinerea si
utilizarea lor?
Ce trebuie aprovizionat si stocat?
In ce cantitate?
Cand trebuie emisa comanda de aprovizionare sau initiata actiunea de cumprare-achizitionare?
Ce efor financiar-valutar va fi antrenat de o modalitate sau alta de actiune?
Care sunt consecintele politicii adoptate in conducerea proceselor de stocare asupra eficientei activitaii
economice a unitaii?
33. Care sunt obiectivele de urmarit n conducerea proceselor de stocare?
Formarea unor stocuri minim necesare,asortate,care,prin dimensiune sa asigure desfasurarea normala,la
parametrii proiectati,a activitaii de ansamblu a unitailor economice prin alimentarea continua a
subunitailor si punctelor de consum in condiiile unui efor(cost)de stocare cat mai mic
Mentinerea stocurilor efective in limitele estimate
Prevenirea fenomenelor de lipsa de resurse in stoc si de suprastocare,de formare a stocurilor cu miscare
lenta sau fara miscare
Pastrarea integritatii calitative,caracteristicilor fizico-chimice a resurselor pe timpul stocarii
Satisfacerea pe seama stocurilor a cererilor pentru consum,cele ale clienilor in stricta corelaie cu
politica adoptata de conducerea firmei
34. Prin ce modalitati de actiune se asigura ndeplinirea obiectivelor specifice proceselor de stocare?
Folosirea,in dimensionarea stocurilor a unor modele economico-matematice adecvate scopului
urmarit,care tin cont de factorii concreti care le conditioneaza existenta si nivelul de
constituire,cheltuieli specifice pe care le antreneaza procesul de formare a lor
Aplicarea unor tehnici de mare eficacitate si utilitate practica,cu caracter preventiv pe fenomenele
dereglatoare si starile irationale in urmarirea stocurilor
Valorificarea intr-un timp scurt a stocurilor devenite disponibile pentru deblocarea operaiva a
fondurilor financiare astfel imobilizate
Asigurarea unor condiii de depozitare-pastrare judicioase in scopul prevenirii degradarii stocurilor
Folosirea unui sistem informaional simplificat,pentru evidenierea starii stocurilor
Mentinerea legaturii permanente cu furnizorii,urmarirea sistematica dpdv calitativ si cantitativ a
livrarilor
Aplicarea de masuri de prevenire a sustragerilor si securitate,PSI
35. Nominalizati elementele funcionale de caracterizare a proceselor de stocare.
Cererea pentru consum (r):poate fi ritmica sau nu,in cantitati fixe sau variabile pe intervalul dintre
aprovizionrile succesive,programata sau neprogramata
Cantitatea sau necesarul de aprovizionat pentru perioada de gestiune luata in calcul (Na)-exprima
volumul de resurse ce trebuie aprovizionat de la terti.
Lotul de livrare (n) reprezinta cantitatea de materiale care se aduce la un moment dat de la furnizor.Baza
de calcul este necesarul de aprovizionat
Parametrii de timp:
Perioada de getiune (),de obicei un an;poate fi delimitata in semestru sau trimestr
Intervalul de timp intre 2 aprovizionri succesive (I):intre doua livrari succesive
Durata de comanda-aprovizionare () reprezinta timpul care se scurge din momentul
calendaristic la care s-a emis comanda de aprovizionare pana la receptia in depeozit
Momentul calendaristic de aprovizionare(ti):data emiterii comenzii.Poate fi programat sau
neprogramat.
Costurile (cheltuielile) care sunt antrenate de aprovizionare:
Costul cumprarii(de achizitie)-valoarea cantitatii de resursa.Nu influenteaza calculele de
optimizare
Costul de lansare a comenzii (Cl)-toate cheltuielile cumpratorului de la emiterea comenzii si
pana la sosirea lotului coandat
Costul de stocare (Cs)-cheltuieli ale materialelor in stoc: cheltuieli cu primire-receptia,transport
in interiorul depozitului,manipulare,conservare,paza,evidena,perisabilitati etc
Costul suplimentar aferent lipsei materialelor din stoc,de penalizare sau penurie (Cp)-cheltuieli
suplimentare pentru satisfacerea cererii neacoperite din cauza stocului
36. Care sunt si prin ce se caracterizeaza tipurile de gestiune a stocurilor?
Gestiunea cu cerere constanta la intervale egale-cere ca reaprovizionrile pentru reintregirea stocului
curent sa se faca in loturi egale din punct de vedere calitativ.
Este considerat tipul clasic de gestiune.
Gestiunea cu cerere variabila la intervale egale-aprovizionarea cu loturi variabile care trebuie estimate
pentru momentul calendaristic ti al reaprovizionrii. Cantitatea de material care a mai ramas in stoc ma
momentul ti va fi folosita pentru acoperirea cererii de consum pe durata de reaprovizionare -.
Deci se cunosc momentele de lansare a comenzilor,durata de reaprovizionare fiind de fiecare data
aceeasi.Cantitatea de reaprovizionat se determina prin extrapolare,pe baza de calcul probabilistic.
Acest tip de gestiune presupune formarea stocului de siguranta si stabilirea unui nivel de alarma in
cadrul stocului curent stocului curent.
Gestiunea cu cerere variabila la intervale neegale-la care nu se cunosc momentele calendaristice (ti)de
lansare a comenzilor.Ele rebuie determinate prin extrapolare.Reaprovizionrile se fac in loturi constante
ca nivel stabilite la inceputul perioadei.Prevede si formarea stocului de siguranta al carui nivel este si
cel de alarma.Este caracteristic ntreprinderilor cu volum mare de producie nenominalizata sau
prestatoare de servicii,de reparatii care produc bunuri de larg consum la cerere.
Cantitate Stoc maxim de producie
-------------------------------------------------------------------------------------

r1 n r2 n r3 n r4 n r5
n=Scr

Ss+Scr Nivel de alarma
---------------------------------------------------------------------------------------
Stoc de siguranta
t1 t2 t3 t4
zile ()
l1 l2 l3 l4

Gestiunea de tip (S,s) sau cu doua depozite,se caracterizeaza prin urmatoarele elemente:intervalele si
cererile sunt variabile,lotul de aprovizionare (S) este constant,iar lansarea comenzilor de reaprovizionare
se declanseaza in momentul in care se atinge,in procesul miscarii stocului curent(prin consumul sau),un
nivel de aprovizionare (Nr=s) prin care se defineste de fapt momentul de reaprovizionare.S=cantitatea
sau lotul de aprovizionat iar s=nivelul de reaprovizionare.Se mai poate stabili si nivelul de alarma peste
cel al stocului de siguranta.
Acest tip de gestiune este o gestiune optimizata,fiind asemanatoare cu cea reala,datorita celor doua
nivele s si S astfel incat procesul de formare-detinere al stocurilor sa se realizeze cu cheltuieli
minime.
Cantitati Stoc maxim de producie

r
1
r
2
r
3
S r
4
n=S
S Nivel de reaprovizionare n S
cr
(S+s)
S S
S
s
+S
cr
Nivel de alarma
S

Stoc de siguranta(Ss)

t1 t2 t3 zile ()


l
1
l
2
l
3

37. Care sunt categoriile de metode de calcul a stocului curent?
Procesele reale de stocare sunt variate;deci este necesara alegerea acelui model care ia in calcul factori
concreti de influenta ai marimii stocurilor pentru fiecare resursa materiala,nefiind aplicabil un model
unic.
Determinarile se fac pentru fiecare tip de stoc:curent,de siguranta,pentru transportul intern si de
conditionare.
Stocul de producie (Sp) se stabileste pentru fiecare tip de resursa prin insumarea elementelor care il
compun: stocul curent (Scr),in curs de transport (Str),de siguranta (Ss),de conditionare (Scd),de transport
intern (Stri)
Sp=Scr+Str+Ss+Scd+Stri
Determinarea stocului se face:
In expresie fizica-prin insumarea elementelor ce-l compun,calculate in unitai naturale
(tone,kg,m
3
)
In zile,cu ajutorul relaiilor Spz
max
=Scrz
max
+ Ssz si Spz
min
= Ssz
Stocul va fi definit pe nivele,astfel:
Nivelul maxim (S
pmax
): S
pmax
= S
crmax
+ S
s

Nivelul mediu (Sp): Sp = Scr+Ss
Nivelul minim (S
pmin
): S
pmin
= S
cr min
+ Ss
Baza de calcul a stocului curent este asigurata de consumul mediu zilnic (cmz) si intervalul dintre doua
aprovizionri succesive (l);formarea acestuia este determinata de funcia care ii este specifica aceea de
acoperire a cererilor pentru consum evideniate prin necesarul de consum (N
pl
)care asigura realizarea
programelor de producie elaborate pentru perioada de gestiune ()
Consumul mediu zilnic (cmz):
cmz = N
pl
/
Se poate stabili statistic pentru cazul in care necesarul pentru consum nu se poate estima cmz
devine
cz
efi

cmz = ------------- in care cz
efi
= consumurile zilnice efective din
nz
i
perioada de gestiune anterioara
nz
i
= numarul de zile pentru care consumurile efective au fost luate in calcul,ca fiind relaiv
normale
Intervalul intre doua aprovizionri succesive (l) poate fi determinat dupa mai multe
metode,natura acestora fiind transmisa asupra elementului respectiv,si prin aceasta asupra
stocului curent(folosind metode ale cercetarii operaionale)
38. De cine este dat stocul curent n zile?
Intervalul mediu dintre doua livrari succesive da expresia in zile a stocului curent
Scrz = indiferent de modul de calcul al acesteia
39. Cum se determina stocul curent (fizic si n zile) si elementele care constituie baza de calcul dupa metoda
statistica?
Metoda statistica de determinare a stocului curent ia in considerare l
efi
si q
efi

l
efi
intervale efective de aprovizionare anterioare;q
efi
cantitati efective anterioare
Stocul curent in expresie fizica si in zile este:
S
crf
= cmz x in care S
crf
= stocul curent;cmz = consumul mediu zilnic;
= intervalul mediu intre doua livrari susccesive

cmz = Npl/; sau cmz = Npl/360 (la nivelul anului)

l
efi

=------------- cand partizile q
efi
au fost egale (media aritmetica simpla)
ni
q
efi
x I
efi

= ------------------ cand partizile q
efi
au fost inegale (media aritmetica ponderata)
q
efi

40. Care sunt metodele de calcul a cantitatii economice de comanda aprovizionare si
cum se aplica efectiv acestea n funcie de specificitate?
= intervalul mediu intre 2 aprovizionri succesive; Scrf = stocul curent fizic
Metoda de calcul pe baza capacitatii de transport (Ctr)
Scrf = Ctr; = Scrf/cmz
Metoda de calcul pe baza cantitatii minime de livrare in condiii economice avantajoase (qml),a carui
marime defineste nivelul fizic de formare a stocului curent:
Scrf = qml; = Scrf/cmz; sau = qml/cmz
Metoda de calcul pe baza intervalului de reluare a produciei la producatori-furnizori,ip
Scrf = cmz x ; = ip sau =k x ip in care k este un coeficient de multiplicare a intervalului de luare a
produciei.
Metoda bazata pe capacitatea depozitului (D) a carui dimensiune va conditiona nivelul maxim de
formare a stocului curent,astfel:
Scrf = D; intervalul mediu = Scrf/cmz
41. Cum se face corectia lotului optim n cazul n care nivelul acestuia depaseste
capacitatea de depozitare sau nu este concordant capacitatii mijloacelor de transport?
Stocul curent (Scr) la nivelul lotului economic de comanda aprovizionare(n
*
) situaie specifica
tipurilor de gestiune cu cerere constanta la intervale neegale-are loc cand necesarul de aprovizionat (Na)
este egal cu necesarul de consum (Npl),deci:
S
*
cr=n*
Cand necesarul pentru consum(Npl) (Na) necesarul de aprovizionat,atunci:
In prima estapa se stabileste intervalul optim(I
*
) aplicand un model al cercetarii operaionale si
lund in considerare necesarul de aprovizionat (Na)
In a 2-a etapa se calculeaza stocul optim (S
*
cr) cu:
S
*
cr = I
*
x cmz
Functia economica specifica a modelului de calcul al cantitatii economice de comandat,luand
in considerare cheltuielile de initiere(C1) si stocare (Cs)
Pentru un ciclu de aprovizionare sau o singura comanda este:
n
Cc=C1 + -- I Cs +nxp
2
Pentru intreaga perioada de gestiune:
n
Ca = (C1 + -- I Cs)y + Nxp
2

Frecventa livrarilor (reaprovizionrilor) y se calculeaza cu relaiile:
N
y = ---- sau y =------
n I
se deriveaza in raport de variabila n si se egaleaza cu zero (Nxp este independent de
variabila zero)

Ca N 1 2 NC1
-------= - --- C1 + -- Cs =0 si rezulta n
*
= ----------
n n
2
2 Cs

odata stabilit lotul economic de reaprovizionare ,in continuare
se calculeaza elementele asociate,astfel:

Frecventa optima a aprovizionrilor pentru perioada de gestiune avuta in vedere:

= *

Intervalul optim intre aprovizionrile succesive I
*


sau
Costul minim pe ansamblul perioadei de gestiune C
*
a :

+ Nxp in care p reprezinta preul de cumprare al resursei materiale
Relatia de calcul a lotului optim se completeaza cu efectul reducerii cheltuielilor
variabile,astfel:


Cs estimat la nivelul perioadei de gestiune in care a reprezinta reducerea
cheltuielilor de aprovizionare-desfacere ca urmare a cresterii lotului achizitionat si
stocat.
In acest caz funcia economica va avea forma:


Tinand cont de capacitatea maxima de stocare in care D reprezinta capacitatea maxima
utila a depozitului prevazut pentru folosire, si considerand ca :
nD
se aplica metoda multiplicatorilor lui Lagrange,relaiilor anterioare,astfel:

care devine

Prin derivare si egalare cu zero se obtine (Cs estimat la nivelul lui )


Marimea 2 este o cota de cheltuieli suplimentare care trebuie suportat de unitatea
economica pentru folosirea si a altor spatii de depozitare.

Lotul n* poate fi calculat in prima etapa cu relaia:

sau in care Cs-unitare pe zi si Cs unitare pe an

Cand n
*
D atunci nu mai sunt necesare alte interpreari;Dar daca n
*
>D
atunci se ia conditia n
*
=D si din formula de mai jos se scotae 2:


de unde:

In care este cota de cheltuieli suplimentare pentru folosirea spatiilor de depozitare
aditionale.Variabila controlabila al carei nivel formeaza obiectul optimizarii este n care
trebuie comandat.

42. Care sunt si cum devin operaionale metodele de calcul a stocului optim pentru
condiii de incertitudine?
43. Ce reprezinta si cum se determina pragul (nivelul) de comanda-aprovizionare (n
funcie de raportul ntre durata de comanda aprovizionare si intervalul mediu dintre
aprovizionrile succesive)?
Un rol important in emiterea comenzilor sau initierea aciunilor de reaprovizionare revine timpilor de
transport si duratei de reaprovizionare ().
Teoretic,ideal este ca durata de aprovizionare-timpul de transport-sa fie zero,deci intrarile sa se produca
instantaneu.
Dar,timpii de transport,respectiv durata de aprovizionare trebuie luati in considerare.
In acest caz se pune problema stabilirii pragului de coanda la care se declanseaza actiunea de
reaprovizionare,deci nivelul de alarma din cadrul stocului curent.
Acest punct de comanda sau de reaprovizionare (n
c
) se stabileste in funcie de raportul in care se afla
durata de comanda-reaprovizionare cu intervalul intre 2 aprovizionri succesive- l.
In anumite situaii <l; in acest caz n
c
= x cmz in care =timpul de comanda, aducere-transport,primire-
receptie.
cmz = consumul mediu zilnic,in unitai/zi
Cand durata de reaprovizionare este mai mare decat intervalul intre doua reaprovizionri
succesive,trebuie stabilita o cantitate suplimentara (n
s
).
n
s
= x cmz-n
*
sau n
s
= ( l)cmz cand n
*
este cantitatea economica de comandat
In cazul constituirii stocului de siguranta,includerea acestuia este necesara in calculul nivelului de
comanda-reaprovizionare
Cand <l
*
; n
c
=cmz+S
s
; cand >l
*
n
s
= (-l
*
) x cmz + S
s
in care l
*
este intervalul optim intre
aprovizionri corespunzator lui n
*
.
Cand =l
*
,caz in care nivelul de comanda n
c
se stabileste la limita lotului economic de aprovizionare
n
*
,deci n
c
=n
*

Cantitati Nivel de comanda n
c
=lot economic n
*



n
c
=n
*
n
c
=n
*
n
c
=n
*



S
cr



0 =l=7z =l=7z =l=7z zile


44. Cum se calculeaza stocul de siguranta folosind metoda abaterii medii patratice?
Stocul de siguranta(de securitate sau de rezerva)joaca un rol important in asigurarea continuitatii
proceselor producive,a activitaii generale a ntreprinderii,dar el constituie in acelasi timp o imobilizare
anuala suplimentara a unor resurse materiale si financiare.
Metoda abaterii (devierii) medii a calculului stocului de siguranta

S
s
= cmz x D in care D reprezinta abatereasau devierea medie care se calculeaza folosind media
aritmetica simpla sau ponderata,dupa caz.
in care reprezinta abaterea sau devierea medie care se calculeaza folosind media
aritmetica simpla sau ponderata,dupa caz.
Se iau in calcul devierile(abaterile)pozitive-D
*
efi
ale intervalelor efective intre aprovizionrile
inregistrate in perioada de baza(anterioara celei de plan)-I
efi
,fata de intervalul mediu ,care se
stabilesc cu ajutorul relaiei:
=
Devierile pozitive ,Defi semnifica intarzieri in sosirea loturilor de materiale de la furnizor,situaie
fata de care se asigura protectie pe seama stocului de sigurata;abaterile in minus sunt sosirile
anticipate,situaie care favorizeaza suprastocarea.
Folosind media aritmetica simpla devierea medie se determina cu relaia: = cand
partizile de materiale intrate in depozit sunt egale si n reprezinta numarul de devieri luate in calcul.
folosind media aritmetica ponderata,relaia:
= cand partizile de materiale intrate in depozitele unitaii au fost
diferite.
Limitele metodei constau in faptul ca extrapoleaza pentru perioadele viitoare abateri in
livrarile efective in perioade anterioare-abateri care pot fi de natura subiectiva
Metoda abaterii medii patratice a calculului stocului de siguranta:

S
s
=K x x cmz in care = abaterea medie patratica (in zile a produciei lunare;K=coeficient
de siguranta care exprima potentialul de livrare (se preiau din tabele ale funciei normale tip Gauss-
Laplace)
Abaterea medie patratica in expresie fizica () se stabileste in funcie de producia lunara (qi) si
nivelul mediu pe luna al acesteia ( q ) cu ajutorul relaiei:

cantitatea pe luna in care n reprezinta numarul de luni pentru care producia
se ia in calcul.

Pe baza lui si a produciei medii zilnice (q
z
) se determina abaterea medie patratica in zile ,astfel
:

= -----
q
z
Productia medie zilnica q
z
se calculeaza cu ajutorul relaiei:


= iar producia medie lunara : =
in care z
i
reprezinta numarul de zile lucratoare pe luna,iar n numarul de luni pentru care producia s-a
luat in calcul.
In interpreare,abaterea medie patratica a produciei conduce de fapt la modificarea cererii de
consum pentru acoperirea careia,in cazurile de crestere peste anumite limite,este necesara
folosirea stocului de siguranta.
45. Definiti potentialul de livrare si aratati modul de calcul inclusiv pentru situaia de
participare simultana a mai multor resurse materiale la obtinerea unui produs.
Potentialul de livrare-exprima gradul de satisfacere de catre furnizor a unei comenzi de materiale emise
de client.Acest potential se mai numeste grad de servire sau nivel de serviciu si se stabileste cu ajutorul
relaiei:







46. Care sunt etapele aplicarii sistemului ABC de abordare diferentiata a stocurilor de
materiale pentru producie?
Problemele de gestiune a stocurilor implica utilizarea unui volum deosebit de mare de informaii,atat in
planificarea cat si in urmarirea realizarii proceselor de stocare;aceasta deoarece in unitaile economice,se
foloseste un numar important de sortotipodimensiuni de materiale,pentru o gama larga de produse si
destinatii de utilizare,iar sursele de aprovizionare sunt de regula foarte diferite.
In aceste condiii,in practica a confirmat o serie de sisteme de gestiune diferentiata a stocurilor,in funcie
de importanta economica a fiecarui material,care s-au dovedit deosebit de eficiente si de utile.
Un sistem de gestiune diferentiata care prezinta interes practic este sistemul ABC

Sistemul ABC grupeaza materialele care se aprovizioneaza si se stocheaza de fiecare unitate
economica in trei grupe (zone)
Criteriul de grupare este cel care se refera la valoarea stocului mediu la diferite materiale
Se apreciaza ca acest criteriu corespunde cel mai bine scopului urmarit de fiecare
intreprindere,deoarece prevede formarea unor stocuri cat mai mici de resurse materiale si
implicit a uni capital circulant mai redus.
Astfel,se asigura o viteza de rotatie mai accelerata,ceea ce insemna activizarea unei parti mai mari
din resursele materiale si financiare de care dispune si sa le asigura unitatea economica.

Grupa(zona de
importanta
Ponderea numerica in totalul
sortimentelor de materiale
utilizate(%)
Ponderea valorica in
totalul nomenclatorului de
aprovizionat(%)
A 10 70
B 20 20
C 70 10


Gruparea materialelor in funcie de criteriile aratate se poate regasi in graficul ce arata curba
valorilor cumulate






100 Ponderea valorica(%)
90
80
70
60
50
40
30
20 A B C
10 Ponderea numerica (%)
0
10 20 30 40 50 60 70 80 90 100


Metoda ABC presupune parcurgerea urmatoarelor etape:
1. Elaborarea nomenclatorului pe grupe si sortimente de materiale care urmeaza a fi aprovizionate
si stocate in depozitele ntreprinderii;in acest sens se intocmeste o lista centralizatoare in care se
cuprind toate materialele,incepand cu cele care au valoarea individuala cea mai mare si
terminand cu cele care au valoarea cea mai mica;totodata se calculeaza si valoarea cumulata
pentru a se determina mai usor,pe grupe de materiale,ponderea lor in total valoare.

Nr.c
rt.
Denumirea materialului Valoarea
individuala a
materialului
(mii lei)
Valoarea
cumulata
(mii lei)
Ponderea
cumulata in
total
valoare(%)
1 Otel laminat 31614 31614 59,4
2 Profil L 12125 43439 81,6
3 Ciment in saci 9740 53179 100
TOTAL 53179 53179 100

2. Analiza si gruparea structurii materiale din nomenclator pe cele 3 zone de importanta,in funcie
de criteriile alese
3. Stabilirea politicii(a metodelor si modelelor economico-matematice) pentru dimensionarea
stocurilor pe zone de importanta si in cadrul acestora pe tipuri concrete de materiale;
o In acest sens se vor studia cu exigenta factorii care influenteaza nivelul stocurilor.Aceasta
etapa joaca un rol deosebit in asigurarea viabilitatii sistemului,fapt pentru care trebuie sa se
manifeste maxima atentie si mult discernamant in studierea condiiilor concrete in care vor
avea loc procesele de stocare.
Optiuni metodologice ce trebuie efectuate:
a) In cazul zonei A de importanta- atentia va fi orientata catre modele economico-
matematice exigente,acre vor avea in vedere elemente(factori) concrete (si)ce
conditioneaza nivelul stocurilor si care asigura constituirea lor la dimensiuni cat mai
mici,determinand accelerarea la maxim a vitezei de rotatie a capitalului circulant
b) Pentru zona B de importanta,avem:
- Stabilirea de modele distincte cu grad de exigenta mediu pentru dimensionarea
stocurilor de materiale din aceasta grupa
- Folosirea metodelor alese pentru zona A la materialele care,ca pondere valorica
tind ca valoare catre zona respectiva
c) Pentru materialele din zona C-se pot folosi modele mai putin exigente,chiar cu pronuntat
caracter statistic si care vor avea in vedere factorii cu actiune hotaratoare in
dimensionarea stocurilor (cheltuieli de transport,sursa de provenienta).
4. Dimensionarea stocurilor pe elemente si total-aceasta etapa se concretizeaza in aplicarea efectiva
a modelelor alese pentru dimensioanrea stocurilor pe tipurile stabilite pentru formare;rezultatele
aciunii constituie baza de calcul al volumului estimat al capitalului circulant si al vitezei de
rotatie al acestuia.
5. Stabilirea politicii de conducere,coordonare,urmarire si control al procesului de formare si
consum al stocurilor (al derularii proceselor de stocare).In acest sens,se va avea in veder acelasi
principiu al tratarii diferentiate a resurselor materiale in funcie de zona de importanta in care se
cuprind.
47. Care sunt efectele economice favorabile determinate de aplicarea sistemului ABC n
gestiunea stocurilor si cum se calculeaza acestea?
Efectele economice generate de aplicarea sistemului de gestiune ABC in conceptia prezentata sunt
multiple,ele se transmit asupra principalilor indicatori folositi in aprecierea activitaii economico-
producive si financiare a ntreprinderilor
Obiectivul principal al conducerii proceselor de stocare consta in formarea unor stocuri de materiale cat
mai mici,dar care sa asigure alimentarea ritmica a consumului si sa antreneze un cost minim cu
achizitionarea,aducerea si stocarea acestora.
Sistemul ABC prevede ca,la materialele din zona A,care prin valoarea lor in consum influenteaza
hotarator volumul capitalului circulant si deci viteza de rotatie a acestuia,sa se accelereze frecventa
livrarilor in raport cu celelalte zone si in special cu zona C.
Efecte economice favorabile:
A. reducerea stocului curent si mediu
a. reducerea stocului maxim
- reducerea necesarului de suprafata de depozitare
- reducerea de mijlace de transport
- reducerea necesarului de fora de munca
- reducerea fondului de salarii
- reducerea necesarului de fonduri financiare pentru acoperirea c/valorii achizitiilor la un
moment dat
b. reducerea stocului mediu de producie
- reducerea cheltuielilor de depozitare-pastrare a materialelor
- accelerarea vitezei de rotatie a capitalului circulant
B. reducerea cheltuielilor de aprovizionare
a. diminuarea cheltuielilor de producie
b. cresterea eficientei activitaii de aprovizionare-stocare
48. Care sunt cerintele a caror respectare asigura viabilitatea unui sistem de gestiune a
stocurilor?
Viabilitatea unui anumit sistem de gestiune a stocurilor este determinata,in general,de felul in care acesta
raspunde unor cerinte de baza:
- Gradul ridicat de utilitate practica
- Adaptabilitatea la utilizarea mijloacelor electronice de calcul
- Suplete si operaivitate in derularea si adaptarea proceselor de stocare
- Aria de cuprindere mare
- Deplina concordanta cu fenomenele reale ale procesului de formare a stocurilor
- Reducerea la minim a imobilizarilor de resurse materiale in stocuri si accelerarea astfel a vitezei
de rotatie a capitalului circulant
- Cheltuieli de conducere,organizare si desfasurare a proceselor de stocare cat mai mici
49. Caracterizati metodele de urmarire-control al dinamicii stocurilor efective n raport cu limitele estimate
(considerate normale sau economice)?
Gestiunea economica a stocurilor nu se limiteaza numai la dimensionarea acestora,determinarea marimii
si structurii lor ci cuprinde si tehnicile si instrumentele de conducere a proceselor de stocare,urmarire a
dinamicii stocurilor efective,in raport cu limitele estimate,a.i.sa se cunosca permanent situaia reala si sa
se intervina preventiv si operaiv pentru mentinerea lor la nivelul stabilit.
In acest scop se pot folosi mai multe metode,care au rolul de a preveni epuizarea stocurilor,
suprastocarea sau formarea stocurilor cu miscare lenta (fara miscare).
Metoda maxim-minim-prevede ca urmarirea existentei si miscarii stocurilor efective sa se realizeze cu
aceeasi exigenta pentru toate materialele,indiferent de importanta lor,in trei etape:
a. Stabilirea limitelor economice maxime si minime ale stocurilor de producie pe elemente
componente (stoc curent,de siguranta),inscrierea lor in fisele de magazie si urmarirea de catre
gestionar a evolutiilor lor pe parcurs a.i. la atingerea nivelelor de alarma sau aprovizionare,sa se
declanseze aciuni operaive pentru mentinerea acestora intre nivelele estimate.

9000 Cantitati (kg)

8000 Stoc peste limita normala prestabilita

7000
Limita maxima prestabilita
6000
Nivel de alarma maxim
5000

4000

3000
Nivel de alarma
2000 minim
Limita minima
1000 prestabilita

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 110 120 zile


b. Semnalizarea de catre gestionar a compartimentului de aprovizionare asupra situaiei stocurilor la un
moment dat-in cazul in care limitele de alarma sau de aprovizionare sunt atinse sau depasite.
c. Stabilirea de catre compartimentul de aprovizionare a masurilor menite sa asigure prevenirea
situaiilor nefavorabile care se intrevad.

Metoda este utila dar greu de aplicat fara un suport informaic adecvat,in special in ceea ce priveste
evolutia si urmarirea stocurilor.

Stoc de siguranta
Metoda ABC potrivit careia pentru activitatea de urmarire si control se aplica acelasi principiu al
tratarii diferentiate care sta si la baza dimensionarii stocurilor:
a. Stocurile din zona A se vor urmari zilnic,la cateva zile-manifestandu-se maxima exigenta in
aprecierea stadiului in care se afla procesul de stocare, nivelul stocului,tendintele care se ntrevad
pentru consum in raport cu ritmul si volumul intrarilor de materiale.
b. Stocurile din zona B-procesul de urmarire si control urmeaza a se desfasura la intervale mai mari de
timp (2-3 ori pe luna,odata pe luna).Se are in vedere o politica asemanatoare cu cele din zona
A,datorita caracteristicilor apropiate
c. Stocurile din grupa C-pot fi controlate la intervale mai mari de timp (trimestrial) sau la intrari-iesiri.

Si acest sistem de urmarire si control presupune sa fie cunoscuta baza de raportare (de comparatie),a
stadiului si tendintelor proceselor efective si care trebuie sa se asigure in aceeasi conceptie
prezentata la metoda maxim-minim.

50. Definiti suprastocarea, stocul cu miscare lenta si fara miscare.
In unele momente sau perioade de timp mai lungi sau mai scurte-stocurile efective sa se situeze la
nivele mai mari decat cele economice predeterminate,sa se epuizeze sau sa se mentina la acelasi nivel in
mod nejustificat-reflectand o stare negativa,daunatoare pentru situaia financiara a unitaii sau
desfasurarea normala a activitaii specifice.
Suprastocarea formarea de stocuri peste nivelul prestabilit.
La resursele care pot fi asigurate ritmic,in cantitatile dorite-cantitatile acumulate peste limita
admisa sunt neeconomice,reprezentand imobilizari suplimentare de materiale si implicit de
fonduri financiare antrenate la cumprare si stocare.
Stocuri fara miscare-sunt stocuri de materiale care nu mai sunt necesare consumului propriu
Reprezinta de asemenea imobilizari suplimenatre de resurse materiale si financiare fara
justificare
Stocuri cu miscare lenta-sunt stocurile care se mentin in limitele estimate,dar se consuma lent in cantitati
mici la intervale mari.
Toate aceste tipuri de stocuri-peste limita stabilita,cu miscare lenta sau fara miscare-se apreciaza ca fiind
nerationale,neeconomice pentru ca antreneaza nejustificat un efor material si financiar
suplimentar,diminund astfel posibilitatile unitaii economice de a folosi cu eficiena sporita resursele
banesti si de alt ordin de care dispune.
51. Ce decizii trebuie luate n cazul manifestarii fenomenului de lipsa de resurse n stoc?
Lipsa de stoc fenomen negativ care necesita:
Impulsionarea furnizorilor,pentru livrare la termenul stabilit
Reconstituirea urgenta a stocului
Aprobarea consumului din stocul de siguranta
Apelarea la substituiente
Acceptarea lipsei de stoc
52. Care pot fi cauzele pentru lipsa de stoc, suprastocare, formarea stocurilor cu miscare lenta sau fara miscare?
Cauzele care determina formarea unor asemenea stocuri,ca si lipsa de stoc uneori,sunt in cea mai mare
parte de ordin subiectiv,dependente sau nu de unitatea la care se constituie.
Supradimensionarea necesarului ca urmare a folosirii unor norme de consum specifice si indici
de consum mai mari-stabiliti pe baze statistice,sau neconformi cu factorii si condiiile concrete
Specificarea si comandarea materialelor in formate,dimensiuni,compozitii,calitati diferite de cele
necesare in mod real
Livrarea de catre furnizori a unor materiale in sortimente,dimensiuni, formate,calitati diferite de
cele prevazute in contracte,comenzi
Cumpararea(achizitionarea)de catre agentul de aprovizionare a unor materiale care nu concorda
cantitativ si structural cu cerintele de consum
Modificarea pe parcursul perioadei a planului si programelor de producie,fara adaptarea
corespunzatoare,in timp util a documentatiei de aprovizionare
Livrarea de catre furnizor a materialelor comandate,contractate la alte termene
Depozitatrea si conservarea necorespunzatoare a resurselor materiale,in situaia in care se
determina degradarea,pierderea proprietatilor fizico-chimice
Incetarea fabricatiei produselor comandate sau contractate
Necorelarea ritmurilor si momentelor de aducere cu cele la care sunt programate pentru consum
Schimbarea profilului de activitate
53. Care sunt caile de valorificare a stocurilor considerate neeconomice?
Folosirea resurselor materiale devenite disponibile chiar in cadrul unitaii detinatoare
Desfasurarea unei ample aciuni de informare a potentialilor clieni de pe piaa interna si internaionala
asupra resurselor materiale si produselor disponibile pentru vnzare
Apelarea la unitai specializate in comercializarea de produse
Apelarea unor institutii specializate in studiul pietii
Participarea la bursele de resurse materiale si produse la targuri si expozitii
Valorificarea prin recuperarea substantei materiale in sine si reciclarea acesteia.
54. Nominalizati caile de actiune pentru folosirea economica a resurselor materiale si
energetice.
Fundamentarea tehnico-economica a indicatorilor de consum si valorificare a resurselor materiale si
energetice.
Ridicarea nivelului tehnic si calitativ al produselor,lucrarilor si prestatiilor
Modernizarea structurii de producie din profilul de fabricatie
Folosirea indicatorilor pentru resursele materiale clasice
Extinderea standardizarii pieselor,reperelor,subansamblelor tehnologiilor si constructiilor
Recuperarea,conditionarea si valorificarea interna sau prin vnzare la terti utilizatori a resurselor
materiale refolosibile
55. Care sunt funciile pe care le ndeplinesc indicatorii de consum si valorificare?
a. Indicatorii de consum reprezinta-instrumente tehnico-economice justificative de baza folosite in
dimensionarea volumului si structurii necesitatilor de materiale pentru fundamentarea planului si
programelor de aprovizionare materiala,a planurilor costurilor de producie,a altor sectiuni de plan
b. Indicatorii de consum reprezinta instrumente determinante,stimulatatore si de cointeresare,pentru
folosirea economica a resurselor materiale si energetice.
c. Indicatorii de consum reprezinta elemente utile de mare eficacitate practica pentru
urmarirea,controlul,analiza si evaluarea modului de folosire a resurselor materiale si energetice
d. Indicatorii de consum si valorificare servesc ca instrumente esentiale in analiza comparativa a condiiilor
materiale in care sunt analizate produsele,lucrarile si serviciile de catre o unitate economica in raport cu
o unitate economica similara din tara sau pe plan internaional.
e. Indicatorii de valorificare reprezinta instrumente utile pentru evidenierea,intr-o forma
sintetica,concentrata si expresiva,a modului de valorificare a resurselor materiale si energetice la nivelul
unitaii economice si al structurilor sale interne.
56. Prin ce influente se exprima importanta indicatorilor de consum si valorificare?
Reducerea cheltuielilor materiale implict diminuarea cheltuielilor de producie si deci sporirea
rentabilitatii in fabricarea produselor
Reducerea normelor si indicilor de consum determina direct diminuarea resurselor materiale si
energetice care trebuie aprovizionate si indirect reducerea stocurilor de materii prime si materiale ce
antreneaza capacitati de transport si depozitare mai mici,cheltuieli de
manipulare,conservare,gestionare,fonduri financiare mai reduse la aprovizionarea cu resurse materiale
Sporirea competitivitatii rezultatelor activitaii depuse in raport cu alti ofertanti,fapt ce asigura
stabilitatea in funcionare,extinderea vnzarilor,aderenta mai mare la clieni,garantie,viabilitate in
aciunile intreprinse-reducerea preului de vnzare
57. Care sunt cerintele care trebuie sa se respecte la stabilirea nivelului indicatorilor de
consum si valorificare pentru a-si ndeplini funciile care le sunt specifice?
Sa fie revizuiti si imbunatatiti sistematic,adaptati permanent
Sa li se asigure o buna fundamentare tehnica si economica
Sa li se asigure un nivel stimulator si mobilizator
Trebuie sa exprime sintetic si analitic,real,aspecte de ansamblu si/sau detaliu a modului de folosire a
resurselor materiale si energetice
Sa reprezinte o baza de comparatie viabila in comparatie cu produsele si serviciile similare concurente.
58. Nominalizati categoriile de indicatori de consum si valorificare.
Normele de consum-consumurile specifice din documentatia tehnico-economica
Coeficientii tehnici de utilizare produciva a resurselor materiale
Coeficientii de valorificare a materiilor prime si materialelor noi si refolosibile
Coeficientii de masa neta specifica a produselor
Coeficientii de recuperare,reconditionare si refolosire a resurselor materiale si pieselor reutilizabile
59. Definiti norma de consum si prin comparatie consumul specific efectiv.
Norma tehnica de consum reprezinta cantitatea maxima de materii prime noi si
refolosibile,combustibili,energie electrica,energie termica si carburanti,piese de schimb admisa a fi
calculata pentru fabricatia unei unitai de produs,executarea unei unitai de lucrare sau prestatie de
serviciu.
Norma de consum (Nc)cantitatea maxima de material stabilita pe baza documentatiei tehnico-materiale
pentru a fi consumata in vederea realizarii unei unitai de produs,consumul specific reprezinta cantitatea
medie de resursa materiala si energetica folosita in procesele de fabricatie pentru obtinerea unei unitai
de produs finit sau executarea unitaii de prelucare sau prestatie. Consumul specific trebuie sa fie mai
mic sau egal cu norma tehnica de consum.
60. Care sunt elementele componente ale normei de consum si cum se definesc acestea?
Norma de consum tehnologic (Nct)-reprezinta consumul maxim admis de materii
prime,materiale,combustibili si energie electrica pentru executarea unei unitai de produs,de lucrare sau
prestatie serviciu,in cadrul proceselor tehnologice de prelucrare si transformare folosite in unitatea
economica luata in calcul. Nct=Cn+Mrpt
Norma de consum net sau util (Ncn)-reprezinta cantitatea de materie prima sau de material
prevazuta a fi incorporata in unitatea de produs,lucrare sau prestatie-din documentatie
Norma de recuperare a materialelor refolosibile si de pierderi in fazele tehnologice(Nrpt)-
cantitatea maxima de resturi materiale si de pierderi admisa a se inregistra in procesele de
prelucrare/consum a resurselor materiale-din
documentatie.(span,bavura,sutaje,zgura,sparturi,brac)
Norma de recuperare a materialelor refolosibile in fazele tehnologice(Nrt)-cantitati de
materiale rezultate din produsele rebutate in limita maxima,cantitatea consumata din
epruvetele de control si consumata pentru efectuarea probelor si reglajelor.
Norma de pierderi tehnologice (Npt)-cantitatea maxima admisa de materiale care nu se
regaseste in produsul finit,lucrare sau prestatie si nu poate fi recuperata in vederea
refolosirii.
Norma de recuperare a materialelor refolosibile si de pierderi in fazele netehnologice (Nrpnt) cantitati
de materiale refolosibile si pierderile care rezulta in procesele anterioare celor tehnologice de prelucrare
(aprovizionare,transport,manipulare etc)
Norma de recuperare a materialelor refolosibile in fazele netehnologice (Nrnt) cantitati de
materiale care rezulta ca urmare a comandarii si aprovizionare cu materiale la alte dimensiuni
decat cele fixe sau multiple,materiale recuperabile din faramitare,materiale cu defecte
ascunse,alte materiale.
Norma de pierderi netehnologice (Npnt)-cantitati maxime de materiale care pot disparea in afara
proceselor tehnologice,in limitele normale stabilite-evaporari,spargeri,faramitari etc.
61. Care sunt criteriile de clasificare ale normei de consum?
Dupa elementele componente
Norma de consum tehnologic
Norma de consum de aprovizionare
Dupa destinatia de consum
Norme de consum dupa materii prime de baza
Norme de consum dupa materiale auxiliare
Norme de consum de combustibil
Norme de consum de energie electrica
Dupa natura resurselor materiale
Norme de consum pentru materii prime siderurgice si materiale metalurgice
Norme de consum pentru lemn si produse plate din lemn
Norme de consum pentru materiale si produse chimice
Norme de consum pentru carburanti
Norme de consum pentru piese de schimb
Dupa orizontul de timp de aplicare sau perioada de valabilitate
Norme de consum pe termen scurt
Norme de consum de perspectiva
Dupa modul de grupare si nivelul de agregare
Norme de consum individuale
Norme de consum grupate pe material sau familie de materiale,veriga organizatorica produs si
grupuri de produse
62. Caracterizati metodele de determinare a normelor de consum?
Pentru ca indicatorilor de consum sa li se asigure o buna fundamentere tehnica si economica,la
elaborarea lor este necesara elaborarea unor metode stiintifice,cuprinderea in calcul a factorilor concreti
de influenta ai consumului de resurse materiale si energetice.Elementele de calcul ale normei de consum
folosesc pentru elaborarea specificatiilor de materiale ce urmeaza a fi aprovizionate si incheierea
contractelor cu furnizorii.
Metode bazate pe calculul tehnico-analitic-sunt folosite la elaborarea normelor tehnice de consum de
materiale.Pornesc de la documentatia tehnica, cunoasterea configuratiei produsului,caracteristicilor
procesului tehnologic.
Metoda experimentala
De laborator- determinarea normei de consum de la incercari,probe, experiente,cantarire a
materialelor in laborator in condiiile produciei obisnuite-se determina norma de consum
tehnologic.
De producie determinarea normei de consum prin incercari si experiente ce se fac direct in
producie,in condiii normale de fabricatie, tehnologie si organizare
Calculul stoichiometric
Consumul teoretic (stoichiometric)
Definitivarea normei de consum prin aplicarea randamentului instalatiilor.
Metoda masuratorilor directe se utilizeaza in cazul in caredeterminarea consumului nu se
poate face prin calcul analitic (cantarire,numarare)
Metoda statistica normele de consum se elaboreaza pe baza datelor privind consumurile specifice
realizate anterior si rezultate din evidena statistica.
63. Care sunt funciile obiectiv n cazul problemelor de croire?
Minimizarea restului total,care cade de la croire
Minimizarea numarului de planuri distincte pentru fiecare partida (lot) de material
Maximizarea numarului de repere distincte ce se croiesc intr-un suport
Minimizarea numarului de operaiuni de debitare (taiere)
Maximizarea producivitatii muncii lucratorilor antrenati la operaia de croire
64. Ce exprima coeficientul tehnic de utilizare produciva a resurselor materiale si care
sunt modalitatile de calcul a acestuia?
Coeficientul tehnic de utilizare produciva (Kup)-ponderea cantitatii de materie prima sau de material
care se prevede sa se regaseasca in fiecare sortiment,tip sau varianta constructiva a unui produs:

;
N cn norma de consum net (consumul util):greutatea neta,lungimea neta, suprafata neta,volumul
net,consumul teoretic
Elemente de calcul: greutatea neta Gn;greutatea bruta Gb;







65. Care sunt sinonimele coeficientului tehnic de utilizare produciva a resurselor
materiale n industria siderurgica si metalurgica?
Coeficientul de scoatere (Ks)=raportul intre cantitatea de laminate finite si cantitatea de otel lingou
stabilita pentru prelucrare
Coeficientul de extractie raportul intre cantitatea de substanta utila prevazuta pentru extractie si
cantitatea totala de substanta utila continuta in minereu.
66. Prezentati coeficientii de valorificare a resurselor materiale si energetice pe structura, cu precizarea si a
modalitatilor de estimare (de calcul).
Coeficientul material produs (Kmq): t/t (lei cheltuieli materiale/ 1 leu
producie);N-cantitatea fizica de materie prima;q-producia fizica;M-cheltuielile materiale estimate
pentru o producie marfa.
Coeficientul produs/material (Kqm) exprima cantitatea fizica de produse finite sau valoarea produciei
care se prevede a se obtine sau care se realizeaza efectiv prin prelucrarea unei unitai fizice sau la 1 leu
materie prima folosita.
Eficienta fizica neta: (Efn)
Eficienta valorica globala (Evg)
Eficienta valorica neta (Evn) Pn valoarea produciei nete
Coeficientul acumulare cheltuieli materiale (K(pr-M))-nivelul profitului estimat a se obtine sau efectiv
realizat la 1 leu cheltuieli materiale.
Pr profitul estimat sau efectiv realizat.
67. Ce exprima coeficientul de masa neta specifica a produselor, care latura a utilizarii
resurselor materiale o exprima si cum se determina?
Exprima cantitatea neta (Mn) de resurse materiale incorporata in produsul finit,raportata la caracteristica
fundamentala a acestuia:greutate neta,suprafata neta,lungime neta,volum net.
Indicele de masa neta IMn= Mno-masa neta corespunzatoare variantei constructive initiale;Mni-
masa neta corespunzatoare variantelor urmatoare sau a celor mai bune.
IMn se poate determina pe produs sau pe fiecare reper component;
68. Care este baza de raportare n cazul coeficientului de masa neta specifica a
produselor, pe variante?
Pentru economia absoluta
Pentru economia relaiva
Coeficientul de masa specifica neta (KMs) se determina cu ajutorul relaiei:
Masa neta a produsului finit Mn;Caracteristica fundamentala a produsului finit K;
;R-randamentul masinilor,instalatiei; D=durata de
funcionare a utilajului pe perioada de garantie etc;MPs suma cantitatilor de materiale si piese de
schimb consumata pe acelasi interval de timp
69. Ce exprima coeficientii de recuperare si de valorificare a resurselor materiale
refolosibile si care este baza de calcul?
Coeficientii de recuperare (KMR) exprima cantitatea totala de materiale refolosibila,estimata a se
obtine din prelucrarea produselor in volumul unei resurse materiale definite.
Mrt materiale refolosibile tehnologice prevazute pentru recuperare;Mrnt
materiale refolosibile netehnologice de recuperat;


70. Prezentati modalitatea concreta de calcul a influentei reducerii normelor de consum
asupra volumului de producie, vitezei de rotatie a activelor circulante aferente
materialelor, producivitatii muncii si costului de producie.
Pentru un volum de producie definit(care nu poate fi depasit),necesarul de resurse materiale si
energetice se reduce in marime absoluta in proportie directa cu diminuarea consumurilor specifice pe
produs.
si



Plecand de la un volum definit de resursa materiala aprovizionata prin reducerea normei de consum se
obtine un volum suplimentar de producie:

Q-volum fizic de producie care se poate obtine din materia prima asigurata(M) in condiiile normei de
consum Nc
Q-sporul fizic de producie se poate obtine pe seama economiei fizice de material (QxNc) posibil de
realizat prin reducerea normei de consum Nc cu Nc
71. Exemplificati efectele economice concrete ale recuperarii si refolosirii materialelor
reutilizabile care justifica punerea n valoare a unor asemenea resurse.
Reducerea normelor de consum asupra volumului produciei
se face potrivit cu cele de mai sus,prin exemplificare
Reducerea normelor de consum exercita influente directe asupra producivitatii muncii:




Viteza de rotatie a capitalului circulant-in zile
In care Spv-stocul mediu de producie
Npvl-necesarul valoric planificat de materiale
Costurile de producie K

K-procentul de reducere a costurilor de producie
=ponderea cheltuielilor materiale in costul de producie
=procentul de reducere al cheltuielilor materiale
Eforul ce trebuie depus pentru un anumit procent de reducere a costului de producie pe seama
celorlalte cheltuieli
x100;
-ponderea celorlalte categorii de cheltuieli(salarii,etc cca 30%)
- procentul cu care trebuie reduse aceste cheltuieli
72. Care sunt, n general, componentele structurii organizatorice specifice unitailor de
recuperare-colectare si valorificare a resurselor materiale refolosibile?
AGA Comisia de cenzori
Manager GeneralStrategii dezvoltare-marketingPersonal salarizare,paza,PSILaborator de
analize
Director comercial
- Compartimente de colectare si valorificare a resurselor materiale reutilizabile pe
structura acestora
- Subunitai,centre de colectare a resurselor reutilizabile
- Sectia de transport
- Depozit de colectare a resurselor reutilizabile
Sef sector tehnic
- Sectia de sortare,prelucrare,balotare,brichetare
- Sectia de intretinere si reparatii
- Sectoar energetic
Director economic
- Bugete
- Contabilitate
- Oficiul electronic de calcul
73. Definiti nomenclatorul de materiale si echipamente tehnice.
Nomenclatorul de materiale si echipamente tehnice reprezinta o lista(catalog) centralizatoare a tuturor
resurselor materiale,pieselor de schimb, subansamble, alte repere necesare unitaii economice,ordonate
dupa anumite criterii,definite prin toate caracteristicile fizico-chimice,dimensional-configurative si de
calitate, prin care se asigura individualizarea distincta a fiecarui articol.
74. Care este continutul cartelei informaive a materialului?
Contine toate elementele de caracterizare pentru fiecare articol,sugestiva si care sa asigure informarea
factorului de decizie si a factorului de aprovizionare.
Datele sunt stocate intr-un fisier cu denumirea materialului,pre,calitate, dimensiuni,STAS,norma
interna,furnizori cu adresa,condiii de livrare ce se solicita,lot optim de livrare,consumul
zilnic,stocul,produsele la care se consuma
materialele inlocuitoare si denumirea lor etc.
75. Precizai etapele elaborarii nomenclatorului de materiale si echipament tehnic
necesare unei unitai economice ntr-o perioada de gestiune definita.
Pregatirea aciunii - strangerea purtatorilor de informaii:cataloage,STAS-uri,liste cu norme de
consum,caiete de sarcini.
Elaborarea propriu-zisa
Codificarea (indexarea) materialelor,pieselor de schimb,a altor repere incluse in cadrul nomenclatorului.
Nominalizarea,in dreptul fiecarui articol din nomenclator,a tuturor furnizorilor cunoscuti si a preurilor
de oferta specifice acestora.Pe aceasta baza se elaboreaza fisierul furnizorilor si se face pentru fiecare o
cartela informaiva.
76. Care sunt momentele de lucru specifice etapei de elaborare propriu-zisa a nomenclatorului de materiale?
Intocmirea listei centralizatoare a tuturor resurselor materiale si produselor potential necesare
ntreprinderii
Restructurarea si rearanjarea articolelor pe grupe,subgrupe,feluri,tipuri si alte subdiviziuni,stabilind
astfel a locului real pe care trebuie sa-l ocupe in nomenclator.Intra in raport de conditionare cu sistemul
de codificare ales.
77. Ce sisteme de indexare (codificare) se pot folosi n atribuirea codului pentru fiecare
articol cuprins n nomenclator?
Sistemul de indexare alfa-numeric
Sistemul de indexare numeric
Zecimal
Centisimal
Milenar
Combinat-cel mai uzitat
78. Cum se stabileste cifra de control?
Cifra de control se stabileste in mai multe variante metodologice si se atasaza codului pentru care se
determina,insotindu-l intotdeauna.
Verificarea inscrierii codurilor pe diverse documente cu ajutorul cifrei de control.
Determinarea cifrei de control Cse face cu relaia
C-cifra de control;r-modulul;R-restul impartirii


Qk-numerele codului
Wk-ponderi acordate conventional
79. Care sunt cerintele la care trebuie sa raspunda sistemul de coduri atribuite articolelor din nomenclator?
Sistemul utilizat trebuie sa permita obtinerea de coduri cu un numar de caractere relaiv
redus,identificarea fiecarui articol din nomenclator si implicit fisierul nomenclator
Sa fie cuprinzator
Sa permita includerea ulterioara a noi coduri aferente resurselor materiale care nu au fost avute in vedere
in faza initiala de elaborare a nomenclatorului
80. Care sunt cerintele la care trebuie sa raspunda un nomenclator de materiale pentru a fi considerat n mod
real ca fiind un instrument util pentru toti utilizatorii informaiei
tehnico-economice de continut?
Informatii despre furnizor
Informatii despre pre
Conditia franco
Modalitatea de plata curent utilizata
Adresa furnizorului.
81. Care este, n general, continutul cartelei informative a furnizorului de materiale si
echipament tehnic?
Numarul si tipul fisierului
Denumirea furnizorului si adresa
Numarul de cont,banca
Distanta de transport pe cale ferata,auto
Cheltuieli de transport pe t/km in diferite condiii de transport
Ce produse furnizeaza furnizorul,denumire,unitate de masura,condiii de livrare,informaii din
fisier,preul unitar
Observatii:
Daca respecta termenul de livrare
Litigii
Perspective de imbunatatire a relaiilor
Perspective de imbunatatire a calitatii
Produse noi
Probleme de negociere
82. Precizai criteriile de clasificare a resurselor materiale necesare unei unitai
economice
Dupa importanta pentru activitatea economica
Dupa aria (sfera) consumului
Dupa destinatia de folosire-consum
Dupa natura resursei
Dupa sursa de provenienta
Dupa forma de aprovizionare
Dupa forma si stadiul tehnic de prezentare
Dupa efortul financiar antrenat la cumprare si stocare
Dupa gradul de certitudine in asigurarea de pe piaa
Dupa posibilitati de substituire:nesubstituibile,partial sau integral substituibile.
83. Cum se diferentiaza resursele materiale dupa efortul financiar antrenat la cumprare?
Dupa efortul financiar antrenat la cumprare si stocare sunt:
Foarte mare
Mare
Mediu
Redus
84. Definiti obiectivul de baza al strategiei n aprovizionare.
Acoperirea (asigurarea) completa si complexa a cererilor de consum ale ntreprinderii,cu resurse
materiale de calitate,ritmic si la timp,in condiiile unei stricte corelaii a momentelor calendaristice de
aducere a acestora cu cele la care se manifesta consumul lor,asigurate de la vnzatori care practica
preuri de vnzare avantajoase,prezinta grad ridicat de certitudine in livrari,cost minim in
achizite,transport si stocare.
85. Care sunt obiectivele derivate care se au n vedere la definirea strategiei, a planului si programelor de
aprovizionare materiala?
Formarea unor stocuri minim-necesare,care asigura o viteza accelerata a mijloacelor circulante aferente
Mentinerea stocurilor efective in limitele maxime si minime estimate
Protectia si conservarea resurselor materiale pe timpul depozitarii-stocarii
Asigurarea unui grad ridicat in aprovizionarea materiala pe timp indelungat.
86. Prin ce modalitati de actiune se asigura ndeplinirea obiectivelor care se au n vedere la elaborarea planului
si programelor de aprovizionare?
Elaborarea unor planuri si programe de aprovizionare fundamentate pe baza de documentatie tehnica si
economica de executie a produselor,lucrarilor si prestatiilor
Prospectarea pietii din amonte in vederea depistarii furnizorilor cu cele mai avantajoase condiii de
livrare si testarea credibilitatii acestora
Pregatirea judicioasa,din timp a negocierilor pentru obtinerea de preuri avantajoase,rabaturi,bonificatii
Preocuparea continua pentru organizarea si concretizarea cu preponderenta pe baza de contracte,a
relaiilor de colaborare cu partenerii furnizori
Aplicarea unor modele economico-matematice exigente in dimensionarea stocurilor,urmarirea si
controlul dinamicii stocurilor.
Asigurarea unor condiii rationale de protectie-conservare a resurselor materiale pe timpul stocarii
Aplicarea unui sistem informaional simplu,operaiv,cu sfera extinsa de cuprindere
87. Prezentati cele doua parti ale planului de aprovizionare separate prin natura
continutului specific.
Continutul planului de aprovizionare se defineste prin mai multi indicatori specifici
A. Indicatori care reflecta necesitatile (cererile) de consum de materii prime,
materiale,combustibili,energie,lubrifianti etc destinate realizarii activitaii de ansamblu a unitaii
economice,a celei de baza
B. Indicatori care evideniaza sursele si potentialul de acoperire cantitativa si structurala cu resurse
materiale a necesitatilor de consum.
88. Care sunt indicatorii prin care se exprima necesitatile de consum ale ntreprinderii?
Necesar de consum:
Npl - necesar pentru realizarea planului si programelor de producie, desfasurarea activitaii de
ansamblu
Ssf stocul de resurse materiale la sfarsitul perioadei de gestiune
Ntpl necesar total de resurse materiale pentru realizarea planului de producie Ntpl=Npl+Ssf
Resurse
Surse interne (proprii)
Stocul preliminat Spi
Alte resurse interne - ARi
Surse din afara unitaii economice
Necesar de aprovizionat cu resurse materiale de pe piaa interna si internaionala - Na(A)
Total resurse (Spi+ARi+Na)
89. Cum se prezinta relaiile de echilibru a planului de aprovizionare?
Este necesara asigurarea unui echilibru perfect si stabil intre necesitati si resurse pe intreaga perioada de
gestiune.
sau
unde


90. Care sunt metodele generale de calcul a necesarului de consum al ntreprinderii de
producie?
Metoda de calcul direct
Metoda indicelui global de consum la un milion de lei producie nominalizata
Metoda de calcul pe baza de analogie
Metoda coeficientilor dinamici
Metoda de calcul al necesarului de material aferent,prevazuta a se obtine pe baza de sarja.
Metoda echilibrarii partiale
91. Aratati cum se calculeaza necesarul pentru consum, pe variante, cu ajutorul metodei directe.


92. Care sunt relaiile de calcul a necesarului de consum specifice metodei indicelui
global de consum la un milion lei producie nominalizata?
Necesarul de consum se determina in mai multe etape:
a. Stabilirea necesarului de materiale aferent produciei fizice nominalizate (Nn) folosind metoda
calculului direct:
unde n reprezinta nominalizarea fizica a produselor i
b. Determinarea indicelui mediu de consum de materiale pentru fabricatia unui milion de lei
producie nominalizata (Igc)

c. Stabilirea necesarului de materiale aferent produciei nenominalizate (Nnn)

d. Determinarea necesarului de materiale pentru indeplinirea planului la intreaga structura a
produciei (Npl):Npl=Nn+Nnn
93. Care sunt limitele si cnd se foloseste, n general, metoda coeficientilor dinamici?
Are un pronuntat caracter statistic
Este limitata si conditionata de urmatoarele:
Mentinerea in perioada urmatoare a unei structuri constante a produciei in raport cu cea
fabricata in anul de baza
Cresterea in ritm si proportii egale a fiecarei componente a structurii produciei
Determinarea nivelului reducerii consumului in etapa urmatoare pentru fiecare material si produs
94. Care sunt etapele (momentele) de lucru specifice metodei necesarului global de sarja si n cazul caror unitai
de producie se foloseste?
Se stabileste volumul de material bun turnat Mbt=Qi x gbi;Qi=volumul pentru piesa prevazut pentru
realizare;gbi=greutatea bruta a unei piese,produs i
Se determina necesarul global de sarja (Ng) astfel:
unde K reprezinta produsul finit bun din volumul arjei.
Se calculeaza necesarul pentru fiecare materie prima ce intra,conform reetei de fabricaie,in volumul
global al arjei:

in care K este proporia in care participa fiecare material la formarea volumului global al
arjei
95. Care este funcia stocului la sfrsitul perioadei de gestiune?
A asigura desfasurarea normala a procesului de producie pe parcursul derularii perioadei de gestiune
Constituie suportul material principal de formare a stocului de la inceputul perioadei urmatoare
96. Interpretati condiiile formarii ca atare a stocului la sfrsitul perioadei de gestiune.
Se formeaza pe parcursul perioadei de gestiune sub forma stocului de producie cu scopul indeplinirii
funciilor ce-i sunt stabilite acestuia in raport de:
Caracteristicile resurselor materiale
Destinatia de consum a resurselor materiale
Profilul de activitate al unitaii economice
Stoc la sfarsitul perioadei de gestiune=stoc de producie; Ssf=Sp
97. De cine este dat necesarul total pentru consum?
Este o suma a necesarului de consum si a stocului la sfaritul perioadei
Ntpl=Npl+Ssf
Ntpl asigura evaluarea estimativa a tuturor necesiatilor de consum,sursele de acoperire si potenialul in
care acestea urmeaza sa ii aduca aportul.
98. Care sunt indicatorii care exprima resurse materiale din surse proprii (interne) ale
unitaii de producie destinate acoperirii necesitatilor de consum ale acesteia?
A doua parte a planului si programelor de aprovizionare a unitailor economice evideniaza resursele
care pot fi actionate pentru acoperirea necesitatilor de materiale
Stocul preliminat de resurse materiale la inceputul perioadei de gestiune (Spi)
Stocul real fizic existent in depozitele ntreprinderii-(pe baza de inventar)
Alte resurse interne (ARi)
99. Definiti stocul preliminat la nceputul perioadei de gestiune.
Stocul preliminat la inceputul perioadei de gestiune exprima cantitatea de materiale care se prevede sa
existe la momentul respectiv in depozitele unitaii economice in scopul alimentarii consumului in
primele zile ale acesteia.
100. Aratati relaia de calcul si interpreati condiiile de formare a stocului preliminat la
nceputul perioadei de gestiune.
Stocul preliminat la inceputul perioadei de gestiune este o marime probabila care se extrapoleaza
pornind de la stocul efectiv existent in depozitul unitaii (Sex), intrarile de materiale (I0) care se prevad a
se mai inregistra pana la incheierea acesteia si consumurile certe sau/si probabile de resursa (C0)
Sp = Sex + I0-C0
Stocul preliminat este interpreabil in funcie de natura resursei si orizontul de timp pentru care se
prevede consumul acesteia
Daca consumul de resursa i se extinde peste perioada curenta-se prevede formarea stocului
preliminat numai la inceputul acesteia
Daca consumul la resursa i incepe in perioada urmatoare in cadrul careia si inceteaza-nu se
constituie stoc preliminat la inceputul perioadei de gestiune
Daca consumul la resursa i incepe in perioada de getiune urmatoare cu perspectiva depasirii
acesteia,nu se va forma stoc la inceputul ei
101. Ce resurse materiale se prevad la indicatorul Alte resurse interne ale unitaii de
producie?
Alte resurse interne (ARi)-se cuprind alte categorii de resurse rezultate din procesele tehnologice de
prelucrare,din cele netehnologice,materiale si piese refolosibile rezultate din dezmembrari,produse
rebutate etc
102. Cum se calculeaza necesarul de aprovizionat de la terti furnizori, cnd si cum se
face corectia acestuia?
Necesarul de aprovizionat Na=Npl+Ssf-Spi-ARi
Necesarul de aprovizionat corectat Na1=NaSi in funcie de situaia reala a stocurilor fizice existente la
inceput de an in depozitele unitaii.
103. Care sunt consecintele economice nefavorabile determinate de neefectuarea
corectiei necesarului de aprovizionat la nceputul perioadei de gestiune n funcie de
raportul n care se afla stocul real evideniat prin inventar si cel preliminat pentru
momentul definit?
In funcie de rezultatul corectiei se vor initia aciuni in consecinta:
Comandarea-contractarea unor cantitati suplimentare cand Sr<Spi
Depistarea cailor de valorificare a resurselor cand Sr>Spi
104. Care sunt componentele sistemului MRP de planificare a cererilor materiale ale
unitailor de producie?
Fisierul planului si programelor de producie (FPP)
Fiserul normelor de consumuri specifice (FNC sau FCSD)
Rapoarte:cantitati de comandat pentru comenzi ferme
Rapoarte:cantitati de comandat pentru comenzi urgente
Fisa de consum (FC)
Fisierul de stocuri (FS)
Cererea estimata previzibila
105. Ce cuprinde fisierul plan si programe de fabricatie?
Productia contractata cea care rezulta din comenzile ferme
Crerea previzibila (probabila) de produse
Comenzile ferme inlocuiesc in timp cererile estimate
Planul de producie anual sta la baza determinarii necesitatilor
106. Care este continutul fisei de consum si la ce nivel prezinta acest document
produsul de fabricat?
Fisa limita de consum se prezinta sub forma unei liste a reperelor structurate pe fiecare produs.
Fisa de consum se intocmeste pe baza modului de alcatuire al produsului ,din articole componente pe
faze de fabricatie.
Fisa de consum prezinta produsul la nivelul cel mai inalt de compunere considerat nivelul zero.
Componente de nivel 1-subansamblurile si reperele care intra direct in produsul finit
Componentele si reperele care intra in componentele de nivel 1 sunt considerate componente de nivel 2
107. Cum se prezinta orientativ un plan centralizator de aprovizionare a resurselor
fundamentat dupa principiul specific sistemului MRP?
Planul cererilor materiale se elaboreaza defalcat pe nivele de obtinere a produselor de la nivelul zero la
n.
Daca un articol este necesar pentru mai multe produse se elaboreaza planul cererilor (de necesitati) pe
ansamblul produselor prevazute pentru fabricatie.
Depinzand de timpul de achizitie necesar,comanda de achizitie se lanseaza in avans cu acest timp.
Toate cererile la nivele superioare genereaza cereri la nivelele inferioare
Pe baza determinarilor privind necesitatile de consum si a stocurilor existente in depozite la momentul
aciunii sau preliminate pentru inceputul perioadei vizate-se elaboreaza in continuare planul de asigurare
(aprovizionare) pentru fiecare resursa materiala,pe total si esalonat in timp.
108. Care sunt modalitatile posibile pentru definirea cantitatii economice de
comanda aprovizionare n contextul sistemului MRP? Prezentati un exemplu concret.
Modul de stabilire a cantitatilor economice de comandat in sistemul MRP,prin care se raspunde la
intrebarea Cat sa comanzi?,in special cand cererea este intermitenta,obiectivul general are in
vedere:echilibrarea comenzii sau a costurilor de lansare a acesteia cu cele de mentinere a stocului (de
stocare).
Determinarea prin incercari a cantitatii optime de comandat care sa satisfaca programul cererilor si
necesita cheltuieli cat mai mici.Metoda laborioasa,modele economico matematice de folosit.
Algoritmul Wagner-Within presupune determinarea sistematica a marimii optime a lotului prin
evaluarea tuturor cailor posibile de comanda care sa satisfaca programul esalonat al cererilor pentru
consum
Compararea costurilor de lansare-achizitie a comenzilor cu cele de stocare pentru marimile de lot
rezultate din cumularea cerintelor pe faze de timp de acoperire a acestora.
109. Ce reprezinta bilantul material?
Bilantul material este instrumentul ce cuprinde,in esenta,cantitati de materii prime si materiale care se
prevad a fi introduse in procesele de producie,pe cele care se regasesc in produse finite,precum si
cantitatile pe structura,a resurselor materiale refolosibile si a eventualelor pierderi.
Reprezinta instrumentul de fundamentare a utilizarii resurselor materiale,de urmarire si control a
gospodaririi rationale de materii prime si materiale.
110. Care este forma sintetica orientativa de prezentare a continutului bilantului material?
Continutul bilanturilor materiale poate fi structurat in forma sintetica de prezentare,in 3 capitole
distincte:
Cap.A se evideniaza sintetic:
Necesarul brut de materiale Npl=Qi x Ncti
Necesarul net Nn=Qi x Cni
Materialele refolosibile si pierderile Mrp=Npl-Nn=(QixNcti)-(Qi x Cni)
Cap.B se evideniaza baza de calcul si fundamentare a necesarului brut si net ca
si rezultatele aplicarii acesteia:producia fizica,norma de consum specific
tehnologic,consumul net si rezultatele determinarilor necesar brut si net
Cap.C se evideniaza pe structura si forme de regasire,cantitatile de materiale
refolosibile si,dupa caz,de pierderi,cu precizarea destinatiilor de folosire si valorificare a resurselor
reutilizabile
111. Cum se exprima utilitatea bilantului material?
Bilantul trebuie elaborat la nivelul unitaii economice ca instrument sintetic de analiza si control destinat
factorilor de conducere
Bilantul reprezinta baza fundamentala pentru decizii referitaore la:
Cresterea gradului de utilizare produciva a materialelor
Perfectionarea tehnologiilor de fabricatie
Modernizarea dotarii tehnice
Reducerea consumurilor
Evitarea risipei,pierderilor nejustificate economic
Pentru elaborarea bilantului de materiale se apeleaza la fisele de tehnologice si planurile de operaii ale
fiecarui reper,piesa si rezulta:
Greutatea neta,
Norme de consum specific tehnologic
Materiale refolosibile
Pierderile tehnologice
112. Care sunt formele de prezentare a bilantului material?
In structurarea bilantului se determina insusi continutul normelor de consum specific din documentatiile
tehnico-economice ale produselor care de fapt reprezinta un bilant material localizat la nivelul unui
produs.
Forma sintetica generala este un tablel :
BILANT MATERIAL
CAP.
A
MATERIALUL
___________NECESAR BRUT (Npl)
___________NECESAR NET (Nn)
___________MATERIALE RECUPERABILE SI PIERDERI (M rp)
PRODUSE Volumul Norma de con- Consum net Necesar Necesar
produciei sum specific (Cn) brut (Npl) net (Nn)
(Q) tehnologic (Nct)
CAP.


B
-------------------
-------------------
-------------------
TOTAL X X X X X

CAP.


C

MATERIALE RECUPERABILE SI PIERDERI STRUCTURATE PE DESTINATII
1.In consum propriu(intern) in forma initiala pentru:
a.--------------------------------------------------------------
b---------------------------------------------------------------
c---------------------------------------------------------------
2.Reconditionabile si consumabile in activitatea interna pentru:
a.--------------------------------------------------------
b.---------------------------------------------------------
3.Vanzari catre alte unitai prelucratoare-----------------------
4.Vanzari catre unitai specializate in comercializarea de materiale refolosibile---
5.Pierderi--------------------------------------------------------
TOTAL______________________________________
113. Care sunt ntrebarile esentiale la care se raspunde prin funciunea comerciala de
desfacere-vnzari produse?
Ce produs doreste clientul? ce se cere
Care este piaa?-cat se cere
Cat vrea sa plateasca?-la ce pre se cere?
Cum il vrea pe produs?-cum se cere?
Cand il doreste?-cand se cere?
Unde il doreste?-unde se cere?
Cine il solicita?-cine il cere?
Decizii
Ce produs trebuie fabricat?
Ce funcie(utilitate)trebuie sa indeplineasca?
Ce valoare trebuie sa aibe?
Ce caracteristici sa i se asigure pentru a raspunde mai bine cererilor clienilor?
114. Cnd se apreciaza ca strategia n domeniul desfacerii produciei este buna?
O buna strategie in domeniul desfacerii este cea care are in vedere toate activitaile componente ale
managementului desfacerii,interpreate in stransa corelaie cu interdependentele care le sunt specifice:
Informarea larga a potentialilor utilizatori asupra produselor si serviciilor care se pot oferi pentru
comercializare directa sau prin intermediari
Studiul pieei in vederea identificarii cererilor dimensional-structurale ale viitorilor cumpratori-
utilizatori
Evaluarea previziunilor in vnzri
Intocmirea portofoliului de comenzi si incheierea de contracte economice
Organizarea activitaii de servire-vnzare,livrare-expeditie
Urmarirea comportamentului produsului la utilizator
115. Ce se asigura prin vnzarea produselor?
Vanzarea produselor reprezinta actul prin care se asigura valorificarea rezultatelor produciei.
116. Care sunt caile prin care se asigura vnzarea produselor?
Pe baza de contract comercial incheiat anticipat la cererea clientului
Pe baza de comanda anticipata ferma,urmata sau nu de onorarea imediata a acesteia
La cererea neprogramata,dar previzibila,din magazinele si depozitele proprii sau ale retelei comerciale
publice
117. De ce elemente depinde alegerea caii de vnzare a produselor?
Natura produselor
Sfera de utilitate
Caracteristicile si potentialul de cumprare ale solicitantilor
Caile de distributie utilizate
Modalitati pentru desfacerea produselor de catre producator-furnizor
118. Caror aciuni le revine rolul definitoriu n extinderea vnzarilor de produse n economia de piaa?
Actiunea de promovare
Actiunea de informare a viitorilor utilizatori privind caracteristicile produselor,condiiilor de executie si
de desfacere
119. Definiti notiunea de vnzari complexe.
Vanzarile de produse insotite de serviciile care le sunt specifice sunt considerate de natura complexa
120. Care sunt serviciile n funcie de care se fundamenteaza deciziile n raport cu piaa produselor?
Serviciile care contribuie la conceperea,producerea,desfacerea si utilizarea produselor.
121. Precizai sfera de cuprindere a serviciilor pe categorii.
Servicii care contribuie la conceperea si fabricatia produselor industriale:consulting,
engineering,informaing;sunt servciile de producie specializate sau integrate
Serviciile care inlesnesc comercializarea produselor:leasing,factoring,franchising,marketing
Servicii care contribuie la valorificarea produselor si care se realizeaza in cursul utilizarii acestora,pana
la scoaterea din uz:servicii de vnzare de producie si de consum.
122. Ce reprezinta serviciile n vnzarile complexe de produse?
Vanzarile complexe se definesc ca o forma speciala de desfacere a produselor compusa din ansamblul
de livrari de produse si servicii aferente intre care se creeaza legaturi de antrenare,
interconditionare,interdependenta coordonate sau efectuate de un singur furnizor in beneficiul unui
singur utilizator.
Serviciile reprezinta componenta antrenanta in penetrarea si extinderea desfacerilor pe piaa interna si
externa.
123. Care sunt funciile serviciilor?
Functia de antrenare
Functia de sporire a volumului si eficientei vnzarilor
Functia de imbunatatire a calitatii ofertei
Functia de retroinformare
Functia de promovare
Functia de stabilizare si permanentizare a relaiilor cu clienii
124. Precizai indicatorii care definesc continutul planului anual global de desfacere.
Volumul desfacerilor (Vd)
Stocul preliminat de produse finite la inceputul perioadei de gestiune (Sp)
Stocul de produse finite la sfarsitul perioadei de gestiune (Ssf)
125. De cine este conditionata existenta simultana a celor trei indicatori de baza ai planului de desfacere a
produselor?
Tipul de producie
Natura produselor
Stabilitatea probabila in fabricatie
Stadiul in care se afla produsul
Strategia adoptata de firma pe linia formarii si detinerii de stocuri
126. Definiti volumul desfacerilor.
Volumul desfacerilor exprima cantitatea de produse care se prevede pentru livrare-vnzare diferitilor
clieni intr-o perioada de gestiune definita.
Volumul desfacerilor reprezinta indicatorul de baza care defineste nivelul cifrei de afaceri al acestora.
127. Care este relaia de calcul a volumului de desfacere pentru cazul produselor comandate n cantitati mici sau
unicat?
Pentru produsele comandate in cantitati mici sau unicat,fara repetabilitatea fabricatiei,volumul
desfacerilor sau al vnzarilor (Vd) se va dimensiona prin simpla insumare a cantitatilor comandate de
clieni pe tipuri,sortimente sau variante constructive de produse (Q) cu ajutorul relaiei:
Vd = Qci
128. Precizai relaiile de calcul ale volumului de desfacere pe variante si categorii de produse.
Pentru produse de sezon cand este vnzare de cantitate suplimentara (qs)
Vd = Qc+qs
Volumul desfacerii Vd astfel determinat va reprezenta elementul de calcul si fundamentare a volumului
produciei de fabricat (Qf),astfel: Qf = Vd = Qci sau Qf = Vd = Qci+qs
Daca luarea in calcul a lui qs implica formarea de stocuri la inceputul si sfarsitul perioadei de
gestiune,atunci Qf se va calcula cu ajutorul relaiei:
Qf=Vd+Ssf-Sp
129. n cazul caror produse se estimeaza n prima faza volumul produciei de fabricat si n a doua faza volumul
desfacerii?
Cererea mai mare decat oferta:
In prima faza se organizeaza fabricatia si se defineste potentialul de producie,respectiv producia
posibila de executat (Qf)
In faza urmatoare se determina volumul desfacerilor (Vd) avandu-se in vedere:
Produs nou a carui fabricatie incepe in perioada de gestiune,cu extensie in urmatoarele
Vd = Qf-Ssf-Ci
Produs in fabricatie curenta,cu perspectiva extensiei si in perioada de gestiune urmatoare
Vd=Qf+Sp-Ssf-Ci
Produs in fabricatie curenta cu extensie in perioada de gestiune urmatoare cand producia lui va
si inceta
Vd=Qf+Sp-Ci
Qf-producia prevazuta pentru fabricatie
Ssf-stocul de produse finite la sfarsitul perioadei de gestiune
Sp-stocul preliminat de produse finite la inceputul perioadei de gestiune
Ci-stocul intern al ntreprinderii care si fabrica produsul
130. Definiti stocul preliminat de produse finite la nceput de an (de perioada de gestiune).
Stocul la inceputul perioadei de gestiune-Sp-exprima cantitatea probabila de produse finite care se
prevede sa existe la momentul respectiv,in scopul satisfacerii cererilor,servirii clienilor in primele zile
ale acesteia.
Situatia este specifica pentru produsele in serie mare sau in masa-produsele cu fabricatie pe stoc.
Volumul desfacerilor Vd va fi definit de stocul de produse finite estimat pentru inceputul anului.
131. Caracterizati stocul preliminat de produse la nceput de an si aratati modul de calcul.
Stocul la inceputul perioadei de gestiune Sp =Sex+Qo-Lo in care
Sex stocul de produse finite existent in depozitul de desfacere la momentul determinarii;se preia din
fisele de evidena a stocurilor efective,fisa de magazie sau puncte proprii
Qo-producia pe perioada curenta care urmeaza a se mai fabrica conform contractelor comerciale;Qno-
producia normala programata;Qro-producia restanta sau amanata;Qso-producia suplimentara cu
vnzare probabila.Qo=Qno+Qro+Qso
Lo-livrarile programate pentru perioada care a mai ramas din anul curent,care pot fi Lno- normale,Lro-
restante si Lso-suplimentare
Lo=Lno+Lro+Lso
132. Cum si asupra carui indicator se face corectia la nceput de an cnd se constata diferente ntre stocul real si
cel preliminat de produse la momentul definit?
La inceputul perioadei de gestiune se analizeaza nivelul lui Sp in raport cu stocul real existent la acel
moment Sr(care rezulta din inventar).Egalitatea intre Sp si Sr este probabila.
Daca Sp> Sr, Sp< Sr atunci se face corectia:
Asupra volumului desfacerii Vd cand acesta se estimeaza pe seama produciei prevazute pentru
fabricatie Qf si a stocurilor de la inceput Sp si sfarsitul Ssf perioadei de gestiune,astfel:
Vd1=VdS
Vd1-volumul de desfacere corectat la inceputul perioadei de gestiune cu S
S abaterea absoluta a stocului real de produse finite de la inceputul perioadei de gestiune
(Sr) stabilit prin inventar fata de stocul preliminat pentru momentul respectiv (Sp); S = Sr-
Sp;Vd=Qf+ Sp-Ssf in care Ssf este stocul de la sfarsitul perioadei de gestiune.
Asupra volumului produciei de fabricat (Qf);aceasta situaie intervine cand Vd (volumul
desfacerilor) se estimeaza numai in funcie de contractele incheiate si comenzile ferme,alaturi de
care se ia in consideratie si producia suplimentara cu vnzare probabila,neexcluzandu-se stocul
de produse finite la inceputul perioadei de gestiune (Sp).Deci relaia de calcul a volumului de
desfacere Vd care implica corectia amintita este:
Vd=Qci+qs+ Sp-Ssf;de unde Qf=Vd+Ssf- Sp iar Qf1=QfS in care Qf1 reprezinta volumul
corectat al produciei de fabricat in perioada de gestiune in funcie de raportul in care se afla
stocul real la inceput de an (Sr) cu stocul preliminat pentru momentul respectiv (Sp)
133. Definiti stocul de desfacere la sfrsitul perioadei de gestiune (de an).
Stocul de produse la sfarsitul perioadei de gestiune Ssf-exprima cantitatea de produse finite
programata sa existe la incheierea acestei perioade in depozitele si magazinele unitaii producatoare.
Este de fapt stocul care se formeaza in perioada de gestiune sub forma stocului de desfacere in scopul
servirii continue,ritmice a clienilor.Este o consecinta a necesitatii efectuarii operaiilor pe care trebuie
sa le suporte produsele finite inaintea livrarii sau vnzarii lor.
134. Care sunt operaiile pe care trebuie sa le suporte produsele finite pe timpul stocarii n depozitele de
desfacere?
Primirea si receptia produselor finite sosite de la sectiile de fabricatie (t1)
Inregistrarea in evidena si incarcarea gestiunii (t2)
Sortarea produselor finite(t3)
Asamblarea,compunerea,efectuarea unor operaii de montaj(t4)
Conditionarea produselor,maturizarea in scopul atingerii parametrilor calitativi prevazuti in comenzi si
contracte,asigurarea unor caracteristici fizico-chimice cerute de clieni si prevazute de normele tehnice
ale produselor respective(t5)
Etichetarea,marcarea,poansonarea,stantarea etc(t6)
Formarea loturilor de livrare pentru fiecare destinatar,asortarea sorto-tipo-dimensionala a fiecarei partizi
care urmeaza a fi expediata la termenele contractuale stabilite(t7)
Ambalarea pentru protectia,conservarea si izolarea produselor fata de agentii mediului
inconjurator,pentru prevenirea deteriorarii lor la operaiunile de manipulare si transport(t8)
Intocmirea formelor de livrare,facturarea si depunerea documentatiei de livrare la banca (t9)
Descarcarea de gestiune,efectuarea operaiunilor de incarcare la mijlocul de transport programat si
expedierea produselor(t10)
135. Care sunt aciunile pe care le presupune activitatea operaiva de livrare?
Timpul total reprezinta o suma a tuturor timpilor necesari operaiunilor care se efectueaza,pentru
cresterea vitezei de rotatie si sporirea eficientei economice a investitiilor de capital,acest timp total
trebuie sa fie minim.
tpli=>min in care i ia valori de la 1 la 10 in cazul nostru
Pentru realizarea conditiei de minim a timpului total de stocare,trebuie actionat in urmatoarele directii:
Efectuarea operaiunilor enumerate chiar pe parcursul desfasurarii procesului de fabricatie
Mecanizarea,automatizarea si robotizarea operaiunilor care se efectueaza in depozite de
desfacere,elaborarea de fluxuri tehnologice si de circulatie rationale
Comasarea sau realizarea in paralel a unor activitai si operaiuni care se executa in depozitele de
desfacere,a.i. in aceeasi perioada sa se efectueze mai multe operaiuni
136. Care sunt informaiile de continut ale cartelei clientului?
Procesul operativ de livrare-vnzare presupune parcurgerea unui numar mare de operaiuni specifice.
Prin activitatea de livrare se asigura transferul ca atare al produselor finite de la producator la destinatarii
acestora,care presupune o organizare minutioasa a operaiunilor de pregatire a produselor pentru
livrare;formarea loturilor complete si complexe,unitare pentru livrare;intocmirea documentelor de
expeditie;derularea propriu-zisa a aciunii.
In acest scop se elaboreaza un fisier al tuturor clienilor reali,in cadrul carora sunt mentionate toate
elementele caracteristice pentru fiecare,intocmindu-se astfel-cartele speciale de clieni.
Contine :denumirea(CARTELA CLIENTULUI) fisier C
Numarul
Denumirea clientului
Adresa completa
Ce produse livreaza in mod curent
Banca platitoare
Nr de cont
Distantele auto,CFR si statia CFR
Ritmul livrarii solicitat
Conditii specifice de ambalare
Conditii specifice de expeditie si transport
Analize,probe,garantii,service
Perspective in nivelul cererilor
Comportamentul clientului (litigii,inconsistenta in respectarea obligatiilor)
Din ce an sunt stabilite relaiile economice
Alte observatii
137. Precizai continutul orientativ al cartelei produsului.
Derularea activitaii de livrare impune ca masura organizatorica si elaborarea unei cartele a produsului
care contine:
Nr si tip Fisier C
Denumirea cartela produsului
Denumirea produsului,u/m,pre
Caliate,dimensiuni,format
Alte caracteristici
STAS,norma interna,caiet de sarcini,proiect
Clieni,adresa lor,Fisier C
Conditii de expeditie:ambalare,marcare,etichetare,stantare,mijloc de expeditie,complete de
subansamble,receptie
Ritm de livrare:intervale (zile)intre livrari,marimea lotului de livarre
Ritm de intrare in depozitul de finite:interval zile,cantitatea
Stocul maxim-cantitati
Consumatori traditionali(clieni)-denumire,fisier nr..
Propuneri privind perfectionarea sau inlocuirea produsului
138. La ce servesc programele de livrare pe produse? Dar cele elaborate pe destinatari produselor?
Programele de livrare-vnzari vor cuprinde cantitati comandate,contractate si cu vnzare
probabila,indicand cadentele lunare,decadale saptamanale de distributie.
Se elaboreaza pe tipuri,sortimente sau variante constructive de produse,pe canale de distributie si
destinatari.
Aceste programe stau la baza elaborarii celor de fabricatie,in funcie de care,in amonte,se intocmesc
programele de aprovizionare/alimentare a produciei cu resurse materiale necesare.
Programele operaive de desfacere pe destinatari stau la baza urmaririi modului de indeplinire a
obligatiilor de livrare-desfacere (vnzari) asumate.
139. Care sunt formele de organizare a livrarilor de produse?
Produsele finite se pot livra atat din depozitele centrale de desfacere,cat si direct din sectii si ateliere de
fabricatie.
Livrarea direct din sectie se practica atunci cand se pot forma loturi unitare,complete, care nu
mai necesita montaj,asamblare sau completare cu piese din profilul celorlalte sectoare de
fabricatie.Se poate folosi in fabricatia pe produs-in cazul utilajelor si instalatiilor cu gabarit mare.
Livrarea organizata prin depozite centrale de desfacere-cand produsele sunt complexe si necesita
completate cu altele.Este de asemenea necesar ca livrarile sa se faca in loturi complete si
complexe pentru fiecare client,in raport cu solicitarile acestuia.Aceasta forma de organizare a
livrarilor este uneori limitata datorita activitaii de transport intern,amenajarea unor largi retele
de circulatie de la sectii la depozitul central.
140. Caracterizati modalitatile de livrare a produselor.
Modalitatile de livrare a produselor sunt expedierea si eliberarea
Expedierea produselor finite se organizeaza de catre producatori care asigura:
Inchirierea mijloacelor de transport
Incarcarea produselor finite
Intocmirea formalitatilor de expeditie-transport
Predarea catre unitaile de transport a produselor
Depunerea documentatiei corespunzatoare la banca
Se utilizeaza cand destinatarul se afla in alta localitate decat furnizorul si este prevazut in
contract sau in comenzile acceptate
Eliberarea produselor finite se practica,in toate cazurile in care destinatarii acestora se afla in aceeasi
localitate cu furnizorul sau se prezinta din proprie initiativa la sediul acestuia;preluarea si transportul
produselor finite se face de catre client.Sarcina furnizorului ramane doar eliberarea din depozit a
produselor finite in momentul solicitarii acesteia de catre clieni.
141. Specificati consecintele directe ale modului cum se organizeaza activitatea operaiva de desfacere-livrare
de produse.
De modul cum este organizata activitatea operaiva de desfacere depinde in mare masura:
Fidelitatea clienilor
Extinderea paletei clienilor
Conlucrarea mai eficienta cu clienii
Dezvoltarea activitaii viitoare a ntreprinderii producatoare
Sporirea eficientei economice a ntreprinderii producatoare
142. Prin ce se caracterizeaza piaa de furnizare de materiale, produse si echipament tehnic?
Mediul economic este definit prin relaiile de piaa pe care intreprinderea si le creeaza in raport de
ceilalti participanti la realizarea activitaii economice generale.
Piata se segmenteaza in:piata in amonte si piaa in aval
Piata in amonte se caracterizeaza prin:
Stabilitatea sau fluctuatia preurilor
Manifestarea fenomenului de penurie
Cresterea sau scaderea concurentei intre furnizori ca si intre cumpratori
Extinderea numarului de ofertanti-noi furnizori
Diversificarea ofertei-aparitia de noi materiale pe piaa
Restrangerea ofertei la anumite resurse materiale deficitare
Aparitia frecventa de noi furnizori,disparitia altora
Manifestarea unor stari tensionale de instabilitate politica si economica
Manifestarea unor politici protectioniste in anumite tari
Amplificarea costurilor de intrare,transfer si mentinere pe unele piete
143. De ce este necesar cunoasterea caracteristicilor pieei de furnizare?
Pentru exploatarea oportunitailor si prevenirea eventualelor amenintari
144. Ce se are n vedere prin elaborarea strategiilor n raport cu piaa de furnizare?
Neutralizarea amenintarilor
Exploatarea oportunitailor
Eliminarea punctelor slabe
Extinderea punctelor forte
145. Care sunt principalele obiective care se au n vedere la definirea strategiei n aprovizionarea materiala?
Stabilirea pe structura a necesitatilor reale de resurse materiale pentru consum
Aprovizionarea resurselor materiale si echipamente tehnice de la cele mai avantajoase surse de
furnizare,de la cei mai economici si credibili furnizori
Aprovizionarea resurselor materiale care raspund cel mai bine cererii pentru consum
Formarea unor stocuri minim necesare,care sa asigure acoperirea ritmica,completa si complexa a
cererilor pentru consum in condiiile costurilor minime
Mentinerea ritmului aprovizionrilor programate,dinamicii stocurilor efective in limitele maxime si
minime estimate,consumurilor in limite normale
Conservarea rationala aresurselor materiale
Prevenirea lipsei de resurse materiale in stoc,suprastocarii,formarii de stocuri cu miscare lenta si fara
miscare.
146. Precizai modalitatile de actiune care asigur ndeplinirea obiectivelor specifice strategiilor n
aprovizionarea materiala?
Identificarea necesitatilor de consum
Selectarea iterativa a furnizorilor care corespund obiectivului propus
Alegerea anticipata a resurselor materiale oferite de piaa
Aplicarea cu prioritate in dimensionarea stocurilor a unor modele care aseaza nivelul acestora pe criterii
economice
Folosirea unor tehnici si metode practice de urmarire si control a dinamicii stocurilor
Asigurarea unor condiii rationale de protectie a resurselor materiale
Implementarea unui sistem informaional simplu,cuprinzator,operaiv
147. n ce context trebuie abordate obiectivele strategice n aprovizionarea materiala?
Trebuie abordate in contextul general de asigurare materiala completa si complexa,la momentul dorit,cu
un cost minim si un grad maxim de certitudine.
148. De ce natura pot fi strategiile n aprovizionarea material?
Strategii defensive fata de furnizori puternici
Strategii de echilibru fata de furnizori egali
Strategii de penetrare fata de furnizori slabi
149. Nominalizati principiile ce trebuie avute n vedere la elaborarea strategiilor n aprovizionarea material.
Lupta dintre producator si consumator devine lupta dintre furnizor si cumprator
Elaborarea principiilor pas cu pas-stabilirea de obiective si cai de actiune
Segmentarea pieei furnizorilor pe grupe strategice
Identificarea lanturilor creatoare de pre,canalelor de distributie
Folosirea activitailor de contramarketing-marketingul aprovizionrii (in amonte)
Evaluarea influentei echipelor manageriale asupra strategiilor furnizorilor
150. Care sunt situaiile concrete care influenteaz strategiile n cumprarea de resurse
materiale si echipament tehnic?
Disponibilitati pe piaa de cumprare
Numarul de furnizori
Intelegerile intre furnizori
Costurile de intrare pe piaa de cumprare
Costurile de iesire pentru furnizori
Costurile de mentinere pe piaa
Situatia financiara a furnizorilor
Productia integrata in amonte
Costurile de transfer
Costurile de informare pentru intreprindere
Capacitatea financiara a cumpratorului
Pozitia firmei cumpratoare pe piaa sa finala
Specificitatea si sensibilitatea clientelei finale
Nevoia de inovare a firmei
151. Precizai factorii care conduc la formarea sentimentului de insatisfactie n cumprarea de resurse materiale
si tehnice.
Prin interprearea corecta a acestor situaii caracteristice pietii de furnizare-aprovizionare,se poate
concepe o strategie de cumprare adecvata,care ia in considerare reactiile ipotetice ale adversarilor
Neluarea in seama a acestor situaii si nerespectarea principiilor de actiune si analiza in elaborarea
strategiilor in aprovizionarea materiala,poate conduce la formarea sentimentului de insatisfactie in
cumprarea de resurse.
Asocierea prea usoara la condiiile impuse de furnizor:se confunda cumprarea cu aprovizionarea
Deciziile de cumprare se iau in virtutea unor relaii amicale,reflectand relaiile de colaborare
Nu sunt cunoscute intotdeauna obiectivele cumprarii
Nu este stabilita din timp,orientarea comerciala,prioritatile,scopul activitaii de cumprare a resurselor
Nu se iau in considerare efectele pe care concurenta le pune in evidena si care pot influenta eficienta de
cumprare si profitul
Subsistemul care indeplineste funcia de cumprare nu are stabilit un concept clar de actiune
152. Ce aciuni se consider ca fiind neloiale si pot intra sub incidenta penalizrii?
Refuzul de a vinde o marfa aflata in depozit sau magazin
Practica de a servi anumiti clieni,selectiv si de a-i refuza pe altii
Intelegerea intre vnzatori pentru a limita sau impiedica concurenta
Impunerea de preuri de catre producatori comerciantilor
Practicarea preului de atragere a clientelei
Inselarea clientului cu privire la preul marfii sau la continut
Vanzarea in pierdere
153. Care sunt criteriile care se folosesc, de exemplu, pentru alegerea unui autocamion?
Se va alege un autocamion care raspunde cel mai bine serviciilor pe care trebuie sa le
asigure:pre,capacitate,viteza,economie de carburanti,prestigiul marcii,conforului sau utilitatilor cu care
este dotat,gradul de modernitate,perioada de garantie,condiii de service,estetica.
154. Specificati criteriile importante care genereaz consecinte economice practice semnificative n alegerea
resurselor materiale.
Calitatea si preul
155. Care sunt elementele care definesc calitatea unui produs si se au n vedere, alturi de raportul calitate-pre
la alegerea resurselor materiale?
Atunci cand producatorul/vnzatorul stabileste preul,nu poate avea in vedere cerintele fiecarui
cumprator,ci produsul in sine,ca purtator al valorii pe care procesul de producie i-a conferit-o.
Design
Culoare
Fiabilitate
Modernitate
Aria de utilitati pe care o acopera produsul respectiv
Garantii
Mentabilitate
156. Care este relaia de calcul a influentei folosirii unui substituent sau a altuia asupra costului produsului?

NCA,NCB-normele de consumuri specifice pentru materialelle A si B
SA si SB-salariile pentru confectionarea unei unitai de produs
- coeficient care exprima cheltuielile de regie
-coeficienti care exprima influenta indicilor de exploatare a mijloacelor de munca asupra costului
produciei realizate cu ajutorul acestora.
157. Care sunt criteriile obiective de apreciere a furnizorilor reali?
Indicele de bonitate
Modul de plata
Evolutia afacerilor
Recomandari privind acordarea de credit
Potentialul de livrare Z=(Q
1
/Q
c
) x 100
Numarul de zile de intirziere (Z) Z

= I
ef
-I
c

Ponderea numarului de loturi livrate cu ntarziere (K
l
): K
l
=
Nivelul de calitate atins si/sau mentinut pe parcursul fabricatiei si vnzarii produsului
Fiabilitate
Mentenabilitate
Sfera de utilitati
Nivelul tehnic
Nivelul costului de producie este un indicator hotarator in asigurarea credibilitatii
Este o calitate mai slaba
Are o sfera de utilitati mai redusa
Reprezinta o lovitura de piaa fata de concurenta care vinde la un pre mai ridicat
Posibilitati financiare
Acordarea de credit
Suportarea daunelor
Negocierea preurilor

158. Precizai elementele (laturile) activitaii tehnico-economice care intr sub incidenta interpretarii si evaluarii
furnizorilor potentiali.
Informatia obiectivaverificare corelata a informaiilor din diferite surse (veridicitatea)
Informatia integrata-prezentare de sinteza a activitaii
Informatia actualizata-aducerea sistematica la zi a bancii de date privind furnizorul
Informatia colectata in sistem descentralizat-informaii viabile din teritoriu
Informatii furnizate la termene scurte- situaia la zi a partenerului in timp util
Informatii garantate-recomandare referitoare la limita maxima de credit
Informatii extensibile-furnizarea unui pachet de informaii cu continut standard
Informatii in conexiuni internaionale-informaii care permit testarea unui partener indiferent de ara in
care acesta isi are sediul
Desfasurarea unor activitai complementare-marketing,urmarire debitori
vdiancu@gmail.com