Problematica omului in viziunea lui Immanuel Kant

Kant este preocupat de ideea modului n care omul devine pe deplin om i tot el
rspunde c acest lucru se poate realiza doar n plan moral, ca plan al raiunii
practice, al aciunii omului n viaa sa concret. n orice aciune uman bun, omul
i exprim voina sa i esena sa uman.
Omul se exprim i se reveleaz pe sine n aciunea practic pe care o ntreprinde
cu un scop moral , bun .
Pentru Kant a aciona moral , adic bine , nseamn a-i face datoria .
Oamenii ca fiine raionale nu exist numai ca centre de cunoatere de sine i de
ceea ce este n afara lor , ci i ca ageni ai unor aciuni practice .n aceast postur
de posesori de raiune practic , oamenii nu realizeaz doar nite fapte , ei
acioneaz, dar n mod autonom , n funcie de voina lor , respectnd legea moral
. Numai n acest caz omul nu se las acionat din afara lui .
Individul liber , n concepia lui Kant este o fiin autonom n esena sa , creator
de valori i scopuri a cror autoritate const tocmai n faptul c ele sunt dorite n
mod liber.
A-i trata pe oameni ca fiine neautonome, nseamn a-i confunda cu nite obiecte
supuse legilor naturale , ca nite fiine dependente total de stimulii exteriori, care ar
alege doar prin manipularea lor de ctre conductorii lor , sau ameninai cu fora ,
fie prin promisiuni i recompense . A-i trata astfel pe oameni este echivalent cu a-i
considera incapabili s-i determine n mod raional, singuri, gndurile i faptele .
Cred c unul din meritele ce l-au fcut pe filosoful I. Kant s rmn definitiv
n filosofia lumii, este modul n care a tratat raportul dintre cunoaterea raional,
moral i libertatea omului .
Dac omul nu ar fi agentul tuturor acestor aciuni ale sale , atunci existena sa
uman i-ar pierde sensul . Lipsa moralitii i a libertii golete de sens , de rost,
nsi existena omului ca fiin social.
Omul raional are o perspectiv special asupra lumii , adic el vede aciunile sale
sub aspectul libertii sale , adic sub pavza voinei i raiunii proprii .
Marele filosof german a considerat omul raional i cu voin autonom cea mai
de pre valoare, care nu trebuie n numele nici unui scop s fie forat s fac ceea
ce nu vrea, ceva la care nu consimte .
Libertatea n sine este o valoare uman esenial, care realizat, face din om un
scop suprem al existenei, un scop n sine, i-l ferete de a fi transformat de fore
exterioare ntr-un mijloc . Aceast concepie kantian despre libertate este inima
umanismului moral, a fost profund influenat i de J.J. Rousseau .