Pateul este hrana, ambalata obinuit i nchisa solid ntr-o conserva, facuta

din metal, asemanator aluminiului san tablei subire i sterilizat prin ncalzire
aa c s poat s pastreze calitaile sale gustoase pentru o perioada de timp
mai lunga. Principiul sa se produca hrana conservata este deschis n 18! din
francezul "icola #pert. #nul este 1$%& "apoleon 'onapart ridic armata de
( de personae la razboi cu ruii.)ingurul mod de hranirea armatei att
de numeroasa a fost fiecare unu dintre soldaii s poart cantitatea necesara
de hrana pentru satisfacerea necesitilor sale. #sta de la sine poart o serie
de obstacole, care putean s pun sub semnul ntrebrii *ictoria armatei +
nimeni nu stie ct o s dureze bataliile, dac hrana, care fiecare adduce cu
sine ar fi saficienta i dacaceasta hrana se va pastra mult timp ca s nu
ramana armata fara hranire. ,ancarea de baza fiecrii dobornd an fost pesmet, carne
sarata i grog. "apoleon, ca commandant remarcabil a tiut, ca rezistena i spiritual de
lupta a armatei depinde de abundena, diversitatea i calitatea produselor alimentare. -l a
fost primul, care a pus problema despre asta daca i cum e posibil pregatirea hranei, care
va rezolva piedicilecare stau faa armatei lui, refiritorla alimentaiei. Posibilitatea, care el
vede este produsele alimentare s se pregteasca aa c sa poat sa se pastreze pentru o
perioada lunga de timp i sa pastreze calitaile sale alimentare. #a el propune premie de
1. de franci fiecarui, care deschide o metode noua, efectiva de conservarea hranei.
"icola #pert, un cofetar francez descopera ca aplicarea unei temperaturii ridicate asupra
hrana, c/nd ea este pusa ntr-un vas sigilat, pastreaza calitaile alimentare pentru lung
timp.0i aa dupa 1& ani de e1perimente el pune hrana n butelii de sticl, le sigileaz cu
dopuri de plut i dupa prelucrarea termica reuete sa descopere metoada cautata de
"apoleon. 2uvernul francez premiaza eforturile lui la 3 ianuarie 181.conserca, modul
i procesul conservarii sunt descoperite4 5u toate c meritul su pentru invenia "apoleon
pierde razboiul, dar conserva ramane ntreaga6
Piata de pate trend ascendent al vanzarilor si diversificare a produselor
Piata de pate este una din categoriile cu o crestere
importanta de la an la an, fenomen datorat in special traditiei din tara noastra in
consumarea acestui produs. Acest segment de activitate este dominat de marii
producatori, printre care Scandia Romana, Orkla Foods (Ardealul), Antrefrig,
Campofrio, Caroli Foods, Hame, Cris !"im si #and$.
7ferta de produse de pe piata de pate din 8omania este foarte diversificata, atat in ceea ce
priveste grama9ul si ambala9ul, cat si sortimentatia. Portofoliile principalelor companii ce
activeaza pe acest segment cuprind, din punctul de vedere al tipului de pate, doua
categorii de produse: pate cu carne si pate vegetal, iar din punct de vedere al ambala9ului,
pate la conserva si pate la membrana.
Potrivit unui studiu de piata realizat de ,-,8' in perioada decembrie .! - noiembrie
.&, ma9oritatea vanzarilor de pate s-au inregistrat la cele in conserva in defavoarea
celor la membrana. #stfel, cercetarea scoate in evidenta faptul ca in intervalul de timp
mentionat anterior, pateul la conserva domina categoric atat vanzarile in volum, cat si pe
cele in valoare, cu procenta9e de 8,8;, respectiv 83,.;. Pateului la membrana i-au
revenit doar 1%,.; din vanzarile in volum si 1(,8; din vanzarile in valoare. <ntr-o
clasificare avand la baza tipul de pate =cu carne si vegetal>, cele mai mari vanzari in
volum au fost inregistrate de pateul cu carne ?+ 8%;. @a vanzarile in valoare, situatia
este aproape similara: un procent de 88,1; pentru pateul cu carne.
Top producatori
5onform studiului de retail audit intocmit de ,-,8', pentru intervalul decembrie .!
?+ noiembrie .&, topul primilor zece producatori de pate este alcatuit din companiile:
)candia, 7rAla Boods =#rdealul>, #ntrefrig, ,andC, 5ampofrio, Dame, 5arni Prod,
Enicarm, 5aroli si 5ris-Fim. #cestea detin impreuna 8%,(; din totalul vanzarilor in
volum si %,$; din totalul vanzarilor in valoare.
Locul de achizitie
<n ceea ce priveste locul de achizitie al pateurilor, cercetarea ,-,8' releva faptul ca
romanii cumpara aceste produse in special din alimentarele mici si supermarAeturi.
#stfel, alimentarele mici detin un procent de &,.; din totalul vanzarilor in volum si tot
atat din totalul vanzarilor in valoare. )upermarAeturilor le revin .1,$;; din totalul
vanzarilor in volum si .1,1; din totalul vanzarilor in valoare. Pe pozitia a treia se afla
alimentarele mari cu 18,3; din vanzarile in volum si 1%; din vanzarile in valoare.
Pate vegetal si pate cu carne
*anzarile companiilor producatoare de pate scot in evidenta faptul ca romanii prefera
pateul de ficat, in detrimentul pateului vegetal. <onut Fudor, product manager in cadrul
companiei 5ampofrio, declara ca dintre toate sortimentele de pate cu carne, cel de porc
este cel mai bine comercializat, urmat fiind de cel de pui. <n ceea ce priveste vanzarile de
pate vegetal, acestea sunt influentate de perioadele de post.
8eferindu-se strict la piata de pate de ficat din 8omania, *iorella 8adu, director de
marAeting la compania #ntrefrig, sustine faptul ca acesta este un produs de consum
specific, traditional romanesc, dar oferta producatorilor autohtoni acopera toate
segmentele pietei. ?GPe piata de pate din 8omania cererea s-a diversificat mult fata de
momentul anului 1%8%, datorita diferentierii puterii de cumparare. He aceea, politica celor
mai mari producatori este de a acoperi toata gama de cerinte?I, a precizat 8adu. Hin
punctul sau de vedere, la ora actuala, structura pietei de pate se prezinta astfel: pate ficat
de porc - productie si consum - 8&;J pate ficat de pasare - productie si consum - 1;J
altele =picant, gasca etc.> - productie si consum - &;.
Pate la cutie si pate la membrana.
@uand drept criteriu de clasificare metoda de ambalare, piata de pate din tara noastra
poate fi impartita in doua mari segmente: pate la conserva si pate la membrana. Potrivit
declaratiilor lui <onut Fudor, product manager in cadrul companiei 5ampofrio, ponderea
celor doua segmente arata o inclinare a balantei catre pateul la conserva. ?G#cesta este
prezent in piata in proportie de apro1imativ %;?I, sustine Fudor.
)orin 'ozdog, director comercial la )candia 8omana, precizeaza faptul ca la ora actuala,
pe piata de pate din tara noastra e1ista peste ( de marci, cu mai mult de $& de articole
distincte. 5itand un studiu de piata realizat de ,-,8', 'ozdog mentioneaza ca piata
totala de retail s-a ridicat in .& la apro1imativ 13.! tone, reprezentand circa 3.
milioane de euro =la nivel de pret de achizitie fara F*#>.
Evolutia pietei de pate
Piata produselor de pate din 8omania s-a dezvoltat paralel cu evolutia economica a tarii
noastre. ?GPana in 1%%8, producatorii autohtoni s-au confruntat cu problemele inerente
periodei de tranzitie. ?G2olul?I aparut in productia interna a fost umplut de importuri,
care la vremea respectiva au reprezentat (; din piata de consum. Perioada imediat
urmatoare proceselor de privatizare, paralel cu dezvoltarea economica, a adus
producatorii interni pe piata de pate de ficat. #stfel, producatorii romani au recastigat
piata de pate de ficat, ei asigurand astazi peste %&; din consum?I, a mentionat *iorella
8adu, director de marAeting la #ntrefrig. -a a adaugat faptul ca in ultima parte a acestui
an studiile indica un interes crescand fata de produsele de calitate: ?G2ama de produse
ieftine nu mai are o pondere la fel de mare ca in anii trecuti. <n prezent, cea mai mare cota
de piata o reprezinta produsele din gama medie?I.
<n ultimii doi ani, piata de pate din 8omania s-a divizat in doua segmente mari. ?GPrimul
este cel premium - unde calitatea este esentiala - iar cel de-al doilea este cel economic -
unde pretul spune totul. *olumic, piata a crescut cu o medie de 1&;Kan?I, afirma )orin
'ozdog, director comercial la )candia 8omana. En alt fenomen remarcat de 8ita Popa,
marAeting director la firma *ascar, este tendinta de specializare a pateurilor, in functie de
gusturile si obiceiurile consumatorilor. ?G#stfel, pe langa pateurile traditionale au
inceput sa-si faca aparitia pe piata sortimente din ce in ce mai diverse de pate: pate
vegetal, pate vegetal cu ciuperci sau cu ardei, pate cu piept de pui si ficatei de pui etc?I,
declara Popa.
5ristian #postolache, reprezentantul societatii 5ris?+Fim, subliniaza faptul ca cele doua
categorii, pateul la conserva si pateul la membrana, au avut evolutii diferite: ?GPe piata
de pate ambalat in membrana apreciez ca s-a inregistrat o usoara descrestere, apro1imativ
&;, iar in cazul pietei de pate conserva apreciez ca s-a inregistrat o crestere de ma1im &-
1;?I. <n ansamblu, piata de pate se afla intr-o perioada de acumulari, caracterizata de
cresteri constante pe parcursul ultimilor doi ani.
Produse noi
Pentru a veni in intampinarea nevoilor clientilor, companiile producatoare de pate au
lansat in ultimul an produse noi care sa corespunda cerintelor tot mai e1igente ale
consumatorilor. #stfel, )candia 8omana si-a e1tins gama de pate premium )ibiu cu noi
specialitati: pate )ibiu cu masline si pate )ibiu cu ficat de rata. #mbele produse se
comercializeaza atat la 1. grame, cat si la . grame. <n segmentul economic, pate
'ucegi a beneficiat de un nou ambala9 ?+ cutia de 3 grame, atat pentru sortimentul
porc, cat si pentru cel de pasare. ?G5onform celor mai recente studii, detinem la nivel
national o cota totala de &(,8; volumic, respectiv &&,%; valoric din piata de pate de ficat
in ambala9 metalic =sursa: ,-,8', octombrie-noiembrie .&, cifrele incluzand si
marcile proprii produse de )candia 8omania>. 5ele mai importante contributii in cotele
de mai sus le-au adus Pate )ibiu, Pate 'ucegi, Pate Poiana si Pate )adu?I, a declarat
)orin 'ozdog, director comercial la )candia 8omana.
<n portofoliul #ntrefrig e1ista trei brand-uri, care acopera toate segmentele de piata:
#ntrefrig =produse medii spre premium>J Poiana #ntrefrigului =produse medii> si 8ustic
=produse pe segmentul de pret scazut>. #nul trecut, compania a imbunatatit variantele
e1iste pentru brandurile ?GPoiana #ntrefrigului?I si ?G8ustic?I, prin noi ambala9e la
.% g =pe langa 1 g si . g>.
5ele mai recente pateuri in membrana de la 5aroli Boods sunt trei sortimente de pate
vegetal din gama 5aroli: pate vegetal, pate vegetal cu ardei si pate vegetal cu ciuperci. He
asemenea, firma a lansat si un pate in membrana din gama 2ourmet.
<n ultima perioada, societatea *ascar a introdus pe piata pate vegetal cu ciuperci - un
produs special creat pentru perioadele de post si K sau pentru persoanele vegetariene - si
pate de pui e1tra. #cesta face parte din gama premium.
5ompania 7verseas 2roup <mpe1 detine in cadrul brandului ?G@a 2rande Bamiglia?I
urmatoarele sortimente de pate: pate de ficat porc 1g, pate de ficat porc 3g, pate de
ficat pasare 1g, pate de ficat pasare 3g si pate vegetal 1g. Produsele sunt realizate
in parteneriat cu producatorul )candia 8omana. 5el mai recent intrat in portofoliu este
produsul pate de ficat de pasare 3 g.
Potrivit declaratiilor lui 7vidiu 7lariu, manager produs #rdealul in cadrul 7rAla Boods,
in .& marca #rdealul a trecut printr-un proces de consolidare. ?G#ctivitatea a fost
concentrata pe optimizarea portofoliului de produse, prin pastrarea celor mai profitabile
sortimente. <n ianuarie .(, platforma de productie #rdealul din 5ovasna a obtinut un
calificativ foarte bun din partea HL) 2ermania, care a condus la recomandarea
companiei pentru certificare <B) =<nternational Bood )tandard>, specifica industriei
alimentare. #stfel, prin platforma de la 5ovasna, 7rAla Boods 8omania va deveni primul
si deocamdata singurul producator de pate si conserve din carne care va detine aceasta
certificare?I , a mentionat acesta.
5ele mai recente produse lansate de societatea DamMN 8omania sunt pateurile premium:
Praga, 2ascone, Brantuzesc, Provensal si 'avaria, la 1 g. ?G<n apro1imativ o luna vom
lansa pe piata si pateurile refrigerate: cu usturoi, migdale, 9umari, haiducesc, delicatesa si
de gasca. #cestea vor fi o noutate pentru piata romaneasca, deoarece au un design
atragator, sunt ambalate in casolete de 1& g si nu in membrana de plastic, in comparatie
cu produsele e1istente in prezent?I, a declarat ,ihaela Bilip, AeC account manager la
DamMN.
Birma 5ris-Fim a venit pe piata cu pateul vegetal cu masline si pateul vegetal cu ardei,
produse pozitionate in segmentul premium.
<n anul .&, 5ampofrio lansat pe piata doua game de pate: ?G8etete 5lasice?I =porc si
pui> si ?G8etete de Post?I.
Comportament de cumparare si consum
<n opinia lui Ohaled el )olh, -1ecutive Hirector )alesP,arAeting la 5aroli Boods, in
general, pateul este unul dintre cele mai des consumate mezeluri. ?G-l este folosit
preponderent pentru sandQich-uri si la micul de9un?I, afirma Ohaled el )olh. ,ai mult
de atat, 8ita Popa, marAeting director la *ascar, incadreaza pateul in categoria
cumparaturilor zilnice: ?G#cest lucru se datoreaza atat pretului accesibil, cat si faptului
ca pateul este o gustare care poate fi servita la orice ora?I.
<n ceea ce priveste comportamentul de cumparare K consum, )orin 'ozdog sustine ca nu
s-au inregistrat diferente relevante din punct de vedere al frecventei de cumparare K
consum sau al ambala9elor si grama9elor. ?G#vem insa o modificare ma9ora in
preferintele consumatorilor vis-a-vis de marci unde, cu toate ca pate )ibiu isi pastreaza
pozitia net dominanta cu o cota de peste 3; in preferintele consumatorilor din mediul
urban =sursa: ,ercurC 8esearch, sfarsit de an .&>, a a9uns sa fie secondat indeaproape
de pate 'ucegi - marca lansata acum doi ani, la o distanta apreciabila de alte marci
competitoare?I, a mentionat directorul comercial al )candia 8omana.
7vidiu 7lariu, manager produs #rdealul in cadrul societatii 7rAla Boods vorbeste de o
crestere in ultimii ani a ratelor de consum si cumparare a pateurilor, determinate de faptul
ca acest produs este accesibil ma9oritatii clientilor finali. ?G5omportamentul de
cumparare se modifica intr-un ritm mult mai rapid fata de comportamentul de consum, in
special datorita schimbarilor importante inregistrate de intreg sistemul de comert din
8omania. ,agazinele mici sunt inlocuite de supermarAeturi ori hCpermarAeturi, care
aloca spatii foarte generoase acestei categorii de produse. #stfel, se realizeaza, treptat,
transferul de la cumparari in cantitati mici si dese, la cumparari in cantitati mai mari si
mai rare?I, este de parere 7lariu.
5ristian #postolache, reprezentantul firmei 5ris ?+ Fim, caracterizeaza actualul
cumparator roman drept unul mult mai e1igent, care este atent atunci cand isi alege
produsul din raft. ?G)e orienteaza catre acele produse care-si pastreaza calitatea in timp,
au termene de valabilitate acceptabile si au un pret corect?I, declara #postolache.
Tendinte
#derarea 8omaniei la Eniunea -uropeana este preconizata pentru anul .$. <n cazul in
care acest fenomen va avea loc, consecintele integrarii vor fi resimtite si asupra pietei de
pate din tara noastra. ?G<n perioada urmatoare va continua procesul de asezare al
principalilor concurenti de pe piata, in conditiile in care aderarea la piata europeana va
permite accesul unor competitori e1terni si, in acelasi timp, disparitia unor concurenti
locali fara o putere financiara atat de necesara dezvoltarii activitatii?I, afirma 7vidiu
7lariu, manager produs #rdealul in cadrul 7rAla Boods.
Hata fiind evolutia comertului din tara noastra, in care retailul modern castiga din ce in ce
mai mult teren, 8ita Popa, marAeting director la *ascar, preconizeza o schimbare a
obiceiurilor de cumparare si utilizare ale clientilor. ?GProbabil ca va creste ponderea
cumparaturilor din hCpermarAeturi si magazine cashPcarrC, cu o frecventa de cumparare
odata la .-3 saptamani si va scadea ponderea cumparaturilor din magazinele de cartier.
Fotodata, se va manifesta o tendinta de consum a produselor naturale, traditionale?I,
precizeaza Popa.
5ristian #postolache, reprezentantul firmei 5ris -Fim estimeaza o usoara crestere a
volumelor, ca urmare a e1tinderii gamei vegetale si a gamei pateurilor din carne de
pasare. <n ceea ce priveste companiile producatoare, acestea isi vor adapta portofoliile
astfel incat sa poata satisface cat mai multe din preferintele consumatorilor, inovand si
venind cu produse cat mai variate.
<n ziua de azi se pune tot mai mult accent pe imaginea produselor, acesta fiind un prim
criteriu de selectie pentru multi dintre consumatori. @a fel de important este si modul in
care acestea sunt depozitate, conditiile de igiena fiind si ele un factor important in
selectarea unui produs. #ceste solicitari ale pietei au determinat tot mai multi comercianti
sa opteze pentru achizitionarea unor masini de ambalat. Pe langa faptul ca economisesc
timp si bani, ele ofera produselor un aspect unitar, placut si igienic, fie ca este vorba de
produse alimentare sau non-alimentare. Bolosind un echipament profesionist ambalarea
devine simpla, rapida dar si economica.
-1ista mai multe tipuri de masini de ambalat, atat in functie de tipul de produs cat si in
functie de tipul ambala9ului. Hupa acest ultim criteriu, avem masini de ambalat orizontale
si verticale. "e vom opri putin atentia asupra masinilor de ambalat verticale. #cestea se
folosesc pentru produse precum: cafea, ceai, zahar, faina, paste, cuie, fructe sau legume,
iar lista poate continua. <n cazul acestora, procesul de ambalare presupune intai cantarirea
produsului, urmata de introducerea cantitatii selectate in punga si sigilarea acesteia.
Ambalae din metal
#mbala9ele din metal sunt confecionate din oel sau din aluminiu. 7elul se utilizeaz n
producerea de recipiente pentru ambalarea unei game largi de produse, cum sunt
produsele alimentare, vopselele, etc. #mbala9ele din aluminiul se utilizeaz pentru
realizarea de recipiente pentru alimente i buturi, folii i laminate.

#mbala9ele din metal i alia9e sunt folosite cu precdere n industria alimentar la
ambalarea conservelor de carne, pete, fructe i legume, buturilor alcoolice i
nealcoolice. 7pinia consumatorilor este mai puin favorabil metalelor deoarece acestea
pot influena gustul produselor ambalate.
#mbala9ele metalice se realizeaz din tabla de oel cositorit, aluminiu si materiale
combinate =materiale plastice, carton si metal>. Rn ultima perioad a crescut ponderea
ambala9elor din aluminiu i alia9e din aluminiu datorit unor avanta9e pe care le ofer
aceste materiale.
Avantajele utilizrii ambalrii n materiale metalice sunt considerate a fi
urmtoarele:
au proprieti de barier foarte buneJ
nu sunt to1ice i pot veni n contact cu produse i buturi alimentareJ
se pot inscripiona uorJ
se pot utiliza n combinaii cu alte materiale pentru ambalare.
!in material metalice se confec ioneaz" urm"toarele ambalae#
cutii metalice%
do&e de aluminiu%
'idoane i 'utoaie metalice%
am'ala(e tip aerosol (spra$)%
tu'uri deforma'ile.
Cutiile din metal sunt folosite n industria alimentar pentru ambalarea i conservarea
alimentelor. )istemul de ambalare, materialul folosit i tipul de ambala9 trebuie s asigure
stabilitatea alimentului, s nu permit transferul unor substane to1ice din materialul de
ambalare sau n timpul procesului ambalrii ctre aliment, s evite schimbul de umiditate
cu mediul, impurificarea cu substane nedorite din mediu, contaminarea cu
microorganisme i favorizarea unor reacii fotochimice sau determinate de contaminarea
microbiologic.
5utiile metalice ofer avanta9ul rigiditii, evit/nd riscurile de spargere n timpul
transportului.

)idoanele i 'utoaiele metalice
'idoanele metalice se folosesc n industria alimentar pentru cantiti mai mari de
produse transportate precum lapte, sm/nt/n etc.
'utoaiele metalice se confectioneaz din aluminiu, oel ino1idabil sau tabl decapat. Pot
fi cilindrice sau bombate, situaie n care sunt prevzute cu dou inele din cauciuc, pentru
a uura rostogolirea. )e folosesc pentru bere sau pentru vin precum i pentru produse
petroliere.
Am'ala(e de tip aerosol (spra$) sunt folosite la ambalarea de: substane aromatizante,
creme, fric, ngheat, sosuri, maionez, br/nz topit, mutar etc.
Produsul este ambalat i se evacueaz sub presiune.
En ambala9 de tip spraC are trei pri componente:
- recipientul sau dozaJ
- agentul propulsor i substana activJ
- dispozitivul de comand.
8ecipientul e ste partea constitutiv de baz a ambala9ului n care se gsete amestecul i
este confecionat din tabl de oel prote9at sau neprote9at sau din aluminiu.

"u'uri deforma'ile )unt ambala9e folosite la produsele pstoase, creme, geluri cum ar fi:
maioneza, mutarul, paste condimentate, past de dini.
-vacuarea coninutului se face prin mrirea presiunii interioare la deformarea manual a
ambala9ului. Hac capacul ambala9ului este deschis, coninutul se revars n e1terior
Evaluarea conformitii cu cerinele privind fabricarea i compoziia ambalajului din
categoria ambalajelor din metal, s-a realizat la doza pentru bere, de 0,5 l, cutiile testate
fiind Soluii alternative la fabricarea ambalajelor pentru conformarea cu cerinele
europene
1&
preluate din circuitul de utilizare. ozele pentru bere analizate, confecionate din oel
respectiv aluminiu, au fost identice ca design i dimensiuni, capacul fiind prevzut cu
c!ei"
#naliza conformitii ambalajelor din metal pentru bere introduse pe pia $n %om&nia,
cu cerinele specifice fabricrii i compoziiei a condus la urmtoarele concluzii'
- dozele de bere aflate pe pia, fabricate din oel (greutate medie )0 g* sau din
aluminiu (greutate medie +, g* $ndeplinesc aceeai funcie dar dozele din oel au
greutatea mai mare cu peste 50 -" greutatea mai mare a ambalajului din oel se
datoreaz greutii specifice mai mari a acestuia (.,/ g0cm) fa de 1,. g0cm) la
aluminiu*"
- pe pia sunt introduse $n circulaie ambalaje care se $nscriu $n cerinele irectivei
2,0,1 3E de reducere a greutii ambalajelor $n condiiile pstrrii funciilor
acestora"
- procesele de fabricaie utilizate la realizarea cutiilor metalice pentru bere au evoluat
ctre reducerea greutii produsului" $n Europa, greutatea dozelor de aluminiu s-a
redus cu aproape 10 - $n perioada +220-100), aa cum se menioneaz $ntr-un
studiu de evaluare a rezultatelor aplicrii irectivei 240,1 3E realizat $n 1005 5/6"
- procesele de ambalare0umplere i logistic reprezint puncte critice" pentru evitarea
oricrei deteriorri $n lanul de transport, umplere i ambalare pentru
ambalajul din metal este necesar o rezisten mecanic definit"
- nu e7ist probleme legate de cerina privind coninutul de substane periculoase $n
cutia din metal pentru bere" coninutul de plumb se situeaz destul de aproape de
limita admis (funcie de originea materialelor reciclate*"
- te!nologiile de fabricaie i materialele de decorare utilizate au evoluat $n sensul
reducerii coninutului0$nlocuirii metalelor grele.
Etic!etele produselor alimentare nu au doar rol decorativ, ele trebuie sa contina
informatii e7acte. aca acestea sunt incorecte, consecintele ar putea fi teribile, in special
pentru cei care sufera de alergii sau de intolerante alimentare. 8ata care sunt normele pe
care legislatia europeana le prevede in legatura cu etic!etarea alimentelor'

9egislatia :E reglementeaza ce poate sau ce trebuie sa apara pe etic!etele
alimentelor, pentru a garanta informarea consumatorilor cu privire la'
ingredientele pe care le contin, data e7pirarii, producatorii acestora, originea lor,
modul de depozitare si de preparare a produselor. 8ngredientele sunt enumerate
in ordinea descrescatoare a cantitatii lor intr-un produs. ;rebuie mentionate toate
componentele, inclusiv apa si aditivii alimentari.
3onform legislatiei :E, daca produsele alimentare contin un ingredient sau o
substanta care ar putea determina anumite efecte adverse, aceasta informatie
trebuie sa apara pe etic!eta.
etaliile despre adresa de contact a producatorului trebuie sa fie mentionate clar
pe etic!eta, astfel incat consumatorii sa poata face plangeri sau sa poata obtine
mai multe informatii despre produs.
8maginile de pe etic!eta trebuie sa fie precise.
:til pentru consumatori'
<erifica informatiile de genul =# se consuma inainte de> si =?referabil pana la>,
pentru a nu te imbolnavi.
#tentie la timpul pentru dezg!etare si pentru gatit. ?entru a fi sigur ca bacteriile si
virusurile sunt distruse, citeste pe etic!eta informatiile despre depozitarea si
prepararea alimentelor.
Etic!etele cu informatii despre continutul nutritiv prezinta, de e7emplu, cantitatea
de energie, de proteine, de carbo!idrati, de grasimi, de fibre, de sodiu, de
vitamine si de minerale din alimente. 8n :E, aceste informatii nu sunt obligatorii,
cu e7ceptia cazului in care se solicita date despre aportul de calorii sau de
substante nutritive al alimentului respectiv.
aca produsele scumpe au fost inlocuite cu alternative mai ieftine, etic!eta
trebuie sa specifice acest lucru. e e7emplu' daca se amesteca margarina ieftina
cu unt scump, consumatorii trebuie sa fie informati, iar daca se adauga apa in
sunca sau in carnea de pui, pe etic!eta trebuie sa apara aceasta informatie.
:nele produse alimentare au o reputatie e7celenta dincolo de granitele nationale,
astfel incat beneficiaza de =protectie pentru locul de origine>. #sta inseamna ca
sunca de ?arma trebuie sa provina din orasul ?arma din 8talia, iar sampania
trebuie sa provina din regiunea franceza cu acelasi nume
#mbalarea produselor alimentare
Problema interaciunii ambala9elor polimeri cu produsele alimentare esterelatat n
literatur foarte puin. Rmpreun cu aceasta, ca urmare a complicaieicomponenei
ambelor sisteme, n urma contactului, au loc procese fizice i biochimice de interaciune,
mai ales la pstrarea ndelungat a produselor alimentaren ambala9e. He aceea pentru
nsuirea acestei probleme se folosesc principalelemetode fizico-chimice a polimerilor, n
special gsirea parametrilor transportriimaselor i termodinamici. #ciunea mediilor
alimentare, componenei principali, caregul fiind apa i grsimea, constau n ptrunderea
lor n volumul materialului polimer i slbirea legturilor dintre macromoleculele matriei
polimere. Proces altransportrii masei componenilor puin moleculari ai alimentelor se
realizeaz ca pemecanismul activat de difuzie. Fransportarea masei puin moleculare i a
legturilor oligometrice n polimeri, depinde de structura i compoziia polimerului i
demediu,de polaritate,de dosticitatea lanurilor polimerice, e1istena n polimeri a plaselor
libere .a. Hac are loc micarea fraciilor puin moleculare a polimerilor iingredienilor
tehnologici ai materialului polimeric = stabilatori, polirificatorii>, produsul i schimb
calitile. Fotodat se poate observa pierderea calitilor dee1ploatare a materialului.
#l egerea materialului de ambalare
#trnarea fa de fiecare sistem de produs alimentar i ambala9 esteindividual.#legerea
materialului de ambalare se realizeaz dup compoziia produsului ambalat, a condiiilor
i termenului de pstrare,i necesit o atrnarecalificat i iscusit. He e1emplu,crupele i
mazrea,fasolele conin n principiucrohmal,grsimi i proteine.5oninutul grsimilor,ca
regul,d produsului osensibilitate mrit la accident. #adar, produsele cu densitate
ridicat de grsimiobin cu timpul un gust acid. 5oninutul nalt de grsimi=e1.: pn la
1; n cipsuri>ivitamine necisit pstrare eficient i important aciunii umiditii
aerului,i chiar deseori i a luminii. Procesele cu mirosuri specifice=ceai,cafea> trebuiesc
ambalate n pachete care nu permit ptrunderea aromelor strine. 0tiind compoziia
biochimic a produsului se poate de formulat cerinele de baz,fr de materiale de
ambalare i deales metoda de ambalare. -ste necesar de luat n consideraie,i faptul,c n
procesulde pstrare - au loc procese biochimice complicate,n produs,i chiar
totodatinteraciunea dintre produs i ambala9 dintr-o parte,ambala9 i mediu-din alta.
Heaceea,la alegerea ambala9ului pentru un produs sau altul este necesar de luat
nconsideraie proprietile materialului de ambalare care depind de vulnerabilitatea lor n
dependen de medii diferite:lumin,mirosuri.5aracteristica vulnerabilitiimaterialului
de ambalare n concordan cu o sensibilitate a produselor alimentare ncomple1ul
factorilor mediului e1terior,ne permit s dterminm n urma calculelor termenul de
pstrare a produsului n ambala9.5u toate acestea,sistema interaciuniimediului e1terior
cu produsul alimentar se poate de analizat ea coninnd componeniimediului
e1teriorJmediului interiorJprodus alimentar.=fig 18>
Hup cum se vede n figura 18,produsul alimentar permament se gsete n contactcu
mediul n nteriorul ambala9ului,coninutul cruia,depinde de condiiile de pstrare, i de
mediul e1terior cu care interaciunea lui se determin dup calitilematerialului de
ambalare.5ondiiile optime pentru pstrarea produsului,se potdobndi pe calea realizrii
unui mediu gros regulat sau modificat n interiorulambala9ului,sau la crearea
vacuumului.#legerea ambala9ului se determin dup cteva criterii:-coninutul biochimic
al produsului ambalatJ-condiiile de pstrareJ-proprietile materialului de ambalareJ-
schimbrile cinetice a calitii produsului i a ambala9ului.Ena din cerinele de baz fa
de materialele de ambalare care se gsesc nemi9locitn contact cu produsul alimentar este
puritatea fiziologic.Prin puritate fiziologic sesubnelege neputina trecerii n produsul
alimentar din materialul ambala9ului aelementelor strine,care pot traduce schimbri de
culoare sau gust a produsului i careacioneaz negativ asupra activitii organismului.
#ceste elemente strineduntoare pot fi emulgatorii,coloranii i ali componeni
a9uttori.Rn fiecare caz aparte,folosirea materialului polimeric pentru ambalarea
produsuluialimentar se obine prin aprobarea organului special al ministerului sntii
ncorespundere cu aprobarea n fiecare stat al legilor sanitar-igienice.5ercetrilesanitare
igienice include un comple1 ntreg i const din trei etape:-nota organolepticJ-cercetrile
chimico-sanitareJ-testarea to1ic pe animale.Primirea rezultatelor negative n urma
aplicrii mcar a unei din aceste cerine permite de a nterzice folosirea contactului dintre
acest material i produsul alimentar.5ercetrile organoleptice se bazeaz pe o
sensibilitate ridicat a aparatului gustativ isenzitiv al omului i permit n unele cazuri nu
numai de descoperit mirosurile igusturile strine,iar n unele cazuri chiar i de le
identificat."ota organolepticntotdeauna purcede la cea chimico-sanitar.5ercetrile
chimico sanitare se realizeaz ca regul,analitic i deduc nota cantitiiintegrale sau
specific a migraiilor elementelor strine din ambala9 n produsulalimentar.Prin aceste
metode se pot ideintifica monometri i elementele a9uttoare folosite n procesul de
sintez al polimerilor.

Pentru carnea proaspt se folosesc ambala9e n care au loc proceselemicroorganice.-le
constau din celuloza prelucrat cu materiale absorbante,cucomponeni bacterici.)e
recomand deasemenea folia de celuloz tratat i acoperitcu policlorura de vinil
=P*5>.#a o folie se deosebete prin ptrunderea mai mare de o1igen i sub ea se
menineconcentraia de o1igen transformnduse=d metemoglobin>.)e propune
rsucireacrnii n folii de celuloz,prelucrate cu antibiotice=tetraclin,clor tetraclin>."u
mai puin sunt rspnditela ambala9ele pentru carne,materialele primite din produsele
celulozice,de e1emplu: celuloza etilic.Bolia format se aeaz bine pe produs i uor se
scoate.Rn ,area 'ritanie e1ist ofolie,prin care umezeala din carne se poate evapora,dup
care folia se aeaz bine ise lipete de produs.aceast folie conine acetobutirat sau
acetopropionat de celuloz.Bolia format din polietilen depinde de ce tip de polietilen e
fabricat.Bolia din polietilen de mare densitate e bun pentru folosirea ei la un interval
de temperaturde la (

5 pn la 1.

5,are punctul de nmuiere mai ridicat i este mai dur dect polietilena.Hin=STUS>se
produce ambala9ul pentru transportarea crnii se poate prepara din carton gofrat.5a i n
pachete ermetice din pelicul termic n trei straturiTUVKUWUXKTUV.Pachetul se lipete
strns de carne i l pzete de murdrie,ct i deorice eventual dereglare n timpul
transportrii.Fot acest ambala9micoreazprocesul de pierdere a greutii i limiteaz
ptrunderea o1igenului.@a oastfel de tav carnea cel mai bine se intensific n timpul
transportrii.7 variantalternativ pentru mpachetrile descrise mai sus este ambalarea
care se face dupschema:formarea-umplerea-mpachetarea=termoform-fill-seal>.@a
nceput din stratulinferior al peliculei termice se formeaz nite celule:n ele se pune
carnea, apoi se pune stratul mediu al peliculei,care la rndul ei se alipete de prima.#ceste
pelicule auo construcie de neilon =polimer,izolator> UWUX sau STUY + ele asigur
proteciade la o1igen,iar ionomerul + asigur ermeticitetea.Fot pentru influiena
mpotrivao1igenului este i vacuuumul de ambalare.Pentru un astfel de scop se folosesc,
deregul,materiale cu multe straturi cu bariere nalte ca:UWUX,STUY,SX,TUV-
KTUV,SV. En efect mult mai mare se obine prin combinarea ambalrii vacuumuluicu
pelicule care se comprim :metoda firmei Z5riuvacI.#stfel,de
ambala9e,lungescconsiderabil termenul de pstrare al productului,garantnd
calitate.Peliculele cu multestraturi sunt fabricate cu caliti nalte de barier.#ceast
tehnologie permite smicorm pierderea masei privitor la dezghearea crnii congelate i
omite digerareaei.5alitatea nalt se obine prin ambala9ul-*acuum-,care trebuie s fie
fcut nu maitrziu de $. ore dup separare,i la fel trebuie de inut cont de PD-
ulambianei i detemperatur.Birma ofer pentru un astfel de ambala9,pachete sub
denumirea deZ'arrier bagI.5arnea se mpacheteaz n pachete +5riovac- i se pstreaz
1,& -.,mJla temperatura de
[
.

5.Fimpul de pstrare a productelor ambalate cu\]Y,depinde foarte mult de calitile

barierale ale materialului,care pstreazcomponena de la nceput a ambianei
aerogene.#legnd colaborarea optimal acomponentelor n \]Y i, desigur,n condiiile
de pstrare,putem asigura pstrarea prospeimii crnii pn la . sptmni,a puilor
proaspei + pn la $ zile.Rn tabelul1,sunt afiate nsemntile optimale ale \]Y,care
snt recomandate lampachetarea crnii proaspete.
1.

Fabela:#mbala9ul n \]Y se realizeaz n suprafee de plastic, fabricate din legturi
undenu ptrunde aerul,ca de e1emplu:SYKVSYKST.Hrept material pentru pelicul
sefolosete ^SV-ST sau ST_-SUXWKST.Hin aceste cutii, la nceput se scoateaerul sau
se umplu cu azot,apoi,treptat se umplu cu amestec gazos n cantiti + 1ml la 1 gr. de
carne.@a nea9unsurile acestui tip de ambala9 al crnii proaspete serefer o anumit
metod,care e1prim necesitatea n suprafee foarte mari de teritoriila vinderea i
controlul PD-ului.@a alegerea ambala9ului,trebuie mai nti s vedemcare sunt cerinele
economice.-fectiv se consider ambala9ul nu care e cel mai ieftinla fabricare,dar acela
care asigur toate stadiile de pstrare:de la fabricare + pn lautilizare.#stfel,cheltuielile
snt mai mici i economia e mai mare.
Productele din carne
#mbalarea productelor din carne,care sunt supuse unei prelucrri termice
prinnclzire,deobicei se face n dependen de anumite cerine.Prelucrrile n porie
desalam,unc i alte delicatesuri,cu scopul de mrire a termenului de
realizare,deregul,se mpacheteaz n vacuum cu pelicul din multe straturi,cu bariere
marica:STKSVKST sau `TKUWUXKST.Babricarea acestor pelicule e asigurat i elesunt
pe larg folosite pentru salamuri i producte delicate din carne n intreprinderilede
prelucrare a crnurilor.Pentru productele care conin o cantitate mare
degrsime=beconul,slnina> se recomand pelicul din polimer,ca:saranul i poliamidul.Rn
timpurile noastre e dezvoltat tehnologia de prelucrare a uncii i a pulpelor n pachete
peliculare.-a este mult mai bun n comparaie cu ambalareametalic.,ai nainte se
foloseau pachete gata pe baza SUXW-cu coeficientul de rmie.&-3;.Har,cu toate c
aceste pachete nu sunt bune la termo-fierbere,ele urmeaz sfie ambalate n clame
metalice.Birmele Z5riuvacI i ZHiuponI au reuit s rezolventrebarea termo-
fierberii.Pelicula multistrat a firmei ZHiuponI n baza SV i aionomerului surdin,ofer o
duritate nalt,iar stratul de ionomer permite formareamaterialului la temperaturi
considerabil mici=

1
ab
5>.5alitile deosebite alematerialului - sunt capacitatea de a se ntinde longitudinal i
transversal.
13
Fipul decarne)oluie de gaz n ;7
.
57
.
"
.
Femperaturade pstrare

5Fimpul de pstrarezile5arne de vit5arne devielPasre decas5arne de porc8-$.-

.&-1$3--3$13(3-!!!31-1!&&$

Rn zilele de azi se prepar un mare asortiment de conserve de carnesterilizat.5utia moale
sterilizat pentru conserve are un ir de beneficii.Rn faa cutieitradiionale metalice,masa
ei e de !-1 ori mai mic,dect cea de fier i de 1&-. deorie mai mic dect ambala9ul de
sticl.5utia moale dup ambala9,e foarte simpl,la preparare posed o calitate nalt de
rezisten i pstrare a productului intern.Pentruobinerea unui astfel de ambala9 folosim
materiale combinate,spree1emplu:ST_KVKcKST_KST,ST_KVKcKST,SV
VKcKSSJST_KVKcKSS-cu calitinalte de rezisten i protecie.Rn multe ri se fac
conserve n termoform dintr-unmaterial ntr-un strat sau mai multe cu caliti termo-
izolatoare cu o grosime de &!-11mAm n baza poliamidului,sopolimerului,etilenului
cu spirt polivinil i SSneorientat.#ceste materiale sunt capabile la o elasticitate mare,de
paro-,gazo- iaromo- neptrunztoare,sunt rezistente la temperaturi de pn la 13&-1!

5.Rn calitatede pelicul pentru ambala9ul semingid folosim:TUVKVKcKSSJST_K`VKTUV

cugrosimea de 1-1&mAm.Fimpul de pstrare la o temperatur de camer a productelor
este de 1-. ani.
#mbala9ele salamurilor
Produsele din salam sunt unele dintre cele mai importante producte.Borma imrimile
produselor de salam este determinat n primul rnd de ambala9ulsuperior.-l totdodat
apr salamul de murdria mecanic,de pierderea masei i demicrobi i acidulaie.Har pe
lng funciile enumerate mai sus,ambala9ul salamuluitrebuie s posede capacitatea de
delimitare n cazul prelucrrii termice.Rn sfrit,eltrebuie s aib o anumit rezisten i
tensiune nsemnat la procesul de umplere cucarnea tocat,ct i la prelucrarea termic.Pe
piaa mondial n timpurile noastre sunt prezentate ! feluri de salam =ambala9ul de
crenvute + naturale,artificiale,vscoase isintetice>.)uprafaa=ambala9ul natural n
general>,ea e determinat de apro1imativ totalitateamaterialelor ce sunt folosite la
ambala9ul salamului.Hup capacitile sale,acestesuprafee naturale sunt aproape de farsul
crnii tocate din ele,foarte bine susin toatestadiie tehnologice de prelucrare a farsului.5u
toate c aceste suprafee naturale au unir de nea9unsuri:ele vizibil se deosebesc n
diametru,rigiditate i ezisten,ct i alteelemente importante,chiar i lungimea acestei
suprafee,care o obinem de la unul iacelai animal,care de fapt ngreuneaz lucrul.Hin
alte nea9unsuri sunt itransportarea proast i necesitatea de prelucrare a umpluturii
nainte de turnare.,embranele artificiale, adic suprafeele artificiale + se
perfecioneaz,deoarececerinele produselor din crnuri mereu crete.-1ist o dinamic
care cuprinde toatetipurile de salamuri + cremvute,salamuri fierte,cremvute
sardin,salam afumat,ct icelelalte.Rn legtur cu acesta se mrete i cerea la membranele
salamurilor care nu poate fi satisfcut dup cerere.Problema se rezolv pe calea folosirii
unei membraneartificiale i sintetice.@a cele artificiale se refer cele albicioase i
vscoase,ct i celedin celuloz.,embranele albicioase + nivelul contemporan al tiinei i
al tehnicii,ne permite screm o membran artificial,care nu mai este asemntoare i
aproape identic celeinaturale,dar dup anumite analize,chiar e mai bun.-a este folosit
pentru salamurilefierte, semiafumate i cacavalul afumat.
1!

,rimea folosirii a astfel de membrane n lume este de 1&;.Har,limitarea
folosiriiacesteia are un ir de cauze:nea9unsul de resurse serJa biopolimerului natural
decolagen,care de fapt e principalul element la prelucrarea pieilor
de bovineJgreutatea,lungimea i munca acestui proces de creare=dup schema veche de
(luni>Jpericolele ecologice,ct i pericoleleprelucrrii chimice,tehnice i termice - careare
loc cu o cantitate mai mare de reageni chimici =de e1emplu:acit seros>.7 alt i ultim
cauz a concentraiei acestui produs la diverse intreprinderi,caresunt profilate n
prelucrarea calogenului n membrana salamurilor ideasemeni,preparatele medicinale i
calogenate.Rn 8usia + funcioneaz o singur i unic intreprindere de acest fel:7#7
Babricade @uci Z'elcozinI.

,ateriale polimerice care se biodiscompun.Rn ultimii ani a crescut interese amaterialelor
poli. bio. i ambala9elor din ele,care se descompun sub aciunea
diferitor microorganisme.5rearea aa numitor materiale cu valabilitate care se reguleaz
estecondiionat de ntroducerea adaosurilor speciale,care mresc viteza de
descompunerea macro moleculei polimerului.Pentru acest scop sunt folosite
diferite polizaharide,coninitul crora poate s a9ung pn la (;.-ste nventat seria de
materiale bioreazeagem cu coninut i pentru ntrebuinarediferit cu folosirea
crohmalului i altor adaosuri.,acromolecula crohmalului estecompus din dou
polizaharide diferite dup structur i caliti-amiloz =.-3;> iamilofructin =$-
8;>din masa crohmalului.#mbele polizaharide sunt compuse dinresturi clucozice
asemntoare,dar amiloza are structur liniar,iar apilopictina-ramificat.Pentru
producerea crohmalului sunt folositecartofi,porumb,mazre,orez,gru etc.Hup e1terior
crohmalul reprezint un material pulverulent de culoare alb sau galben.-ste stabilit c
molecula poliza1aridic crohmalului,se combin macromolecula polimerilor sintetici.En
nea9uns a materialelor care conin crohmal este c ele absorbmult umezeal,n rezultat
ele nu pot fi folosite la ambalarea produselor care absorbumezeal.@a confecionarea
materialelor poli.bio. se ea n consideraie aceea cdistrugerea polimerului de baz practic
nu se accelereaz.Pentru intensificarea acestor procese n compozoia matriciei
polimerice se ntroduc adaosuri,care mrescdistrugerea ei sub aciunea dc-ablucenic.Hin
aa adaosuri se fac parte supolimeri pe baza de etilen i monozaharid de bio1id de carbon,
venil ceton,materiale ecoplaste,ecolit=5anada>, bioplast, biopol =,area 'ritanie>, novon,
ton =)E#>,bioel =Brana>etc.@a polimeri biodigradiceum se ataeaz biopoc firmei =5>.-l
reprezint prin sine uncopolimer biosintetic polihidra1ibutirat sau
polinidro1inealerat.5opolimerii se atragdin biomasa bacteriilor anumitui )tam,care se
cultiv n mediul urnitor biocarbonic.*ariind cu raportul verigilor monomerice,se poate
primi materiale polieferului cu diferite caliti.'iopol total rspunde cerinilor de
ambalare de unicsau mai mult folosin,uor se descompune sub aciunea factorilor
biologici precumcondiiile anaerobe=de e1emplu nuntru compostului i sub pmnt>,aa
i n mediulanaerobic. Perioada de discompunere este de (-3( zile.-1emplu a
polimeruluidescompunerii pe baza o1idului hidro1icarbonic=sau a lactidului lui>servete
nivanfirmei earnen @ambert P5o=)E#>.#cest material n prezena umezelii
sedescompune cum n aer,aa i n mediul anaerobic.Precum novan este format din
restul acidului de lapte,el este matabolizat nu numai de microorganisme dar i
densecte.,aterialul bioepol are la baza sa acetatul celulozei,n care se adaog
diferiteadaosuri i plastifactorii,a9utnd la descompunerea sub aciunea factorilor
mediuluincon9urtor i a radiaiei solare.)ub aciunea calitilor sale fizico-mecanice el
seaseamn cu ST\S, dar este rigid i srveziu.Hup ntroducerea ambala9ului nap,n
( luni !; ambala9ului se descompune.Hescompunerea complet se e1ecut la18 luni cu
a9utorul microflorei din subsol.Rn )E# au o rspndire bioraz n aer ambala9e cu o
denumire comun F7"-.'aza acestui material este policarpolactam,care se combin
mecanic bine cu milte materiale spre e1emplucu=ST,SS,SUW,SY,Sf,ST_>.#vanta9ele
acesor materiale este apartenena lor latermoplaste,preul sczut,prelucrarea prin diferite
metode,caliti bune idescompunerea repid n aer.Rn componena noului material mater-
gh=<talia>,ca polimer de baz ntr poliamid-(=(,(>,diferite adaosuri naturale=(-
%;>,polimere sintetice neto1ice cu masmolecular sczut permise pentru contactarea
cu produse alimentare.Polimerelefolosite cu o caracteristic hidrofil bun i un termen
mic de descompunerefactorilor biologici. #mbala9ele din acest material,sunt duse la
gunoite,sedescompun practic fr resturi,nu polueaz mediul ncon9urtor.'aza acestor
relativ noi materiale a acestor policlin i ampaset,sunt ST,US i plantelor din care
e1trage crohmal n calitate de adaos.Rntr-o compoziie care coninecrohmal se ntroduce
antio1idante pentru scderea distrugerii n proces de prelucraren ambala9e.@a prelucrarea
n ambala9e se poate face caramelizarea i aprindereamaterialului.Pentru evitarea acestor
procese crohmalul trebue uscat pn cndconinutul umezelii va a9unge la 1;.5are este
umplut cu ulei de calitatae inalta suprafata interioara a conului secaculeaza dupa
principiul razei rosii si se construieste in asa felca prinderea siconcentrarea razelor solare
sa fie cu perdere minima sis a nu depinda de unghiul decadere pe suprafata interioara
aconului. #ceasta permite ca razele solare sa seconcentreze de &(de ori sis a compuna
un flu1 de lumina cu presiune =plotnostiu>energiei de !,! eKcm.. Perfectionarea
instalatie permite in viitor sa mareasca luminasolara de 8de ori. #ceste instalatii au o
eficienta mai mare in raioanele cuanotimp insorit.7 ideie mai reala pentru prelucrarea
ambala9elor este idiea pregatirii abiogene aresturilor pentru bioutelizare poate fi realizata
cu a9utorul radiatiei=i-izluceniea,neutronov i j -particole> prelucrarii metalului. Foti
acesti factori prelucrarii au o enregie mai mare ca energiea legaturi chimice. @a radioliza
cutemperature scazuta de timp scurt =sau cu impulsuri>materiialul polimeric poateatrage
radicalii stabili liberi, timpul e1itentii poate a9unge in unele cazuri pina laciteva
luni.5onfectiile e1ecutate din polimeri cu legaturi duble au o rezistenta mica lalumina.
Hin cauza aceasta =visoconenasisenie visocomoleculearnie>legaturi='',5> se propun de
fir de producatorii pentru confectionarea ambala9elor din material de singura folosinta.
Hin materialele de acest tip fac parte , dee1emplu, sindiotactic poli + 1,. + divinil, din
care se produce pelicula pentru difertecazuri. Fimpul de e1istenta a produsului din acest
polimer cu gradul de cristalizarede la 1-3kl in perioada verii la Halinii *astoc este de
$-1, .! de ore