Suturile chirurgicale (sinteze)

= refacerea continuitatii planurilor anatomice

-se fac pentru a grabi vindecarea, impiedicarea infectarii, restabilirea
functionalitatii unor tesuturi, impiedicarea revarsarii unor viscere din
cavitati.
-se folosesc materiale si instrumente speciale care corespund unor
deziderate specifice. Materialele de sutura trebuie sa fie sterile, rezistente,
maleabile, bine tolerate. Instrumentele folosite trebuie sa fie sterile, de
dimensiuni concordante cu marimea organelor care urmeaza a fi suturate.
Se folosesc ace chirurgicale, agrafe, port ace, foarfeci, bisturie,
pense.
Materialele de sutura pot fi naturale sau sintetice. Dupa remanenta in
plagi pot fi resorbabile sau neresorbabile.
Firele de sutura: monofilament (guta)
polifilament (sunt mai flexibile)
Polifilamente: rasucite (suprafata e rugoasa)
impletite (suprafata e neteda)
Firele cu maleabilitate mai mica se innoada greu, nodurile costituie
spine iritative pentru tesuturi.
Materiale naturale:

Catgut
-din submucoasa intestinului de oaie
-tuburi sau plicuri impermeabile, sterilizate prin iradiere, pastrate in lichid
conservant, termenul de valabilitate inscris pe tub sau pe plic - se poate
prelungi printr-o noua sterilizare
-in timp se pierde si rezistenta mecanica.
Avand o structura proteica in tesuturi determina o reactie puternica:
aflux leucocitar, supuratii, fenomene anafilactice
-are diferite grosimi (6/0
In functie de grosime se fragmenteaza in tesuturi sub actiunea
enzimelor proteolitice (leucocitare, microbiene, locale). Gruparea mai
multor filamente nu se justifica deoarece fibrele se fragmenteaza la acelasi
interval. Pentru a mari rezistenta mecanica se impregneaza cu diverse
substante => creste rezistenta dar va fi mai iritant.
-fir simplu sau cu ac traumatic
-se folosesc si fire din colagen, tendoane de animale mari , tunica
abdominala la ovine, seroase
-se pot folosi tendoane ale unor specii (cangur, sobolan) prelucrate ca
atare.

Matasea
-foarte rezistent si maleabil
-se foloseste pentru suturi speciale
-bine tolerat in tesuturi, neresorbabil
-in chirurgia plastica, vasculara (impregnat cu silicon, vaselina, heparina)

Firul de in
-origine vegetala, foarte maleabil, rasucit, rezistent
-preferat in sutura de afrontare pe tubul digestiv si in suturile cutanate.

Firul de bumbac
-se sterilizeaza in momentul intrebuintarii
-foarte rezistent si maleabil

Crinul de Florenta
-foarte rezistent, se prelucreaza greu, pret de cost ridicat


Materiale sintetice:
-foarte rezistente, se pot prelucra usor, foarte bine tolerate
-mono sau polifilamente
-firele resorbabile se prepara prin polimerizare (structura de baza este
acidul lactic sau glicolic)

Dexon
-se descompune in organism prin hidroliza, fara sa determine fenomene de
respingere. Dupa 90 de zile firul de catgut e disparut complet, iar cel de
Dexon isi pastreaza inca proprietatile mecanice. Dupa descompunere nu
se produc fenomene inflamatorii.
-se prezinta simple, in manunchiuri, sau cu ace atraumatice

Ata chirurgicala
=fir sintetic impletit, se prezinta sub forma de jurubite, pe grosimi nr. 10-6
(6 e cel mai gros).
-pentru suturi externe
-nu e foarte maleabila => necesita noduri speciale.

Firul de nylon
-monofilament, foarte rezistent, bine tolerat, elasticitate mare => se inoada
greu
-se poate impregna cu teflon

Firele metalice
-din aliaje, Au, Ag, Al, Ni, Cr - foarte bine tolerate
-fire sau agrafe
-in suturi cutanate, ale viscerelor
-fie se scot dupa cicatrizare, fie raman in tesut unde se inchisteaza.

Acrilati
-lipesc marginile plagilor => rezistenta mai mare, se elimina total spatiile.

Clasificarea suturilor:
-dupa numarul planurilor: -monoplane
-etajate
-dupa locul efectuarii: -superficiale
-profunde


-dupa gradul de apropiere a marginilor: -de afrontare
-de apropiere

Daca marginile sunt foarte mult departate, dupa afrontare marginile
se afla sub tensiune => se pot folosi si suturi de intarire.

-dupa gradul de inchidere a plagii: -complete
-incomplete

-dupa natura materialelor folosite: -cu materiale resorbabile
-neresorbabile (se vor extrage dupa
cicatrizare)

In cazul materialelor neresorbabile in suturi profunde pot ramane
definitiv - se inchisteaza, dar dupa un timp poate apare respingere.

-dupa modul de utilizare a firelor: -in puncte separate: -simple
-in U
-Lambert
-in fir continuu

Pentru o siguranta mai mare se poate folosi sutura in puncte
separate, in U - se patrunde cu acul in grosimea plagii, se scoate firul, se
face un pas pe deasupra plagii. E mai rezistenta dar se produce o cicatrice
voluminoasa.

Sutura in puncte separate tip Lambert
-se introduce acul la 1.5 cm de plaga, se scoate acul in apropierea plagii,
traverseaza perpendicular plaga

Sutura in U tip Lambert









Sutura in X








Sutura cu burdoneti










-se face o bucla prin care trece o bucata scurta de cauciuc
-in plagile cu marginile foarte departate. Tuburile se folosesc pentru ca
pielea se ischemiaza si se necrozeaza.
Regula generala este pastrarea aceluiasi tip de sutura pe toata
lungimea plagii.

Sutura monoplana:

Tip LECENE Tip MOSER








de la exterior spre interior, se traverseaza toate straturile perpendicular



SUTURILE


In puncte fixe: laborioasa, nodurile sunt spine iritative.
Sutura in fir continuu - realizata cu acelasi fir. Are avantajul ca e
rapida, economie de material, mai putin traumatizanta. Strangerea buclelor
se face uniform. In general nu se recomanda decat la tesuturile profunde.
Tehnica: Se porneste de la un capat unde se face nod. Se face afrontarea
marginilor plagii. Trecera firului se face uniform pe toata lungimea pentru a
se afronta marginile corect. Nodul terminal se face cu ultima bucla.
Tip Surget - seamana cu cusatura de croitorie. Buclele se desfac foarte
usor in urma datorita tractunii exercitate de buzele plagii. Se tine firul intins.
Surjet intretaiat - se trece firul prin bucla, se realizeaza un feston. Se
desface mai greu.
Tip Schmieden - folosita pentru organe interne, perete abdominal. Se
realizeaza trecand firul printre buzele plagii. Afrontarea viscerelor
abdominale: stomac, intestin.

Sutura in fir dublu
-un fir mai lung, cu ace la fiecare capat

Sutura in zig-zag - rezistenta, nu realizeaza o afrontare buna






Suturi de infundare
-un fir continuu - la terminarea suturilor de afrontare

Sutura Lambert - se folosesc fire resorbabile, maleabile. Se trece firul prin
seroasa si musculoasa. Prima sutura nu trebuie sa se vada deloc.









Sutura de tip Blendiger - firul merge prin grosime







Sutura tip Plahotin
-firul se intoarce oblic si spre inapoi pentru a scurta marginile plagii. Se
recomanda in suturile uterine.








Sutura in bursa (in punga de tutun)
-pentru inchiderea unor inele.

Sutura tip Cushing
-se realizeaza peste bratele unei pense.

Suturi gastrice si intestinale
-pentru inchiderea organelor cavitare. Refacerea straturilor anatomice se
face pastrand raporturile naturale.

Clasificare: trietajate, bietajate, monoplane
Trietajate - sunt mai rezistente dar laborioase, voluminoase,
obliterante, produc stenoza viscerelor respective.
Mucoasa si submucoasa - cu fir neresorbabil
Musculoasa si seroasa - cu fir resorbabil
Firele resorbabile sintetice se pot folosi inclusiv la mucoasa.

Sutura Hartman






-cand realizam afrontarea in puncte separate se recomanda ca nodurile sa
fie orientate spre interior







Sutura Chaput





Sutura Fruchot





Sutura Jourdain Sutura Jobert








Sutura tendoanelor
Tendoanele e hranesc prin imbibitie. Prin sutura si imobilizare se
poate reface continuitatea in 60-90 zile.
Nylon - materiale sintetice (chiar metalice)
Capetele tendonului trebuie sa fie regularizate.
Alungiri ale tendoanelor se pot face prin incizii transversale incomplete, se
pot folosi autogrefe.

Metoda Tihomin Metoda Schwarz









Metoda Tillaux Metoda Cuneo













Angiorafie (sutura vasculara)

= o interventie de mare chirurgie realizata in conditii speciale care
presupune o dotare tehnica adecvata.
In medicina veterinara se poate realiza numai in plagile longitudinale
ale arterelor sau venelor. Materialele de sutura sunt foarte rezistente,
impregnate cu silicon si heparina.
-numai tunica externa a vasului
-fire de matase chirurgicala, catgut cromat, fibre sintetice: Tacrom, Teflon,
Tevdek - toate cu ace atraumatice.
-folosita mai ales in transplantul de organe. In cazul accidentelor se
folosesc proteze vasculare sau grefe preluate de la acelasi animal, din alta
zona, sau de la alte animale, sau chiar grefe sintetice.
Grefele se pot realiza din materiale rezistente, flexibile:
-grefe textile in retea
-grefe tip acordeon
-sutura capetelor - se face usor pentru artere pentru ca peretele este
suficient de gros si rezistent, mai greu pentru vene.
-apare riscul obliterarii segmentului respectiv - pacientul se heparineaza.
Dozarea heparinei trebuie facuta de specialisti pentru ca se ajunge la
sindrom hemoragipar.
-se clampeaza vasul in abele parti, se regularizeaza marginile, se
realizeaza sutura (in puncte separate)
Pe capatul dinspre care curge sangele se realizeaza prima sutura, se
ridica pensa de baraj, lasand sa curga catev jeturi, se lasa cateva minute
astfel incat in interiorul protezei se formeaza o pelicula de fibrina care va
inchide toti porii. Se clampeaza din nou, se aspira cheagul format in
proteza, se realizeaza sutura celui de-al doilea capat al protezei.
In cazul venelor, la locul de imbinare se foloseste un inel de plastic
astefel incat marginile sa fie mentinute spre exterior - firele de sutura vor fi
ancorate si la acest nivel. Dupa 3-4 saptamani in proteza se formeaza un
tesut epitelial asemanator cu intima vasului. Firele de sutura de regula nu
se mai scot.