COSMOGONIA VECHIULUI TESTAMENT (GENEZA) Cronologie

(cf. praf. Felix Just, Loyola Maryrnount University An

ed. rom. 2002, Roland de Vaux Ancient Israel Iti Institutbms. !ranslated "y Jo#n
Z
inc. $e% &or'(London()oront france*, prof.Ro.and de Vaux, '
poporului lui +srael ((
,-00, evreii sunt "ine primiti )n ./ipt apoi cad ce duce la exodul con0us de c1trf uZ
ta"lelor le/ii pe muntele 0inai 2i(.xodul, Leviticul, $umeri, 3euterononJ4(
n
*
,000 ).e.n. Re/ele 3avid
101
aprox. 560 ).e.n. primul !emplu din +erusalim, construit de c1tre 0olomon7 acesta moare
aprox. )n anul 5-0, succesiunea )nver2unat1 la tron duc8nd la divi*area +sraelului )n dou1
re/ate, cel de nord (9re/atul lui +srael:4, cu capitala la 0amaria, fiind cucerit )n 62, ).e.n. de
c1tre asirieni. Re/atul de sud, 9al lui +uda:, este condus de re/i din ;asa lui 3avid7
<0= ).e.n. re/ele "a"ilonian $a"ucodonosor )i )nfr8n/e )n lupt1 pe e/ipteni 2i pune st1p8nire
pe o parte a Re/atului de 0ud7 evreii se revolt1 )n dou1 r8nduri (=56, =>6 ).e.n.4, re*ultatul
fiind cucerirea +erusalimului de c1tre $a"ucodonosor ++, distru/erea !emplului 2i deportarea
masiv1 a evreilor instrui?i (func?ionari, preo?i, me2te2u/ari, )nv1?1tori etc.4 )n @a"ilon (=>6(
=>< ).e.n.4 *eci de mii de oameni sunt for?a?i s1(2i p1r1seasc1 locurile de "a2tin1, unii dintre ei
( nu mul?i ( reu2ind s1 se refu/ie*e )n ./ipt7
=-5 ).e.n. re/ele persal ;yrus supune @a"ilonul, eli"er8n(du(i pe evrei7 mul?i dintre ei se
)ntorc )n +udeea 2i Aalileea7
aprox. =20 ).e.n. se construie2te al doilea templu din +erusalim, mult mai modest dec8t acela
al lui 0olomon, ra?iunile fiind, prioritar, de ordin economic exilul for?at "a"ilonian
pauperi*ase poporul 2i cele dou1 re/iuni, care au fost nevoite s1 suporte 2i trauma unor
sc#im"uri etero/ene de popula?ie.
Geneza
Brimele fra/mente din Cartea Genezei au fost ela"orate, dup1 toate pro"a"ilit1?ile, )n timpul
exilului "a"ilonian, textul fiind des1v8r2it dup1 )ntoarcerea din exil. )n consecin?1, Aene*a a
fost conceput1 ca textul identitar al unei etnii sacrale care se define2te pe sine ca 9popor ales
al lui 3umne*eu:, ceea ce nu )nseamn1 c8tu2i de pu?in privile/ii ( cum )n mod vul/ar se mai
crede, )n primul r8nd de c1tre antisemi?i (, ci restric?ii austere de comportament 9poporul
ales:, )n lo/ica Genezei 2i a Exodului, e poporul care consimte s1 tr1iasc1 )n conformitate cu
restric?iile
102
sacrale impuse de c1tre &a#%e. ;onceptual, distinc?ia e marcat1 de c1tre cele dou1 contexte
)n care apare cuv8ntul Elohim )n Torah (pt. Torah, v. Dic. enc. de iudaism, ed. cit., pp. >,<(>2<4
ca nume al lui Dumnezeu, pe de o parte, 2i ca Elohim Acharim (9alte divinit1?i:, 9idoli:4, pe de
alta, poporului ales inter*ic8ndu(i(se venerarea sau cultul unor Elohim Acharim, dota?i cu
semn iconic, cu 9c#ip cioplit:7 interdic?ia apare de 20 de ori )n Torah, fiind cea mai frecvent1
dintre toate restric?iile culturale formulate.
.xe/e*a a sta"ilit c1 )n ela"orarea Genezei s(au )n/em1nat cel pu?in trei filoane reli/ioase
unul nordic, elohimic, unul sudic, ah!ist, a treia influen?1 venind din direc?ia ima/inarului
reli/ios "a"ilonian, asimilat cu prileCul exilului, )n aceast1 cate/orie intr8nd, de pild1, Ar1dina
.denului 2i asocierea nemuririi cu fi"ra ve/etal1 (prin pomul vie?ii 2i al nemuririi4, care nu se
/1se2te )n ima/inarul sacral iudaic, dar apare )n spa?iul sumerian 2i, ulterior, )n cel "a"ilonian,
)n complexul *ei?ei +nnana(+s#tar 2i )n Epopeea lui Ghil"ame#, unde apare, )ntre altele, 2i un
potop punitiv, trimis de c1tre *ei, cu mult )naintea celui foarte cunoscut al lui $oe. ;ele dou1
locuri de provenien?1, cel nordic, Elohimic, marcat prin textele 9.:, 2i cel sudic, ah!ist,
marcat )n exe/e*1 prin textele $%&, au drept locuri sacrale de focali*are dou1 9locuri )nalte: de
cult 'bamoth(, muntele venerat al $ordului fiind )oreb, iar cel al 0udului, *inai 'ci. Dnne
@arin/ ( Jules ;as#ford, op. cit., p. E,>4.
)n asam"larea acestor tradi?ii, 9c#eia: ( insuficient elucidat1 p8n1 a*i ( e dat1 de cuv8ntul
)nsu2i Elohim, care este pluralul cu desinen?1 masculin1 al cuv8ntului Eloah (9un *eu:4. 3up1
calcule scrupuloase, Eloah apare de 200 de ori )n Vec#iul !estament, iar Elohim de peste
2000 de ori7 etimolo/ic, Eloah deriv1 din alah (9a )nsp1im8nta:4, alih (9a fi )nsp1im8ntat7 a
c1uta refu/iu din calea a ceva ce te )nsp1im8nt1:4, similitudine care i(a f1cut pe mul?i
cercet1tori s1 cread1 c1 Eloah 2i Allah vin din aceea2i r1d1cin1, cu at8t mai mult cu c8t
am"ele divinit1?i corespund su/estiei lansate de nume sunt punitive, sti#iale, put8nd fi
a"ordate doar pe calea
103
supu2eniei, 2i nu pe aceea a iu"irii. Bentru a complica 2i mai mult situa?ia, mitolo/ia
comparat1 nu uit1 s1(l men?ione*e pe canaaneanul El, *eu cu epifanie taurin1, psi#opomp1,
foarte aproape, morfolo/ic, de +aal, nume /eneric pentru 9st1p8n divin: )n aceea2i /eo/rafie
cultural17 de +aal 2i de El, venera?i prin efi/ii taurine, se lea/1, de fapt, interdic?ia de a(i
venera pe Elohim Acharim, din !ora#, @aal fiind, dintre toate divinit1?ile de proximitate, *eul
)mpotriva c1ruia Vec#iul !estament averti*ea*1 cel mai )nver2unat. F face nu f1r1 temei, dac1
st1m s1 ne /8ndim "ine str8n2i su" Muntele 0inai, pentru a(l a2tepta pe Moise, evreii intr1
)#tr(o situa?ie de vid sacral ( ec#ivalentul 9de2ertului: )n care sunt plim"a?i pentru a li se
pierde memoria (, moment )n care str8n/ aur 2i fac din el o efi/ie divin1 taurin1, un vi?el
(.xodul -24, pus )n frunte pentru a fi urmat de c1tre popor, adic1 se comport1 a2a cum ar fi
procedat, )n momente de cri*1 similare, )nc#in1torii lui @aal.
Bluralul masculin al lui Elohim continu1 s1 dea de furc1 exe/e?ilor, interpret1rile fiind
diver/ente. Unii cercet1tori solu?ionea*1 simplu dilema, afirm8nd c1 Elohim este )nso?it
)ntotdeauna de un ver" la sin/ular, ceea ce nu este adev1rat, cel pu?in )n cele"rul pasaC din
Aene*a ,2< nu, unde 3umne*eu vor"e2te f1r1 ec#ivoc la plural atunci c8nd )ndeamn1 la
facerea omului, ca #i cum nu ar ,i sin"ur. Dl?i exe/e?i sus?in c1 pluralul este unul de
maCestate, sau c1 3umne*eu repre*int1 totalitatea multipl1 concentrat1 )n Unitate, ceea ce ar
Custifica pluralul, dar sunt 2i antropolo/i care spun c1 Elohim repre*int1 apartenen?a de
su"strat la o reli/ie politeist1, pe care ulterior &a#%ismul, auster 2i discre?ionar, a )nlocuit(o.
Gin8nd cont de faptul c1 Aene*a este text identitar, *1mislit ca reacie ideolo"ic- la
vicisitudinile exilului "a"ilonian, monoteismul aspru 2i aniconismul interdictiv pot fi
concepute 2i ca strate/ii de diferen?iere cu efect inte/rativ pun8nd numele divinit1?ii la plural,
)nv1?a?ii exilului ar fi dorit s1 su/ere*e c1 toate divinit1?ile de proximitate repre*int1, )n
esen?1, epifaniile plurale, nele/itime, ale unui sin/ur *eu 9autentic:, aflat
,0E
)n 9posesia: poporului lui +srael. .pisodul vi?elului de aur, pe care l(am citat deCa, su"linia*1
c1 Daron, f1urarul efi/iei, nu consider1 c1 ar exista o incompati"ilitate )ntre divinitatea pe
care o sluCe2te 2i ima"inea acesteia. D"ia Moise va distru/e vi?elul, comunic8nd poporului s1u
c1 din acel moment divinitatea nu are c#ip.
Mai exist1 2i alte ar/umente la aceast1 de*"atere (fastidioase )n aparen?1 ( pe care nimeni nu
le va putea solu?iona vreodat1 lo/ic, ci doar doctrinar )n Aene*a ,2<, unde se afl1
controversatul pasaC cu Elohim pus la plural, se spune 901 facem om dup1 c#ipul nostru, dup1
asem1narea noastr1...: ( toate acestea )ntr(un monoteism punitiv, sti#ial, )n care divinitatea nu
are ima"ine. )n Aene*a ,26, sincopele lo/ice continu1, atunci c8nd textul spune c1
93umne*eu a creat pe om dup1 ;#ipul 01u, l(a creat dup1 c#ipul lui 3umne*eu7 i(a creat Hla
pluralIJ de sex masculin 2i de sex feminin:, de2i cel creat va fi doar Ddam, pe care 3umne*eu
)l va descoperi c1 este sin"ur pe p1m8nt (Aene*a 2,>4, motiv pentru care o va crea pe .va
din coasta lui Ddam (Aene*a 2 2l(2-4. Bentru a risipi du"iile c1 a2 comite un sacrile/iu,
preci*e* c1 aceste aspecte m1 interesea*1 strict antropolo/ic7 doctrinar, tensiunile lo/ice pot fi
surmontate, scriindu(se deCa "i"lioteci vaste despre aceast1 c#estiune. Dntropolo/ic, totu2i, se
pare c1, )n ela"orarea textului, s(au contopit 9dou1 Aene*e: una de la )nceput, c8nd
3umne*eu se o/linde2te mul?umit )n crea?ia lui, v1*8nd c1 ceea ce a creat 9este "ine:, 2i a
doua )n care este nemul?umit de crea?ia sa, pe care nu o mai poate controla, aici intr8nd
episodul cu Ar1dina .denului 2i cu c1derea )n p1cat.
9+ma/inarul multor pove2ti din Aene*a este indu"ita"il sumerian 2i "a"ilonian: ( scriu Drme
@arin/ 2i Jules ;as#ford (op. cit., p. E2>4. Roland de Vaux 'Ancient Israel, ed. cit.( a scris
cartea clasic1 a acestui su"iect, influen?a "a"ilonian1 ne mai fiind contestat1 de nimeni )n
lumea exe/e?ilor, cu excep?ia "i/o?ilor (mul?i dintre ei fiind pe +nternet, cu pa/ini a/resive4.
+at1 dou1
,0=
exemple, )n afar1 de Ar1dina .denului, de su/estia c1 Ddam 2i .va ar putea do"8ndi
nemurirea, dac1 m1n8nc1 din pomul potrivit (sunt pedepsi?i fiindc1 au m8ncat din pomul
cunoa2terii, dar sunt alun/a?i din .den din ra?iuni preventive, pentru a nu m8nca din pomul
vie?ii 2i al nemuririi ( care su/erea*1, cel pu?in ipotetic, lo/ica transsu"stan?ierii prin
consumarea unei su"stan?e ve/etale, ceea ce ne duce cu /8ndul la *eii resurec?ionari ai
fertilit1?ii, la Epopeea lui Ghil"amesh 2i la Mesopotamia, dar nu la spa?iul strict semitic4.
Brimul exemplu este dat de cele 6 zile ale Creaiei, care reproduc *ilele calendarului lunar
"a"ilonian. Dl doilea e c#iar mai su"til 'ibid., p. E2,4 )n Aene*a, 3umne*eu f1ure2te mai
)nt8i lumina (,-4, mai t8r*iu .e"etaia, s1m8n?1 cu s1m8n?1 2i rod cu rod (,,,4, apoi, )n *iua
a patra (, ,E(l54 el creea*1 soarele #i luna, pentru a separa *iua de noapte, a2e*8nd cele dou1
astre 9)n )ntinderea cerului:. Frice text de exe/e*1 doctrinar1 ne poate l1muri c1 prima
lumin1, ap1rut1 )naintea sursei astronomice (soarele4, este una spiritual-, de2i su" aspect
antropolo/ic lucrurile pot fi /8ndite 2i altfel prin asocierea cu ve/eta?ia, care apare )naintea
soarelui 2i a lunii, lumina dint8i repre*int1 ener/ia daimonic1 a ve/eta?iei resurec?ionare, pe
care o /1sim )n multe mitolo/ii e 9lumina: care face ca planta s1 treac1 peste pro"a /rea a
iernii, asi/ur8nd rena2terea. )n Aene*1 (,,24, p1m8ntul produce ve/eta?ie )nainte de apari?ia
soarelui 3umne*eu constat1 lucrul acesta, 2i(l include )n ordinea imua"il1 a crea?iei,
constat8nd c1 9este "un:. Dnne @arin/ 2i Jules ;as#ford 'op. cit, p. E2,4 atra/ aten?ia asupra
faptului c1 succesiunea reproduce ordinea din calendarul "a"ilonian, unde $er/al, *eul
p1storitului 2i al turmelor tutelea*1 *iua a treia, )n vreme ce $a"u, *eul astronomiei,
st1p8ne2te *iua a patra.
Aene*a este o cosmo/onie nesacrificial1, foarte ela"orat1, fiindc1 3umne*eu creea*1 lumea
prin cu./nt, analo/ia f1c8ndu(se cu e/ipteanul Bta#. +nedit1 e 2i po*i?ia divinit1?ii )n raport cu
crea?ia sa )n alte cosmo/onii, cum am mai v1*ut, divinitatea nu e separat1 de crea?ie, mai
mult, )n unele ca*uri, ea apar?ine c#iar
,0<
unei /enera?ii divine secunde (ca*ul lui Mardu', sau ca*ul lui Fd#in, de la /ermani47
dimpotriv1, )n Vec#iul !estament, ea se afl1 )n afara crea?iei, fiind nesu"stan?ial unit1 cu ea.
$e)n?ele/eri putem avea 2i )n ca*ul asentimentului divin de la sf8r2itul fiec1rei *ile de crea?ie,
c8nd 3umne*eu se opre2te, se reflect1 mul?umit )n cele f1cute 2i constat1 c1 $este bine&. Dnne
@arin/ 2i Jules ;as#ford 'ibid., pp. E20(E2,4 au remarcat c1 sentin?a reproduce un model
Curidic mesopotamian, unde fiecare me2te2u/ar era o"li/at s1 parafe*e declarativ calitatea de
9lucru "un: a produselor pe care le trimitea la pia?1, viciile ascunse sau munca de m8ntuial1
atr1/8nd asupra sa consecin?e le/ale /rave (o temporal... 0 cum am exclamat deCa...4.
. limpede )ns1 c1 asentimentul lui 3umne*eu nu este unul de ordin moral, unde "inele este
contrapus r1ului, fiindc1 dac1 ar fi a2a, el ar putea su/era c1 lucrul tocmai f1cut ar putea fi 2i
9r1u: tocmit, cu disfunc?ionalit1?i ce se cer a fi remediate, ipote*1 imposi"il1 )n contextul
iudaismului, fiindc1 ar da de )n?eles c1 3umne*eu poate face 2i 9/re2eli:, ceea ce contravine
calit1?ii de divinitate perfect1 a ;reatorului. 0entin?a )nseamn1, de fapt, c1 fiecare lucru creat
este )ntr(o m1sur1 potrivit1 p1truns de 3u#ul 0f8nt7 altfel spus c1 a intrat )n armonia
/eneral1, "un1 pentru totdeauna, a cosmosului.
Un ultim aspect ce se cere a fi relevat ?ine de etapi*area ;rea?iei )n 2ase *ile de lucru 2i )ntr(
una de s1r"1toare, detaliul fiind oarecum inedit pe ansam"lul cosmo/oniilor pe care le
cunoa2tem, unde ;rea?ia se *1misle2te, )n /eneral, )ntr(o atemporalitate ori/inar1 plenar1.
K1mislind universul )ntr(o succesiune de mai multe *ile, 3umne*eul Genezei )nscrie lucrurile
pe care le creea*1 1n istorie, ceea ce )nseamn1, cu alte cuvinte, c1 istoria este epifania de sine
a lui 3umne*eu. ;onsecin?ele sunt importante pentru 9fiin?a creatural1: (ca s1 folosim o
expresie a lui Merleau(Bonty4, care este omul2 el apare, din start, ca fiin?1 a istoriei, ca fiin?1
1nchis- 1n istorie, motiv pentru care iudaismul nu permite resacrali*area, )ntoarcerea spre
timpul plenitudinar
,06
dint8i '3o tempore(, a2a cum )nt8lnim la maCoritatea riturilor ar#aice, unde, )n momentul )n
care comunitatea resimte un deficit de sacralitate, sau are parte de un eveniment menit s1 )i
de*ec#ili"re*e "a/aCul de sacralitate, ea revine ritualic la timpul dint8i, pentru a se resacrali*a.
(V. Mircea .liade *acru #i pro,an4 5ostal"ia ori"inilor, Aspecte ale mitului etc. etc.4
3ac1 iudaismul ar cunoa2te riturile de resacrali*are, s(ar su/era fie c1 3umne*eu, autor al
;rea?iei, produce manifest1ri de sine etero/ene ( ceea ce e incompati"il cu te*a perfec?iunii de
sine a divinit1?ii (, fie c1 el pune )n mi2care un !imp care(2i pierde, pe parcurs, portanta
sacral1, su/estie de asemenea opus1 doctrinei perfec?iunii suprasensi"ile a lui 3umne*eu. )ntr(
un mod foarte interesant, consecin?ele sunt spectaculoase 2i )n ceea ce prive2te Cartea *,/nt-
'Torah(. )n ca*ul maCorit1?ii dintre noi, o"i2nuin?a (filolo/ic1 sau #ermeneutic1 ( ne o"li/1 s1
revenim la textul dint8i atunci c8nd dorim s1 )nf1ptuim un /est cultural sau sacral plau*i"il
numai textul(surs1, spunem, este cel autentic, ad1u/irile ulterioare fiind apocrife, pu?in
credi"ile, erodate de vreme 2i de ne)n?ele/eri. Broced8nd )n acest fel, noi
atemporali*1m )ntruc8tva disciplina noastr1 su/er1m c1 toate ac#i*i?iile istorice ale textului(
dint8i sunt inferioare textului de "a*1, alo/ene, apocrife, fiindc1 textul 9o"iectiv: e numai
acela de la care 9distorsiunile: ulterioare pornesc.
Broced8nd )n acest fel, noi suspect1m istoria de neautenticitate, ceea ce )n iudaism ( prin
lo/ica )ns12i a Aene*ei (nu se )nt8mpl1 noi cau?ion1m ori"inea, nu 2i cur/erea temporal1 care
ne desparte de ea. +udaismul procedea*1 invers el d1 credit !impului, fiindc1 !impul, +storia,
sunt epifanii de sine ale 3ivinit1?ii din Aene*1. Dceast1 concep?ie, foarte supl1, )2i /1se2te
expresia )n reflexele istorice ale !orei, sau ( altfel spus ( )n modul extensiv )n care poporul lui
+srael )n?ele/e ;artea 0f8nt1. )n sens restrictiv, !ora# este Bentateu#ul, adic1 primele = c1r?i
din Vec#iul !estament Aene*a, .xodul, $umeri, Leviticul 2i 3euteronomul '*e,er Torah(.
)ntr(un prim sens extensiv, el devine
10
ansam"lul celor 2E de c1r?i care formea*1 Vec#iul !estament, )n forma canonic1 admis1 de
c1tre evrei. L1r/ind mai departe cercul, spiritul !orei cuprinde 2i ar"orescenta 3idrashurilor,
a comentariilor ra"inice, formulate )n diferite secole, privind faptele 2i spiritul @i"liei. .xist1
2i 2coli care includ )n acela2i corp mare, dinamic, 2i 3ishna, 9repeti?ia: )n timp 2i
#ermeneutica 9le/ii orale:, f1c8nd ca )n acest fel cadrul ini?ial, sacru, al 6entateuhului s1 se
extind1 2i asupra 9epifaniilor: 2i reflexelor sale istorice. 0e poate )nt8mpla ca, pentru
ar/umentarea vreunui detaliu relevant din !ora#, un comentator s1 recur/1 la 3idrashuri din
secolul VL, apoi din M++ sau M+++, motiva?ia ( care pe noi ne contraria*1 filolo/ic 2i
#ermeneutic ( fiind aceea c1 !ora# este at8t textul(surs1, c8t 2i ac#i*i?iile sale ulterioare,
str8nse m1nunc#i )n timp. 3esi/ur, nu putem i/nora, formul8nd )n acest fel lucrurile, 2colile
exe/etice puriste, extrem de ri/uroase, care nu permit asemenea a/lutin1ri cu elemente
alo/ene, )mp1r?ind 2i !ora# )n trei 9etaCe: (cercuri4 de sfin?enie, dintre care primul ( cel la care
fiecare cititor tre"uie s1 aCun/1 ( repre*int1 revela?ia lui Moise de pe Muntele 0inai.