C1

PRINCIPALELE ETAPE DE CRESTERE SI DEZVOLTARE

Cresterea si dezvoltarea sunt procese care incep de la conceptie si continua pana la moarte.
Ele pot fi definite astfel:
- cresterea fizica: se refera la aspectul cantitativ sau masurabil al dezvoltarii fizice a
unei personae(T, g, perimeter, dentitie).
- dezvoltarea: aspectele calitative de adaptare progresiva a unei personae la mediul
sau (a vorbi coerent, a recunoaste unele senzatii, obiecte)
- maturitatea: procesul care conduce la realizarea completa a cresterii si dezvoltarii,
cuprinde:dimensiuni biologice, schimbari functionale si de invatare a
comportamentelor noi evaluate.
Factorii care influenteaza cresterea-dezvoltarea
) Conditii prenatale: depind de starea de sanatate a mamei, de varsta, si consumul de
tutun, alcool, droguri,alimente.
!) Familia : asigura securitatea fizica si psihica , sustine dezvoltarea sociala si afectiva, da
informatii despre lume si societate"
#) $utritia determina satisfacerea nevoilor fiziologice si dezvoltarea ulterioara"
%) &rocesul de invatare permite progresul in planul dezvoltarii"
') (ediul:clima, conditiile de locuit, sit economica influ enteaza cresterea si dezvoltarea
negative sau pozitiv.
Etapele cresterii si dezvoltarii:
a) Perioada intrauterina - embrionara- -# luni : corespunde organogenezei(se formeaza
aparate ) sisteme:cardiovascular, se dezvolta *$, se diferentiaza organelle, inclusive se+ul)
Perioada fetala - #-, luni: dezvoltare de baza a unor sisteme si aparate, a capacitatilor
functionale (functia renala, glandulara, intestinala)" apar primele miscari resimtite de mama(%-'
luni).
- ,-- luni . dezvoltarea *$ central si a centrilor respiratorii
- crestere in T ) /r
- la sfarsitul perioadei fatul este capabil sa treaca la viata
e+trauterina.
b) nou-nasul! "-#" $ile!
- crestere in prima luna cu apro+imativ % cm"
- in a 0 a zi atinge greutatea de la nastere"
- la sfarsitul lunii prezinta o crestere a greutatii cu apro+imativ 1'0 gr"
- sunt 2)3 refle+ele arhaice(deglutitie, supt, orientare, de apucare, e+tensie a capului)"
- reactii la stimuli senzoriali"
- plansul este un mi4loc de comunicare (foamea, discomfort, sete)
) su%ar 1-1& luni
- crestere fizica, cognitive si psihosociala rapid
- se trece la un comportament constient
- progrese auditive) vizuale"
- dezvoltarea limba4ului"
- progrese in motricitate: an paseste singur, se aplica5 ridica.
d) o'ilul (i 1-# ani
o (obilitate crescuta : urca si coboara scarile arunca si prinde mingea"
o motricitate fi+a, deseneaza scrie"
o stie care comportament se pedepseste si care se recompenseaza"
o vocabular imbunatatit (!000-#000)
o numeste culori, partile corpului"
o construieste fraze, foloseste ad4ective
o cauta contacte sociale (copii, persoane straine)
o lungimea dela nastere se dubleaza"
o la , ani apro+imativ !0 6g
e) solar )-1* ani, dupa ,-1 ani : dentitie definitiva
o au loc transformari comportamentale, intelectuale influentat de mediul
familiar5social
o sunt solicitate memeoria, atentia, gandirea, auzul vederea.
Cresterea 'onderala 'ana la 1 an
/reutatea la nastere #000-#'00 grame, o greutate $: !'00-%'00 gr.
7mediat dupa nastere nou-nascutul pierde apro+imativ 00-'0 gr, greutate care o recupereaza
in urmatoarele 0 zile. *caderea in greutate se observa in primele #-' zile, datorita trecerii tranzitive
la viata e+trauterin, efortul de a se adapta si a faftului ca pierderile prin urina, scaun, piele plamani
sunt mai mari decat cantitatea de lichide pe care o primesc. 8aca nu depaseste 50 din greutatea la
nastere, pierderea in greutate nu este alarmanta.
/reutatea depinde de mai multi factori: baietii au o greutate mai mare, in functie de ereditate,
cei cu parinti inalti si bine facuti vin pe lume cu o greutate mai mare" factori de mediu sau fumatul
in timpul sarcinii pot influenta greutatea la nastere. &entru a aprecia felul in care se dezvolta copilul,
se recomanda sa se cantareasca saptamanal la inceputul, apoi la ! sapatamani, apoi lunar.
Cantarirea este indicate dimineata, inainte de masa, sau seara inainte de baie, oricum la aceeasi ora
si niciodata imediat dupa masa.
9itmul de crestere este influentat de modul de hranire, spre e+emplu un copil alimentat cu lapte
matern va inregistra o crestere reglata, spre deosebire de cel hranit artificial.
Cresterea 'onderala (edie a unui su%ar sanatos!
o in primele % luni creste cu 1'0-:00 gr5luna
o #%-: luni:'00-,00 gr5luna
o : luni- an: !'0-#00 gr 5luna
7n lunile %-, greutatea la nastere se dubleaza, iar in 4urul varstei de an se tripleaza. ;a : luni .
/r< ! 6g, la # ani- #-% 6g
;a cei nascuti prematur, greutatea de la nastere se dubleaza la # luni si 4umatate si se tripleaza
catre luna a , a , in general copii cu greutate mica la nastere cresc ulterior mai repede, recuperand
ramanerea in urma.
Cresterea staturala
Talia la nou-nascut '0 cm, cu variatii intre %1-'' cm. cresterea in lungime este e+presia
scheletului. 7n special greutatea poate fi modificata de cea mai mica tulburare digestive, cresterea in
lungime este mult mai grea influentata. 8e aceea se spune ca sugarul are are varsta taliei sin u a
greutatii sale.
8upa nastere sugarul creste in talie:
- an- 10-1! cm
- 0-# luni: #-cm5luna
- %-, luni :! cm 5luna
- 1-! luni: cm5luna .
7ntre -! ani creste cu apro+imativ cm5luna, ! ani . :0-:! cm. &este ! ani talia se calculeaza cu
a4utorul formului lui /eldrich: T + ,-V + ." /V0 1arsta intre ani)
Cresterea in inalti(e are un caracter ondulant. *e pare ca e+ista o alternare reglata a perioadelor
de planititudine si de inaltare:
-% ani- prima planitudine
'-1 ani-prima inaltare
:-0 ani- 7 plenitudine
-' ani- 77 inaltare.
Cresterea in lungime se opreste la fete la !0-!! ani, la baieti !#-!' ani. 8e fapt intre --!0 ani la
baieti si 1-: ani la fete, adaosul anual masurand numai cativa mm.
Dentitia de la'te (caduca de lapte), apare in 4urul varstei de %-: luni. =ceasta este compusa din
!0 de dinti. 8intii copilului incep sa se formeze inca din viata intrauterina si cresc constant inca de
la nastere pana in momentul in care acestia incep sa se vizualizeze (erup dupa varsta de %-,-luni).
=cest eveniment este emotionant in special pentru parinti, sugarului ii provoaca insa neplaceri.
>rdinea aparitiei dintilor este urmatoarea:
incisivii mediani inferiori, in 4urul varstei de '-: luni
incisivii mediani superiori, in 4urul varstei de :-0 luni
incisivii laterali, ! perechi, la 0-! luni
premolari, in 4urul varstei de un an
molari, in 4urul varstei de ! ani
completarea dentitiei in 4urul varstei de # ani "
;ipsa vitaminei 8, influenteaza de asemenea ordinea aparitiei dintilor si varsta la care acestia
apar si este de cele mai multe ori un simptom asociat rahitismului (boala sistemica cauzata de lipsa
vitaminei 8).
Si('to(ele a'aritiei dintilor de la'te
$u s-au stabilit deocamdata cu e+actitate daca anumite simptome precum varsaturile, diareea sau
febra sunt secundare eruptiei dentare sau daca acestea apar independent, in aceasi perioada.
Si('to(ele are anunta a'aritia dintilor difera de la un o'il la altul in funtie de (ai (ulti
fatori /1arsta2 re$istenta la durere2 i(unitate)
*imptomele cel mai des intalnite sunt:
hipersalivatie
gingivita (inflamatia mucoasei gingivale). /ingiile apar iritate, umflate si dureroase la
atingere.
iritabilitate, irascibilitate, neliniste, schimbari comportamnetale
lipsa poftei de mancare este des intalnita, copilul care anterior se alimenta corespunzator,
refuza chiar si alimentele preferate
insomnie, somn agitat, plas in timpul somnului, mai ales noaptea
subfebrilitatea, febra, diareea, varsaturile, nu au fost asociate strict cu eruptia dintilor si nu
este unanim acceptata de medicii pediatrii
Febra asociata eruptiei dintilor poate fi secundara scaderii usoare a imunitatii in aceasta perioada si
astfel a contactarii unei infectii (cel mai frecvent infectii in sfera >9;).
Sfaturi 'entru di(inuarea diso(fortului seundar eru'tiei dintilor
folosirea suzetei din cauciuc a4uta la diminuare discomfortului si previne introducerea in
gura a obiectelor din mediul incon4urator sau a 4ucariilor
alimentatie predominant lichida sau cu solide paserate (ceaiuri, compoturi, supe, carnita
paserata, budinci, etc)
eviatrea alimentelor fierbinti sau reci
masarea usoara a gingiilor copilului poate diminua temporar durerea secundara eruptiei
dintilor
administrarea acetaminofenului (paracetamolului) atunci cand este cazul (subfebrilitati,
durere accentuata). Efectele analgetice si antipiretice ale acetaminofenului vor ameliora simptomele
neplacute datorate eruptiei dintilor.
pastrarea unei igiene bucale corespunzatoare. > igiena inadecvata poate favoriza infectiile
locale. ?ipersalivatia favorizeaza de asemenea aparitia eruptiilor cutanate periorale (urticarii,
eczeme).
PRI3ELE IN4RI5IRI CE SE ACORDA NO6-NASC6T6L6I
17 As'irarea seretiilor din nas si din %ura
- *e introduce in cavitatea buco-faringiana o sonda $elaton !-% sau un cateter cu balonas.
- *e aspira secretiile buco-faringiene inainte de instalarea primei respiratii.
&7 Pensarea si setionarea ordonului o(bilial7
- *e aplica doua pense hemostatice: - prima la 0-' cm de la insertia abdominala a ombilicului
- a doua inspre vulva parturientei
- se sectioneaza cordonul ombilical cu foarfecele chirurgical.
- se ligutureaza cordonul la ! cm deasupra insertiei abdominale a cordonului , care prote4and copilul
cu o mana, se taie cu foarfecele chirurgical curb cordonul la cm deasupra ligaturii
- se tamponeaza butonul ombilical cu tincture de iod.
#7 Pansa(entul ordonului o(bilial7
- se aplica pe butonul ombilical comprese sterile din tifon cu alcool 10@.
- se aplica un strat de vata nu prea gros pentru a nu impiedica mumificarea cordonului ombilical
- se trage o fasa peste pansamentul ombilical .
&ansamentul ombilical va fi controlat frecvent in primele !% de ore dupa nastere, pentru a depista o
eventuala hemoragie.
*7 A'reierea starii fatului la nastere7
- se vor urmari si evalua cele ' simptome ale scorului =pgar, notandu-se cu zero, unu sau doua
puncte: ritmul cardiac , respiratia, tonicitatea musculara, refle+ele de iritatie, coloratia tegumentelor.
$ou .nascutul este evaluat la minut si ' minute dupa nastere.
SE3N SCOR
" 1 &
178RECVENTA
CARDIACA
A9SENTA S69 1"" PESTE 1""
&7 RESPIRATIA A9SENTA RARA
NERE46LATA
96NA
TIPAT
#7TON6S
36SC6LAR
8LASC 6SOARA 8LE-IE 3ISCARI ACTIVE
*7RE8LE-DE
IRITA9ILITATE
A9SENT 4RI3ASE TIPAT
T6SE
STRAN6T
,7C6LOARE
TE463ENTE
AL9ASTR6
PALID
CIANOTIC CO3PLET ROZAT
N-n u un sor intre .-1" sunt in onditii e:elente si neesita in%ri;ire 'ostnatala de rutina
Cei u un sor ,-< sunt in onditie buna2 dar 'ot a1ea ne1oie de a;utor res'irator
N-n are 'ri(es un sor (ai (i de , au ne1oie de atiuni 'entru sal1area 1ietii / (asa de O&)
resusitare ardio-res'iratorie7
IN4RI5IREA NO6-NASC6T6L6I C6 AS8I-IE7
=sfi+ia nou-nascutului traduce o stare patologica de o+igenare insuficienta a tesuturilor,
care, in lipsa unor ingri4iri energetice, evolueaza spre moarte.
Cauzele asfi+iei nou-nascutului :imaturitatea sistemului nervos" hemoragiile cerebrale " obstructia
cailor respiratorii prin aspirarea de lichid amniotic, mucozitatii, meconiu" malformatiile congenitale
pulmonare" tulburari ale centrilor nervosi prin actiunea sedativa a medicatiei administrata
parturientei" nasterea prelungita etc.
=sfi+ia nou-nascutului poate imbraca # forme clinice:apnee tranzitorie, asfi+ie albastra si asfi+ie
alba.
Aordarea in%ri;irilor neesare in!
17A'neea tran$itorie , - eliberarea cailor respiratorii de secretii"
- ameliorarea functiei respiratorii"
- se dezobstureaza caile respiratorii prin aspirarea mucozitatilor si secretiilor nazo-buco-faringiene.
- se va evacua continutul gastric prin gava4
- se efectueaza masa4 toracic
- se aseaza nou-nascutul in pozitie decliva
&7 Asfi:ia albastra = eliberarea cailor respiratorii "
- ameliorarea functiei respiratorii
- nou . nascutul este asezat in pozitie, declitiva pe campuri sterile si incalzite.
- se dezobstureaza caile respiratorii .
- se face respiratie artificiala prin metode manuale sau prin insuflare cu aparat reanimator partativ"
- se administrreaza o+igen
#7 Asfi:ia alba
- se aseaza nou-nascutul pe campuri sterile incalzite , in pozitie propice intubatiei endo traheale
(pentru a prote4a copilul fata de pierderile de caldura se lucreaza sub o sursa de caldura).
- asistenta medicala a4uta medicul l"sa efectuarea intubatiei endotraheale.
- se aspira din trahee.
- se adapteaza un insuflator manual, efectuand #0-#' insuflatii de aer amestecat cu o+igen.
- se efectueaza masa4 cardiac e+tern
- se cateterizeaza artera sau vena ombilicala, se abordeaza o vena epicraniana pentru a fi+a pozitia
venei.
- copilul reanimat i se vor urmari prin monitorizare: temperatura, respiratia, pulsul, EE/-ul si alte
constante sangvine.
IN4RI5IREA NO6- NASC6T6L6I LA SALON
1. Asigurarea conditiilor de mediu in scopul: - 're1enirii infetiilor
- sti(ularii resterii si de$1oltarii>
- 're1enirii o('liatiilor deter(inate de
as'irarea seretiilor na$o-farin%iene sau a 1arsaturilor
se repartizeaza nou-nascutul in sectia de nou-nascuti"respectandu-si normele de
profila+ie a infectiilor intraspitalicesti (mama poate fi repartizata impreuna cu copilul
in naceeasi camera daca conformatia si circuitele unitatii o permit.
*e asigura conditiile optime de microclimat, temperatura, umiditate, luminozitate,
aerisire(o+igenare) etc.
*e asigura patul cu len4erie curata si incalzita
$ou nascutul va fi culcat in decubit lateral care se schimba din stang in drept(si
invers) la interval !-# ore.
*e va supraveghea regiunea oro-nazala pentru a se inlatura (prin stergerea fina)
eventualele mucozitati care se scurg la acest nivel.
2. Observarea clinica generala a nou-nascutului , pentru:
a) de'istarea (alfor(atiilor on%enitale>
*e dezbraca nou-nascutul, se controleaza cu atentie toate partile corpului, observandu-se
eventualele anomalii"
*e controleaza cavitatea bucala, calea libera a esofagului
*e controleaza deglutitia , observandu-se tulburarile respiratorii care apar concomitant cu
incercarile de alimentare"
*e controleaza regiunea anala si urogenitala.
b) de'istarea unor defiiente funtionale - la nivelul aparatului respirator"
- la nivelul aparatului cardiovascular"
- la nivelul tubului digestive
- la nivelul sistemului nervos
se urmareste cu foarte multa atentie ritmul respirator de frecventa, amplitudinea
se va observa respiratia copilului la interval de ma+imum #-% minute.
*e vor urmari tegumentele nou-nascutului pentru a recunoaste crizele de cianoza si paloare
*e va urmari daca e+ista refle+e de supt sau deglutitie"
*e vor urmari scaunele nou-nascutului in primele !% de ore"
*e va urmari tonusul muscular al nou-nascutului" daca se observa hipotonie sau atonie
musculara se va atentiona medicul.
*e va urmari reactia copilului la lumina, zgomote, presiunea tegumentelor prin aplicarea de
obiecte reci sau incalzite
3. Masurarea functiilor vitale si vegetative
*e va efectua masurarea functiilor vitale si vegetative mai frecvent, dupa indicatia
medicului
4. Recunoasterea modificarilor fiiologice tranitorii:
=sistenta medicala va efectua cantarirea nou-nascutului, va masura lungimea si perimetrele
pentru aprecierea somatica.
a) scaderea fiziologica in greutate"
*e va cantari zilnic nou-nascutul pentru a se aprecia cat scade in greutate si durata scaderii
curbei ponderale.
b) icterul fiziologic
*e observa culoarea tegumentelor(icterica) " intensitatea scazuta arata debutul icterului,
coloratia urinei, a scaunului (normale), starea generala a nou-nascutului(buna).
c)criza hormonala
*e observa zona mamara si urogenitala intre a ! a . a , a zi" in cazul aparitiei unor
modificari se pot aplica comprese umezite pe sanii tumefiati si se asigura igiena zonei
urogenitale.
c) descumatia fiziologica
pentru indeparatarea descuamatiei se asigura igiena normala a tegumentelor.
!. Recunoasterea unor boli specifice perioadei neonatale
- se vor semnala aparatia si accentuarea polipnei, prezenta semnelor de greutate in respiratie
- *e va atrage atentia medicului daca copilul prezinta adinamie, geamat, tipat cerebral, crize de
agitatie( sindrom neurovascular).
- se va atrage atentia in caz de aparitie a trismusului ( copilul nu mai poate suge)- ziua a '- ! a
. simptom al infectiei tetanice.
- se vor recunoaste simptomele infectiei aparatului respirator, digestive etc.
- se vor semnala aparitia culorii icterice a tegumentelor de intensitate mare, cu debut rapid ,
culoarea urinei, starea generala alterata (boala hemolitica a nou-nascutului).
". #ngri$irea tegumentelor nou-nascutului.
- inaintea caderii cordonului ombilical: tegumentele nou- nascutului se curata atent, cu
comprese de tifon steril, ungandu-se apoi cu ulei de parafina sau de floarea soarelui, fiert si
racit.
- se face zilnic toaleta prin baie partiala insistandu-se in regiunea fesiera, genitala, a plicilor
inghinale, evitandu-se zona ombilicala.
- dupa caderea cardonului ombilical se efectueaza baie la !-# zile dupa caderea cordonului
ombilical..
% Asigurarea igienei len$eriei nou-nascutului.
- se va efectua schimbarea len4eriei de corp a nou-nascutului ori de cate ori se murdareste.
- la intervale scurte '-#0 minute se vor verifica len4eria de pat si de corp a nou-nascutului
pentru a fi schimbata imediat ce se murdareste.
&. Alimentarea nou-nascutului
- se recomanda aducerea nou-nascutului sanatos la sanul mamei cat mai devreme in primele !%
de ore: - in prima zi ' minute la sanul mamei cu interval de !-# ore intre supturi"
- in a doua zi, 0 minute"
- in a treia si a patra zi, ' minute"
- incepand din ziua a ' a, copilul poate fi lasat la sanul mamei ma+imum !0 minute
'.#ngri$irea plagii ombilicale :
inaintea caderii bontului ombilical;
- cordonul ombilical se mumifica la ,-: zile dupa nastere.
- =sistenta medicala va controla de mai multe ori pe zi aspectul pansamentului(va fi atenta
la hemoragii)
- Aa efectua pansamentul ombilical
- Aa controla evolutia bontului, va aprecia mirosul care se emena din plaga, starea generala a
nou-nascutului
- Aa observa tumefierea bontului, cu inmuierea consistentei acestuia, mirosul fetid care se
emena din plaga.
In caz de infectii
- Aa efectua toaleta cu apa o+igenata, va atinge bontul cu pansament inmuiat in tincture de
iod, va introduce un praf de sulfamida in plaga, aplica compresa sterile de tifon, va fi+a
compresa cu fasa.
Dupa caderea bontului ombilical
- se vor aprecia fundul, marginile plagii, tesut celular subcutanat si tegumentele din zona
riombilicala.
In caz de blenoragie ombilicala
- se observa secretia seroasa sau purulenta pe fundul plagii
- va efectua toaleta zilnica cu apa o+igenata.
- va atinge plaga cu solutie de nitrat de argint -!@
- va aplica pansament steril
In caz de granulom
- va efectua toaleta cu apa oxigenata.
- Va atinge mugurul cu solutie de nitrat de argint 5% , va aplica apoi pansament
steril cu alcool 70 grade.
- Va aplica peste plaga pansament inmuiat in alcool 5 %
S6PRAVE4?EREA CRESTERII SI DEEZVOLTARII COPIL6L6I
I7 Pri(ele in%ri;iri du'a nastere
Cantarirea o'iilor2 (asurarea 'eri(etrelor
&entru dezvoltarea ponderala si staturala nou-nascutul va fi cantarit zilnic si masurat.
;a cei mai mari manevra . 7 saptamana: Cantarirea- cantar pentru copii" pentru a se evita
infectiile, pe cantar ) pediomestru se aseaza scutece sterile ce se vor schimba dupa fiecare copil,
sa fie dezinfectate riguros dupa fiecare copil.
/reutate nou-nascut: ##00 gr, iar lungimea apro+imativ '0 cm.
8ezvoltarea fi+ica a copilului se evalueaza din valorile perimetrelor capului, torace,
abdomen si din
raportul care e+ista intre ele. (asurarea diametrelor . panglica divizata care se
dezinfecteaza dupa fiecare copil.
Peri(etrul ranian ! se trece cm in 4urul capului la nivelul protuberantei occipitale si
deasupra arcadelor sprancenoase. ;a nou-nascut: #%-#' cm si depaseste perimetrul thoracic.
Peri(etrul t@orai- in dreptul unghiului inferior al omoplatului si peste mameloane.
Aaloarea normala apro+imativ ##-#% cm.
Ciru(ferinta abdo(enului! la nivelul ombilicului A < ##-#% cm
Lun%i(ea i(aturului este sub %1 cm, perimetrul cranian sub ## cm, cel thoracic sub #0
cm. Capul mic sferic, torace mic, abdomen mare.
*caderea fiziologica in greutate.
$ou . nascutul prezinta o scadere in greutate intre -' zi de viata, care este in medie de ,@ din
greutatea initiala, cu limite intre #-0@. Este un fenomen natural, la cei cu greutate mai mare
scaderea este mai mare
7cter fiziologic- intre !-% zi de viata care se accentueaza pana in ziua %-' de la debut si
dispare in -# *. 7cterul este mai intens la fata si torace. Cand coloratia este mai pronuntata
nou-nascutul este mai somnolent si suge mai greu.
Criza genitala- trecerea unor hormone materni in organismul fetal determina unele
modificari la nivel mamar si genital.
a) glandele mamare: la #-% zile dupa nastere sfarcurile se intaresc, la apasare sscurge un lichid
laptos(nu se stoarce- sediul unui process putulent). (ameloanele se ingri4esc in conditii de
sterilitate( comprese cu apa rece)
b) la fetite pot aparea sangerari si secretii vaginale. Toaleta zilnica a regiunii vulvare, cu
comprese sterile si musetel. ;a baieti . marirea testiculelor- comprese cu apa rece.
Eritem alergic: eruptii variate- macule (pete rosii), papule, vezicule, pot disparea
spontan in cateva ore5zile
Ali(entatia naturala
=limentarea sugarului trebuie sa satisfaca necesitatilecantitative si calitative ale organismului,
sa fie efectuata dupa un orar fi+ in functie de varsta si gradul de dezvoltare.
=limentarea poate fi . naturala (lapte matern)
- mi+ta
- artificiala
Ali(entatia naturala: ;aptele este alimentatia cel mai bine tolerat de copil. &rin continutul de
anticorpi imunizati contribue la cresterea rezistentei organismului fata de infectii. =limentarea nou-
nascutului incepe la !-%: ore dupa nastere, in orice perioada sugarul . apa fiarta si racita, glucoza
'@ 8upa !% ore . regimul nou de alaptare, la interval de # ore.
;a inceputul nou-nascutul va fi pus succesiv la ambii sani in cursul unei mese '-0 B apoi durata
creste cantitatea de lapte si forta copilului de a suge.
A1anta;ele Ali(entatiei naturale
La'tele (atern ontine ,'0- 100 calorii" este un aliment care contine 1 gr@ proteine, #%
gr @ grasimi, ,: gr@ glucide, !' gr@ saruri minerale, ::@ apa si vitamine, C-8 pe care
nou-nacsutul le va lua prin administrarea parentala sau orala.
o asigura o buna digestie, diminuand colicele si constipatia
o este un aliment steril la temperatura potrivita
o *ugarul isi regleaza singur cantitatea necesara
o lichid3viu3 care isi schimba compozitia in functie de nevoile sugarului: la inceputul
mai diluat pentru apotoli setae nou-nacsutului, apoi bogat in grasimi pentru a
satisface foamea nou-nascutului.
o alaptarea contribue la dezvoltarea corecta a gurii, caci e+erseaza muschii pregatiti in
acest scop"
o scade riscul aparitiei unor boli ale copilului
o obezitatea si diabetul infantile.
o linisteste sugarul
Colesterolul . 7 produs de secretie al glandelor mamare care apare in !-# zile de la nastere. Este un
lichid galbui cu multe proteine, saruri minerale , sarac in glucide si lipide. ;aptele are gust dulceag"
unele alimente isi modifica gustul: ceapa varza, usturoi, conopida. *unt interzise : alcool, cafea,
mezeluri, conserve, tutun.
E+ista unii factori care impiedica alaptarea:
- mameloanele plate, infundate.
- Eroziuni (crapaturi pe mamelon)
- (astita (stagnarea laptelui)
- ?ipogalactie5agalactie
- unele boli: ( TCC, sifilis, leucemii, tumori)
- buza de iepure
- gura de lup
PRE4ATIREA 3A3EI IN VEDEREA ALAPTARII
17Pre%atirea 'si@ia a (a(ei!
- se discuta cu mama spre a-i insufla increderea in sine, in capacitatea sa de a putea alimenta
copilul.
- se vor arata efectele positive ale alimentatiei asupra dezvoltarii copilului, faptul ca infectiile, bolile
alergice, obezitatea, moartea subita apar mai rar, de asemenea ca in viata de adult copilul va fi mai
echilibrat psihic.
- se vor arata efectele favorabile ale alaptarii asupra involutiei uterine dupa nastere si a prevenirii
obezitatii.
- se vor inlatura factiorii, elementele care ar putea crea emotii negative mamei.
&7 Sti(ularea seretiei latate!
- se va aduce copilul la san cat mai repede posibil in primele !% ore (unii dupa !0-#0 B)
- se va lasa copilul sa suga cat mai des ( alaptarea 2la cerere3) cu respectarea repausului nocturn.
- se asigura mamei un regim echilibrat ( necura de slabire), consum de alimente in continuturi mici
si cat mai dese" ratia de lichide va creste cu 100-:00 ml in plus de fata de $
Ala'tarea o'ilului !
Copilul se schimba de scutece. (ama . halat curat, masca tifon" se spala pe maini, isi
efectueaza igiena sanilor cu apa si sapun" se vor stoarce primele picaturi de lapte.
8upa nastere pozitia pentru alaptat a mamei este in decubit lateral. 8upa cateva zile , mama va sta
pe un scaun, va spri4ini piciorul pe un scaunel de partea sanului cu care alapteaza si va tine copilul
culcat pe bratul si antebratul de partea sanului. Aa intoarce copilul cu fata spre sanul sau, copilul .
trezit din somn" va atinge obrazul nou-nascutului cu mamelonul, urmarind refle+ul de apucare. Aa
introduce toata aureola mamara in gura copilului prinzand sanul cu mana libera, avand gri4a sa
apese in degetul sanul in dreptulnarilor copilului. Aa supraveghea apetitul nou-nascutului, raportul
intre supt 5 deglutitie (5).
7n cazul in care un san s-a galit ( nr. de supturi este mai mare decat al deglutitiei) ii va oferi
copilului si celalalt san. Copilul . lasat sa suga pana se satura. 8upa supt mama ridica copilul
spri4inandu-l cu fata anterioara a trunchiului de pieptul sau.
*e va tapota usor spatele copilului, , asteptand eructatia
8upa alaptare- in dec. lat. *tang 0-'D apoi drept ( evacuarea stomacului).
(ama . spala sanii cu apa si sapun . daca nu a supt tot laptele, mama va e+trage restul
manual5pompa.
8upa alaptare se recomanda mamei un repaos de '-!0D. =reola mamara se e+pune la aer, se aplica
lavolina5vaselina.
Ali(entarea artifiiala
*e realizeaza prin administrarea in primele #-% luni de viata a unui preparat din lapte in cazul
imposibil efectuarii alimentarii naturale.
. =doptarea laptelui de vaca conditii umane de digestie prin modificareile cantitative ale
concentratiei proteinelor, modificari calitative ale proteinelor, adios de glucide.
*e va dilua laptele de vaca cu decoct de orez !@ astefel :
7 luna diluatia E"
77 luna si a 777 a luna: !5# " din #,' luna- % luna- lapte nediluat.
*e folosesc c @ de lapte praf: 7 luna . : @ " 77 si 777 luna < 0@ , 7A luna- !,'@.
*e aciduleaza laptele de vaca cu acid lactic5 zeama de lamaie si se adauga zahar '@ la laptele
de vaca si la cel praf.
*e calculeaza ratia alimentara, avand in vedere necesarul de calorii5 lg corp astfel:
Trim 7 . 0-!0 nevoi calorice 5 6g corp5zi ;7C?78E- '0-:0 me56g
Trim 77 . 0-00 nevoi calorice 5 6g corp5zi - #0-,0
Trim 777- 00 nevoi calorice 5 6g corp5zi - 0-%0
Trim 7A . 00 nevoi calorice 5 6g corp5zi 00-!0
$u trebuie depasita cantitatea de 100-:00 ml5!% ore pana la varsta de '-, luni si '00-,00 dupa ,
luni.
$umarul de mese: - ,-1 in 7 luna la # ore cu repaos nocturn
- , mese 77 luna ) 777 luna
- ' mese dupa luna 777 daca sugarul are ' 6g
7n primele !% ore . apa fiarta si racita, apoi preparat din lapte #0 ml la interval de % ore.
*e creste progresul cantitatii de lapte cu 0-!0 ml pe masa si pe zi, pana la :0-00 ml lapte