Descoperirile arheologice din Asiria si Mesopotamia, care au legatura cu

datele din Vechiul Testament

Cercetarile arheologice din Asiria si Babilonia sau Mesopotamia, pot servi ca material
extrabiblic pentru teologii care studiaza istoria popoarelor din aceasta parte a lumii,
in contextul scrierilor Vechiului Testament. Prin mijlocirea textelor biblice, acestia stiu
ca in Mesopotamia a trait si a locuit o perioada de timp patriarhul Avraam, al carui
nume apare in textele cuneiorme de aici sub orma de A!ba!am!ra!ma sau A!bara!
ma. Patriarhul evreu a trait alaturi de alte neamuri descendente din acelasi arbore
genealogic, adica semitii, care s!au in"ltrat printre sumerieni, existenti inca din
mileniul #V i.d.$r., si din mileniul ### i.d.$r. au devenit populatia preponderenta, care
va avea ulterior un rol deosebit in istoria antica.

Pe locul ostei localitati %uzi, situata la sud!vest de Arrapha &#ra'(, intre anii )*+,!
)*-) arheologii au descoperit o asezare care depaseste in vechime anul -... i.d.$r.
si pe la +-.. i.d.$r. era locuita de o populatie acadeana, numita /gasur/, care pe la
),.. i.d.$r. se chema /nuzieni/. Majoritatea locuitorilor de aici erau hurriti de la care
au ramas cele 0... tablite cuneiorme, datand din anii ),.. ! )0.. i.d.$r., care
ormeaza materialul cel mai important ata de ruinele templului, palatului, caselor
particulare si obiectele de ceramica.

Tablitele de la %uzi sunt deosebit de importante pentru Vechiul Testament, deoarece
in ele se vorbeste de dierite acte juridice asemanatoare cu cele existente la
patriarhii Vechiului Testament. 1intre aceste acte amintim contractul de casatorie,
cand mireasa declara in ata martorilor si cu asentimentul ratelui sau, ca accepta sa
devina sotie2 dreptul de intai nascut si binecuvantarea.

3nul din contractele de casatorie prevede obligatia emeii sterile de a aduce o sotie
sclava sotului sau si copiii ce vor rezulta din aceasta unire vor " crescuti de ea ca si
propriii sai copii. #n cazul ca sotia legitima avea urmasi, nu se mai incheia acest
contract, deoarece sotul nu mai putea sa!si ia o a doua sotie si aceasta ormalitate se
incadra in actul de adoptiune.

4 situatie similara a existat in vremea patriarhilor, mentionata in Vechiul Testament,
cand 5ara, in conormitate cu acest obicei, a dat lui Avraam de sotie pe Agar
egipteanca, roaba ei &6ac. )7, )!-(. Acest obicei se pare ca a ost respectat chiar si pe
la anul )).. i.d.$r. de catre egipteni, iar in secolul V## i.d.$r. de catre locuitorii asirieni
din %imrud.

Tot in legatura cu actul casatoriei de la %uzi, specialistii subliniaza asemanarea dintre
acel /errebu/ si aptul ca multi barbati sunt prezentati cumparandu!si sotiile de la
socrii lor. Asa ace Moise, care cumpara de sotie pe 5eora &les. +, +)( si multi altii
amintiti in Vechiul Testament &6ac. -., +* 2 # Paralip. +, -0 2 8zdra, +, 7) 2 %eemia, 9,
7-(.

1atorita textelor juridice consemnate pe tablitele de la %uzi, exegetii au putut explica
reerintele biblice in care Avraam si #saac au declarat in ata regilor 8giptului si
:herarului ca sotiile lor sunt surori &6ac. )+, ).!)- 2 +., )!)9 2 +7, )!))(. #n
conormitate cu prevederile acestor prescriptii cu caracter amilial, sotia putea sa "e
ca o sora in acelasi timp ata de sotul sau, calitate pe care o obtinea atunci cand era
data in casatorie de ratele sau natural sau adoptiv. Persoanele care se incadrau in
aceasta categorie de /sotii!surori/ se bucurau de anumite privilegii speciale, atat in
societate, cat si in ata instantei judecatoresti, si cele mai multe cazuri le intalnim la
emeile provenite dintr!o inalta clasa sociala.

Prin urmare, acest obicei hurrit ajuta sa intelegem din ce cauza patriarhii Avraam si
#saac au declarat in ata strainilor ca sotiile lor le sunt surori2 5ara, pentru ca era "ica
adoptiva a lui Terah si nu a sotiei sale2 si ;ebeca, deoarece usese data in casatorie
de catre <aban, ratele sau.

$urritii, popor nesemit, prin intermediul carora hititii au cunoscut cultura asiro!
babiloneana si tot prin mijlocirea lor au patruns chiar in Tara 5anta in mod
neorganizat in mileniul ## i.d.$r., aveau obiceiul ca ratele sa!si dea consimtamantul si
tot el trebuia sa aranjeze cele necesare pentru casatoria surorii sale, ceea ce
inseamna ca aceasta practica se poate raporta chiar la textele biblice &6ac. +0, +0!
,-(. Viitoarea nora era tratata de amilia socrului sau ca o "ica din Arrapha. 1e
asemenea, hurritii erau oarte duri ata de vaduva necasatorita, masura tot atat de
aspra dupa cum constatam si in scrierile proetice &#ez. )7, -* 2 4sea, +, -(. <a el se
maniesta si in cazul in care o emeie ataca un barbat, a carei apta era pedepsita cu
taierea degetului sau.

Actul de adoptiune se incheia la %uzi numai atunci cand intr!o amilie nu existau
urmasi, iar cel ce bene"cia de aceasta situatie, cu toate ca era un strain, trebuia sa
asigure cele necesare vietii, cand parintii sai nenaturali atingeau zilele batranetii. 6iul
adoptiv, totodata, avea indatorirea ca, dupa decesul celor care l!au in"at, sa
implineasca riturile unerare si sa asigure permanenta amiliei si a patrimoniului, desi
el se socotea numai un mostenitor indirect.

1upa opinia unor teologi, acest act de adoptiune a ost pus in legatura si cu
mentiunile biblice reeritoare la casatoria lui #acob care s!a dus in Mesopotamia sa ia
de sotie pe una din "icele lui <aban, "ul lui Batuel arameul si ratele mamei sale &6ac.
+*, )(.

Pentru contractarea casatorei, viitorul socru al patriarhului evreu n!a respectat
prevederile din actul adoptiunii2 de aceea #acob a ost obligat sa!i slujeasca )0 ani ca
sa ia de sotie pe ;ahela si pe <ia &6ac. +*, )=, +9(, iar <aban, la randul sau, a ost
indatorat sa plateasca o simbrie. &6ac. -., +=!+*(.

1reptul primului nascut, consemnat in textele biblice &6acerea, +,, -)!-02 +9, -7(
apare si in tablitele cuneiorme, in care este vorba de pierderea acestui drept de cel
care )!a vandut ratelui sau pe o livada, gradina , descriere ce se apropie de /cele
relatate de Moise, cand 8sav, de buna voie, a renuntat la prerogativele ce le avea
ata de #acob &6ac. +,, --(.
5tudiind toate actele de la %uzi si Arrapha, specialistii au constatat aptul ca in cele
reeritoare la dreptul primului nascut, nu se aminteste in mod clar despre rolul tatalui
sau al mamei vaduve in acordarea acestor drepturi. #n perioada patriarhilor, "xarea
acestui drept ramanea la latitudinea capului de amilie care, tinand seama de
abaterile grave ale celui care era primul intre ratii sai, il da celui care merita. Asa a
ost cazul cu ;uben care in urma comportarii sale necorespunzatoare &6ac. -,, ++!0*,
-!0( si!a pierdut dreptul de intai nascut si tatal sau l!a dat ratelui sau mai mic &6ac.
0=, +7(.

#n tablitele de la %uzi, ca si in cele de la Arrapha, dreptul primului nascut consta din
primirea unei duble parti de mostenire, prevedere ce apare atat la legile asiriene cat
si in textele biblice.
Valoarea tablitelor de la %uzi pentru studiul Vechiului Testament nu se opreste la
paralelismul dintre binecuvantarea rostita de un parinte asupra "ului sau, ci ea
depaseste datele prezentate mai sus.

#nainte de a aborda alte aspecte ce intereseaza pe cititorul 5"ntei 5cripturi,
mentionam ca locuitorii din %uzi, ca si patriarhii evrei, rosteau inainte de a muri
binecuvantarea asupra urmasilor, care se scria sau se pastra oral &6ac. +9 2 0* etc(.
3n exemplu de acest gen este urmatoarea binecuvantare cu aspect juridic> /Tarmi?a
spune in ata judecatorului> Tatal meu $u?a a ost bolnav si se a@a in pat. Atunci tatal
meu mi!a apucat mana si mi!a zis> Ceilalti "i au luat sotii, iar tu nu ai, de aceea iti
dau eu de sotie pe 5ululi #star... Martorii lui &Tarmi?a(, au ost examinati in ata
judecatorilor, iar ei au vorbit lui 5u'rija si lui Aulahupi> mergeti si luati juramantul
zeilor impotriva marturiei lui Tarmi?a2 5u'rija si Aulahupi se retrag din ata luarii
juramantului, asa ca Tarmi?a castiga in proces, iar judecatorii au dat pe sclava 5ululi!
#star lui Tarmi?a/.

1in punct de vedere "lologic, materialul epigra"c de la %uzi ne da posibilitatea de a
lua contact cu dierite parti de cuvant de origine semita sau nesemita, cum ar "
substantivul platosa B /sir?on/, provenit din /zariam/, care in limba hurrita insemna
un el de imbracaminte olosita de soldati si la cai.

Pe tablitele de la %uzi este inscris si cuvantul /habiru/ ce pare sa desemneze pe acei
emigranti destituiti, sau dupa unii comentatori ar aminti chiar de sclavii evrei &les. +),
)!72 1eut. ),, )+!)= 2 #er. *, )0(.

5ub un nume asemanator ! /hapiru/, in secolul CV i.d.$r. era numita chiar populatia
din aceasta localitate, adica hurritii care au intrat in Tara 5anta odata cu amoreii si
semitii. $urritii, dupa secolul al CV###!lea, venind in Tara 5anta, aceasta a purtat o
noua denumire, aceea de /$urru/, pe care o utilizau egiptenii si care va apare in
secolul al C#V!lea i.d.$r. in scrisorile de la Tell el Amarna. Aceasta populatie nesemita
impartasea credinta in zeii casnici care nu sunt altceva decat acei Dtera!"mE sau idolii
casei lui <aban pe care ii urase "ica acestuia &6ac. -), -)!-,(. #dolii amiliei, dupa
moartea tatalui, reveneau "ului sau cel mai mare sau mamei sale si ei stau in stransa
legatura cu dreptul de intai nascut, dar ara ca prezenta si pastrarea lor de catre o
anumita persoana sa!i acorde acesteia un drept special de intai nascut si de
mostenire speciala.
#ncheind, putem spune ca tablitele de la %uzi constituie un pretios izvor de
documentare juridica in legatura cu vechile obiceiuri ale poporului evreu, obiceiuri
care, in buna parte, le respectau si populatiile cu care au intrat in contact. Amanunte
date in legatura cu un obicei sau altul, ! asemanatoare cu cele ale poporului evreu !,
arunca prin analogie noi lumini asupra vietii si obiceiurilor acestora.

Vechea asezare 3r, in care s!a nascut patriarhul Avraam &6acerea )), +=, -) 2 ),, 9( a
ost identi"cata la inceput cu localitatea 3ra din Turcia si apoi cu Tell MuFa??ar
&Mugheiir(, situat intre Bagdad si Bassorah. 3ltima identi"care apartine renumitului
arheolog 5ir <. Golle?. Prin sapaturile arheologice intreprinse de acesta s!au scos la
lumina oarte multe vestigii care con"rma existenta orasului 3r in perioada Vechiului
Testament. 1intre ele amintim> palatul lui Bel!5halti!%annar, ziguratul cu trei etaje ce
se terminau cu un sanctuar, cinci temple asezate in jurul aceluiasi edi"ciu regal, o
sculptura cu un cap de berbec, un animal sant la sumerieni avand coarnele in spini,
morminte regale, inscriptii, obiecte de argila si piatra, precum si - metri de aluviuni
care acopereau vestigii umane prinse de potopul declansat pe la anul 0... i.d.$r.
dinspre :olul Persic. 1iluviul con"rmat de arheologie a aectat o supraata mare de
pamint &7-. 'm lungime si )7. 'm latime( si amintirea sa se pastreaza in epopeea lui
:hilgames si intr!o versiune sumeriana din mileniul ### i.d.$r.

3rme din acest diluviu apar si in alte localitati ca %inive si Ais, si tuat la nord de
Babilon.

#n legatura cu datele arheologice descoperite la 3r, orientalistii au aratat ca daca
Avraam a trait aici in timpul primei dinastii din Babilon &)=*0!),+, i.d.$r.(, localitatea
nu se a@a sub caldeeni, asa cum se mentioneaza in 5anta 5criptura &6ac. )), +=( .
8ste "reasca aceasta a"rmatie deoarece pe timpul lui Moise exista o populatie
caldeeana, asezata in jurul orasului 3r dupa perioada patriarhilor.

Patriarhul Avraam si toata amilia sa din orasul natal s!au indreptat spre nord, unde
se a@a localitatea $aran &Teii $ala, 5ultan Tepe, 6ac. )), -)(, cercetata de arheologul
1. 5. ;ice intre anii )*,+!)*,9. Pe acest santier arheologic, care se a@a langa
asezarea moderna $aran, s!a constatat ca in perioada biblica locuitorii ei venerau
zeul lunii, care avea si un locas de cult. 8xistenta acestui locas de inchinaciune a ost
atestata si de tablitele de la Mari si, potrivit materialului arheologic de aici, intre
$aran si 3r au existat stranse relatii culturale si religioase. Aceasta legatura dintre
cele doua orase se explica si din aptul ca pe unul dintre vestigii se mentioneaza
prezenta in $aran a unui grup de locuitori veniti din 3r 2 printre acestia se va "
numarat si Avraam.

3nii specialisti considera ca Avraam a sosit aici odata cu populatia habiru, altii sustin
ca el, ca si seminomazii din 3r, a luat drumul caravanelor in prima jumatate a
mileniului al ##!lea i.d.$r. Pe acest santier arheologic s!au gasit patru stele din care
trei de pe vremea regelui %abonide. 1upa opinia arheologilor, $aranul este identic cu
orasul lui %ahor &6ac. +0, ).( sau cu %a'hur, o localitate invecinata cu aceasta si
mentionata in scrierile de la Mari si nicidecum cu asezarea de la 8s'i.

1in istoria $aranului biblic, specialistii mai consemneaza aptul ca aici a locuit un trib
cu numele de /beniamiti/ care erau niste oameni razboinici veniti din regiunea
situata intre Terca si aceasta localitate.

#mportante investigatii arheologice s!au intreprins si pe locul vechii capitale a
imperiului bablionian ! Babilonul !, situat pe malul stang al @uviului 8urat, inainte de
a se uni cu Tigrul. %umele vechii capitale babiloniene apare de multe ori in Vechiul
Testament, inca dinainte de timpul patriarhului Avraam &6ac. )., )) 2 )), 0!*( si pana
la ducerea poporului evreu in robie de catre regele %abucodonosor &## Paral., -7, )=(.
4rasul a ost identi"cat pentru prima data in anul )7)7 de catre pelerinul Pietro della
Valle. ;uinele acestei asezari extinsa pe mai multe coline au ost ulterior explorate de
mai multi arheologi, care au reusit sa scoata la lumina urme de locuinte datand din
anii )=*0!)=*, i.d.$r. #n aceasta perioada de timp se incadreaza si zidul interior al
cetatii din vremea regelui %abucodonosor, cel ce a construit o noua ortareata si a
reacut orasul, asa cum au procedat si regii sirieni Asarhadon si Asurbanipal. #n
nivelele cu asezari ruinate, arheologii au ajuns in posesia unui mare numar de tablite
datand din anii )=*,!)=*0 i.d.$r. si care contin dierite inormatii de ordin
administrativ, religios, istoric, comercial, astronomic, redactate cu caractere
cuneiorme. 1intre stirile cu caracter istoric care au legatura cu Vechiul Testament ne
atrag atentia tablitele &0( privind ratia de ulei si cereale repartizata regelui #oiachin &B
#ehonia &mi( a!u!'inu( regele #udeii &mat!i!a!a!hu!du( si "ilor sai deportati in Babilon in
anul ,*9 i.d. $r., dupa asedierea #erusalimului. 8le con"rma textul biblic despre re!
gele din #udeea care a stat in exil -9 de ani impreuna cu "ii sai, inclusiv 5alatiel, cel
nascut in robie, care este tatal lui Horobabel &#V ;egi, +,, +9!-. 2 # Paralipomena, -,
)9 2 Matei, ), )+(. 1upa scurgerea celor -9 ani de exil, regele #oiachin a ost eliberat
de 8vil Merodah, regele Babilonului &#V ;egi, +,, +9(.

Atat in 5eptuaginta, cat si in editia romaneasca a 5"ntei 5cripturi din anul )*9,, in
cartea a #V!a ;egi, capitolul +,, versetul +9, numele regelui iudeu este #oiachim si nu
#oiachin &#ehonia(, ca in editia romaneasca din )*7= sau in Biblia de la #erusalim, ceea
ce nu inseamna ca textul in cauza descoperit in orasul Babilon s!ar reeri la primul
rege din regatul #uda. %u poate " vorba de o inlocuire sau conuzie de nume in textul
babilonian, deoarece in aceasta carte canonica se spune, in capitolul!precedent, ca
/#oiachim a raposat cu parintii sai, iar in locul lui s!a acut rege #ehonia, "ul sau/ &#V
;egi, +0, 7( si ca a /iesit #ehonia, regele lui #uda, la regele Babilonului, impreuna cu
mama sa, cu slujitorii sai, cu capeteniile si bunicii lui, si l!a luat rob regele
Babilonului.../ &#V ;egi, +0, ))!++(.

Prin urmare, in ultimul capitol din cartea a #V!a ;egi este vorba de regele #oiachin, asa
cum este mentionat in textul masoretic si reerintele extrabiblice amintite mai inainte
sunt in acord cu mentiunile vechitestamentare.

Printre persoanele duse in captivitate, mai "gureaza "ii regelui Aga din Ascalon,
:addiel &mga!di!ilu(, 5elemia &msa!lam!ia!a!ma( si oameni din 8lam si 8gipt.

4 tablita cuneiorma ne inormeaza ca pe la anul 9-+ i.d.$r., tronul Babilonului a ost
uzurpat de printul caldeean 3'in!zer care a ost rasturnat de la conducere de catre
armata regelui Tiglatalasar al ###!lea.

#ntre tara Babilonului si Canaan au existat relatii culturale in perioada patriarhilor
biblici si acest lucru il con"rma monumentele epigra"ce dintre care prezentam
ragmentul cuneiorm din epopeea lui :hilgames, scris in secolul al CV!lea i.d.$r. si
descoperit la Meghido, precum si cilindrul de la Bet!5ean cu numele lui Manum Baru
&ghicitor(.

#ntre unele episoade relatate in documentele descoperite in aceste tari si Vechiul
Testament exista unele asemanari. Astel in ragmentul /8popeii lui :hilgames/ se
vorbeste despre potop, amintind cele relatate in,cartea 6acerea &cap. 9!*(, iar in
poemul /8numa 8lis/ se vorbeste despre sabat &/sapattum/ sau /sabbatum/(.
Amintim ca unii cercetatori au si a"rmat, pornind de la aceste asemanari, ca
literatura babiloniana a in@uentat pe aghiogra"i Vechiului Testament.

Consideram ca asemenea concluzii sunt grabite si neintemeiate, pentru ca in privinta
potopului doar tema este aceeasi, insa imprejurarile in care se integreaza si
amanuntele sunt cu totul dierite. #n plus, potopul relatat in ragmentul lui :hilgames
este expus intr!o viziune politeista in care zeii nu sunt straini de cele intamplate.

5ocotim ca dezvoltarea unei teme din Vechiul Testament, in lucrarile cu caracter
proan din 4rient, se explica prin aptul ca tema respectiva, in cazul de ata relatarea
potopului, a ost transmisa pe cale orala si la celelalte popoare, cu deormarile despre
care am vorbit mai inainte.
5abatul mozaic a ost pus in legatura cu /sapattum/!ul asiro!babi!lonian. Mentionam
insa ca pe cand sabatul mozaic era "ecare a saptea zi a saptamanii, sapattum!ul
asiro!babilonian era "ecare zi dupa luna plina si "ecare zi a ),!a a lunii
calendaristice.

1e asemenea, descoperirea Codului lui $amurabi &)9*+!)9,. i.d.$r.(, la inceputul
secolului nostru, a starnit un viu interes in randul orientalistilor, data "ind marea
asemanare intre prevederile sale si prescriptiile <egii mozaice. <egile acestui rege din
dinastia prima, ondata in Babilon de catre 5umuabii, se incadrau in +=- paragrae cu
caracter public si particular. 8le urmareau, prin uni"carea legislatiei, unitatea pe plan
politic si social a locuitorilor din Acad, 5umer, 8lam, 8snuna, Mari si Assur. 6ata de
prescriptiile <egii mozaice, aceste legi nu urmaresc un scop religios, iar autorul lor,
$amurabi, instruit de zeii 8a si 5amas, nu se poate asemana cu Moise chemat de
#ahve la conducerea poporului #srael.

Am amintit Codul lui $amurabi nu pentru a urmari vreo asemanare cu legislatia
mozaica ci pentru a arata ca el nu este legislatia cea mai veche. 8l se inscrie in
randul legilor emise, in dierite perioade de timp, de catre regii si conducatorii din
Mesopotamia 2 cel mai vechi cod de legi a ost redactat sub regele 3r!%ammu, din
dinastia a ###!a din 3r &+))-!)**) i.d.$r.(. #n ordine cronologica, dupa codul lui 3r
%ammu urmeaza legile emise sub <ipit #star &)*-+!)*.7(, rege din dinastia de #sin si
<arsa, si apoi cele sub Bilalama din 8snuna.

<egile lui <ipit #star au ost descoperite in anii )*)* si )*09 la %ipur, unde peste cinci
ani arheologii au scos la iveala o tablita in care se arata ca localitatea a ost locuita la
inceput de zeii, 8nlil, %inlil si %unbarsegunu &mama zeitei %inlil(, precum si o
inscriptie cu cuprins mitologic din care nu lipseste Ai &B pamantul( care a hranit cu
lapte s"ntit primii regi din 3ru'.

Textul legilor prevede elurite situatii juridice cu caracter penal si matrimonial. 1aca
cineva era prins intr!o livada ca ura, era pedepsit cu amenda de ). sicii argint.
Atunci cand un om s!a casatorit si avea copii cu sotia legitima, dar si cu sclava sa
careia i!a dat libertate ca si "ilor sai, dreptul de mostenire il aveau numai primii.

#n paragraele acestui cod se prevede si situatia cand sotia nu poate avea copii si
sotul se culca cu o prostituata care ii va naste "i. Acesta este obligat sa asigure hrana
urmasilor sai care au si dreptul la mostenire, in timp ce traieste sotia, prostituata nu
are voie sa locuiasca la un loc cu aceasta.

3n interesant izvor cu caracter legislativ il ormeaza legile lui Bilalama din 8snuna, un
stat in regiunea 1i?ala. Aceste legi au ost redactate in limba caldeana pe doua
tablite descoperite in anul )*0, si )*09 la Tell Abu $armal. 1ata redactarii
respectivelor norme juridice se pare ca nu depaseste timpul de domnie al lui 1adusa,
contemporan cu regele $amurabi.

1in cuprinsul acestui cod retinem cateva norme juridice > in legatura cu casatoria si
pedepsirea dieritelor abateri de la etica amiliala si sociala. Asemanari intre aceste
legi si <egea mozaica exista, dar sunt ormale si intamplatoare, caci spiritul care le
strabate este dierit. Conceptia monoteista care sta la baza legislatiei mozaice nu se
intalneste in nici o norma legislativa a popoarelor din 4rientul Apropiat.

Timp de doi ani &)*79!)*7*(, arheologii au initiat cercetari pe locul de la Tell el
6a'hasr, unde s!au mai pastrat vestigii dintr!o asezare din mileniul ## i.d.$r. si un lot
de )... tablite cuneiorme ce se aseamana cu documentele epigra"ce de la %uzi.
1escirarea obiectelor inscrise ne aduce noi date asupra istoriei unor popoare
orientale care au existat in perioada biblica. 3nul din acestea au ost si elamitii
mentionati in Vechiul Testament &6ac. )., ++2 %eemia, 9, )+(, a caror patrie, dupa ce
a cunoscut intre anii )-..!)).. i.d.$r. zile de in@orire sub regii din Azan si 5uza, a
ost subjugata de alte neamuri.

1e la elamiti ne!au ramas mai putine documente arheologice din care reiese ca
civilizatia lor a suerit multe in@uente straine in mileniul al ###!lea i.d.$r. Prin anul -...
i.d.$r. ei au inventat o scriere nedescirata pana acum, si in mileniul ## i.d.$r. s!au
organizat intr!un stat puternic, care isi va incheia existenta odata cu cucerirea lui in
anul 7-* i.d.$r. de catre regele Asurbariipal2

#n Conceptia lor religioasa asiro!babilonienii nu au pus accent pe naturalismul
sumerian, subliniind mai mult insusirile transcendente ale zeilor. #n panteonul
acestora, locul de runte era ocupat de triada sumeriana Anu, 8nlil si 8n'i!8a si de
cele trei zeitati semite > 5amas &soarele(, 5in &luna( si #star &luceaarul(. Acestor
divinitati, locuitorii dintre cele doua @uvii ! Tigru si 8urat ! le!au ridicat locasuri de
cult dupa modelul ziguratelor. <a aceste edi"cii religioase credinciosii aduceau jerte
din animale si vegetale si inaltau rugaciuni, stand in genunchi si cu mainile intinse
catre statuia zeului, inchinarea la statuia zeului desigur contravine prescriptiilor
mozaice care prin porunca a doua a 1ecalogului mentioneaza urmatoarele > /5a nu!ti
aci chip cioplit si nici un el de asemanare a nici unui lucru din cate sunt in cer, si din
cate sunt pe pamant, jos, si din cate sunt in apele de sub pamant. 5a nu te inchini lor
nici sa le slujesti/ &les. +., 0!, 2 1eut. ,, =!*(. Cu alte cuvinte, se interzice cu
desavarsire poporului lui #srael sa cinsteasca pe #ahve sub orma unui chip turnat si
sa alunece in idololatrie &les. -0, )-, )9 2 <ev. )*, 0(, practica condamnata cu
vehementa de proeti.

Asiro!babilonienii practicau magia, descantatul si ghicitul. Mentionam acest lucru
deoarece in Vechiul Testament se spune numai de practica ghicitului, atunci cand
regele 5aul s!a dus la vrajitoarea din 8ndor ca sa cheme duhul lui 5amuel. Aceasta
vrajitoare, nestiind cine o roaga sa cheme duhul lui 5amuel, a raspuns regelui iudeu
B /Tu stii ce a acut 5aul, cum a alungat el din tara pe cei ce cheama mortii si pe
ghicitori.../ &# ;egi, +=, *(.

1in textul biblic reiese clar ca ghicitoria n!a ost admisa intre "ii lui #srael si cazul
regelui 5aul este numai incidental, ara a " vorba de vreo in@uenta asiro!babiloniana.

#n textele asiro!babiloniene cu caracter religios mai sunt cuprinse si inormatii privind
credinta lor in existenta demonilor proveniti probabil din zei sau din su@etele celor
decedati care au ost asasinati sau nu au ost ingropati, deoarece in viata au acut
rau semenilor lor. Puterea demonilor este limitata si ei pot tortura chiar pe acei drepti
ce nu au acceptat pacatul prin care vine si boala "zica.

1in descoperirile acute pe pamantul Mesopotamiei rezulta ca popoarele care au
locuit pe acele taramuri n!au in@uentat in vreun el religia si pe aghiogra"i Vechiului
Testament.

Popoarele respective au ost idololatre, pe cand poporul #srael si!a mentinut
totdeauna, cu exceptia unor regi care au cazut in idololatrie, religia monoteista a
stramosilor.

3nele teme comune Vechiului Testament si literaturii popoarelor orientale se
datoreaza revelatiei primordiale, transmisa pe cale orala din generatie in generatie.

3nele legi prin care se reglementeaza relatiile amiliale si sociale sint intr!adevar
asemanatoare, dar spiritul care le strabate si scopul pe care!l urmaresc este dierit.