METODE DE RECUPERARE MEDICAL B.F.

T N HEMIPLEGII I
PARAPLEGII
PLANUL LUCRARII
PARTEA I
I. Generaliti - definiie, clasificare, date epidemioloice
II. Etiopatoenie - ca!"e, mecanisme, anatomie patoloic
III. Criterii de s!stinere a dianostic!l!i#
a$ e%amen!l clinic--semne s!&iecti'e si o&iecti'e
&$ in'estiatii paraclinice--e%. radioloic, pro&e de la&.
I(. E'ol!tie si pronostic
( Tratament#
). profilactic
*. iieno-dietetic
+. medicamentos
,. ortopedico-c-ir!rical
PARTEA a II-a# Tratament!l ./T
). principiile si o&iecti'ele tratament!l!i ./T
*. tratament!l prin -idro-termoterapie 0te-nica, efecte$
+. tratament!l prin electroterapie 0te-nica, efecte$
,. tratament!l prin masa1#
--efectele fi"ioloice ale masa1!l!i
--descrierea anatomica a rei!nii
--te-nica masa1!l!i
--mo&ili"area artic!latiilor 02inetoterapie$
--imnastica medicala
3. terapia oc!pationala
4. tratament!l &alneoloic 0ape minerale, namol!ri$
PARTEA I
I. 5efinitie
Accidentel e 'asc!lare ac!te ale creier!l!i repre"int , prin frec'ena lor,
capitol!l cel mai i mportant din patoloia ner'oas. 6rice t!l&!rare circ!latoare
intens 7i &r!sc prod!ce le"i!ni cere&rale ra'e. Aceste le"i!ni s!nt, 8n linii
mari, de trei fel!ri# ramolisment!l, -emorai a 7i edem!l cere&ral.
9e n!me7te -emipleie sindrom!l caracteri"at prin pierderea motilitatii 'ol!ntare a !nei
1!mti a corp!l!i
Prin parapleie se 8nelee parali"ia celor do!a mem&re inferioare.Acest sindrom poate fi
determinat de le"i!ni ale ne!ron!l!i motor central sa! de le"i!ni ale ne!ron!l!i motor periferic..
Generalitati
.oala apare c! predominan la &tr:ni, d!p ':rsta de 4; de ani, c!
arterioscle- ro".
5e&!t!l este ac!t. <n trom&o", accident!l ac!t este adesea pre'estit de mi ci
sem- ne isc-emi ce care precede c! ore, "ile, c-iar sptm:n accident!l masi'.
Aceste simpto- me premonitorii s!nt s!& form de pare"e discrete, paraste"i i care
retrocedea" total sa! parial. Ele s!nt e%presia trom&o"ri i proresi'e a !nei
artere.
Apoi &r!sc, &olna'!l are o sen"aie de ame eal, !neori cefalee 7i rea=
dac este interesat !n 'as mare, simptomel e s!nt mai intense 7i &r!tale, iar
&olna'!l 87i pierde con7tiina.
Pierderea c!no7tinei, care n! este o&liatorie, d!re", de o&icei, p!in 8n
ramolismentele isc-emice p!re 7i mici. <n cele masi'e 7i mai ales 8n -emorai ile
cere&rale se instale", 8ns, o com prof!nd.
>emiplei a cere&ral 'asc!lar are de&!t &r!sc 7i e'ol!ie lent 7i parial
rere- si'. Aceast e'ol!ie pre"int * fa"e# o fa" iniial care d!rea" ore sa!
"ile 7i o fa" !lterioar de stare care d!rea" mai m!lt# l!ni sai ani sa!, c-iar
toat 'iaa. Termen!l de -emipl eie este !n c!':nt comp!s 0-emi-1 !mtate,
pleie-parali"ie$.
a$Perioada iniial este caracteri"at prin parali"ia 1 !mtii corp!l!i de
parte op!s le"i!nii cere&rale, c! !rmtoarel e simptome# parali"ia este flasc, c!
refle%ele osteotendinoase 7i c!tante a&dominale dimin!ate sa! c-iar a&olite, iar
semn!l .a&ins2i pre"ent. Cap!l 7i pri'ire s!nt adesea 8ndreptate spre partea
op!s -emipleiei.
<n dec!rs de )-+ sptm:ni, -ipotonia mem&relor -emipleice este treptat
8nlo-c!it printr-o -ipertonie m!sc!l ar, c! -iper-refle%ie osteotendinoas, iar
semn!l .a&in-s2i pstrat. Conco-mi tent, de'iaia con1 !at a cap!l!i 7i pri'irii
spre partea op!s se red!ce treptat 7i, apoi, dispare.
&$Perioada a II-a este an!nat de instalarea -ipertoniei 7i a -iperrefle%ei.
Este pe-rioada de -emipl eie 8n contract!r, op!s perioadei iniiale de
-emipleie flasc. Con- tract!ra are partic!larit atea c este mai intens la
8ncep!t!l mi7cri i pasi'e impri mate sement!l!i respecti' 7i cedea", apoi, 8n
c!rs!l desf7!rrii acestei mi7cri.
?otilitatea 'ol!ntar reapare 8ncet 7i incomplet. Rec!perarea mi7corilor se
face, mai ales, 8n sementele pro%imale 08n artic!la ia !mr!l!i 7i a 7old!l!i$, iar
mi7cril e s!nt li mitate. .olna'!l re!7e7te s mear d!p !n inter'al 'aria&il de
la !n ca" la alt!l, dar mers!l este dificil 7i are !n aspect partic!lar= mem&r!l
inferior este mi7cat ca !n st:lp riid d!p artic!la ia 7old!l!i 7i la fiecare pas
descrie !n arc de cerc 8n afar. 0@mers cosindA$.
/aa poate fi sa! n! prins, d!p sedi!l le"i!nii cere&rale. Parali"i a facial
este de tip central, adic prinde m!7c-i!l feei, dar respect m!7c-i i fr!nii 7i
o&ic!lar!l pleoapelor. N! este, de o&icei, o parali"i e intens. Asimetria facial se
accent!ea" c:nd &olna'!l 'or&e7te sa! contract 'ol!ntar m!7c-ii feei, dar se
aten!ea" dac &olna'!l r:de sa! pl:ne.
.oala apare c! predominan la &tr:ni, d!p ':rsta de 4; de ani, c!
arterioscle- ro".
5e&!t!l este ac!t. <n trom&o", accident!l ac!t este adesea pre'estit de mi ci
sem- ne isc-emi ce care precede c! ore, "ile, c-iar sptm:n accident!l masi'.
Aceste simpto- me premonitorii s!nt s!& form de pare"e discrete, paraste"i i care
retrocedea" total sa! parial. Ele s!nt e%presia trom&o"ri i proresi'e a !nei
artere.
Apoi &r!sc, &olna'!l are o sen"aie de ame eal, !neori cefalee 7i rea=
dac este interesat !n 'as mare, simptomel e s!nt mai intense 7i &r!tale, iar
&olna'!l 87i pierde con7tiina.
Pierderea c!no7tinei, care n! este o&liatorie, d!re", de o&icei, p!in 8n
ramolismentele isc-emice p!re 7i mici. <n cele masi'e 7i mai ales 8n -emorai ile
cere&rale se instale", 8ns, o com prof!nd.
>emiplei a cere&ral 'asc!lar are de&!t &r!sc 7i e'ol!ie lent 7i parial
rere- si'. Aceast e'ol!ie pre"int * fa"e# o fa" iniial care d!rea" ore sa!
"ile 7i o fa" !lterioar de stare care d!rea" mai m!lt# l!ni sai ani sa!, c-iar
toat 'iaa. Termen!l de -emipl eie este !n c!':nt comp!s 0-emi-1 !mtate,
pleie-parali"ie$.
a$ Perioada iniial este caracteri "at prin parali"ia 1!mt ii corp!l!i de
parte op!s le"i!nii cere&rale, c! !rmtoarel e simptome# parali"ia este flasc, c!
refle%ele osteotendinoase 7i c!tante a&dominale dimin!ate sa! c-iar a&olite, iar
semn!l .a&ins2i pre"ent. Cap!l 7i pri'ire s!nt adesea 8ndreptate spre partea
op!s -emipleiei.
<n dec!rs de )-+ sptm:ni, -ipotonia mem&relor -emipleice este treptat
8nlo-c!it printr-o -ipertonie m!sc!l ar, c! -iper-refle%ie osteotendinoas, iar
semn!l .a&in-s2i pstrat. Conco-mi tent, de'iaia con1 !at a cap!l!i 7i pri'irii
spre partea op!s se red!ce treptat 7i, apoi, dispare.
&$ Perioada a II-a este an!nat de instalarea -ipertoniei 7i a -iperrefle%ei.
Este pe-rioada de -emipl eie 8n contract!r, op!s perioadei iniiale de
-emipleie flasc. Con- tract!ra are partic!larit atea c este mai intens la
8ncep!t!l mi7cri i pasi'e impri mate sement!l!i respecti' 7i cedea", apoi, 8n
c!rs!l desf7!rrii acestei mi7cri.
?otilitatea 'ol!ntar reapare 8ncet 7i incomplet. Rec!perarea mi7corilor se
face, mai ales, 8n sementele pro%imale 08n artic!la ia !mr!l!i 7i a 7old!l!i$, iar
mi7cril e s!nt li mitate. .olna'!l re!7e7te s mear d!p !n inter'al 'aria&il de
la !n ca" la alt!l, dar mers!l este dificil 7i are !n aspect partic!lar= mem&r!l
inferior este mi7cat ca !n st:lp riid d!p artic!la ia 7old!l!i 7i la fiecare pas
descrie !n arc de cerc 8n afar. 0@mers cosindA$.
/aa poate fi sa! n! prins, d!p sedi!l le"i!nii cere&rale. Parali"i a facial
este de tip central, adic prinde m!7c-i!l feei, dar respect m!7c-i i fr!nii 7i
o&ic!lar!l pleoapelor. N! este, de o&icei, o parali"i e intens. Asimetria facial se
accent!ea" c:nd &olna'!l 'or&e7te sa! contract 'ol!ntar m!7c-ii feei, dar se
aten!ea" dac &olna'!l r:de sa! pl:ne.
Encefalopatia -ipertensi'a are ca de&!t clinic cefalee intens, 8n casc sa! 8n
cerc, re"isten la antine'ralice. Cefaleea este 8nsoit de rea 7i 'rst!ri
care !7!rea", parial pe &olna' 0prin des-idratare$. Apare, !neori, riiditatea
cefei, con'!lsii locali"ate sa! enera-li"ate, sa! semn!l .a&ins2i discret 7i
intermitent. /aa &olna'!l!i poate l!a aspect 8mpstat, &!-it, printr-!n edem
discret 7i dif!" al fr!nii, pleoapelor 7i feei. (enele temporale 7i na"ale s!nt
proeminente. .olna'!l are o stare de o&n!&ilare psi-ic, de torpoare intelect!al.
Clasificare
Tip!rile anatomo-clinice cele mai insemnate s!nt#
- -emipleiil e ped!nc!lare
a$ sindrom!l l!i Be&Cr D -emipl eie de partea op!sa le"i!nii, asociata c!
parali"ia ner'!l!i oc!lomotor com!n de partea le"i!ni i.
&$ sindrom!l l!i .enedic-t-de partea op!sa le"i!ni i o -emipare"a asociata c!
t!l&!rari cere&eloase si miscari in'ol!ntare.
- -emipleii prot!&eranti ale
a$ sindrom!l l!i mil ard--emiplei e de partea op!sa le"i!ni i asociata c! parali"ie
-omol aterala a perec-ii a (II-a si a (I-a de ner'i cranieni.
&$ sindroamele de tip!l /o'ille-s!nt parali"i i ale miscarilor de laterali tate a
lo&ilor oc!lari.
- -emipleii le &!l&are-s!nt sindroame alterne constand intr-o -emipleie
incr!cisata asociata c! o parali"ie a !n!i ner' &!l&ar de partea le"i!ni i.
- -emipleia spinala-interesea"a o 1 !matat e a mad!'ei sit!ate deas!pra
!nflat!rii cer'icale. 5in p!nct de 'edere motor se constata o parali"ie a
mem&relor de partea le"i!nii, c! interit atea fetei.
Parapleia prin le"i!nea ne!ron!l!i motor central este fie flasca, fie spastica
Parapleia flasca este aproape totdea!na de ca!"a spinala , parapleiile prin le"i!nea
tr!nc-i!l!i cere&ral sa! a emisferelor cere&rale fiind in mod o&isn!it spastice.
Parapleia spastica este fie in e%tensie fie in fle%ie.
II Etiopatoenie ca!"e si mecanisme , anatomie patoloica
a. Le"i!ni 'asc!lare
). o&str!ctia arterelor cere&rale in c!rs!l aterosclero"ei cere&rale si ale arteritelor.
*. em&olii cere&rale in c!rs!l steno"ei mitrale, al endocarditelor, al fi&rilatiilor arteriale.
+. -emoraia cere&rala.
,. trom&ofle&itele 'enelor corticale.
&. Le"i!ni tra!matice se datoresc fie !nei ranir directe a s!&stantei cere&rale, fie !nei
compresi!ni printr-!n -ematom.
c. >emipleii de oriine infectioasa. 5intre infectiile cronice citam# t!&erc!lo"a si sifilis!l.
5intre infectiile ac!te care pot determina o -emipleie amintim#a&ces!l cere&ral,
meninitele ac!te, encefalitele 'irotice.
d. >emipleia din c!rs!l t!morilor cere&rale.9e insoteste adese ori de cri"e de epilepsie
1ac2soniana si da semne de -ipertensi!ne craniana.
e. In sclero"a in placi.>emipleia , fara sa fie frec'enta n! este tot!si e%ceptionala.
f. In encefalopatiile infantile.
. >emipleia isterica. 9e dianostic-ea"a prin a&senta modificarilor de refle%e, prin
a&senta parali"iei faciale, prin a&senta sin2ine"iilor faciale si a modificarilor de ton!s.
Parapleii c! instalare ac!ta.
a. ca!"e tra!matice, raniri directe ale mad!'ei, fract!ri ale ra-is!l!i c! cont!"ie sa!
comprimare a med!larei.
&. Ca!"e infectioase#mielite ac!te, 'irotice primiti'e, mielite post'accinale, a&cese
epid!rale.
c. Ca!"e 'asc!lare# -ematomielite, ramolismente med!lare.
d. Le"i!ni to%ice# mielite sal'orsonice.
e. Le"i!ni compresi'e
Parapleia c! instalare lenta.
a. t!morile intrara-idiene si 'erte&rale, mor&!l l!i Pott, !nele cifo"e si scolio"e
&. mielitele sifilitice c! e'ol!tie lenta.
c. Le"i!nile deenerati'e ale mad!'ei
d. 9clero"a in placi
e. 9irinomeali
III. Criterii de s!stinere a dianostic!l!i
a. E%amen clinic
9e c!nosc o serie de semne care pot sa dea indicii as!pra e%isistentei !n!i
deficit motor, deci care pot sa dianostic-e"e -emipleia c-iar in perioada de coma
?em&rele de partea -emipleica at!nci cand s!nt ridicate pasi' cad c! o mare
inertie pe pat fata de mem&rele sanatoase. /ata este asimetrica, mai etalat a pe
partea -emipleica, p!pilele pot fi ineale, in ca"!l !nei -emipleii prin
-emoraie cere&rala sa! in ca"!l !nei ana1 ari p!pila de partea le"i!nioi fiind
midriat ica. Refle%!l com!n este pre"entat de partea neparali"ata si poate fi
dimin!at sa! a&olit de partea -emipleica. Alteori &olna'!l asista la instalarea
-emipleiei sale fara sa-si piarda nici !n moment c!nostinta.
In parapleie deficit!l motor se instalea"a in mod proresi' in c!rs!l l!nilor
sa! anilor.?ers!l de'ine din ce in ce mai re!. Uneori in fa"a initiala se constata
fenomene de elondicatie intermit enta. In timp!l mers!l!i fle%ia am&ei pe coapsa
se face c! amplit!dine red!sa, in contract!ri accent!ate aceasta lipsest.
In parapleia spastica se constata de la incep!t toate simptomel e caracteristi ce
le"i!ni i piramidale#refle%ele s!nt e%aerate, e%ista semn!l l!i .a&ins2i. AcesCta a
s!stin!t ca parapleia in fle%ie se datorea"a predominant ei refle%elor de fle%ie
as!pra refle%elor e%tensoare.
Parapleia in e%tensie se caracteri "ea"a printr-o contract!ra a m!sc-i lor
e%tensori a t!t!ror sement elor si o e%aerare a refle%elor osteotendinoase
&$ In'estiaii paraclinice D e%amene radioloice 7i pro&e de la&orator
Cercetri le de la&orator a1 !t la el!cidarea dianostic!l!i eti-oloic 7i la
instit!irea tratament!l!i.
). E%amen!l !rinii 0al&!min, elemente &iliare, l!co", ace-ton, sediment$.
<n -emorai a meninian se poate o&ser'a o al-&!min!rie care dispare 8n *,-,E
de ore. Cre7terea aci"i lor aminai pledea" pentr! o ins!ficien -epatic.
Glico"!ria 8n cantitate mic poate fi 8nt:lni t 8n comel e prin le"i!ni cere&ral e.
Glico"!ria foarte ridicat 7i 8nsoit de aceton!rie pledea" pentr! o com
dia&etic.
*. C-imism!l s:nel!i. Cre7terea i mportant a !reei arat o com !remic. 6
cre7tere moderat a !reei se poate 8nt:lni 7i 8n alte come. Pro&ele de ins!ficien
-epatic pot p!ne 8n e'iden o com -epatic. 5o"area l!co"ei 8n s:ne poate
indica o com dia&etic sa! o com -ipolicemic. 9cderea clor!rilor ne orien-
tea" spre o com addisonian.
+. E%amen!l lamelor de s:ne poate arta o com le!cemi c, o com
infecioas sa! pre"ena -emato"oar!l!i 0com mal aric$.
,. C!tarea to%icelor 8n s:ne 7i !rin 0&ar&it!rice, alcool, pl!m&$ ne indic
o com to%ic.
3. P!ncia lom&ar este contraindicat 8n comel e prin -ipertensi!ne cranian.
4. Electrocardiorama p!ne 8n e'iden !n &loc, !n infract miocardic, o
fi&rilaie arterial.
F. Electroencefalorama poate descoperi le"i!ni focale 0-ema-tom, t!moare
cere&ral$.
I( E'ol!ia 7i pronostic!l A(C
Un A(C poate e'ol!a 8n + mod!ri #
)$proresic, c! ara'area simptomel or 7i c! sf:r7it letal *$reresi', c!
amel iorarea simptomel or ne!roloice, a simptomelor cardio'asc!lare 7i
re'enirea treptat a con7tiinei +$remitent, c! ara'ri 7i amel iorri
periodice 8n let!r c! ca!"a c! care a pro'ocat coma 7i c! complicai ile care
se pot i'i 5!rata comelor 'aria" de la c:te'a ore p:n la +-4 ore 7i
c-iar mai m!lt. <n eneral, coma epilept ic d!rea" mai p!in de o or, rareori
c:te'a ore. Coma tra!mat ic poate d!ra de la F la )4 ore. 5e m!lte ori, o com
la 8ncep!t mai p!in ad:nc, c! pstra-rea del!tii ei, a refle%elor de aprare la
e%citani noci'i p!ternici 7i c! mi7cri spontane 0coma 'iil$ poate trece,
treptat, 8ntr-o com prof!nd, c! pierderea refle%!l!i de del!tii e, a refle%!l!i
de t!se 7i a refle%elor de aprare 8mpotri'a e%citani lor nocicepti'i, oric:t de
p!ternici ar fi 0coma car!s$.
Pronostic!l comei depinde de prof!n"i mea ei, de ca!"a care a pro'ocat-o 7i
de inter'al!l care a trec!t de la instalarea strii comatoase p:n 8n moment!l
c:nd &olna'!l poate a'ea !n a1 !tor medical corect 7i eneric. <n coma dia&eti c,
tratament!l ins!linic precoce &ine cond!s poate sal'a 'iaa &olna'!l!i. 5ac 8n
*, de ore 8nc n! s-a administrat ins!lin, pronostic!l se ara'ea". <n
tra!matism!l cranio-cere&ral, pierderea con7tiinei mai m!lt de 4 ore indic
le"i!ni ra'e.
Apariia !nor an!mite simptome arat ara'area comei. Prin-tre aceste
simptome s!nt# spasme tonice spontane 7i spasme la mane'rele de pro'ocare a
refle%elor de aprare, proiectarea p!ternic a &!"elor 7i men inerea lor tonic 8n
aceast po"iie, c:nd se 8ncearc introd!cerea de lic-ide 8n !ra &olna'!l!i
0refle%!l de tromp$= str:nerea p!ternic a ma%ilarelor, c:nd se introd!ce o
lin!r 8n !r 0refle%!l de &!lldo$= pierderea refle%elor de del!ti ie 7i de
t!se. Arit mi a pe fond cardiatic este !n simptom ra' 8n coma infecioas=
pericardita, con'!lsiile 8nt!nec pronostic!l 8n coma !remic. 0Con'!lsiile la
8ncep!t!l !nei come n! s!nt !n simptom ra'$ Un simptom de alarm este
dilatarea p!pilelor care a! fost la 8ncep!t 8n mio", simptom care arat -ipotonie
a m!7c-i!l!i constr!ctor al p!pilei. 05ilatarea p!pilei 8n prima fa" a comei prin
into%icai e c! atropin n! infl!enea"
pronostic!l datorit parali"i ei parasimpat ice$ Un alt simptom ra' este
des-idratarea oranism!l!i. Edem!l p!lmonar, s!-i!l, respi-raia C-eGne-
9to2es, ciano"a proresi', rcirea e%tremit i lor, s!dorile reci, an!n sf:r7it!l
letal. .olna'!l ia aspect!l o&i7n!it al fa"ei preaonice, pre"int oc-i ad:ncii 8n
or&ite, o&ra1 ii 7i t:m-plele e%ca'ate, nas!l s!&iat, o c!loare !7or crmi"ie a
feei.
La e%amen!l f!nd!l!i de oc-i se constat semnele !nei retinoparii
-ipertensi'e 8n plin e'ol!ie, c! edem papilar, e%s!da-te 7i -emoraii retiniene.
5es apar o&n!&ilri trectoare ale 'ede-rii, d!r:nd c:te'a sec!nde sa! min!t e.
Uneori mere spre com 7i e%it!s prin -emoraie cere&ral, alteori
tratament!l o red!ce, dar pronostic!l 8ndeprtat este seri-os dac
-ipertensi!nea arterial persist. >emoraia cere&ral este o compli ca ie
iminent care 8nt!nec pronostic!l.
( Tratament#
Profilactic
Tratament!l ins!ficien ei circ!latoare ac!te a creier!l!i. Tratament!l profilacti c
comport ms!rile o&i7n!ite iienodietet ice 7i medicamentoase ale &olii
-ipertensi'e, sa! ale afeci!ni i 'asc!-lare iniial e.
*. Iieno-dietetic
Tratament!l ict!s!l!i apoplectic, indiferent de intensitatea l!i, imp!ne
ms!ri !rente.
<n prim!l r:nd n! se deplasea" &olna'!l 8n primele "ile, deci
transport!l la spital este contraindicat 8n fa"a iniial. <nri1 irea la domici li!
tre&!ie 8ns s fie atent 7i permanent. .olna'!l tre&!ie men in!t foarte c!rat,
sc-im&:nd!-se len1 eria odat ce s-a m!rd-rit c! !rin sa! fecale. 5ac are lo&
'e"ical 'a fi sondat re!lat. G!ra, te!ment ele se c!r c! tampoane !mede.
+. Tratament medicamentos
In -emipleie si paraplei e inter'enti a medicamentoasa impli ca folosirea de
do"e mari de 'itami na .), .4, .)*, de sticnina in do"e proresi'e pana la )H
-*; m. pe "i in mai m!l te pri"e si reeneratoare ner'oase. In ca"!l aparitie de
redoare artic!lara si de contract!ri m!sc!lare se pre+scri! decontract!rante c!m
ar fi# clor"o%a"ona, midocal m!l, dia"epam!l. Ca!"ele si sindrom!l fi"iopat ic se
com&at prin anale"i ce, ne!roleptice , 'a"odilatatoare, simptomati ce si la ne'oie
prin infiltrari aneste"ice pe sistem!l simpat ic. 9edati'ele si asciolet icel e
dimin!ea"a simptomatoloia s!&iecti'a si trairile peni&ile enerate de and!l
infirmitatii ire'ersi&ile, di min!are care permit e mo&il i"area fortelor eneretice
ale oranism!l!i.
Partea a II-a
I Principiil e 7i o&iecti'ele tratament!l!i ./T
5efiniie# fi"ioterapia este o ram!r a medicinei care folose7te 8n scop
terape!tic aenii fi"ici 7i nat!rali sa! artificiali. >idroterapia D
aplicarea, 8n scop profilact ic 7i c!rati' a !n!i nr. de proced!ri care a! la &a"
apa la diferite temperat!ri 7i s!& diferite stri de areare 0solid, lic-id,
a"oas$ Termot erapia D acea parte din
-idroterapie care c!prinde proced!rile 8ntre ,; 7i E; rade folosite 8n scop
terape!tic. ?ediile care permit !tili"area acest!i e%citant termic s!nt acelea c!
cond!cti&ili tat e mai red!s# 'apori de ap, aer 8ncl"it, nisip, &i de soare.
Electroterapia D !tili"area de aci!ni s!& di'erse forme de enerie electric
as!pra oranism!l!i 8n scop terape!t ic. ./T c!prinde toate
fa"ele de de"'oltare ale acesteia# fa"a lent 0predispo"iional $ sa! preclinic,
fa"a aparent c! modificri f!ncionale, fa"a post&oal, care se refer la terapiea
sec-elelor sa! la de"'oltarea !nor f!ncii noi de compensare.
./T este o terapie patoenic 7i !neori simptomati c. .oala, d!p c!m se 7tie,
are !n caracter eneral, deci 7i tratament!l 'a fi eneral 7i n! local.
./T se adresea" &olii 7i 8n fa"a de predispo"iie, 8n sens!l c poate infl!ena
teren!l. Este, deci, pe l:n terapie c! caracter c!rati' 7i o terapie c! caracter
profilactic.
II Tratament prin -idro-termoterapie 7i electroterapie 0te-nic I efecte$
Ioni"ri trans'ersale c! s!lf!r de ? *-);J sa! clor!r de ?, ,J pol!l
po"iti' &if!rcat, iar pol!l neati' pe occip!t, intensitat ea *-+ mA, d!rata );-*;
min!t e, "ilnic o 7edin, )3 7edine pe serie. Ioni"ri c! Ca clorat, )-);J
pol!l po"iti' acti', &ic!ric!lar, neati', occipital, )-* mA, d!rata );-*; min!te,
"ilnic o 7edin, ); - )* 7edine pe serie.
Ioni"arile transor&itale c! clor!ra de mane"i!, c! clor de calci!, s!nt in mod
partic!lar indicate in serii de cate ), in1 ectii, aplicate pe &a"a sc-emelor
o&isn!ite la *-+ l!ni C!reni c! imp!ls!ri,
frec'ena 4;, cre7terea ICR i mp!ls!ri E, *-+ mA, d!rat +; min!te, "ilnic o
7edin, total );-)* 7edine pe serie. .i al'anice patr!cel!l are# )3 mA,
)3-*; min!te, pol!l po"iti' la mem&rele s!perioare si pol!l neati' la mem&rele
inferioare. "ilnic o 7edin, total *; 7edine pe serie.
Gal'ani"ri decontract!rante, se fac aplicand electrod!l neati' latero-cer'ical
si electrod!l po"iti' pal mar sa! plantar, de partea op!s a -emipl eiei, );-)3
mA, );-)3 min!t e, "ilnic o 7edin, );-)* 7edine pe serie
5econtract!rri pentr! semente distale, electrod!l neati' pe m!7c-ii
antaoni7ti celor contractai, );-)* mA, );-)3 min!te, "ilnic o 7edin, );-)*
7edine pe serie. Interferen ial i. 9e 8ncepe c!
&ra!l, c! a1 !tor!l a , plci 0electro"i$. /rec'en rapid, *; min!te, intensitate
!7oar, apoi 3 min!te frec'en lent, d!p care se tratea" am&a respecti'.
<npac-etri c! parafin 3;-4; rade pe artic!lai ile d!reroase, *;-+; min!te,
"ilnic o 7edin, );-)3 7edine pe serie. Unde sc!rte pe
artic!la iil e d!reroase, "ilnic *; min!te o 7edin, do"e calde III 7i I(.
Tratament!l tre&!ie fc!t c! perse'eren pentr! a com&at e contractarea 8n
fle%ie. Gal'ani"ril e descendente ale coloanei
c! electrod po"iti' la ceaf 7i neati' la sacr! sa! anterior# electrod neati' pe
a&domen, electrod!l po"iti' pe stomac 08n ca"!l parapleii lor$.
III Tratament prin masa1 #
). Efectele fi"ioloice ala masa1 !l!i
Efectele fi"ioloice ale masa1 !l!i s!nt m!l tipl e. 9e atri&!ie masa1
aci!ni i locale c!m s!nt#
-aci!ne sedati' as!pra ne'ralii lor, mialiilor, artraliilor
-aci!ne -iperemiant local de 8m&!nt ire a circ!laiei locale care se
manifest prin 8ncl"irea 7i 8nro7irea te!mentelor
-8nlt!rarea lic-idelor intersti iale de sta" c! accelerarea proceselor de
resor&ie 5e
asemenea masa1 !l are o serie de aci!ni enerale as!pra oranism!l!i ca#
- stim!larea f!nciilor aparat!l!i circ!lator 7i respirator. -
cre7terea met a&olism!l!i &a"al. -
efecte fa'ora&ile as!pra strii enerale a &olna'!l!i, c! 8m&!ntirea
somn!l!i, 8ndeprtarea o&oselii etc. Toate aceste aci!ni
se e%plic prin aci!nea e%ercitat de masa1 as!pra pielii, !n oran &oat
'asc!lari"at 7i mai ales iner'at. <n piele e%ist n!meroase termina ii
ner'oase 0e%teroceptori$, p!nct de plecare a !nei serii de refle%e.
La acestea tre&!iesc ad!ate 7i efectele e%citante e%ercit ate de masa1 as!pra
terminai!nilor ner'oase din m!7c-i, liament e 7i tendoane 0proprioceptori$.
Cel mai important mecanism de acionat este mecanism!l refle%. Acesta pleac
de la e%teroceptorii din te!ment 7i proprioceptorii m!sc!lari, la ni'el!l crora
ia! na7tere stim!li de diferite intensiti, ce pornesc spre centr!. Aceste refle%e
e%plic m!l te din efectele locale 7i enerale ale masa1 !l!i. Tre&!ie ad!at c
oranismel e interne 8n s!ferin tri mi t sen"aii d!reroase la ni'el!l peretel!i
toracic sa! a&dominal, fiecr!i oran coresp!n"nd!-i o an!mit "on c!tanat.
Toporafia acestor "one a7a-"ise @metamericeA a fost sta&ilit de >ead.
C!noa7terea acestor "one este necesar pentr! infl!enarea indirect a oranelor
interioare 8n s!ferin 8n acel7i ti mp, se prod!c efecte ne!ro'eetati'e pe cile
ra-idiene, prec!m 7i efecte as!pra circ!la iei enerale prin acti'itatea celei
periferice, care deine o cantit ate considera&il din 'ol!m!l total circ!lant
0aproape !n sfert$.
Un alt mecanism de acionat al masa1 !l!i 8l constit!ie formarea 8n cadr!l
meta&olism!l!i pielii a !nor prod!7i specifici ce trec 8n circ!la ia eneral.
Indicaii terape!tice ale masa1 !l!i pot fi prescrise n!mai de medici.
). 5escrierea anatomic a rei!nii
?em&rele inferioare
?!7c-i # ?!7c-ii coapsei Drei!nea anterioar# m!7c-i!l croitor, m!7-
c-i!l c'adriceps fem!ral 0drept!l fem!ral, 'ast!l lateral, 'ast!l medial, 'ast!l
intermediar$.
-rei!nea medial # m!7c-i!l pectine!, add!ctor l!n, m!7c-i!l racilis,
add!ctor sc!rt, add!ctor mare
-rei!nea posterioar# m!7c-i!l &iceps fem!ral, semit endinos 7i
semi mem&ranos
?!7c-ii am&ei -r!p!l anterior# ti&ial anterior, e%tensor l!n al
-al!cel!i 7i m!7c-i!l e%tensor l!n al deet!l!i
-r!p!l lateral# peronier l!n 7i sc!rt
-r!p!l posterior# astrocnemi an, solear, plantar, poplite!, ple%!l l!n al
deetelor, ti&ial posterior 7i fle%or l!n al -al!cel!i
?!7c-ii picior!l!i De%tensor sc!rt al deetelor, e%tensor sc!rt al -al!cel!i,
a&d!ctor al -al!cel!i, a&d!ctor al deetelor, fle%or sc!rt al -al!cel!i,
a&d!ctor al deet!l!i mi c, ptrat!l plantei, interoso7i, l!m&ricali
-r!p!l anterior al mem&relor inferioare D m!7c-i i e%tensori
-r!p!l medial D m!7c-i i a&d!ctori
- r!p!l posterior D m!7c-i i fle%ori
6asele # - sc-elet!l 7old!l!i D oasele &a"in!l!i 7i fem!r!l -
sc-elet!l coapsei - os!l fem!r -
sc-elet!l am&ei D ti&ia 7i perone!l -
sc-elet!l picior!l!i D oasele tars!l!i 0astraal, calcane!, scafoid, c!&oid,
7i + c!neiforme$ - oasele metat ars!l!i
8n n!mr de 3 -falanel e 0c:te + pentr!
fiecare deet 7i * la -al!ce$
Artic!la iil e # -artic!la ia 7old!l!i D co%ofem!ral
-artic!l aia en!nc-i!l!i D fem!ro-ti&ial
- fem!ro-rot!lian
- ti&io-peronier s!perioar
-Artic!laia le"nei 7i ale picor!l!i# -astraalocalcaneean
-mediotarsi an
-intertarsi ene
-tarsometatarsiane
-intermetatarsi ene
-metat arsofalaneene
Iner'aia #
-ple%!l lom&ar iner'ea" m!7c-i!l pectine! croitor 7i c'adriceps
-ple%!l sacral D ner'!l sceatic, poplite! iner'ea" pipial!l anterior, e%tensor!l
com!n al deetelor, e%tensor!l -al!cel!i, l!n!l m pero-nier, sc!rt!l peronier 7i
pedios!l
-ner'!l ti&ial posterior iner'ea" triceps!l s!ral, fle%or!l com!n al deetelor,
l!n!l fle%or al -al!cel!i, ti&ial!l posterior, a&d!ctor!l -al!cel!i 7i lom&ri cari i
(asc!lari"aia #
-Arterele Dartera r!7inoas
-arterele fesiere
-artera o&t!ratoare
-artera fem!ral
-artera poplitee
-artera ti&ial
-arterele plantare laterale
-arterele plantare medi ale
-(enele D'ena ca' inferioar 7i afl!eni i ei c!le s:nele din mem&rele
inferioare. La ni'el!l picior!li s!nt * reele 'enoase# -reea! dorsal 7i
plantar
5in aceste 'ene se formea"# 'ena safen mare 7i mi c.
?em&rele s!perioare # -6asele Doasele cent!rii scap!lare Dcla'ic!-l 7i scap!l
-sc-elet!l &ra!l!i D-!mer!s
-sc-elet!l ante&ra!l!i Dradi!s 7i c!&it!s
-sc-elet!l m:inii D carp!l Dr:nd!l s!perior
-scafoid!l
-semi l!nar!l
-piramidal!l
-pisiform!l
-r:nd!l inferior
-trape"!l
-trape"oid!l
-os!l mare
-os!l c! c:rli
?etacarp!l format din 3 oase met acarpiene
-falanele Dc! e%cepia deet!l!i mare care are c:te *
falane, toate celelalte a! c:te +, n!mit e, de s!s 8n 1 os,
falana pro%imal, medie 7i distal
?!7c-ii # -cent!ra scap!lar
Lateral# -deltoid!l 7i spina scap!l!i
(entral# -marele 7i mic!l pectoral
5orsal# -s!praspinos!l, infraspinos!l, marele rot!nd, s!&scap!lar!l
?!7c-ii &ra!l!i # -r!p!l fle%or D&ra-ial!l, &iceps!l &ra-ial
-r!p!l e%tensor# triceps!l &ra-ial, coraco&ra-ial
?!7c-ii ante&ra!l!i # -anterior# rot!nd!l pronator, fle%or radial al carp!l!i,
m!7c-i!l fle%or !lnar, m!7c-il fle%or s!perficial al
deetelor, m!7c-i!l fle%or prof!nd al deetelor,
m!7c-i!l fle%or l!n al policel!i 7i ptrat!l pronator
-posterior# e%tensor al deetelor, al deet!l!i mic,
e%tensor l!nar al carp!l!i, ancone!, a&d!ctor l!n al
policel!i, e%tensor sc!rt al policel!i 7i l!n, e%tensor al
inde%!l!i
-lateral# &ra-ioradial, l!n!l e%tensor al cal-p!l!i, sc!rt
e%tensor radial 7i s!pinator
?!7c-ii m:inii # -m!7c-ii eminenei tenare Dsc!rt a&d!ctor al policel!i, opo"ant
sc!rt fle%or al police-l!i, m!7c-ii eminen ei
-ipotenare, palmar sc!rt, fle%or sc!rt al deet!l!i
mi c, a&d!ctor al dee!l!i mic, opo"ant al
deet!l!i mic
Iner'aia # -ner'!l s!&scap!lar, mi c!l a%ilar, ner'!l circ!mfle%, ner'!l
m!sc!loc!t anat, ram!ri le ner'!l!i s!prascap!lar, ner'!l radial
(asc!lari"aia # -artera cer'ical prof!nd, artera toracic s!peri-oar, artera
toracoarcromial, artera s!&scap!lar, arterel e fle%e -!merale, artera &ra-ial,
artera colateral , artera interosoas com!n, arterele diitale com!ne 7i arterele
metacarpi ene.
). Te-nica masa1 !l!i
A. TE>NICA ?A9AKULUI LA ?E?.RELE IN/ERI6ARE
?asa1 !l rei!nii fesiere
?asa1 !l rei!nii 'a consta din nete"ire 7i presi!ni afect!ate c! p!lpa
deetelor !nite, !rmat de !n masa1 'i&rator insistent, mai ales 8n plica fesier, la
ni'el!l marii sco&it!ri sciatice. ?asa1 !l artic!laiei co%ofem!ral e este foarte
dificil datorit m!sc!lat!rii masi'e care 8ncon1 oar artic!la ia. Acces!l la
caps!la artic!lar este posi&il n!mai prin * p!ncte#
A. La ni'el!l inseriei m!7c-i!l!i croitor, pe partea sa, ptr!nde prin apsare 7i
e%ec!t mi7cri 'i&ratorii =
.. <n tro-anter 7i t!&ero"itatea isc-iatic, !nde se ptr!nde p!n:nd &olna'!l s
flecte"e en!nc-i!l 7i s fac a&d!cie a coapsei. Aici se poate e%ec!ta masa1 !l
'&rator sa! c-iar &aterea.
5!p e%ec!tarea masa1 !l!i 8n aceste * p!ncte se e%ec!t mi7cri pasi'e
7i acti'e 8n artic!laie# fle%ie 7i e%tensie a coapsei pe &a"in, o a&d!cie 7i
add!cie a coapsei, circ!md!c ie 7i rotaie.
?asa1 !l coapsei
?asa1 !l coapsei se 8ncepe c! presi!nea 7i nete"irea &iman!al, mai 8nt:i
pe faa anterioar 7i apoi pe faa e%tern, &olna'!l st:nd 8n dec!&it dorsal, apoi
pe feele posteioare interne, &olna'!l fiind 8 dec!&it 'entral.
9e e%ec!t aceste mi7cri, de nete"ire c! policel e, pe faa anterioar, iar
c! celelalte patr! deete pe faa posterioar a coapsei, 8ncep:nd din drept!l
en!nc-i!l!i, 8n s!s pe &a"a coapsei.
Urmea" frm:ntat!l m!sc!l at!ri i coapsei, care se face eneric s!& toate
formele 0presi!ne, c! o m:n sa! c! am&ele m:ini, petrisa1 , torsi!nea
m!sc!lat!rii$. La coaps se aplic m:nl!irea 7i se fac &ateri enerice, mai ales
la cei o&e"i, 8n rei!nea lateral a coapsei, pe tensor!l faciei lata, de s!s 8n 1os.
?asa1 !l artic!la iei en!nc-i!l!i
?asa1 !l en!nc-i!l!i se poate efect!a c! am&el e m:ini, c! deetele 8n
rei!nea poplitee, 8n ti mp ce p!lpa deetelor mari masea" rei!nea
pararot!lian. 9e 8ncepe nete"irea c! !n!l sin!r, mai 8nt:i f!nd!l de sac
s!perior, apoi pe l:n rot!l spre marinea intern, fricionm spai!l
artic!lar, pori!nea ei e%term din no! p:n la spai!l poplite!.
?asa1 !l se 8nc-eie c! nete"irea, !rmat de mi7cri acti'e 7i pasi'e,
fle%ie 7i e%tensie, apoi pronaie 7i s!pinaie.
?asa1 !l am&ei
?asa1 !l am&ei se 'a e%ec!ta anterior c! e%tensor!l com!n al deetelor
7i e%tensor!l com!n al -al!cel!i, la care se face mai 8nt:i nete"irea c! o m:n
0deet!l mare$ marinea anterioar a ti&iei 7i pe celelal te marini e%terne ale
am&ei.
Nete"irea se face de 1os 8n s!s, s!& form de pieptene, c! partea dorsal
a falanelor, d!p care !rmea" frm:ntarea c! toate formele ei.
Gr!p!l peronierilor se masea" c! o m:n, ca 7i r!p!l anterior, n!mai
c po"iia este cea mai lateral, c! policele care al!nec pe m!sc!lat!ra
interioar, paralel c! creasta ti&iei, iar celel alte deet fiind pe m!sc!lat!ra
posterioar. 5!p nete"ire e%ec!tm petrisa1 !l 7i apoi m:nl!irea.
?asa1 !l artic!la iei le"nei
?asa1 !l artic!la iei le"nei se 8ncepe c! nete"irea, care se poate e%ec!ta
c! am&ele m:ini, !rmat de presi!nea pe rei!nea peri maleolar, apoi frici!nea
artic!la iei ti&iotarsiene.
/rici!nea se 8ncepe la tendon!l l!i Ac-ile, s!& maleola e%tern, apoi pe
faa dorsal 7i din no! ctre tendon!l l!i Ac-ile, s!& mal eola intern.
5!p masa1 e%ec!tm mi7cri acti'e 7i pasi'e de fle%ie dorsal 7i apoi
plantar a picior!l!i pe am&, d!p care facem pronaie, s!pinaie 7i
circ!md!ci e.
?asa1 !l picior!l!i propri! "is
Pentr! masa1 !l picior!l!i cea mai indicat po"iie este aceea de dec!&it
dorsal c! en!nc-ii flectai. <ncepem c! nete"irea deetelor de 1 os 8n s!s,
!rmat de presi!ni 7i frm:nt ri. 9e insist la -al!ce, la artic!l ai a
metatarsofal anian. Trecem la masa1 !l feei dorsale a picior!l!i, prin nete"iri,
!rmat de o !7oar frm:ntare a fiecrei teci tendinoase 8n parte, prin mi7cri
lente laterale ale tendoanelor.
?asa1 !l rei!nii dorsale a picior!l!i este deose&it de eficace 8n
com&at erea d!rerilor acestor rei!ni.
?asa1 !l plantei se efect!ea" prin nete"ire, frici!ne, 8n ca" de aderene
7i mai ales &aterea, c! partea c!&ital a m:inii, c! p!mn!l sa! c! partea dorsal
a deetelor.
Linetoterapia la plant se face prin fle%ie dorsal a picior!-l!i, fle%ia
plantar, s!pinaia 7i rotaia plantar 7i circ!md!cie.
.. TE>NICA ?A9AKULUI LA ?E?.RELE 9UPERI6ARE
?asa1 !l !mr!l!i
?asa1 !l !mr!l!i se e%ec!t la &olna'!l a7e"at. Toate forme-le de masa1 s!nt
aplica&il e la rei!nea deltoidi an# nete"ire, apsare, petrisa1 , frm:ntare,
'i&raii, frici!ne. 9e 8ncepe totdea!-na c! nete"irea 8ntreii rei!ni, apoi a
fiecr!i m!7c-i 8n parte, c! pal ma m:inii, m!7c-i!l s!praspinos, s!&spinos,
!rmat de frm:n-tarea acestor m!7c-i , c! do! deete 0stoarcere$ s!& form de
el!ire, c! rdcina m:inii sa! c! partea c!&ital a deetelor. 9e trece apoi la
frm:nt area 7i nete"irea m!7c-i!l!i pectoral c! * deete 0stoarcere$ sa! prin
el!ire, !rmat de &atere, ca 7i la m!7c-i!l omoplat!l!i.
Rei!nea deltoidian este mai 8nt:i nete"it, apoi se trece la frm:ntare. Cel
mai frec'ent se aplic petrisa1 !l, care interesea" n! n!mai partea crnoas a
m!7c-i!l!i, ci 7i es!t!l cel!lar s!&deltoidian, 8n care se sesc &!rsele seroase,
care s!nt adesea sediile proceselor inflamatoare cronice sa! ac!te den!mit e prin
termen!l de poliartrit scap!lo-!meral . Petrisa1 !l se face mai m!lt s!& form
de stoarcere trans'ersal. 9e poate face 7i prin el!ire. 5e asemenea masa1 !l
rei!nii deltoidiene prof!nde, poate s 8m&race forma !nei mi7cri de roat de
moar.
C! palma se e%ec!t mi7cri circ!lare sa! 8n spiral, spri1 inind!-se c! p!tere
pe prominin a !mr!l!i. Pal ma mase!r!l!i 7i te!ment!l !mr!l!i &olna'!l!i
s!nt 8ntinse, !nite 7i solidare 7i de aceea, faa prof!nd a derm!l!i masat este
aceea care acti'ea" 8n plan!rile prof!nde. .aterea se face c! dos!l m:inii sa!
c! partea c!&ital a deetelor. 6 alt form de masa1 aplicat la !mr este
frici!nea scap!lo-!meral, acromiocla'i c!lar 7i 8n artic!laia pe care o face
omoplat!l c! rila1 !l costal, pe care al!nec.
/rici!nea se aplic la prima 7i cea mai important artic!la ie, cea
scap!lo-!meral, care este o enartro" ce !ne7te cap!l -!meral c! ca'itatea
lenoid a scap!lei prin intermedi!l !nei caps!le 8n form de man7on care se
insertea" 8n cadr!l ca'it ii lenoide 7i pe :t!l omopl at!l!i, iar 8n 1os, pe
:t!l c-ir!rical al -!mer!s!l!i, la apro%i mat i' * cm s!& cap!l -!meral.
/rici!nea se 8ncepe anterior, &olna'!l st:nd c! &ra!l, de partea artic!l aiei
masate, la spate. 9e e%ec!t frici!ni ori"ontale, 'ertical e 7i circ!lare ale
scap!lei. 9e contin! apoi c! partea posterioar, 8n care scop &olna'!l ine m:na
pe !mr!l din partea op!s. Urmea" partea inferioar a caps!lei, prin spai!l
a!%iliar. .olna'!l 87i asea" m:na pe m:na maseor!l!i, care ptr!nde c! am&el e
police 8n a%il, c! celelal te deete prin":nd circ!lar !m-r!l. /rici!nea se
contin! 8n 7an!l &icipit al, printre cele do! pori!ni ale deltoid!l!i. .olna'!l
las s at:rne li&er &ra!l, iar mase!r!l ptr!nde printre cele * pori!ni ale
deltoid!l!i 8n 7an!l &icipital, !nde insist c! frici!ni 7i e'ent!al 'i&raii.
5!p e%ec!tarea mane'relor de masa1 la !mr se trece la mi7cri acti'e 7i
pasi'e 8n artic!la ia !mr!l!i masat, mi7cri care se e%ec!t 8n toate sens!rile#
fle%i!ne D e%tensi!ne, a&d!cie D add!cie 7i rotaie intern D e%tern, dac este
ne'oie c! a1 !tor!l mase!r!l!i
?asa1 !l &ra!l!i
9e 8ncepe c! nete"irea, e%ec!tat c! o m:n, 8mpin:nd toat masa m!sc!lar a
triceps!l!i, deet!l mare al!nec:nd prin 7an!l &icipital e%tern, 8n ti mp ce m:na
cealalt a mase!r!l!i fi%ea", 8n !7oar fle%i!ne, ante&ra!l pe &ra. Urmea"
nete"irea, 8n acela7i fel, a rei!nii anterioare, &icipital e. Nete"irea poate s fie
com&inat c! 'i&raia. 9e contin! apoi c! frm:nt at!l, care se e%ec!t 8n
aceea7i ordine. 9e fac mi7cri de nete"ire, e%ec!t:nd!-se mi7cri de compresi!ni
7i decompresi!ni s!ccesi'e, de 1 os 8n s!s. 6 te-nic care poate s fie aplicat la
&ra este masa1 !l ascendent &iman!al, care se e%ec!t c! am&ele m:ini aplicate
!na pe rei!nea &ra-ial anterioar 0m:na dreapt$, 8ncon1 !r:nd &ra!l c!
policele insin!at 8n 7an!rile interstii ale dintre fascic!lele m!sc!lare. Am&ele
m:ini e%ercit sim!ltan presi!ni 7i frici!ni ascendente, de la cot la !mr. 6 alt
practic de masa1 a &ra!l!i este ml!irea, care const 8n 8m&ri7area maselor
m!sc!lare 8ntre cele * palme desc-ise, c! deetele 8ntinse. 9e e%ec!t mi7cri de
r!lare, fiecare m:n descriind o mi7care 8n sens in'ers fa de cealalt . ?aselor
m!sc!lare le s!nt impri mate mi7cri de rotaie 8n 1!r!l &ra!l!i, care determin
o acti'itate 'ie a circ!laiei. 9e poate aplica 7i &aterea, fie c! partea c!&ital a
deetelor, fie c! pal ma, fie c! dos!l pl mii.
?asa1 !l cot!l!i
?asa1 !l cot!l!i se face mai ales 8n rei!nea paraolecranian. 9e 8ncepe c!
masa1 !l de introd!cere, care const 8n nete"irea rei!nii c!&ital e 7i a
triceps!l!i. 9e face apoi frm:nt area rei!nii descrise, compresi!ni c! am&ele
police 8n spai!l paraolecranian. Urme" frici!nea caps!lei, la 8ncep!t
posterior, insin!:nd !n!l sa! do! deete spre interior!l caps!lei, concomit ent
c! 'i&raia. Apoi c! am&ele police contin!m frici!nea spre epicondil!l 7i
epitro-lee. Pentr! frici!nea caps!lei anterior, &olna'!l face frici-!nea
ante&ra!l!i pe &ra 7i s!pinaia ante&ra!l!i 0care ptr!nde 8n am&ele police 8n
plica cot!l!i, printre tendoane 7i 'a friciona caps!la$.
5!p aceste mane're de masa1 se fac mi7cri pasi'e 7i acti'e ale circ!laiei
cot!l!i, fle%ie 7i e%tensie, prec!m 7i pronaie 7i s!pinaie a m:ini i, c! ante&ra!l
8n fle%i!ne.
?asa1 !l ante&ra!l!i
?asa1 !l ante&ra!l!i 8nepe c! nete"iea prii anterioare, care se poate face c! o
sin!r m:n, c! policele, celelal te deete al!nec:nd pe partea posterioar sa!
c! am&ele m:ini, efle!ra1 &iman!al. 9e procedea" c! m!lt &l:ndee, de 1 os 8n
s!s, de la p!mn 7i plica cot!l!i. 9e contin! c! nete"irea feei posterioare a
e%tensorilor, c! o sin!r m:n. Nete"irea se poate face 7i concomi tent pe
am&el e fee ale ante&ra!l!i, c! am&ele m:ini.
5!p nete"ire se trece la frm:ntat # la 8ncep!t c! r!p!l fle-%orilor, prin
presi!ni e%ercit ate c! o m:n sa! c! am&ele m:ini disp!se 8n inel, prin mi7cri
ascendente. 9e fac fac 7i mi7cri de stoarcere, de s!s 8n 1 os, pe partea radial,
al!nec:nd spre epicondil. /rm:ntarea rei!nii posterioare a am&elor ante&rae
se face prin presi!ni ascendente, c! o m:n. Pe ante&ra, at!nci c:nd 'ol!m!l
m!sc!lar este mare, se poate aplica petrisa1 !l c! do! m:ini. <n pl!s la ante&ra
se pot aplica &ateri !7oare, c! partea c!&ital a deetelor 7i 'i&raii.
?asa1 !l p!mn!l!i
?asa1 !l rei!nii anterioare a p!mn!l!i se face 8n eneral c! a1 !tor!l policel!i,
care !rmea" relief!l tendoanelor, de 1 os 8n s!s.
?asa1 !l rei!nii posterioare se 8ncepe c! nete"irea c! deet!l mare, !rmat de
frici!nea artic!lai ei radiocarpiene.
?asa1 !l deetol 7i p!mnilor
?asa1 !l deetelor se face 8ncep:nd c! nete"irea c! do! deete, 8ntre police 7i
inde%!l mase!r!l!i= apoi contin!:nd c! pre-si!ni, frm:nt are, e'ent!al s!&
form de mnl!ire, frici!ni pe artic!la iil e metacarpofal aniene 7i
interfalani ene. Totdea!na masa1 !l se e%ec!t de la ':rf!l deetelor ctre
rdcina lor.
?asa1 !l rei!nii dorsale a m:inii se 8ncepe c! nete"irea, 8ncep:nd de la
artic!la ia met acarpofalani an 7i contin!:nd 8n s!s, prec!m 7i c-iar ante&ra!l.
Contin!m c! frm:ntarea m!sc!-lat!rii tenare 7i -ipotenare, prin stoarcere
8ntre police 7i inde%!l mase!r!l!i. 9e trece la masarea spaiilor interosoase, care
se poate face c! !n sin!r deet sa! &iman!al prin presi!ni 8n am&e-le diraci i.
?asa1 !l palmei se adresea" celor + rei!ni ale ei# eminena tenar, -ipotenar
7i &!relet!l diitopal mar.
?asa1 !l eminenei tenare, format din m!7c-i care se inser pe prima falan a
policel!i, se face de ctre mase!r prin presi!ni c! deet!l mare.
Eminena -ipotenar, format din , m!7c-i 0pal mar!l, c!ta-nat, add!ctor!l
deet!l!i mi c, sc!rt!l fle%or 7i opo"ant!l$ se masea" ca 7i eminena tenar.
9e poate aplica 7i petrisa1 !l prin ci!pire.
Refi!nea mi1 locie a m:inii, datorit apone'ro"ei p!ternice a pal mei, fece dificil
masa1 !l. 9e aplic aici nete"iri mai enerice 7i frm:ntare prin apsri p!ternice
7i mo&il i"ri ale tendoanelor.
,. ?o&ili"area artic!l ai ilor 02inetoterapie$
9incine"i ile de imi ta ie 8n care mem&r!l -emipleic e%ec!t in'ol!ntar o
mi7care 'ol!ntar de mem&r!l sntos. Acest tip de sincine"ii s!nt mai rare. Un
e%empl! este constit!i t de Rai miste# cer:nd &olna'!l!i s mai e%ec!te o mi7care
de add!cie contra re"istent a coapsei &olna'e e%plicat pro&a&il prin
inter'enia ariei motorii ipsilaterale 0fi&re piramidale ne:ncr!ci7at e$.
). 9emn!l fle%iei com&inate a coapsei 7i a tr!nc-i!l!i 0.a&in-s2i$. <n
moment!l 8n care pacient!l 8ncearc s treac din dec!&it dorsal 8n po"iie a7e"at,
coapsa se flectea" pe &a"in, mem&r!l inferior &olna' ridic:nd!-se deas!pra
plan!l!i pat!l!i. La mem&r!l sntos acest fenomen n! se prod!ce din ca!"a
inter'en iei e%ten-sorilor coapsei care fi%ea" mem&r!l inferior pe pat. 5e partea
-emipleic, posi&ilitatea aci!nii concomit ente a !nor m!7c-i care aparin
sineriei de fle%ie 7i altora care aparin sineriei de e%tensie este pierd!t.
*. Cerem &olna'!l!i s flecte"e am&a pe coaps 8mpotri-'a !nei re"isten e.
9e prod!ce o fle%ie sincinetic a picior!l!i pe am& 0fenomen!l ti&ial!l!i
anterior, descris de 9tr!mpell$.
+. .olna'!l fiind 8n picioare, la aplecarea tr!nc-i!l!i 8nainte se flecta"
en!nc-i!l sincineti c 0semn!l Neri$.
,. C:nd &olna'!l ridic la 'ertical mem&r!l s!perior de partea
-emipleic, deetele care era! 8n fle%ie trec 8n e%tensie 7i a&d!cie 09o!M!es$.
3. <n moment!l c:nd &olna'!l str:ne !n o&iect c! m:na paretic se prod!ce
o add!cie, fle%ie 7i opo"iie a policel!i 0Barten&er$.
4. /le%ia acti' contra re"istet a ante&ra!l!i paretic pro'oac o pronaie 7i
fle%ie a m:ini i 0semn!l pronaiei a l!i 9tr!mpell$.
F. Pacient!l a7e"at pe o mas c! picioarele at:rn:nd aa deetele de la o
m:n c! deetel e de la cealalt 7i e%ercit o traci!ne p!ternic prin a&d!cia
&ra!l!i. Rsp!ns!l sincineti c const 8ntr-o e%tensie a am&ei de partea paretic
0.a&ins2i$.
E. Refle%!l e%tensor c'adr!pedal 0.rain$. <n moment!l c:nd pacient!l se
apleac 8nainte ca 7i c!m ar 'rea s ia po"iia patr!-ped, se prod!ce o e%tensie a
mem&r!l!i s!perior paretic
*. Gimnastic medical
E%erciii C. /.?.
<n parapleie e%ercii ile mai importante s!nt pentr! rec!pera-reaf!nci!ni lor
r!p!rilor m!sc!lare ale mem&relor inferioare, sco-p!l final fiind mers!l.
). E%erciii efect!ate 8n ortostatism, 8n care se s!port total re!-tatea corp!l!i.
*. 9e ridic pe ':rf!l am&elor picioare, apoi pe ':rf!l !n!ia sa! alt!ia din
picioare, alternant 7i 8n final pe !n sin!r picior.
+. E%erciii pe clc:i e.
,. E%erciii de der!lare a pas!l!i.
9e trece s!ccesi' de la spri1 init!l pe ':rf!ri, la spri1 in!l pe clc:i e 7i
in'ers, in:nd picioarele paralele.
3. e%erciii de ec-ili&r! 8n ortostatism.
I(. Terapia oc!paional
Este o form de tratament care folose7te acti'it i 7i metode specifice pentr! a
de"'olta, amel iora sa! reface capacitatea de a desf7!ra acti'i ti necesare 'ieii
indi'id!l!i, de a compensa disf!ncii 7i de a di min!a deficiene fi"ice.
Acest o&iecti' se reali"ea" prin + modaliti de acionare#
). Prin adaptarea acti'it i i indi'id!l!i 8n a7a fel 8nc:t s fac ceea ce 8i tre&!ie
s fac c! ceea ce poate c! mi1 loacel e sale. E%# indi'id!l este 8n'at s mear c!
c:r1 e, 8n'a s-7i preteasc masa c! o sin!r m:n, c:nd cealalt este
parali"at
*. Prin adaptarea medi!l!i 8ncon1 !rtor la deficit!l f!ncional al pacient!l!i.
E%# 8nloc!ie7te ro&inet!l de la ap c! o manet, intr 8n &loc c! cr!cior!l pe !n
plan 8nclinat.
+. Adaptarea mod!l!i de reali"are a !nei sarcini c! scop l!cra-ti'. E%# face o
acti'i tate care tonific r!p!ri de m!7c-i.
Aci!nile terapiei oc!paionale s!nt 8ntotdea!na s!&ordonate !n!i o&iecti'
f!ncional l!crati' la care tre&!ie s a1 !n pacient!l.
Pe de alt parte, sindrom!l depresi' 7i tendina de a&andon 8nt:lnit la
!nii &olna'i c! le"i!ni cere&rale dif!"e n! constit!ie o piedic 8n calea
rec!perrii, c! condiia tre"irii interes!l!i &olna'!-l!i pentr! acest en de
tratament.
Reed!carea profesional la care porne7te de la in'entar!l foarte atent al
le"i!nilor, al f!niilor deficiente, al strii somat ice 7i psi-ointel ect!ale, al
condiiilor sociale 7i ale indi'id!l!i. La toate acestea se 'a ad!a profesi!nea
anterioar, prec!m 7i aptit!di-nile psi-o-fi"ice 7i psi-o-te-nice.
Re:ncadrarea social repre"int proces!l prin care se crea" in'alid!l!i
condiiile necesare pentr! ca acesta s profite la ma%im!m de toate &eneficiil e
ci'ili"aiei 7i &!n!rilor material e 7i spirit!ale din care face parte.
Re:ncadrarea 7i readaptarea social pres!p!n procese de adaptare deose&it
de compl e%e pe care &olna'!l tre&!ie s le a&orde"e c! !n psi-ic 7i c! capacit i
fi"ice &ine p!se la p!nct
(.Tratament &alneoloic0ape mineral e, namol!ri$.
Pena1 e !scate 8n ca" de -ipertensi!ne persistent. .ile enerale c! plante cld!e
0+F
;
C$, de d!rat );-)3 min!te D a! !n efect trofic 7i pre'in contract ril e.
.olna'ii &eneficia" de c!re &alneare la >erc!lane, (ictori a, Co'asna.
9tai!ni# /eli%, .a"ia7, Eforie Nord, Co'asna, Go'ora, 5orna, Tec-ir-iol.
.ile 2inetoterape!tice la +F
;
C, timp de *; min!te, 8mpac-etril e c! nmol la ,;-
,) rade, )3-*; min!t e a! aci!ne decontract!rant .