Psihologia copilului si adolescentului

Alain Stroufe defineste notiunea de dezvoltare umana ca fiind o crestere a complexitatii organizarii
ce nu se realizeaza printr-o simpla insemnare cantitativa ci presupune o coerenta prin care o organizare a
functionarii la o anumita varsta este pregatita de organizarea de la varsta anterioara si conduce in mod
logic la tiparul adaptativ ulterior.
Ontogeneza mai poate fi prezentata si sub forma de stadii ale:
Dezvoltarii globale rezultand cicluri ale vietii
Dezvoltarea unui process psihic
A vorbi despre stadii inseamna a recunoaste faptul ca apar modificari calitative in cursul dezvoltarii.
Aceasta a incurajat studiul fiintei umane in mediul sau natural.
xistenta stadiilor in dezvoltarea umana a fost argumentata de !lanell "#$%&' prin:
Schimbarile calitative care fac distinctia intre stadii
Sincronicitatea schimbarilor diverselor aspecte comportamentale care marcheaza trecerea de la un
stadiu la altul "de exemplu( dezvoltarea gandirii simbolice este exprimata prin debutul vorbirii la
copil( dar si in jocul care devine simbolic'
)ranzitia foarte rapida si vizibila de la un stadiu la altul "cum invata sa vorbeasca'
Se mai adauga observatiile altor autori:
)recerea intr-un stadiu superior se realizeaza cu un consum mare de energie( astfel ca dupa ce
reuseste progresul comportamental pot interveni perioade de regresie ca urmare a acestui mare
consum energetic
De exemplu( trecerea la mersul biped care este anuntata intai de anumite incercari ale copilului(
uneori in absenta adultului. Dupa aceste incercari( copilul abandoneaza o perioada mersul biped. l
revine mai tarziu. *ntre timp se altereaza si ritmul somn-veghe( chiar daca fusese achizitionat
anterior( pana cand copilul reuseste sa faca primii pasi independent.
+a urmare( in cadrul ontogenezei:
Se pot surprinde si aspectele de continuitate si cele de discontinuitate
Se descriu mari procese prin care se produc modificarile acestea:
o +resterea
o ,aturizarea
o *nvatarea
#. +resterea este cel mai evident aspect al cresterii copilului. ste data de proliferarea celulelor
si tesuturilor organismului. Se realizeaza in conformitate cu programul genetic care determina
un ritm personal. ste( totusi( influentata de anumite conditii de mediu.
-. ,aturizarea - . realizarea mai mult sau mai putin automata a potentialului biologic intr-o
ordine predeterminata genetic si ireversibila. *nseamna dezvoltarea organelor pana ce ating capacitatea
#
functionala maxima( permitand realizarea unor tipare de comportament determinate genetic si ireversibila.
ste( totusi( influentata de anumite conditii de mediu.
/. *nvatarea inseamna modificarea mai mult sau mai putin persistenta a comportamentului in
urma experimentelor traite de persoana. *nvatarea se produce acasa( in familie( intre prieteni( la scoala( la
locul de munca( etc. ste conditionata de crestere si maturizare. Se produce in interactiunea cu mediul si
prin aceasta poate interfera cu cresterea si maturizarea.
Adecvarea hranei( calitatea relatiilor copilului cu cel care-l ingrijeste( radiatiile( consumul de
substante nocive( bolile accidentale( pot influenta cresterea si maturizarea organismului. "ex. +u cresterea
in inaltime'
)rei laturi ale dezvoltarii:
- dezvoltarea fizica
- dezvoltarea psihologica
- dezvoltarea psiho-sociala
+aracteristicile dezvoltarii psihice sunt:
- dezvoltarea are un sens ascendent calitativ si cantitativ in ansamblu( mai degraba sub forma
unei spirale in perioade diferite predominand fie acumularile calitative( fie cele cantitative.
- Se pot descrie si momente de criza pentru a construi ceva nou "polaritati ale unei mari
deschideri a individului fata de mediu'.
- ste concreta si individuala0 pot fi indicate si aspecte comune generale exprimate prin legi(
dar felul in care se pune in valoare potentialul ereditar( contextul concret de manifestare( posibilitatea unor
evenimente de viata( diferentele interculturale intre generatii nuanteaza dezvoltarea fiecarui individ0
diferentele se exprima in momentul in care se produc transformarile( viteza cu care au loc( continutul
achizitiei si efortul adaptativ pentru a realiza transformarile generale.
- Dezvoltarea este sistemica - . Orice schimbare are efecte asupra intregului sistem psihic
uman si schimbarea in oricare dintre partile sistemului poarta amprenta intregului sistem. Aceasta obliga la
urmarirea independentelor de la nivelul intregului sistem( dar si a sinergiilor care apar.
Legile dezvoltarii psihice
1. Legea interactiunii optime a factorilor fundamentali ai dezvoltarii psihice: ereditate( mediu(
educatie.
Nerespectarea ei duce la distorsiuni in dezvoltare. Aceasta interactiune are / aspecte:
#. Se refera la interactiunea factorilor in concordanta cu momentele programate genetic la dezvoltarea
fiintei umane de receptivitate maxima. Daca sunt depasite( potentialul nu mai este valorificat la
maximum "ex.: copiii crescuti de lupi'
-. Se refera la concordanta intre momentele acestor determinate de ereditate( cantitatea si calitatea
stimulilor date de mediu si educatie. 1econcordanta duce fie la subsolicitare( fie la suprasolicitare.
/. Se refera la faptul ca influentele de mediu si educatie sunt favorabile daca sunt in corespondenta si
cu zona proximei dezvoltari "adica potentialul de dezvoltare in viitorul apropiat'.
-
2. Legea interiorizarii influentelor si actiunilor externe
!ormulata ca urmare a unor cercetari pe termen lung
xista o mare asemanare intre operatiile mentale "de exemplu adunarea( clasificarea' si cele
de ordin practic( actiunile practice si mecanismele interioare "ex.: ritmul interior(
comportamentul noilor parinti'
Piaget: interiorizate sunt atat actiunile cat si continuturile "important in coerenta educatiei(
pentru ca in abordarea sistemica si sinergica a psihicului( prin aplicarea acestei legi de
dezvoltare( disensiunile intre figurile care realizeaza educatia( parinti sau alti educatori( sunt
interiorizate'.
3. Legea unitatii asimilare acomodare
*nteriorizarea este un proces cu dubla manifestare si dublu rezultat:
o Asimilare: procesul de integrare a ceea ce este interiorizat in structuri pe care subiectul le
are deja( ceea ce determina o anumita selectivitate fata de stimulii externi "conditia
asimilarii este sa existe structurile in care sa se produca'
o Acomodare: transformarea structurilor initiale sub influenta a ceea ce este asimilat(
creandu-se( astfel( conditiile pentru noi asimilari.
2egea implica:
3elatii din aproape in aproape intre asimilari si acomodari
Acomodari ale acomodarilor "lanturi de acomodari'
Asimilari dupa asimilari "tot in lant'
Posibilitatea ca unul dintre procese sa fie dominant
Piaget: in sarcini creative se produc acomodari si asimilari cu depasiri avand in vedere
potentialul crescut de acomodare al structurilor mentale
4. Legea succesiunii stadiilor de dezvoltare psihica
xista o succesiune generala intre stadiile si ciclurile de dezvoltare0 stadiile nu pot fi nici omise(
nici inversate
4n stadiu mai complex nu poate atinge nivelul calitativ propriu fara fundamentarea
corespunzatoare din stadiile anterioare
*n conditii deosebite de instructie si educatie( dar si ale unei dotari ereditare speciale( se pot
obtine accelerari ale parcurgerii stadiilor
*n functie de deficienta de ordin ereditar se prelungesc si unele stadii
+onceptul de stare de dezvoltare umana
Stadiul de dezvoltare
/
Se refera la aparitia in timp a anumitor proprietati privind cognitia( afectivitatea( vointa(
personalitatea si a unor proprietati de ansamblu ale vietii psihice a individului
Sau( dupa alti autori( la ansamblul de transformari calitative si cantitative proprii tuturor celor
care se afla intr-un anumit moment al vietii lor
*n orice stadiu de dezvoltare psihica se pot evidentia:
o Anumite repere care permit identificare nivelului care trebuie atins in crestere si
maturizare "rezultand profilul de stare'
o Dinamica reprezentand normalitatea dintr-un stadiu "profilul dinamic'
!iecarui stadiu ii este caracteristic modul in care interactioneaza componentele vietii psihice:
particularitatile psihologice de stadiu
Acestea se combina cu particularitatile psihologice individuale rezultand o modalitate personala
de realizare a particularitatilor psihologice de stadiu
Se instaleaza procesual si presupune parcurgerea a trei faze de baza:
#. Pregatitoare: manifestarea deplina a particularitatilor stadiului din momentul prezent la nivelul de
maturitate optima. Astfel se creeaza conditiile aparitiei urmatorului stadiu.
-. +ristalizarea noului stadiu: apar particularitati specifice stadiului respectiv( dar care pot manifesta o
anumita instabilitate si structura de ansamblu se coordoneaza doar pe scurta durata. Se poate vorbi
de un echilibru instabil( dar in acelasi timp relevant.
/. ,aturizarea: se ating parametrii caracteristici de maturizare afectiva( cognitiva si psihosociala
Stadiile dezvoltarii psihosociale "S. !reud'
Aceasta stadialitate are originea in studiile sale referitoare la sexualitatea infantila.
)ine cont de configuratia zonelor erogene pe parcursul vietii. 5ona erogena a fost definita de !reud ca
fiind o portiune de epiderma sau vuioasa care( intr-un anumit fel "ritmic'( suscita o senzatie de placere.
+antitatea de placere obtinuta este importanta pentru economia psihica si deci( pentru dezvoltarea
armonioasa.
#. Stadiul oral "6 7 - ani'
,anifestarea sexuala consta in supt "la adulti( miscari ritmice ale buzelor'
Obiectivul initial este incorporarea obiectului. Se asociaza uneori cu frecarea sau atingerea unei parti din
corp cu o sensibilitate aparte.
Are - subperioade: - oral pasiv si oral activ
-. Stadiul sadic-anal "--/ ani'
5ona erogena este cea a anusului. xplorarea sa de catre copil se realizeaza prin retinerea materialelor
fecale pana cand acumularea lor determina puternice contractii musculare si pot produce o excitatie
puternica atunci cand sunt determinate. 1u departarea acestui stadiu poate duce la persoanele nevrotice la
adevarate ritualuri de curatenie secrete.
/. Stadiul falic "/-& ani'
8
+opilul isi procura placere si prin luminare sau onamie. 2a varsta de 8 ani procurarea placerii prin astfel de
activitate poate fi reprimata( ceea ce permite o evolutie afectiva armonica. ste varsta complexului Oedip
si a complexului lectra. 3ezolvarea pozitiva are loc prin trecerea in inconstient a pulsiunilor sexuale fata
de parintele de sex opus si a rivalitatii cu cel de acelasi sex.
8. Perioada de latenta "9 ani 7 pubertate'
*mpulsurile sexuale partiale se focalizeaza si se subordoneaza functiei de reproducere in care rolul major il
joaca zona genitala. ducatia copilului ocupa un loc important. Se cristalizeaza mecanism de refulare si
sublimare a pulsiunilor sexuale.
&. Stadiul genital
Debuteaza odata cu pubertatea. *mpulsurile sexuale sunt mai intense. :echile nazuinte sexuale iau forma
afectiunii( adoratiei( respectului( tandretii. Obiectivul este fuziunea tuturor dorintelor intr-un obiect.
Posibilitatea de a o realiza in mod corespunzator depinde de relatia anterioara cu obiectele de relatie.
ric; ri;son
A acceptat ideile lui !reud ca fiind corecte insa a fost mai mult interesat de cultura si societate.
Dezvoltarea functioneaza dupa principiul epigenetic conform caruia personalitatea se dezvolta parcurgand
% etape predeterminate.
Progresul la fiecare stadiu este determinat in parte de succesul sau insuccesul pe care l-a avut individual in
toate celelalte stadii anterioare.
Daca un studiu este parcurs cu bine( omul dobandeste o anumita virtute sau putere psihosociala.
*n caz de success relativ( el dezvolta tendinte dezadaptative sau simptome psihopatologice.
Practic( fiecare stadiu este caracterizat de o criza psihosociala( ea este generata de ciocnirea dintre -
contrarii( sarcina de dezvoltare consta in echilibrarea celor - contrarii.
chilibru -. virtute
Dezechilibru -. rol pozitiv -. tendinta dezadaptativa
3ol negativ -. simptome psihopatologice
Stadiile:
* "infantil sau oral sensorial'
** De la nastere pana la # an 7 #(& ani
*** Sarcina de dezvoltare "criza psihosociala' incredere insotita de oarecare neincredere
*: 3elatii semnificative: mama
: :irtute: incredere in propriul corp si in stimularile biologice( speranta( credinta
:* ,odalitatile psihosociale: a primi( a da in schimb
:** )endinta dezadaptativa: deformare senzoriala "prea increzator'
:*** Simptom patologic: retragerea care apare in depresie sau in schizophrenia paranoica
:iata intrauterina
&
!ecundatia reprezinta intalnirea ovulului cu spermatozoidul. Spermatozoizii mobile depusi in vagin strabat
care in --#6 minute colul uterin( avanseaza prin uter ajungand in partea superioara a trompelor uterine(
locul de fecundatie dupa o ora si jumatate. Pe acest parcurs sufera anumite modificari "mobile de & zile 7
sperma'. Dintre ei( numai unul singur ajunge propriu-zis aproape de ovul( dupa aceea se produce fuziunea
membranelor celor - celule( ir ceilalti spermatozoizi nu mai pot intra in ovul.
Spermatozoidul isi pierde flagelul( iar moleul lui creste in volum( se activeaza ovulul a carui volum se
mareste la randul lui. +ele - nuclee fuzioneaza in partea centrala a ovulului astfel se formeaza celula ou
numit zigot. Ovulul are intotdeauna un cromozom <( el este fecundat in spermatozoid care contine: fie un
cromozom <( fie un cromozom =. *n funtie de acesta fatul va avea un anumit sex: < 7 feminin( = 7
masculin.
*n zigot( prima celula a fatului( exista 89 de cromozomi: -/ materni si -/ paterni. i contin genele.
+romozomii materni si cei paterni se asociaza pe perechi. :orbim de doua tipuri de gene: dominante 7 cele
care se manifetsa si recesive 7 cele care raman cu potential( fiind posibil sa fie dominante la generatia
urmatoare.
>emenii pot fi:
?ivitelini rezultati din fecundatia secundara a doua ovule diferite de catre doi spermatozoizi in timpul
aceluiasi raport sexual. i provin din doi zigoti diferiti. i vor semana( darn u mai mult decat fratii in
general.
4nivitelini rezulta atunci cand un singur spermatozoid fecundeaza un singur ovul( rezultand un ou 7 unic(
care se va separa in doua parti egale. Acestea de la randul lor dezvoltandu-se independent. :or rezulta
copiii asemanatori cu acelasi patromoniu genetic.
2a scurta vreme dupa fecundare( se ajunge la % celule( cand ajunge la #9 celule se numeste normala.
:olumul morulei este acelasi cu al oului initial. *ntre timp( oul se deplaseaza din trecerea externa a trompei
uterine sper uter. +and are 98 de cellule produsul conceptiei se numeste blastula. +elulele periferice mai
mici le inconjoara pe cele centrale mai mari "cele diferentiale'. Acestea din urma formeaza butonul
embrionar. ,ica sfera se scobeste in interior si ormeaza o cantitate plina cu lichid ce adaposteste butonul
embrionar. Din butonul embrionar ia nastere embrionul iar invelisul exterior poarta numele de trofo-blast
"rol de hranire'.
*n zilele 8 si & de la fecundatia blastula pluteste liber prin uter dupa care se lipeste de mucoasa sa uterine.
Aceasta fixare este protejata de secretia mare de progesterone care impiedica uterul sa se contracte in
timpul menstruatiei. Progesteronul este produs de corpul galben format din ceea ce a ramas din foliculul
care a eliberat ovulul tocmai fecundat.
+orpul galben este retinut in activitate prin secretia de gonadotrofina de catre trofoplast in timpul primelor
saptamani.
2a a @-a zi de la fecundatie "-#--- zile de la inceputul ultimei menstruatii' celulele externe ale blastulei
incep sa se insemineze intre celulele epiteliului uterin marcand debutul implantarii.
)rofoblastul va forma placenta0 ea va avea rolul de a permite schimburile dintre sangele matern si cel al
fatului. Placenta este o anexa embrionara( prin cordonul ombilical( fatul va fi conectat la placenta.
+antitatea amniotica este o alta anexa "punga apelor'. *n ea traieste fatul pana la nastere. Se formeaza in a
%-a zi prin alungirea butonului embrionar si a trofoblastului. ste marginita de o membrana numita amios.
!actorul 3h "rhesus'
9
*ntereseaza in mod special in perioada sarcinii( la suprafata hematiilor exisa de cele mai multe ori
aglutinogelul. Persoana care il poseda este denumita 3h pozitiv. +ea care nu il poseda este numita 3h
negative. Persoanele 3h negative atunci cand primesc sange cu hematii cu aglutinogenul D produc
aglutinine anti D "anticorpi' care distrug prin aglutinare respectivele hematii "globulele rosii'.
*mportanta lui rh procreare 7
Daca ambii parinti sunt 3h pozitiv "cum de altfel sunt majore' copilul va fi si el 3h A la fel se intampla
daca ambii sunt 3h -. Daca mama 3hA si tata 3h 7 exista o sansa din / copilul sa fie 3h 7 si cum sangele
nu intra in contact cu cel al mamei nu are importanta.
Daca mama este 3h 7 si tata 3h A exista riscul incompatibilitatii materno-fetale( cand copilul ester hA ca
tatal "-B/ din cazuri'. *n acest caz( in cursul primei sarcini nu apar complicatii. )otusi cateva globule rosii
ale fatului 3h A trec in sistemul circulator al mamei in cursul remanierilor placentare care au loc pe la 8
luni si jumatate si mai ales cand se desprinde de placenta la nastere. *n acel moment aglutinogenul D de pe
hematiile copilului determina formarea in sangele mamei de aglutinine anti D. Problemele apar la o noua
sarcina atunci cand din nou sangele mamei intra in contact cu hematiile fatului alterandu-le. "?oala
hemolitica a nou-nascutului' manifestata prin anemie severa si leziuni ale ficatului si splinei.
Pentru a preveni o procedura numita exalireo-transfuzie care consta in schimbarea sangelui nou-nascutului
"fatului' se foloseste un tratament preventive. "2a a doua sarcina incep sa apara problemele'.
)ratamentul preventive consta in injectarea la mama la @- de ore de la nastere de gama-globuline
purtatoare de aglutinine anti D. le aglutineaza toate hematiile 3h A ale copilului care au trecut in sangele
mamei( sangele ei este CcuratatD0 De acestea si nu se mai produce raspunsul imunitar. Aceasta imunizare
este bines a existe nu numai dupa o nastere ci si dupa un avort.
2a / saptamani de la conceptie apare tubul neural0 se formeaza pe partea dorsala. Din el se formeaza apoi
bulbi din care va deriva creierul. Se formeaza si maduva care este foarte lunga in regiunea frontala incep sa
se constituie organul de simt incepand cu forma primara a ochiului si a urechii interne.
2a 8 saptamani de la conceptie apar mugurii membrelor. *ntai cele superioare si apoi cele inferioare.
*n a --a zi cele doua tuburi cardiace fuzioneaza in 3h-ul singur care are pe alocuri ingrosari separate prin
portiuni mai subtiri reprezentand atriile si ventriculele primitive. Se realizeaza o miscare circulara a
sangelui de la inima din aorta la anexele embrionare( iar apoi prin vene inapoi la inima.
*n a **-a luna de sarcina "la & saptamani de la fecundare' din tesutul cartilaginous primitive se dezvolta
mugurii care vor forma membrele si elementele care vor constitui vertebrele. S-a dezvoltat inima care
formeaza o proeminenta "ea poate fi vazuta bine la ecograf'. +ontinua elaborarea sistemului digestiv 7 in
ce primeste mama greturile salivarea si oboseala reprezinta simptome normale. *nsa mama trebuie sa
acorde atentie surmenajului si eforturilor prea mari.
2a a #8-a saptamana de la fecundare lungimea fatului este de #8 cm( si greutatea este de ##6 g. !atul
devine mai active avand miscari involuntare ale membrelor. *n cursul acestei luni se formeaza derma
"stratul profun al pielii' iar la nivelul epidermei intra in functiune primii corpusculi "receptori'0 ei permit
aparitia simtului tactil.
Procesul de osificare se afla in plina dezvoltare. *nima bate de ##6-#-6 de ori pe minut. *ncepe sa
functioneze glanda tiroida.
2a -/ de saptamani de la fecundare
@
2ungimea fatului este de -% de cm( iar greutatea de &96 g. )egumentele sunt netede si s-a format tesutul
adipos subcutanat. )esutul muscular se generalizeaza. Diferentierea organelor sexuale este incheiata.
1umarul neuronilor este definitive( migrarea lor se incheie si ramane doar sa se diferentieze.
2a -% de saptamani de la fecundare "a @-a luna de sarcina' 7 daca se produce nasterea copilului ar putea
supravietui in conditii de asistenta speciala.
!atul are o perceptie mai buna( aude sunete si are senzatii( reactioneaza la un sunet care il solicita ( reactiile
se produc in mod reflex si exprima placerea sau neplacerea. !atul percepe emotiile puternice ale mamei
prin intermediul adrenalinei care trece prin placenta
,iscarile respiratorii sunt ritmice( coordinate( incepe sa functioneze auto-reglarea temperaturii interne
Se realizeaza mielinizarea unor formatiuni nervoase( in special la nivelul maduvei spinarii sau al unor
nervi cranieni. Sunt deja formate santuri corticale in anumite zone.
!atul traieste in universal sunetelor corpului mamei sale. 4n experiment facut secolul trecut( pe nou-
nascuti( care au fost plasati intr-o camera cu un mitronom a aratat ca atunci cand ritmul acestuia era de @-
de batai pe minut( copiii erau mai linistiti decat atunci cand ritmul era de #-6 de batai pe minut.
Alte experimente au aratat ca nou-nascutul distinge vocea mamei de a altor femei si ea are un efect
calmant asupra lui la 8 ore de la nastere.
2una a $-a "/9 saptamani de la fecundare'
89(& cm 7 lungimea( greutatea 7 -;g( 9&6 g.
!atul cunoaste vocea mamei( sunetul inimii( stie daca mama doarme( mananca sau merge. Plimbarile
mamei ii fac placere pentru ca il leagana.
2a /@ saptamani de la fecundare
8% cm 7 lungimea
-($66 ;g 7 greutatea
!atul nu mai are loc sa se miste. ste pozitionat cu capul in jos.
2a /% de saptamani de la fecundare
&6 cm 7 lungime( /;g( /66 greutate
Daca nu s-a nascut deja( asteapta sa o faca.
Stadiile dezvoltarii intrauterine sunt:
- Stadiul ou "preembrionar' pana la sfarsitul celei de-a **-a saptamana de la conceptie
- De embrion "pana la %6 de zile'
- !etal "pana la nastere'
Eaptonomia
3eprezinta o tehnica de comunicare cu fatul in perioada intrauterine in care recunoste potentialul lui si
dreptul lui de a fi respectat de parinti( chiar din momentul conceptiei "haptos 7 atingere'
Eaptonomia primatala le permite parintilor sa comunice cu copilul lor inca inainte de nasterea lui.
*mportante legaturi bazate pe respectful autonomiei celuilalt se pot construe in acest process de
comunicare emotionala copilul nenascut.
+ontactat astfel de mama si de tata( copilul se simte iubit si dobandeste un sentiment de securitate de baza(
pe de alta parte raspunzandu-le parintilor el ii face pe acestia mai siguri pe ei( ii valorizeaza pe parinti.
%
+onditia de baza a acestui contact se realizeaza in /( daca tatal nu este motivate( comunicarea nu se poate
realize.
1asterea
A fost privita diferit de catre psihologi( unii o considera un traumatism care isi pune amprenta asupra
intregii vieti psihice a individului. Alti autori contrazic acest punct de vedere considerand ca punerea in
functiune a automatismelor vietii "a circulatiei sangvine( a respiratiei si a celorlalte functii vitale' are
nevoie de aceasta agresiune. ste adevarat ca nasterea stimuleaza potentialul vital al bebelusului.
Desi exagerata( prima teorie are meritul de a atrage atentia asupra faptului ca bebelusii sunt in pericol de
suferinta in timpul nasterii. +a urmare( se atrage atentia asupra modului in care este tratat bebelusul
imediat dupa nastere. 1ou-nascutul este manipulate cu grija pentru anu suprasolicita F. Proprio-tactil. * se
da timp pentru autonomizarea functiilor circulatorii si respiratorii( se asteapta putin inainte de sectionarea
cordonului ombilical.
+opilul se aseaza pe pantecele mamei apoi intr-o baie calduta unde se poate destined si in scirt timp este
pus sa suga la sanul mamei. Astfel se creeaza o atmosfera blanda pentru a se familiarize cu lumea aceasta.
ste langa mama pentru ca putinul pe care il stie deja despre lume "mirosul mamei( vocea ei( bataile
inimii' sa fie recunoscute.
*n cazul copilului prematur adica cel nascut inainte de termen sau cu o greutate mica si deci cu risc este
bine sa se evite separarea de durata a copilului de parinte si in special de mama. 1umeroase cazuri de
abandon( abuz fizic si neglijare a copilului sunt cauzate de aceste conditii de separare in care parintii nu-si
mai pot investi afectiv copilul absent de langa ei.
ric; ri;son
A acceptat ideile lui !reud ca fiind corecte insa a fost mai mult interesat de cultura si societate.
Dezvoltarea functioneaza dupa principiul epigenetic conform caruia personalitatea se dezvolta parcurgand
% etape predeterminate.
Progresul la fiecare stadium ese determinat in parte de succesul sau insuccesul pe care l-a avut individual
in toate celelalte stadii anterioare.
Daca un studiu este parcurs cu bine( omul dobandeste o anumita virtute sau putere psihosociala.
*n caz de success relative( el dezvolta tendinte dezadaptative sau simptome psihopatologice.
+riza psihosociala "sarcina de dezvoltare':
chilibru 7 virtute
Dezechilibru: - polul pozitiv 7 tendinta dezadaptativa
- polul negativ 7 simptome psihopatologice
Stadiul * "infantil'
- de la nastere pana la # 7 #(& ani
- sarcina de dezvoltare "criza psihosociala': incredere insotita de o oarecare neincredere
- relatii semnificative: mama
- virtute: incredere in propriul corp si in stimularile biologice( speranta( credinta
$
- modalitatile psiho-sociale: a primi( a da in schimb
- tendinta dezadaptativa: deformare senzoriala "prea increzator'
- simptom patologic: retragerea "depresie( paranoia( poosibil psihoza'
Stadiul al **-lea "anteprescolar'
- sau anal-muscular
- de la #-#(& la /-8
- sarcina de dezvoltare "criza psihosociala': a dezvolta autonomia minimalizand depdendenta
"manifestata prin rusine si indoiala'
- relatii semnificative cu parintii
- virtute: hotarare( determinare sustinute de autonomie
- modalitatile psihosociale: a se tine sau a-si da drumul de parinti
- tendinta dezadaptativa: impulsivitate( lipsa de rusine in indeplinirea dorintelor( care( ulterior(
se va face in absenta abilitatilor
- simptom patologic: rusine si indoiala'
Stadiul al ***-lea "prescolar'
- sau genital 7 locomotor
- de la /-8 ani la &-9 ani
- sarcina de dezvoltare "criza psiho-sociala': initiative fara prea multa vinovatie
- relatiile semnificative: familia
- virtute: curajul in incercarea de a transforma proiectele personale in realitate( cu constiinta
propriilor esecuri trecute si a limitelor
- modalitatile psihosociale: a se duce dupa( a se juca
- tendinta dezadaptativa: neindurare "indeplinesc propriile planuri indifferent peste cine trec'
- simptom patologic: inhibitia "nu face nimic pentru ca apoi sa nu se simta vinovat'
Stadiul al *:-lea "varsta scolara mica'
- sau de latenta
- de la &-9 la #- ani
- sarcina de dezvoltare "criza psihosociala': a dezvolta capacitatea de sarguinta evitand
sentimentul de inferioritate
- relatii semnificative: vecinatatea( scoala
- virtute: competenta
- modalitati psiho-sociale: a completa( a face lucruri impreuna
- tendinta dezadaptativa: eficienta redusa "deoarece sunt impinsi spre alte arii de competenta'
- simptom patologic: inertia "se opresc din a incerca dupa primul insucces'
Stadiul al :-lea "adolescent'
- de la #- la #%--6 de ani
- sarcina de dezvoltare "criza psihosociala': a se dezvolta identitatea eu-lui si a evita confuzia
de rol "a sti cine esti in lume si ce loc ocupi in societate'
#6
- relatii semnificative: grupul de prieteni( modelele de rol
- virtute: fidelitate "loialitate( capacitatea de a trai dupa standardele societatii chiar daca sunt
imperfecte'
- modalitatile psihosociale: a fit u insuti( a arata cine esti
- tendinta dezadaptativa: fanatism "calea personala este calea unica'
- simptom patologic: renegare a nevoii de identitate( a locului in lumea adultilor
Stadiul al :*-lea "adultul tanar'
- de la #%--6 de ani la /6 de ani
- sarcina de dezvoltare "criza psihosociala': intimidate "capacitatea de a fi apreciat de altii'
versus izolare
- relatii semnificative: partener( prieten
- virtute: dragoste intr-o relatie in care cei doi( fiinte independente( vor sa creeze ceva mai
mare decat ei
- modalitatile psihosociale: a se pierde si a se regasi in altul
- tendinta dezadaptativa: promiscuitate "tendinta de a dezvolta relatii intime prea rapid fara o
buna cunoastere de sine'
- simptom patologic: exclusivitate "a se izola de dragoste( prietenie si comunitate'
Stadiul al :**-lea "adultul matur':
- de la /6 la &6 de ani
- sarcini de dezvoltare "criza psihosociala': realizare creatoare "mai putin egoista( fara
expectatia implicita de reciprocitate in dragostea oferita' versus rutina( stagnare
- relatii semnificative: familia( grupul de lucru
- virtute: grija "pentru cineva pe care ia cu sine pe tot parcursul vietii'
- modalitatile psihosociale: a realiza( a avea grija de
- tendinta dezadaptativa: supraextindere "insotita de neglijare de sine'
- simptom patologic: rejectivitate "pentru ceG 2a ce bunG'
Stadiul al :***-lea
- de la &6 de ani
- sarcina de dezvoltare "criza psihosociala': integritate "a fi impacat cu propria viata' versus
disperare
- relatii semnificative: personae de aceeasi varsta
- virtute: intelepciune
- modalitatile psihosociale: a fi( a face fata nefiintei
- tendinta dezadaptativa: indrazneala "fara a luat in considerare propriile dificultati'
- simptom patologic: disperare
Hean Piaget
- stadiile de dezvoltare a inteligentei
##
- prin succesiunea alternative a proceselor de asimilare si acomodare
Stadiul :arsta +aracteristici
Senzoriomotor 6-#%--8 luni +unoaste prin intermediul
activitatilor lui fizice(
achizitioneaza schema obiectului
permanent( se incheie cu achizitia
limbajului si a gandirii simbolice
Preoperational --&-@ ani +opilul se straduieste sa realizeze
gandirea logica "gandeste ceea ce
vede'
Operatiilor concrete 9-##-#- ani >andeste logic probleme concrete
si achizitioneaza reversibilitatea si
conservarea invariantilor
Operatiilor formale Dupa ##-#- ani Opereaza mintal cu concepte(
probleme abstracte ipotetice
2. Iohlberg: evolutia judecatii morale
- a urmarit stadiile parcurse de copil in judecarea unor dileme morale "este preferabil a se salva viata unei
singure persoane importante sau a salva vietile unor personae oarecare( dar numeroaseG'
- a fost interesat nu atat de raspuns in sine( cat de argumentarea folosita
+ercetarea a fost efectuata pe @- de copii intre #6 si #9 ani( initial( apoi recurgandu-se la stadii
longitudinale intelectuale in +anada( ,exic( Anglia( )urcia( )aiJan
#-
1ivel +aracteristici Stadiu +aracteristici
Premoral sau
preconventional "8-#6
ani'
Standarde de judecare
sau etichete culturale de
tip bun-rau( cuminte-
obraznic( faptele sunt
judecate dupa consecinte
#. Al moralitatii
ascultarii
-. Al moralitatii
hedonismului
instrumental naiv
+onteaza pedeapsa si
recompense
+onformarea la norma
este sursa de beneficii
Al moralitatii
conventionale "#6-#/
ani'
Se conformeaza la
normele exterioare
pentru a * se recunoaste
purtarea "a fi copil bun'
/. Al moralitatii
bunelor relati

8. Al modalitatii
legii si ordinii
+ele generale: incepe sa
judece faptele dupa
intentie
3espectarea normelor(
legilor( autoritatii devine
necessitate ce regleaza
conduita tuturor si aduce
si beneficii personale
Autonomiei morale sau
al interiorizarii si
acceptarii personale a
principiilor morale "dupa
#/ ani'
Acceptarea normelor ca
forma de identificare cu
grupul de referinta( care
duce la aceleasi drepturi
si indatoriri. ffort de
definire a valorilor
morale in termenii
proprii.
&. Al moralitatii
contractuale
9. Al moralitatii
principiilor
individuale de
conduita
Standardele morale sunt
intelese ca rezultat al
unei decizii virtuale
Se cristalizeaza propriul
sistem de valori morale(
prin semnificatiile
personale acordate
conceptelor de justitie(
reciprocitate( egalitate(
demnitate
#/
Scolaritatea mica
+aracteristici generale
- dezvoltarea psihica este sub influenta invatarii scolare
- se formeaza si se dezvolta capacitate de baza care apoi asigura accesul la cultura
- se accentueaza caracterul voluntarK si constient al diverselor structuri si procese psihice
- perspective asupra lumii este mai valabila ca sic ea asupra propriei personae rezultand un
echilibru calitativ
Perceptii si reprezentari
- in ce priveste aria tactila se inregistreaza avansuri in conditiile verbalizarii si completarii
informatiilor care lipsesc in alte arii( mai mare finite
:izuale: ele sunt mult antrenate in activitatile de scris( citit
- creste campul visual( mobilitatea oculara
- se realizeaza o fina discriminare a formei care permite o mai buna orientare in spatiu
- s-au stabilizat constantele si tiparele perceptive
- diferentierea buna a culorile si formelor geometrice
Auditive
- auzul fonematic inregistreaza cel mai mare salt
- au rol reglator in citire
- auzul musical isi extinde gama
Spatiu si timp
- insusirea unor etaloane pentru greutate( marime( volum
- cele ale timpului sunt in legatura cu activitatile ritmice care permit o buna evaluare
- orientarea in timp e buna dar dominant catre prezent
Se dezvolta simtul observational.
Reprezentarea
- se formeaza categorii de reprezentari in afara celor legate de mediul ambient "grafice(
sonore( legate de scris-citit( istorice( geografie'
*nsusiri
- mai bogate( mai corecte( mai precise
#8
- organizate in purul conceptelor
- mare mobilitate
Memoria
- la inceput( memoria este orientate catre continuturi concrete( este conditionata de
semnificatia afectiva( fragmentara si domina recunoasterea
- se amplifica continuturile verbale ale memoriei
- se conserva memorarea voluntara
- creste volumul meoriei
- incep sa fie memorate aspecte semnificative( esentiale pentru o tema
- este sprijinita de procedeele mnezice invatate in scoala
- pastrarea este sustinuta de organizarea sistematica a lectiilor si de evaluarile scolare
- copilul intelege relatia dintre performantele lui in invatare si efortul de memorare
- catre sfarsitul stadiului exista o relatie cu gandirea care permite organizarea celor memorate
dupa criterii logice
- activitatea scolara amplifica reproducerea
maginatia
- se diminueaza egocentrismul si creste sensibilitatea fata de criterii( cerinte ale realului
- nivelul mai scazut la scolarul mic
- are premise noi: dezvoltarea inteligentei si a comunicarii verbale
- cea mai reproductiva este legata de insusirea unor cunostinte de baza despre mediu( poate
cunoaste si distorsiuni si este angajata in sustinerea lecturilor
- cea creatoare: in realizarea unor desene dupa tema data sau modele0 se constata o mai mare
retinere in a folosi culoarea sau aplicarea conform realitatii
- tehnica de desen e mai bine pusa la punct( realizandu-se aproapierea de real
- se face conexiunea cu gandirea( astfel ca ansamblurile sunt mai bine organizate
#&