Procesul formarii deprinderilor de citire si scriere este un proces

complex, deoarece insesi aceste deprinderi sunt complexe. Insusirea citit-

scrisului, formarea deprinderilor de citire si scriere corecta constituie o
conditie de baza a intregii munci instructiv-educative din scoala.Bazele
formarii lor se pun in clasa I, dar procesul consolidarii si mai ales al
perfectionarii lor este mult mai indelungat ; el continua si in clasele
urmatoare. De aceea, este firesc ca problemele metodologice legate de
insusirea de catre elevi a citirii si scrierii sa fie cunoscute si tratate in
succesiunea lor, asa cum apar, in primul rand, in clasa I si apoi in clasele
urmatoare.
Succesul in orice fel de activitate depinde in mare masura de felul in
care este realizat inceputul. Este bine cunoscuta constatarea ca este mult mai
usor sa se puna de la inceput bazele unor deprinderi corecte, decat sa se
corecteze deprinderile formate gresit.
Prin dobandirea deprinderilor de citire si scriere, copilul are posibilitatea
sa cunoasca lumea inconuratoare, sa-si activizeze si sa-si imbogateasca
vocabularul, sa-si imbunatateasca exprimarea atat din punctul de vedere al
pronuntarii corecte a fiecarui sunet, cat si sub aspect gramatical, sa-si
dezvolte gandirea, memoria, atentia, posibilitatile de creatie si interesul
pentru invatatura, sa-si formeze o atitudine constienta si perseverenta fata de
aceasta activitate.
In procesul predarii citit-scrisului trebuie sa se porneasca de la
particularitatile materialului predat, adica de la realitatea sunetelor rostite, de
la descrierea sunetelor rostite si de la analiza lor, cu autorul datelor
stiintifice ale foneticii. !ot atat de important este sa se tina seama de
particularitatile psi"ologice ale subiectului receptor, adica ale copiilor.
#etoda fonetica analitico-sintetica este metoda stiintifica de predare a
citirii si a scrierii. Ea corespunde cerintelor lingvistice, pedagogice si tine
seama de particularitatile psi"ologice ale procesului citirii si scrierii la
incepatori. Esenta metodei fonetice analitico-sintetice consta in aceea ca la
predarea citit-scrisului se foloseste atat analiza$ descompunerea cuvintelor
respective%, cat si sinteza$imbinarea sunetelor insemnate prin litere in silabe
si cuvinte si citirea acestor silabe si cuvinte%.
Predarea citit-scrisului pe baza metodei fonetice analitico-sintetice nu
poate fi conceputa fara utilizarea in mod sistematic a unor miloace de
invatamant a caror manuire sa-i oblige pe elevi sa faca nenumarate si variate
exercitii de analiza si de sinteza fonetica, indeosebi sub forma de oc.
Dintre acestea, poate cel mai important material este alfabetarul cu litere
mobile.
Pe cat de necesar, pe atat de simplu, alfabetarul este format din literele
de tipar mari si mici si din silabe tiparite pe cartonase izolate, cu autorul
carora elevii trebuie sa compuna cuvinte si propozitii. Pentru lucrul la tabla
se foloseste alfabetarul cu litere de format mare. El ii serveste invatatorului
ca material demonstrativ cu autorul caruia le prezinta copiilor semnele prin
care se noteaza sunetele$ literele si grupurile de litere %si se pregateste citirea
paginilor din abecedar prin compunerea cuvintelor si a unor propozitii
alcatuite din literele invatate. &lcatuind cuvintele, elevii fac exercitii de
analiza si de sinteza fonetica, in cadrul acestui proces stabilindu-se si
fixandu-se legatura organica dintre sunet si litera.
Pentru o fixare mai rapida a literelor, este de preferat ca, pe masura ce se
predau, acestea sa fie afisate in clasa pe un panou, fie in ordinea predarii, fie
de o parte vocalele si de alta consoanele. Pentru a fi mai sugestive, in cazul
in care copilul are inca ezitari, litera poate fi insotita de o imagine a carei
denumire sa inceapa cu litera respectiva$ de exemplu pentru litera ' a (se
poate desena ) un arici, o aluna, un avion, un arc, o albina etc %.
*n asemenea tablou cu literele sau cu silabele invatate, poate fi folosit de
invatator si pentru verificarea cunostintelor elevilor, mai ales a celor care
intampina greutati. Pentru a mentine interesul copiilor pentru aceste tablouri
acestea nu vor fi lasate in permanenta pe perete, ci vor fi puse pe rand si
sc"imbate cat mai des.
&stfel de modele se vor folosi si afisa de catre cadrul didactic si pentru
literele de mana. +iterele de mana, mari si mici, pot fi scrise pe cartoane de
dimensiuni suficient de mari pentru a fi vazute din orice punct al clasei.
+itera model se va scrie cu negru pe liniatura albastra$ la fel cu caietele %.
Invatatorul poate reproduce exact modelul din abecedar, atat pentru
elementele grafice cat si pentru litere.
Prezentarea modelului scris pe plansa nu exclude insa scrierea model pe
tabla de catre invatator, insotita de verbalizarea necesara, pentru ca elevii sa
observe nu numai forma literei dar si modul cum este construita si cum se
realizeaza.
!ot in perioada scrierii, mai ales in perioada preabecedara, cand se
predau elementele grafice, acestea pot fi confectionate cu elevii din sarma
usor maleabila sau din plastilina. #odeland plastilina sau indoind sarma in
asa fel incat sa se formeze din ea elementul care se preda, elevii isi intiparesc
mai usor forma acestuia, incat cand trec la exercitarea lui in scris, aceasta
decurge cu mai multa usurinta. &cest procedeu poate fi folosit si in vederea
corectarii unor greseli.
Betisoarele $ din lemn sau din material plastic, de preferinta plate, ca sa
nu se rostogoleasca %, de doua marimi pentru ca elevii sa poata face diferenta
dintre mare si mic si pentru a putea construi cu ele litere ca E, ,, + etc. Se
pot folosi si pentru construirea sub forma de oc atat a literelor cat si a
figurilor geometrice$ patratul, dreptung"iul, triung"iul %, sau a unor obiecte
cum sunt ) gardul, casa, g"iveciul etc. &stfel de exercitii se vor face
indeosebi in activitatile de completare sub forma de oc. Ele sunt foarte
necesare pentru formarea reprezentarilor spatiale ale copiilor si pentru
cunoasterea culorilor, c"iar pentru realizarea unor combinatii de culori.
,igurile decupate, figuri geometrice sau conturul unor obiecte cu forma
simpla, ca de exemplu marul, para, pruna, pot fi folosite pentru cunoasterea
pe cale intuitiva a unor forme geometrice, cat mai ales pentru a fi conturate
si "asurate, in vederea dezvoltarii musc"ilor mici ai mainii si deci a realizarii
unei scrieri corecte din punct de vedere grafic.
-and se lucreaza pe caietul tip unu li se arata elevilor pe liniatura de la
tabla$ identica cu cea de pe caiet %, cum se asaza si se contureaza sablonul
$ figura decupata- identica ca forma cu cea data copiilor si marita de acelasi
numar de ori ca si liniatura %. &poi, dupa ce s-a executat conturul pe tabla de
catre invatator si copiii au fost indrumati si controlati cum au lucrat, li se
arata cum sa "asureze. Deoarece la aceasta varsta copiii nu pot "asura
intreaga suprafata cu linii continue, li se va cere sa "asureze cu linioare
limitate de liniile orizontale ale caietului. In acest fel, elevii repeta intr-o
noua forma, ca desen, liniile oblice invatate ca element de scriere. Desenul
poate fi executat in creioane colorate.
+a fel se poate proceda si cu alte figuri. !ot in aceasta perioada, la
desen, cu aceste figuri se pot face mici modele decorative asezate in fasie
$ frize %. Elevii pot contura figurile si apoi li se va cere sa le coloreze
uniform, fara trecere peste contur. &stfel de exercitii sunt foarte necesare
pentru dezvoltarea musc"ilor mici ai mainii. In fiecare dintre modelele
decorative se va introduce, fie o forma, fie o culoare noua, mergand gradat,
de la forme si combinatii mai usoare, la combinatii mai complexe. &stfel,
copiii capata si notiuni despre spatiu, despre pozitia obiectelor unele fata de
altele $ sus-os, dreapta-stanga, sub, pe, langa etc.%
,igurile decupate pot fi folosite si in activitatile de completare,
realizand alte combinatii. De exemplu, li se poate cere elevilor sa faca o
casuta dintr-un triung"i de preferinta rosu, acoperisul, si un patrat sau un
dreptung"i, corpul casei. In urul casei, din betisoare se pot face ) un gard, un
copac, o scara etc.
&stfel de activitati, foarte placute copiilor, le dau prileul sa-si exerseze
oc"iul si mana, sa faca diverse aprecieri, de marime, forma, culoare, sa
devina inventivi, creatori.
&lte miloace autatoare necesare predarii citit-scrisului sunt tablourile
si ilustratiile intuitive$ anotimpurile, animale domestice sau salbatice,
diferite meserii etc.%, diverse mulae, animale impaiate etc. &cestea vor fi
folosite, fie in discutiile pregatitoare, dar numai intr-un timp limitat, pentru
recunoasterea si explicarea anumitor cuvinte, fie c"iar pentru efectuarea
unor exercitii-oc, cum ar fi potrivirea la o imagine a cuvantului
corespunzator denumirii acelei imagini$ oc de tipul ) ' citeste-potriveste (,
executat cu intregul colectiv %.
-and exercitiile acestea se desfasoara individual se pot folosi ocuri ca )
' .ocul umbrelor (, ' .ocul imaginilor (, ' Domino cu fructe (, ' Domino cu
animale ( etc. In acest caz, li se impart copiilor imaginile si cuvintele scrise
pe cartonase si li se cere sa potriveasca fiecare cuvant la imaginea
corespunzatoare. De notat ca trebuie sa se dea mai multe cuvinte decat
imagini, astfel ca ultima imagine sa nu se potriveasca de la sine, fara a mai
cere copilului sa citeasca si sa aleaga cuvantul potrivit.
Intr-o alta varianta se dau numai imaginile si li se cere elevilor sa
formeze cuvintele corespunzatoare din literele alfabetului decupat.
&cest oc se poate complica putin cerandu-li-se elevilor ca dupa ce au
format cuvintele si au fost controlati si corectati$ au citit cu glas tare si au
sesizat si corectat greseala, eventual s-a facut si analiza cuvintelor %, sa le
transcrie pe caiete.
+oto-urile cu litere pot fi folosite pentru munca independenta, atat ca
ocuri individuale, cat si ca ocuri colective. Pe un suport de carton, impartit
in dreptung"iuri, se scriu literele$ acest oc se poate folosi in primele lectii,
cand elevii nu cunosc decat cateva litere %. Ei trebuie sa recunoasca litera, sa
o citeasca si sa gaseasca in alfabetar o alta litera identica cu care sa o
acopere pe cea de pe suport. -ontrolul se face punandu-i pe copii sa citeasca
cu glas tare litera din alfabetar si cea de pe suport pentru confruntare.
+oto-urile trebuie astfel alcatuite incat c"iar daca unele litere$ sau
cuvinte, in cazul loto-urilor cu cuvinte %, se repeta pe mai multe suporturi,
ele sa fie plasate pe locuri diferite sau sa aiba o alta terminatie$ de exemplu )
rama-rame, mama-mame etc.%. &cest lucru este necesar pentru ca fiecare
elev sa fie obligat sa lucreze singur, fara a copia dupa colegul sau. Procedeul
acesta contribuie la formarea deprinderilor de citire constienta.
/ alta varianta, care se poate aplica si la toate celelalte feluri de loto,
este aceea de a folosi doua randuri de etoane 0 unele scrise cu litere de tipar,
celelalte cu litere de mana. In acest fel se rezolva si problema corelatiei, care
trebuie realizata intre scrierea de tipar de pe suport si scrierea de mana de pe
eton. -ele doua randuri de etoane nu se folosesc simultan. &stfel
posibilitatile de folosire a aceluiasi material se dubleaza, problema de
rezolvat fiind noua.
&ceste ocuri se pot desfasura si ca teme de munca independenta, cand
pot fi combinate cu copierea sau cu transcrierea cuvintelor de pe loto si ca
ocuri colective. In acest ultim caz, se impart suporturile si etoanele.
Invatatorul rosteste cate un cuvant de pe suport. Elevii cauta etonul$ scris cu
litere de tipar sau cu litere de mana % si acopera cu el cuvantul corespunzator
de pe suport. Invatatorul trece printre banci si controleaza daca elevii au
lucrat corect, cerandu-le sa citeasca un anumit cuvant mai intai pe eton si,
apoi, pentru control, pe suport.
+oto-urile de cuvinte se folosesc in acelasi scop si se deosebesc de cele
cu litere prin faptul ca pe suport se scriu cuvinte in loc de litere izolate.
Intr-un plic separat se dau aceleasi cuvinte scrise pe cartonase. Intr-o forma
mai avansata, se vor da silabele din care copiii sa fie obligati sa reconstituie
cuvintele de pe suport. In modul acesta, elevii vor face exercitii de
citire$ citirea cuvantului de pe suport %, exercitii de analiza$ despartirea
cuvintelor in silabe % si exercitii de sinteza$ reconstituirea cuvantului din
silabele date si citirea lui in intregime %. .ocul poate fi complicat prin
transcrierea pe caiet a cuvintelor de pe suport.
+oto-urile cu silabe pot fi folosite la fel ca si cele descrise anterior, cu
deosebirea ca pe suport se scriu cuvinte din care una sau doua silabe$ in
functie de numarul silabelor care alcatuiesc acel cuvant % sunt inlocuite prin
linii orizontale trase la baza cuvantului. .ocul se poate desfasura individual
ca tema de munca independenta, cand din silabele date copilul trebuie sa
aleaga pe acelea cu care poate inlocui linioara pentru a forma cuvinte$ de
exemplu ) pentru silaba ' ca (, se pot forma cuvinte cum ar fi ) ' casa, cana,
cale, care, caiet etc. (%. .ocul se poate desfasura si sub forma de intrecere.
-ine a terminat mai repede si a lucrat foarte bine, primeste un punct. -astiga
acel rand de banci care a realizat cel mai mare numar de puncte in timpul cel
mai scurt.
/ alta varianta este si aceasta ) se impart suporturile si un elev sau
invatatorul striga silabele scrise pe etoane. -opiii urmaresc, citesc silabele
de pe suportul lor si cer etonul citit, daca le este necesar. -astiga cel care a
completat suportul mai repede si mai bine.
*neori acelasi loto poate fi folosit ca oc colectiv, oral. Se procedeaza
astfel ) se impart suporturile si se cere unui copil sa citeasca o silaba de pe
suport, se indica a cata este 0 prima de pe randul doi, de exemplu. &poi, i se
cere sa spuna un cuvant in care silaba respectiva sa ocupe locul indicat. De
exemplu ) copilul citeste silaba ' sa ( pe locul al doilea. Deci, pe locul intai
trebuie introdusa o silaba care impreuna cu silaba ' sa ( sa formeze un
cuvant ) masa, casa, pasa, presa etc. -eilalti copii sunt atenti pentru a aduce
eventuale completari.
+oto-urile cu imagini, litere, cuvinte sunt mai atractive datorita
imaginilor si mai eficiente. &ici nu exista primedia, ca la loto-ul cu litere si
cuvinte, fara imagini, ca uneori elevul sa completeze suportul corect, fara ca
totusi sa stie sa citeasca, ci numai pe baza de asemanare de forma a
cuvantului de pe eton cu cel de pe suport.
In loto-ul cu imagini, copilul trebuie sa ' citeasca ' imaginea si sa
gaseasca litera initiala a cuvantului ilustrat sau sa alcatuiasca cuvantul din
silabele atasate la suport sau din literele alfabetului decupat.
&stfel de loto-uri se pot desfasura sub forma de intrecere ; castiga acei
copii care au terminat primii si au lucrat corect, sau acel rand de banci din
care au lucrat corect cei mai multi dintre copii. Evidenta se poate tine pe
tabla. Se face un tabel cu cate o rubrica pentru fiecare sir de banci. ,iecare
copil este notat cu plus sau cu minus, dupa cum a lucrat. +a sfarsit se
totalizeaza punctele. Pentru realizarea unei bune discipline, este bine sa se
dea un punct si pentru modul cum s-au comportat. Pentru verificare, li se
cere copiilor sa citesca ceea ce au format si, in cazul in care au gresit, sa
analizeze cuvantul si sa-l corecteze.
.ocurile acestea pot fi folosite si pentru scriere. Dupa ce au fost formate
din literele alfabetului decupat, li se cere elevilor sa transcrie in caiete
cuvintele formate.
&lte ocuri folosite cu succes in procesul citit-scrisului sunt
ocurile (Intrebari-raspunsuri (.Ele constau in intrebari si raspunsurile la
acele intrebari scrise pe cartonase izolate. Pe spatele cartonasului se scrie
numarul corespunzator, acelasi pentru intrebare si pentru raspuns. &cest
numar ii va servi copilului pentru a verifica daca a lucrat corect in cazul
cand ocul este aplicat individual sau invatatorului cand le distribuie.
-artonasele nu se vor da decat perec"i, unui copil intrebarea si altuia
raspunsul, tinandu-se seama de nivelul fiecarui copil in parte ) elevilor care
merg mai greu, intrebarile sau raspunsurile mai scurte si cu cuvinte mai
usoare, iar celor foarte buni, intrebarile sau raspunsurile mai lungi, cu
cuvinte mai grele si cu intonatie mai dificila.
-a si loto-urile, ocurile (Intrebari-raspunsuri ( pot fi folosite in
diferite momente ale lectiei sau in activitatile de completare, cu scopul de a
verifica si de a consolida cunostintele si deprinderile de citire ale elevilor.
Ele vor contine numai cuvinte cunoscute, din lectiile parcurse si in stransa
legatura cu textele din abecedar. Se va avea mare gria ca ele sa fie insa
astfel formulate, pentru a-i obliga pe elevi sa citeasca corect si constient.
&ceste intrebari si raspunsuri pot fi scrise fie cu litere de tipar, fie cu
litere de mana, pentru a le da elevilor posibilitatea sa faca exercitii de citire
si pe textele scrise cu litere de mana. -a si loto-urile, aceste cartonase pot fi
folosite si pentru transcrierea textelor cu litere de mana in cazul in care au
fost scrise cu litere de tipar.
Daca ocul se efectueaza in colectiv, el se desfasoara astfel ) se impart
cartonasele de catre invatator$ cate intrebari, tot atatea raspunsuri %. In cazul
in care numarul elevilor este impar, intra in oc si invatatorul, care explica
ocul si il poate incepe citind prima intrebare. 1aspunsul va trebui sa fie
distribuit unui elev dintre cei mai buni. /data inceput, ocul continua. -opiii
care au intrebari se anunta prin ridicare de mana. -eilalti sunt atenti la
intrebare, urmaresc sa vada daca se refera la raspunsul lor, iar cel care are
raspunsul il citeste imediat, fara sa se mai anunte.
In cazul cand este necesar, se analizeaza cuvantul pe care l-au gresit si se
citeste din nou intrebarea, corect si cu intonatia adecvata. De exemplu )
Intrebare ) - Ene are mere 2
1aspuns ) - 3u 4 &na are mere. Ene are mure.
Propozitiile-ordin se folosesc ca si celelalte materiale, tot in scopul
formarii deprinderilor de citire corecta si constienta. /rdinul este scris pe un
cartonas. El consta dintr-o sarcina care trebuie indeplinita de cel care il
citeste si poate consta din una sau din mai multe actiuni. De exemplu ) '5ino
la catedra 4 (, ' 5ino la catedra si ia creta 4 (etc. &ceste propozitii-ordin
trebuie sa varieze ca numar de cuvinte, felul silabelor, aglomerari de
consoane etc., dupa etapa de predare in care se da acest exercitiu.
Propozitiile-ordin pot fi folosite astfel ) se impart cartonasele si li se cere
elevilor sa citeasca ceea ce este scris pe cartonasul pe care l-au primit. &poi
poate decurge ca un oc mut. Invatatorul semnaleaza cu aratatorul pe elevul
care trebuie sa execute ordinul. &cesta il executa. Pentru verificare, dupa ce
a executat miscarile cerute si a fost urmarit de colegii sai, i se cere sa
citeasca ceea ce scrie pe cartonas. -eilalti elevi urmaresc ceea ce citeste si
astfel verifica daca ordinul a fost executat corect, deci daca citirea a fost
constienta sau nu.
&lcatuirea propozitiilor din cuvinte izolate se desfasoara tot sub forma
placuta de oc didactic. +i se dau elevilor plicurile cu cartonase pe care sunt
scrise cuvinte. +i se cere sa citeasca ceea ce este scris pe ele si sa le aseze
astfel incat sa formeze cu ele propozitii. De exemplu ) ' un, are, &lina, an (.
Din aceste cuvinte, elevii vor trebui sa formeze propozitia ) ' &lina are un
an ' . Invatatorul controleaza cum au lucrat si le cere sa citeasca cu glas tare
propozitia formata. Sunt pusi in primul rand cei care au gresit ordinea,
pentru corectare.
Scopul acestui oc didactic este de a-i face pe elevi sa citeasca corect, sa
sesizeze sensul propozitiilor si sa stabileasca legatura dintre cuvinte. In cazul
propozitiilor care contin cuvinte pe care elevii nu le pot citi deoarece nu
cunosc literele respective, cuvantul va fi inlocuit cu un desen.
Intr-o forma mai avansata, se poate folosi cu succes un alt miloc de
invatamant, ' povestile-ilustrate (, in 6-7 scene, corespunzatoare
momentelor principale. Pentru fiecare ilustratie se scriu 8-9 propozitii
enuntiative. -onditia necesara este ca povestea sa fie cunoscuta de elevi.
Pentru fiecare poveste se va alcatui un plic. Pe plic se scrie titlul. Se
impart plicurile. Pentru aceeasi poveste pot fi mai multe plicuri. &cestea vor
fi impartite insa in diferite puncte ale clasei pentru ca elevii sa nu se
influenteze unii pe altii. +i se cere elevilor sa priveasca cu atentie ilustratiile
si sa citeasca propozitiile, apoi sa le potriveasca la ilustratia respectiva. Dupa
aceea trebuie sa puna ilustratiile insotite de propozitii in ordinea succesiunii
momentelor povestirii.
In timp ce copiii lucreaza, invatatorul trece printre banci si controleaza
cum au lucrat. -orectarea se face in primul rand, punandu-i pe cei care au
gresit sa citeasca ceea ce este scris pe cartonasele lor, in ordinea in care le-au
asezat.
!oate aceste miloace si materiale de invatamant pot fi folosite cu succes
in predarea citit-scrisului. 3umarul lor poate fi imbogatit, aceasta depinzand
de inventivitatea invatatorului. !rebuie totusi sa se tina seama de urmatorul
aspect ) toate materialele sa nu cuprinda dificultati pe care elevii sa nu le
poata depasi singuri, adica pentru care sa nu aiba minimum necesar de
cunostinte si deprinderi.
In alcatuirea si folosirea lor este necesar sa se respecte o gradare care
daca este ignorata, riscam ca rezultatul sa fie contrar asteptarilor, elevul
capatand repulsie pentru scoala si invatatura, in loc sa invete cu placere si cu
interes.