BAZELE ANTREPRENORIATULUI

1. Antreprenoriatul factor de dezvoltare economic.

Conform Legii cu privire la antreprenoriat si intreprinderi Antreprenoriat este activitatea de fabricare a
produc.,executare a lucrrilor i prestare a serviciilor,desfurat de ceteni i de asociaiile acestora n mod
independent,din proprie iniiativ,n numele lor,pe riscul propriu i sub rspunderea lor patrimonial cu
scopul de a-i asigura o surs permanent de venit.
Antreprenoriatul reprezint elementul cel mai dinamic al economiei de pia, fiind totodat un
promotor de iniiative tehnologice i economice, o surs primar a inovaiei, precum i un factor determinant
al productivitii nalte i al economiei competitive, acesta fiind relevant i pentru Republica Moldova. Prin
antreprenoriat se nelege un proces de creare a ceva nou, care conine n sine o anumit valoare economic,
proces care absoarbe timp i fore, proces care presupune o responsabilitate financiar i moral, i care, n
final, aduce beneficiu material, satisfacie moral.
Antreprenorul este persoana care propune ceva nou, isi asuma ricul pentru inovatiile facute, are
initiativa aloca resursa pentru a obtine profituri sub riscul propriu.
n sensul modern al economiei de pia, un antreprenor este un agent economic care adopt un
comportament activ i inovator, care accept deliberat riscuri financiare pentru a dezvolta proiecte noi. n
acest sens, un numr semnificativ de societi acord o mare atenie i recunoatere antreprenorilor, n mare
parte i datorit aportului pe care l aduc acetia la evoluia mediului antreprenorial i a influenei pe care o
au asupra indicatorilor macroeconomici.
Conform Legii cu privire la antreprenor si intreprinderi: Antreprenor poate fi:
-orice cetean al Republicii Moldova care nu este ngrdit n drepturi,n modul stabilit de
prezenta Lege i de alte acte legislative;
-orice cetean strin sau apatrid, n conformitate cu legislaia n vigoare;
-un grup de ceteni sau de parteneri din care se constituie antreprenorul colectiv.
-orice persoan juridic sau fizic n conformitate cu scopurile sale principale i cu legislaia.
Firma exista pentru a combina factorii de productie in vederea obtinerii unui produs final. Astfel firma
ca echipa de producte, combina inputuri-munca si capital.
Antreprenorul n conformitate cu legislaia n vigoare, este obligat:
s respecte regulile de comportament pe pia n condiiile concurenei libere, drepturile i interesele
legitime ale consumatorilor s asigure calitatea cuvenit a mrfurilor fabricate;
s obin licene pentru genurile de activitate care se desfoar n baz de licen;
s ncheie contracte de munc cu cetenii pe care i angajeaz la lucru, dup caz, i contracte
colective cu sindicatele care reprezint interesele colectivelor de munc;
s pstreze mijloacele bneti n instituii financiare i s se achite cu bugetul public naional,
angajaii, creditorii, precum i s onoreze celelalte obligaii de plat prin sistemul financiar-bancar;
s remunereze lucrtorii angajai la un nivel care s nu fie inferior salariului minim stabilit;
s asigure n conformitate cu contractele de munc ncheiate, crearea unor condiii normale de
munc, respectarea tehnicii securitii, normelor de producie i sanitare;
s efectueze asigurarea social i alte tipuri de asigurare obligatorie a lucrtorilor angajai;
Antreprenorul este n drept
s practice orice genuri de activitate, cu excepia celor interzise de lege.
are dreptul s practice anumite genuri de activitate, determinate de legislaie, numai dup ce a obinut
licena pentru genul respectiv de activitate.

2. Micul business form de baz a activitii de antreprenoriat.
P. Drucker (savant american) spunea c micile afaceri reprezint catalizatorul principal al creterii
economice. Micile afaceri contribuie n bun msur la realizarea unor obiective fundamentale ale oricrei
economii naionale. IMM-urile joac un rol nsemnat n economie din urmtoarele motive:
- supleea structurilor le confer o capacitate ridicat de adaptare labfluctuaiile mediului economic;
- ntreprinderile mici i mijlocii se pot integra relativ uor ntr-o reea industrial regional, ceea ce
contribuie, pe de o parte, la dezvoltarea economic a regiunii respective, iar pe de alt parte, la reducerea
omajului i la creterea nivelului de trai, pentru c ofer locuri de munc;
- dimensiunea lor redus permite evitarea birocraiei excesive i a dezumanizrii;
- IMM-urile formeaz, la nivel individual, un ansamblu mult mai uor de controlat/condus.
Reprezentind coloana vertebrala a economiei, IMM contribute essential la realizarea obiectivelor de baza, ce
stau in fata oricarei societati. Cel mai frecvent IMM sunt create in domeniul comertului cu amanuntul si
ridicata-32%, prestarii serviciilor-26%, industriei prelucratoare si constructii-12%.
Rolul micului business se manifesta prin :
Mentinerea echilibrului economic- micul business contibue in primul rind la ameliorarea siuatiei
economice si stimuleaza cresterea ei pe o cale relative mai calma, fara sa provoace inflatie, contribute la
formarea locurilor de munca.
Satisfacerea cererii- diversitatea produselor/ serviciilor,cresterea calitatii lor si ca rezultat satisfacerea
cererii consumatorilor.
Incurajarea inovatiilor- influenteaza dezvoltarea tehnologica. Spre deosebire de intreprinderile mari care
ce lucreza simultan asupra realizarii mai multor proiecte, IMM isi concentreaza tot potentialul lor
creative si material spre spre elaborarea uneia sau a doua inovatii. Aceasta face ca procesul inovational in
IMM sa fie mai productiv
Stimularea exporturilor Cresterea nr. IMM exportatoare duce la activizarea intregului system de comert
extern, largirea asortimentului de produse oferite si accelerarea renovarii lor. In cadrul economiilor
nationale, IMM exportatoare ofera intreprinderilor locale posibilitati de a stabili relatii comerciale directe
cu partenerii straini si de a atrge noi investitii.
Crearea noilor locuri de munca un aspect semnificativ il reprezinta faptul ca tot mai multe personae
initiaza si activeaza in propria intreprindere, creindusi un loc de munca propriu.

Rolul i importanta IMM-urilor decurg din urmtoarele trsturi ale acestora:
1. deschiderea noilor locuri de munca;
2. flexibilitatea si dinamism ;
3. favorizeaz inovarea i flexibilitatea;
4. stimuleaza concurenta.
5. oferirea bunurilor si serviciilor la un pret mai redus (capacitatea de reducere a costurilor);
6. Imbunatatirea mediului concurential;
7. deservesc intreprinderile mari;
8. satisfac in diferita masura piata cu marfuri noi.
3. Evoluia micului business n Republica Moldova.
Primele fenomene antreprenoriale au aparut la sf.anilor 80 sec. trecut odata cu aparitia primelor
cooperative,care au demonstrate avantajele unei noi economii, in care accentual se pune pe initiativa
particulara. Totusi despre dezvoltarea micului busuness in R.M se poate vorbi numai din 1994, cind a fost
adoptata Legea cu privire la sustinerea si protectia micului business. In 2007 in R.M aveam 39000 de IMM.
In present, in medie pe tara, intr-o intreprindere mica activeaza in jurul a 8 persoane. In rindul celor ce
functioneaza, principala activitate este comertul, pe al 2-lea loc intreprinderile prestatoare de servicii.
Situatia se explica prin faptul ca in comert sunt necesare investitii mai mici si este posibila o recuperare
rapida a investitiilor, iar profiturile se obtin chiar de la inceput. In ceea ce priveste forma de proprietate, aici
predomina intreprinderile private. Un interes deosebit prezinta numarul mediu de intreprinderi mici la 1000
de locuitori, care caracterizeaza spiritual antreprenorial. In 93 indicatorul in cauza constituia 4 intreprinderi
la 1000 de loc. In present el sa amplificat de 4 orifiind egal cu 17 intreprinderi.
4. Susinerea de stat a micului business.
ntreprinderile mici deseori se ciocnesc cu greuti n perioada demarajului i creterii extensive.
Pentru o afacere mic, o importan deosebit l are ajutorul financiar extern, serviciile de identificare a
partenerilor i de stabilire a relaiilor, precum i asigurarea echilibrului necesar ntre datorii i capitalul
statutar.
n 2006 Republica Moldova a aprobat Legea privind susinerea sectorului ntreprinderilor mici i
mijlocii, care prevede direciile susinerii de stat a IMM-urilor. Susinerea de ctre stat a ntreprinderilor mici
i mijlocii se efectueaz n funcie de genul de activitate, de perioada de funcionare i de numrul agenilor
economici, cu utilizarea diferitor forme i metode de susinere i surse de finanare. Susinerea dezvoltrii
sectorului ntreprinderilor mici i mijlocii se efectueaz de ctre autoritile publice, conform strategiilor i
programelor de stat aprobate de Guvern, i de ctre organizaii nestatale.
Subiecte ale susinerii de stat a dezvoltrii sectorului ntreprinderilor mici i mijlocii sunt ministerele,
alte autoriti ale administraiei publice centrale, autoritile administraiei publice locale, alte organe
autorizate. Obiecte ale susinerii de stat a dezvoltrii sectorului ntreprinderilor mici i mijlocii sunt
ntreprinderile micro, mici i mijlocii.
n Republica Moldova a fost creat Organizaia pentru Dezvoltarea Sectorului ntreprinderilor Mici
i Mijlocii (ODIMM), care are statut de organizaie necomercial pe lng Ministerul Economiei, i are drept
scop implementarea politicii de stat privind susinerea dezvoltrii ntreprinderilor micro, mici i mijlocii,
n conformitate cu strategiile de susinere a dezvoltrii acestui sector i cu alte strategii i programe ale
Guvernului.
Strategiile de stat de susinere a dezvoltrii sectorului ntreprinderilor mici i mijlocii sunt documente de
planificare strategic a politicii de stat privind susinerea acestui sector, care definesc obiectivele i identific
prioritile politicii statului n domeniu i stabilesc:
a) scopurile i obiectivele politicii de stat n domeniul susinerii ntreprinderilor micro, mici i mijlocii;
b) grupurile-int de ntreprinderi micro, mici i mijlocii vizate de direciile strategice ale politicii de stat;
c) sarcinile i aciunile concrete de realizare a strategiilor, inclusiv costurile acestora;
d) sursele de finanare;
e) instituiile publice responsabile de implementarea strategiilor;
f) indicatorii de monitorizare a procesului de implementare i impactului generat;
g) termenele de implementare;
h) alte prevederi necesare implementrii strategiilor.
Elaborarea i coordonarea procesului de implementare a strategiilor sunt puse n sarcina Ministerului
Economiei.
5. Definirea conceptului de antreprenor i antreprenoriat.
In literatura economica termenul de antreprenor a aparut pentru prima data in Dictionarul Universal de
Comert si desemna persoana care isi asuma obligatiile in vederea gestionarii constructiei unui obiect. Ca
termen stiintific notiunea de antreprenor dateaza din sec.XVIII cind economistul Richard Cantillon a
asociat asumarea de riscuri in economie cu antreprenoriatul, formulind primele teorii cu privire la
antreprenoriat.
Potrivit legislatiei RM antreprenoritul - este activitatea de fabricatie a productiei, executare a lucrarilor si
prestare a serviciilor, desfasurate de cetateni si de asociatiile acestora in mod independent, pe riscul propriu
si sub raspunderea lor patrimoniala in scopul de a-si asigura o sursa permanenta de venituri.
Antreprenorul este considerat un promotor al ideilor noi. Termenul de intreprinzator provine de la
entrepreneur, din franceza, desemnind o persoana ce initiaza o actiune, o activitate pe cont propriu. Pot fi
formulate unele definitii ale intreprinzatorului:
1. Intreprinzatorul este persoana care identifica oportunitatea unei afaceri, isi asuma respnsabilitatea
initierii acesteia si obtine resursele necesare pentru inceperea activitatii.
2. Intreprinzatorul este persoana cae isi asuma riscurile conducerii afacerii.
In functie de caracteristicile si trasaturile dominante, intreprinzatorii sunt calsificati in mai multe moduri:
I. dupa conditiile de infiintare a firmei
a. intrp. Artizan isi creaza afacerea fara a avea o experienta suficienta
b. intrep. Speculativ-oportunist experimentat in deosebi in materie de gestiune, initiaza si
dezvolta afacerea pe baza inovatiei
II. dupa profilul conducatorului si stilul de gestiune
a. specialist opereaza prioritar cu domeniul tehnic sauu informatic, se intereseaza inainte de
toate de conditiile de fabricatie a produsului sau serviciului
b. manager se concentreaza asupra problemelor de gestionare a resurselor, punind accentul pe
reducerea costurilor
c. comercial este interesat in special de fabricatie si gestiune
Caracteristici ale antreprenorului:
Determinare si perseverenta; Dorinta de a cistiga; Cautarea feedback-ului; Initiativa si responsabilitate;
orientarea spe oportunitati; toleranta pentru esec; incredere in sine si optimism; clarviziune; nivel mare de
energie; creativitate si spirit de observatie; independenta; lucru in echipa; abilitati manageriale
6. Principii de conduit pentru antreprenor.
In afacere oferirea unui produs de calitate la preturi reduse nu e o garantie a succesului. Succesul va depide de
capacitatea antreprenorului de a-si mentine clientii satisfacuti.
Intr-o afacere clientul are intodeauna dreptate si daca clientul nu are dreptate dar vrea sa aiba, antreprenorul
trebuie sa resolve orice ar cere clientul deoarece doar asa clientul va mai procura de la el.
Succesul unei afaceri nu depinde de cit si ce produce firma, citi angajati are si in ce tari exportaSuccesul
inseamna angajament pt calitate si nu pt cantitate.
Afacerea trebuie sa fie legala.
A sti sa te misti inaintea celorlalti.
Sa te comporti la egal cu toti partenerii de afacere.
As respecta intodeauna angajamentele asumate.
Sa munceasca mult si permanent sa vorbeasca despre aceasta.
7. Caracteristicile antreprenorului de succes.
Cum nu exist o definiie unic a conceptului de ntreprinztor, aa nu exist un etalon al ntreprinztorului
de succes.
3 grupe de aspecte impunatoare:
1. affective legate de simturi si emotii;
2. cognitive bazate pe cunostinte;
3. senzomotore bazate pe miscare.
Capacitatile antreprenor:
A. Legatura si motivare:capacitatea de a tine legatura (cu furnizorii,clientii,alti oameni de afaceri) si schimbul
rapid de informatie
B. Coordonare si integrare: Antreprenorul trebuie sa se ocupe si de piata ,si de pret,productie,etc
C. Antreprenoriale in detalii si materii
D. De autodisciplina:Antreprenorii au capacitatea de a lucra timp indelungat ,fara a simti nevoia de a se odihni.
E. De decizii: Antreprenorul e un om al deciziei chibzuite,dar univoce.
Sintetiznd opiniile unor specialiti recunoscui din domeniul antreprenoriatului (Stevenson, P.Drucker,
Sasu, Nicolescu) putem spune c trsturile social-psihologice cel mai frecvent atribuite ntreprinztorului de
succes sunt: nevoia de realizare (se manifest prin faptul c acesta singur i stabilete standarde nalte, el
vrea sa-i demonstreze sie n primul rnd c este capabil s realizeze ceea ce i-a propus, apoi i la ceilali,
pentru a obine respectul din partea lor), spiritul de inovator (i creativitatea sunt caracteristici care
deosebesc ntreprinztorul de manager .Nu e neaparat s propun produse, sau servicii noi, dar s fac ce
alii nu au fcut nc, a face mai bine cu cheltuieli mai mici.), ncrederea n sine, (se bazeaz pe propriile
fore i mai puin crede n soart sau noroc, persoanele care cred n propriile fore, sunt mai rezisteni la
insucces) ;sesizarea oportunitilor (ntreprinz de succes se lanseaz primul n domeniul pe care alii l cred
neprofitabil, tiind cnd i cum s dea lovitura), capacitatea de asumare a riscului (ntreprinz este gata s-i
asume riscul i accept incertitudinea. Ricsurile de regul sunt calculate i pentru mai muli ntreprinztori
pot constitui un factor motivaional care i face s desfoare o activitate. Asumarea riscului este puternic
influenat de experien, vrst, educaie i cultura afacerii), perseverena (realizarea cu insisten a scopului
propus, fcnd fa dificultilor care pot aprea), potenialul energetic ridicat (ntreprinz lucreaz cte 6-7
zile n sptmn i m mult de 8 ore, i n primii ani fr concediu, de aceea rezist la acest mare fort doar
acei cu mult energie), Creativitate i spirit de inovaie Creativitatea a fost privit timp ndelungat ca
ceva genetic, cu care te nati i pe care nu o poi dobndi. Independena Frustrarea n faa sistemelor
birocratice, mpreun cu dorina de a schimba ceva, face din antreprenori nite persoane independente, care
acioneaz dup concepiile proprii. Lucru n echipa Dorina de independen i autonomie nu l mpiedic
pe antreprenor s lucreze n echip. De fapt, n timp ce antreprenorul se ocup de viitorul firmei, personalul
realizeaz activitile curente, la fel de necesare, Abiliti manageriale acestea nu sunt indispensabile, ns
un antreprenor de succes are nevoie i de acest tip de cunotine.
8. Surse de noi idei de afaceri.
Succesul in afaceri depinde, in mare masura, de faptul daca a fost gasita ideia originala si realista, pentru
care exista piata si care va aduce intreprinz. recompense financiare. Cind intreprinz. este in cautarea ideii de
afaceri, este important sa tina cont de faptul ce vrea sa faca, cu ce vrea sa se ocupe, este necesar sa ia in
considerare calificarea, cunostintele si experienta de munca.
O sursa importanta de noi idei de afaceri este piata. Realizind studiul pietei intrepinz. poate determina ce
produse lipsesc pe piata, care necesitati sunt nesatisfacute sau prost satisfacute, tendintele macroeconomice.
Surse de noi idei pot servi publicaetiile din ziare si reviste. Sursa inportanta pot deveni alte afaceri, inclusiv
concurente. Vizitarea altor afaceri poate sa-l inspire pe intreprinz. la noi idei de afaceri. Studierea a cit mai
multor surse va permite intreprinz. Sa-si formeze o imagine complete despre cea ce lipseste pe piata, de ce
au nevoie consumatorii.
9. Tehnicile de creativitate a noilor idei de afaceri.
Creativitatea reprezint un proces care const n utilizarea potenialului personal i se bazeaz pe o serie de
tehnici concepute pentru generarea de noi idei originale i utile.
3 parametri a gindirii:
1) Originalitatea
2) Flexibilitatea
3) Fluivitatea(rapiditatea)
Tehnici de creativitate:
1. Brainstormingul (Metoda Osborn)
Se bazeaza pe 5 reguli:
Nu criticati ideiile altora
Nu autocenzuratipropriile idei
Emiteti un nr. Cit mai mare de idei
Preluati ideile altora si le imbunatatiti
Dati friu liber imaginatiei
a) In grup
Liderul cheama 8-12 persoane carora li se pune problema .Participantii sunt rugati sa emita un nr. cit mai
mare de idei folosind cele 5 reguli.Dupa 24 ore grupul se reuneste pt a stringe ideile aparute in acest
rastimp.Liderul sau expertii triaza ideile intocmind o list ape 3 categorii:
idei care pot fi puse imediat in practica
idei ce necesita un studio prelungit sau complicat
Idei care sunt inutile
b) Individual
Se bazeaza pe cele 5 reguli.Se defineste problema apoi se noteaza toate ideile intru ritm mai alert. Evaluare
se face cu un expert.
c) Cu roluri
1. Formularea problemei
2.Realizarea unui brainstorming obisnuit pt culegerea solutiilor
3.fiecare membru selecteaza o persoana cunoscuta si de ceilalti pe care o imita asumindusi rolul ei.
2. Philips 6-6
Se formeaza grupuri a cite 6 persoane care timp de 6 minute elaboreaza 6 solutii, fiecare grup isi alege un
secretar si un lider.Secretarul noteaza ideile, liderul prezinta lista de idei.
3. Pluritatea perspectivelor P-P
I. : Membrii grupului se impart in grupe mai mici
II. :Fiecare grup isi alege:Liderul,Secretarul
III. :Se fixeaza problema
IV. :Fiecare isi expune propria opinie pe marginea problemei
V. :Punerea in discutie si clasificarea tuturor ideiilor
VI. :Expunerea pozitiei printro exprimare concise,clara
VII. Dupa necessitate sunt sustinute si explicate ideile expuse
4. Discutia Panel
1.Liderul fixeaza problema
2.Participantii se impart in 2 grupe :expertii si angajatii,auditoriul
3.Auditoriul pune intrebari expertilor in scris obligatoriu sub forma de bilete de diferite culori
exprimind:atitudinile,opiniile,intrebari,complementari,etc
4.Expertii isi expun parerea pa marginea problemei
5. Pres
P-problema
R-rationalizari,propuneri
E-exemple
S-Sugestii,solutii
6. Tehnica intrebarilor successive
Ofera posibilitatea de adincire in problema pin la depistare si neutralizarea cauzelor ce duc la insucces
sau retin dezvoltarea afacerii.
7. HARTA MENTAL sau mind map" reprezint o tehnic grafic de organizare a procesului de
gndire prin enunarea unui cuvnt sau concept i gsirea asocierilor acestora. Expunerea gndurilor
n schem contribuie la apariia multor altor noi idei, selectndu-se apoi cea mai interesat idee de
afaceri.
8. Tehnica SCAMPER
S - Substituire
C - Combinare
A - Adaptare
M- Modificare sau Magnificare
P - Pune n alt utilizare
E - Eliminare
R - Reintoarcere sau rearanjare
Utilizarea metodei SCAMPER const din urmtoarele etape:
naintarea problemei pe care dorim s-o soluionm;
punerea ntrebrilor SCAMPER i determinarea produselor/ serviciilor ce s-ar putea obine.
Substituirea unei pri a produsului sau a procesului prevede cutarea a ceea ce poate fi substituit Pentru a
genera noi idei n baza substituirii, este necesar de gsit rspunsul la urmtoarele ntrebri:
- Ce a putea substitui ca s mbuntesc produsul?
- Ce s-ar ntmpla dac a schimba produsul? Cum pot substitui locul, timpul, materialele sau oamenii?
Combinarea prevede unirea a dou sau a mai multe pri pentru a realiza un produs/proces diferit sau a lrgi
utilizarea acestuia. n cazul combinrii, se nainteaz urmtoarele ntrebri:
Ce materiale, particulariti, procese, oameni, semifabricate, produse sau componente pot s combin?
Unde pot s obin sinergia?
Adaptarea, care prevede adaptarea unor pri ale produsului/serviciului pentru a modifica destinaia
acestuia. In cazul adaptrii ntreprinztorul caut rspuns la urmtoarele ntrebri:
Ce pri ale produsului / serviciului pot s schimb? Cu ce s le schimb? Ce va fi dac se va schimba
caracteristica componentului?
Modificarea ntr-un mod neobinuit a produsului prevede micorarea sau mrirea acestuia. In cazul dat, se
caut rspuns la ntrebarea:
Ce se va ntmpla dac voi exagera cu vreo trstur sau cu un component?
In cazul Eliminrii anumitor pri din produs se analizeaz cum se va modifica destinaia acestuia i ce
produse noi vom obine. De regul, se nainteaz urmtoarea ntrebare:
Ce se va ntmpla dac voi elimina o component sau o parte a acestui produs?
Rearanjarea produsului/serviciului sau a prilor componente n alt mod. pentru a nainta noi idei la etapa
rearanjrii, ntreprinztorul caut rspuns la urmtoarele ntrebri:
Ce va fi dac voi face asta altfel?
Ce va fi dac voi schimba ordinea n care se produce sau modalitatea n care se utilizeaz? Cum pot s
obin un efect invers?
10. Evaluarea oportunitilor de afaceri.
Din multimea de idei identificate este necesar de a alege-o pe cea care ar permite obtinerea unui potential
comercial suficient, care este durabila si actuala. Oportunitatea, in sens antreprenorial, putem intelege o
ide noua, originala, fixata pe un produs sau serviciu, care are un potential comercial si aduce un venit
acceptabil. Evaluarea permite intreprinz. sa realizeze o estimare a ideii de afaceri, determinind care vor fi
cheltuielile posibile, care va fi venitul. In cazul evaluarii formale intreprinz.verifica idea aplicind asa metode
ca:
Acceptul spontan care presupune studierea opiniei referitoare la idea de afaceri in rindul
prietenilor,rudelor.
Testul bancherului sfatuitor prevede adresarea in calitate de client la sectia creditara a unei banci pentru
solicitarea unui credit. Dispunind de o experienta de munca cu intreprinzatorii si cunoscind bine piata,
inspectorul creditar isi va expune obiectiv parerea referitoare la ideea propusa, daca aceasta va fi
interesanta, el poate sa-i propuna intreprinzatorului sa prezinte planul de afaceri pentru o analiza mia
detaliata.
Realizarea prototipului se analizeaza corectitudinea ideii de afaceri fiind verificat faptul daca este acceptat
de clienti, atunci ideea are sanse mari, daca nu, ideea mai trebuie revizuita odata.
Tehnica BEST (fereastra oportunitatilor) analizeaza factorii relevanti intro noua afacere, unde intreprinz.
trebuie sa raspunda la o serie de intrebari despre fereastra oportunitatilor: Se deosebete afacerea de
altele?, Are perspectiv de cretere? Pentru realizarea ideii sunt necesare mari sume de bani? fiecarui
raspuns i se atribuie punctaj da la 1pina la 5.
Daca dupa evaluarea neformala idea de afaceri nu a fost respinsa, este binevenita evaluarea formala prin
relizarea unui studiu de fezabilitate sau a unui plan de afaceri.
Studiul de fezabilitate include urmatorele componente de baza: produse si tehnologia - include o descriere
detaliata a produselor si serviciilor, cu indicarea caracteristicilor calitative si a avantajelor acestora. Piata
si clientii - unde intreprinz. analizeaza detaliat piata pe care se va realiza produsul sau se va presta
serviciul, marimea pietei date, modalitatile de stabilire a preturilor. Se studiaza potentialii concurenti,
punctele lor tari si slabe; se analizeaza sursele financiare necesare pentru realizarea proiectului si modul
de utilizare a acestora, trebuie de analizat evaluarea riscurilor.
11. Criteriile de clasificare ale afacerilor.
Tipuri de intreprinderi Nr.angajati Volum vinzari,lei Capital fix mediu
anual
Micro Pin la 9 Pin 3 milioane Pin 3 milioane
Mici 10-49 Pin 25 milioane Pin 25 milioane
Medii 50-249 50 milioane 50 milioane
Mari >249 >50 milioane >50 milioane

12. Iniiativa promovrii unei afaceri.
Business mic, dar sperane de succes mari!Primul pas ntr-o afacere este dorina itendina de a o iniia.
Stabilirea motivelor de iniiere a unei afaceri este o condiie primordial pentru un start bun.
Factorii initierii afacerii:
existenta pe piata a fortei de munca libere calificate;
existenta pe piata a resurselor naturale disponibile;
utilizarea incompleta a patrimoniulu, utilajelor,a capacitatii de productie (utilaje, tehnologii);
existenta in societate a unui cadru legislativ adecvat situatiei, care permite deschiderea, infiintarea si
activitatea bunisnessului mic;
situatia politica-sociala stabila in societate;
Politica fiscala satisfacatoare a activitatii businessului mic (sustinerea).
13. Barierele n calea iniierii unei afaceri.
De cadru general:
a. lipsa de capital,
b. lipsa cunostintelor manageriale,
c. teama de risc,
d. lipsa de cunostinte in domeniul ales.
Ce orienteaza afacerea nu spre productie dar spre comert:
e. Lipsa de capital ;
f. Inacces la credite bancare;
g. Dobinzi mari la credite;
h. Inacces la spatii, utilaje, capacitati de productie, resurse materiale energetice;
i. Legislatie in vigoare inadecvata;
j. Preturi inalte la resurse materiale si energetice;
k. Instabilitate politica;
l. Lipsa de materie prima, materiale necesare;
m. Impozite, taxe vamale si fiscale mai.
Ideea de afaceri poate fi abandonat dac dup ce se face studiul de fezabilitate se constat urmtoarele
riscuri:
Riscul nvechirii produsului este foarte mare, iar costul i timpul cerut pentru realizarea lui este mare;
piaa potenial a afacerii este foarte mic sau exist o concuren foarte puternic;
nu se pot rezolva problemele legate de realizarea produsului sau prestarea serviciului, chiar dac
piaa este atractiv;
nu este format o echip de conducere care s aib calitile manageriale necesare i nici nu poate fi
angajat personal specializat pentru realizarea produsului sau prestarea serviciului respectiv;
suma necesar pentru lansarea afacerii este considerabil, ansa de intrare n afaceri pe cont propriu
va fi foarte redus. Este important de reinut c, de obicei, lansarea n afaceri se face pe cont propriu,
iar ansa de a' obine resurse financiare de la banc sau de la investitori este redus.
Riscurile i problemele sunt cu mult mai mari n comparaie cu recompensele ce se vor obine.

14. Motivarea iniierii unei afaceri.
Motivele initierii afacerii si impart in 4 grupe mari:
I.Motive profesionale ce includ:
Perspectiva unei munci atragatoare;
Perpectiva de a face unele descoperiri;
Perspectiva de a aplica si perfectiona diverse metode si tehnici de antreprenor;
Perspectiva obtinerii prestigiului;
II.Motivatii psihologice ce constau din:
Statutul si respectul social care decurge din pozitia de antreprenor;
Renumele ce se poate obtine;
Extinderea relatiilor sociale;
Statutul de a fi propriul stapin;
III.Motivatii Materiale care sunt:
Asigurarea cu un loc de munca;
Perspectiva de a cistiga bani multi;
De a obtine cistiguri mari;
Asigurarea unui nivel de trai ridicat pt sine si familie;
IV.Motivatii morale care sunt:
Perspectiva de a realiza ceva deosebit;
Perspectiva de a participa la progresul tehnico-stiintific.
15. Mediul antreprenoriatului.
1. Mediul economic: este predeterminat de suma banilor in circulatie, capacitatea de cumparare a
consumatorului, nivelul somajului, accesu la mijloace banesti, nivelul de trai al populatiei.
2. Mediul politic: predeterminat de investitiile in stat si stabilitatea politica.
3. Mediul juridic: predeterminat de legislatia in vigoare si nivelul de corectitudine al acesteia.
4. Mediul social-cultural: predeterminat de religie, cultura, traditii.
5. Mediul tehnologic: predeterminat de progres tehnico-stiintific in societate.
6. Mediul geografic - conditiile climaterice in si pozitionarea geografica a teritoriului dat.
7. Mediul institutional: predeterminat de existenta pe piata a companiilor de audit, contabilitate,
consultanta, juridice, companii de asigurari, reclama, agrosisti, institutii de invatamint, etc.

16. Necesitatea planului de afaceri.
Schimbrile vertiginoase pe planurile economic, tehnologic, politic, modificrile Secvene ale gusturilor i
preferinelor consumatorilor, concurena acerb impun intreprinderea, indiferent de mrime sau de
domeniul de activitate, s reacioneze i s se adapteze prompt la schimbri. Un rol important n noile
condiii joac planul afaceri, care permite evaluarea situaiei curente i determinarea aciunilor de
depire a punctelor slabe i minimizarea riscurilor.
Planul de afaceri este un document confidenial, n care sunt scrise obiectivele i scopurile ntreprinderii,
demonstrndu-se n detaliu modalitile aictealizare a acestora.
Elaborarea planului de afaceri cere de la ntreprinztor timp, cunotine i resurse. ns exist mai multe
motive pentru care acesta merit s fie elaborat.
El se elaboreaza in cazul: initierii afacerii,cumpararii unei afaceri existente, obtinerea creditelor, atragerea
investitorilor, inchierea contractelor, determinarea strategiei. Necesitatea elaborarii planului: 1)se face p/u a
anticipa pe hirtie problema (punctele slabe,riscurile) inainte ca acestea sa apara, astfel intreprinzatorul le
poate gestiona, preveni si lichideaza influenta negativa asupra afacerii; 2)p/u a obtine resurse financiare de la
banca sau investitori; 3)p/u a releva informatia ce tine de intreprindere si anume cea de activitate a ei pe
viitor; 4)se foloseste ca un instrument de gestiune si de control, deoarece stabileste atit situatia intreprinderii
pe viitor cit si metodele necesare de a ajunge la un viitor prosper, de progres; 5)planul prezinta sursa de
motivare si antrenare; 6)este baza p/u luarea deciziilor; 7)argumenteaza existenta intreprinderii.
17. Etapele ntocmirii planului de afaceri.
Planul de afaceri trebuie sa transmita o mare cantitate de informatii, dar textul trebuie sa ramina clar si
convingator, incat cel care-l citeste sa simta ca afacerea este profitabila si previziunile sunt perfect
realizabile. Pentru aceasta, intocmirea planului de afaceri trebuie organizata sistematic, respectand cateva
etape:
I. Definirea scopului planului de afaceri-este una din cele mai simple etape,fiindca odata ce vrem sa
intocmim planul scopul este cunoscut,adica stim cum il vom folosi;
II. Stabilirea tipului de plan de afaceri necesar-plan rezumat (10-15 pag,se folosesc la companiile ce nu
au nevoe de un plan detaliat de exempl o companie vrea sa convinga producatorul ca serviciile sale
sint foarte bune); plan complet (intre 20 si 40 de pag,p/u obtinerea finantarii); plan operational (peste
40 de pag.in companii mari cu detalii amanunte);
III. desemnarea responsabilitatilor (cine este insarcinat cu redactarea planului de afaceri)-de directorul
executiv,de directorii ai departamentelor,de un specialist anume din intreprindere,de un consultant
din afara intreprinderii;
IV. Stabilirea cuprinsului;
V. Documentarea (Cv,numele intreprinderii,informat privind costurile,etc);
VI. Redactarea propriu-zisa;
VII. Revizuirea si corectarea planului de afaceri.
18. Recomandaiile la elaborarea planului de afaceri.
Elaborarea planului nu necesita cerinte stricte, fiecare plan are particularitatile sale insa trebuie de tinut cont
de urmatoarele recomandari:
Planul trebuie sa fie concis,complet, sa contina informatie de baza privind intreprinderea, marimea
optimala este de 20-30 de pag, insa depinde de informatie;
Planul trebuie sa fie clar,cu termini accesibili, fara descrierea pur tehnica a productiei, tehnicii,etc;
Stilul in descriere trebuie sa fie coerent si prcis, frazele sa aiba singure semnificatie;
Planul trebuie sa fie usor de inteles si de urmat;
Nu trebuie sa fie incarcat de scheme,desene, in cazuri exceptionale ele se arata in anexe;
Calculele financiare se prezinta in tabele;
Daca vrem sa punem accent pe careva indicatori atunci ii folosim de citeva ori in contextual planului;
Informatia trebuie sa fie obiectiva si reala, mai ales ceea ce tine de volum productiei sau de datele
demografice;
In plan se includ calculele cu cheltuieli maximale la conditia vinzarilor minimale;
Informatia trebuie selectata minutios si evitata euforia;
Trebuie luate in consideratie schimbarile care se pot produce pe piata in domeniul dat;
Coperta trebuie sa fie atractiva;
planul trebuie sa aiba un aspect atragator;
Descrierea se face de la persoana a 3-a,modul activ;
daca investitorul sau creditorul propune o animita structura a planului e necesr de tinut cont de
structura propusa,folosindu-se acei termeni care sunt utilizati de potentialii finantatori.
19. Structura i coninutul compartimentelor de baz ale planului de afaceri.
Planul de afaceri este prezentarea scrisa a ceea ce antreprenorul doreste sa realizeze, precum si modul in care
intentioneaza a foloseasca resursele de care dispune pentru a-si atinge scopurile.
Un plan bun de afaceri este o schema de actiune construita logic, presupunind o viziune de perspectiva
asupra afecrii. Nu exista o structura standard a planului de afaceri. Fiecare plan trebuie sa fie adaptat afacerii
pe care o descrie si scopul pe ntru care este elaborat. Insa de obicei structura planului de afaceri include:
Coperta contine inf. privind denumirea completa a #, scopul intocmirii planului, perioada pentru care
afost emis, adresa juridica, nr de telefon,fax,nume prenumele directorului, semnatura lui, data intocmiririi
planului. Daca planul e elaborat pentru a obtine o finantare din partea bancii, se indica denumirea bancii.
Cuprinsul include compartimentele de baza ale planului, cu indicarea paginilor
Sumarul sunt abordate pozitiile de baza ale planului. E necesar ca aici sa fie inclus scopul planului, scurta
caracteristica a produselor,d ate despre potentialul pietei, volumul de productie, inf. despre personal.
Compartimentul I Descrierea afacerii si obiectivele e necesar de prezentat inf. despre denumirea
oficiala a #, data si nr inregistrarii, statutul juridic si fondatorii, existenta licentelor si autorizatiilor necesare
pt desfasurarea activitatii, regimul de lucru al # . e necesar de prezentat scopul , obiectivele afacerii
formulate confor regulei SMART: S - specific, M masurabil, A- adaptabil , R realiste , T orientate in
timp , aici realizindu-se analiza SWOT.
Compartimentul II Descrierea produselor/ serviciilor descrierea detaliata a produselor cu indicarea
caracteristicilor calitative si a avantajelor.Informatii despre: caracteristicile tehnologice, calitate, asortiment,
cantitatile anuale, ambalaj, design. Aci se vor anexa cataloage, fotografii sau schite ale produsului.
III Planul de mk contine analiza:
Pietei tendintele pietei, marimea ei, cota # pe piata
Clientii cine sunt cumparatorii, ce factori ii determina sa cumoere, frecventa de cumparare,puterea
de cumparare
Concurentii analiza comparativa a concurentilor (3-5 concurenti), preturile,strategiile folosite,
Strategia preturilor modalitatile de stabilire a preturilor
Distributia si vinzarea produselor care vor fi canalele de distributie: vinzarea cu ridicata, vinz.
directa, vinz. cu amanuntul
Promovarea metodele de reclama, bugetele publicitare
IV Planul operational procesul tehnologic , echipamentul, spatiile de care dispunem, capacitatea de
productie, pretul, contractele cu furnizorii
V Managmentul si personalul componenta personalului #, formele de angajare a
personalului,salarizarea pers. , masuri cu privire la pregatirea si perfectionarea pers.
VI Evaluarea riscurilor - se evalueaza:
Riscurile ce pot aparea in activitatea # : procurare materiei prime, preturi, proces de productie,
realizarea productiei, neachitari
Riscuri politice
Riscuri legate de conditiile climaterice nefavorabile
VII Planul financiar sunt 3 prognoze de baza:
Progna privind rezultatele financiare (include veniturile planificate, costul vinzarilor, ch
comerciale,generale si administrative)
Privind fluxul mijloacelor banesti
Prognoza bilantului
Anexe copia certificatului de inregistrare a #, scrisori de recomandare,pliante ce descriu produsul,
rezumatul testarii prod. ,curriculum citae, bilanturile pe anii precedenti.
20. Formele organizatorico-juridice de baz. Avantajele i dezavantajele.
Conform legislatiei R. M activitatea de antreprenoriat poate fi desfasurata in calitate de pers. Fizica
intreprinzator individual, sau in calitate de pers. Juridica.
Intreprinderea persoana fizica. Avantaje:
prezinta rapoartele pentru impozitare ca persoana fizica, o data pe an;
Are o evidenta contabila redusa;
Este simpla din punct de vedere al gestionarii.
Dezavantaje: responsabilitatea totala a intreprinderii cu tot patrimoniul persoanei fizice.
Patenta de intreprinzator este un certificat de stat nominativ, care confirma dreptul detinatorului ei sa
desfasoare genul de activitate de intrepr. I ndicat in ea in decursul unei anumite perioade de timp.
In baza patentei se poate desfasura: comertul cu amanuntul, producerea si realizarea produselor de
panificatie, confectionarea imbracamintei, servicii de transport, serv. contabile si juridice. Ea se elibereaza in
termen de 3 zile.Taxa depinde de domeniul de activitate si de locul unde se va desfasura.
Avantaje: nu e necesara efectuarea operatiilor de casa, nu e necesara prezentarea darilor de seama financiare
si statistice, durata activitatii desfasurate in baza patentei se include in vechimea in munca a titularului.
Dezavantaje: se elibereaza numai pt un gen de activitate, este un document normativ si nu poate fi transmis
altei persoane, detinatarii pantentei nu efectueaza operatiuni de casa, aceasta reducindu-i esential numarul
clientilor pers. Juridice.
Intreprindere individuala - cea mai accesibila forma. Poate fi intemeiata de o singura pers. sau de membrii
unei familii, nu permite investitii sau riscuri mari, modalitatea de inreg. e simpla. Este dificil de a atras
lucratori inalt calificati, deoarece un profisionist poate sa ceara o remunerare mai mare decit intr. ii poate
oferi. Forma respectiva poate fi utilizata cind veniturile sunt nu prea mari, iar riscurile reduse.
Gospodaria de fermieri - particularitatea formei consta: poate fi practicata doar in sectorul agrar, trebuie sa
se bazeze pe cel putin 50% din munca personala a membrilor ei, inregistrarea se face la priamria localitatii la
care se afla lotul de pamint.
Societate in nume colectiv: intreprinderea formata din 2 sau mai multe persoane fizice si/sau juridice, care
si-au unit patrimoniul pentru a activa in comun in baza contractului de constituire.
Societate in comandita: intreprinderea formata din 2 sau mai multe persoane fizice sau juridice care si-au
unit patrimoniul p/u a activa impreuna in baza contractului de constituire. Ea include nu mai putin de un
detinator deplin si un comandit.
Intreprinderea persoana juridica.
SRL poate fi fondata de o singura pers. Fizica sau juridica, iar numaru maximal nu trebuie sa depaseasca
50 persoane. Avantaje: usor de format, riscuri financiare mai mici, conducerea relativ simpla, asiciatii
raspund in limita cotei lor. Dezavantaje : existenta obligatoria a capitalului social, posibiliatea aparitiei
unor dezacorduri intre asociati, dificultati relative in obtinerea unor sume de capital, a unui credit.
SA E societatea comerciala a carei capital social este in intregime impartit in actiuni. SA este persoana
juridica si poate fi de tip inchis si deschis. Avantaje: transferarea proprietetii, o durata de viata
indelungata, raspunderea proprietarului in limita valorii actiunilor ce-i apartin. Dezavantaje: cheltuieli si
formalitati mari pentru inregistrare, plata dividendelor, tinerea stricta a registrului actionarilor, cunducere
complicata.
Cooperativa de productie - e fondata de 5 sau mai multe persoane, rasounderea este in limita aportului
adus, capitalul social nu e indicat.
21. Pachetul de acte necesare pentru iniierea unei afaceri.
Inregistrare de stat - aciune a organului nregistrrii de stat ce const n certificarea faptului constituirii,
reorganizrii, lichidrii, nscrierii datelor n Registrul de stat, care are ca efect dobndirea i ncetarea
capacitii juridice a persoanelor juridice, obinerea i ncetarea de ctre persoanele fizice a calitii de
ntreprinztor individual.
Pentru nregistrarea de stat a ntreprinztorilor individuali se depun:
a) cererea de nregistrare, conform modelului aprobat de organul nregistrrii de stat;
b) documentul ce confirm achitarea taxei de nregistrare.
c) copia actului de identitate.
Registratorul, n termen de 3 zile lucrtoare de la data depunerii documentelor, adopt decizia.
A persoanei juridice se depun:
a) cererea de nregistrare, conform modelului aprobat;
b) hotrrea de constituire i actele de constituire, n funcie de forma juridic, n dou exemplare;
c) copiile buletinelor de identitate a fondatorilor;
d) documentul ce confirm depunerea de ctre fondatori a aportului n capitalul social;
e) documentul ce confirm achitarea taxei de nregistrare.
Autorizaia (avizul) se elibereaz de ctre autoritile publice, n form electronic, la cererea organului
nregistrrii de stat, n termen de 7 zile lucrtoare.
Procedura nregistrrii
(1) Registratorul verific legalitatea documentelor depuse i adopt decizia de nregistrare sau de a refuza
(2) Persoanei juridice la nregistrare i se atribuie un numr de identificare de stat (IDNO), care se indic pe
foaia de titlu a actelor de constituire.
(3) Persoana juridic se consider nregistrat la data adoptrii deciziei de nregistrare.
22. Organele de control i rolul lor n activitatea afaceri.
1. Inspectoratul fiscal;
2. Pompierii;
3. Politia;
4. Serviciul sanitar epidemiologic;
5. Inspectia muncii;
6. Organele de monitorizare;
7. Organele de control ecologic;
8. Autoritatile locale;
9. Autoritatile ministriale.
23. Problemele n funcionarea micului business.
Agent economic Furnizor:
Calitatea materialelor necesare;
Structura sortimentului, calitatea;
Termenii de furnizare;
Furnizor Agent economic:
Neachitarea latului in termenii prevazuti in contract;
Cantitatile.
Agent economic Banca:
Obtinerea creditelor;
Gajul legat de credite;
Rata dobinzii;
Nerespectarea rambursarii in termenii stabiliti de contract a creditelor si a dobinzilor.
Agent economic Stat:
Pretul fiscal (impozitele mari)
Sprijinul neadecvat de catre stat a business-ului;
Legislatia contradictorie;
Neasigurarea din partea statului a mediului concurential;
Controalele;
Infrastructura slab dezvoltata;
Stimularea exportului;
Protectia pietii interne;
Birocratizarea inalta a persoanelor de la guvernare.
Agent economic Angajati:
Problema motivatiei muncii;
Conditiile de munca, incalcarea drepturilor.
24. apte greeli tipice ale antreprenoriatului i cum de evitat.
1. Hobby-ul gresit, socotit ca antrenare catre business daca antreprenorul nu are studii si cunostinte
in domeniul dat.
2. Incercarea de a face firma atractiva pentru toti firma va fi slaba in mai multe domenii decit
puternica intr-un domeniu anumit.
3. Lansarea si organizarea afacerii fara mijloace de bani suficiente;
4. Neintroducerea calculelor cheltuielilor maximale cu venituri minimale;
5. Incapacitatea intreprinzatorului de a descoperi la timp pericolul legat de obtinerea creditului;
6. Fixarea unui pret incorect - pentru a evita aceasta, este necesar de a face diferenta intre pretul
minimal si pretul de faliment;
7. Autoizolarea de obicei in companiile mici nu exista un consiliu de administrare. Patronul decide
singur si nu tot timpul decizia lui poate fi optimala, pentru a evita aceasta greseala raspunsul la
intrebarea sau problema existenta trebuie luat in consultare cu persoane competente in domeniu.
25. Deschiderea unei noi afaceri avantajele i dezavantajele.
Ideea oportun de business poate fi materializat numai printr-o afacere, ntreprinztorului revenindu-i
sarcina s aleag modul de lansare. Deschiderea afacerii de la zero este deseori cea mai preferabil metod
de lansare, iar n cazul unei idei unice de produs sau de serviciu, aceasta este unica metod posibil pentru
ntreprinztor. n acelai timp, aceast modalitate este cea mai riscant, deoarece totul ncepe de la zero.
Printre avantajele deschiderii unei ntreprinderi putem meniona:
Implementarea nelimitat a ideilor proprii;
Satisfacia de a crea o ntreprindere de la zero reuind, ntreprinztorul este satisfcut i mndru de
rezultatul efortului depus;
Evitarea transmiterii unei reputaii ndoielnice a fostului proprietar deschiznd o afacere, nu se
motenesc problemele afacerii precedente, totul ncepe de la zero;
Posibilitatea de a selecta, a motiva i a dezvolta independent personalul ntreprinztorul se ocup
independent de personal, selectnd angajai pe care i consider;
Posibilitatea de a crea afacerea pornind de la viziunea proprie;
Alegerea amplasamentului afacerii. innd cont de specificul ideii, ntreprinztorul alege cel mai
adecvat amplasament.
Dezavantajele deschiderii unei ntreprinderi sunt:
Costul ridicat pentru lansarea n afaceri, procurarea echipamentului etc;
Cheltuielile de timp mari pentru lansarea afacerii. ntreprinztorul are nevoie de timp nu numai
pentru ndeplinirea formalitilor legale, dar i pentru stabilirea relaiilor cu partenerii de afaceri,
angajarea personalului, procurarea echipamentului necesar, pregtirea spaiilor etc.
Alegerea unei afaceri mai puin potrivite. Evaluarea arta c ideea de afaceri are perspectiv, ns
realitatea a demonstrat contrariul, produsul sau serviciul propus neavnd cererea estimat;
Saturaia pieei sau existena unei concurene puternice, care face dificil afirmarea nou-venitului.
Pentru a reui, afacerea nou-creat trebuie s fie mai bun, s propun produse i servicii mai
calitative;
Riscul legat de realizarea unei idei noi;
Eforturile personale mari pentru lansarea afacerii.
26. Problema alegerii (Paii de comportare).
1. Gasirea domeniului de activitate, trebuie de studiat mediul, starea pietii, climatul de antreprenoriat,
posibilitatile de obtinere a creditelor, nivelul impozitelor, inlesnirile, etc.
2. Alegerea nisei pietei. Domeniul concret in dependenta de nisa de activitate, pentru aceasta trebuie de
studiat profund piata.
3. Alegerea tipului de activitate activitate individuala sau colectiva?
4. Alegerea strategiei si tacticii firmei strategia produsului nou, strat. de diversificare, de asteptare, de
diferentiere.
5. Alegerea surselor de finantare proprii, egale cu proprii, imprumutate, granturi, etc.
6. Alegerea pretului la marfa/servicii. Sunt 3 cerinte fata de pret: sa acopere cheltuielile, marfa sau
serviciul sa fie concurentia dup apret si sa asigure un profit.
7. Alegerea caii de distributie. Formarea caii proprii de distributie, utilizarea unei retele deja existente,
utilizarea ambelor
27. Alegerea statutului juridic.
Fondatorul tb sa decida daca:
Este capabil sa lucreze in echipa sau prefera sa se bazeze numai pe propriile puteri?
E pregatit sa-si asume complet responsabilitatea sau doreste sa o imparta cu o alta persoana
In ce domeniu doreste sa se lanseze
Cum va fi tinuta evindenta contabila
In functie de raspunsurile date intreprinzatorul alege statutul. Conform legislatiei R. M activitatea de
antreprenoriat poate fi desfasurata in calitate de pers. Fizica intreprinzator individual, sau in calitate de
pers. Juridica.
Inregistrarea unei intreprinderi presupue determinarea statutului juridic de activitate a intreprinderii poate fi
inregistrata alegind una din formele juridice de organizare. In functie de deciderea intreprinzatorului se alege
acel statut juridic care i se potriveste mai bine asteptarilor si posibilitatilor sale. Formele organizatorice de
baza: 1)intreprinderea individuala (e condusa de o singura persoana ce coordoneaza totul) 2)Societatea pe
actiuni (societate comerciala a carui capital e impartit pe actiuni) 3)Societate cu raspundere limitata (nr
asociati nu depaseste 50 de pers,capital de cel putin 300 salari minime lunare). 4)Societate in nume colectiv;
5)Societate in comandita; 6)Cooperativa de productie; 7)Cooperativa de intreprinzatori; 8)Intreprindere de
arenda.
28. Finisarea procedurii deschiderii unei afaceri.
Procedura inregistrarii urmeaza a fi finisata dupa obtinerea actelor de constituire prin inregistrarea acesteia
urmatoarelor organizatii de stat:
Inregistrarea la casa nationala de asigurari sociale in calitate de platitor al cotei asigurarilor sociale, se
efectueaza in termen de 10 zile de la data de inregistrare a intreprinderii;
Inregistrarea intreprinderii la compania nationala de asigurari in medicina in calitate de platitor al
primelor de asigurari medicale in termen de 10 zile; CNAS; CNAM;
Transformarea contului provizoriu in cont curent ( la banca comerciala);
Obtinerea licentei in cazul cind activitatea antreprenoriala este supusa licentierii;
Obtinerea autorizatiilor;
Inregistrarea la departamentul sau oficiul teritorial sau a inspectoratului fiscal in calitate de contribuabil
de plaitor al taxelor si impozitelor in cadrul bugetului public national;
Inregistrarea la departamentul statistica.
Pentru a finaliza procesul de inregistrare si a pregati compania de a incepe activitatea este necesar:
1. De a obtine certificatele, autorizatii, licentele etc. sus mentionate;
2. Inchirierea spatiului (productii, servicii);
3. Racordarea cu diverse structuri, responsabile de darea in exploatare a spatiului (gas natural Fenosa, apa
canal, etc.);
4. Procurarea si instalarea utilajului necesar;
5. Angajarea personalului, aprovizionarea matelerialelor necesare.
29. Asigurarea activitii ritmice a afacerii.
Interne:
Competentele fondatorilor managerilor;
Corectitudinea stabilirii strategiilor si tacticilor;
Resursele financiare disponibile.
Externe:
Politica statului in domeniul ales (taxele vamale, impozitele, etc.);
Impactul macroeconomic din afara tarii.
30. Lichidarea unei firme mici.
Incetarea definitiv a activitii de antreprenoriat poate avea loc prin vnzarea afacerii, fuziunea sau
asocierea cu alte ntreprinderi, transferarea ei ctre membrii familiei, lichidarea sau declararea
falimentului acesteia.
Spre deosebire de celelalte metode de ncetare a activitii, lichidarea poate fi realizat n baza deciziei
fondatorului sau a instanei judectoreti, ca urmare a insolvabilitii afacerii, neprezentrii drilor de
seam, nclcrilor legislaiei etc
Procedura de lichidare a afacerii reprezint un proces complicat, care include
urmtoarele etape:
formarea comisiei de lichidare sau desemnarea lichidatorului, care se va ocupa
de lichidarea afacerii;
publicarea n dou numere consecutive ale Monitorul Oficial al Republicii Moldova a avizului despre
lichidarea ntreprinderii cu indicarea termenului-limit de naintare a creanelor de ctre
creditori;
informarea n termen de 15zile de la ultima publicare a creditorilor despre lichidarea
ntreprmdrii, termenul de naintare a creanelor, care este de 6 luni de la data ultimei publicaii a
avizului n Monitorul Oficial al 'Republicii Moldova. Prin hotrrea de lichidare se poate prevedea
un termen mai mare;
In ntocmirea procesul ui-verbal de evaluare a activelor ntreprinderii, listei creanelor naintate de creditori
i sumei acestora, precum i rezultatul exarnmni lor. Aceste documente se aprob de ctre fondatorii
(asociaii) mtreprmderii i instana de judecat, care au luat hotrrea de lichidare, i se aduc la
cunotina fiecrui creditor;
ntocmirea proiectului bilanului de lichidare, care s reflecte valoarea de bilan i valoarea de pia a
activelor, inclusiv creanele, datoriile persoanei juridice recunoscute de lichidator i datoriile care se afl
pe rol n instana judectoreas n termen de 15 zile de la data expirrii termenului de naintare a
creanelor,
executarea tuturor creanelor creditorilor.
Creanele creditorilor fa de ntreprinderea ce se lichideaz se execut din
contul bunurilor acestei n urmtoarea ordine:
creanele cetenilor fa de care debitorul este rspunztor de prejudicierea sntii lor sau n
legtur cu moartea, pe calea capitalizrii plilor respective pe unitate de timp;
creanele lucrtorilor din ntreprinderea ce se lichideaz privind plata salariului pentru perioada
de pn la 6 luni precedente lurii hotrrii de lichidare;
- achitarea cu bugetul public naional pentru perioada de pn la un an precedent lurii hotrrii de
lichidare i pe alte creane ale creditorilor,
- alte creane ale creditorului;
intocmirea bilanului de lichidare i prezentarea, o dat cu predarea bunurilor rmase ale mtreprmderii,
fondatorilor (asociailor) acesteia, instanei de judecat, prin a cror decizie a fost nfiinai.
repartizarea bunurilor rmase dup executarea creanelor creditorilor,
depunerea n termen de 3 zile de la data aprobrii bilanului de lichidare la Camera nregistrrii de stat a
cererii de radiere a ntreprinderii din Registrul de Stat al ntreprinderilor, la cererea de radiere se
anexeaz toate actele necesare .
In termen de 3 zile de la data primirii actelor Camera de nregistrri de Stat adopt decizia de radiere din
registru i n termen de 3 zile informeaz organele fiscale i statistice privind radierea
ntreprinderii. Afacerea se consider lichidat cnd informapa despre aceasta a fost radiat din
Registrul de Stat al intreprinderilor.
31. Evoluia i definiia franchisingului.
O modalitate de lansare n afaceri este franchisingul. Prin franchising se neleg relaiile contractuale dintre
vnztor (franchiser) i cumprtor (franchisee) privind acordarea drepturilor de operare a afacerii i
obinerea asistenei din partea vnztorului n schimbul unei pli.
Conform Asociaiei Internaionale de Franchising (IFA), franchisingul poate fi practicat n peste 70 de
domenii de activitate, cele mai populare fiind: alimentaia (fast-food), comerul cu amnuntul, industria
alimentar, business-servicii, saloane de frumusee, servicii hoteliere, cluburi fitness, centre de instruire,
agenii de turism etc.
n Europa de Vest franchisingul a nceput s se dezvolte n anii 60-70 ai sec. al XX-lea. Franchisingul a
luat amploare n special n Germania, Frana i Regatul Unit (tabelul 3.4). n ce privete Europa de Est,
primele francize au aprut n anii 90 ai secolului trecut, numrul acestora fiind n continu cretere.
n Republica Moldova, apariia franchisingului a fost condiionat de adoptarea n 1997 a Legii cu privire la
franchising. n prezent pe piaa moldoveneasc activeaz aa francize ca: Mango, Celio, Mexx, Sele,
McDonald`s, KFC, Fornetti, Buon Giorno. Cea mai mare extindere o au francizele din
domeniul comerului, n special al confeciilor, precum i companiile din domeniul serviciilor, cum ar fi fast-
food-urile. Apariia marilor centre comerciale, din mun. Chiinu, a devenit de asemenea un stimulent n
dezvoltarea franchisingului. Dac pn nu demult ntreprinderile moldoveneti erau cele care cumprau
francize, n ultimii ani au aprut i primii franchiseri locali
32. Tipurile de franchising. Avantajele i dezavantajele lor.
Exista 3 tipuri mari de franchising:
1. Franchising numelui - pentru comercializarea produsului finit.
2. Franchisingul pentru prodcerea marfurilor licenziatul primeste dreptul de la licenziar de a produce
si comercializa unele bunuri sub sigla firmei mame, obtinind toate materialele si componentele de la
firma mama.
3. Franchisingul pentru tip de activitate cind licenziatul primeste dreptul de la licenziar de a-si
deschide o afacere cu utilizarea siglei firmei mame.
4. Franchisingul direct. Este o form tradiional a franchisingului i const n aceea c exist un singur
franchiser care colaboreaz n direct cu mai muli franchisee din diferite teritorii.
5. Master franchising. Const n aceea, c franchiserul semneaz un acord de franciz principal cu un
subfranchiser pe un anumit teritoriu, iar acesta, la rndul su - contracte de franchising cu mai muli
franchisee n cadrul teritoriului respectiv.
Avantajele franchising:
Franchiser (vinzator)
Posibilitatea relativ rapid de a-i extinde propria afacere;
Obinerea veniturilor suplimentare din taxele de franchising;
Reducerea cheltuielilor legate de distribuia i marketingul;
Coducerea mai eficienta si mai profitabila.
Franchisee(cumparator)
Franchisee are o ans mai mare de succes;
Investitii initiale mai mici;
Asisten managerial i de marketing;
Produse i servicii de calitate standard franchisee primete afacerea la pachet, unde este prezentat
n detalii procesul tehnologic, receptura etc. Astfel el nu este nevoit s consume timp, bani pentru
elaborarea produselor, etc;
Cheltuieli reduse pentru promovarea produselor i serviciilor;
Dezavantajele franchisingului
Franchiser (vinzator)
Acordarea unui sprijin tehnic i, uneori, chiar financiar franchisee pe toat perioada contractului de
franchising;
Dificulti n efectuarea controlului;
Afectarea prestigiului franchiserului, n cazul cnd franchisee falimenteaz sau n activitatea acestuia
apar unele situaii dificile, acestea pot afecta negativ numele i prestigiul franchiserului;
Dificulti n pstrarea confidenialitii informaiei;
Franchisee (cumparator)
Firma nu-i aparine niciodat cu adevrat;
Costul ridicat al francizei i contribuia la profit;
Respectarea riguroas a tuturor operaiunilor standardizate. Franchisee este obligat s activeze conform
standardelor impuse de franchiser, care dispune de dreptul de a verifica regulat respectarea lor;
Linie limitat de produse;
Aria geografica limitata;
Politica preturilor si a reclamei este dictate de franchiser.
33. Evaluarea sistemului de franchising.
Inainte de a lua decizia privind procurarea unei franchisee este necesar de analizat avantajele si
dezavantajele ce le ofera forma data de relatii contractuale, astfel se evita situatiile dificile care ar putea
aparea in urma incheierii acestora.
Exista citeva etape in cadrul sistemului de franchising :
1) Autoevaluarea intreprinzatorul decide daca elo este gata sa renunte la independenta sa in afacere, este
dispus sa respecte prevederile contractului, sa imparta veniturile obtinute cu proprietarul franchisei.
2) evaluarea franchiserului - Evaluarea afacerii franchiserului se aseamana cu evaluarea oricarei alte
afaceri, la care se mai alature urmatoarele prevederi:
Durata de activare a franchiserului pe piata.
Investiiile necesare pentru a ncepe afacerea n baza contractului de franchising;
Profitabilitatea real a francizei i perioada de timp n care afacerea va deveni profitabil;
Are sau a avut procese juridice, daca da, din ce cauza?
Cine este proprietarul franchisei, care este personalitatea acestuia?
Multe franchise exista?
Cine-s celelalte franchisee, care sunt succesele acestora, care este soarte celor ce na au reusit?
Ce tipuri de sustinere ofera franchiserul?
Care sunt conditiile contractului de franchising?
Ce va cistiga personal intreprinzatorul de la desfasurarea activitatii in baza franchising-ului?
La etapa evaluarii este necesar de tinut cont de avantajele si dezavantajele ce le ofera franchisingul atit
franchiserului, cit si franchiseeului.
34. Contractul de franchising.
Contractul de franchising este un act juridic ce reglamenteaz raportul de franciz i prezint o nelegere
privat ntre pri, prin care proprietarul marcii, numit francizor, cedeaz beneficiarului numit francizat,
dreptul de folosin al numelui firmei, al mrcii, dreptul de producere, comercializare, prestare a unor bunuri
sau servicii, care sunt deja prezente pe pia i nregistreaz succes.
Contractul de franciza trebuie sa cuprinda, printre altele, urmatoarele clauze:
Obiectul contractului;
Drepturile si obligaiile partilor;
Condiiile financiare;
Durata contractului;
Condiiile de modificare, prelungire si reziliere.
Contractul de franciza va respecta urmatoarele principii:
Termenul va fi fixat astfel incat sa permita beneficiarului amortizarea investitiilor suportate de
francizat;
Francizorul va instiinta pe beneficiar cu un preaviz suficient de mare asupra intentiei de a nu reinnoi
contractul la data expirarii sau de a nu semna un nou contract;
in cadrul clauzelor de reziliere, se vor stabili in mod clar circumstantele care pot sa determine o
reziliere fara preaviz;
conditiile in care va putea sa opereze cesiunea drepturilor decurgand din contract vor fi cu claritate
precizate, in special conditiile de desemnare a unui succesor;
dreptul de preemptiune va fi prevazut;
clauzele de nonconcurenta vor fi cuprinse in contract, pentru protejarea know-how-ului transmis de
francizor;
obligatiile financiare ale fracizatului vor fi cu claritate precizate
35. Noiune de risc n activitatea de antreprenoriat.
Riscul nseamn hazard, primejdia unor eventuale pierderi, sau "posibilitatea de alte expune la
pierderi". Riscul este o categorie istoric i economic. Ca categorie istoric, riscul prezint un pericol
posibil perceput de om. Odat cu dezvoltarea omenirii i apariia relaiei marf -bani, riscul se transform n
categorie economic.
Ca categorie economic riscul prezint un eveniment ce poate fi sau nu. n cazul c evenimentul a avut
loc sunt posibile trei rezultate economice: negativ (pierdere), nul, pozitiv (ctig, profit, venit). Astfel,
pentru a face fa riscului la introducerea pe pia a unui produs nou, agentul economic va cuta s
foloseasc procedee din cele mai moderne, care s-i permit scderea costului i fabricarea unor produse de
calitate superioar. Agenii economici, acionarii, clienii percep riscul ca un rezultat nefavorabil, cu o
probabilitate anume. Riscul este considerat o probabilitate a pierderii ataat unui ctig.
Riscul de pia este propriu unei afaceri, investiii sau categorii de afaceri. El difer de la o industrie la alta,
dar i n interiorul aceleeai industrii;
Riscul de pre este asociat schimbrilor posibile n structura i nivelul preului bunurilor i serviciilor oferite
pe pia de ctre o firm, ca urmare a variaiilor preului resurselor utilizate. Riscul de pre are ca surse
preurile produciei industriale, cursul de schimb i rata dobnzii;
Riscul de credit este ntlnit, n cazul instituiilor financiare (bncile comerciale). Este tipic naturii
operaiilor desfurate de ctre entitile din acest domeniu, nefiind altceva dect o particularizare a riscului
operaional;
Riscul pur este asociat pierderilor (daunelor), fizice sau financiare, posibile sau probabile, cu care s-ar putea
ciocni o firm;
Riscul inerent unei afaceri poate fi diminuat de ctre investitor prin diversificarea portofoliului afacerii.
Riscul diversificabil este n strns legtur cu evenimentele sau fenomenele specifice unui domeniu de
activitate sau unei firme date;
Riscul financiar sau riscul legat de politica de finanare este generat de modul de finanare a afacerii i de
nivelul dobnzii.
36. Strategii de gestionare a riscului.
Alegerea unor msuri care s asigure o protecie corespunztoare cu un nivel minim al costurilor este o
sarcin dificil, avnd n vedere numrul mare de alternative pe care decidentul le are la dispoziie i de
gradul ridicat de subiectivism implicat n procesul decizional. n alegerea unei modaliti de protecie
mpotriva riscului intervin, de cele mai multe ori, criterii subiective, care reflect percepia i atitudinea
managerilor fa de risc.
Msurile de protecie mpotriva riscului ce pot fi adoptate de ctre firme sunt diverse i pot fi clasificate
dup numeroase criterii. Astfel, dup frecvena de apariie a factorilor de risc i gravitatea lor, msurile de
protecie se pot grupa n patru categorii:
I. Evitarea riscului - presupune monitorizarea permanent a condiiilor economice de pe anumite
piee, sectoare, activiti etc., firma evitnd, astfel, s investeasc n acele domenii caracterizate
printr-un grad ridicat de risc. Aceasta presupune luarea masurilor pentru ca pierderile ce se vor
inregistra sa nu aiba consecinta financiara semnificativa;
II. Reducerea riscului in cazul in care anumite riscuri nu pot fi evitate, cele mai multe dintre ele pot fi
apreciabil diminuate, aceasta strategie preevede respectarea in tocmai a tuturor instructiunilor, si a
controlului diferitor abateri ce se pot produce;
III. Anticiparea const n absorbirea riscului deoarece este imposibil asigurarea mpotriva tuturor
pierderilor posibile. n general se absorb riscurile n care pierderea nu este mare. n unele cazuri,
asumarea riscului ia forma autoasigurrii. Aceasta poate fi definit ca acceptarea planificat a riscului
pierderii. Prin autoasigurare, ntreprinztorul i constituie un fond de rezerv destinat eventualelor
pierderi. De regul, ntreprinztorii nu au suficiente fonduri pentru a constitui ns acest fond.
IV. Trnsferul - presupune mutarea riscului ctre alt persoan sau organizaie. Cea mai cunoscut form
de transfer a riscului este asigurarea, care este procesul prin care societatea de asigurare este de acord
s plteasc unei persoane sau organizaii despgubirea datorit pierderii nregistrate contra unei
prime de asigurare.
37. Amplasamentul i rolul lui n activitatea de antreprenoriat.
Este deja proverbiala afirmatia ca exista 3 factori care conditioneaza succesul afaceii
amplasamentul, amplasamentul si inca amplasamantul . un magazin poate prospera in cazul unui
amplasamant favorabil.
La alegerea amplasamentului unui magazin este necesar de tinut cont de starea economica si demografica
a zonei unde va fi amplasata aceasta ; venitul mediu al unei familii ; capacitatea de cumparare a clientilor ;
virsta cumparatorilor ; preferintele acestora ; cererea la oficii si apartamente ; preturile la spatiile comerciale
si locative si compararea acestora cu preturile din alte sectoare.
Alegerea amplasamentului unei afaceri prestatoare de servicii, depinde de specificul activitatii. Dar
in cele mai multe cazuri aceste afaceri trebuie sa fie localizate in apropierea clientilor. Amplasarea departe
de consumatori ii va determina pe unii clienti sa aleaga alta afacere amplasata in apropiere, exceptie face
prestarea unor servicii unicate. La stabilirea amplasamentului unei afaceri prestatoare de sevicii este necesar
de inut cont de urmtorii factori : existena transportului public; existena unui numr suficient de locuri de
parcare ; posibilitatea extinderii ulterioare a afacerii; ct de uor i repede pot gsi clienii afacerea; mrimea
cheltuielilor suplimentare pentru promovarea amplasamentului respectiv etc.
n cazul alegerii amplasamentului ntreprinderii productoare se va ine cont de faptul care din
amplasamente va satisface cel mai bine scopurile pe termen lung , deoarece modificarea amplasamentului
neceit mari cheltuieli. Astfel, n alegerea amplasamentului pentru o ntreprindre productoare se va ine
cont de urmtorii criterii: disponibilitatea forei de munc calificate; apropierea de sursele de materii prime;
apropierea de pieele de desfacere pentru bunurile finite; accesul la cile de transport; costul i calitatea
utilitilor; prevederile legale referitoare la protecia mediului nconjurtor. Ca i n cazul ntreprinderilor
comerciale i a celor prestatoare de servicii, este necesar de luat n considerare specificul activitii.
38. Modaliti de obinere a spaiilor n activitatea unei afaceri mici.
Exista 3 modalitati de baza de a obtine spatiu pentru activitatea unei afaceri. In alegerea variantei de obtinere
aceste modalitati trebuie analizate cu argumente pro si contra.
1. Arenda. Avantajul acestia este faptul ca investitia initiala nu este mare. Dezavantajul este in cazul in
care se doreste a se produce ceva noi, spatiul, cladirea trebuie modificate si in acest caz modificarea
costa nu mai putin decit arenda.
2. Procurarea. Avantaj: daca se potriveste cerintelor, dorintelor si agentul economic dispune de bani
(capacitatea de plata) atunci e bine de procurat. Dezavantaj: investitia initiala este mare, si spatiul
poate sa nu corespunda in totalitate dorintelor agentului economic.
3. Constructia. Avantaj: intreprinzatorul va construi spatiul dupa propriile dorinte si in conformitate cu
tipul de activitate. Dezavantaj: necesita o investitie mare si cantitate mare de timp.
39. Cheltuielile de iniiere a afacerii.
Pentru a evalua necesarul de resurse pt deschiderea unei afaceri este necesar de a evalua obiectivele
afacerii, veniturile asteptate.
Initierea unei afaceri, de cele mai dese ori, se face pe cont prorpriu, iar sansa de a obtine resurse financiare
de la banca sau de la investitori este mica. De aceea, necesarul de mijloace financiare necesare pt
pregatirea si inceperea activitatii, se determina pri planul de afaceri, atunci cand se va evalua viabiliattea
afacerii sale.
In primul rand, este necesar de luat in calcul cheltuielile suportate pt efectuarea formalitatilor legale,
indispensabile pt inceperea afacerii:
inregsitrarea facaerii;
confectionarea stampilei;
deschiderea contului bancar;
licentierea activitatii;
obrinerea autorizatiilor necesare.
O cota considerabila in cheltuielile de initiere le constituie cele atribuite pt alegerea amplasamnetului:
cumpararea sau inchiruirea spatiilor, construirea sau renovarea. Cumpararea mobilierului si
echipamentului reprezinta alt domeniu de investitii. In calcul se iau si cheltuielile suportate pt formarea
stocurilor de materii prime si materiale necesare pt desfasurea activitatii.
Alte cheltuieli ar fi:
cheltuieli legate de promovare editarea cartilor de vizita, realizarea si plasarea panourilor
publicitare, publicarea anunturilor in ziare etc;
cheltuieli legate de salarizarea personalului;
taxe si impozite;
cheltuieli neprevazute.
40. Sursele de finanare a unei afaceri.
Structura surselor de finanare este constituit din sursele interne (proprii) i cele externe (mprumutate).
Mijloace interne:economiile personale, profitul, amortizarea etc. Mijloace externe: creditele bancare,
investiiile, donaiile, leasingul, investitorii, factoringul etc. Economiile personale sau capitalul propriu
prezint principalul mijloc de finanare pentru ntreprinztori, n deosebi la etapa lansrii n afaceri.
Avantajul de baz al finanrii date este lipsa obligaiei de rambursare a mprumutului. Partenerii de
afaceri finaneaz o ntreprindere mic prin livrarea n avans a echipamentului, materiei prime i materialelor
cu condiia achitrii ulterioare a preului acestora. Acest mod de finanare este denumit i credit
comercial. Instituiile financiare nebancare ca ,,ProCredit, ,,Corporaia de Finanare Rural i
,,Microinvest, ofer acelai set de produse creditare ca i bncile comerciale, ns procedura de obinere a
creditului este mai simpl i se cheltuie mai puin timp. n unele cazuri creditul poate fi obinut i fr
prezentarea garaniei, astfel ca urmare a nivelului ridicat de risc rata dobnzii este mare.
mprumuturile de la Asociaiile de Economii i mprumut ale Cetenilor reprezint o alt surs de finanare
care acord mprumuturi pe o perioad de 2-36 de luni cu o rat a dobnzii de 12,5-15%. Dezavantajul
finanrii prin AEC const n faptul c sumele sunt relativ mici i mprumutul poate fi obinut numai dac n
localitatea respectiv exist AEC i solicitantul mprumutului este membru al AEC. Programele
internaionale de asisten acord mprumuturi investiionale cu subvenie investiional pe termen lung,
pn la 15 ani, ntreprinztorilor din mediul rural. n cazul dat se cere existena obligatorie a gajului 130%
din suma mprumutului, precum i o contribuie proprie a ntreprinztorului-cel puin 10-20% din valoarea
investiiei. Donaiile ofer n baz de concurs de proiecte granturi pentru dezvoltarea micilor afaceri.
Avantajul granturile sunt nerambursabile astfel ntreprinztorul obine posibilitatea de a ncepe o activitate.
Surse netraditionale: Leasing, factoring, business-ingeri, franciza, compnaii de risc, asociatii de economii si
imprumut.

41. Creditul bancar procedura de obinere i determinarea costului acestuia.
Creditele bancare reprezint o surs de finanare extern, utilizat pentru completarea capitalului necesar
lansrii i dezvoltrii cu succes a afacerii. Procedura de obinere a creditului ncepe cu interviul iniial al
ntreprinztorului cu reprezentantul seciei de creditare. Dac ideea prezint interes i afacerea satisface
cerinele bncii, atunci ntreprinztorul pregtete dosarul de creditare ce include: cererea de creditare, planul
de afaceri, raportul financiar pe ultimii 2-3 ani, documente care confirm asigurarea angajamentelor de
rambursare a creditului. Dup aceasta se evalueaz dosarul, iar inspectorul creditor viziteaz afacerea pentru
a aprecia pe ,,teren situaie real. Urmeaz edina comisiei de creditare, unde cererea creditului se
analizeaz dup 5 criterii: caracterul, solvabilitatea clientului, asigurarea creditului, contribuia clientului,
condiii generale . Dac solicitantul corespunde cerinelor bncii, iar condiiile naintate de banc satisfac
solicitantul, atunci se ncheie Contractul de creditare, care prevede: mrimea creditului, termenul de
creditare, scopul folosirii, dobnda bancar, periodicitatea rambursrii, perioada de garanie i alte clauze.
Accesarea unui credit (mprumut) presupune i costuri aferente, reprezentate de:
- dobnda aferent creditului (mprumutului);
- comisioanele aferente activitii de creditare (mprumutului);
- penalitile aferente activitii de creditare (mprumutului).
Pentru determinarea costului creditului se calculeaz rata nominala a dobnzii bancare, care reprezint
partea din profit ce o cedeaz ntreprinztorul bncii pentru folosirea creditului.
Nivelul dobnzii bancare difer in funcie de cererea si oferta de credit, destinata creditului, termenul de
scadenta etc., pentru calcularea lui se folosete urmtoarea relaie:
Pentru a calcula suma dobnzii sunt necesare urmtoarele date:
- suma (soldul) creditului, utilizat de debitor n intervalul respectiv de timp;
- rata (%) anual a dobnzii, conform contractului de credit;
- intervalul de timp (n zile) pe parcursul cruia suma creditului nu s-a modificat.
Suma dobnzii (lei) = Soldul creditului (lei) x Numrul de zile/360 x Rata dobnzii
(%)/100(%).
Suma comisionului (lei) = Suma creditului (lei) x Cota procentual a comisionului
(%)/100(%)
42. Leasingul definiie i esena. Evaluarea leasingului.
Leasingul reprezint o form de arend pe termen lung, caracterizat prin transmiterea n folosin a
echipamentului, instalaiilor, mijloacelor de transport etc. n schimbul plii chiriei. El se bazeaz pe 3
principii de baz: termenul de scaden, rambursabilitatea i plata. Procesul de leasing include urmtoarele
etape:
beneficiarul (locatarul) solicita firma de leasing (locatorul) pt obtinerea in leasing a echipamentului
necesar;
o firma de lesing incheie 2 contracte: de vanzare cumparare cu producatorul si de leasing cu
beneficiarul;
o firma de leasing achita intreprinderii producatoare pretul echipamentului;
o are loc livrarea echipamentului locatarului;
o locatarul achita firmei de leasing plata chirie pt folosirea echipamentului;
Dupa gradul de rascumparare se deosebesc tipuri de leasing:
1. financiar prevede ca beneficiarul pe intreaga perioada a contractului achita in rate suma care
recupereaza integral (sau aproximativ) valoarea echipamentului la momentul procurarii lui, plus o
dobanda pt achitarea mijloacelor de credit si un comision societatii de leasing.
2. operational se utilizeaza pe o perioada mai mica decat termenul de amortizare a echipamentului, iar la
expirarea termenului contractului de leasing echipamentul poate fi inchiriat din nou sau returnat
companiei de leasing.
nainte de a apela la leasing ntreprinztorul trebuie s evalueze avantajele i dezavantajele lui. Avantajele:
permite s obin mijloace de producie necesar i s nceap exploatarea acestora n lipsa unor resurse
financiare suficiente;
mijloacele fixe pe ntreaga perioad a contractului se afl n bilanul companiei de leasing, beneficiarul
nu duce evidena acestora, reducndu-se astfel mrimea impozitului pe imobil;
plata pentru chirie se include n costul produciei ce micoreaz suma venitului impozabil al
beneficiarului;
peste 2-3 ani are posibilitatea s procure echipamentul la valoarea lui rezidual sau s ncheie un nou
contract de leasing la un pre mai redus;
plata pentru chirie se efectueaz dup instalarea echipamentului, astfel beneficiarul are posibilitatea de a
efectua plile din mijloacele obinute de la realizarea produciei fabricate pe echipamentul dat.
Dezavantajele:
locatarul nu este proprietarul mijloacelor fixe, nu le poate pune ca gaj;
suport riscul uzurii morale a echipamentului;
plata pentru chirie poate fi mai mare dect cheltuielile suportate pentru procurarea echipamentului sau
plata creditului.
43. Factoringul. Avantajele i limitele.
Factoringul semnific o nelegere privind procurarea de ctre banc sau de firma factor de la client,
denumit aderent, a creanelor(facturilor) sale comerciale nainte de scaden. Dac firma are nevoie de bani
imediat, poate apela la serviciile unei companii factor p/u ncasarea mai rapid a creantelor.
n rezultatul acestei operaiuni ntreprinderea vinde creanele sale firmei factor, care n decurs de 2-3 zile
achit de la 70% pn la 90% din valoarea total a facturilor n avans. Firma ntiineaz clientul c datoriile
lui au trecut de la furnizor la ea i toate problemele se vor soluiona prin intermediul ei. Restul sumei 10-
30% fiind achitat de ctre firma factor nu mai trziu de 2-3 zile dup ce a ncasat de la client suma prevzut
n factur.
Comisionul pentru servicii constituie 0,5 2,5% de la valoarea contractului, incluznd plata pentru risc i
administrarea facturilor.
Factoringul este eficient pentru productorii i vnztorii cu ridicata, la care termenul de plat a facturilor
este de 1-3 luni.
Avantajele factoringului:
ntreprinderea are posibilitatea de a transforma datoria viitoare n bani n numerar la momentul
necesar,
se reduce riscul insolvabilitii, deoarece firma factor asigur ncasarea contravalorii facturilor
Dezavantajele factoringului:
costul ridicat, deoarece aderentul trebuie s achite att comisionul, ct i o dobnd pentru plile
fcute anticipat,
transfernd toate creanele sale firmei de factoring, aderentul poate pierde o parte din clieni,
deoarece firma factor este foarte exigent cu debitorii, acceptnd numai acei care sunt n stare s respecte la
timp scadenele.

44. Codul etic al antreprenorului.
O importanta deosebita are etica, respectarea normelor etice in relatia dintre conducere si subordonati. In
prezent unele calitati cum sunt: supunerea, ierarhia, disciplina, cariera, puterea, centralizarea nu sun actuale.
Pe primul plan apar calitati ca autodeterminarea, spiritul de echipa, participarea, orientarea catre cerere,
creativitate, spiritul inovator, flexibilitate, decentralizarea.
Antreprenorul-conducator este in primul rnd leader cu capacitate de a influienta asupra oamenilor si
colectivului, de a-i directiona catre lucru efectiv, catre atingerera scopurilor prpuse. Succesul oricarui leader
depinde de calitatile lui personale, de stilul activitatii sale, cu alte cuvinte de maniera conduitei in raport cu
subalternii, de abilitatea de a-i influenta.
Etica business-ului permite majorarea profiturilor. n particular ea ajuta la pastrarea fidelitatii clientilor.
Dupa calculul specialistilor, retinerea partenerilor vechi este de 5 ori mai ieftina, dect cucerirea altor clienti
noi. Din acest motiv ntreprinderea trebuie sa fie orientata spre consumatori. n aceste scopuri pna la
investirea n capitalul de baza este necesar de a cheltui bani, timp si efort pentru formarea eticii si culturii
firmei, asigurandu-se o pregatire corespunzatoare pentru toti angajatii ei.
Sunt cteva principii calauzitoare de bun simt care pot ajuta managerii n considerarea implicatiilor
etice ale deciziilor si comportamentele manageriale:
1. Supunerea n fata legii. O teza a responsabilitatii sociale si a eticii manageriale e supunerea fata de lege,
de preferat att n privinta literei, ct si a spiritului ei.
2. Sa se spuna adevarul. Spunerea adevarului e importanta n constituirea ncrederii n interesatii relevanti.
3. Sa se arate respect pentru oameni. Tratarea cu respect al oamenilor are adnci radacini n studiul eticii.
4. Utilizarea si respectarea "Regulii de aur". Tradusa n conditiile lumii afacerilor, aceasta regula nseamna
tratarea indivizilor corect si cinstit, asa cum managerii ar dori sa fie tratata afacerea daca aceasta ar fi un
individ.
5. nainte de orice sa nu pagubesti pe cineva, sa nu faci rau. Acest principiu - n realitate prima regula a
eticii medicale - este considerat de unii cercetatori americani a fi linia de baza a oricarei considerari etice si
totodata una usor de aplicat n afaceri.
6. Participarea activa fara paternalism. Acest principiu a tintit la nvatarea privind nevoile interesatilor
relevanti, mai mult dect deciderea a ceea ce este mai bine pentru ei.
7. Totdeauna sa actionezi cnd ai responsabilitate. Managerii au responsabilitatea de a initia o actiune sau
de a lua o decizie de cte ori au capacitatea sau resursele de a proceda asa, sau oricnd cei apropiati sunt n
nevoie si managerul este singurul care poate oferi ajutor.
45. Imidjul atrgtor.
De cele mai multe ori, imaginea creat cu ajutorul vestimentaiei, influeneaz modul n care o persoan este
perceput de ctre cei din jur. Exist i organizaii n care nu se impune un stil vestimentar, ci se opteaz mai
degrab pentru haine practice, totui majoritatea rmn a fi cele n care angajaii au grij ce mbrac atunci
cnd merg la serviciu. Dac suntei angajat ntr-o companie prestigioas, nu uitai s punei accent i pe
inuta de zi cu zi, care trebuie s corespund ntocmai activitii d-voastr. Dac ntre timp ai devenit
un antreprenor, de asemenea va trebui s contientizai c din garderob nu vor trebui s lipseasc inutele
business.
Odat cu trecerea timpului, realizm importana stilului vestimentar n construirea unei cariere, n
dezvoltarea i prosperarea afacerii personale.
Cteva recomandri pentru Femei: inuta business standard pentru femei implic purtarea unui sacou
att n combinaie cu o fust simpl, ct i cu o rochie de tip sarafan, sau un taior asortat cu o pereche de
pantaloni de stof. Nu ntotdeauna e obligatorie purtarea cmaei, aa nct uneori poi alege un tricou decent
(fr inscripii, logo-uri sau culori iptoare) sau o bluz simpl, tricotat sau din bumbac.
La capitolul accesorii ar trebui s te ghidezi dup principiul less is more aa c alege cel mult un inel, pe
lng verighet, o brar subire, cercei mici i un lan sobru, toate de calitate i ct mai puin ostentative. O
mare importan trebuie s acorzi i poetei: ai grij ca ea s se asorteze restului inutei, s fie ntr-o culoare
neutr(maro, bej, gri sau negru) i de calitate. n niciun caz nu te poi prezenta cu geni de rafie, tip rucsac, n
culori iptoare, cu modele sau inscripii. Daca vine vorba de pantofi, tocurile trebuie sa aib maxim 5-6 cm,
nu se accept cizmele (dect cele cu model foarte simplu, i nu foarte lungi), la fel nu sunt acceptai nici
pantofii sport, sandalele, avnd n vedere c nu confer inutei un aspect profesional.
Cteva recomandri pentru brbai: un costum e sfnt n garderoba unui brbat i mereu imbatabil n
comparaie cu alte inute. Daca jobul te oblig s mergi zilnic mbrcat la costum, atunci trebuie s ai minim
unu pentru fiecare sezon. Culorile predominante pentru costumele brbteti sunt negru i albastru marin,
dar putem include uneori i maro sau gri nchis. Avantajul costumului este faptul c poate fi o pies
vestimentar versatil. Poi purta att pantalonii de la costum n combinaie cu un pulover, ct i sacoul
combinat cu o pereche de jeani, dar foarte simpli.De asemenea, uneori poi renuna la sacou, mai ales vara.
Atenie: Nu se recomand asortarea unui costum cu o cma cu mnec scurt, nici mcar vara.
O atenie special trebuie acordat materialului din care este realizat cma, avnd n vedere predispoziia
brbailor la transpiraie: alege ntotdeauna materialele de calitate precum bumbacul sau mtasea. n ceea ce
privete culorile, e de preferat s mergi pe culori deschise, precum alb sau bleu.
Dac vorbim despre cravate, acestea pot sau nu s fie opionale, depinde ct de confortabil te simi cu ea i
de activitile pe care le desfori zilnic. Indicat ar fi s optezi pentru o cravat mai ales cnd mergi ntlniri
importante de afaceri, discuii i edine cu superiorii sau alte evenimente mai speciale din cadrul
companiei.
Tricourile nu sunt, n mod general, acceptate la serviciu n cazul brbailor, singura excepie care poate fi
menionat fiind tricourile polo(cu guler). osetele: poart mereu osete negre sau de culoarea pantalonului
i ai grij ca lungimea lor s fie cea potrivit, astfel nct s nu lase pielea la vedere atunci cnd stai jos.
Pantofii i cureaua: Pantofii trebuie s fie curai, bine ntreinui i lustruii n fiecare zi. Alege curea i
pantofi de piele, ntotdeauna de aceeai culoare. Pantofii pentru o inut business sunt mereu negri, dar, pot fi
acceptai i cei maro, mai ales n combinaii business-casual.
Prul trebuie ngrijit i tuns pn la, sau mai sus de gulerul cmii. Nu sunt admii cerceii, bijuteriile, iar
tatuajele i piercingurile nu trebuie sa fie la vedere.
46. Sfaturi antreprenorului.
Eticheta antreprenorului. 1. Cand nu stii daca persoanele de fata s-au mai intalnit in trecut, fa-le
cunostinta. De fiecare data cand ai ocazia, nu ezita sa executi formalitatile de prezentare. Oamenii se vor
simti apreciati, indiferent de situatia lor sociala sau pozitia profesionala.
2. O strangere de mana reprezinta un standard profesional. Acest gest simplu denota faptul ca esti apreciat,
increzator in tine si abordabil, stabileste tonul pentru viitoarele relatii profesionale. Intr-o atmosfera
obisnuita de munca, poti scapa usor cu un "buna ziua" sau "salut"; ce efort suplimentar ar trebui sa faci,
astfel incat sa strangi mana interlocutorului, in semn de respect?
3. Spune mereu "Te rog" si "Multumesc". Unele cuvinte nu se spun atat de des, dar asta nu inseamna ca nu
exista. In zilele noastre, expedierea unui mesaj email de multumire reprezinta o actiune fireasca; nici un bilet
scris de mana nu da rau.
4. Nu-i intrerupe pe ceilalti, atunci cand vorbesc. Uneori, suntem atat de porniti sa ne impunem propriile
opinii, incat trecem peste cuvintele celorlalti. Este un gest jignitor, care denota lipsa de respect si cei "sapte
ani de acasa". Fii activ in discutii, dar nu agresiv!
5. Ai grija cum vorbesti. Comunicarea verbala/scrisa a devenit mai formala decat in trecut; totusi, tine cont
de faptul ca trebuie sa iti alegi cuvintele cu maxima atentie si responsabilitate. Desigur, limbajul ofensator
este inacceptabil, precum si cel "de cartier". O atmosfera profesionala necesita unele standarde.
6. Verifica de doua ori mesajele, inainte sa le trimiti. Verifica mereu mesajele, asigura-te ca nu s-au
strecurat greseli in ele. Chiar ai vrut sa scrii acele cuvinte? Crezi in ele? Ce fel de consecinte te asteapta?
7. Nu intra neanuntat in biroul cuiva. Este un semn de disperare. Ce drept ai sa intrerupi munca altora?
Ciocane la usa sau saluta-l pe cel dinauntru, in caz ca usa este deschisa. Intreaba-l cand are un moment liber.
8. Nu barfi. Ne este greu sa rezistam in fata barfelor neinsemnate, care fac parte din viata noastra. Zvonurile
nu sunt niciodata inofensive. Subiectul lor sufera o lovitura de imagine si nici tu nu esti mai prejos. Un om
care barfeste este privit cu neincredere. Este bine sa fii curios si interesat de cei de langa tine, dar nu ii barfi.
9. Nu trage cu ochiul. Avem toti dreptul la conversatii private, intre patru ochi sau la telefon. Acelasi lucru
se intampla, mai nou, si cu emailurile; nu te holba peste umarul cuiva, pentru a-i citi mesajele. E stupid.
10. Nu ignora oamenii. Cand cineva te abordeaza, saluta-l si intreaba-l "ce face". Daca te afli in mijlocul
unei activitati importante, cere-i sa astepte un minut, pana termini. Daca treci pe langa cineva pe holul
biroului si nu ai timp de discutii, poti cel putin sa ii strangi mana si sa il saluti. Afacerile nu reprezinta o
scuza pentru a-i ignora pe cei din jurul tau.
11. Evita "cele doua mari probleme". Am sters multe din liniile care despart viata personala de cea
profesionala, dar nici politica si religia nu sunt foarte departe... Aceste dezbateri sensibile trebuie pastrate
pentru momentul in care iesi la o bere cu interlocutorul. Lasa-le acasa sau la usa biroului.
12. Fii punctual. Cu totii suntem ocupati. Punctualitatea reprezinta insa un element forte. Cand intarzii, nu
spui neaparat ca esti mai ocupat decat ceilalti; le spui doar ca nu ti-ai rezervat timp pentru ei.
13. Nu raspunde la telefon in timpul intalnirilor de business. Cand esti la masa tratativelor, concentreaza-te
asupra momentului prezent. Nu raspunde la telefon, nu trimite sms-uri si nu iti verifica emailul. Vei face
dovada unei lipse de respect. Vei deveni chiar enervant. Unele intalniri dureaza mai mult tocmai din aceasta
cauza: participantii sunt distrasi de alte activitati, in loc sa trateze motivul pentru care s-au adunat in sala de
conferinte.
14. Nu fii un "Terminator al cartilor de vizita". Nu "trage" cu carti de vizita in orice persoana pe care o
intalnesti. Esti prea agresiv. Fa schimb de carti de vizita cu interlocutorul tau sau lasa-i "cartonasul" pe masa,
inainte sa pleci.
15. Arata-te interesat! Pastreaza un contact vizual, asculta-i pe ceilalti. Nu te lasa distras de secretara sau
mesajele de pe telefonul mobil. Poti rezista tentatiei? Cu siguranta. Pune intrebari si implica-te in
conversatiile fructuoase
47. Eticheta antreprenorului.
Eticheta - o ordine determinat, o totalitate de reguli, ce reglementeaz manifestrile externe ale relaiilor
umane. n cadrul firmei eticheta de afaceri depinde de stilul relaiilor i managementului caracteristic ei, de
activitatea firmei, conducere i tradiii etc. Ea determin cum corect de procedat n relaiile cu partenerii de
afaceri, la nmnarea crii de vizit, la mesele de afaceri, n convorbirile directe i prin telefon, n alte
situaii.
Regulile de aur ale bunelor maniere n afaceri Principiul cel mai important al bunelor maniere n afaceri
este acela al atentei analizri a intereselor i sentimentelor celorlali. Dac ari, prin felul n care te compori
n afaceri, c ai grij de sentimentele celorlali, acest lucru poate fi indicat de IMPACT, cuvnt care
nglobeaz regulile de aur
i
:
I integritate acioneaz onest i sincer.
M maniere nu fi niciodat egoist, necioplit sau indisciplinat.
P personalitate comunic propriile valori, atitudini i opiuni.
A apariie prezint-te ntotdeauna n cea mai bun lumin.
C consideraie analizeaz-te din punctul de vedere al celuilalt.
T tact gndete nainte de a vorbi.
Integritatea nseamn s demonstrezi prin ceea ce faci i spui c eti o persoan onest, sincer i
de ncredere. Reputaia de persoan integr se ctig greu i se pierde foarte uor. Integritatea este testat
atunci cnd o persoan sau compania sa este provocat sau tentat s acioneze mai puin onest. O regul de
aur a comportamentului n afaceri este aceea c integritatea trebuie s fie deasupra oricrei ndoieli, cci nu
se va putea ascunde n nici un fel lipsa acesteia.
Manierele sunt acele tipare de comportament care i indic persoanei cu care ai de-a face dac se
poate baza pe tine, c vei aciona corect i obiectiv atunci cnd face afaceri cu tine. Dac acionezi sau
vorbeti ntr-un mod rasist sau sexist sau dac dai dovad de lips de loialitate fa de compania ta sau fa
de colegii ti, atunci manierele tale vor fi considerate inacceptabile. Dar a evita aspectele negative nseamn
a rezolva numai pe jumtate problema. Bunele maniere nseamn, de asemenea s acionezi eficient pentru
a-l face pe celalalt s se simt bine n cadrul relaiei voastre.
Propria ta personalitate reprezint cea ce numai tu poi oferi afacerii n care eti implicat. Trebuie s
urmreti mereu s faci totul pentru ca felul n care te compori s i ofere cea mai bun ans pentru
aprecierea calitilor tale. De exemplu, poi fi pasionat de afaceri, dar nu trebuie s fii lipsit de loialitate; pot
fi amuzant, dar nu libertin n exprimare i poi s fii strlucitor, dar nu plictisitor.
Apariia (nfiarea) poate nu este cea mai bun calitate a ta, dar nu trebuie niciodat s fie un
defect! Dac eti ngrijit, te mbraci cu haine adecvate, stai n picioare sau aezat ntr-o poziie corect i te
ngrijeti din punct de vedere fizic, toate acestea vor constitui elemente-cheie n formarea i pstrarea unei
bune impresii n faa partenerilor de afaceri.
Consideraia fa de ceilali este principiul fundamental care subliniaz toate bunele maniere n
afaceri. Omul de afaceri care i-a imaginat dinainte posibila reacie a persoanei pe care urmeaz s-o
ntlneasc, creia trebuie s-i scrie sau s-i telefoneze, poate imediat s o trateze cu mai mult grij i
sensibilitate.
Tactul este ultima, dar nu i cea din urm regul de aur, deoarece el trebuie s fie un fel de paznic, care nu
protejeaz de cuvinte i aciuni negndite. Tactul nu nseamn doar s punem problemele neplcute ntr-o
manier acceptabil. Acesta implic analizarea atent a intereselor celorlali i abia apoi alegerea celei mai
acceptabile forme de exprimare. Ceea ce trebuie s subnelegi din aceast regul de aur este c, atunci cnd
ai dubii, nu trebuie s spui nimic!
48. Organizarea contractelor de afaceri.
Contractul se considera incheiat daca partile au ajuns la un accord privind toate clauzele lui esentiale.
Clauzele esentiale sunt stabilite de lege, reesind din natura contractului sau pot fi stabilite de parti prin
negocieri. Contractul este rezultatul unui accord de vointa in urma caruia iau nastere obligatii contractuale.
In virtutea principiului fortei obligatorii a contractului partile nu se pot sustrage prin vointa lor unilaterala de
la executarea obligatiilor asumate. Prin urmare, incheierea unui contract parcurge 2 stadii:
1. Oferta de a contracta reprezinta propunerea unei persoane, entitati, adresata altei entitati de a incheia
un anumit contrac. Pentru a fi valabila din punct de vedere juridic, oferta trebuie sa indeplineasca
anumite conditii si anume: sa fie precisa, sa fie completa (sa cuprinda toate elementele esentiale ale
contractului) sa fie neechivoca (sa exprime vointa neechivoca de a contracta din partea celui ce o face sa
fie ferma). Formularea ofertei poate fi precedata de anumite discutii sau negocieri, si poate fi facuta in
scris, prin scrisoare, fax sau chiar verbal.
Oferta poate sa prevada un anumit termen de acceptare, caz in care trebuie mentinuta pina la expirarea
acestui termen, sau poate sa nu prevada un asemenea termen, caz in care trebuie mentinuta un termen
rezonabil.
2. Aceptarea ofertei. Reprezinta manifestarea vointei destinatarului ofertei de a incheia contractul
in conditiile prevazute de oferta primita. Pentru a constitui o aceptare manifestarea de vointa
trebuie sa fie neconditionata sau limitata si poate fi facuta ca si oferta,in scris sau chir verbal.
Acceptarea ofertei poate fi expresa dar si tacita, prin indeplinirea unei actiuni de catre
destinatar din care se poate deduce implicit, vointa de a contracta. Cea mai raspindita forma
de aceptare tacita este executarea contractului.
Momentul incheierii contractului. In doctrina dreptului civil si comercial au fost propuse mai multe
teorii privind determinarea momentului incheieri contractului intre absenti.
Una dintre ele este teoria emisiunii potrivit careia contractul se incheiein momentul cind
destinatarul ofertei si-a manifestat vointa de a accepta oferta primita, chiar daca aceasta acceptare
nu a fost comunicata ofertantului.
O alta teorie, cea numita a transmisiuni, considera contractul incheiat in momentul cind
destinatarul expediaza raspunsul privind acceptarea ofertei catre ofertant, chiar daca acesta nu a
luat cunostinta despre aceptare.
O a treia teorie, cea a receptiunii, sau a primirii acceptarii, considera contractul incheiat in
momentul primirii de catre ofertant a raspunsului privind acceptarea ofertei.
O a patra teorie, consacrata si de Codul comercial, este teoria informatiunii, potrivit careia
contractu lse considera incheiat in momentul in care ofertantul ia cunostinta despre acceptarea
ofertei.
49. Susinerea convorbirilor de afaceri.
Majoritatea principiilor care stau la baza protocolului i se refer la modul n care trebuie s te adresezi, s
vorbeti i s prezini o persoan, de un anumit rang i au obria n tradiii. Cnd noi, nu dm prioritate
acestui subiect (i noi sntem cei mai distrai dintre toi oamenii), putem ofensa sensibilitatea prietenilor
notri strini.
Comunicarea manageriala implica doi parteneri: managerul si subordonatul sau colaboratorul acestuia.
Ambii parteneri pot fi emitatori sau receptori si urmaresc in egala masura ca prin comunicare sa se faciliteze
atingerea obiectivelor stabilite. Personalitatea managerului inhiba in multe cazuri comunicarea dintre cei doi
parteneri. Este important sa se determine ce rol joaca fiecare in procesul de comunicare, care sunt obligatiile
care le revin. Managerul, prin pozitia pe care o are, exercita o putere si o influenta considerabila asupra
interlocutorului. Pentru unii dintre angajati conducatorul este primul reprezentant al autoritatii, o persoana
inteleapta care indruma, protejeaza, sustine, da sfaturi. Acest transfer de sentimente, de obicei inconstient,
explica de ce conducatorul constituie un model caruia i-;se atribuie imaginea de tata pe care nu le are
intotdeauna cu adevarat. Comunicarea manageriala este puternic influentata de relatia manager-subordonat si
genereaza adesea la cel din urma o atitudine ambivalenta -;atat pozitiva cat si negativa. Managerul, in
calitate de emitator , trebuie sa-si dea seama ca influenta pe care o exercita asupra receptorilor poate fi foarte
puternica si ca exersand aceasta influenta ia asupra sa o responsabilitate morala considerabila.
Un specific aparte il prezinta reletia emitator-receptor in cadrul comunicarii dintre conducatori. Dificultatea
transmiterii mesajelor si informatiilor este cunoscuta in practica de catre cadrele de conducere, de pe nivel
mediu si inferior, care constituie veriga de legatura dintre cei care raspund de activitatea organizatiei si
executanti. Pozitia managerilor de mijloc ar trebui considerat ca un fel de brat prelungit al directorului, nu
este comoda: ei sunt confruntanti cu muneroase greutati care, de multe ori, nu sunt bine cunoscute nici de
subordonati, nici de sefii directi. Dupa conceptia conducerii de varf, cadrul mediu de conducere face parte
din randul subordonatiilor iar dupa opinia executantilor este detinatorul puterii de comanda.
Managerii de mijloc ar trebui sa fie in masura sa transmita ascendent, descendent sau orizontal, datele
importante deoarece au sarcina sa consilieze pe unii si sa conduca pe ceilalti. In aceaste treapta ierarhica
nevoia de informare si comunicare este deosebit de puternica. Pentru a satisface aceasta nevoie conducere de
varf trebuie si includa in procesul de comunicare si informare si managerii de mijloc. O asemenea
comunicare asigura un sentimant de siguranta si autoincredere, iar managerii de mijloc vad in acseata o
dovada a recunoasterii realizarlor lor.
OBIECTIVELE COMUNICARII MANAGERIALE sunt:
1. receptarea corecta a mesajului
2. intelegerea corecta a mesajului
3. acceptarea masajului
4. provocarea unei reactii (o schimbare de comportament sau de atitudine)
FUNCTIILE COMUNICARII MANAGERIALE
Indeferent de sistem social, intr-o organizatie comunicarea indeplineste opt functii: informarea, socializarea,
motivatia, dialogul, educatia, promovarea culturii distractia, integrarea. Functiile comunicarii manageriale
sunt:
1. INFORMAREA
* asigurerea accesului la infomatii
* furnizarea informatiilor necesare desfasurarii unei activitati care sa permita realizarea obiectivelor
* furnizarea informatiilor nesesare implementarii deciziilor
2. TRANSMITEREA DECIZIILOR
* comunicarea operativa a deciziilor
* crearea unui climat care sa stimuleze asumarea responsabilitatii pentru indeplinirea deciziei
3. INFLUENTAREA RECEPTORULU
* organizarea de dialoguri cu angajatii cu asigurarea de feedbac
* stimularea comunicarii dintre angajat
* impulsionarea initiativei si creativitati
4. INSTRUIREA ANGAJATIILO
5. CREREA DE IMAGINE
* asigurerea informatiilor necesare crearii de imagene personala si organizationala
* formarea unei cunostinte de arartenenta la organizatie
6. MOTIVAREA ANGAJATIILOR
* furnizare informatiilor menite sa consolideze interesul si participarea angajatilor la realizarea sarcinilor
* recunoasterea realizarilor performante
* evaluarea corecta a angajatilor intretinerea unui climat favorabil de munca
* stimularea increderii in sine
* cresterea raspunderii personale
7. PROMOVAREA CULTURII ORGANIZATIONALE
* tranmiterea elemntelor culturii organizationale (sloganuri, norme, sisteme de valori)
* largirea orizontului cultural al angajatiilor
* dezvoltarea imaginatiei si creativitatii
* stimularea nevoilor etice si estetice
Functia de baza a comunicarii manageriale este INFORMAREA. Conducerea organizatiei primeste si
selecteaza informatiile primite de la surse numeroase, pe care le interpreteaza si le transforma in indrumari
sau decizii si le transmite mai departe. Managerii trebuie sa controleze calitatea cailor de comunicare si sa
verifice raspunsurile si reactiile la mesajele trimise
50. Coresponden de afaceri.
Scrisorile tale trebuie s arate ntotdeauna profesionalism i s fie bine ntocmite. Pn una alta ele te
reprezint pe tine. Pentru nceput, alege hrtie de scris potrivit pentru aceast ocazie. Nu
ncerca s scrii o scrisoare lung pe o foaie tip de birou. Nu trimite o not de mulumire pe o hrtie de birou
cu antet, pentru nsemnri, cnd ai hrtie de calitate i nu irosi hrtia de coresponden pentru nsemnri de
birou.
Asigur-te c numele, destinatarului este scris corect i c ai pus un titlu adecvat. Fii ngrijit ntotdeauna n
tot ce faci, fie c scrisoarea este scris de mn sau dactilografiat. Nu lsa scrisorile care merg prin pot s
fie pline de greeli de ortografie sau sublinieri, fiindc ele te reprezint pe tine sau compania ta. Prea mult
familiaritate ntr-o scrisoare poate face ca lucrurile s nceap prost.
Tinerii directori, mai ales, trebuie s fie ateni n mod deosebit n folosirea numelor proprii, n special n
scrisorile adresate unor oameni din alte ri.
Dac semntura ta este indescifrabil i dac numele i titlul nu se gsesc la nceputul scrisorii, este
necesar o semntur dactilografiat. Amintete-i s semnezi ntotdeauna scrisorile nainte ca acestea s fie
expediate (sau pune pe cineva s i le semneze). n ziua de azi se primesc foarte multe scrisori nesemnate,
lucru ce denot o grav neglijen. Dac nu semnezi tu personal scrisoarea, cel care o semneaz pentru tine
trebuie s adauge, dup ce a reprodus semntura ta, iniialele numelui su, cu sau fr fraza: semnat n
absena lui/ei".
51. Cultura convorbirilor telefonice.
Felul n care rspunzi la telefon spune multe despre line i compania ta. Felul n care se rspunde la
telefonul companiei ofer indicii clare celui care sun, asupra caracterului de corporaie al acelei organizaii.
Vocea care rspunde poate exprima o atitudine, pozitiv, negativ sau poate de indiferen.
Conducerea trebuie s tie cum snt manevrate telefoanele pe tot cuprinsul companiei, pentru a cunoate
n ce msur codul manierelor este respectat de angajai i ce atitudine manifest fa de publicul larg.
Bineneles, c snt, de asemenea, foarte importante vocile celor care rspund la telefoanele din cadrul
companiei. Vocea care rspunde la telefon trebuie s fie cald i plcuta, ntmpinnd n mod amabil apelul
telefonic. Trebuie s aib o dicie bun, astfel nct s se neleag uor cuvintele pe care le pronun.
Bunele maniere manifestate n cadrul unei companii prin rspunsul la apelul telefonic trebuie s constituie o
preocupare la trei niveluri. Primul - ntreaga companie trebuie s acorde atenie acestui lucru; al doilea - nici
unui ef nu trebuie s-i fie indiferent modul n care se rspunde la telefonul lui i s supravegheze constant
calitatea comunicrii efectuate; al treilea - persoana care rspunde la telefon trebuit s fie preocupat de
responsabilitatea sa proprie n aceast privin. Dac fiecare, n mod contient, acord atenie propriilor sale
maniere cu ocazia convorbirilor telefonice, acest aspect important al comunicrii n afaceri va fi productiv i
profitabil.
52. Cartea de vizit.
Prima formul grafic cu adevrat important, pentru majoritatea dintre noi, este cartea noastr de vizit de
afaceri. Cartea ta de vizit de afaceri i felul n care o mnuietfeste un mijloc de comunicare foarte
personal al unui executiv. Este ca o strngere de mn pe care o lai n urma ta. Trebuie s-i dai n aa fel
cartea ta de vizit cuiva nct s-1 faci s doreasc s te in minte i s doreasc s mai ia legtura cu tine.
O carte de vizit de afaceri este o parte a unui program mai larg de unificare grafic a unei corporaii, exist,
desigur, multe de'signuri pline de imaginaie, care reprezint micile ntreprinderi n circulaie. Oricine
lucreaz ntr-o ntreprindere de calitate trebuie s aib n vedere c o carte de vizit cu un standard de
calitate denot o persoan cu gust i importan. Cnd gndeti ieftin", fr s ai pe crile de vizit un bun
design, poi foarte uor s pari fr valoare acelora crora le rmne numai cartea de vizit ca s-i
aminteasc de tine. O persoan care se uit la cartea ta de vizit de afaceri cu dispre e foarte probabil c nu
va dori s fac afaceri cu tine.
Crile de vizit pot avea forme neobinuite pentru a reprezenta anumite tipuri de afaceri. (Am vzut cri de
vizit fcute n mod inteligent n form de hamburger, de automobil, de pudel franuzesc i de main de
scris.) Dac ai cri de vizit de aceast natur, fcute pentru tine, amintete-i c ceea ce ctigi n
deteptciune, poi pierde n respect. Oamenii nu pot pune cu uurin n portofelele sau n aprtoarele lor
o carte de vizit de afaceri cu o form ciudat.
Materialul din care e fcut cartea de vizit poate fi lucios sau mat; poate fi gros sau subire; dar trebuie s
fie ndeajuns de rezistent s nu se strice cnd pipi cartea de vizit sau cnd o scoi din aprtoarea de cri
de vizit.
Informaia redat pe o carte de vizit de afaceri trebuie s cuprind urmtoarele:
Antetul, marca sau simbolul companiei;
Textul care va cuprinde: Numele, Funcia (dac este oportun), Numele companiei, Adresa ntreprinderii
Telefonul, Numrul de fax (dac este potrivit), Adrese ale altor birouri din ar (dac este un lucru oportun).
53. Protocolul de afaceri.
Protocolul este perceput ca activitate (totalitatea operatiunilor, actiunilor pe care o organizatie le intreprinde
pentru satisfacerea necesitatilor de reprezentare), ca eticheta (totalitatea regulilor si uzantelor care trebuie sa
determine conduita participantilor - set de reguli de purtare si maniere elementare sau specifice, cum ar fi
precaderea si uzantele - sau modul de desfasurare a unor evenimente publice) si ca bunuri si servicii de
consum (servite la reuniuni sau intruniri). Exista protocol ceremonios (destinat ceremoniilor publice,
caracterizat prin rigiditatea conventiei, fast, prestabilire in detaliu, caracter public) si protocol cordial
(caracterizat prin rigiditate mica a conventiilor, atitudine destinsa, consum mic de resurse, discretie).
Uzante de protocol
Precaderea - inseamna ordinea protocolara in raport cu rangul si functia fiecarei persoane
participante la un protocol, stabilita conform listelor de ordine protocolara oficiale, regulilor diplomatice,
semnelor de deferenta practicate fata de diferiti membri ai sai sau curtoazia reciproc manifestata intre doua
parti de-a lungul timpului - in perfecta armonie cu specificul actiunii. Ordinea de precadere stabilita prin
reglementari este raportata la functii si demnitati, nu la persoane. Pentru pozitionarea invitatilor la o
ceremonie se tine seama de regulile:
Dreapta inainte de stanga - presupune ca oficialitatea cea mai importanta, cand exista doua, este
plasata in partea dreapta (cum se priveste la prezidiu de catre public).
Fiecare personalitate este pozitionata in dreptul drapelului, stemei sau altor elemente oficiale
distinctive.
Cea mai importanta persoana se va pozitiona in centru, apoi alternativ, dupa importanta, la
dreapta, apoi la stanga vor fi celelalte oficialitati.
Tinuta. Pentru protocol regula este ca la fiecare ceremonie sa se specifice de la bun inceput tinuta - prin
mentiunea pe invitatie, sau prin contactarea prealabila de catre asistentul sau seful de protocol al
organizatorilor. Tinuta poate elimina si discerne gusturile personale, prin reguli generale.
In timpul zilei, de regula, se poarta costume gri, bej, maro sau alte tonuri neutre; se poate purta negru la
inmormantari sau comemorari, iar griul - chiar deschis - la casatorii.
Seara se poarta culori inchise, de preferinta gri sau negru, in timp ce doamnele vor purta costume taior;
Nu se admit culori vii la barbati in nici o ipostaza, si nici costume albe;
Nu se admit rochii sau fuste scurte pentru femei, indiferent daca acest lucru le-ar avantaja;
Barbatii nu vor purta servieta tip 'diplomat', iar doamnele pot avea geanta 'plic' sau poseta.
Arborarea drapelelor. Drapelul este simbol al suveranitatii si se bucura de respect. Drapelul reprezinta un
set de semnificatii si sentimente comune pentru o anumita comunitate, populatie. Exista un set de reguli
privind arborarea drapelelor:
pentru un drapel:
in arii inchise un drapel se pozitioneaza in centru sau in stanga in raport cu cei care il privesc;
in locul cel mai important fata de deschiderea principala atunci cand ne aflam in interioare;
in cazul prezidiilor, indiferent de sala, este pozitionat in stanga prezidiului;
pe cladiri se arboreaza in centrul fatadei sau la stanga intrarii sau in centru pe cladire;.
pentru doua drapele:
inaltimea catargelor si dimensiunea drapelelor vor fi egale;
amplasarea drapelelor se face numai dupa ce se stabileste locul de onoare;
amplasarea lor se face pornind de la stanga spre dreapta.
pentru mai multe drapele:
Drapelul cu o importanta mai mare se pune in centru, urmat in stanga celui ce priveste de cel de-al
doilea, iar in dreapta urmatorul.
dispunerea in cerc sau patrat:
oricare ar fi pozitia folosita, drapelele sunt pozitionate in sensul acelor de ceasornic.
dispunerea in paralel:
drapelele sunt amplasate paralel, pornind de la dreapta la stanga, in frunte aflandu-se drapelul cu cea
mai mare importanta.
Intotdeauna drapelul tarii gazda este in locul cel mai vizibil; in nici o circumstanta nu cedeaza locul.
Cand arborarea drapelelor straine se face in acelasi timp cu cele locale (regionale): intai tara,
provincia, orasul gazda si apoi cele ale oaspetilor - fiecare la categoria sa.
Agenda de protocol. Agenda de protocol este un concept organizatoric si un instrument managerial care
reflecta nevoia de ordonare a activitatii, dozare a resurselor si realizare a unei harti a planului de evenimente.
Ca instrument de lucru ea este utilizata pentru:
planificarea calendarului intern evenimentele organizate din initiativa proprie, se elaboreaza agenda anuala
pentru fundamentarea resurselor.
estimarea participarii la cel extern - are rolul de asistenta de secretariat si protocol, invitatii la diferite
manifestari, intilniri, etc.
Desfasuratorul de protocol. Este un instrument de programare si control care cuprinde in structura:
organizarea (filmul concret al evenimentului, redactarea documentatiei tehnice, alte informatii - invitatii,
adrese, comunicate media etc.).
Actiunile de protocol. Scrisoarea de invitatie - este adresata de un omolog al celui invitat. Este tiparita;
poate fi precedata de un fax pentru operativitate, insa transmiterea invitatiei oficiale este obligatorie. Poarta
antetul institutiei. Contine invitatia concreta: perioada, locul, scopul propus.
Primirile oficiale. Modul de primire creeaza prima impresie. Conteaza locul (la aeroport, la sediul
organizatiei), salutul, poza de presa etc.
Dineurile si receptiile. Constituie un liant al comunicarii interpersonale ale participantilor si un prilej al
intalnirilor informale reciproce, neoficiale. Dineurile presupun asezarea la masa, discursuri, un numar mic de
invitati si se organizeaza doar seara la gazda acasa. Receptiile se organizeaza indiferent de ora, au la baza
bufetul suedez, nu presupun si nu exclud discursuri, presupun un numar mare de invitati.
Meniul. Alegerea felurilor de mancare presupune cateva reguli:
de preferinta meniul va cuprinde acele preparate a caror pregatire si pastrare nu vor avea de suferit in
urma situatiilor neprevazute;
respectarea traditiilor culinare prin asigurarea produselor si a modului de servire clasic in asemenea
situatii;
servirea cafelei in salon pentru a se putea fuma;
respectarea optiunilor religioase;
Conferintele. Sunt un instrument de baza in dezvoltarea relatiilor si pentru a defini strategiile. Organizarea
lor comporta mai multe aspecte: stabilirea salii, modul de desfasurare (expuneri urmate de dezbateri,
dezbateri alternativ cu expunerea, dialogul incrucisat), ordinea de precadere, interpretariatul, corespondente
premergatoare (invitatia, informatii privind programul), uzante protocolare (cazare, pauze de cafea, intalniri
bilaterale in afara conferintei, arborarea drapelelor), alte date tehnice si organizatorice (dotarea pentru
expuneri, tehnica necesara interpretariatului, aparatura pentru discutii si conducerea dezbaterilor, parcarea,
garderoba, ecusoanele, mapele).
54. Cadouri de afaceri.
In relaiile de afaceri oferirea de cadouri este n mod special o art. Cnd este fcut cu afeciune i
imaginaie, ea mulumete pe destinatar i ajut la consolidarea unei noi relaii sau regenereaz o relaie
veche i creeaz o atitudine de bunvoin considerabil. Cnd nu este fcut cum trebuie, sau este fcut cu
grosolnie, poate s-1 deranjeze pe destinatar sau chiar s-i creeze o problem persoanei respective.
Modul n care este fcut uri cadou este extrem de important. El trebuie s fie prezentat astfel nct s arate
c cel care-1 ofer are o mare stim pentru destinatar i pentru cadou.
Un dar trebuie s fie prezentat, dac este posibil, personal. Cnd oferi un cadou destinatarului, importana
acestuia trebuie s se vad din voce, expresia feei i chiar din felul n care i strngi mna, sau l
mbriezi atunci cnd i-1 oferi.
Trebuie s fie frumos mpachetat. Nimic nil este mai neplcut dect primirea unui cadou care este
prezentat neglijent.
Subliniazi bunele intenii prin cartea de vizit pe care o ataezi cadoului. Incluznd, pur i simplu, cartea
ta de vizit de afaceri n pachet, fr semntur i fr un mesaj, este un mod rece i impersonal de a oferi
un cadou. D impresia c expeditorul nu a vzut cadoul sau c nu are nicio legtur cu el.
55. Cultura limbajului (graiului) antreprenorului.
Felul n care scriem i ne vorbim unii altora, timbrul vocilor noastre, felul n care ne alegem cuvintele i
tonul' comunicrilor noastre scrise, ne pot consolida sau distruge carierele, companiile i negocierile cu
semenii, cu cei din subordinea noastr, cu efii, cu clienii, cu furnizorii i cu publicul - cu fiecare din cei ce
snt n legtur cu viaa noastr de afaceri. O conversaie trebuie condus utiliznd cuvinte alese, cu o voce
plcut i cu o modulaie potrivit situaiei.
Maniera n care faci o comunicare verbal constituie o parte important a imaginii i prezenei tale n
calitate de cadru de conducere. Poi s ai un coeficient de inteligen excepional i s fi absolvii facultatea
summa cum laude i totui s nu fii n stare s-i expui ideile cu succes n sala de conferine semenilor ti i
colectivului de conducere.
O voce bun i puternic este o adevrat comoar pentru un director, ea constituind i o important unealt
social. Oamenii te judec dup ceea ce spui i dup cum o spui. Este nelept s cunoti diferitele elemente
care compun actul comunicrii.
O transmitere a mesajului tu, ncununat cu succes, chiar dac ii un discurs sau ncerci s convingi pe
cineva din faa ta (n timpul unei discuii la mas, sau ai unui prnz) s le angajeze sau s cumpere produsul
companiei tale, depinde de:
un bun timbru vocal
folosirea atent a vocabularului
o inut potrivit n timp ce vorbeti
i, desigur, limpezimea gndirii.
Exist anumite aspecte ale limbajului gesturilor care privesc totui pe fiecare dintre noi. Iat cteva:
cnd dai mna cu cineva, trebuie s-o faci cu fermitate;
cnd cineva vorbete, trebuie s-1 asculi cu atenie i si nu te ari dezinteresat;
cnd vorbete cineva ar trebui s-1 priveti direct n fa i s nu-i lai privirea s alunece prin camer;
cnd vrei s-i impui punctul de vedere, trebuie s stai n picioare ct mai drept i s pari absorbit de
problem;
cnd stai jos, trebuie s-i ii picioarele linitite; nu trebuie s-i ,tot pui picior peste picior i s tot revii la
poziia normal;
ar trebui s-i reii neastmprul minilor i al degetelor. Nu trebuie s bai ritmic n mas ;
o femeie nu ar trebui s stea ntr-o poziie provocatoare.
56. nfiarea exterioar, manierele.
Exist o art a modului de a te mbrca bine pentru locul de munc. ntr-un fel, fiecare business reclam i
un stil propriu al mbrcminii, de fapt un cadru n interiorul cruia un membru din executiv i poate
exersa spiritul creativ ct vrea, atta timp cl modul lui de a se mbrca rmne adecvat serviciului
respectiv.
Exist o infinitate de moduri de a te mbrca i multe dintre ele se nva numai prin experien personal i
observarea atent a ceea ce este bine, n opoziie cu ceea ce este absolut inadecvat. Atunci cnd un brbat
apare ntr-un costum bleumarin la un cocktail este potrivit, dar cnd o femeie apare ntr-o rochie neagr de
mtase mpodobit cu o broa, la un eveniment de dup-amiaz, este nepotrivit.
Este corect s mbraci o bluz de bumbac la o partid de golf sau la cumprturi, dar este neadecvat s pori
aceeai bluz la un prnz n ora. Este potrivii s apari, seara la ora 18,00, la un cocktail de afaceri, n cea
mai bun rochie de mtase pe care o ai; dar e nepotrivit s apari la o asemenea ntlnire ntr-un costum
sport, de tweed. Cnd un brbat poart un sacou galben subire, din in sau de doc alb, la un cocktail ntr-o
staiune de var, totul este foarte potrivit; nepotrivit este dac se mbrac aa pentru un cocktail, care are loc
vara, n centrul oraului Chicago.
O persoan mbrcat modern, dar decent, cu haine de calitate i potrivite cu activitatea n afaceri, face o
impresie foarte bun pentru compania sa. nainte de a-i cumpra mbrcmintea, un membru din executiv
trebuie s-i pun urmtoarele trei ntrebri:
avnd n vedere meseria i compania la care lucrez, este potrivit s port aceast mbrcminte?
este la mod cu adevrat sau doar un capriciu?
mi se potrivete acest stil?
mi vine bine?
este potrivit pentru acest anotimp?
este un produs i o croial de cea mai bun calitate, astfel nct s-1 pot purta mai muli ani?
De fiecare dat cnd te mbraci pentru o ntlnire de afaceVi trebuie s gndeti la fel. Trebuie s alegi, s
combini, s foloseti diferite accesorii, astfel nct s fii bine mbrcat i s te simi bine cnd ajungi la
destinaie.