Rezolvari - An 2 Sem 1 Ceccar

Stagiu An 2 Semestrul 1 2014
Disciplina Consultana fiscal acordat contribuabililor

Duma Codrua
1|Page
Impozite directe
Problema 4. O entitate dispune de urmtoarele informaii pe parcursul unui exerciiu financiar:
venituri totale 350.000 lei, din care venituri neimpozabile 15.000 lei;
cheltuieli totale 230.000 lei (altele dect cele cu impozitul pe profit), din care cheltuieli de
protocol 20.000 lei.
Se cere determinarea rezultatului net.
Rezolvare:
Conform art.21 alin.3 punctul a) din Codul fiscal, pentru determinarea profitului impozabil sunt
considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile,
inclusiv cele reglementate prin acte normative in vigoare.
Astfel, cheltuielile de protocol sunt deductibile limitat si anume n limita unei cote de 2% aplicat
asupra diferenei rezultate dintre totalul veniturilor impozabile i totalul cheltuielilor aferente veniturilor
impozabile, altele dect cheltuielile de protocol i cheltuielile cu impozitul pe profit.
Profit impozabil = Venituri totale Chelt totale Venituri neimpozab + Chelt nededuct
Deductibilit. Ch de protocol = 2% x (Veniturile impozabile - Chelt af. veniturilor impozabile)
Venituri impozabile = Venituri totale Venituri neimpozabile

Conform formulelor de calcul de mai sus, avem:
Venituri impozabile = 350.000 15.000 = 335.000
Cheltuieli aferente ven impozabile Chelt de protocol = 230.000 20.000 = 210.000
Deductibilitatea Chelt cu protocolul:
(335.000 210.000) x 2% = 2.500 (chelt deductibile)
20.000 2.500 = 17.500 (chelt nedeductibile)
Profitul impozabil= 350.000 230.000 15.000 + 17.500 = 122.500
Impozit pe profit = 122.500 x 16% = 19.600
Rezultat net = Profit brut Impozit pe profit = 120.000 19.600 = 100.400 (profit net)
2|Page
Problema 9. O entitate care desfoar activiti de natura barurilor de noapte obine ntr-o
perioad contabil venituri n sum de 900.000 lei, iar cheltuielile aferente veniturilor sunt de 500.000 lei.
S se determine valoarea impozitului pe profit de pltit de ctre entitate.
Rezolvare:
Conform art.18 alin.1) din Codul Fiscal, Contribuabilii care desfoar activiti de natura barurilor de
noapte, cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor sau pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice
care realizeaz aceste venituri n baza unui contract de asociere, i n cazul crora impozitul pe profit
datorat pentru activitile prevzute n acest articol este mai mic dect 5% din veniturile respective sunt
obligai la plata unui impozit de 5% aplicat acestor venituri nregistrate.
Astfel,
Impozitul pe profit = (900.000 500.000) x 16% = 64.000 lei
Impzitul pe profit minim pentru baruri, discoteci fiind de 5% din veniturile realizate, avem:
Impozitul pe profit minim = 900.000 x 5% = 45.000
Din calculele de mai sus reiese ca entitatea datoreaza un impozit pe profit de 64.000 lei.
Problema 12. Un angajat al unei entiti obine ntr-o lun urmtoarele venituri:
- venituri salariale 850 lei;
- ajutor de nmormntare 1.270 lei, ca urmare a justificrii cu documente.
- 150 lei reprezentnd cadou cu ocazia Patelui.
Salariatul nu are nici o persoan n ntreinere. S se stabileasc salariul net.
Rezolvare:
nregistrarea sumelor brute obinute:
641
%
421
423
2.320
850
1.470
3|Page
Reinerile datorate de asigurai sunt doar cele aferente salariului de baz brut,
deoarece att cadourile cu ocazia srbtorilor n limita sumei de 150 lei, ct i ajutoarele de
nmormntare sunt sume neimpozabile.
Din calculul de mai sus, rezulta:
Salariul net = 636 + 1.420 = 2.056 lei
Problema 15. O persoan fizic deine n proprietate o cas dobndit n anul 2006, preul de
achiziie fiind de 500.000 lei. Casa este vndut n anul 2007 pentru un pre de vnzare de 750.000 lei. S
se calculeze impozitul ce trebuie pltit de ctre persoana fizic i care este destinaia acestuia?
Rezolvare:
Conform art.77^1 alin.1) din Codul Fiscal, la transferul dreptului de proprietate i al
dezmembrmintelor acestuia, prin acte juridice ntre vii asupra construciilor de orice fel i a terenurilor
aferente acestora, precum i asupra terenurilor de orice fel fr construcii, contribuabilii datoreaz un
impozit care se calculeaz astfel:
1. pentru construciile de orice fel cu terenurile aferente acestora, precum i pentru terenurile de orice
fel fr construcii, dobndite ntr-un termen de pn la 3 ani inclusiv:
3% pn la valoarea de 200.000 lei inclusiv;
peste 200.000 lei, 6.000 lei + 2% calculate la valoarea ce depete 200.000 lei inclusiv;
2. pentru imobilele descrise la lit. a), dobndite la o dat mai mare de 3 ani:
2% pn la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

peste 200.000 lei, 4.000 lei + 1% calculat la valoarea ce depete 200.000 lei inclusiv.
4|Page

In cazul de fata, sunt valabile normele prevazute la punctul 1, deoarece proprietatea se
instraineaza intr-un an de la dobandire. De asemenea, valoarea depaseste 200.000 lei, ceea ce inseamna ca
impozitul datorat este de 6.000 lei sum fix + 2% din valoarea ce depete 200.000 lei.
Astfel:
Impozit datorat = 6.000 + ( 750.000 200.000 ) x 2% = 6.000 + 11.000 = 17.000 lei.
Impozite indirecte
Problema 5. O instituie public a depozitat, ntr-o perioad, n magaziile sale, bunuri n valoare total de
26.000 lei. Din acestea 12/20 aparin acesteia, iar restul sunt ale unei societi comerciale din zon. Chiria
practicat pentru depozitare a fost de 6% din valoarea bunurilor depozitate.
A avut de colectat TVA instituia public? Dac da, se cere s se calculeze mrimea acesteia.
Rezolvare:
Conform art.127 alin.6) litera g din Codul Fiscal, instituia are TVA de colectat pentru serviciile
de depozitare practicate, i anume:
Valoarea bunurilor depozitate: 26.000 x 8/20 = 10.400 lei
Chiria perceput = 10.400 x 6% = 624 lei
TVA colectat aferent chiriei = 624 x 24% = 149,70 lei
Problema 10. Un furnizor livreaz unui client mrfuri n valoare de 623.000 lei, TVA 19%. Pentru
mrfurile furnizate se acord clientului la data livrrii o remiz de 5%.
S se calculeze taxa pe valoarea adugat colectat/deductibil aferent mrfurilor livrate/primite.
Rezolvare:
Conform art.137 alin. (3) din Codul Fiscal, baza de impozitare nu cuprinde urmatoarele:
a) rabaturile, remizele, risturnele, sconturile i alte reduceri de pre, acordate de furnizori direct
clienilor la data exigibilitii taxei;
b) sumele reprezentnd daune-interese, stabilite prin hotrre judectoreasc definitiv i
irevocabil, penalizrile i orice alte sume solicitate pentru nendeplinirea total sau parial a obligaiilor
contractuale, dac sunt percepute peste preurile i/sau tarifele negociate;
c) dobnzile, percepute dup data livrrii sau prestrii, pentru pli cu ntrziere;
d) valoarea ambalajelor care circul ntre furnizorii de marf i clieni, prin schimb, fr facturare;
e) sumele achitate de o persoan impozabil n numele i n contul altei persoane i care apoi se
deconteaz acesteia.
Remiza = 5% x 623.000 = 31.150
Baza de impozitare = 623.000 31.150 = 591.850
Taxa pe valoarea adaugata = 591.850 x 24% = 142.044 lei
5|Page

Impozite locale
Problema 2. Un agent economic deine o cldire ce a fost reevaluat n anul 2006. n prezent, valoarea de
inventar este de 18.000 lei.
S se calculeze impozitul datorat de agentul economic cu titlu de impozit pe cldiri.
Rezolvare:
Conform art.253 alin. (6) din Codul Fiscal, n cazul unei cldiri care nu a fost reevaluat, cota
impozitului pe cldiri se stabilete de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucureti ntre:
a) 10% i 20% pentru cldirile care nu au fost reevaluate n ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de
referin;
b) 30% i 40% pentru cldirile care nu au fost reevaluate n ultimii 5 ani anteriori anului fiscal de
referin .
Aceste cote de impozitare se aplica la valoarea de inventar a cladirii inregistrata in contabilitatea
persoanelor juridice, pana la sfarsitul lunii in care s-a efectuat prima reevaluare.
Avand in vedere ca reevaluarea cladirii a fost realizata cu mai mult de 3 ani inainte de perioada
fiscala, impozitul datorat de agentul economic va fi urmatorul:
Impozit pe cladiri datorat: 18.000 x 40% = 7.200 lei.
6|Page
Discpilina Administrarea i lichidarea ntreprinderilor

Muntean Gheorghe
7|Page
Subiectul 2. Societatea X nu mai face fa datoriilor sale exigibile. Societatea intr n faliment avnd la
baz cererea introdus la tribunal de ctre unul dintre creditori. Situaia patrimoniului conform bilanului
contabil de ncepere a lichidrii se prezint astfel:
- Echipamente tehnologice 30.000 lei
- Amortizarea echipamentelor tehnologice 15.000 lei
- Mrfuri 900 lei
- Ajustri pentru deprecierea mrfurilor 100 lei
- Conturi la bnci n lei 2.000 lei
- Cheltuieli n avans 1.000 lei
- Furnizori 12.000 lei
- Venituri n avans 1.250 lei
- Capital subscris vrsat 2.500 lei
- Rezerve legale 200 lei
- Alte rezerve 4.000 lei
- Rezultatul reportat 1.150 lei
Aportul asociailor la capitalul social n baza statutului i contractului de societate se prezint dupa cum
urmeaz:
- asociatul A :1.750 lei (70% din capitalul social)
- asociatul B: 750 lei (30% din capitalul social)
Operaiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:
a) Vnzarea echipamentelor tehnologice la preul de 7.000 lei, TVA 19%;
b) Vnzarea mrfurilor la preul de 1.200 lei, TVA 19%;
c) ncasarea chiriei pltite n avans n sum de 1.000 lei;
d) Restituirea chiriei ncasate anticipat n sum de 1.250 lei;
e) Stabilirea sumelor de acoperit de ctre cei doi asociai pentru plata datoriei fa de furnizori;
f) Achitarea datoriei fa de furnizori.
Se cere:
a) nregistrrile contabile aferente operaiilor de lichidare.
8|Page

b) ntocmirea bilanului nainte de partaj.
c) nregistrrile contabile aferente operaiilor de partaj la asociai.
Rezolvare :
a) nregistrrile contabile aferente operaiilor de lichidare
Bilantul initial al soc. X
Element bilantier
Valoare
Active imobilizate
Imobilizari corporale
Active circulante
Stocuri
Casa si conturi la banci
Cheltuieli in avans
Datorii curente
Active circulante nete, respectiv datorii curente
nete
Total active-Datorii curente
Venituri in avans
Capital si rezerve
Capital subscris varsat
Rezerve
Rezultat reportat - pierdere
Total capitaluri proprii
Total capitaluri
15,000
15,000
2,800
800
2,000
1,000
12,000
-9,450
5,550
1,250
6,700
2,500
4,200
1,150
5,550
5,550
a) Vanzarea echipamentelor tehnologice:

461
%
7583
4427
8.330
7.000
1.330
scaderea din evidenta a echipamentelor tehnologice

%
2813
6583
2131
30.00
15.000
15.000
incasarea contravalorii echipamentelor tehnologice

5121
461
8.330
9|Page

- inchiderea contului 7583
7583
-
121
7.000
6583
15.000
%
707
4427
1.428
1.200
228
4111
1.428
607
371
900
397
7814
100
121
1.300
1.200
100
607
900
471
1.000
inchiderea contului 6583

121
b) Valorificarea marfurilor:
411
- incasarea contravalorii marfurilor vandute

5121
- scaderea din gestiune a marfurilor vandute
- anularea provizionului
- nchiderea conturilor 707 si 7814

%
707
7814
- inchiderea contului 607
121
c) incasarea chiriei platite in avans:
5121
d) restituirea chiriei incasate anticipat:
10 | P a g e

472
5121
1.250
4427
4423
1.558
4423
5121
1.558
Regularizarea si plata TVA
Situatia conturilor 121 si 5121 inainte de efectuarea partajului:

Element bilantier
Valoare
9,950
9,950
12,000
Active circulante
Datorii curente
Active circulante nete, respectiv datorii curente nete
(active circulante-datorii curente)
Total active-Datorii curente
Capital si rezerve
Capital subscris varsat
Rezerve ( repartizarea profitului net in anii anteriori)
Rezultatul exercitiului financiar
- din exercitiul curent
- din lichidare
Total capitaluri proprii ( capital+rezerve-rezultat)
Total capitaluri
-2,050
-2,050
2,500
4,200
8,750
1,150
7,600
-2,050
-2,050
D
D
Cont 121 C
15000
7000
900
1300
15900
8300
7600
Cont 5121
C
2000
1250
8330
1558
1428
1000
12758
2808
9950
1) Determinarea capitalului propriu (activului net):

CP(AN) = 9.950 12.000 = -2.050 lei
Rezulta ca, pentru achitarea furnizorilor in suma de 2.050 lei, capitalul propriu(activul net) este
insuficient.
11 | P a g e

In cazul in care bunurile care alcatuiesc averea societatii in nume colectiv nu sunt suficiente pentru
plata datoriilor, judecatorul sindic va recurge la procedura de executare silita impotriva asociatilor.
Societatea "X" se incadreaza in prevederile de aplicare a cotei de 16% impozit pe profit.
2) Calcularea si varsarea impozitului pe profit si impozitului pe dividende:
a) Decontarea rezervelor legale
1061
=
456
200
b) Impozit pe profit aferent rezervelor legale (200*16%)
456
441
32
441
5121
32
456
4.000
c) Virarea acestuia
d) Decontarea altor rezerve

1068
e) Impozit pe dividende(4.000 + 200 - 32 = 4.168 x 16%)

456
446
667
446
5121
667
3) Situatia partajului capitalului propriu (activului net) si a datoriilor pe asociati :

Capital
social
1,750
750
2,500
Asociatul A 70%
Asociatul B 30%
Total
Rezerve
legale
118
50
168
Alte
rezerve
2,333
1,000
3,333
Total
4,201
1,800
6,001
Pierderi si furnizori
Asociatul A 70%
Asociatul B 30%
Total
Pierderi
din
exercitiul
curent
805
345
1,150
Pierderi
din
lichidare
5,320
2,280
7,600
Furnizori
Total
Diferente
8,400 14,525
3,600 6,225
12,000 20,750
10,324
4,425
14,749
12 | P a g e
4) Inregistrari privind partajul capitalului propriu (activului net) si a sumelor depuse de asociati
pentru plata furnizorilor:
a. capitalul social de restituit asociatilor
1012
456
2.500
121
8.750
b. pierderea curenta si pierderea din lichidare

456
c. depunerea de catre asociati a sumelor necesare achitarii furnizorilor (ct. 456)

5121
Asociat
Asociatul A
Asociatul B
Total
Procent de
participatie
70%
30%
456
Calcule
2.749
Valoare
2.749 * 70%
2.749 * 30%
1.924
825
2.749
d. achitarea furnizorilor
401
5121
12.000
e. situatia conturilor 456 si 121, dupa terminarea operatiunilor de lichidare, se prezinta astfel:
D Cont 5121
D Cont 456 C
C
32
200
9950
32
667
4000
2749
667
8750
2500
12000
9449
6700
12699
12699
2749
0
2749
0
Subiectul 12. Care este ordinea n care vor fi distribuite fondurile obinute din vnzarea bunurilor din
averea debitorului, grevate, n favoarea creditorului de ipoteci, gajuri sau alte garanii reale mobiliare ori
drepturi de retenie de orice fel?
13 | P a g e
Rezolvare:
Conform Art.121 din legea insolventei nr.85/2006, fondurile obtinute din vnzarea bunurilor din
averea debitorului, grevate, n favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garantii reale mobiliare ori
drepturi de retentie de orice fel, vor fidistribuite n urmatoarea ordine:
taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vnzarii bunurilor respective, inclusiv cheltuielile
necesarepentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si plata remuneratiilor
persoanelor angajate n conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23 si 24;
1a creanele creditorilor garantai nscute n timpul procedurii de insolven dup confirmarea
planului de reorganizare, ca parte component a acestui plan. Aceste creane cuprind capitalul,
dobnzile, majorrile i penalitile de orice fel.
creanele creditorilor garantai, cuprinznd tot capitalul, dobnzile, majorrile i penalitile de
orice fel, precum i cheltuielile, pentru creanele nscute nainte de deschiderea procedurii.
n cazul n care sumele realizate din vnzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata n
ntregime a respectivelor creante garantate, creditorii vor avea, pentru diferenta, creante chirografare care
vor veni n concurs cu cele cuprinse n categoria corespunzatoare, potrivit naturii lor, prevazute la art.
123, si vor fi supuse dispozitiilor art. 41. Daca dupa plata sumelor prevazute la alin. (1) rezulta o diferenta
n plus, aceasta va fi depusa, prin grija lichidatorului, n contul averii debitorului.
Un creditor cu creanta garantata este ndreptatit sa participe la orice distribuire de suma facuta
naintea vnzarii bunului supus garantiei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi scazute din
cele pe care creditorul ar fi ndreptatit sa le primeasca ulterior din pretul obtinut prin vnzarea bunului
supus garantiei sale, daca aceasta este necesara pentru a mpiedica un astfel de creditor sa primeasca mai
mult dect ar fi primit daca bunul supus garantiei sale ar fi fost vndut anterior distribuirii.
Subiectul 34. Care sunt primele msuri n urma deschiderii procedurii de insolven?
Rezolvare:
Conform art. 61 din legea insolventei nr.85/2006, n urma deschiderii procedurii, administratorul
judiciar va trimite o notificare tuturor creditorilor menionai n lista depus de debitor n conformitate cu
art. 28 alin. (1) lit. c) ori, dup caz, n condiiile art. 32 alin. (2), debitorului i oficiului registrului
comerului sau, dup caz, registrului societilor agricole ori altor registre unde debitorul este
nmatriculat/nregistrat, pentru efectuarea meniunii. Notificarea se realizeaz conform prevederilor
Codului de procedur civil i se va publica, totodat, pe cheltuiala averii debitorului, ntr-un ziar de larg
circulaie i n Buletinul procedurilor de insolven. De asemena, notificarea va cuprinde:
termenul limit de depunere, de ctre creditori, a opoziiilor la sentina de deschidere a procedurii,
pronunat ca urmare a cererii formulate de debitor, n condiiile art. 32 alin. (1), precum i
termenul de soluionare a opoziiilor, care nu va depi 10 zile de la data expirrii termenului de
depunere a acestora;
termenul limit pentru nregistrarea cererii de admitere a creanelor asupra averii debitorului, care
va fi de maximum 60 de zile de la deschiderea procedurii, precum i cerinele pentru ca o crean
nregistrat s fie considerat valabil;
14 | P a g e
termenul de verificare a creanelor, de ntocmire, afiare i comunicare a tabelului preliminar de

creane, care nu va depi 30 de zile pentru procedura general sau, respectiv, 15 zile, n cazul
procedurii simplificate, de la expirarea termenului prevzut la lit. b);
termenul de definitivare a tabelului creanelor, care nu va depi 30 de zile n cazul procedurii
generale i, respectiv, 15 zile n cazul procedurii simplificate, de la expirarea termenului
corespunztor fiecrei proceduri, prevzut la lit. c);
locul, data i ora primei edine a adunrii generale a creditorilor, care va avea loc n maximum 5
zile de la expirarea termenului prevzut la lit. c).
Conform art. 64, legea insolventei nr.85/2006, cu excepia salariailor ale cror creane vor fi
nregistrate de administratorul judiciar conform evidenelor contabile, toi ceilali creditori, ale cror
creane sunt anterioare datei de deschidere a procedurii, vor depune cererea de admitere a creanelor n
termenul fixat n sentina de deschidere a procedurii; cererile de creane vor fi nregistrate ntr-un registru,
care se va pstra la grefa tribunalului.
Creanele nescadente sau sub condiie la data deschiderii procedurii vor fi admise provizoriu la
masa credal i vor fi ndreptite s participe la distribuiri de sume n msura ngduit de prezenta lege.
Sunt considerate sub condiie i acele creane care pot fi valorificate mpotriva debitorului numai dup
executarea unui codebitor principal.
Posesorii de titluri de valoare la ordin sau la purttor pot solicita administratorului judiciar
restituirea titlurilor originale i pstrarea la dosar a unor copii certificate de acesta. Administratorul
judiciar va face meniunea pe original despre prezentarea acestora.
Originalele vor fi prezentate din nou la orice repartiie de sume ntre creditori, precum i la
exercitarea votului n adunarea general a creditorilor.
Toate creanele vor fi supuse procedurii de verificare prevzute de prezenta lege, cu excepia
creanelor constatate prin titluri executorii. Nu sunt supuse acestei proceduri creanele bugetare rezultnd
dintr-un titlu executoriu necontestat n termenele prevzute de legi speciale.
Toate creanele prezentate pentru a fi admise i nregistrate la grefa tribunalului vor fi prezumate
valabile i corecte dac nu sunt contestate de ctre debitor, administratorul judiciar sau creditori.
15 | P a g e
Disciplina Organizarea auditului intern Popa tefan
16 | P a g e
Subiectul 12. Aprovizionarea presupune:

a) Comenzile sa contina produse care indeplinesc specificatiile corespunzatoare;
b) Sa se plateasca preturi corespunzatoare;
c) Comanda sa contina cantitatile de produse si termene de aprovizionare corespunzatoare;
d) Actualizarea informatiilor legate de furnizor astfel incit comanda sa contina date reale;
e) Produsele comandate sa se obtina in timp util;
f) Inregistrarea comenzilor aprobate complet si corect;
g) Prevenirea lansarii comenzilor neaprobate.
Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern care pot
diminua aparitia riscurilor respective.
Rezolvare:
Riscuri posibile
1. Specificatiile sa fie necorespunzatoare
2. Informatii incomplete legate de pret
3. Informatie indisponibila sau incorecta

legata de nivelul stocului sau nivelul
productiei
Proceduri de control intern

Revizuirea specificaiilor existente de catre
personalul tehnic.
Monitorizarea problemelor de productie
legate de specificatiile materialelor folosite.
Specificatiile trebuie sa cuprinda date ale
perioadei curente, comenzi rapide, stoc
corespunzator, pretul materialului.
Comunicarea specificatiilor de productie
departamentului de aprovizionare.
Revizuirea corespunzatoare si aprobarea
contractelor si comenzilor
Obtinerea de oferte competitive pentru
fiecare aprovizionare periodica.
Volumul productiei aprovizionata sa fie
determinata prin analiza indicatorului de
utilizarea unor materiale similare.
Revizuirea corespunzatoare a comenzilor de
aprovizionare.
Monitorizarea
variantelor
de
pret,
amanuntit.
Mentinerea unor date corecte in evidenta
stocurilor.
Corelarea programarii productiei cu
informatiile legate de stoc si cerintele legate
de termenele de livrare din comenzi.
Revizuirea corespunzatoare a comenzilor de
aprovizionare.
Folosirea previziunii.
17 | P a g e

4. Informatiile dintr-o comanda sunt neclare
Comenzile nu sunt introduse in sistem in
timp util
5. Informatie indisponibila sau incorecta a

produselor comandate si neprimite
6. Comenzile date pot fi pierdute
7. Proceduri inadecvate de prevenire autilizarii

neautorizate
Emiterea de copii ale comenzilor emise

personalului corespunzator.
Prenumerotarea comenzilor.
Verificarea periodica a intrarilor in sistem
Specificarea modului de transport si a datei
de livrare in comanda de aprovizionare.
Prenumerotarea
comenzilor
de
aprovizionare.
Corelarea informatiei productiei recepionate
si informatiile legate de comenzi date
Urmarirea comenzilor neonorate de furnizor
Prenumerotarea si inregistrarea corecta a
comenzilor
Proceduri de aprobare a comenzilor
desemnarea de personal autorizat care sa
aprobe comenzile
Mentinerea unei securitati a comenzilor de
aprovizionare
18 | P a g e

Subiectul 13. Activitatea Departamentului Resurse umane presupune:
a) Respectarea legislatiei si reglementarilor in vigoare precum si a politicilor companiei;
b) Mentinerea de inregistrari care demonstreaza respectarea legilor si reglementarilor;
c) Asigurarea confidentialitatii din cadrul Departamentului Resurse umane;
d) Asigurarea productivitatii muncii la un nivel acceptabil;
e) Angajarea unui numar sufficient si adcvat calificat de personal;
f) Asigurarea ca personalul este pregatit adecvat in scopul indeplinirii responsabilitatilor
corespunzatoare;
g) Asigurarea ca personalul primeste informatii cu privire la performantele lor si la
dezvoltarea carierei.
Identificati si enumerati riscurile posibile ce pot sa apara si definiti proceduri de control intern
care pot diminua aparitia riscurilor respective.
Rezolvare:
Riscuri posibile
1. Neconcordane ntre atribuii i

competena profesional
2. Neconformitatea cu legile,
regulamentele, regulile i politicile
specifice
3. Nerespectarea confidenialitii
informaiilor
4. Caracterul incomplet i inexact al
operaiilor i documentaiilor
5. Modul profesional de abordare a
informaiilor financiare

Atribuiile entitii pot fi realizate
numai dac sunt cunoscute de
salariai i acetia acioneaz
concertat;
Fiecare salariat are un rol bine
definit n entitatea public, stabilit
prin fia postului;
Sarcinile sunt ncredinate i
rezultatele sunt comunicate numai
n raportul manager salariat
manager;
Managerul trebuie s susin
salariatul n ndeplinirea sarcinilor
sale.
Managementul entitii publice va
comunica tuturor angajailor care
sunt sarcinile entitii, rezultate din
actul normativ de organizare i
funcionare. Totodat, se va ngriji
c aceste sarcini s se regseasc n
Regulamentul de organizare i
funcionare a entitii publice, la
care s aib acces toi salariaii.
Prezentarea
acestui
aspect
salariatilor si instituirea unor masuri
in cazul incalcarii acesteia.
Se verific listele de pontaj,
ntocmirea corect a statelor de
plat i a celorlalte documente
privind asigurrile sociale.
Competena
i
performana
trebuiesc susinute de instrumente
19 | P a g e
6. Nerespectarea atribuiilor din fisa

postului
7. Suprasolicitarea personalului
8. Nerespectrarea normelor privind
securitatea muncii
adecvate, care includ tehnica de

calcul, software-urile, brevetele,
metodele de lucru.
Managerul
asigur
ocuparea
posturilor de ctre persoane
competente, crora le ncredineaz
sarcini potrivit competenelor i
asigur condiii pentru dezvoltarea
capacitii
profesionale
a
salariatului.
Managerul i salariaii au acele
cunotine, abiliti i experiena
care fac posibil ndeplinirea
eficient i efectiv a sarcinilor.
Stabilirea corecta a timpilor de
lucru, respectiv repaos
Intruirea
si
supervizarea
permanenta in ceea ce priveste
protectia si securitatea in munca
Subiectul 14. Receptia presupune:

a) Asigurarea ca se primesc numai materiale comandate;
b) Asigurarea ca se primesc numai materiale de calitatea specificata in ordinele de achizitii;
c) Asigurarea ca toate materialele receptionate si transmise la alte departamente sunt
correct inregistrate;
d) Protejarea materialelor primate;
e) Asigurarea ca informatiile privitoare la facturile de cumparare, stoc si dispozitiile de
achizitie sunt consecvente;
f) Returnarea prompte a materialelor necorespunzatoare;
g) Documentarea completa si corecta a tuturor transferurilor catre deposit si de la deposit;
h) Existenta cererilor de transfer in productie si onorarea acestora la timp;
i) Conditii de munca sigure si depozitarea corespunzatoare a materialelor periculoase.
Rezolvare:
Riscuri posibile
1) Informatiile legate de ordinele de

cumparare sunt indisponibile
departamentului de receptie
2) Specificatiile cuprinse in ordinele

Transmiterea ordinelor de achizitie
depart.de receptie pentru a se putea
compara din punct de vedere
cantitativ si valoric materialele
primite cu cele comandate.
Verificarea facturilor primite cu
ordinele de achizitie.
Inspectarea materialelor primite
20 | P a g e

de achizitie nu sunt clare
3) Riscul netestarii materialelor

primite cu specificatii ce se
regasesc in ordinele de achizitii.
4) Risc de neintocmire a acestor
documente
De pierdere a acestor
documente
Diferente intre evidenta
receptionerului si a
gestionarului
Risc de supraincarcare cu
responsabilitati a unui
singur angajat.
Risc de sub,supra-evaluare a
stocului
5) Protejare fizica inadecvata a

bunurilor primite
6) Risc de inregistrare distorsionata a

informatiilor
7) Verificare inadecvata sau

neefectuata la timp a materialelor
primite
8) Risc de neinregistrare sau

inregistrare incorecta si sau
incompleta
Risc de pierdere a documentatiei de
transfer
pentru a se constata ca indeplinesc

cerintele de calitate dorite
Monitorizarea
permanenta
a
eventualelor probleme de productie
aparute ca urmare a prelucrarii unor
materiale a caror calitate este sub
standard.
Existenta unor proceduri de testare
a materialelor primite
Proceduri de implemenare a
acestordocumente la cele doua
nivele
Prenumerotare a acestor documente
Reconciliere periodica a celor dou
documente cu ordinele de achizitie
si facturile primite
Numirea unor persoane autorizate
pentru aceste nivele
Asigurarea protectei materialelor

primite
Luarea la cunostiinta a coditiilor de
stocare pentru fiecare categorie de
materiale
Reconcilierea periodica(ex.: la
fiecare aprovizionare) a facturii de
cumparare cu ordinele de achizitie
si stocul.
Mentinerea si controlul periodic
asupra procedurilor de testare a
materialelor primite.
Existenta
documentatiilor
de
transfer; toate materialele ce se
transfera sa fieinsotite de o
asemenea documentatie; verificarea
la
primire
in
depozit
a
documentatiei
cu
materialele
primite.
Prenumerotarea acestor documente.
Investigarea numerelor lipsa
Numararea periodica a materialelor
si compararea acestora cu necesarul
normal ce ar trebui sa existe in
depozit la un anumit moment dat.
21 | P a g e

9) Inexistenta sau folosirea inadecvata
a procedurilor de transfer in
productie a materialelor
Risc de pierdere a acestor
cereri de transfer.
Existenta de materiale
transferate fara acte
10) Nerespectarea unor astfel de

conditii
Transferul materialelor in productie

doar pe baza unor cereri de tranfer
aprobate
Prenumerotarea acestor documente
Verificare in cadrul dep. de
productie ca toate materialele
receptionate sunt in conforitate cu
cererile de transfer.
Crearea si respectarea unor
proceduri de protectie a muncii in
conformitatea cu legislatia in
vigoare
Existenta unor proceduri precise
legate de pastrarea materialelor
periculoase.
Subiectul 15. Activitatea de vinzare , la nivelul unei entitati, presupune:

a) Implementarea strategiilor de marketing;
b) Atingerea sau depasirea vinzarilor intr-o maniera eficienta;
c) Predarea in timp util a comenzilor de la clienti departamentului care se ocupa cu
prelucrarea lor.
Rezolvare:
Riscuri posibile
1. De a vinde bunuri clientilor
indoielnici
2. De a vinde bunuri pentru preturi care

nu sunt autorizate si a acorda reduceri
care nu sunt in concordanta cu
procedurile societatii
3. De a trimite bunuri care nu
suntconforme cu comanda
4. De a trimite bunuri neconforme din
punct de vedere cantitativ i calitativ
al comenzi
5. De a realiza vanzari fara a pune lazi
situatia stocurilor
6. De a accepta comenzi fara a
aveastocuri disponibile
7. De a face livrari de bunuri care nu
sunt recunoscute de catre clienti din
punct de vedere cantitativ, cantitativ

Verificarea clientului prin cerere de referinte
Client din partea bancii sau a colaboratorilor
cunoscuti, verificarea permanenta a soldului
clientilor si stabilirea unui sold maxim
Verificarea notei de comanda, a preturilor si a
reducerilor
Bunurile trimise trebuie sa aiba comenzi

semnate de persoane autorizate.
Examinarea bunurilor din punct de vedere
cantitativ
Completarea fiei de magazie
Verificarea nivelului stocurilor prinasigurarea
unui stoc minim stabilit
Verificarea semnaturii de primire de catre
client a facturii sau a documentului care
atesta livrarea (avizul de insotire a marfii)
22 | P a g e

i al comenzii
8. De a avea clienti indoielnici fara a
inregistra un provizion
9. Plati efectuate care nu sunt
inregistrate
Verificarea scadentarului soldurilorclienti i

urmarirea recuperariidebitelor restante de la
clientii indoielnici
Verificarea inregistrarii platilor,respectiv a
facturilor emise
Subiectul 16. Activitatea de dezvoltare a tehnologiei in cadrul unei entitati presupune:

a) Identificarea tehnologiilor existente sau dezvoltarea unei noi tehnologii in vederea
satisfacerii cererii reclamate de studiile de marketing;
b) Mentinerea unui nivel inalt al cunoasterii legate de dezvoltarea actuala a tehnologiilor
care ar putea afecta entitatea;
c) Asigurarea ca dezvoltarea tehnologiilor este in spiritual sustinerii licentelor sau
patentelor existente;
d) Repartizarea resurselor pentru cele mai eficiente proiecte.
Rezolvare:
Riscuri posibile
1. Lipsa de planificare pentru fiecare
activitate i urmrirea respectrii ei
2. Inexistena unor proceduri/note interne

de stabilire a necesitilor reale ale
departamentului de marketing pentru a
solicita dezvoltarea de tehnologii
compatibile cu rezultatele dorite
3. Ineficiena/incapacitatea/lipsa de
experien/lipsa de pregtire
profesional continu pentru asimilirea
noilor tehnologii a personalului care
desfoar aceste activiti de
dezvoltare a tehnologiei sau
subdimensionarea acestor departamente
4. Inexistena/ineficiena procedurilor de
urmrire a rezultatelor activitilor de
dezvoltare a tehnologiiilor n corelaie
cu costurile generate de acestea
5. Utilizarea unor resurse prea mari pentru
capacitatea firmei de a materializa
aceste tehnologii n activitatea sa
economic

Norme de comunicare ntre departamentele
de dezvoltare i marketing prin care se
stabilesc foarte clar oportunitatea i
necesitatea utilizrii de resurse ale firmei
pentru dezvoltarea de noi tehnologii
Proceduri de analiz pentru a msura
capacitatea de finanare a acestor dezvoltri,
inclusiv calcule comparative
Msuri de urmrire a respectrii
planificrilor propuse i totodat planuri de
rezerv n cazul n care aceste planificri nu
se respect, inclusiv msuri de sancionare
pentru cei responsabili
Proceduri de instruire a personalului

implicat prin perfecionare profesional
continu n funcie de proiectele n care sunt
implicai
Dezvoltarea de metode pentru msurarea
rezultatelor acestor tehnologii n urma
implementrii lor n producie.
23 | P a g e
Disciplina Studii de fezabilitate Pintea Lidia
24 | P a g e

Subiectul 1. Ce se nelege prin fezabilitate din punct de vedere terminologic?
Rezolvare:
Fezabilitatea reprezint analiza complex, premergtoare deciziei de investiii, avnd
drept scop stabilirea oportunitii i eficienei dezvoltrii unei subramuri sau realizrii unor
obiective de investiii.
Sudiile de fezabilitate sunt, de obicei, asociate cercetrilor de marketing i
conjunctur economic, prognozelor de dezvoltare pe termen lung a zonelor teritoriale,
prognozelor la nivelul ramurilor de producie materiale i al economiei nationale.
Elaborarea i folosirea studiilor de fezabilitate sunt obligatorii la ntocmirea ofertelor
pentru realizarea de obiective de investiii n strinatate, precum i la elaborarea propunerilor
de colaborare cu alte ri n cadrul unor societi mixte. Principalul scop al folosirii studiilor
de fezabilitate l constituie obinerea de informaii asupra mrimii efortului de investiii, a
rezultatelor economice probabile, precum i asupra principalelor probleme n legatur cu
realizarea obiectivelor de investiii:
achiziionarea de licene;
credite externe i condiii de rambursare;
obinerea de materii prime din import;
posibiliti de export a produciei i eficiena acestuia;
eficiena fondurilor investite
Studiul de prefezabilitate, este instrumentul prin care ofertele de proiect analizate in
studiul de oportunitate sunt detaliate inclusive prin calcule economice. Existena acestei trepte
intre studiul de fezabilitate i cel de oportunitate se impune atunci cand informaiile oferite de
ultimul sunt insuficiente ca volum i nivel de fundamentare. Principalele informaii pe care
trebuie s le ofere un studiu de prefezabilitate sunt:
dac oferta de investiii este in mod cert eficient, astfel ca decizia de investiii s se
poat lua imediat fr a mai fi necesare alte studii;
dac concluziile rezultate pe baza informaiilor culese justific o analiz detailat
printr un studiu de fezabilitate;
dac anumite aspecte ale proiectului de investiii, care sunt eseniale pentru
fezabilitatea sa, ar trebui aprofundate prin studii funcionale sau studii suport,
dac se poate hotri in aceast faz c ideea de proiect nu este atrgtoare, deci se
impune renunarea la aceasta i intreruperea cercetrii. Reinem c structura studiului
de prefezabilitate este obligatoriu aceeai cu cea a studiului de fezabilitate
Studiul de fezabilitate este documentul care asigur informaii fundamentate pentru
luarea deciziei de investiii. In cadrul studiului sunt definite i analizate elementele eseniale
ale fabricrii produsului avut invedere i diversele procedee de producie utilizate. Pentru
declanarea elaborrii studiul de fezabilitate trebuie ca in prealabil s fie stabilite
dimensionarea i amplasarea optim a obiectivului, mai multe variante tehnologice, de materii
prime, de costuri de investiii i de producie. Calculele economice i analiza eficienei trebuie
s evidenieze clar dac proiectul este viabil, eficient ori, dimpotriv, neeficient, astfel incat s
se poat lua decizia de admitere sau respingere a proiectului. Studiul de fezabilitate este,
aadar, documentul care permite s se ajung la o decizie de investiie.
25 | P a g e

Subiectul 8. Dup obiectivul investiional, de cte tipuri sunt investiiile? Dezvoltai pe
scurt.
Rezolvare:
Cea mai intalnita este investitia tehnica privind achizitia, constructia simontajul unor
masini, utilaje, mijloace de transport.
- investitia umana pentru formarea calificarea, specializarea personalului
- investitia sociala (constructia la intreprindere a unei cantine)
- investitii financiare cumpararea de titluri de participare la alte societati
- investitii comerciale pentru publicitate si reclama
Subiectul 24. Unul din indicatorii utilizai n evaluarea bazat pe actualizare a
proiectelor investiionale este valoarea actualizat net. Care este modul de calcul i
coninutul indicatorului, innd cont de faptul c cashflowrile actualizate includ i
valoarea rezidual?
Rezolvare:
VAN = -I+ CFt / (1+r)t + Vrez / (1+r)n
unde:
I = costul investitiei;
CFt = cash-flow-ul aferent anului t;
Vrez = valoarea reziduala;
r = rata de actualizare(20 %);
n = durata de viata a proiectului exprimata in ani.
VAN determina urmatoarele optiuni de decizie:
daca VAN > 0, investitia se accepta;
daca VAN = 0, investitia este respinsa din motive de prudenta;
daca VAN < 0, investitia este respinsa.
Pentru a determina valorile actualizate vom folosi urmatoarea formula:
unde:
a = rata de actualizare;
n = anul
Subiectul 39. Un proiect investiional, cu o valoare total a investiiei de 15.000 lei i cu

o rat de actualizare de 20% prezint urmtoarea structur a fluxurilor de numerar:
26 | P a g e
An
Cost
investitie
15,000
Costuri de Total
exploatare cost
Total
incasari
15,000
6,420
6,420
9,440
6,620
6,620
9,640
7,500
7,500
10,700
6,500
6,500
11,700
8,500
8,500
22,700
Total 11,445
35,540
50,540
64,180
Calculati valoarea actualizat net i apreciati fezabilitatea investitional prin

intermediul acestui indicator.
Rezolvare:
De regula, indicatorii de evaluare a investitiei se vor calcula in cazul in care prin
realizarea investitiei care se doreste a fi finantata se infiinteaza o firma noua, pentru celelalte
situatii calculul acestora fiind optional.
Calculul valorii actualizate nete
Valoarea actualizat net (VAN) reprezint diferena pozitiv sau negativ de valoare
ntre fluxurile de lichiditi disponibile actualizate, generate de exploatarea unei investiii pe
durata vieii sale economice, i valoarea actualizat a investiiei. O valoare actualizat net
pozitiv se poate interpreta ca un ctig de capital (sau de valoare a firmei) suplimentar fa
de ateptrile furnizorilor de capital, pe cnd o valoare actualizat net negativ se poate
interpreta ca o pierdere n raport cu ateptrile acestora.
VAN determina urmatoarele optiuni de decizie:
daca VAN > 0, investitia se accepta;
daca VAN = 0, investitia este respinsa din motive de prudenta;
daca VAN < 0, investitia este respinsa.
Varianta 1
Cost
An
investitie
0
Costuri
exploatare
15,000
de Total cost
Total
incasari
15,000
Cash Flow
-15,000
6,420
6,420
9,440
3,020
6,620
6,620
9,640
3,020
27 | P a g e

3
7,500
7,500
10,700
3,200
6,500
6,500
11,700
5,200
8,500
8,500
22,700
14,200
35,540
50,540
64,180
28,640
Total
11,445
Termen de recuperare a investitiei (Cash flow mediu anual) = Investitia / CF

CF = CF0+CF1+CF2+CF3+CF4+CF5
CF = (-15.000+3020+3020+3200+5200+14800) / 6 = 13.640/6 = 2.273
Termen de recuperare a investitiei = 15.000/2.273 = 7 ani
Varianta 2 Sa aflam valoarea actualizata (20%)
An
Total
actual
cost Total incasari

actualizate
0
1
5.348
7.863
4.596
6.694
4.340
6.192
3.134
5.642
3.423
9.141
Total
20.841
35.532
VAN = -I + CF1/(1+r)n + Valoarea reziduala/(1+r)n= 4281

r = rata de actualizare
n = durata de viata a proiectului
VAN >0 se accepta investitia respectiva;
VAN = 0 investitia se respinge din motive de prudenta;
VAN < 0 investitia se respinge.
Pentru a determina valorile actualizate vom folosi formula de mai jos ,unde: a = rata
de actualizare; n = anul.
An Cost investitie Costuri de exploatare Total cost Total incasari Cash-flow-annual
(total incasari total cost) Profit net
(Cash Flow -Cash flow x 16%) Profit net+
Amorti-zare Cash-flow net actualizat
0 15.000 15.000 -15.000 1
1 6.420 6.420 9.440 3020 2536,8 5536,8 0,833 4612
28 | P a g e

2 6.620 6.620 9.640 3020 2536,8 5536,8 0,694 3843
3 7.500 7.500 10.700 3200 2688 5688 0,579 3293
4 6.500 6.500 11.700 5200 4368 7368 0,482 3551
5 8.500 8.500 22.700 14200 11928 14928 0,402 6001
Total 15.000 35.540 50.540 64.180 21300
VAN = -15.000 +21300=6300 > 0

Pentru a justifica investitia realizata, VAN trebuie sa fie mai mare ca zero. In cazul de fata
proiectul este acceptat .
CF net an 1 = 9440-6420 = 3020
CFnetan2=9640-6620=3020
CF net an 3 = 10700 7500 = 3200
CF net an 4 = 11700 6500 = 5200
CF net an 5 = 22700 8500 = 14200
CFi=CFn/(1+r)iCF net an 1 actualizat =3020/(1+0.19)1=2537.81
CF net an 2 actualizat =3020/(1+0.19)2= 2132.61
CF net an 3 actualizat =3200/(1+0.19)3=1898.99
CF net an 4 actualizat =5200/(1+019)4=2593.12CF net an 5 actualizat =14200/(1+0.19)=5950.63
CF net actualizat = 15113
29 | P a g e
Disciplina Expertize contabile Pintea Lidia
30 | P a g e
ETICA IN PROFESIA CONTABILA

Tema 1: Norme de comportament profesional specifice expertizelor contabile
Independenta-competenta, calitatea-secretul profesional si confidentialitatea, acceptarea
expertizelor contabile, responsabilitatile expertului contabil
Rezolvare :
1.INDEPENDENA EXPERTULUI CONTABIL - Expertizele contabile pot fi efectuate
numai de catre experii contabili inscrii in Tabloul Corpului. Expertul contabil solicitat in
efectuarea unei expertize contabile este obligat sa fie independent faa de parile interesate in
expertiza, evitand orice situaie care ar presupune o lipsa de independena sau o constrangere
care ar putea sa-i impieteze integritatea i obiectivitatea.
Expertizele contabile efectuate de experii contabili care nu intrunesc condiiile pentru
a fi inscrii ca membri ai Corpului cad sub incidena sanciunilor privind exercitarea unei
profesii fara autorizaie. Daca un expert contabil implicat intr-o astfel de situaie este solicitat
pentru efectuarea unei expertize contabile, el este obligat sa aduca la cunotina solicitantului
situaia in care se afla.
Independena expertului contabil trebuie sa fie absoluta in cazul experilor contabili
numii din oficiu de catre organele in drept i relativa in cazul experilor contabili recomandai
de pari sau solicitai in efectuarea de expertize contabile extrajudiciare.
Independena absoluta a expertului contabil numit de catre organele in drept deriva din
obligatia acestuia de a ine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abinere i recuzare
prevazute de Codul de procedura civila i alte reglementari procedurale speciale, care sunt
aceleai cu cele privind judecatorii.
Independena expertului contabil este afectata grav in situaiile reglementate de Codul
etic naional al profesionitilor contabili, Seciunea 100.25 punctele 5 i 6.
Expertii contabili care se afla in situaiile prevazute mai sus trebuie sa le aduca, in
scris, la cunotina organului care i-a numit, imediat dupa numire. Expertul contabil, la
primirea oricarei lucrari de expertiza, va face un examen de independena i va completa o
Declaraie de independena care va insoi lucrarea depusa pentru auditul de calitate la Corp.
2 COMPETENA EXPERTULUI CONTABIL - Calitatea de expert contabil abilitat sa
efectueze expertize contabile este reglementata. Competena presupune deinerea de catre
expertul contabil a cunotinelor necesare domeniului la care se refera expertiza contabila. El
trebuie sa se supuna regulilor Corpului privind formarea continua, actualizarea i testarea
permanenta a cunotinelor pe care le poseda.
Expertiza contabila are drept suport documentele primare i inregistrarea
evenimentelor i tranzaciilor in contabilitate. Ca urmare, expertul contabil solicitat in
efectuarea expertizelor contabile trebuie sa posede cunotine solide i actualizate in domeniul
economic, in general, i mai ales in domeniul financiar-contabil. Aceste cunotine trebuie
probate cu calitatea de expert contabil membru al Corpului, inscris in listele pe domenii
publicate, care se supune regulilor stabilite de Corp cu privire la pregatirea individuala
continua i la testarea cunotinelor acumulate.
3. CALITATEA EXPERTIZELOR CONTABILE - Expertul contabil trebuie sa efectueze
expertizele contabile pentru care a fost solicitat i pe care le-a acceptat cu contiinciozitate,
devotament, corectitudine i imparialitate; pentru asigurarea in interes public ca aceste
31 | P a g e

cerine sunt indeplinite, expertizele contabile sunt supuse auditului de calitate potrivit
reglementarilor Corpului. Expertizele contabile trebuie sa fie utile celor care le-au solicitat.
Expertizele contabile constituie mijloace de proba tiinifica. In elaborarea lor,
expertul contabil trebuie sa foloseasca metode specifice tiinei contabilitaii. Concluziile
expertului contabil trebuie sa fie fundamentate numai pe documente care atesta evenimente i
tranzacii care fac sau trebuie sa faca obiectul recunoaterilor, evaluarilor, clasificarilor i
prezentarilor contabile.
In expertizele contabile judiciare, expertul contabil este un ter in proces, care prin
calitatea lui procesuala contribuie la stabilirea adevarului de catre organele de drept. Raportul
de expertiza contabila judiciara are caracter de proba tiinifica care trebuie sa prezinte un
inalt grad al indicelui contributiv la soluionarea cauzei in care a fost dispus.
Nedocumentarea i nefundamentarea tiinifica a rapoartelor de expertiza contabila judiciara
pot fi i sunt, adesea, sancionate de organele de drept care le-au dispus cu inlocuirea
expertului contabil i dispunerea unei noi expertize contabile. Daca in aceeai cauza s-a
dispus o noua expertiza contabila care ajunge la concluzii diferite faa de prima, din cauza
utilizarii altor criterii i metode de investigaie, organul in drept care le-a dispus are
posibilitatea de a se opri la aceea pe care o considera mai fundamentata sub aspect tiinific,
respectiv de mai buna calitate.
Nici expertizele contabile extrajudiciare nu trebuie sa faca rabat din punct de vedere al
calitaii. Independena i competena profesionala a expertului contabil trebuie sa asigure o
documentare i o fundamentare tiinifica i expertizelor contabile extrajudiciare.
Expertizele contabile sunt supuse auditului de calitate potrivit Regulamentului privind
auditul de calitate al serviciilor contabile prestate de membrii Corpului.
4. SECRETUL PROFESIONAL I CONFIDENIALITATEA EXPERTULUI
CONTABIL - Expertul contabil trebuie sa respecte secretul i caracterul confidenial al
informaiilor la care a avut acces i de care a luat cunotina cu ocazia efectuarii expertizelor
contabile, trebuind sa se abina de la divulgarea lor catre teri, cu excepia cazurilor in care a
fost autorizat expres in acest scop sau daca are obligaia legala sau profesionala sa faca o
astfel de divulgare.
Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei pari nu trebuie sa
prezinte mai mult decat se cere. El trebuie sa invoce in raportul sau de expertiza contabila
judiciara numai acele evenimente i tranzacii probate cu documente justificative i/sau
evidenieri contabile care au o legatura cauzala cu obiectivul (intrebarea) care i-a fost fixat(a)
de organul in drept care a dispus expertiza contabila judiciara.
Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei pari intr-o cauza
justiiara trebuie sa se abina de la divulgarea coninutului raportului de expertiza contabila
judiciara i a concluziilor sale direct parilor implicate in actul justiiar. Expertul contabil
trebuie sa depuna raportul sau, auditat calitativ, la organul in drept care a dispus expertiza
contabila judiciara, de unde cei interesai il pot consulta in condiiile legii.
Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei pari intr-o cauza justiiara
trebuie sa se abina de la contactarea partilor implicate in actul justiiar, in afara procedurilor
prevazute de lege. Astfel, in cazul proceselor civile, daca este nevoie de o lucrare la faa
locului, aceasta nu poate fi facuta decat dupa citarea parilor cu confirmare de primire,
aratandu-li-se zilele i orele cand incep i se continua lucrarile expertizei contabile. In
procesele penale expertul contabil poate lua legatura cu inculpaii numai cu incuviinarea i in
condiiile stabilite de organul de urmarire penala sau de instana de judecata. In toate cazurile,
informaiile i explicaiile primite de expertul contabil in contactele sale cu parile implicate in
actul justiiar trebuie sa ramana confideniale.
ACCEPTAREA EXPERTIZELOR CONTABILE - Solicitarile adresate experilor
contabili privind efectuarea de expertize contabile nu pot fi refuzate decat daca exista motive
32 | P a g e

temeinice. Totui, expertul contabil, inainte de a accepta efectuarea unei expertize contabile,
trebuie sai analizeze posibilitatea de a-i indeplini misiunea inand seama in special de
regulile de independena i competena.
Misiunea privind efectuarea unei expertize contabile nu poate fi refuzata pe motive etnice,
religioase, politice sau de alta natura. Aceasta, deoarece expertiza contabila este un act de
proba tiinifica.
Calitatea de expert contabil este incompatibila cu cea de martor in aceeai cauza, calitatea de
martor avand intaietate. Expertul contabil se afla in incompatibilitate daca exista imprejurari
din care rezulta ca este interesat sub orice forma el, soul (soia) sau vreo ruda apropiata in
soluionarea cauzei intr-un anumit mod care l-ar determina pe expertul contabil sa fie
subiectiv.
Pot fi asimilate cu imprejurari din care rezulta ca este interesat sub orice forma urmatoarele
situaii in care s-ar putea gasi expertul contabil:
(i) Daca, in calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia dintre parile in
proces, s-a pronunat asupra unor aspecte ori a luat parte la intocmirea actelor primare, a
evidenelor tehnicooperative
sau la elaborarea situaiilor financiare care fac obiectul dosarului supus judecaii;
(ii) Daca, in calitate de expert contabil, i-a exprimat o prima opinie in aceeai cauza supusa
judecaii, deoarece primeaza prezumia ca ar fi interesat in susinerea primei soluii. In
particular, expertul contabil care a efectuat o expertiza extrajudiciara la cererea unei pari in
proces se afla in incompatibilitate cu calitatea de expert numit din oficiu. Daca indeplinete
condiiile de independena i de competena, poate accepta calitatea de expert contabil
recomandat de parte.
RESPONSABILITATEA EFECTUARII EXPERTIZELOR CONTABILE - Expertizele
contabile trebuie efectuate in mod responsabil. Responsabilitatea expertizelor
contabile judiciare este intarita prin juramant, iar a celor extrajudiciare, prin contract.
Responsabilitatea efectuarii expertizei contabile judiciare este intarita de depunerea unui
juramant adecvat confesiunii religioase a expertului(ilor) contabil(i), dupa cum urmeaza:
Expertul(ii) contabil(i) de confesiune religioasa cretina va (vor) depune, cu mana pe
cruce sau pe Biblie, juramantul: Jur ca voi spune adevarul i ca nu voi ascunde nimic
din ceea ce tiu. Aa sa-mi ajute Dumnezeu.
Expertul(ii) contabil(i) fara confesiune religioasa va (vor) depune juramantul: Jur pe
onoare i pe contiina ca voi spune adevarul i ca nu voi ascunde nimic din ceea ce
tiu.
Expertul(ii) contabil(i) care din motive de contiina sau confesiune religioasa nu
depune (depun) juramant va (vor) rosti formula: Ma oblig sa spun adevarul i sa nu
ascund nimic din ceea ce tiu.
Tema 2: Norme de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile
Dispunerea, numirea, contractarea, delegarea, supravegherea, documentarea
Rezolvare:
DISPUNEREA EXPERTIZELOR CONTABILE JUDICIARE I NUMIREA
EXPERILOR CONTABILI - Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de catre
organele indreptaite de lege pentru administrarea probei cu expertiza. Numirea expertului sau
experilor contabili, atat din oficiu, cat i recomandai de parile in proces, se poate face numai
de organul in drept sa dispuna administrarea probei cu expertiza contabila.
33 | P a g e

Sediul general al materiei de drept privind administrarea dovezilor cu expertiza
contabila este Codul de procedura civila. Existand un Corp de experi contabili, incredinarea
misiunilor privind efectuarea expertizelor contabile judiciare se poate face numai acestora,
respectandu-se normele de comportament profesional specifice misiunilor privind expertizele
contabile.
Instanele de drept civil, atunci cand considera necesar sa cunoasca parerea unor
experi contabili, pot numi, la cererea parilor sau din oficiu, unul sau trei experti contabili
prin Incheiere de edina, care trebuie sa cuprinda:
numele expertului contabil sau experilor contabili numit(i) din oficiu sau la cererea
parilor in proces;
obiectivele (intrebarile, punctele) la care expertul contabil sau experii contabili
numit(i) trebuie sa raspunda. Obiectivele expertizei contabile trebuie sa fie formulate
de instana concis, fara echivoc i fara a se solicita expertului contabil sau expertilor
contabili numit(i) sa se pronune asupra incadrarilor legale ale faptelor supuse
judecaii;
termenul in care trebuie sa se efectueze expertiza contabila, inandu-se seama de faptul
ca raportul de expertiza contabila trebuie depus la instana care a dispus-o cu cinci zile
inainte de termenul de judecata. Daca termenul iniial fixat de instana pentru
depunerea expertizei contabile judiciare este considerat de catre expertul contabil sau
experii contabili numit(i) ca fiind inadecvat (prea scurt), el (ei) este (sunt)
indreptait(i) sa solicite instanei un termen adecvat, minim necesar pentru efectuarea
unei expertize contabile judiciare de calitate;
plata expertului contabil sau experilor contabili numit(i), care trebuie sa fie
remuneratorie.
Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse i in cauze penale, in conformitate cu
prevederile Codului de procedura penala. In astfel de cauze, organul de urmarire penala sau
instana de judecata care a dispus efectuarea unei expertize contabile fixeaza un termen la care
sunt chemate parile, precum i expertul contabil, aducandu-li-se la cunotinta intrebarile la
care trebuie sa raspunda expertul contabil i precizandu-li-se ca au dreptul sa faca observaii
cu privire la intrebari i ca pot cere modificarea sau completarea lor. Totodata, parile sunt
incunotinate ca au dreptul sa ceara numirea i a cate unui expert recomandat de fiecare
dintre ele, care sa participe la efectuarea expertizei.
Procedural, dispunerea expertizei contabile judiciare in cauze penale se face prin
ordonana emisa de organul de urmarire penala, care trebuie sa conina aceleai elemente ca i
Incheierea de edinta pentru numirea experilor contabili in cauze civile. (Comentariul la
Norma nr. 3521.2 este i ramane pertinent.)
CONTRACTAREA I PROGRAMAREA EXPERTIZELOR CONTABILE - Efectuarea
expertizelor contabile se face pe baza de contract. Expertizele contabile contractate trebuie
programate. Programul de lucru trebuie sa cuprinda natura, calendarul i intinderea lucrarilor
necesare pentru indeplinirea misiunii privind expertizele contabile contractate.
Incheierile de edina (in dosarele civile) i ordonanele organelor de urmarire i
cercetare penala (in dosarele penale), acceptate de experii contabili numii din oficiu sau la
recomandarea parilor, in loc de contract pentru efectuarea expertizelor contabile judiciare.
Daca in timpul efectuarii expertizelor contabile intervin elemente noi privind volumul
i intinderea lucrarilor, care nu au fost avute in vedere la acceptarea contractului iniial,
experii contabili sunt indreptaii sa ceara majorarea onorariului iniial. In cazul expertizelor
contabile judiciare majorarea onorariului se face de catre organul in drept care a dispus
efectuarea expertizei. In cazul expertizelor contabile extrajudiciare majorarea onorariului se
face prin act adiional la contractul iniial.
34 | P a g e

Expertizele contabile trebuie efectuate i depuse beneficiarului la termenele convenite
i acceptate prin contract. Pentru incadrarea in aceste termene este necesar sa se elaboreze un
program de lucru in care sa se precizeze, alaturi de obiectivele expertizei contabile, un
calendar i un buget de ore pe fiecare capitol, subdiviziune sau componenta in parte. Daca
este necesar, programul de lucru poate fi modificat in timpul realizarii expertizelor contabile.
DELEGAREA I SUPRAVEGHEREA LUCRARILOR PRIVIND EXPERTIZELE
CONTABILE - Efectuarea lucrarilor privind expertizele contabile judiciare nu poate fi
delegata de catre experii contabili numii din oficiu sau la recomandarea parilor asistenilor
sau colaboratorilor lor. In cazul expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil poate
delega executarea unor lucrari asistenilor sau colaboratorilor sai, pastrandu-i raspunderea
finala asupra coninutului i concluziilor raportului de expertiza contabila extrajudiciara.
In cazul expertizelor contabile judiciare, experii contabili numii din oficiu sau la
recomandarea parilor nu pot delega efectuarea lucrarilor deoarece au fost nominalizai de
catre un organ in drept sa dispuna proba cu expertiza contabila, printr-un act procedural
(Incheiere de edina sau ordonana), i prin urmare trebuie sa ii indeplineasca personal i
integral mandatul.
DOCUMENTAREA LUCRARILOR PRIVIND EXPERTIZELE CONTABILE Documentarea lucrarilor privind expertizele contabile are un caracter particular i se
limiteaza strict la ceea ce este necesar pentru a raspunde la obiectivele (intrebarile, punctele)
fixate expertului(ilor) contabil(i) de catre organul in drept sa dispuna expertiza contabila
judiciara, prin Incheiere de edinta (in dosarele civile) sau ordonana a organului de urmarire
i cercetare penala (in dosarele penale), sau la obiectivele contractului privind expertiza
extrajudiciara.
In vederea intocmirii raportului de expertiza contabila, expertul contabil trebuie sa
studieze materialul documentar adecvat. Studierea materialului documentar adecvat constituie
premisa i condiia necesare intocmirii unui raport de expertiza contabila temeinic
fundamentat, bazat pe documente justificative i evidenieri contabile, i nu pe prezumii,
declaraii ale parilor i/sau ale martorilor.
Daca obiectivele (intrebarile, punctele) la care trebuie sa raspunda expertiza contabila
vizeaza constatarile consemnate in acte de control fiscal, gestionar sau de alta natura,
efectuate de organe abilitate, expertul contabil trebuie sa studieze actele de control cel puin
sub aspectele coninutului i intinderii controlului, precum i al modului de stabilire a
raspunderilor persoanelor implicate. In cazul in care s-au intocmit mai multe acte de control in
aceeai cauza, ajungandu- se la concluzii diferite, expertul contabil trebuie sa studieze fiecare
act de control in parte, aratand fundamentat cauzele care au condus la concluzii diferite i
poziia sa faa de aceste concluzii.
Orientativ, materialul documentar pe care trebuie sa il studieze expertul contabil in
cazul expertizelor judiciare se compune din:
dosarul cauzei in care s-a dispus o expertiza judiciara;
documentele justificative i registrele contabile aflate in pastrarea parilor implicate in
procesul justiiar sau in arhivele terelor persoane care au vreo legatura cu obiectivele
expertizate;
procesele-verbale intocmite de organele de control abilitate, aflate atat in posesia
acestora, cat i in posesia persoanelor juridice i/sau fizice controlate care au vreo
legatura cu obiectivele expertizate.
Particularizat, in cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, expertul contabil are
dreptul sa ia cunotina de coninutul dosarului penal numai cu incuviinarea organului de
urmarire penala sau a instanei de judecata carora expertul contabil este abilitat sa le ceara
lamuriri in legatura cu faptele sau imprejurarile cauzei.
35 | P a g e

Dosarul de lucru al expertului contabil, in ceea ce privete documentarea expertizelor
contabile, trebuie sa cuprinda, dupa caz:
(i) Incheierea de edinta (in cauze civile), ordonana organului de urmarire i cercetare penala
(in cauze penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare;
(ii) Raportul de expertiza contabila exemplarul expertului contabil care justifica indeplinirea
misiunii;
(iii) Eventuala corespondena, raspunsurile la intrebari suplimentare sau suplimentele de
expertiza contabila solicitate de organele in drept care au dispus efectuarea expertizei
contabile;
(iv) Eventualele note personale ale expertului contabil redactate in timpul efectuarii expertizei
contabile, cum ar fi note scrise in urma unor interviuri sau declaraii verbale, necesare fie
redactarii raportului de expertiza contabila, fie urmaririi bugetului de timp i decontarii
lucrarilor de expertiza contabila cu beneficiarii acestora.
Tema 3: Norme de raportare in cadrul misiunilor privind expertiza contabila
Structura, redactarea, semnarea, depunerea raportului de expertiza. Controlul de
calitate asupra expertizelor contabile
Rezolvare:
REDACTAREA RAPORTULUI DE EXPERTIZA CONTABILA - Lucrarile i
concluziile expertizei contabile se consemneaza intr-un raport scris care trebuie sa cuprinda
cel puin trei capitole:
Capitolul I INTRODUCERE,
Capitolul II DESFAURAREA EXPERTIZEI CONTABILE i
Capitolul III CONCLUZII.
Structura celor 3 capitole obligatorii trebuie respectata. Cand au fost numii sau
angajai mai muli experi contabili in aceeai cauza se intocmete un singur raport de
expertiza contabila. Daca sunt deosebiri de pareri intre experi, opiniile separate trebuie
consemnate in cuprinsul raportului de expertiza contabila sau intr-o anexa a acestuia.
Capitolul I INTRODUCERE al raportului de expertiza contabila trebuie sa cuprinda
cel puin urmatoarele paragrafe:
a) Paragraful de identificare a expertului(ilor) contabil(i) nominalizat(ti) pentru efectuarea
expertizei contabile, care trebuie sa cuprinda informaii cu privire la: numele i prenumele
expertului(ilor), domiciliul acestuia (acestora), numarul carnetului de expert contabil i
poziia din Tabloul expertilor contabili;
b) Paragraful de identificare a organului care a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare
sau a clientului care a solicitat efectuarea expertizei contabile extrajudiciare. In acest paragraf
se menioneaza:
in cazul expertizelor contabile judiciare: actul care a stat la baza numirii expertului(ilor),
respectiv Incheiere de edina (in cazurile civile) sau ordonana a organelor de urmarire penala
(in cazurile penale), cu menionarea datei acestuia, denumirea i calitatea procesuala a
parilor, domiciliul sau sediul social al acestora, numarul i anul dosarului i natura acestuia
(civil sau penal);
in cazul expertizelor contabile extrajudiciare: denumirea clientului, domiciliul sau sediul
social al acestuia, numarul i data contractului in baza caruia se efectueaza expertiza contabila
solicitata;
36 | P a g e

c) Paragraful privind identificarea imprejurarilor i circumstanelor in care a luat natere
litigiul in care s-a dispus efectuarea expertizei contabile judiciare sau contextul in care a fost
contractata expertiza contabila extrajudiciara;
d) Paragraful privind identificarea obiectivului(elor) expertizei contabile judiciare, formularea
obiectivului(elor) expertizei contabile. In cazul expertizelor contabile judiciare formularea
obiectivului(lor) expertizei contabile se preia ad-literam din formularea acestuia (acestora)
in Incheierea de edina (in cauze civile), respectiv in ordonana organelor de urmarire i
cercetare penala (in cauze penale). In cazul expertizelor contabile extrajudiciare formularea
obiectivului(elor) acestora trebuie sa fie cea din contract;
e) Paragraful privind identificarea datei sau perioadei i a locului in care s-a efectuat expertiza
contabila. In cazul expertizelor contabile dispuse de organele in drept, in cauze civile, data i
locul inceperii lucrarilor expertizei contabile trebuie documentate prin citarea parilor prin
scrisoare cu aviz de primire;
f) Paragraful privind identificarea materialului documentar care are o legatura cauzala cu
obiectivul(ele) expertizei contabile i care a stat la baza intocmirii raportului de expertiza
contabila.
Materialul documentar nominalizat in acest paragraf trebuie sa fie strict adecvat necesitailor
de documentare a obiectivelor expertizei contabile judiciare sau extrajudiciare;
g) Paragraful privind identificarea datei sau perioadei in care s-a redactat raportul de expertiza
contabila, cu menionarea expresa daca s-au mai efectuat sau nu alte expertize contabile avand
acelai (aceleai) obiectiv(e). De asemenea, in acest paragraf trebuie menionat daca s-au
folosit lucrarile altor experi (contabili, tehnici etc.), problemele ridicate de parile interesate
in expertiza i explicaiile date de acestea in timpul efectuarii expertizei;
h) Paragraful privind identificarea datei iniiale pana la care raportul de expertiza contabila
trebuia depus la beneficiar i indicarea eventualelor perioade de prelungire faa de termenul
iniial.
Capitolul II DESFAURAREA EXPERTIZEI CONTABILE al raportului de
expertiza contabila trebuie sa conina cate un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv
(intrebare) al (a) expertizei contabile care sa cuprinda o descriere amanunita a operaiilor
efectuate de expertul contabil cu privire la structura materialului documentar, actele i faptele
analizate, locul producerii evenimentelor i tranzaciilor, sursele de informaii utilizate, daca
parile interesate in expertiza contabila au facut obiecii sau au dat explicaii pe care expertul
contabil le-a luat sau nu in considerare in formularea concluziilor sale. In fiecare astfel de
paragraf trebuie prezentate ansamblul calculelor i interpretarea rezultatelor acestora. Dar,
daca aceste prezentari ar ingreuna inelegerea expunerii de catre beneficiarul raportului de
expertiza contabila, este recomandabil ca ansamblul calculelor sa se faca in anexe la raportul
de expertiza contabila, iar in textul expertizei contabile sa se prezinte doar rezultatele
calculelor i interpretarea acestora.
Fiecare paragraf din Capitolul II DESFAURAREA EXPERTIZEI CONTABILE
trebuie sa se incheie cu concluzia (raspunsul) expertului contabil, care trebuie sa fie precis(a),
concis(a), fara echivoc, redactat(a) intr-o maniera analitica, ordonata i sistematizata, fara a
face aprecieri asupra calitaii documentelor justificative, a reprezentarilor (inregistrarilor)
contabile, a expertizelor i actelor de control (de orice fel) anterioare, i nici asupra
incadrarilor legale. Aceasta, deoarece expertul contabil analizeaza evenimente i tranzacii, i
nu incadrarea judiciara a acestora. In cazuri deosebite, in care expertul contabil, in exercitarea
misiunii sale, se confrunta cu acte i documente care nu intrunesc condiiile legale, care
exprima, situaii nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie sa le ia in considerare in
stabilirea rezultatelor concluziilor (raspunsurilor) sale la obiectivul(ele) fixat(e) expertizei
contabile, dar trebuie sa menioneze aceasta in raportul de expertiza contabila.
37 | P a g e

Daca raportul de expertiza contabila este intocmit de mai muli experi care au opinii
diferite, intr-un paragraf al Capitolului II DESFAURAREA EXPERTIZEI CONTABILE
fiecare expert contabil trebuie sa-i motiveze detaliat i documentat opinia pe care o susine.
De regula, in expertizele judiciare trebuie motivata separat opinia expertului recomandat de
parte in raport cu opinia expertului numit din oficiu.
Capitolul III CONCLUZII al raportului de expertiza contabila trebuie sa conina cate
un paragraf distinct cu concluzia (raspunsul) la fiecare obiectiv (intrebare) al (a) expertizei
contabile preluat(a) in maniera in care a fost formulat(a) in Capitolul II DESFAURAREA
EXPERTIZEI CONTABILE.
Daca expertul contabil, in promovarea raionamentului sau profesional, considera
necesar sa-i exprime parerea asupra obiectivului(elor) expertizei contabile, asupra faptului
daca intrebarile care i-au fost fixate sunt suficiente sau nu in clarificarea obiectivului(elor)
expertizei sau cu privire la alte aspecte asupra carora dorete sa reina atenia beneficiarului
expertizei, poate face acest lucru fie:
a) in finalul Capitolului III CONCLUZII, dupa paragraful cuprinzand raspunsul la
obiectivul(ele) expertizei contabile; fie
b) intr-un capitol distinct, Capitolul IV, intitulat CONSIDERAII PERSONALE ALE
EXPERTULUI(ILOR) CONTABIL(I).
In prezentarea consideraiilor sale (lor) personale, in raportul de expertiza contabila,
expertul(ii) contabil(i) trebuie sa se conformeze normelor de etica i deontologie ale profesiei
contabile, in special celor privind confidenialitatea. Coninutul i intinderea consideraiilor
personale intr-un raport de expertiza contabila in de raionamentul profesional al
expertului(ilor) contabil(i). Aceste consideraii trebuie limitate la strictul necesar sau impus
de lege in cazul expertizelor contabile judiciare i pot fi mai extinse (cuprinzatoare) in cazul
expertizelor contabile extrajudiciare.
Raportul de expertiza contabila care cuprinde consideraii personale ale expertului(ilor)
contabil(i) este calificat drept raport de expertiza contabila cu observaii.
In cazuri cu totul deosebite, expertul(ii) contabil(i) se poate (pot) afla in imposibilitatea
intocmirii unui raport de expertiza contabila din cauza inexistenei documentelor justificative
i/sau evidenelor contabile care sa ateste evenimentele i tranzaciile supuse expertizarii. In
astfel de cazuri se va intocmi un RAPORT DE IMPOSIBILITATE A EFECTUARII
EXPERTIZEI CONTABILE, care va avea aceeai structura ca un raport de expertiza
contabila obinuit (necalificat), dar care in Capitolul II DESFAURAREA EXPERTIZEI
CONTABILE i Capitolul III CONCLUZII va prezenta justificat i fundamentat cauzele care
conduc la imposibilitatea efectuarii expertizei contabile comandate de beneficiarul acestuia.
Anexele la raportul de expertiza contabila, indiferent de tipul acestuia (obinuit, cu
observaii sau cu imposibilitatea efectuarii expertizei contabile), fac parte integranta din
raportul de expertiza contabila i se intocmesc de catre expertul(ii) contabil(i) cu scopul de a
susine o constatare din cuprinsul raportului de expertiza contabila. Anexele la raportul de
expertiza contabila trebuie intocmite atunci i numai atunci cand exista necesitatea de
documentare a unei constatari din raportul de expertiza contabila, ele avand menirea sa
degreveze coninutul raportului de expertiza contabila de prezentari prea detaliate, cifre
multiple sau alte elemente de natura similara. Nu pot constitui anexe la raportul de expertiza
contabila documentele justificative sau registrele contabile originale sau reproduse prin
tehnici de multiplicare. Anexele raportului de expertiza contabila sunt un produs al muncii
expertului(ilor)
contabil(i).
SEMNAREA I DEPUNEREA RAPORTULUI DE EXPERTIZA CONTABILA Raportul de expertiza contabila se parafeaza i se semneaza fila de fila, inclusiv anexele.
Raportul de expertiza contabila se depune la beneficiarul acestuia in termenul legal sau
38 | P a g e

contractual.
Pentru a evita orice disputa cu privire la originalitatea raportului de expertiza
contabila, acesta, inclusiv anexele, se parafeaza i se semneaza de catre expertul(ii)
contabil(i) pe fiecare pagina in parte. Toate exemplarele parafate i semnate de expertul(ii)
contabil(i) in original au calitatea de rapoarte de expertiza contabila originale. Toate celelalte
au calitatea de copii, indiferent de tehnicile de multiplicare.
Raportul de expertiza contabila nu se semneaza de catre niciuna dintre parile interesate in
efectuarea expertizei contabile.
De regula, raportul de expertiza contabila se intocmete in doua exemplare originale:
unul pentru organul care a dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile i
unul pentru expertul(ii) contabil(i) care a (au) efectuat expertiza contabila. Numarul de
exemplare originale poate fi mai mare daca beneficiarul raportului de expertiza solicita acest
lucru.
Raportul de expertiza contabila judiciara se depune la organele care au dispus-o cu cel
puin cinci zile inainte de data stabilita pentru judecata. Raportul de expertiza contabila
extrajudiciara se preda clientului care a solicitat-o la locul i la termenul prevazute in contract.
39 | P a g e
Disciplina Fuziune Munteanu Ionel
40 | P a g e
Fuziune Divizare
Tema 2 - Fuziunea prin absorbtie a societatilor comerciale care au capitaluri proprii

negative - metoda rezultatului, respectiv evaluarea globala a societatilor
Societatea absorbanta are capitaluri proprii pozitive, iar societatea absorbita are
capitaluri proprii negative.
1. Inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv ale societatilor comerciale
care fuzioneaza (societatea "V" - absorbanta si societatea "W" - absorbita).
Reevaluarea imobilizarilor corporale ale societatii "V", pe baza evaluarii efectuate de
evaluatori autorizati, inregistreaza un plus de 75.000 mii lei (valoarea justa este de
5.450.000 mii lei fata de valoarea contabila neta de 5.375.000 mii lei). Regularizarea
diferentelor din reevaluare la societatea "V", in mii lei:
212 = 105
75.000
Bilantul societatii "W"
Bilantul societatii "V"
Denumire elemente
Sume
Active
imobilizate
Denumire elemente
Sume
1,600,000
Active imobilizate
Active
imobilizate
5,450,000
1,600,000
Total
Active imobilizate Active
circulante
5,450,000
Total
Stocuri
1,440,000
Active circulante
Creante
3,320,000
Stocuri
1,000,000
Casa
si
conturi
la
banci
40,000
Creante
2,125,000
4,800,000
Active circulante - Total
250,000
Datorii
ce
trebuie
platite
3,375,000
intr-o
Datorii ce trebuie platite
perioada de pana la un an
6,680,000
intr-o
Active circulante,
3,875,000
respectiv
Active circulante,
datorii curente nete
-1,880,000
respectiv
Total
active
minus
datorii
-500,000
curente
-280,000
Total active minus datorii
Capital
si
rezerve
curente
4,950,000
Capital
1,600,000
Capital si rezerve
capital
subscris
varsat
1,600,000
Capital
2,000,000
Rezerve
1,120,000
capital subscris varsat
2,000,000
Rezultatul exercitiului
Rezerve din reevaluare
75,000
financiar - Sold D
3,000,000
Rezerve
2,875,000
-280,000
4,950,000
Total
capitaluri
-280,000
Total capitaluri
4,950,000
41 | P a g e

2. Situatia elementelor de activ si de pasiv, conform bilanturilor celor doua societati
comerciale care fuzioneaza, in baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de
acord cu rezultatele inventarierii efectuate cu aceasta ocazie, se prezinta astfel:
3. Evaluarea globala a societatilor:
- Valoarea globala a societatii "W" rezultata in urma evaluarii inregistreaza o crestere de
130.000 mii lei fata de activul net contabil.
Societatea "V": Activ net contabil = 8.825.000 - 3.875.000 = 4.950.000 mii lei
Aport net = Activ net contabil
Societatea "W": Activ net contabil = 6.400.000 - 6.680.000 = -280.000 mii lei
Aport net = -280.000 mii lei + 130.000 mii lei = -150.000 mii lei
4. Determinarea raportului de schimb al actiunilor, pentru a acoperi aportul societatii
absorbite:
In cazul de mai sus, societatea absorbanta "V", preia elementele de activ si pasiv ale
societatii absorbite "W" fara emisiune de actiuni, aceasta avand dupa evaluare un aport net
negativ in valoare de 150.000 mii lei, in conformitate cu normele metodologice aprobate prin
prezentul ordin.
5. Evidentierea in contabilitatea societatilor a operatiunilor efectuate cu ocazia fuziunii
Contabilitatea fuziunii la societatea "W" absorbita - inregistrari contabile:
a) evidentierea valorii activului transferat:
461 = 7583 6.530.000
b) scaderea din evidenta a elementelor de activ transferate:
6583 = % 6.400.000
212 1.600.000
371 1.440.000
411 3.320.000
5121
40.000
c) inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli:
121 = 6583 6.400.000
7583 = 121 6.530.000
d) transmiterea elementelor de pasiv:
404 = 461 6.680.000
% = 456
1012
1068
121
2.850.000
1.600.000
1.120.000
130.000
456 = 121
3.000.000
e) regularizarea conturilor 456 si 461:

461 = 456
150.000
Contabilitatea fuziunii la societatea "V" absorbanta - inregistrari contabile
42 | P a g e

117 = 456
a) inregistrarea aportului net:

150.000 - diferenta intre 6.680.000 si 6.530.000
b) preluarea elementelor de activ de la societatea "W":

% = 456 6.530.000
% = 456 7.030.000
207
130.000
207
130.000
212
1.600.000 sau 212
1.600.000
371
1.440.000
371
1.440.000
411
3.320.000
411*
3.820.000
5121
40.000
5121
40.000
c) preluarea elementelor de pasiv de la societatea "W":
456 = 404 6.680.000 sau
456 = % 7.180.000
404 6.680.000
491* 500.000
Bilantul intocmit de societatea "V" dupa fuziunea cu societatea "W"
- mii lei Denumire elemente
Sume
Active imobilizate
Imobilizari necorporale
130,000
7,050,000
7,180,000
Active imobilizate - Total
Active circulante
Stocuri
2,440,000
Creante
5,445,000
290,000
8,175,000
Datorii ce trebuie platite intr-o
10,555,000
Active circulante, respectiv
-2,380,000
Total active minus datorii curente
4,800,000
Capital si rezerve
Capital
2,000,000
2,000,000
75,000
Rezerve
2,875,000
Rezultat reportat - Sold D
150,000
4,800,000
Total capitaluri
4,800,000
Aspecte fiscale
Societatea absorbita "W"
43 | P a g e

1. Veniturile provenite din transferul activelor (contul 7583 "Venituri din cedarea activelor si
alte operatii de capital") in suma de 6.530.000 mii lei sunt venituri neimpozabile. In mod
similar, cheltuielile privind activele cedate (contul 6583 "Cheltuieli privind activele cedate si
alte operatii de capital") in suma de 6.400.000 mii lei sunt cheltuieli nedeductibile.
2. Situatia imobilizarilor corporale se prezinta astfel: societatea "W" detine o cladire, valoare
de intrare 2.920.000 mii lei; amortizarea fiscala cumulata pana la data fuziunii, in
conformitate cu prevederile art. 24 din Codul fiscal, este in suma de 1.920.000 mii lei;
valoarea fiscala a cladirii este 1.000.000 mii lei (prin diferenta). Societatea "W" comunica
societatii "V" valoarea fiscala a cladirii.
3. Avand in vedere faptul ca rezervele care au fost anterior deduse la determinarea profitului
impozabil (rezervele din alte facilitati fiscale - contul 1068) nu au fost preluate in aceleasi
conturi la societatea absorbanta (fiind folosite pentru acoperirea pierderii), acestea se supun
impunerii; societatea "W" datoreaza, pentru aceste rezerve, impozit pe profit de 25% *
1.120.000 mii lei = 280.000 mii lei. Valoarea provizionului reflectat in contul 491, deductibil
fiscal la constituire, se impune cu cota de impozit pe profit (societatea "W" datorand un
impozit de 25% * 500.000 = 125.000 mii lei) in cazul in care acesta nu este preluat in contul
identic al societatii absorbante.
4. Societatea "W" are obligatia sa depuna declaratia de impunere si sa plateasca impozitul pe
profit cu 10 zile inainte de data inregistrarii incetarii existentei la registrul comertului.
Societatea absorbanta "V"
1. Societatea "V" va amortiza cladirea primita folosind regulile prevazute la art. 24 din Codul
fiscal, reguli care s-ar fi aplicat de catre societatea absorbita "W" in situatia in care fuziunea
nu ar fi avut loc. Prin urmare, va amortiza valoarea de 1.000.000 mii lei pe perioada normala
de functionare ramasa prin metoda de amortizare aleasa de societatea "W" in conformitate cu
prevederile art. 24 din Codul fiscal.
2. Fondul comercial de 130.000 mii lei nu se amortizeaza din punct de vedere fiscal, in
conformitate cu prevederile art. 24 din Codul fiscal.
3. Diferentele din reevaluarea imobilizarilor corporale de 75.000 mii lei nu sunt luate in calcul
la determinarea deducerilor de amortizare, in conformitate cu prevederile art. 24 din Codul
fiscal.
Tema 3 - Fuziunea prin absorbtie a societatilor comerciale care, una are capital propriu
negativ, iar alta are capital propriu pozitiv - metoda rezultatului, respectiv evaluarea
globala a societatilor
Societatea absorbanta are capitaluri proprii negative, iar societatea absorbita are
capitaluri proprii pozitive.
1. Inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv ale societatilor comerciale care
fuzioneaza (societatea "S" - absorbanta si societatea "T" - absorbita). Reevaluarea
imobilizarilor corporale ale societatii "S", pe baza evaluarii efectuate de evaluatori autorizati,
inregistreaza un plus de 125.000 mii lei (valoarea justa este de 5.500.000 mii lei fata de
valoarea contabila neta de 5.375.000 mii lei).
Regularizarea diferentelor din reevaluare la societatea "S", in mii lei:
212 = 105 125.000
Rezultatele evaluarii societatii "T" sunt reflectate la venituri, asa cum se prezinta la pct. 6.
2. Situatia elementelor de activ si de pasiv, conform bilanturilor celor doua societati
44 | P a g e

comerciale care fuzioneaza, in baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de acord
cu rezultatele inventarierii efectuate cu aceasta ocazie, se prezinta astfel:
Bilantul societatii "S"
Denumire elemente
Active imobilizate
Active circulante
Stocuri
Creante
Sume
5,500,000
5,500,000
1,000,000
2,125,000
250,000
3,375,000
Datorii ce trebuie platite intr-o perioada de pana la un an

Active circulante, respectiv datorii curente nete
Capital si rezerve
Capital
Rezerve
Total capitaluri
9,875,000
-6,500,000
-1,000,000
2,000,000
2,000,000
125,000
2,875,000
6,000,000
-1,000,000
-1,000,000
Bilantul societatii "T"

Denumire elemente
Active imobilizate
Active circulante
Stocuri
Creante
Capital si rezerve
Capital
Sume
1,150,000
1,150,000
825,000
1,600,000
50,000
2,475,000
1,225,000
1,250,000
2,400,000
1,250,000
1,250,000
45 | P a g e

Rezerve
1,150,000
2,400,000
Total capitaluri
2,400,000
3. Evaluarea globala a societatilor - Valoarea globala a societatii "T" rezultata in urma
evaluarii inregistreaza o crestere de 100.000 mii lei fata de activul net contabil.
Societatea "S"; Activ net contabil = 8.875.000 - 9.875.000 = -1.000.000 mii lei
Aport net = Activ net contabil
Societatea "T": Activ net contabil = 3.625.000 - 1.225.000 = 2.400.000 mii lei
Aport net = 2.400.000 mii lei + 100.000 mii lei = 2.500.000 mii lei
4. Determinarea raportului de schimb al actiunilor, pentru a acoperi aportul societatii
absorbite:
- Stabilirea valorii contabile a actiunilor societatilor "S" si "T":
Societatea "S" - Pentru societatea absorbanta care are capital propriu (aport net)
negativ, se va lua in considerare valoarea nominala a unei actiuni.
1 actiune "S" = 10.000 lei
Societatea "T"
2.500.000 mii lei : 125 mii actiuni existente = 20.000 lei.
- Determinarea raportului de schimb al actiunilor:
20.000 : 10.000 = 2 / 1, adica se schimba 1 actiune a societatii "T" pentru 2 actiuni ale
societatii "S"
5. Determinarea numarului de actiuni de emis de societatea "S", fie prin raportarea
aportului net al societatilor comerciale absorbite la valoarea contabila a unei actiuni a
societatii comerciale absorbante, fie prin inmultirea numarului de actiuni ale societatii
absorbite cu raportul de schimb:
o Valoarea aportului net al societatii "T" este de 2.500.000 mii lei
o Valoarea nominala a unei actiuni la societatea "S" este de 10.000 lei
2.500.000 mii : 10.000 lei/actiune = 250 mii actiuni;
Sau
125 mii actiuni x 2 / 1 (raportul de schimb) = 250 mii actiuni.
o Determinarea cresterii de capital social la societatea "S": 250 mii actiuni x 10.000
lei/actiune = 2.500.000 mii lei, respectiv valoarea activului net al societatii "T".
Actionarii de la societatea "T" vor primi, ca urmare a fuziunii, 250 mii de actiuni a 10.000
lei (valoarea nominala a unei actiuni).
6. Evidentierea in contabilitatea societatilor a operatiunilor efectuate cu ocazia fuziunii
Contabilitatea fuziunii la societatea "T" absorbita - inregistrari contabile:
a) evidentierea valorii activului transferat:
461 = 7583 3.725.000
b) scaderea din evidenta a elementelor de activ transferate:
6583 = % 3.625.000
212 1.150.000
301 825.000
411 1.600.000
5121
50.000
c) inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli:
121 = 6583 3.625.000
46 | P a g e

7583 = 121 3.725.000
d) transmiterea elementelor de pasiv:
419 = 461 1.225.000
% = 456 2.500.000
1012
1.250.000
1068
1.150.000
121
100.000
e) regularizarea conturilor 456 si 461:
456 = 461 2.500.000
Contabilitatea fuziunii la societatea "S" absorbanta - inregistrari contabile:
a) inregistrarea preluarii aportului net:
456 = 1012 2.500.000
b) inregistrarea elementelor de activ preluate de la societatea "T":
% = 456 3.725.000
% = 456 4.000.000
207
100.000
207
100.000
212
1.150.000 sau 212
1.150.000
301
825.000
301
825.000
411
1.600.000
411*
1.875.000
5121
50.000
5121
50.000
c) preluarea elementelor de pasiv de la societatea "T":
456 = 419 1.225.000 sau 456 = % 1.500.000
419 1.225.000
491* 275.000
Bilantul intocmit de societatea "S" dupa fuziunea cu societatea "T" - mii lei Denumire elemente
Sume
Active imobilizate
Imobilizari necorporale
Active circulante
Stocuri
Creante
1,825,000
3,725,000
300,000
5,850,000
11,100,000

-5,250,000
1,500,000
100,000
6,650,000
6,750,000
47 | P a g e

Capital si rezerve
Capital
Rezerve
Total capitaluri
4,500,000
4,500,000
125,000
2,875,000
6,000,000
1,500,000
1,500,000
Implicaii fiscale
Societatea absorbita "T"
1. Veniturile provenite din transferul activelor (contul 7583 "Venituri din cedarea
activelor si alte operatii de capital") in suma de 3.725.000 mii lei sunt venituri
neimpozabile. In mod similar, cheltuielile privind activele cedate (contul 6583 "Cheltuieli
privind activele cedate si alte operatii de capital") in suma de 3.625.000 mii lei sunt
cheltuieli nedeductibile.
2. Situatia imobilizarilor corporale se prezinta astfel: societatea "T" detine o cladire,
valoare de intrare 2.125.000 mii lei; amortizarea fiscala cumulata pana la data fuziunii, in
conformitate cu prevederile art. 24 din Codul fiscal, este in suma de 1.125.000 mii lei;
valoarea fiscala a imobilizarii corporale este 1.000.000 mii lei (prin diferenta). Societatea
"T" comunica societatii "S" valoarea fiscala a cladirii.
3. Avand in vedere faptul ca rezervele nu au fost anterior deduse la determinarea profitului
impozabil acestea nu se supun impunerii. Valoarea provizionului reflectat in contul 491,
deductibil fiscal la constituire, se impune cu cota de impozit pe profit (societatea "T"
datorand un impozit de 25% * 275.000 = 68.750 mii lei) in cazul in care acesta nu este
preluat in contul identic al societatii absorbante "S".
4. Societatea "T" are obligatia sa depuna declaratia de impunere si sa plateasca impozitul
pe profit cu 10 zile inainte de data inregistrarii incetarii existentei la registrul comertului.
Societatea absorbanta "S"
1. Societatea "S" va amortiza cladirea folosind regulile prevazute la art. 24 din Codul
fiscal, reguli care s-ar fi aplicat de catre societatea absorbita in situatia in care fuziunea nu
ar fi avut loc. Prin urmare, va amortiza valoarea de 1.000.000 mii lei pe perioada normala
de functionare ramasa si folosind metoda de amortizare aleasa de societatea "T" in
2. Fondul comercial de 100.000 mii lei nu se amortizeaza din punct de vedere fiscal, in
3. Diferentele din reevaluarea imobilizarilor corporale de 125.000 mii lei nu sunt luate in
calcul la determinarea deducerilor de amortizare, in conformitate cu prevederile art. 24 din
Codul fiscal.
48 | P a g e

Tema 12 - Divizare societatii care isi inceteaza activitatea - metoda valorii nete contabile
Divizarea societatilor comerciale care isi inceteaza existenta

Divizarea se face prin impartirea integrala a patrimoniului unei societati intre doua sau mai
multe societati existente sau care iau fiinta conform art. 233 alin. (2) din Legea nr. 31/1990
privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
1. S-a efectuat inventarierea si evaluarea
Bilantul societatii "L"
elementelor de activ si de pasiv ale societatilor
comerciale care participa la divizare.
2. Situatia elementelor de activ si de pasiv,
Denumire elemente
Sume
conform bilanturilor celor doua societati Active imobilizate
comerciale care participa la divizare, in baza Imobilizari corporale
3.000.000
datelor din contabilitate, se prezinta astfel:
3.000.000
Societatea comerciala "L" se divizeaza. Active imobilizate - Total
Societatea "U", care este deja infiintata preia Active circulante
3.160.000
40% din patrimoniu, iar societatea "O", care se Stocuri
infiinteaza preia 60% din patrimoniu.
Creante
1.946.700
850.000
Bilantul societatii "U"
5.956.700
Denumire elemente
Sume
intr-o
5.386.700
Active imobilizate
4.800.000
570.000
4.800.000
Active circulante
curente
3.570.000
Stocuri
2.825.000
Capital si rezerve
Creante
1.875.000
Capital
100.000
900.000
100.000
5.600.000
3.350.000
Rezerve
20.000
intr-o
Rezultat reportat - Sold C
100.000
6.516.000
3.570.000
-916.000
Total capitaluri
3.570.000
curente
3.884.000
Capital si rezerve
Capital
70.000
70.000
800.000
Rezerve
3.064.000
50.000
3.884.000
Total capitaluri
3.884.000
49 | P a g e
Societatile "U" si "O" preiau, prin divizare, cota parte din elementele de activ si de
pasiv ale societatii "L".
Determinarea cotei parti din activul net al societatii "L" care se divizeaza, preluata de
societatea "U": 3.570.000 x 40% = 1.428.000 mii lei
Activul net contabil al societatii "U" este de 3.884.000 mii lei
3. Determinarea raportului de schimb al partilor sociale, pentru a acoperi aportul societatii
comerciale "L".
- Stabilirea valorii contabile a partilor sociale ale societatilor "L" si "U":
Societatea "L"=> 1.428.000 mii lei : 4.000 (cota parte din 10.000) parti sociale = 357.000 lei.
Societatea "U"=> 3.884.000 mii lei : 7.000 parti sociale = 554.857 lei.
- Stabilirea raportului de schimb al partilor sociale, prin raportarea valorii contabile a unei
parti sociale a societatii "L" la valoarea contabila a unei parti sociale a societatii "U": 357.000
: 554.857 = 0.6434, adica se schimba o parte sociala a societatii "L" pentru 0.6434 parti
sociale ale societatii "U".
4. Determinarea numarului de parti sociale ce trebuie emise de societatea comerciala "U", fie
prin raportarea activului net al societatii comerciale "L" la valoarea contabila a unei parti
sociale a societatii comerciale "U", fie prin inmultirea numarului de parti sociale ale societatii
"L" cu raportul de schimb:
- valoarea activului net al societatii "L" este de 1.428.000 mii lei
- valoarea contabila a unei parti sociale la societatea "U" este de 554.857 lei
1.428.000 mii lei : 554.857 lei = 2.574 (cifra exacta 2573.6 mii).
Sau
4.000 parti sociale x 0.6434 (raportul de schimb) = 2.574 parti sociale
- Determinarea cresterii capitalului social la societatea "U", prin inmultirea numarului de parti
sociale care trebuie emise de societatea "U" cu valoarea nominala a unei parti sociale de la
aceasta societate:
2.574 parti sociale x 10.000 lei/valoarea nominala a unei parti sociale = 25.740 mii lei
- Calcularea primei de divizare, ca diferenta intre valoarea contabila a actiunilor si valoarea
nominala a acestora: 1.428.000 mii lei - 25.740 mii lei = 1.402.260 mii lei
Asociatii societatii "L" vor primi, ca urmare a divizarii, 2.574 parti sociale a 10.000 lei
(valoarea nominala a unei parti sociale).
5. Evidentierea in contabilitatea societatilor a operatiunilor efectuate cu ocazia divizarii
Contabilitatea la societatea "L" care s-a divizat integral - inregistrari contabile:
a) transmiterea elementelor de capital propriu:
% = 456 3.570.000
1012
100.000
105
3.350.000
1068
20.000
121
100.000
b) scaderea din evidenta a elementelor de activ transferate societatilor "U" si "O":
892 = % 8.956.700
213 3.000.000
371 3.160.000
411 1.946.700
5121 850.000
50 | P a g e

c) transmiterea elementelor de pasiv la societatile "U" si "O":
% = 892 8.956.700
401
4.620.000
419
766.700
456
3.570.000
Contabilitatea la societatea "U" - inregistrari contabile:
a) inregistrarea majorarii capitalului social si a primei de divizare:
456 = % 1.428.000
1012
25.740
1042 1.402.260
b) preluarea elementelor de activ de la societatea "L":
% = 891 3.582.680
% = 891 3.644.000
213
1.200.000
213
1.200.000
371
1.264.000 sau 371
1.264.000
411
778.680
411*
840.000
5121
340.000
5121
340.000
c) preluarea elementelor de pasiv de la societatea "L":
891 = % 3.582.680
891 = % 3.644.000
401 1.848.000
401 1.848.000
419 306.680
419
306.680
456 1.428.000
456 1.428.000
491*
61.320
Contabilitatea la societatea "O" - inregistrari contabile:
a) inregistrarea capitalului propriu (activului net):
456 = % 2.142.000
1012
60.000
105 2.010.000
1068
12.000
117
60.000
b) preluarea elementelor de activ de la societatea "L":
% = 891 5.374.020
% = 891 5.466.000
213
1.800.000 sau 213
1.800.000
371
1.896.000
371
1.896.000
411
1.168.020
411*
1.260.000
5121
510.000
5121
510.000
c) preluarea elementelor de pasiv de la societatea "L":
891 = % 5.374.020
891 = % 5.466.000
401 2.772.000
401 2.772.000
419
460.020
419
460.020
456 2.142.000
456 2.142.000
51 | P a g e

491*
91.980
Intocmirea bilanturilor societatilor comerciale rezultate in urma divizarii

Bilantul societatii "U" dupa primirea protocolului si a balantei de verificare:
Denumire elemente
Active imobilizate
Active circulante
Stocuri
Creante
Sume

Capital si rezerve
Capital
Prime de capital
Rezerve
Rezultatul exercitiului - Sold D
Total capitaluri
8.670.680
-688.000
5.312.000
6.000.000
6.000.000
4.089.000
2.653.680
1.240.000
7.982.680
95.740
95.740
1.402.260
800.000
3.064.000
50.000
5.312.000
5.312.000
Bilantul societatii "O" dupa primirea protocolului si a balantei de verificare:

Denumire elemente
Active imobilizate
Active circulante
Stocuri
Creante
Datorii ce trebuie platite intr-o
Sume
1.800.000
1.800.000
1.896.000
1.168.020
510.000
3.574.020
3.232.020
342.000
52 | P a g e

Capital si rezerve
Capital
Rezerve
Rezultat reportat - Sold C
Total capitaluri
2.142.000
60.000
60.000
2.010.000
12.000
60.000
2.142.000
2.142.000
53 | P a g e

Rezolvari - An 2 Sem 1 Ceccar

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rezolvari - An 2 Sem 1 Ceccar

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Stagiu An 2 Semestrul 1 2014

Disciplina Consultana fiscal acordat contribuabililor

Stagiu An 2 Semestrul 1 2014

Deductibilit. Ch de protocol = 2% x (Veniturile impozabile - Chelt af. veniturilor impozabile)

Venituri impozabile = Venituri totale Venituri neimpozabile

Stagiu An 2 Semestrul 1 2014

Stagiu An 2 Semestrul 1 2014

2% pn la valoarea de 200.000 lei inclusiv;

Stagiu An 2 Semestrul 1 2014

Stagiu An 2 Semestrul 1 2014

Stagiu An 2 Semestrul 1 2014

Discpilina Administrarea i lichidarea ntreprinderilor

Stagiu An 2 Semestrul 1 2014

Stagiu An 2 Semestrul 1 2014

a) Vanzarea echipamentelor tehnologice:

scaderea din evidenta a echipamentelor tehnologice

incasarea contravalorii echipamentelor tehnologice

Stagiu An 2 Semestrul 1 2014

inchiderea contului 6583

- incasarea contravalorii marfurilor vandute

- nchiderea conturilor 707 si 7814

Stagiu An 2 Semestrul 1 2014

Regularizarea si plata TVA

Situatia conturilor 121 si 5121 inainte de efectuarea partajului:

1) Determinarea capitalului propriu (activului net):

Stagiu An 2 Semestrul 1 2014

d) Decontarea altor rezerve

e) Impozit pe dividende(4.000 + 200 - 32 = 4.168 x 16%)

3) Situatia partajului capitalului propriu (activului net) si a datoriilor pe asociati :

Stagiu An 2 Semestrul 1 2014

b. pierderea curenta si pierderea din lichidare

c. depunerea de catre asociati a sumelor necesare achitarii furnizorilor (ct. 456)

Stagiu An 2 Semestrul 1 2014

Stagiu An 2 Semestrul 1 2014

termenul de verificare a creanelor, de ntocmire, afiare i comunicare a tabelului preliminar de

Stagiu An 2 Semestrul 1 2014

Disciplina Organizarea auditului intern Popa tefan

Stagiu An 2 Semestrul 1 2014

Subiectul 12. Aprovizionarea presupune:

1. Specificatiile sa fie necorespunzatoare

2. Informatii incomplete legate de pret

3. Informatie indisponibila sau incorecta

Proceduri de control intern

Stagiu An 2 Semestrul 1 2014

5. Informatie indisponibila sau incorecta a

6. Comenzile date pot fi pierdute

7. Proceduri inadecvate de prevenire autilizarii

Emiterea de copii ale comenzilor emise

Stagiu An 2 Semestrul 1 2014

1. Neconcordane ntre atribuii i

Proceduri de control intern

Stagiu An 2 Semestrul 1 2014

6. Nerespectarea atribuiilor din fisa

adecvate, care includ tehnica de

Subiectul 14. Receptia presupune:

1) Informatiile legate de ordinele de

2) Specificatiile cuprinse in ordinele

Proceduri de control intern

Stagiu An 2 Semestrul 1 2014

3) Riscul netestarii materialelor

5) Protejare fizica inadecvata a

6) Risc de inregistrare distorsionata a

7) Verificare inadecvata sau

8) Risc de neinregistrare sau