CURS GENETICA UMANA

SINTEZA SI REGLAREA
SINTEZEI DE PROTEINE

The central dogma of

molecular biology
Describes the two-

step process,
transcription and
translation, by
which the
information in
genes flows into
proteins: DNA
RNA protein.

CARACTERISTICILE CODULUI GENETIC

Unitatea de functie a codului genetic este

codonul. El este format din secventa liniara a trei

nucleotide;
Codul genetic este degenerat. Numarul
combinatiilor posibile este 4 = 64 codoni. Fata de
numarul aminoacizilor avem un surplus de 44 de
codoni. Dintre aceste triplete, multe participa la
codificarea aceluiasi aminoacid. De exemplu,
leucina este codificata de 6 codoni diferiti: UUA,
UUG, CUU, CUC, CUA si CUG, iar arginina de 6
codoni: CGU, CGC, CGA, CGG, AGA si AGG. Exista
codoni sinonimi iar codul genetic este degenerat,
adica un aminoacid este specificat de mai multi
codoni. Acest aspect se numeste redundanta
informationala;

CARACTERISTICILE CODULUI GENETIC

Codul genetic inscris in molecula ADN-ului este

recunoscut in structura ARN-ului mesager prin

complementaritatea bazelor: C G, G C, T
A, A U.
Codul genetic nu este ambiguu. Un codon dat
recunoaste un singur tip de aminoacid.
Codificarea este inepuizabila. De exemplu,
secventa de 10 dezoxiribonucleotide realizeaza 1
milion de combinatii sau fraze diferite, iar dintr-o
secventa de 15 dezoxiribonucleotide pot rezulta
cateva sute de milioane de combinatii diferite.
Mesajele au punctuatie. Semnele de punctuatie
sunt reprezentate de un codon start sau initiator
AUG, care specifica metionina si 3 codoni denumiti
non-sens(UAA, UAG, UGA) care semnifica oprirea
sintezei proteice.

CARACTERISTICILE CODULUI GENETIC

Intre codoni nu exista semne de separare sau
virgule. Citirea mesajului se face in flux continuu
pana la codonul terminator. Intre codoni nu raman
dezoxi-ribonucleotide izolate, neintegrate in
componenta unui triplet functional.
Codul genetic nu accepta suprapunere. Fiecare
codon poseda bazele proprii, care nu participa in
acelasi timp la structurarea altui codon.
Codul genetic este universal. El este acelasi
pentru toate speciile cunoscute din regnul vegetal
si animal. Datorita universalitatii codului genetic s-a
reusit biosinteza hemoglobinei folosindu-se
ribozomi si ARN-m din reticulocite de iepure, in
prezenta ARN-t provenit de la E.colli. Ceea ce difera
este succesiunea si frecventa distributiei
codonilor la fiecare specie.

CARACTERISTICILE CODULUI GENETIC

Codul genetic se modifica prin mutatie.

Principalele tipuri de mutatii, limitate la un singur

cistron constau din: substitutia, insertia sau
eliminarea unei baze din structura ADN-ului.
Modificand secventa nucleotidelor se amplifica
informatia genetica. Wright(1966): daca gena are
1000 nucleotide, posibilitatile de modificare sunt
de 4 nucleotide.

CODUL GENETIC
Structura codului genetic

Initiation

Initiation
RNA polymerase from E.coli is composed of 6 polypeptide

subunits:
two alpha subunits;
one beta;
one beta prime;
one omega;
sigma subunit.
Five of these subunits(alpha 2, beta, beta prime, omega) are
tightly bound together and constitute core enzyme.
RNA polymerase holoenzyme(sigma subunit plus core
enzyme), recognize the beginning of a gene, the starting
region that is called the promoter;
The information coded in the DNA promoter enables the
enzyme to recognize the exact point where transcription
begin;

THE PROMOTER
A characteristic region of the

promoter that occur at

approximately position -35 is
the recognition region to
which the polymerase first
binds(TTGACA). This
sequence refer to the top
strand that does not undergo
transcription. The
polymerase leaves the -35
sequence and then proceeds
to move downstream to
another region conserved.
This is the second consensus
sequence(TATAAT) and is
found at position -10. It is
known as PRIBNOW
BOX(PB).

TRANSCRIPTIA INFORMATIEI GENETICE

FAZA DE INITIERE
Despiralizarea helixului de ADN de catre ARN-polimeraza

TERMINATOR SEQUENCE

TRANSCRIPTIA INFORMATIEI GENETICE

ELONGATIA SI TERMINAREA
Elongatia ARNm complementar genei

TRANSCRIPTION IN
EUKARYOTES
Different features from
prokaryotes:
Eukaryotes have three different RNA
polymerases, whereas prokaryotes
have only one RNA polymerase;
mRNA from eukaryotes undergoes
chemical modification before it is used
to make proteins.

TRANSCRIPTION IN
EUKARYOTES
In eukaryotic cells are found three different RNA
polymerases and each is responsible for the
synthesis of a different class of RNA molecules.
RNA polymerase I is confined to the nucleolus
- synthesis of small and large subunit ribosomal
RNA(rRNA);
RNA polymerase II synthesizes mRNA from
all the various kinds of structural genes coded
for polypeptides and for some of snRNAs.
RNA polymerase III synthesizes tRNA, other
small nuclear RNA and 5s ribosomal RNA.

TRANSCRIPTION IN
EUKARYOTES

TRANSCRIPTIA INFORMATIEI GENETICE

PROCESAREA/MATURATIA ARN MESAGER
Precoce in transcriptie
este adaugat un
nucleotid neobisnuit 7metilguanilat la capatul
5 al ARN-pm, numit cap;
Acesta are rolul de
atasare a ribozomilor
pentru translatie;
In momentul in care
transcriptia este aproape
completa, la capatul 3
este atasata o serie de
100-250 nucleotide cu
adenina, numita coada
poli-A;

TRANSCRIPTIA INFORMATIEI GENETICE

PROCESAREA/MATURATIA ARN
MESAGER
Rolul sau este de a

transporta ARN-m in afara

nucleului si de a-l stabiliza
impotriva degradarii in
citoplasma;
Dupa transcriptia ARN-pm,
regiunile non-codante sunt
excizate iar regiunile
codante sunt unite prin
complexe de
ribonucleoproteine numite
spliceozomi pentru a forma
ARN-m matur, care trece
apoi in citoplasma pentru a
fi translat in proteine.

TRANSLATIA/TRADUCTIA
INFORMATIEI
GENETICE
Elementele implicate
in realizarea

translatiei sunt:
ARN-r
ARN-t
Aminoacizi
Enzime
Donatorii de energie

Elementele implicate in realizarea

translatiei:
Etapele activarii aminoacidului
- prima etapa corespunde activarii aminoacidului:
R-CH-COOH + Enzima + ATP = R-CH-CO-O-AMPE + PP
NH2
NH2
aminoacid
aminoacid
activat
- in etapa a doua are loc cuplarea aminoacidului
activat cu ARN-t:
R-CH-CO-O-AMP-E + ARN-t = R-CH-CO-O-ARN-t
+ AMP + E
NH2
aminoacil-ARN-t

Elementele implicate in realizarea

translatiei:
ARN-t

Acest proces este

efectuat de catre
portiunea anticodon a
moleculelor de ARN-t
complementare cu
secventa de codoni de pe
ARN-m;
ARN-t este o molecula
tridimensionala cu forma
de frunza de trifoi
inversata, cu lungime
de aprox. 70 nucleotide;

Elementele implicate in realizarea

translatiei:
La capatul 3 se poate
ARN-t

atasa un aminoacid
specific;
La capatul opus se
gaseste bucla
anticodon, care contine
o serie de trei baze
complementare cu
codonul de pe ARN-m,
numit capatul de citire;
Una dintre buclele
laterale fixeaza enzima
de activare, iar cealalta
se ataseaza la
subunitatea ribozomala
de 50S.

TRANSLATIA/TRADUCTIA INFORMATIEI GENETICE

FAZA DE INITIERE
Pentru a initia translatia o

unitate ribozomala de 30 S se
leaga la o secventa scurta de
ARNm numita situsul de
legatura ribozomal;

Secventa incepe intotdeauna

cu semnalul AUG, denumit
codon initiator;

Anticodonul complementar de

pe ARN-t va fi UAC si transporta

specific numai metionina;

Aceasta cuplare se realizeaza in

prezenta a doi factori de
initiere de natura proteica(Fc
si Fb);

TRANSLATIA/TRADUCTIA INFORMATIEI GENETICE

FAZA DE INITIERE
Subunitatea ribozomala de 50S

se ataseaza apoi la complexul

de initiere, iar factorii de initiere
se desprind si se formeaza
ribozomul de 70S;

Se formeaza astfel capul de

citire, favorizat de un alt factor

de initiere Fa, in prezenta unei
molecule de GTP;

Subunitatea mare are doua

situsuri alaturate: situsul
aminoacil-A si situsul
peptidil-P;

Situsul P este primul ocupat de

ARN-t adaptor.

TRANSLATIA/TRADUCTIA INFORMATIEI GENETICE

FAZA DE ELONGATIE
Soseste al doilea ARN-t

adaptor, care transporta un

aminoacid care care se fixeaza
de ribozom in situsul A;

In prezenta peptidil-

transferazei din ribozom se

stabileste o legatura peptidica
intre cei doi aminoacizi;

Dupa legarea aminoacizilor,

ARN-t initiator paraseste

situsul P ribozomal prin situsul
de iesire E;

Ribozomul avanseaza trei baze

pe secventa ARN-m;

TRANSLATIA/TRADUCTIA INFORMATIEI GENETICE

FAZA DE ELONGATIE
Prin avansare , al doilea ARNt trece pe situsul P;

Situsul A este eliberat prin

avansare, cuprinzand codonul

urmator din secventa ARN-m;

Soseste al treilea ARN-t

adaptor, care ocupa situsul A;

Se formeaza o noua legatura

peptidica intre aminoacizii 2
si 3, dupa care ARN-t
paraseste ribozomul;

Lantul polipeptidic in crestere

strabate un tunel in interiorul
subunitatii 50S;

TRANSLATIA/TRADUCTIA INFORMATIEI GENETICE

FAZA DE TERMINARE
Acest proces continua de

nenumarate ori in directia 35 pana cand ribozomul

atinge un codon stop(UAA,
UAG, UGA);

Factorii eliberatori elibereaza

lantul polipeptidic de pe ARNt, iar cele doua subunitati

ribozomale vor fi reciclate;

In timpul fazei de elongatie

proteina ia o forma
functionala tridimensionala;

REGLAREA SINTEZEI PROTEICE

A). CONTROL GENETIC

Controlul genetic al sintezei enzimatice se

refera la controlul transcriptiei ARN-m

necesar pentru sinteza unei enzime;
Acest control se realizeaza prin intermediul
proteinelor reglatoare care se pot atasa la ADN si
pot bloca sau amplifica functia ARN-polimerazei;
Proteinele reglatoare pot functiona ca:
-Represori(control genetic negativ)
- Corepresori(operonul trp);
- Inductori(operonul lac);
-Activatori(control genetic pozitiv).

REGLAREA SINTEZEI PROTEICE PRIN

COREPRESOR

Corepresor - modifica forma proteinei

represor astfel incat ea sa se poata
cupla cu operatorul si sa blocheze
transcriptia

REGLAREA SINTEZEI PROTEICE PRIN

COREPRESOR
Operonul represibil in absenta
corepresorului
(operon
Trp)1: Gena
Pasul
reglatoare codifica o
proteina represoare
inactiva;

Pasul 2: Proteina

represor inactivata nu
se poate lega de
regiunea operator a
operonului;

REGLAREA SINTEZEI PROTEICE PRIN COREPRESOR

Un operon represibil in absenta
corepresorului (operon Trp)
Pasul 3: deoarece proteina

represor inactiva nu este capabila

sa se ataseze de regiunea
operator, ARN polimeraza
(enzima responsabila pentru
transcrierea genei) este capabila
acum sa se lege de regiunea
promotor a operonului;

Pasul 4: ARN polimeraza este

capabila acum sa transcrie cele 5

gene ce codifica enzima in
ARNm;

Pasul 5: prin transcrierea acestor

gene sunt sintetizate cele 5

enzime necesare bacteriei pentru
sinteza aminoacidului triptofan.

REGLAREA SINTEZEI PROTEICE PRIN COREPRESOR

Un operon represibil in prezenta unui
corepresor(operon Trp)
Pasul 1: Gena reglatoare codifica
o proteina represor inactiva;

Pasul 2: Daca corepresorul

triptofan este prezent, el se leaga

de proteina represor inactiva;

Pasul 3: Legarea corepresorului

produce activarea proteinei
represor inactive;

Pasul 4: Proteina represor

activata se leaga apoi la regiunea

operator a operonului;

REGLAREA SINTEZEI PROTEICE PRIN

COREPRESOR
Un operon represibil in prezenta unui
corepresor
Pasul 5: Odata cu legarea proteinei
represor
active la regiunea
(operonul
Trp)
operatoare, ARN polimeraza
(enzima responsabila pentru
transcrierea genelor) nu mai este
capabila sa se lege la regiunea
promotoare a operonului;

Pasul 6: Daca ARN polimeraza nu

se mai leaga la regiunea

promotoare, cele 5 gene
enzimatice nu vor mai fi transcrise
in ARNm;

Pasul 7: In lipsa transcriptiei celor

5 gene, cele 5 enzime necesare

pentru ca bacteria sa sintetizeze
aminoacidul triptofan nu mai sunt
sintetizate.

REGLAREA SINTEZEI PROTEICE PRIN

INDUCTOR

Inductor- altereaza forma proteinei

reglatoare, blocheza cuplarea cu
operatorul si permite transcriptia

The lactose (lac) operon

REGLAREA SINTEZEI PROTEICE PRIN INDUCTOR

Un operon inductibil in absenta inductorului
(operonul lactoza)

Pasul 1: Gena

reglatoare codifica o
proteina represor
activa;

Pasul 2: Proteina

represor se leaga apoi

la regiunea operator a
operonului;

REGLAREA SINTEZEI PROTEICE PRIN INDUCTOR

Un operon inductibil in absenta inductorului
(operonul Lac)
Pasul 3: ARN polimeraza nu se

poate lega de regiunea promotor

a operonului cind proteina
represor activa este legata de
regiunea operator;

Pasul 4: Daca ARN polimeraza nu

se leaga la regiunea promotor
genele celor 3 enzime (Z, Y si A)
nu sunt transcrise in ARNm;

Pasul 5: In lipsa transcriptiei

celor 3 gene enzimatice, cele 3

enzime necesare pentru
utilizarea lactozei de catre
bacterie nu sunt sintetizate.

REGLAREA SINTEZEI PROTEICE PRIN INDUCTOR

Un operon inductibil in prezenta inductorului
(operonul Lac)
Pasul 1: Gena reglatoare codifica
o proteina represor activa;

Pasul 2: Lactoza, molecula

inductoare se leaga de proteina

represor activa;

Pasul 3: Legarea inductorului

inactiveaza proteina represor;

Pasul 4: Proteina represor inactiva

nu se mai poate lega la regiunea
operatoare a operonului;

REGLAREA SINTEZEI PROTEICE PRIN INDUCTOR

Un operon inductibil in prezenta
inductorului(operonul Lac)
Pasul 5: Deoarece proteina

represor inactiva nu este

capabila sa se lege la regiunea
operatoare, ARN polimeraza va
fi din nou capabila sa se lege la
regiunea promotor a operonului;

Pasul 6: ARN polimeraza este

acum capabila sa transcrie cele

3 gene enzimatice (Z, Y si A) in
ARNm;

Pasul 7: Odata cu transcrierea

acestor gene sunt sintetizate

cele 3 enzime necesare
bacteriei pentru a utiliza lactoza.

REGLAREA SINTEZEI PROTEICE

CONTROL GENETIC POZITIV
O proteina activatoare in absenta inductorului

Gena reglatoare produce o

proteina activatoare
inactiva;

Proteina activatoare nu se
poate lega de situsul de
legare activator;

ARN polimeraza nu se
poate lega la promotor;

Gena X nu se transcrie iar

enzima nu se sintetizeaza.

REGLAREA SINTEZEI PROTEICE

O proteina activatoare in prezenta
inductorului pasul 1

Gena reglatoare produce o

proteina activatoare inactiva;

Inductorul se leaga la
activator;

Legarea inductorului produce

modificarea formei
activatorului;

Activatorul se poate lega la

situsul activator de reglare.

REGLAREA SINTEZEI PROTEICE

O proteina activatoare in prezenta
inductorului pas 2

Legarea activatorului
evidentiaza situsul de
legare al ARN polimerazei
la promotor;

ARN polimeraza se leaga la

promotor si este capabila
sa transcrie gena X in ARNm;

Sinteza enzimei.

REGLAREA SINTEZEI PROTEICE

B). CONTROLUL ACTIVITATII ENZIMATICE
(Inhibitie prin feed-back)

Inhibitie non-competitiva;

Inhibitie competitiva.

REGLAREA SINTEZEI PROTEICE

Inhibitia noncompetitiva prin enzime

allosterice
Produsul final (inhibitor)
al caii metabolice se
combina cu situsul
allosteric al enzimei,
aceasta altereaza situsul
activ al enzimei astfel
incit ea nu se mai poate
lega la substratul initial
al caii;

Aceasta blocheaza

sinteza produsului final.

REGLAREA SINTEZEI PROTEICE

Inhibitia competitiva a activitatii enzimatice

Produsul final

(inhibitor) al caii
metabolice se leaga la
situsul activ al
primei enzime a caii;

Ca rezultat enzima nu
se mai poate lega la
substratul initiator al
caii metabolice.